144 [EMOTILEIN Via SOCIAL 2) muncitoriemorionali ae dstineie inte i$ jobul lor, ceea ce conduc mai puyia la tulburii phe de ip burnout dar acest ‘puncitor seautcblamameazi, considerandose oament nesineei, cabot 5) monitor emotional fac dinineyie inte i jobul lor, dar ‘Se culpabilzeasa pentru aceasta, ol vid jobul lor ea peo erin poriva des actona. Pentru aceasta din urmd categorie exis tin anume ic de cinta de fnsdinaredescvitates or (Hoch ‘child, 1985/2003, 187). Ailie R. Hochschild este de pirere oi prima situafie este potential cea mai nociva, Oferind servicii personalizate firs 4se identifica cu jobul lor, la persoanele care depun asemenea Actvitgi se insaleaza adesea un sees putermic: pentru ei costul ‘oman al ,muncii cu zimbetul* este ridicat qi de hung durat Casein 61 Allenarea | Tackne sung! la puncrl central al efectelor capitalist asuprs | perronalisienomenel de alienate, © persoand in se de aliens fe perepe pe ex nnasca pen sain, deoarece, inten el sau le, ‘ht rape de sine. Ex mu mal are congtiga de ff central Tomi fale penonale dea crea ace sale propel (.) Semonificatia veche 2 cuvdntulswalienare™ se referea la nebunia siagnostieats, precum termeni alidnd in lrancers, alien in spa hiol. Emglezs se mai serve ined de termenul walione™ pentrs Seema specail are fngrieste pe nebo Insecole recat, Hegel si Mars a intrbuingat acer termen pent sevwat nu ostare de nebunies co forma mai pun aut dete, “Sindroml bron. Tn cei peste 30 de ani dela idetiicare sindroms Teta realna numeroae comets concret,integindi se eel abou! smpromatologc. Sindroml bwrnont se distinge de sre ue carc lerizeans prin iruntrare, demnsdjde, ipa energies moyionale, dase de realtate,itabltate,izolare, eee -EMOTLE IN VIATA SOCIALA: MUNCA EMOTONALA 145 -bolnavulu® posites dea acjons rjonal a domeniul practic, dareare conse ni init te oe ra pave (-) ‘Onna liens ~ nse] ee stunt incapable seh pel sa a {ind poseorl scl unor fast al une bop g devine un luce impust, dependent de fore eteroar personne sence is procter propria sa ubeeann Eo) Ison nota meer sacs xe sproape tl. Ea alse ‘lj oma ea stanes produ Ti de ons ci atl (ovaries "Erich Fromm, .Soceate lent socete sito, tn Tete ale, ‘Bucuresti Eaitara Toi, (1995) 983, pp. 120-2, 125, 124 ‘Munca emotionali nu se restringe doar la ocupatiile aso- ciate cu statusur sociale inferioare. Medici, profesor, psiho- terapeutii,asstenti social, amen politi, ofgeii de politi, preofii presteazi in egala misura asemenea activititi, Astfel Se ocupati si profesit au fost studiate de citre sociologi. Daniel D. Martin, profesor la Miami University, ne ofer © imagine de ansamblu a aborditilor (pina in 2000) temei ‘muncii emotionale: natura muncii emofionale (Hochschild, 1983), relayia social implicind detectivi si criminali (Seenross si Kleinman, 1989), activitatea desfigurati de citre colectorit Se taxe (Sutton, 1991), de catze poiggti (Hunt, 1985) i gardic- aii din inchisori Zimmer, 1987), de personalul din comert (Rafael g Suton, 1990) Au Tost sadist organizapile ca yarene ‘organizarionale" (Fineman 1993; Van Maanen si Kundra, 1989), ‘n care camenii dezwoledstrategi creative de interactiune pentrs a depigi aspectele problematice ale organizatillor (Gotiman, 1961, 1986; Hochschild, 183; Meyer si Rowan, 1977). In uncle studli sa avut in vedere prezenta si managmentul emotiilor {in organizati: eama de a pierde locul de munca (Flam, 1993), furia gi tristeqea (Hearn, 1993), jena (Flam, 1990), vinovagia (Gchwartz, 1993), entuziasmul (Ash, 1984), fericirea (Rafaeli 4 Sutton, 1989), rusinea (Braithwaite si Fisse, 1985; Schelf,M6 [EMOTE IN VATA SOCIAL 1995; Scheff si Retsinger, 1991; Wagonteld yi Wolowit2, 1968; Martin, 2000, 125) in socititile moderne sa creat o piati a muncii emorio- sale extrem de dinamica, Se esimessa ck jumitat din jobusi Jimpun moncl emotional 9 we fereui dintrejoburilefeme- lor soliciea managementel emotilor. ipice pentru munca ‘emofionali a femelor sunt situaile sewardselor sale politi telor primele webuie si controleze emotil, st exprime in orice impyjurare enor positive, chiar in exzul unor pericole Siminenee, iar poipscle fn exerci functiuni, i au exprime nick o emotie. ‘Unele organiza, procum spitalle, alu casee de copii corfani ete. sant identifieate desea ca »zone emoyionale™ in ‘are se presteazi ymbned sentimental” ~ conform expresiel bitilizate pentru prima data de A. Strauss inten seadis din 1982 privind aciviateasuorilor medicae dint-an spital puter nie tchnologiat. Dei termenul de ymunci sentimental” are ‘ari de rispire mai redusi, lacoperaaproximativacceai realitae ca cel de ymne8 emotional, iar actvitatea suro- ‘lor medicale a concentatstengia mulor cercetator preocw- pati de inelogerearolului emoillor i insiupile medical. Sharon C. Bolton (2008, 56-59), ficind o succinta trecere in revit! «studilr asupra managementuli emoyilor in insticu- file medical, subliniaxd importanta cereetanilr lui Nicky James (1992), 5. Phillips (1996), P Smith (1992). ‘Conventionalizarea emoyilor, arti Arle R. Hochschild (0979/20, 15), face ca acestea dobindeasc in bund misuri carscteristiile bunsrilo de lrg consam sau proprietjile mar~ furilor, Transformarea in marfa a emotilor commoditization offeelng) ete afl de proeminent’ in toate clasle sociale. 7 Ais Russell Hochschild taglege prin la soca" na mural searapl ocupajtnal,venituile,educsin, dar sarcina de a crea sa0 ‘Ses inretine sume rin simtamante de excep incre tlevea ccna ltr firm sa insite. [RMOTULE IN VIATA SOCIALA: MUNCA EMOTIONALA wr Din punct de vedere prihosociologie, sar putes pune o serie de intrebaris ce se int imps cx selful in sivwatia managements lui emopilos? Care sunt expectarile sociale fara de proletari cmofionali de sx femenin? Este morals comercializarea emo- tillor? Este pregititd societatea romineascd si accepte since- Fisatea in spariul public? ete. Astfel de intrebiri sar putea ‘wansforma in teme de cercetare lirgind cimpul de investigare al psihosociologiei din Romania, De la revolusia cognitiva la revolutia emoyionala (Desi BoTON) ‘In 1976, Herbert A. Simon a creat concept de grafiona- lita limitats",argumentand c& teoriararional-economich equat, deoaree arn seama de imitele rafionalitit umane. De aifel, teoria lui Herbert A. Simon a mareat incepurul revolute] cognitive fa economie si management, iat 0 parte din paradigoa enungaa de aces autor se reer la acele deci wirafionale” si yarationale™ pe care manageri si angajatiunei Drganizag Ie dope’ adesea. ‘In directa oposizie, D.X. Mamby gi LA. Putnam (1993) au introdus termemsl de yemotionaltate limita", drepe Contraargument pentna conceptul de grafionalitateTimitats". ‘Aceytia au reanalizat concept de prationalitate limita” si fv ajuns la conchizia cd este eronat & acordim o sernificapic foare mare puter emotie in explcarea comportamentul crpizaronal, suger ca semoyile constitu o cle de unos tere care difer, dar este complementarsrationalitqitradiio- ‘ale (Mur 3 Putnam, 193,480). Deep urmare, in explcare comporramentulsi organizational, veoracognitvaaesuat din ‘usa sbordiri unilaterale a emoyiei ca ,irapional* sia anali- zelor sistematice sabe efecrvate pe aceasti tems. Ulterior, ‘xtnsideea potsviecreia emoyile pot fi analizatesstematic148 [EMOTE I VATA SOCIALA sar tebulncluse fn modelelecomportamentului organizatio- nal agin huarea decor. Aga cum srafionalitatea limita" a mareat debutul revolutiei cognitive, xemorionalitatea limi- ati" semmaleazi incepurul revolute emotionale (Barsade, Brief si Spataro, 2003) Studi emoriei constituie ined un factor critic in managementul organizational (Mastenbrock, 2000), iar ideea de emotionalitae limieata este o idee emergent din critica perspective feminist perspectivi descrisi pe larg in lucrivile autorilor americani referitoare la managementul ‘motional si procesele organizationale (Van Maanen i Kunda, 1989; Fineman,1993), ‘Emorile sunt legare de comportamentul organizational fa, ‘numerous felur. In general worbind, nd angajayi sun nefe- Ficti acest fapt se vede in comportamentul organizational deoarece ,oameninelericti sunt deconectayi dela munca lor* (roxt, 2003, 33) Esecul in ingelegerea aspectelor emoyionale ale comportamentului organizational relev3faptul c& organi Zatia este foarte aproape de a produce ,atiunitoxice",precumm politic de personal nerezonabile,colegi sau clien. disrapevi, tmanageri abuzivi (Frost 203, 14). Mai mult, angajatit mu pot reeunoase si sustine eorturile acclora care inceared si schimbe sau si se confrunte cu zeonsecinfele comportamentls toxic” sisdin acest moti, nu pot rene in organizatie pe aceea care au capacitatea de a forma gi sustine o culturd organizational ‘Aga cum s tc, organizaile sunt enttgi complexe, Au fost, vehiculate numieroaseteori si modele in ncercarea de a bine 6 descriere cit mai buna a comportamentulu organizational, dar in cea mai mare parte acestea sa baat pe astimpfia rao. naltii, excluzdnd notiunice fin de emoyionalitate. Asa ct ‘mentioneaza gi profesoara de 1" Dorthe Eide (2005, 11) de la Bod Graduate School of Business din Norvegia, este ‘momentul sine schimbim punctul de vedere care considera c& emofia este rinugca cea uriti sau un bun inviibil [EOTILE IN VITA SOCIAL: MUNCA EMOTIONALA 149 [emotia ete]o parte fundamentals inseparabil a fine umane 10 consecingi a cunoastri si actiunii umane in organiza". ‘Mumca in societatea postindustriala (Dantes BoTONe) Spresfrsitul scolului XX, sistemul ocupational din multe tir gaschimbat. Datel din Arar Sati al Rodis 2006) brat urmatoareastructuri a forgei de munci: 39% angst fn servi, 5,5% in constructi, 23,5% angajti ia industrie 31.9% lucritor in agriculturs. De reinut exe procental desl de vdica de cetiteniromini angjati in domenial servicio, prestator de succes ai muncilo