Conceptul de dezvoltare durabilă și cum se aplică el orașelor

Curs 1
 Introducerea temei
• Care sunt în opinia dumneavoastră cele mai
importante 5 lucruri / obiective pe care noi, ca
societate / umanitate, trebuie să le atingem.
Pregătiți-vă să explicați de ce credeți că
acestea sunt cele mai importante.
• Care sunt barierele care ne limitează în
atingerea acestor obiective?
 Obiectivele de dezv. durabilă (2015)
• Discuția anterioară era menită să introducă existența
unor obiective generale, foarte largi, care sunt definite
la nivel internațional, legate de dezvoltarea durabilă.
• După 2015, acestea poartă numele de Sustainable
development goals (SDGs). Acestea urmează unui alt
set de astfel de obiective denumite Milenium
development goals (MDGs)
• Pentru mai multe detalii vedeti
https://sustainabledevelopment.un.org/?menu=1300
 SDG 11 – Orașe durabile
• În contextul cursului, SDG 11 se referă specific la orașe și
comunități dezvoltate în mod durabil
• La adresa de mai jos puteți citi câteva dintre progresele
obținute la nivelul anului 2019 în ceea ce privește atingerea
unui nivel mai semnificativ de sustenabilitate în orașe
• https://sustainabledevelopment.un.org/sdg11
• Printre provocările descrise aici veți regăsi – reducerea
sărăciei, acces la transport public, extinderea neplanificată
orașelor în mediul rural, acces la infrastructuri de bază –
apă și canalizare etc.
• La linkul de mai jos aveți un scurt filmuleț în
care Jefferey Sachs vă explică de ce sunt
importante aceste obiective foarte generale
https
://www.youtube.com/watch?v=vw5flPS_kK8
• J. Sachs este un renumit economist american
care a fost implicat activ în crearea acestor
obiective
• Monitorizarea progresului făcut înspre atingerea
acestor obiective este extrem de importantă
• Altfel, ele rămân simple declarații fără aplicabilitate
• SDG Index and Dashboard. Înlocuit recent cu
Sustainable Development Report https://
www.youtube.com/watch?v=Uk91VdcYFK0
• Acest filmuleț vă oferă o imagine de ansamblu referitor
la cum se face monitorizarea
• Pe slide-urile următoare aveți informații specifice
despre România
Romania – SDGs
Index
 SDGs Dashboard Ro
Sursa: https://github.com/sdsna/2019EUIndex/blob/master/Country%20Profiles/Romania_EU%20SDR19.pdf
 Sustainable Development Report
• Raportul de dezvoltare durabilă (inclusiv indexul și tablourile
de bord) = o completare a indicatorilor oficiali ai SDG și a
proceselor voluntare de revizuire conduse de fiecare țară.
• Raportul nu este un instrument oficial de monitorizare.
• Folosește datele disponibile public publicate de furnizorii de
date oficiale (Banca Mondială, OMS, OIM, altele) și alte
organizații, inclusiv centre de cercetare și organizații
neguvernamentale.
• Interesul pentru indexul global al SDG și tablourile de bord a
stimulat numeroase inițiative pentru a dezvolta evaluări
localizate ale progresului vizând atingerea SDGs.
 Papa Francis și SDGs
• În 2015, Papa Francis s-a adresat Adunării Generale a ONU la New York cu
puțin timp înainte ca statele membre să adopte în unanimitate Agenda
2030 și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.
• Filmulețul poate fi vizionat la adresa https://
www.youtube.com/watch?v=RJXnTb47GEcFast
• În septembrie 2019 Papa, aflat la Vatican, i-a salutat pe participanții la o
conferință internațională de două zile, intitulată „Religiile și Obiectivele de
Dezvoltare Durabilă (ODD): Ascultând strigătul pământului și al săracilor”.
• Discursul său este disponibil la https://
www.vaticannews.va/en/pope/news/2019-03/pope-development-goals-r
ooted-in-ethics-not-economics.html
• Este foarte interesant de citit pentru că aduce în discuție rolul
nespecialiștilor, persoane publice și vizibile, în diseminarea unor mesaje
legate de protecția mediului
• Agenda 2030 și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, a spus Papa, „au fost un mare pas
înainte pentru dialogul global, marcând o„ solidaritate universală nouă și vitală”. Dar el
a menționat, „prea mult timp, ideea convențională de dezvoltare s-a limitat aproape în
întregime la creșterea economică.”
