CUPRINS

CAP I. POLITICA DE DEZVOLTARE IN UNIUNEA EUROPEANA

Introducere .3

CAP II. CONCEPTUL DE POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALA

2.1 Contextul politic i economic..........................................................................................6 2.2 Scurt istoric al cadrului legislativ....................................................................................8 2.3 Cadrul instituional de implimentare a politicii regionale............................................12 2.4 Obiectivele politicii de dezvoltare i perspectivele acestora.........................................16 2.5 Necesitatea existenei unei politici de dezvoltare regional pentru U.E.......................19

CAP III. PERSPECTIVELE POLITICII DE DEZVOLTARE REGIONALE

3.1 Regiunile de Dezvoltare .................................................................................................21 3.2 Fondul pentru Dezvoltarea Regionala.............................................................................21 3.3 Programul PHARE .........................................................................................................22 3.4 Programul Operational 2007 2013 ..............................................................................23 3.5 Comitetul Regional de Evaluare Strategica si Corelare..................................................26

CAP IV. REGIUNEA SUD EST A ROMANIEI

4.1 Aspecte generale ............................................................................................................34 4.2 Forta de munca si migratia ............................................................................................35 4.3 Economia Regionala .....................................................................................................35 4.4 Infrastructura ................................................................................................................36 4.5 Zone Probleme ..............................................................................................................38 4.6 Potential de Dezvoltare .................................................................................................38 4.7 Turism ...........................................................................................................................40 4.8 Cultura ...........................................................................................................................41 4.9 Rezervatii si monumente ale naturii ..............................................................................42

CAP V. JUDETUL TULCEA

5.1 Prezentare generala .......................................................................................................45 5.2 Informatii turistice ........................................................................................................46 5.3 Repere Economice ........................................................................................................48 5.4 Populatia........................................................................................................................48

Bibliografie ....................................................................................................................................49

POLITICI REGIONALE IN UNIUNEA EUROPEANA

CAP.1 CONCEPTUL DE POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALA 1.1 Introducere Politica de dezvoltare regional constituie un instrument important n cristalizarea identitii europene. De aceea, problema atenurii dezechilibrelor regionale i, n general, a susinerii proceselor de dezvoltare regional reapare n Europa, n ultimul timp, ca o preocupare major att n studiile de specialitate, ct i n analizele destinate fundamentrii msurilor de politic economic i social. Explicaiile interesului crescnd pentru astfel de preocupri const n meninerea -uneori chiar agravarea - unor dezechilibre aprute n perioadele anterioare, sau o percepie nou asupra acestora n actualul context economic, social i politic, n Europa Central i de Est, interesul actual pentru problemele regionale este determinat de necesitatea abordrii i rezolvrii n cadrul politicilor economice naionale a dificultilor generate de procesele de restructurare i reform, n cazul rilor dezvoltate din vestul continentului, preocuprile n domeniul politicilor regionale s-au intensificat ca urmare a problemelor aprute n legtur cu procesele implicate de integrarea economic i politic. Politica de dezvoltare regional a Uniunii Europene i are originea n diferenele de nivel ale veniturilor existente ntre zone geografice distincte. Cele mai prospere zece regiuni ale UE sunt de trei ori mai bogate i investesc de trei ori mai mult n unitile lor de producie dect cele mai srace zece regiuni. Aceast problem s-a accentuat cu fiecare lrgire a Uniunii. Din 1988, aproape o treime din bugetul comunitar este dedicat sprijinirii zonelor mai puin avantajate, iar aceast proporie tinde s creasc. Se cere fcut observaia c sintagma "politic de dezvoltare regional" desemneaz un set de msuri cu caracter unitar din punctul de vedere al adresrii -n spe, ctre zone distincte din punct de vedere geografic, fr referire aadar la apartenena de o anume ar sau grup de ri. O asemenea perspectiv global trebuie corelat cu incidenele asupra capacitii concrete de a influena mersul lucrurilor i, totodat, cu interesele reale n dezvoltarea regional. Formularea elementelor concrete de politic economic ine cont, prin urmare, de prezena unor obiective i principii adecvate caracterului regional al primitorului de sprijin financiar, n contextul globalizrii abordrii din punctul de vedere al donatorului. Dac avem n vedere aceste aspecte, n cadrul acestui segment al politicii comunitare intr mai multe componente: ajutorul acordat rilor n curs de dezvoltare, sprijinul pentru dezvoltarea unor regiuni din rile membre i asistena acordat rilor candidate.

Includerea relaiilor cu rile candidate pe lista politicilor regionale ale Uniunii Europene este de dat relativ recent, mai precis de la reuniunea Consiliului Europei de la Copenhaga (21-22 iunie 1993). Cu aceast ocazie, obiectivele programului PHARE au fost extinse de la acordarea de sprijin financiar pentru crearea i consolidarea instituiilor democratice (aflat n competena Directoratului pentru Afaceri Externe), la suport pentru pregtirea aderrii la Uniunea European. Acest din urm scop al alocrii de fonduri s-a accentuat n 1997 i 1999, prin adoptarea programului "Agenda 2000", fiind prevzut ca din 2001, programul PHARE s se concentreze prioritar asupra problemelor consolidrii cadrului instituional necesar n vederea aderrii. Noutatea este semnificativ prin aceea c o parte important din eforturile financiare ale integrrii este preluat chiar de ctre Uniunea European, iar procesul de aderare se desfoar n dou etape distincte: prima, menit s conduc la un nivel de dezvoltare necesar a fi realizat pentru nceperea negocierilor, iar urmtoarea, care respect procedurile propriu-zise - negocierea condiiilor i documentelor de aderare, semnarea acestora etc. Pentru a accede n etapa final, este necesar ca rile candidate s ndeplineasc anumite cerine cunoscute sub denumirea de "criteriile de la Copenhaga". Reuniunea de la Copenhaga a introdus i un statut nou pentru rile candidate la procesul de integrare european, care consacr un tip de relaii speciale ntre Uniune i acestea, de la data reuniunii aprnd n toate documentele oficiale denumirea de "ri asociate". Acestea beneficiaz de un tratament privilegiat n raporturile cu Uniunea, n acest cadru incluznd nu numai suportul financiar direct, ci i faciliti economice i comerciale. Durata acordrii acestor privilegii depinde de ndeplinirea criteriilor pentru aderare, care au fost formulate astfel: "Calitatea de membru implic faptul c ara candidat a realizat stabilitatea instituiilor care garanteaz democraia, legislaia, drepturile omului i protecia minoritilor, existena i funcionarea economiei de pia, i de asemenea capacitatea de a face fa presiunii competiiei i forelor pieei n cadrul Uniunii. Calitatea de membru presupune abilitatea candidatului de a-i asuma obligaiile de membru, inclusiv adeziunea la scopurile uniunii politice, economice i monetare. Capacitatea Uniunii de a absorbi noi membri, la momentul integrrii europene, este de asemenea un considerent important al realizrii intereselor att ale rii candidate, ct i ale Uniunii. Consiliul European va continua s urmreasc ndeaproape progresele realizate de fiecare ar asociat n vederea ndeplinirii condiiilor de acces n Uniune i va trage concluziile de rigoare." Concluziile Consiliului Europei vizeaz fiecare ar n parte, n mod individual i independent de celelalte, indiferent dac acestea fac sau nu parte din structuri sau tratate bi sau multilaterale. Acest principiu rmne valabil pentru toate candidaturile, fiind stipulat i n Tratatele de la Roma, precum i n cele de la Maastricht i Amsterdam. In iulie 1997, Comisia European a publicat "Agenda 2000", un document important privind reformele politicilor Uniunii, precum i pentru strategia de

