ŞCOLA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

MANAGEMENTUL PROIECTELOR
EUROPENE

Drd. Andreea NICOLAE

Bucureşti
2020
I. Informaţii generale

 Date de identificare a cursului

Date de contact ale titularului de curs: Date de identificare curs şi contact tutori:

Nume: Andreea NICOLAE Managementul proiectelor europene

Birou: [Codul cursului]

Telefon: 0768474240 Anul I, Semestrul I

Fax: Tipul cursului: obligatoriu

E-mail: nicolae.andreea@outlook.com [Pagina web a cursului]

Consultaţii: miercuri, 13:00-15:00 [Tutori]

[Adresa e-mail tutori]

 Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite

 Disciplinele/cursurile a căror parcurgere şi promovare este recomandată înainte de
înscrierea la cursul de faţă sunt: Managementul sectorului public, Management
strategic, Managementul Resurselor Umane.

 Descrierea cursului
 dezvoltarea capacității de atragere a fondurilor și de gestionare a proiectelor
 identificarea și prioritizarea nevoilor care pot fi adresate prin intermediul proiectelor
 cunoașterea metodelor și instrumentelor de lucru specifice managementului
proiectelor

 Organizarea temelor în cadrul cursului

Modul I: Investiţiile şi proiectul
Tema 1: Rolul şi importanţa investiţiilor
Tema 2: Tipologia investiţiilor
Tema 3: Proiectul de investiţie

Modul II: Metode şi mecanisme în proiecte

Tema 5: Caracteristicile proiectelor europene
Tema 6: Ciclul de viaţă al proiectelor

Modul III: Instrumente şi tehnici de implementare a proiectelor

Tema 9: Planificarea şi programarea
Tema 10: Evaluarea, controlul şi monitorizarea
Tema 11: Durabilitate și sustenabilitate

Notă: pentru fiecare modul/temă va fi comunicată bibliografia selectivă la începutul cursului.

 Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs
 În contextul organizării programului de studiu pe baza a două întâlniri cu prezentări
de sinteză (3 şi respectiv 4 ore) modulele vor fi abordate sintetic în ordinea
anunţată.
 În cadrul cursului vor fi prezentate noţiunile de bază şi discutate aspectele relevante
pentru înțelegerea conceptelor și instrumentelor specifice managementului de
proiecte.
 Va fi prezentat şi discutat un model de aplicaţie – proiectul de investiție pentru un
serviciu public.
 Se va comunica prin e-mail pentru realizarea evaluarii

 Materiale bibliografice obligatorii

Nr. Lucrarea Editura Anul apariţiei Paginaţia

crt
.

1. Grigorescu A. – Practica Editura Uranus, 2008 integral

managementului proiectelor Bucuresti

2. Grigorescu A. – Editura Uranus, 2007 integral

Managementul proiectelor Bucuresti

3. McCollum J.K., Bănacu C.S.- Editura 2005 219-239; 353-

Management de proiect o Universitară, 393
abordare practică Bucureşti

4. Stoian M. – Gestiunea Editura ASE, 2003 123-185

investiţiilor Bucureşti

5. Stoian M. – Investiţii în Editura ASE, 2001 96-175

servicii publice CIEDD,
Bucureşti

6. *** - Manual for evaluation UNIDO, Viena 1980

of industrial projects

7. *** - Managementul Editura 2002

Proiectelor – Glosar Economică,
Bucureşti

Grigorescu A., 2008, Practica managementului proiectelor, Editura Uranus, Bucuresti

Grigorescu A., 2007, Managementul proiectelor, Editura Uranus, Bucuresti

McCollum J.K., Bănacu C.S, 2005, Management de proiect - o abordare practică, Editura Universitară,
Bucureşti, pag. 219-239; 353-393

Stoian M., 2003, Gestiunea investiţiilor, Editura ASE, Bucureşti, pag. 123-185

Stoian M., 2001, Investiţii în servicii publice, Editura ASE, CIEDD, Bucureşti
*** - Manual for evaluation of industrial projects, 1980, UNIDO, Viena

*** - Managementul Proiectelor – Glosar, 2002, Editura Economică, Bucureşti

 Materiale şi instrumente necesare pentru curs

 Echipamentele, instrumentele, materialele suplimentare care sunt necesare pentru a
participa la un nivel optim la activităţile cursului sunt: calculator pentru pregătirea
cursurilor şi accesarea cursurilor online, softuri specifice (pentru a vizualiza diverse
aplicaţii, pentru a prelucra date, pentru a comunica sincron etc.), acces la dotări de tip
video-proiector în sala de curs.