intlectuale $i emotionale. Pe plan mondial, asstim in prezent la deelinulslubelor simuncilor manual din cauza procentuli in contin seidere Sl oamenilor implica in industria producitoare. Cu privire Ia factor care a determinatseidetea procentuli de munct ‘arial la nivel monclal nu numa in Socetaile occidentale, ‘Anthony Giddens (1997/2000, 242) susgine cd printre cei mal ‘semnifcaivi factor se namie ntroducerea continu a magic ‘irr care economisese timp, culmingnd eu rsptndira tehno- logie!informariei sia computeriait in industre, fn ultima ni. Un alt actor mentions de autor ctat ext apanifainds tei prelucritoare in afara Occidental, indeosebi fn Extre ‘mul Orient, autorul argumentind ed industri mai vechi din (Occident a suferit reducer’ majore din eauzainabiliti de ‘concurs cu producitori mai eficieng din Extreml Orient, ale cirorcostuti de productie sunt mai seizute. In concluzie, ‘pariga sociestit postinduscrale deavoltio ativtate econo. mica ce are Is bszi mai degraba productia de informati i servic decit bunt matcrae ‘act spre fig secolului XIX gi taceputul scolu XX, tipul principal de mci era munca manual i producerea de brunt, spre siete seco XX asistam la orestructurare152 EMOTE IN VIATA SOCIALA, (Ashforth si Humbrey, 1993; Ashforth si Tomiuk, 2000; Brotheridge si Grandey, 2002; Brotheridge siLee, 1998, 2002; Fisher si Ashkanasy, 2000; Grandey, 2000, 2001, 2003; Kruml si Geddes, 2000; Mann, 1999; Puglesi, 1999; Schaubroeck si Jones, 2000; Tews si Glomb, 2000; Wharton si Erickson, 1993), Complementar acestui entuziasm, sau dezvoltat mulkiple abordiri teoretice. Uncle dintre neste aborditi teoretice core verg altele sunt mai degraba diserepante, In consecinga, deren tele teoretice referitoare [a natura conceptuli au creat confuzit si tau pus in dilema pe cercetatori in privinga unei cit mai bune si mai corecte intelegeri a acestui concept. Mai exact, sconceptualizirile curente ale muncii emofionale au fost Confundate sau tratate ca echivalente cu dow constructe teo- ‘etic distinete: unul este starea subiectiva (experienga) rezul- ‘ati din cerinjele organizafionale, normele de expresivitate ‘emotional ar ceallalt este comportamentul motivat de con ‘rol al stri subiecive provocate de emote" (Rubin, 2005, 189). In sprjinul celor enunyate mai sus, sustin punctul de vedere al cereetitorilor J. Rubin (2005), S. Mann (1999), JK. Wakefield (1989), care sufin cd este absolur necesar din punct de vedere ‘conceptual si separim starea emoyionala de comportament. Abordivile teoretice refertoare la natura conceptului de ssmunci emorionali* pot i grupate in trei categori: 2 lpia cgi ee orice concep mana een esol ornate = 2) ces doa dova categorie inert acele seo care sugeread ch munca emotional consth ia comportamente aut de car ‘Sonar contol al wei nariemofioaleexpicte sa implies ‘fervor Ia acest grup de teow cvine# face observa Potrvt crea coneepral scomportament” impli aie 9 ac. flu, jar unele dinsre scenes se putentece neobservate, ce ar fi worbiea cu sine imbajul intern) sau reealnarie cognitive 3) Caldeal rela grup de cor explick munca emotional prntro ‘elaionare strins inte ti, comporement q/s factor site ‘onal In acea estore ined conceplizarea lu). Moris EMOTILEIN VIATA SOCIAL. MUNCA EMOTIONALA 153 $1D. Feldman (196), care a definit munca emofionalé cs 0 Feuniune de cnc ator siusionali Greens, drat, vareatea {Fintensitaten manos emotion) sun factor stare indi ‘uals (isonanta emotional al carcetitor (Raleis Satton, 1905; Sutton, 1991) au propes defini sinilare concept: de ‘mune emotional. Tacia grupul acetor eon se cuvine tami tim tora atorilor J-Schaubrocck p JR Jones (2000 pores osiei, conceal acide facorstuaional ia vederea inde nin cerntlor postales, see emofanale .cxporents cu ang jan colegi”sicomporament ade uprimares emote negative Slexprimare 1 emoyiei positive” Cercetivoarea S. Mann (1999) a defini constructul ca.0 sumni a tei dimensiuni: a) atepeari sau regi referitoare la smanifestarea emorilor, b) suprimare emotional; simulare emorionals. ‘Referitor Ia ultima definitie,aucoarea remarcé: ultimele ddoud dimensiuni (auprimareasisimularea emoionall)sugereaz3 ideea de conflict, din moment ce emoyile nu pot ft decat suprimave sau simulate, si aceasta datorea discrepant dintre ‘emoriasimita si cea agteptata (Mann, 1999, 354). Din aceasta abordare reiese fpeul ci este vorba in eazul prime dimensiuni (reguli ale -manifestirii emoriilor) deo component nal, iar cea de-a dova fia trea dimensiune (suprimare sisimulare emotional) eeprezintd componente comportamen- tale. In coneluzie,idcea cercetivoarei S. Mann implici nece- sitatea unei reacii comportamentale lao stare de conflict. ‘© conceptualizaretimpurie a muncti emoyionale aparuta fn literatura organizational a fost a autorilor Blake E. Ashforth siRonald 8. Humphrey (1993, 9), pentru care munca emoyio- ali este nactul de expresic al emoyiei adecvate™. Acegtia au adiugat:.preferim sa ne concentrim atenfia supra notiunii de comportamentdecatasupra presupuselor emopi care subli- niaed un comportament’; in aceeaji pagin’ autor iyi argu rmenteaziideea:,trebuie si decuplim experienta unei moti ite de expresia unei emoyii* Ashforth si Humphrey, 1993,154 [BMOTIIE IN IATA SOCIALA "EMOTIRE IN VIATA SOCIAL MUNCA EMOTIONALA 90). Se face deci distincie clara fn idemtificarea muncit tmafionsle drept comportiment vera gare emefionali ‘Un model recent aparut in psihosociologie este modelul formult de Alicia Grandey (2060, 2008) Acesta a consrsit tinimodelcomprehensv al muni emotionale prin care com cqulenedfimaidepebjcsunardcireacsareemope | nals, ew factor sitwaionali variable fet. Din punctal de vedere al cereetitoare,wmtinca emofional xt un proves de reglaeernoional legiferar de rspunsl la epi onpaniaay | tionale, cam ari agree inceraciuni ta munca servicilor {Graney 2003, dope Rubin, 2005, 91), ar -Reglareaemoro tli ee floc run cand we prodceconfrintates ou ering Onganizationale resimyite de angst poate fachisifionsea i Dein surface acting (reglrea expres) deep acting (eglaea fenrimentelor (Hochschild, 1985, dupa Rubin, 2005, 1). | Robert S. Rubin era. 2005, 14) propun o noul concep- tualizare 4 muncii emotional, care completses model propus de Alicia Grandey (000, 200) Ponind del disincia pe eare a realiato Alicia Grandey inte fctori situational {Gam af disonanya emorionala percep sate componente fe procesuli de rear a cmoqc ccreetatoril anterior ca freien erin concepeadinie pin specicaren aru ‘tii cmos, epoca dioaanjl emojioaale percept, Sau extns confine concept ca un ponbil spans com: Poramental I starea de dsonanta emotional percepts Tn prezenarea modeluei se cuvine dela bun incept sk facem dsineia nee oea ce atria demi ystare inten sionals sa ceea ce urmeszi si se ineémple iluntrsl wei Peroane, qi comportamental real cae a fort realizar, den fait act muta De science, accle motivate sunt definite fngeocralcxacee comportamcate ale angajalor care ma ua fnvtdesuna vnibile de ite ella, cm mune reevaliile coms. Elate posi lorteional cerca dsoanei emotional ga munci emotional propus de RS. Rubin ea 05,13) -perormaag ere Compersnent gem | ‘ate posbile maiate Diferage individual Difereng individual pose eet med156 [BMOTIME IN VITA SOCIAL Tin explicata formulaté de autor, stareaimenyional deseme neaei rafunea pentru acjme, act iin consecingd,explick comportamentul* (Wakefield; dupa Rubin eta, 2605, 192). Din acest mots, autor menglonati sunt de parcre ci stirile incengionale sunt ei mai buni predictor ai actailor motivate fcr context bine defini, iar modelelecurente ale uel ‘motionale au confunda saa amestecar stares intenonal rimentaté de un individ, cu actunea motivatd sau lapaneal rmosvational lao stare intengionals. Aste, modetul lui fC. Wakefield refertor la sructura munci emotionale sugercaea faptul cio sare emorionalaanume poate influenjacomporcs rmentul dar se distinge in mod obligatoriy de comportament. In explicarea structurt interne a muni emononale, 1} Wakefield (2005, 194) nw fost singurul autor care a Gu istineta incre stare emofionala si act/actiune motivat/ ‘Un alt studi refertor la problema dstinyil incre stare emotionala si act motivat este eel al autorilor KM. Webs RGropanzano, realizat in 19% ln legituri cw defininea com ceptull de ,rmuncs emotional, S. Mann (199, 359) lance lumitoarea provocare: ,Aecental [ezultat din teoria prezen {ata anterior] varia intr eforel intern, pe deo pate mans festarea in exterior, comportamental, pe de ala parte. Dar ‘are din acestea dows este de fape, «munca emotional »?