Modul 1 - 1.1.noile Politici Europene Și Naționale În Profesionalizarea Carierei Didactice - Prezentare

1.1.
Noile politici europene și

naționale în profesionalizarea carierei
didactice
Modulul 1: Mentoratul de carieră didactică – de la concept, la
acțiune
Proiect cofinanţat din Fondul Social European - Programul Operaţional
Capital Uman 2014 – 2020
Axa Prioritară 6: Educaţie si competenţe / Operațiune compozită OS 6.5, 6.6.
Îmbunătățirea competențelor personalului
didactic din învățământul preuniversitar în vederea promovării unor servicii
educaționale de calitate orientate pe nevoile
elevilor și a unei școli incluzive
Titlu proiect: „Profesionalizarea carierei didactice - PROF”
Cod proiect: POCU/904/6/25/146587
Beneficiar: Ministerul Educației
Partener 1 - Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Perioada de implementare – 1 ianuarie 2021 – 31 decembrie 2023
CUPRINS
1.1.1. Îmbunătățirea profesiei
didactice în România: prezent și
perspective, prin prisma Raportului
România educată (iulie 2021) și
analizei OECD (2020)
1.1.2. Politici europene, în

profesionalizarea carierei didactice
1.1.3. Politici naționale, în

profesionalizarea carierei didactice
1.1.4. Educația de la egal la egal
• Bibliografie selectivă
Rezumat
Capitolul ”Noile politici europene și naționale în profesionalizarea carierei

didactice” își propune familiarizarea cursantului cu noile politici educaționale
naționale și europene, în contextul publicării Raportului România educată (iulie
2021) și al existenței analizelor și rapoartelor legate de profesionalizarea carierei
didactice, în diferite state ale Europei. Capitolul evidențiază principalele
probleme cu care se confruntă activitatea didactică actuală, prezintă obiectivele
pe termen lung, precum și măsurile care se impun la nivel național/european,
pentru sprijinul prin mentorat didactic al profesorilor de-a lungul întregii lor cariere
didactice.
Obiective specifice
-Să probeze înțelegerea principiilor, filosofia și practicile politicilor educaționale

europene și naționale;
-Să-și însușească principalele direcții ale procesului de profesionalizare cu
privire la mentoratul didactic;
-Să identifice noțiunile specifice legislației naționale și internaționale, privind
mentoratul didactic.
Competențe specifice
-Cunoaşterea şi interpretarea caracteristicilor generale ale politicilor educaționale

europene și în particular a politicii educaționale naționale;
-Demonstrarea capacităților de însușire și aplicare a principiilor, filosofia si
practicile mentoratului didactic;
-Proiectarea şi desfăşurarea activităţilor de mentorat didactic din perspectiva
documentelor legislative ale politicilor educaționale.
1.1.1. Îmbunătățirea profesiei didactice în România: prezent și perspective, prin prisma
Raportului România educată (iulie 2021) și analizei OECD (2020)
• În 2016, proiectul România Educată a început o consultare națională pe mai mulți ani, condusă
de președintele României, Klaus Iohannis, pentru a discuta provocările principale pentru educație
și pentru a identifica obiectivele pentru 2030. Pentru a sprijini îmbunătățirile profesiei didactice,
Raportul România Educată a prezentat un set de obiective:
• 1. să dezvolte profiluri de competență sau standarde pentru profesori;

• 2. să implementeze un nou sistem de pregătire inițială pentru profesori, cu accent pe nevoia de a
oferi o bază mai puternică în abilitățile practice;
• 3. să dezvolte programe de dezvoltare profesională continuă;

• 4. să implementeze un sistem flexibil de gestionare a carierei care să permită trasee de carieră
diferențiate și să ajute la atragerea și reținerea de profesori talentați (România Educată, Viziune
și strategie 2018-2030).
Activitate de grup
Exercițiu: Pornind de la suportul de curs,

enumerați cel puțin 2 obiective prezentate în
Raportul România Educată, obiective care
sprijină îmbunătățirile profesiei didactice.
Comentați, prin prisma experienței personale, un
obiectiv, la alegere.
Conform Eurostat 2020, în anul școlar 2019-2020, efectivele de personal din sistemul
de învățământ din România cuprindeau 288.982 persoane.
În învățământul preuniversitar, funcționau 207.484 de cadre didactice; peste jumătate