 Politica de evaluare şi notare

 Realizarea proiectului 90 %
 Participarea la dezbaterile din timpul cursurilor 10 %
 Prezenţa la curs 0%
 Tema referatului sau subiectele examenului sunt de sinteză cu caracter aplicativ,
fapt pentru care o grilă riguroasă de evaluare este dificil de stabilit şi mai ales
nerelevantă. În esenţă vor fi detaliate la anunţarea temei care sunt elemente de
bază care trebuiesc avute în vedere şi importanţa corelaţiilor între elemente.
Evaluarea va viza ansamblul prin componente şi relaţii.
 Nu vor fi teme intermediare.
 Modalitatea de a intra la examenul de mărire constă în depunerea unei cereri
însoţită de dovada achitării taxei. Modalitatea de notare se va face pornind de la 1
punct (în sensul că nu mai este acordat punctul pentru prezenţă), pentru 10 puncte
va trebui realizată o aplicaţie pe tema dată în două ore (chiar dacă iniţial s-a solicitat
referat). În cazul în care există diferenţe faţă de examenul iniţial notarea se va face
astfel diferenţe mai mici de +/- 0,50 puncte – nota nu se modifică; diferenţe mai
mari de +/- 0,50 puncte nota se modifică în consecinţă.

 Studenţi cu dizabilităţi
 Calea de comunicare este e-mail.

 Strategii de studiu recomandate

 Recomandam studierea suportului de curs şi a materialului bibliografic recomandat
pentru fiecare modul (trei etape). Fiecare modul necesită cca. 4 ore de studiu.
 Documentarea şi completarea informaţiilor prin studierea unor aplicaţii (strategie,
plan, campanie etc.) – 4 ore de studiu.
 Realizarea unor exerciţii/aplicaţii practice proprii – 4 ore
 Sintetizarea/completarea/revizuirea materialelor în vederea realizării proiectului – 4
ore.
II. Suportul de curs propriu-zis

Modul I: Investiţiile şi proiectul

„A investi înseamnă a achiziționa un activ în scopul obținerii unui beneficiu viitor, a cărui sumă sau
calendar poate fi mai mult sau mai puțin sigură.
Deci, o investiție are patru caracteristici:
1. Activul cumpărat
2. Costurile asociate achiziționării activului
3. Randamentul anticipat al investiției
4. Riscul asociat cu această rentabilitate

1. Activul
A fost achiziționat din cauza probabilității că va genera un beneficiu viitor.
Activul este astfel deținut de persoana sau entitatea care l-a achiziționat
Proprietarul deține, de asemenea, sau controlează accesul la beneficiul sperat pentru viitor

2. Costurile activelor
Mai întâi avem costul direct - prețul plătit. Cât este dispus să plătească investitorul pentru activ
depinde de beneficiul viitor:
- Valoarea beneficiului
- Momentul beneficiului
- Probabilitatea asociată atât cu valoarea, cât și cu calendarul beneficiului
Pe lângă costul direct, prețul plătit, trebuie să luăm în considerare și costul de oportunitate. Decizia
de a investi fonduri într-un singur activ este simultan decizia de a nu investi aceleași fonduri în niciun
alt activ și, așadar, renunțăm la toate celelalte investiții.

3. Randamentul
În continuare, să luăm în considerare beneficiul sperat pentru viitor. Acest beneficiu este motivul
investiției - motivul achiziționării activului - deoarece activul va genera avantajul. Acest beneficiu
este rentabilitatea pe care o va obține proprietarul pentru că a făcut investiția.
De obicei, această rentabilitate a investiției, acest ROI, este termenul care captează valoarea
investiției și, prin urmare, are acele trei aspecte critice:
- Cât valorează ca procent din prețul activelor?
- Când începe?
- Cât durează?

4. Riscul
În general, suma pe care un investitor este dispus să o plătească pentru un activ este invers corelată
cu riscul - cu cât este mai mare riscul, cu atât este mai mic prețul, toate celelalte lucruri fiind egale.
Pe de altă parte, în general vorbind, randamentul pe care un investitor se așteaptă să îl primească
este direct corelat cu riscul - cu cât este mai mare riscul, cu atât este mai mare randamentul
așteptat, toate celelalte lucruri fiind egale.
Riscul influențează ambii termeni în calculul rentabilității investiției - prețul pe care investitorul este
dispus să îl plătească și randamentul pe care investitorul îl așteaptă.”1

Tema 1: Rolul şi importanţa investiţiilor

1
De Piante, J. (2014). The project as investment. Paper presented at PMI® Global Congress 2014—North
America, Phoenix, AZ. Newtown Square, PA: Project Management Institute.
“Activitatea socio-economică se plasează în centrul preocupărilor individului şi a structurilor de
organizare ale acestuia. Pe parcursul evoluţiei sale omul a acordat atenţie activităţii economice,
considerând-o factorul principal de dezvoltare.
Dezvoltarea economică şi înregistrarea performanţelor în acest sector au determinat perfecţionarea
şi evoluţia societăţii în ansamblu.
Pornind de la simplu la complex, putem spune că există două forme de utilizare a rezultatului muncii
– consumul şi investiţiile.
Diferenţa celor două forme de utilizare a resurselor deţinute, la un moment dat, diferă fundamental
prin finalitatea lor. Consumul are ca rol asigurarea satisfacerii nevoilor curente fără a avea o
reflectare în timp. Investiţiile spre deosebire de consum se regăsesc şi îşi produc efectele pe un
interval de timp îndelungat.”2

