Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Chelcea 1-143

    Încărcat de

    Vlad
    105 vizualizări70 pagini
    Emoțiile în viața socială

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Emoțiile în viața socială

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    105 vizualizări70 pagini

    Chelcea 1-143

    Încărcat de

    Vlad
    Emoțiile în viața socială

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 70
    AUTORI ‘Andreea Bobb, asist. drd., Universitavea din Bucuresti Daniela Bofone, asist. ded., Universitatea ,Lucian Blaga* din Sibi Septimita Chelcea, prof. d., Universitatea din Bucuresti Petru Tut, prof. de, Universitatea ,Babes Bolyai" din ‘Cluj-Napoca Loredana Ivan, lecor dr., $ooala Nationali de Studi olitice si Administrative Gabriel Jderu, lector dr., Universitatea din Bucuresti Fidelie Kalambayi, drd,, Universitatea din Bucuresti Radu Malureanu, drd., Universitatea din Bucuresti Andreea Moldoveanu, asist. dd, Universitatea din Bucuresti Blena Stanculescu, conf, dr., Universitatea din Bucuresti Alexandru Zodieru, ded., Universitatea din Bucuresti SEPTIMIU CHELCEA (coordonator) RUSINEA SI VINOVATIA IN SPATIUL PUBLIC Pentru o sociologie a emotiilor 2a 042. HUMANITAS sucunestt opera SNORE GAMART 1 CaP bie FAGE Bac Byers Dect CIP ite Noles Romi ‘Rusinea si vinovikia in spatiul public: pentru o sociologie Fostee ee eaten Seattle bam ant ad Te 1, Chen, Seti (coord) Bobb, Andres 1. Bojone, Dance Iv, Pe (© HUMANITAS, 2008 Pai Pree Libre I, CLE? Bucur, Romina teh 21408 33, 02/4008 8 osha ‘Comenai CARTE PRIN POSTA. el /fx 021/31 2830 CBC Ce 1, Bowe ‘Su cppanmantae ‘Sowtibhtmanieere Cuprins Introducere Sep Cele Pasta EMOTIILE SI VIATA SOCIALA 1, Emogile: repere teoretice Sepia Cela gi Pr a Ce sunt emoile? . lemenele structurale ale emogilor “Emofile x sractura anatomo functional a erie uma Clasificares emorilor Emo primare om emofi secundace Emo positive moi negative Emoti primate, emofi cu specific extaral siemori cognitive mai elevate motile si cognitia Emote copie complementariates conexune “Teorliclasice despre emit “Teoria James Lange ‘Teoria CannomBard ‘Teoria SchactnerSinger “Teor ecenze despre emofi v7 18 20 a, 28 st 52 se 6 2, Conceptualizarea sociologici a emotilor ... Sepimi Cele Gabril deru Contsibupit a fundamentareasociologielemogilor Emile Dusklicim ~ arhitecul construe sociale a emotilor ee Teoretizii socologce contemporane “Teoria dramaturge ali Erving Gottman Teoria Ini Theodore D. Kemper espe emote primare si motile secundare “Teoria a Seven L. Govdon despre mori instityionale fi emorie impulsive “Teoria lui Arie Rosell Hochschild espre munca emorionalt “Teoria i Mortis Rosenberg expe refleivate “Teoria Iai Peggy A. Thos despre smanagemental emoilor . “Teoria ui Candace Clark despre simmpatie Emopile - 0 construcie socialt Parte et EMOTILE IN VIATA SOCIALA ‘3. Capital social, informayie gi implicare emotionali . Perr lg Capital soca: ipa, componente, caractristici Tacredere si expicaia : Informatie amet informuionali i conscige ener polisc sociale Implicaresemofionalt Raporel cultu/emori Emote i ferederea (Capital socials mobilizarea capital emotional ° Fa os “ ® 8s » 93 100 43 3 120 i 138 1 1 4. Emoriile in viaa social: munca emosionali Sepimin Chel g Daniste Bojone Specificul muneitemotionale Expansiunes munci emotional in sciyjle moderne De a revolupa cognitiva Ia cevoluta emotionals ‘Muna in societatespostindustria Muacaemoyional iment © econceptualizare a constructal dd ,muned emotionals™ ‘Us not model munca emofionals— spunscomportamentl motiat 1a disonanga emotional auoperceputs Clara gi monea emoyionalt 5. Socializarea emoyiilor in copilirie lena Sibnculecs Talluent pal de atapament asuprs proce e socializare a emorilor~ modaleexplicative Incerprearea sermnifcnii emoilor -Mndri i niin la prejolai primarea rie ga duert~ influent soilicatoare Empey diferentele de gen Relaia dinte ngelegerenemoyior scomporamentul prosocial CContibutapiringlor la deavoltaes competes ‘motionale a coplor~rescil fade emosile negative Seimulares contol emoyllor in yoals . Panes aa RUSINEA $I VINOVATIA: [FRAUDA INTELECTUALA IN UNIVERSITATI 6.Rusinea gi vinoviyia . Sepimin Chloe ca 0 142 4 150 151 156 158 161 1a 2168 170 71 a 183 cag 197 8 cormns corms 9 ‘ine vera vinovatie: dous etichete, 9. Ancheti sociologici: frauda intelectual, sau doua emo distinete? 