Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Management Educațional Vol.I

    Încărcat de

    Vlad
    34 vizualizări166 pagini
    management educational

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    management educational

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    34 vizualizări166 pagini

    Management Educațional Vol.I

    Încărcat de

    Vlad
    management educational

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 166
    INSTITLTUL ROWAN DE MANAGEMENT EDECATION AL MANAGEMENT EDUCATIONAL. Volumul I Editura CDRMO 1 ria a Mangement cane sd in Cini ju St ane ers Se pc elo. Sra Cmann Onde Ney Sra Gave icp cimisces ager at eases oa fist site ners, Uti “Al Calne Tangs ocho Since Fue Cts de Pane sad i Pnpete apeoa eee oe sk Canale” Devi, Evolves pans aks Memetegs ope oe Naw Scoot of Spat Soi SaoneeCensnd Uns one MN mee ings erapel gral TSHR eave ecac Rea tonal 93 grat Seana Meena 3rten hese apts ert eco sid Se ae aie easton Natoma! pene Maneereal he Phish decom ivstni Prwinerstr omar ppl ca sind din snl ya ain pas al Poe pcan eae en "at i ci RET FU cn sd pograsn PHARL-N CL ein oe Sexson PHARI-ANIC resis de apy pes tonenn a ae i reno of Eston Snngenea sets Marian Sins cp. Cura opine, ote dovuran, Seabed ed xomaice hs Fase de Mangement cana ens e ocean Markco inmatan caters! 6 Revie de Managemen Compact incerta Specs Fran odin Masons Nec (ep. Maaret duane una sla'cnferesir dotardectraldpronet pet eur heneede Dakar Si cd ivs Traian nego A plaice Ro pei tomeeakie Masson cds Pv sas Spas nan en, Pongal, Ge Mea Uaie nals ease St Deserierea CIP a Bibliotecii Nafonale Management edeeation Réitara CDRMO, 2003 loge. ISBN:973.857.05-2-8 68371 Op. Sem ©2003 IRMEW ‘ditura CDRMO, str. Aurora or 3 iasi, Romania hutpsiwww.edrmo.com CUPRINS, CUVANT INAINT wo . PREEATA, v CAPITOLUL 1. MANAGEMENT EDUCATIONAL 11 CONCEPTE FUNDAMENTAL | 12 ERICACEIATEA ACTIVITA TH IN INSLTTUTIA SCQL ARS 121, Defines efieseitigit sets iti in instityia yeolar 1.32. Probacea efieseiti : 1.2.2. Caracteristici ~ cheie ale elicacitati yeatare 1.3. EFICACITATEA ACTIVITATH §COLARE ILA NIVEL ORGANIZATIONAL. MANAGEMENTUL NIVELELOR MEDIE 1.3.1, Managerat scolar ~ factor a eticacitai gt eficiented activitaisyelare.31 1.3.2. Fazele cielului manager 1.4. DIRECTORUL ~ MANAGER $1 LIDER ~ FACTOR DE INFLUENT. ASUPRA EFICACITATI SI EFICIENTE! SCOLARI x 1.4.1 Directonul manager gi lider x 14.2. Pregatires managerilor geolar o necesitate 6 43, Manageral scolar ~ resursi important pentru elicacitatea setivitai seolare 3 744, Managemental tmpului 145. Managementul stresuli 1.4.6, Comportamental aseriv 1.4.7, Deavoltaea propriei comperente LS. EFICIENTA $I EFICACITATEA PROCESULUI EDUCATIONAL, DIN PERSPECTIVA ACTIVITATH MANAGERIAL! “7 USL Componente ale unui proces educational eieace yi elicient “1 1.52, Prineipiul constant gi conseevente ~ inlegrarea eomponcntelar Intro steucturé: efectal sinergie n 1.6, EFICACITATE $1 EFICIENTA IN ACTIVITATLA LA CLASA n 1.6.1. Profesorul. manager educajional gi der vod 16.2 Factoriieficaciti activiti la clasd analizay. din pexspectiva directorului de unitate yeolar, * 1.6.3 Evaluarea eficienter activititii educationale In elasi ~ deschidere syne problematica supers iziri » 1.6.4. Preocuparea pentru dezvoltarea persoralului si 17. CRESTEREA CALITATI ACTIVITATIL LA NIVELUL INST FIDL SCOLARE, MANAGEMENTUL SCHIMBARII $I 'FICIENTIZAREA ACTIVITATI INSTITUTIONAL. 4 Coneeptete de “ealitate y activin dveatsonate Mt nivel cian seh”, “valtatea viet yeolare™, “eeyterea cata elastin penire si 25 2 bvatluant seul din peispects stot fem ss CAPTIOLCL U MANAGEMENTUL CURRICLLUSEULL 97 1 CONCEPICL DE CURRICEL TNE 7 2 POSCTIEL CLRRICULUAL-ULUL 2 D3. STRECEURA CURRICULUM-ULCL oa 231 Curriculum formal ~ modalitati de expresie od 2.42. Flementele componente ale curriculum-ului os 2.3.5. Reforma eurriculard in contestal retonme’ inv Stdmantulas suminese Jos 2 ANALIZA COMPARATIVA A UINOR STRUCTURI CURRICULARE 109 25, ANALIZA COMPONENTELOR FUNDAMENTALE ALE CURRICULUM-ULUL M6 1. Obiectivele edueapionale 16 2.52, Confinuturile educationale clement snietural al currieslum-vlud. 143 6, EVAL UAREA NUT CURRICULUM iol 2.6.1. O definitie evaludni lot 2.62, Subject yi obiect in comtextul evaluseii cunivulumaulu.. 162 2.6.3. Prewitirea penteu evalua. G5 2.6.b, Evaluarea ex un proces comtinua 1s 2.7, MANAGEMENTUL CURRICULUM-ULLT. TEORIA CURRICULUM-ULUL os 2.7.1, Coneepual de management al cursiculum ula 16s 2.7.2 Niveluti de decizie control in managementul eurrieulamulu,.. 168 2.7.8. Manogementul curticulum-ului din peespectiva managemtentulvi elit i 2.74, Managementu! cursiculum-ului din perspectiva managementulei schimbarit In 27-4, Modele ale schimbiri ix domeniu) curmeuium-ulae 178 2.76, Suategi ale schimbari curieulum lui ~ implica din perspectiva managementului calititis 176 2.7.7, Rolul resurselor umane in schimbare . 