din personalul didactic este încadrată în învățământul primar și gimnazial, un sfert - în
învățământul liceal, 17% la nivel preșcolar.
Ponderea personalului didactic calificat a înregistrat valori cuprinse între 94% în
învățământul profesional și 99% în învățământul liceal.
În același an școlar, numărul mediu de elevi care revin la un cadru didactic a fost de
14,5, comparativ cu media UE de 13 elevi/ cadru didactic (
https://ec.europa.eu/eurostat/web/education-and-training/data/main-tables ).
La nivelul sistemului educațional din România, standardele ocupaționale pentru
profesori au fost elaborate și publicate în 1999. În practică, acestea au fost
opționale, iar, odată cu Legea educației naționale nr. 1/2011, au devenit caduce.
În 2020, Ministerul Educației a demarat programe-pilot de masterat didactic,

structurate conform unui profil de competențe rezultat în urma unui proces finalizat
cu consultare publică.
O serie de alte documente normative elaborate și administrate de Ministerul

Educației sau de alte instituții subordonate (ARACIS, ARACIP etc.) reglementează
aspectele legate de formarea și de evaluarea profesorilor, fără însă ca aceste
referințe să fie pe deplin corelate și integrate.
Astfel, absența unui cadru conceptual coerent și unitar creează discontinuități și
blocaje în dezvoltarea calității formării și a practicilor profesorilor.
1.1.1. Îmbunătățirea profesiei didactice în România: prezent și perspective,
prin prisma Raportului România educată (iulie 2021) și analizei OECD (2020)
Aspecte critice ale sistemului actual de formare inițială a profesorilor: aplicarea

formală a criteriilor de admitere, care nu asigură o selecție riguroasă; numărul
redus al orelor de pregătire practică, abordate separat de studiul disciplinelor
teoretice; absența dublei specializări; insuficiența abordărilor interdisciplinare și a
pregătirii pentru lucrul cu elevi din categorii de risc educațional.
Pentru perioada stagiului practic cu durata de un an școlar, sistemul de

monitorizare, însoțire profesională și sprijin al debutanților în cariera didactică este
nefuncțional, în ciuda reglementărilor privind mentoratul didactic.
Începând cu anul universitar 2020-2021, Ministerul Educației pilotează masterul

didactic ca rută de formare inițială a profesorilor care aplică un nou plan de
învățământ ce redimensionează practica pedagogică și cercetarea educațională.
Evaluările periodice/anuale ale profesorilor sunt insuficient orientate către

identificarea nevoilor de formare continuă a acestora. Participarea la programe
de formare continuă este cel mai adesea o decizie personală a profesorilor, în
scopul acumulării a minimum 90 de credite obligatorii la fiecare cinci ani, fără
criterii legate de nevoile asociate rolului profesional asumat sau nevoile de la
clasă și fără efecte directe în caz de punere în aplicare a celor studiate.
Studiile tematice evidențiază că formarea continuă a profesorilor este orientată

cu prioritate către participarea la cursuri; sunt insuficient valorizate și
reglementate alte tipuri de dezvoltare profesională care valorifică învățare
colaborativă alături de colegi (cu accent pe observare, pe discuție și pe feedback
cu privire la practicile didactice).
În România, evoluția în cariera didactică din învățământul preuniversitar parcurge trei
niveluri (definitivatul, gradul didactic II și gradul didactic I), care nu sunt însoțite în mod
direct de creșterea complexității rolurilor didactice și nici de asocierea cu noi
responsabilități.
Rolurile suplimentare (mentor, formator, evaluator etc.) nu aduc stimulente suplimentare

pentru cadrele didactice calificate (de exemplu: modificări în modul de încadrare,
salarizare, normare etc.).
Absența unui profil de competențe definite unitar face ca între cele două examene ale
candidatului la cariera didactică – absolvirea programului de formare inițială și cel de
definitivat – să nu existe o legătură suficientă. Titularizarea pe un post didactic se face
în urma unui concurs național anual, însă școlile în care ajung profesorii depind de
procesul anual de mobilitate a personalului didactic, fără o legătură directă cu nevoile
școlilor sau cu competența didactică a profesorilor.
Raportul România educată menționează că evaluarea periodică (anuală) a competențelor