* Tnrebarea lansatd de cerettostes american rama, mo- mentan, 0 intrebare provocatoae in literatura de specate despre munca emotional, deoarece se pare ci pnd ih prezent, fn conformitae ci studle reali, disincja reste con Portamente factor situational neste bine defini, preci Un nou model: munca emofionala ~ raspuns comportamental motteut la disonanta emotionald antoperceputa (@ansera BOTONE) Privind disonana emotional ca pe o deconectarefntre emo- tile ce sunt simite cu adevirat si emoyile ceute de o atumita -BMOTIIE IN VATA SOCIAL MUNCA EMOIONALA 157 sinate Midleton, 1989, dap Rubin, 2005, 12), aordim, {i eso tmporu mu sect conep tn explcas mune emoponale Concepel fos privit dE. Rubin ca un pre Suis important pera cease nramnd sume emotioeal Oberle de tort Rcemeretetoure la satura profeonal Seeors evenimenor leave AET (Wein Cropansano, Bes llc sor aie nen cuip de pal atu 9 comporeamentio eae ceonanch fa bodsinian RS Ree ral pvc dso Sivotouls sutopercop dp stares sets pees peat ‘Sepunsulcompertmenal a avndutemoyionaly deteese Sota pur de onal emosionls malate comporemen: tcl orpuntzayional 2) disonanl emoyionalé rita de agejt Frat de tena emosiond ropes 6) sean emotional de anges dap reaiare travail moon ‘Anaizin roa isonane motfonae prog munc emotional, Ye, Zerbe 2085, 209 face ste re acete dud par yanume, prima tp const in gril de necone ordant dns coogi sane cele arate su miates {Sree deal doilespafost descr ca caeconcondan dines tote arte exprimate,ynornce locale situational enn sfc dtinca testi emoyionale compara rent motiaty RS: Rabin e205, 4) redetnee ig ‘an eoyional ex area aliva price apare ta pre ‘iui de une cnionaa™ In coment celor enti ‘ate esi autor be urmdtoe parca stonangs ceti ‘al no ucbute prvi can sony ine emoyie ime ‘cern obiecive organizational (epul see st instru Thun ale soprveghetorly dgoneaetemeponall ee rai Usprabs vestcandl cscrepaneldntesmotie imc per pfs ut apace ntl de crmoional etude Se Sf Rabin ral 2005, Tafeeain cara dsonant cogstv, dsonanya emoyona produce in dsconfortpitolope dionfor cafe morienzt Evid pont inks, po altura, Porn dea Sess ide inact nou model concepeal munca cmoyonala158 [BMOTIILE IN VATA SOGIALA = travaliul emosional ~ nu este altceva decat comportamental ‘motivar, voluntar, relizat de angajafi unei institurii, din dorinja acestora de ai reconcilia emorile,sentimentele, c2 turmare a instalieii disonanyei emorionale, (Cultura $i munca emotional (Daas Borone) LLoctl de munca fost desis de multe or un Toe unde xpress unor emoti puternice ete ttl inadevat, neat, ontraindicst iar neal anumitor profes, apa esteinclas {fia postulu = sancrionabil in mod legal Organiza agteapta ca fortade munci si ma lasefriu libcr emorii, fie es positiva sau negativa, de team cd acest {ape vadiuna politiior gi culturi organizafionale® (Ashford si Homphiey, 1995). In consecinS, organizatile dezwlté st {engin anumite regul ale expresivittiiemovionale (display ‘ile, ca parte components «culturi organizationale,Ydeea 2 debutat in literatura de speialitat, prin article pe aceasta {emi ale unor autor precum Paul Ekman si W- Friesen (969); ‘Avie R. Hochschild (1983). Sa sugerat fn continuareideea potrvit itis fapeldesers mai sus ar putea conduce la repr Inateatururor expresilor emotional considerate inadecrate, Inoportune de etre normele si management ecirei organi Pentre a descrie mai bine rolul pe care cultural joacd in spar deol mons emia vo pune nde thal jos argumentele tcoretice ale unei noi teori aparate in puihosocologia moti, sianume tori dsribuiri sociale 4 emotiei (S88), claborati de Bernard Rim in anul 1998. Butera oie ene oneal esl interpersonal ce spare ea efet al irl nor eveniraente de vit ci oputernid serniicai afetva pent inaivid™ (Rint etal, 992,25). fn general, oameni esime un anumi, Impols, o anumied dorinyi de'ei impirtigi uni altora MOTI IN VIATA SOCIALA. MUNCA EMOTIONATA 159 sentimente si ginduri,ca urmare a triirii unor traume majore {in vay, Pornind de la acest fae, Bernard Rimeé si colaborstori sii sunt de pirere cd fenomenul de imparrigte a gindurilor siemopilor nu spare numai in urma tein unor trume majore, Rezshatele multor cecetri (heman, 1994; Friesen 1972, Matsumoto 193) subliniedinluenta pe care o exert cull tur supra regula intensiti erpionale prin intermedia rormelor de comportament. Fats Indoiali ci purem vorb despre o adevires cultura emorilor trite si exprimate cataloged dct cuca in ansamblu. - 5. Socializarea emotiilor in copilirie ELENA STANCULESCU Dea exprimarensfeteor in prime nid vat (pins sau rs in olor) span a gestonaresincongroenes dntre ttre inerioae slemopile exteriorizate este 0 distant con Siderabil, care presupune parcurgeres nel taseu complex de maturizare emotional in context influenteor social Zatoare,Problematica socialize represint una din opicile Foarte importante in psthologia devote. Curoate cents, sraacordac relat puta atengie socalizari emo in cop Inne = proces prin care copii inva in od progresiv cum sisi contoleze gi exteriorizeze proprile eri, in diverse Context find seama de efectele srupra ceri Th literatura de specalcas romancasd, Sepimi Chelcea (2007) realza o incursiune monogralick aabordarilor cae 2h contribuit Iafandamentare socologei emo. Pornind de iateori pihologice ale emogilor legtara intr emoit $i cognt de a desererea si expicarea manientrilor moti Tale ajungelaanalia find a predic ila management tcesiony la sbordisi microsocologice p macrosocologce, tiosociae i social constructivist TExprimares itor afoive influenfen stable g men- tines relator interpersonalc.Alfelspus ce care i ato- reqleard emote, manifesindvle fa mod adeevat, vor fi {cept i plicui de coli i prieten, finde outa com- Dani. Capacisten de contol al exprsivttit emorionalerepe- Tinta‘un predictor pozii al uit n comsderare a neveilor162 -EMOTILE IN VITA SOCIAL elon, procum fal tending cde a asta Comportament Sonal FComtentul social infuenenrs desler capac Be Ge aoreglareemerionala i diverse modars senber, ‘tu Parke, 99) expanerecoporn suai car pres= juno ineeeitart omorionsa considerably actin svind sil ccna dex expeinenta emo positive sas negative: i) fouinrtaree vitares nor regu derivate eltoral ear a ulin are webuies esoioneceatunc ind Sami vere emot (cing) ere conte tal eran nr cop pit copii ree oe, oferta ae persane emnfcatv inacord cu rele vaca elt Gepullreeritonre Ia exprestatn emoqion eaMuentesldctoltarea sttegilor de reglare fect) Freee con aot inp te lnenpresvtaten manna, ern derguly cate st Ica ekeriorsarca say dnp, nimularespropellor (Sirs elzeart gradual in comeslinfleneorsoiiz- {Dat sleparingilon le ator persone sranificative,pricten Coleg proferort Influentatipului de atagament asupra procesnti de socializare a emopilor ~ modele explicative In cele ce urmeazi wi prezenta modelelesocializiiielabo- sate de eitre Gyorgy Gergely i respectiy decitre Miriam Steele Consider 4 aceste dou modele sunt cele mai adecvate pentru fngelegerea proceselor de socializare emorionali a copiilor. Modelulbiofedbackslui social al oglindiriéafectiveelaborat cde Gyorgy Gergely. In modelul biofeedbackului social, Gyorgy “Be cael, eplaes eporenitioe de a vig despre mos (Givtnteucs scbtras modal de exerorzae velar), rin con Goo Span copitrlaupun variate de emop, cu inrensii clerk SOCIALIZAREA EMOTILOR I COPLARIE 163 Gergely (2004) analizeazi procesul de socializare a emotilor, investigand relaia dintre tipul de atagamene si oplindirea afec. Livi (affect mirroring) in diada mami-copil. Aceste interin- fuente contribuie laformarea primelor reprezentiri mentale ale continuturlor afective (affect representations), precum si la dezwotarea incipient a capacitit de reglareafectiv’. Cop Jul are mai degraba tendinga si amplifice ceca ce a perceput ecit si acyioneze asupra medivlus, pentru a modifica ceea cea observat prin intermedisl mecanismului de oglindie alec tivi. Gergely consideri cd acesta din urma stimulea2a extensia texperienfei copilului in legituri cu eficacitatea funeyionala folosiri semnalelor emotionale. Acest tip de experienti este tuna din componentele relatiei complexe mami-copil. Recep- tivitatea mamei este un aspect central al dezvolerit atagamen- tului fonctional, pozitiv sa, dimpotrivi, ambivalent sau ostl {cu efecte dezorganizatoare asupra personalitigii copilul) ncazul in care se creeazi o relajie disfuncrionala, interact siunile mami-copil se caracterizeaza prin manifestii afective predominant negative (de exemplu, mani, irascbilitatea, expr Ei faciale de tristefe) si dficultafi fm exteriorizarea adecats 4 tririlor. Ss constatat ck mamele care isi resping proprili copii, fi incurajeaz mai purin pe aceyta, fi critica frecvent, controlindusi excesiv de des contribuind asl la dezvolearea ‘unui sentiment de inadecvare gi implicit la sciderea Increderii in sine. Daci mamele fi pretuiese atat de pupin, atunci le va fi greu si se prequiased et Insig ‘Oglindites afectiva este apadar wn aspect important in de vvoltarea reprezentirilor emotionale ale copillor. In cazul in ‘care copiii cu diverse tipuri de atagament sunt expusi unor ‘medi diverse de oglindirealectiv, experienyele respective vor avea un impact dferentiat asupra dezvoltili reprezenticilor ‘mentale ale conyinuturilor emotional, Modelulelaborat de Mirizm Stele. Miriam Steele (2008) a pornit de la concluzile sublinate in literatura de specialitate,164 [BMOTIE hy VATA SOcHALA conform cirorareplarea emorilor in copilitie depinde decalita- tea ingrijirlor materne, de nuangele rispunsurilor afective ale ‘mame’ fag de copl (incronizarea reacjllor materne in func- tie de stimlii transmisi de copil), precum gi de continuitatea ‘pattereutlor create in cadrul acest: relay, Sensibiltaea,recep- ‘ivitatea yi sincronizarea fay de semnalele transmise stimuleazi ‘o atmosfera securizanti, care i va permite copilului sisi dez~ volte capacitatea de reglare a emofilor. Dar ce se fntémpla in sieuapia fn care relaia de atagament este dezorganizata? Efectele se manifesta in special asupra reactilor de fricd si minie (procese afective primate) In alte cazuri, rispunsurile materne dezadaptative pot fi evidente ‘numai in situapile in care este resimgitstresul implicit asociat relayiei dle atagament mami-copil. Aceste mame sunt capabile de 0 reglare moderata a emosilor negative, dar intampina dificult cind se confrunté cu seacfis deosebit de intense, Asifl, se vor invdurigi stat manifestitile emofionale negative extreme, cit gi procesul de oglindire afectivi, Copii acestor ‘mame vor fi influentati de aspectele mengionate si vor avea dificultpi de autoreglare, in special cAnd este activatirelaia de atagament, Mamele care isi maltreateazi copili tind si reactioneze ‘negativ gi fri de emoriile pozitive, fay de cele negative, gene ind o oglindie afeciva disfunctionala gi abil seazute pentru 1 remedia disparitiyile aparute in interactiune. Copiii rese pectivi vor avea reprezentiriindistincte ale emotiilor. Aste, «i pot deveni hipervigilengi fara de anumive emoyi, com ar