197 rusinea gi vinovitia in universitagi 270 ‘Context public/contert privat. 200 Septimin Cheles, Loredana foam, Gabriel era, Focleas pe eine/Ioaiare pe comporesent a Pie Klembay, Ra Mle “Teoria abi dinintin rgine/vinowiie 2 “Andros olds Alcan dia Inertia: recs metodologice « m emergetaemopilr de nine vnorfe 2s TOSCA (Fer of lk Conicion Af estes a Roqinen = remote socal" primordia 2 Prerentaresdatelor a “Tiploga rial 2 Spit er dpe pv a Ragin ~ emi taieeud oss. 22 inden eS Royines elie cu alte emi as ‘Opin sealer pivind frente erdor dew Vinoriia ~emoie morals Hant seat “ais ici we “Vinci: pete wore ne previot fra inlet in nvr o continare Yori onkethe voces ime a econ prac di nije panies? vers > 283 Cert pihovocologicepivind runes vinoviia 224 Emo acele de fad inleculs 286 Breiner os Feds intecal fl ine,dsesmt vino 286 Rogen bongo aria tale a Fen nclecsons rine yeu vinoviie 29 Rosines structure social mig oie 22 Predsporia generals de sig emoqn de raze Ruginea gi vinovaia: invagarea lor 4 frauda intelectual 290 pepeeelhceersrat oo Pepsin rl cmd viii 7. Cultura universitara - cultura a_ plagiarului? 236 2 fevode inselecuall m2 fase ee Emile mon purl seciocomportancse =. 294 ‘Plagiatul: de la furtul sclavilor la furtul textelor 4... + 236 cceiai samme cs : - (ec on Bibligrafe ceeeeeeesees 307 i ede — 4 ‘8. Cercetiri psihosociale concrete om Deivid frauds intelectual fn university .......... 248 Sepuimin Choe si Andres Bobo valuare 9 auevaen ones dis experimental. 248 _Atribuitle pe care le fa stent copiatulus In examencl sre 4 preluiri referer de pe Internet... 281 Emoile de rune 3 vinowigiearibuite de madengi Carlo def elas pias. 258 = : DOF Introducere In ukimele tri decenii, ra crstalizat un nou domeniu de cercetare fa stinga despre raul lolata al oamenilor~ socio- lopia emotllor. Theodore D. Kemper (1990, 34), profesor [Emorie Gc] ‘ispuns vara ~ Rispansar corporale lc sori Fig. 15. Teor ale emorilor. A) Teoria Jamer-Lange B) Teoria Cane non Bard; C) Teoria Schachter Singer (dupa Papas Ole, 185, 338) 32 BOT sl IATA SoCtALA Teoria James-Lange [Apsoape in aelai tmp, doi savangi~ unul american, William James, $i altul daner, Cari Lange, independent umul de cel lalt- au explicat emofile pe baza factorilor biologic. In esemp, ‘teoria cunoscuti sub numele JJames-Lange" sustine cd stimu liiemofionali din medal inconjuriuor produc schimbiri fizio- logice, care sunt interpretate de creier ca emoti- Pentru filozoful si psibologl William James (1842-110), ‘compul are ua rol central in emergenta emotilor:corpul posed tun slimbsj complex 9 articular* prin intermediuleéruia comu- nici rajiuni ce se intimpli in lume. Imporriva ,bupulu‘simr*, ‘a cunoasteri la nivel simpului comun pentra care perceperea tunel ameningiri, de exempls, genereaz’ o emote (lrica) si aceasta la rindul ei, determina schimbiri corporale(accelerrea pulbului, paloare, fuga etc), filozoful si psihologul american Tanseszi ipoteza urmitoarclor secvente in triirea emoriilor: percepfia timulilor din mediul inconjuritor» rispunsul cor pporal > emotie. ,Schimbarile corporale urmeaza direct PER. CEPTIA stimulilorsi...]resimgirea acestor schimbiri ce apar ESTE emofia" (James, 1884, 189, apud Cornelius, 1996, 60) William James conchide: ,Noi suntem trigti pentru ci pli gem, furiogi pentru cf lovim, eperiagi penta c& tremurim.” 