aderare, mpreun cu opiniile acesteia privind aplicaiile fiecrei ri candidate la calitatea de membru al Uniunii. Comisia a precizat c nici una din rile asociate n vederea aderrii nu satisfac n ntregime criteriile, identificnd pentru fiecare din acestea domeniile n care este necesar un anume progres pentru a ndeplini obligaiile de membru. Totodat, documentul menionat propune o "strategie de preaderare", care cuprinde o nou abordare a problematicii, noi instrumente de realizare a sarcinilor decurgnd din implementarea programelor corespunztoare. Principalul aspect al reformei politicii de preaderare se refer la faptul c sprijinul Uniunii Europene pentru aderare este focalizat asupra problemelor identificate i negociate cu fiecare ar n parte, n context, toate formele de ajutor financiar (inclusiv PHARE) au fost puse mpreun, n acelai cadru, denumit "Parteneriat de Aderare". Pentru fiecare ar candidat n parte exist un asemenea parteneriat, complementar unui Program Naional de Adoptare a Acquis-ului Comunitar (NPAA). In urma adoptrii programului "Agenda 2000", prin Reglementarea nr. 622 din martie 1998 a Consiliului Europei se stabilete cadrul legal al parteneriatului, prevznd ncheierea de acorduri bilaterale Uniunea European - ara candidat, care s cuprind ntr-un cadru unitar: prioritile, aa cum sunt definite n analiza situaiei fiecrei ri, asupra crora urmeaz s se concentreze pregtirile n vederea aderrii, pentru ndeplinirea criteriilor economice i politice, precum i a obligaiilor care incumb statutului de membru al Uniunii; resursele financiare necesare implementrii prioritilor identificate. In vederea realizrii acestui program, Consiliul Europei este mputernicit s decid asupra principiilor, prioritilor, obiectivelor intermediare i condiiilor cuprinse n fiecare Parteneriat de Aderare, care va fi discutat cu fiecare ar candidat n parte. Pn n prezent au fost semnate Parteneriate de Aderare cu toate cele 10 ri asociate. Parteneriatul de Aderare Romnia - Uniunea European a fost semnat la 6 decembrie 1999, n baza deciziei Consiliului nr. 261 din 30 martie 1998, care stabilete principiile, prioritile, obiectivele imediate i condiiile Parteneriatului de Aderare. Finanarea acestora este reglementat prin Memorandumul de finanare, negociat n anul 2000.

CAP II. CONCEPTUL DE POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALA 2.1 Contextul politic si economic Politica de dezvoltare regional constituie un instrument important n cristalizarea identitii europene. De aceea, problema atenurii dezechilibrelor regionale i, n general, a susinerii proceselor de dezvoltare regional reapare n Europa, n ultimul timp, ca o preocupare major att n studiile de specialitate, ct i n analizele destinate fundamentrii msurilor de politic economic i social. Explicaiile interesului crescnd pentru astfel de preocupri const n meninerea uneori chiar agravarea - unor dezechilibre aprute n perioadele anterioare, sau o percepie nou asupra acestora n actualul context economic, social i politic, n Europa Central i de Est, interesul actual pentru problemele regionale este determinat de necesitatea abordrii i rezolvrii n cadrul politicilor economice naionale a dificultilor generate de procesele de restructurare i reform, n cazul rilor dezvoltate din vestul continentului, preocuprile n domeniul politicilor regionale s-au intensificat ca urmare a problemelor aprute n legtur cu procesele implicate de integrarea economic i politic. Politica de dezvoltare regional a Uniunii Europene i are originea n diferenele de nivel ale veniturilor existente ntre zone geografice distincte. Cele mai prospere zece regiuni ale UE sunt de trei ori mai bogate i investesc de trei ori mai mult n unitile lor de producie dect cele mai srace zece regiuni. Aceast problem s-a accentuat cu fiecare lrgire a Uniunii. Din 1988, aproape o treime din bugetul comunitar este dedicat sprijinirii zonelor mai puin avantajate, iar aceast proporie tinde s creasc. Se cere fcut observaia c sintagma "politic de dezvoltare regional"