• Pontiful a subliniat că „acest lucru a condus sistemul economic modern pe o cale
periculoasă în care progresul este evaluat doar în ceea ce privește creșterea materială,
din cauza căreia suntem aproape obligați să exploatăm irațional mediul și semenii
noștri”.
• Obiectivele economice și politice, a subliniat Papa Francisc, „trebuie susținute de
obiective etice, care presupun o schimbare de atitudine: ceea ce Biblia ar numi o
schimbare de inimă. Deja Sfântul Ioan Paul al II-lea a vorbit despre necesitatea de a
„încuraja și susține o„ convertire ecologică ”, a spus el.
• Papa a subliniat că ceea ce era necesar a fost un angajament de „promovare și
implementare a obiectivelor de dezvoltare care sunt susținute de valorile noastre cele
mai profunde religioase și etice.” De asemenea, el a exprimat speranța că soluții și
răspunsuri concrete vor rezulta din conferință.
 Discuții
• Vedeți vreo valoare în stabilirea unor obiective
de tipul SDGs? Sunt mai mult decât cuvinte
goale?
• De ce avem nevoie de acorduri voluntare între
state în domeniu protecției mediului? Sunt
eficiente?
• Care este implicația practică a declarațiilor
simbolice pe acest subiect, cum ar fi cea inițiată
de Papă?
Evoluția conceptului de sustenabilitate
Înainte de apariția conceptului de sustenabilitate, au existat alte concepte
similare
Limite ecologice
• Prezervarea - Ramură a filozofiei romantice sau transcendentaliste, în
care natura era privită ca un antidot al civilizației industriale - Henry
David Thoreau și John Muir și poeți romantici precum William
Wordsworth, Percy Shelley, John Keats
• Conservarea – randament ce poate fi susținut “sustained yield” din
domeniul managementului pădurilor
• În prima abordare natura are valoare prin ea însăși în timp în cea de a
doua abordare natura are valoare în măsura în care este utilă omului
• “Etica pământului” – o responsabilitate umană de a avea grijă de
anumite terenuri și ecosisteme
• Environmentalismul modern – sfârșitul anilor 1960 și
începutul anilor 1970
• Rachel Carson - Silent Spring (1962), care a atras pentru
prima dată atenția asupra pericolelor pesticidelor și a
altor substanțe chimice toxice asupra mediului https://
www.youtube.com/watch?v=Ipbc-6IvMQI
• Kenneth Boulding - The Meaning of the Twentieth
Century (1964)
• Barry Commoner - The Closing Circle (1971)
• Theodore Roszak - Where the Wasteland Ends (1972).
• Noi perspective cu privire la dezvoltarea globală
– după 1970.
• Limits to Growth (1972) Meadows și alți
cercetători de la universitatea MIT din Boston au
modelat tendințele de evoluție ale populației
globale, consumul de resurse și poluarea și au
descoperit că, indiferent de gama de presupuneri
pe care le-au introdus în model, sistemul uman ar
urma să se prăbușească la mijlocul secolului XXI.
