LUCRAREA 1

CONCEPEREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL

DEȘEURILOR DE AMBALAJE

POP MARIANA MADALINA

Specializarea Administratie Publica
Master IFR Satu Mare AN II
RESTANTA
 1. PREZENTAREA PROBLEMEI

Deseurile solide, o problema din ce in ce mai accentuata in ultima perioada datorita faptului
ca ambalajele sunt necesare pentru a oferi protectie unui produs, de orice fel si natura ar fi
acesta. Daca este sa analizam situatia putem deduce faptul ca in tarile europene aceste deseuri
sunt 30% alcatuite din resturi de ambalaje. Toata situatia se prezinta estimativ astfel,
335kg/an sunt generate deseuri menajere per locuitor, iar 84kg sunt deseuri de ambalaje.
Aceasta situatie este foarte asemanatoare si in Romania.

Analizand datele statistice privitor la cantiatea ambalajelor introduse pe piata putem observa
date privind structura ambalajelor de tip de material:

Tabelul nr. 1

Tipul de material Mediul Urban Mediul Rural

Hârtie și carton -10% 4%
Plastic -9% 6%
Sticla -4% 2%
Metal -2% 2%
Resturi alimentare și altele -75% -86%
(Sursa: Prelucrare personală pe baza datelor prezentate
http://particip.gov.md/public/files/PPP_MM_Valorificarea_ambalajelor.pdf)

Evolutia deseurilor de ambalaje pe perioada 2012-2022 se prezinta astfel:

(Sursa: Figura 1.1 s-a preluat de pe site-ul

http://particip.gov.md/public/files/PPP_MM_Valorificarea_ambalajelor.pdf)
Daca analizam datele statistice din tabelul de mai sus putem observa ca cantitatea de deseuri
din ambalaje a fost generata de populatie in proportie de 40%, astfel pe o perioada de 10 ani
se preconizeaza o crestere de 1,5%. In majoritatea tarilor aceste deseuri sunt colectate separat
de restul deseurilor tocmai pentru a reduce impactul negativ care acestea le au asupra
mediului

In Republica Moldova insa aceasta separare a deseurilor s-a realizat intr-o singura localitatea,
si anume Ungheni cu ajutorul „AVE UNGHENI”.

Pentru a gestiona aceasta problema majora, Republica Moldova doreste sa elimine aceste
deseuri prin depozitarea lor in anumite containere speciale pentru a salva mediul inconjurator
de poluare. Aici 14-25% din deseurile solide au o densitate mai mare fata de cele din plastic,
dar din nefericire are loc o risipa de resurse prin recuperarea acestora cu ajutorul construirii
unor depozite noi de deseuri.

2. CAUZELE SI IMPLEMENTAREA

In Republica cadrul de reglementare curent nu asigura valorificarea ambalajelor si nu asigura

o buna gestionare a lor, tocmai de aici si problema defectuoasa din acest domeniu.

O prima cauza ar putea fi exemplificata de modul de aplicare a platilor ecologice, acestea nu

contribuie la optimizarea ambalajelor folosite. O a doua cauza este legata de prevederile
discriminatorii ale platilor privind poluarea mediului, caz ce este intalnit si la partenerii
comerciali straini cum ar fi Federatia Rusa, Ucraina, Sua si Romania.

Dezvoltarea insuficienta a pietelor reciclabile este slab dezvoltata, datorita unor infrastucturi
nepotrivite ce ar putea ajuta piata, fapt ce inca este nepromovat.

Mai jos am relatat o lista a deficientelor Fondului Ecologic National (FEN) de a finanta unele
activitati de reciclare a deseurilor de ambalaje:

-deficienta din sursele acumulate din platile ecologice , deoare nu sunt folosite pentru
gestionarea acestora;

-companiile private nu pot apela la Fondul Ecologic National pentru a finanta aceste proiecte;

-nu sunt alocate fonduri suficiente.

Beneficiarii acestei politicii sunt agentii economici care plaseaza pe piata ambalajele si
produsele in ambalaje. Printre beneficiarii indirecti am putea enumera urmatorii: populatia,
autoritatile publice locale, serviciile de salubritate, agentii economicii ce sunt implicati in
aceste procese de colectare si nu numai.

Ca orice politica publica si aceasta are cateva obiective generale, aici avem doua la numar:

1. Valorificara deseurilor de ambalaje cu cel putin 37% pana la sfarsitul anului 2020
2. Cresteri a gradului de valorificare la urmatoarele categorii de materiale pana la
sfarsitul.