desemneaz un set de msuri cu caracter unitar din punctul de vedere al adresrii n spe, ctre zone distincte din punct de vedere geografic, fr referire aadar la apartenena de o anume ar sau grup de ri. O asemenea perspectiv global trebuie corelat cu incidenele asupra capacitii concrete de a influena mersul lucrurilor i, totodat, cu interesele reale n dezvoltarea regional. Formularea elementelor concrete de politic economic ine cont, prin urmare, de prezena unor obiective i principii adecvate caracterului regional al primitorului de sprijin financiar, n contextul globalizrii abordrii din punctul de vedere al donatorului. Dac avem n vedere aceste aspecte, n cadrul acestui segment al politicii comunitare intr mai multe componente: ajutorul acordat rilor n curs de dezvoltare, sprijinul pentru dezvoltarea unor regiuni din rile membre i asistena acordat rilor candidate. Pentru a se ajunge n Uniune la o cretere economic de perspectiv n urma unei revigorri a acesteia, este necesar extinderea investiiilor n capital material i uman, o sporire a inovaiei i o utilizare mai ampl a tehnologiei informaiei i comunicrii, pentru a genera productivitate i ocupare. Acestea nu trebuie ns s se limiteze numai la regiunile centrale ale Uniunii, unde productivitatea i ocuparea se situeaz la cotele cele mai nalte i unde fora inovativ este cea mai evoluat, ci pretutindeni n Uniune. Cercetarea economiei UE n ansamblul ei este foarte relevant, dar nu trebuie s fie indus n eroare ntruct ntre diversele ri i regiuni exist n trecut ca i n prezent dispariti accentuate raportate la output, productivitate i ocupare. Cauza acestor dispariti o constituie deficitele structurale care vizeaz factorii cheie ai competitivitii, dotarea insuficient cu capital material i uman (infrastructur i calificare profesional), lipsa inovaiei i promovarea eficient a ntreprinderilor precum i capital redus n ce privete mediul (un mediu natural i/sau urban permanent viciat). rile i regiunile sunt dependente de sprijin atunci cnd este vorba despre depirea lipsurilor structurale i crearea unor avantaje comparative, n vederea

abilitrii acestora spre concuren att pe piaa intern ct i pe cea extern. n acelai timp este necesar asigurarea accesului oamenilor la nvmntul general i formarea profesional pentru ca indiferent unde triesc acetia s-i poat extinde competenele. n urm cu aproximativ 15 ani cnd s-a introdus piaa intern s-a consolidat politica de coeziune a Uniunii pentru a putea veni n acelai timp n ntmpinarea necesitilor existente. Un astfel de sprijin este astzi chiar i mai important, avnd n vedere amploarea disparitilor i extinderea Uniunii.

2.2 Scurt istoric al cadrului legislativ 2.2.1 Evolutia politicii regionale europene n anul 1957, rile semnatare ale Tratatului de la Roma se refer n preambulul acestuia la necesitatea de a consolida unitatea economiilor lor i de a asigura dezvoltarea lor armonioas prin reducerea diferenelor existente ntre diversele regiuni i a decalajelor cu care se confrunt regiunile mai puin favorizate. n anul 1958 se constituie dou Fonduri sectoriale: Fondul Social European (FSE) i Fondul European de Orientare i Garantare Agricol (FEOGA). A fost nevoie de 18 ani ca politica de coeziune economic i social s avanseze pe agenda politic a CE, datorit primei extinderi care includea state membre (Marea Britanie i Irlanda) cu probleme considerabile de dezvoltare economic i social, cuplate cu o ncetinire a dezvoltrii economice datorate crizei petroliere din anii '70. La nceput, politica de coeziune economic i social avea un caracter explicit redistributiv. n 1975 a fost nfiinat un Fond European de Dezvoltare Regional (FEDR) care s contribuie la proiectele de dezvoltare lansate de guvernele naionale. S-a neles repede c acest concept minimalist avea deficiene serioase. Numeroase proiecte erau co-finanate de FEDR n baza unui sistem de cote naionale fr prioriti explicite de dezvoltare pe termen lung i fr efect de multiplicare.

Necesitatea unei reforme radicale a sistemului de distribuie s-a cristalizat dup extinderea sudic, prin includerea Greciei (1981), a Spaniei i a Portugaliei (1986), toate considerabil n urm fa de media PIB-ului CE de atunci. Introducerea Programelor Integrate Mediteraneene (PIM) pentru perioada 1986-1992 a oferit Comisiei prima oportunitate de a experimenta abordri inovatoare privind att coninutul politicilor, ct i metodele i cerinele ataate punerii lor n aplicare. n 1986 Actul Unic European creeaz bazele unei politici reale de coeziune menite s compenseze constrngerile pieei unice pe care le resimt rile meridionale i alte regiuni mai puin favorizate. Adoptarea Programului Pieei Unice Europene n 1986 i semnarea Actului Unic European n 1986 au semnificat o nou er pentru politica de coeziune economic i social din CE. Eliminarea barierelor n calea comerului i libera circulaie a persoanelor, capitalului i serviciilor au fost nsoite de preocupri privind capacitatea regiunilor defavorizate de a face fa presiunilor concureniale ale pieei. Consiliul European de la Bruxelles din februarie 1988 revizuiete modul de funcionare a fondurilor de solidaritate (cunoscute acum sub denumirea de Fonduri Structurale) i le aloc 68 miliarde de ECU (la preurile din 1997). Tratatul de la Maastricht, care a intrat n vigoare n 1993, desemneaz coeziunea ca fiind, mpreun cu uniunea economic i monetar i piaa unic, unul dintre principalele obiective ale Uniunii. De asemenea prevede crearea Fondului de Coeziune, pentru sprijinirea proiectelor n domeniul mediului i transporturilor n statele membre cel mai puin prospere. Consiliul European de la Edinburgh (decembrie 1993) hotrte alocarea a aproximativ 177 miliarde de ECU (la preurile din 1999), adic o treime din bugetul comunitar, pentru politica de coeziune. Tratatul de la Amsterdam (1997) confirm importana coeziunii i de asemenea include un Titlu privind Ocuparea Forei de Munc care subliniaz