profesorilor rămâne un proces birocratic, preponderent sumativ, cu influențe în planul salarizării
(gradația de merit), care promovează cu prioritate competiția, în defavoarea colaborării, neavând
efecte formative asupra practicilor pedagogice și asupra traseului de carieră didactică.
Evaluarea în scopul evoluției în carieră prin inspecția de specialitate nu măsoară, în mod explicit,
dobândirea competențelor aferente gradelor didactice, ci pune accent, cu prioritate, pe
îndeplinirea unor cerințe academice (examenele de grad).
În acest context, nu se încurajează suficient performanța și nu este luată în calcul adaptarea la
diversitatea comunităților educaționale din unitățile de învățământ, fiind un sistem axat
preponderent pe criterii de senioritate (vechime în muncă) și cu o accentuată amprentă
birocratică.
Inclusiv procedurile de disponibilizare a cadrelor didactice, în cazul unor abateri disciplinare, sunt
dificile și îngreunate de lipsa consensului între diferite niveluri decizionale, dar și de bazare
excesivă pe evaluare colegială (http://oecd.ro/oecd1ro.htm).
Activitate individuală
Aplicație - studiu de caz. Conform analizei asupra sistemului educațional

românesc, realizate de Eurostat (Eurostat este organismul care se ocupă cu
statistica, al Comisiei Europene) 2020, unul dintre aspectele critice ale
sistemului actual de formare inițială a profesorilor este insuficiența pregătirii
pentru lucrul cu elevi din categorii de risc educațional.
Comentați această afirmație și exemplificați raportându-vă la experiența dvs.
Recomandări formulate de OECD în cooperare cu Serviciul de asistență de reformei

structurale a Comisiei Europene:
Profile de competență didactică

- identificarea competențele relevante ale profesorilor;
- diferențierea prin expertiză și roluri;
- comunicarea cu părțile interesate;
- alinierea politicilor educaționale la standarde;
- identificarea de noi profiluri de competență cu părțile interesate, în special cu profesorii;
- luarea în considerare a diferitelor standarde în funcție de nivelul carierei;
- asigurarea vizibilității competențelor, prin strategia de comunicare.
- asigurarea educației inițiale, dezvoltarea profesională și evaluarea cadrelor didactice în
conformitate cu noile standarde.
Recomandări formulate de OECD în cooperare cu Serviciul de asistență de reformei structurale a Comisiei

Europene:
Educație inițială a profesorilor

- stabilirea cadrului pentru educația inițială a profesorilor, adesea fiind responsabilitatea autorităților de
învățământ central sau de stat;
- asigurarea că durata de practică este suficientă;
- combinarea teoriei cu practica;
- evaluarea profesorilor candidați în funcție de standardele profesionale;
- dezvoltarea educației inițiale, pe baza noilor competențe ale profesorilor (MNESR și / sau ARACIS ar
trebui să facă acest lucru);
- creșterea perioadei de practică, în conformitate cu normele europene și OECD;
- construirea de parteneriate școală-universități puternice pentru a se face practica didactică în educația
inițială a profesorilor.
- transformarea definitivatului într-un examen de licență în educația inițială a profesorilor și revizuirea
evaluării candidaților.
1.1.1. Îmbunătățirea profesiei didactice în România:
prezent și perspective, prin prisma Raportului România
educată (iulie 2021) și analizei OECD (2020)
Recomandări formulate de OECD în cooperare cu Serviciul de asistență
de reformei structurale a Comisiei Europene:
Dezvoltare profesională
- să fie făcută funcție de nevoile de dezvoltare ale profesorilor;
- stabilirea mecanismelor de asigurare a calității;
- dezvoltarea profesională la nivel școlar;
- sprijinirea colaborării între școli;
- utilizarea datelor pentru dezvoltarea profesională;
- introducerea cerințelor de acreditare mai explicite;
- încurajarea colaborării dintre școli și între profesori.
1.1.1. Îmbunătățirea profesiei didactice în România: prezent
și perspective, prin prisma Raportului România educată
(iulie 2021) și analizei OECD (2020)
Recomandări formulate de OECD în cooperare cu Serviciul de

asistență de reformei structurale a Comisiei Europene:
Sistemul de management al carierei

- dezvoltarea unei structuri de carieră bazată pe performanță;
- identificarea și formarea de evaluatori externi pentru profesori;
- oferirea de căi alternative de predare;
- evaluarea și promovarea metodelor autentice de predare;
- dezvoltarea unui nou cadru de profesioniști pentru evaluarea
profesorilor.
Activitate de grup
Reflecție în grup: Pornind de la recomandările formulate de OECD în cooperare

cu Serviciul de asistență de reformei structurale a Comisiei Europene, comentați
utilitatea colaborării între cadrele didactice, în vederea dezvoltării profesionale
individuale.
1.1.2. Politici europene, în profesionalizarea
carierei didactice
În cadrul programului Educație și Formare 2020, statele membre împreună cu
Comisia Europeană au lucrat împreună pentru a aborda o serie de provocări.
Rezultatele includ materiale europene de orientare privind:

1) un set de competențe pe care cadrele didactice ar trebui să le dobândească pentru
a conduce și a facilita învățarea elevilor (Comisia Europeană, 2013a);
2) sprijin pentru educatori (Comisia Europeană, 2013d);
3) sprijin pentru admisie de noi cadre didactice (Comisia Europeană, 2010).
Mai mult decât atât, raportul Modelarea perspectivelor de carieră îndelungată în

predare (Comisia Europeană, 2015) sugerează crearea unui continuum în dezvoltarea
carierei de predare care include nevoile de învățare ale cadrelor didactice, structurile
de sprijin, rutele carierei, nivelurile de competență și culturile școlare.
carierei didactice
Conform raportului Eurydice din 2018, prin analiza comparativă a datelor culese la
nivel național în țările europene, se detașează următoarele constatări, privind
indicatorii de bază ai politicilor europene, în profesionalizarea carierei didactice:
- Planificarea ofertei și a cererii de profesori este efectuată de obicei anual de către

autoritățile de cel mai înalt nivel.
- Planificarea în perspectivă se bazează în mare măsură pe date legate de profesorii
existenți deja în sistem, mai degrabă decât pe profesorii potențiali.
- În mai mult de jumătate dintre sistemele de învățământ, absolvenții din educația
inițială a profesorilor trebuie să se conformeze unor cerințe suplimentare pentru a fi
considerați pe deplin calificați.
- Cel mai adesea, profesorii sunt recrutați de școli sau de autoritățile locale.
carierei didactice
- Toate sistemele educaționale oferă ocazia profesorilor cu calificare completă să obțină contracte pe
durată nedeterminată.
- În mai mult de jumătate dintre sistemele educaționale europene, mobilitatea profesorilor nu este
reglementată.
- Dispozitiile privind mobilitatea cadrelor didactice se referă, în general, la practicile de recrutare.
- Admisia si mentoratul noilor profesori sunt reglementate pe scară largă în majoritatea tărilor
europene.
- Sprijinul profesional și personal este disponibil pentru profesorii din majoritatea sistemelor
educaționale.
- În majoritatea țărilor, profesorii au obligația de a participa la dezvoltarea profesională continuă.
- Școlile participă de obicei la definirea nevoilor și priorităților pentru dezvoltarea profesională
continuă.
- O structură a carierei pe mai multe niveluri există în jumătate dintre sistemele educaționale.
carierei didactice
- În majoritatea sistemelor de învățământ cu o structură a carierei pe mai multe

niveluri, managementul școlii este implicat în luarea deciziilor referitoare la
promovare.
- Orientarea în carieră care vizează în special profesorii din sistem este rară.
- Autoritățile de cel mai înalt nivel reglementează evaluarea cadrelor didactice în
majoritatea țărilor, dar rareori monitorizează funcționarea acesteia.
- Evaluarea cadrelor didactice din sistem nu este întotdeauna utilizată pentru
identificarea nevoilor de dezvoltare profesională.
- Conducătorii școlilor sunt deseori implicați în evaluarea profesorilor, dar numai o
treime dintre sistemele educaționale au o pregătire obligatorie în acest domeniu.
- Evaluarea profesorilor se bazează, în general, pe o discuție cu conducătorul scolii,
precum si pe o observație în clasă.
Activitate de grup
Exercițiu: Pornind de la suportul de

curs, detaliați câteva măsuri de sprijin
pentru facilitarea participării cadrelor
didactice la DPC (dezvoltarea
profesională continuă)care pot fi găsite
în toate țările europene.
1.1.3. Politici naționale, în profesionalizarea
carierei didactice
Începând cu anul 2020-2021, formarea inițială a
profesorilor se poate face prin două rute:
-model concurent, prin modul psihopedagogic - care

se realizează în paralel cu studiile de specialitate;
-model consecutiv- prin masterat didactic de 2 ani –

după studiile de licență de specialitate (stadiu pilot).
carierei didactice
Evoluția în carieră a personalului didactic din învățământul preuniversitar se realizează
prin promovarea examenelor de definitivare în învățământ și obținerea gradelor didactice II
și I.
Conform Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învățământul

preuniversitar (art. 4), formarea continuă se realizează în principal prin:
- programe și activități de perfecționare a pregătirii științifice, psihopedagogice și didactice;

- programe de formare în domeniile conducerii, îndrumării și evaluării învățământului;
- cursuri de pregătire și susținere a examenelor de obținere a gradelor didactice II și I;
- programe de conversie profesională;
- studii corespunzătoare unei specializări din alt domeniu de licență.
carierei didactice
Principalele forme de organizare a formării continue/perfecţionării personalului didactic din învățământul
preuniversitar sunt:
-activităţile metodico-ştiinţifice şi psihopedagogice, realizate la nivelul unităţii de învăţământ sau pe grupe
de unităţi, respectiv catedre, comisii metodice şi cercuri pedagogice;
-sesiunile metodico-ştiinţifice de comunicări, simpozioane, schimburi de experienţă şi parteneriate
educaţionale pe probleme de specialitate şi psihopedagogice;
-stagiile periodice de informare ştiinţifică de specialitate şi în domeniul ştiinţelor educaţiei;
-cursurile organizate de societăţi ştiinţifice şi alte organizaţii profesionale ale personalului didactic;
-cursurile de perfecţionare a pregătirii de specialitate, metodice şi psihopedagogice;
-cursurile de formare în vederea dobândirii de noi competenţe şi calităţii/funcţii, conform standardelor de
pregătire specifice;
-cursurile de pregătire a examenelor pentru obţinerea gradelor didactice;
-cursurile de pregătire şi perfecţionare pentru personalul de conducere, de îndrumare şi de control, potrivit
unor programe specifice;
-bursele de perfecţionare şi stagiile de studiu şi documentare, realizate în ţară şi în străinătate;
-cursurile postuniversitare de specializare;
-studiile universitare de masterat pentru cadrele didactice care au absolvit cu diploma de licenţa de 4 ani;
-programe postuniversitare;
-studiile universitare de doctorat;
-dobândirea de noi specializări didactice, diferite de specializarea/specializările curentă/e.
Activitate individuală
Exercițiu: Dați exemple de

programe și activități de
perfecționare a pregătirii științifice,
psihopedagogice și didactice,
precum și de programe de formare
în domeniile conducerii, îndrumării
și evaluării învățământului, care au
contribuit la formarea dvs. continuă.
1.1.4. Educația de la egal la egal: teorie și practică
Dezvoltarea profesională care are loc în școală, oferă unui

profesor oportunități de colaborare cu alți profesori și se
poate concentra direct pe provocări sau probleme legate de
practica lui zilnică.
Cercetările arată că dezvoltarea profesională susținută și

colaborativă, direct legată de practicile din clasă ale
profesorilor, se numără printre cele mai eficiente tipuri de
dezvoltare profesională
1.1.4. Educația de la egal la egal: teorie și practică
România ar putea lua în considerare unele dintre următoarele opțiuni pentru a

dezvolta activități de dezvoltare profesională la nivel școlar:
- finanțarea pentru activitățile din școală;
- crearea de experți școlari în predare și învățare;
- cerință ca profesorii să petreacă un timp dedicat pentru activitățile de dezvoltare

profesională în școală;
- încurajarea colaborării între școli.

Activitate individuală/de grup
Reflecție individuală și de grup :

Realizați o dezbatere cu argumente
pro și contra legate de posibilitatea ca
profesorii să petreacă un timp dedicat
pentru activitățile de dezvoltare
profesională în școală. De exemplu, în
Singapore, 20 de ore pe săptămână
sunt alocate în programele cadrelor
didactice pentru planificarea comună
și vizitele la clasă (Darling-Hammond
și Rothman, 2011 ).
Bibliografie selectivă
Eurostat (2017), Educație și formare profesională (bază de date), https://ec.europa.eu/eurostat/web/education-and-training/data/main-tables

Comisia Europeană/EACEA/Eurydice (2018), Carierele cadrelor didactice în Europa: acces, progres și sprijin. Raport Eurydice. Luxemburg:
Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene.
Concluziile consiliului din 12 Mai 2009 despre un cadru strategic pentru cooperare europeană în educație și formare (‘ET 2020’) (2009/C
119/02), OJ C119, 28.05.2009, p. 2.
Darling-Hammond, L. și M. Mclaughlin (1995), „Politici educaționale care susțin dezvoltarea profesională într-o era a reformei”, Phi Delta
Kappan, Vol. 76/8, p. 597-604, https://journals.sagepub.com/doi/pdf/10.1177/003172171109200622
Kitchen, H. și colab. (2017), România 2017, Recenzii OECD de evaluare ale educației, Editura OECD, Paris,
https://dx.doi.org/10.1787/9789264274051-en.
Little, J. (2003), În cadrul comunității cadrelor didactice: reprezentări ale practicii în clasă, Recordul Colegiului Profesorilor, Vol. 105/6, p. 913-
945.
Louis, K., H. Marks și S. Kruse (1996), Comunitatea profesională a profesorilor în școlile de restructurare,
https://journals.sagepub.com/doi/pdf/10.3102/00028312033004757
Raportul comun din 2015 al Consiliului și al Comisiei despre implementarea cadrului strategic pentru cooperarea europeană în educație și
formare (2020) Noi priorități pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării (2015/C 417/04), OJ C 417, p. 25.
Raportul România educată (2021), http://www.romaniaeducata.eu/wp-content/uploads/2021/07/Raport-Romania-Educata-14-iulie-2021.pdf
România educată (2018), Viziune și strategie 2018 - 2030 [România Educată, Viziune și strategie 2018-2030], Președintele României.
Formator: Iulian Boldea

Modul 1 - 1.1.noile Politici Europene Și Naționale În Profesionalizarea Carierei Didactice - Prezentare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modul 1 - 1.1.noile Politici Europene Și Naționale În Profesionalizarea Carierei Didactice - Prezentare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.1.

Noile politici europene și

1.1.2. Politici europene, în

1.1.3. Politici naționale, în

1.1.4. Educația de la egal la egal

Capitolul ”Noile politici europene și naționale în profesionalizarea carierei

-Să probeze înțelegerea principiilor, filosofia și practicile politicilor educaționale

-Cunoaşterea şi interpretarea caracteristicilor generale ale politicilor educaționale

• 1. să dezvolte profiluri de competență sau standarde pentru profesori;

• 3. să dezvolte programe de dezvoltare profesională continuă;

Exercițiu: Pornind de la suportul de curs,

În învățământul preuniversitar, funcționau 207.484 de cadre didactice; peste jumătate

În 2020, Ministerul Educației a demarat programe-pilot de masterat didactic,

O serie de alte documente normative elaborate și administrate de Ministerul

Aspecte critice ale sistemului actual de formare inițială a profesorilor: aplicarea

Pentru perioada stagiului practic cu durata de un an școlar, sistemul de

Începând cu anul universitar 2020-2021, Ministerul Educației pilotează masterul

Evaluările periodice/anuale ale profesorilor sunt insuficient orientate către

Studiile tematice evidențiază că formarea continuă a profesorilor este orientată

Rolurile suplimentare (mentor, formator, evaluator etc.) nu aduc stimulente suplimentare

Raportul România educată menționează că evaluarea periodică (anuală) a competențelor

Aplicație - studiu de caz. Conform analizei asupra sistemului educațional

Recomandări formulate de OECD în cooperare cu Serviciul de asistență de reformei

Profile de competență didactică

Recomandări formulate de OECD în cooperare cu Serviciul de asistență de reformei structurale a Comisiei

Educație inițială a profesorilor

Recomandări formulate de OECD în cooperare cu Serviciul de

Sistemul de management al carierei

Reflecție în grup: Pornind de la recomandările formulate de OECD în cooperare

Rezultatele includ materiale europene de orientare privind:

Mai mult decât atât, raportul Modelarea perspectivelor de carieră îndelungată în

- Planificarea ofertei și a cererii de profesori este efectuată de obicei anual de către

- În majoritatea sistemelor de învățământ cu o structură a carierei pe mai multe

Exercițiu: Pornind de la suportul de

-model concurent, prin modul psihopedagogic - care

-model consecutiv- prin masterat didactic de 2 ani –

Conform Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învățământul

- programe și activități de perfecționare a pregătirii științifice, psihopedagogice și didactice;

Exercițiu: Dați exemple de

Dezvoltarea profesională care are loc în școală, oferă unui

Cercetările arată că dezvoltarea profesională susținută și

România ar putea lua în considerare unele dintre următoarele opțiuni pentru a

- finanțarea pentru activitățile din școală;

- crearea de experți școlari în predare și învățare;

- cerință ca profesorii să petreacă un timp dedicat pentru activitățile de dezvoltare

- încurajarea colaborării între școli.

Reflecție individuală și de grup :

Eurostat (2017), Educație și formare profesională (bază de date), https://ec.europa.eu/eurostat/web/education-and-training/data/main-tables

Formator: Iulian Boldea

S-ar putea să vă placă și