17 CAPITOLUL UI, CULTURA ORGANIZATIONALA 18) 31 PREJUDECATT, PRESUPUNERI St STEREOTIPURI. ABORDARI ALE CULTURI ORGANIZATIONALE, 181 311 Introducer 181 312 Prejudecdt $i stereotipan: Studi privand cultura organizational’ 18% 32 CUITURA ORGANIZATIONALA: DEFINITH, NIVELURI SI ROLURL 188 | Beinn ate cltuns onganizationate 2 Structura eulturis organizational Rolunte cul anizatignale ‘DI & DE CULTURT ORGANIZA [ON ALL 31 Mndelul lui Hofstede 2 Mode!ul li Trompe 33 Models lui 4 ANALICA CULTURIT ORGANIZATIONAL: ~ SIVELURI St ENSTRUMEN Ti: 38. DEZVOLIAREA CULTURIT ORGANIZA TONAL! 35.1 Cielul ders oltarié eulturi orwanizationale 3.5.2 Revistenta la schimbare a coltuni organization CAPITOLUL TV, COMUNICAREA IN ORGANIZATIA SCOLARA 4.1, ELEMENTE FUNDAMENTAL ALLE 4.51, Teoni ale comuniedri, Clasiticds 4.2. Forme ale comunicarit 4.1.2. Instrumente ale comunieari 44 Tipuri de comunivare organiationala 2, COMPETENTELE DE COMUNICARI 2.1 Competentete sociale si competentele de comunicane 2.2, Deprinderi fundamentale de intervievanc +43. COMUNICAREA IN ORGANIZATI 43.1, Modalitf de studi gi concepte utile injelegeris commu organizati 2 Sisteme de valori,stereotipur, mituri zvoni § COMUNICAREA DIN PERSPECTIVA TLORIE INVA IARI EXPERIENTIALE 48 COMUNICARE IN GRUP. INTRUNIRI 1 SEDIN TE 46 PREGATIREA SEDINTEL ORDINEA DI: 21. PROGRAMIUL SAT AGENDA 4.6.1. Agenda sau ordinea de zi 462 Pregitirea sii si a materialelor necesare 463 Procesul verbal, mimuta 47: SCOPLI. SEDINTEL CONTINU TUL § DIN TI 471 Sedinja de generate a ideilor 472 Structura unei gedinje cu un numar mare de participant 47.3 Sedinja de luare a decizici 4.8. PROCESUI, ~ (NTERACTIUNEA 4B 1. Interactianea umana in eadrul sedintclor 482 Abilititic de comunicare nccesare previivi unes sedinre 48.3. Rolurile membrilor grapului in proces comm "OM UNICARIL 250 B34 2H 484. Diferenteintre comportamental femeilur gi eel al barbatitor [a 0 gedings 48.5, Contibutite membriler vai grup ia eadrul uc sod 4.9. CALTTATES $1 CANTITATEA SEDINTELOR’ 49.1, Crteri ale eficenje’ gedingetor. 4.9.2. Separanca pr yedinteloe 420. GHD PENTRU CUNDUCEREA, PRLZIDAREA SEDINILLOR 410.1 inaintea jedintes 4.10.2. In timpul sedinte 410% Dupa sodings (fellow up) 4.104, Comparayie ire grup eticient gi cel 410.5, Barieve in ascultarea eicienss 4.10.6, Zece reguli de ascultare activa gi creativk 4.11. MIPOLOGH ALE CONVERSA TUL 411.1, Tipologia lui Michael Wallaczek 4.11.2, ttegrarea modetului conversatci (Wallaczek) cu madelele lor grupuritor (Tuckman, Jung) : CAPITOLUL V. MANAGEMENTUL CONFLICTELOR 5.1, DEBINIREA CONCEPTELOR 5.1.1. Abordiri teoretice ale conflitului 5.1.2. Procesul conflict, _ $2. TIPURI DE CONFLICTE. DETERMINAREA CONFLICTEL OR $3, STRATEGIL FOLOSITE IN MANAGEMENTUL CONFLICILLOR. $3.1. Johnson gi Johnson, 5.3.2, Stilur de abordare a contlictulu in viziunea Thhomas-Kilmann 5.3.3, Paradowul uit i inusilitaji conflietula 83.4. Conflictul - proces ciclic...... . 54. ABORDAREA CONFLICTELOR ORGANIZATIONALE. $4.1, Tehnici de analiza a situaieiconflictuate din ycoalA 5.4.2, Repere ale comportamentului in situafii conflictuale SA.3, Abita manageriale in situaii contlicruale S44 Rezolvarea problemelor confliciuale prin realizarea uni intdlnini intr pis 348 Strategti de rovizuire a tolwilor 3.4.6, Conipetita dintre grupos $4.7, Atitudini fayé de conflict, 5.5, METODE ALTERNATIVE Dé REZOLVARE A CONFLICTULUI 8.5.1. Continmumut altemativelor de rezolvare a confictulus, SS2. Negocierea, cesului de continut ~0 cate de erestore a cabtits CUVANT INAINTE aitatul coopers intense dinice experi din Olinda yt Aceste volume sunt 1 Roménis pentru dezvolt evi dint domenivl educational, Teadership-al educational sarin in ples peonru un bun profesor. Ete o profesiune in sine. presupun serie intreagl de deprinderi gi competemye pecalagate fi file dip vestal buses mai ales in Marea Britanie gi in Olanda. competeniele pentru dineetori de sees jus in centrul stetie in momentul in care jeolie ae devenit mat autonome. als ‘sind s-au schimbat esponsabilitgile ~ de lu nivelul central, guvemanental cel local Ia nivelul yeolii, In acel moment (la sfarsitul anlar RD s1inceputal anil 99) 8 aparut nevoia pentru formarea in management educational. Unul dia terultsele ‘acestei nevoi precis exprimate a fost aparijin Seolii Olandeve de Mass Educational (NSO). 0 cooperate ince cine! universitii cane a fert (31 inet» Ese si acum) programe seademice de nivel postuniversitar (muster) pontru director se coli sau vitor drectori de geo, a si implementarea de programe de formare penira Desi in Romania motivele autonomizivi yeoii der fai de cete care au earsctori- zat, acum 10-15 ani pirile din vestwl Europei, mecanismele si nevesittile aw aceleagi. Aceasta a condus la aparitia unei scute nevoi de formmane protesio pentru directori de gcoli Grupul de expert romini formati in Olanda cave au contrbuit ta reaizarca aveste volume s-au striduit sd adapieze literatura de specialitate de actutitateg: mctele tmodeme de formare la nevoile si cireumstanjcle specilice Romiinies Rezultatl ste viaibil prin cursurile cuprinse In aceste volume. Nu simplu preluate, ci aduptate 51 potrivite dupa nevoile direcrorlor de scoala din Romina Acest proces de fonmave, sriere.analia gi erica commotis’, adapta gf editane 4 devurs de-s lungul mai multor ani. Tosul a fost posibil datorth unui gavant dis Partea guvermului Olundez. Ca director al fntreguli provce! sunt mindea s4 seri! ‘cuvdntul