necesitatea colaborrii n vederea reducerii omajului. Consiliul European de la Berlin (martie 1999) iniiaz reforma Fondurilor Structurale i ajusteaz funcionarea Fondului de Coeziune. Aceste Fonduri vor primi peste 30 de miliarde de Euro pe an n perioada 2000 -2006, adic 213 miliarde de Euro n decurs de apte ani. Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare (ISPA) i Programul Special de Aderare pentru Agricultur i Dezvoltare Rural (SAPARD) completeaz programul PHARE n vederea promovrii dezvoltrii economice i sociale a rilor candidate din Europa Central i de Est. Politica de Coeziune economic i social a Uniunii Europene trebuie vzut ca parte integrant a Strategiei de la Lisabona (2000), care i propunea s transforme Europa pn n anul 2010, n cea mai dinamic i mai competitiv economie bazat pe cunoatere. Strategia de la Lisabona a fost completat n anul 2001, n cadrul Consiliului European de la Gotheburg cu noi obiective, printre care cel mai important este asigurarea dezvoltrii durabile. De asemenea, n 2 februarie 2005, Comisia European a prezentat Liniile Strategice Integrate pentru Cretere i Ocupare, n care se afirm c UE trebuie s creeze o economie bazat pe cretere durabil i pe ocupare. n conformitate cu Liniile Strategice Integrate pentru Cretere i Ocupare, se stabileau 3 prioriti pentru UE pentru perioada 2007-2013, prioriti cuprinse n Orientrile Strategice Comunitare 2007-2013: 1. 2. 3. Europa - un loc mai atractiv pentru investiii i munc mbuntirea cunoaterii i inovrii pentru cretere Locuri de munc mai multe i mai bune

Cu alte cuvinte, politica de coeziune trebuie s ncorporeze obiectivele de la Lisabona i Gotheburg, s rspund strategiei de cretere i ocupare i s devin un vector-cheie pentru realizarea lor prin intermediul programelor naionale i regionale de dezvoltare. Avnd n vedere noul context european, marcat de extinderea Uniunii

Europene i de provocrile de la nivel global, ncepnd cu anul 2007, a avut loc o nou reform a politicii de coeziune. Reforma urmrete s implementeze un nou cadru de programare a politicii de coeziune, s simplifice procedurile i s descentralizeze procesul de programare, implementare i de luare a deciziei. Astfel:
A) s-a adoptat un Nou Cadru Legal al Politicii de Coeziune 2007-2013, B) s-au stabilit noi obiective de intervenie pentru principalele instrumente

financiare prin care se realizeaz politica de coeziune.

2.2.2. Cadrul legislativ din Romnia Legislaia romneasc n domeniul politicii de dezvoltarea regional i de coeziune a nceput s se conceap la mijlocul deceniului trecut. n procesul de negociere a Romniei cu U.E. privind aderarea la Uniune, legislaia din acest domniu a nceput s se conformeze rigorilor i prevederilor aquis-ului comunitar. Prin urmare legislaia romaneasc are urmtoarele dou componente: prevederi la nivel de Constituie; prevederi la nivel de acte normative; A) Prevederi la nivel de Constituie Constituia Romniei n varianta revizuit prin Legea nr. 429/2003, nu prevede n mod explicit aspectele politicii de dezvoltare regional. ns art. 148 din Constituia Romniei stipuleaz c n procesul aderrii Romniei la U.E., prevedrile Tratatelor constitutive ale U.E., precum i celelalte reglementri comunitare cu caracter obligatoriu au prioritatea fa de dispoziiile contrare din legile interne. Astfel, conform art. 148, legislaia intern trebuie s corespund Tratatelor constitutive ale U.E. precum i actelor normative adoptate la nivel comunitar. B) Prevederi la nivel de acte normative Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regional din Romnia, aceasta reglementeaz statutul de clasificare teritorial de tip NUTS, existente n U.E.. Este legea fundamental a dezvoltrii regionale n ara noastr, care stabilete

10

obiectivele, cadrul instituional, competenele i instrumentele specifice necesare promovrii politicii de dezvoltare regionale; H.G. nr. 497/2004 privind desemnarea cadrului instituional responsabil de coordonarea, implementarea i gestionarea instrumentelor structurale, modificat prin H.G. 128/2006-stabilete cadul instituional pentru coordonarea, implimentarea i gestionarea instrumentelor structurale, cu modificrile i completrile ulterioare; H.G. nr. 1115/2004 privind elaborarea n parteneriat a Planului Naional de Dezvoltare i stabilete structurile parteneriale i modul de elaborare a documentelor de planificare strategic i de programare financiar multinaional a Romniei. Principiul fundamental de elaborare a acestui document este parteneriatul interinstituional. Legea nr. 529/2003 privind aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul i recuperarea fondurilor comunitare, precum i a fondurilor de cofinanare aferente utilizate necorespunztor- reglementeaz modalitile de control i de recuperare a sumelor provenite din asistena financiar nerambusabil, acordat Romniei de Conumitatea European, precum i a sumelor reprezentnd fondurile de cofiananare aferente. Actele normative enumerate n cadrul acestui paragraf sunt doar o parte dintre multitudinea din actele normative care reglementeaz direct sau indirect politica de dezvoltarea regional, cu tratare minuioas n capitolul urmtor. 2.3 Cadrul institutional de implementare a politicii regionale Definirea i implimentarea politicii regionale comune implic participarea activ a unui numr mare de instituii i organizaii europene, naionale, regionale, locale. 2.3.1 La nivel comunitar Actorul esenial pentru definirea, implimentarea i monitorizarea politicii

11

regionale europene este Comisia European. n cadrul acestui organism funcioneaz mai multe Direcii Generale, printre care Direcia General pentru Politica Regional. Aceasta trebuie s asigure asisten n vederea implimentrii politicii regionale n statele menbre, pe baza gestionrii resurselor financiare aferente Fondului Europenean de Dezvoltare Regional, Fondului de Coeziune i instrumentul ISPA. Parlamentul European dispune de un Comitet pentru Politica Regional, Transport i Turism, cu multiple atribuii n activitatea de control asupra implimentrii politicii regionale i realizarea obiectivelor acesteia. n cadrul ntrunirilor sale periodice, Consiliul European analizeaz i coordoneaz politicile economice ale statelor membre, inclusiv cele care vizeaz dezvoltarea regional. n anul 1991, a fost creat un organism consultativ, cu implicaii asupra dezvoltrii regionale, Comitetul Regiunilor. Comitetul Regiunilor este constituit din reprezentani ai autoritilor regionale i locale, ce reflect echilibrul politic, geografic i regional/local din fiecare stat membru. Banca European de Investiii finaneaz politica regional comunitar, monitoriznd implementarea ei n statele membre. Ea sustine prin aciunile sale politica de dezvoltare regional la nivel comunitar, obiectivele fondurilor strucutrale i ale celorlalte instrumente financiare ale U. E..
Banca European de Investiii Comisia European -DG Politica Regional; -DG Agricultur; -DG Pescuit; -DG Educaie i Cultur
POLITICA REGIONAL

Parlamentul European -Comitetul pentru Politic Regional, Transport i Turism

Consiliul U.E.