Tema 2: Tipologia investiţiilor

„Investiţiile publice pot îmbrăca diferite forme în funcţie de obiectivele urmărite, natura lor, surse de
finanţare, gradul de risc, etc.
Astfel, după rolul pe care acestea îl vor avea ulterior investiţiile publice pot fi:
 economice – sub forma unor proiecte în industrie, agricultură, turism, comerţ, transporturi;
 sociale – sub formă de proiecte în sectorul public (servicii administrative, urbanism, cultură
etc.) şi respectiv în sfera serviciilor publice (sănătate, educaţie, ordine publică, luminat etc.)
În funcţie de modul de finanţare proiectele de investiţii publice pot fi:
 din surse proprii – din bugetul central sau bugetele locale, din disponibilităţile
întreprinderilor de stat – regii autonome sau societăţi comerciale;
 din surse atrase – din donaţii, sponsorizări, contribuţii ale cetăţenilor sau alte venituri
extrabugetare obţinute din diferite acţiuni ale instituţiilor publice, finanţări nerambursabile
(granturi) acordate de instituţii naţionale sau internaţionale;
 din împrumuturi – credite bancare, fonduri de investiţii, emisiune de obligaţiuni, etc.
După natura obiectivului vizat prin realizarea investiţiei, acestea pot fi:
 de dezvoltare – acestea au ca scop extinderea capacităţii de producţie a bunurilor sau
serviciilor, de adăugare a unor câmpuri noi de acţiune;
 de reabilitare – în cadrul acestui tip de proiecte de investiţii se are în vedere refacerea
infrastructurilor, a echipamentelor şi a altor dotări destinate activităţii sectorului public şi a
serviciilor publice, fără a se obţine o mărire cantitativă a procesului desfăşurat anterior;
 de modernizare – acestea au ca obiectiv schimbarea tehnologiei sa a organizării procesului,
astfel încât să se obţină o creştere calitativă a procesului sau serviciului public, adaptat la nivelul
standardelor internaţionale şi a cerinţelor cetăţenilor.” 3

Tema 3: Proiectul de investiţie

„Proiectele trebuie înțelese ca investiții. Nu este suficient să spunem că un proiect este ca o
investiție. Un proiect este o investiție, strict vorbind.
În lumea proiectelor, activul nu este achiziționat direct - este creat de proiect. Activul este exact
rezultatul proiectului. Scopul proiectului este de a crea activul. Activul este exact domeniul de
aplicare al proiectului.
Și care sunt costurile asociate cu crearea activului? În primul rând, avem costul direct - prețul de
plătit. Acesta este exact costul proiectului. Și, desigur, avem costuri de oportunitate. Decizia de a

2
Grigorescu, A. (2009). Managemntul proiectului de investiţii in sectorul public, București
3
Grigorescu, A. (2009). Managemntul proiectului de investiţii in sectorul public, București
întreprinde un anumit proiect este simultan decizia de a nu folosi aceleași fonduri pentru a
întreprinde orice alt proiect. Așa că renunțăm la investițiile în toate celelalte proiecte.
Și care este rentabilitatea investiției? Acesta este motivul pentru care activul este creat. Este
presupusul beneficiu viitor al activului, presupusul beneficiu viitor al sferei de aplicare a proiectului.
Dar acest domeniu este creat speculativ fără nicio certitudine reală că va oferi beneficiile dorite,
ceea ce ne aduce la a patra caracteristică a oricărei investiții - riscul. Aceasta este doar natura
investițiilor, incertitudinea din jurul rentabilității sperate.

Deci, considerând proiectul ca investiție, putem vedea că:

1. Activul este domeniul de aplicare al proiectului
2. Prețul plătit este costul proiectului
3. Returnarea este beneficiul presupus al sferei de aplicare a proiectului
4. Și un proiect are același risc de investiție pe care l-ar putea avea orice investiție

Dincolo de aceasta, însă, proiectele, întrucât investițiile sunt deosebit de interesante. Desigur,
proiectele prezintă riscul normal de investiție asociat cu achiziționarea unui activ în scopul obținerii
unui beneficiu viitor. Dar proiectele adaugă o dimensiune complet nouă a riscului - riscul proiectului.
Putem evalua elementele riscului proiectului în funcție de impactul lor potențial asupra
caracteristicilor investiționale ale proiectului.”4
Obiectivul investițiilor publice este obţinerea unor beneficii economice, sociale sau ecologice la
nivelul unei țări sau a unei regiuni teritorial-administrative, de către instituțiile publice.

