BULLYING

Compasiune și acțiune – program de prevenire a bullying-ului în școală

program acreditat MEN | 60 de ore | 15 CPT | față în față

ASOCIAȚIA
PROEURO-CONS
ȘI DEVINE UN COȘMAR
 SĂ ÎL PREVENIM CÂT ÎNCĂ NU
DISTRUGE IREMEDIABIL VIEȚILE
COPIILOR NOȘTRI
 CUPRINS

INTRODUCERE EMPATIE LAFELSAUDIFERIȚI I NCL UZ I UN E

STEREOTIP MĂSURI PROEURO-CONS

 Violența este ultimul refugiu al
” celor neputincioși.
Isaac Asimov

INTRODUCERE I
I FENOMENUL BULLYING-ULUI
DEFINIRE

▪ Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de

luare în derâdere a cuiva, de umilire. Cuvântul „bullying” nu are o
traducere exactă în limba română, însă poate fi asociat cu termenii de
intimidare, terorizare, brutalizare. Bullying-ul nu presupune existența
unui conflict bazat pe o problemă reală, ci pe dorința unor persoane de
a-și câștiga puterea și autoritatea, punându-i pe alții într-o lumină
proastă.

▪ Fenomenul bullying poate fi prezent în orice tip de comunitate, în

grupuri sociale, unde persoanele interacționează unele cu altele: la
școală, la locul de muncă, în familie, în cartiere, în biserică, în mass-
media, chiar între țări etc. Se creează astfel o stare de conflict, care nu
poate fi depășită decât dacă se conștientizează existența fenomenului.
I FENOMENUL BULLYING-ULUI
CARACTERISTICI

▪ Termenul de „bullying” vine de la englezescul „bully”, care înseamnă

bătăuș, huligan.

▪ Bullying reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic, care are trei

caracteristici:
▪ intenționat – agresorul are intenția să rănească pe cineva;

▪ repetat – aceeași persoană este rănită mereu;

▪ dezechilibrul de forțe – agresorul își alege victima care este percepută ca

fiind vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură.
 Le datorăm copiilor noștri, cei mai vulnerabili

” cetățeni ai oricărei societăți, o viață lipsită de

violență și teamă.
Nelson Mandela

EMPATIE ȘI COMPASIUNE M1
 CARACTERISTICI ALE VICTIMELOR
M1 EMPATIE ȘI COMPASIUNE
SUPRAPONDERALI SAU
SUBPONDERALI
IMPACTUL BULLYING-ULUI
AU ABILITĂȚI SOCIALE
SCĂZUTE
▪ Cazurile de bullying implică cel puțin un agresor și o victimă, iar, în
AU PUȚINI PRIETENI SAU NU AU
unele cazuri, există și martori. PRIETENI
▪ Agresorul vrea să fie cel mai cool rănindu-i, intimidându-i sau jignindu-i SUNT SĂRACI SAU BOGAȚI / AU
pe cei din jurul său. Este temperamental, inflexibil, încrezător și nu îi RELIGIE SAU RASĂ DIFERITĂ

place să accepte regulile. SUNT SCUNZI SAU PREA

ÎNALȚI
▪ De cele mai multe ori nu are empatie și chiar se bucură că produce AU SLABE ABILITĂȚI SPORTIVE
durere celorlalți. Dorește să domine și să-i controleze pe ceilalți, / AU DIZABILITĂȚI FIZICE
exagerează în situații obișnuite. SUNT INTELIGENȚI, TALENTAȚI

SUNT PERSOANE NOI DIN

GRUP
AU PĂRINȚI DIVORȚAȚI

SUNT PUR ȘI SIMPLU

„DIFERIȚI” DE CEILALȚI
 AGRESORUL

Atacă
Adepții activi Adepții pasivi
(asistenții agresorului) (asistenții agresorului)

ROLURILE DIN CADRUL

Observatori
FENOMENULUI DE neimplicați
BULLYING
Ajutoare

Prieteni
Victima
Observatori
Apărătorii
pasivi
 1 FIZIC CUM?

manipularea, bârfa, constrângerile, criticile,

minciunile, zvonurile, satirizarea, comicul
exagerat
2 VERBAL
UNDE?
TIPURI DE BULLYING 3 în clasă, în cancelarie, pe holuri, în curtea
SEXUAL școlii etc.