inate la aeeste volume, parte integrant’ a provesului de ereare « pres ‘mul de formare in management educational in Romania prin interned! ‘nsttutulul Romén de Management Educational (IRMEd) gi universitaite impli Sper si ma agtept ca acesie volume sd fle nu numai de wn rea tolox in pr de formare in acest domeniv, ci $8 ofereeititorilor sho imagine cit mai realist8 yi ‘till asupra profesiunit de manager in domeniu! educatic Ar sterdam, March 2003 Dr, Peter Karstanje. director Netherlands Schoo! for ducational Management Presedinte Ononfic al institutului Roman de Management Héucational - HRKt:d. — Foreword cutional managers Educational jee 7. nlershyp is not just am extra tusk of a sonal ier Hs © profession because it sumposes many specialised shill, und compe eres Att Eine commies expeciell: England nd The Nether oo iran nang ltl Headers came more in focus 0s the time thet school hea theca mens: when responsiilites shifed fam the nations! worermeng vimeneih cellf tt tina Cor the end of the elghies and become of he te cath td for shoal managennem traning emerged One of the nesta ents dermis! needs was the foundation of the Netherorh Sea, ‘for {ilcarional Momigement, NSO. a eoveperation betwuen fire hanno tat ieee ted sll do 09 masters evel runing programs fn future) school erders [Povah in Romanny th mots fo ving soo moe stoned pereya {gui tate esc coues te nechn te te a ee fod ut ston fi ne for weaned schol lates age ne Zhe remy of Romanian expert beng tained inthe Nethrlends worked hurd uh the hire wal he nade tning meats te dene remains ts weit oder courses he ech conan een ne pied adsted and fi to fhe needs of tues ng tt Ths proces of taining, wring, densing ping ook a munber ef ear 1 epost a garerou grat fom te Duth goon fea ian fee of he poet pond awe a forevon! mete hehe tur ofthe ests of he project on entabsivg programe os een ee [ene an exe tha thie hooks ma noon one inp eun seed aings in hs eld bu the tay mn aeo gee mca ae ae 18 dex of he mparian poston of Managenen Pek Amsterdam, March 003, Or Peer Keston, director Nehertunds Schoo! for Edvcavonal Management Honorary President of IRMEd\ ~ The Romanian Educational Management Instaute = PREFATA Mretata I primete volume editale sub cgida Isssitutalon de § Faueational IRMEA) poate fi seist de cate onicine dice poste Seu sete al even inden de ponierat in yess lier de specialitts rine vo spre studiv ar fi seoase din context ment Educational IRMA este unmarea di realizar programulii TEMIR = Transtovmares Manavementuli Yitvcoticcs Romania implementat in Romi in perivada 1997 3H! ky Inet’ ae Management Educational din Amsterdam. Olinda. Initutul ae sont "ducaiet din Bucuresti. Asociatia Dircetnrilor de Seal din Ginna y vos ee Asociatie « Direetorilor de Seoli din Revania (ADSR), IRMEd a fost creat in luna noiembrie 200% prin participswea a ginel wiiveriniy abn Romania: Universitates Alexandre foan Cuza" din tay (eave Academia de Stile Heonomice Bucuresti, Universitatea de Vest hin nn Universitatea .Lucian Blaga” Sibiu gi Liniversitotea Trail ania 8 organizatile care au implementat programul TEMIR. Reaultat al activitatii enordonate a peste 20 de participani ~ cadre eivactice wo Yersitare Ia cele cinci universitii mentionat. ditectori de geal g inspect ~ corrieulum-ul IRMEd este o adaptare 2 celor mai modem teine de nosicrrae educational cuprinadnd, in varianta finald, 14 module de curs. Kehipchs most, futon au realizat modulele de curs, ghidal pentru stadenti precumn si cadrele didactice care predau modulele in cad! progeamvlui sie mvt oe Management Educational Volumele sunt destinate in principal studenitor la programul de master “tet ike partenere (ineepind eu semestral a {L-ea al anulai aeadeiie > sitar 2002-2003. este ofent ca program In distanfa. in purtencriat, she cose Facultatea de Psihologie $i $iintele Uducatisi yi Faculatea de Ivonne Administrarea Afaeerilor de la Universitatea Alexandew lan Cus . Contiautl tematic $1 metodologia propuse de autor! permit inst une pli | Ltilizarea informatie din esle dou volume, Materalele pot consulta oe ‘ee cadru didactic, cu sau firéfunctie de conducere sau responsabilitatefinancoma persoane din adminstatia locala implicate in circuitul finanian: ycobi dle mach ‘andidati la posturi de directori de scoala sau directors in funetie Materialele sunt serisealen,succit, $i condensearacamtittiaprecabile de salinnane are se regasesc in volume de referinid ale literaturi de specialitate intermanen sis “Tandemul cadra didactic universitar direetor de cvaldlinpector a p « Se wdulclor de curs tt wisehul doi, de esa it anu prigram de formary espe rental. Curnieutum-ul IRMEd si. prin unare, modu ‘lume, se sop ahi Je de ews propase in aceste dou watriceale prin care ist organizeaca continuiwwile $1 de Management Edveational de la Universitatea Amsterdam. Vell cu uyurint locul pe eave Hor tna in ageste .mattice” temele ware vr tur ia euprinstl volumictor [Fatuciie[Organivare JOancat [Mediu Coasiculan {Conlonaig—lSeleeje ——TFisaite Saree | Prtsenpeel Sik ature Fast urketing ;Fsslaice Janewiations! —jume | Sate Relay Jara yrs Preval Hie (Karstanje, 2001) ‘tional, Managemental