PDI 2014-2019 Reac .In2019

Proiect de dezvoltare instituţională
0
INTRODUCERE
În perioada cuprinsă între 2014 şi 2019 s-au produs la nivelul Uniunii

Europene progrese fără precedent în realizarea efectivă a unui spaţiu european extins
al educaţiei. Ridicând la rang de principiu respectarea identităţii naţionale, politica
educaţională promovată la nivel European plasează întreaga dezvoltare a sistemelor
educaţionale şi de formare profesională în perspective cerinţelor societăţii şi
economiei bazate pe cunoaştere.
Reperele decizionale majore pentru fundamentarea procesului de reformă a
învăţământului preuniversitar din România sunt clar identificate – atât în
documentele programatice elaborate de Guvernul României cât şi în cele elaborate de
instituţiile europene, respectiv în documentele agreate în comun de Guvernul
României şi instituţiile europene.
Scopurile, conţinutul şi structura învăţământului preuniversitar sunt corelate în
mod direct cu învăţarea pe parcursul întregii vieţi – educaţia de bază asigurând
însuşirea competenţelor necesare pentru accesul ulterior la învăţare.
Pregatirea într-un domeniu cum este cel sanitar necesita un sistem bine
structurat şi cadre didactice cu prestanţă în domeniu. Un învăţământ de calitate este
suportul pentru o pregatire profesională superioară. Din acest punct de vedere, Şcoala
Postliceală Sanitară “Gheorghe Ţiţeica” din Drobeta Turnu Severin are avantajul
competitiv al unui corp didactic bine pregătit, capabil să se adapteze noilor cerinţe
educaţionale şi dispus să creeze un mediu inovator sistemului de învăţământ
românesc.
Parcurgerea curriculumului şcolar postliceal are drept scop creşterea nivelului
de competenţe personale şi profesionale ale elevilor. Acesta este structurat şi adaptat
conform standardelor Uniunii Europene, acoperind astfel cerinţele şi aspiraţiile
societăţii româneşti actuale.
Pe perioada şcolarizării, viitorul asistent medical beneficiază de o instruire
teoretică şi practică specifică, continuată prin stagii în spitalele judeţene astfel încât
cursanţii au posibilitatea insusirii tuturor cunoştinţelor sanitare necesare.
Prin formarea sa personală, profesională, precum şi civică şi socială, asistentul
medical contribuie la redobandirea sănătăţii pacienţilor şi a familiei acestora,
parcurgând etape de pregătire multidisciplinare.
1
Cei trei ani de şcolarizare, în funcţie de specializare, se finalizează prin

susţinerea examenelor de absolvire, conform Metodologiei în vigoare.
După finalizarea studiilor postliceale, absolvenţii Şcolii Postliceale Sanitare

“Gheorghe Ţiţeica” din Drobeta Turnu Severin sunt încadraţi pe bază de concurs în
unităţile sanitare din judeţ, din ţară şi din străinătate, în toate ţările vest-europene,
SUA şi Canada, demonstrând o bună pregătire în profesie.
Prin acţiunile întreprinse în ultimii ani, Şcoala Postliceală Sanitară “Gheorghe
Ţiţeica” din Drobeta Turnu Severin demonstrează că a înţeles noile tendinţe şi
necesităţi care se vehiculează la nivel european, dintre care evaluarea periodică a
activităţii, prin analiza punctelor puternice, a părţilor slabe, a oportunităţilor şi
constrângerilor instituţionale existente, cât şi modul în care formarea profesională
este apreciată şi de către beneficiarii direcţi: elevii.
În contextul unei abordări antreprenoriale, Şcoala Postliceală Sanitară
“Gheorghe Ţiţeica” din Drobeta Turnu Severin a început o acţiune explicită şi
sistematică care vizează asigurarea calităţii şi care are ca scop ultim sporirea
atractivităţii şi competitivităţii ei pe piaţa educaţională.
În cadrul preocupărilor pentru calitate, un rol central revine chestionării
elevilor asupra satisfacţiei faţă de serviciile oferite de şcoală. Sondarea opiniei
absolvenţilor, evaluarea cursurilor de către elevi, sunt câteva dintre practicile prin
care Şcoala Postliceală Sanitară “Gheorghe Ţiţeica” din Drobeta Turnu Severin
încearcă să se adapteze noilor cerinţe. Luate împreună, aceste demersuri formează o
strategie coerentă de îmbunătăţire continuă a calităţii. Astfel, evaluarea predării de
către elevi vine să completeze şi să adâncească nivelul de analiză al problemelor
semnalate de către conducerea şcolii sau de către absolvenţi.
2
CONTEXTUL LEGISLATIV
Planul de dezvoltare instituţională este un instrument de planificare şi de

gestionare a priorităţilor în dezvoltarea şi consolidarea cadrului instituţional al
sectorului social. Cadrul instituţional include funcţiile sectoriale, procesele
importante care asigură funcţionarea instituţiilor şi exercitarea funcţiilor sectoriale.
Procesele care asigură funcţionarea instituţiilor necesită prin urmare sisteme de
suport şi competenţe relevante.
Structura instituţională sectorială include:
a) existenţa funcţiilor sectoriale (regăsirea acestora în cadrul instituţiilor
sectoriale),
b) existenţa şi funcţionarea proceselor importante cuplate cu sistemele de
suport pentru procesele date,
c) existenţa competenţelor necesare pentru a valorifica funcţiile sectoriale
necesare şi a pune în aplicare reală procesele folosindu-se inteligente şi oportun de
sisteme de suport relevante.
Prezentul proiect de dezvoltare instituţională a fost conceput în conformitate cu:
 Strategia Dezvoltării Invăţământului Preuniversitar în perioada 2012-2016,
 Programul de guvernare 2012-2016 – capitolul V – Politica în domeniul
educaţiei
 Legea privind asigurarea calităţii în educaţie – O.U.G. nr. 75/2005 cu
modificările şi completările ulterioare,
 Planul regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic
 Planul local de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic.
 Ordinul nr. 5720/2009 privind Metodologia formării continue a personalului
preuniversitar.
 Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011.
 Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar 2013
3
PREOCUPĂRI ALE FUNDAŢIEI

„GHEORGHE ŢIŢEICA”DIN DROBETA TURNU –SEVERIN
PENTRU AJUTORAREA ELEVILOR DIN CADRUL ŞCOLII
POSTLICEALE SANITARE CARE PROVIN
DIN MEDII DEFAVORIZATE
Şcoala Postliceală Sanitară „Gheorghe Ţiţeica” pregăteşte asistenţi medicali

generalişti , asistenţi medicali de farmacie, asistenţi medicali de laborator, asistenţi
medicali balneofiziokinetoterapie şi recuperare.
Cu ocazia prezentării ofertei educaţionale în fiecare an aducem la cunoştinţă
celor interesaţi de aceste calificări şi modul în care pot fi sprijiniţi cei care provin din
medii defavorizate: orfani, familii sărace, probleme de sănătate.
În acest sens, Fundaţia şi Şcoala Postliceală Sanitară asigură burse sociale şi de
studiu.
Consiliul Director al Fundaţiei împreună cu Consiliul de Administraţie al şcolii
analizează dosarele celor care le depun cu actele justificative pentru a stabili concret
elevii care vor primi bursă.
Astfel, elevilor orfani li se asigură o bursă egală cu taxa şcolară, ceea ce
reprezintă şcolarizare gratuită.
Elevii care provin din familii cu un venit mediu pe membru de familie sub 120
lei li se asigură o bursă egală cu ½ din taxa şcolară, mergând până a asigura o bursă
egală cu 25% din taxă.
Dacă în şcoală sunt soţ şi soţie sau părinte şi fiu, unul dintre ei este scutit de ½
taxă şcolară.
Numărul burselor se stabileşte în fiecare an în funcţie de de situaţiile descrise
mai sus şi de fondul de burse de care poate dispune şcoala.
4
Pentru anul şcolar 2013/2014 s-au prevăzut un număr 3 burse întregi, 1 semi-
burse şi 4 burse în cuantuum de 25% din taxa şcolară.
PARTEA I
TRĂSĂTURI CARACTERISTICE
La data de 14.04.1999 prin Sentinţa civilă nr. 91 a Tribunalului Judeţean
Mehedinţi şi cu avizul Ministerului Educaţiei Naţionale a luat fiinţă Fundaţia
„Gheorghe Ţiţeica” din Drobeta Turnu Severin.
Fundaţia are ca scop declarat în statul său, realizarea idealului educaţional al
şcolii româneşti, care constă în dezvoltare liberă, integrală şi armonioasă a
individualităţii umane, în formarea personalităţii umane prin:
a). Însuşirea cunoştinţelor ştiinţifice, a volorilor culturii naţionale şi universale;
b). Formarea capacităţilor intelectuale, a disponibilităţilor afective şi a abilităţilor
practice prin asimilarea de cunoştinţe umaniste ştiinţifice, tehnice şi estetice;
c). Educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
omului, al democraţiei şi toleranţei, al schimbului de opinii;
d). Cultivarea dragostei de ţară, faţă de trecutul istoric şi de tradiţiile poporului
român.
În cadrul acestei fundaţii funcţionează: Şcoala Postliceală Sanitară „Gheorghe
Ţiţeica”din Dr.Tr. Severi ,Şcoala Postliceală Sanitară „Gheorghe Ţiţeica”din Calafat
Dolj, Şcoala Postliceală Sanitară „ION NĂNUŢI”din Calăraşi Dolj şi Liceul Teoretic
„ Şerban Cioculescu” din Drobeta Turnu Severin.
Prin solicitarea noastră înregistrată la Ministerul Educaţiei Naţionale cu nr.
38941/16.09.1999 am primit avizul pentru funcţionarea provizorie a Şcolii
Postliceale Sanitare cu specializarea Asistent medical generalist şi apoi avizul
provizoriu de funcţionare cu nr. 08/02.10.2000 pentru specializarea asistent medical
de farmacie, ambele cursuri de zi.
Pentru cele două specializări pentru care am solicitat acreditarea s-au obţinut
autorizaţia de încredere saria A nr. 0000264 în baza hotărârii C.N.E.A.I.P. nr.
76/24.03.2001 aprobată de M.E.N. prin Ordinul ministrului nr. 3756/30.04.2001.
În anul 2006 s-a obţinut acreditarea celor două specializări prin OM.Ed.C. nr.
5638/14.11.2006.S-a organizat activitatea didactică preluând curriculumul recunoscut
5
de Ministerul Educaţiei Naţionale pentru a asigura o pregătire competentă şi corectă

cursanţilor.
Au fost angajate cadre didactice cu experienţă şi grade didactice, medici,

farmacişti şi asistenţi medicali generalişti cu studii superioare, cu modulul Işi II de
psihopedagogie generală care au predat în sistemul de învăţământ medical de stat şi
au fost asigurate spaţii corespunzătoare, ca apoi preocupările să se orienteze spre
pregătirea şcolilor unde să ne desfăşurăm activitatea.
A fost amenajată ‚încă o sală de aplicaţii pentru asistenţii medicali generalişti, iar
pentru cei de farmacie un laborator , toate răspunzând cerinţelor programei şcolare şi
dotate cu ceea ce este necesar pentru realizarea programei şcolare în bune condiţii.
Preocupările au continuat cu asigurarea unei biblioteci şcolare,dotată cu carte
necesară pregătirii elevilor însumănd acum un număr de 4511 volume organizate pe
specialităti.
POPULAŢIA ŞCOLARĂ
Pe parcursul celor 19 ani de existenţă evoluţia elevilor pe specializări : ,,Asistent
medical generalist”, ,,Asistent medical de farmacie” , ,,Asistent medical de
loborator”, ,, Asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare”, va fi redată
mai jos.
Prezentăm pentru aceste specializări eficienţa internă şi externă după cum urmează:
 Specializarea „Asistent medical generalist”
Nr. Anul EFECTIVE DE ELEVI Elevi cu
crt. şcolar ANUL I ANUL II ANUL III certificate de
Înscrişi Promovaţi Înscrişi Promovaţi Înscrişi Promovaţi
competenţe
profesionale
1 2013/2014 199 199 179 179 183 183 183
2 2014/2015 150 103 140 132 168 161 146
3 2015/2016 134 80 91 82 122 121 121
4 2016/2017 103 31 79 25 81 71 71
5 2017/2018 109 80 76 58 75 75 75
6 2018/2019 101 80 76
6
 Specializarea „Asistent medical de farmacie”

Crt. şcolar certificat
ANUL I ANUL II ANUL III de
Înscrişi Promovaţi Înscrişi Promovaţ Înscrişi Promovaţi competenţe
i profesionale
1. 2013/2014 92 92 71 71 55 55 55
2. 2014/2015 50 49 60 53 68 67 60
3. 2015/2016 28 15 28 25 41 36 43
4 2016/2017 30 18 20 6 24 21 21
5 2017/2018 31 21 19 15 18 18 17
6 2018/2019 30 21 19
 Specializarea „Asistent medical de laborator
i profesionale
1 2013/2014 - - 8 8 - - -
2. 2014/2015 10 8 - - 8 8 8
 Specializarea „Asistent medical balneofiziokinetoterapie si recuperare
i profesionale
1 2013/2014 33 33 25- 25 - - -
2 2014/2015 25 15 24 18 23 21 19
3 2015/2016 28 20 15 12 18 16 16
4 2016/2017 25 18 21 17 11 10 10
5 2017/2018 23 18 20 19 20 19 19
6 2018/2019 25 18 19
PARTEA A II-A
ECHIPA DE PROIECT
7
Destinat deopotrivă celor din interiorul, cât şi celor din exteriorul şcolii,
proiectul instituţional de dezvoltare focalizează atenţia asupra finalităţilor educaţiei
(dobândire de abilităţi, atitudini şi competenţe):
 asigură concentrarea tuturor domeniilor funcţionale ale managementului:
 curriculum
 resurse material - financiare
 resurse umane
 relaţii sistemice şi comunitare
 asigură coerenţa transpunerii strategiei pe termen lung a şcolii într-o listă de
obiective pe termen scurt, ce pot fi uşor înţelese şi manageriate;
 oferă colectivului şcolar posibilitatea pro-reacţiei şi nu a reacţiei la schimbare;
 favorizează creşterea încrederii în capabilităţile, capacităţile şi forţele proprii;
 asigură dezvoltarea personală şi profesională;
 consolidează parteneriatele din interiorul şi exteriorul unităţii şcolare;
 stimulează dezvoltarea ethosului şcolar.
Proiectul de dezvoltare institutională este elaborat având în vedere mediul şi
condiţiile concrete în care funcţionează şcoala şi tendinţele de evoluţie ale acestora.
Se elaborează de la general la particular:
- se defineşte misiunea şcolii şi pe baza ei, se stabilesc ţintele strategice
pentru dezvoltarea instituţională;
- se construiesc opţiunile strategice şi pe baza acestora, se stabilesc
programele şi acţiunile concrete ( pe domenii).
Proiectul instituţional de dezvoltare a şcolii nu este şi nu poate fi rodul gândirii
unui singur individ, fie el oricât de deştept sau experimentat. El este expresia unei
analize, a unei gândirii şi decizii colective, a unei comunităţi de finalităţi şi interese
precum şi a dorinţei comune de schimbare şi cooperare.
El este expresia unui efort de echipă aflată într-un permanent proces de
inovare.
Procesul de elaborare a PDI a inclus cîteva etape cheie:

 convocarea grupului de lucru pentru elaborarea PDI,
 elaborarea proiectelor Misiunii, Viziunii şi Valorilor instituţionale,
8
 evaluarea mediului extern strategic,

 analiza capacităţilor instituţionale,
 elaborarea priorităţilor în baza SWOT-ului,
 bugetarea costurilor
 planificarea revizuirii şi evaluării periodice a planului.
Componenţa C.A. :
1. prof. BIBAN MIRELA -preşedinte
2. prof. ION NĂNUŢI - reprez. Fundaţia ,,Gheorghe .Ţiţeica,,
3. prof. CLAUDIA NĂNUŢI- reprez. Fundaţia ,,Gheorghe .Ţiţeica,,
4. prof. GIURCAN ANDREEA –membru
5. prof. LUMPERDEANU CARMEN –membru
6. prof.STUPARU GABRIELA–membru
7. prof. DAIA MIHAELA–membru
8.d-na IORGOVAN MAGDALENA- reprezentant Consiliului Local
9.dl. FRINTU GHEORGHE- reprezentant Consiliului Local
10.dl. ROSCA EMANOIL - reprezentant Consiliului Local
11. d-na STANESE CONSTANTA- reprezentant Primaria Municipiului DR.
TR. SEVERIN
12. BUZATU ANEMONA- eleva II H
13. AMZA MIRELA- eleva II A
9
PARTEA A III-A
CICLUL DE VIAŢĂ AL PROIECTULUI
Proiectul se desfăşoară pe o perioadă de 5 ani (20014 – 2019), timp în care vor
avea loc anual verificări şi se vor aduce îmbunătăţiri acolo unde este cazul.
Consultare, monitorizare şi evaluare
Se va urmări:
 Consultarea periodică cu echipa de lucru a PDI, cu reprezentanţi ai agenţilor
economici, A.J.O.F.M., ISJ,
 Consultarea factorilor responsabili pentru îndeplinirea acţiunilor şi a
termenelor stabilite,
 Revizuirea, eventual a acţiunilor specifice pentru atingerea unui obiectiv,
 Consultarea cadrelor didactice asupra dezvoltării instituţionale a şcolii şi
rezolvarea eventualelor probleme,
 Evaluarea periodică a îndeplinirii obiectivelor fixate.
10
PARTEA A IV-A
STRUCTURA PROIECTULUI
4.1. VIZIUNEA ŞI MISIUNEA ŞCOLII
VIZIUNEA ŞCOLII
Sistemul de sănătate trebuie să-şi concentreze atenţia asupra îngrijirilor

primare de sănătate, acoperind nevoile de sănătate de bază ale fiecărei comunităţi
accesibile pentru toţi şi bazate pe o deplină participare a comunităţii.
Ţelul activităţii este de a da oamenilor un sens pozitiv al sănătăţii, astfel încât
ei să-şi poată folosi la maximum capacităţile lor fizice, mentale şi emoţionale.
Strategia europeană pentru realizarea sănătăţii pentru toţi a fost aprobată de
către reprezentanţii statelor membre europene OMS.
Strategia regională a delimitat patru domenii de activitate:
 modul de viaţă şi sănătate;
 factorul de risc ce afectează sănătatea şi mediul;
 reorientarea sistemului de îngrijiri sanitare;
 factorii de susţinere politici manageriali, tehnologici, umani şi de cercetare,
necesari realizării schimbării lor în domeniile amintite.
Ţinând cont de principiile strategiei europene ale sănătăţii şi de starea de
sănătate a populaţiei din ţara noastră, în cadrul procesului de învăţământ sanitar s-au
stabilit următoarele obiective:
1. Formarea asistentului medical generalist capabil :
 să cunoască conceptul de sănătate publică şi să lucreze efectiv în acest sistem;
 să utilizeze metode epidemiologice pentru stabilirea nevoilor de sănătate ale
comunităţii;
 să eleboreze programe specifice conform problemelor de sănătate ale grupurilor şi
comunităţii;
 să asigure educaţia sanitară a populaţiei;
 să fie preocupat de formarea sa continuă, în domeniul profesional, pentru
menţinerea unui nivel ridicat de competenţă.
11
2. Formarea asistentului medical de farmacie capabil:

 să-şi formeze deprinderi de folosire corectă a substanţelor farmaceutice şi
plantelor medicinale, de folosire corectă a aparaturii de laborator, liniilor
tehnologice şi aparaturii de evidenţă farmaceutică;
 să cunoască farmacologia substanţelor medicamentoase astfel încât să poată
recomanda utilizarea lor;
 să păstreze confidenţialitate în ceea ce priveşte diagnosticul pacienţilor;
 să verifice termenele de valabilitate ale medicamentelor;
 să verifice calitatea şi integritatea medicamentelor primite;
 să asigure păstrarea medicamentelor conform FRX
 să cunoască, să îşi însuşească şi să respecte normele de protecţie a muncii
individuală şi colectivă, de mânuire a medicamentelor, substanţelor în general şi
substanţelor toxice în special;
 să dea dovadă de conştiinciozitate în exercitarea meseriei, corectitidine şi
seriozitate în muncă şi faţă de pacienţi.
3.Formarea asistentului medical de laborator capabil:

 să-şi formeze deprinderi de folosire corectă a aparaturii de laborator ,de
prelevare corecta a produselor biologice /patologice;
 să păstreze confidenţialitate în ceea ce priveşte diagnosticul pacienţilor;
 să aplice procedurile stabilite de managerul de calitate al laboratorului;;
 să lucreze cu deplină pricerere şi atenţie analizele pacienţilor pentru a câştiga
încrederea populatiei;
4.Formarea asistentului medical de balneofiziokinetoterapie si

recuperare capabil:
 să-şi însuşească deprinderi de folosirea a aparaturii pentru aplicarea procedurilor
corespunzatoare afecţiunilor diagnosticate de medic;
 să comunice şi să colaboreze atât cu colegii cât şi cu pacienţii ;
 să evalueze starea generală a pacientului şi să urmărească cu atenţie evoluţia
acestuia;
12
4.1. VIZIUNEA ŞI MISIUNEA ŞCOLII

