Sunteți pe pagina 1din 6

Relatia pedagogica deontologica-(relatia profesor-elev)

Din perspectiva umanista, deontologia vine sa normeze comportamentul profesorului sub exigenta majora a unui tip de actiune umana aflat pe taramul formarii personalitatii si implinirii celor mai inalte aspiratii ale tinerilor aflati in pragul asumarii unor responsabilitati sociale de rang inalt. Din perspectiva pragmatica, deontologia se situeaza in linia unei rationalitati teleologice, in viziunea careia isi plaseaza normele de conduita si comportament in ansamblul conditiilor necesare si suficiente ale unei inalte eficiente a procesului de invatamant. Indiferent de unghiul sub care plasam normele deontologiei, exista un factor unificator care le da identitatea, unitatea si necesitatea. Ele se degaja din universul valorilor morale care guverneaza munca si viata profesorului si statueaza conditiile morale ale exercitarii autoritatii acestuia, fie ca autoritate deontica (institutionalizata), fie epistemica (generata de pregatirea profesionala si stiintifica in calitate de cadru didactic). Deontologia profesorului se supune pe deplin acestor exigente, cu atat mai mult cu cat actiunea reglementata se deruleaza intr-un domeniu in care omul este deopotriva scop si subiect al actiunii. Tot ceea ce se proiecteaza si se deruleaza sub sintagma "invatamant" sta sub semnul moralitatii si exigentelor deontologiei, fie ca este vorba de domeniul didacticii, fie ca este vorba de domeniul activitatilor conexe. Majoritatea organizatiilor care guverneaza activitatile educationale au instituit un cod de etica profesionala.Indiferent de diferentele de nunata dintre aceste coduri (in functie de specificul cultural al fiecarei tari sau zone), codurile de etica cuprind, de regula norme distribuite pe sase paliere de organizare, dupa cum urmeaza: Elevii: profesorii,desi au datoria principala de a transmite cunostinte elevilor, trebuie sa aiba mereu ca prim oiectiv asigurarea sanatatii fizice si mentale a elevilor.In al doilea rand profesorii au datoria de a prezenta elevilor noile informatii intr-un mod nepartinitor(misiunea educatorului este de a invata elevii cum sa gandeasca nu ce sa gandeasca.In al treilea rand profesorii sunt datori sa raporteze in mod onest progresele si performantele elevilor. Relatiile elevi-profesori:profesorii trebuie sa intretina relatii strict profesionale cu elevii, fiindu-le interzis sa ii foloseasca in orice fel pe acestia pentru atingerea scopurilor personale.Vasta majoritate a codurilor etice din educatie interzic explicit acceptarea de cadouri, bani sau foloase venite din partea elevilor.De

asemenea profesorilor le este interzis sa discrimineze in orice fel elevii in baza diferentelor rasiale de gen, de provenienta sociala, orientare religioasa.In egala masura profesorilor nu le este permis sa se angajeze in orice fel de activitati sau comportamente care pot sa degradeze sau sa prejudicieze demnitatea de sine a elevilor. Responsabilitatea elevilor:profesorii sunt responsabili pentru a ajuta elevii sa devina membrii cat mai buni ai societatii, lucru care presupune inarmarea elevilor cu abilitati cetatenesti.In legatura directa cu aceasta misiune, profesorii sunt datori sa se prezinte intrun mod cat mai onesc cu putinta.De asemenea ca forma de manifestare a responsabilitatii profesionale, profesorii trebuie sa se asigure permanent ca sunt la curent cu orice noi dezvoltari din domeniul preocuparilor lor profesionale, astfel incat elevii sa beneficieze in orice moment de cele mai bune conditii pentru rpogresul lor. Relatiile cu parintii si comunitatea:scoala este un element insemnat al oricarei comunitati locale.Din aceasta cauza, cadrul didactic poarta in orice moment o anumita responsabilitate in fata intregii comunitati pentru educatia tinerilor comunitatii.Profesorii sunt datori sa cunoasca specificul comunitatilor din care fac parte, sa respecte diversitatea si particularitatile existente. In plus se considera ca este tot o datorie a profesorului aceea de a asigura ca deciziile care privesc educatia intr-o anumita comunitate sunt luate, in masura in care este posibil la nivelul comunitatii si cu acordul membrilor acesteia.In ceea ce priveste relatiile directe cu parintii elevilor, regulile care se aplica sunt aceleasi ca in cazul relatiilor dintre elevi si profesori.

O atmosfer pozitiv la clas va asigura un proces de bun calitate. Acesta implic att comportamentul elevilor n diverse situaii de nvare, calitatea relaiilor care se stabilesc ntre elevi, ntre elevi i profesori, ct i calitatea profesorilor i a predrii. Fr ndoial, a fi profesor bun e mai mult dect o meserie, e o art - arta de a modela sufletul i mintea omului tnr, de a -l ajuta s ascead n lumin i s se dezvolte. Nu e suficient s fii un foarte bun specialist, trebuie s ai i talentul, nzestrarea nativ pentru aceast nobil profesiune . Predarea de bun calitate presupune o disciplin asumat de ctre toi elevii, un ritm susinut al leciei, o evaluare formativ care s ncurajeze i s incite dorina de cunoatere i dezvoltare a tinerilor.

Profesorul are o atitudine pozitiv, i ncurajeaz pe elevi, iar resursele sunt optim folosite.
Profesori tineri i capabili ajung la catedr cu dorina nu doar de a avea un raport unidirecional cu elevii, sub aspectul comunicrii didactice. Profesorii nu doresc doar s transmit anumite informaii, ei nu se preocup doar de receptarea de ctre elevi a informaiilor transmise, ci i de dimensiunea afectiv i spiritual a vieii elevilor, de dezvoltarea psiho-emoional a copilului. Alturi de familie, coala este principalul izvor de cultur i factor de civilizaie n care se desvrete formarea omului ca persoan capabil de relaii i responsabiliti sociale. Prin pregtirea sa teoretic asociat cu calitile personale, profesorul realizeaz un contact pozitiv cu elevii n vederea realizrii procesului instructiv-educativ. Paralel sau n strns legtur cu relaia formal profesor-elev, pot aprea relaii spontane informale care pot favoriza demersurile educaionale sau, dimpotriv, pot degenera n relaii sau simpatii amoroase, strine de un climat propice dezvoltrii morale a persoanei. n timpul orelor de curs, att profesorul, ct i elevul trebuie s pstreze o atitudine conform cu acest statut. Lucrul acesta se aplic mai ales dac sunt apropiai ca vrst, pentru a se evita situaiile aprute n ultima perioad n mass-media. Cu privire la acelai aspect al relaiei dintre profesor i elev e,levii se formeaz i se dezvolt n cadrul unor instituii de nvmnt, care au menirea de a le oferi mediul cel mai potrivit pentru ca viitorii aduli s fie nite personaliti capabile din punct de vedere intelectual, emoional i moral . ns, tot mai des, asistm la situaia n care relaia profesor-elev devine cu totul disfuncional. Astfel, profesorul care ar fi trebuit s-i motiveze elevii, meninnd o ambian plcut la ore i o relaie de cooperare cu acetia, trece de barierele legale, morale i ale bunului-sim i profit de naivitatea i de autoritatea pe care o exercit asupra tinerilor elevi, recurge la manipulare afectiv i la seducie i se angajeaz n relaii intime cu elevi ajuni la vrsta adolescenei. Acest aspect nu face dect s rstoarne ntregul sistem de valori, aflat n formare, al adolescenilor i s ngreuneze o etap important din dezvoltarea viitorului adult, etap care este oricum solicitant datorit schimbrilor profunde att la nivel fizic, ct i psiho-emoional. Dei poate avea un bun nceput n dezvoltarea lui intelectual, adolescentul prezint de multe ori dezechilibre emoionale care i caut rezolvarea. n cutarea sensului i din nevoia acut de iubire i afeciune, de acceptare i recunoatere, adolescentul poate manifesta comportamente nocive care, dei promit mplinirea acestor nevoi, nu conduc dect la dezechilibre din ce n ce mai mari. n aceste condiii, un comportament inadecvat promovat de un educator poate influena n mod negativ i destul de uor viaa acestor, nc, copii. Acest gen de relaie ntre profesor i elev reprezint o form de abuz din partea profesorului asupra psihicului elevului adolescent, abuz care afecteaz comportamentul su intim, social i

colar. De asemenea, percepia adolescentului angajat ntr-o astfel de relaie va fi deformat, ajungnd s aib probleme de relaionare, pierzndu-i ncrederea n cei din jur i avnd o stim de sine sczut. Adolescentul devine confuz n relaiile cu familia i cu prietenii, manifestnd o incapacitate de adaptare la situaiile problematice cu care se confrunt. Astfel, odat cu trecerea timpului, abuzul emoional i sexual la care a fost supus va duce la o stagnare din punct de vedere emoional a viitorului adult, dezvoltnd sentimente de dependen i imaturitate afectiv n relaiile cu ceilali.n aceste condiii, responsabilitatea moral a profesorului este una incalculabil. Mai mult, efectele pozitive sau negative ale comportamentului moral al profesorului acioneaz mult timp dup ce influena propriu-zis i-a ncetat aciunea. Astfel, dasclul ar trebui s fie deschis n comportament, echilibrat n atitudinea lui moral, evitnd extremele unui rigorism impersonal sau ale unei laxiti morale compromitoare. Prietenia dintre profesor i elev poate avea att consecine pozitive, ct i negative. O apropiere a profesorului spre elevi duce de obicei la o mai bun comunicare care este benefic n desfurarea procesului de nvmnt. Elevii ntotdeauna vor aprecia profesorul care se aproprie de ei, care tie s i motiveze prin ncurajri, care apreciaz i rspltete pe fiecare pentru munca sa i care mereu ntreab care sunt problemele cu care se confrunt ei, ncercnd s gseasc o soluie pentru a elimina orice obstacol din calea lor,

STUDIU DE CAZ
Capacitatea de a dispune de tact pedagogiceste recunoscut acelor categorii de educatori care reuesc s cluzeasc cu grij eforturile elevului, care manifest nelegere fa de eecurile sale i l ajut cu rbdare s le depeasc, fr s fac ns concesii cu privire la respectarea normelor autoritii colare sau a obligaiilor de instruire pe care le impune programa de nvmnt. Elevii clasei i profesorul formeaz mpreun un sistem n cadrul cruia relaiile ce se stabilesc ntre elementesunt deosebit de complexe. Elevii sunt elevi i profesorii sunt profesori numai n msura n care se afl n corelaie. n sistemul profesor-elevi elementele pot comporta i disfuncii. Astfel, relaiile negative ale profesorului cu elevii (tutelare, autoritarism, lips de respect, lips de nelegere, ironie, toleran exagerat etc.) pot frna dezvoltarea liber a personalitii elevilor, la rndul su, prin faptele i atitudinile sale, elevul poate mpiedica adaptarea grupului i integrarea lui n contextul social mai larg,[], dezvoltarea plenar a indivizilor Influenarea indivizilor prin intermediul grupului presupune i pornete de la cunoaterea profilului psihosocial al grupului. Fr a pretinde o cunoatere exhaustiv a grupului, ceea ce este imposibil i pentru cercettorul specializat, un minimum de informaii privind particularitile grupului real cu care lucreaz este indispensabil practicianului. Este