fi sinia', avand o inyelegere primar. a alto emorii, ca de exem- plu eristepea, 1. Este worba despre un mecanism defensi, menit si sesizeze rapid sist conttarce patel siior ita, great de nia er Soandor es eae ineracioneasi, SOCIALIZAREA EMOTILOR IN COPILARIE 168 Procesl de sociaizare a emoyilor va finflenacnegaiv sitn coun cave prin aw seid pic, Dac aeeren fin urd mu sunt foarte grave, elecle se manifests mural inal stair inp’ eon negate, De xp Imamele care au simptome specice rei peetrmumatic ree ta pf fe nga sede cu expres fale Eire sugerea amd, Mamele care au dificult rlaionale Similar celorcu personae bodotine se mani dant moons, find inensible fas de prope cop ‘fram Stele QOD) considers ckstsymenl dezoraniat nu duce fu mod never la reach patloge Tnnean sada longitudinal relat inte sagamen i earenemoionay taaconsata cl asjrnentu derorganiat ete mai pon sab dcr cl posi @au mentinut accent categore 84% din facie apuyinan inal pull de seamen port dour {dn cle laine ca sednd un tip de aapament deze ‘ganizat). Aceste rezultate se explica prin faptul ci o relayie Egress deco penne tr IngslteGubstat mater) poste cotrtcar impacts nate aT ayant devorgunie sbi ite ta copa Interpretarea semnificatiei emopilor lin procesele de socializare a copiluluiinterpretarea sernni- ficajiet emopilor are o importanga desosebita, aga cum voi arita in continuare. Influencer interacial asprin legeri maior Control eres emote it {epic ca rmare a dervltrcopative Canonerea injlge fersemuifcajidor emotion apltarealorinweiiecu ela, it contentlinercianl caste pesoane ‘Expresvaten emotional depen uma de nivel de dezwltare copa x copilon especiv de capecatn de16 EMOTE IN VATA SOCIALA prelucrare a informarilorseferitare la reacileafectve gi la Sureleacestora, cl de influentele socializatoare, menite si Gucs Ia ineriovizareatreptata! a regulilor de manifestare a ‘motilor. Cunoagtereaacestor regul (emetional display ala) feprezin’ inclegerea fprului ck exist situa i care mw este Ae dori a tare reales i exteriorizat Gestionareaincon- tgrucnfel dintre emoyia titi cea exprimati este un indiciy “lamiliarizasi cu apeepeirile eplate normatv, refeivoare la fel in care oameniirebui sf secompone in diverse contexte care presupun o anumits fncireitura emotional Ce anume contribu la dezvoltarea ability dea gestiona aceasta incongruenfs? Se cunoaserelatv pun in legatrd cu factor socializator care contribuie a diferente dintre pre- colar in ceea ce privente capactatea de a controla proprille Emotis de a le exterioriza in funcye de regulle derivate cultr fal, Un aspect important reprezintiexpresivtatea emotio~ bal parental In inceraciunea cu cop print fyi manifesta O vara de emoyi, Pamela Gamer fT Power (996 considers theficienta practicilr folosite fn socalizarea emorillor poate fievidengiardacunei cind copii sunt incurajyi srsi mengina resctleafectve poziive gs le exprime adecvat pe cle nega- tive (ou ste neg), Pomnind dela aceasta idee, ex do special tu relizat o cercetare in cae au ivestigat controll emotio- ‘al a preqcoar in cadrulsparadigmei nemnljumiri" Ingelege fea emofilor de citrepreycolaria fost evaluata in dou sarcini Separate, dupa care li va oferit un premi cae le induces o renctie de dezamagiee, din cavza disproporyei dintreefortal Aepus si recompensa primes. Copii a fost filma, pentru $ putea fl analizate indict ale comunicirii nonverbale~reac- file facile, Dupdacees, copii f mamele lor u paricipat la tin joc menit si genereze manifestiri emorionale ale acestora 1, Garner gi Poor (196) menyioneazi ci pregcolari au fete x resinsh tn een & pivegeregulile derivate cultural releroare [Snanilemarea adeeva a emopilr in diverse stu SOCLALIZAREA EMOTILOR IN COMLARIE 167 din urmi, Rezukatele arati ci reayile negative ale copiilor in siruaga dezamigitoare (premiul fosrte mic in comparatie eu dificultateasarcinerau iverscorelate eu observarea expre- sivitii poztive a mamei gu aspectele legate de cunoasterea ‘arietitt emogilor. Acestea se explil prin echilbrarea balan- {ei emotionae acopillor eu tririle persounei care oferirecom- pensa (care inducea o stare de nemulyumire, de dezamigire) Fchilibrarea ese favorizat nu numai de cunoasterea emorillor propri, isi de capactatea de a identifica starea emotion: alte! persoane, udndu-se in considerare indicator expresivi- ‘itil care sunt incongruengi ew agteptarile reglate normativ ~ de exempl tristetes unui copil ala lao reuniune vesl, in care este sirbitoritsniua de naztere a unui copil autor folo- ‘esc expresia emotional rolezaking). Acestroletaking emotional influengeazi deevoltarea empatiei si controlul emotional in situati sociale care produc dezamigire (emotia trata este die iti de cea exteriorizat “Expresivitatesemoyionali parental ports i ajuk pe copii si menjini 0 stare emotionalé pozitiva pentru mule timp, datoritd fenomenului de inductie afectiva sau contagiune Pirin por, de asemenea, si susind expresivitatea emorionala pozitivi a copiilor, restringindu-si propria expresie negativi fn favoarea uneia predominant pozitive, In acest sens, a ev ddenpat cl aceste react parentalefavorizeazieresterea capa {iti copilor de adaprarein condi de ses, precum siempatia Sicomporeamentel prosocal fai de frat aflatt tn stuart Gili, tensionate, ‘nurucdt observateaexpresivitiiiemoyionale materne pozi- tive a fost corelatd negativ cu reactile emotionale neplacute {nero situafe dezamagitonre,frustrant (idem, 1996) nsea ‘i cd interactiunea poztiva dintre mam si copil reprezints ‘un aspect important pentru dezwoltare strateilor de reglare ‘emotional. Altfl spus, socializareaemovional optima inseamn lise rispundi copilor intro tonalitate afectivs predominant168 EMOTILE IN VIATA SOCIAL potitv’, deseurajinds se exprimarca neadecvat, perturbstoare 2 emotilor negative (copii care experimentesz’ triiri nega tive intense au mai multe dificultaq! in controlul acestor, in ccomparatie eu cei eu triri pozitive). ‘Trebuie amintt si rolul colegilor in dezvoltares capacitigi de reglare a exprimini emogilor. Sadie arta ct motivele pentra care copiiiajung s8 nu exteriorizeze in tralitate emorille ff de coleg reflect in principal dorinta de a mengine relatii pozs tive cu acestia, de a reduce trivile care provoaci durere sat twistere si de a masea starea interioara, pentru a evita stanje- neala (mecanism defensiv) sau pentru + proteia pe ceil. Legit dinredezvltarea mental, link tneepree emojitr In carol analie! rare inte detvoltarea capo iat de fayelegere a emotlorcomportamentele poze (Easor si Hughes, 2005) +a evident fap heist dierenge individual generate ai pol de temperament conte ‘ele socilizatoare ft de athsiile Nngrsticn: cian Uunor substantive nol ear ga celor fare simple, se bazcart peiteracunes complex dine capaciateacopaivi socal flingvisties. Tras ewolutysceea ce Camaioni Q00 apd Ensor si Hughes, 2005) deaumese ontogenera reerntlor (cmiogeness of refirenc)incepe ct focalizaten seni supra atumitorsemnifican!culmineazd cu flores evintlor St mbt pena num dere sea jurul viel de wnat jumitate, opi ince rece de frie, ath o oaecae latleere a Sua eu tncireatrd emotional conse asocaed eat speciie: Revenind la stu realist de Ensor gi Hughes! 1. Meco foosite in cercetare ay fort: observa filmarea imp de douseci de minure a incersctsnli mams-vopll feopil-prcte timpol jocului sale de mura a abiiilor weal carcni de eeu nee moo eon ogafie pae adpe ce SOCIALIZARIEA EMOPILOR IN COFIARIE 169 (ide), sebuie mentionat ci rezltatele analize de regresie aati Ch injelegereaemotilor sable verbale la varsta de doi an $i jmatate explica mai mult de jumatate din varianfa come portamentului prosocial. Efecele predictive au fost semni ficative doar pent inelegereaemogilor, ns penta abiitatle verbale. Alfel spus, infelegerea emoyllor mediazi relat incre abiliigile verbale i comportamentul prosocial. Ne putem inca name dn eaperenle coven ale oper Er putea explica acest rol mediator. In acest sens, se pare ok “un aspect important ext atenfia acordat in familie diseilor despre mori La trei ani, copii incep 58 constientizeze subiectivitatea morilor, fn sensi ef yi dau seama un anumnit eveniment poate genera diverse eactila persoane diferite Inglegereaemo> filor din perspeciva ators are implica imporante asupra abil unor seat poziive cu celalfi, Susanne Denham et {1 (997) us evidengiatc3diferenel individuae fn inelegerea tmoilor la copii de doi gi rei ani erau corelate cu mai: tirile prosocialeca rispunsur: Lard de emorilecelorali Sa pps problema daci acest relape este mediats de abiiaile ‘erbale, Cu cit acesea din urma sunt mai dezvoltate, cu ait ‘or crete oportunitiile de adscuta despre sivileinterioare (Contribuind astfel la dezwolearea capacietii de ingelegere & ‘mopilor. Stucile longitudinale (Dawn yi Brown, 1993) au demonstrate exis o corelayie pozitiva inte angjare timpu- Fie la conversa despre elirle emotionale si performantele ‘terion a sarcinile in care era solicitata capacitatea de ine legere + emotillor. Mai mule decit ata, discupilereferitoare Inceea cea generat diverse react emorionale negative stimu lesea pe copii fic interest de sorprinderearelapilorcaeale in coca ce priveyte manifertrile emotionsle ale elorll (La sattta $i Wellman, 2002),170 "EMOPILEIN VATA SOGIALA (Mandria si rusinea la prescolari O arentie deoscbiti a fos acordat3 studiului emotilor pri- mare (anise, spaima) si curente (bucurie, dezgus, triste, plicer) care apar inci in prim an de viata mai pojin emo: filorcorlae cu congtientzarea de sine (efconscios emtions), tum ar fi mandria, rusinea sau vina. Se considera ci aces tip Ge emoyi se manifest inca cn al doiea an de vag (Messandst $i Lewis, 1996) Din punct de vedere cogniti, una din condigile Senile ale aparii!acestore se concretizeai prin: capactatea de reprezentare mental