Analiza activității de management al calității în educație

1. Managementul calităţii în educaţie

Managementul calităţii în educaţie reprezintă o ramură disciplinară componentă a

managementului educaţional, un management prin şi pentru calitate în educaţie, un ansamblu de
demersuri specifice de ameliorare continuă a calităţii la nivelul organizaţiei şcolare, a calităţii
serviciilor educaţionale. (cf. I. Neacşu, 2008). Pe scurt, scopul principal este orientarea spre
performanţă şi dezvoltare a instituţiilor educaţionale, în direcţia creşterii calităţii educaţiei
oferite membrilor comunităţii.
Calitatea reprezintă măsura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci satisface /
îndeplineşte cerinţele. ( N. Drăgulănescu ş.a., 2003). Asigurarea calităţii reprezintă parte a
managementului calităţii, care se concentrează asupra generării şi furnizării încrederii în faptul
că cerinţele calităţii vor fi îndeplinite. Asigurarea calităţii are două conotaţii:
 asigurarea externă a calităţii este realizată pe baza standardelor de către Agenția
Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP);
 asigurarea internă a calităţii este realizată pe baza strategiei de evaluare prin Comisia
pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii ( CEAC);
Atât asigurarea externă cât şi cea internă se obţin prin implementarea unui sistem de
management al calităţii. La nivel general, managementul calităţii presupune ( cf. N.
Drăgulănescu ş.a., 2003):
a) planificarea calităţii- presupune stabilirea obiectivelor, proceselor şi resurselor;
b) controlul calităţii- urmăreşte satisfacerea cerinţelor calităţii;
c) asigurarea calităţii -generează încrederea în satisfacerea cerinţelor calităţii;
d) îmbunătăţirea calităţii – creşterea capacităţii de satisfacere a cerinţelor calităţii;
În domeniul educaţional, obiectivul central al managementului calităţii îl reprezintă
îmbunătăţirea permanentă a activităţii la nivelul organizaţiei şi creşterea eficienţei şi eficacităţii
în satisfacerea beneficiarilor instituţiilor şcolare şi educaţionale.
În literatura de specialitate ( ARACIP, 2013) se menţionează faptul că managementul
calităţii are şapte funcţii specifice, care corespund celor patru etape ale „ciclului managerial”:
1) planificarea calităţii;
2) organizarea activităţilor referitoare la asigurarea calităţii;
3) coordonarea activităţilor referitoare la asigurarea calităţii;
4) antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor referitoare la calitate;
5) introducereea şi menţinerea sub control a calităţii („controlul calităţii”);
 6) asigurarea calităţii;
7) îmbunătăţirea calităţii.
Concret, managementul calităţii constă în crearea unor mecanisme, sisteme şi proceduri
prin care este asigurată calitatea la nivelul întregii instituţii şcolare.

Evaluarea calităţii educaţiei

( evaluare instituţionaşă)

Metodologia asigirării calităţii

Asigurarea internă Controlul calităţii Evaluarea externă a

a calităţii educaţiei educaţiei calităţii educaţiei

Figură 1 Evaluarea calităţiei educaţiei ( evaluare instituţională) (www.aracip.ro)

2. Evaluarea externă

Evaluarea externă periodică a calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar se

realizează din cinci în cinci ani, după obţinerea acreditării. Evaluarea externă are şi calitatea de
evaluare independentă, în sensul că este asigurată de un organism independent prin experţi
evaluatori- respectiv Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar
( ARACIP).
Scopul evaluării externe periodice a calităţii educaţiei este îmbunătăţirea continuă a
preoceselor şi rezultatelor organizaţiei furnizoare de educaţie. Evaluarea se derulează cu
respectarea următoarelor două categorii de principii:

2
1. Principii generale ale implementării sistemului naţional de management şi de asigurare a
calităţii;
2. Principii specifice evaluării externe periodice a calităţii educaţiei, cum ar fi: supremaţia
intereselor preşcolarilor şi ale elevilor; corelarea evaluării interne cu evaluarea externă;
accentuarea rolului evaluării interne în imbunătăţirea continuă a proceselor instructiv-
educative, etc.)
Sistemul naţional românesc de management şi asigurare a calităţii în învăţământul
preuniversitar are la bază principiile enunţate în cele două declaraţii de principii ale ARACIP.
Prima declaraţie de principii, apărută în 2005 (www.edu.ro) a avut rolul de a orienta
structurarea şi funcţionarea sistemului de calitate ( inclusiv evaluarea internă şi externă a calităţii
educaţiei).
A doua declaraţie de principii, propusă în 2012, a apărut din necesitatea îmbogăţirii şi
rafinării conceptului de „calitate în educaţie”, precum şi din necesitatea definirii mai clare a
ţintelor evaluării calităţii, , în termen de progres la nivelul ducabilului şi a furnizorului de
educaţie.
Ce este ARACIP-ul ?
Este o instituţie publică de interes naţional, în subordinea
Ministerului Educaţiei Nationale, cu personalitate juridică şi cu
buget propriu de venituri şi cheltuieli, înfiinţată în 2005 pentru
asigurarea calităţii în învățământul preuniversitar.
Se ocupă cu evaluarea externă a calităţii educaţiei oferite
de instituţiile de învăţământ preuniversitar şi de alte organizaţii furnizoare de educaţie. De
asemenea oferă autorizare, acreditare şi evaluare periodică a unităţilor de învăţământ
preuniversitar.
Care sunt activităţile ARACIP? 
 realizează activitatea de evaluare şi acreditare a furnizorilor de educaţie din învăţământul
preuniversitar;
 efectuează, pe baze contractuale, la solicitarea ministrului educaţiei şi cercetării, evaluarea
calităţii educaţiei din învăţământul preuniversitar;
 realizează, împreună cu inspectoratele şcolare şi direcţiile de resort din Ministerului
Educaţiei şi Cercetării activitatea de monitorizare şi control al calităţii;
 efectuează, cel puţin o dată la 3 ani, evaluarea organizaţiilor furnizoare de educaţie
acreditate;

3
 propune Ministerului Educatiei Nationale înfiinţarea şi acreditarea, prin ordin, a instituţiilor
de învăţământ preuniversitar pentru fiecare nivel de învăţământ, program de studii şi
calificare profesională, după caz;
 elaborează standardele, standardele de referinţă şi indicatorii de performanţă, metodologia de
evaluare instituţională şi de acreditare, manuale de evaluare internă a calităţii, ghiduri de
bune practici, un raport anual cu privire la propria activitate, analize de sistem asupra calităţii
învăţământului preuniversitar din România, recomandări de îmbunătăţire a calităţii
invăţământului preuniversitar, codul de etică profesională a experţilor în evaluare şi
acreditare.
ARACIP are ca misiune reclădirea încrederii în scoala românească, pe baza unei cresteri
reale şi susinute a calității educației oferite de instituțiile publice și private de nivel
preuniversitar. Prin punerea în aplicare a acestei strategii, ARACIP urmărește să contribuie, în
mod specific, la realizarea unor ținte formulate prin documente programatice asumate la nivel
european și național:
 Reclădirea încrederii beneficiarilor de educație în sistemul de învățământ, în general, și
în furnizorii concreți de educație, în special.
 Promovarea egalității de șanse și de acces la educație, pentru toți cetățenii țării, fără
discriminare, prin aplicarea standardelor naționale de calitate a educației.
 Dezvoltarea sistemelor de răspundere pentru toți furnizorii de servicii educaționale în
privința rezultatelor educației și, mai ales, în privința dezvoltării competențelor cheie.
 Adecvarea ofertei de educație si formare profesională față de cerințele societății
cunoașterii și ale pieței muncii.
 Asigurarea unității si coerenței dezvoltării sistemului de învățământ prin sistemele de
standarde naționale, mai ales în condițiile descentralizării.
 Crearea unor mecanisme adecvate pentru o evaluare sinceră și realistă a sistemului de
învățământ, avându-se în vedere redefinirea rolului diferitelor instituții și niveluri ierarhice
în contextul descentralizării și al reformei educaționale.
 Dezvoltarea sistemelor decizionale bazate pe evidențe – în domeniul politicilor publice,
strategiilor si programelor privind educația și formarea profesională.
 Întărirea colaborării în asigurarea calității între beneficiarii de educație (așa cum sunt ei
definiți de lege) pe de o parte, și furnizorii de educație, pe de altă parte.

4
3. Analiza percepției membrilor unității școlare cu privire la activitățile derulate în
relație cu ARACIP

Am adresat o singură întrebare colegilor mei, şi anume: Credeți că evaluările ARACIP

sunt utile? Am ales câteva opinii pentru a vedea percepția cadrelor didactice. Unii sunt de părere
că este bine, evaluările lor sunt utile, pe când marea majoritate consideră o pierdere de timp şi
efort. Unele opinii sunt preluate şi de pe forumul didactic.ro.