Şcoala noastră promovează identificarea şi dezvoltarea calităţilor şi
aptitudinilor fiecărui elev, pentru a fi capabil să se adapteze şi să se integreze eficient
în societatea în permanentă schimbare.
Ea oferă tuturor posibilităţi de a dobândi cunoştinţele şi deprinderile necesare
profesării ca: asistent medical generalist , asistent medical de farmacie, asistent
medical de laborator, asistent medical de balneofiziokinetoterapie si recuperare după
obţinerea diplomei de absolvire.
Misiunea asistentului medical şi a asistentului de farmacie în societate este de
a ajuta indivizii, familiile şi grupurile sociale, să-şi determine şi să-şi realizeze
potenţialul fizic, mental şi social şi să facă toate acestea în contextul plin de
provocări al mediului în care trăieşte şi munceşte.
De asemenea, planificarea şi acordarea de îngrijiri în timpul bolii şi în timpul
convalescenţei, acordarea de asistenţă în folosirea medicamentelor şi plantelor
medicinale, acordarea unor servicii profesionale de bună calitate printr-o comunicare
evident persuasivă şi întotdeauna pozitivă.
Programul educaţional de pregătire a asistentului medical are drept scop
obţinerea unor competenţe necesare activităţii de îngrijire a omului sănătos şi bolnav.
Programul educaţional de pregătire a asistentului de farmacie are drept scop
dobândirea cunoştiţelor în domeniu şi formarea competenţelor corelate cu nevoile de
producţie, de asistenţă cu medicamente, de control şi cercetare a medicamentelor.
Prin aplicarea unor strategii adecvate de predare-învăţare şi evaluare, elevii vor
fi încurajaţi să-şi dezvolte o abordare flexibilă şi motivată a procesului de formare.
Întregul program educaţional se defăşoară respectându-se prevederile Legii
învăţământului nr. 84/1995 completată şi modificată prin Legea nr. 151/1995
art.51,LEN1/2011, urmând metodologia privind cadrul legal de elaborare, avizare şi
aprobare a curriculumului şcolar pentru învăţământul postliceal.
Şcoala noastră are uşile deschise celor care au nevoie de educaţie, oferind
şanse egale de dezvoltare personală şi profesională, având convingerea că în fiecare
dintre elevi poate fi un talent, dacă-l putem identifica şi găsi cheia pentru a-l elibera
şi orienta în societatea modernă europeană.
Avem convingerea că vom transforma şcoala într-un centru de resurse
educaţionale şi de servicii oferite comunităţii la standarde de calitate, generate de
integrarea europeană a României şi vom forma deprinderi de învăţare pe tot parcursul
vieţii.
4.2. ŢINTE/ SCOPURI STRATEGICE

13
 Dezvoltarea managementului la nivelul şcolii şi al clasei în perspectiva

egalizării şanselor;
Obiectiv:
- Aplicarea corectă şi creativă a curriculumului naţional şi asigurarea prin
curriculumul şcolii a unei rute educaţionale coerente, formative şi flexibile;
Modalităţi de evaluare:
*Creşterea actului de predare-învăţare-evaluare reliefat în procente de
promovare de 100% la examenele de absolvire.
 Asigurarea calităţii în educaţie;
Obiectiv:
- creşterea calităţii serviciilor oferite de unitatea şcolară în vederea
satisfacerii cerinţelor şcolare.
*Monitorizarea integrării absolvenţilor în câmpul muncii prin realizarea unor
statistici.
 Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi a parteneriatelor la nivel european în
domeniul formării elevilor a integrării acestora în societate;
Obiectiv:
- valorificarea şi diseminarea exemplelor de bună practică la nivel european,
prin derularea unor parteneriate internaţionale.
Participarea conducerii şcolii la cursuri de masterat, cursuri de management
educaţional.
 Înfiinţarea unei specializări care să fie în concordanţă cu cerinţele elevilor şi cu
dezvoltarea economică şi socială a judeţului Mehedinţi;
Obiectiv:
- adaptarea ofertei educaţionale a şcolii postliceale la tendinţele de dezvoltare
economică.
Monitorizarea împreună cu factorii de resort a modului de integrare a
absolvenţilor pe piaţa muncii.
 Inserţia profesională a absolvenţilor;
Obiectiv:
- încheierea unor parteneriate cu agenţii locale, naţionale şi internaţionale
pentru plasarea pe piaţa muncii a absolvenţilor şcolii postliceale în funcţie
de specializările obţinute.
14
Înfiinţarea unui grup de cadre didactice capabil sa culeagă, stocheze şi să

prelucreze informaţii /analize şi prognoze privind realizarea unei legături
dintre sistemul educaţional şi piaţa muncii.
 Dezvoltarea resurselor umane în cadrul unităţii şcolare în raport cu cerinţele
actuale.
Obiectiv:
- perfecţionarea continuă a cadrelor didactice în vederea dezvoltării unui
învăţământ de calitate a formării elevilor în vederea integrării acestora în
societate.
Implicarea unităţii şcolare în monitorizarea modului de integrare a
absolvenţilor.
ANALIZA DIAGNOSTICĂ
4.3.
4.3.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN
Sistemul naţional de învăţământ trebuie să reflecte nevoile specifice şi
tradiţiile în materie de educaţie ale societăţii pe care o deserveşte. Funcţia
fundamentală pe care o îndeplineşte un sistem eficient este aceea de a oferi societăţii
o forţă de muncă adaptabilă, mobilă şi uşor de ocupat, capabilă să aplice abilităţile
cerute de piaţa locală, regională şi naţională a muncii.
Repere demografice
Drobeta-Turnu Severin este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului
Mehedinţi, Oltenia, port la Dunăre.
Este aşezat în partea vestică a Olteniei.
Coordonatele sale sunt: 22 grade 33' longitudine estica şi 44 grade 38'
latitudine nordică.
Oraşul este situat pe malul stâng al Dunării, la ieşirea fluviului din defileu, în
depresiunea subcarpatică a Topolniţei, pe drumul european 70, la 220 km sud-est de
Timişoara, 113 km vest de Craiova şi 353 km vest de Bucureşti.
Severinul este un oraş cald şi luminos graţie şi climatului submediteranean, cu
veri însorite şi ierni blânde, care oferă condiţii pentru dezvoltarea unor vegetaţii
specifice. Severinul este locul în care cresc migdalul, smochinul, liliacul, teiul şi
castanul.
15
Conform datelor furnizate de Direcţia Regională de Statistică Dolj, la 10

ianuarie 2015, Regiunea SV Oltenia are o populaţie de 2.306.450 locuitori, dinamică
în raport cu anul 2014 evidenţiind o scădere cu 0,48%.
Judeţ Populaţia totală Ponderea în total

Populaţie în regiune (%)
DOLJ 718.874 31,17
GORJ 384.852 16,68
MEHEDINŢI 303.869 13,17
OLT 483.674 20,98
VÂLCEA 415.181 18,00
TOTAL REGIUNE 2.306.450 100
Sursa : Direcţia Regională de Statistică Dolj 2013
Din repartiţia pe judeţe a populaţiei totale a regiunii la nivelul anului 2015 se
remarcă o pondere mai mare în judeţul Dolj (31,17 %), faţă de celelalte judeţe: Olt
(20,98 %), Vâlcea (18,00 %), Gorj (16,68 %) şi Mehedinţi (13,17 %).
La nivelul regiunii SV Oltenia, evoluţia populaţiei totale continuă trendul
descendent manifestat după recensământul din ianuarie 2013, în anul 2014 faţă de
anul 2007 populaţia regiunii a scăzut cu 46.825 persoane, adică 5,98 % din populaţia
la nivelul anului 2007.
Scăderea populaţiei în ultimii 7 ani (209 faţă de 2016) a fost determinată, în
principal, de manifestarea superioară a mortalităţii, comparativ cu natalitatea şi
generarea unui spor natural negativ, precum şi de fenomenul migrator al populaţiei
către alte ţări/zone.
În judeţul Mehedinţi au fost înregistraţi în anul 2015, în valori absolute 2684
născuţi vii, 4346 decedaţi, dintre care 54 decedaţi sub un an. Astfel, putem vorbi de
un spor natural de - 1662.
Populaţia totală în judeţul Mehedinţi în ianuarie 2015 era 303.869 dintre care
149.290 de sex masculin şi 154.579 de sex feminin.
Din totalul populaţiei, 147.519 (48,54%) provin din mediul urban, iar restul de
156.350 (51,45%) din mediul rural.
16
O prezentare generală pe grupe de vârstă şi tendinţele de descreştere a

populaţiei judeţului Mehedinţi este ilustrată în tabelul următor:
Populatia pe grupe de varsta în judeţul Mehedinţi – mii persoane:
2014 2015 2016

0-14 15-59 60+ 0-14 15-59 60+ 0-14 15-59 60+
ani ani ani total ani ani ani total ani ani ani total
50,8 191,4 65 307,2 44,8 206,3 48,2 299,3 39,6 204,3 45,7 289,6
Sursa: INS, Institutul Naţional de Cercetare Ştiintifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale
Populatia judetului Mehedinti pe grupe de varsta la 1 ianuarie 2015 este
prezentată în graficul următor:
17
Populaţia preconizată pe grupe de vârstă a judeţului Mehedinţi:
În judeţul Mehedinţi, ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) în populaţia totală

este de 15% în anul 2015, în timp ce grupele de populaţie vârstnică înregistrează o
uşoară creştere, populaţia în vârstă de 65 de ani şi peste atingând în 2016 un nivel de
peste 16%.
Se remarcă, în judeţul Mehedinţi, reducerea ponderii populaţiei tinere (0-14
ani) în populaţia totală, de la 16,53% în anul 2015, la 13,67% în anul 2017,
contingentele de populaţie vârstnică (60 ani şi peste), înregistrează o uşoara scădere
şi anume de la 21,15% în 2014 la 16,10% în 2017 si 15,605 in 2019.
Evoluţia structurii pe grupe de vârstă a populaţiei din judeţul Mehedinţi relevă

apariţia unui proces lent, dar constant de îmbătrânire demografică cu implicaţii
negative pentru economie şi societate, fenomen caracteristic tuturor judeţelor
componente ale Regiunii de Dezvoltare Sud –Vest Oltenia, datorită ratei scăzute a
natalităţii, ce contribuie în mod direct la reducerea ponderii populaţiei tinere.
Anul 0-14 ani 15-65 ani Peste 65 Total

ani
2013 50.8 206.8 49.7 307.3
2015 47.3 206.9 49.3 303.6
2017 41.4 205.3 46.5 293.2
2019 38.5 198 45.1 281.5
2022 34.9 187.8 45.9 268.6
2025 30.8 177.7 46.1 254.6
Distribuţia pe medii a populaţiei totale în anul 2015 a pus în evidenţă preponderenţa
populaţiei urbane cu un număr de 176.350 persoane, faţă de populaţia din mediul
rural, ce însumează 137.519 persoane. Raportul invers între medii rezidenţiale este în
18
măsură să genereze efecte pozitive în privinţa scăderii ocupării în agricultură de

subzistenţă şi a creşterii productivităţii muncii.
Tendinţa de evoluţie a populaţiei în judeţul Mehedinţi va fi în scădere pentru

toate grupele de vârstă, aşa cum este previzionat în proiecţiile INS asupra populaţiei
judeţului pentru perioada 2014 – 2025 şi reprezentat în tabelul următor (mii de
persoane).
Sursa :Institutul Naţional de Statistică

Efectele social - economice ale acestei evoluţii a populaţiei regiunii Oltenia
din ultimii ani, vor fi de ordin negativ şi vor atrage după sine schimbări la nivelul
diferitelor subpopulaţii (populaţia şcolară, populaţia feminină în vârstă fertilă,
populaţia în vârstă de muncă ş.a.).
Astfel, conform prognozelor INS, populaţia regiunii va fi în anul 2015 de
2149,4 mii persoane, iar în 2025 de 1950,9 mii persoane, înregistrând o scădere în
perioada 2013-2025 de 13.27%.
De asemenea, la nivelul populaţiei de vârsta şcolară, tendinţa de scădere se
menţine, pe grupe de vârstă şcolară; în anul 2015 populaţia de vârstă şcolară totală
(3-24 ani) va fi 494,2 mii persoane , iar în 2025 de 400,3 mii persoane, scăderea pe
intervalul de timp 2013-2025 fiind de -35,26 %.
Dinamica populaţiei şcolare din învăţământul postliceal şi maiştri 2013-2025:
19
2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2022/ 2023/ 2024/
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025
566 820 925 753 789 799 1038 1389 1348 1120 1030 1384
Sursa: INS, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale
După o reducere însemnată atât numeric, cât şi ca pondere în total, populaţia

şcolară din învăţământul postliceal şi de maiştri din judeţul Mehedinţi a intrat pe un
trend de creştere care pare că va continua şi în anii următori.
Repere economice
Evoluţia PIB la nivelul judeţului Mehedinţi în perioada 2014-2019 a fost, în
general, sub evoluţiile realizate pe ansamblul ţării, perioada de declin fiind mai lungă
decât cea la nivel naţional. Ritmul mediu anual de creştere pentru această perioada a
fost de numai1,345%, mult sub media naţională.
În ceea ce priveşte contribuţia judeţului la realizarea PIB regional, aceasta se
situează în jurul a 9,8% şi a fost în continuă scădere din 2015, când reprezenta 1,2%
din PIB regional.
În anul 2012, PIB în judeţul Mehedinţi a crescut cu 1,27% fata de anul 2013,
în 2014, cu 1,33%, în 2015 cu 1,66%, în 2016 cu 1,15%, adică va înregistra un ritm
mediu anual de numai 1,345%, faţă de 5,2%, cât s-a înregistrat pe ansamblul ţării.
În anul 20014, contribuţia judeţului la realizarea PIB regional, reprezintă
7,96% din PIB regional. Structura PIB regional la nivelul anului 2014 indică o
pondere de 12.56 % în judeţul Mehedinţi (22.507,8 mld. lei).
Dinamica PIB în perioada 2014-2015 pe judeţe, evidenţiază cea mai mare
creştere, cu 188%, în judeţul Mehedinţi.
Ramurile industrial de bază din judeţul Mehedinţi sunt: producerea de energie
electrică prin cele două hidrocentrale, Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II,
termocentrala Halânga, fabricarea produselor anorganice de bază (apa grea) prin
Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, fabricarea celulozei şi hârtiei, extracţia
cărbunelui, prelucrarea lemnului, fabricarea mijloacelor de transport naval şi feroviar,
industria confecţiilor textile.
Cifra de afaceri, investiţiile brute şi personalul unităţilor locale active, din
industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, la nivelul anului 2015, în judeţul
Mehedinţi sunt reprezentate în graficul următor:
20
Sursa INS – anuarul statistic 2014
Analiza de nevoi şi a cererii de educaţie în concordanţă cu

cererea pieţei de muncă.
Conform scenariului – creştere economică moderată, elaborate de Institutul

Naţional de Statistică, se prognozează că în intervalul 2014-2019 se va produce o
reducere a cererii de forţă de muncă la nivelul judeţului Mehedinţi, de 1%.
Pe activităţi economice, analiza ritmurilor de evoluţie a cererii potenţiale de
forţă de muncă în această perioadă 2014-2019, se estimează că avem de-a face cu:
 Scădere în următoarele domenii:
 Administraţie publică şi apărere (8%)
 Agricultură, vânătoare şi silvicultură (32%)
 Constanţă în:
 Industria extractivă
 Energie electrică, termică, gaze, apă
 Hoteluri şi restaurant
 Învăţământ
 Sănătate şi asistenţă socială
 Creştere în următoarele domenii:

 Construcţii (10%)
21
 Industria prelucrătoare (16%)

 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal
firmelor(16%)
 Transport, depozitare, comunicaţii (12%)
 Intermedieri financiari (32%)
 Comerţ (32%).
Prognoza calificărilor şi a nivelului calificărilor în judeţul Mehedinţi cerute pe

piaţa muncii în perspectiva dezvoltării sectoarelor economice – 2019 ne arată,
referitor la profilele şcolii noastre, că acestea se regăsesc între priorităţi, iar, pe baza
previziunilor, absolvenţii şcolii noastre au şanse de inserţie socio -profesională.
Piaţa muncii din judeţul Mehedinţi reflectă, în mare, tendinţele de la nivel
naţional şi regional.
Considerăm că acestui scenariu trebuie să i se acorde o importanţă deosebită,
mai ales în ceea ce priveşte planurile de şcolarizare pentru învăţământul postliceal,
pentru asigurarea unei corelaţii cât mai bune între cererea şi oferta de forţă de muncă.
Competenţele şi abilităţile pe care elevii le vor dobândi pe parcursul perioadei
de şcolarizare trebuie să fie în concordanţă cu cerinţele angajatorilor care va trebui să
ţină cont de cerinţele economiei bazate pe cunoaştere.
Componentele de bază ale formării sunt:

 Competenţele profesionale – prin care se asigură satisfacerea exigenţelor
angajatorilor şi a partenerilor sociali stabilite prin standardul de pregătire
profesională;
 Competenţele tehnice – prin care se asigură integrarea competenţelor
profesionale în cunoştinţele tehnice generale de specialitate;
 Competenţe polifuncţionale - prin care se asigură capacitatea de a interveni în
activităţi conexe cu activitatea de bază şi de a exploata schimbările care au şi vor
avea loc, odată cu constituirea economiei bazate pe cunoaştere în România.
Prin chestionarea mai multor angajatori, în cadrul unei reuniuni de lucru a
Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea
Profesională, au rezultat următoarele concluzii în ceea ce priveşte competenţele de
bază pentru ocuparea forţei de muncă în viitor:
 Competenţe în tehnologia informaticii şi comunicării,
 Comunicarea în limbi străine,
 Competenţe privind asigurarea calităţii produselor şi serviciilor,
 Capacitatea de a exploata schimbările care au loc,
22
 Lucrul în echipă
 Competenţe de căutare a unui loc de muncă şi de promovare proprie.
Pentru dobândirea competenţelor şi a aptitudinilor, este necesară o bază
materială care să fie în concordanţă cu noile tehnologii, precum şi desfăşurarea orelor
de instruire practică la agenţii sanitari, viitori angajatori ai absolvenţilor de
învăţământ postliceal.
Metodele şi mijloacele de identificare a nevoilor de educaţie şi formare sunt:
 Analiza scopurilor organizaţionale;
 Analiza fişei postului;
 Analiza organizaţională a nevoilor de formare;
 Analiza informaţiilor de tip cantitativ referitoare la unitatea şcolară:
număr de elevi din şcoală, vârsta elevilor, rata abandonului şcolar, starea
clădirii, nivelul de dotare a şcolii, numărul angajaţilor din şcoală, gradul
de calificare al angajaţilor;
 Analiza informaţiilor de tip calitativ: ambianţa din unitatea şcolară,
relaţiile dintre diferitele categori de personal, calitatea personalului din
şcoală, nivelul de calificare, modul de comunicare, calitatea şi circulaţia
informaţiei la nivelul unităţii şcolare, managementul unităţii şcolare;
 Cunoaşterea grupurilor de interes.
Identificarea grupurilor de interes
În vederea realizării acestui proiect, dar şi pentru soluţionarea dificultăţilor din
şcoală, ne propunem colaborarea, cooperarea şi parteneriatul cu următoarele
categorii:
 Toate categoriile de elevi, indiferent de condiţia economică sau
socioculturală, religie, etnie;
 Personalul didactic, nedidactic şi auxiliar din şcoală;
 Organizaţiile guvernamentale locale;
 Organizaţiile nonguvernamentale;
 Agenţi economici;
 Autorităţi locale.
Recomandări privind îmbunătăţirea parteneriatului şcoală-agent economic:

 Parteneriatul dintre şcoli şi mediul de afaceri trebuie să pornească de la
interesele reciproce ale elevilor, profesorilor şi agenţilor economici, având la bază
realitatea că elevii de azi sunt lucrătorii de mâine.
23
 În contextul actual al societăţii româneşti, angajatorii din sectorul privat şi

public, trebuie sa fie implicaţi în planificarea, implementarea şi evaluarea calităţii
sistemului de educaţie şi formare profesională. Reprezentanţii sferei afacerilor şi ai
pieţei muncii pot oferii o perspectivă reală asupra educaţiei, instruirii şi dezvoltării
resurselor umane sau a politicilor privitoare la ocuparea forţei de muncă. Relaţiile de
parteneriat pe care le stabileşte şcoala cu angajatorii duc la cunoaşterea elevilor şi
aprecierea pregătirii lor de către patronii societăţilor comerciale şi facilitează
angajarea acestora după absolvirea şcolii prin dobândirea de către elevi a
competenţelor cerute de către angajatori .
 Organizarea de întâlniri între conducerile unităţilor de învăţământ şi
conducătorii societăţilor comerciale pentru facilitarea stabilirii de relaţii de
colaborare între aceştia în vederea asigurării locurilor de instruire practică pentru
elevi, cunoaşterea competenţelor şi abilităţilor necesare viitorilor asistenţi medicali,
perfecţionarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice în concordanţă cu
tehnologiile şi utilajele folosite de agenţii economici.
 Mediatizarea parteneriatelor de succes între unităţile şcolare şi agenţii
economici, prin toate mijloacele de informare în masă, accentuându-se importanţa
deosebită a efectuării instruirii practice în condiţii de producţie reală.
4.3.2. ANALIZA MEDIULUI INTERN

a. RESURSE CURRICULARE
Calificările, Standardele de Pregătire Profesională şi Curriculum-ul prevăzute
în noul Sistem Român Naţional al Calificărilor Profesionale (SRNCP), elaborate de
Ministerul Educaţiei Naţionale în colaborare cu angajatori reprezentativi pentru toate
profilurile din ţară, răspund nevoilor actuale de a furniza sectoarelor economice, forţa
de muncă pregătită, eficientă, uşor de format şi flexibilă, potrivită schimbărilor de pe
piaţa muncii.
În consens cu „Cartea albă asupra educaţiei şi formării” elaborată de UE,
programul guvernamental situează pe un loc important realizarea „societăţii
educaţionale”.
În şcoala noastră, tinerii vor fi pregătiţi pentru următoarele specializări:
 Asistenţi medicali generalişti
 Asistenţi medicali de farmacie
 Asistenţi medicali de laborator
 Asistenţi medicali de balneofiziokinetoterapie şi recuperare
24
Procesul instructiv-educativ este coordonat la nivelul unităţii de echipa

managerială conform cu normele metodologice prevăzute de legislaţia în vigoare.
Activitatea tuturor compartimentelor din şcoală a fost atent planificată,
evaluându-se în permanenţă realizarea obiectivelor propuse.
S-au întocmit actele corespunzătoare în cadrul comisiilor metodice, s-a
realizat continuu activitatea de predare şi învăţare, punându-se accentul pe învăţare
centrată pe elev.
Urmărindu-se în permanenţă îmbunătăţirea actului educaţional şi prin folosirea
noilor mijloace informatice, o parte din cadrele didactice au participat la: cursuri de
iniţiere în utilizarea calculatorului pentru predarea unor lecţii, modulul I şi II de
psihopedagogie pentru cadrele medicale, cursuri de perfecţionare continuă organizate
de CCD , examene de titularizare şi de susţinere a gradelor didactice, înscrierea şi
admiterea în Corpul Naţional al Experţilor în Managementul Educaţional a d-nei
director Biban Mirela Mariana.
Curriculum-ul în sens larg este definit ca ansamblul proceselor educative şi al
experienţelor de viaţă prin care trece elevul pe parcursul său şcolar.
Curriculum-ul oficial (formal) reprezintă ansamblul documentelor de tip
reglator în cadrul cărora se consemnează datele esenţiale privind procesele educative
şi experienţele de învăţare pe care şcoala le oferă elevului.
Elementele componente ale curriculumului formal sunt:
 documente de politică educaţională;
 finalităţile pe nivelurile de şcolarizare;
 planul-cadru;
 programele şcolare;
 manuale şi mijloace auxiliare necesare elevilor;
 ghiduri şi alte materiale complementare pentru profesori;
 instrumente de evaluare elaborate la nivel naţional (exemple de itemi
pentru examenul de absolvire);
 instrumente de evaluare elaborate la nivelul şcolii (utile în cadrul orelor de
consultaţii în vederea susţinerii examenului de absolvire);
Elementele componente ale curriculumui de bază sunt:
 ariile curriculare;
 discipline aferente;
 numărul de ore proiectate.
Şcoala dispune de planuri, programe, auxiliare curriculare identice cu cele din
învăţământul de stat sau alternative, aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale
pentru toate disciplinele.
25
b. RESURSE MATERIALE:
Incepând cu anul 2014, Şcoala Postliceală Sanitară ,,Gheorghe Ţiţeica ’’ din
Drobeta Turnu Severin , deţine două locaţii , una cu sediul în str. Traian nr. 84 care
dispune de 8 săli de clasă, o cancelarie, o sală de aplicaţii dotată corespunzător, un
laboratoar de fizică-chimie/ farmacie cu materiale necesare realizării activităţii
instructiv-educative , un laborator de informatică cu 25 de calculatoare conectate la
internet, o bibliotecă ce conţine (5538 volume) cursuri şi compendii pe specialităţii .
Baza materială în locaţia din strada Traian în anul 2018 constă în :
o 4 calculatoare pentru serviciul de secretariat şi contabilitate
o 2 calculatoare în cancelarie pentru cadrele didactice
o 3 imprimante
o 1 scanner
o 1 televizor color
o 1 video
o 1 aparat de fotografiat
o 1 casetofon
o casete video, dischete
o planşe, mulaje
o 1 cântar pentru nou-născuţi
o 2 manechine (adult şi copil)
o 2 paturi mobile
o pătuţ copil
o stativ pentru perfuzii
o instrumentar chirurgical
o seringi de diferite marimi
o truse chirurgicale, 1 flipchart
o 3 microscoape
o 2 tensiometre
o 2 balanţe
o 1 tablă cu foaie de temperatură
o mojare, sticlărie pentru laboratorul de chimie şi farmacie, etc
o 1 videoproiector
o 1 xerox ,1 laptop
o 11 panouri radiante
26
o 12 aparate de aer conditionat
Şcoala Postliceală Sanitară „Gheorghe Ţiţeica” din Drobeta Turnu Severin,

dispune de a doua locaţie în strada Decebal nr.49, cu o cancelarie , 6 săli de clasă, o
sală de aplicaţii , biroul directorului administrativ, baza materială asigură
desfăşurarea în bune condiţii a procesului instructiv-educativ şi se dezvoltă de la un
an la altul.
Baza materială în locaţia din strada Decebal în anul 2018 constă în :
 sală de aplicaţii dotată cu : mulaje, planşe, machete
 2 manechine (adult şi copil)
 1 pat mobil
 1 stativ pentru perfuzii
 instrumentar chirurgical
 seringi de diferite marimi
 truse chirurgicale,
 2 tensiometre
 1calculator
Spaţiile şcolare au fost amenajate de către Fundaţia „Gheorghe Ţiţeica” şi dotate
conform normativelor în vigoare. Bunurile mobile sunt în proprietatea noastră. Cele
8 săli de clasă, 2 laboratoare şi o sală de aplicaţii se află la etajul I-III şi IV ale
clădirii situată pe strada Traian, nr.84, fiind închiriate pe o perioadă de 10 ani cu
drept de prelungire la scadenţă de la SC „Progresul” – proprietara clădirii, iar cele 6
săli de clasă, o sală de aplicaţii se află în incinta şcolii noastre situată pe strada
Decebal nr.49.
Încălzirea unităţii şcolare din str. Traian nr.84 se face cu agent termic fiind
racordată la reţeaua de distribuţie a oraşului, iar şcoala din str. Decebal are încălzire
proprie.
c. RESURSE UMANE:
PERSONALUL ŞCOLII -RESURSE UMANE
În anul şcolar 2013/2014 au existat 28 cadre didactice din care:

 profesori: 10 din care: - 2 definitivat
1 doctorand
- 4 cu gradul didactic II
- 2 cu gradul didactic I
27
- 1 debutanţi
 12 medici şi 1farmacist: din care 11 cu modulul de psiho-pedagogie,
maiştri instructori: 5 cu studii superioare .
- 2 debutanţi
- 1 masterat
 10 medici şi 1 farmacist ,maiştri instructori: 5 cu studii superioare ,
iar 14 cu modulul de psiho-pedagogie.
- 1 doctorand
- 3 debutanţi
9 medici şi 1farmacist şi maiştri instructori 6 cu studii superioare .
din care 11 cu modulul de psiho-pedagogie.
- 1 doctorand
- 2 debutanţi
9 medici şi 1farmacist maiştri instructori si 6 maiştri instructori cu
studii superioare din care 11 cu modulul de psiho-pedagogie.
- 1 doctorat
- 2 debutanţi
9 medici şi 1farmacist maiştri instructori si 6 maiştri instructori cu
studii superioare din care 11 cu modulul de psiho-pedagogie.
28
În anul şcolar 2018/2019 exista 18 cadre didactice din care:

- 1 doctorand
- 1 doctorat
- 4 debutanţi
4 medici şi 2farmacisti, 4 maiştri instructori cu studii superioare, din
care 16 cu modulul de psiho-pedagogie.
CALITATEA PERSONALULUI DIDACTIC

Profesorii care au funcţionat şi funcţionează la nivelul şcolii noastre sunt în cea
mai mare parte medici sau asistenţi medicali cu experienţă, dar şi profesori cu grade
didactice.
Profesorii şi medicii au fost interesaţi permanent de perfecţionarea continuă,
care s-a realizat în cadrul comisiilor metodice organizate în şcoală, consiliilor
profesorale, la cercurile pedagogice şi la cursuri organizate de Casa Corpului
Didactic - Mehedinţi.
De asemenea, au participat la diverse simpozioane naţionale şi internaţionale,
precum şi la cursuri de perfecţionare naţionale şi chiar internaţionale. Mulţi dintre
profesorii care activează în şcoala noastră îşi înbunătăţesc studiile prin cursuri
masterale şi grade didactice.
Pentru a demonstra preocupările cadrelor didactice şi elevilor şi în afara clasei
s-a realizat pentru Şcoala Postliceală Sanitară revista şcolară „Panaceu”, cu apariţie
semestrială, care s-a bucurat de succes, fiind premiată la concursul revistelor şcolare.
De asemenea, anual s-a organizat în fiecare primăvară un simpozionul naţional
unde au fost invitate cadre didactice universitare de la Facultatea de Medicină şi
Farmacie din Timişoara şi Craiova, medici ai spitalelor din Drobeta Turnu Severin,
Calafat şi Craiova, elevi şi profesori ai celorlante şcoli postliceale sanitare din judeţ.
Elevii şcolii noastre îndrumaţi competent de cadre didactice au reuşit să
prezinte comunicări şi referate interesante.
La simpozioan au participat de fiecare dată oficialităţile judeţului începând cu
Prefectura, Consiliul Judeţean, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Primăria municipiului
Drobeta Turnu Severin, reprezentanţi ai Episcopiei Mehedinţi.
S-a realizat de către profesori, medici şi asistenţi un caiet de practică pentru
asistenţi medicali generalişti, precum şi cursuri de Farmacologie şi Tehnică de
laborator pentru asistenţii de farmacie.
29
INDICATORI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI:

După cum se observă din statistica prezentată anterior, procentul de
promovabilitate al elevilor este de 100% în majoritatea cazurilor. Acest lucru reflectă,
pe lângă buna pregătire şi implicare a cadrelor didactice şi un mare interes şi
preocupare a elevilor şcolii noastre.
Patru dintre absolvenţi şi-au realizat contracte de muncă în Italia, Spania Deci
absolvenţii cu aceste două specializări au fost absorbiţi de piaţa muncii, ceea ce
dăduse o încredere în şansa ca la absolvire să-şi găsească loc de muncă.
Analizând situaţia statistică constatăm că la fiecare specializare sunt, după
primul an de studii, multe pierderi, ceea ce ne sugerează ideea că nu ştiu să-şi aleagă
profesia pe de-o parte, dar şi lipsa de preocupare pentru studiu pe de altă parte. De
asemenea se observă că până la anul terminal se face o selecţie foarte bună.
Privind problema eficienţei externe putem spune că absolvenţii de farmacie, cu
mici excepţii, au reuşit să-şi găsească un loc de muncă.
Absolvenţii cu specializarea „Asistent medical generalist” nu şi-au găsit toţi
loc de muncă.
S-au integrat în procent de 70% în ţară şi în ţări din Comunitatea Europeană
oferindu-li-se condiţii foarte bune şi avantajoase de muncă în specialitate.
Trebuie luat în calcul şi faptul că unii vin să obţină o calificare pentru a avea
dreptul să se ocupe de familia lor şi apropiaţi, fără a dori un loc de muncă neapărat.
Avem semnale că absolvenţii noştri s-au integrat uşor şi dau dovadă de o bună
pregătire profesională.
Considerăm că Şcoala Postliceală Sanitară „Gheorghe Ţiţeica” şi-a definit o
poziţie clară în sistemul de învăţământ postliceal, deja a căpătat o experienţă bună, s-
a dovedit o instituţie benefică judeţului Mehedinţi şi celor limitrofe.
PROGNOZĂ:
Având în vedere că în anul şcolar 2012-2013 s-au înfiinţa două noi specializări:
* asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare, respectiv asistent medical de
laborator, se preconizează cresterea procentului la admitere în cadrul unităţii şcolare.
CALITATEA MANAGEMENTULUI ŞCOLAR:
“Competenţele unui bun manager ţin mai puţin de cunoştinţele
procedurale sau de experienţă, cât de valorile asumate şi de voinţa puternicã, ce solicitã
angajamente şi credinte la fel de puternice”
Alain Chevrel - Versailles
Cu deosebire în ultimii ani, câmpul de activitate managerială a directorului de
şcoală este în plină diversificare şi expansiune. Se dezvoltă noi tipuri de activităţi şi
30
responsabilităţi ale directorului, care capătă specificitate, conturând două câmpuri ale
activităţii manageriale:
- câmpul intern care vizează coordonarea ansamblului de activităţi de conducere a
instituţiei şcolare şi care implică organizare, planificare, decizii, dezvoltarea
personalului etc.;
- câmpul extern, care se obiectivează în parteneriatul şcolii cu structurile
instituţionale sau noninstituţionale locale: autorităţi locale, agenţi economici,
comunitatea părinţilor, organizaţii nonguvernamentale şi alte structuri ale societăţii
civile.
Managementul şcolar aplicat la Şcoala Postliceală Sanitară “Gheorghe Ţiţeica”
din Drobeta Turnu Severin, a acordat prioritate strategiilor politicilor de dezvoltare
instituţională la nivelul sistemului şi al unităţii de învăţământ, acest aspect fiind
dovedit prin:
 Implicarea Consiliului de Administraţie în aplicarea strategiilor la nivelul
şcolii,
 Lucrul în echipă la nivelul managementului,
 Colaborarea pe plan local cu ceilalţi manageri,
 Realizarea unor parteneriate şi proiecte de colaborare,
 Dezvoltarea competenţelor profesionale,
Şcoala Postliceală Sanitară ”Gheorghe Ţiţeica” a realizat următoarele parteneriate:
 Parteneriat cu Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mehedinţi
privind programul de Educaţie pentru sănătate şi Promovarea Sănătăţii.
 Parteneriat privind Programul de Educaţie pentru Sănătate încheiat cu S.H.
Porţile de Fier – compartimentul Protecţia Mediului.
 Parteneriat pe aceiaşi temă cu şcolile din mediul rural, comuna Floreşti şi
comuna Crivina;
 Parteneriat cu Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România,
 Parteneriat cu Penitenciarul Drobeta Turnu Severin privind:
- program de promovare a valorilor şi drepturile omului;
- program de activitate şi activităţi practice în domeniul
asistenţei sociale;
- program de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate.
 Parteneriat cu Asociaţia pentru Promovarea Femeii în România având ca
scop dezvoltarea programelor comunitare şi altele.
31
Avem încheiate protocoale cu spitalele pentru efectuarea practicii, Primăria

municipiului Drobeta Turnu Severin oferindu-ne sprijinul pentru orice acţiune
privind educaţia pentru sănătate.
Am organizat cursuri de infirmieri, de psihopedagogie modulul I şi II.
Din anul 1999, de la înfiinţarea şcolii, populaţia şcolară a fost atrasă în
principal de patru factori decisivi:
 dezvoltarea continuă a bazei materiale;
 creşterea competenţei profesionale a colectivului didactic;
 rezultatele deosebite obţinute în actul instructiv-educativ;
 creşterea continuă a prestigiului şcolii pe plan judeţean.
Situaţia familiilor elevilor şi atitudinea acestora faţă de şcoală:

Elevii şcolii noastre sunt de varstă majoră, cei mai mulţi cu familie şi chiar cu
servici. Aceştia suporta singuri taxa de şcolarizare şi întreţinerea în şcoală. Ei sunt,
din punct de vedere material, de nivel mediu în proporţie de peste 90%.
În sprijinirea acestora, avem grijă ca taxa şcolară, anuală să fie platită în tranşe
şi valoarea să fie minimă şi suficientă pentru a acoperi cheltuielile suportate de
şcoală.
Atitudinea elevilor faţă de şcoală este în general pozitivă. S-a realizat un
autentic parteneriat elevi – şcoală, favorabil unei pregătiri de calitate. Acesta
formează suportul rezultatelor deosebite înregistrate în ultimii ani de Şcoala
Postliceală Sanitară „Gheorghe Ţiţeica”.
Având în vedere că o mare parte dintre elevii şcolii noastre provin din mediul
rural sau din alte localităţi, pentru a minimaliza cheltuielile acestora, am realizat
protocoale cu instituţii sanitare: spitale, cabinet, farmacii, astfel încât elevii să nu fie
nevoiţi să facă naveta pentru realizarea stagiului clinic.
d. PLANURI DE ŞCOLARIZARE
Anul şcolar Specializare Nr.locuri
2014/2015 Asistent medical generalist 3clase * 30 locuri = 90 locuri
Asistent medical de farmacie 2 clasă * 30 locuri = 60 locuri
Asistent medical de laborator 1 clasă * 30 locuri = 30 locuri
Asistent medical balneofiziokinetoterapie 1 clasă * 30 locuri = 30 locuri
şi recuperare
32

şi recuperare


şi recuperare
2017/2018 Asistent medical generalist 4 clase * 28 locuri = 112 locuri
Asistent medical de farmacie 1clasă * 28 locuri = 28 locuri

şi recuperare
2018/2019 Asistent medical generalist 3 clase * 28 locuri = 84 locuri
Asistent medical de farmacie 1clasă * 28 locuri = 28 locuri

Asistent medical balneofiziokinetoterapie 1clasă * 28 locuri = 28 locuri
şi recuperare
c. AUTO-EVALUAR
Şcoala noastră, răspunzânde solicitărilor venite din partea comunităţii, şi-a propus
promovarea valorilor printr-o bună pregătire şcolară, care să permită celor mai mulţi dintre elevi
integrarea în societate.
Politica de şcolarizare a fost de a găsi acele domenii care au nevoie de forţa de muncă.
Se observă că cererea de forţă de muncă în domeniul sanitar este în continuă creştere,
precum şi migraţia tinerilor calificaţi în străinătate.
Noile calificări oferă elevilor o gamă de abilităţi, cunoştinţe şi capacităţi de înţelegere în
cadrul unor contexte bine structurate prin intermediul unor activităţi de instruire şi învăţare
practică, atât în cadrul formal al şcolii cât şi la agentul economic.
Şcoala Postliceală Sanitară „Gheorghe Ţiţeica” este recunoscută pe plan naţional şi
european pentru:
 calitatea şi finalitatea pregătirii profesionale;
 absolventul şcolii, profesionist şi cetăţean european, bun cunoscător al limbajului
informatic, al unei limbi de circulaţie internaţională;
 înalta calitate a educaţiei şi a procesului de predare-învăţare focalizat pe elev (elevul în
centrul procesului de educaţie şi instruire);
 puternica motivaţie, angajare şi pregătire profesională a corpului profesoral şi al elevilor;
33
 participare prin educaţie şi instruire la dezvoltarea durabilă a comunităţii locale;

 experienţa educaţională de marcă(deosebită) oferită pentru mediul local şi naţional;
 climat organizaţional intelectual oferit atât profesorilor, cât şi elevilor;
 contribuţie specifică, diversă şi semnificativă la oferta educaţională a municipiului Drobeta
Turnu Severin;
 resursele materiale la nivelul cerinţelor şi tehnicii sec. XXI;
 responsabilitatea acţiunilor personalului didactic şi ale elevilor;
 cunoaşterea şi implementarea politicii Uniunii Europene;
 managementul performant;
 responsabilizarea elevilor faţă de actul educaţional;
 creşterea cuantumului resurselor financiare atrase;
 cultivarea unui comportament tolerant, democratic;
 stimularea încrederii în sine, în puterea individului de a imagina, de a crea şi
de a lucra în echipă;
 promovarea modelelor de gândire inteligente, creatoare şi strategice.
Misiunea Şcolii Postliceale Sanitare „Gheorghe Ţiţeica” – Drobeta Turnu
Severin este: să ofere educaţie la standard de calitate generate de integrarea
europeană a României, pentru desăvârşirea intelectuală, morală şi profesională a
elevilor, în vederea asigurării resurselor umane în domeniul profilurilor de pregătire,
ca o condiţie a progresului economic şi cultural al comunităţii locale, în special şi al
ţării noastre, în general.
Şcoala Postliceală Sanitară „Gheorghe Ţiţeica” trăieşte prezentul, valorificând
cu demnitate şi conştiinţă profesională tradiţiile bogate, înscriindu-se pe un drum
ascendent în elita învăţământului românesc. Pentru cadrele didactice, elevii şi toţi cei
ataşaţi de această unitate şcolară, fiecare clipă de prezent devine trecut şi, implicit,
istorie. Iar istoria ne judecă pe fiecare şi ne aşează acolo unde ne este locul.
d. PREDARE-ÎNVĂŢARE
Una din laturile esenţiale ale şcolii o reprezintă procesul de predare-învăţare,
în urma căruia, elevii dobândesc competenţe profesionale, abilităţi şi îşi conturează
personalitatea pentru viaţă. Majoritatea elevilor se adaptează uşor la schimbările
apărute pe piaţa muncii interne şi externe.
Cadrele didactice folosesc o gamă variată de strategii de predare-învăţare
pentru a răspunde stilurilor de învăţare individuale, abilităţilor, culturii şi motivării
fiecărui elev. Reuşita procesului de predare-învăţare este asigurată de formarea
continuă a cadrelor didactice, de utilizarea învăţării centrate pe elev, pe
34
implementarea unui program de sprijin în învăţare, pe înfiinţarea de ateliere de lucru

pe arii curriculare.
Una din priorităţile strategiei de dezvoltare a învăţământului preuniversitar
este acela de creştere a capacităţii de ocupare a forţei de muncă, precum şi
combaterea excluderii sociale.
Exigenţele se vor concretiza prin:
 Adaptarea planificării educaţionale la nevoile de dezvoltare durabilă, integrată,
economică şi socială, la nivel local, judeţean, regional şi naţional, precum şi la
nevoile de dezvoltare personală şi profesională a elevilor.
 Proiectarea şi elaborarea metodologiilor de examinare, evaluare şi certificare a
competenţelor profesionale dobândite.
 Întărirea mecanismelor de asigurare a calităţii procesului de pregătire
profesională prin învăţământul postliceal, în vederea creşterii şanselor de
integrare socio-profesională şi a dezvoltării capacităţilor de învăţare
permanentă.
 Dezvoltarea şi consolidarea culturii organizaţionale a unităţilor de învăţământ
din perspectiva parteneriatului social şi spiritului antreprenorial.
 Asigurarea transparenţei formării profesionale iniţiale.
e. ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE ŞI EDUCATIVE
Un loc aparte în activitatea cadrelor didactice şi elevilor îl reprezintă editarea

revistei „Panaceu”, organizarea şi realizarea simpozionului naţional.
Publicaţia valorifică imensul potenţial de valori de care dispune şcoala şi
reuneşte într-o aleasă formulă ştiinţifică articole de specialitate, articole culturale,
informaţii diverse, eseuri, referate, etc., contribuind la instruirea tinerilor cu noi
cunoştinţe urmărindu-se totodată formarea gustului în spiritul valorilor autentice al
dragostei şi responsabilităţii pentru cuvântul scris. Eficienţa acestor acţiuni constă în
mobilizarea unui număr cât mai mare de tineri şi sensibilizarea lor la problemele
comunităţii.
Tot ca o acţiune extracurriculară, este şi vizitarea caselor de copii şi bătrâni cu
ocazia sărbătorilor de iarnă, precum şi sărbătorirea zilelor oficiale din calendar.
Munca educativă a diriginţilor a respectat obiectivele conform ghidului
metodologic, şi anume:
- diminuarea abandonului şcolar şi îmbunătăţirea frecvenţei;
- implicarea unui număr cât mai mare de elevi în viaţa şcolii, prin participarea la
Consiliul elevilor, revista şcolii, simpozioane, etc.;
35
- responsabilizarea elevilor la nivelul claselor şi dinamizarea Consiliului elevilor

pentru a dezvolta iniţiative şi a-şi asuma sarcini;
- diversificarea activităţii extracurriculare pentru atragerea elevilor într-un spaţiu
educativ;
- cinstirea marilor evenimente ale istoriei şi culturii naţionale; derularea activităţilor
tradiţionale ale şcolii.
4.4. STRATEGIA PROIECTULUI

Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice
pentru identificarea potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune
de realizare a strategiei de dezvoltare. De fapt analiza SWOT trebuie să dea
răspunsul la întrebarea „Unde suntem?”, aceasta implicând analiza mediului intern al
întreprinderii şi a mediului extern general şi specific.
Analiza SWOT
DOMENIUL CURRICULUM
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

1. toate cadrele din unitate au calificare 1. fondul de carte existent nu acoperă
iniţială şi sunt preocupate pentru propria cerinţele
formare şi pentru îmbogăţirea bazei 2. există puţine cadre medicale fără
materiale; modul de psiho-pedagogie;
2. există cadre didactice perfecţionate prin 3. dificultăţi în antrenarea unui
stagiile de formare în problematica număr cât mai mare de cadre
reformei: abilitate curriculară, evaluare, didactice în implementarea noilor
inteligenţe multiple, negocierea perspective asupra predării şi
conflinctelor, învăţarea centrată pe elev; învăţării centrate pe elev.
3. preocuparea rapidă a documentelor
şcolare;
4. dotare cu carte şcolară;
5. existenţa schemei orare;
6. respectarea curriculumului pentru planul
cadru;
7. accesul tuturor elevilor la laboratoarele
36
de specialitate;
8. existenţa graficului de pregătire şi
desfăşurare a stagiului clinic;
9. existenţa graficului de desfăşurare a
consultaţiilor pentru examenul de
absolvire
10.existenţa ofertei educaţionale a şcolii;
11.proiect de curriculum;
12.proiect de dezvoltare instituţională;
13. implicare în Comitetul Local de
dezvoltare;
14. rapoarte către forurile ierarhic
superioare;
15. arhivarea şi păstrarea documentelor
şcolare consultarea DOFM şi ACLD în
stabilirea planului de şcolarizare.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
 conectare la internet;  insuficienţa fondurilor datorită
 centru de carte în incinta şcolii; taxelor mici de şcolarizare.
 organizarea examenelor de sfârşit de
ciclu de şcolarizare;
 oferta locurilor de muncă în străinătate;
 necesitatea participării în comitetul de
Dezvoltare Locală;
 existenţa unor programe finanţate de
MEN şi fonduri europene;
 organizarea de cursuri de psiho-
pedagogie cu Universitatea din Bucureşti
şi Reşiţa.
DOMENIUL RESURSE UMANE

1. existenţa proiectului de dezvoltare a 1. slaba implicare a unora dintre
37
personalului didactic şi nedidactic pe baza cadrele didactice şi elevi în

criteriilor stabilite de CA şi cele stabilite în păstrarea şi îmbogăţirea bazei
fişa postului; materiale a laboratoarelor şi
2. existenţa specialiştilor pentru asigurarea sălilor de curs;
asistenţei sanitare; 2. deşi se cunoaşte constanta
3. existenţa specialiştilor pentru asigurarea dezvoltării serviciilor în
protecţiei muncii şi PSI; domeniul medical şi social, nu
4. încheierea contractelor de muncă cu există cereri la bursele de locuri
personalul şcolii şi existenţa unui ştat de de muncă.
funcţii corect întocmit;
5. realizarea fişelor postului;
6. existenţa graficului de asitenţă şi realizarea
lui;
7. întocmirea la timp a rapoartelor cerute de
ISJ;
8. arhivarea şi păstrarea documentelor oficiale;
9. participarea cadrelor didactice la cursuri de
formare continuă;
10.iniţierea doritorilor în elaborare de proiecte;
11.existenţa în bibliotecă a meterialelor privind
reforma în învăţământ;
12.realizarea unui climat care permite
comunicarea deschisă.
 menţinerea, în perspectiva anului 2020 a  se estimează că numărul
activităţilor în domeniul păstrărilor de tinerilor cu vârste cuprinse între
serviciu; 14-19 ani va scădea cu 30%
 existenţa programului de guvernare care până în anul 2020;
prevede dotarea cu calculatoare, educaţia  posibilitatea creşterii ratei
permanentă, ajutoare sociale pentru copiii abandonului şcolar în condiţiile
din familii defevorizate; socio-economice actuale;
 dezvoltarea de programe de parteneriat pe  slaba motivaţie financiară a
plan local, naţional şi internaţional; cadrelor didactice poate
 lărgirea ofertei de formare continuă a conduce la dezinteres pentru
personalului didactic prin multiple forme calitatea procesului instructiv-
(programe locale ISJ-CCD, naţionale, educativ;
38
europene);  nerealizarea planului de

 existenţa strategiei locale pentru dezvoltare şcolarizare la liceu în
pentru regiunea SV Oltenia; perspectivă;
 oferta de formare anuală a CCD.  situaşii statistice cerute au
termenul de execuţie prea scurt;
 întârzierea plăţii taxelor de
şcolarizare.
DOMENIUL RESURSE FINANCIARE ŞI MATERIALE
1. elaborararea proiectului de buget; 1. apariţia unor urgenţe care duc la

2. indentificarea surselor finanţare; nerespectarea planului stabilit;
3. repartizarea bugetului alocat pe capitole şi 2. necuprinderea investiţiei pentru
articole, la fel şi a fondurilor; etajarea construcţiei în
4. repartizarea mijloacelor fixe şi a obiectelor fondurile locale;
de inventar conform planificării; 3. nereprezentare în CDL;
5. realizarea execuţiei bugetare;
6. alocarea burselor şi distribuirea alocaţiilor
de stat pentru elevi;
7. asigurarea condiţiilor materiale de
desfăşurare a procesului instructiv-educativ;
8. asigurarea transparenţei elaborării şi
execuţiei financiare
9. arhivarea şi păstrarea documentelor oficiale.
 sponsorizări; 1. insuficienţa mijloacelor de

 existenţa spaţiilor care permit obţinerea de învăţământ în special a
venituri extrabugetare ( organizarea de retroproiectoarelor si
cursuri de către AJOFM) videoproiectoarelor;
 existenţa cadrelor didactice specializate 2. insuficienţa resurselor
pentru susţinerea de formare şi reconversie financiare pentru înnoirea
prin AJOFM; fondului de carte.
 existenţa programului de guvernare care
39
prevede dotarea cu calculatoare, educaţie

permanentă, ajutoare sociale pentru copiii
din familii defavorizate.
DOMENIUL DEZVOLTARE ŞI RELAŢII COMUNITARE
1. elaborarea planului de necesităţi 1. necuprinderea investiţiei pentru

pentru extinderea şi amenajarea etajarea construcţiei în fondurile
spaţiului şcolar; locale;
2. elaborarea programelor de dezvoltare 2. nereprezentare a şcolii în CDL;
şi a programului de ameliorare a 3. numărul activităţilor realizate în
procesului didactic; colaborare cu organele de poliţie este
3. desemnarea unei echipe care să mic;
menţină relaţia cu CLD şi Primăria 4. spaţii insuficiente.
4. încheierea unui protocol cu AJOFM
în vederea derulării cursurilor de
reconversie profesională;
5. stabilirea legăturilor cu autorităţile
locale, agenţi economici, instituţii
regionale de cultură pentru realizarea
unei oferte educaţionale adecvate;
6. stabilirea de protocoale cu organele de
Poliţie, pompieri Corpul Gardienilor
publici privind asigurarea pazei şi
siguranţei elevilor;
7. elaborarea criteriilor de monitorizare
şi evaluare a calităţii şcolare;
8. existenţa instrumentelor de
monitorizare şi evaluare utilizabile în
activitatea de inspecţie;
9. organizarea de întâlniri periodice cu
reprezentanţii comunităţii locale
privind creşterea adecvării ofertei
educaţionale.
40
 existenţa proiectului de investiţie  o parte din agenţii economici refuză

avizat de către un arhitect autorizat; colaborarea cu unităţile şcolare;
 experienţă în monitorizare a  neimplicarea pertenerilor în acţiuni cu
proiectelor de lucrări şi reparaţii; scop umanitar.
 existenţa Comitetului Local de
Dezvolatre a Parteneriatului pentru
Formare Profesională;
 existenţa metodiştilor şi formatorilor
locali şi regionali;
 colaborarea cu AJOFM;
 transmiterea necesarului de materiale
în timp util.
ANALIZA RISCURILOR ŞI AVANTAJELOR

REZUMATUL PRINCIPALELOR ASPECTE CARE NECESITĂ
DEZVOLTARE
Ţinând cont că obiectivul strategic al tuturor acţiunulor ce se desfăşoară în ţara
noastră în etapa actuală este integrarea României în Uniunea Europeană, MEN a
iniţiat acţiuni de reformă, inclusiv cele cu susţinere din partea UE .
Obiectivul principal al reformei al reformei realizate prin aceste programe este:
realizarea unei formări profesionale la nivelul celei din UE, adaptată la cerinţele unei
societăţi democratice, ale unei economii de piaţă, în concordanţă cu evoluţia pieţii
muncii din România în vederea facilităţii restrcturării economice.
Odată cu dezvoltarea şi modernizarea tehnologiei este necesară şi întărirea abilităţilor

forţei de muncă. Competenţele şi abilităţile pe care elevii, viitoarea forţă de muncă le
vor dobândi pe parcursul perioadei de şcolarizare trebuie să fie în concordanţă cu
cerinţele angajatorilor şi ale economiei bazate pe cunoaştere.
În anul şcolar 2015-2016 CTAM a fost elaborat planul de acţiune pornind de
la situaţia existentă în anul şcolar anterior.
41
Pentru aceasta s-au organizat reuniuni de lucru cu ISJ, CCI, AJOFM,

CLDPSFP, agenţi economici s-a studiat Planul Regional de Acţiune pentru
Învăţământ regiunea SV Oltenia şi Planul Local de Acţiune.
S-au indentificat următoarele probleme:
I. 1. scăderea populaţiei şcolare
2. creşterea ratei abandonului şcolar.
În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate – Restructurarea ÎPT,
precum şi a învăţământului postliceal în concordanţă cu dezvoltarea economică şi
socială a judeţului MEHEDINŢI având ca obiectiv adaptarea ofertei educaţionale a
şcolii pentru învăţământul profesional tehnic şi postliceal, la tendinţele actuale de
dezvoltare economică regională şi locală.
II. 1. colaborare defectuoasă între unităţile de învăţământ şi agenţii economici

2. insuficienta colaborare a parteneriatului public-privat
3. dezinteresul angajatorilor de a investi în formarea profesională
În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate – Îmbunătăţirea
colaborării cu partenerii sociali în vederea creşterii gradului de absorţie a
absolvenţilor din sistemul de învăţământ postliceal avînd ca obiectiv crearea
unui parteneriat eficient între angajatori şi sistem.
III. 1. nevoia învăţării centrate pe elev

2.nevoia dezvoltării competenţelor şi abilităţilor în domeniul tehnologiei
informaţiei şi comunicaţiei pentru cadrele didactice.
3.număr insuficient de cadre didactice specializate în orientarea şi consilierea
profesională pentru sistemul postliceal, în domeniul formării de asistenţi sociali.
În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate – Dezvoltarea
resurselor umane în raport cu priorităţile locale şi regionale având ca obiectiv
formarea continuă a cadrelor didactice pentru pregătirea elevilor în concordanţă
cu abilităţileţi, competenţele cerute pe piaţa muncii.
IV. 1. neconcordanţă între planurile de şcolarizare şi cererea pieţei forţei de muncă

2. lipsa unor prognoze pe termen mediu şi lung
3. lipsa unui sistem unitar de indicatori
4. lipsa unei structuri de comunicare şi de coordonare a analizelor de piaţă
În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate – Planificarea ofertei
educaţionale în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii având ca obiectiv
42
dezvoltarea unui sistem informaţional pentru planificarea ofertei educaţionale în

concordanţă cu cerinţele pieţei muncii.
V. 1. aderarea României la UE
2. aplicarea legii calităţii în educaţie
3.introducerea standardelor de caliatate
4. noul sistem de finanţare şi administrare a învăţământului
În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate – Asigurarea calităţii
în educaţie având ca obiectiv asigurarea calităţii procesului instructiv-educativ
din cadrul Fundaţiei „Gheorghe Ţiţeica”.
Prin măsurile pe care le-a propus în vederea realizării obiectivelor şi
priorităţile cuprinse în PDI, Fundaţia „Gheorghe Ţiţeica”, urmăreşte creşterea
calităţii şi eficienţei sistemului de educaţie şi instruire şi adaptarea acestuia la nevoile
în schimbare ale societăţii româneşti şi europene.
VI. 1. starea infrastructurii şcolii neadaptată cerinţelor derulării procesului instructiv-
educativ
2.insuficienţa facilităţilor şi instrumentelor moderne de pregătire pentru
dobândirea competenţelor şi abilităţilor cerute de angajatori.
Infrastructurii Fundaţiei ,,Gheorghe Ţiţeica” cu accent pe domeniile prioritare
locale având ca obiectiv modernizarea nivelului de competenţe şi abilităţi cerute
de piaţa muncii.
VII. 1. rata ridicată a abandonului şcolar

2. motivaţie scăzută pentru performanţa şcolară
performanţei şcolare a elevilor având ca obiectiv implementarea unor strategii
didactice moderne care să permită creşterea calităţii actului didactic şi educativ.
VIII. 1. scăderea interesului tinerilor pentru cunoaşterea ethosului românesc

2. nevoia promovării valorilor democraţiei şi ale statului de drept
3. dezinteresul manifestat de unele cadre didactice pentru atragerea elevilor în
activităţi educative extraşcolare.
În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate – intensificarea
activităţii extraşcolare având ca obiectiv educarea în spiritul păstrării tradiţiilor şi
valorilor culturale, artistice, sportive româneşti şi universale.
43
PRIORITĂŢI ŞI ŢINTE STRATEGICE
PRIORITATEA 1. – Adaptarea ofertei învăţământului particular în

concordanţă cu nevoile de dezvoltare economică şi socială a judeţului
Mehedinţi.
Obiectiv: - adaptarea ofertei educaţionale a şcolii postliceale particulare la tendinţele
actuale de dezvotare economică regională şi locală în vederea integrării în UE.
Context: - scăderea populaţiei şcolare
- creşterea ratei abandonului şcolar
Ţinte: - diversificarea metodelor de orientare şi consiliere profesională, astfel încât
numărul elevilor cuprinşi în nivelul 5 de calificare să crească cu 80%;
- creşterea numărului de clase din nivelul 5 de calificare pentru domeniile
prioritare cu 20%;
- reducerea abandonului şcolar sub 5%;
Măsurat prin: - număr de locuri alocat domeniilor prioritare ale şcolii

- rata retenţiei
- numărul absolvenţilor încadraţi în producţie
MĂSURI / ACŢIUNI PENTRU ATINGEREA ORIZONT RESPONSABIL
OBIECTIVULUI DE TIMP
Analiza şi diagnoza evoluţiei populaţiei şcolare, Ianuarie Director
precum şi a pieţei muncii şi elaborarea unui plan 2018
de şcolarizare în conformitate cu PDI
Participarea la târgul de ofertă educaţională Mai Echipa la nivelul
2018 unităţii
Colaborarea cu şcolile din judeţ, prezentarea ofertei Permanent Echipa managerială
de şcolarizare şi atragerea elevilor către şcoala
noastră
Consultarea partenerilor Permanent Echipa managerială
Formarea şi dezvoltarea elevilor a competenţelor şi Permanent Şefii comisiilor
abilităţilor cheie şi a celor profesionale care să le metodice
asigure integrarea rapidă pe piaţa muncii .
44
Conştientizarea cadrelor didactice pentru o Permanent Director

activitate educativă susţinută şi permanentă în CA
vederea combaterii absenteismului şi cazurilor de
indisciplină (cursuri de management educaţional,
dezbateri în comisia diriginţilor, consilii
profesionale)
Parteneri:
 CLDPSFP
 CCD
 CJAPP
 ARCS
 PRIMĂRIA DROBETA TURNU SEVERIN
Resurse:
 Fonduri autofinanţare ( taxe de şcolarizare)
 Sponsorizări
PRIORITATEA 2: Îmbunătăţirea colaborării cu partenerii sociali în vederea

creşterii gradului de absorţie a absolvenţilor din sistemul de învăţământ
postliceal.
Obiectiv: - crearea unui parteneriat eficient între angajatori şi sistemul de învăţământ
postliceal
Context: - colaborare discontinuă între unitatea noastră de învăţământ şi unii agenţi
economici
- insuficienta colaborare cu parteneriatul public-privat
- dezinteresul angajatorilor de a investi în formarea profesională
Ţinte: - încheierea de acorduri de parteneriat între Fundaţia „Gheorghe Ţiţeica” şi
agenţii interesaţi de absolvenţi;
- perfecţionarea mecanismelor de dezvoltare a parteneriatelor între
Fundaţia „Gheorghe Ţiţeica” şi angajatorii locali şi judeţeni;
Măsurat prin: - număr de contracte de colaborare şi convenţii între Fundaţia
„Gheorghe Ţiţeica”şi angajatorii locali
- număr de elevi care îşi desfăşoară practica clinică la unităţile din
sistemul sanitar
- număr de absolvenţi angajaţi în primul an de la absolvire
45

Dezvoltarea programelor de parteneriat existente şi Anual Director
identificarea de noi agenţi economici relevanţi din
municipiu şi judeţ pentru domeniul prioritar al şcolii
Valorificarea bazei de date existente la nivel regional Anual Echipa
şi local pe domeniul prioritar al şcolii managerială
Organizarea unor întâlniri de lucru între Fundaţia Semestrial Director
„Gheorghe Ţiţeica”şi partenerii economici identificaţi
pentru promovarea mecanismelor unor colaborări
eficiente pe principiul „câştig-câştig”
Convenţii de colaborare cu agenţii economici în La începutul Director
vederea desfăşurării practicii clinice anului şcolar
Organizarea de acţiuni de conştientizare a necesităţii Mai - iunie Echipa
de parteneriat anual managerială
 ziua porţilor deschise
 vizite la agenţii economici
 târguri de locuri de muncă
 întâlniri cu specialişti
Semnarea de protocoale/acorduri/convenţii de
parteneriat între Fundaţia „Gheorghe Ţiţeica” şi
angajatori
Dezvoltarea programelor de parteneriat al şcolii cu Permanent Echipa
instituţii locale şi naţionale managerială
Parteneri:
 CCD
 ISJ MEHEDINŢI
 PRIMĂRIA -DROBETA TURNU SEVERIN
 CONSILIUL LOCAL- DROBETA TURNU SEVERIN
 DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
 SPITALUL DE URGENŢĂ- DROBETA TURNU SEVERIN
 SPITALUL MUNICIPAL- ORŞOVA
 SPITALUL MUNICIPAL- MOTRU
Resurse:
 Fonduri autofinanţare
 Sponsorizări
PRIORITATEA 3: Dezvoltarea resurselor umane în raport cu priorităţile

locale şi regionale.
46
Obiectiv: - formarea contibuă a cadrelor didactice pentru pregătirea elevilor în

concordanţă cu abilităţile şi competenţele cerute pe piaţa muncii.
Context: - nevoia învăţării centrate pe elev
- nevoia dezvoltării competenţelor şi abilităţilor în domeniul tehnologiei
informaţiei şi comunicaţiei pentru cadrele didactice
Ţinte: - 80% din cadrele didactice pregătite prin sistemul de formare continuă;
Măsurat prin: - număr de cursuri de pregătire efectuate
- număr de profesori formaţi
MĂSURI / ACŢIUNI PENTRU ORIZONT RESPONSABIL
ATINGEREA OBIECTIVULUI DE TIMP
Participarea cadrelor didactice la programele de Semestrial Director
formare continuă organizate de ISJ, CCD , (anual)
CNDIPT şi obţinerea unor rezultate de performanţă
Participarea tuturor cadrelor didactice la cursurile Sesiuni Director
de formare pe tema „Învăţarea centrată pe elev” Organizate
( organizate în şcoală ) special
Adapatarea strategiilor didactice şi a curriculumului Permanent Echipa managerială
la particularităţile de vârstă şi nivelul de cunoştinţe Responsabili de
al elevilor în vederea îmbunătăţirii randamentului catedră
şcolar
Parteneri:
 ISJ MEHEDINŢI
 CCD MEHEDINŢI
 UNIVERSITĂŢI
Resurse:
 Sponsorizări
PRIORITATEA 4: Planificarea ofertei educaţionale în concordanţă cu cerinţele

pieţei muncii.
Obiectiv: Dezvoltarea unui sistem informaţional pentru planificarea ofertei
educaţionale în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii
Context: - lipsa unor prognoze pe termen mediu şi lung
- lipsa unui sistem unitar de indicatori
- lipsa unei structuri de comunicare şi de coordonare a analizelor de piaţă.
Ţinte: - Sistem informatic între actorii regionali relevanţi pentru realizarea
planificării şi previziunii ofertei educaţionale ( AJOFM; ISJ; agenţi economici)
- Observator economic regional şi judeţean;
Măsurat prin: - un sistem internet funcţional
47
- observator economic regional şi judeţean

