In primele nopti geroase, cu pamantul acoperit de un strat gros de zapada, cautarea hranii pentru locuitorii padurii devine din

ce in ce mai grea. Nici pentru noi oamenii nu este usor sa gasim solutii in vederea ajutorarii prietenilor din natura. Sa-i construim oare ariciului un adapost cald, iar varbiutelor sa atarnam de creanga unui copac o casuta plina cu hrana? Le ingheata picioarele ratustelor? Raspunsurile la aceste intrebari, dar si la multe altele vi le vom prezenta in cele ce urmeaza.
Trucurile animalelor iarna

Atunci cand afara este frig, iar vantul viscoleste zapada privim cu admiratie frumoasa priveliste dinauntru, de la caldura. Daca venim de afara, in casa ne asteapta ceaiul cald sau ciocolata fierbinte si o patura moale. Dar cum procedeaza si cum rezista animalele salbatice care trebuie sa indure cele mai cumplite geruri? Fara paturi si fara incalzire lupta impotriva gerului napraznic si lipsa hranei. De-a lungul timpului, acestea s-au adaptat celor mai grele conditii si si-au dezvoltat propriile trucuri, pentru a infrunta si a trece mai usor peste iarna.
Plecarea in tarile calde

Pasarile calatoare isi simplifica cel mai mult existenta. In fiecare an cand se apropie toamna, se aduna pentru a fugi impreuna din calea iernii. Drumul lor nu este deloc usor sau sigur, acestea trebuie sa zboare distante deosebit de lungi pentru a ajunge in insorita departare. Este frumos totusi, atunci cand unele dintre ele se reintorc la vechile cuiburi incepand de la sfarsitul lunii februarie. Atunci ne aduc si noua din lunga lor calatorie mult asteptata primavara.
Sforaitul impotriva frigului

Cine nu si-ar dori o asemenea viata: vara si toamna multa mancare si relaxare, iar iarna somn. Asa procedeaza animalele care hiberneaza, ca de exemplu marmotele. Cu vine iarna, cad intr-un somn adanca pana ce simt mirosul proaspat al primaverii. Aricii, liliecii sau hamsterii de camp aduna in timpul verii rezerve de grasime, pentru a trece cu bine peste anotimpul rece. De asemenea, ele isi regleaza temperatura corpului, scazand-o, incetinesc respiratia si bataile inimii. Veveritele, ursul brun si bursucul nu au rezervele de grasime atat de mari incat sa le ajunga o iarna intreaga. Astfel, aceste animale sunt nevoite sa se trezeasca din cand in cand pentru a elimina urina si toxinele din corp si pentru a cauta hrana. Insectele se ascund sub pamant sau sub scoarta copacilor unde intra intr-un fel de inghet, din care se trezesc abia primavara.
Active in timpul iernii

Nu toate pasarile se refugiaza in tinuturi mai calde si nu toate animalele dorm pentru cateva luni. Impotriva gerului sunt protejate de penajul des sau de blana calduroasa. Pasarile retin un strat de aer in pene, care le protejeaza impotriva frigului. Pe langa acest lucru, in cazul in care ninge sau ploua isi formeaza un strat de grasime care nu lasa umiditatea sa ajunga la piele. Ziua se scurteaza, temperaturile coboara, iar soarele petrece tot mai putin timp pe cer si parca nici nu mai este atat de voios. Stim cu totii ca a sosit toamna. Multi o considera anotimp al belsugului, altii nu o doresc deoarece pregateste venirea iernii, cu frigul aferent. Natura sufera si ea, este un anomtimp al mortii, dar si al unei palete de culori impresionante. Din fericire nu noi suntem cei care ar trebui sa ne plangem de toamna ca ar fi un anotimp dificil. Ce

spuneti de bietele animale salbatice?! Toamna este momentul in care sursele de hrana se imputineaza drastic, adapostul si protectia impotriva pradatorilor pe care o ofereau plantele dispare, iar animalele raman expuse. Nu este usor sa te straduiesti sa cauti hrana tot mai rara si in acelasi timp sa fii cu ochii in patru deoarece te afli in camp deschis, fata de pradatori. Nici pentru pradatori terenul nu este un avantaj, nemaiavand unde sa se ascunda si sa isi pregateasca atacul. Peste doar cateva luni va veni iarna si fiecare animale trebuie sa se pregatesca optim pentru aceasta. toamna poate parea lipsita de viata insa include multa agitatie si efort pentru animale, care trebuie sa se asigure ca vor trece iarna cu bine si in primavara se vor putea bucura din nou de verdeata si caldura soarelui. Exista diverse modalitati prin care animalele aleg sa isi petreaca iarna: migratie, hibernare, diapauza sau activitate. Toate aceste strategii incep inca din timpul toamnei. Toamna devreme natura inca abunda de vegetatie si mai ales de fructe, care acum se coc. Fructele, legumele, unele radacini reprezinta o sursa importanta de energie de care majoritatea animalelor profita, chiar si carnivorele si omnivorele; un surplus de vitamine si minerale nu va prinde rau nimanui in timpul iernii. Pradatorii vaneaza intens in acesta perioada pentru a-si forma stratul de grasime care ii va proteja la iarna de frig si care le va furniza energia necesara pentru e traversa anotimpul inghetului cand sursele de hrana sunt putine (pentru animalele active), sau cand functiile organismului se mai reduc (animalele care hiberneaza).
Diapauza este o stare de inactivitate a organismului specifica insectelor, asemanatoare hibernarii.

