Importanta zapezii in timpul iernii pentru pamant, plante si animale

Chiar daca pare contradictoriu, zapada este tocmai lucrul de care au nevoie gradinile in timpul iernii. Fr haine groase i o nclminte corespunztoare, oamenii ar suferi ngrozitor de frig, ba chiar ar pieri, n timpul iernilor geroase din zonele nordice extreme. Pentru numeroase animale ns, viaa merge nainte, indiferent de anotimp. n afar de hinua lor clduroas de iarn, fie din pene, fie din blan, animalele profit i de o uluitoare proprietate a zpezii. Dup cum se tie, zpada este un bun termoizolant. Zpada este alctuit din cristale de ghea, care s-au format din vapori de ap. Un strat de aproximativ 25 cm de zpad este echivalentul unui strat de circa 2,5 cm de ap. nelegem deci c printre cristalele de ghea exist foarte mult aer. Din acest motiv, zpada este un bun izolant n condiii de frig extrem, ocrotind seminele i plantele pn primvara, cnd d dezgheul. Atunci, ptura de ap ngheat, ce a luat forma solului, se topete udnd pmntul i alimentnd praiele. Uneori, plantele vesnic verzi si rasinoasele sufera pagube insemnate din cauza zapezii ce se depune pe coroanele lor. Inlaturarea zapezii cand este inca afanata este o lucrare de intretinere de mare importanta si orice intarziere poate produce pagube majore. Sub zpad, animale mici cu blni miun prin tunelele furite de ele vzndu -i nestingherite de via. Nu stau o clip locului, cea mai mare parte a zilei petrecnd -o n cutarea hranei. Cine sunt aceti harnici cuttori? Lemingi, oareci de cmp i chicani - animale mici insectivore, prin excelen nocturne, nrudite cu crtiele. Pe zpad ns, pot fi zrii adesea oareci fugind de colo-colo dup fructe, nuci, semine i scoara moale a copacilor tineri. Cum reuesc aceste micue mamifere s-i menin constant temperatura corpului? De folos le este nu doar hinua lor clduroas de iarn, ci i metabolismul rapid, un fel de cuptor ncorporat. Dar, aa cum probabil v imaginai, aceste cuptorae pe picioare au nevoie de o grmad de combustibil. Chicanii, de pild, mnnc zilnic insecte, larve i pupe ntr -o cantitate ce aproape c echivaleaz cu propria greutate. Cea mai mic specie ns, chicanul pitic, mnnc i mai mult! Aadar, practic fiecare clip n care sunt treji, chicanii nu fac altceva dect s caute cu frenezie de mncare. `Multe dintre aceste mamifere sunt ns cap de list pe meniul animalelor de prad precum bufnia, hermelina i nevstuica. Suple i agile, nevstuicile se strecoar cu uurin dup hran prin labirintul de tunele ascunse n zpad. Nevstuicile vneaz chiar i iepuri, care sunt mai mari dect ele! i bufniele sunt mereu n cutarea przii. Huhurezul -brbos are auzul
1

att de fin, nct poate detecta i urmri pn i un oarece de cmp care merge pe sub zpad, bineneles dac stratul de zpad nu este foarte gros. Dup ce -i localizeaz prada, huhurezul se npustete n zpad asupra bietului animal, l prinde n gheare ca -ntr-o menghin i zboar apoi cu el departe. n schimb, cnd stratul de zpad este gros, pentru multe animale perspectivele sunt sumbre: foamete sau chiar moarte, pentru animalele de prad, i suprapopulare, pentru speciile care constituie prada altor animale! Prin urmare, ca s nu moar de foame iarna, cnd meniul este srac, multe animale triesc din rezervele de grsime pe care le acumuleaz n lunile de var. Cu toate acestea, tot se mai gsete cte ceva de mncare. De exemplu, elanul se hrnete cu ramurile tinere ale arborilor, mai ales ale pinilor. Veveria se ospteaz cu seminele hrnitoare pe care le-a ascuns n cmrile ei. Iar iepurele de cmp roade scoara, rmurelele ori mldiele copacilor tineri. Anumite specii de psri se desfat cu fructe ngheate i lstari de pini. Mai multe psri profit de proprietatea zpezii de termoizolant pentru a se ocroti de frig cnd se odihnesc n timpul zilei ori cnd dorm noaptea. Printre ele se numr ierunca, cocoul de-mesteacn i cocoul-nclat, dar i unele psri mai mici, precum vrabia, cneparul i mugurarul. Cnd stratul de zpad e gros i pufos, unele psri efectiv plonjeaz n zpad la fel cum o pasre marin plonjeaz n ap. Aceasta este o strategie inteligent cci animalele de prad nici nu vor vedea, nici nu vor adulmeca urm de pasre! Odat ajunse sub stratul de omt, psrile sap galerii orizontale de aproape un metru lungime, numite n finlandez kieppi. Peste noapte, vntul terge de pe zpad orice urm care ar da de gol vreo vietate ascuns dedesubt. Cnd drumeii se apropie prea mult de aceste vizuini, scritul zpezii alerteaz psrile. Rezultatul? O explozie de zpad, nsoit de bti slbatice de aripi! i cum are loc la doar civa metri de drumeul luat pe nepregtite, cu siguran el trage o sperietur bun! Odat cu schimbarea anotimpului, unele animale arctice i schimb i ele hinuele. Blana sau penele de var sunt nlocuite cu o hain de iarn, mai exact una de camuflaj, care le ajut s se integreze perfect n peisajul iernii. n Finlanda, vulpea polar, iepurele zpezilor i unele specii de nevstuici nprlesc toamna. Noua lor hinu este groas, de culoare alb sau aproape alb. i cocoul-nclat i schimb penajul pestri de var cu unul de un alb strlucitor. Iar labele, care n sezonul cald au pene doar pe ici, pe colo, se umplu de pene, devenind adevrate rachete de zpad. Unele specii aflate n meniul altor animale beneficiaz de protecie chiar i n timpul schimbrii garderobei! i asta pentru c hinuele lor pestrie se contopesc perfect cu solul acoperit parial de zpad. V-ai ntrebat vreodat de ce psrilor nu le nghea picioarele cnd merg prin zpad ori pe ghea? Ei bine, secretul lor const ntr-un schimbtor de cldur extrem de eficient, ncorporat n picioare. Cu alte cuvinte, cnd sngele arterial cald, ce pleac de la inim, ajunge n picioare, nclzete sngele rece i apoi se ntoarce la inim.
2