12

Comitetul Regiunilor
Fig.1. Actorii politicii regionale europene

2.3.2 La nivel naional i regional Cadrul instituional naional privind politica de dezvoltare regional s-a dezvoltat n concordan cu obiectivele de coeziune ecomonic i sociale ale Romniei, precum i cu cele ale U. E.. Astfel, n prezent cadrul instituional al Romniei este reglementat de Legea nr. 315/2004, conform prevederilor normative , regiunile de dezvoltare sunt uniti de implimentare a politicii de dezvoltare regional la nivel teritorial. Cadrul instituional al implementrii politicii regionale se cristalizeaz i se racordeaz la prevederile comunitare din acest domeniu. Legea nr. 315/2004 stabilete c la rang naional putem distinge urmtoarele dou niveluri i structuri instituionale: A) -Nivelul naional care cuprinde:

Consiliul Naional pentru Dezvoltare Regional, denumit n

continuare C.N.D.R., este organ eliberativ fr personalitate juridic, nfiinat n temeiul art. 10 din Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regional n Romnia. C.N.D.R. are ca scop promovarea obiectivelor de baz ale politicii de dezvoltare regional n Romnia, stabilite la art. 2 din Legea nr. 151/1998. Ca for dediberativ suprem, este responsabil cu politica de dezvoltare regional n Romnia i are n componena sa reprezentani ai Guvernului i cei ai regiunilor la paritate. Preedenia CNDR a fost asigurat, pn n anul 2002, de Primul-ministru, n prezent este asigurat de ministrul dezvoltrii, lucrrilor publice i locuinelor.

13

Ministerul Dezvoltrii, Lucrrilor Publice i Locuinelor i

desfsoar activitatea n domeniile: planificare i dezvoltare teritorial naional i regional, cooperare transfrontalier, transnaional i interregional, urbanism i amenajarea teritoriului i alte domenii. B) Nivelul regional are n componen:

Consiliul pentru dezvoltare regional este organismul regional

deliberativ, fr personalitate juridic, care este constituit i functioneaz pe principii parteneriale la nivelul fiecrei regiuni de dezvoltare, n scopul coordonrii activitailor de elaborare i monitorizare ce decurg din politicile de dezvoltare regional.

Agenie pentru Dezvoltare Regional este un

organism

neguvernamental, nonprofit, de utilitate public, cu personalitate juridic, care funcioneaz n domeniul dezvoltrii regionale. Acestea se organizeaz i functioneaz n condiiile Legi nr. 315/2004 i ale statutului de organizare i funcionare, aprobat de Consiliul pentru Dezvoltare Regional.

CoR

NIVEL COMUNITAR

DG

CNDR NIVEL NAIONAL MDLPL

NIVEL REGIONAL

Spaiul SPAIUL comunitar COMUNITAR

Spaiul extracomunitar SPAIUL EXTRACOMUNITAR

CND

ADR

14

Fig. 1. Cadrul instituional al politicii de dezvoltare regional

La aceste instituii se mai adaug i altele care au responsabiliti programatorii sau evaluatorii privind implimentarea politicii regionale. Dintre acestea putem specifica urmtoarele instituii: -Ministerul Afacerilor Externe; - Ministerul Ecomoniei i Comerului; - Institutul Naional de Statistic. 2.4. Obiectivele politicii de dezvoltare regionala si perspectiva acestora Leciile trecutului sunt n general un bun indicator al posibilelor evoluii viitoare ale obiectivelor politicii regionale. Pentru ca politica de dezvoltare regional s funcioneze la parametrii optimii, este necesar ca obiectivele stabilite s fie clare i concise, deoarece instrumentele politicii regionale difer n funcie de obiectivele stabilite. Definirea clar i precis a obiectivelor este esenial din urmtoarele motive: 1. delimitarea ariilor n care este necesar aplicarea anumitor msuri de politic regional n funcie de obiectivele stabilite, se pot realiza analize la nivelul diferitelor regiuni i se poate stabili cu precizie care sunt zonele care intr sub incidena obiectivelor avut n vedere; Astfel, se reduc costurile generale, pe de alt parte, de aplicare a unor msuri inadecvate nevoilor care se confrunt anumite zone, iar pe de alt parte, se asigur coerena politicii de dezvoltare regional. 2. asamblarea diferitelor instrumente de politic regional cu scopul de a ndeplini obiectivele stabilite- atingerea diferitelor obiective necesit a abordare diferit i deci o utilizare difereniat a instrumentelor politicii regionale;

15

3. estimarea efectelor aplicrii msurilor de politic regional i evaluarea impactului acesteia asupra economiei de ansamblu- este imposibli de estimat ct de eficient va fi politica regional ntr-o anumit zon dac nu se tie cu exactitate ce se dorete a-i ndeplini n urma implementrii acesteia; Fr a cunoate n prealabil impactul ateptat al acesteia asupra mediului socio-economic, evoluia eficienei aplicrii msurilor de politic regional se transform ntr-o simpl cuantificare a efectelor. Pentru perioada 2000-2006 au fost dou prioriti orizontale care au fost incluse n mod obligatoriu n definirea i implimentarea msurilor finanate de Fondul Structural i Fondul de Coeziune: -dezvoltarea durabil; -egalitatea ntre femei i brbai. Motiv pentru care politica de coeziune economic i social a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013 are 3 mari obiective:

Convergen (finanat cu 80% din bugetul destinat fondurilor structurale i de coeziune) vizeaz: - regiunile din statele membre ale Uniunii Europene care au un PIB/locuitor mai mic dect 75% din media comunitar; - regiunile care intr sub aa numitul "efect statistic"; Competitivitate regional i ocuparea forei de munc (finanat cu 15% din bugetul destinat fondurilor structurale i de coeziune) vizeaz: - regiunile care nu sunt eligibile n cadrul obiectivului de convergen; Cooperare teritorial european (finanat cu 5% din bugetul destinat fondurilor structurale i de coeziune) se refer la: - cooperarea transnaional; - cooperarea transfrontalier; - cooperarea interregional.