Exerciții:
1. Scrierea unei teze de master poate fi considerată un proiect? De ce?
2. Care sunt principalele diferențe între proiecte și programe?
3. Folosind o căutare pe web, aduceți un exemplu de proiect nereușit. Care sunt principalele
motive ale eșecului său?

Modul II: Metode şi instrumente în proiecte

„Problemele apar în fiecare organizație. Astfel de probleme, cum ar fi produsele / sistemele de
dezvoltat, în cazul în care capacitatea ar fi extinsă sau ar trebui achiziționat un computer sunt doar
câteva dintre un număr nesfârșit de probleme continue cu privire la care managementul trebuie să
se preocupe pentru a supraviețui firma. Aceste probleme și soluțiile lor alternative stabilesc unele
elemente de schimbare în jurul cărora organizația trebuie să se adapteze. Proiectele sunt în general
înființate pentru a efectua aceste modificări și cineva este întotdeauna responsabil pentru finalizarea
cu succes a fiecărui proiect.
Fiecare proiect este unic în ceea ce privește problemele care apar, prioritățile și resursele care i-au
fost atribuite, mediul în care operează și atitudinea și stilul managerului de proiect utilizate pentru a
ghida și controla activitățile proiectului. Prin urmare, structura organizatorică a proiectului trebuie să
fie concepută astfel încât să se încadreze în limitele de funcționare ale proiectului respectiv.„5

Tema 5: Caracteristicile proiectelor europene

„Competitivitatea
Solicitarea de finanțare europeană este un proces extrem de competitiv. Cel mai adesea, concurați
cu mii de organizații din întreaga Europă. Bugetele pot părea uriașe, dar este important să păstrăm
asta în perspectivă și să înțelegem că finanțarea disponibilă este de fapt relativ mică atunci când este
răspândită pe întregul continent.

4
De Piante, J. (2014). The project as investment. Paper presented at PMI® Global Congress 2014—North
America, Phoenix, AZ. Newtown Square, PA: Project Management Institute.
5
http://www.umsl.edu/~sauterv/analysis/488_f02_papers/ProjMgmt.html
Transnaționalitatea
Există unele fonduri disponibile pentru proiectele care au loc la nivel pur național, dar marea
majoritate a proiectelor sunt de natură transnațională, necesitând cel puțin un alt partener
european dacă nu mai mult și călătoresc. „Gândiți-vă european” atunci când completați o aplicație.
Ce valoare aduce ideea ta la nivel european? Cum îl veți promova și distribui pe scară largă pe întreg
continentul? Problema pe care o abordați este una europeană? Ideea ta avansează obiectivele
prezentate în politica europeană?

Parteneriatele
Parteneriatele europene oferă o oportunitate unică organizațiilor din mai multe sectoare și regiuni
diferite de a se uni pentru a aborda o problemă comună. Aplicarea acestei abordări „intersectoriale”
în proiectul dvs. vă poate întări cu adevărat cererea și probabilitatea de a fi finanțat.
Dacă cineva ar aplica pentru un proiect care a fost destinat să promoveze, de exemplu, îmbătrânirea
activă, îl poate consolida prin construirea unui consorțiu care să cuprindă o gamă diversă de
parteneri care sunt toți factorii interesați în această problemă. În acest exemplu, aceasta poate fi o
organizație caritabilă care reprezintă persoanele în vârstă, un departament universitar care
cercetează îmbătrânirea activă, o organizație privată care oferă îngrijire și un institut de asistență
medicală.
O altă caracteristică a parteneriatelor europene este egalitatea. Când partenerii se reunesc pentru
un proiect, trebuie să acționeze ca „parteneri egali”. Opiniile și expertiza lor trebuie respectate și
utilizate în mod corespunzător pentru a atinge obiectivele proiectului. Acest sentiment de respect și
încredere între un parteneriat, împărțirea egală a îndatoririlor și responsabilităților și exploatarea
punctelor tari și abilităților unice ale partenerilor ar trebui să se reflecte într-o aplicație bună a
proiectului.

Cofinanțarea
Proiectele europene implică de obicei un element de cofinanțare sau ceea ce se numește adesea
finanțare „echivalentă”. Există unele programe, inclusiv Orizont 2020, care oferă finanțare de 100%
și există altele pentru care se poate căuta finanțarea prin potrivire prin intermediul organismelor
guvernamentale, de ex. apeluri recente PEACE IV. Cu toate acestea, în general, cofinanțarea este o
caracteristică cheie și ar trebui luată în considerare înainte de a intra.
Ratele de cofinanțare variază, dar majoritatea se situează undeva între 60 - 80%. Modul de
demonstrare a cofinanțării variază în funcție de fond și ar trebui să verificați cerințele programului
de finanțare și punctele de contact și agențiile naționale, după caz.