'Ayadar, emofia uemeazi unei yschimbsri corporale" mai mult sau mai pufin automate ca réspuns Ie stimulit semaificaivi ‘William James nu a definit foarte clar ce se ingelege prin .schimbari corporale" (bodily changes), fapt ce a condus la © Jncerpretare schematici a teorie sale, ludinduse in discuyie doar sactele instrumentale” (a lovi a tremura ete). In prezentarea teoriei sale din 1984, William James 52 referit a tei felur foarte diferit ale schimbirilor corporae, si anume: comporamente fexpresive, ace instrumental si schimbiri fiziologice. ‘William James adezwoltat ideea lui Charles Darwin (1872), argumentind ci oamenii reacyioneaz’ la semnalele interne $1 -BMOTINE, REPERE TEORETICE 3 exteme ale corpului. Emoile nu sunt altceva decit perceperea proceselorfiziologice. Creierul monitorizeaza starea viscerelor |S apol noi reaction la semnalele produse de starea comporals interna. Aga cum remarca Randolph R. Cornelius (1996, 60), spre deosebire de Charles Darwin, care s-a concentrat asupra fanctiei emotllor in procesul evolufiei si asupra expresiei emo~ tiilor, Wiliam James s concentrat, in primul rnd, asupra {iri emotionale (emotional experince) i, in subsidiar, asupra locului emofiilor in procesul evolutiei. “Asadar, dupa William James (1884), motile emerg din ris- punsurile comportamentale:suntem furiosi pentru ci lovim. Prin extensie, esimfim rusine ca urmare a faptulu ci me ascun- dem si mandrie a urmare a faptului ci ne expunem in public (Gheldon etal, 2000, 254). “Asa cum amn precizat Ia incepucul acestui subeapitol, ind pendent de William James, in Olanda fiziologal Carl Lange (0831-1900) a publica, in 1885, o monografie despre emoti (are 2 fost tradusa in limba germand in 1887). Carl Lange (se pro- fnunta slong" - mm) a Incereat s4 rispundi la intrebarea «Ce ‘manifestari corporale acompaniaza fiecare stare afectiva". Ca si William James, fiziologul olande2 a remarcat ci toate emo- fille sunt acompaniate de schimbiri corporale de un fel sau Sul, datorate modificaril circulsjiei sanguine ca urmare a Schimbirilor din activitatea muschilor ce contracta vasele de singe, Prd aceste schimhii,trirea emorilor este imposbil ‘Desi William James (1890/1983, 1062) a apreciat cd Lange a simplificat puyin prea mult sia universalizat fenomenul* (epud Cornelius, 1996, 67), cei doi savanti sunt cunoseufi ca fondatori si teoriel periferice a emoiilor "Teoria James Lange - dominant male timp in psihologia| emotiilor - ate, far indoiali, limite serioase: a) de multe ori, ‘emotille sunt resimfite inainte de a se produce modificiri vis ‘etal, fziologice; b) nu totdeauna schimbarilefziologice gene- reazi emoti; c) nu exist 0 corespondenti biunivoca fntre 54 MOLE st VIATASOCIALA schimbarile iiologice emo d)acelorasschimbir fiiolo- {Gcelecorespund mori ciflerte. Toru, ga cum au pus in ev Geng experimentele lui Paul Ekman, ca le ator cercetitor, fa contine un simbure de devi. ‘Model organic” (organic adel) in cae sunt inclase tcoriile despre emofii le fui Charles Darwin, William James fi Sigmund Freud, ,postuleazd o fixitate de basi a emotilor Slo similarate de bass a emotillor, dincolo de eategorile Se populate (Hochschild, 1983/2003, 215 In plus, conform acestor tear -sutine profesoara de socilogie de la Univer- sitatea Berkeley din California ~ expresiaemorilor este exrin- seci emofilor. “Totus uncle cercetisi moderne sugeeazi ck modificarea cexpresii facale genereara moti, ceea ce sstine, in fond, teo- a JamesLange. Imran studi din 19M, James D. Laird a tesitipoteza feedback fal, constatd ef subiectit care digas zambetul apreciauscenele dinerun film ea avand mai ‘ul umor, compart eu subicey care urmarenu aeleasicene, dar eras incruntati (apud Darley, Glucksberg si Kinchla 1981/99, 361). lnm ale seu, Robert B. Zajone, S.T Mur- phy siM.Inglchar (1989) au pus in evident fara ci expresia faciali a bucuriei,zimbetul, modified circulaya sangvin’ § temperatura creirulu,ceeace conduc la activarea substange Tor neurorransmiatoare i tn cle din urm, la tries unor ‘emori