titlu

Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea

desfasurata in alte sectoare-chei din economia mondiala (industrie, agricultura,
comert). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice
activitate umana, cade sub incidenta studiului interdisciplinar, antrenand
deopotriva economisti , geografi, psihologi si sociologi.
Dicionarul explicativ al limbii romne [DEX 1] definete etica ca o disciplin
filosofic care studiaz principiile morale, originea, dezvoltarea i coninutul lor.
Conform dicionarului explicativ al limbii romne etica este sinonim cu morala.
n Dicionarul explicativ de marketing [DRU 2003] se consider c originea
termenului de etic provine de la grecescul ethos tradus ca moravuri, tiin a
principiilor moralei. Se consider morale prescripiile admise ntr-o epoc, ntr-o
anumit societate, precum i efortul de a se conforma acestor prescripii i de a le
urma neabtut. Termenul de etic este perceput ca o reflectare contient a
credinelor morale i a propriilor atitudini, prin intermediul unor norme sau
principii morale. Etica este o tiin a binelui i a rului.
Ali autori consider [CRCIUN 2005] c termenul de moral parvine de la latini
i semnific aproape acelai lucru ca i termenul de etic. Termenul de etic este
definit ca incluznd acele atitudini, caracteristici, obiceiuri specifice unei culturi,
popor sau grup uman.
Sunt i autori [JOSEPHSON 1995] care consider c etica privete un sistem sau
un cod de conduit bazat pe datorii morale i obligaii care reglementeaz o
anumit conduit.
Etica trateaz abilitatea de a distinge ntre bine i ru i promisiunea de a face bine.
Societile comerciale sunt deseori puse n situaia de a alege ntre dou variante
opuse din punct de vedere etic: fie s mearg pe calea onorabil i s ia decizia
decent, fie s mearg pe calea dezonoarei i s nele ncrederea partenerilor
sociali.
Etica n afaceri a devenit o preocupare n multe zone ale Globului, ca o reacie
mpotriva practicilor imorale cu efecte negative n societate, dar i ca o

contientizare a necesitii respectrii unor reguli morale i n domeniul economic,

ca i n viaa de zi cu zi.
Etica a patrus in toate sferele economice ale societatii, interesul pentru un
compotament etic si moral dezvoltandu-se in toate sectoarele, inclusiv in turism.
Turismul contemporan este un proces social; el este un mod de via al omului
de astzi.
Pn n timpurile moderne, relaiile sociale de baz erau o funciune a
proximitii sociale. Comunitile locale, cu un mediu cultural local, mprtind
valori fundamentale, au fcut mai uoar pentru indivizi definirea identitii i au
dat sens grupurilor sociale, n general stabile.
Turismul nu este numai un mod de a petrece timpul liber cu toate c cele mai
multe vacane sunt corelate cu activitile de agrement -, ci este un mod de a atinge
i alte scopuri cunoatere, relaii sociale, mbogirea cunotinelor, pelerinaje
etc.
Turismul n sine nu poate fi apreciat ca o aciune bun sau rea, pozitiv sau
negativ; consecinele sale ns, foarte diverse, pot fi evaluate sub aceast form.
Efectele activitii turistice, att n plan economic, ct i n plan social, depind de
comportamentul tuturor celor implicai, dar i de respectarea unor norme de etic.
In ultimii ani, a devenit tot mai evident faptul c etica ar trebui s fie luat n
considerare n procesul dezvoltrii turistice. De aceea, din 1992, s-a propus crearea
unei comisii speciale care s se ocupe de problemele de etic n turism, iar n anul
1999, Organizaia Mondial a Turismului a elaborat un cod de etic pentru turism.
Pe lng efectele economice i sociale benefice, au fost evideniate de unii
oameni de tiin i numeroase efecte negative, printre care declinul tradiiilor,
materialismul, creterea ratei infracionalitii i a criminalitii, conflictele sociale,
aglomerarea, deteriorarea mediului i dependena de rile industrializate
(principalele finanatoare ale activitii de turism, prin investiii i prin emisia de
turiti).
Turismul este adeseori pus n relaie cu conceptul de neocolonialism, tocmai
datorit faptului c aceleai ri dezvoltate sunt cele care dicteaz acest fenomen,
n toate laturile sale.
Adevratele raiuni ale acestor consecine negative se afl n comportamentul
oamenilor fa de activitatea turistic, adeseori n contradicie cu normele de etic.

