Legea calităţii – prezentare generală

Legea nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei

Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici

ale unui program de studiu şi ale furnizorului acestuia,
prin care sunt satisfăcute aşteptările beneficiarilor,
precum şi standardele de calitate
 Calitatea educaţiei

Dimensiunea obiectivă – îndeplinirea standardelor

Dimensiunea subiectivă – îndeplinirea sau chiar

depăşirea aşteptărilor beneficiarilor.
Calitatea educaţiei: note definitorii
Calitatea este definită pe baza valorilor sociale.

Calitatea implică răspunderea instituţională şi personală.

Calitatea educaţiei este generată prin relaţia profesor elev.

Rezultatele elevilor sunt influenţate

- puternic de calitatea corpului profesoral
-puternic de mediul de provenienţă
- într-o mai mică măsură de creşterea cheltuielilor materiale
 Calitatea educaţiei: note definitorii
Şcoala nu este o fabrică, iar elevul nu este un produs . Educaţia este
un serviciu oferit de instituţii specializate.

Serviciul nu poate fi separat de persoana care îl livrează. Lipsa de

calitate este atribuită direct „resursei umane“.

Managementul calității privit ca un proces - controlul ulterior al

calităţii („inspecţia“) este tardiv şi, de multe ori, inutil: un absolvent
needucat nu poate fi „reparat“. Nu există îmbunătăţirea ulterioară prin
„service“ - dacă ai terminat o şcoală “proastă”, „repararea“ propriei
educaţii este dificilă.
“Clientul” apreciază calitatea prin raportare la propriile aşteptări –
subiective şi specifice.
 Educaţia de calitate
Se bazează pe inovaţie şi pe diversificare.

Este oferită de instituţii responsabile.

Este promovată de lideri educaţionali.
Este orientată pe rezultate.

Respectă autonomia individuală şi are la bază autonomia instituţională.

Se realizează în dialog şi prin parteneriat.

Este centrată pe clienţi şi beneficiarii serviciilor educaţionale.

Asigură participarea actorilor educaţionali şi valorizează resursa umană.
Înţelege interdependenţa dintre furnizorii şi beneficiarii implicaţi în
oferta de educaţie.
Sistemul naţional de management şi asigurare a calităţii
Pune accent pe autoevaluare, ca element reglator al propriei activităţi a
unui furnizor de educaţie
Consideră evaluarea externă ca un element de identificare a
disparităţilor dintre evaluarea internă şi situaţia reală

Cuprinde:

•Legislaţie generală (legea calităţii) şi specifică (metodologie de

evaluare externă)
•Proceduri de evaluare internă şi externă a calităţii
•Standarde
•Instrumente de evaluare internă şi externă a calităţii
•Resurse umane implicate în autoevaluare şi evaluare externă
•Ghiduri
 “Ciclul calităţii”

Inspiraţie
Planificare

Reflecţie Mobilizare
Revizuire Evidenţe / dovezi Implementare

Evaluare
Valorizare
 Concepte cheie din legea calității
Articolul 7
Asigurarea calităţii este centrată pe rezultatele învăţării. Rezultatele învăţării
sunt exprimate în termeni de cunoştinţe, competenţe, valori şi atitudini care se
obţin prin parcurgerea şi finalizarea unui nivel de învăţământ sau program de
studiu
Articolul 8
Metodologia asigurării calităţii se bazează pe relaţiile ce se stabilesc între
următoarele componente: criterii, standarde şi standarde de referinţă, indicatori
de performanţă şi calificări

Articolul 10
Asigurarea calităţii se referă la capacitatea instituţională, eficacitatea
instituţională, managementul calităţii
 Clarificarea conceptelor:
Criteriul – se referă la un aspect fundamental de organizare şi
funcţionare a unei organizaţii furnizoare de educaţie
Standardul – reprezintă descrierea cerinţelor formulate în termen de
reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare
a unei activităţi
Standardul de referinţă – reprezintă descrierea cerinţelor care
definesc un nivel optimal de realizare a unei activităţi de către o
organizaţie furmizoare de educaţie, pe baza bunelor practici existente la
nivel naţional, european sau mondial
Indicatorul de performanţă – reprezintă un instrument de măsurare a
gradului de realizare a unei activităţi desfăşurate de o organizaţie
furnizoare de educaţie prin raportarea la standarde/standarde de
referinţă
Calificarea – este rezultatul învăţării obţinut prin parcurgerea şi
finalizarea unui program de studii
Capacitatea instituţională - Criterii:
Structurile instituţionale, administrative şi
manageriale

Baza materială

Resursele materiale

Eficacitatea educaţională - Criterii:

Conţinutul programelor de studiu

Rezultatele învăţării

Activitatea de cercetare ştiinţifică

Activitatea financiară a instituţiei

 Managementul calităţii - Criterii:
Strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii
Proceduri privind iniţierea, monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităţilor
desfăşurate
Proceduri transparente de evaluare a rezultatelor învăţării
Proceduri de evaluare periodică a cadrelor didactice
Accesibilitatea resurselor adecvate învăţării
Baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii
Transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studiu, certificatele,
diplomele, etc.
Funcţionabilitatea structurilor de asigurare internă a calităţii educaţiei, conform legii

Asigurarea internă a calităţii - Criterii:

Comisia pentru asigurarea calităţii
Elaborează şi coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurarea a calităţii,
aprobate de conducerea organizaţiei furnizoare de educaţie
Elaborează un raport de evaluare internă privind calitatea educaţiei care trebuie adus la cunoştinţa
tuturor beneficiarilor prin afişare sau publicare
Elaborează propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei
Colaborează cu ARACIP sau cu alte agenţii specializate în domeniu
Activitate de grup: 10 minute pregătire + 10 minute prezentare şi discuţii

I. Care este nivelul de cunoaştere a legislaţiei calităţii în unitatea

dumneavoastră şcolară ?

II. Dar nivelul de aplicare a acestei legislaţii ?

III. Ce credeţi că ar trebui făcut pentru creşterea nivelului de

cunoaştere şi pentru o aplicare consecventă a legislaţiei calităţii
în învăţământul românesc ?

IV. Cum îl ajută pe un profesor să devină „mai bun”cunoştinţele din

acest domeniu ?
 Scopul evaluării externe

 Să ateste capacitatea organizaţiilor furnizoare de educaţie de a

satisface aşteptările beneficiarilor şi standardele de calitate;
 Să asigure protecţia beneficiarilor direcţi şi indirecţi;
 Să contribuie la dezvoltarea unei culturi instituţionale a calităţii;
 Să propună Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului politici şi strategii de permanentă ameliorare a calităţii
învăţământului preuniversitar.
 Standardele naţionale de evaluare
•Pentru autorizare (HG 21/10.01.2007);
Autorizarea de funcţionare provizorie – prima etapă din procesul
de acreditare, se acordă începând cu anul şcolar următor şi trebuie
solicitată de persoanele juridice, publice sau private, interesate în
furnizarea de educaţie, înainte ca unitatea de învăţământ
preuniversitar să înceapă procesul instructiv – educativ.

•Pentru acreditare şi evaluare periodică (HG 21/10.01.2007)

Acreditarea - este parte a asigurării calităţii, prin care se certifică respectarea
cerinţelor care se referă la existenţa unor structuri ale organizaţiilor furnizoare
de educaţie şi privind programele lor de studii şi la funcţionarea acestora
conform reglementărilor în vigoare.

•De calitate (de referinţă) (HG 1534/25.11.2008).

 Structura standardului

Domeniile şi criteriile prevăzute în art. 10 din Lege.

Subdomeniile corespunzătoare domeniilor şi criteriilor respective.

Un număr (variabil) de indicatori pentru fiecare domeniu, criteriu şi
subdomeniu prevăzut de lege.

Un număr (variabil, şi el) de descriptori care să arate, pentru fiecare

indicator:
1. „regula” care trebuie respectată sau „rezultatul” care trebuie
obţinut - pentru standardele de funcţionare (de autorizare, de
acreditare / de evaluare periodică).
2. „cerinţele” care indică nivelul optimal de realizare – pentru
standardele de calitate (de referinţă).
 Aplicarea standardelor de referinţă (1)
Progresul pentru orice unitate şcolară, la orice nivel s-ar situa
performanţa acesteia la un moment dat şi pentru un anumit indicator
este pus în valoare de:

- Existenţa progresului = descriptor asociat, implicit sau explicit

tuturor indicatorilor.
- Inexistenţa progresului = diminuare a calităţii

În evaluarea calităţii educaţiei, inclusiv în aprecierea excelenţei,

vom avea în vedere progresul în îmbunătăţirea calităţii (care va fi
continuu, permanent şi bazat pe dovezi) în privinţa:
1. nivelului de realizare a obiectivelor asumate.
2. satisfacerii nevoilor beneficiarilor direcţi şi indirecţi de educaţie.
3. iniţiativei, inovaţiei, creativităţii.
 Aplicarea standardelor de referinţă (2)

De exemplu, pentru descriptorul de performanţă

Scopurile, obiectivele şi programele rezultate din politicile şi strategiile
europene, naţionale, regionale şi locale privind educaţia şi formarea
profesională sunt cuprinse în proiectul de dezvoltare şi în planurile de
implementare (operaţionale), indicatorii care pot fi urmăriți sunt:

- Existenţa, în proiectul de dezvoltare instituţională, a unor scopuri,

obiective şi programe specifice privind învăţarea permanentă şi
formarea competenţelor de bază.