Curriculum-ului (EDUCATIF), Cohura wnginivationsli, Diagnoz’ si modele orgarizafionale (ORGANIZARK), ‘Management resurselor umane (QAMENI), Management financiar (RESURSE), Marketing educational (MEDIU), Ps Lng infermatile neesare fee’ din arte desrise mai sus formarea manage- rishi modemd necesith asocierea unor deprinderi profesionale cu aplicatii specifics omeniului conduceritorganizatilor de profil educafonal, Pentru aceasta dimensiune ‘asociatS universulul managementului educational se regisesc module specifice Mangement strategie, Leadership, Comunicars, Managementul confictelor {novafie, schimbare gi managementul calitii, Intervizare gi supervizare Matvialete care wrmeaza au fost gindite ea resurst pentru formares academica si fotestonals in management edueafional, utlizabile in inegralitatea lor in cadral Progiamului de master. aa unnatoarele varacteristi '¢ scot in evidenta relaia dintre oor gi apicatite practice: invith Lectorul/studentul la partictpaze, cu propriile nevoi, probleme i ce expersenta de ping acum, © promoveaz’ schimbul de ide; gi de experiente © stimuleazi aplicarea imediaid in practicd a modeler si iastrunentelor propuse "permit obtinerea unui feedback specitic pe mavginea experimentari din practic, Pebutulserii de publicayii IRMEd in management educational I-a ealizat volumul apirut fn septembrie 2001 pe teme de Management Educational pentra Adminstratia Public’, care este un produs al componentei de pregitire « program lui de formare de scurta durata propus de institut, Primele doud volume din sz ‘cusutilor peru pr nye Joy a propa Vola! 1 sapeinds wars pe mall, cular ergisizationsla. ow nrahagenwentu eur al conflicteior Vivumat al doidea contine awelale de curs so mn rangement! elit Moduiele de eurs incluse in aceste volume au beneficiat de ‘courdonatorulut Comitetului Editorial al acestui proieet. in poise cereetator principal Serban losifeseu (Institut de Stine ake Eucatie) fara de eae inijiativa aceasta nu ar fi fost posibila. Succesul inregului proces de perfevtionare a sutorilor acestor module de curs, facilitarea activititii de adaprare gi armoniare « ‘onjiauturilor yi a metodologiei specifice curriculum -ului IRAQ Se datoreara Directonului Programului TEMIR, prof. Univ, Dr. Peter Karstanje. direstoruta: Institutulus de Management Educational de la Universitater Amstensim, din Olanda. Optimismul si energia doriaiei sale au creat premisele finalizzris sctualulos ‘material, {La inceput de drum, curiculum-ul [RMEd a primit validares unci eehipe de interajionala care a audiat autorificarui modul de curs sia anaizat coayirun si metodologia propusd pentra prograrmul de master in management education septembrie 2001. Din echipa de acreditare av facut parte (ia oxdine exonoloais’ Protessor Ray Bolam, Chair, Schoo! of Social Sciences. Cardif? Univecsity, Wales Marea Britanie. Professor Bill Mulford. Dean, Faculty of Education. Linsversity Tasmania, Noua Zeelands gi Associate Professor Chasles F. Webber. Aswoviate Dean, Faculty of Education, University of Calgary. Canada donate Concluzile finale ale echipei de acreditate deseriv yumnativ programul de master pentru care aceste Volume se constituie in resursd fundamental «© program de inaltfcalitate. personal academic si peuesional, penenjta! pene aurageree de siudenji de inal ealitate posibiltatea de a contribui ca un fucilitator semmnifieatv ib procesul ue dea \oltare a capitaluly social alti; «© potential real de a ridiea standardele in ce priveyte sivelul euwost calitatea deprinderilor profesionaie in management edacational in Roa ‘este un program unic. romanese, care evits adoptarea uner solu ia dinate Ovidiu Gavriloviei, Cleveland, OH, USA 7 mante 2003 CAPITOLUL I MANAGEMENT EDUCATIONAL. 1.1. CONCEPTE FUNDAMENTALE Problematica implieaté in management educitional peenypuite atsizaren un snumar de concepte fundamentale ce s¢ cera fi det Conducerea (21, losifeseu, p. 7) reprezinta w clasi specitica de netiv ina caracterizate prin separarea neexclusivl a contepsrii yi supcrsivant de teclenes lor efectiva. Aceasta separare se poate realiza © a ivel refleiv(referitor la propria atvitae, ese e fae pila autowondico ‘nacestcaz, aceeasi persoana concepe actvitatea, v alineizh elictn on atingerea scopului propus: # a nivel tranzitiv (se refers Ia activitaten altor persoane sass gp de Persoane/organizati); in acest eaz, sepatarca poste fi ‘= absolutd ~ conceperea si supervizarea este realizat de 0 porsnar wn de persoane, in veme ce punciea in practic ativitali apartine vies persoane (gruplorganizafi) distinct: aceasta ipostvd corespuide defini clasice a conduceri: | relativa ~ separarea dinire concep nv este neta, e® poate sB varieze de a 6 aia ‘roment la altul al aceleiagi ationi: este canal conluceri purtersn seu ai conduceri pe baza de expertiza alta gi chiar de § Conducerea poate fi: a © Formals, atunci cind persoana sau gruput vondoe in virtutea poritic in jerarhia une’ organiza tn vitutea ans sututanuane care ict dteptul, autontatea 51 chrar obligatia de a conduee, ‘© imformata, atunci nd persoana care wondce exe aleant fy catitatea de EDUCATIONA! A _tercisinsroucarionat Cie (6 prin cen mene gral