Modele de organizare administrativ-teritoriale, din perioada interbelică,

conform constituției adoptate în anul 1923

Pentru această lucrare, am ales să descriu modelele de organizare administrativ-

teritoriale, din perioada interbelică, conform constituției adoptate în anul 1923. Însă înainte să
încep să vorbesc despre aceasta, am să îmi încep lucrarea prin descrierea pe scurt a ceea ce
înseamnă organizarea administrativ-teritorială.
Conform, Danielei Antonescu (2018), în lucrarea sa „Studiu retrospectiv privind
organizarea administrativ-teritorială a României, în ultimii 100 de ani”, organizarea
administrativ teritorială reprezintă „un model de conducere unitar-națională a activităților
economice și sociale, un instrument strategic prin care autoritățile centrale, prin politicile lor,
încearcă să gestioneze problemele colectivităților locale/regionale, și să traseze anumite
direcții de acțiune.
În România, formele de organizare a teritoriului au purtat denumiri diferite (districte, regiuni,
provincii, ținuturi etc.), fiind distribuite pe mai multe niveluri, subordonate puterii centrale
(sau altor forme de administrare), prezentând anumite grade de autonomie.”
Astfel spus, organizarea administrativ-teritorială se referă la totalitatea județelor, comunelor
și a regiunilor dintr-o țară. Iar la nivelul fiecăruia există o unitate administrativ teritorială,
care cu ajutorul puterii centrale conduce eficient pe aceasta.
În cele ce urmează am să prezint, modul de organizare administrativ-teritorial, din perioada
interbelică.
„În perioada cuprinsă între Marea Unire (1 decembrie 1918) până la votarea Legii
pentru unificarea administrativă (14 iunie 1925), pe teritoriul României au funcţionat 4
regimuri administrative cuprinse într-un sistem global unic, care s-au apropiat tot mai mult ca
urmare a măsurilor legislative luate:
Primul regim a fost, Regimul administrativ al Vechiului Regat al României, reglementat prin
Legea pentru Consiliile judeţene din 2 aprilie 1894;
Al doilea a fost, Regimul administrativ al Transilvaniei, reglementat prin Decretul privind
instituirea conducerii serviciilor publice în Transilvania nr. 3632 din 11 decembrie 1918;
Al treilea a fost, Regimul administrativ al Basarabiei. reglementat prin Decretul privind
instituirea conducerii serviciilor publice în Basarabia nr. 852 din 9 aprilie 1918;
Al patrulea a fost, Regimul administrativ al Bucovinei, reglementat prin Decretul pentru
administraţia Bucovinei nr. 3715 din 18 decembrie 1918”. (Radu Săgeată, 2008, p.81-82)

1
 Potrivit Art.4, din Constituţiei României din anul 1923, Art. 4, Teritoriul României
din punct de vedere administrativ se împarte în județe, județele în comune. (Constituţia
României din 1923)
În anul 1923, pe teritoriul României erau 74 de județe, cele mai multe fiind în Vechiul Regat
(34 județe), în Transilvania (22 județe), Bucovina (9 județe) și Basarabia (9 județe).

Tabelul.1. Situația unităților administrativ teritoriale în România, anul 1923

(Sursa: Anuarul Statistic al României, 1923)

Pe tabelul de mai sus ne este prezentată situația unități administrativ teritorială a României
din anul 1923. Se poate observa faptul că reședințele Vechiul Regat sunt în total 34, față de

Transilvania care are doar 22, sau față de Basarabia și Bucovina care au un număr egal de 9.
Figura.1. Populația și suprafața provinciilor, în anul 1923, (Sursa: Anuarul Statistic al
României, 1923)
Conform Daniela Antonesc (2008), „Situația demografică din anul 1923 (an în care
apare primul Anuar al României Mari) arată că populația totală a României era de
aproximativ 16 milioane locuitori, din care, Vechiul Regat (Tara Românească și Moldova)
avea o populație de 7,89 milioane locuitori (49,3%), urmat de Transilvania cu 4,93 milioane

2
locuitori (30.8%), Basarabia cu 2,95 milioane locuitori și Bucovina cu 811 mii locutori. ”
(Daniela Antonescu 2018, p.21)
Comparând structura administrativ teritorială a României din 1923 cu cea din anul 1930, vom
putea observa câteva diferențe și anume:
Aceasta în anul 1930 era formată din nouă provincii, 71 judeţe, față de cea din 1923 unde
erau 74 de județe, aici se poate observa faptul că avem cu 3 județe mai puține, în decurs a
doar 7 ani.
Comparativ cu aceasta la data de „27 iunie 1940, România pierde 11 județe din Basarabia și
nordul Bucovinei în favoarea Uniunii Sovietice (URSS). Suprafața totală pierdută de
România a fost de 58.488 kmp. (13 județe, 32 orașe și 2422 sate.” (Săgeată Radu, 2004)
După anul 1968, „se revine la organizarea administrativ-teritorială bazată pe judeţe,
oraşe şi comune, aspect ce determină apariția unei noi legi privind organizarea
administrativteritorială.” (Legea nr. 55 din decembrie 1968 care modifică Legea nr. 2 din
februarie 1968). Astfel, sunt desființate regiunile și înfiinţate 39 judeţe, conduse de consilii
populare județene. Orașele cu importanță economică au fost declarate municipii, fiind
conduse de consiliile populare, considerate organele puterii de stat.
Reînfiinţarea judeţelor nu a însemnat, însă, revenirea la configuraţia administrativă anterioară
anului 1950. Un număr de 19 judeţe nu sau mai regăsit în acest peisaj regional, iar altora li s-
au schimbat denumirile.
După căderea regimului comunist, Noua Constituţie, din anul 1991 şi Legea administraţiei
publice locale nr. 69/1991, mențin județul drept unitate administrativ teritorială de bază
(alături de municipii, oraşe şi comune), acesta fiind elementul central al politicilor de
dezvoltare economică și planificare teritorială”. (Daniela Antonescu 2018, pp.21-32)
În cele ce urmează voi prezenta o figură care prezintă Evoluţia organizării
administrativ - teritoriale a României din perioada 1918 până în prezent, aceasta prezintă
modul în care România a ajuns să se dezvolte de la un stat care a avut 76 de județe, la cea din
ziua de azi, care are un total de 41 de județe.
Din punct de vedere al evoluției se poate confirma faptul că teritoriul României a suferit
schimbări multe. Aceste schimbări constă în înfiinţarea județelor, ținuturilor, regiunilor,
municipiului.

După cum bine se poate observa pe figura de mai jos, diferențele sunt vizibile, adică se poate
observa faptul că, România a avut un număr de 76 de județe în perioada 1918-1925, iar din
anul 1997 și până în prezent aceasta este compusă din 41 de județe.

3
 Figura. 2. Evoluţia organizării administrativ - teritoriale a României (Sursa: prelucrări după
Săgeată Radu, disponibil onlile la:
https://www.academia.edu/16017001/Reformele_administrative_in_Romania)

România a fost și este chiar și acum în continuă schimbare, aceasta și-a schimbat
organizarea administrativ-teritorială de la perioadă la perioadă. Aceasta a trecut de la județ la
directorate, de la ministere la județe, de la județe la regiuni.
Evoluţia mai constă în faptul că a pierdut un număr de 35 de județe, care de-a lungul timpului
s-au schimbat datorită schimbărilor care s-au întâmplat la nivel politic, administrativ și
legislativ, dar și din cauza evoluției demografice.
Consider că România în toți în acești ani s-a dezvoltat foarte mult, în ceea ce privește
administrarea teritorială. Totodată consider că această dezvoltare a fost nevoie pentru a
ajunge la România cea de azi, o românie în care fiecare județ are ceva specific al lui.

Bibliografie:
 Săgeată Radu., Reformele administrative din România, între rațiunile politice și
realitățile geografice, în Geograful (București), anul III, nr. 1-2, ianuarie- iunie 2011;
București, Top Form: Editura Universității de Apărare „Carol I”, 2006;
 Săgeată, Radu, Organizarea şi amenajarea spațiului geografic, Edit. Universității
„Lucian Blaga”, Sibiu. 2008, p.81-82
Disponibil online la:
https://moodle.fspac.ubbcluj.ro/pluginfile.php/89524/mod_resource/content/1/Materia
l%201.pdf, accesat ultima dată la data de 02, decembrie 2020;
 Constituția din 1923, disponibil online la:
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1517, accesat ultima dată la
data de 02, decembrie 2020;

4
 Anuarul Statistic al României, 1923, București, Tipografia Curții Regale;
 Săgeată, R. , Modele de regionare politico-administrativă, Ed. Top Form, Bucureşti,
2004;
 Săgeată, R. (coord.), Guran Liliana, Dumitrescu Bianca, Damian Nicoleta, Baroiu Dr.
Soluții de optimizare a organizării administrativ-teritoriale a României în perspectiva
aderării la Uniunea Europeană, Edit. Ars Docendi, Bucureşti, 2004;
 Legea nr. 55 din decembrie 1968 care modifică Legea nr. 2 din februarie 1968;
 Daniela Antonescu, Studiu retrospectiv privind organizarea administrativ-teritorială a
României, în ultimii 100 de ani, 2008, pp.21-32, disponibil online la
https://mpra.ub.unimuenchen.de/90620/1/MPRA_paper_90620.pdf?
fbclid=IwAR0uaK5293ZgAjiGimLGW5Q1pz75YctrXYSuF0O7tSFRcYeB6ynvno5
GiEI, accesat ultima dată la data de 02.decembrie 2020.