a standardelos folosite in compararea cu ceilalfi,constinta de sine, autoevaluarea,Studile empirice ale emotilor corelate cw congtientizarea de sine au stuit in Special reacile de mandrie rug in situa de succes, rex pect de ese. Emoyile respective au fost misurate prin ana- Fiza comunicirii nonverbale ~ expresa faciala si corporal. Yn general, mandria apare mai devreme decit rasinea iar fetele incearci mai freevene decit biieti reactii emotionale de stanjeneali sau rusine. Practcile de socialzare a emotiilor Splicae in mod diferentatbaicilor si fetelorreprezinta una din explicapilefaprului cd biieyise sim mai pusin rusinasi {rome evlutne care dacls rule nefivorabie, Roll socializarii emotionale in dezvoltarea mindrii si rusinil se ‘oneretizesei cel putin prin urmatoaree tre aspect: 2) Ineralzaresvalorilor parental (re su inferate din dee tluative ale pringlon, 2) Enalusrie din pane sor persoane semana, maniestate Dr lau rcempensd sa nemulumie, ceramic (ceten ind elcome sear se 5) Congres opr fs dere conten soiaenoare sus pecoplistimerpetere si ealoeze propre experiene ri Mindria si rusinea sunt intrinsec legate de aparitia preo- ccopitilor copiilor pentru modul in care se oglindesc in ochii Celorati, Laudele gi eiticle din parca pirimilor duc nu numai SOCIALIZAREA EMOTILOR IN COP ARTE wm Ja reacyii emotionale cum ar fi mindria sau rusinea, ci stimu leazi st interesul pentru cunoasterea factorlor care au dus la succes sau esec. Amplificarea trairilor negative experimentate {in copilarie poate duce la structurarea unei organiziti aective avind la baci rusinea (generaci de sentiments de inadecvare si de respectul de sine seizu). Studie au evidentiat ci paring abuzivi manifestS mai pugin apropiere fiziei, emorii i comportamente pozitive in inte ractiunes cu copili. Dezvoltarea afeciva a acestora din urma ‘vaavea de sufeni, ia special acurateyeainterpretiii stimulilor ‘emotionali gi reglarea emoyillor negative. Profesori ji evalw- ‘ea7i ca fiind mai putin competent si cu o stim de sine mai seizuti decst copii care provin din familicarscrerizate de un limat securizant ide comunieare afectivi profundi. Agacum am mentionat anterior, evaluarile parentale, pre: ‘cum gi cele ale altor persoane semnifictive (profesor, pricteni, colegi rude) contribuie la conturarea procesului de autocva- Iuare-Procesele evaluative joaed sn rol important in experimen ‘area emorillor corelate cu congtientizarea de sine. Rusinea se ‘va manifesta in special cind copiii nu reugese s& duct Ia bun. sfarsicsarcini ujoare, i nu dificile, iar mindri, atunci cand. sunt indeplinitesareini foarte dificle, Aceste react vor fi mult ‘mai intense in cazul tn care piringii au tendinta Si aducd critici spre copilor in caz de insucces si lase neabservate rewsitele’ Exprimarea tristeti sia durerit ~influente socializatoare Copii ij gestioneazi exprimarea emorilor, in parte invi- nd un ser de reguli derivate culeural. Folosirea reguilor duce 1 Tn caz de nereusich, aceti cop se sim deosebit de eulpabii ‘sinjniigropinayis Uni diners vor ajunge probabil sabe endings Spr perfectionism. Cereal arata ct persoanele periectonise au ‘eli a sceate le ssacii de vis fei uimare bic. tiv ~subjcrivewel-being dete cla oar td malfumii de ence reuse fc72 EMOTILE IN VITA SOCIAL Ja un control intenyionat,astelincit fn anumite cicumstante exteriorizarea emotilor va fi diferiti de starea interioaré. Socializarea emoyiilor se realizeaza in contextul relatiilor cu ceilali, prle} cu care copiul deseopers treptat semnificaile socioculturae ale emoyilor, cind si cum trebuie acestea expri+ rate (de exempla, acunci ind un copil se afl int-un impas, care i prowoacd wistee si durere, rebuie manifestatd compasi- nea si comportamentul prosocial, evitandu-se nepisare2) ‘Dar cum infeleg copiii care sunt consecintele exprimatii cemotilor si sfectelor negative (triste, durere, mane) in diverse circumstante sociale? -a constatat 4 inci de lao varsta tim- PPrie copii invaya ci, din punct de vedere al dezirablicait Sociale, exprimarea trlrilor negative este mai putin favorabila decat a celor poritive (Malatesta si Haviland, 1982). Aga se cexplici gi faptal 4 insii copii invoca diverse motive pentru care aley sau nu ssi manifeste emorile negative. De asemenes, dliversele experiente trite ale copiilor fi fac pe acestia si des copere ci exteriorizarea emotilor negative poate avea nu aumat consecinge nedorite, oi si pozitive. De exemplu, exprimarea ‘istei ia dureri trezesc in ceilaly dorinta de wl linigi, uta si ingelege pe copil. Exist situa fn care copii nclina excesiv balanga cost-be zeficiu! in favoarea celui din urmi, Este vorba de fape despre santajulafectiy,copilul invagand c& poate objine multa atenfie Sau chiar favoruri din partea adultlor daci sune mniogi sau tigi, Evitares stiiide rare gia instalrii une relagi bazate pe santa) acct trebuie si se bazeze pe discernimant din par- tea piringilor in ceea ce priveste nevoile si dorintele (copii trebule st ingeleag faprul cd nu por f indeplinte absolut toate 1. Costa se refer Ia consecingele nedorteasuprarelaillor inter ‘personales a propre’ imagin in ochit lola, im cal in care sunt {xprimate rat ngaive cum arf mania eepengdareea Benefit Se flor a cistigal simboic fa stupa i care emoile negative sunt ‘apeimate ta prevega aloe personne (compasane, tajlegee fut) SOCIALIZAREA EMOTILOR IN COPILARIE 173 dorinle, ar pins accep cS sinitatea emotional a copii lor depinde de satsficerea newilor de securiate gf aflire, re- cum de atta relaje de atajament. Masura in care copii primese spriji emotional din partes parintlor, a pritenilor Saaltor persoane semnificative influenjeaza nu nurmai buni- Starea subiectiva (adjective wel being), cif eapacitatea de dapeare in diverse contexte. ‘acl aduhi anata’ hiperprotectoare, copii invat ci, ride ete or se alt intr situapie dificil, trebuie si astepte ‘huroral din pares celorlali cesta poate f nul dire factor ‘cre duc la conturarca sui stil pasiv sau evitane in situayi ‘are indue un stres rida) Enteriorizaes emorilordifer in funcie de persoanele pre zente de vast copillor sau de apartenen lagen? Specialist (Geman i Gatber, 1996, Underwood sili, 1992, Sara, 179) su dat rspunsurlafirmative la aceasta inerebare. fn acest ens, se meationesri ci la pubertate spare prefeinta manifest ‘morilor negative mai malt in fata prictenilor decit a pirin- tilor (a 0 varaeé ma timpurie piringi sa alti aduli impor tani din vagacopilo find principalele persoane fata de care acefin fi exterorizeaed tririle emosional). De exemplu, un opi de prin cade incepe i plang in special ind pia sunt fn presjm gin neapiratcind sunt de fay educatoarea sau colegi uncle de vast scolar mica, manios pe un coleg Gu cate avut an conflict, ts exprima nemolgumirea faci de psn, simu de pricteni. De asemencs, ya observat i mania tte gestonati mult mai bine in prezenta unui profesor deci 4 unui pricten (intervengia barierel sociale). 1, Greve frecvene alos segulilor de manifestare a emofilor se mallu oath cu vata (Garber Zenon, 1996), Aceaea te rep ‘vadament deavolarescognitiva (eapaciatesde a surprinde cause st ‘onsecntele maniesiilor emoyionals), socal Sxilogied controll ‘auhilor implica fn comonicarea nonverbal a emotslor)174 [BMOTILE IN VATA SOCIALA, ‘Revenind la rlaia dinate virt i expresivtatea emotion nal, sa ajuns a conchizia 3, odata cu dezwolaen cogaitns, Copii incep 58 constientioeze st explice eatin dna enseele sielectele manifest emorilor poritive yi negatives seize fu mumai propile emo, ci yi pe ale celal st exter ‘zeze emofilein mod aera nnd cont de rele derivate Cultural. Realizind wn inventaralprinspalelor motive pentr care opi aleg sis exprime emorile negative Janice Zeman Jody Garber (996) as obser acest se bazeazd in general pe asteptareasprijnulok din partea celoralli, pe antieiparea nor intraciun interpersonal postive, precum spe impo. Sibilateacontofuli din cavzaintensiti prea riieae Mat preis,atonc ind este vorba despre mines copii motivensd Exteriorizarea acemtea prin anticparea unr consecige oxi tive cum arfijtoralsnuatebeneic, precum gi difieaten deo gestions, din caura faut ck ete foarte puternca In cazal rite, primele dows motive sunt: neva de sabi imeracjiuniportve ene ajeptarea reaplor de prin din pares alors, pe leu al tela stuindse imposibiltates dea masa wincyes fare iene. Pentre rer, copii mention rnexzi deep principal motvfaprul cin o pot contola sued Gand ese deosebit de mare. De asemmenea, sunt menyonate nevoin de a primi juror su alte hens precom sf atice. Dates nor fnteracisn! poritive. “Mosivele pent cate copii nes exprimi sa dsimuleaca mini trintefen prenupn ) team de consecingele negative 2suprarelpiorinerpersonae (cum a fi eecia din paren clovial sa rdiculizares);b eniblata faa deci din jure Sorina de ai prea de sresul care ar putes f prowent de accesele de mani; e) fica de consecingce negative de encom i, pierdeea unui privilegi,retragerea une! recompense) cea ce prveye marcares su dsimlarea dureris pritmele dud moive invocate sunt: anticipates deteriorri rl SOCIALIZAREA EMOTHLOR IN COFRARIE 175, inerpersonale ga ator consecinge negative, pe leu al trellea sinudndwse preocuparea pentru sentimentete altos (ovina deat prow) Se poate constat, asada, ci sunt invocateexplicgi mul tiple pentru evtarea manifest emotilor negative) aetro de naara egocenrica eam dea piende anumite pve), b) tendinja autoprotectivi (oringa de 4 evita consecinele segativeaspra props cu~de exempu stnjeneaae) exes ‘al care reflects congtientizares efecclor manilerirh po Prillor emo negative smupr ceria, prec desvolerea éempatci (doinga dew prorela pe et cn un). ‘De subliniat ed decizin des exprima emoyie negative este influenjati de masure in care copii consider ct pox com ‘rola (cea mai