plicute sau nepliewte. Robert B. Zajone # coleg sk fut argutbentat ck gc faciale singe sunt capil induc moti (aped Lefton, 199, fil) Teoria Cannon-Bard in 927, WalterB, Cannon (171-1945) a publiat wn saci extrem de critic ln adresa wore JamesLange In aces suds, profesorl de ficologie de la Universitatea Harvard a aitat Exsursa emorilor o conse alarms. Cand ext percept "EMOTILE:REPERE TEORETICE 55 ‘un stimul emofional,talamusul transmite impulsuri spre siste- ‘ml nervor simpatic, care produce real fziologice. fn acelasi ‘imp, talamusultransmite impulsuri i spre cortexul cerebral, care genereaza simjimantul constient al emotii. Dupi Walter B. Cannon, emofile sunt acompaniate de modificirfiziolo sce, dar nu sunt generate de aceste modifi Promovind dualismul, separareadintre minte gi comp, steo- ria talamicS" a lui Walter B. Cannon a fost dezvoltat de Philip Bard (1938), ajungindu-se astfl la ceea ce este cunoscut sub sumele de eoria Cannon-Bard*, care mu a fost nici ea scutiti de critic. Principala abiecte fayi de aceastéteorie consta in aceea ci stimularea sistemului nervos simpatic nu este simul- ‘ani cu stimularea cortexului. In multe cazuri, oamenii resimt ‘mai inti emoyia si abia apoi apar modificrile fiziologice Douglas S. Massey (2002) isi fondeaza teza anterioriatii ‘emotionalitii fr4 de ragionaltate tocmai pe nesicronizarea stimolirii creieralei emorional sia creierului rational, Teoria Schacbter-Singer 1 1962, Seanley Schachter (1922-1997) Jerome E. Singer au claborst o steorie cognitivliziologica* ‘ont incorporate elemente ale cel dous teri prezenate ante For. Cei doi prihologi american satin ch oameni interpre ‘mofile lor, dat na mama pe bazaschimbarilr fiiologice Stanley Schachter Jerome E. Singer au rcleva imporeanta ccontextula. In experimental pe eae Fat condas sau man plat activarea neurofiiologcd si explicail date subieatlor. Celor din grupul experimental i injectatepiering,o sub sean care provoacipalitati, remurati roseat,Subietlor din grupul de control i'aadminintrat o substan fark efecte farmacodinamice, Tot subiectit av fost informatsc se urmy req verifiareacfectluisubstangel injectate (aut de etre taperimentator ysoproxini") asupra acuitiviaale (ehnica 56 EMOTIILE S{-VIATA SOCIALA raportuluifals). Dupi injectie, subiectlor li sa cerut si astepre 20 de minute pani cind substanja injectata avea sigi fact ‘fectul. Subiechit care primisera o doi deepiferind injectabila au fost impirtii fn tri subgrupe. Unora li sau dat explicatit corecte (vor simi palpitapt, vor avea tremurstur, li se vor {nos obra, vor resimgi crampe stomacale),altorai sau dat explicit inadecvate le vor amorti picioarele, vor avea prurit $i cefalee) si, in fine, subiectlor din cel de-al treilea subgrap zw lis oferit nici 0 informayie in logiturd cu consecintele injectiel administrate. Grupul de control, format din subiecti cfrora lise injectase o substanti placebo (Far efectefarmaco- ‘dinamnice), a fost informat ck nu va simi nimie deosebit. Sau ‘reat doua situaii experimentale: una culorica, celal’ iricanca (un ,complice" al experimentatorilor aflat la anticemera fn ‘care subiecti agteptat ca injectia sii fackefecrul se arita cind. {ericit ~ se juca, arunca in aer avioane din hirte ete. ~, cid ‘enervst, dind rispunsuri sareastice etc), Cereetioriiobservau pprinti-o oglinds falsa (geam cu vedere unilaterals) comport: ‘mental subiecrilor in ,perioada de asteptare®. Sa administat, {in final, un chestionar cu ajurorul ciruia sa sabi deci fn timpul experimentului subject sau simgitsatisfcuri sau enervati ‘Sa constatat ck aceeas stare fiziologica produsi de epifarind| a fost resimcd odati ca find plicui, altidati ca dezagreabili Deg reactile fiziologice erat aceleas, etichetarea acestora a condus la triri emofionale diferite.Subiectii informayiinco- rect aw reactionat mai puternic deeit subieeti care nu au pri- mit nici o informatie despre efectele injectie, La