Sunteți pe pagina 1din 17

Comportamentele problematice

ale copiilor

Conf. dr. Petruţa Rusu


Comportamente problematice

n Comportamentele care pun copilul sau pe


altii în pericol (periclitează sănătatea fizică
sau emoţională);
n Comportamentele necompliante față de
aşteptările şi cerinţele rezonabile ale
adultului;
n Comportamentele care interferează cu
menţinerea relaţiilor sociale pozitive.
Declanșatorii comportamentelor dezadaptative

- schimbarea mediului;
- schimbarea rutinei zilnice (schimbarea unui traseu către
un loc cunoscut);
- schimbarea activității favorite;
- lipsa înțelegerii nevoilor sau dorințelor de către persoanele
din jur;
- obținerea atenției și dragostei, ca urmare a manifestărilor
isterice sau a comportamentului de negare sau opoziție;
- atragerea atenției adultului prin aceste comportamente.
Analiza comportamentului

n In analiza comportamentului trebuie


identificate 3 aspecte: tipul de
comportament, antecedentul ce a dus la
acest tip de comportament și consecințele
comportamentului.
Exerciţiu

n Care sunt principalele comportamente


problematice ale copiilor din clasa dvs.? Evaluaţi
pe o scală de la 1 la 5 frecvenţa şi gravitatea lor,
din punctul dvs. de vedere.

Comportament frecvenţă gravitate


Modalităţi de identificare

n Cum aţi identificat comportamentele?

n Ce criterii aţi folosit ca să evaluaţi gravitatea


lor?
Criterii

q Efectul lor asupra activității dvs.


q Efectul lor asupra celorlalţi copii
q Efectul lor asupra performanţei şcolare
q Alte criterii?
Tipuri de comportamente problematice

Comportamentele care se doresc a fi modificate


pot fi:
nverbale (ex. vorbeşte urât, răspunde neîntrebat)

nnonverbale(se ridică din bancă,loveşte colegul din


fata)
nreprezintă un exces (remarci ironice la adresa
colegilor)
nreprezintă un deficit (realizarea temelor de casă)
De ce apar comportamentele disruptive?

n Care credeţi că sunt motivele pentru


care copiii se comportă inadecvat acasă
și la școală?
n Enumeraţi 5 motive.
Paşi în gestionarea comportamentelor
problematice
1. Definirea comportamentelor
- operaţionalizarea problemei -
identificarea comportamentelor pe care
un copil le face şi care sunt ţinta
modificării
2. Identificarea cauzelor - analiza
funcţională a comportamentelor
3. Măsurarea comportamentelor
problematice şi
4. Construirea strategiei de intervenţie
asupra acestora
Beneficii ale operaţionalizării
comportamentelor
n Comportamentele sunt obiective şi măsurabile sub raportul
frecvenței, duratei, intensității. Etichetarea folosită de către părinți
(“ești obraznic”, “ești nesimțit”, “ești prost”) afectează stima de
sine a copilului și nu ajută la modificarea comportamentului.

n Identificarea cauzelor comportamentului şi construirea unei


strategii de intervenţie pentru modificarea lui şi ameliorarea
problemei de disciplină

n Menţinerea relaţiei pozitive dintre copil și părinte, deoarece


permite distincţia între comportament şi persoană; ceea ce
reprezintă o problemă este comportamentul şi nu copilul.
Exercițiu
Operaționalizați două comportamente problematice ale copiilor
după modelul de mai jos:
Analiza funcţională a comportamentelor
problematice
n Orice comportament este făcut numai dacă
este urmat de consecinţe pozitive (stări,
emoţii, beneficii materiale, aprecieri etc. care
urmează comportamentului): obţinerea unor
efecte pozitive sau evitarea unor consecinţe
negative.
Daţi exemple!
Consecinţele comportamentelor

n Dacă un comportament apare şi este urmat de


consecinţe pozitive imediate, apariţia
comportamentului în viitor este întărită.
n Putem împărţi consecinţele pozitive imediate ale
comportamentelor în două categorii în funcţie de
beneficiul pe care îl aduc persoanei care face
comportamentul:
-oferă ceva ce îşi doreşte - întărire pozitivă
(se obţine ceva)
-scapă de ceva ce nu isi doreşte - întărire
negativă (se elimină ceva)
n Identificarea cauzei unui comportament se numeşte
analiza funcţională a comportamentului.
n Această analiză arată ce funcţie are
comportamentul pentru copil sau de ce copilul face
acel comportament, în ciuda aplicării pedepselor
n Comportamentele copiilor reprezintă pentru ei
modalitati de a face fata la anumite situatii, au
pentru ei anumite funcţii.
Analiza funcțională a comportamentului

n este o modalitate de colectare și testare de


informații, pe baza cărora pot fi determinate
motivele și funcțiile pe care le au
comportamentele disruptive.
n Procesul analizei funcționale a
comportamentului se concentrează pe
determinarea variabilelor mediului
înconjurător care inițiază și mențin
problemele de comportament.
Beneficii ale cunoaşterii functiei comportamentelor

n Orice comportament se va menţine atât timp cât are o


funcţie, indiferent de sancţiunile sau consecinţele
negative care îi sunt aplicate.
n Pentru a reduce sau elimina acest comportament
este necesar să apară un alt comportament, care
are aceeaşi funcţie. În lipsa satisfacerii funcţiei prin
alte comportamente, comportamentul nedezirabil se
va menţine.
n Sancţiunile sau pedepsele nu pot reduce sau elimina
comportamentele în absenţa dezvoltării unor
modalitati alternative de satisfacere a funcţiilor pe
care ele le au -comportamente alternative dezirabile.
n Întărirea comportamentelor alternative dezirabile
este principala metodă de disciplinare eficientă.

S-ar putea să vă placă și