Analiza tendinţelor de dezvoltare regională şi locală Ianuarie 2018 Director
ca bază pentru fundamentarea ofertei educaţionale Echipa de lucru
PDI
Realizarea unei infrastructuri de comunicaţii şi Ianuarie 2018 Director
achiziţionarea softului pentru administrarea bazei CA
de date de la local şi regional. Serviciu
contabilitate
Cadre didactice instruite pentru utilizarea 2014-2020 Echipa managerială
sistemului informaţional şi a bazei de date
Înfiinţarea unui cabinet şi a unei comisii de lucru Ianuarie 2018 Director
pentru promovarea imaginii şcolii.
Parteneri:
 CCD
 ISJ MEHEDINŢI
 PRIMĂRIA -DROBETA TURNU SEVERIN
 CONSILIUL LOCAL- DROBETA TURNU SEVERIN
 SPITALUL DE URGENŢĂ- DROBETA TURNU SEVERIN
 SPITALUL MUNICIPAL- ORŞOVA
 SPITALUL MUNICIPAL- MOTRU
 Resurse: Fonduri autofinanţare, Sponsorizări
PRIORITATEA 5 – Asigurarea calităţii în educaţie

Obiectiv: - Asigurarea calităţii procesului instructiv-educativ din cadrul Fundaţiei
„Gheorghe Ţiţeica”
Context: - aderarea României la UE
- aplicarea legii calităţii în educaţie
- introducerea standardelor de caliatate
- noul sistem de finanţare şi administrare a învăţământului
Ţinte: - îmbunătăţirea pregătirii generale a cadrelor didactice
- dezvoltarea la elevi a abilităţilor necesare integrării într-o societate a
cunoaşterii
- asigurarea accesului tuturor la pregătirea TIC
- atragerea elevilor spre cercetare, ştiinţă şi tehnică
- utilizarea resurselor cât mai eficient
- formarea la elevi a abilităţilor necesare socializării, recunoaşterea
drepturilor şi a îndatoririlor
48
Măsurat prin: - număr de cadre didactice participante la cursurile de formare

continuă şi dezvoltare profesională şi personală
- număr de elevi participanţi la concursurile şi olimpiadele şcolare
- număr de elevi care îşi continuă studiile pentru obţinerea nivelului 5
- număr de cadre didactice implicate în activitatea educativă
- creşterea procentului de promovabilitate
- creşterea procentului de promovabilitate a examenelor de sfârşit de
ciclu

Constituirea Comisiei pentru evaluarea şi Septembrie C.A. şi C.P.
asigurarea calităţii 2018
Participarea cadrelor didactice la cursul de formare 2016-2017 Echipa managerială
„Asigurarea calităţii” susţinut de reprezentanţi ai
ARACIP
Participarea tuturor cadrelor didactice la cursuri de 2016-2017 Director
formare pe tema „Asigurarea calităţii” organizate în
şcoală de către participanţii la cursurile ARACIP
Monitorizarea şi evaluarea acţiunilor pentru Permanent Comisia pentru
atingerea obiectivelor specifice curriculumului evaluare şi
asigurarea calităţii
Monitorizarea şi evaluarea acţiunilor pentru Permanent C.A.
atingerea obiectivelor specifice proiectului de Comisia pentru
dezvoltare a resurselor umane evaluarea şi
Monitorizarea şi evaluarea acţiunilor pentru Permanent Director, C.A.
atingerea obiectivelor specifice proiectelor privind Comisia pentru
dezvoltarea relaţiilor comunitare evaluarea şi
Pregătirea evaluării externe printr-o evaluare Final de an Director, C.A.
internă conform indicatorilor şi standardelor de şcolar Comisia pentru
evaluare a unităţii de învăţământ din Legea evaluarea şi
asigurării calităţii în educaţie. asigurarea calităţii
Parteneri:
 ISJ MEHEDINŢI
 CONSILIUL ELEVILOR
 AGENŢI ECONOMICI
 COMUNITATEA LOCALĂ
Resurse:
 Sponsorizări
49
PRIORITATEA 6: Îmbunătăţirea infrastructurii Fundaţiei „Gheorghe

Ţiţeica” cu accent pe domeniile prioritare locale
Obiectiv: Modernizarea şi dotarea spaţiilor de învăţământ în vederea asigurării
nivelului de competenţe şi abilităţi cerute de piaţa muncii.
Context: Insuficienţa facilităţilor şi instrumentelor moderne de pregătire pentru
dobândirea competenţelor şi abilităţilor cerute de angajatori.
Ţinta: Modernizarea Fundaţiei „Gheorghe Ţiţeica” din punct de vedere al
infrastructurii şi dotării (clădiri, utilităţi, echipamente, mijloace de învăţământ, soft
educaţional).
Măsurat prin: - etaj superior al clădirii existente
- truse medicale
- substanţe chimice
- soft educaţional achiziţionat

Analiza infrastructurii şi a dotării actuale ale Ianuarie 2018 Echipa managerială
Fundaţiei „Gheorghe Ţiţeica” şi stabilirea
standardelor corespunzătoare de dotări.
Activitatea de proiectare tehnică: Februarie Echipa managerială
 expertiză în construcţii 2018
 proiectul tehnic
 detalii de execuţie
Contractarea şi execuţia lucrărilor de modernizare Ianuarie 2018 Echipa managerială
Atragerea de finanţări din partea agenţilor Permanent Echipa managerială

economici pentru îmbunătăţirea bazei materiale a
şcolii
Stabilirea unui buget anual pentru achiziţionarea de Decembrie CA
carte şcolară pentru bibliotecă din fonduri anual
extrabugetare, sponsorizări
Educaţia permanentă a elevilor în spiritul Permanent Echipa managerială
întreţinerii bazei materiale existente şi crearea de Cadrele didactice
materiale didactice
Dotarea cu echipamente a laboratoarelor şi sălii de anual Echipa managerială
aplicaţie pentru nivelul 3 de calificare
Parteneri:
 ISJ MEHEDINŢI
50
 MEN
 ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ
 PATRONATE
 ONG
Resurse:
 Sponsorizări
PRIORITATEA 7 - Îmbunătăţirea performanţei şcolare

Obiectiv: Implementarea unor strategii didactice moderne care să permită creşterea
calităţii actului didactic şi educativ
Context: - Rata ridicată a abandonului şcolar
- motivaţie scăzută pentru performanţa şcolară
Ţinta: Obţinerea de performanţe şcolare în conformitate cu standardele naţionale
Măsurat prin: - număr de elevi participanţi
- rata retenţiei

Utilizarea în pregătirea elevilor a bazei didactice Permanent Cadrele didactice
moderne din dotarea şcolii
Utilizarea echipamentelor agenţilor economici Permanent Echipa managerială
(echipamente de care şcoala nu dispune), în vederea Agenţi economici
pregătirii elevilor
Program de pregătire suplimentară a elevilor în Conform Şefii ariilor
vederea susţinerii examenelor de absolvire planificării curriculare
Stimulare morală şi financiară a elevilor cu situaţie Permanent Echipa managerială
foarte bună la învăţătură
Parteneri:
 ISJ Mehedinţi
 ASOCIAŢII PATRONALE
 AGENŢI ECONOMICI
 AUTORITĂŢI LOCALE
Resurse:
 Sponsorizări
PRIORITATEA 8 - Intensificarea activităţii extraşcolare

Obiectiv: - educarea în spiritul păstrării şi perpetuării tradiţiilor şi valorilor
culturale, artistice, sportive, româneşti şi universale.
51
Context: - scăderea interesului tinerilor pentru cunoaşterea ethosului românesc

- nevoia promovării valorilor democraţiei şi ale statului de drept
Ţinte:- formarea personalităţii prin însuşirea valorilor culturii naţionale şi universale
- educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
omului, al demnităţii şi toleranţei
- dezvoltarea armonioasă prin educaţie fizică, educaţie igieno-sanitară şi
practicarea sportului
Măsurat prin: - număr de activităţi cultural artistice şi sportive organizate de
Fundaţia „Gheorghe Ţiţeica” pe plan local şi judeţean.
- număr de elevi cuprinşi în formaţiile cultural artistice şi sportive ale
Fundaţiei „Gheorghe Ţiţeica”.
- număr de cadre didactice implicate în activitatea extraşcolară.

Selectarea elevilor cu înclinaţii artistice sau Permanent Director
sportive Comisia pentru
activităţi
extraşcolare
Constituirea de formaţii, ansambluri, echipe Comisia pentru
cultural artistice şi sportive, cercuri pe obiecte Februarie activităţi
2018 extraşcolare
Organizarea unor expoziţii cu lucrări realizate de Semestrial Consilier educativ
elevi (pictură, grafică, fotografii)
Editarea unor reviste Semestrial Colective redacţie
Profesorii
coordonatori
Excursii şi vizite tematice cu elevii şi cadrele Semestrial Responsabili arii
didactice curriculare
Spectacole cultural – artistice organizate pentru Semestrial Director
comunitatea locală în vederea atragerii de fonduri Consilier educativ
extrabugetare
Programe de parteneriat cu Palatul copiilor, Permanent Director
Inspectoratul pentru protecţia mediului, Direcţia de Consilier educativ
Sănătate Publică
Parteneri:
 ISJ MEHEDINŢI
 CONSILIUL ELEVILOR
 ONG-URI
 PALATUL COPIILOR
52
 INSPECTORATUL PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

Resurse:
 Sponsorizări
4.5. OPŢIUNI STRATEGICE
4.5.1. DEZVOLTAREA CURRICULARĂ
1. Analiza metodologiilor specifice actuale de predare în domeniu;

2. Analiza prealabilă referitoare la nevoile specifice exprimate de clienţi
efectuată la elaborarea ofertei curriculare ;
3. Analiza comparativă a programei analitice pe baza unor modele ;
4. Analiza neconformităţilor constatate pe parcursul anului şcolar precedent şi
luarea măsurilor corective.
5. Diversificarea ofertei de CDŞ .
6. Elaborarea , actualizarea, după caz, avizarea şi aprobarea programelor din
CDŞ.
7. Prezentarea ofertei curriculare avându-se în vedere: elementele care sunt luate
în considerare la aprecierea finală, modul de verificare (scris, oral, scris şi oral,
asistat de calculator); tipul de subiecte (subiecte de sondaj, test, întrebări din
întreaga materie); ponderea între verificarea cunoştinţelor teoretice şi practice;
modul de desfăşurare a activităţii de predare; bibliografia minimală;
precizarea modului de refacere a probelor de verificare respinse.
8. Proiectarea ,organizarea şi desfăşurarea activităţilor de adaptare a strategiei de
predare -învăţare la programele de pregătire oferite
9. Valorificarea bazei de date existente la nivel regional şi local pe domeniul
prioritar al şcolii .
4.5.2. DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
1. Formarea şi dezvoltarea elevilor a competenţelor şi abilităţilor cheie şi a celor

profesionale care să le asigure integrarea rapidă pe piaţa muncii.
2. Conştientizarea cadrelor didactice pentru o activitate educativă susţinută şi
permanentă în vederea combaterii absenteismului şi cazurilor de indisciplină
53
(cursuri de management educaţional, dezbateri în comisia diriginţilor, consilii

profesionale).
3. Analiza şi diagnoza evoluţiei populaţiei şcolare, precum şi a pieţei muncii şi
elaborarea unui plan de şcolarizare în conformitate cu PDI.
4. Analiza tendinţelor de dezvoltare regională şi locală ca bază pentru
fundamentarea ofertei educaţionale.
5. Participarea tuturor cadrelor didactice la cursurile de formare .
6. Adapatarea strategiilor didactice şi a curriculumului la particularităţile de
vârstă şi nivelul de cunoştinţe al elevilor în vederea îmbunătăţirii
randamentului şcolar.
7. Cadre didactice instruite pentru utilizarea sistemului informaţional şi a bazei
de date.
8. Participarea cadrelor didactice la programele de formare continuă organizate
de ISJ, CCD şi obţinerea unor rezultate de performanţă.
9. Realizarea unor criterii şi instrumente de evaluare periodică a personalului
didactic, nedidactic şi auxiliar.
10. Evaluarea personalului didactic prin teste, chestionare, asistenţă la ore.
11. Stabilirea, în statul de funcţiuni, a necesarului de cadre didactice pentru
funcţionarea unităţii de învăţământ în funcţie de planul de şcolarizare
prognozat, de nivelul de şcolarizare, de profilul şi de specializările/ calificările
profesionale existente în oferta educaţională.
12. Asigurarea necesarului de personal didactic auxiliar şi de personal nedidactic
calificat în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic şi a
celorlalte acte normative în vigoare.
13. Diversificarea metodelor de orientarea şi consiliere profesională astfel încât
numărul elevilor cuprinşi în nivelul 5 de calificare să crească cu 80%.
14. Creşterea numărului de clase din nivelul 5 de calificare pentru domeniile
prioritare cu 20%.
15. Reducerea abandonului şcolar sub 5%.
16. Îmbunătăţirea pregătirii generale a cadrelor didactice.
17. Dezvoltarea la elevi a abilităţilor necesare integrării într-o societate a
cunoaşterii.
18. Formarea la elevi a abilităţilor necesare socializării, recunoaşterea drepturilor
şi a îndatoririlor.
54
4.5.3. DEZVOLTAREA BAZEI MATERIALE

1. Modernizarea Fundaţiei „Gheorghe Ţiţeica” din punct de vedere al
infrastructurii şi dotării (clădiri, utilităţi, echipamente, mijloace de învăţământ,
soft educaţional).
2. Realizarea unei infrastructuri de comunicaţii şi achiziţionarea softului pentru
administrarea bazei de date de la local şi regional.
3. Dotarea spaţiilor şcolare, administrative şi auxiliare.
4. Achiziţionare de manuale şi cărţi pentru biblioteca şcolii.
5. Achiziţionarea unor calculatoare mai performante.
6. Dotarea laboratoarelor cu calculatoare, planşe, instrumentar de laborator,
substanţe.
7. Selectarea şi păstrarea documentelor şcolare.
8. Adecvarea tipului laboratoarelor, al cabinetelor, al sălilor de aplicaţie etc. la
nivelul de şcolarizare şi profilul unităţii de învăţământ, la modulele cuprinse în
planul de învăţământ.
9. Respectarea, în spaţiile şcolare deţinute, a regulilor de igienă privind unităţile
pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor, conform legislaţiei
în vigoare (norme generale şi specifice).
10. Localizarea uşoară a spaţiilor şcolare prin semnalizarea lor corespunzătoare.
11. Existenţa spaţiilor sanitare şi dotarea lor în conformitate cu normativele de
igienă în vigoare.
12. Existenţa unei strategii de atragere sistematică a unor resurse materiale cu
implicarea principalilor actori educaţionali (elevi, profesori, părinţi, autorităţi
locale)
4.5.4. DEZVOLTAREA RELAŢIILOR COMUNITARE ŞI

INTERNAŢIONALE
1. Organizarea unor întâlniri de lucru între Fundaţia „Gheorghe Ţiţeica”şi

partenerii economici identificaţi pentru promovarea mecanismelor unor
colaborări eficiente pe principiul „câştig-câştig”.
2. Semnarea de protocoale/acorduri/convenţii de parteneriat între Fundaţia
„Gheorghe Ţiţeica”şi angajatori.
3. Dezvoltarea programelor de parteneriat existente şi identificarea de noi agenţi
economici relevanţi din municipiu şi judeţ pentru domeniul prioritar al şcolii.
4. Înfiinţarea unui cabinet şi a unei comisii de lucru pentru promovarea imaginii
şcolii.
55
5. Participarea la târgul de ofertă educaţională.

6. Colaborarea cu şcolile din judeţ, prezentarea ofertei de şcolarizare şi atragerea
elevilor către şcoala noastră.
7. Consultarea partenerilor.
8. Dezvoltarea programelor de parteneriat al şcolii cu instituţiile locale şi
naţionale.
9. Convenţii de colaborare cu agenţii economici în vederea desfăşurării stagiului
clinic.
10.Organizarea de acţiuni de conştientizare a necesităţii de parteneriat:
a. ziua porţilor deschise
b. vizite la agenţii economici
c. târguri pentru locuri de muncă
d. întâlniri cu specialişti
4.5.5. CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE

Se va urmări :
Consultarea factorilor responsabili pentru îndeplinirea acţiunilor şi a
termenelor stabilite
Revizuirea, eventual, a acţiunilor specifice pentru atingerea unui obiectiv
Consultarea cadrelor didactice asupra dezvoltării instituţionale a şcolii şi
rezolvarea eventualelor probleme
Evaluarea periodică a îndeplinirii obiectivelor fixate
DIRECTOR,
PROF. MIRELA-MARIANA BIBAN
56
PROCEDURI OPERAŢIONALE
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,,GHEORGHE ŢIŢEICA”

DROBETA TURNU SEVERIN
PROCEDURA OPERAŢIONALĂ
REVIZUIREA PERIODICĂ A PDI-ULUI SI OFERTEI EDUCAŢIONALE
COD: PO – CTLS -RPPOE - 15

Standard aplicabil : Legea nr. 87/13 aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de
Urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei,
Manualul calităţii, Manual elaborarea PDI
Ediţia: 1
Revizia: 0/2014 ,Revizia: 1/2015 ,Revizia: 2/2016,Revizia: 3/2017 Revizia: 4/2018

Exemplar controlat nr. 1
Director,
APROBAT Prof. Mirela-Mariana Biban
Semnătura
Data :30 septembrie 2014
VERIFICAT Director,
Prof. Mirela-Mariana Biban
Semnătura
ELABORAT Medic Stuparu Gabriela
Semnătura
57
Documentul intră în vigoare de la data de: 15 septembrie 2018

Prezentul document este proprietatea Şcolii Postliceale Sanitare ,,Gheorghe Ţiţeica” din
Drobeta Turnu Severin . Orice multiplicare sau utilizare totală sau parţială a acestuia este
permisa numai cu acordul scris al directorului.
PROCEDURA OPERATIONALA COD:PO – CTLS – RPPOE -15

ŞCOALA POSTLICEALĂ REVIZUIREA PERIODICA A PDI SI Rev: 0,1,2,3,4
SANITARĂ OFERTEI EDUCATIONALE Pag 1 /3 , Exemplarul nr. 1
,,GHEORGHE ŢIŢEICA”
INDICATORUL ACTUALIZĂRILOR, APROBĂRILOR ŞI REVIZIILOR
Revizia / data Partea Nume, prenume, semnatură

aplicarii revizuită Elaborat Verificat Aprobat
R0 – 09.2014 Elaborare Medic Stuparu Prof.Mirela- Prof.Mirela-
R1 – 09.2015 ediţia 1 Gabriela Mariana Biban Mariana Biban
R2 – 09.2016
R2 – 09.2017
R2 – 09.2018

ŞCOALA POSTLICEALĂ REVIZUIREA PERIODICA A PDI SI Rev: O,1,2,3,4
SANITARĂ ,,GHEORGHE OFERTEI EDUCATIONALE Pag 2 / 3 , Exemplarul nr. 1
ŢIŢEICA”
1. Scop
Procedura este utilizată pentru revizuirea periodică a planului de dezvoltare
instituţională al şcolii şi a ofertei educaţionale.
2. Aria de cuprindere
Aceasta procedură se va aplica întregului personalul didactic, didactic auxiliar,
administrativ si elevilor unităţii şcolare.
3. Responsabilităţi
Procedura este pusă în aplicare de către membrii CEAC si comisiei de monitorizare PDI
4. Observaţie
Revizuirea PDI-ului si a ofertei educaţionale este făcută ori de câte ori este nevoie.
5. Procedura
Pentru stabilirea eficienţei unităţii şcolare şi a nevoilor de formare ale comunităţii
bisemestrial se vor aplica chestionare elevilor, cadrelor didactice,părinţilor, agenţilor
economici cu care unitatea scolara colaborează, reprezentantilor comunitătii locale,
altor beneficiari indirecţi care manifestă interes faţă de oferta şcolii.
Chestionarele sunt administrate de către membrii CEAC şi consilierul şcolar.
Evaluările parţiale vor fi analizate în Consiliul de Administraţie în vederea stabilirii
plusurilor şi minusurilor ca şi a măsurilor de redresare.
Întregul plan de acţiune va fi monitorizat de director, care are sarcina de a
interveni ori de câte ori este necesar pentru ameliorarea rezultatelor obţinute şi
stabilirea direcţiilor de acţiune viitoare, concluziile desprinse fiind analizate şi în
Consiliul profesoral.
58
În şedinţele Consiliului de administraţie se va analiza gradul de realizare a

obiectivelor propuse , nevoile viitoare ale beneficiarilor şcolii şi vor fi stabilite planul de
acţiune si oferta pentru anul viitor

ŞCOALA POSTLICEALĂ REVIZUIREA PERIODICA A PDI SI Rev: 0,1,2,4
SANITARĂ ,,GHEORGHE OFERTEI EDUCATIONALE Pag 3 / 3 , Exemplarul nr. 1
ŢIŢEICA”
Responsabilitatea Frecvenţa
Tipul activităţii monitorizării şi monitorizării
evaluării
Intocmirea seturilor de Membrii CEAC lunar
date care să sprijine , consilier educativ
monitorizarea ţintelor
Monitorizarea periodică CEAC trimestrial
a implementării acţiunilor Responsabili
individuale comisii metodice
Comunicarea acţiunilor Directorul trimestrial
corective în lumina
rezultatelor obţinute
Analiza informaţiilor Membrii CEAC, anual
privind progresul realizat consilier educativ
în atingerea ţintelor
Stabilirea metodologiei CEAC anual
de evaluare şi a
indicatorilor de evaluare
a impactului asupra
comunităţii
Prezentarea generală a CEAC anual
progresului realizat în
atingerea ţintelor
Evaluarea progresului în Directorul anual
atingerea ţintelor.
Actualizarea acţiunilor
din PDI si a ofertei
educationale în lumina
evaluării
5. Monitorizarea
Implementarea procedurii va fi monitorizată şi analizată în cadrul Comisiei pentru
Asigurarea Calitătii , pentru a se determina modul în care este implementată şi a se
stabili recomandările pentru îmbunătătirea activităţii şi eliminarea disfuncţionalităţilor.
59

Actualizarea sistematică a bazei de date
COD: PO –ŞPSGŢ- ASBD-06

Standard aplicabil : Regulament de organizare şi funcţionare a unităţilor de
învăţământ preuniversitar. Manualul calităţii
Ediţia: 1
Revizia: 0/2014 ,Revizia: 1/2015, Revizia: 2/2016 ,Revizia: 3/2017,
Revizia: 4/2018
Director,
Semnătura
VERIFICAT Director,
Semnătura
Data :30septembrie 2014
ELABORAT Secretar,Albici Alexandru

Semnătura

60
Drobeta Turnu Severin. Orice multiplicare sau utilizare totală sau parţială a acestuia este
PROCEDURA OPERATIONALA
ŞCOALA POSTLICEALĂ Actualizarea sistematică a bazei de COD: PO – ŞPSGŢ - ASBD-06
SANITARĂ ,,GHEORGHE date
ŢIŢEICA”
Rev: 0,1,2
Pag 1 / 3 , Exemplarul nr. 1

Revizia / Partea Nume, prenume, semnatură
data aplicarii revizuită Elaborat Verificat Aprobat
Elaborare Mirela- Mirela-
Ec.ALBICI Mariana Mariana
R0-01.2014 ediţia 1 ALEX
R1-01.2015 Biban Biban
AND
R2-01.2016 RU
R3-01.2017
R4-01.2018
ŞCOALA POSTLICEALĂ Actualizarea sistematică a bazei de COD: PO –– ŞPSGŢ - ASBD-06
SANITARĂ ,,GHEORGHE date
ŢIŢEICA”
Rev: 0,1,2,3,4
6. Scop
Procedura este utilizată pentru asigurarea actualizării sistematice a bazei de
date.
Procedura se aplică pentru toate informaţiile deţinute la nivelul şcolii.
Procedura este pusă în aplicare de către compartimentul secretariat şi
informaticianul şcolii.
9. Procedura
4.1 Baza de date a unităţii şcolare va fi structurată conform solicitărilor
ministerului şi inspectoratului şcolar.
4.2. În baza de date vor fi încărcate în mod continuu toate informaţiile solicitate,
la termene stabilite de către organismele tutelare, dar şi de câte ori se produc
modificări în structura acesteia.
61
4.3 Un regim similar se aplică şi pentru informaţiile pe care şcoala le are postate
pe site, în BDNE, în baza AEL ca şi în alte baze de date care vor fi realizate
după data realizării acestei proceduri.
5. Monitorizarea
Implementarea procedurii va fi monitorizată şi analizată în cadrul Comisiei
pentru Asigurarea Calitătii , pentru a se determina modul în care este
implementată şi a se stabili recomandările pentru îmbunătătirea activităţii şi
eliminarea disfuncţionalităţilor.
62

Funcţionarea sistemului de comunicare
COD: PO – ŞPSGŢ-FSC-06
Ediţia: 1
Revizia: 0/2014 ,Revizia: 1/2015 ,Revizia: 2/2016, Revizia: 3/2017,
Revizia: 4/2018,
Director,
Semnătura
VERIFICAT Director ,
Semnătura
ELABORAT
Secretar,Albici Alexandru
Semnatura

63
PROCEDURA OPERATIONALA COD:PO – ŞPSGŢ – FSC - 02

ŞCOALA POSTLICEALĂ Functionarea Sistemului De
Rev: 0,1,2,3,4
SANITARĂ ,,GHEORGHE Comunicare
Pag 1 /4 , Exemplarul nr. 1
ŢIŢEICA”

R0 -09-2014 Elaborare Mirela- Mirela-
ALBICI Mariana Mariana
R1 -09-2015 ediţia 1 ALEXA
R2 -09-2016 Biban Biban
NDRU
R3 -09-2017
R4 -09-2018

Rev: 0,1,2,3,4
Pag2 /4 , Exemplarul nr. 1
ŢIŢEICA”
1. Scop
Procedura stabileşte modalităţile de comunicare cu elevii, personalul didactic şi

nedidactic, părinţii, angajatorii, inspectoratul şcolar şi alte instituţii interesate de
activitatea desfăşurată.
Procedura se aplică pentru toate situaţiile în care este necesară comunicarea

între terţe persoane care au tangenţă cu procesul instructiv – educativ derulat
în şcoală.
64
Procedura este pusă în aplicare de către conducerea şcolii, compartimentele

funcţionale, personalul şcolii şi elevii şcolii.
4. Procedura
4.1 Comunicarea cu personalul şcolii
Conducerea şcolii are obligaţia de a analiza orice solicitare a cadrelor didactice şi a
personalului care este depusă la secretariatul unităţii şcolare şi înregistrată.
Rezolvarea acestei situaţii se realizează după o discuţie prealabilă cu persoanele
implicate, iar decizia se comunică în scris, în termenul maxim stabilit de lege.
Compartimentul secretariat este obligat să transmită deciziile luate.
Comunicarea cu personalul şcolii este realizată şi verbal prin discuţiile purtate cu
aceştia şi în cadrul audienţelor solicitate.
Toate informaţiile de interes primite vor fi transmise celor interesaţi în cadrul
Consiliilor profesorale, a şedinţelor operative, prin afişare sau înmânare directă.

Rev: 0;1,2,3,4
ŢIŢEICA”
Toate documentele primite sau elaborate vor fi înregistrate în registrul de intrare –

ieşire al unităţii şcolare de către secretarul de serviciu.
4.2 Comunicarea cu elevii
Se realizează prin discuţii individuale formale şi informale purtate ori de cîte ori
este necesar. Se vor utiliza în acest sens şi şedinţele Consiliului Consultativ al
elevilor ca şi audienţele.
Solicitările individuale ale elevilor adresate în scris conducerii şcolii vor fi rezolvate
în timp util, cu respectarea legalităţii.
În cazul în care aceste solicitări implică luarea unor decizii ce implică şi alte
persoane acestea vor fi încunoştiinţate, luându-se în prealabil şi legătura cu familia
elevilor.
Diriginţii au obligaţia de a informa elevii şi conducerea şcolii despre orice problemă
individuală sau colectivă care determină perturbarea funcţionării procesului
educaţional.
65
4.3 Comunicarea cu angajatorii
Conducerea şcolii este direct interesată în menţinerea unui schimb informaţional cu

societăţile cu care sunt realizate convenţii de colaborare. Comunicarea se va realiza
prin adrese, informări. Se vor culege informaţii despre activitatea desfăşurată de
elevi în societăţile respective, atât în

Rev: 0;1,2,3,4
ŢIŢEICA”
timpul activităţii practice cât şi după finalizarea acesteia şi angajarea absolenţilor,

pentru a se stabili eficienţa unităţii şcolare.
Vor fi aduse la cunoştinţă oportunităţile oferite de către agenţii economice ca şi
cele oferite de unitatea şcolară pentru formarea adulţilor.
4.4 Comunicarea cu ISJ Mehedinţi, Primăria Drobeta Tr. Severin, alte instituţii
Se realizează în scris,telefonic, mass-media,e-mail, în funcţie de necesităţi. Vor fi

aduse la cunoştinţa persoanelor implicate toate deciziile care au legătură cu aceste
solicitări.
Toată corespondenţa este înregistrată în registrul de intrare – ieşire, inclusiv
corespondenţa electronică.
5. Monitorizarea

eliminarea disfuncţionalităţilor
66

Funcţionarea sistemului de gestionare a informaţiilor. Confidenţialitate
în colectarea, prelucrarea şi utilizarea informaţiilor
COD: PO –ŞPSGŢ- FSGI-03

Ediţia: 1
Revizia: 0/2014, Revizia: 1/2015, Revizia: 2/2016, Revizia: 3/2017,

Exemplar controlat nr. 1 Revizia: 4/2018,
Director,
Semnătura
Data :02 octombrie 2014
Data : 02 octombrie 2015
VERIFICAT Director,
Semnătura
ELABORAT
Prof. Stuparu Dragoş
Semnătura
67
Documentul intră în vigoare de la data de: 01 octombrie 2018
PROCEDURA OPERATIONALA COD:PO –ŞPSGŢ – FSGI - 03

ŞCOALA POSTLICEALĂ FUNCTIONAREA SISTEMULUI DE
Rev: 0,1,2,3,4
SANITARĂ ,,GHEORGHE GESTIONARE A INFORMATIILOR
ŢIŢEICA”

Elaborare Prof. Stuparu Mirela- Mirela-
R0-02.2014 ediţia 1 Dragoş Mariana Mariana
R1-02.2015 Biban Biban
R2-02.2016
R3-02.2017
R4-02.2018
PROCEDURA OPERATIONALA COD:PO – ŞPSGŢ – FSGI - 03

Rev:0,1,2,3,4
SANITARĂ ,,GHEORGHE GESTIONARE A INFORMATIILOR
ŢIŢEICA”
10. Scop
Procedura este utilizată pentru asigurarea funcţionării sistemului de gestionare a
informaţiilor, de prelucrare şi utilizare a acestora. Procedura descrie modalităţile
de organizare a acestei activităţi ca şi cele pentru păsrarea confidenţialităţii.

Procedura se aplică pentru toate informaţiile primate la nivelul şcolii.
Procedura este pusă în aplicare de către compartimetul secretariat,
contabilitate.
68
13. Procedura
5.1 Informaţiile referitoare la cadrele didactice se păstrează în dosarele acestora

şi sunt făcute publice numai acele informaţii legate de activitatea profesională a
cadrului didactic respectiv: grad, perfecţionări, studii absolvite, calificative.
Aceste informaţii sunt utilizate pentru realizarea bazei de date de la nivelul şcolii
pe support de hîrtie şi în format electronic.
La celelalte informaţii are acces secretarul şef şi directorul şcolii, ca şi organelle
abilitate în acest sens.
Nu se vor comunica telefonic sau pe altă cale informaţii legate de domiciliul
cadrelor didactice sau numărul de celular.
5.2 Informaţiile referitoare la elevi sunt păstrate în dosarele personale ale

acestora. Pe baza lor se completează cataloagele şi BDNE.
5.3 Accesul la documentele medicale este permis doar secretariatului şi
cabinetului medical. Persoanele respective nu vor comunica aceste
PROCEDURA OPERATIONALA COD:PO – ŞPSGŢ – FSGI - 03

Rev: 0,1,2,3,4
SANITARĂ , GESTIONARE A INFORMATIILOR
Pag 3/ 3 , Exemplarul nr. 1
,GHEORGHE ŢIŢEICA”
informaţii şi nu le vor face cunoscute în mod public. De asemenea directorul

scolii va face publice doar informaţiile legate strict de derularea procesului
educaţional, respectând codul deontologic al profesiei.
5.4 Informaţiile legate de personalul nedidactic au acelaşi regim ca cele pentru

cadrele didactice.
5.5 Dosarele personale se păstrează în condiţii de siguranţă, în fişete cu cheie.

Acelaşi regim îl au cărţile de muncă, dar accesul la acestea este permis doar
secretarului şef, contabilului şi directorului care operează modificările survenite
în acestea. Cărţile de muncă vor fi înmânate doar titularului.
5. Monitorizarea
69

MONITORIZARE PERFORMANŢEi
COD: PO –ŞPSGŢ -MP - 04

Standard aplicabil : Manualul calităţii
Ediţia: 1
Revizia: 0/2014 ,Revizia: 1/2015, Revizia: 2/2016, Revizia: 3/2017,
Revizia: 4/2018
Director,
Semnătura
Data : 15 ianuarie 2014
Data : 15 decembrie 2016
Semnătura
ELABORAT As. med.princ. Mihaela Daia

Semnătura
70
Documentul intră în vigoare de la data de: 15 decembrie 2018

PROCEDURA OPERATIONALA COD:PO –ŞPSGŢ – MP - 04

ŞCOALA POSTLICEALĂ PROCEDURA MONITORIZARE
Rev: 0,1,2,3,4
SANITARĂ ,,GHEORGHE PERFORMANŢE
ŢIŢEICA”

R0-01.2014 Elaborare As.med. princ. Prof.Mirela- Prof.Mirela-
R1-01.2015 ediţia 1 Mihaela Daia Mariana Biban Mariana Biban
R2-10.2016
R3-10.2017
R4-10.2018
PROCEDURA OPERATIONALA COD:PO – ŞPSGŢ – MP - 04

ŞCOALA POSTLICEALĂ MONITORIZARE REZULTATE
Rev: 0,1,2,3,4
SANITARĂ ,,GHEORGHE Pag 2 / 3 , Exemplarul nr. 1
ŢIŢEICA”
14. Scop
Procedura este utilizată pentru monitorizarea performanţelor şcolare şi
extraşcolare ale elevilor obţinute în timpul unui an şcolar.
Procedura se aplică pentru colectivul de elevi al şcolii
Procedura este pusă în aplicare de către cadrele didactice şi compartimentul
secretariat
17. Observaţie
Rezultatele monitorizării sunt făcute publice pe site-ul şcolii, prin anunţuri mass
– media, în cadrul şedinţelor cu părinţii, cu orice altă ocazie.
71
18. Procedura
4.1 Semestrial dirigintele clasei prezintă la secretariat statistica centralizată
privind performanţele la învăţătură ale clasei ca şi modul de comportament.
Sunt menţionate şi aspectele negative.
Secretariatul centralizează aceste rezultate pe clase şi le înaintează
inspectoratului şcolar şi serviciului de statistică.
Performanţele deosebite sunt evidenţiate în raportul de activitate semestrial.
De asemenea sunt centralizate şi performanţele obţinute la concursuri şcolare şi
olimpiade. Rezultatele deosebite sunt evidenţiate de către conducerea şcolii şi
premiate.
Statisticile generale şi rezulatele deosebite vor fi postate pe site-ul şcolii de
către profesorii de informatică.
PROCEDURA OPERATIONALA COD:PO – ŞPSGŢ – MP - 04

ŞCOALA POSTLICEALĂ MONITORIZARE REZULTATE
Rev: 0,1,2,3,4
SANITARĂ , Pag 3 / 3 , Exemplarul nr. 1
,GHEORGHE ŢIŢEICA”
Comisia de monitorizare a notării realizează statisticile generale, pe ani şcolari

pentru evidenţierea progresului şcolar şi prognozarea rezulatelor viitoare.
4.2 Semestrial dirigintele clasei realizează raportul privind activităţile

extraşcolare realizate în timpul semestrului ca şi rezultatele obţinute. Rezulatele
sunt centralizate de către consilierul de programe şi proiecte şi făcute publice pe
site-ul şcolii şi în diverse publicaţii. Simultan acesta realizează şi o prognoză a
rezultatelor viitoare.
5. Monitorizarea

72

Referitoare la constituirea şi păstrarea documentelor
COD: PO –ŞPSGŢ – CPD - 10

Standard aplicabil :
Ediţia: 1
Revizia: 0/2014 ,Revizia: 1/2015, Revizia: 2/2016, Revizia: 3/2017,
Revizia: 4/2018
Director,
Semnătura
Director,
VERIFICAT Prof. Mirela-Mariana Biban
Semnătura
ELABORAT Secretar ,
Albici Alexandru
Data: 15 ianuarie 2014
73

Documentul intră în vigoare de la dat de: 15 decembrie 2018

ŞCOALA POSTLICEALĂ COD: PO – ŞPSGŢ – CPD - 10
SANITARĂ ,,GHEORGHE CONSTITUIREA ŞI PĂSTRAREA
ŢIŢEICA” DOCUMENTELOR
Rev: 0,1,2

R0 – 01.2014 Elaborare Ec. ALBICI Prof. Mirela- Prof.Mirela-
R1 – 01.2015 ediţia 1 ALEXANDRU Mariana Biban Mariana Biban
R2 – 09.2016
R3 – 09.2017
R4 – 09.2018
ŞCOALA POSTLICEALĂ COD: PO –– ŞPSGŢ – CPD - 10
Rev: 0,1,2,3,4
19. Scop
Procedura este utilizată pentru asigurarea respectării legalităţii în activitatea de
constituire şi păstrare a documentelor legate de activitatea desfăşurată în cadrul
unităţii şcolare.
Procedura se aplică tuturor documentelor intrate, iesite ori intocmite pentru uz
intern, la nivelul tuturor compartimentelor funcţionale din cadrul şcolii.
Procedura este pusă în aplicare de către compartimentul secretariat,
contabilitate şi administrativ.
74
22. Procedura
Evidenţa documentelor
Creatorii si deţinătorii de documente sunt obligati sa inregistreze toate
documentele intrate, iesite ori intocmite pentru uz intern.
Inregistrarea documentelor se face la secretariatul unităţii şcolare, în registrul unic
de intrare - ieşire.
Inregistrarea se efectuează de către secretarul de serviciu.
Inregistrarea se efectueaza cronologic, in ordinea primirii lor, de la 1septembrie si
se incheie la 31 august ale fiecarui an.
Gruparea documentelor in dosare

Anual, documentele se grupeaza in unitati arhivistice, potrivit problematicii si
termenelor de pastrare stabilite in nomenclatorul documentelor de arhiva.
Stabilirea termenului de pastrare se face tinand cont de legile in vigoare, de
importanta practica pentru activitatea unităţii şcolare si, in mod deosebit, de
importanta informatiilor pe care le contin documentele.
La expirarea termenului de pastrare, aceste documente vor fi analizate de comisia
de selectionare si, dupa caz, pot fi propuse pentru eliminare sau reţinute
permanent.
lntr-un dosar se grupeaza documente referitoare la aceeasi problemă, cu acelasi
termen de pastrare.
In cazul acelorasi genuri de documente, intocmite pe perioade de timp diferite si,
respectiv, cu termene de pastrare diferite, se constituie
ŞCOALA POSTLICEALĂ COD: PO –– ŞPSGŢ – CPD - 10
Rev: 0,1,2,3,4
dosare separate, pentru fiecare termen de pastrare.