DE CE?
3 PSIHIC
Din cauza diferențelor pe care acestea le
prezintă (înălțime, greutate, culoarea ochilor,
culoarea părului, nivel cognitiv, potențial de
învățare, rasă, etnie, religie, dizabilitate, tip
4 CYBER de familie, nivel de cultură etc.
 LIPSA DE EMPATIE

EGOCENTRISMUL

BULLYING
ORGOLIUL
CAUZELE BULLYING-ULUI
SUPERFICIALITATEA
RELAȚIILOR UMANE

EXPUNEREA ȘI PRELUAREA
UNOR MODELE DE
COMPORTAMENT SIMILARE
 F
IZIC

probleme emoționale, probleme de comportament, probleme sociale,

singurătate, depresie, anxietate, stimă de sine scăzută, o creștere a
îmbrânceli și lovituri, mușcături,
zgârieturi și vânătăi, anxietate,
creșterea frecvenței îmbolnăvirilor

V
BULLYING

frecvenței îmbolnăvirilor
ERBAL
țipete, folosirea poreclelor, amenințări
EFECTELE BULLYING-ULUI și insulte care aduc victimei o stare de
anxietate și disconfort

S
OCIAL
izolare, intimidare și chiar manipulare,
marginalizare, autoexcludere
 NONFORMALĂ
Jocurile de rol, prin care copiii să
înțeleagă postura în care se expune
fiecare parte a acțiunii de bullying și
să conștientizeze consecințele grave
pe care le poate avea bullying-ul
ABORDĂRI FOLOSITE
PENTRU COMBATEREA
BULLYING-ULUI EVENIMENTE
Organizarea de seminarii și dezbateri
libere, întâlniri cu psihologi sau
persoane care au fost parte a
fenomenului bullying și care au
reușit să depășească situația, ca
exemplu de bună practică
DIRIGENȚIE
Abordarea subiectului, la nivel de
profunzime, la orele de dirigenție din
școli ori în cadrul orei de Consiliere
și Orientare
ALARMARE
Anunțarea imediată, de către elevi, a
unui adult (profesor, director,
învățător, consilier școlar, mediator
școlar, supraveghetor / părinte) ori de
câte ori este constatat un act de
bullying asupra unui coleg
M1 EMPATIE ȘI COMPASIUNE
DIMENSIUNI ORGANIZAȚIONALE

▪ În general, persoana care face aceste comportamente (să o denumim „autor”)

are mai multă putere în organizație decât cea înspre care sunt îndreptate
comportamentele (să o denumim „țintă”) adică este o relație de subordonare
(aproximativ 77% din cazuri), însă comportamentele de bullying apar destul
de frecvent și între colegi.
▪ Aproximativ 37% dintre angajați au fost ținta bullying-ului sau au observat în
proximitatea lor comportamente de bullying.
▪ Aproximativ 62% dintre autori sunt bărbați și 58% dintre ținte sunt femei.
▪ Majoritatea comportamentelor de bullying sunt îndreptate către persoane de
același sex.
▪ Bullying-ul este costisitor la nivel de afacere pentru că afectează
productivitatea și retenția angajaților.
▪ Stilul de leadership corelează cu nivelul de bullying din organizație: un stil
„laissez faire”
 STILUL DE LEADERSHIP
CONFLICTELE DE ROL
AUTONOMIA FOARTE SCĂZUTĂ
SUPRAÎNCĂRCAREA CU SARCINI
PEDEPSELE NEMERITATE
PREDICTORI PENTRU
LIPSA DE CORECTITUDINE
COMPORTAMENTUL DE
NESIGURANȚA LOCULUI DE MUNCĂ
BULLYING ÎN CADRUL
MEDIUL DE LUCRU STRESANT
ORGANIZAȚIEI
M1 EMPATIE ȘI COMPASIUNE
PRINCIPII DE ACȚIUNE

▪ După peste 35 de ani de cercetare și răspuns la bullying-ul în școală,

singurul program de prevenire a bullying-ului bazat pe dovezi, care
folosește rezultate empirice măsurabile, este cel original dezvoltat de
Dan Olweus.