vorba de informaii care-i permit educatorului formularea unor aprecieri privind orientarea general, pozitiv sau negativ a grupului, cauzele probabile care au generat situaia grupului la momentul respectiv i elementele pozitive pe care se pot ntemeia interveniile educative. Prezint un exemplu de intervenie a mea n calitate de diriginte n dirijarea relaiilor interpersonale n clasa de elevi: ntr-o clas divizat-cum era clasa a IX-a H era greu de ales un responsabil. Pentru nceput, ca diriginte, prin consultare cu elevii, innd seama c este cuminte i silitor, l -am numit provizoriu ca responsabil al clasei i reprezentant n Consiliul elevilor pe T.O. Alegerea propriu-zis urma s aib loc ceva mai trziu. T.O. nu a dovedit nici interes i nici pricepere de a organiza i reprezenta clasa, aa c alegerea unui nou responsabil a devenit o problem presant. Ca aciune premergtoare, elevii au fost rugai s noteze pe cte o foaie de hrtie, individual i secret, numele unuia sau al mai multor elevi pe care i consideri potrivii s conduc i s reprezinte clasa. Rezultatele s-au comunicat clasei: F.M.-17 voturi, T.O.-16 voturi, V.M.-15 voturi, Mo.M.-12 voturi, M.G. i B.C. cte 7 voturi. Le-am recomandat elevilor s se mai gndeasc, s se sftuiasc ntre ei i la ora de dirigenie s propun pe cei mai buni, indiferent de numrul de voturi obinut iniial. Prin vot deschis, dintre cei cinci elevi propui, T.O. a ntrunit cele mai multe voturi. Preocupat s-i pregteasc bine leciile, disciplinat, neimplicat n problemele clasei, ca i cnd n-ar fi fcut parte din ea, T.O. era, pentru colegi, cel mai potrivit ef: i vedea de treburile lui, executa ce-i ceream eu ca diriginte fr s-i stnjeneasc n vreun fel pe colegi. Aa se explic preferina clasei pentru T.O. T.O. a refuzat ns orice funcie: dac ar fi acceptat, a fi fost pus ntr-o situaie delicat: s nu in cont de opiunea elevilor de vreme ce le-am cerut-o, era exclus; s le explic elevilor de ce T.O. este nepotrivit, fr a-i atinge acestuia demnitatea, era greu, dac nu chiar imposibil. C problema s-a rezolvat de la sine, a fost o ntmplare fericit. n munca educativ nu sunt multe ntmplri fericite i, chiar dac ar fi, nu le poi atepta i nu poi conta pe ele. Aveam de rezolvat pentru mine situaia ipotetic n care T.O. ar fi acceptat funcia. n acest caz, trebuia s am n vedere cel puin dou aspecte de natur psihosocial: 1) ntruct aptitudini de lider nu i puteam forma, m-a fi orientat spre formarea, cel puin la nivel minimal, a priceperii de a conduce. Elevul trebuia nvat ce are de fcut ca ef al clasei i cum s-i exercite funcia. Dac T.O. ar fi acceptat funcia, este de presupus c ar fi avut i motivaia necesar pentru a dori s-i fac fa.

2) La nivelul grupului, independent de situaia concret, trebuia contientizate comportamente de rol ale aceleiai persoane: elev silitor, bun coleg, lider etc. A fost aleas V.M.., dar tendinele ei spre vedetism au nemulumit clasa i n anul colar urmtor a fost schimbat, nlocuit fiind cu F.M. Problema liderului a reaprut n clasa a XI-a., dei s-a meninut nucleul clasei a X-a H, F.M. avnd toate ansele s fie realeas. Eu am considerat ns c D.O., elev provenit din alt clas, a X-a C, era mai potrivit pentru aceast funcie i am orientat clasa spre alegerea lui. Msurile au fost dintre cele mai simple, dar s-au dovedit eficiente: n primele ntlniri cu clasa, organizate sau spontane, i-am dat lui D.O. diferite sarcini gospodreti (s ntocmeasc tabele cu elevii grupai dup limbile strine studiate, tabelul cu necesarul de manuale .a.). A fost suficient s atrag atenia clasei asupra lui D.O. care i-a dovedit spiritul organizatoric, autoritatea i capacitatea de a reprezenta clasa. D.O. a fost ales responsabilul clasei i activitatea lui ulterioar, ca lider, a confirmat oportunitatea dirijrii de ctre diriginte a alegerii respective.