Orientarea spre rezultate

Proiectele cu finanțare europeană sunt acordate și evaluate în funcție de rezultate clare
demonstrabile. Este important să se țină cont de acest lucru atât în faza de proiectare și redactare a
proiectului, cât și, dacă este finanțat cu succes, în faza de livrare și raportare.
Trebuie să ne proiectăm proiectele folosind următoarea logică: Obiective - Activități – Rezultate.
Ceea ce este important este că, atunci când vă scrieți propunerea, demonstrați clar modul în care îi
veți măsura rezultatele și, atunci când raportați un proiect finalizat, revizuiți obiectivele inițiale și
ilustrați modul în care le-ați atins cu dovezi clare pentru a vă susține concluziile.”6

Tema 6: Ciclul de viaţă al proiectelor

Abrevieri:
Sponsor (engl. Project Sponsor/ Owner) = PO
Manager de proiect (engl. Project Manager) = PM
Echipă de proiect (engl. Project Team) = PT
6
https://www.wheel.ie/funding/guidance/european-funding/characteristics-eu-funding
Autoritate de management (engl. Focal Point) = FP – specific programelor și proiectelor cu
finanțare externă
Livrabile (engl. Outcome/ Output) = O
Întâlnire (engl. Kick-Off Meeting) = KOM
Structura de descompunere a activităților (engl. Work Breakdown Structure) = WBS

Iniţierea
“Etapa în care se identifică nevoia (problema) cetăţenilor sau comunităţii şi se analizează
oportunitatea susţinerii şi execuţiei proiectului de investiţie publică” 7
Conceptualizarea
“Etapa în cadrul căreia se stabileşte scopul (misiunea) proiectului de investiţie publică, obiectivul
general şi obiectivele specific”8

Elaborarea/Dezvoltarea
“Etapa în care pe baza elementelor fundamentale stabilite anterior se realizează planurile, detalierea
obiectivelor cu activităţile ce trebuiesc realizate, resursele care sunt necesare realizării proiectului,
modul de mobilizare a acestora, planificarea timpului de realizare a proiectului, nivelul bugetului
etc. Tot în cadrul acestei etape au loc evaluarea propunerii de investiţie şi decizia de finanţare,
precum şi stabilirea unor acorduri de colaborare pentru execuţia proiectului de investiţie publică.” 9

7
Grigorescu, A. (2009). Managemntul proiectului de investiţii in sectorul public, București
8
Grigorescu, A. (2009). Managemntul proiectului de investiţii in sectorul public, București
9
Grigorescu, A. (2009). Managemntul proiectului de investiţii in sectorul public, București
Execuţia
“Etapa de transformare a ideii în realitate, a documentaţiei şi planurilor acesteia în ceva real,
palpabil. Există tendinţa de a exacerba importanţa acestei etape deoarece ea reprezintă
concretizarea proiectului şi apariţia rezultatului acestuia. Trebuie menţionat că această etapă poate
fi foarte simplă dacă li s-a acordat atenţia cuvenită etapelor anterioare şi foarte complicată dacă
acestea au fost tratate cu superficialitate. Ca durată are ponderea cea mai mare în ciclul de viaţă al
proiectului şi este caracterizată de o intensitate mare a activităţii în cadrul proiectului de investiţie
publică.”10

Încheierea execuţiei şi punerea în exploatare

“Momentul finalizării proiectului de investiţie publică şi al finisării rezultatului acestuia. Reprezintă
momentul cel mai încărcat emoţional deoarece este predat rezultatul către beneficiar şi evaluat
modul de execuţie a investiţiei, dar reprezintă şi momentul de dezmembrare a infrastructurii care a
permis realizarea proiectului.”11

Exerciții:
1. Care sunt principalele caracteristici ale fondurilor europene?
2. Care sunt principalele diferențe între proiectele europene și proiectele de investiții?
3. Pe ce documente se bazează monitorizarea și controlul?

Modul III: Instrumente şi tehnici de implementare a proiectelor

Tema 9: Planificarea şi programarea
Studiul de fezabilitate

10
Grigorescu, A. (2009). Managemntul proiectului de investiţii in sectorul public, București
11
Grigorescu, A. (2009). Managemntul proiectului de investiţii in sectorul public, București
Studiul de fezabilitate a proiectului reprezintă o fază în care se urmăreşte demonstrarea faptului că
cerinţele clientului pot fi satisfăcute prin proiect, realizându-se identificarea şi evaluarea opţiunilor
de realizare a proiectului.
În cazul proiectelor de investiţii publice studiul de fezabilitate are scopul de a descrie, din punct de
vedere tehnic şi economic opţiunile de realizare a obiectivului investiţional dorit.
Elemente
1. Date de identificare ale organizației
2. Studii premergătoare (dacă este cazul)
3. Ipoteze
4. Premise
5. Analiza diagnostic a stării actuale
6. Strategii de dezvoltare (termen mediu și lung)
7. Activități
8. Analiza eficienței
9. Analiza riscului și senzitivității
10. Analiza indicatorilor economici

Analiza oportunității
Procesul de analiză a oportunităţii, specific etapei de inițiere din ciclul de viață al proiectelor, are în
vedere evaluarea şi stabilirea gradului în care obiectivele investiţionale propuse sunt:
1. Transformabile în proiecte de investiţii publice.
2. Expresia unei probleme de importanţă naţională, locală sau punctuală de interes public.
3. Soluţia cea mai bună de rezolvare a unei probleme de interes public.
4. Sincronizate cu necesităţile/nevoile identificate anterior.
5. Corelate cu priorităţile stabilite la nivel naţional, local.
6. Realizabile prin antrenarea diferitelor resurse disponibile.

O analiză a oportunității realizată corespunzător ar trebui să răspundă următoarelor întrebări:

1) Răspund proiectul de investiţie publică şi obiectivele propuse nevoii/problemei care trebuie
rezolvată?
2) Este metoda propusă pentru realizarea proiectului de investiţie publică este cea mai bună
soluţie posibilă?
3) Este metoda selectată cea mai potrivită scopului proiectului de investiţie publică?
4) Sunt bine stabilite şi cuantificare resursele materiale, financiare şi umane de care are nevoie
proiectul de investiţie pentru a fi realizat în condiţii optime?
5) Este metoda selectată pentru realizarea proiectului de investiţie cea care antrenează cele
mai reduse resurse?
6) Sunt resursele disponibile în concordanţă cu metoda selectată pentru realizarea proiectului
de investiţie?
7) Va conduce varianata/metoda selectată la realizarea obiectivelor propuse?
8) Va răspunde rezultatul proiectului de investiţie la rezolvarea problemei şi schimbarea
mediului iniţial care a generat-o?

Carta proiectului
Project charter, sau carta proiectului, este un document formal, emis de managementul de top care
explică scopul proiectului, inclusiv necesitățile pe care proiectul le adresează și descrierea produsului
final al proiectului. (PDMA, 2006)
Elemente
a) Prezentare generală a proiectului
Descrierea a problemei/ nevoii identificate. Documentarea necesității.
Prezentarea a soluției găsite pentru adresarea totală sau parțială a necesității.
 Redarea a modului în care ideea va fi pusă în aplicare.
Caracterizarea contextului social, economic și politic. Impactul asupra proiectului (pozitiv/
negativ).
b) Scopul proiectului
c) Studiu de impact/ fezabilitate
d) Data de început și data de sfârșit
e) Sponsorul de proiect
f) Managerul de proiect
g) Buget total
h) Obiectivele specifice ale proiectului
Obiectivele specifice trebuie să fie de tip SMART.
i) Fazele proiectului
Pachete de activități – Categorii de activități care sunt realizate pentru a îndeplini un
obiectiv.
j) Livrabilele proiectului
Rezultatele așteptate la încheierea fiecăreia dintre fazele proiectului.
k) Constrângeri și ipoteze
l) Riscuri
m) Acceptarea cartei de proiect

Organigrama
Organigrama este o redare schematică (grafică) în toate detaliile a organizării, a subordonării și a
legăturilor dintre compartimente din cadrul unei întreprinderi sau al unei instituții. (DEX online)
Elemente
1. Posturile/ funcțiile/ compartimentele
2. Relațiile organizatorice
3. Nivelul/ treapta ierarhică

Tema 10: Evaluarea, controlul şi monitorizarea

A. Financiar-contabil – cu scopul de a se verifica dacă au fost respectate prevederile legii şi
metodologia specifică în modul de utilizare a resurselor financiar.
B. Calitativ – care are în vedere verificarea calităţii lucrărilor efectuate şi respectarea
standardelor de calitate ale proceselor sau alte prevederi aplicabile în acest sens.
C. Privind resursa umană – în scopul determinării modului de selecţie a acesteia, felul în care
aceasta răspunde solicitărilor proiectului, modul de utilizare a sa şi de ce nu, aspecte legate
de disciplina în muncă şi respectarea normelor de protecţia muncii sau confidenţialitate, etc.
D. Încadrarea în graficul activităţilor – de regulă are ca scop surprinderea necesarului
suplimentar de echipamente sau disponibilizarea acestora mai repede, fără însă a afecta
realizarea activităţilor proiectului.

