Iarna animalelor

Chilcic Larisa
Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu”
 Citește textul de mai jos, cu atenție,
pentru a răspunde la întrebări.

În noaptea de Crăciun, când lumânările se aprind în brazii împodobiţi,

animalele sunt şi ele fericite.
E cald în grajduri, paiele aşternute sunt curate, există fân din belşug, iar
apa este împrospătată deseori. Iepuraşii albi şi cenuşii stau pitiţi în colţul
lor. Dorm duşi, cu pleoapele ușor lăsate, împodobite de gene arcuite. Caii
dorm în picioare, de aceea par să îi vegheze, ca pe nişte jucării fragile.
Unde se află colțul călduț în care stau pitiți
iepurașii?

a) în grajduri
b) în cotețe călduroase
c) în odăi cu covoare pufoase
d)în adăposturi făcute de pădurari
 Iepurașii au pleoapele ușor lăsate. De ce?

a ) pentru că sunt speriați

b) pentru că dorm duși
c ) pentru că sunt triști
d) pentru că au gene arcuite
De ce caii par să îi vegheze pe iepurași ca pe
niște jucării fragile?
 Feriţi de viscol şi de ger, în coteţe călduroase,
de lemn gros, ori prin odăi cu covoare pufoase,
câinii primesc mâncare caldă, în castroane
curate. Atunci se simt iubiţi de stăpânii lor.
Pisicile sunt răsfățatele casei. Torc pe fotolii sau
pe laviţe, în preajma sobei sau a caloriferului.
Sunt ghiftuite de bunătăţi, iar laptele zace nebăut
în castronaşe mici, de porţelan. Din când în când,
pisicuţele sunt mângâiate cu dragoste.
Din ce cauză laptele zace nebăut în castronașe?

Laptele
____________________________
deoarece pisicile _____________________
________________________________ .
 Care dintre animale stau ferite de ger și de viscol în
casele oamenilor?

a) caii și iepurașii
b) câinii și pisicile
c) pisicile și iepurașii
d) câinii și căprioarele
 Când se simt câinii iubiți de stăpânii lor?

a) când primesc mâncare

b) când primesc mâncare în castroane curate
c) când primesc mâncare caldă
d) când primesc mâncare caldă, în castroane curate
 Care animale sunt răsfățatele casei?

a) caii
b) iepurași
c ) câinii
d) pisicile
 În noaptea de Crăciun, prin pădurile bogate, sălbăticiunile dorm în
adăposturi făcute de pădurari, ferite de ger şi de viscol.
Urşii cafenii sforăie uşurel în culcuşuri călduroase pregătite mai din
toamnă. Visează zmeură şi miere.
Căprioareleau mâncare asiguratăde oameni inimoşi. Între timp,
vulpile au devenit vegetariene,lupii, la fel. Vânătorii s-au făcut
călugări, iar puştile de vânătoare, ca şi gloanţele, au ajuns la
Muzeul Violenţei.
În noaptea de Crăciun, vânătorii au devenit călugări.
Ce ar putea deveni vânătorii, astfel încât să le fie de
folos animalelor tot timpul anului?

a) muzeografi
b) pădurari
c) brutari
d) dirijori
Oamenii îngrijesc animalele, reușind să le facă fericite.
Ce le oferă pentru ca ele să se simtă astfel?

Găsiți două motive pentru care animalele se simt fericite.

 Ce ai discuta cu muzeograful, dacă ai vizita Muzeul
Violenței?

Întrebarea începe cu:

De ce
___________________________________________
Răspunsul începe cu:
Puștile și gloanțele au ajuns la muzeu pentru că ______________
_____________________________________________ .
 În noaptea de Crăciun, animalele se simt fericite.
Ce crezi că se va întâmpla cu animalele sălbatice după
această noapte?
 Ce s-a întâmplat cu vulpile în noaptea de
Crăciun?

a) sforăiau în culcușuri călduroase

b) visau zmeură și miere
c) au devenit vegetariene
d) au ajuns la Muzeul
Violenței
Audiați povestea ,,Crăciunul animalelor”
 Numiți animalele sălbatice denumirea
cărora le-ați întâlnit în text.

Căprioare ........... ?
737
Urși ....................? 935 animale
359
Iepuri .................?
 Problemă:
Un fermier care creștea iepuri avea 9 cuști cu
iepuri. Câți iepuri creștea fermierul, dacă în fiecare
cușcă erau 3 iepuri albi și 4 suri?
I. Rezolvați problema prin 2 operații.