▪ Principalele obiective ale POPB (Programul Olweus de prevenire a

bullying-ului) sunt: reducerea comportamentelor de bullying existente în
rândul elevilor, prevenirea noilor comportamente de bullying și
realizarea unor mai bune relații între semeni în școală.
”
Nu mi-a ridicat nimeni un monument, iar numele meu va fi
în curând uitat. Dar am iubit din tot sufletul și din toată
inima, iar pentru mine asta a fost întotdeauna de ajuns.

Nicholas Sparks

LA FEL SAU DIFERIȚI M2

M2 LA FEL SAU DIFERIȚI
IDENTITATEA SOCIALĂ

▪ Conceptul de identitate, în psihologia socială, definește interacțiunea

dintre psihologie și socială la nivelul fiecărui individ.

▪ Individul se construiește prin referire la alții, la societate. El formează o

conștiință socială prin care își articulează calitățile personale și propria
sa existență cu existența altora.
▪ Prin identitate, actualizăm caracteristicile mediului social la nivel
individual. Individul include, la nivelul personalității, influențele și
reprezentările sociale pe care le oferă mediul socio-cultural, formând
"nodul tare" al gândirii sale, modul în care se leagă de ceilalți și își
evaluează propria poziție.
▪ Identitatea este, prin urmare, produsul unui proces interactiv între
individ și domeniul social.
M2 LA FEL SAU DIFERIȚI
MEDIUL ȘCOLAR ȘI APARIȚIA VIOLENȚEI ȘCOLARE

▪ Școala este locul principal în care sunt promovate valorile sociale,

culturale și morale.

▪ Cu toate acestea în ultimii ani s-au dezvoltat tot mai puțin relațiile
interpersonale și au luat amploare relațiile în mediul on-line. Tinerii
folosesc tot mai mult Internet-ul ca forma de socializare, de cunoaștere.
Își creează propriile pagini web, formează grupuri de conversații, de
schimb de informații, poze, filmări.
▪ Situații conflictuale, conflicte (majore sau minore), crize totale, toate
acestea fac parte din realitatea în care trăim și inevitabil ne afectează.
▪ Se desprinde, astfel, ca semnificativă încercarea de a caracteriza
conflictul și rolul pe care îl poate avea.
M2 LA FEL SAU DIFERIȚI
MEDIUL ȘCOLAR ȘI APARIȚIA VIOLENȚEI ȘCOLARE

▪ Conflictele se manifestă în diferite grupuri, instituții, organizații,

comunități. Se manifestă astfel și în cadrul școlii.
▪ Fără a minimaliza modul de manifestare și de abordare a conflictului în
alte contexte, se poate accentua specificul acestuia în școală, cel puțin
sub două aspecte:
▪ constituirea școlii într-o comunitate educațională
▪ abordarea conflictului în sensul identificării posibilelor metode de
contracarare a acestui fenomen.

▪ Conflictul este o formă de opoziție centrată pe adversar, bazată pe

incompatibilitatea scopurilor, intențiilor și valorilor părților oponente
dincolo de această definiție se pun în evidență diferite nuanțe:
neînțelegerea, ciocnirea de interese, ceartă, discuții violente, dezacord.
 D Nevoia umană a fiecăruia dintre noi de a ne explica în primul rând propriul punct de vedere, pornind
de la premisa că semenii ne vor înțelege perspectivele, ba chiar și le vor însuși;

D Absența dispoziției de a asculta – a asculta înseamnă mai mult decât a asista tăcut; a asculta
presupune un efort real și empatic de a înțelege perspectiva celorlalte persoane
FACTORII ABORDĂRILOR
CONFLICTUALE D Teama de a pierde lucruri puternic valorizate, teama de a fi împiedicat în atingerea scopurilor fixate,
în urmarea propriului destin, uneori chiar teama de adevăr

D Presupoziția că unul dintre participanți va pierde în măsura în care și celălalt participant

câștigă.
M2 LA FEL SAU DIFERIȚI
DIFERENȚE VIZIBILE ȘI INVIZIBILE

▪ Atunci când școlile, familiile și comunitățile lucrează împreună ca

parteneri, beneficiarii sunt elevii.

▪ De aceea, școala este cea care are scopul de a găsi mai multe forme de
colaborare, de a atrage un părinte într-un dialog real de îngrijire sunt ca
obiectiv formarea elevului atât din punct de vedere profesional, cât și din
punct de vedere al comportamentului.
 D Cadrele didactice trebuie să respecte comportamentul elevilor pentru a putea preveni manifestările
violente ale acestora prin discuții atât cu elevii în cauză, cât și cu familiile lor.

D Rolul învățatului este acela de a omogeniza colectivul. Acest lucru se poate realiza prin dezbateri
colective, prin intermediul povestioarelor, prin acordarea de sarcini pe echipe.

D La nivelul clasei este prevăzută elaborarea unui regulament intern. Elevii sunt cei care negociază
regulile și stabilesc sancțiunile în cazul abaterilor.

SUGESTII DE PREVENIRE ȘI D În condițiile în care situațiile violenței școlare nu pot fi rezolvate direct prin acțiunea efectivă și
COMBATERE A VIOLENȚEI imediată a cadrului didactic, se impune formarea unei echipe.

D Elaborarea regulamentului de ordine interioară, aducerea lui la cunoștința elevilor și părinților, dar
și respectarea sa strictă, precum și supravegherea elevilor cu ajutorul sistemelor video

D Înființarea în cadrul școlii a unui centru de consultanță cu părinții și elevii, unde să se poată deplasa,
mediatiza și discuta acte de violență școlară

D Colaborarea cu mass-media și să semnaleze impactul parintilor pe care vizualizarea emisiunilor

necorespunzatoare
M2 LA FEL SAU DIFERIȚI
CUM REALIZĂM UN PLAN DE ACTIVITĂȚI ÎN ȘCOALĂ

▪ Cea mai bună soluţie pentru prevenirea/combaterea violenței în mediul

școlar este ca partenerii să apeleze la cooperare şi activităţi integrate, într-o
adevărată reţea, prin care, pe de o parte, se asigură un climat de siguranţă
şcolară, iar pe de altă parte, se identifică principalele cauze şi surse de risc
pentru acest climat.
▪ Privită dintr-o perspectivă pragmatică, şcoala/grădinița este prima
„întreprindere” în care copiii/elevii şi părinţii se întâlnesc cu ceilalţi
„acţionari”: profesori, alţi copii/elevi şi părinţi, autorităţi centrale şi locale.
▪ Evident, această întreprindere nu poate fi izolată de sfera mai largă, de
societatea în care evoluează, iar influenţele externe exercitate asupra ei sunt
atât pozitive, cât şi negative, astfel încât, pentru a se asigura una dintre
premisele esenţiale - cea de siguranţă în grădiniță/şcoală şi în zona adiacentă
- este necesară cooperarea în reţea, pentru asigurarea climatului de siguranţă
peșcolară/şcolară.
 DIAGNOZA CONTEXTULUI
SCOP ȘI OBIECTIVE

STRUCTURA UNUI PLAN DE PERIOADA DE IMPLEMENTARE

ACȚIUNE ÎMPOTRIVA LOC DE DESFĂȘURARE
BULLYING-ULUI
COORDONATORI
PARTENERI
PLAN OPERAȚIONAL
” A merge cu un prieten prin întuneric este mult
mai bine decât a merge singur prin lumină.

Helen Keller

INCLUZIUNEA ȘI COMBATEREA BULLYINGULUI BAZAT PE DIZABILITĂȚI ȘI

MARGINALIZARE M3
M3 INCLUZIUNEA ȘI COMBATEREA BULLYINGULUI BAZAT
PE DIZABILITĂȚI ȘI MARGINALIZARE
INCLUZIUNE - EXCLUZIUNE

▪ Violenţa în şcoli este una dintre cele mai vizibile forme de violenţă
asupra copiilor. Şcolile nu pot îndeplini rolul important de învăţare şi
socializare, dacă acestea sunt un mediu în care se manifestă
agresivitatea, intimidarea (bullying), violenţa.

▪ Bullying reprezintă o formă de abuz, în detrimentul stării de bine şi

dezvoltării sănătoase şi armonioase a elevilor. Poate fi o formă simplă de
neglijare sau se poate extinde la forme complexe de abuz fizic, emoţional
şi sexual. Unii specialişti consideră problemei bullying-ul,
comportamentul sau atitudinea de „intimidare” în mod repetat şi
intenţionat, ca modalitate de a câştiga puterea asupra altei persoane.
 foloseşte un limbaj trivial şi vulgar aspectul fizic, familie
VERBAL sau păstrează tăcerea nivel de cultură, apariţia unui
nou membru în familie,
strigă pe nume într-un anumit fel (răstit sau activitatea şcolară, interese,
mieros) care deranjează, folosind un anume hobby/ pasiuni, aptitudini,
postează mesaje nepotrivite pe
ton, un anumit subînţeles sau poreclele; atitudini, evoluţie şcolară,
Internet cu adresă exactă, dă comportament,
telefoane în mod abuziv, trimite bârfeşte, ignoră, exclude, nevoi speciale, dizabilităţi
mesaje inadecvate pe telefon; etichetează persoane; motorii, alte tipuri de
dizabilităţi, cum ar fi:
dislexie, ADHD, sau sărăcie,
face comentarii (cuvinte, religie, etnie etc., stil de
CYBER remarci, glume răutăcioase sau învăţare (vizual, auditiv, tactil
kinestezic), stil de muncă,
binevoitoare etc.) despre stare de sănătate, obiective de
pune în încurcătură în mod carieră, dorinţe.
intenţionat sau neintenţionat
BULLYING contrazice în mod vehement, foarte
agresiv, atacă opiniile, punctele de
şantajează, minte, înşală, vedere, credinţele, convingerile,
intimidează, fură bani, obiecte, FIZIC fără înţelegere şi toleranţă;
idei

produce teama de a se duce la loveşte, împinge, şicanează,

îndepărtează cunoştinţele şi şcoală şi preferă să stea acasă supără
prietenii, practic „rupe” reţeaua sau să chiulească, să se ducă la
socială şcoală din cauza atmosferei
conflictuale de acasă;

SOCIAL
M3 INCLUZIUNEA ȘI COMBATEREA BULLYINGULUI BAZAT
PE DIZABILITĂȚI ȘI MARGINALIZARE
ACTIVITĂȚI DE PREVENȚIE

▪ Activitățile interactive ajută elevii:

▪ să-și consolideze conștiința de sine, conștiința față de ceilalți din grup și să
dezvolte empatia;
▪ să identifice tipurile de bullying, să distingă între rolurile și dinamica bullying-
ului într-o situație;
▪ să identifice impactul potențial al bullying-ului;
▪ să stabilească reacții eficiente și sănătoase la bullying, cu atenție pe rolul
important al spectatorilor observatori;
▪ să utilizeze deprinderi de cerere de ajutor, prevenire și intervenție pentru a
gestiona bullying-ului;
▪ să reducă incidentele de absenteism și bullying;
▪ să sprijine și să lucreze în vederea creării unui climat neviolent, favorabil
incluziunii și pozitiv la nivelul întregii școli.
 CAUZE TIPURI ABORDĂRI

MEDIUL FAMILIAL FIZIC EFICIENTIZAREA

mediul conflictual, familii dezorganizate sau MANAGEMENTULUI EDUCAȚIONAL
monoparentale, lipsa de comunicare şi
afecţiune, consum de alcool, lipsa unei PSIHIC
minime exigenţe parentale GESTIONAREA DISCIPLINEI
MEDIUL FAMILIAL VERBAL ȘCOLARE
situaţia economică precară, inegalităţile
FORMAREA DE ABILITĂŢI SOCIALE
sociale
SOCIAL
MEDIUL ȘCOLAR
CONSILIILE DE PĂRINŢI
managementul defectuos al clasei de elevi şi
al situaţiilor de criză, ignorarea sau tratarea
SEXUAL
preferenţială a elevilor, abuzul de măsuri
disciplinare, programa supraîncărcată
CYBERBULLYING
MEDIUL CONTEXTUAL
gaşca de prieteni, schimbarea mediului

MEDIUL INDIVIDUAL
trăsăturile de personalitate, impulsivitate,
teribilism, căutarea de senzaţii, imaginea de
sine scăzută, opoziţionism, instabilitate
emoţională, probleme specifice adolescenţei
M3 INCLUZIUNEA ȘI COMBATEREA BULLYINGULUI BAZAT
PE DIZABILITĂȚI ȘI MARGINALIZARE
IMPORTANȚA CUNOAȘTERII CAUZELOR BULLYINGULUI

▪ Analizând fenomenul din perspectiva ultimilor 15-20 de ani, observăm că

violenţa manifestată în rândul populaţiei şcolare a cunoscut o
diversificare majoră a formelor de manifestare şi a cauzelor, care au luat
prin surprindere managementul învăţământului românesc.

▪ Putem vorbi despre o criză reală a sistemului, confruntat cu grave

probleme disfuncţionale privind anihilarea şi contracararea
fenomenului. Violenţa fizică şi cea verbală se întâlnesc la orice categorie
de vârstă, având totuşi o amploare considerabilă în rândul adolescenţilor.
 Este mai ușor să dezintegrezi un
” atom decât o prejudecată.
Albert Einstein

DEPĂȘIREA STEREOTIPURILOR M4
M4 DEPĂȘIREA STEREOTIPURILOR
ÎNȚELEGEREA DISTORSIUNILOR ȘI PREJUDECĂȚILOR

▪ Când vorbim (profund) despre superficialitate, nu putem să nu ne

gândim la stereotipuri și prejudecăți. Noţiunea de „stereotip” a fost
introdusă în anul 1922 de Walter Lippman, care susținea că oamenii nu
se raportează în mod direct la realitatea exterioară, ci la o reprezentare a
acesteia.

▪ Nevoia de a înţelege şi controla mediul înconjurător este, adesea,

imposibil de satisfăcut din cauza informaţiilor prea numeroase cu care
intrăm în contact. Pe scurt, oamenii încearcă să simplifice realitatea,
introducând-o în câteva scheme şi categorii care să le uşureze raportarea
la mediu.
M4 DEPĂȘIREA STEREOTIPURILOR
ÎNȚELEGEREA DISTORSIUNILOR ȘI PREJUDECĂȚILOR

▪ Deşi stereotiparea este văzută, în genere, ca un mod de gândire negativ,

teoreticienii clasifică stereotipurile în două mari clase.
▪ Stereotipurile pozitive (sau neutre) reunesc în structura lor trăsături
valorizate în mod pozitiv la nivel social. Acestea sunt un fel de carte de vizită
sau de ecuson pentru o anumită entitate. Astfel, nemţii sunt întotdeauna
riguroşi şi punctuali, iar japonezii sunt dependenţi de muncă şi pasionaţi de
tehnologia înaltă şi de miniaturizare. Adesea legăm anumite produse sau
îndeletniciri de o anumită cultură naţională. Fără să ne dăm seama, ceasurile
(foarte bune şi valoroase) sunt elveţiene, ciocolata (de calitate) este belgiană,
iar industria IT este inevitabil legată de japonezi.
▪ Stereotipurile negative sunt mult mai numeroase şi reunesc valori cu
conţinut negativ. Psihologii remarcă faptul că individul dezvoltă stereotipuri
negative referitoare la alte grupuri mai mult decât la cele din care el face
parte.
 1 PSIHODINAMICE
IPOTEZA FRUSTRARE-AGRESIUNE

TEORIA PRIVĂRII NEGATIVE

TEORIA PERSONALITĂȚII AUTORITARE

TEORIA PERSONALITĂȚII DOGMATICE

TEORII ALE
STEREOTIPURILOR

2 PERSPECTIVA SOCIO-CULTURALĂ
” Cel care mută un munte începe întotdeauna
prin a îndepărta pietrele mai mici.

Confucius

MĂSURI ÎMPOTRIVA BULLYINGULUI M5

M5 MĂSURI ÎMPOTRIVA BULLYINGULUI
ETAPELE REALIZĂRII UNUI PROIECT

▪ Stabilirea obiectivelor proiectului

▪ Propunere program – arii de cuprindere a activităților

▪ Finalități
▪ Resurse

▪ Parteneri
▪ Propuneri de activități
M5 MĂSURI ÎMPOTRIVA BULLYINGULUI
ETAPELE REALIZĂRII UNUI PROIECT

▪ Exemple de obiective ale proiectului

▪ Generale (pe termen lung):
▪ să faciliteze comunicarea între persoane, socializând individul şi ameliorând comportamentul;

▪ să cultive capacităţile şi aptitudinile pentru muncă;

▪ să stimuleze responsabilitatea în diverse situaţii de viaţă;

▪ să formeze deprinderi de viaţă cotidiană;

▪ să sensibilizeze comunitatea în vederea exersării de noi comportamente şi atitudini cerute de

procesul integrării.