rindul lor, cestia au reactionat mai puternic decit cei cirora lisa spus ‘onect lace si se astepte gi decit cei care au primito substanta placebo, Experimentul a demonstrat ci socetateaofericlemen: tele cognifiei pentru interpretarea schimbirilor fiziologice, cd .situayia social in care ne allim este facrorul cel mai impor- tant in privinya emofillor pe care le simtim, dar ca starea de alert iniluentea7& nivel a care resimyim aceste emo" (Hayes 5 Orrell, 1993/1997, 92) EMOTILE:REPERE THORETICE 37 Din punctul meu de vedere, teoria Schachter Singer oferi suport asumptiei ci emorille fy au originea in societate, Teorii recente despre emofii ‘Voi semnala, pe scurt, doar citeva dintre teorille recente care se bucuri de o mai mare notorietate. Teoria Valine Reivnaein. In 1966, Stuart Valins a ficut turmitorul experiment acerut unor subieci de sex masculin si aprecierestractivitarea unor nuduri de femme din revista Playboy. in imp ce piven otogabil,asculeau inregistate pe bandé magnetica tile iim, cae era tai accelerate Invedorea amunitor nudur. Subic din grupul experimental 2 fot informa cise aud propre lor bat dein (raport fas), iar subietilor din grupal de contro sa sus ck fre gisrirle de pe banda magnetici muau nici legiurdcustarea lor fiiclogics. Subic careers convig’ ck seul propre bile do nim au declaratctlewu plicit cl mai nat foto- raf a cae bate nimi era cele mai intense. Mai mul cesta au persiat fn evar lor chia i dupa ce a fost Jnformayi de cite experimentator cd nu a exist nici o lee {ur nize privites fotgrafilor 5 itil inimi fnrepstate pe band magnetics (Vans, 179. [Experimental lui Snare Vali rat cl modifica fzio- logic (indferen de caea producer lon) influenesea emo- tile pecare le sing dar cle ma consti o remisi near $isuficieneé pentru rareaemollor: rebuie a ial (oo: {nfia/persana) sabi un minimum de atracvitate, Cee Tile realizate de Rainer Reienzzin (983) au cond a acca concluai,conturindwee ast! teora numa Valine Reiser ins cae mili ch deseo gine Copii) ete ce care ne declangeari ye orieneszhaecele"(Ciccot, 207,280). 58 EMOTE # MIATA SOCIALA Teoria ni Richard I. Solomon. Psihologul american Richard L Solomon a propus in 1980 0 teorie cunoscuti sub numele de ,teoria proceselor oponente™. Richard L, Solomon consi- deri ci zonele cerebrale functioneazi pe baza unor stiri emo- fionale care se opun reciproc ~ Fi plicere, ori neplicere -, vind ca finalitate resabilirea linici de bszi a nivelulei indi ‘vidual. Cand apare o emofie puternica (situatia A), apare si 0 stare emofionali contraré (stuatiaB), Suma celor dou’ situ fii (A + B) exprim starea emorionala de moment, rispunsul sfectiv manifest (dup Benjamin, Hopkins si Nation, 1987/ 1990, 382). ‘Teoria Ini Nico H, Frijla, Nceast veovie, fir a face abstrac- sie de importanta evaluiri, accentueazi faprul ci emotile pre~ Supun o pregitre pentmu actiune. Nico H. Fria (1988), profesor Ja Universitatea din Amsterdam, afirmi ci liecare trie emo- sionali nu rezulti numai dintr-o evaluate a situariei, ci sidin- ‘run set de tendinte spre aciune sau de comportamente pregitite pentru ca evaluarea cognitiva si se realzeze, ‘Teoria Ini Lynn Smith-Lovin si David R. Heise. Aga cars remarci Steven M. Nelson (2006, 216), ,teoria controlului afec- telor” (ffeecontral eheor) se fondeaz’ pe conceptia interac. tlonismului simbolic,iniyiata de George Herbert Mead (1934), sie .teoria controlului perceptiv", dezvoltati de T. William Power (1973) ‘Din sumara trecere fn revisté a teorilor despre emorii, se vede clar ci nici o teorie nu explicd fn Intregime fenomenul {in toate manifesarile lui, Probabil c& emopile muse las aco- perite de teorie, datoriti complexitaqii lor. 2. Conceptualizarea sociologici a emotiilor SerTMMTU CHELCEA $1 GABRIEL JDERU Contribugii la fundamentarea sociologici emotiilor (Geeroau Cuecea) {in .marile eori*sociologice, chiar daci ni se acordi tos

    S-ar putea să vă placă și