II. Rezolvați problema prin 3 operații.

III. Rezolvați problema prin exercițiu.

 În anotimpul rece nu sunt întotdeauna condiţii de
mediu prielnice pentru viaţa plantelor şi animalelor.
Gerurile aspre, viscolul, stratul prea mare de zăpadă au
făcut ca vieţuitoarele, fiecare în felul ei, să- şi găsească
o modalitate potrivită de a ajunge cu bine în primăvară.
Dintre animalele care trăiesc pe meleagurile noastre,
unele rămân la locul lor să înfrunte vremea rea, altele
pleacă în locuri mai calde şi se reîntorc la noi
primăvara.
Iată cum îşi petrec iarna câteva dintre vieţuitoarele care
rămân.
 Majoritatea insectelor se ascund pe timpul iernii
sub scoarţa copacilor, în scorburi, sub frunzele
moarte. Aici, ele stau în amorţire, nemişcate. Ar
părea chiar moarte dacă în unele zile mai călduroase
din iarnă nu s- ar trezi din amorţire şi nu s- ar mişca
puţin să se încălzească sub razele firave ale soarelui.
Când vremea se înrăutăţeşte, ele se retrag din nou în
starea de amorţire.
 Broaştele, şopârlele şi şerpii încep să se adune
din toamnă în grupuri mai mari şi să- şi găsească
locuri de iernare la baza trunchiurilor arborilor,
uneori chiar sub rădăcini, acolo unde sunt mai ferite
de zăpadă şi de vânt. Tot timpul iernii, ele zac în
amorţire.
 Începând cu luna octombrie, melcii se
adăpostesc în locuri diferite, sub frunze sau
chiar în gropi. Melcul se retrage în căsuţa
lui şi îşi astupă intrarea cu mai multe
căpăcele. Îşi redeschide casa tocmai
primăvara.
 Moş Martin, ursul, se retrage în bârlog şi intră într- o
stare de somnolenţă. Pe tot timpul anotimpului rece, el nu
iese din bârlog, nu se hrăneşte, ci consumă din grăsimea
strânsă peste vară. Ursoaica, în bârlog, naşte iarna 1- 4
ursuleţi mici, chiar foarte mici, cântărind fiecare mai puţin
de o jumătate de kilogram. Mama- ursoaică îi hrăneşte cu
lapte până primăvara, când ies cu toţii din bârlog.
 În luna octombrie, ariciul se retrage într- un culcuş
căptuşit cu frunze, bine adăpostit. Poziţia corpului în
culcuş, pe tot timpul iernii, este asemănătoare cu cea
din timpul somnului în perioada caldă a anului.
Iarna el nu doarme ci hibernează. Această stare
înseamnă o mare încetinire a respiraţiei şi a bătăilor
inimii, o scădere a temperaturii corpului, o lipsă
totală a hranei, o stare de nemişcare.
 Liliecii hibernează şi ei. Din toamnă, aceştia se
adună mai mulţi, în locuri ferite, în podurile caselor
părăsite sau în peşteri. Atârnaţi cu capul în jos şi cu
picioarele agăţate de sus, se înfăşoară în aripile lor
mari, ca nişte mantii. Ghemuiţi se vâră unul în altul,
pentru a se încălzi.
 Iarna, guralivele vrăbii se apropie şi mai mult de aşezările
omeneşti. Mai mult decât vara, iarna se grupează în stoluri
mai mari. Pot fi văzute, chiar în oraşele mari, pe crengile
arborilor, ca nişte ghemotoace sure, cu capul vârât sub aripi.
Penele corpului, mai dese şi mai înfoiate, nu lasă aerul rece
să pătrundă până la piele. Viaţa şi hrana lor depind tot mai
mult de om.
Iepurele, cu o blană mai deasă şi un strat de
grăsime mai mare devine mai rezistent la frig.
El se îndreaptă spre livezi şi nu se sfieşte să
ronţăie coaja tinerilor pomi.
 Veveriţa, s- a pregătit şi ea pentru vremea
friguroasă, şi- a depozitat pentru iarnă hrana
preferată: nucile şi alunele.
Iarna, pe zăpadă, pot fi observate urme de veveriţă,
ce duc de la un arbore la altul. Când şi- a terminat
proviziile, veveriţa dezgroapă ciuperci de sub zăpadă
sau culege conuri de brad.
Bravo celor care ați avut răbdare!
Ați fost: