Școala Gimnazială ,,Petru Rareș” Hârlău

DESPRE BULLYING

Prof. consilier școlar Oghină Ionela

 Ce înseamnă bullying
 Bullying-ul apare atunci când un elev este: „tachinat în mod repetat într-un mod care nu îi place… Dar
nu este bullying atunci când doi elevi de putere sau autoritate similară se ceartă sau se bat. Nu este
bullying nici atunci când un elev este tachinat într-un mod prietenos și glumeț”. (Craig et al., 2009)

DECI, bullying-ul este:

Un comportament agresiv, ostil sau violent prin care o persoană sau un
grup de persoane câștigă mai multă putere verbală, fizică sau emoţională
decât altă persoană.
Orice cuvânt urât, privire, gest sau acţiune care răneşte corpul,
sentimentele sau lucrurile unei persoane – repetate de mai multe ori.
Dorinţa intenţionată de a răni pe altcineva şi de a-l stresa.
 Ce implică bullying-ul?
Plăcere evidentă Utilizarea Dorința/
Bullying din partea nedreaptă a
agresorului puterii intenția de a răni

Sistem de
Acțiune Dezechilibru Acțiune
opresiune a
dureroasă de putere repetitivă victimei
Tipuri de bullying
●Fizic: lovire, împingere, pocnire, ciupire,
constrângere, a bloca calea cuiva, a-l înghesui,
lovi, a pune piedică;
●Verbal: amenințări, tachinare, insulte, bătaie
de joc, șantaj, poreclire, împrăștierea de zvonuri
și minciuni, glumițe, poreclire, bârfă;
●Emoțional/psihologic: excluderea intenționată
a cuiva dintr-un grup sau activitate, manipulare,
ridiculizare, izolare;
●Deposedarea de bunuri: a ascunde lucrurile,
furt, incendierea, deposedare de fonduri,
vandalism, distrugere;
●Cyberbullying: mesaje insultătoare (la telefon,
computer, prin e-mail), fotografii
compromițătoare.
Actorii implicați în fenomenul de bullying
 Fenomenul Bullying
APARE CÂND …
SE FAC REMARCI DESPRE:
 Te strigă pe nume cu subînţeles
 Greutate
 Te pun în încurcătură
 Cum arăţi
 Te împing, lovesc, şicanează
 Culoarea părului
 Te vorbesc pe la spate
 Familia ta
 Te ignoră
 Activitatea şcolară
 Îți atacă opiniile, credinţa
 Popularitatea ta
 Îţi fură banii
 Felul în care munceşti
 Îți îndepărteză prietenii
 Dacă ai dizabilităţi
 Postează mesaje urâte pe net
 Diferenţe de religie, culoare sau
 Te păcălește, te intimidează
cultură
 Dau telefoane abuzive
 Hainele pe care le porţi
 Trimit texte ofensatoare prin telefon
 Dacă ai dificultăți de pronunție
Unde are loc bullying-ul?

 Şcoală
 Stradă
 Loc de joacă, parc
 În autobuz
 Telefon
 Online
 Acasă
 Efectele bullying-ului asupra actorilor implicați
VICTIMA AGRESORUL MARTORII
• Creșterea pasivității sau • Dificultăți de a stabili relații •Trăiesc cu sentimentul de
retragerea, plâns frecvent, de prietenie pozitivă; vinovăție că nu au intervenit;
tristețe, depresie; •Au tendința de a abuza de •Trăiesc cu teama
• Scade randamentul la alcool, tutun; permanentă că vor deveni
învățătură, refuză să mai •Vor fi agresivi cu soția/soțul viitoarele victime.
meargă la școală; și copiii lor;
• Dureri fizice (de cap, de • Bullying-ul corelează
stomac fără o cauză clară), pozitiv cu activitatea
probleme de concentrare, de infracțională de mai târziu;
învățare;
• Singurătate, anxietate,
stimă de sine scăzută,
sinucidere.
 Sugestii:
V • Spune unui adult (părinţi, profesori);
• Respiră adânc şi calmează-te;
• Gândeşte pozitiv;
I • Ignoră persoana care te hărţuieşte;
• Transmite un mesaj ferm, dar pozitiv;
C • Foloseşte-te de simţul umorului;
T • Mergi către un grup de prieteni care te susţin;
• Soliciți consiliere de specialitate pentru a
I crește stima de sine, identificarea resurselor
M proprii și formarea unei imagini pozitive de
sine;
A
 Sugestii:
M
A • Intervin cu tact, descurajând agresorul;
• Cer ajutorul unui adult;
R • Nu asistă pasiv – aşa încurajează agresorul;
T • Încurajează victima: ,,sunt alături de
tine”, ,,poți să faci față”;
O • Descurajează agresorul: ,,să știi că mie nu îmi
R place când râdem/ne batem joc de X”.

I
I
 Sugestii:
• Intervenția promtă, fermă dar blândă a unui adult;
• Recunoașterea, conștientizarea și asumarea consecințelor;
A • Exersarea și repetarea comportamentului opus;
• Implicarea în activități de tip voluntariat pentru a conștientiza faptul
G că ,,poate fi util” în diferite situații;
• Evitarea agresiunilor asupra agresorului- în durerea lui provocată de

R lovirea de către adult, în mod inconștient va promite răzbunarea, iar aceasta

va fi asupra cuiva mai slab;
• Practicarea unui sport (de preferat un sport de echipă);
E • Solicitarea consilierii în vederea stimulării încrederii în sine, a formării
unei imagini de sine corecte, a exersării empatiei, a managementului furiei
S și a dezvoltării comunicării asertive.
Rezolvarea problemei din spatele problemei:
O • agresorul este simptomul mediului în care trăiește (grupul de prieteni,
familia, mass-media, etc.);
R • este nevoie de o intervenție integrată asupra întregului său spațiu de viețuire
(orice neimplicare a uneia dintre componente conduce la eșec și la persistarea

U comportamentului);
•,,O mare parte a comportamnetului urât- înseamnă un copil care strigă după
ajutor.” S.Tsabary
L • susținerea acestor copii din perspectiva lui ,,Împreună pentru” și
nu ,,Împreună împotriva”.
 Modalități de răspuns la conflict
ASERTIV AGRESIV PASIV
- Exprimă deschis gândurile și - Își impun propriile puncte - Au dificultăţi în a se
emoțiile, fără însă a jigni pe de vedere prin manipulare, exprima deschis în faţa altor
ceilalți; intimidare sau bruscare; persoane;

- Își susțin cu diplomație - Își susțin cu înfocare - De obicei se stăpânesc, evită

drepturile; drepturile; să se confrunte cu situaţii
inconfortabile. Tind să cedeze
în favoarea altora;

- Exprimă clar ceea ce doresc; - Pun presiuni asupra - Atunci când își exprimă
celorlalți chiar dacă nu știu nemulțumirile o fac într-o
foarte clar ce își doresc; manieră neclară și ambiguă;

- Respectă gândurile, - Nu respectă punctul de - Pun sentimetele altora în

sentimentele, nevoile vedere al celorlalți. fața propriilor sentimente.
celorlalți.

Ceilalți îi respectă, le caută Ceilalți nu îi respectă, îi Ceilalți nu îi respectă, îi

compania privesc cu teamă, le evită ignoră și îi evită
compania
 Tehnica ,,aburirii”
Caracteristici:
• Ne ajută să ne păstrăm calmul în situaţii în care suntem criticaţi, jigniţi, etichetaţi,
intimidaţi. Nu înseamnă a ceda, a avea o atitudine pasivă (non-asertivă), ci a diminua şi
disipa puterea agresorului prin menţinerea calmului şi a echilibrului interior.
• Tehnica de aburire îl oboseşte pe cel care ne critică, deoarece este nevoie de un efort mult
prea mare de energie pentru a critica pe cineva care nu ripostează.
• Deviază negativitatea şi critica neconstructivă, prin aceea că suntem de acord cu cineva
în teorie, dar ne păstrăm dreptul să acţionăm cum credem noi de cuviinţă.
• Aburirea ne permite să îl ascultăm cu adevărat pe celălalt, fără a ne enerva sau a riposta
agresiv.

Fraze utilizate:
o E posibil să fie aşa.
o Probabil ai dreptate.
o Uneori şi eu mă gândesc la asta.
o S-ar putea să ai dreptate.
o De acord, …
o Aşa zici tu? Interesant! Am să mă gândesc la asta.
Proceduri și legislație
 ORDIN nr. 4.343/2020 din 27 mai 2020 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor art. 7 alin. (1^1), art. 56^1 şi ale pct. 6^1 din anexa la Legea educaţiei naţionale nr.
1/2011, privind violenţa psihologică – bullying
 Obiectivele Planului de acțiune anti-bullying din școala noastră:
 Conștientizarea dimensiunii fenomenului și analiza formelor, a actorilor si a cauzelor situațiilor ce
pot apărea nivelul instituției;
 Focusarea pe promovarea unei culturi a incluziunii și a respectului pentru diferențele individuale;
 Responsabilizarea cadrelor didactice în scopul intervenției imediate în cazurile de bullying semnalate
sau identificate;
 Prevenirea apariției situațiilor problematice între elevi;
 Dezvoltarea de relații pozitive între elevi, bazate pe susținere reciprocă;
 Consolidarea comportamentului prosocial;
 Însușirea unor tehnici de management al situațiilor conflictuale/ bullying;
 Îmbunătățirea adaptabilității/ rezilienței elevilor la factorii externi sociali și emoțional;
 Diminuarea situațiilor de violență psihologică în rândul elevilor.
 În cazul confirmării actelor de bullying şi în funcţie de severitatea lor, măsurile pe care
grupul de acţiune antibullying le poate propune conducerii unităţii de învăţământ, cu
evitarea, pe cât posibil, a mutării disciplinare la o altă clasă şi a măsurii de
exmatriculare, sunt:
a) conştientizarea aspectelor negative ale comportamentului raportat şi adoptarea unei
atitudini corecte faţă de victimă;
b) medierea conflictului şi împăcarea;
c) evaluarea psihologică pentru elevii implicaţi în actele de bullying/cyberbullying;
d) consilierea psihologică de specialitate, dacă este cazul;
e) implicarea victimelor, agresorilor şi martorilor în activităţi educative specifice, cu
participarea acestora în roluri menite să stimuleze comunicarea pozitivă, atitudinile şi
comportamentele prosociale şi empatice între aceştia şi în relaţia lor cu ceilalţi colegi;
f) aplicarea unor practici restaurative şi soluţii de remediere în cazul pierderii ori
distrugerii de obiecte sau de împăcare;
g) implicarea necondiţionată a părinţilor în soluţionarea situaţiei de bullying şi prevenirea
repetării comportamentelor agresive (întâlniri între părinţi moderate de directorul
unităţii şcolare, unul dintre membrii grupului de acţiune antibullying ori de consilierul
şcolar, monitorizarea comportamentelor copiilor lor, transmiterea de feedback etc.);
h) aplicarea măsurilor prevăzute de statutul elevilor şi de regulamentul de ordine
interioară;
i) sesizarea organelor de poliţie, a serviciilor de asistenţă socială ori SMURD.
 Fii soare!

Vă mulțumesc!
Prof. consilier școlar Oghină Ionela