▪ Specifice (pe termen scurt):

▪ să realizeze activităţi de abilitare manuală, de grafică şi pictură comune cu alţi copii de aceeasi
vârstă, din scoala, înlesnindu-se gradul optim de adaptare şi acceptare a copiilor cu deviatii de
comportament în comunitate;

▪ să încurajeze formarea unor conduite de viaţă civilizată, asimilarea unor norme uzuale de
comportament şi respectarea codului bunelor maniere;
M5 MĂSURI ÎMPOTRIVA BULLYINGULUI
PROPUNERE PROGRAM – ARII DE CUPRINDERE A ACTIVITĂȚILOR

▪ Dezvoltarea abilităţilor de comunicare interpersonală – comunicare

verbală şi nonverbală, ascultare activă, oferire / solicitare de răspunsuri,
comunicare asertivă, empatie

▪ Dezvoltarea abilităţilor de iniţiere şi menţinere a unei relaţii de prietenie

şi de a face faţă respingerii sau ieşirii dintr-o relaţie
▪ Dezvoltarea abilităţilor de rezolvare pozitivă a conflictelor
▪ Dezvoltarea abilităţilor de autoreglare emoţională – cunoaşterea
emoţiilor, identificarea propriilor emoţii în diferite situaţii, explicarea
emoţiilor, verbalizarea emoţiilor, controlul furiei

▪ Dezvoltarea abilităţilor de asigurare a siguranţei personale – de a spune

NU în anumite situaţii
M5 MĂSURI ÎMPOTRIVA BULLYINGULUI
FINALITĂȚI

▪ dezvoltarea însuşirilor pozitive ale personalităţii copilului cu comportament deviant;

▪ formarea unor abilităţi de socializare şi relaţionare cu cei din jur;
▪ formarea capacităţii copiilor de a coopera în cadrul unei activităţi, de a oferi şi de a
primi sprijin;
▪ optimizarea personală ce permite fiecăruia să se autodescopere şi să se autocreeze prin
întâlnirea cu celălalt;
▪ cultivarea sentimentului acceptării necondiţionate, al siguranţei şi al încrederii în sine;
▪ formarea motivaţiei pentru activităţi în cadrul grupului;
▪ valorizarea copiilor cu dificultati de adaptare pentru a le induce sentimentul de
utilitate;
▪ implicarea cadrelor didactice în dezvoltarea practicilor de educaţie incluzivă în şcoli.
M5 MĂSURI ÎMPOTRIVA BULLYINGULUI
RESURSE

▪ umane: elevii cu comportament deviant, elevi voluntari, cadre didactice,

părinţi, autorităţi .

▪ materiale: panouri, pliante, aparate de fotografiat, CD, calculator,

ecusoane, felicitări, invitaţii.
▪ financiare – susţinute de cadrele didactice.
 prin educație, totul este posibil

PROEURO-CONS P
8 PROEURO-CONS
DESPRE NOI

▪ Asociația Proeuro-Cons este o organizație non-profit, cu sediul în

Slatina, care are numeroase parteneriate cu instituții locale și
internaționale.

▪ Principalul scop al Asociației este acela de a aduce cât mai aproape

potențialii beneficiari de posibilitatea de formare continuă, prin
intermediul ofertei sale de cursuri actualizată și accesibilă.
▪ Formarea continuă este un deziderat primar al organizației noastre,
acest lucru fiind dovedit și de cuvintele care au stat la baza constituirii
acestui grup, prezente în elementele grafice de identificare a
organizației: „prin educație, totul este posibil”.
 BT
MM
BN
BH NT
DISTRIBUȚIA BC VS
AR
GEOGRAFICĂ A AB
PARTENERILOR SB CV VN
TM HD
PROEURO-CONS
CS VL AG PH
GJ TL
B
OT CT
DJ TR GR
OFERTA DE CURSURI A
PROEURO-CONS –
cursuri acreditate
MEN
 OFERTA DE CURSURI A
PROEURO-CONS –
cursuri autorizate ANC
BULLYING
Compasiune și acțiune – program de prevenire a bullying-ului în școală
program acreditat MEN | 60 de ore | 15 CPT | față în față

ASOCIAȚIA
PROEURO-CONS