Nomenclatorul se aproba de catre conducerea şcolii si se confirma de catre Directia
Judeteana a Arhivelor Nationale.
Dupa confirmare, nomenclatorul va fi difuzat la toate compartimentele, in vederea
aplicarii lui.
75
Constituirea dosarelor
Dupa rezolvarea lor, documentele se grupeaza in dosare potrivit nomenclatorului si
se predau la depozitul arhivei firmei, in al doilea an de la constituire.
In vederea predarii dosarelor se efectueaza urmatoarele operatiuni:
• documentele cuprinse in dosar se ordoneaza cronologic, actele mai vechi
aflîndu-se deasupra si cele mai noi dedesubt;
• se indeparteaza acele, clamele, agrafele metalice, filele nescrise, dubletele;
• documentele din fiecare dosar se leaga in coperte de carton, in asa fel incat sa
se asigure citirea completa a textului, datelor si rezolutiilor;
• filele dosarelor se numeroteaza in coltul din dreapta sus, cu creion negru,
incepand cu numarul 1 (si pentru fiecare volum, cand este cazul);
• pe coperta dosarului se inscriu datele solicitate de către Direcţia Judeţeană a
Arhivelor Naţionale
lnventarierea dosarelor si predarea la arhiva

Dosarele se depun la arhiva unităţii şcolare pe baza de inventar si proces-verbal
de predare-primire.
Inventarul cuprinde toate dosarele cu acelasi termen de pastrare, create in cursul
unui an, de catre un compartiment. Astfel, fiecare compartiment va intocmi atatea
inventare cate termene de pastrare sunt prevazute in nomenclator, la
compartimenrul respectiv.
Inventarele se intocmesc in 3 exemplare pentru documentele nepermanente si in 4
exemplare pentru documentele permanente. Un exemplar ramane la
compartimentul care face predarea, celelalte se depun o data cu dosarele la arhiva.
Evidenta tuturor intrarilor si iesirilor de unitati arhivistice din depozit se tine pe
baza unui registru.
Scoaterea documentelor din evidenta arhivei se face numai cu aprobarea
conducerii unităţii si cu avizul Directiei Judetene a Arhivelor Nationale, in urma
selectionarii transferului in alt depozit de arhiva sau ca urmare a distrugerii
provocate de calamitati naturale ori de un eveniment exterior imprevizibil si de
neinlaturat.
Dosarele sunt scoase din evidenta arhivei pe baza unuia din
ŞCOALA POSTLICEALĂ COD: PO – – ŞPSGŢ – CPD - 10
Rev: 0,1,2,3,4
urmatoarele acte, dupa caz:

• proces-verbal de selecţionare;
• proces-verbal de predare/preluare;
• proces-verbal de constatare a deteriorarii complete documentelor sau a lipsei
acestora.
Selecţionarea documentelor
76
In cadrul unităţii şcolare secretarul şef realizează activitatea de selectionare a

documentelor prin analizarea fiecarei unitati arhivistice în parte, stabilindu-i
valoarea practica sau istorică. Hotararea luata se consemneaza intr-un proces-
verbal.
In aprecierea importantei documentelor, se are in vedere respectarea termenelor
de pastrare a documentelor, prevazute in nomenclatorul dosarelor, acordand o
atentie deosebita celor care au ca termen de pastrare permanent.
Procesul-verbal de selecţionare, insotit de inventarele documentelor propuse spre
eliminare ca fiind lipsite de valoare, precum si de inventarele documentelor ce se
pastreaza permanent, se inainteaza spre aprobare comisiei de selectionare din
cadrul Directiei Judetene a Arhivei Nationale.
Pastrarea documentelor
Unitatea şcolară este obligată sa pastreze documentele create sau deţinute, in
conditii corespunzatoare, asigurandu-le impotriva distrugerii, degradarii, sustragerii
ori comercializarii in alte conditii decat cele prevazute de lege.
La nivel de unitate şcolară s-a creat un spaţiu special amenajat pentru arhivarea
documentelor.
Matricele sigilare (sigilii, stampile), confectionate din metal, cauciuc sau orice alte
materiale, se inventeaza in ordinea darii lor in folosinţa, într-un registru.
0peratiuni arhivistice la documentele neconstituite pe probleme si

termene de pastrare
In cazul in care documentele nu sunt constitute in dosare (foi volante), fondarea se
efectueaza dupa criteriile enumerate mai sus. Ordonarea documentelor se executa
dupa criteriul cronologic, iar apoi se grupeaza pe probleme, in dosare.
Inventarierea dosarelor, registrelor etc. se intocmeste pe ani, indiferent de
termenul de pastrare.
Selectionarea se efectueaza de catre secretarul şef a şcolii.
ŞCOALA POSTLICEALĂ COD: PO – ŞPSGŢ – CPD - 10
Rev: 0;1,2,3,4
Arhivarea documentelor
Se deschid registre pentru fiecare inregistrare conform anexelor:
 Nomenclatorul arhivistic - formular netipizat
 Inventarul documentelor - formular netipizat
 Proces-verbal de predare-primire a documentelor- formular netipizat
 Registru de evidenja curenta a intrarilor-iesirilor unitatilor arhivistice -
formular netipizat
 Proces-verbal de selecţionare - formular netipizat
 Evidenta documentelor (primite, intocmite pentru uz intern) -formular
77
netipizat
 Proces-verbal de predare-preluare - formular netipizat
 Inventar al colectiei de matrice sigilare - formular netipizat
 Registru de depozit - formular netipizat
 Inventarul documentelor fara evidenţe - formular netipizat
23. Monitorizarea

implementată şi a se stabili recomandările pentru îmbunătătirea activităţii.
Anual arhiva unităţii şcolare este verificată de către o comisie numită în acest
sens de conducerea şcolii.
78

SIGURANŢA ELEVILOR
COD: PO – ŞPSGŢ - SI-07

Ediţia: 1
Revizia: 4/2018,
Director,
Semnătura
Data : 15 septembrie 2016
Semnătura
ELABORAT Prof. Vilceanu Ion

Semnătura
Data :15 ianuarie 2014
79


Prezentul document este proprietatea Şcoala Postliceală Sanitară ,,Gheorghe Ţiţeica” .
Orice multiplicare sau utilizare totală sau parţială a acestuia este permisa numai cu
acordul scris al directorului.
PROCEDURA OPERATIONALA COD:PO – ŞPSGŢ – SE - 07
ŞCOALA POSTLICEALĂ SIGURANŢA ELEVILOR
Rev: 0,1,2,3,4
ŢIŢEICA”

R0 –01.2014 Elaborare Prof. Vilceanu Prof.Mirela- Prof.Mirela-
R1 –01.2015 ediţia 1 Ion Mariana Biban Mariana Biban
R2 –09.2016
R3 –09.2017
R4 –09.2018
PROCEDURA OPERATIONALA COD:PO –– ŞPSGŢ – SE - 07

Rev:0,1,2,3,4
ŢIŢEICA”
24. Scop
Procedura este utilizată pentru asigurarea siguranţei elevilor
Procedura se aplică pentru colectivul de elevi al şcolii
Procedura este pusă în aplicare de către cadrele didactice, personalul
nedidactic.
27. Procedura
4.1 Siguranţa elevilor este deziderat major pentru întreg personalul unităţii
şcolare.
4.2 Pe parcursul derulării cursurilor paza întregului colectiv este
responsabilitatea personalului de pază, a profesorului de serviciu şi a
personalului de îngrijire.
În timpul orei responsabilitatea asigurării siguranţei elevilor revine cadrului
didactic care desfăşoară activitatea respectivă.
80
4.3 Orice aspect care ar putea determina nesiguranţa elevilor este adus la
cunoştinţă profesorului de serviciu care anunţă acest aspect organelor
competente: patrula şcolară de poliţie, Dispeceratul de Poliţie, Jandarmerie prin
apelarea numărului de urgenţă.
Numărul de urgenţă va fi făcut public elevilor şi întregului personal.
4.4 În cazul în care urgenţa este de natură medicală se anunţă imediat

cabinetul medical al unităţii şcolare, care ia măsurile corespunzătoare. Dacă
acest lucru nu este posibil este anunţat în regim de urgenţă Serviciul Salvare.
Responsabilitatea anunţării revine profesorului de serviciu şi secretarului de pe
tura respectivă.
PROCEDURA OPERATIONALA COD:PO –– ŞPSGŢ – SE - 07

Rev: 0,1,2,3,4
ŢIŢEICA”
5. Monitorizarea

81

PROCEDURA DE PRIM AJUTOR
COD: PO –ŞPSGŢ – PPA - 13

Standard aplicabil : Regulamentul de organizare si funcţionare a unitaţilor de
invaţamânt preuniversitar.
Ediţia: 1
Revizia: 4/2018,
Director,
Semnătura
Director,
VERIFICAT Prof. Mirela-Mariana Biban
Semnătura
ELABORAT Secretar ,
Albici Alexandru
Data: 15 ianuarie 2014
82

Prezentul document este proprietatea Şcoala Postliceală Sanitară ,,Gheorghe Ţiţeica”
Orice multiplicare sau utilizare totală sau parţială a acestuia este permisa numai cu
acordul scris al directorului.
PROCEDURA OPERAŢIONALA
ŞCOALA POSTLICEALĂ COD: PO – ŞPSGŢ – PPA - 17
SANITARĂ ,,GHEORGHE PROCEDURA DE PRIM AJUTOR
ŢIŢEICA”
Rev: 0,1,2,3,4
INDICATORUL ACTUALIZĂRILOR,APROBĂRILOR ŞI REVIZIILOR
Revizia Partea Nume, prenume, semnatură

Data aplicării revizuită Elaborat Verificat Aprobat
R0 -01.2014 Elaborare Prof. Mirela- Prof.Mirela-
As. med. princ. Mariana Biban Mariana Biban
R1 –01.2015 Ediţia 1 Dai
R2 –09.2016 a
R3 –09.2017 Mih
R4 –09.2018 aela
1.Scop
Procedura este utilizată pentru anunţarea serviciilor medicale de urgenţă.
2.Aria de cuprindere
Procedura se aplicâ pentru toate cazurile medicale înregistrate la nivelul şcolii.
3.Responsabilităţi
Procedura este pusă în aplicare de către profesorul de serviciu,cabinetul medical şi
compartimentul secretariat.
4.Procedura
4.1. Pentru orice situaţie medicală ivita în timpul orelor de curs profesorul de serviciu
anunţă cabinetul medical,reacţionând apoi în funcţie de hotărârile personalului medical.
4.2.În condiţiile în care este necesara intervenţia serviciului de urgenţă 112 şi anunţa
Serviciul Ambulanţa .Daca este cazul insoţeşte elevul la serviciul de urgenţă.
4.3.În urma anunţului profesorului de serviciu,secretariatul şcolii contacteaza părinţii şi îi
informează în legatura cu problema ivită şi modul în care a fost rezolvată.
83
4.4.În condiţiile în care profesorul medical din cabinetul medical nu este prezent ,profesorul
de serviciu anunţă serviciul de ambulanţă.
5.Monitorizarea
Implementarea procedurii va fi monitorizată şi analizată în cadrul Comisiei pentru
Asigurarea Calităţii,pentru a se determina modul în care este implementată şi a se stabili
recomandările pentru îmbunătăţirea activităţii şi eliminarea disfuncţionalităţilor.

PROCEDURA SPECIFICĂ,CUNOSCUTĂ SI ASUMATĂ DE PERSONALUL

UNITĂŢII DE INVĂTĂMÂNT PRIVIND GESTIONAREA SITUAŢIILOR
DE URGENŢĂ
Editie 1
Revizia: 0/2014 ,Revizia: 1/2015 ,Revizia: 2/2016, Revizia: 3/2017
Revizia: 4/2018,
Revizia / data Partea Nume, prenume, semnătură

aplicării revizuită Elaborat Verificat Aprobat
R0 – 09.2014 Elaborare Coricovac Prof.Mirela- Prof.Mirela-
Ediţia 1 Alexandru Mariana Biban Mariana Biban
As. med. princ.
Daia Mihaela
As. med. princ.
Daia Mihaela
As. med. princ.
Daia Mihaela
Elaborare Coricovac Prof.Mirela- Prof.Mirela-
R0 – 09.2017 Ediţia 4 Alexandru Mariana Biban Mariana Biban
As. med. princ.
Daia Mihaela
Elaborare Coricovac Prof.Mirela- Prof.Mirela-
84
R0 – 09.2018 Ediţia 5 Alexandru Mariana Biban Mariana Biban

As. med. princ.
Daia Mihaela
1.Scop
Procedura are ca scop mobilizarea personalului didactic,nedidactic si auxiliar in conditii de
criză ( maladii,incendii, cutremur).
2.Aria de cuprindere
Procedura este pusă in aplicare de către conducerea şcolii impreună cu Consiliul de
Administraţie.
3.Observaţie
Personalul didactic,nedidactic si auxiliar trebuie sa cunoască modul în care sa acţioneze si
sa mobilizeze in condiţii de apariţie a incendiilor sau a diverselor maladii.
4.Procedura
Pentru gestionarea condiţiilor de criză sunt numiţi responsabili in acest sens,rolul lor fiind
acela de a actiona in condiţii de criză.
De asemenea ei sunt desemnaţi sa ia legătura cu persoanele abilitate,in cazul in care atât
personalul din şcoală cât şi elevii se confruntă cu o astfel de situaţie de criză.Personalul
desemnat cu aceste atribuţii sunt obigaţi să facă apel la numarul de urgenţă 112.
5.Monitorizarea
Implementarea procedurii va fi monitorizată şi analizată în cadrul Consiliului de Administraţie şi a

Comisiei pentru Asigurarea Calităţii pentru a se determina modul în care este implementată şi a se
stabili recomandările pentru îmbunătăţirea activitaţii şi eliminarea disfuncţionalitaţilor.
85

OBSERVAREA PROCESULUI DE PREDARE - ÎNVĂŢARE
COD: PO –ŞPSGŢ- OPPI- 05

Standard aplicabil : Manualul calităţii
Ediţia: 1
Revizia: 0/2014 ,Revizia: 1/2015 ,Revizia: 2/2016, Revizia: 3/2017
Revizia: 2/2018,

Director,
Semnătura
Semnătura
ELABORAT As. med. princ. Daia Mihaela

86
Semnătura
Data: 15 septembrie 2014
Documentul intră în vigoare de la dat de: 15 septembrie 2018

PROCEDURA OPERATIONALA COD:PO –ŞPSGŢ - OPPI-05

ŞCOALA POSTLICEALĂ OBSERVAREA PROCESULUI DE
Rev:0,1,2,3,4
SANITARĂ ,,GHEORGHE PREDARE - ÎNVĂŢARE
ŢIŢEICA”

R0 –09.2014 Elaborare Prof.Mirela- Prof.Mirela-
R1 –09.2015 ediţia 1 As. med. princ. Mariana Biban Mariana
R2 –09.2016 Daia Mihaela Biban
R3 –09.2017
R4 –09.2018
PROCEDURA OPERATIONALA COD:PO – ŞPSGŢ - OPPI-05

Rev:0;1,2,3,4
ŢIŢEICA”
28. Scop
Procedura este utilizată pentru asigurarea calitătii procesului didactic prin
transformarea acestuia în proces instructiv – formativ, urmarirea unor politici
şcolare de tip integrat. Procedura descrie modalităţile de observare a procesului
didactic desfăşurat în timpul orelor şi criteriile de observare ce se aplică
87
Procedura se aplică tuturor cadrelor didactice ce desfăsoară activităţi de predare

– învăţare. La disciplinele unde acest lucru este posibil, se va monitoriza şi
modul în care personalul didactic auxiliar s-a implicat în pregătirea activităţii.
Procedura este pusă în aplicare de catre membrii Comisiei de Asigurare a
Calităţii şi responsabilii comisiilor metodice
31. Observaţie
Concomitent cu observarea procesului de predare –învăţare se urmareşte şi
modul în care se aplică la acest nivel programul privind educaţia incluzivă
Se va completa fişa F1 – FOL prezentată în anexa nr. 2 pe baza îndrumarilor
privind procedura de observare prezentate în anexa nr. 3
32. Procedura
5.1 Prin observarea procesului de predare – învăţare desfăşurat în timpul activităţii se va
urmări:
- modul în care cadrul didactic a pregătit desfăsurarea activităţii;
- stabilirea punctelor tari si a punctelor slabe în activitatea cadrului didactic în
funcţie de abordarea strategiilor de predare care au corespuns sau nu
stilurilor individuale de predare şi a modului în care au fost atinse obiectivele
activităţii;
PROCEDURA OPERATIONALA COD:PO – ŞPSGŢ- OPPI-05

Rev: 0,1,2,3,4
ŢIŢEICA”
- întocmirea planului de acţiune pentru îmbunătăţirea aspectelor deficitare,

astfel încât cadrul didactic sa devină organizatorul si facilitatorul procesului
de învătare, renunţând la rolul de simplu transmiţător de informaţii.
5. 2 Procedura de observare se va desfăşura astfel:

- la nivelul fiecărei catedre se va stabili semestrial un grafic orientativ de
asistenţă pentru activitatea de predare, fiecare cadru didactic fiind observat
de cel puţin 2 ori;
- în cadrul şedintei de catedră, cadrele didactice vor fi informate asupra
continutului fişei de observare a activităţii;
- observatorul stabileşte de comun acord cu cadrul didactic data finala a
observării şi tipul lecţiei observate;
- după observarea lecţiei se completează formularul F1 – FOL si se oferă feed-
back-ul cadrului didactic asistat;
88
- dupa finalizarea observaţiei observatorul va aprecia activitatea prin

acordarea unei note, conform fişei de observare ( nota 3 – pentru cadrul
didactic desfăşoară o activitate care depăşeşte cu mult nivelul aşteptat,
nefiind necesare îmbunătăţiri; nota 2 – pentru cadrul didactic a carui
activitate indeplineşte cerintele, dar care inregistreaza si puncte slabe; nota
1 – pentru cadrul didactic care nu se preocupă de obţinerea unui rezultat al
învăţarii, nu implică elevii şi vorbeste singur toata ora)
- cadrul didactic cu sprijinul observatorului stabileste planul de acţiune pentru
îmbunătăţirea activităţii şi data la care actiunea poate fi finalizată.
5.3 Obiectivele stabilite prin planul de acţiune vor fi urmarite pe un interval de

cel puţin 2 săptămâni în vederea stabilirii progresului înregistrat de cadrul
didactic în activitate, finalizat eventual printr-o nouă observare ( obligatoriu
dacă se obtine nota 1)
Anual, la nivelul catedrei şi apoi la nivelul unitătii se va realiza o analiză a
fiselor de observare care va scoate în evidenţă punctele tari şi slabe ale scolii
legate de principiul 5 al calitătii.
Pe baza acestei analize se va stabili un plan de îmbunătăţire a activitătii
pentru anul şcolar urmator.

Rev: 0,1,2,3,4
ŢIŢEICA”
33. Monitorizarea
Implementarea procedurii de observare va fi monitorizată şi analizată în cadrul
CEAC, pentru a se determina modul în care este implementată de catre
observatori şi a se stabili recomandarile pentru îmbunătătirea activităţii.

Rev: 0,1,2,3,4
ŢIŢEICA”
ANEXA NR. 1 DIAGRAMA PROCEDURII DE OBSERVARE
PROCEDURA DE
OBSERVARE
GRAFIC ORIENTATIV
DE OBSERVARE
89
Observatorul stabileste de comun acord cu

cadrul didactic data observarii si tipul lectiei
Observarea lectiei
Plan de acţiune pentru

Există
NU aspecte DA
aspectele ce pot fi
care pot
fi îmbunătăţite
îmbunăt
ăţite
Nota Indrumări
llecti DA
suplimenta
ei re
este
1?
NU
Monitorizarea progresului înregistrat si a acţiunilor
din planul de îmbunătăţire

OBSERVAREA LECŢIILOR
ANALIZA ANUALĂ A FIŞELOR DE

OBSERVARE
PLAN DE ÎMBUNĂTĂŢIRE

Rev: 0;1,2,3,4
ŢIŢEICA”
ANEXA NR. 3 ÎNDRUMĂRI PRIVIND PROCEDURA DE OBSERVARE

90
Instrucţiuni pentru completarea fişei de observare

 Loc: locul de desfăşurare a lecţiei, dacă acesta este altul decât principala clădire
de săli de clasă a furnizorului
 Data: data la care are loc observarea
 Profesor/instructor: numele profesorului care este observat
 Elevi: numărul de eleve şi elevi care sunt prezenţi în timpul lecţiei observate
 Observator: numele persoanei care observă lecţia
 Funcţia: funcţia observatorului în cadrul organizaţiei furnizorului, ex. director,
responsabil cu asigurarea calităţii, evaluator intern, şeful catedrei de chimie,
profesor gradul I
 Disciplina: materia în care se încadrează lecţia conform „programei”
 Nivel/an: nivelul din curriculum şi clasa
 Lecţia: titlul lecţiei observate
 Elevi absenţi: elevele şi elevii care sunt absenţi de la lecţia care este
observată
 Comentarii generale: tot ceea ce este special în legătură cu lecţia sau cu

elevii care sunt observaţi, ex. anumite probleme comportamentale, nevoi
speciale, anumite activităţi analizate în mod special de către observator

Rev: 0;1,2,3,4
ŢIŢEICA”
 Puncte tari şi aspecte care trebuie îmbunătăţite: reprezintă rezultatul

principal al activităţii de observare şi trebuie discutat în amănunt cu profesorul
după terminarea lecţiei, ca parte a feedback-ului oferit de către observator.
Punctele tari reprezintă toate acele lucruri pe care profesorul le-a făcut şi care
depăşesc cu mult ceea ce este prevăzut, depăşesc de ex. criteriile de evaluare
de pe spatele fişei de observare; lucrurile pe care profesorul le-ar fi putut face
mai bine trebuie specificate în planul de acţiune. Analiza anuală a tuturor fişelor
de observare va scoate în evidenţă punctele tari şi punctele slabe generale ale
furnizorului de EFP legate de principiul 5 al calităţii.
 Notă: este rezultatul cel mai puţin important al activităţii de observare;

evaluarea bazată pe competenţe se desfăşoară pe baza unui set de criterii (pe
care le găsiţi pe spatele fişei de observare), şi, prin urmare, nu se pot acorda
note. Cu toate acestea, putem da câteva exemple privind modul în care pot fi
acordate note: majoritatea profesorilor, care fac eforturi pentru implementarea
metodelor de învăţare centrată pe elev având doar câteva puncte slabe, vor
primi nota 2. Acei profesori al căror mod de predare lipsit de imaginaţie nu are
nici un impact asupra elevilor sau care vorbesc pe toată durata lecţiei vor primi
91
nota 1. O activitate de predare extraordinară care are un impact puternic asupra

experienţei de învăţare a elevilor va fi notată cu 3.
 Plan de acţiune: „aspectele care trebuie îmbunătăţite” trebuie transpuse în

acţiuni, ex. obiective pe care profesorii trebuie să fie capabili să le atingă într-o
perioadă de timp stabilită. Acţiunile stabilite trebuie urmărite şi trebuie
monitorizat progresul înregistrat în realizarea lor. Profesorii care au primit nota 1
vor avea nevoie de îndrumări suplimentare şi de activităţi de dezvoltare
profesională pentru a-şi putea atinge obiectivele.
 Semnături: fişa de observare se semnează după încheierea activităţii de

observare şi a sesiunii în care „observatorul” acordă feedback profesorului.
Semnăturile indică faptul că atât observatorul, cât şi profesorul sunt de acord cu
rezultatele observării şi îşi asumă angajamentul pentru îndeplinirea planului de
acţiune.

