Obiectul cercetarii îl constituie utilizarea modelului european al TQM ca referentialpentru evaluarea

autoevaluarea performantelor organizatiilor scolare si ca punct de plecare pentru conturarea

demersului de stabilire a unor strategii de îmbunatatire a calitatii

serviciilor

a) Metodologia cercetarii

Aria cercetarii cuprinde doua organizatii:

· 1. performanta la nivel mondial: Grupul Scolar Economic, Administrativ si de Servic ii Calimanesti,

care a obtinut recunoastere internationala, detinând Trofeul de aur (Londra, 2003); Trofeul de platina
(New York, 2004); Trofeul de diamant (Frankfurt,2005), Trofeul de diamant (Paris, 2006 si Geneva,
2007); una obisnuita din punct de vedere al managementului (calitatii si strategic) si care nu s-a
înscris într-o competitie de îmbunatatire a calitatii (Colegiul Economic Buzau).

Ipotezele cercetarii au fost urmatoarele:

· Ipoteza 1: Daca se aplica modelul EFQM în organizatiile scolare se efectueaza o diagnoza reala care
contribuie la depistarea strategiilor partiale de îmbunatatire a calitatii serviciilor de instruire si
educare, în vederea obtinerii excelentei durabile?

· Ipoteza 2: Daca s-ar introduce în scolile din România evaluarea performantelor obtinute pe baza
criteriilor modelului EFQM pentru obtinerea excelentei (care reprezinta si referentialul modelului
românesc de evaluare a excelentei în afaceri) s-ar obtine beneficii vizibile?

Printre obiectivele cercetarii s-au numarat:

· Întocmirea tabloului de bord strategic general pentru organizatia analizata si cea

admisa ca reper.

· Cunoasterea stadiului atins în introducerea TQM.

· Evidentierea unor strategii de îmbunatatire a calitatii serviciilor de instruire si educare din

organizatie, în vederea îmbunatatirii pozitiei competitive pe piata educationala.

Cercetarea a utilizat mai multe metode, o importanta deosebita având-o:

autoevaluarea multicriteriala sistematica cu ajutorul modelului european al TQM si întocmirea

tabloului de bord strategic general.

Autoevaluarea reprezinta, conform EFQM, procesul cuprinzator, sistematic si regulat de examinare si

revizuire a activitatilor si rezultatelor unei organizatii, în raport cu criteriile modelului european al
excelentei ales ca referential [1].

Uneori, poate fi necesar sa se simplifice o parte a terminologiei utilizate si/sau sa se includa aspecte
specifice organizatiei scolare si treptelor sau formelor de educatie, asa cum se poate constata în
cadrul

Tabloului de bord strategic general (TBSG) prezentat mai jos.

Aceasta se poate realiza fara a dauna integritatii modelului si conceptelor incluse în acesta, in
conditiile în care criteriile si ponderile aferente acestora ramân neschimbate.
În conceptia EFQM, autoevaluarea nu înseamna neaparat o evaluare efectuata de alte persoane
decât evaluatorii (assesorii) EFQM, ci este o evaluare efectuata în afara cadrului oficial specific
acordarii candidaturilor la PEC, folosind acelasi referential, cu acelasi AE Managementul calitatii în
servicii

Oobiectiv (determinarea situatiei performantelor organizatiei), dar cu scopuri diferite

(îmbunatatirea calitatii serviciilor).

Tabloul de bord strategic general este o grupare de indicatori care asigura o prezentare lizibila si
interpretabila adaptata nevoilor de pilotaj (implementarea modelului european al TQM). El prezinta
informatii cu un grad superior de prelucrare, asigura formarea rapida a unei viziuni de ansamblu cu
privire la functionarea organizatiei si usureaza obtinerea unor concluzii, urmarind în mod echilibrat
toate functiunile organizatiei.

b) Rezultatele cercetarii

Tabloul de bord strategic general rezultat în urma autoevaluarii performantelor obtinute de

organizatia analizata (Colegiul Economic Buzau) si cea folosita ca referential (GSEAS Calimanesti) cu
ajutorul Modelului european al TQM este prezentat în tabelul nr.1 (factorii determinanti) si tabelul nr.
2 (rezultatele operationale).

TBSG cuprinde:

 criteriile modelului EFQM al TQM;

 importanta (ponderea) aferenta fiecarui criteriu;
 subcriteriile avute în vedere la evaluare sau autoevaluare, adaptate la organizatiile scolare;
 ponderile aferente fiecarui subcriteriu;
 nivelul de realizare, apreciat de echipa de autoevaluare printrun punctaj de la 1 la 5
(respectiv:

1 – nici un avans;

2 – un oarecare avans;

3 – avans observabil; 4 – obiectiv îndeplinit; 5 – obiectiv îndeplinit la parametri superiori) si scorul

ponderat (dat de produsul dintre ponderea subcriteriului si nivelul de realizare).

Rezultatele obtinute permit încadrarea CE Buzau în grupa organizatiilor scolare cu un nivel de calitate
acceptabil, comparativ cu GSEAS Calimanesti care face parte din grupa organizatiilor excelente, fiind
lider pe piata educationala româneasca si pe piata educationala mondiala. Punctajele obtinute indica
unde se situeaza organizatia analizata (CEBz) în pre zent, unde trebuie sa ajunga (la nivelul atins de
cea excelenta - GSEASC), distanta pe care o mai are de parcurs (diferentele dintre scorurile TBSG).

Analizând scorurile ponderate obtinute de fiecare institutie pe subcriterii, pe criterii si pe total se pot
desprinde diferentele existente între organizatia analizata si cea excelenta, punctele tari si domeniile
de îmbunatatit. Acestea ofera elementele necesare formularii deciziilor si elaborarii strategiilor de
îmbunatatire a calitatii.

Ca urmare a evaluarii aprofundate si analizei practicilor, procedurilor si rezultatelor organizatiei

excelente, cu ajutorului benchmarking-ului competitiv, s-au desprins urmatoarele tinte si obiective
strategice ce trebuie urmarite de organizatia analizata pentru a-si îmbunatati calitatea serviciilor
prestate (pe categorii de procese):
· Resurse materiale: dotarea cu echipamente si mijloace de învatare;

· Resurse financiare: atragerea de venituri extrabugetare;

· Resurse umane: îmbunatatirea calitatii personalului didactic si a activitatii acesteia;

· Procesul de învatamânt: îmbunatatirea mediului de învatare, perfectionarea prestatiei pedagogice,

îmbunatatirea calitatii pregatirii în timpul scolii;

· Management si dezvoltare institutionala: dezvoltarea managementului strategic, îmbunatatirea

managementului calitatii, climatul specific unitatii;

· Relatia cu comunitatea: îmbunatatirea colaborarii cu autoritatile locale si cu agentii economici.

Concluziile cercetarii au demonstrat ca modelul EFQM al excelentei poate fi utilizat

ca un ghid pentru îmbunatatirea organizatiilor.

Aceasta, deoarece compararea rezultatelor obtinute cu cele planificate si cu cele ale celor mai bune
organizatii poate genera strategii adecvate de îmbunatatire a satisfactiei clientilor si de crestere a
fidelitatii acestora.

De asemenea, se verifica si cea de a doua ipoteza formulata, conform careia daca s-ar introduce în
scolile din România evaluarea performantelor pe baza modelului EFQM al excelentei, s-ar obtine
beneficii numeroase, cum ar fi: convingerea personalului în legatura cu importanta cunoasterii si
introducerii TQM; formarea si coeziunea personalului (prin instruirea în legatura cu modul de
aplicare a modelului); satisfacerea tuturor nevoilor elevilor, angajatilor, beneficiarilor si altor parti
interesate; dezvoltarea lucrului în echipa cu obiective si termene precise, clare si realizabile;
evaluarea bazata pe fapte si nu pe perceptii individuale; dezvoltarea orientarii spre client si altele.
Autoevaluarea performantelor pe baza modelului EFQM este întotdeauna benefica pentru
organizatia care o efectueaza, chiar daca nu se câstiga un premiu. Aceasta deoarece orice evaluare
are ca finalitate îmbunatatirea calitatii si a performantelor organizatiei.

Factorii determinanti si rezultatele operationale sunt consemnate în tabelul 1 si tabelul 2.

Concluzii

TQM este o strategie care contribuie la îmbunatatirea calitatii serviciilor de instruire si educare, a
proceselor de predare-învatare si evaluare si a sistemului calitatii din organizatiile scolare. Ea ofera
organizatiei scolare solutii pentru rezolvarea provocarilor venite din partea mediului exterior, în
fiecare din cele patru faze din ciclul de viata institutional alcatuit din: formare, crestere, maturitate si
declin sau reînnoire si revitalizare..

Evaluarea performantelor obtinute de organizatii prin introducerea TQM se poate realiza cu ajutorul
modelelor care au servit ca referential pentru obtinerea premiilor calitatii. Acestea ofera
organizatiilor un set coerent de criterii ce pot fi folosite la evaluarea sau autoevaluarea
performantelor obtinute prin TQM. Cele mai cunoscute modele de evaluare a performantelor
obtinute de întreprinderi corespund premiilor acordate pentru calitate si pentru excelenta
organizationala: Premiul DEMING, Premiul BALDRIGE, Premiul European al Calitatii, Premiul Român
pentru Calitate J. M. Juran.

Cercetarea privind utilizarea modelului european al TQM ca referential al managementului si

îmbunatatirii calitatii organizatiilor scolare confera aplicabilitate practica si utilitate conceptelor
teoretice prezentate. Ambele ipoteze ale cercetarii s-au verificat, demonstrând ca prin aplicarea
modelului european al excelentei la evaluarea performantelor organizatiilor scolare se efectueaza o
diagnoza reala care contribuie la elaborarea unor strategii de îmbunatatire a calitatii serviciilor de
instruire si educare, adaptate la realitatile din fiecare scoala. De asemenea, daca s-ar introduce în
scolile din România evaluarea performantelor pe baza modelului EFQM al excelentei s-ar obtine
beneficii numeroase.