„Părerea mea este că mai bună evaluare este făcută de părinți, prin alegerea unei
anumite școli la înscrierea copiilor lor. Cred că ARACIP are o privire de ansamblu ,
standardizată , în mare parte birocratică sau statistică , dar societatea , prin părinții copiilor
care sunt înscriși la o școală , analizează şi difuzează imaginea reală a şcolii , o imagine
amănunțită , care de multe ori privește şi aspecte individuale -puncte forte sau verigi slabe. De
multe ori ierarhiile celor două părți nu coincid. Poate că ceea ce consideră ARACIP important
sau obligatoriu , părinților li se pare puțin relevant şi invers , deși cred că suficient de multe din
punctele de analiză sau observare coincid. Concluzia mea este că ARACIP este un organism
relativ important şi poate rolul sau ar trebui să devină de consultant şi nu de evaluator..” C.V.

Persoana în cauză consideră că este mult mai importantă părerea părinților despre școală
decât cea oferită de către ARACIP. Așa este sistemul la noi: cu toate că o școală are calificativul
foarte bine şi este la punct cu toate normele legislative, părinții sunt mai puțin interesați de acest
aspect. Pentru ei, fericirea copilului este mult mai importantă. Un serviciu este definit ca fiind
„de calitate” numai dacă, pe de o parte, respectă anumite standarde ( adică îndeplinește funcțiile
pentru care a fost creat) şi, pe de altă parte, dacă îndeplinește sau depășește așteptările şi nevoile
beneficiarilor.

„Ne cer hârtii... multe hârtii... noi lucrăm cu oameni vii, se numesc COPII, şi voi ne "îngropați
în hârțogărie,... Care e totuși scopul?... Rapoarte, tabele, procente... iar școala se duce de
râpă.” M.A.

Sunt convinsă că ai mei colegi care își fac treaba la catedră așa cum trebuie nu au nevoie de
hârtii pentru a se pune la adăpost. ARACIPUL este un organism care vine şi controlează hârtiile
întocmite de noi, cadrele didactice. Nu cred că munca noastră constă în a întocmi atâtea hârtii.
ARACIPUL ar trebui să constate lipsurile existente în unitățile de învățământ, să constate
problemele actuale cu care se confruntă învățământul, să găsească soluții pentru remediere şi
nu altceva. M.A.

5
„Noi nu avem timp să ne facem datoria la catedra şi suntem, pur şi simplu , subjugați de hârtiile
inutile pe care le concepem cu sârguința!” S.C.

Marea problemă a cadrelor didactice este hârtia! Cine lucrează în învățământ știe câte
acte, rapoarte, planificări trebuie să întocmim săptămânal. De se plâng de acest aspect? Nu mai
rămâne timp şi pentru copii, care de fapt, ei sunt motivul pentru care se vine la școală. Vrem să
investim în ei, în viitorul lor şi al nostru. Dorim calitate. În definirea calității, găsim următoarele
două aspecte: ( cf. S. Trocaru ş.a., 2015)

1. În instituțiile de învățământ se realizează acțiuni de modelare a personalității umane;

2. Produsele instituțiilor de învățământ se obiectivizează în rezultatele învățării, care
sunt purtătoare ale unor valori adăugate, grație asigurării triadei 3P: Potențial uman -
Procese – Produse/performante.

„Nu credeți că este o mare nedreptate faţă de noi, cadrele didactice, dar mai ales faţă de copii?
Intru la clasă stresată de faptul că am atâtea hârtii de întocmit, atâtea situații care nu
influențează cu nimic calitatea actului educațional. Cu ce sunt vinovați copiii? Am ajuns să ne
facem datoria de dascăli printre hârtii!” A.P.

Cel mai important aspect al sistemelor de calitate este necesitatea că orice activitate de
asigurare sau de evaluare a calității să aibă ca scop îmbunătățirea calității, reflectată în rezultatele
elevilor. Este foarte posibil ca să uităm de rezultatele copiilor, de psihicul, de grijile, de nevoile
şi cerințele lor. Ne afundăm tot mai mult în grija calității educației, dar uităm de calitatea
atenției, timpului pe care le oferim ( sau trebuie oferite) elevilor.

„ Mi se pare o inspecție aberantă, cu un maldăr de hârtii, cu timp pierdut pentru a le face... dar
ce mai contează ce faci la clasă când ai atâtea hârțoage!!! Când ajungi la clasă te gândești: ce
bine că pot să mă odihnesc şi eu... şi bietul copil.. are alternativa meditațiilor... Nu este așa că e
ideal... fabricam rupți de realitate pe bandă rulantă (...) NU suntem infractori să dovedim cu
poze că am făcut ceva. Copiii sunt cei care vorbesc despre un profesor. Pe ei nu îi ascultă
nimeni. Aveți chestionare de satisfacție şi tot felul de alte chestionare, culegeți date de la noi
profesorii şi tot degeaba... (...) Aruncați în educație tot felul de idei care de care mai aberante,
de am ajuns până şi noi cei care ne iubim așa de tare meseria să ne săturam şi să ni se facă
lehamite. Că nu stăm în învățământ pentru salarii ci pentru că iubim copiii. „ D. M.