Sum total alocat pentru perioada 2007-2013: 336,1 mld Euro:

16

4% 0% 18% Obiectivul 1 obiectivul 2 78% obiectivul 3

(% FFF
Fig. 3. Repartizare pe obiective la nivel european.

(%) Atingerea obiectivelor politicii de coeziune economic i social se realizeaz prin intermediul a 3 instrumente financiare:
-

Fondul European de Dezvoltare Regional; Fondul Social European; Fondul de Coeziune.

Obiectivele, aciunile eligibile, modul de funcionare ale celor 3 instrumente financiare menionate sunt reglementate prin intermediul a 4 regulamente, unul cu caracter general, celelalte cu caracter specific: Regulamentul care stabilete prevederile generale privind Fondul European pentru Dezvoltare Regional, Fondul Social European i Fondul de Coeziune. Regulamentul care se refer la Fondul European pentru Dezvoltare Regional Regulamentul care se refer la Fondul Social European
Regulamentul care se refer la Fondul de Coeziune

Prevederile acestor regulamente sunt obligatorii pentru statele membre ale Uniunii Europene.

17

2.5. Necesitatea existentei unei politici de dezvoltare regionala in Uniunea Europeana Politica de dezvoltare regional este una din politicile cele mai importante i cele mai complexe ale Uniunii Europene, statut ce decurge din faptul c, prin obiectivul su de reducere a disparitilor economice i sociale existente ntre diversele regiuni ale Europei, acioneaz asupra unor domenii semnificative pentru dezvoltare, precum creterea economic i sectorul IMM, transporturile, agricultura, dezvoltarea urban, protecia mediului, ocuparea i formarea profesional, educaia, egalitatea de gen etc. Conceput ca o politic a solidaritii la nivel european, politica regional se bazeaz n principal pe solidaritate financiar, adic pe redistribuirea unei pri din bugetul comunitar realizat prin contribuia Statelor Membre ctre regiunile i grupurile sociale mai puin prospere (pentru perioada 2000-2006, suma aferent reprezint aproximativ o treime din bugetul UE). De fapt, se poate spune c politica de dezvoltare regional are un pronunat caracter instrumental, iar prin fondurile sale de solidaritate (Fondul de coeziune, Fondurile structurale, Fondul de solidaritate) contribuie la finanarea altor politici sectoriale cum ar fi politica agricol, politica social, politica de protecie a mediului. n plus, politica regional este corelat i cu politica de extindere a Uniunii Europene, prin crearea fondurilor speciale de pre-aderare Phare (fond de sprijin pentru reconstrucia economic), ISPA (instrument al politicilor structurale, ce prefigureaz Fondul de coeziune) i SAPARD (program special pentru agricultur) la care au acces rile n curs de aderare i prin care este sprijinit tranziia acestora la standardele i structurile de organizare ale UE. Caracterul complex al politicii de dezvoltare regional este subliniat i de modul n care acesta integreaz trei dintre obiectivele prioritare ale UE: coeziunea economic i social, extinderea aplicrii principiului subsidiaritii i dezvoltarea durabil. Astfel, coeziunea economic i social nu numai c este prezent la nivelul obiectivelor fondurilor structurale, dar

18

importana sa este reflectat prin crearea unui fond omonim (Fondul de Coeziune) ce sprijin grbirea procesului de convergen i atingere a nivelelor medii de dezvoltare ale UE, a patru State Membre mai puin dezvoltate: Spania, Portugalia, Grecia i Irlanda. Principiul subsidiaritii - care reprezint gradul crescut de implicare a Statelor Membre n dezvoltarea i implementarea politicilor comunitare- este prezent i la nivelul altor politici. n contextul de fa, acest principiu are aplicabilitate n negocierea finanrii din fondurile de solidaritate de ctre fiecare stat n parte (n funcie de prioritile naionale i regionale) precum i n responsabilitatea ce revine acestora din urm n implementarea, monitorizarea i evaluarea programelor stabilite de comun acord. Strategia dezvoltrii durabile este prezent ca prioritate a programelor de solidaritate european, n special prin accentul pus pe protecia mediului i pe dezvoltarea de msuri n aceast direcie. ns aceast strategie nu este numai european, ci exist ca strategie global promovat n toat lumea prin variate acorduri internaionale, ceea ce subliniaz o dat n plus caracterul complex al politicii de dezvoltare regional i coerena intern a obiectivelor comunitare.

19

CAP III. PERSPECTIVELE POLITICII DE DEZVOLTARE REGIONALA 3.1 Regiunile de Dezvltare Regiunile de dezvoltare se refer la subdiviziile regionale ale Romniei create n 1998 pentru a coordona dezvoltarea regional necesar pentru ca Romnia s adere la Uniunea European. Regiunile de dezvoltare ale Romniei corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din UE. Dei devin din ce n ce mai semnificative n domeniul de dezvoltare regional, aceste regiuni nu au nici un statut administativ, neavnd un consiliu legislativ sau corp executiv. Regiunile de dezvoltare nu sunt uniti administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridic, fiind rezultatul unui acord liber ntre consiliile judeene i cele locale. Funcia lor este de a aloca fondurile PHARE de la UE, pentru dezvoltare regional, i de a interpreta i cerceta statistici regionale. Deasemenea, regiunile de dezvoltare co-ordoneaz proiecte infrastructurale regionale i au devenit membre ale Comitetului Regiunilor cnd Romnia a aderat la UE, n 2007. Romnia este mprit n opt regiuni de dezvoltare, numite dup poziia geografic n ar - Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, Bucureti i Ilfov Conform Ordonanei de Urgen nr. 75/2001 privind funcionarea Institutului Naional de Statistic au fost create 8 direcii generale pentru statistic regional, care, alturi de cele 34 de direcii judeene de statistic, au ca scop dezvoltarea statisticii regionale. Actele normative cu privire la mprirea teritorial a Romniei definesc structura teritorial n vigoare, asimilabil NUTS, dup cum urmeaz: Romania Nivel NUTS II Nivel NUTS I: macro-regiuni, nu se folosete n prezent Nivel NUTS II: 8 regiuni de dezvoltare, cu o populaie medie de 2,8 milioane locuitori Nivel NUTS III: 42 judee, care reflect structura administrativ teritorial a Romniei Nivel NUTS IV: nu se folosete, deoarece nu s-au identificat asocieri de uniti teritoriale Nivel NUTS V: 265 municipii i orae, 2.686 comune, cu 13.092 sate, care reflect structura administrativ teritorial a Romniei. 3.2 Fondul pentru Dezvoltare Regional Din 1998, odat cu asigurarea cadrului instituional adecvat, a nceput s existe un fond care s finaneze Programul de Dezvoltare Regional. Este vorba de Fondul pentru Dezvoltare Regional. Acest fond a fost administrat de Agenia Naional de