Lider puss dea conte in mulecaun conde era sce ital sparing pecans by © direct ~ de feo persoand (grup) ln alta (al, * indirecti ~ exercitata prin intermedia (pe mnediari (persoaue, grupuri. siructrh Yormale). care transmis decizile y!raporeara indeplinives lor ~Condueeres operationats (21, p. 8) rprezinta tilizarea conereté gi coordonarea {th tive! toral sou intimal) a vesaselor unane gi mmurane (linancive. materiale informational ¥ de tp. in vedere api lau stabi cinerea veel lor _Management (2p. 19) rere condce frm ue sia ta) sa ners in Sc pn corns siN ih maor sh tape umane petty ndeplinzea biel eran (neon sa oa ‘subcomponentelor respective.” “saan we " Mange ders dud conse ilizte incre soonime, dear esi Pri note specific (1.15.19) sut concept fete danse so epee Cae ernie 9 kn at neti nema ce ee ee Contin. Manage inert eweriaes Cominco cha en ina pe apie: mai, curt, conta dain nase ee ‘ide tind reprint aia peuperele voles een a Ne ‘ni pun alate sub cel rigs wetne" (19, eka pee agerl exe persona care fase mine peta areola plleneh de Spstv cure le organiza conse: Iden) one oa ee etter de conde tle ae api Soak ee ~Caeyorc ei manger hen aa mime jae ose Pusin unre dere Mita ezad apecletslnes oceans aoa cn uel reprerin ate srt in pune oe ae cide penpects pono cesses eae OS Wiese kin vreme ce mintea managerului ete preocupata de stabiirea stratogiei,sufletul fieruiui este indreptat spre punerea acesteia in practiea si spre constructia culturi Organizatei, Mintea manageruluirimane fn alert permancnta fata de posbitele Pericole ce pot determina eyecul strategie’ propuse, in vreme ce lider ig foloseste ‘esursele penta a fructifica la maximum oportuniiile activitiii.Liderul are tendinta dea prvi departe viltor, cu ennuziasm i creatvitate; manageral face o analica CAPITOLUL F MANAGEMENT EDUCA [TONAL is stent flecrai pas spre vitor. Managerul inde ie preccuputde reaitatele emenere ale strategiei elaborate: liderl se elibereazd de povara rezultacului propriw-zs, von siderand od satisfactia rezultat& din activtate inseanmna mai mult decdt evadtatl i sine (in special partea sa materia), Managerul are tendinia de a conserva resursele dispus s$rigte 119. p10 organiatie, de ale utiliza rafional, In veme ce (Cele mai noi teort para sugera cé managerii ae trebul 93 fhe ensentat in mas nace inasurd catre aspectele specifice unui lider (19, Hickman, p 13) Autor itt: este de acord cu aceasta tendint&: e! considera c& cele doua fatete (rational 3 afestivd) au resursee lor deosebit de importante ponteu aetivitatea de eonducere. ci le trebuie si fie complementare, si-gi pund impreuna punctele Korte $1 si-yi mi malizeze reciproc slabiciunile tinzind citre ceca ce metaforie este expntnat pi Siotagina obfinerii rezultatelor de tipul:unu plus unu fac wei © .Conducerea de edtre lider (leadership) repeezinta (Stoguill, 1948, eitat in 38, p, 221) altceva decit o problema de statut pasiv saa de combinatie diferte tasaturi ale liderului. Ea este, mai degraba. o relatie specified de ‘muned intre membrii unui grap. fn care liderul igi dobindeste statutul prin panticipare activa gi prin demonstrarea capacitailor sale de a realiza sarcini in una cooperiri cu ceilalt © Eficacitatea reprezinté masura in care o actiune sau 0 activitate realize finalivagile propuse. (21, p. 4) © Eficacitatea educafionala poste fi infeleas& ca misurd in care activitatea in plan educational sia realizat toate finalitatle propuse (in raport c nilal de ‘aportare), g-a realizat stndardele de formare sau slandardelor iasruehionshe corelate obiectivelor speciice pe diferitele lor nivel de fomnulare. tied © Eficacitates scolar se raporteaza a nivelul institutional (al in seolare) si reprezinta mast tatea seolii sia realizat fnalitaile ropuse ‘Nota: uneori, eficacitatea scolar si cea educational8 sunt considerate fi sinonine ambele referindu-se fie la aspectele educationale (educatia considera:é a proces si produs). fie la aspecte legate de instituta in care se deruleara procesut fi se objin produsele edueatiei formate © Economicitatea ceprecint& misura in care acjianea saz avivitatea a ensmnat resursele disponibile (fizice gi psice ale agentului, resusele materiale, finan: siare ete )(21,p.4). © Eficienta reprezinsé re resurse(2i,p.4) (¢ Efectivitate este un termen ce desemneazi relatiadintre eficien rca finalitjlor propuse cu un cousum mic de si utiitate, bo MANAGEMENT EDUCATIONAL frodul in care remttatul actiuni sau al i sate peor 'ventalur saw ale unui benef de “eae . beni desemnat (Op seh ca eatetals Pen etre unr rate ape mwelul celui edueat (in forclatic cu finalitajile erat) sondittile consumului mie de resurse. nis i oF Finansiars ete. Se poate vorbi de elt Zn bi de eficiemas opine numa in cal unei sate confortable de © Ffectivitatea educational’ tr in Hamm gia procesulai de ine adeevare a produsu Scud in con de a dus acco ficient scolar in prima acy evo legate de integrarea iui scolara ‘584 profesionala. \ Figen. —=--—- tw [| tt ] —— | Conceptograma ne. 1 Beenie Conceptogzama we. 2 Misiuaea geotireprezitd sistema! complex de Foal, obicctive foemulate pe CAPITOLUL ES ANAGEMENT EDUCA TONAL diferite nivelan de generaltae, sareini