Analiza stakeholderilor
Enumerarea și analiza persoanelor/ grupurilor de persoane care ar putea fi afectate pozitiv sau
negativ de realizarea proiectului. (Grigorescu, A., 2000)
Elemente
1. Stakeholderi
2. Aria de interes a stakeholderilor
3. Contribuția stakeholderilor
4. Așteptările stakeholderilor

Work Breakdown Structure

Structura pachetelor de activități este un instrument care constituie o grupare orientată pe livrabile
a elementelor/lucrărilor discrete ale proiectului, efectuate de echipa proiectului care organizează și
definește obiectivele aprobate ale proiectului, în vederea managerierii acestuia.
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Structura_de_descompunere_a_lucr%C4%83rilor)
Elemente
1. Pachete de activități
2. Activități

Matricea RACI
Metoda RACI constă în elaborarea unui tabel sau a unei matrici care indică rolurile și
responsabilitățile participanților la un proiect – Responsible/ Realizator, Accountable/ Autoritate,
Consulted/ Consultat și Informed/ Informat.
(https://www.manager.ro/articole/management-32/managementul-proiectelor-metoda-raci-
36381.html)
Elemente
1. Activități
2. Membrii echipei de proiect
3. Documente

Graficul Gantt
Diagramă care ilustrează activitățile dintr-un proiect, desfășurate în timp, indicând timpii de începere
și respectiv de finalizare, precum și durata acestor activități.
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Diagrama_Gantt)
Elemente
1. Activități
2. Responsabili
3. Durate
4. Date de începere și încheiere

Diagrama PERT
Diagrama PERT este o metodă de a analiza sarcinile necesare pentru finalizarea unui anumit proiect,
mai ales timpul alocat fiecărei sarcini în parte şi de a identifica timpul minim necesar proiectului
respectiv. (Archibald & Villoria, 1967)
Elemente
1. Activități
2. Relații dintre activități
3. Durate

Planul jaloanelor
Planul jaloanelor este un document sintetic care cuprinde momentele importante din evoluția
proiectelor, în care se pot observa progrese semnificative. (Grigorescu, A., 2000)
Elemente
1. Jaloane
2. Datele în care jaloanele trebuie să fie gata

Strategia de risc
Gestionarea riscurilor este identificarea, evaluarea și prioritizarea riscurilor urmată de o aplicare
coordonată și economică a resurselor pentru a minimiza, monitoriza și controla probabilitatea sau
impactul evenimentelor nefericite sau pentru a maximiza realizarea de oportunități. (Hubbard,
Douglas, 2009)
Elemente
1. Riscuri
2. Impactul riscurilor
3. Probabilitatea riscurilor
4. Scor
5. Strategii

Bugetul
Bugetul reprezintă evidența veniturilor și repartizarea lor pe categorii de cheltuieli dintr-o anumită
perioadă (de obicei un an) ale unui stat, organizații, familii etc. (DEX online)
Elemente

1. Obiective
2. Pachete de activități
3. Activități
4. Resurse umane
5. Resurse materiale
6. Resurse informaționale
7. Resurse financiare

Finanţarea - direct legată de aprobarea realizării proiectului de investiţie şi deci de accesul la

resurse, sursele din care vor proveni banii necesari execuţiei proiectului de investiţie.

Bugetarea – reprezintă planificare resurselor proiectului de investiţie astfel încât să asigure

desfăşurarea activităţilor acestuia şi mobilizarea tuturor resurselor necesare.

Decontarea – este procesul de validare şi acceptare a cheltuielilor efectuate pe baza rezultatelor

obţinute.

Contractarea - procesul de semnare și derulare a unui contract de finanțare între finanțator și

beneficiar (câștigătorul unei licitații de proiecte de finanțare).

Contribuția în natură – clădirile, echipamentele, munca voluntară, alte bunuri sau servicii aparținând
solicitanților de finanțări nerambursabile sau partenerilor acestora din proiectele depuse.

Costuri directe - costul legat direct numai de o anumită activitate sau proiect (salariile persoanelor
care desfășoară activitatea respectivă etc.).

Costuri indirecte - costul legat de funcționarea de ansamblu a unei organizații care desfășoară mai
multe activități (cheltuielile de asigurare a sediului organizației etc.).

Costuri eligibile - cheltuielile acceptate în cadrul bugetului unui anumit proiect; lista lor diferă funcție
de finanțator și de programul de finanțare.

Costuri neeligibile - cheltuielile care nu sunt acceptate în cadrul bugetului unui anumit proiect; lista
lor diferă funcție de finanțator și de programul de finanțare.

Strategia de comunicare
Numită și marketingul proiectului, strategia de comunicare este procesul de planificare a ideii
proiectului, prețului, echipei, promovării și plasării sale în cadrul pieței, care să satisfacă nevoile
beneficiarilor, să producă schimbările dorite și să determine finanțarea și implementarea acestuia.
(Grigorescu, A., 2000)
Elemente
1. Scop
2. Obiective specifice
3. Activități
4. Strategii de comunicare
5. Buget

Livrabilele

Livrabilele (engl. deliverables, outcomes, outputs) sunt rezultatele așteptate la finalul fiecărei etape
din cadrul unui proiect.

Elemente

Întrucât livrabilele pot fi orice (de la documentație, la produse, software-uri, clădiri, echipamente sau
aprobări), nu există o serie de elemente general valabile pe care ar trebui să le aibă.

Livrabilele trebuie să respecte standardele de calitate sau indicatorii de performanță prevăzuți în

proiect.