• Blueprint for Survival (1972) - Goldsmith și alți
editori ai revistei britanice Ecologistul s-au
bazat pe activitatea grupului Limits to Growth,
precum și a economistului britanic din secolul
al XIX-lea, John Stuart Mill, în apelul la crearea
unei societăți globale stabile
• Conceptul de sustenabilitate are rădăcini în biologie și
ecologie, în special în noțiunea de „capacitate ecologică
de suport” - optimă și maximă
• Conceptul de dezvoltare durabilă aduce elemente ale
activității economice mai explicit în discuție; modalitățile
prin care națiile se dezvoltă și își cresc economiile
• Raportul BRUNDTLAND (interviu cu coordonatoarea
acestui raport, fostul premier al Norvegiei, Gro
Brundtland) https://
www.youtube.com/watch?v=J4dAUd6P6RY
• Orașe/comunități dezvoltate durabil
- Conceptul de bucle închise

- Amprenta ecologică (Rees and Wackernagel, 1994)

- Filmulețul de mai jos prezintă modul în care se calculează această
amprentă https://www.youtube.com/watch?v=3M29BY86bP4
 Dezvoltare durabilă – dimensiuni
• De obicei conceptul descris ca fiind un scaun
cu 3 picioare
• Cele 3 picioare de obicei sunt luate în
considerare separat
Conceptul de triple botom line
- interconectarea celor 3 dimensiuni
- luarea în considerare a tuturor
problemelor sectoriale într-o
relație de sinergie decât simpla
atingere a celui mai bun echilibru
care se poate obține între
sectoare
 Concepte similare
• Dezvoltarea durabilă – termenul nu a fost
abandonat dar este în mod constant redefinit
• Au apărut concepte similare care se suprapun
parțial peste cel de dezvoltare urbană durabilă
• În articolul Opțional 1 de pe Moodle regăsiți o
meta-analiză a literaturii de specialitate pentru
identificarea unor concepte similare
Concepte similare – meta-analiză
• Se poate observa că conceptul de oraș
sustenabil este încă pe primul loc (frecvența
cu care apare în articole)
• Apare însă și un alt concept- cel de smart city
(oraș inteligent)
• Pe slide-ul următor se poate observa că
trendurile de folosire a unui concept specific
sunt legate și de o anumită perioadă de timp
• Figura din slide-ul anterior ilustrează legătura
dintre concepte, așa cum rezultă ea din
articolele analizate
• Cu alte cuvinte, termenul de oraș sustenabil
apare împreună de 10 ori atât cu termenul de
oraș eco cât și cu cel de oraș verde
• În slide-urile următoare sunt oferite câteva idei
despre tipurile de oraș identificate în această
meta-analiză
 Orașuș eco
• Re (construirea) orașelor în echilibru cu natura
• Conservarea ecologică cel puțin inițial
• Mijlocul anilor ’70 - Grupul de ecologie urbană
(Richard Register)
• De-a lungul timpului a dobândit o varietate de
semnificații
Orașul cu emisii de carbon reduse
• În legătură cu economia cu emisii reduse de carbon = una
în care societatea creează standarde de viață mai ridicate
și o calitate mai bună a vieții, printr-o performanță
economică îmbunătățită susținută de inovația tehnologică
avansată și de noi oportunități de afaceri și locuri de
muncă, reducând în același timp semnificativ consumul de
resurse naturale și poluarea mediului
• Limita conceptului - nu cuprinde probleme de mediu și
ecologice, altele decât cele legate de energie (apă,
biodiversitate, resurse naturale)
 Smart city – orașul inteligent
• un succesor mai avansat al conceptelor de „oraș al
informațiilor”, „oraș digital” și „oraș inteligent”
• în esență, pe teritoriul urban sunt furnizate
facilități TIC complexe și sofisticate, care permit
companiilor să colaboreze și să inoveze, să ofere
servicii mai bune cetățenilor și, prin aceasta, să le
permită cetățenilor accesul la informații în măsura
în care aceștia pot dezbate, influența și chiar
decide în cadrul proceselor de politică publică
 Orașul informațiilor
• conversia ”ingredientelor” care vizează cunoștințele în
dezvoltare locală pentru a oferi o platformă pentru ca orașul să
se dezvolte într-un mod durabil, împreună cu un proces de
învățare socială pentru a ajuta cetățenii să realizeze schimbările
urbane
• orașele bazate pe informații necesită o puternică capacitate de
organizare pentru a stabili astfel de fundații, cu un parteneriat
esențial între actorii publici și privați, lumea academică și
comunitatea mai largă, pentru a negocia și a determina în
comun cererea de cunoștințe, transferul de cunoștințe și
învățarea cunoștințelor
• nu este legat direct de sustenabilitatea ecologică
 Orașul rezilient
• Capacitatea de a-și menține funcțiile atunci
când se confruntă cu șocuri
• Capacitate de transformare și adaptare
• Conceptul de oraș rezilient folosit în discipline
precum știința siguranței, știința mediului și
guvernanță
• Caracteristicile enumerate pentru tipurile de
oraș cu legătură cu sustenabilitatea sunt
sumare
• Scopul menționării acestor concepte aici a fost
doar de a vă familiariza cu ele
• Le veți întâlni, cel puțin pe unele, în lecturile
de pe parcursul semestrului