Studiu - Raport Final

Studiu Asupra corelării dintre competențele obținute de către elevii din
Învățământul Profesional Tehnic și cerințele pieței muncii în Republica

Moldova
Contactele BCI
Liviu Andriuţa
Business Consulting Institute
MD-2012, Republic of Moldova, Chișinău
Str. Mihai Eminescu 27, Of. 1
liviu.andriuta@bci.md
+373 69121504
Raport Final
Aprilie 2021
1. SUMAR EXECUTIV
Scopul studiului a constat în identificarea măsurii în care competențele obținute de către elevii din
Învățământul Profesional Tehnic corespund cerințelor pieței muncii.
Studiul și-a propus să evalueze relevanța competențelor învățate de către elevii dintr-un șir de Instituții de
Învățământ Profesional preselectate față de competențele solicitate pentru desfășurarea activității
profesionale, precum și să livreze un set de recomandări în vederea înlăturării discrepanțelor constatate și
îmbunătățirea situației existente.
Pornind de la scopul și obiectivul general al proiectului au fost formulate 3 etape specifice ale procesului
de cercetare. Cele 3 etape ale cercetării au fost definite după cum urmează: i) Analiza Cererii de pe Piața
Muncii; ii) Analiza Ofertei de pe Piața Muncii și iii) Analiza Cadrului de Competențe formate în cadrul ÎPT.
Pentru fiecare din cele 3 etape a fost formulat câte un șir de întrebări de cercetare, care au facilitat
atingerea obiectivelor și scopului studiului. La realizarea studiului s-au aplicat atât instrumente de
cercetare cantitativă (analiza documentelor, datelor statistice, rapoartelor și documentelor de politici) cât
și instrumente de cercetare calitative (interviuri). În cadrul cercetării au fost realizate 15 interviuri, dintre
care 6 cu reprezentanții instituțiilor de învățământ profesional tehnic și 9 cu reprezentanții companiilor din
sectorul IT, textile și construcții (câte 3 din fiecare sector).
Analiza preliminară a relevat că majoritatea angajatorilor sunt în căutarea specialiștilor calificați, cu nivelul
de pregătire similar învățământului profesional secundar (școli profesionale), în timp ce pentru ocuparea
funcțiilor specifice calificării formate în instituțiile de învățământ mediu de specialitate (maistru, tehnician,
etc.) este necesară în mod obligatoriu o experiență în muncă, indiferent de nivelul competențelor
profesionale deținute, întrucât doar experiența și încrederea colectivului de muncitoare poate să asigure
o garanție a succesului în funcțiile respective.
Analiza indicatorilor statistici a arătat că în perioada 2015 – 2020 toate cele trei domenii analizate (textile,
construcții și IT) au cunosc creșteri ale numărului de companii înregistrate. În cazul sectorului IT, creștere
a constituit peste 40%: Totodată, cu creșterea numărului de companii, în ultimii 5 ani s-a înregistrat și o
creștere a numărului de angajați în fiecare din cele 3 sectoare. În același timp, deși numărul de angajați a
crescut constant în cazul tuturor celor 3 sectoare analizate, în perioada 2015 – 2020 a crescut constant și
productivitatea muncii sectoarele în cauză ceea ce denotă o calificare superioare a angajaților
În altă ordine de idei, deși instituțiile de învățământ profesional tehnic formează competențe complexe
atât în domeniul specialității cât și în domeniul managerului, în cazul tuturor sectoarelor analizate
angajatorii sunt în căutarea unor meseriași buni în detrimentul unor maiștri sau manageri de nivel mediu
Mai mult de atât, cu excepția sectorului IT, pentru obținerea unei avansări la nivelul de maistru (profesie
formată în cadrul instituțiilor de ÎPT) este necesară o experiență practică de cel puțin 3-5 ani în domeniu și
obținerea unei autorități profesionale în cadrul echipei. În cazul sectorului IT evoluția dată poate fi mai
rapidă, de până la câteva luni, și depinde în totalitate de competențele profesionale ale angajatului.
În ceea ce ține de structura ofertei educaționale, se constată că aceasta este suficient de dezvoltată în cazul
tuturor celor 3 sectoare analizate, constatându-se o diversitate suficientă atât la nivelul specialităților cât
și la amplasarea geografică a instituțiilor, ceea ce fac accesibile studiile pentru elevii din toate regiunile
țării. Majoritatea instituțiilor dispun de toate dotările tehnice și educaționale necesare pentru asigurarea
unui proces educațional calitativ și formarea competențelor profesionale așteptate pe piața muncii. În
același timp, în cazul domeniului textile se constată o problemă în ceea ce privește dotarea cu utilaj
performant pentru realizarea instruirilor practice, or costurile acestuia sunt ridicate ceea ce îngreunează
procesul de pregătire practică al elevilor.
O problemă specifică tuturor sectoarelor reprezintă realizarea practicii de specialitate. Angajatorii de cele
mai multe ori, în lipsa unei motivări materiale nu sunt deschiși la o colaborare complexă cu instituțiile de
învățământ, iar implicarea totală a elevilor în stațiile de practică este îngreunată de refuzul angajatorilor
de a suporta eventualele pierderi provocate de activitatea mai puțin profesională a elevilor.
În ceea ce privește competiția pentru locurile vacante din ÎPT, se poate constata că doar în cazul domeniul
IT există o competiție reală între abiturienți, în cazul domeniului textile și construcții de cele mai multe ori
numărul cererilor depuse pentru înmatriculare este mai mic (dar nu critic) decât numărul de locuri
disponibile.
3
2. INTRODUCERE
2.1. CONTEXT
Una din cele mai mari discrepanțe constate la nivel de ocuparea tinerilor, reflectată într-o serie de studii
recente, reprezintă lipsa sau slaba corelare a sistemului de învățământ / a programelor de studiu cu nevoile
reale ale angajatorilor. Totodată, se constată existența unei „rigidități” a sistemului educațional, care nu
reușește să se adapteze rapid la schimbările de pe piața muncii și la cerințele companiilor. Din acest motiv,
sistemul educațional este adesea „rupt” de nevoile reale ale economiei și nu reușește să adapteze rapid
programele de învățământ cu schimbările tehnice și tehnologice din economie1.
Totodată se constată că sistemul de învățământ (la toate nivelurile) se bazează pe pregătirea teoretică
preponderentă a tinerilor și nu acordă atenția necesară pregătirii practice a cadrelor. În același timp se
constată și o pregătirea slabă a elevilor / studenților și neconcordanța acestora cu nevoile angajatorilor
este o altă cauză a dezechilibrului dintre oferta sistemului educațional și cererea din partea companiilor;
Punctele slabe ale ofertelor educaționale nu sunt singurele cauze ale ofertei nesatisfăcătoare de pe piața
muncii cu muncitori calificați. Studenții consideră că exigențele / așteptările angajatorilor sunt prea mari.
O altă problemă major constă în faptul că instituțiile nu dispun de resursele necesare pentru formarea
competențelor așteptate de către angajatori. Astfel, în multe cazuri se constată că atelierele școlilor sunt
echipate cu echipamente și echipamente învechite și utilizate moral, infrastructura este inadecvată.
Totodată, baza tehnico-materială a laboratoarelor instituțiilor de învățământ nu corespunde adesea
proceselor tehnologice reale din entitățile economice, iar materialele și literatura lipsă de la instituții și
biblioteci.
În același timp, analiza datelor furnizate de Biroul Național de Statistică denotă că rata șomajului printre
tineri este mai mare în comparație cu alte grupe de vârstă sau media la nivel de țară. Astfel, în anul 2019
rata șomajului conform definiției BIM5 la tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani a fost de 6,8%, și,
respectiv de 10,4% la tinerii în vârstă de 15-24 ani, 8,5% în categoria de vârstă 15-29 ani, în timp ce media
pe țară a constituit 5,1%. În șomaj de lungă durată (12 luni și mai mult) s-au aflat 13,0% din totalul șomerilor
de 15-34 ani. Valoarea acestui indicator tinde să scadă în ultimii ani (de la 29,5% în 2015 la 19,4% în 2018).
Un alt element important îl constituie și faptul că persoanele cu o pregătire profesională mai joasă,
întâlnesc deficiențe mai mari în găsirea unui loc de muncă. Astfel, în funcție de nivelul de instruire absolvit,
rata șomajului înregistrează valori mai ridicate în rândul tinerilor cu nivel de instruire scăzut – 10,3%, urmați
de tinerii șomeri cu nivel mediu – 6,9% și cei cu nivel de instruire superior – 4,4%.
2.2. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PROIECTULUI

Analiza cauzalității situației legate de rata de ocupare a tinerilor, indică că există o problemă în ceea ce
privește încadrarea tinerilor în câmpul muncii.
Cercetarea dată, este parte a activităților desfășurate în cadrul proiectului Acces Direct la Studenți”,
finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Comun România – Republica Moldova 2014-
2020 și implementate de Business Consulting Institute în parteneriat cu Universitatea Tehnică „Gheorghe
Asachi” din Iași și Asociația Centrul Regional pentru Integrare Socială Nord-Est, România. Studiul își
propune să evalueze relevanța competențelor învățate în cadrul ÎPT-urilor de către elevi față de
competențele solicitate pentru desfășurarea activității profesionale în sectoarele IT, Textile și
marochinărie, Construcții, etc.
1
http://www.viitorul.org/ro/content/agenda-na%C8%9Bional%C4%83-de-business
Scopul studiului constă în identificarea măsurii în care competențele obținute de către elevii din
Învățământul Profesional Tehnic corespund cerințelor pieței muncii.
3. METODOLOGIA PROPUSĂ
3.1. ASPECTE METODOLOGICE GENERALE

Metodologia de elaborare studiului asupra relevanței competențelor învățate în cadrul ÎPT-urilor de către
elevi față de competențele solicitate pentru desfășurarea activității profesionale descrie
contextul/problemelor abordate, metodele cercetare și părțile cointeresate abordate. Totodată,
metodologia descrie setul de instrumente de cercetare care urmează a fi aplicat.
Studiul și-a propus să evalueze relevanța competențelor învățate de către elevii dintr-un șir de Instituții de
Învățământ Profesional preselectate față de competențele solicitate pentru desfășurarea activității
profesionale, precum și să livreze un set de recomandări în vederea înlăturării discrepanțelor constatate și
îmbunătățirea situației existente.
3.1.1. CADRUL LOGIC ȘI ETAPELE CERCETĂRII

Pornind de la complexitatea proiectului a fost realizată structurarea cadrului logic și a etapelor cercetării.
Pornind de la scopul și obiectivul general al proiectului au fost formulate un șir de etape și pași specifici ai
procesului de cercetare. Totalitatea etapelor cercetării constituie cadrul logic de cercetare.
Figura 1. Cadrul Logic de cercetare al Studiului
ANALIZA PIEȚEI MUNCII ANALIZA PIEȚEI MUNCII
(CEREREA) (OFERTA)
Instituții Disponibilitatea resurselor

Profesii întrebate pe piața Domeniile de activitate ale Cursuri de formare
specializate în pentru asigurarea calității
muncii companiilor formare profesională
domeniu în procesul de predare
Indicatorii de referință ai Preferințele elevilor în Gradul de

domeniilor de activitate ale Gradul de angajare
alegerea profesiei absolvire
companiilor
Oferta de salarizare, alte Cererea de salarizare, alte

elemente motivaționale de elemente motivaționale
atragere a specialiștilor pentru angajare
CADRUL DE
COMPETENȚE
Ce competențe sunt Ce competențe sunt

necesare? formate? Resurse
Ce abilități sunt necesare? Ce abilități sunt formate? Analiza Curriculei Timp
Instrumentele
Ce cunoștințe sunt necesare? Ce cunoștințe sunt formate?
de evaluare
Ajustarea Curriculei la
cerințele Pieție de muncă
Pornind de la Cadrul Logic de cercetare, în vederea realizării studiului au fost definite 3 etape ale cercetării,
care la rândul său au presupus presupun formularea unor întrebări de cercetare și aplicarea instrumentelor
de cercetare în vederea identificări răspunsurilor și implicit atingerea scopului studiului.
Cele 3 etape ale cercetării au fost definite după cum urmează:
- Analiza Cererii de pe Piața Muncii
5
- Analiza Ofertei de pe Piața Muncii
- Analiza Cadrului de Competențe formate în cadrul ÎPT
ANALIZA CEREREI DE PE PIAȚA MUNCII
La etapa dată de cercetare a fost analizată cererea existentă pe piața muncii. Totodată a fost realizată o
analiză a indicatorilor de referință a domeniilor care au reprezentat obiectul cercetării – Textile, IT,
Construcții, fiind analizată dinamica evoluției domeniului în timp, tendințele de dezvoltare locală și
regională, precum și alte aspecte cheie.
După analiza domeniilor economice selectate, a fost realizată analiza sistemului de motivarea a angajaților,
inclusiv salarizarea și alte aspecte de motivare non-materială, precum locația activității profesionale,
mediul de activitate, etc. La o etapă ulterioară, datatele și tendințele constatate au fost folosite pentru o
analiză a măsurii în care tendințele generale sunt afectate de oferta salarială și alte elemente de motivare
non-materială.
Un element separat al analizei cererii de pe piața muncii a constituit identificarea competențelor,
abilităților și cunoștințelor așteptate de către angajator pentru cele mai relevante din profesiile și
domeniile de activitate analizate.
ANALIZA OFERTEI DE PE PIAȚA MUNCII
Elementul dat al cercetării a urmărit analizată ofertei de pe piața muncii și condițiile existente de pregătire
a cadrelor pentru domeniile cu cea mai bogată cerere de pe piața muncii.
Pentru început a fost analizată măsura în care există cadrul instituțional pentru formarea cadrelor
profesioniste în domeniile vizate, existența cursurilor de formare profesională în cele mai întrebate
specializări specifice, dar și existența resurselor umane, tehnice și financiare în cadrul instituțiilor
identificate pentru formarea calificată a cadrelor pentru domeniile economice analizate.
Totodată, în paralele a fost realizată analiza gradului de interes al elevilor pentru profesiile și specializările
relevante, gradul de absolvire și de încadrare în câmpul muncii în domeniul studiilor. În mod special au fost
analizate preferințele studenților în alegerea profesiilor, gradul de absolvire și cel de angajare în profesie.
Un element separat al analizei a reprezentat analiza cererii de salarizare și a altor elemente de motivare
non-materială. Datele colectate în această etapă vor fi utilizate pentru analiza coerenței dintre cererea și
oferta salarială în vederea identificării măsurii în care discrepanțele constatate au afectat angajarea
absolvenților.
ANALIZA CADRULUI DE COMPETENȚE FORMATE ÎN CADRUL ÎPT
Etapa de analiză a cadrului de competențe formate în cadrul ÎPT a presupus analiza ofertei educaționale a
instituțiilor de învățământ, structura cursurilor, competențele, abilitățile și cunoștințele formate, măsura
în care studenții sunt satisfăcuți de procesul de predare și măsura în care acesta este capabil să le formeze
competențele planificate.
Totodată, la etapa dată a fost prevăzută și analiza curriculei, care presupunea analiza documentelor
respective pentru profesiile/specializările pentru care existe cea mai bogată cerere de muncă. Analiza
curriculum va fi realizat sub aspect de evaluare a măsurii în care resursele și timpul prevăzute de către
acestea sunt suficiente pentru a forma competențele, abilitățile și cunoștințele prevăzute de documentele
în cauză, precum și măsura în care instrumentele de evaluare prevăzute au capacitatea să asigure o
evaluare obiectivă a nivelului de pregătire a absolvenților.
O activitate separată la etapa dată a reprezentat analiza măsurii în care instituțiile de învățământ ajustează
curriculum, precum și a modului cum aceste modificări influențează asupra formării anumitor competențe,
abilități și cunoștințe, dar și a motivelor și cauzelor care stau la baza acestor ajustări.
În final la etapa dată a cercetării a fost realizată analiza nivelului de coerență a competențelor, abilităților
și cunoștințelor așteptate de către angajatori cu cele formate de instituțiile de învățământ. Analiza
coerenței a ținut cont atât măsură în care acestea sunt relevante una față de alta, dar și modul în care
6
factorii externi precum motivare profesională, lipsa resurselor, lipsa unei coordonări cu piața muncii
afectează coerența dintre competențele, abilitățile și cunoștințele așteptate de angajator și cele formate
de instituțiile de învățământ.
La analiza coerenței au fost folosite datele și informațiile colectate în etapele precedente de cercetare în
special în ceea ce privește nivelul de competențe așteptate ale angajatorilor și cele formate de instituțiile
de învățământ.
3.1.2. ÎNTERBĂRILE DE CERCETARE

Pornind de la cadrul și etapele de cercetare descrie în capitolul precedent, a fost formulat un set de
întrebări de cercetare. În vederea unei mai bune organizări, întrebările de cercetare au fost grupate după
etapele de cercetare. Întrebările au avut drept scop să ofere autorilor suport în aplicarea corectă a
instrumentelor de cercetare în vederea obținerii informației relevante pentru atingerea scopului cercetării.
Întrebările de evaluare sunt formulate pentru fiecare din etapele de cercetare, după cum urmează:
ANALIZA CEREREI DE PE PIAȚA MUNCII
- Care sunt profesiile/specializările și domeniile ale economiei din care vin, care se bucură de cea mai
bogată ofertă pe piața muncii?
- Care sunt indicatorii de referință a domeniilor vizate ale economiei?
- Care sunt competențele, abilitățile și cunoștințele așteptate de către angajatori pentru
profesiile/specializările analizate?
ANALIZA OFERTEI DE PE PIAȚA MUNCII
- În ce măsură în sistemul de învățământ există instituții capabile să formeze cadre pentru acoperirea
ofertei de pe piața de muncă în domeniile vizate?
- În ce măsură instituțiile de învățământ existente dispun de resursele necesare pentru formarea
cadrelor pentru acoperirea ofertei de pe piața de muncă în domeniile vizate?
- În ce măsură oferta educațională a instituțiilor de învățământ este atractivă pentru tineri?
- Care sunt competențele, abilitățile și cunoștințele formate de către instituțiile de învățământ pentru
profesiile/specializările analizate?
ANALIZA CADRULUI DE COMPETENȚE
- În ce măsură resursele și timpul prevăzut pentru formarea competențelor sunt suficiente în acest
sens?
- În ce măsură instrumentele de evaluare prevăzute de curriculum sunt suficiente pentru asigurarea
unei evaluări obiective?
- În ce măsură există coerență între competențele, abilitățile și cunoștințele formate de instituțiile de
învățământ și cele așteptate de piața muncii?
3.2. METODELE DE CERCETARE ȘI PĂRȚILE COINTERESATE

3.2.1. METODELE DE CERCETARE
Pornind de la cadrul metodologic în procesul de colectare a informațiilor pentru elaborarea studiului
asupra relevanței competențelor învățate în cadrul ÎPT-urilor de către elevi față de competențele solicitate
pentru desfășurarea activității profesionale urmează au fost aplicate un șir de Metode de cercetare.
Metodele utilizate au fost selectate în așa mod încât să ofere informații atât cantitative cât și calitative,
capabile să ofere răspunsuri comprehensive la toate întrebările apărute în procesul de analiză.
✓ Analiza de documente
7
Analiza da documente a presupus în sine în special analiza curriculelor specializărilor/profesiilor din
domeniile de interes ale studiului, dar și analiza datelor statistice, informațiilor referitoare la piața muncii,
rapoarte analitice și alte documente relevante. De asemenea, în vederea formulării concluziilor și
recomandărilor analiza documentelor presupune analiza curriculei din perspectiva coerenței cu
necesitățile de competențe ale companiilor din domeniul IT, Textile și Construcții, dar și analiza etapelor,
inclusiv legale, necesare de parcurs pentru actualizarea curriculei reieșind din necesitățile pieței muncii.
✓ Interviu
Pentru a oferi răspunsuri obiective la întrebările de cercetare formulate, au fost realizate interviuri semi-
structurate cu reprezentanții Instituțiilor de învățământ Profesional Tehnic și Reprezentanții agenților
economici care activează în domeniile Textile, IT și Construcții.
Pentru fiecare categorie de intervievați a fost elaborat un ghid de interviu cu întrebări specifice pentru
fiecare categorie.
Prin intervievare s-a urmărit identificarea gradului de coerență între competențele absolvenților
instituțiilor de ÎPT cu cerințele și necesităților angajatorilor. De asemenea prin aplicarea interviului s-a
urmărit identificarea principalelor lacune la nivel de competențe profesionale formate în cadrul ÎPT, dar și
înțelegerea specificul structurii procesului de instruire și al mecanismului de formulare a curriculei.
TABELUL 1. SUMARUL METODELOR DE CERECETARE APLICATE
METODA GRUPUL ȚINTĂ/ DOCUMENT NUMĂRU/PERSOANA FUNCȚIA

INTERVIEVATĂ
Analiza • Curriculum specializărilor/profesiilor N/a

documentelor din domeniile de interes ale studiului
• Analiza datelor statistice, informațiilor
referitoare la piața muncii
• Analiza de rapoarte analitice
referitoare la piața muncii
Interviuri CEEE Virgiliu Bantâș Director Adjunct Instruire
CETI Liuba Obada Director Adjunct Instruire
Colegiul Politehnic Bălți Stela Stah Director Adjunct Instruire
Colegiul Tehnologic Chișinău Ludmila Boguș Director Adjunct Instruire
CEC Ludmila Țurcan Director Adjunct Instruire
Colegiul Industriei Ușoare din Bălți Elena Statnic Director Adjunct Instruire
Astercon-Grup SRL Vladimir Cojuhari Administrator
Basconslux SRL Nicolae Madan Administrator
Sky House SRL Serghei Tafratov Administrator
Ellation SRL Elena Ivanova Administrator
Amdaris SRL Petru Haheu Administrator
MixBook SRL George Teodorescu Administrator
Oldcom SA Mihai Dîrțu Administrator
8
METODA GRUPUL ȚINTĂ/ DOCUMENT NUMĂRU/PERSOANA FUNCȚIA
INTERVIEVATĂ
Invest Market SRL Roman Roșca Administrator
Eco Textil Grup SRL Igor Sertnean Fondator
3.2.2. PĂRȚILE COINTERESATE

Părțile cointeresate ale studiului dat reprezintă totalitatea autorităților publice, organizațiilor
necomerciale, agenților economici, instituțiilor de învățământ profesional tehnic și studenții care activează
sau studiază în domeniul IT, Textile sau Construcțiilor.
Având în vederea numărul mare de părți cointeresate, la elaborarea studiului urmează să fie contactați în
vederea aplicării instrumentarului de cercetare următoarele părți cointeresate:
TABELUL 2. LISTA PĂRȚILOR COINTERESATE
NUMELE TIP NUMELE

REPREZENTANTULUI
CEEE Instituție de ÎPT Virgiliu Bantâș
CETI Instituție de ÎPT Liuba Obada
Colegiul Politehnic Bălți Instituție de ÎPT Stela Stah
Colegiul Tehnologic Chișinău Instituție de ÎPT Ludmila Boguș
CEC Instituție de ÎPT Ludmila Țurcan
Colegiul Industriei Textile din Bălți Instituție de ÎPT Elena Statnic
Astercon-Grup SRL Companie în domeniul Construcțiilor Vladimir Cojuhari
Basconslux SRL Companie în domeniul Construcțiilor Nicolae Madan
Sky House SRL Companie în domeniul Construcțiilor Serghei Tafratov
Ellation SRL Companie în domeniul IT Elena Ivanova
Amdaris SRL Companie în domeniul IT Petru Haheu
MixBook SRL Companie în domeniul IT George Teodorescu
Oldcom SA Companie în domeniul Textile Mihai Dîrțu
Invest Market SRL Companie în domeniul Textile Roman Roșca
Eco Textil Grup SRL Companie în domeniul Textile Igor Sertnean
9
4. RĂSPUNS LA ÎNTREBĂRILE DE CERCETARE
4.1. ANALIZA CEREREI PE PIAȚA MUNCII

4.1.1. CARE SUNT PROFESIILE/SPECIALIZĂRILE ȘI DOMENIILE ALE ECONOMIEI DIN CARE VIN,
CARE SE BUCURĂ DE CEA MAI BOGATĂ CERERE PE PIAȚA MUNCII?
În vederea înțelegerii profesiilor care se bucură de cea mai mare căutare pe piața muncii, a fost realizată
analiza Rapoartelor lunare ale ANOFM privind cererea de pe piața muncii per profesie. Analiza a fost
realizată pentru perioada de timp cuprinsă în ultimele 6 trimestre.
În vederea unei înțelegerii mai bune a situației de pe piața muncii, analizei au fost supuse locurile de muncă
vacante atât pentru persoanele cu studii superioare și medii de specialitate, cât și funcțiile vacante pentru
persoanele cu studii secundar profesionale, dar și cele pentru muncitorii necalificați. Deși obiectul principal
al studiului reprezintă profesiile și specializările specifice studiilor medii de specialitate, analiza întregului
spectru de profesii va oferi o claritate mai mare a lacunelor existente între sistemul educațional și piața
muncii.
În total în rapoartele prezentate de ANOFM au fost stabilite 114 de profesii care necesită studii superioare
sau medii de specialitate, iar numărul mediu de locuri vacante pentru perioada analizată a fost de cca.
1864. Profesiile identificate în rapoartele ANOFM, pot fi împărțite în 7 categorii de bază
- Specialist în domeniul sănătății – în medie 369 de funcții vacante
- Ofițer/inspector în structurile de asigurare a ordinii publice și securității – 347
- Specialist în domeniul educației - 180
- Specialist în domeniul economico-financiar 145
- Inginer/tehnician în diferite domenii – 161
- Manager/administrator -84
- Asistență socială - 40
- IT – 29
În ceea ce privește specializările exacte, cele mai întrebate profesii sunt cele din domeniul medical. Astfel
pentru funcția de „asistent medical” în medie sunt deschise cca. 157 de oportunități de angajare, iar pentru
cele de „medic specialist” cca. 114 de oportunități de angajare.
Alte profesii întrebate sunt cele de Contabil - în medie 95 de locuri vacante, Educator/învățător în
învățământul preșcolar sau primar – cca.80 de locuri, inspector în forțele de ordine – 71 de funcții vacante.
TABELUL 3. STRUCTURA TOP 10 PROFESII DUPĂ NUMĂRUL DE FUNCȚII VACANTE (STUDII SUPERIOARE SAU MEDII
DE SPECIALITATE)
NR. PROFESIA FUNCȚII VACANTE

1 Asistent Medical 157
2 Medic Specialist 114
3 Contabil 95
4 Educator/profesor 80
5 Inspector forțele de ordine 71
6 Inginer 45
7 Ofițer de investigații 40
8 Tehnician 37
9 Manager 36
10 Programator 29
Sursa: ANOFM
Totodată, este pe lângă profesiile sus-menționate, pe piața muncii existe funcții vacante pentru alte
specializări din domeniile IT, Textile și Construcții cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate.
Astfel de profesii sunt cele de Maistru (în diferite domenii, inclusiv textile și construcții) – 25 de funcții
vacante, electrician – 18 funcții vacante, inginer programator – 15 funcții vacante și inginer electrician – 8
funcții vacante.
În ceea ce privește profesiile care necesită studii secundar profesionale în perioada analizată, s-au constat
existența în medie a 6300 de locuri vacante în cadrul a 176 de profesii/specializări distincte. Funcțiile
vacante pentru persoanele cu studii secundar profesionale identificate în rapoartele ANOF, pot fi împărțite
în 9 categorii de bază, după cum urmează:
- Lucrători în industria textilă și confecții – în medie 2398 de locuri de muncă
- Transport şi telecomunicaţii - 790
- Lucrători calificați în întreprinderi industriale - 607
- Lucrători în domeniul serviciilorpersonale – 445
- Operatori, aparatişti, maşinişti la instalaţii și mașini - 659
- Lucrători în domeniul vânzărilor - 425
- HORECA - 329
- Lucrători în construcţii - 184
- Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură, acvacultură – 101.
În ceea ce privește profesiile specifice, rolul de lider incontestabil pentru întreaga perioadă de analiză îl are
profesia de „cusător” în industria confecțiilor, cu o medie de 2174 de locuri vacante în ultimele 18 luni.
Distanța față de numărul cererilor pentru celelalte profesii este enormă, pentru a doua cea mai populară
profesie – conducător auto, existând în medie doar cca 344 de cereri de angajare.
Alte specializări cu un număr important de funcții vacante pentru persoanele cu studii profesional
secundare sunt cele de vânzător – 278 de funcții vacante, operator în sectorul de producție – 256 de locuri
vacante, taxator – 146 de locuri vacante.
TABELUL 4. STRUCTURA TOP 10 PROFESII DUPĂ NUMĂRUL DE FUNCȚII VACANTE (STUDII SECUNDAR
PROFESIONALE)

1 Cusător 2174
2 Conducător autor 344
3 Vânzător 278
4 Operator sector de producție 256
5 Taxator 146
11
6 Casier 142
7 Bucătar 118
8 Sudor 118
9 Conducător Troleibuz 90
10 Confecționer 89
Sursa: ANOFM
În cazul domeniilor care reprezintă obiectul cercetării date – Textile, IT și Construcții, numărul funcțiilor
vacante, indiferent de domeniu sau nivelul studiilor cerute este de ordine constat.
TABELUL 5. EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE FUNCȚII VACANTE ÎN ULTIMELE 9 TRIMESTRE
DOMENIU PROFESIA 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Studii superioare și medii de specialitate
Inginer 32 39 46 43 63 48 49 54 35
Textile Tehnician 35 27 43 45 39 53 36 37 19
Maistru 29 27 36 22 33 0 22 22 12
Programator 33 31 53 36 14 23 27 34 11
IT
Inginer Programator 19 12 28 15 0 15 14 14 6
Electrician 16 15 34 36 20 22 13 7 5
Inginer Electrician 17 14 4 4 7 0 5 7 5
Construcții
Inginer construcții civile 6 6 3 5 0 0 0 0 5
Diriginte de șantier 0 0 6 4 5 0 5 0 0
Studii secundar profesionale sau muncitori necalificați
Cusător 1881 1997 2765 2896 2138 2739 1842 1894 1413
Textile Confecționer 200 196 38 16 49 73 59 97 69
Croitor 92 91 78 67 50 63 30 15 10
IT N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A
Sudor 137 133 91 153 72 74 94 85 39
Pietrar-zidar 49 68 109 94 20 25 28 6 13
Construcții Instalator 47 26 31 47 36 48 0 50 18
Fierar-betonist 26 24 32 60 30 49 4 25 5
Tencuitor 8 35 85 40 6 0 17 12 11
Sursa: ANOFM
Așa cum poate fi observat din Tabelul 4, în cazul profesiilor cu nivelul de studii superioare și medii de
specialitate, în toate cele 3 domenii cererea pe piața muncii este stabilă, existând o oarecare scădere în
ultimele 2-3 trimestre, situație cauzată cel mai probabil de factorii generați de situația pandemică. Chiar și
așa cererea pe piața muncii pentru profesiile respective rămâne la cca. 30-50% din maximum atins în
ultimele 9 trimestre.
12
O situație similară se constată și în cazul profesiilor cu nivelul de instruire secundar profesional, unde de
asemenea se constată o scădere a cererii, iar cererea pe piața muncii este de cca. 20-40% din cererea din
perioada ante-pandemică.
Datele colectate în urma cercetării de birou sunt confirmate oarecum de informațiile colectate în urma
realizării interviurilor cu reprezentanții agenților economici, dar și reprezentanții instituțiilor de
învățământ. În acest sens este important de menționat că interviurile au fost realizate în cu reprezentanții
ai companiilor care activează și instituțiilor care formează specialiști în domeniile textile, IT și construcții.
Astfel, în urma realizării interviurilor s-a constata că cei mai mulți angajatori sunt în căutarea specialiștilor
calificați, cu nivelul de pregătire similar învățământului profesional secundar (școli profesionale), în timp
ce pentru ocuparea funcțiilor specifice calificării formate în instituțiile de învățământ mediu de specialitate
(maistru, tehnician, etc.) este necesară în mod obligatoriu o experiență în muncă, indiferent de nivelul
competențelor profesionale deținute, întrucât doar experiența și încrederea colectivului de muncitoare
poate să asigure o garanție a succesului în funcțiile respective.
Situația dată este confirmată și de interviurile realizate în rândul reprezentanților instituțiilor de
învățământ. Aceștia, confirmă afirmațiile agenților economici și afirmă că absolvenții, chiar și cu un nivel
de calificare mai înalt – studii medii de specialitate, sunt nevoiți să activeze o perioadă de cel puțin 2-3 ani
în funcții inferioare – de specialiști/muncitori, pentru a putea pretinde la funcțiile de tehnicieni sau maiștri
în cadrul întreprinderilor. Mai mult de atât, în cazul construcțiilor, perioada dată poate fi și mai lungă din
cauza specificului domeniului, caracterizat printr-o piramidă socială internă extrem de rigidă.
O excepție de la regulă reprezintă sectorul IT, în care principalul criteriu de obținere a unei funcții
reprezintă competențele specifice ale candidatului și nu nivelul de studii formale. Însă, chiar și în cazul dat,
de cele mai multe ori absolvenții învățământului mediu de specialitate, după absolvire de cele mai multe
ori preferă să-și continui studiile în instituțiile de învățământ superior, și mai rar se angajează în câmpul
muncii, iarăși de cele mai multe ori în funcții de execuție, fără a putea pretinde la funcții de tehnicieni.
4.1.2. CARE SUNT INDICATORII DE REFERINȚĂ A DOMENIILOR VIZATE ALE ECONOMIEI?

ANALIZA INDICATORILOR DE REFERINȚĂ A DOMENIILOR DE INTERES
Un prim pas al analizei cererii de pe piața muncii reprezintă analiza indicatorilor de referință a domeniilor
de interes. Exercițiul dat va oferi informațiile relevante pentru o mai bună înțelegere a situației generale în
domeniile vizate, precum cea atractivității generale pentru angajați, a puterii de salarizare sau a rolului în
economie.
Pornind de la domeniile de interes formulate în termenii de referință, analiza s-a axat pe cercetarea
indicatorilor aferenți domeniului industriei textile, IT și cel al construcțiilor.
În ceea ce privește numărul total al întreprinderilor care activează în domeniile date, se poate constata că
ponderea medie a numărului de companii care activează în cele 3 domenii este de cca. 10-11% din numărul
total al întreprinderilor.
FIGURA 1. EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE ÎNTREPRINDERI ÎN DOMENIILE TEXTILE, IT ȘI CONSTRUCȚII
2522
2341 2239 2233 2401
912 981
691 697 757
410 387 447 457 488
Textile IT Construcții
2015 2016 2017 2018 2019
13
După cum poate fi observat și în Figura 1, numărul întreprinderilor care activează în domeniile respective
este relativ constant, iar singura excepție, explicată prin dezvoltarea generală a pieței o reprezintă
creșterea cu mai mult de 40% a numărului de întreprinderi care activează în domeniul IT.
Lider incontestabil în ceea ce privește numărul de întreprinderi oficial înregistrate aparține domeniului
construcțiilor în care activează cca. 2300 – 2500 de întreprinderi, sau cca. 7% din totalul entităților oficial
înregistrate în Republica Moldova. La rândul său companiile din domeniile IT și Textile reprezintă cca. 3%
și 1% respectiv din numărul total de întreprinderi din Moldova.
În același timp, analiza în baza numărului de angajați, denotă o schimbare radicală a lucrurilor. Astfel, cel
mai mare număr de angajați per entitate activează în domeniul Textile, unde în 2019 activau cca. 53 de
angajați per întreprindere, în timp ce în domeniul IT și cel al Construcțiilor activau câte 12 și 11 angajați per
entitate respectiv.
FIGURA 2. EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE ANGAJAȚI ÎN DOMENIILE TEXTILE, IT ȘI CONSTRUCȚII, MII
29.4 28
25.9 25.6 25.9 27.4 26.8 26.2
23 24
11.7
10 8.6
8.2 8.3
2015 2016 2017 2018 2019
În ceea ce privește impactul domeniilor vizate asupra pieței muncii generale, se poate constata că în cele
3 domenii activează cca. 15-17% din numărul total al angajaților, dintre care câte 7 % activează în domeniul
textile și construcțiilor, în timp ce 3% în domeniul IT.
În final, în ceea ce privește valoarea producției și serviciilor furnizate, cele trei domenii asigură cca. 18%
din valoare totală producției și serviciilor furnizate în economia națională. Cel mai mare aport îl are
domeniul construcțiilor cu cca. 12%, urmat de cel al textilelor cu cca. 3.5% și domeniul IT cu o pondere de
2.5% în economia națională.
FIGURA 3. EVOLUȚIA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII ÎN DOMENIILE TEXTILE, IT ȘI CONSTRUCȚII, MII MDL

747
649 681
582
543
452 439
372 383
300
200 225 222 235 236
2015 2016 2017 2018 2019
În ceea ce privește productivitatea muncii, se poate constata că cea mai înaltă productivitatea se
înregistrează în domeniul Construcțiilor cu o valoare de cca. 747 mii MDL per angajat, cu o creștere de cca.
37% față de anul 2015. Pe locul secund în ceea ce privește productivitatea muncii se regăsește sectorul IT,
care înregistrează în 2019 o productivitate medie de cca. 440 mii MDL per angajat, însumând și o creștere
14
de peste 45% față de 2015. Cea mai slabă productivitate se înregistrează în domeniul Textilelor, unde
productivitatea medie de doar 236 mii MDL, înregistrând o creștere de doar 18% față de anul 2016.
4.1.3. CARE SUNT COMPETENȚELE, ABILITĂȚILE ȘI CUNOȘTINȚELE AȘTEPTATE DE CĂTRE

ANGAJATORI PENTRU PROFESIILE/SPECIALIZĂRILE ANALIZATE?
Aplicarea instrumentelor de cercetare calitativă, în special a interviurilor angajatorilor din domeniul textile,
IT și construcții arată că abordarea în ceea ce privește competențele așteptate și evoluția în carieră a
tinerilor absolvenți de instituții de învățământ profesional tehnic diferă mult în dependență de sector și
chiar companie.
TEXTILE
În cazul domeniul textilele specificul activității profesionale face ca absolvenții instituțiilor de ÎPT practic nu
au posibilitatea angajării în câmpul muncii la nivelul profesional deținut, fiind nevoiți să înceapă activitatea
profesională la o treaptă profesională inferioară și doar după o perioadă de timp, în care a demonstrat
competențele deținute, poate pretinde la ocuparea funcției corespunzătoare nivelului de competență și
studii deținut – în cazul domeniului Textile a celei de maistru.
În cele ce privește domeniul de formare profesională, cele mai așteptate competențe așteptate de
angajatorii din sectorul textile ține de domeniul cusătoriilor și croitorilor, acestea reprezentând cca. 80%
din locurile de muncă disponibile pe piață. În același timp, angajatorii din domeniul textile menționează că
angajarea în funcția de maistru pentru un absolvent proaspăt al instituției de Învățământ Profesional
Tehnic este practic imposibilă, din motiv că în cadrul domeniului există o ierarhie neformală, formată în
timp, iar un maistru, cât de profesionist nu ar fi el, trebuie să demonstreze în practică colectivului
competențele sale profesionale.
În aceeași ordine de idei, angajatorii menționează că „de cele mai multe ori, absolvenții instituțiile de ÎPT
sunt mult mai bine pregătiți din punct de vedere a abilităților practice de lucru decât absolvenții instituțiilor
de învățământ secundar, având pe lângă competențele practice și abilități de management, înțelegând
procesul de lucru într-o măsură mai mare decât absolvenții școlilor profesionale”.
CONSTRUCȚII
În cazul domeniului construcții situația este practic similară cu cea din domeniul textilelor, unde absolvenții
instituțiilor de ÎPT practic nu au șanse să se angajeze în câmpul muncii pe profesie în treapta
corespunzătoare studiilor și competențelor deținute – cea de maistru.
Astfel, în cazul domeniului construcțiilor „esențială pentru rolul de maistru este capacitatea de a putea
coagula o echipă de meseriași în jurul său, de a le găsi de lucru și de a asigura eficiența în activitatea echipei,
or un tânăr absolvent nu deține nici autoritatea profesională, nici legăturile cu sectorul, nici competențele
practice pentru a asigura acest proces”. Mai mult de atât, angajatorii din domeniul construcțiilor afirmă că
„nivelul de maistru poate fi atins doar după cel puțin 5-7 ani de lucru în cadrul unei echipe de meseriași,
iar studiile în cadrul ÎPT în cazul dat reprezintă un avantaj în plus, dar nicidecum nu poate garanta succesul”.
În ceea ce privește competențele așteptate în cadrul companiilor de construcții, acestea se referă la abilități
practice de lucru în construcții, profesii înguste, precum cele de tencuitor, zidar, etc. și sunt de cele mai
multe ori similare cu abilitățile formate în cadrul instituțiilor de învățământ secundar profesional.
IT
Comparativ cu domeniile Textile și Construcții, sectorul IT este mult mai deschis în ceea ce privește
angajarea în câmpul muncii a persoanelor care dețin competențele așteptate. Astfel, interviurile realizate
atât cu reprezentanții instituțiilor de învățământ, cât și cu reprezentanții companiilor din domeniul IT relevă
că în sector la angajare contează în primul rând competențele practice deținute de concurenți și nu studiile
propriu-zise, mai mult de atât în cazul sectorului dat, deseori certificările specializate au o importanță mult
mai mare decât diplomele de absolvire ale unor instituții de învățământ clasice.
15
În același timp, specificul sectorului IT în special în ceea ce ține de organizarea activității profesională
prevede activitatea echipelor sub egida unui manager, or formarea profesională a acestora nu este
realizată în cadrul instituțiilor de ÎPT, fiind o prerogativă fie a instituțiilor de învățământ superior sau a
cursurilor specializate. Astfel, absolvenții ÎPT-urilor în domeniile de formare profesionale aferente
sectorului IT de cele mai multe ori angajați în câmpul muncii în calitate exclusivă de specialiști IT juniori,
având oportunitatea creșterii profesionale în cadrul companiei prin accesarea diferitori cursuri de formare
sau absolvirea unei instituții de învățământ superior.
4.2. ANALIZA OFERTEI PE PIAȚA MUNCII

4.2.1. ÎN CE MĂSURĂ ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT EXISTĂ INSTITUȚII CAPABILE SĂ FORMEZE
CADRE PENTRU ACOPERIREA OFERTEI DE PE PIAȚA DE MUNCĂ ÎN DOMENIILE VIZATE?
În vederea înțelegerii măsurii în care oferta educațională este relevantă cererii pe piața muncii a fost
realizată analiza ofertei educaționale a instituțiilor de învățământ profesional tehnic post-secundar –
Colegii și Centre de Excelență.
Analizei au fost supuse ofertele educaționale a 6 instituții de învățământ postsecundar și anume: Centru
de Excelență în Energetică și Electronică, Centrul de Excelență în Informatică și Tehnologii Informaționale,
Centrul de Excelență în Construcții, Colegiul Tehnologic din Chișinău, Colegiul Politehnic din Bălți, Colegiul
de Industrie Ușoară din Bălți, Colegiul de Construcție din Hîncești. Analiza a inclus evaluarea ofertei
educaționale în termeni de domenii de pregătire, specializările formate și oportunitățile de angajare ale
absolvenților în dependență de specializarea absolvită.
TABEL 6. STRUCTURA OFERTEI EDUCAȚIONALE
DOMENIU SPECIALITATEA CALIFICAREA INSTITUȚII

Filatură și țesătorie Tehnician în industria textilă CUIB
Modelarea, proiectarea și tehnologia CUIB

Tehnician în industria confecțiilor
confecțiilor din țesături CTC
Mașini și aparate în industria ușoară Tehnician Mecanic CUIB
Textile
Modelarea, proiectarea și tehnologia Tehnician tehnolog în industria CUIB
confecțiilor din tricotaj tricotajelor CTC
Modelarea și Tehnologia Articolelor din Piele Tehnician în industria articolelor din
CTC
și Înlocuitori piele
Administrarea aplicațiilor WEB Tehnician de site-uri WEB CEITI
Programare și analiza produselor de program Asistent Programator CEITI
Administrarea bazelor de date Asistent pentru baze de date CEITI
CEITI
Tehnician pentru rețele de
Rețele de calculatoare CEEE
calculatoare
IT CPB
CEITI
Operator pentru suport tehnic al
Electronică și automatică CEEE
calculatoarelor
CPB
Operator introducere, validare și
Electronică și automatică CEITI
prelucrare date
16
DOMENIU SPECIALITATEA CALIFICAREA INSTITUȚII
Construcția și exploatarea clădirilor și CCH

Tehnician-constructor
edificiilor CEC
CCH
Evaluarea imobilului Tehnician evaluarea imobilului
CEC
Construcții CCH
Sisteme de alimentare cu căldură și gaze,
Tehnician-constructor
ventilație CEC
Electroenergetică Tehnician electronergetician CEEE
Tehnologia materialelor și articolelor de
Tehnolog în materiale de construcții CEC
construcții
Sursa: Analiza BCI
Analiza ofertelor educațională relevă faptul că în toate cele 3 domenii analizate există cel puțin 2 instituții
specializate în formare cadrelor. O bună parte din specializări sunt incluse în oferta educațională a 2 sau
mai multe instituții de învățământ, iar specializările în domeniul IT și Textile sunt incluse în oferta
educațională a instituțiilor din ambele cele mai mari orașe ale țării – Chișinău și Bălți.
În altă ordine de idei, în cazul unor specialități specifice, precum Electroenergetica, Mașini și aparte în
industria Ușoară sau Programare și analiza produselor de program acestea sunt incluse în oferta
educațională a unei singure instituții.
TEXTILE
Segmentul textile este dintre cele mai bine reprezentate sectoare în instituțiile de învățământ de toate
nivelele din Moldova, precum și are un specific în ceea ce privește organizarea centrelor de excelență.
Astfel, dacă în cazul majorității sectoarelor, Centrele de Excelență au fost create în baza Colegiilor, adică a
unor instituții de Învățământ Profesional Tehnic, atunci în cazul textilelor Centrul de Excelență în Industrie
Ușoară a fost format în baza unei Școli Profesională, adică în baza unei instituții de învățământ profesional
secundar. Logica dată este explicată prin importanța sporită pentru segment a muncitorilor calificați,
comparativ cu cadrele manageriale.
În ceea ce ține de instituțiile de ÎPT, profesiile din domeniul textil se regăsesc în oferta educațională a
instituțiilor din toate cele 3 regiuni ale țării, inclusiv în Chișinău. De asemenea, instruirea este realizată atât
în limba română (preponderent), cât și în limba rusă (în cadrul unei singure instituții de învățământ
profesional tehnic).
Ofertele educaționale ale ÎPT-urilor în domeniul textile includ atât specializările clasice și cele mai întrebate
pe piața muncii precum cele de tehnicieni în industria textile, tricotajelor și confecțiilor, precum și profesii
mai specifice precum cele de tehnician în industria articolelor de piele.
Un domeniu separat, extrem de important pentru industrie, însă regăsit în oferta educațională a unei
singure instituții rămâne a fi cea de tehnician mecanic, or în condițiile tehnologizării procesului de
producție acesta este foarte important pentru dezvoltarea sectorului.
În linii mare se poate constata că pe piața educațională există instituții de învățământ profesional din
domeniu, iar acestea sunt în mare măsură capabile să formeze cadre specializate pentru piața muncii din
sectorul textile. Ofertele educaționale acoperă cea mai mare parte a cererii de pe piața muncii, iar
amplasarea geografică a instituțiilor de învățământ asigură accesibilitatea la studii a elevilor din toate
regiunile țării.
17
CONSTRUCȚII
La fel ca și în cazul sectorului textile, oferta educațională pentru profesiile din domeniul construcției este
destul de bogată și include întreaga gamă de profesii așteptate pe piața muncii. Principalele centru
educaționale sunt stabilite în Chișinău Hîncești aici activând instituțiile de învățământ profesional tehnic
din domeniu.
Ofertele educaționale ale ÎPT-urilor în domeniul construcțiilor includ atât specializările clasice precum cele
de tehnician-constructor cu specializările respective de tencuitor, zidar, betonist, etc. precum și profesii
relativ noi precum cele de evaluator imobiliar, tehnolog în materiale de construcție, tehnician ale
sistemelor de vintilare.
Un domeniu separat, extrem de important pentru industrie, însă regăsit în oferta educațională a unei
singure instituții rămâne a fi cea de tehnician energo electrician.
În linii mare se poate constata că pe piața educațională există instituții de învățământ profesional din
domeniu, iar acestea sunt în mare măsură capabile să formeze cadre specializate pentru piața muncii din
sectorul construcțiilor. Ofertele educaționale acoperă cea mai mare parte a cererii de pe piața muncii. Cu
toate acestea amplasarea geografică a instituțiilor de învățământ, îngreunează accesul persoanelor din
nordul țării.
IT
În ceea ce privește sectorul IT, oferta educațională pentru profesiile din domeniu este mult mai bogată ca
în cazul sectoarelor analizate mai sus, însă în același timp, aceasta este realizată doar în 2 instituții de
învățământ profesional tehnic, ceea ce limitează numărul de abiturienți posibili în fiecare an de studii.
În practică, profesiile din sectorul IT sunt prezente în ofertele educaționale a 2 instituții specializate și
anume Centrul de Excelență în Informatică și Tehnologia Informației amplasat în Chișinău și Colegiul
Politehnic din Bălți.
Deși sunt doar 2 instituții specializate, ofertele educaționale ale ÎPT-urilor în domeniul IT sunt destul de
variate și includ 6 specializări diferite, de la unele relativ simple precum cele de administratori ai rețelelor
de calculatoare și operatori pentru introducerea și validarea datelor, până la specializări complexe precum
cele de tehnician de site-uri web, asistent programator sau asistent pentru baze de date.
Deși oferta educațională a instituțiilor existente este suficient de diversă, numărul limitat de instituții
împiedică formarea specialiștilor la numărul așteptat de piața muncii, lucru confirmat atât de numărul
mare de specialiști în domeniu căutați pe piață, cât și competiția majoră pentru obținerea unui loc la studii
în cadrul instituțiilor de ÎPT respective.
În final, se poate constata că în linii mari instituțiile de învățământ profesional tehnic dispun de o ofertă
educațională bogată pentru sectorul IT, iar acoperirea geografică a acestora este optimă.
4.2.2. ÎN CE MĂSURĂ INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT EXISTENTE DISPUN DE RESURSELE

NECESARE PENTRU FORMAREA CADRELOR PENTRU ACOPERIREA CERERII DE PE PIAȚA DE
MUNCĂ ÎN DOMENIILE VIZATE?
Realizarea interviurilor cu reprezentanții instituțiilor de învățământ denotă o situație diferită în ceea ce
privește baza materialo-tehnică a instituțiilor de învățământ, precum și s-a constat o diferență majoră a
resurselor disponibile în dependență de specializarea profesională a instituției, tipul instituției și chiar
regiunea geografică.
În ceea ce privește resursele necesare pentru formare cadrelor în domeniul profesional tehnic pentru
acoperirea cererii pe piața muncii acestea pot fi separate în mai multe categorii diferite și anume:
i) Cadre didactice profesioniste și accesul la materiale didactice
ii) Condiții fizice în instituțiile de învățământ
iii) Asigurarea cu utilaj profesional pentru instruirea practică
18
iv) Accesul la practica de specialitate în mediul profesional
TEXTILE
Aplicarea instrumentelor calitative de cercetare a relevat că în cazul instituțiilor de învățământ profesional
din domeniul textile de cele mai multe ori există majoritatea resurselor necesare pentru realizarea
procesului educațional la standardele așteptate.
În ceea ce privește asigurarea cu cadre didactice și material didactic, toți reprezentanții instituțiilor de
învățământ din domeniul textile au confirmat că la etapa actuală dispun de cadrele didactice necesare
pentru a asigura procesul educațional, deși în același timp constată că vârsta medie a pedagogilor este în
creștere, ceea ce în viitor poate crea probleme. Mai mult de atât, majoritatea instituțiilor analizată, au
confirmat că cea mai mare problemă aferentă cadrelor didactice, reprezintă deficitul și vârsta înaintată a
maiștrilor. Pentru această categorie de cadre didactice, motivarea salarială din cadrul instituției de
învățământ nu este suficient de mare și aceștia preferă să profeseze în domeniul de specializare tehnică,
în detrimentul activității didactice.
În ceea ce privește condițiile fizice ale instituțiilor de învățământ, se poate constata că toate instituțiile sunt
asigurate cu toate cele necesare pentru asigurare procesului educațional. Totuși, analiza comparativă
relevă că în cazul Centrului de excelență au fost realizate investiții net superioare celor din celelalte
instituții, ridicând considerabil calitatea condițiilor de învățământ.
Un element esențial al procesului de predare-învățare-evaluare în domeniul textile îl reprezintă învățarea
deprinderilor practice aferente profesiei. Astfel, în cazul instituțiilor din domeniul textile se constată că deși
instituțiile în mare parte sunt dotate cu utilaje profesionale, acestea de cele mai multe ori sunt învechite și
nu corespund utilajului cu care viitorii absolvenți urmează să lucreze în câmpul muncii, ceea ce la rândul
său creează anumite impedimente în procesul de formare a competențelor profesionale.
În final, o componentă aparte a procesului de instruire reprezintă practica de specialitate în sectorul real.
În cazul domeniul textile, deși există anumite probleme în ceea ce privește organizarea practicii, de cele
mai multe acest lucru reprezintă impediment important pentru administrația instituțiilor. Toți elevii trec
practica de specialitate în cadrul întreprinderilor specializate. Totuși, toți intervievații au confirmat că
agenții economici nu sunt foarte deschiși la o colaborare din cauza mai mult factor subiectivi, iar în cazul
în care practica este organizată, elevilor nu le sunt încredințate procese cheie.
Pe de altă parte, intervievarea agenților economici denotă că aceștia nu au o atitudine negativă față de
practica de specialitate în sine, întrucât conștientizează că are loc formarea unor specialiști de care însuși
vor avea nevoie. Totuși, având în vedere specificul activității în domeniul textile, implicarea unui elev-
practicant în procesul tehnologic poate conduce la pierderi materiale pentru companie și în condițiile în
care aceste pierderi nu sunt acoperite de stat sau instituția de învățământ, le este destul de complicat să
implice elevii în procesul tehnologic de bază.
CONSTRUCȚII
În cazul instituțiilor de învățământ din domeniul Construcțiilor situația în ceea ce privește asigurarea cu
cadre didactice și material didactic, toți reprezentanții instituțiilor de învățământ au confirmat că la etapa
actuală dispun de cadrele didactice necesare pentru a asigura procesul educațional.
În același timp, reprezentanții instituțiilor au confirmat că cea mai mare problemă aferentă cadrelor
didactice, reprezintă deficitul și vârsta înaintată a maiștrilor. Pentru această categorie de cadre didactice,
motivarea salarială din cadrul instituției de învățământ nu este suficient de mare și aceștia preferă să
profeseze în domeniul de specializare tehnică, în detrimentul activității didactice.
În ceea ce privește condițiile fizice ale instituțiilor de învățământ, se poate constata că toate instituțiile sunt
asigurate cu toate cele necesare pentru asigurare procesului educațional.
Comparativ cu domeniul textile, în cazul instituțiilor de învățământ din sectorul construcții procesul de
instruire practică nu necesită utilaj complex și toate instituțiile sunt asigurate din acest punct de vedere. În
același timp o problemă extrem de mare se constată în momentul organizării practicii de specialitate. De
19
cele mai multe ori companiile de construcții refuză aprobarea studenților la practică motivând acest lucru
prin prisma riscurile aflării a unor persoane ai căror instruire a nu a fost încheiată pe șantier, precum și de
faptul că nivelul de pregătire al studenților poate afecta calitatea finală a lucrărilor și în final venitul
companiei.
IT
Din punct de vedere a asigurării cu cadre didactice și condiții de învățământ, instituțiile de învățământ
profesional tehnic din domeniul IT au toate condițiile pentru asigurarea procesului de formare a
competențelor. Având în vedere specificul domeniului, acesta este se bucură și de o atenție sporită din
partea companiilor din domeniu ceea ce permite o creștere a calități condițiilor de învățământ.
În ceea ce privește asigurarea cu instrumente pentru practica de specialitate, la fel ca și în cazul sectoarelor
textile și construcții existe anumite impedimente în vederea integrării elevilor în cadrul companiilor
specializate. Totuși, în cazul sectorului IT problema dată este mult mică. Din cauza riscurilor minore ale
unui posibil impact negativ asupra procesului de producție, companiile IT sunt mai deschise spre o
colaborare cu instituțiile de învățământ profesional tehnic.
TABELUL 7. MATRICEA EVALUĂRII CONDIȚIILOR DIN INSTITUȚIILE DE ÎPT
ACCES LA
INSTRUMENTARIU
SECTOR CADRE DIDACTICE CONDIȚII TEHNICE PRACTICA DE
PRACTIC
SPECIALITATE
Textile Mediu Mediu Slab Mediu

Construcții Mediu Mediu Mediu Slab
IT Înalt Înalt Înalt Înalt
4.2.3. ÎN CE MĂSURĂ OFERTA EDUCAȚIONALĂ A INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT ESTE

ATRACTIVĂ PENTRU TINERI?
Un element important care poate ajuta la înțelegerea proceselor legate de angajarea tinerilor în câmpul
muncii, în special în cele 3 sectoare analizate, reprezintă analiza măsurii în care aceștia pledează pentru
aceste profesii, rata de absolvire și evident rata angajării în câmpul muncii după absolvire.
TEXTILE
În ceea ce privește interesul elevilor pentru specializărilor de formare profesională în domeniul textilelor,
analiza rezultatelor admiterii din ultimii 5 ani arată un interes sporit al acestora pentru toate profesiile din
domeniu.
Astfel, în perioada 2015 -2020 în cadrul instituțiilor analizate au fost scoase spre admitere 2380 de locuri
la diferite specializări la care au fost depuse dosarele 1889 de abiturineți, ceea ce înseamnă o rată de cca.
79.3% sau de 0.79 elevi per loc disponibil. În același tip trebuie de menționat că interesul elevilor diferă în
dependență de profesie, unele bucurându-se de un interes mai mare.
TABELUL 8. STRUCTURA ADMITERII ÎN INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL TEHNIC ÎN DOMENIUL

TEXTILE, 2015 -2020
2015 -2016 2016 – 2017 2017 – 2018 2018 – 2019 2019 – 2020
SPECIALIZAREA
Locuri Cereri Locuri Cereri Locuri Cereri Locuri Cereri Locuri Cereri
Instituția A
Croitor 135 120 55 55 30 30 30 29 30 25
Cusător Comandă 150 150 150 150 150 150 150 98 110 87
20
2015 -2016 2016 – 2017 2017 – 2018 2018 – 2019 2019 – 2020
SPECIALIZAREA
Cusător industrie
130 130 60 84 60 50 35 31 55 19
ușoară
Cusător industria
145 73 30 10 30 18 80 12 75 0
confecțiilor (dual)
Confecționer
30 51 30 30 30 25 40 2 35 3
marochinărie
Reglor utilaje
30 30 25 22 25 6 25 4 0 0
tehnologice
Instituția B
Maşini şi aparate în
30 24 30 28 30 23 30 25 30 30
industria ușoară
Confecția Țesături
30 26 30 22 30 27 30 18 30 28
(RO)
30 28 30 25 30 29 30 22 30 20
(RU)
Confecția Tricot 30 26 30 26 30 30 30 29 30 29
Sursa: Instituțiile de învățământ
Așa cum poate fi observat din Tabelul 8 de cele mai multe ori nu există o competiție serioasă între
abiturienți pentru ocuparea locurilor vacante în instituțiile de învățământ profesional tehnic în sectorul
textile. Cu toate acestea numărul abiturienților este constant, majoritatea locurilor fiind acoperite și doar
în cazul a 2 profesii se poate constata o scădere a numărului de elevi interesați de profesia în cauză.
În altă ordine de idei, un element extrem de important pentru înțelegerea problemei care determină rata
scăzută a angajării tinerilor reprezintă analize promovabilității pentru fiecare din cohortele de abiturienți.
TABELUL 9. RATA DE POMOVABILITATE PE COHORTE DE ABITURIENȚI, 2015 - 2020
2015 -2016 2016 – 2017 2017 – 2018 2018 – 2019 2019 – 2020
SPECIALIZAREA
Abit. Abs. Abit. Abs. Abit. Abs. Abit. Abs. Abit. Abs.
Instituția A
Croitor 120 84 55 49 30 18 30 N/A 29 N/A
Croitor N/A N/A 150 111 150 98 98 N/A 87 N/A
Cusător industrie
130 97 60 38 60 24 35 N/A 55 N/A
ușoară
Cusător industria
73 49 10 8 18 11 12 N/A 0 N/A
confecțiilor (dual)
Confecționer
51 44 30 21 25 17 0 N/A 0 N/A
marochinărie
Reglor utilaje
30 22 20 15 0 N/A 0 N/A 0 N/A
tehnologice
Instituția B
Maşini şi aparate în
24 21 28 19 23 N/A 25 N/A 30 N/A
industria ușoară
21
2015 -2016 2016 – 2017 2017 – 2018 2018 – 2019 2019 – 2020
SPECIALIZAREA
26 22 22 19 27 N/A 18 N/A 28 N/A
(RO)
28 19 25 19 29 N/A 22 N/A 20 N/A
(RU)
Confecția Tricot 26 16 26 16 30 N/A 29 N/A 29 N/A
Așa cum poate fi observat din Tabelul 9, rata de promovabilitate în majoritatea profesiilor este relativ joasă
și oscilează între 40 și 70% din totalul studenților admiși la studii. În dependență de complexitatea profesiei
rata de promovabilitate diferă, însă în cazul tuturor profesiilor se înregistrează un trend descendent al ratei
de promovabilitate ceea ce poate fi considerat un fenomen îngrijorător care trebuie analizat în detaliu în
cadrul instituțiilor de învățământ în vederea identificării cauzelor și a soluțiilor pentru remediere.
CONSTRUCȚII
În cazul domeniului Construcțiilor situația nu diferă mult de cea înregistrată în cazul Textilelor, astfel în
perioada 2015 – 2020 în instituțiile analizate la specializările în domeniul construcțiilor au aplicat 2340 de
elevi în condiții în care au fost scoase spre concurs cca. 2130 de locuri la diferite specializări. În așa mod se
poate constata existența unui concurs de cca. 0.8 abiturienți la un loc în instituțiile de ÎPT.
În mod evident gradul de interes al abiturienților pentru diferite profesii diferă, existând profesii pentru
care cererea cu mult depășește oferta educațională a instituțiilor de ÎPT.
TABELUL 10. STRUCTURA ADMITERII ÎN INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL TEHNIC ÎN DOMENIUL

CONSTRUCȚIILOR , 2015 -2020
2015 -2016 2016 – 2017 2017 – 2018 2018 – 2019 2019 – 2020
SPECIALIZAREA
Instituția A
Construcția și
exploatarea 60 75 60 68 60 66 60 55 60 59
clădirilor
Sisteme de
alimentare cu 60 54 60 55 60 62 60 54 60 56
căldură și gaze
Tehnologia
30 29 30 25 30 26 30 22 30 26
prelucării lemnului
Arhitectură 30 44 30 38 30 50 30 54 30 45
Design Interior 30 52 30 48 30 57 30 62 30 55
Construcția și
exploatarea 30 33 30 34 30 30 30 33 30 28
drumurilor
Evaluarea
30 32 30 28 30 24 30 25 30 27
imobilului
Tehnologia
maetrialelor de 30 22 30 25 30 27 30 22 30 20
construții
22
2015 -2016 2016 – 2017 2017 – 2018 2018 – 2019 2019 – 2020
SPECIALIZAREA
Cadastru și
organizarea 30 34 30 38 30 40 30 35 30 32
teritoriului
Instituția B
Cadastru și
organizarea 30 25 30 22 30 25 30 28 30 27
teritoriului
Evaluarea
30 21 30 25 30 18 30 25 30 22
imobilului
Construcția și
exploatarea 30 38 30 35 30 33 30 35 30 29
clădirilor
Sisteme de
alimentare cu 30 22 30 24 30 25 30 21 30 22
căldură și gaze
Așa cum poate fi observat din Tabelul 10 de cele mai multe ori nu există o competiție serioasă între
abiturienți pentru ocuparea locurilor vacante în instituțiile de învățământ profesional tehnic în sectorul
construcțiilor. Cu toate acestea numărul abiturienților este constant, majoritatea locurilor fiind acoperite
și practic nu există profesii în cazul cărora să se înregistreze tendințe alarmante în ceea ce privește interesul
abiturienților. Mai mult de atât, în cazul a 2 profesii – design și arhitectură se constată o competiție destul
mare, existând un concurs de cca. 1.5 abiturienți pentru un loc eligibil. Explicația acestui concurs este
explicată de reprezentanții instituțiilor prin faptul că majoritatea abiturienților care pledează pentru aceste
profesii privesc instituțiile de ÎPT drept o trambulină pentru învățământul superior și doresc o pregătire
specializată înainte de începerea învățământului superior. Totodată, această categorie de abiturienți de
cele mai multe ori nu planifică să se angajeze în câmpul muncii după absolvirea învățământului profesional
tehnic.
În altă ordine de idei, un element extrem de important pentru înțelegerea problemei care determină rata
scăzută a angajării tinerilor reprezintă analize promovabilității pentru fiecare din cohortele de abiturienți.
În cazul domeniului construcțiilor situația este sim
TABELUL 11. RATA DE POMOVABILITATE PE COHORTE DE ABITURIENȚI ÎN DOMENIUL CONSTRUCȚIEI, 2015 -2020
2015 -2016 2016 – 2017 2017 – 2018 2018 – 2019 2019 – 2020
SPECIALIZAREA
Instituția A
Construcția și
exploatarea 60 45 60 42 60 N/A 55 NA 59 N/A
clădirilor
Sisteme de
alimentare cu 54 40 55 38 60 N/A 54 NA 56 N/A
căldură și gaze
Tehnologia
29 18 25 22 26 N/A 22 NA 26 N/A
prelucării lemnului
Arhitectură 30 18 30 21 30 N/A 30 NA 30 N/A
23
2015 -2016 2016 – 2017 2017 – 2018 2018 – 2019 2019 – 2020
SPECIALIZAREA
Design Interior 30 22 30 18 30 N/A 30 NA 30 N/A
Construcția și
drumurilor
Evaluarea
30 29 28 28 24 N/A 25 NA 27 N/A
imobilului
Tehnologia
maetrialelor de 22 19 25 21 27 N/A 22 NA 20 N/A
construții
Cadastru și
organizarea 30 25 30 26 30 N/A 30 NA 30 N/A
teritoriului
Instituția B
Cadastru și
organizarea 25 22 22 20 25 N/A 28 NA 27 N/A
teritoriului
Evaluarea
21 21 25 22 18 N/A 25 NA 22 N/A
imobilului
Construcția și
clădirilor
Sisteme de
alimentare cu 22 21 24 22 25 N/A 21 NA 22 N/A
căldură și gaze
Așa cum poate fi observat din Tabelul 11, rata de promovabilitate în majoritatea profesiilor este una
acceptabilă, majoritatea elevilor absolvind instituțiile de învățământ. O problemă mai mare se întâlnește
în cazul profesiilor „creative” precum cele de design interior și arhitectură, însă acest fenomen este explicat
de reprezentanții instituțiilor de faptul că o bună din cei care renunță o fac nu din cauză că nu reușesc să
însușească materialul predat, ci din cauză faptul conștientizării că profesia nu le este interesantă.
IT
În final, în cazul sectorului IT situația este absolut diferită de ceea constatată în cazul domeniilor Textile și
Construcții. În cazul sectorului IT competiția pentru ocuparea funcțiilor vacante este enormă și ajunge la
valoare de 2.5 abiturienți pentru un loc eligibil.
TABELUL 12. STRUCTURA ADMITERII ÎN INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL TEHNIC ÎN DOMENIUL IT,
2015 -2020
2015 -2016 2016 – 2017 2017 – 2018 2018 – 2019 2019 – 2020
SPECIALIZAREA
Administrarea
64 108 64 125 64 110 64 138 64 160
aplicațiilor Web
Administrarea
64 99 64 104 64 106 64 94 64 106
bazelor de date
24
2015 -2016 2016 – 2017 2017 – 2018 2018 – 2019 2019 – 2020
SPECIALIZAREA
Rețele de
64 125 64 104 64 120 64 99 62 103
calculatoare
Programarea și
analiza produselor 125 220 124 250 124 229 126 259 111 307
program
Operatori pentru
suportul tehnic al 30 29 30 30 30 34 32 38 32 39
calculatoarelor
Operatori pentru
suportul tehnic al
calculatoarelor -
Operator 30 29 30 33 30 35 30 49 32 46
introducere,
prelucrare și
validare date
După cum poate fi observat în Tabelul 12 competiția pentru majoritatea specialităților în domeniul IT este
unul extrem mare, iar în cazul unor profesii depășește 2-3 elevi per loc eligibil. Mai mult de atât, în cazul
unor profesii se poate constata că numărul concurenților este în creștere de la an la an ceea ce denotă o
creștere a interesului al abiturienților pentru acest domeniu.
Un alt element important îl reprezintă și rata de promovabilitate. În cazul sectorului IT, deși reprezintă un
domeniu relativ complex care necesită capacități deosebite de la elevi, rata de promovabilitate este destul
de înaltă și rar când scade sub 80%.
TABELUL 11. RATA DE POMOVABILITATE PE COHORTE DE ABITURIENȚI ÎN DOMENIUL IT, 2015 -2020
2015 -2016 2016 – 2017 2017 – 2018 2018 – 2019 2019 – 2020
SPECIALIZAREA
Administrarea
64 55 60 51 64 N/A 64 N/A 64 N/A
aplicațiilor Web
Administrarea
64 52 64 55 64 N/A 64 N/A 64 N/A
bazelor de date
Rețele de
60 49 80 63 64 N/A 64 N/A 62 N/A
calculatoare
Programarea și
analiza produselor 124 102 124 112 124 N/A 126 N/A 111 N/A
program
Operatori pentru
suportul tehnic al 29 28 30 27 30 N/A 32 N/A 32 N/A
calculatoarelor
Operatori pentru
suportul tehnic al
calculatoarelor -
Operator 29 25 30 29 30 N/A 30 N/A 32 N/A
introducere,
prelucrare și
validare date
25
Analiza rezultatelor concursurilor de admitere în învățământul profesional tehnic în cazul tuturor celor trei
domenii analizate a arătat că există un interes suficient de mare în rândul tinerilor pentru acest te
învățământ. Totodată, aplicarea instrumentelor calitative de cercetare și în special intervievarea
reprezentanților instituțiilor de ÎPT arată că interesul elevilor pentru învățământul profesional tehnic este
cauzat de mai multe componente și anume:
- Interesul propriu-zis pentru profesie și posibilitatea unei pregătiri inițiale pentru o eventuală
admitere în învățământul superior în același domeniu/profesie.
- dorința de a fi mai independenți (maturi) în comparație cu colegii săi din învățământul general
(licee)
- oportunitatea obținerii unei profesii în același timp cu dreptul de a susține examenul de
bacalaureat
În ceea ce privește competiția pentru locurile vacante din ÎPT, se poate constata că doar în cazul domeniul
IT există o competiție reală între abiturienți, în cazul domeniului textile și construcții de cele mai multe ori
numărul cererilor depuse pentru înmatriculare este mai mic (dar nu critic) decât numărul de locuri
disponibile.
O altă latură importantă la care urmează de atras atenția reprezintă rata de promovabilitate și în special
abandonul învățământului profesional tehnic. În cazul domeniului textile aceasta reprezintă în medie 0%,
în cazul domeniului construcții cca. 85%, iar în cazul sectorului IT în cazul tuturor profesiilor depășește 80%.
În ceea ce privește motivele abandonului, aplicarea instrumentelor calitative a arătat că majoritatea
absolută a abandonului învățământului profesional tehnic este cauzată de rezultatul slab în procesul
educațional al elevilor și doar într-o măsură mică pierderea interesului față de profesie sau dorința de
merge într-o altă instituție de învățământ. Astfel se poate concluziona că interesul elevilor pentru
învățământul profesional tehnic este constant.
4.3. ANALIZA CADRULUI DE COMPETENȚE

Studiul de analiză al curriculumului în învățământul profesional tehnic postsecundar și postsecundar
nonterțiar este parte integrantă a metodologiei de implementare a proiectului. În conformitate cu cadrul
logic și metodologia de cercetare, se va analiza curriculumul pentru specialitățile (i) Programarea și analiza
produselor program (în continuare PAPP); (ii) Sisteme de alimentare cu căldură și gaze, ventilație(în
continuare SACGV); (iii) Modelarea, proiectarea și tehnologia confecțiilor din tricot (în continuare MPTCT
4.3.1. ANALIZA CADRULUI NORMATIV DE ELABORARE, EVALUARE ȘI APROBARE A

CURRICULUMULUI
În contextul asigurării relevanței studiilor în învățământul profesional tehnic, una dintre prioritățile
perioadei 2013 – 2020 a fost perfecționarea cadrului normativ de elaborare, aprobare și evaluare a
curriculumului. Pornind de la prevederile Codului educației, a Strategiei „Educația – 2020” și a Strategiei
de dezvoltare a învățământului vocațional/tehnic pe anii 2013-2020, au fost elaborate și aprobate:
- Cadrul de referință al curriculumului pentru învățământul profesional tehnic, 2015
- Ghid practic de elaborare a curriculumului pentru învățământul profesional tehnic postsecundar și
postsecundar nonterțiar, 2016
- Suport metodologic pentru proiectarea curriculumului în învățământul profesional tehnic
secundar, 2016
- Ghid de evaluare externă a programelor de formare profesională în învățământul profesional
tehnic, 2016 (ANACEC)
26
În contextul acestui studiu, prezintă interes și:
- Cadrul Național al Calificărilor pentru învățământul profesional tehnic pe domenii de formare
profesională, 2016;
- Metodologia de elaborare a calificărilor profesionale pentru învățământul profesional tehnic
postsecundar și postsecundar nonterțiar, 2014;
- Metodologia de elaborare a calificărilor profesionale în învățământul profesional tehnic secundar,
2014;
- Metodologia de revizuire și validare a standardelor de calificare, 2019.
ELABORAREA CURRICULUMULUI
Procesul de elaborare a curriculumului este prevăzut în Codul educației, Articolul 62(2), este concretizat
din perspectivă conceptuală în Cadrul de referință al curriculumului pentru învățământul profesional tehnic
și din perspectivă metodologică în Ghidul practic de elaborare a curriculumului pentru învățământul
profesional tehnic postsecundar și postsecundar nonterțiar.
Curriculumul în învățământul profesional tehnic se elaborează pe niveluri de învățământ (secundar,
postsecundar și postsecundar nonterțiar) și pe domenii de formare profesională, în conformitate cu Cadrul
Național al Calificărilor. Cadrul Național al Calificărilor se elaborează de Ministerul Educației, Culturii și
Cercetării, în colaborare cu ministerele de resort, comitetele sectoriale, instituțiile de învățămînt
profesional tehnic, agenții economici şi alți parteneri sociali, şi se aprobă de Guvern.
Cadrul de referință al curriculumului pentru învățământul profesional tehnic solicită ca la elaborarea
Curriculumului să se țină cont de asigurarea unei legături strânse dintre necesitățile pieței muncii și
conținutul curriculumului. Pornind de la Cadrul Național al Calificărilor, standardele ocupaționale,
calificările profesionale, conceptorii de curriculum elaborează seturile de competențe și planurile de
învățământ pentru programele de formare profesională. Pentru fiecare nivel de învățământ sunt delimitate
corespunzător nivelurile de calificare a competențelor profesionale pe care trebuie să le dețină absolventul
pentru a putea exercita meseria/profesia, specialitatea obţinută, în conformitate cu Cadrul Naţional al
Calificărilor.
Curriculumul se elaborează de către echipe mixte de experți, este consultat cu instituțiile de învățământ
profesional, cu reprezentanții comitetelor sectoriale, cu agenții economici.
De regulă, 1-2 experți din Centrul de Excelență în domeniu sau din IÎPT elaborează documentele curriculare,
apoi le prezintă pentru consultare tuturor membrilor echipei de experți. În multe cazuri, reprezentanții
comitetelor sectoriale și agenții economici nu reușesc să comenteze/să completeze/ să ofere sugestii de
îmbunătățire etc. deoarece nu dispun de pregătirea necesară pentru a înțelege logica procesului de
elaborare a documentele curriculare. Pentru eficientizarea procesului de elaborare a curriculumului este
necesară pregătirea echipelor de experți, inclusiv a reprezentanților comitetelor sectoriale și a agenților
economici, în domeniul elaborării curriculumului; precum și organizarea atelierelor de lucru în comun
asupra documentelor curriculare.
Analizând conținutul actelor ce constituie cadrul normativ al programelor de formare profesională, în
general, și a curriculumului în învățământul profesional tehnic, în particular, putem evidenția următoarele
constatări relevante în contextul studiului nostru.
EVALUAREA CURRICULUMULUI
Cadrul de referință al curriculumului pentru învățământul profesional tehnic descrie formele de organizare
a procesului de evaluare a curriculumului:
Evaluarea externă – realizată de ANACEC, în contextul acreditării programelor de formare profesională;
Evaluarea internă – realizată de centrele de excelență și sau de instituțiile de învățământ profesional.
Funcțiile respectivei evaluări sunt: de informare despre calitatea studiilor; de diagnostic cu referire la starea
27
lucrurilor în procesul de formare profesională, eficienţa sau ineficienţa unor intervenţii în procesul de
formare profesională; de identificare a resurselor pentru implementarea inovaţiilor.
Autoevaluarea – realizată în cadrul instituției de învățământ. Funcția esențială a autoevaluării
curriculumului constă în obținerea unui feedback permanent, care va fi utilizat ca mecanism reglator al
funcţionării programelor de studii.
Ghidul practic de elaborare a curriculumului pentru învățământul profesional tehnic postsecundar și
postsecundar nonterțiar oferă 2 instrumente de evaluare a calității curriculumului specialității și a
curriculumului unității de curs. În conformitate cu respectivele instrumente, curriculumul se va evalua în
baza următoarelor criterii:
- Corespunderea rezultatelor proiectate ale învățării cu finalitățile de studiu și competențele
statuate în descrierea calificării;
- Coerența cu ocupațiile și nivelurile de calificare stabilite în Clasificatorul Ocupațiilor din Republica
Moldova;
- Fundamentarea curriculumului pe inovații și realizări tehnologice moderne;
- Respectarea logicii științifice și a didacticii învățământului profesional tehnic
postsecundar/postsecundar nonterțiar.
Instrumentele sunt însoțite de câteva indicații cu privire la modalitatea de aplicare a acestora. Indicațiile
nu sunt suficiente pentru evaluarea obiectivă a curriculumului. Se impune necesitatea elaborării unei
metodologii complete de evaluare a curriculumului în baza instrumentelor de evaluare descrise.
Standardele, criteriile și indicatorii de performanță pentru evaluarea externă a programelor de formare
profesională în învățământul profesional tehnic înaintează următoarele cerințe față de programele de
formare profesională, inclusiv față de curriculum:
- Racordarea programului de formare profesională la Nomenclatorul domeniilor de formare
profesională și al meseriilor/ specialităților și calificărilor pentru pregătirea cadrelor în
învățământul profesional tehnic postsecundar și postsecundar nonterțiar, la Cadrul Național al
Calificărilor pentru învățământul profesional tehnic/Cadrul European al Calificărilor, la standardul
ocupațional și la realitățile și tendințele în domeniu (indicator: 2.1.2);
- Corespunderea finalităților programului de formare profesională cu Cadrul Național al Calificărilor
pentru învățământul profesional tehnic/Cadrul European al Calificărilor (indicator: 2.2.1.);
- Corespunderea curricula pe discipline cu cerințele Standardului ocupațional. Curricula pe discipline
duc la formarea competențelor scontate prevăzute în standardul ocupațional și Cadrul Național al
Calificărilor/Cadrul European al Calificărilor (indicator: 2.2.2.)
Analiza cadrului normativ de evaluare a curriculumului în învățământul profesional tehnic ne permite să
facem următoarele constatări:
- Cadrul normativ prevede orientarea formării profesionale spre finalități, exprimate în termeni de
competență;
- Cadrul normativ prevede și solicită conexiunea directă obligatorie a curriculumului în învățământul
profesional tehnic cu cerințele pieței muncii
- Cadrul normativ nu oferă suficientă claritate cu privire la procesul de evaluare a curriculumului.
Există doar metodologia pentru evaluarea externă, elaborată și aplicată de ANACEC. Procesul de
evaluare internă și autoevaluare a curriculumului, esențiale pentru racordarea continuă a
curriculumului la piața muncii, sunt descrise în linii generale fără a fi reglementate și
instituționalizate. Lipsa unei metodologii complete și detaliate de evaluare internă și autoevaluare
a curriculumului în învățământul profesional tehnic poate influența negativ calitatea documentelor
curriculare și implicit calitatea formării profesionale.
28
APROBAREA CURRICULUMULUI
Curriculumul se coordonează cu comitetele sectoriale și se aprobă de MECC prin coordonare cu organele
centrale de resort . Curriculumul se aprobă prin ordinul MECC.
În scopul asigurării dezvoltării continue a curriculumului, asigurării calității produselor curriculare din
învățământul profesional tehnic, este necesară crearea de către MECC a unui Consiliu Național pentru
Curriculum și aprobarea listelor grupurilor de experți (specialiști în domeniu/cercetători/oameni de știință
și practicieni), pentru preavizarea produselor curriculare în domeniile specifice de activitate.
4.3.2. ANALIZA CURRICULUM

Curriculumul în învățământul profesional tehnic include:
- Planul-cadru de învățământ și planurile de învățământ pe meserii și specialități;
- Curricula pe module/discipline;
- Ghiduri metodologice de aplicare a curricula.
În cele ce urmează vom analiza aspectele curriculumului relevante în contextul prezentului studiu.
PLANUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT
Planul-cadru pentru învățământul profesional tehnic oferă structura formală a procesului educațional în
instituțiile respective și reglează raporturile dintre componentele sale. Planul-cadru stipulează că formarea
profesională încorporează următoarele componente:
- G -pregătirea generală – 20% din numărul total de ore prevăzut pentru realizarea procesului de
formare profesională;
- P – pregătirea de profil – 53%;
- A – pregătirea opțională – 20%
Planurile de învățământ pentru pregătirea profesională la specialitățile PAPP, SACGV, MPTCT respectă în
linii generale (cu devieri nesemnificative) această cerință, astfel asigurând echilibrul în formarea
competențelor profesionale și a competențelor transversale, precum și a dezvoltării generale a elevilor în
baza intereselor și opțiunilor acestora.
Raportul ore teoretice (prelegeri, seminare) /ore practice( lecții de laborator, realizarea unor produse,
măsurări, a anumitor operații tehnologice din componenta procesului de producere etc.) este reglementat
în Planul-cadru pentru învățământul profesional tehnic și solicită ca pentru fiecare unitate de curs să se
respecte raportul de 50% instruire teoretică și 50% instruire practică. Analizăm acest aspect în planurile de
învățământ pentru cele 3 specialități.
TABEL 12. RAPORTUL ORE TEORETICE/ORE PRACTICE ÎN PLANURILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT PENTRU SPECIALITĂȚILE
PAPP, SACGV, MPTCT.
SPECIALITĂȚI COMPONENTA FUNDAMENTALĂ COMPONENTA DE SPECIALITATE/PROFIL

ORE DE CONTACT DIRECT ORE DE CONTACT DIRECT
ORE TEORETICE ORE PRACTICE ORE TEORETICE ORE PRACTICE
PAPP 46.7% 53.3% 40% 60%
SACGV 66% 34% 54.3% 45,7%
MPTCT 47 % 53% 33% 67%
Sursa: Analiza BCI
Constatăm că raportul instruire teoretică/instruire practică solicitat în Planul-cadru nu se respectă întocmai
în planurile de învățământ pe specialități. Totodată, este evident că la specialitățile PAPP și MPTCT numărul
29
orelor practice prevalează, nu și în cazul SACGV. Ținem să menționăm că Planul-cadru pentru învățământul
profesional tehnic recomandă ca procesul educațional la componenta de profil să fie organizat în bază de
module și nu discipline de studiu. Se precizează: „În cazul modulelor, cunoștințele teoretice vor fi predate
în strânsă legătură cu abilitățile practice de format și dezvoltat, la ele apelând atunci, când cunoștințele
teoretice sunt necesare pentru formarea abilităților respective”. Astfel, prezentarea în planurile de
învățământ a orelor teoretice și a orelor practice alocate poartă un caracter convențional/orientativ,
instituția de învățământ și cadrul didactic având posibilitatea de a decide în favoarea alocării timpului
necesar pentru dezvoltarea abilităților practice în formarea profesională a elevilor.
Formarea competențelor profesionale se realizează și în cadrul stagiilor de practică, organizate pe toată
perioada de instruire, în volum de 600 ore. Stagiile de practică se organizează la agentul economic, iar în
cazurile în care aceasta nu este posibil, stagiile de practică pot fi organizate în laboratoarele instituției de
învățământ cu condiția creării condițiilor de învățare și formare profesională similare cu cele de la
întreprinderi.
Planul-cadru prevede și organizarea învățământului profesional tehnic dual care se bazează pe asimilarea
cunoștințelor în contexte de învățare practică. Ponderea perioadei de instruire la agentul economic, în
cazul formării profesionale în cadrul învățământului profesional tehnic dual, nu poate fi mai mică de 50%
din durata normativă a programului de studii.
Capacitatea de asimilare a materiei și viteza cu care sunt formate abilitățile profesionale diferă de la elev
la elev, iar factorii ce influențează procesul de formare profesională sunt multipli. Planul-cadru prevede
alocarea timpului necesar pentru consultații în probleme teoretice și practice asociate procesului
educațional în întregime, în volum de 5% din numărul total de ore prevăzut pentru realizarea procesului
de formare profesională. Această prevedere oferă oportunitatea individualizării traseului de învățare,
acordării suportului necesar fiecărui elev, precum și șanselor egale la reușită în formarea profesională.
Constatăm că Planul – cadru pentru învățământul profesional tehnic și planurile de învățământ pentru cele
3 specialități oferă un grad de flexibilitate instituțiilor de învățământ și cadrelor didactice în utilizarea
timpului alocat formării profesionale a elevilor. Judecând după timpul total alocat programelor de formare
profesională, după numărul de ore alocate săptămânal și numărul de credite acumulate de elevi pe
parcursul parcurgerii programelor de formare profesională, putem afirma că timpul prevăzut pentru
formarea competențelor profesionale este suficient, cu condiția că acesta este utilizat judicios,
organizându-se în bază de module, respectându-se principiul centrării procesului educațional pe elev și
aplicându-se cele mai adecvate tehnologii educaționale/strategii de predare-învățare-evaluare, creându-
se contexte de învățare autentice.
SISTEMUL DE COMPETENȚE: EVALUAREA NIVELULUI DE FORMARE A COMPETENȚELOR
Evaluarea nivelului de formare a competențelor se organizează și se desfășoară în conformitate cu
Regulamentul de organizare a examenului de calificare, aprobat prin Ordinul MECC nr. 1127 din
23.07.2018. Regulamentul a fost elaborat în scopul abordării unice a procesului de evaluare în sistemul de
învățământ profesional, ridicării obiectivității și a nivelului de calitate a procesului de evaluare. În
Regulament sunt enumerate principiile în baza cărora se organizează și se desfășoară examenul de
evaluare; este concretizată structura examenului și forma de organizare a acestuia; este detaliat specificul
probei scrise și probei practice, a lucrării de diplomă. Documentul reglementează aspectele manageriale
ale procesului de evaluare și oferă criteriile de organizare și desfășurare a examenului de calificare. Fiecare
din cele 5 criterii sunt descrise explicit, apelându-se la întrebări sugestive care asigură înțelegerea mai
profundă a esenței criteriului și modalitatea de transpunere a acestora în procesul de evaluare propriu-zis.
Această parte a Regulamentului poartă un caracter metodologic, nu doar de reglementare.
Experiența de evaluarea în baza acestui Regulament este încă la începuturi. Comparativ cu metodologia
anterioară de evaluare, actualul proces de evaluare se bazează pe o abordare complexă și permite
evaluarea nivelului de formare a competențelor profesionale ale absolvenților.
Analiza preventivă a rezultatelor evaluării realizate în baza Regulamentului din 2018 în 5 IÎPT, ne permite
să constatăm că nota medie la examenul de calificare s-a micșorat. Totodată, cadrele didactice și
30
manageriale consideră că cunoștințele și abilitățile elevilor sunt mai profunde, chiar dacă notele finale au
valori mai mici; iar procesul de evaluare a influențat semnificativ, în mod pozitiv, procesul de predare-
învățare și schimbul de experiență între instituții.
O evaluare la nivel de sistem a rezultatelor aplicării noului Regulament, precum și a structurii probelor de
examen, ar putea oferi un răspuns convingător cu privire la măsura în care procedura și instrumentele de
evaluare aplicate sunt suficiente și eficiente în evaluarea nivelului de formare a competențelor
profesionale la sfârșitul studiilor.
SISTEMUL DE COMPETENȚE: REACTUALIZAREA CURRICULUMULUI
Curriculumul, în esența sa, este un document „viu”, care „reacționează” la schimbările ce se produc în
mediul extern,precum și la rezultatele monitorizării implementării și evaluării implementării la sfârșitul
fiecărui an de studiu. Reactualizarea ține de ajustarea curriculumului la cerințe noi. Racordarea
conținuturilor curriculare la inovațiile tehnologice din domeniul profesional și a strategiilor educaționale la
inovațiile în domeniul psihopedagogiei.
Chiar dacă respectivul proces din ciclul curricular este extrem de important, acesta nu este reglementat în
actele normative și nu este descris din perspectivă metodologică.
Managerii instituțiilor și șefii CEIAC confirmă necesitatea elaborării și aplicării unor modele și instrumente
de management al implementării curriculumului, de monitorizare a implementării și de ajustare a
curriculumului la cerințele noi
31
5. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
C 1: La nivelul pieței muncii se atestă un deficit continuu de cadre profesioniste de nivel mediu. Cele mai
întrebate profesii sunt în domeniul Textile, Construcții și Comerț
C 2: Majoritatea angajatorilor sunt în căutarea specialiștilor calificați, cu nivelul de pregătire similar
învățământului profesional secundar (școli profesionale), în timp ce pentru ocuparea funcțiilor specifice
calificării formate în instituțiile de învățământ mediu de specialitate (maistru, tehnician, etc.) este necesară
în mod obligatoriu o experiență în muncă, indiferent de nivelul competențelor profesionale deținute,
întrucât doar experiența și încrederea colectivului de muncitoare poate să asigure o garanție a succesului
în funcțiile respective.
C 3: În ultimii 5 ani toate cele trei domenii analizate (textile, construcții și IT) au cunosc creșteri ale
numărului de companii înregistrate. În cazul sectorului IT, creștere a constituit peste 40%:
C 4: Odată cu creșterea numărului de companii, în ultimii 5 ani s-a înregistrat și o creștere a numărului de
angajați în fiecare din cele 3 sectoare.
C 5: Deși numărul de angajați a crescut constant în cazul tuturor celor 3 sectoare analizate, în perioada
2015 – 2020 a crescut constant și productivitatea muncii sectoarele în cauză ceea ce denotă o calificare
superioare a angajaților
C 6: Deși instituțiile de învățământ profesional tehnic formează competențe complexe atât în domeniul
specialității cât și în domeniul managerului, în cazul tuturor sectoarelor analizate angajatorii sunt în
căutarea unor meseriași buni în detrimentul unor maiștri sau manageri de nivel mediu
C 7: Cu excepția sectorului IT, pentru obținerea unei avansări la nivelul de maistru (profesie formată în
cadrul instituțiilor de ÎPT) este necesară o experiență practică de cel puțin 3-5 ani în domeniu și obținerea
unei autorități profesionale în cadrul echipei. În cazul sectorului IT evoluția dată poate fi mai rapidă, de
până la câteva luni, și depinde în totalitate de competențele profesionale ale angajatului.
C 8: Structura ofertei educaționale este suficient de dezvoltată în cazul tuturor celor 3 sectoare analizate,
constatându-se o diversitate suficientă atât la nivelul specialităților cât și la amplasarea geografică a
instituțiilor, ceea ce fac accesibile studiile pentru elevii din toate regiunile țării.
C 9: Majoritatea instituțiilor dispun de toate dotările tehnice și educaționale necesare pentru asigurarea
unui proces educațional calitativ și formarea competențelor profesionale așteptate pe piața muncii.
C 10: În cazul domeniului textile se constată o problemă în ceea ce privește dotarea cu utilaj performant
pentru realizarea instruirilor practice, or costurile acestuia sunt ridicate ceea ce îngreunează procesul de
pregătire practică al elevilor.
C 11: O problemă specifică tuturor sectoarelor reprezintă realizarea practicii de specialitate. Angajatorii de
cele mai multe ori, în lipsa unei motivări materiale nu sunt deschiși la o colaborare complexă cu instituțiile
de învățământ, iar implicarea totală a elevilor în stațiile de practică este îngreunată de refuzul angajatorilor
de a suporta eventualele pierderi provocate de activitatea mai puțin profesională a elevilor.
C 12: În ceea ce privește competiția pentru locurile vacante din ÎPT, se poate constata că doar în cazul
domeniul IT există o competiție reală între abiturienți, în cazul domeniului textile și construcții de cele mai
multe ori numărul cererilor depuse pentru înmatriculare este mai mic (dar nu critic) decât numărul de
locuri disponibile.
C 13: Rata de promovabilitate este destul de mare în cazul tuturor sectoarelor analizate, cea mai joasă fiind
în jurul valorii de 70%
C 14: Planurile de învățământ pentru pregătirea profesională respectă în linii generale (cu devieri
nesemnificative) această cerință, astfel asigurând echilibrul în formarea competențelor profesionale și a
competențelor transversale, precum și a dezvoltării generale a elevilor în baza intereselor și opțiunilor
acestora.
C 15: În scopul asigurării dezvoltării continue a curriculumului, asigurării calității produselor curriculare din
învățământul profesional tehnic, este necesară crearea de către MECC a unui Consiliu Național pentru
Curriculum și aprobarea listelor grupurilor de experți (specialiști în domeniu/cercetători/oameni de știință
și practicieni), pentru preavizarea produselor curriculare în domeniile specifice de activitate
C 16: Planul cadru pentru învățământul profesional tehnic și planurile de învățământ oferă un grad de
flexibilitate instituțiilor de învățământ și cadrelor didactice în utilizarea timpului alocat formării
profesionale a elevilor
C 17: Analiza preventivă a rezultatelor evaluării, ne permite să constatăm că nota medie la examenul de
calificare s-a micșorat. Totodată, cadrele didactice și manageriale consideră că cunoștințele și abilitățile
elevilor sunt mai profunde, chiar dacă notele finale au valori mai mici; iar procesul de evaluare a influențat
semnificativ, în mod pozitiv, procesul de predare-învățare și schimbul de experiență între instituții.
33
6. ANEXE
6.1. MINUTES INTERVIURI

INTERVIEVAT LUCIA ȚURCAN, DIRECTOR ADJUNCT CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN
CONTRUCȚII
ÎNTREBARE RĂSPUNS
Din perspectiva dvs, curriculum- Aș veni cu o mică precizare. Curriculum este elaborat de către insitutția de
ul elaborat de Minister este în învățământ. Ministerul deja a elaborat cadrul metodologic, si noi după aceste
măsură să formeze documente am elaborat curricula - ultima în baza planului de învățământ. În
competențele așteptate de piața anul 2016 a fost elaborată curricula pentru toate meseriile. Până în 2016 era
muncii? Dacă nu, care sunt mai independenți, lăsați de sinestătăori. Până în 2009, era axat pe cunoștințe,
principalele carențe? din 2009 s-a dezvoltat curricula pe baze de compente. Era o discrepanta dintre
cultura generala si învățământul profesional. Am decis sa pornim de la
competentele profesionale în 2009, am fost printre primii, am fost ghidați de
doamna Lia Sclifos. curricula a fost coordonată cu agentii economici,
absolventii, profesorii de la catedră, a fost o muncă enormă și rezultatul a fost
unul ok. În baza competențelor profesionale, a fost făcută curricula, ulterior
au apărtu planuri de învățământ,, după de la minister am fost ghidați de
descrierea metodologică, piața muncii elaborează standardul ocupațional, noi
elaborăm în baza acestora facem curricula. Din cauza ca piața muncii nu face
nimic, noi am descrierea calificărilor le-am făcut, dar nu a fost un standard ca
atare, in 2014 a fost revizuită, după elaborare din 2009. După descrierea nouă
a calificărilor a fost elaborat un nou plan de învățământ, si in 2016 a fost
elaborat cadrul de curricula, si ulterior a fost elaborată curricula care ulterior
aprobat de minister. Noi coordonăm tot procesul cu toate instituțiile din
domeniu.
În instituția dvs. cadrele Teoretic da, însă în practică simțim nevoia de a modifica ce va in plan si
didactice apelează la ajustarea curriculum. Respectiv în timpul apropiat vom încercat să modoficăm. Dacă
curriculumului sau utilizează și apar chestii noi încercăm să ajustăm astfel încât să fim în trend cum noi ile
alte resurse decât cele prevăzute tehnologii.
de curriculum pentru a forma
competențele așteptate de piața
muncii? Dacă da, de ce se
apelează la această acțiune?
Analiza prealabilă a arătat că în Nu este chiar așa. Planurile de învățământ sunt corelate, dar nu sunt identice.
multe cazuri atât instituțiile de Spre exemplu există mecanica și rezistența materiale, însă diferența între noi
învățământ superior cât și cele și UTM este că noi am studiat mai putin, în timp ce la UTM domeniul e mult
de învățământ mediu de mai larg. Totuși, marea diferența e ca la noi e partea practică e esențială, in
specialitate în oferta timp ce la UTM e teoria. Si ceea ce tine de denumirea specialității.
educațională includ specializări
similare. Care este diferența UN exemplu simplu - construcția și exploatarea edificiilor, spre exemplu în
principală între acestea? Există cazul nostru, absolventul lucrează în calitate de maistru, șef de echipa, in timp
diferențe la nivel de competențe ce UTM formează devizieri, șef de șantier. noi formăm lideri de echipa de
formate? executori, si este universitatea care formează manageri. În teorie el poate
executa lucrările la nivelul III, în timp ce universitatea nu are acest lucru.
La nivel de instituție, dispuneți La moment dispunem, însă este foarte greu cu cadrele didactice, in special de
de toate resursele necesare specialitate, fiindca va dati seama ca un expert din domeniu primeste mult
pentru formarea competențelor mai mult ca un profesor. In momentul in care atragem cadre, multi nu rezistă,
așteptate de către angajator? inclusiv din cauza faptului ca cadrul didactica trebuie sa faca modulul de
INTERVIEVAT LUCIA ȚURCAN, DIRECTOR ADJUNCT CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN
CONTRUCȚII
(cadre didactice, material psihopedagogie. din păcate mulți refuza din aceste considerente.
didactic, tehnica necesară, etc.) Un salariu e de 5-6 mii de lei.
Resurse materiale avem multe, avem si cămine si instrumente pentru
practică, etc. Am participat in proiecte si am reușit multe chestii.
Din perspectiva dvs. de ce tinerii Motivarea e în prestigiu. Sunt profesii mai puțin murdare, nu trebuie să lucrezi
optează în special pentru pe șantier. Respectiv, mulți aleg inclusiv din cauza dată. Factorii ca
profesiile selectate? influențează diferiți, rudele, prietenii, percepțiile personale, condiții, loc de
muncă. Mai persistă perceperea că oamenii încă nu înțeleg angajarea. Eu chiar
fac un sondaj la nivel de curs, cum au venit la noi, de multe ori elevii nu
conștientizează de ce au ajuns la construcții.
Există oameni care vin din cauza ca vor profesii, sunt care vin ca trambulina
pentru învățământul superior, sunt care vin din sate si aleg o profesie din
cauza ca mai bine sa meargă la o profesie decât la liceu.
Care este gradul de absolvire? Diferă de la na la an, gradul de absolvire e de 85% +/-
Care este nivelul general de Da în mare parte pot. Depinde de fiecare om.
pregătire al absolvenților? Din
perspectiva dvs. competențele
pe care le obțin absolvenții
instituției pe care o
reprezentanți sunt suficiente
pentru a se angaja în câmpul
muncii?
Din experiența/practica dvs. Aici noi facem efort sa intelegem ce vor angajatorii, nu toti vor, si nu tot sunt
există competențe așteptate de deschisi. Ramura constructiie e foarte diversă. Nu există ceva specific, ceva
angajatori, însă care nu sunt general nu există. Curriculum a fost format din așteptările angajatorilor
formate în cadrul instituțiilor de
învățământ? Dacă da, care sunt
acestea?
Dacă monitorizați, care este Aproximativ e 30% pe profesie. 30% - universități. Pleacă peste hotare,
gradul de angajare după profesie aramată.
a absolvenților? Agentii economici vin la noi cu oferte, participa la subeictele de examen,
agentii sunt in comsiiile de calificare.
Ziua ușelor deschise.
INTERVIEVAT LUDMILA BOGOS, DIRECTOR ADJUNC COLEGIUL TEHNOLOGIC DIN CHIȘINĂU

DINA IANOVICI, SEF SECTIE ASIGURAREA CALTIATII
RUSU NATLIA, DREICTOR ADJUNCT, INSTRUIRE PRACTICA SI PROUCERE
ÎNTREBARE RĂSPUNS
Din perspectiva dvs, curriculum- Bogos - orice curriculum elaborat este elaborat de profesori, dar este si un
ul elaborat de Minister este în parteneriat cu agentii economici, si intr-o msăură putem spune ca acoperă
măsură să formeze aștetpă. Gradul de coerenta e mult mai greu de stabili. Este o ratiune la mijloc.
competențele așteptate de piața Rusu: În procesul de realizare aacestor curriculum se ia parerea agentilor
muncii? Dacă nu, care sunt economici, insa agentii economici refuza in perioada stagiilor sa le
principalele carențe? incredinteze anumite procese. Dacă un produs este in linie, angajatii trebuie
să corespundă cu ceilalți anagajat. Majoritatea competențelor nu le dezvolta
la cerințele lor. Pentru elevii noștri fac linii separate, nu ii încadrează in linia
35
curenta. Perioada prevăzuta de currciulum este insuficienta. Dacă statul ar
acoperi anumite cheltuieli pe partea practică atunci ar exista un interes mai
mare.
Ianvovici: deseori resursele pe care le are instituția este insuficient.
În instituția dvs. cadrele Suntem nevoiți sa-l respectăm. Fiindcă exista o procedura foarte clara. Cadrul
didactice apelează la ajustarea de angajare, cadrul calificare, curriculum, si planurile de învățământ.
curriculumului sau utilizează și
alte resurse decât cele prevăzute
Analiza prealabilă a arătat că în Am oferit posibilitatea unui elev să alege singuri întreprinderea. Acolo a fost
multe cazuri atât instituțiile de practica si au fost si reprezentanți ai universităților. La universități e mai
învățământ superior cât și cele teoretic.
de învățământ mediu de Ca atare, vine inginerul ia o decizie, și pașii pe care pe care urmează să-i facă,
specialitate în oferta si asta urmează să facă absolvenții noștri.
Însă deseori absolvenții noi iși asuma rolul de ingineri. Dar de multe ori
similare. Care este diferența
procesul tehnologic este preluat de maistru.
principală între acestea? Există
Câțiva ani în urmă colegiile aveau statutul de studii superioare incomplet.
diferențe la nivel de competențe
Deseori la seminare ni se spunea, că dreptul de decizie se ia la nivel de
formate?
absolvent de facultate, iar ulterior absolvenții noștri fac pas cu pas ceea ce e
scris conform protocolului.
Angajările de multe is de scrută durată, deseori e fiindcă maistrul nu are
plăcerea să-l învețe pe absolventul nou.
La nivel de instituție, dispuneți Cadre didactice avem. Posturi vacante nu avem. Cadrele sunt bine formate.
de toate resursele necesare Formarea continuă e ok. Ateliere de lucru, ateliere de formare, se realizează.
pentru formarea competențelor Specialiștii la noi lucrează de mulți ani. De mult au decis să meargă pe
așteptate de către angajator? domeniul pedagogic. Dar nu avem tineri-specialist și asta e o problemă mare.
(cadre didactice, material La moment veriga slabă e MAE, aici ar trebuie să găsim resurse ca să asigure
didactic, tehnica necesară, etc.) continuitatea. Mulți ani in urmă unde se pregăteau maiștri instructori, care
știau și specialitatea și partea pedagogică.
În contextul problemelor noastre demografice, tot cei care dețin careva
specialități caută salarii mult mai motivaționale.
La nivel de utilaj este foarte învechit. Atelierele sunt depășite în timp. Utilajele
sunt învechite. Nu pot forma competențele așteptate de către angajatori.
E la mare căutare tehnica de calcul.
Din perspectiva dvs. de ce tinerii Un mare număr de elevi vor o schimbare după gimnaziu. Cred ca e bine ca ai
optează în special pentru oportunitatea de bacalaureat dar ai și o specialitate.
profesiile selectate? Fetele la MTC vin din cauza ca le este interesant domeniu si vor sa facă design
si modelier.
În mare măsură vin conștient in domeniu. Sunt și dinastii de oameni in
domeniu. Deseori sunt cei care au faceri de familie.
Deseori cei care vin aici, merg la facultate si se simt mult mai bine pregătiți.
Care este gradul de absolvire? 70-75%
Care este nivelul general de Sigur că pot să se angajeze. Avem aprecieri destul de înalte de la angajatori.
pregătire al absolvenților? Din Dar deseori ei se angajează nu pe profesie, dar într-o poziție mai joasă. Dar
perspectiva dvs. competențele deseori absolvenții noștri cresc repede pe treapta profesională.
36
instituției pe care o Deseori veneau de la Cahul si solicitau absolvenți. Si unii elevi pleacă in colo.
reprezentanți sunt suficiente Este si secretul că cei din instituțiile superioare se vad in poziții mai mari, însă
pentru a se angaja în câmpul elevii noștri mult mai ușor se încadrează fiindcă din start au ambiții puțin mai
muncii? mici. Iar in domeniul nostru e important să trecut tot procesul tehnologic.
Din experiența/practica dvs. Noi le dăm voie agenților economici să formeze aceste competențe. IN special
există competențe așteptate de in stagiile de practică. De cele mai multe ori tine de abilitățile de lucru la
angajatori, însă care nu sunt anumite utilaje.
formate în cadrul instituțiilor de Din partea angelilor economici am dori mai multa atenție. Am avut un caz in
învățământ? Dacă da, care sunt care ministerul ne-a întrebat de ce nu avem instruirea duală pentru cusători.
acestea? Spre exemplu compania Cristina ar fi primii interesați sa avem acest
învățământ dual, însă ei au refuzat.
Dacă monitorizați, care este Traseul este cam așa:
gradul de angajare după profesie - Superior
a absolvenților?
- Angajați
- Serviciul militar
- Familii (concediu de maternitate)
INTERVIEVAT GRIGORE GAITUR, DIRECTOR COLEGIUL DE INDUSTRIE UȘOARĂ DIN BĂLȚI

ÎNTREBARE RĂSPUNS
Din perspectiva dvs, curriculum- Per general da, cu careva carente. În 2016 când a fost elaborate curriculum
ul elaborat de Minister este în pe mai multe specialității, multe erau nepregătite, fiindcă nu eram pregătiți
măsură să formeze pentru acele profesii. Dar din 2016 pana in 20220, s-au observat multe
competențele așteptate de piața neajunsuri. SI începând cu anul 2020 a început reevaluarea, curriculum-ului.
muncii? Dacă nu, care sunt
principalele carențe?
În instituția dvs. cadrele Evident individualizăm profesiile, si reieșind din elevi, din resursele existente,
didactice apelează la ajustarea dar totodată folosesc și alte resurse pentru a ajunge la scopul propus. S-au
curriculumului sau utilizează și observat carente in curriculum și vrem să mergem la minister, ca sa propunem
alte resurse decât cele prevăzute modificări care sa le ajustam la noile condiții de pe piața muncii.
de curriculum pentru a forma Am sa dau ca exemplu să dau din instituție. Mult depinde de dotare, la
competențele așteptate de piața momentul la care s-a propus elaborarea curricullum, instituțiile și mulți
muncii? Dacă da, de ce se angajatori nu dispuneai de tehnica dezvoltata ca de exemplu soft
apelează la această acțiune? programabil. Pe timp atât agenții economici și instituțiile au achiziționat
tehnică și respectivă noi am decis să modificăm curriculum.
La competențele teoretice, puteau fi erori în curriculum la momentul
elaborării.
Analiza prealabilă a arătat că în Noi pregătim specialiști de nivel diferit, la toate trei nivele -secundar, post
multe cazuri atât instituțiile de secundar și universitare. În învățământul profesional se învață meseriașii, cei
învățământ superior cât și cele care pot sa facă sarcina, in colegii sunt cei care pot proiecta si implementa, in
de învățământ mediu de universitar sunt cei care conduc.
specialitate în oferta
formate?
37
INTERVIEVAT GRIGORE GAITUR, DIRECTOR COLEGIUL DE INDUSTRIE UȘOARĂ DIN BĂLȚI
La nivel de instituție, dispuneți Niciodată nu e suficient ceea ce ai. Dacă să divizăm, resurse umane sunt
de toate resursele necesare suficiente, inclusiv pe filiera pedagogica, inginerească, inclusiv maiștri din
pentru formarea competențelor economia reală, tehnic colegiul a fost dotat puțin, la jumătate din profesii
așteptate de către angajator? avem toate dotările, nu suntem dotați la profesiile mai puțin întrebate, nu
(cadre didactice, material corespunde 100% la cerințele pieței muncii.
didactic, tehnica necesară, etc.)
Din perspectiva dvs. de ce tinerii Factorii sunt o sumedenie

optează în special pentru Mulți copii se visează să fie coafori, sau visagist, ei urmează acest hobby pana
profesiile selectate? își fac o carierea
Alta factor poate fi copii nu au fost determinați, părinții au aflat si le-au
sugerat
Mulți părinți insistă ca copii să meargă acolo unde denumirea sună frumos
În colegiu el face și liceu, si are si diploma de specialitate.
Majoritatea, vin fiindcă vor o specialitate.
Care este gradul de absolvire? 80 – 90%
Care este nivelul general de Da în mare parte pot să se angajeze. Avem o colaborare cu angajatorii. Este o
pregătire al absolvenților? Din alta parte ca copii refuza. Nivelul de pregătire corespunde. La 85% pregătim
perspectiva dvs. competențele din ceea ce așteaptă angajatorii. Un număr destul de redus se angajează direct
pe care le obțin absolvenții la nivelul profesiei. de cele mai multe ori se angajează la nivel de meseriaș si
instituției pe care o respectiv cresc in cadrul instituției.
muncii?
Din experiența/practica dvs. Nu am ajuns în situația să avem cazuri cand angajatorii așteptau competente
există competențe așteptate de care noi nu le putem acoperi.
angajatori, însă care nu sunt
acestea?
Dacă monitorizați, care este Ocuparea post absolvență - Domeniu care au studiat, alte domenii care nu au
gradul de angajare după profesie studiat, prelungirea studiilor, tinerii nasc,
a absolvenților?
INTERVIEVAT STELA STAH, DIRECTOR ADJUNCT PE INSTRUIRE ȘI EDUCAȚIE COLEGIUL

POLITEHNIC BĂLȚI
ÎNTREBARE RĂSPUNS
Din perspectiva dvs, curriculum- Practic toate programele de formare profesională, pe care le oferim, sunt
ul elaborat de Minister este în destul de relevant. Noi în instituție pregătim 7 programe, 4 sunt in TIC, toate
măsură să formeze sunt foarte aproape de domeniul TIC. Acele domenii TIC sunt foarte solicitate
competențele așteptate de piața pe piață și competențele pe care le dețin după absolvire foarte bine venite.
muncii? Dacă nu, care sunt Noi foarte strâns lucrăm cu agenții economici, și practica o facem la agenții
principalele carențe? economici. Elaborăm împreună cu agenții economici criterii reieșind din
necesitățile lor
Ce ține de celelalte domenii, domeniul construcțiilor de mașini, este întrebat,
însă specialiștii nu sunt foarte întrebați. însă specialiștii nu sunt tare bine
pregătiți practic, fiindcă avem bază materială slabă. Ne dorim să mergem la
38
POLITEHNIC BĂLȚI
alt domeniu, mecatronică, care e strâns cu domeniul tic și domeniul
construcțiilor de mașini. Toate proiectele practice sunt ajustate cu domeniul
economici. Aceasta este o condiție a ME.
În instituția dvs. cadrele În anul 2020 urmează să fie ajustate curriculum, în special în domeniul TIC.
didactice apelează la ajustarea NU a fost revăzut la electromecanică, însă anul acesta îl vom schimba.
Analiza prealabilă a arătat că în În primul rând un specialist, poate merge la universitate. A doua ai noștri sunt
multe cazuri atât instituțiile de intermediari intre muncitori, pe când ai noștri poseda si cunoștințe de
învățământ superior cât și cele specialitate, pot face programare, pot proiecta, pot face in autocad, pot face
de învățământ mediu de o testare ampla la calculator. Sunt apți să o regleze, să schimbe programul.
specialitate în oferta Cel care vine de la universitate are o pregătire teoretică mult mai amplă ca la
educațională includ specializări noi. La noi e un domeniu mai îngust. Angajatorii vor specialiști deodată.
Calificarea pe care o oferă o instituție postsecundar, noi lucrând cu agenții
economici, ne străduim să mergem la nivel inferior, dar pe parcursul studiilor
și merge la compania respectivă și în practică îi selectează și ulterior îi
formate?
promovează.
La nivel de instituție, dispuneți La nivel de dotări necesită resurse chiar majore. Ministerul Educației ca
de toate resursele necesare finanțare de stat, nici agenții economici nu prea vreau să ne doteze. A inclus
pentru formarea competențelor foarte mari sume de bani și respectiv va cere specialiști înguști, iar noi avem
așteptate de către angajator? directivă de a crea grupe de 20 de oameni, însă agenții economici nu au nevoie
(cadre didactice, material de așa de mulți.
didactic, tehnica necesară, etc.) În ceea ce ține de dotări, utilajul este învechit. Noi colaborăm cu UTM, dar
totuși e complicat de asigurat o instruire calitativă a elevilor.
Din perspectiva dvs. de ce tinerii Mulți părinții lucrează la RED Nord, FEE Nord și vor ca elevii sa se angajeze în
optează în special pentru domeniu.
profesiile selectate? Acei care au afaceri, vor să-i specializeze pe elevi în domeniu.
Cel mai principal, sunt cei care au medii bune rămân la liceu, la noi vin mai
mulți cei care vor sa meargă la universitate fără bac, obțin scopul cu mai
putină bătaie de cap.
50-60 % totuși solicită BAC-ul.
Care este gradul de absolvire? La noi mai jos de 80% nici la o specialitate nu a fost.
Care este nivelul general de Depinde de nivelul de studii ale elevului. Cei care și-au făcut treaba bine, au
pregătire al absolvenților? Din avut niște obiective mai relevante, la nivelul colegiul pot sa se angajeze, si
perspectiva dvs. competențele chiar sunt angajați.
muncii?
Din experiența/practica dvs. Da, este așa ceva, este o astfel de problemă. Sunt mai multe cauze, sunt unii
există competențe așteptate de angajatori care vor o specializare îngustă, și au nevoie de 2-3 specialiști.
angajatori, însă care nu sunt Plus dotare tehnică care împiedică. Dar nu la domeniul TIC, dar problema e la
formate în cadrul instituțiilor de profesiile tehnic, electromecanică, tehnologia constructoare de mașini.
39
POLITEHNIC BĂLȚI
acestea?
Dacă monitorizați, care este Noi avem 2 tipuri de angajări, conform traseului, si la acreditare au cerut.
gradul de angajare după profesie Traseul profesional. Poate la Școlile profesionale e mai ușor sa analizeze sa
a absolvenților? monitorizeze. La noi este angajare chiar pe specialitate, care este de cca. 40%-
45%. Si este angajare nu după specialitate - 10-15%. Ceilalți merg la studii -
20-25%, și o parte pleacă peste hotare.
INTERVIEVAT OLGA COTELEA, ȘEF SECTIE PRACTICĂ CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN INDUSTRIE

UȘOARĂ
ÎNTREBARE RĂSPUNS
Din perspectiva dvs, curriculum- Știți vreau să vă spun, că în 2017 au fost elaborate curriculumurile pe mai
ul elaborat de Minister este în multe meserii, inclusiv și Țesăturile, dar in 2021 a fost revăzută curricula, și au
măsură să formeze fost introduse careva schimbări. Angajatorii nu vor să-i ia ca tehnicieni. Nu au
competențele așteptate de piața încredere. Cel puțin la practică.
muncii? Dacă nu, care sunt În ceea ce ține de mesrii, sunt foarte întrebate, și studiile pe care le iau le
principalele carențe? permit să angajeze.
Pana 2017 era pe specializări, acum este modular.
Urmează să revedem curricula ca să le dăm studenților cunoștințe mai puțin
ca timp, dar mai calitative, daca îl înveți sa învețe ca ei singuri sa învețe.
În instituția dvs. cadrele Se respectă în tocmai. Profesorii elaborează planul de lungă durată și acest
didactice apelează la ajustarea plan trebuie să corespundă 100% cu curricula.
Analiza prealabilă a arătat că în Ceea ce ține de la meserie, apoi specialitate, ca colegiu și apoi merge
multe cazuri atât instituțiile de universitatea. Un specialist care a început de la treapta de jos, înțeleg foarte
învățământ superior cât și cele bine practica. Cei de la universitate cunosc doar cunoștințe teoretice. Chiar și
de învățământ mediu de UTM spune ca lor le este mai ușor să lucreze cu absolvenți de colegii.
specialitate în oferta Angajatorii mai mult optează de pentru medii de specialitate. Cei de la
educațională includ specializări instituții superioare sunt ingineri, lucrează cu documentația, cu proiectarea,
similare. Care este diferența este un nivel mai înalt.
formate?
La nivel de instituție, dispuneți Vreau să vă spun că în CEIU a fost reparată și renovată o filială. Avem utilaj și
de toate resursele necesare tehnica necesară in industria ușoara. Mai complicat este cu manualele, lucrăm
pentru formarea competențelor cu cărți din rusă, dar avem puține cărți în română. Dar deja în baza curriculei
așteptate de către angajator? am elaborate 3 manuale pentru 3 module.
(cadre didactice, material La nivel de cadre, sunt probleme, in special cu maiștrii, care sunt doar in
didactic, tehnica necesară, etc.) vârsta. Au o pregătire buna, dar sunt in vârsta. Din ceea ce am observat eu,
salarizarea este cea mai mare problemă.
Pandemia ne-a dat de cap niște chestii. Avem nevoie de cunoștințe IT.
40
INTERVIEVAT OLGA COTELEA, ȘEF SECTIE PRACTICĂ CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN INDUSTRIE
UȘOARĂ
Din perspectiva dvs. de ce tinerii Elevii încearcă să analizeze în perspectivă și aplică pentru profesii care pot
optează în special pentru asigura tot procesul
profesiile selectate?
Care este gradul de absolvire? 80%
Care este nivelul general de Ceea ce ține de meserii, din prima zi fac lucru fără probleme nu sunt. Un
pregătire al absolvenților? Din croitor nu il poți angaja într-o întreprindere mare. El poate lucra într-un atelier
perspectiva dvs. competențele mic. Utilajul il gestionează specialiști cu o alt nivel de pregătire - superior.
pe care le obțin absolvenții Ceea ce ține de tehnicieni, fără o experiența in lucrul inferior nu au cum sa se
instituției pe care o angajeze.
muncii?
Din experiența/practica dvs. Vreau să vă spun ceea ce ține de meserie. Doar dacă întreprinderea este mai
există competențe așteptate de avansată. Ca cineva să-i explice pe tehnica mai complexă.
angajatori, însă care nu sunt
acestea?
Dacă monitorizați, care este La noi așa este formată curricula, că elevii din anul 1 merg la întreprindere și
gradul de angajare după profesie lucrează în luna iunie. La anul 2 merg pentru 8 săptămâni. La anul 3 merg la
a absolvenților? 12 săptămâni. Ei se acomodează si la angajare le este ușor.
În luna septembrie avem niște fișe, si cca. 80% sunt angajați, după anul nou
practic in jumătate pleacă.
INTERVIEVAT LIUBA OBADA, DIRECTOR ADJUNCT INSTRUIRE SI EDUCATIE CENTRUL DE

EXCELENȚĂ ÎN INFORMATICĂ ȘI TEHNOLOGII INFORMAȚIONALE
ÎNTREBARE RĂSPUNS
Din perspectiva dvs, curriculum- Tehnologiile se dezvoltă foarte rapid, suntem deschiși, facem actualizări
ul elaborat de Minister este în rapide. Acum încercăm să îngustăm domeniile, rețele de calculatoare, baze de
măsură să formeze date, lego - robotică, se actualizează curricula, si planurile de învățământ.
competențele așteptate de piața Are loc coordonarea planului de studii cu agenții economici, astfel încât sa
muncii? Dacă nu, care sunt dezvoltam instrumentele pe care le caută agenții economici. Noi am adoptat
principalele carențe? standardele de calificare pentru TIC, pe care le-am ajustat la standardele
internaționale.
Au fost elaborate recent două nouă standarde ocupaționale, dezvoltator web
și programator. Dar agenții economici au motivat că caută si oameni cu studii
medii de specialitate.
În instituția dvs. cadrele N/A
didactice apelează la ajustarea
Analiza prealabilă a arătat că în La noi foarte mult contează certificările internaționale în certificări digitale.
multe cazuri atât instituțiile de La noi era tehnician web, la superior- dezvoltator web. Ideea e următoarea,
învățământ superior cât și cele in anul 2018, când noi am lucrat cu cadrul european de competențe digitale,
de învățământ mediu de
41
INTERVIEVAT LIUBA OBADA, DIRECTOR ADJUNCT INSTRUIRE SI EDUCATIE CENTRUL DE
EXCELENȚĂ ÎN INFORMATICĂ ȘI TEHNOLOGII INFORMAȚIONALE
specialitate în oferta și noi am încercat să dăm la noi acel nivel de calificare profesională care
educațională includ specializări corespunde nivelului european respectiv.
similare. Care este diferența Solicitări pe piața muncii sunt. La nivel de universitatea se învață chestii mai
principală între acestea? Există complexe.
formate?
La nivel de instituție, dispuneți Baza tehnico-materială este. Mai complicat e cu cadrele didactice. Nu avem
de toate resursele necesare discipline care nu sunt predate. Agenții economici nu sunt deschiși să vină cu
pentru formarea competențelor specialiști care să asigure studiile
așteptate de către angajator? Legea salarizării restricționează pentru cadrele de specialitate.
(cadre didactice, material
Fluxul de cadre e mare.
didactic, tehnica necesară, etc.)
Din perspectiva dvs. de ce tinerii Ocupații solicitate pe piața muncii. Tehnologiile web sunt foarte întrebate.
optează în special pentru Aplicații mobile, tot ce ține de asta este cel mai intrebat. Este un domeniu de
profesiile selectate? impact.
O bună parte, părinți sau rude au învățat. În unele cazuri, părinții scapă de
povară cand se angajează.
Care este gradul de absolvire? Minim 80
Care este nivelul general de N/A
pregătire al absolvenților? Din
perspectiva dvs. competențele
muncii?
Din experiența/practica dvs. Da, este așa ceva, este o astfel de problemă. Sunt mai multe cauze, sunt unii
există competențe așteptate de angajatori care vor o specializare îngustă, și au nevoie de 2-3 specialiști.
angajatori, însă care nu sunt Plus dotare tehnică care împiedică. Dar nu la domeniul TIC, dar problema e la
formate în cadrul instituțiilor de profesiile tehnic, electromecanică, tehnologia constructoare de mașini.
acestea?
Dacă monitorizați, care este Noi avem 2 tipuri de angajări, conform traseului, si la acreditare au cerut.
gradul de angajare după profesie Traseul profesional. Poate la Școlile profesionale e mai ușor sa analizeze sa
a absolvenților? monitorizeze. La noi este angajare chiar pe specialitate, care este de cca. 40%-
45%. Si este angajare nu după specialitate - 10-15%. Ceilalți merg la studii -
20-25%, și o parte pleacă peste hotare.
42

Studiu - Raport Final

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu - Raport Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Asupra corelării dintre competențele obținute de către elevii din

Învățământul Profesional Tehnic și cerințele pieței muncii în Republica

2.2. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PROIECTULUI

3.1. ASPECTE METODOLOGICE GENERALE

3.1.1. CADRUL LOGIC ȘI ETAPELE CERCETĂRII

Instituții Disponibilitatea resurselor

Indicatorii de referință ai Preferințele elevilor în Gradul de

Oferta de salarizare, alte Cererea de salarizare, alte

Ce competențe sunt Ce competențe sunt

Ce abilități sunt necesare? Ce abilități sunt formate? Analiza Curriculei Timp

3.1.2. ÎNTERBĂRILE DE CERCETARE

3.2. METODELE DE CERCETARE ȘI PĂRȚILE COINTERESATE

TABELUL 1. SUMARUL METODELOR DE CERECETARE APLICATE

METODA GRUPUL ȚINTĂ/ DOCUMENT NUMĂRU/PERSOANA FUNCȚIA

Analiza • Curriculum specializărilor/profesiilor N/a

Interviuri CEEE Virgiliu Bantâș Director Adjunct Instruire

CETI Liuba Obada Director Adjunct Instruire

Colegiul Politehnic Bălți Stela Stah Director Adjunct Instruire

Colegiul Tehnologic Chișinău Ludmila Boguș Director Adjunct Instruire

CEC Ludmila Țurcan Director Adjunct Instruire

Astercon-Grup SRL Vladimir Cojuhari Administrator

Basconslux SRL Nicolae Madan Administrator

Sky House SRL Serghei Tafratov Administrator

Ellation SRL Elena Ivanova Administrator

Amdaris SRL Petru Haheu Administrator

MixBook SRL George Teodorescu Administrator

Oldcom SA Mihai Dîrțu Administrator

Invest Market SRL Roman Roșca Administrator

Eco Textil Grup SRL Igor Sertnean Fondator

3.2.2. PĂRȚILE COINTERESATE

TABELUL 2. LISTA PĂRȚILOR COINTERESATE

NUMELE TIP NUMELE

CEEE Instituție de ÎPT Virgiliu Bantâș

CETI Instituție de ÎPT Liuba Obada

Colegiul Politehnic Bălți Instituție de ÎPT Stela Stah

Colegiul Tehnologic Chișinău Instituție de ÎPT Ludmila Boguș

CEC Instituție de ÎPT Ludmila Țurcan

Colegiul Industriei Textile din Bălți Instituție de ÎPT Elena Statnic

Astercon-Grup SRL Companie în domeniul Construcțiilor Vladimir Cojuhari

Basconslux SRL Companie în domeniul Construcțiilor Nicolae Madan

Sky House SRL Companie în domeniul Construcțiilor Serghei Tafratov

Ellation SRL Companie în domeniul IT Elena Ivanova

Amdaris SRL Companie în domeniul IT Petru Haheu

MixBook SRL Companie în domeniul IT George Teodorescu

Oldcom SA Companie în domeniul Textile Mihai Dîrțu

Invest Market SRL Companie în domeniul Textile Roman Roșca

Eco Textil Grup SRL Companie în domeniul Textile Igor Sertnean

4.1. ANALIZA CEREREI PE PIAȚA MUNCII

NR. PROFESIA FUNCȚII VACANTE

NR. PROFESIA FUNCȚII VACANTE

TABELUL 5. EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE FUNCȚII VACANTE ÎN ULTIMELE 9 TRIMESTRE

4.1.2. CARE SUNT INDICATORII DE REFERINȚĂ A DOMENIILOR VIZATE ALE ECONOMIEI?

FIGURA 1. EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE ÎNTREPRINDERI ÎN DOMENIILE TEXTILE, IT ȘI CONSTRUCȚII

2015 2016 2017 2018 2019

FIGURA 2. EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE ANGAJAȚI ÎN DOMENIILE TEXTILE, IT ȘI CONSTRUCȚII, MII

2015 2016 2017 2018 2019

FIGURA 3. EVOLUȚIA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII ÎN DOMENIILE TEXTILE, IT ȘI CONSTRUCȚII, MII MDL

2015 2016 2017 2018 2019

4.1.3. CARE SUNT COMPETENȚELE, ABILITĂȚILE ȘI CUNOȘTINȚELE AȘTEPTATE DE CĂTRE

4.2. ANALIZA OFERTEI PE PIAȚA MUNCII

TABEL 6. STRUCTURA OFERTEI EDUCAȚIONALE

DOMENIU SPECIALITATEA CALIFICAREA INSTITUȚII

Modelarea, proiectarea și tehnologia CUIB

Construcția și exploatarea clădirilor și CCH