Tema 11: Durabilitate și sustenabilitate

Durabilitate

1 Calitate a ceea ce este durabil (1) și: rezistență, trăinicie, viabilitate. 2 Perioadă de timp cât poate fi
utilizat un sistem tehnic în servicii, în condiții stabilite în prealabil. 3 Calitate a unui material de a-și
păstra proprietățile fizico-chimice și mecanice o perioadă de timp îndelungată. (DEX online)

Durabilitatea proiectului reprezintă continuarea activităților esențiale ale unui proiect, chiar la scara
mai redusă, după încetarea finanțării nerambursabile, astfel încât grupurile țintă să obțină în
continuare beneficii (sens sinonim “continuitatea proiectului”). (https://www.eval.ro/dictionar-
evaluare/definitii-evaluare/d/durabilitate-a-proiectului/)

Sustenabilitate

Calitate a unei activități antropice de a se desfășura fără a epuiza resursele disponibile și fără a
distruge mediul, deci fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor
următoare.

Conferința mondială asupra mediului de la Rio de Janeiro din 1992 a acordat o atenție deosebită
acestui concept, care implică stabilirea unui echilibru între creșterea economică și protecția mediului
și găsirea de resurse alternative. Când se referă la dezvoltarea economică de ansamblu a unei țări
sau regiuni, este de obicei preferat termenul sinonim dezvoltare durabilă. (DEX online)
 https://www.nationalgeographic.org/article/sustainable-development-goals/

Efecte multiplicatoare

Efectele multiplicatoare constituie posibilitatile de replicare si extindere a rezultatelor unui proiect.

(https://www.eval.ro/dictionar-evaluare/definitii-evaluare/e/efecte-multiplicatoare/)

Efectul multiplicator este similar ,,cuceririi unui cap de pod” (vor apărea noi proiecte şi acţiuni
legate de acesta, astfel încât să putem afirma că am acoperit veriga lipsă dintr-un lanţ). Este în fapt
vorba despre propagarea la alţii a consecinţelor proiectului, care nu trebuie însă confundată
cu ,,diseminarea”, aceasta din urmă referindu-se la reproducerea întocmai a proiectului la terţi.

Exemple de efecte multiplicatoare

Dacă unul din livrabilele proiectului este un manual, acesta poate fi considerat efect multiplicator al
proiectului întrucât respectivul manual poate și va fi utilizat mult după încheierea proiectului.

Atunci când proiectul vizează instruirea unui anumit grup de persoane, prin prisma punerii în
aplicare a noilor cunoștințe mult după încheierea proiectului, instruirea poate fi considerată efect
multiplicator.

Diseminare

Diseminarea rezultatelor proiectului presupune comunicarea lor către toate persoanele

interesate, pentru a putea fi folosite de acestea.

Diseminarea se face pe baza unui plan întocmit în prealabil, încă din faza de planificare şi are ca
scop reproducerea întocmai a rezultatului proiectului în cadrul altor entităţi legal constituite.

Forme de diseminare
• Publicarea rezultatelor pe site-ul proiectului
• Publicarea de articole în reviste de specialitate
• Comunicarea rezultatelor în cadrul unor conferințe de presă
• Realizarea de cărți/ manuale

Egalitate de șanse

Egalitatea de şanse (equal opportunities) – conceptul conform căruia toate fiinţele umane sunt
libere să-si dezvolte capacităţile personale şi să aleagă fără limitări impuse de roluri stricte.
(http://ongsanseegale.ro/conceptul-de-egalitate-de-sanse /)

Tipuri de egalitate de șanse

1. Egalitatea formală de șanse este o lipsă de discriminare directă (nedreaptă). Se impune ca

discriminarea deliberată să fie relevantă și meritocratică. De exemplu, interviurile de locuri de
muncă ar trebui să discrimineze doar solicitanții pentru incompetența în muncă. Universitățile nu ar
trebui să accepte un solicitant mai puțin capabil în loc de un solicitant mai capabil care nu poate plăti
școlarizarea.

2. O egalitate substanțială de șanse este absența discriminării indirecte. Este nevoie ca societatea
să fie corectă și meritocratică. De exemplu, o persoană nu ar trebui să aibă mai multe șanse să
moară la locul de muncă, deoarece s-a născut într-o țară cu forțe de ordine corupte. Nimeni nu
trebuie să renunțe la școală, deoarece familia lor are nevoie de un îngrijitor sau salariu cu normă
întreagă.

Egalitatea formală a șanselor nu implică egalitatea substanțială de șanse. Concedierea oricărei

angajate care rămâne însărcinată este formal egală, dar în mod substanțial le afectează numai pe
femei. (Laura Laubeová,2000).

Exerciții:
1. Care este diferența dintre bugetare și buget?
2. Din ce este alcătuit Work Breakdown Structure?
3. De ce este urmărită includerea efectelor multiplicatoare în proiectele europene?