mare probubiltae de fexteiorinte © a motile foarte intense, din euzadficuipreglv ceson), precum side asteptarea reacjllor de sprjin din partes elo Sua alto benefici (orietare entra pe sine) Care i linigtese copii diseud despre emogie lor negative f ajutd astel si! devvolte capacitaes de + le cxterioriza in mod devirsbil social, modulind intenstates, ‘Asfl, cop pot evita si devins ita fn situapile eu incre, turk emorionals considersbla In conclusie, practcle paren. tale mente fncusjeze pe cop sii exprime decwat roi, ficind fai provocirlon, simuleaza ma numai desvoltares competentel emotionale (latorits faptuui ei acesta a sient securizaji din punct de vedere afeciy), ci si a competengel soriale. Este firesc ea ce care iu cum si manieste curl, pliceressimpstia dar nemulumiresingrjorres ss Si sabileasch rela armonioase cw cella. Gri fay de rea. leemoyionale negative conribue a creavea un soximent {Rober Stayer (1967) a obserat cecil parental orientate spre problemsolving in staat fn care copii aveau ri negative er Coreae cu competent social» copiion,176 -BMOTILE iN VATA SOCIAL de securitate si incredere in fortele proprii, favorizand forma ea unui model pozitiv al funcrionarirelajlor interpersonale, De asemenes, reacrile parentale de sprjin fayi de emotiile negative ale copillor timuleazSincercirile acestora de aconttola cemotiile, precum si sensibilitatea fapi de trarile celorlalti, In contrast, reacile parentale negative ati de manifestiile emotionale ale copiilor cresc tensiunea gi iitabilitarea aces tora ait in stuagile respective, cit sn cele vitoare Gintrucat se realizeaza 0 asociatie intre emotia negativa si sanctiunea din partea piriyilor sau alte reaeyi deraprobatoate!). Compor tamentul care nu oferi sprijin (in special pentru emotii cum ar fi: fria, tristegea si anxietatea) al pavimlor fi poate face pe copii si se simt insecurizat afectiv. fn situapiitensionate, copii vor avea dificult’ in asi controla proprile emo, Emotile si diferentele de gen Diferencle de gon in cea ce priveste reglarea emofilor spar in functe de tipul de emoyie care tebue exprimatd, In proceul de socializare, ftele sunt inva si mascheze mini Jar bie risttea, Aga se explica de ce aici x manifesta mpulsivitatea simania mai fecvent decdtfetele. Acste dife- renje reflec istori socializatoare apart (prin care sau trans nis reguli diverse pentru manifestarea emotional), baie primind mai multe feedbackuri negative in stuapilefn care sau exprimattristerea sau darerea,ftele primind mai mult sprijinemoyional in aceleai contexte. 1 Referitor la elaia dure race parental si competent socio ‘moyional a copilor, Nancy Eisenberg al (196) au evidesie {cei cop care primese raspunsuri aeatine i momenta tn care ‘ssrivieaci re neplcate ive tepat le soca: Dasilatee fos ms impiedickexceabilitatea comieala mari, generat de atvares ‘nor asocait de pel seuaje tensiva-emoie-santiune SOCIALIZAREA EMOTILOR IN COMLARIE wr Un alt aspect important al socializiii emotilor Ml consti- tuie in luenglediferite exerctate de at si mame. D. Fuchs ‘M. Thelen (1988) subliniae3 3 tat si mamele sunt conse ‘erati de copii ca avand attudini, ateptii si reat diverse faya de manifestirile emotional ale acestors. Fi congtient- zewzh de aemienea ck prints eacyioneaza in mod diferenfiat fara de baie st fre, Presunile socializatoare ale piringlor sunt visute de copii ca find diectionateastfe inci si mas cheze tistejea in cazulcopilor ma mar biieylor mai mult decit fetelor (de exemple, de ao varsta foarte impure lise pune baietlor ci ei nu ceebuie sh plangi, pentru ci runt Disha ~ oare aceasti practica de socializare emotional, dack «te fost feevent, na reprint o invita implica negara propiilor wail neplicute, in special durerea x ites) In ceea ce priveste manifestares rutin (lfconscios ema: tion), 84 observat ch exists diferenye intr baie fete, mani festate in special cand mu reujese st indeplineascao seein. ‘ere resinto rugine ial intenss dede bale, tn special cind su duc la bun srt o sarc usoari. Aces aspect are spare Gesu de impure mentine chiar sla varsa aul (Alesan- dis Lewis, 1996). Una din explicapile aduse diferent! respec ‘ives refer laimportanta ctorilorsocalzator. De reel, fetale primesc mal purine feedbackuri positive decit bait din partea mamelor, atch cind au performante egale in cela ip de sarc. Aga se va ajunge in ele din ura la strue- turarea unor attudini diet fg de proprile abil, pre- um ifs de suces. Baqi au tending s atrbuie succes proprilor able, avand ateperi mai idicate pentru succes fn comparatie eu fetele Care se pot confrunta uneori ca sgeomumita smxictate fara de muses). Trecdad mule mai wor 1 Ese oscar fpr ch exprimares neadacvata mnie, a wise sia dare fice epreninch o coreatspaihologies «apres ater dine! depresive sa somatizinlor (Garber i Zeman, 1996, Leloed Andre, 198),178 EMOTILE DY IATA SOCIAL peste succesulfetelor, mamele contribuie la seiderea probabil: {fifeafetele si atrbuie sccesul lor wnor factor intern. Aceste ‘experiente socializatoare duc la mentinereadiferenyelor de gen sila varsta adulea. ‘Studiind manifesarea run ia miindriei la bie ifetele ialtratae, in compararie cu cei nemaltratayi, Alessandri si Lewis (1996) au observat ci gi fm acest caz fetele resimyeau in nai mare masuré stinjeneala, culpabiltate, ayine in situa de ejec decit biieyi (maltratai si nemaltratay. De asemenca, tle erau mai puyin mindre decat fetele nemaltratate si decit biti aparyinand celor dous categoritanalizate. Asadar, fetcle smaltratate dovedeati mai mult decit biirii maltratai pertur bari in dezvoltatea emotionalé (concretizate prin teama de 3c, rusine excesiv in caz de nerewsita,absenra triirlor pozi= tive in momentul in care e obin succese), precum gi in ceca ce prveste imaginea de sine (ciderea respectului de sine, ainere- deri in fortele propri si instalarea neajutoriri fnvagate ~ learned belplesines). Pe termen lung, ele se pot confrunta cu rendinte depresive, din cauza fapcului ci se autoprogrameaza ‘mental pentru evenimente negative si se autoculpabilizeaza (indiferene dacd sunt de vin sau au) pentra tot ceea ce nu reugese si faci. ‘in cazul baietilor maltratafi, sa observat un pattern diferit de cel obginut in cxzul fetelor, in sensul cei resimyeau mai ‘tind rogine sau: mandrie decit cei nemaltratai Ei aveau locul ontrolului externalist, adic’ explican att succesul cits gecul prin prisma unor factor! independenti de propria persoana, Relatia dintre reglarea emotiilor comportamental prosocial Formatea gi consolidares comportamentului prosocial mu pot fi realizate abstracte ficandusse de inyelegerea consecingelor emotionale ale nerealizirit acestui tip de comportament. SOCIALIZAREA HMOTILOR IN COP ARIE 179 Inyelgereaconsecinelr emotional ale nerealizri compar ementaiudproscal la udrta precolart,lncursjareacopilor in dretia comportamentull prosocial eprerina, firs indo- inl, un aspect important al edueafici parentale. In perioada prejcolar (aracterieata print altele de egocentraml infan- 1), copii manifest rareori un astfel de comportament (de exemple este desl de grew 3 impart jure sau dulcis File cu celal sau ai ajute pe paring in amumie actviq sonci cind sunt solicit). ‘Studi consecingelor emorionale ale nerealziricompor- ‘amentali prosocial la vata precolaria fos fmplett eu cer cerareafenomen persecutoruli frit” (happy vitimize) ‘Aces din ur se manife prin asocere dnt moi positive fi vietimizarea seu persecutarea celoriaj. Intro cercetare Fealizal de Susan Sy fa 2003) po un lot de copicu virte dntre patra gi cine an, sau folosit mai multe istorioare in care era evocate tei ipur de situati = comportamentul pro- Socal (impartiea proprillor jucdrt cu un coleg de grins $ajumorul acordat unl cole in timp destiqurti une activi {5p),egecul in indeplinirescomportamentulsi prosocial (rf zal de‘ oferi duleuricolegilor side a4 ajota la strangerea jediloe) ivictimizara (explostarea alti copil sa chiar ag Sivitatea Brie). Copii uebuiau si evalueze ceca ce au smpit Drotagonigtt povestrlor sespective (tori comportamen- {elor,fntelegobservatori, avand la disposi igur state (Gj veele, en expresie neuta si riste). Sa porit dea poteza i prezenfaedcatoruli ca observator va influent evalusrile reactilor emotionale ale copilor pentra personajul din isto- oa, cate nu schita nic un gest de ajuorare fade ce care aveau Intradevir nevoie. Rezultatele nu au confirmat insi acean suporitie,itrucit #4 constatat ck evalrilecopilor ‘elertonre lemofile celui care nua manifena ci wn fl de ‘comportament prosocial (lei context ar fi cerut acest Iuery) thu eau afectate de prezenya sau absenta unui profesor ca180 [MOTILE IN VATA SOCIAL cobservator. Mai mult decit ait, participanyii au menyionat 4 profesorul au va avea react emotionale pozitive su ne} tive (pozitie de neutralitate) in cazul in eare copii a i ajuta ppe ceilali, Acunci cand au fost solicitatis& explice alegerile Ficute, nau stiut ce si rispundi, Aces aspect rellectingeloge- ‘ea incompleté a ceea ce inseamni si oferi in mod neconditio- zat ajutoraltora, precam si consecinfele nerelizii uni asf de comporrament. Pentra ci eecul manifestiii comportamen tului prosocial ete o omisiune, si nu o comitere a unui act, copili por erede i este dificil pentru profesor si surprind dife- yeaa dintre neacordarea spontani a ajutorului si acordarea fn urma soliceari, ‘in mod surprinzitor, era atribuits aceeasi react emotio- nali ait in cazul indepliniri comportamentulsi prosocial, car iin situafia vietimizirii~ bucurie, In plus, copili consi dlerau cd personajul se simte mai feicit fn cele doua sieuatii, {in prezenta profesorulu, decat in absenta acestwia. Imaturiates cognitiva (egocentrismul gandiri srealismul moral! contr Duie asada Ia interpreciri deformate ale reaciilor emotionale in situatide vietimizare ~ nefind vorba de empatizare. Hedo- nismul naiv (tendinga de a respecta regulile, de a se comporea ppozitisy pentraa atrage eit mai multe benefii)explicadiferen- {ele de genul: copii vor fi mai ferictic& bau ajutat pe ceilalti ‘in prezenya unui profesor, decit in absenta acestuis. Probabill i se asteprau ca manifestarea comportamentului prosocial in prezenta unui observator si fie recompensata (eentratea asupma beneficillor personal). [Ene vorbs despre specifica heteronomiei morale (Piaget, 1968), care se caracterizesoa prin deci morale a fancte de consecigele ect st matrialitatea actu (de exemple, un eopl care a fncleat © weg exe considerst vinowst doar fn stain fn are um adult a $Surprins fata). Teama de pedesps infiuenesns evaluate diverse Comportamente, Se consider ck pins la wir de arce ann poate ft vorbs deo congtientizae profunds a diferent inee bine ii, SOCIALIZAREA EMOTILOM IN COPILARE a8 ‘Dar cum se explici faptul ci ci considera ci gi fa situatia victimizari, reactia era aceeas, des in mod normal ar webui Siapari pireri de riu, stinjeneala sau vinovitie? In siuatile relatate nu era mentionati nici un fel de pedeapsa. Beneliciul cera mult mai mare decit costul (bucuria de a folosi acuarelele altui copil sau bicicleta, dupi ce Lau dat eu fortajos, in come parayie cu riscul asumat). Trebuie subliniat, de asemenes, zu evaluat corect reaciile emotionale ale sinti victimizari si neacordirii sjutorului atunci cind ar fi fost necesar. Este un prim pas in dezvolearea abilitatilor empatice. ‘Odaea cu maturizarea cognitiva, va fi posibili articularea ‘mai multor perspective si constientizarea implicailor socio- ‘morale ale implieiii in ajutorarea celorlali sau, dimpotriva, fn actiuni care sii lezeze pe celal. Atitudinile colarlor fa de acordarea de ajutoy clorlalt Atitudinile fa’ de acordazea de ajuto celorlalg, la virsta sco Jari, au fost studiate hudncu-se fn considerare anummite aspecte ale comportamentului prosocial: impirtirea unor obiecte per onsale, sjutorul oferit celor aflay in difcultate, cooperarea siconsolarea (comforting) ‘De mentionatc3 existe diferenge Inte felul in care reacyio- sneazi bait si fetele fata de cei care au nevoie de ajutor ~ prie- ‘en sau necunoscut. Bait tind i manifete un comportament prosocial mai scizut fats de prictenii foarte apropiai (baler), fn comparatie eu persoanee striine sau simple cunostinge si strlini, T, Berndt (1981) consider’ ci aceasta se explici prin faptul ci o legivurd strinsi de prietenie dincre biti presu- pune sign anuit grad de compecitie. Daci baiti sim ci sunt ‘dezavantajati in situapia in care ix ajuté prietenii,atunei vor {imal reticent in a ajua, a impiry proprile esurse, a coopera linigti. Pare mai putin plauzibili aceasta interpretare ‘Gindind in prelungirea acest’ idei, am putea spune ci ten- ingele egocentrce, rivalitatea sau competitia ar fi mult mai182 [EMOTE Is VATA SOHAL puternice deci sensbiltates fay3 de newile celor mai buni prieten. Este cunoreutfapul o empatia are un rol mediator {in manifestazea comportamentulsi prosocal. Melanie Jackson si Matie Tisale (200!) a evidenyiat ci scolar mii (i iii fetele) consider car ajuta un priten ‘area suferit un accident. Daca este vorba doar de o simpla ‘cunogtint, auncifetle vor acorda autora in mai mare ma- suri decitbaiei. Sau obginut diferente de gem sin azul in ‘are era vorba despre ale siruai cum ar fi contexte cu © {ncireituri emorionala. considersblé (decesul unei rode), situatie academics (oferirea de autor pentru pregitirea onul test), static social (dsensiuni). Aces diferene dispireau ani cand era vorba de elevi din gimnaziu, fa cau situa Gilor academice 4 sociale mentinindwse daar in cazul color care implicaw emorit intense (fetele avind o disponibilitate smiriti pentru ai ajuta pe celal). Mai mult decst ati, = cvidentat ca scolar mict mu considera ca find ceva ri ref ‘zl de ai juts, dea impr proprile resurse, de a coopera filing pe cei fl in dfculate. Copilor le era greu st Imagineze 4 pot si consoleze srlini (acest comporament vind o probabiltate mai mare dea se manifesta fts de rude sau priteni). Un alt aspect important al disponibiliigi de a ‘ofertajutor este viret persoanei care are nevoie de acest Corcetiile a subliniatc& exist tendingacopillor de aajta fis imparyica cei de varstediferite, in special cu cei mai mich Carp, 179). ‘in conclusic, manifestares comportamentulsi prosocial depinde de virsa celui care ofer, dar sda celui care primer, de apartenents a gen, de contextul respect de ipl relate! cucel ata indice cen simpli. Ost rile scilizacoare importante (pirat, profesor) vor ofer dl de ajcortes coral es cop wr ia cin relaile cu celal este important si se find seama mu ‘numa de propria persoand, cig de emoyile yi nevoile alto, SOCTALIZAREA EMOTLOR IY COFILARIE 183 Contributia parintilor la dezvoltarea competentei emotionale a copiilor ~reactile fata de emofiile negative Subilirea unor relay interpersonale armonioase este influ- cenrath atat de competenta social, cit gi de cea emotionali (Caractetstcile defintoriiale competentei emosionale presi: Pun expresivitatea emorionali (exteriorizarea adecvati a pro. priilor tii), intelegerea emoyllor,capacitatea de a reactions adecvatfay3 de manifestrile emosionale ale celorlati). Foarte de rimpuriu se observa ci exist diferente fntre copi din punct de vedere al competentei emosionale. Acestea sunt determi nate de factoi individual cum ar fi temperamental, mai preci particulartiile actvitiei nervoasesuperioare ~echlibral dintre cxcitabilitaea si inhibigia cortical’), precum side inlluentele socializatoare parentale. Primii educator ai copiilor ~ parin ti ~ sunt cei care fi invapi pe acestia eum si-gi exprime in mod adecvat emofiile si cum si reactioneze fapi de manifestirile cemorionale pozitive sau negative ae celorlali. Principalcle ‘mecanisme ale scialziri emorilor sunt: madelaree (Denham, 1993), influentele contingente (Fabes et al., 1994), caachingeul (Karz $i Gottman, 1995), ‘Reacpllepirinilor in diverse situati cu inciteSturi emorio sali reprezinta influenge implicte asupra copillor, Prin mode- late, se fnvata cum si fn ce contexte trebuie exprimate emote De asemenca, climarul din familie ji pune amprenta asupra, dezvoliiit competenjei emotionale + copiilor. Daci acestia sunt expusi frecvent unui media tensionat, conflictual, wor ‘ics Oeil xpeinenle my even ck x car au oe fate conta mii au tends dea expima propileemeti fare {inten inde mai cfc Te estonene in compari eu ce acer Activate nervous superioal ae caractesizcend prin ecb dine ltt inhibi Halberd (99) consider lex pe- spore biologics pentru annie pator-on positon de expos: ‘ste emofional .184 [EMOTULE IN VATA SOCIALA avea triri predominant negative, preluund modelul pirintior (Genomenul poarta mumele de contagiune sau indacrieafetiv). Atel, emoyiile negative ale pirinilor vor fi asociae cu cele ale copiilor lor, chiar gi atunci cind acestia nu sunt de fai Acelagi Incru este valabil pentra emotile pozitive. Cand lum {in discuyie natura climacului din familie, ne gindim de fape ‘nu nual la moddl in care pirinyi ji exprima emorile curente (care sunt reacti spontane, generate de diverse aspecte contex- tale), ci sila dispozitia afectiva a acestora, care, in vireutea unui flux de comunicare implicit fi influengeaza pe copil Saa observat c& expresivitaten emofionali parentala este serins legati de ingelegerea de eitre copii a semunificatie diver- selor emorii (Dunn s1 Brown, 1994). Cu edt pringii exterio rizeazi o gama varia de emotii gle ofer3 copiilor informatit referitoare la modul in care tebuie si reacfioneze, cu atit acegtia vor avea sanse mai mari de ai dezwalta competenga ‘emotional, Influentele contingente se refer la comportamentul patin- tilor in vederea fncurajiei copilor pentru maximizarea expre~ sivitiii emotionale pozitive, Dar ce inseamni oare diminuarea expresivitiit negative in cadrul socializirii emoyilor? Este bine cunoscut fapeul ci registrul trrilor afective se caracte- rizeaz’ prin polavcate sau: ambivalent’ (existenga emoiilor pozitive gi negative). Alvfel spus, bucuria, plicerea, simpacia, ‘eselis apar alituri de triste, neplicere, invidie,antipaie, ur. Diminvarea expresivitti negative nu inseam’ negerea emo- tlilor negative, ci dezvoltarea capacititii de autoconttol. Reactille parentale fay4 de emotile copiilor influenteazi ‘spunsurile emorionale ulterioare ale acestora din wma in diverse situa sociale. Astle, copilul a ciror pring rispund adecvat emotiilor acestuia (cu calm sau oferind sprijia tune ‘ind este necesar) va avea mai putine tri negative in telagile ‘cu colegii sau prietenii, SOCIALIZAREA EMOTLOR IN COMILARIE 18s Felul fn care pring se manifesta svunei nd copil ig ate iorizeaz’ emotiile fi ajuta pe acestia si faci diferentieri fine fintre emopi,invagdnd asfel cum si se manifeste in functie de ‘context. De exempl,reaciile parentalediferite fai de expre- sia miniei copilului i fnvaya pe copii cind anume este pou, ss se comporte astfel incit s4 arate cd sunt miniosi si cind thu (piringii pot risponde eu neutralitate atunci cand copilul teste minios pentru chi sa strieatcastelul de cuburi construit sicu deraprobare si nemulpumite tens cind copill este foarte rninios in relapn cu frapii sau prietenii i) Un alt mecanism specific socializirii emotiilor este cou ching ul, care presupune practicile educative parentale menite ‘iconcribuiela cunospterea game variate de tri emoyionale, In cresterea expresivtatii, Ia lormarea eapacitivii de modulare a manifestirilor emorionale in functie de context sila rezo~ nnanfa afectivi faa de prieteni (aceasta din urm find 0 premisit pentru dezvoltarea empatci a altruismului gia comportamen- tului prosocial), Katz si Gottman (1995) consideri ca exist, {in principal, dows stiluri parentale fa coea ce priveste rapor- tarea fap de emorile copiilor: 2) parintele ,antrenor* ~ care teste constient de emorile copilulu, in special de cele negative, fi vorbeste acestuia in manieri diferentiaci despre trarile pli ccate gi neplicute, asistandw in experimentarea gi reglarea lor 5b) parintele dismiss, care doreste s fie de ajutor, dar ignori Sau: neagi emotiile copilului distrigindsi atengia de la ele, fin lac s4 discute despre acestea Este fiesc fapcul c& paring care discuti frecvent cu copiti despre emori, procum si despre modul in care tebuie folosite resurscle pentru a face fa situate’ fi vor ajuta sisi deavolee capacitates de autoreplare a trlirilor negative. Denham et. ((992) au evidentiat cd aceste discugistirmuleaza gandirea cau zalia copillor, find astfel posbilé crearea unor adevirate se ‘aril despre experientele emorionale. Dezvoltarea competengei ‘emofionale contribuie la realizarea de relaitinterpersonale186 ‘muOTHE By VIATASOCIALA armoniosse. Copii care sunt capabil si regleze emorile sunt prictenoy, sustindndwsi punetele de vedere fra vi afecta pe Ecilafi, npatizind si dnd dovad de comportament prosocia ‘Elaberg i Fabes (1994) au examinat relagia dimere funcyio- narea socal i eacil parenae fai deemoyile negative ale Copilor, Aces recip postive nu negate Recile ozitive se concretizeae prin spi emorionals prin eoncen- Tre ssupra evolvan probleme, Cop wor ace ft tox filo dificil gnu se vor simgicoplsi: de emotile negative. React negative ante minimizaea emorie negativeacopil- Iu sau comportamente punitive. fn urma acntor react cop vor invita treptat sh evte interaciunile sociale in contexte Care implici emoyii negative, pentru ci nu au fost incurs Sirezolve problemele si sii exprime emorile Tneriorizateapractiilorfolosite de pinyin socalzarea emotillor depinds de virsa copiilor,respectiv de capacitatea fcestora de inelegere a messclor explicit simplice(spocte rnonvetbale si paraverbale ~ gestics, mimica, ronul), precum fide congtientizare implcapilor respec reulilor speci Fice expresviatt emotional in diverse contexte. "Real parental fay de manifessrle emoyionale(mesje verbale $i nonverbale, comportamente) reprezinta elemente importante care contribue la dezvoltarea expresivicii sia ‘cunogtingelorrefertoate la registrul bozt al emorilor. Triveanegativa sau descurajareacopilr in a-exprima cemorile (le exempl: fnceteaai si plang” sau Este oruyine ‘pling! poste f un impediment puternic pentru nevoia de autorellecie emoional. Pe de ale parte, atentia gi intra Cop dif, cu comporament portions determing pe piring st alowed dst coercive Poa neenpecaresrequorj Eapelnatea recent intensh emotion egaie = determinate Eines tren fade frase vor induce psigoeo mae ten ons cae liv termina reacionere neg SOCIALIZAREA EMOTILOR IN COPTLARIE 187 potitivi a emoyilorcopilr prin accepearea gi diseuarea diver: Selor aspecte implica ale acestora i ajut #3 descifeene gi $8 injcleaga reactile emotionale propri gale atra. Flosirea smesajlor ear i ghidezecunoajeresyautoreglarea emofio= nal (viding lnguage De aceast data neat pirat co adv rat pentru cia tipat aga de tare” socializing language «Copii ‘marin pling aa de tae) stimuleazi maturiarea emotional si dezvoltarea competent sociale Susanne Denham a al (1997) au observat ci exit o core lati pozitvd inure pattern urile expresvitati emotionale ale prejcolarlor si abiltatea dea stabil eat interpersonale, un predictor indirect al acesteicorlai ind expresivitatea emorio- bali piringlor. De mengionat ci relaga inte expresivitatea pirinlor a copillor este bidirectional (eacyile emotionale ale copillorinfluenyand, la rind lor, stile si maniestrle Pirintlor ~ este comoscut ci in interactiunea cu o persoand Clic sunt mari ganse a aceasta sine rezesca react emorio- rnale negative gy invers, interactiunea cu o persoana plicu via stimula tri positive) Altfel spus, procesul de socializare a emotillor este ingreunat in cazul paringilor ai ciror copii ‘se manifesté prin impulsivitae, furie, nemuljumire perma nent, determinata de toleranya scizuti fay de frustrare (vor cca toate dorinyele si le fie indeplinite). Pirinii trebuie abit foarte multi rabdare, pentru ai ajuta pe copii si inveye! cum 1 Fe voluml Cum a nepureto ox copii dif, R. Dobson (1997) deacrie aminunyit ichnica decondtioniri getiens-uiior negative ale ‘opilor dif, prin folosirea unui stem de recompene sence, ate acces fermitate gi consecveat din parte piringlor. A. Faber SE. Mais (2022) eliza (fn carea Comunicare cent x cop ‘ea le eal) adeviewspledoarle pene dees ck emote copior fu tebuie negate, ci tsdune fa cuvinte (nd emorile copia sont Ipnorate chur nope scat se va descuria repos). Arun cid emo ‘ile negative sunt identficate i aceptte,copil se site incur Sse sraduiach sf respecte rgull $i se comporteadecvat.188 [MOPILE BN VATA SOCIAL ‘is exprime fn mod adecvat emorile negative, cum a fi minia i nemolgumirea. ‘ntrun studi realizat de Garber si Zeman (1996), copii au mentionat cis exprimatrirle negative cel mai ml aps de mamele lor. Pe misuri ce eresc, igi manifesta din ce in ce mai putin tristefen fi durerea in fata tailor (mame det Sand ia cosine palo). Ari epi see chs prin fapeul cif percep pe tai ca find mai pusin dispus st accepte astel de maniestiri emotionale, Ar fi interesant de cercetat modul in care tatit comunicéativadinen dezaprob- toate fad de exteriorizarea testi sa durerii de etre copil Tnurucit feminitatea este implicit asociat cu expresivtacea ‘emotional mai mult decit masculinitates, mamele sunt mai preocupate de tt ceca ce inseam’ socializarea emorilor' find principalele personne ft de care copii iy exteiorizeazd motile negative. Aga cum am mengionat mai sus, modul in care pringi aytapta ot influenteze flu in care cop ispund tmotlorseschimb odats cu vieta, Once cet l practi eilor parentale poate f mai ufo sesiat a copii mai mari decit Ince mici, pentru ca un comporamentsocioemosional imatur este perceput ca find mai putin acceptabil pentru cei mai mar ‘Stimularea controlului emopilor i scoala Din cen ce mai mult educstori au foarte mare nevoie si siseasci rspunsuri pertinente pentris aumeroasele probleme ivite in geoali culburiri de conduits, amplostea stirilor com Actual gia manifestivilor violente in rindul elevilor. Nece- sitatea unor ore care si dezvolte comperenfele sociale gi emotionale ale elevilor sa nascut din doringa de a preimampina 1S consatat ci mame vorbese mai mult feslor doc biyior despre emo. etele sunt mai preocupate dest baie st nu Finca Sentimentele clonal. SOCIALIZAREA EMOTULOR I COM-ARIE 189 comportamentul violent, delincventa juvenilé, accesul la arme, consumul de droguri fumatul, abandonul scolar. Preeventa rmanifestiri acestor tendinfe se va diminua dac3 elevii vor sti cum sisi controleze impulsurile, s-si stipineasci furia, si ‘giseasca solutiiadecvate in situaiidilematice. CCreatosres programe! nei discipline care sé stimuleze auto- ccontrolul emotilor este Karen Stone MeCowen, fondatosre 4 Nueva School (qpud Goleman, 2001), Aceasta considers ch nu trebuie si existe o bresd intre dezvolearea cognitivi sicea sfectivi, .alfabetizarea emorionali*fiind la fel de necesar3 ca siliviqarea cunostintelor specifice siingelor socioumane sau Subiectele preferate in cadrul noi discipline (intalnits sub diverse denumiri ~ Stina sinelui, Dezvoltarea social, Capa- cititi necesare in viati, Studiul social si emotional) sont pre- uate din viaza cotidiani, prin discutarea unor cazuri reale, care fi preocupa pe copii neingclegerile care por degenera fa acte violente, suferinga de afi marginalizati, neputinga in aya ‘secul,invidia, mania. Spre exemplu, la cursul despre manie, K. McCowen fi uti pe copii si gestioneze aceasta stare, fic” clus si ingeleagi faprul cd aproape intotdeauna existi si 0 a . [-]Misedrile neastimpirate ale ochilor se pare ei decurg din ORINEA SIVINOVATIA 19 faptul c& [..] vinovarul nu suporti si fntalneasc® privirea acuzatorului siu (Darwin, 1872/1967, 151), CChiar in prima care in care sintagma ,psihologie socials" apare inscrisi pe coperti ~ este vorba de An Introduction to Social Prychology de William McDougall (1908, 145) ~ facre alte emopil (admiratia, gratitudinea, dispretl, invidia, repro- sub geloza,resentimentul este analzati xi rusines, Ruinea este considerati de citre William McDougall o semorie secundaes", in timp, a acumulat o literaturd impresionant cons: craticelor doua fenomene, pe care June Price Tagney si Ronda, L. Dearing (2002) o tree in revistA gi din eare voi rejine, in primol rind, contribupile din domeniul psihologiei sociale Cet doi psihologi americani spun: Te scurt,ropinea este 0 emoriefecing) enrem de dureronss si de ‘eat, care are impace negaivasypracomportamentulu ater personal Invi prediapust spre rigne (have prane india) nt ona nena #2 aruze pe ali deal, pes ngs) penta intimpliril negative, resis mnie ontitate yamine cmpatiesah maislab cu alii, i general. Indias preispt spre Vinovate (gul-prone individual) par ai apabii a expatizeze ‘ais accepre responeabiitates pentru evenimeate interper: one negative Bran, de serene, i puin incl spre mini, fn comparsie cu vi orienta spre mine dat cind se enerear, cst nie sant mai prup sh expe mina lr inno mn feb dec (se poate specu, intra manierd mal constrsctv (Tagney gi eating, 2002, 3). Numerosi cercetitori (Davitz, 1969; Damon, 1988; Eisenberg, 1980, 2000; Harris, 1989; Schulman qi Mekler, 1985 sa) au fac distineyie intre cele dow emopii, incluzindwle nediferenfiat fn categoria yemoriilor morale". Aga se explici de ce in lucririle de referints, de exempla in The Blackwell Encyclopedia of Social Pychology ediati de Anthony SR. 1 William McDougal flosesevermenul de sontiments, pe cel de enations