activitati, mulesue de sealvne 4 accwns este directa spre care intituislorganizaia (scala! ce ineapt cansticht 9: dss responsabil (24) Misiunea trebuie s4 indeplmease un numar de condi © 5A reprerinte o acceptare vinarimd de cde membril orginiv ‘unor valor si principi impartayite 98 fe o expresic clara a divectator de unm sb implice o relate functionalaintre directele formulate si resursele de cane ispune organizata (35 fie reals}, © si fie In concordants ew cerinjele generate ale soe ‘organiaatia 1 8 fie astfe!formputata inedt st pos fi evans Viriunea reprezintd conditia de bara a labo poate formula misiunea organizatci pe care o ecnduce. in condilile in cave men “lard asupra a ceea ce inseamni sistemulresurselor pe eare le fine, ve 1 eredintcle si ware Hiner ri clare a misiunis Ciice eonduestan Ciclut managerial reprezints un nivel de rapoare analited ssupsi pmcesuk ‘managerial. El cuprinde o perioads de timp in eadrul citcia se poate lace wnat scfiunii complexe si complete ale integului sisters de functi managerinle. in domeniu! scolar. poate fi reprezentat de ora scolar, de semesiny, de an geolr, de ciclul de invatimént,ficcéruia revenindu-i o anume specifieitate a manifeadyi sistemului funcfilor manageriale, ~Funetia manageriali (21, p. 18} repeezintso cias8 de activitsy specitive unvi sistem organizational, destnat saisfacerii unei eerinte (necesita) functionsle intregulut sistem.” Functia este prortar fn rapet cu subsisersut organicational care o indeplineste; existenta unei componente organratonce in sip este mas putin importanta decdt Sancta pe care aceasta o indeplineste tn literatura de specialitate apar conceptii diferite referitoare fa sistemul tunc|lor ‘anageriale In general ins, se pot distinge dovt dmensian’ exentale dupd coco elasfcd acest uncti 21. p18) * Dimensiunea sarcing, are cuprinde fehl ce satisfc ace neo devi te rafunea existene oganzatc especie. acesten sum Jenunnne onary ‘miee” (. Duncan, cta in 21, p18) ale managements, prin care cop Din secant categorie conducerea row) 1d perationala si controin), m Cuprindsacelefuneti ce set ne © Sts nevile indi Prin gaia especie Ea eee Pavitt emer 6 coeee sass ae ane me fealizarca wnor finalivag one in seo opr, etn cn din interaectiuni — rela lene ase lap 21) #36 umane $i nonumane restabilite. O orpani unicare. de decizie. de Wi realizateetecty in eadul struc ai con sea "lade pate ae forma su nage 12, x EFICACITATEA ACTIVITATH iN INSTITUTIA SCOLARK 124 Defivireaefeactati acivicgs in insticutia seolard Modlin care ete Ye inks concep de eieacate va : (school effectiveness) este Duanfat diferit de cin am a dense Firestone (1991), Creemers, \de¥i roll Factorilor de ied ‘supra achizitilor elevilor, Problematicil eficactati acti Reynolds Swit ise ns (199) incearts eey iu MU poate fi neglijat, leweunme vareabil cee i i de upora defines os Stee Red Hops ly os CAPITOLUL : MANAGEMENT EDUCATIONAL 9 wl eereetirl in caura si eptotu de 2 ajuns la un relat consens pr s focalizeze pe ,rezultatele la nivelu clevilor gi. in special. asupra ct wevaloare adaugata de citze yeoalan.”,(MePerson, 1992, etal in 35, p.3) Mortimore (1991) considerd 8 0 scoala eficace este aceea in care elesit prot sea78 in mai mare masuri decat sia propas aceasta (7m conformitate cu cerinfele normative formulate). O scoald eficace adauga un plus de valoare in formar: elevilor ei in comparatie eu alte gcoli servind acelorasi finaltiji genesale. feist in Wp 3 Definirea eficacitayi gcolare este dependent. in opinia lui Sammons (1994), de 0 serie de factor: ‘© Esantionul de gcoli evaluate (categorie pe care le reprezint§ acestea) ‘© Stebilirea rezultatelor la nivelul elevilor $i Ia nivelul seoli ca insitl sunt luate drept criteri de analizl, Numarul si eprezentatvitatea lor pentra fenomeau! ycolar, in ansamblul lui, sunt aspecte importante in definirea eficacitiis; a lua in calcul doar un numar de yiesir™ nu poate determina ‘concluzii valide, © Gradul de adecvare dinte finalitaile formulate de eétre scolile implicate in ‘esantion, pentra a se realiza comparatii corecte ale calitli ie raport cu finaltiti de acelasi tip, in unit gcolare care au o bavi de pomire relativ asemAnatoare, (© Metodologia de lueru: focalizarea pe valoarea adiugata la nivelul elevilor presupune o definive a acesteia, ce asteptéri in urmna derulini unui proces ‘educational; presupune misurdri in baza unot tehnici statistice bine alese §1 utilizate unitar a nivelu!intregului esantion de unitafiscolare, de-a lunge! intregit perioade de investigare. ‘© Timpul acordat investigari: se recomands abordirile longitudinate, care au vedere mai multe generaii, considerdndu-se c@ investigafile sineruriv nu fer aceleasi date privind manifestarle cu caracter de constantd in tin? (Sammons & Hillman & Mortimer, 35. p. 4) Edmonds, 1978 iutin 20,p 44) consider cd eficacitatea unsi gol este dependent de: 1 accent pus pe insure de ct cv a unor competeniefindamentale: "© un inalt nivel de sgteptare dela clevis 1 calitatea si fora conduceri (sub ambele sale aspecte: ca management si ca leadership), '* monitorizarea constanta a progreselor elevilor: ' existenta unui climat simulatl gi ordonatin