Rolul sistemului de învăţământ este acela de furnizor de educaţie prin instituţiile de

formare iniţială şi continuă. Beneficiarii direcţi ai educaţiei sunt elevii. Pe ei ar trebui să fie
concentrată toată atenţia şi energia cadrelor didactice. Metodologiile de asigurare a calităţii în
educaţie precizează faptul că asigurarea calităţii educaţiei este centrată preponderent pe

6
rezultatele învăţării. Acestea sunt exprimate în termeni de cunoştinţe, valori şi atitudini,
competenţe, nu prin rapoartele pe care trebuie să le întocmim.

„Aracip-ul controlează după niște standarde care nu pot fi atinse de multe școli. Ideea de
ierarhizare este bună, dar în altă societate. La noi e mai greu cu acest lucru. Școlile de la țară
pleacă cu un handicap din start: construcții, dotări materiale din anii comunismului, nivel de
trai scăzut în multe zone, familii dezorganizate, cadre didactice navetiste, politica etc. ..se uită
pentru ce suntem angajați.... să educăm copii". M.S.

În termenii legislaţiei educaţiei, calitatea educaţiei este un ansamblu de caracteristici ale

unui program de studii sau de calificare profesională şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt
îndeplinite standardele de calitate, precum şi aşteptările beneficiarilor. Sunt şcoli la care nu
poţi să ceri să îndeplinească toate standardele conform legislaţiei, deoarece sunt în medii
defavorizate, iar viitorul acelor copii depind de funcţionalitatea acelei şcoli. Nu spun că trebuie
să se trecă cu vederea unele probleme, dar nu putem să judecăm toate instituţiile de învăţământ
în acelaşi mod. Aşa cum nu poţi măsura capacitatea unui peşte de a se urca în copac.

Standardul reprezintă descrierea cerinţelor formulate în termeni de reguli sau rezultate,

care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activităţi de educaţie.

Standardele se dezvoltă în jurul a trei entităţi ( ARACIP, a doua declaraţie de principii,

Bucureşti, 2012, p. 7):

- Elevul: rezultatele dovedite şi „starea de bine”; capacitatea intituţiei şcolare de a

obţine rezultate şi de a promova bunăstarea elevilor.
- Profesorul: capacitatea instituţie şcolare de a asigura resursele şi condiţiile necesare
activităţii profesorului, precum şi dezvoltarea sa profesională.
- Şcoala în comunitate: legalitatea şi eficienţa funcţionării, analiza şi răspunsul la
nevoile comunităţii.

„Sunt de părere că evaluările ARACIP sunt foarte utile şi bune. Şi eu fac hârtii... pardon, tone
de hârtii... cred însă că nu neapărat evaluarea e deranjantă ci lipsa de sprijin real. L.C.

„ARACIP-ul nu poate substitui ISJ. Toate documentele solicitate de ARACIP sunt necesare ca
dovezi şi la inspecțiile făcute periodic de inspectorate(...)” G.B.

Sistemul naţional de asigurare a calităţii are ca obiectiv principal îmbunătăţirea calităţii

educaţiei prin evaluare, analiză şi acţiune corectivă continuă, asigurând astfel managementul
calităţii la nivel de sistem de învăţământ. Orice furnizor de educaţie, pentru a-şi desfăşura

7
activitatea şi pentru a emite certificări, diplome de absolvire trebuie să fie acreditate din punct de
vedere al calităţii.

8
Bibliografie

1. Drăgulănescu, N. ş.a. Managementul calităţii serviciilor, Editura Agir, Bucureşti,

2013.
2. Neacşu, I. Calitatea în educaţie şi învăţământ în Pregătirea psihopedagogică, Manual
pentru definitivat şi gradul didactic II, coord. D. Potolea, I. Neacşu, R. B. Iucu, I.-O.
Pânişoară, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
3. Răduţ- Taciu, R., Bocoş, M.-D, Chiş, O. ( coord.), Tratat de management educaţional
pentru învăţământul primar şi preşcolar, Editura: Paralela 45, Piteşti, 2015.
4. ***ARACIP (2013), Manual de evaluare internă a calităţii educaţiei, Document
realizat în cadrul proiectului strategic: Sprijin pentru unităile şcolare în
implementarea manualului de evaluare internă a calităţii educaţiei”
POSDRU/85/1.1/S/55668, 2010-2013.
5. www.aracip.ro
6. www.edu.ro