Cercul calității în procesul didactic

POLICE MARIA,ET.II,RAMNICU VALCEA

Cercul calității în procesul didactic este o metodă folosită pentru a

îmbunătăți procesul de învățare prin identificarea și corectarea problemelor care
apar în timpul procesului de predare. Acest lucru se realizează prin implicarea
tuturor membrilor echipei de predare în procesul de analiză și rezolvare a
problemelor, prin realizarea unor schimbări mici și măsurarea efectelor acestor
schimbări.
Componența CEAC (Comisia pentru evaluarea si asigurarea calitatii)
CEAC va fi alcătuită din 8-9 membri, astfel:
• Un coordonator desemnat de conducerea şcolii, cadru didactic.
•  3 reprezentanţi ai corpului profesoral, aleşi, în urma propunerilor şi a
autopropunerilor, prin vot secret de consiliul profesoral şi validaţi de
către Consiliul de Administraţie al şcolii;
•  1 reprezentant al părinţilor, desemnat în cadrul şedinţei cu părinţii pe
şcoală;
•  1 reprezentant sindical;
•  1 reprezentant al Consiliului Local, desemnat de acesta; 
• 1 reprezentant al elevilor;
•  1 reprezentant al minorităților din școală ( unde este cazul).
Atribuțiile CEAC:
1.Elaborează şi coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi
asigurare a calităţii, aprobate de organismul de conducere;
2.Elaborează anual, până la data stabilită, prin proceduri interne un raport
privind calitatea serviciilor educaţionale şi propune măsuri de ameliorare. Raportul
este adus la cunoştinţa tuturor beneficiarilor direcţi şi indirecţi ai serviciilor
educaţionale prin afişare sau publicare pe site-ul scolii. Raportul anual rezumă
autoevaluarea internă şi este pus la dispoziţia unui evaluator extern (ISJ, MEN,
ARACIP);
3.Elaborează un plan operaţional anual derivat din strategia aprobată, cuprinzând
proceduri şi activităţi de evaluare şi îmbunătăţire a calităţii, plan operaţional pe
care îl înaintează Consiliului de Administraţie spre aprobare;
4.Realizează anual sondaje de investigare a opţiunilor elevilor, absolvenţilor,
universităţilor şi angajatorilor privind calitatea serviciilor educaţionale;
5.Elaborează propria baza de date şi informaţii privind calitatea serviciilor
educaţionale prestate, structurate pe standarde şi indicatori de performanţă la nivel
instituţional şi pe fiecare arie curriculară;
6.Elaborează instrumente de evaluare, descrie metode de urmărire a progresului
elevilor;
7.Stabileşte procedura de transmitere către părţi a scrisorilor semestriale care să
cuprindă informaţii referitoare la frecvenţa, învăţătura şi conduita, activităţile
extraşcolare la care a participat şi gradul de interes pentru anumite materii;
8.Elaborează propuneri de îmbunătăţire a calităţii ţinând cont de standardele de
referinţă şi ghidul de bune practici elaborate de ARACIP.
9.Culegerea datelor privind activitatea cu elevii a cadrelor didactice se va face
prin chestionarea directorilor, a responsabililor de comisii metodice, a elevilor, a
părinţilor, prin observare a activităţilor efectuate extraclasă, prin analiza
documentelor şcolare şi de proiectare, prin chestionarea cadrelor didactice;
Coordonatorul şi membrii CEAC nu efectuează inspecţii la clasă, această
responsabilitate revenind directorilor şi şefilor comisiilor metodice.
Documentele CEAC:
CEAC își desfășoară activitatea în baza Legii nr. 87 / 2006 pentru aprobarea
O.U.G. nr. 3928/21.04.2005 privind asigurarea calităţii serviciilor educaţionale în
instituţiile de învăţământ preuniversitar  și în conformitate cu :
• Regulamentul CEAC;
• Strategia CEAC;
• Proceduri CEAC;
• Fișe de atribuții pentru membrii CEAC.
Aceste documente trebuie să fie aprobate de  Consiliul de Administrație din școală.