care s8 se realizezeinvSfarc, find urmatoru 1. Pocatizare Focalizarsa ps cup cond limat sina (an), ‘ ‘rinrul unitatit scolar, "Ps rede (in perspec implement cuneatarsuy bivetive clave §i agteptis te de La evi tun sistem functional de monitorizare a progresului cle 6 pennanent ee {ervoltarea personalutui scati: in stata gcolii, ew satoane stinmul Partea Sructiley manageriate suprooedonate (LEA, in 7 impticarea actv§ a pirintlor i 8. sustinetea scot din 1.a acest factori say adaugat, in plus de semnificatie din perspecti sdenumiti factor’ de proces (Fatlan, 19 te78 sunt desemnai umitori baza cercetarilor ulteriare. ali. eare adue wn ‘eresteri ealitati actvititii seolare, 85, citat in Hopkins §a..20. p. 46) gi © sentimentul progresului in conducere ( iucers (viziunea procesuald a acestela. cw tendinge de crestere calitaivs, mn): acest factor core datorité complesitatts © cvistenta tuned interactiuns i comunicintens ne membri organic Pe orizontala $i pe verticala; Manne © planicrea reals prin coltborare. ca bard a une implement amo- ca scr ee atest factor implies § colaboraren ev comuniatea local u structurile manageriae supracrdonate unitati seulars 122. Probarea efieacitatii ‘Sudtile mentionate anterior confi : ion extent oor dar leat in deevoltarea clevilor; ele deme a roll seals ‘onstreazé evistenta unor diferente inin © Fel, din CAPITOLUL Lb MANAGEMENT EDUCA HONAL perspectiva achiitiilor elevilor (in fermen de eompetente, ni dase de Cele mai multe dintre studile de referint§ san aphecat asin aclhiziitn academic. cu evaluarea deprinderilos de citi. ealeul culm’ instrumsentitiy » revaltatelor In difersie examene (Goodlad. VHA, cit in 38.) 11. pal aplecat asupra iesrtlor de ordin socio-afectiv, xvupra diferente dis ststtone si comportamentsle eleilor (Reynolds, 1975. Ruiter. 1979, Movtimer, 1984: Sood brtenice mai recente arath cf efectele asupra elevilor din gcotile primaie pun a mai evidente i mai lagi decit In nivelul geolilat secundane (Csidston & Sammons. 1995). Aceste afirmatii sunt corelate (1S. p. $) eu idvea espranea thy ‘tute realizate in SUA de etre Teddlie & Virgilio (1988). care i sariaje in comportamentel didaet in treptele ulterioate geclare, al profesoritor dia ns tdandntut primar dec Misurarea eficacitati presupune stabilirea unor paramets clark prininc sccyti sunt ‘entimerati consistenta $i consceventa influentei seni asupea rezultatcon vicwsicr Uillizarea tehnicilor adecvate de cercelare a permis depistarea unor uiferente de ficacitte intre unitaile scolar din perspectiva influenfed acestars asp cetcgori distinete de populayie scolar: baieli/fete. copii allai a nivel 1 ‘minim de potential intelectual. clevi apartenenti ai diferteloe grupuvi Aceste rezultate au accentuat ideea necesititis abordirii eu grit a stediules of eficiend in organizare S Ptuecsesiectre | shoe + fect elar structure + _practieg adaptativa + ssteptan nae fa nivel frog Soli sia tote domenile + expecta explicie, cunoscute 7 media de enuitc, de stinutare g 6. Astoptri nat 7. Inari paiva > discipling clara jenna | feed-back relevant bine attest h Popamnououe Rone propracie dave crates promanis fan }9. Responsabilitajite gi ‘drepturile 3 Gicores stinel de sine fies Reson + chine resonate _ [> conra sta limpicarea pirinjilor ia aovaica de invajare a copiior lor }* deavoliares permancnia a Petsonaiuas in interior unitayis seulare {10 Parteneriattyeosta —famie 11. Organizate eu eteete formative CAPITOLUL I: MANAGEMENT EDUCATION itil seolare (35, p. 8) ~ 1.2.5, Caructeristici ~ cheie ale ef Literurura de specialitate enumera, tet pretengi de exhaustivitate, 11 factori ~ chic si effeavitati geolare E Conducerea in plan profesioua! (cu aspectele specifice calitiitor de lider) Studie eu demonstrat importanja acestui factor in toate tipurile de unitati seolare, in toate arte, dar sau inregistrat si nuante ale manifesiarii acestei imponanie ‘Asttel. doc in Mares Britanie si SUA wastnun ale liderului ea .asertcitate§) mo twrizare de calitate” sunt considerate ca deosebit de importante. vie apr rclevante {nsi in gcolile din Olanda. (Scheerens, 1992, citat in 35, p. 9) Sunt reliefate trei caracteristici ale conduceri . Fermitate si focalizare pe o finalitate lari Conducitoriieficace demonstreaza, in general, 0 atitudine prosctiv’ (se ‘concentrea28 pe ceca ce pot fice cu resurse propri, fr @ pasi mereu seure pentru nereusite in manifestarea unor factor: care. in mod obiestiv. fae grew abordabile unete dint obiectivele scoii). Sammsons. Hillmas $i Mortinore GS, p. 9) citindusi pe Levine & Lezorte, 1990, afirtma ci este nevesard « selectie serioasé gio inlocuite, Ia nevoie, a profesorilor, pn la eonstituires lunei echipe care s8 faca posibila derularea unei activtii efieace, Lin dieector eficace trebuie s4 fie capabil si medieze, si fie un tampon” in calea inte énielor posibil negative din afar, chiar cand este vorba de exereitarea unci coordoniri degringolante din partea managerilor extemi scolii. CAgtigarea sndepensentei unei scoli, in condi de descentralizare, schimbs xensul uni asttel de atitudini, mutd accentul pe eapacitatea directorului Ue & gisi surse cexterne de finangare a dferitelor