20

Dezvoltare Regional, iar n prezent, de Ministerul Integrrii Europene. nc de la nceput, acest fond se constituie anual din alocaii de la Fondul Naional de Dezvoltare Regional, din contribuii ale bugetelor locale i judeene, precum i din surse financiare atrase din sectorul privat, de la investitori strini sau de la organisme internaionale. Fondul Naional de Dezvoltare Regional finaneaz att Programul Naional de Dezvoltare Regional, ct i Programele de Dezvoltare Regional la nivelul regiunilor. n prezent, acesta este administrat tot de Ministerul Integrrii Europene i se formeaz din sume alocate de la bugetul de stat, ca poziie distinct pentru dezvoltarea regional, din asistena financiar permanent din partea Uniunii Europene, n cadrul programului PHARE, din sume provenite de la alte fonduri de tip structural de la Uniunea European i din alte surse financiare aflate la dispoziia Guvernului. 3.3 Programul PHARE Programul PHARE este unul dintre cele trei instrumente de pre-aderare finanat de ctre Uniunea European pentru a asista rile candidate din Europa Central i de Est candidate la aderarea la Uniune. Creat iniial n 1989 pentru a asista Polonia i Ungaria, programul PHARE acoper la ora actual zece ri. El asist cele opt state membre noi: Republica Ceh, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia i Slovenia, precum i Bulgaria i Romnia ntr-o perioad de restructurare economic i schimbare politic masiv. Pn n 2000 rile din Balcanii Vestici (Albania, fosta Republic Macedon iugoslav i Bosnia-Herzegovina) erau, de asemenea, beneficiare PHARE. ns, din 2001 programul CARDS (Community Assistance for Reconstruction, Development and Stability in the Balkans) a nceput s ofere asisten financiar acestor ri. n urma invitaiei fcute de Consiliul de la Copenhaga n 1993 rilor din Europa Central i de Est s aplice pentru aderarea la comunitate, sprijinul PHARE a fost reorientat n acest sens, incluznd o expansiune pronunat pentru sprijinul investiiei n infrastructur. Focarul total de pre-dezvoltare al PHARE a fost realizat n 1997, ca rspuns privind lansarea procesului prezent de expansiune al Consiliului de la Luxemburg. Fondurile Phare se concentreaz complet asupra pre-ascensiunii prioritilor subliniate n Hrile i Parteneriatele de Dezvoltare care formeaz prioritile generale pe care rile trebuie s le suplineasc pentru a pregti creterile i resursele disponibile pentru a le ajuta s fac astfel. Programul Naional pentru Adoptarea Ctigului este orarul rii candidate pentru pregtirea aderrii. El estimeaz sincronizarea i costurile pailor necesari pentru pregtirea rii pentru aderare, implicrile de personal i resursele financiare.

21

Obiective 1. ntrirea administraiilor i instituiilor publice pentru funcionarea eficient ntru Uniunea European. 2. Promovarea convergenei cu legislaia vastei legislaii a Uniunii Europene (acquis communautaire) i reducerea nevoilor de perioade de tranziie. 3. Promovarea coeziunii economice i sociale. Aceste orientri au fost mbuntite mai departe n 1999 odat cu crearea SAPARD i ISPA, care au preluat dezvoltarea rural i a agriculturii (SAPARD) i proiectele de infrastructur n domeniile de mediu i transporturi (ISPA) permind Phare s se concentreze asupra prioritilor cheie care nu erau acoperite de aceste domenii. Considernd c 8 din cele 10 ri care eligibile anterior pentru programul Phare au devenit state membre ale Uniunii Europene n mai 2004 (Romnia i Bulgaria rmn ri candidate), schimbri substaniale sunt fcute la scopul programului Phare. 2003 a fost anul final stabilit pentru rile nou aderate, dar contractarea de proiecte va continua pn n 2005, iar plile bazate pe aceste contracte pot continua pn n 2006. ns, lund n calcul reducerea treptat a delegrilor n noile state membre i nlocuirea lor de ctre reprezentane mai mici, din mai 2004 noii membri vor deine responsabilitate complet asupra administrrii programului Phare printr-un proces extins de decentralizare. 3.4 Programul Operational Regional 2007-2013 3.4.1 Lansare POR Comisia Europeana a adoptat in data 11 iulie 2007, Programul Operational Regional POR) elaborat de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor. Programul a fost lansat vineri, 13 iulie 2007, la Sibiu in prezenta Comisarului European pentru Dezvoltare Regionala, Danuta Hbner si a Ministrului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, Lszl Borbly si a reprezentantilor autoritatilor locale. Prin POR este alocata din fonduri structurale o finantare de 3,72 de miliarde de euro, la care se adaug contributia Romaniei de 880 de milioane de euro. Valoarea fondurilor alocate prin POR reprezint 19% din totalul fondurilor structurale alocate Romaniei in perioada de programare 2007 2013. Fondurile vor fi alocate diferentiat pe regiuni, in functie de gradul de dezvoltare al acestora si printr-o strans coordonare cu actiunile realizate in cadrul celorlalte programe operationale, pentru a asigura o dezvoltare echilibrat a tuturor regiunilor trii. Programul Operational Regional va fi implementat printr-un management coordonat central, cu sprijinul Agentiilor de Dezvoltare Regionala si al Departamentului de Turism din Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii,