 
Portofoliul CEAC cuprinde:
1.Proceduri
2.Instrumente de lucru elaborate de CEAC pentru implementarea planului de
îmbunătățire și pentru colectarea dovezilor:
- model raport pentru urmărirea progresului școlar;
- model plan remedial pentru disciplinele didactice;
- model fișe de progres;
- model raport de evaluare pentru activitatea catedrelor;
- model fișă de observare a lecției;
- graficul de observare a lecțiilor;
- model raport pentru pregătire suplimentară, anexe prezență;
- model grafic de pregătire suplimentară.
3.Bateria de chestionare:
- chestionare pentru elevi;
- chestionare pentru părinți;
- chestionare pentru cadre didactice;
- chestionare pentru personalul auxiliar și didactic-auxiliar;
chestionare de nevoi;
- chestionare de feed-back;
- chestionare pentru agenții economici;
- ghiduri de interviu.
4. Registrul pentru procese-verbale
5.Registru intrări-ieșiri
6.Portofoliile dovezilor structurate pe cele 7 cercuri ale calității din cadrul
colegiului:
• Cercul calității Feed-back, 
• cercul calității  Evaluarea personalului, 
• cercul calității Progresul școlar,
• cercul calității Performanțe, 
• cercul calității Voluntariat, 
• cercul calității Absolvenți,
• cercul calității Activități extrașcolare.
Procesul de cercetare a calității în procesul didactic se bazează pe patru
etape:
1. Identificarea problemelor: Primul pas este de a identifica problemele care apar
înprocesul de predare. Acest lucru poate fi realizat prin observarea clasei, prin
întrebărideschise adresate elevilor sau prin discuții cu profesorii.
2. Generarea de soluții: După ce au fost identificate problemele, este necesar
să segenereze posibile soluții pentru acestea. Acest lucru poate fi
realizat prinbrainstorming cu întreaga echipă de predare sau prin folosirea unor
metode specifice de rezolvare a problemelor.
3. Implementarea soluțiilor: După ce au fost generate soluțiile, acestea
trebuieimplementate în procesul de predare. Este important să se ia în
considerare atât beneficiile, cât și potențialele efecte negative ale fiecărei soluții
propuse.
4. Evaluarea rezultatelor: După implementarea soluțiilor, este necesar să se
evalueze dacăacestea au avut efectul dorit sau dacă este necesară o nouă abordare.
Acest lucru poatefi realizat prin observarea clasei, prin întrebări deschise adresate
elevilor sau prin evaluarea performanțelor acestora.
Este important ca fiecare etapă să fie abordată cu atenție și să se acorde o atenție
deosebită colectării de date și găsirii de soluții eficiente pentru problemele
identificate. De asemenea, este important să se acorde o atenție deosebită
implementării și revizuirii soluțiilor pentru a asigura că acestea au un impact
pozitiv asupra procesului de învățare.
Planificarea este o activitate orientată spre viitor şi reprezintă procesul de
stabilire a obiectivelor şi a ceea ce trebuie făcut pentru a atinge aceste obiective.
Prin urmare, cu cât obiectivele stabilite sunt mai clare (SMART - Specifice:
să se refere la activitatea pentru care obiectivele se constituie ca ținte;
Măsurabile: să existe posibilitatea măsurării realizării lor prin indicatori şi
instrumente de evaluare cantitativă şi calitativă;
Accesibile: să poată fi atinse cu resursele avute la dispoziție (inclusiv resursa
„timp”);
Relevante: să aibă semnificație pentru domeniul la care se referă obiectivul –
inclusiv politicile, strategiile, contextul în care funcționează organizația; încadrate
într-o perioadă clară de timp: să facă referire la un anumit interval de timp, bine
precizat, pentru activitățile necesare atingerii obiectivului.), cu atât distanța dintre
planificare şi reușită este mai mică.
Implementarea reprezintă punerea în aplicare, realizarea activității
proiectate. Această etapă necesită mobilizare din partea celor care trebuie să
realizeze cele proiectate în etapa anterioară. Esențial este ca în această etapă să
existe monitorizarea derulării etapelor în scopul depășirii obstacolelor apărute, care
ar putea împiedica derularea în bune condiții a etapelor proiectate şi nerealizarea
indicatorilor propuși în etapa de proiectare.
Verificarea, evaluarea rezultatelor obținute, raportându-le la indicatorii
propuși, la obiectivele stabilite în etapa de proiectare este realizată
totodată valorizând persoanele implicate care au avut un comportament adecvat
pe parcurgerea derulării activității. Acest aspect este foarte important întrucât are
rol de motivare şi duce la dezvoltarea personală a celui în cauză.
Îmbunătăţirea reprezintă motorul întregii activități întrucât stabilește
pe baza experienței anterioare punctele slabe şi măsurile de îmbunătățire.
Identificarea cu exactitate a acestora creează posibilitatea stabilirii măsurilor
de îmbunătățire adecvate ameliorării situației, în aşa fel încât următorul ciclu al
calităţii să se bazeze pe acestea şi să nu înregistreze
din nou aceleaşi rezultate, ci unele îmbunătăţite. De aceea este etapa în care e
nevoi de reflecţie, de analiza efectelor şi identificarea cauzelor în scopul
nerepetării aceloraşi greşeli şi a stabilirii direcţiei corecte obţinerii unor rezultate
mai bune. Îmbunătățirea calității presupune implementarea soluțiilor identificate
prin analiza calității pentru a îmbunătăți procesul de învățare. Acest lucru poate
include schimbarea metodelor de predare, a materialelor de învățare sau a
structurii programului de studiu.
Standardele calității reprezintă criteriile prin care se determina dacă nivelul de
învățare atins de elevi este satisfăcător sau nu. Aceste standarde pot fi stabilite de
către școală, de către guvern sau de către asociații profesionale.
Măsurarea calității implică colectarea și analizarea datelor care reflecta nivelul
de învățare al elevilor și modul în care procesul de învățare este condus. Acest
lucru poate include evaluarea performanțelor elevilor prin intermediul testelor,
observarea claselor și a activităților de învățare, precum și colectarea feedback-ului
de la elevi, părinți și profesori.
Analiza calității implică examinarea datelor colectate prin măsurarea calității
pentru a identifica punctele forte și punctele slabe ale procesului de învățare. Acest
lucru poate ajuta la identificarea problemelor și la găsirea soluțiilor pentru a le
rezolva.
Cercurile calității sunt formate din grupuri mici de profesori și elevi care se
întâlnesc săptămânal sau lunar pentru a discută problemele și pentru a găsi soluții
pentru îmbunătățirea procesului de învățare. Acestea sunt conduse de un facilitator
care ajută grupul să identifice problemele, să colecteze date și să găsească soluții.
Pentru a începe un cerc al calității, facilitatorul poate întreba membrii grupului
ce probleme au întâmpinat în procesul de învățare și încurajează participarea
tuturor pentru a identifica problemele și pentru a găsi soluții. Apoi, grupul poate
colecta date prin observații, chestionare sau interviuri pentru a măsura efectul
soluțiilor propuse.
Cercul calității în procesul didactic este un proces continuu de analiză,
măsurare și îmbunătățire a calității învățământului. Acest lucru poate ajuta la
asigurarea ca elevii primesc cele mai bune oportunități de învățare posibile și la
dezvoltarea lor într-un mod eficient și eficace.
Oferta educațională a școlii reprezintă ”pachetul” de resurse şi servicii pe care
școala le pune la dispoziția beneficiarilor educației (elevi, părinți, membrii ai
comunității) în vederea realizării scopurilor şi obiectivelor propuse.
În acest context, calitatea procesului didactic este doar un mecanism în
angrenajul asigurării calității în educație. Modul în care acesta se integrează în
ansamblul numit ”oferta educațională a școlii” reprezintă cheia succesului.
Când discutăm despre oferta educațională a școlii ne raportăm la
două aspecte, deopotrivă importante:
1. discutăm despre componentele acesteia: nivelurile şi formele de
învăţământ, programul şcolii, infrastructura şcolară (laboratoare, cabinete, centre
de informare şi documentare, bibliotecă, spaţii de cazare şi masă etc), curriculum-
ul, activităţile extracurriculare, serviciile de suport educaţional (servicii de
logopedie, consiliere şcolară, servicii de sprijin pentru copiii cu dificultăţi de
adaptare şcolară etc).
2. ne referim la toate activităţile şi procesele care contribuie la
implementarea acesteia, de la o lecţie concretă până la decizii cu privire la acţiunile
desfăşurate la nivelul comisiilor metodice, de la o vizită împreună cu elevii la
muzeu până la cele mai importante decizii manageriale.