- Introducerea în proiectul de dezvoltare instituţională a unor scopuri,

obiective, programe şi activităţi în spiritul integrării europene (cetăţenie
democratică, educaţie interculturală etc.).
 Aplicarea standardelor de referinţă (3)

Un alt exemplu, pentru descriptorul de performanţă

Personalul şcolii demonstrează un nivel ridicat de cunoaştere a
reglementărilor interne, a modului de organizare, de luare a deciziilor, de
comunicare şi de raportare, indicatorii care pot fi urmăriți sunt:

- Cunoaşterea prevederilor regulamentelor interne de funcţionare de

către întreg personalul şcolii (în funcţie de responsabilităţile fiecărei
categorii de personal) şi de majoritatea educabililor şi a părinţilor.

- Implicarea unităţii şcolare (conducerea, personalul, structurile

reprezentative ale beneficiarilor etc.), în dezbaterea publică a proiectelor
de documente normative.

- Existenţa iniţiativei legislative la diferite niveluri.

Regulamentul de funcţionare a CEAC

•Obiective CEAC, poziţie în organigramă;

•Înfiinţare, completare, procedura de selecţie;
•Calitatea de membru; mandat;
•Roluri, responsabilităţi;
•Drepturi, obligaţii, salarizare, recompense, sancţiuni;
•Documente elaborate, modalităţi de comunicare cu
actorii implicaţi.
•Regulamentul este elaborat de CA şi are structura şi
complexitatea care sunt considerate cele mai
convenabile pentru unitatea de învăţământ;
•În regulament se pot prevedea toate situaţiile
particulare ale unităţii de învăţământ;
Activitate de grup: 20 minute pregătire + 15 minute prezentare şi discuţii
I. Care sunt elementele de context care, din experienţa
dumneavoastră, diferenţiază cel mai mult unităţile şcolare ?

II. Exemplificaţi, precizând instrumente diferite utilizate în

parcurgerea „cercului calităţii” în contexte diferite pentru
rezolvarea aceleiaşi probleme !

Pe grupe, având 10 minute la dispoziţie, stabiliţi câte o ţintă pentru

strategia CEAC, pornind de la următoarea diagnoză:
a) Unitate de învăţământ din mediul rural situată într-o zonă cu procent
ridicat de abandon şcolar;
b) Unitate de învăţământ din mediul rural care şcolarizează calificări ce
nu mai sunt căutate pe piaţa muncii;
c) Unitate de învăţământ din mediul urban, cu populaţie şcolară în
scădere, situată lângă o “şcoală de prestigiu”.
 Principalele acte normative privind calitatea educaţiei:

• LEGEA nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei
• H.G. nr. 1258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare
şi funcţionare al ARACIP
• HG 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare şi a
Standardelor de acreditare / evaluare periodică.
• HG 22/2007 privind aprobarea Metodologiei de evaluare
instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice
• HG 320 /2007 privind aprobarea tarifelor de autorizare, acreditare şi
evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar
• HG 1534/2008 privind aprobarea Standardelor de referinţă şi a
indicatorilor de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii
în învăţământul preuniversitar
• Ordin nr. 5337/11.10.2006 privind aprobarea Codului de etică
profesională al experţilor în evaluare şi acreditare ai ARACIP
 Principalele acte normative privind calitatea educaţiei
 Ordin nr. 5338/11.10.2006 privind aprobarea Metodologiei privind criteriile de
selecţie şi de formare a experţilor înscrişi în Registrul ARACIP
 Ordin nr. 4889/2006 privind generalizarea instrumentelor de asigurare a calităţii în
IPT, înlocuit cu Ordinul nr. 6308/2008
 HG 866/2008 privind modificarea HG 844 /2002 privind aprobarea
nomenclatoarelor calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin
învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare
 Nota ministrului nr. 44425/11.11.2008 privind organizarea şi restructurarea reţelei
unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat
 Adresa nr. 34536/ 18.06.2008 ce conţine precizări privind încadrarea personalului
didactic şi a personalului de conducere din cadrul unităţilor de învăţământ
particular
 Ordin nr. 3390/10.03.2008 pentru aprobarea anexelor nr. 18 şi nr. 20 ale
Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările,
precum şi probele de concurs, valabile pentru încadrarea personalului didactic din
învăţământul preuniversitar 2008, cuprinzând disciplinele/modulele
corespunzătoare profilului posturilor/catedrelor cuprinse în aria curriculară
tehnologii pentru pregătire şi instruire practică şi disciplinele tehnologice din
domeniul sănătate şi asistenţă pedagogică.
Vă mulţumesc!