Profiturile reale din turism (economice, sociale, culturale) ar fi mult mai mari
dac normele eticii ar fi mai bine respectate.
Pot fi evideniate trei categorii de persoane implicate n desfurarea activitii
turistice:
1. turistul, al crui comportament poate fi analizat fa de el nsui, fa de ali
turiti sau fa de populaia local
2. locuitorul, populaia local
3. agentul economic cu activitate turistic.
Pe langa acestea, responsabilitati importante revin guvernelor, administratiilor
locale si mass-media, asa cum sunt prevazute si in Codul Global de Etica pentru
Turism, elaborate de Organizatia Mondiala a Turismului.
Etica il ajuta pe manager sa decida in anumite situatii, mai ales in acelea in care
onestitatea, integritatea si cinstea sunt implicate, stabilind granitele pentru ceea ce
se considera ca reprezinta comportament corect si moral. Fiecare manager se
confrunta cu situatii care prezinta conotatii etice.
Interesul pentru etica afacerilor este motivat de urmatoarele aspecte:
1. Tendinta spre materialism care impinge oamenii sa dobandeasca bani si statut
dincolo de nevoile reale, indiferent de pretul platit.
2. Cresterea concurentei si incercarea de a avea succes pe piata cu orice pret.
3. Cresterea dimensiunilor intreprinderii, care poate sa conduca la o delimitare a
responsabilitatii personalului pentru actele neetice.
4. Un hedonism care face ca oamenii sa fie mai mult preocupati de fericirea proprie
decat de responsabilitatea fata de altii (hedonism curent filozofic dupa care
scopul vietii este placerea).
Factorii ce influenteaza etica in turism
Anumite caracteristici ale mediului de afaceri in ramura ospitalitatii pot influenta
aspectele legate de etica in acest domeniu. Exemple:

1. Calatorii, turistii sunt adesea departe de casa. Deci sunt obositi, flamanzi si au
nevoie de servicii de cazare si alimentatie, sunt dispusi sa plateasca preturi mai
mari chiar pentru servicii de calitate nesatisfacatoare.
2. Ospitalitatea este un serviciu, nu un produs. Daca un produs este nesatisfacator,
clientul il poate schimba sau poate primi inapoi pretul oferit. Acest lucru nu este
posibil cu un serviciu intangibil. In acelasi timp, este mai usor sa observi defectele
unui produs, pe cand defectele in cazul unui serviciu nu sunt atat de clar vizibile.
Un produs poate fi creat in avans si stocat, pe cand serviciul este realizat mai mult
sau mai putin in functie de cerere in momentul manifestarii ei. Un hotel poate mari
tarifele in timpul perioadei de varf, poate solicita o perioada de sedere minima etc.
3. Multe aspecte etice sunt legate de bauturile alcoolice care sunt adesea incluse in
serviciile oferite (posibilitatea de a insela clientii, de a servi clientii in stare de
ebrietate).
Domenii ale eticii in afaceri
Problematica eticii in afaceri are adesea in vedere urmatoarele domenii:
1. Practicile de publicitate
2. Siguranta produsului
3. Politicile de preturi de monopol
4. Urmarirea obtinerii unui profit rapid
5. Atitudinea fata de angajati
6. Platile ilegale catre autoritati guvernamentale, politicieni
7. Statutul actionarilor in stabilirea politicii firmei
8. Politicile discriminatorii de angajare si avansare
9. Problematica proprietatii private
10. Evaziunea fiscala
11. Poluarea mediului inconjurator