ntr-adevr, multe forme de via supravieuiesc n condiii extreme, de la gerul po lilor pn la aria tropicelor. Mai mult, chiar o duc bine! Cei ce au descoperit i au fotografiat asemenea vieuitoare au fost elogiai pentru eforturile lor, i pe bun dreptate! In primele nopti geroase, cu pamantul acoperit de un strat gros de zapada, cautarea hranii pentru locuitorii padurii devine din ce in ce mai grea. Nici pentru noi oamenii nu este usor sa gasim solutii in vederea ajutorarii prietenilor din natura. Trucurile animalelor iarna Atunci cand afara este frig, iar vantul viscoleste zapada privim cu admiratie frumoasa priveliste dinauntru, de la caldura. Daca venim de afara, in casa ne asteapta ceaiul cald sau ciocolata fierbinte si o patura moale. Dar cum procedeaza si cum rezista animalele salbatice care trebuie sa indure cele mai cumplite geruri? Fara paturi si fara incalzire lupta impotriva gerului napraznic si lipsa hranei. De-a lungul timpului, acestea s-au adaptat celor mai grele conditii si si-au dezvoltat propriile trucuri, pentru a infrunta si a trece mai usor peste iarna. Plecarea in tarile calde Pasarile calatoare isi simplifica cel mai mult existenta. In fiecare an cand se apropie toamna, se aduna pentru a fugi impreuna din calea iernii. Drumul lor nu este deloc usor sau sigur, acestea trebuie sa zboare distante deosebit de lungi pentru a ajunge in insorita departare. Este frumos totusi, atunci cand unele dintre ele se reintorc la vechile cuiburi incepand de la sfarsitul lunii februarie. Atunci ne aduc si noua din lunga lor calatorie mult asteptata primavara Sforaitul impotriva frigului Cine nu si-ar dori o asemenea viata: vara si toamna multa mancare si relaxare, iar iarna somn. Asa procedeaza animalele care hiberneaza, ca de exemplu marmotele. Cu vine iarna, cad intr-un somn adanca pana ce simt mirosul proaspat al primaverii. Aricii, liliecii sau hamsterii de camp aduna in timpul verii rezerve de grasime, pentru a trece cu bine peste anotimpul rece. De asemenea, ele isi regleaza temperatura corpului, scazand-o, incetinesc respiratia si bataile inimii. Veveritele, ursul brun si bursucul nu au rezervele de grasime atat de mari incat sa le ajunga o iarna intreaga. Astfel, aceste animale sunt nevoite sa se trezeasca din cand in cand pentru a elimina urina si toxinele din corp si pentru a cauta hrana. Insectele se ascund sub pamant sau sub scoarta copacilor unde intra intr-un fel de inghet, din care se trezesc abia primavara. Nu toate pasarile se refugiaza in tinuturi mai calde si nu toate animalele dorm pentru cateva luni. Impotriva gerului sunt protejate de penajul des sau de blana calduroasa. Pasarile retin un strat de aer in pene, care le protejeaza impotriva frigului. Pe langa acest lucru, in cazul
3

in care ninge sau ploua isi formeaza un strat de grasime care nu lasa umiditatea sa ajunga la piele. Animalele detin strategii si impotriva lipsei de hrana. Unele isi adune provizii care sa le ajunga in lunile geroase. Cu toate aceste trucuri animalele trebuie sa faca minimul de efort in timpul iernii pentru a-si mentine energia si pentru a ramane sanatoase.