Toamna deja cand temperaturile scad insectele se grabesc sa isi gasesca adapost pentru iarna. Ele nu au nevoie de rezerve pentru a trece iarna, intrucat isi pot reduce la maximum functiile vitale, fara a consuma energie. Singurul lucru de care trebuie sa se fereasca este frigul, pentru a nu ingheta si astfel vor muri. Insectele cauta adapost sub scoarta copacilor, in interiorul lemnelor putrezite, in pamant, pe langa casele oamenilor si oriune ar putea fi protejate de inghet si eventuali pradatori. Daca am putea vedea insectele ascunse in jurul nostru iarna am ramane stupefiati de numarul lor, dar nu le putem vedea si atunci credem ca nu mai exista. Totusi albinele desi intra intr-o stare de latenta, acumuleaza miere pentru a trece peste iarna si pentru a-si intretine regina.
Dormarea este o stare fiziologica specifica animalelor cu sange rece (broaste, testoase, serpi, soparle,

pesti) caracterizata tot printr-o incetinire a functiilor vitale, datorata scaderii temperaturii ambientale. Deoarece ele nu isi pot regla singure temperatura corpului frigul iernii le-ar putea fi fatal. Atunci ele aleg sa se retraga pe fundul apelor (lacuri, balti) in cazul celor acvatice sau in pamant, sub pietre sau stanci, in cazul serpilor si soparlelor. Unele specii de serpi aleg sa se adune zeci de exemplare la un loc pentru a se incalzi mai bine. Serpii si soparlele inca de la sfarsitul verii se retrag sub pamant. Pestii si broastele la primele scaderi de temperatura sustinute se retrag pe fundul apei (in timpul toamnei).
Hibernarea presupune tot o incetinire a functiilor organismului specifica mamiferelor. Pregatirea pentru

hibernare incepe tot toamna cand animalele mananca foarte mult pentru a-si spori stratul adipos. Ursul brun acorda aproape tot timpul sau zilnic toamna pentru a-se hrani. Consuma din abundenta fructele de padure, dar si vaneaza oridecateori are posibilitatea. Ursii gunoieri de la noi din tara nu fac decat sa isi procure hrana atat de necesara pentru la iarna. Si cum este mai usor sa cauti prin gunoaie decat sa alergi vreo caprioara, nu este o mirare ca ii vedem la marginea oraselor. Tot acum ei isi cauta si adapost pentru iarna in pesteri, prapastii, desisuri sau albii ale raurilor. Liliecii intra si ei intr-o forma de hibernare. Se retrag in pesteri cat mai adanci, unde sa fie protejati de frig sau de pradatori. Dar sunt si animale care aleg sa ramana active pe timpul iernii. Ierbivorele nu hiberneaza, insa acumuleaza si ele strat de grasime pentru a fi protejate de frig si a avea de unde extrage energie atunci cand iarba si frunze se gasesc tot mai putine. Rasul, bursucul sau vulpea adopta aceeasi strategie a formarii stratului adipos insa cu speranta ca vor avea ce vana la iarna. Unele rozatoare ca veveritele,

soarecii de camp, harciogii aleg sa isi stranga hrana in timpul toamnei, pe care o vor depozita in scorburi, cuiburi sub pamant si alte culcusuri. Aceste culcusuri le vor servi atat ca adapost la iarna cat si ca depozit. Si pentru ei este o perioada foarte intensa, cu cat strang mai multe provizii acum, cu atat vor depasi iarna mai usor. Castorii aleg sa isi construiasca un adevarat catsel din crengi, lemne si iarba uscata la suprafata apei, dar cu acces pe dedesubtul ei. Acolo vor depozita rezerve de hrana, iar o parte o vor procura in timpul iernii.
Pasarile adopta 2 tipuri de strategii: fieemigreaza, fie raman sa infrunte iarna. Astfel

toamna aduce un fenomen spectaculos si de mare amploare: migratia pasarilor. Spre sfarsitul verii acestea se aduna in carduri sau grupuri si porneasc spre tari mai calde, unde vor petrece "iarna de la noi si se vor intoarce in primavara aici, unde gasesc mai multa hrana pentru a-si creste puii. Pasarile de la noi din tara se deplaseaza spre Africa de Nord sau chiar Africa de Sud. Totusi la noi in tara, in special Delta Dunarii sosesc si pasari din nordul Europei sau Siberia, pentru a petrece o iarna mai blanda decat in locurile de bastina. Pasarile navigheaza dupa pozitia soarelui, a lunii si astelelor si stiu intotdeauna unde sa se intoarca. Ciclul zi-noapte este cel care le ghideaza cand este momentul sa plece, toamna ziua se scurteaza. La inceputul toamnei isi parasesc cuiburile si se aduna in carduri cu alte surate de-ale lor pentru a fi mai protejate in timpul calatoriei. Cu siguranta ati observat in septembrie cata agitaie este deasupra dumneavoastra, cand pasarile migratoare comunica si se inteleg asupra momentului plecarii. Pasarile care aleg sa ramana in tara pe timpul iernii, isi fac si ele unele provizii, isi captusesc mai bine cuiburile, si se retrag pe langa gospodariile oamenilor unde exista hrana mai usor de procurat.
Toamna este si sezonul imperecherilor pentru majoritatea animalelor salbatice mari. Astfel se adauga un

stres in plus pentru ele, in special pentru masculi care se straduiesc sa impresioneze femelele pentru a-si putea transmite genele mai departe. Luptele sunt acerbe si multi se aleg cu rani destul de grave, de care vor profita pradatorii sau chiar nemiloasa iarna. Din cate am vazut toamna este un anotimp mult mai animat decat am fi crezut privind din prisma animalelor, in antiteza cu vegetatia care isi pierde din vigoare. Nicolae Hasegan