activa b, Abordarea conducerit in baza unui stil participativ Const in impistiea responsabilitatitor cu al membri ai untiti yealaye. cu © echips de conducere. Colaborarea intre ditector si directorit. adjuncs Iimplicarea profesorilor in decizii ce privese procesul insimuetiv-educativ sunt aspects determinante ale climatulsi scolar, ale construeiet uni cults) 4 seoli care stimuleazd eficacitatea actvitai acestea. Acesti doi factor eliefeazd necesitateaImpletini aor tesitun ale conduceri . claritates finalittitor $i coerenja lor Ia dierite nivel ©. structurarea lector: & uilicarea unorstategi didactice adapiate posbiliailorindividuale ale etevilor Asteptartinalte Fonnulatea unor aseptri inte nu doar din partes profesorilr. dar gi din patea clevilor $i pitigitor acestora se contureaza a f un factor important in eficectaten ‘eolard, Literatura de specalitate atenioneaza insk asupra necesitayit corel dintre Santarce ¥ posibiltiile rele de reaizare, Cu toate acestea, se sustne ed astep- Lil ile stimuleaza atl pe profesor. ct pe elev, determina climatul de emule ¥ eteste calitatea achiztilr elevilor. Numai formularea unor standarde inate fea respectarea influentei celorlali factori nu da inst rezultae ‘© Asteptirile inate trebuie i fie ale tuturor. S-2 constatat cd gi in cazul geolilor Rigievi din medi defavorizae, in cere profesor mu av at incredere in posi. bilitile de a tealiza echizitii deosebite eu elevi.finarea unor standatde mai inale decitposbilitiile prerwmate a ava efeete deoscbit de pozitive aura profesorilor. si asupra elevilor. b, Comunicarea e profesor si elevi cu privire la aceste apteptii Comunicarea tebuie st alba un efect stimulatiy, sé nu unul cocrciti, inbibnon © Producerea silmaliti intelestuale. Provocareaelevuli si invete in condi te stimulate gi competite avand ia baza stima de sine si dorinta de confrantare Poritiva, de cooperare in scopul dezvoltiri sunt aspecte ve tin de conurarea luni climat eficace pentru invétare. CAPIIOLUL I: MANAGEMENT EDUCATIONAL x Iniiriri positive re organizatia gcolard, feed-back-ul activititilor desf¥guiate de ei este de natura le sem ei ete Progres in monitorivare $i monitorizarea progresului inr-o uitate solar care are un sistem de moitrizae a progres lilo bine pus la punt, ear in orice moment poate define date despre ceea ee se intel la tla ev ech uni lar ce iy rope na ‘ce privese funtioniea acest sistem devine o preocupare. Ammbeie aspect als problem an cfc poate svups fics yclaAxpotele principale Incluse in monitorizare sunt 2, Mostrzare performartelr svar tatue obec pep pets n pinata cx posal fi cru conn moc ae a Aeuar tt pepo nyo cx aharer seaae xtrzare performer sli Ote ont deunae gold oe th op du sige de evaue 2 Songun cenit cusped earn pal gin mod direct. Este necesar ' in bara evaluititor pe sectoare se create Matures unit ca ineg,autosaluerea seein, it fe ene Acca cacti Ne mPOran, dar trebue corclate cu auteeralueres pene AAccasta este in ms termine inrodueerea unor schin in perspectiva creyeni etieuetiti sealers $n cuefecte benefive Responsabilittite i drepturite eevitor (Crosterea stimei de sine a clevilor,simutata * stimulala prin cunoayterea si acceptarea deepturifor TeteRsbiltllorpropri, s-2 demonstrat ef ponte sib efecte ozhiveasupra “Hesciailacivitapi gcelare. Puncile de spriin ale acesul ten oe agadar 2 creqtereastimei fala de propria persoana ia rindul clevilor: 4 ocuparea unor pozitii eu anumite res samara uno poi Ponsabiliiti in structura organizatied © conturarea unor momente de activate care lei sant prope onrlon Al acivitatii desfisurate, : bi fecte asupra cresterinivelulu de zesponsebilitate Parteneriatul scoala = famitie Sorin dn pares fanlor eso neesinte Ace spin tebe we eatomse ines envi elspa coi insemal ota we ee al profesoruhui in relatia ‘educativa cu elevul me pes Fomel epee! n vigor desc de varie lars deo de arta. Ee Sexi pricy pono ols ps a eae dine sai ante La oi in se contac nda as ea Pens finan eosin ec em tea ace sine a heath prints sn ni fa ener ee ee ersonalulu reprezinta doneniul jn care man {euvant de spus pe urmitoarele coord ' identificarea corcetd 8 nevoilor proesionale de dervoleane * planiticaea, organizarea gi louiitores puns in oper use prassame cficace g effeienie destinate devo nevoitor individuale, cit i din sce i petumnahi tit di porspectn A nevoalor instetufinhe supervizarea (evaluaren cutemtd gi finll) a indi ilar gi « wrupuriloe in baza tor titer clave gi transparente (n.) (© realizarea feed-back-ului pentru pertiommanca { realizareo unor programe de asisenys, in ear de pettnmnanje ina sabe ‘© ancajares unor colabordrieffeace penis realizanea nee Pe de 0 parte. gi pont reilizarea proguamelor de perleetonane, je de ale pane © stimlarea eautadezvoltai, prin motivare 3) reeunoosterca evallaclon tony ‘Un bun manager este preocupat de caitatea pregitirii perconafeh stu po 4 aceasta di puter $i prestigiv intregt orgsnizani 0 bunk prc smanent perfectionaté face posibilaindeplinirca misiui sean pe vizivni clare, unanim impSrtigte in valorile ei fa 12, Masurare si evaluare fam vatiait de modaltii de mBsurare, cu intrumente difert: de la probe

    S-ar putea să vă placă și