1. EVOLUȚIA IMPLEMENTĂRII PROBLEMEI

Pentru a se implementa aceasta politica s-a ales optiunea unui sistem de management al
deseurilor de ambalaje bazat pe aplicarea unei taxe ecologice per cantitate si tipul de ambalaj
pus pe piata.

Atfel ca toti operatorii economici ce distribuie pentru prima data produse ambalate trebuie sa
achite o asa numita taxa pe ambalaj ce se stabileste in functie de cantitatea si natura
ambalajului. Taxa respectiva v-a fi stransa de Fondul Ecologic National iar resursele for fi
utilizate pentru finantarea acestor activitati de colectare si valorificare a deseurilor de
ambalaje.

Acest mod de acumulare a fondurilor are la baxa taxarea oricarui tip de ambalaj, produs de
desfacere in corelare cu impactul asupra mediului inconjurator. Astfel se v-a taxa in functie
de tipul si greutatea ambalajului. Toti agentii economici, importatorii si producatorii locali
care plaseaza pentru prima data produsele cu astfel de ambalaje vor fi taxati.

Ambalajele goale nu sunt supuse taxarii insa importatorii vor achita taxe in regim vamal,
producatorii locali si agentii economici vor achita aceste taxe lunar sau trimestrial.

Implementarea prezinta ca orice alta politica anumite avantaje si dezavantaje. Voi incepe prin
a va prezenta dezavantajele:

-o promovare a selectarii voluntare a deseurilor ce este continua

-modul de colectare a deseurilor

-datorita marimii taxei piata ar putea fi disproportionata.

Avantaje

-reprezinta un stimulent important in optimizarea deseurilor si ambalajelor folosite

-cu ajutorul noului sistem de taxare se asigura fondurile pentru creearea infrasturcturii de
gestionare a deseurilor

-taxarea se face totusi in functie de tipul de material din care este confectionat producerea
acestui ambalaj si greutatea acestuia.

Printre beneficiile implementarii acestei politicii se numara:

-va determina o crestere de 20 pp a reciclarii deseurilor de ambalaje in urmatorii ani. Pana in

2017 va fi de 33% iar pana la finalul anului 2020 de 39%

-valorificarea acestor deseuri din mediul urban si rural la interventia directa a statului vor
aduce benficii nete de cca 1,37 mld lei

-la nivel local valoarea de piata ca fi recuperata a materialelor utile, astfel ca costul este
recuperrat din volumul depozitelor de gunoi in urma inlaturarii de la depozite a materialelor
reciclabile

(Sursa: Preluat de pe http://particip.gov.md/public/files/PPP_MM_Valorificarea_ambalajelor.pdf)

Costurile bugetare sunt suportate de Fondul Ecologic National si sunt estimate la cca. 53,6
mil lei anual pentru urmatorii 10 ani (2013-2022).

Implementarea acestei politicii v-a avea anumite repercursiuni si intr-un fel sau altul va
impacta in toate modurile posibile, atat economic cat si administrativ si ecologic. Asadar voi
relata pe scurt cum anume se va intampla asta.

1.impactul asupra mediului: reducerea impactului negativ asupra mediului, animalelor si

totodata asupra peisajului in unele cazuri. Coletarea selectiva va asigura scoaterea din flux a
deseurilor solide si de ambalaje generate de consumatori.

2.impactul social: cresterea fortei de munca, deoarece se vor creea noi locuri de munca dupa
implementarea acestei politici.

3.impactul economic:contactarea agentilor economici pentru indeplinirea lucrarilor de

realizare a procesului de colectare, sortare a deseurilor.

4.impactul administrativ: va fi nevoie sa fie modificata legea privind plata pentru poluarea
mediului in care plata ecologica pentru produsele ambalate introduse pe piata nationala sa fie
perceputa in functie de natura si greutatea ambalajelor.

In final vor exista si potentiale riscuri legate de functionalitatea sistemului de gestionare a

deseurilor propuse . Pot exista complicatii ale sistemului de taxare a deseurilor si implicit
circulatia marfurilor in vami, astfel se poate creea un mediu propice pentru acte si coruptie.

In final, mecanismul folosit consider ca este o varianta viabila si folositoare deoarece prezinta
foarte putine riscuri, taxarea ambalajelor in functie de greutate si natura poate reprezenta un
stimulent economic, ajuta la reciclarea calitativa a deseurilor iar beneficiile din urma
sistemului de taxare permite asigurarea unor viitoare fonduri pentru o mai buna gestionare a
problemei.

SURSE BIBLIOGRAFICE
1. http://particip.gov.md/public/files/PPP_MM_Valorificarea_ambalajelor.pdf