Rev:0,1,2,3,4
ŢIŢEICA”
 Criteriile de observare şi de evaluare: aceste criterii au un rol de

îndrumare; ele indică tipul şi nivelul performanţei aşteptate din partea
profesorului. Desigur, nu pot fi observate toate criteriile în timpul unei lecţii de
50 de minute. Criteriile care pot fi observate depind într-o mare măsură de tipul
lecţiei: dacă este o lecţie de introducere într-o nouă temă, o lecţie de
recapitulare sau o lecţie de pregătire pentru un test.
Profesorii sunt observaţi de mai multe ori în timpul unui an, iar observatorul are
responsabilitatea de a se asigura că în decursul unui an au fost observate toate
criteriile. Observatorul trebuie să stabilească de comun acord cu profesorul tipul
lecţiilor care vor fi observate.
Profesorii remarcabili şi/sau foarte experimentaţi pot fi observaţi mai rar; în aceste cazuri,
observatorul trebuie să se asigure că aria de cuprindere a criteriilor observate diferă de la an la
an.
1. în clasele în care băncile sunt fixate pe podea, este evident că profesorul nu
poate face prea multe aranjamente; cu toate acestea, profesorii creativi ştiu
să valorifice cât mai bine condiţiile existente
2. profesorul trebuie să fi pregătit echipamentele de care are nevoie înainte de
începerea lecţiei şi trebuie să fi verificat dacă acestea funcţionează
corespunzător sau dacă există alte probleme legate de siguranţă; de
asemenea, profesorul trebuie să fi avut în vedere în planul de lecţie soluţii
alternative pentru cazul în care echipamentele nu funcţionează
92
3. fişele de lucru, modelele, cărţile etc. de care este nevoie în timpul lecţiei
trebuie pregătite înainte de începerea acesteia
4. nu este vorba doar de anumite nevoi speciale ale elevilor; profesorul trebuie
să se asigure că toţi elevii stau confortabil şi pot vedea şi auzi; profesorul
trebuie uneori să verifice acest lucru pe tot parcursul lecţiei, ex. trebuie să
verifice dacă cei din ultima bancă văd ce scrie pe transparent
5. uneori explicarea obiectivelor unei lecţii nu este potrivită, mai ales în cazul în
care elevilor li se cere să pornească într-o „călătorie de descoperire” şi
trebuie să rezolve singuri problemele; cu toate acestea, profesorul trebuie să
ofere o descriere scurtă a lecţiei .
Rev: 0,1,2,3,4
SANITARĂ PREDARE - ÎNVĂŢARE
,,GHEORGHE
ŢIŢEICA”
6. se aplică doar în cazul în care va avea loc o activitate de evaluare la sfârşitul

lecţiei (ex. teste de abilităţi, test scris) sau dacă activitatea de evaluare
reprezintă partea principală a lecţiei; elevii trebuie să ştie ce anume se
aşteaptă de la ei
7. aspectele legate de egalitate trebuie avute mereu în vedere de toţi cei
implicaţi, în toate momentele; aceste aspecte nu se referă numai la elevii cu
nevoi speciale sau la elevii din grupurile minoritare etnic; este vorba în
schimb, despre orice fel de prejudecată manifestată de către profesor sau de
către elevi în legătură cu o anumită religie sau gen etc.
8. profesorul trebuie să identifice cât de mult ştiu deja elevii despre tema
predată; un profesor excelent va folosi aceste cunoştinţe anterioare pentru a
implica elevii
9. profesorul trebuie să îşi fi făcut o imagine privind alcătuirea clasei şi trebuie
să fi identificat stilurile individuale de învăţare la începutul anului şcolar, iar
rezultatele acestei analize trebuie să se reflecte în planul lecţiei; observatorul
va trece orice precizări pe care doreşte să le facă în căsuţa ”Comentarii
generale”
10. se referă la criteriul 9 şi trebuie să reiasă din planul lecţiei; totuşi, profesorul
trebuie să adapteze planul lecţiei pentru a răspunde oricăror noi probleme
care apar pe parcursul lecţiei
11. deseori ţintele individuale de învăţare pot fi discutate cu grupuri de elevi;
bineînţeles, acest lucru nu se poate întâmpla în cadrul fiecărei lecţii
12. face parte din analiza didactică a profesorului; în timpul pregătirii planului de
predare şi a lecţiilor individuale, profesorul analizează „elementele
componente” ale materiei predate şi împarte temele predate în elementele
esenţiale care le alcătuiesc, ceea ce asigură învăţarea în paşi mici
93
13. este un criteriu deosebit de important - elevii sunt cu adevărat implicaţi în

experienţa de învăţare sau doar stau în clasă şi primesc informaţii
Rev:0,1,2
ŢIŢEICA”
profesorul trebuie să folosească strategii diferite pentru atingerea criteriului 13;

dar aveţi grijă să nu „exagereze”; dacă elevii au de rezolvat o problemă
complexă în cadrul grupului, atunci lucrul în grup va fi singura strategie folosită
în cadrul unei lecţii de 50 de minute; cu toate acestea, în cadrul grupurilor elevii
vor avea posibilitatea de a învăţa individual
14. are legătură cu punctele 4, 10, şi 13
15. profesorul trebuie să faciliteze şi să conducă activităţile de învăţare, ceea ce
înseamnă că trebuie să facă faţă situaţiilor create de elevii care întrerup
lecţia, mai ales de cei care întârzie
16. stilul de comunicare al profesorului trebuie să se potrivească capacităţilor,
nivelurilor şi stilurilor elevilor; din nou, acest criteriu este legat de punctele 4,
10 şi 15; profesorii trebuie să ţină minte că lor le revine doar 25% din timpul
lecţiei, (75% aparţine elevilor), ceea ce înseamnă aproximativ 11 minute; de
aceea, informaţiile prezentate de către profesor trebuie să fie clare şi
concise; acest criteriu se referă şi la comunicarea scrisă
17. informaţiile oferite de profesor sunt corecte
18. profesorul se asigură (ex. prin întrebări) că elevii urmăresc lecţia
19. este legat de asemenea de punctele 3, 4 şi 17; în special fişele de lucru,
scrisul pe tablă sau transparentele trebuie să poată fi citite de către toţi elevii
20. la fel ca mai sus; mai ales pentru a ajuta la atingerea criteriului 13
21. este un alt criteriu foarte important; elevilor trebuie să li se îngăduie să facă
greşeli, nu trebuie să se teamă să pună întrebări şi să admită că nu înţeleg
ceva; un profesor excelent va folosi aceste oportunităţi pentru a consolida
învăţarea sau pentru a oferi clarificări
22. este legat de punctul 13; dar mai ales de 22 este legat de punctul 22, dar şi
de 23; poate să nu aibă loc în toate lecţiile; în cazul în care unii elevi tot nu
au reuşit să înţeleagă şi au nevoie de clarificări suplimentare, profesorul
trebuie să găsească o
Rev: 0;1,2,3,4
,,GHEORGHE ŢIŢEICA”
94
modalitate potrivită de a răspunde acestor întrebări suplimentare fără a îi plictisi

pe ceilalţi elevi din clasă; cu toate acestea, se poate referi, de asemenea, la
informaţiile suplimentare care se pot oferi elevilor în legătură cu tema predată
23. în timp ce punctul 5 se referă la întreaga lecţie, acest criteriu se referă la
activităţi individuale şi la fişe de lucru etc
24. feedback-ul constructiv este un instrument de motivare important; se va

observa în toate lecţiile acordarea de feedback punctual, în timp ce
observarea feedback-ului privind progresul realizat poate avea loc doar în
anumite momente importante specificate în planul de predare
25. elevii trebuie să fie încurajaţi să se autoevalueze atunci când acest lucru este
posibil; feedback-ul constructiv începe întotdeauna cu autoevaluarea elevului;
altfel, vezi de asemenea punctul 26
26. profesorul va crea mici situaţii de evaluare formativă în timpul sau la sfârşitul
fiecărei lecţii; activităţile mai formale de evaluare formativă vor avea loc doar
la anumite momente specificate în planul de predare
27. este legat de punctele 4, 7, 8, 9, 11, 13, 14 şi 23
28. la fel ca şi punctul 7, profesorii trebuie să se gândească permanent la acest
criteriu; în special, situaţiile de evaluare şi de feedback ajută la motivarea
elevilor pentru a-şi asuma responsabilităţi, dar şi punctul 23
29. un plan de lecţie bun asigură clarificarea oricăror probleme apărute înainte
de sfârşitul lecţiei sau se foloseşte de acestea pentru a le cere elevilor să
analizeze un anumit aspect pe cont propriu care să fie monitorizat în timpul
lecţiei următoare
30. se poate observa doar în cazul elevii au primit teme pentru acasă
31. acesta trebuie verificat la fiecare lecţie observată; este un criteriu foarte
important
32. profesorii nu pot demonstra toate cunoştinţele pe care le deţin în timpul
lecţiilor; de asemenea, nu acesta este scopul învăţării centrate pe elev;
totuşi, cunoştinţele profesorului trebuie să reiasă în mod evident din modul în
care stăpâneşte materia predată şi din modul în

Rev: 0,1,2,3,4
,,GHEORGHE
ŢIŢEICA”
95
care răspunde întrebărilor; în timpul şedinţelor în care „observatorul” oferă

feedback, profesorii pot explica, de asemenea, la ce activităţi de actualizare a
cunoştinţelor legate de domeniul predat au participat
33. profesorul solicită feedback din partea elevilor la sfârşitul lecţiei; există fişe
de feedback pentru elevi care se distribuie în mod regulat la anumite
momente din planul de predare; în ce mod a folosit
profesorul feedback-ul din partea elevilor pentru dezvoltarea profesională; aceste
aspecte vor fi discutate în timpul sesiunii în care „observatorul” oferă feedback
34. profesorul şi-a îndeplinit toate îndatoririle administrative, ex. completarea

rubricilor în catalogul clasei, lista de prezenţă
 Listă de verificare privind strategiile / materialele /materialele
vizuale: bifaţi aici materialele care au fost folosite în timpul lecţiei observate .

Rev: 0,1,2,3,4
ŢIŢEICA”
ANEXA NR. 2
ACTIVITATEA DE PREDARE UNUI GRUP COMPLET DE ELEVI
Loc: Data:
Profesor/Maistru instructor: Elevi: F __ M
Observator: Funcţie:
Disciplina: Nivel/an:
Tema : ___ _ Elevi absenţi: F M
Comentarii generale (tipul grupului de elevi, dificultăţi, disciplina, mapele de lucru ale elevului etc.)
PREGĂTIRE DA NU EXEMPLE
1. Locul / sala / organizarea sălii au fost adecvate?
2. Toate echipamentele erau pregătite şi funcţionale?
3. Toate materialele ajutătoare / resursele adecvate erau la îndemână?
4. Ce considerente speciale au fost avute în vedere?
PROFESORUL / MAISTRUL INSTRUCTOR DA NU EXEMPLE

5. A explicat în mod clar scopul, metodele şi obiectivele lecţiei / sesiunii?
6. A explicat procesul de evaluare cu exactitate, unde a fost cazul?
7. A evitat lipsa de imparţialitate şi a promovat egalitatea şanselor faţă de elevi?
8. A identificat şi a ţinut cont de cunoştinţele şi experienţa anterioare?
9. A ţinut cont de alcătuirea /nevoile / capacităţile grupului / elevilor?
10. A adaptat lecţia /sesiunea pentru a răspunde nevoilor elevilor?
11. A stabilit ţinte individuale de învăţare, ori de câte ori a fost cazul?
12. A împărţit sarcina de învăţare în paşi mici de realizare?
13. A încurajat productivitatea, implicarea, concentrarea şi eforturile elevilor?
14. A încurajat învăţarea autonomă, centrată pe elev, învăţarea în grup şi învăţarea în diferite contexte?
15. A folosit o gamă variată de strategii pentru a răspunde stilurilor individuale de învăţare şi nevoilor elevilor?
16. A redus la minim, ori de câte ori a fost posibil, preocupările diferite şi întreruperile?
17. A comunicat eficient (ton, ritm, stil) cu elevii, răspunzând nevoilor lor diferite?
18. A prezentat informaţii, fapte şi idei clare, exacte şi semnificative?
19. A verificat înţelegerea şi a formulat în mod clar întrebările?
20. A asigurat existenţa unor materiale clare, lizibile şi care au sporit claritatea informaţiilor?
21. A selectat o varietate de materiale şi resurse pentru a sprijini nevoile elevilor?
22. A încurajat elevii să pună întrebări?
23. A încurajat elevii să participe pe tot parcursul lecţiei /sesiunii?
24. A răspuns întrebărilor suplimentare ale elevilor furnizând informaţii suplimentare clare?
25. A explicat scopurile şi rezultatele aşteptate ale exerciţiilor şi activităţilor?
26. A oferit la timp feedback constructiv privind învăţarea şi progresul?
96
27. A implicat elevii în evaluare şi le-a oferit feedback în legătură cu progresul realizat?
28. A asigurat o evaluare formativă regulată care este adecvată, riguroasă, corectă şi exactă?
29. A pus la dispoziţia elevilor diferite tipuri de activităţi de evaluare, care să răspundă nevoilor lor?
30. A încurajat elevii să îşi asume responsabilitatea pentru propriul proces de învăţare?
31. A alocat timp suficient pentru discutarea unor aspecte, probleme sau nevoi suplimentare?
32. A folosit în mod eficient temele pentru a consolida şi extinde învăţarea?
33. A atins scopurile şi obiectivele lecţiei /sesiunii?
34. A demonstrat o bună stăpânire a disciplinei predate şi cunoştinţe actualizate în această disciplină?
35. A obţinut feedback pentru propria dezvoltare şi în scopul evaluării?
36. A completat şi semnat cu exactitate documentaţia şi înregistrările corespunzătoare?
Listă de verificare privind strategiile / materialele /materialele vizuale

 transparente + retroproiector  exerciţii scrise  altele
 video  activităţi practice
 PowerPoint  TIC _______________________
 flipchart  cărţi, articole etc.
 tablă  întrebările elevilor _______________________
 fişe de lucru  lucru în grup
 studiu de caz  lucru pe perechi _______________________
 activitate de proiect  catalog de prezenţă
 joc de roluri  înregistrări completate _______________________
Puncte tari Aspecte care pot fi îmbunătăţite
3 = excelent; activitatea desfăşurată depăşeşte cu mult nivelul aşteptat

NOTĂ: 2 = bine; activitate satisfăcătoare care îndeplineşte cerinţele
1 = slab; predare slabă, lipsită de un rezultat de învăţare folositor
Acţiune finalizată
Introduceţi data
Plan de acţiune
Semnătura observatorului
Semnătura profesorului/ maistrului instructor
F1 – FOL
97

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA COMISIILOR METODICE
COD: PO – ŞPSGŢ- OFCM-08

Ediţia: 1
Revizia: 0/2014, Revizia: 1/2015, Revizia: 2/2016 Revizia: 3/2017,
Revizia: 4/2018

Director,
Semnătura
Data : 15septembrie 2018
VERIFICAT Director,
Semnătura
ELABORAT Medic.Stuparu Gabriela

Prof. Martin Alina
Prof. Boiangiu Linda
Data: 20 septembrie 2014
98

Documentul intră în vigoare de la data de: 20 ianuarie 2018

Prezentul document este proprietatea Şcolii Postliceale Sanitare ,,Gheorghe Ţiţeica”din
permisă numai cu acordul scris al directorului.
PROCEDURA OPERATIONALA COD:PO –ŞPSGŢ – OFCM - 08

ŞCOALA POSTLICEALĂ ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA
Rev: 0,1,2,3,4
SANITARĂ ,,GHEORGHE COMISIILOR METODICE
ŢIŢEICA”

R0-09.2014 Elaborare Medic.Stuparu Prof.Mirela- Prof.Mirela-
R1-09.2015 ediţia 1 Gabriela Mariana Biban Mariana Biban
R2-09.2016 Prof. Boiangiu Linda
R3-09.2017
R4-09.2018
PROCEDURA OPERATIONALA COD:PO – ŞPSGŢ – OFCM - 08

Rev: 0,1,2,3,4
ŢIŢEICA”
34. Scop
Procedura este utilizată pentru asigurarea calitătii activităţii desfăşurate la
nivelul comisiilor metodice. Procedura descrie modalităţile de organizare a
activităţii metodice la nivelul şcolii
Procedura se aplică comisiilor metodice ce funcţionează în cadrul şcolii
Procedura este pusă în aplicare de către toate cadrele didactice care desfăsoară
activităţi de predare – învăţare, pentru toate disciplinele din planul de
învăţământ.
37. Observaţie
Comisiile metodice ce vor funcţiona se modifică anual în funcţie de resursa
umană a şcolii ce realizează activităţile de predare – învăţare.
99
38. Procedura
5.1 Comisiile metodice se constituie din minimum patru membri, pe discipline de
studiu înrudite. Acolo unde acest lucru nu este posibil se realizează la nivelul
ariei curriculare.
5.2 Atribuţiile comisiilor metodice sunt:

- elaborează propuneri pentru oferta educaţională a şcolii
-elaborează programe de activităţi anuale şi semestriale
-consiliază cadrele didactice privind realizarea planificărilor anuale şi
semestriale, proiectarea unităţilor de învăţare
-elaborează instrumentele de evaluare şi notare.
PROCEDURA OPERATIONALA COD:PO – ŞPSGŢ – OFCM - 08

Rev: 0,1,2,3,4
ŢIŢEICA”
-stabilesc stilurile şi ţintele individuale de învăţare şi metodele de predare cele

mai eficiente pentru fiecare stil în parte
-analizează periodic atingerea acestora şi performanţele realizate
-monitorizează parcurgerea programei pentru fiecare clasă ca şi notarea ritmică
-organizează şi răspunde de desfăşurarea recapitulărilor finale şi susţinerea
tezelor, unde este cazul
-realizează activităţi de pregătire specială pentru remedieri şi obşinerea de
performanţe la concursuri şi examene
-elaborează rapoarte de activitate anuale şi semestriale şi la solicitarea
diretorului
-implementează şi ameliorează standarde de calitate specifice
-organizează activităţi de formare continuă , lecţii demonstrative, schimburi de
xperienţă.
5.3 Şefii comisiilor sunt numiţi prin decizie de către directorul şcolii, în baza
propunerilor primite.
Ei sunt direct răspunzători de activitatea profesională a membrilor catedrei,
stabilind atribuţiile individuale ale acestora.
Şefii comisiilor efectuează asistenţe la membri catedrei şi propun CA acordarea
calificativelor pe baza evaluărilor pertinente a activităţii desfăşurate.
5. Monitorizarea

100

101

Limbă

PDI 2014-2019 Reac .In2019

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PDI 2014-2019 Reac .In2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect de dezvoltare instituţională

În perioada cuprinsă între 2014 şi 2019 s-au produs la nivelul Uniunii

Cei trei ani de şcolarizare, în funcţie de specializare, se finalizează prin

După finalizarea studiilor postliceale, absolvenţii Şcolii Postliceale Sanitare

Planul de dezvoltare instituţională este un instrument de planificare şi de

PREOCUPĂRI ALE FUNDAŢIEI

Şcoala Postliceală Sanitară „Gheorghe Ţiţeica” pregăteşte asistenţi medicali

de Ministerul Educaţiei Naţionale pentru a asigura o pregătire competentă şi corectă

Au fost angajate cadre didactice cu experienţă şi grade didactice, medici,

 Specializarea „Asistent medical de farmacie”

Procesul de elaborare a PDI a inclus cîteva etape cheie:

 evaluarea mediului extern strategic,

Consultare, monitorizare şi evaluare

Sistemul de sănătate trebuie să-şi concentreze atenţia asupra îngrijirilor

2. Formarea asistentului medical de farmacie capabil:

3.Formarea asistentului medical de laborator capabil:

4.Formarea asistentului medical de balneofiziokinetoterapie si

4.1. VIZIUNEA ŞI MISIUNEA ŞCOLII

4.2. ŢINTE/ SCOPURI STRATEGICE

 Dezvoltarea managementului la nivelul şcolii şi al clasei în perspectiva

Înfiinţarea unui grup de cadre didactice capabil sa culeagă, stocheze şi să

Conform datelor furnizate de Direcţia Regională de Statistică Dolj, la 10

Judeţ Populaţia totală Ponderea în total

O prezentare generală pe grupe de vârstă şi tendinţele de descreştere a

Populatia pe grupe de varsta în judeţul Mehedinţi – mii persoane:

2014 2015 2016

Populaţia preconizată pe grupe de vârstă a judeţului Mehedinţi:

În judeţul Mehedinţi, ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) în populaţia totală

Evoluţia structurii pe grupe de vârstă a populaţiei din judeţul Mehedinţi relevă

Anul 0-14 ani 15-65 ani Peste 65 Total

măsură să genereze efecte pozitive în privinţa scăderii ocupării în agricultură de

Tendinţa de evoluţie a populaţiei în judeţul Mehedinţi va fi în scădere pentru

Sursa :Institutul Naţional de Statistică

Dinamica populaţiei şcolare din învăţământul postliceal şi maiştri 2013-2025:

După o reducere însemnată atât numeric, cât şi ca pondere în total, populaţia

Sursa INS – anuarul statistic 2014

Analiza de nevoi şi a cererii de educaţie în concordanţă cu

Conform scenariului – creştere economică moderată, elaborate de Institutul

 Creştere în următoarele domenii:

 Industria prelucrătoare (16%)

Prognoza calificărilor şi a nivelului calificărilor în judeţul Mehedinţi cerute pe

Componentele de bază ale formării sunt:

Recomandări privind îmbunătăţirea parteneriatului şcoală-agent economic:

 În contextul actual al societăţii româneşti, angajatorii din sectorul privat şi

4.3.2. ANALIZA MEDIULUI INTERN

Procesul instructiv-educativ este coordonat la nivelul unităţii de echipa

o 12 aparate de aer conditionat

Şcoala Postliceală Sanitară „Gheorghe Ţiţeica” din Drobeta Turnu Severin,

În anul şcolar 2013/2014 au existat 28 cadre didactice din care:

În anul şcolar 2018/2019 exista 18 cadre didactice din care:

CALITATEA PERSONALULUI DIDACTIC

INDICATORI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI:

Avem încheiate protocoale cu spitalele pentru efectuarea practicii, Primăria

Situaţia familiilor elevilor şi atitudinea acestora faţă de şcoală:

Asistent medical balneofiziokinetoterapie 1 clasă * 30 locuri = 30 locuri

2016/2017 Asistent medical generalist 3clase * 30 locuri = 90 locuri

Asistent medical de laborator 1 clasă * 30 locuri = 30 locuri

Asistent medical balneofiziokinetoterapie 1 clasă * 28 locuri = 28 locuri

2018/2019 Asistent medical generalist 3 clase * 28 locuri = 84 locuri

Asistent medical de farmacie 1clasă * 28 locuri = 28 locuri

 participare prin educaţie şi instruire la dezvoltarea durabilă a comunităţii locale;

implementarea unui program de sprijin în învăţare, pe înfiinţarea de ateliere de lucru