Toate acestea reprezinta arii potentiale de interes pentru tipurile de afaceri, unele
din ele fiind comune pentru toate tipurile de activitati, iar altele avand o
aplicabilitate mai mare in domeniul turismului (cum ar fi de exemplu, urmarirea
obtinerii unui profit rapid).
Conform domeniilor si factoriilor etici, in Ocna Sugatag apare o problema de etica
in turism, din cauza ,, suprasaturarii de pensiuni, fiind astfel sistate contructiile
altor baze de cazare.
Articolul din 8 ianuarie 2015 de pe site-ul Emm, prezinta problema aparuta:
,, Statiunea Ocna Sugatag ramane in topul destinatiilor preferate de turisti.
In special pensionarii sunt cei care vin aici pentru a-si trata afectiunile
reumatice. In zona exista zeci de pensiuni turistice care isi asteapta turistii, iar
momentan autoritatile din zona spun raspicat ca nu mai permit construirea
altor unitati de cazare.
Situata la doar 20 de km de municipiul Sighetu Marmatiei, statiunea Ocna Sugatag
atrage an de an numerosi turisti. Inclusiv pe perioada sarbatorilor de iarna,
pensiunile au fost la mare cautare in randul persoanelor venite in special din sudul
tarii. Primarul comunei Ocna Sugatag spune ca in zona exista zeci de pensiuni
turistice.
Avem 36 de pensiuni clasificate dintre care 16 sunt pensiuni deja dotate cu
piscine cu apa calda, ceea ce a atras un numar mai mare de turisti in
localitate, a declarat primarul comunei Ocna Sugatag, Mihai Ivaszuk.
Desi nu duc lipsa de turisti, autoritatile din zona au decis ca momentan sa nu
mai dea voie sa se construiasca si alte pensiuni. Fiind o statiune turistica
suprasaturata de pensiuni, momentan nu se dau autorizatii numai pentru alternative
la turism, respectiv piscine, alte baze de tratament, a adaugat Mihai Ivaszuk.
Localitatea Ocna Sugatag este mentionata documentar pentru prima data in 1355,
fiind un important loc de extragere a sarii. Odata cu incetarea exploatarii, apele
s-au infiltrat si au provocat prabusirea tavanului minei. Astfel au aparut
lacurile cu apa sarata, unicat in Europa, pentru care este renumita statiunea.

Dupa cum putem observa in articolul de mai sus, statiunea este o statiune de
rang national si chiar international, aici venind turisti atat in sezon cat si in
extrasezon.
Poblemele care apar in sezon pot fi legate atat de fluxul mare de turisi, cat si
de cele legate de accesibilitate. Fluxul mare de turisti aduce pe langa lipsa bazelor
de cazare, si problem ecologice, deoarece acestia sunt putin necivilizati, lasand in
urma foarte multe resturi menajere, cu precadere pe marginea lacului natural
intalnit aici.
Din punct de vedere al acesibilitatii, drumul este asfaltat, dar cu foarte multe
gropi, si in continua disputa pentru reabilitarea lui, intre autoritatile judetene si
,,patronii care iau lucrarile.
Chiar daca primarul afirma ca in localitate exista 36 de pensiuni, nu toate sunt
dotate conform standardelor europeene, si multi turisti nu ar plati pentru cazarea in
ele, mai ales din lipsa igienei si a tarifului care este putin prea ridicat la ce conditii
ofera. Serviciile lasa mult de dorit.
Solutii pentru aceste pensiuni, ar putea fi reabilitara lor, si cum afirma
primarul, infintarea de noi servicii precum piscine si baze de tratament, la care eu
mai adaug :
- construirea de terenuri de sport (baschet, tenis, volei, etc)
- infintarea unui centru de informare turistica, unde turistii vor pute primii
informatii atata cu privirea la bazele de cazare existente cat si la obiectivele
turistice pe care le pot vizita
- targuri locale, unde sa fie prezentate produse traditionale, legate de gastronomie,
port, traditii, atractii turistice, obiecte artizanale, etc
- ateliere de mestesuguri (cioplit in lemn, pentru care Maramuresul este recunoscut
in toata tara, olarit, picture pe lemn si sticla)
- programe turistice (tabere de copii, seri traditionale, concerte ale interpretilor
locali)
- programe de ecologie locala si desvoltare durabila

- semnalizarea turistica, care lipseste destul de tare (prin harti, panouri informatice,
indicatoare, etc.)

Analiza SWOT
Puncte tari
- atractivitatea zonei
- unicitatea lacului sarat in europa
- flux ridicat de turisti

Puncte slabe
- insuficienta bazelor de cazare
- insuficienta serviciilor oferite de
bazele de cazare existente
- drumuri prost asfaltate

Oportunitati
- investitori straini
- programe de promovare nationala
- infintarea de noi servicii

Amenintari
- conditii meteo nefavorabile
- degradarea mediului
- alunecar de teren in zona lacului