22

Comert, Turism si Profesii Liberale. 3.42 Programul Operational Regional 2007 2013 gestionat de ADR Sud-Est Programul Operaional Regional 2007-2013 (POR 2007 - 2013) reprezint unul din cele apte programe operaionale (documente de programare) elaborate de Romnia i adoptate de Comisia European i va fi finanat din unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene -Fondul European pentru Dezvoltare Regional (FEDR). Programul Operaional Regional 2007-2013 va opera n toate cele opt Regiuni de Dezvoltare din Romnia, urmrind o dezvoltare integrat la nivel local i regional. Pentru finanarea POR pe parcursul perioadei de programare 2007-2013 au fost alocate aproximativ 4,4 miliarde Euro, din care 3,726 miliarde Euro (84%) reprezint finanare din Fondul European pentru Dezvoltare Regional (FEDR), reprezentnd 19,4% din totalul Fondurilor Structurale i de Coeziune alocate pentru finanarea Obiectivului Convergen n Romnia. Restul de fonduri provin din fonduri publice romneti (14%) i fonduri private. Alocarea financiar total pentru Regiunea Sud Est n perioada 2007 2013 este de 563.4 milioane Euro, reprezentnd aproximativ 13,25% din totalul fondurilor alocate finanrii POR. Aceast repartizare a fondurilor are un rol orientativ i indicativ, ntruct fondurile pot fi realocate de la o regiune la alta, n funcie de capacitatea de absorbie. Ministerul Dezvoltrii, Lucrrilor Publice i Locuinelor (MDLPL) a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operaional Regional 2007-2013 (AM POR), potrivit deciziei Guvernului Nr. 497/2004, avnd responsabilitatea managementului, gestionrii i implementrii asistenei financiare alocate acestui program. Cele opt Agenii pentru Dezvoltare Regional (ADR-uri) au fost desemnate Organisme Intermediare pentru implementarea POR, conform angajamentelor asumate n Capitolul 21 Politica regional i coordonarea instrumentelor structurale i a HG 497/2004. Cele opt Organisme Intermediare pentru POR, sunt responsabile cu implementarea POR la nivel regional. 3.4.3 Obiectivul strategic Obiectivul strategic al POR 2007-2013 const n sprijinirea unei dezvoltri economice i sociale durabile i echilibrat teritorial, a tuturor Regiunilor Romniei, potrivit nevoilor lor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvoltrii durabile a oraelor - poteniali poli de cretere urbani, mbuntirea mediului de afaceri i a infrastructurii de baz, pentru a face din Regiunile Romniei, n special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive pentru munc, via i petrecerea timpului liber.

23

Pentru atingerea obiectivului global al POR, strategia se articuleaz pe mai multe obiective specifice, i anume: Creterea rolului economic i social al centrelor urbane, printr-o abordare policentric, pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrat a Regiunilor. mbuntirea accesibilitii n regiuni i n special a acesibilitii centrelor urbane i a legturilor lor cu ariile nconjurtoare. Creterea calitii infrastructurii sociale a regiunilor. Creterea competitivitii regiunilor ca locaii pentru afaceri. Creterea contribuiei turismului la dezvoltarea Regiunilor. Pentru realizarea obiectivului global al POR au fost identificate 6 axe prioritare ce au ca scop dezvoltarea echilibrat a tuturor regiunilor rii printr-o abordare integrat, bazat pe o combinare a investiiilor publice n infrastructura local, politici active de stimulare a activitilor de afaceri i sprijinirea valorificrii resurselor locale i anume: 1. Sprijinirea dezvoltrii durabile a oraelor poteniali poli de cretere; 2. mbuntirea infrastructurii de transport regionale i locale; 3. mbuntirea infrastructurii sociale; 4. Sprijinirea dezvoltrii mediului de afaceri regional i local; 5. Dezvoltarea durabil a turismului regional i local; 6. Asisten tehnic. n cadrul celor 6 axe prioritare ale POR 2007-2013 se finaneaz: Transformarea oraelor n care trim: servicii urbane mai bune, inclusiv n transport, un sistem de locuine sociale mbuntit, reabilitarea cldirilor istorice; osele de centur i drumuri mai bune, att n orae, ct i la nivel judeean; Spitale, coli, servicii sociale i uniti moderne de intervenie n situaii de urgen; Dezvoltarea afacerilor locale i regionale: pregtirea platformelor industriale dezafectate i poluate pentru noi activiti, sprijin pentru microntreprinderi. Servicii turistice de calitate, restaurarea i promovarea siturilor de patrimoniu, mbuntirea infrastructurii turistice; Implementarea POR va conduce, n ultim instan, la diminuarea disparitilor interregionale, precum i a disparitilor din interiorul regiunilor, ntre mediul urban i rural, ntre centrele urbane i arealele adiacente, iar n cadrul oraelor, ntre zonele atractive pentru investitori i cele neatractive, printr-o mai bun utilizare a sinergiilor regionale. Paii care trebuie urmai de beneficiari pentru accesarea finanrii sunt: 1. Solicitarea finanrii: La fiecare lansare a unui Apel pentru propuneri, Autoritatea de Management

24

pentru POR va publica Ghidul Solicitantului pentru potenialii beneficiari. Pe baza acestuia, solicitantul de finanare va putea ntocmi cererea de finanare pentru proiectul su. Ghidul solicitantului este un manual care ofer informaii despre: tipurile de proiecte i solicitanii care pot participa cu propuneri, criteriile de selecie, documentele necesare pentru ntocmirea dosarului i procedurile de implementare. Ghidul solicitantului poate fi descrcat n format electronic de pe site-ul ADR Sud-Est www.adrse.ro, sau de pe site-ul POR www.inforegio.ro, sau poate fi solicitat la Agenia pentru Dezvoltare Regional Sud-Est. 2. Completarea cererii de finanare i a anexelor (exist un model unic de cerere de finanare cu anexe difereniate pe fiecare Fond) 3. Cererile de finanare se depun la Agenia pentru Dezvoltare Regional Sud Est. 4. Experii ADR Sud-Est verific conformitatea administrativ a cererilor de finanare: depunerea n termen; completarea corect; documente ataate. 5. Experii ADR Sud-Est verific eligibilitatea cererilor de finanare: ncadrarea n axa prioritar/domeniu de intervenie; eligibilitatea beneficiarului; valoarea proiectului; nivelul de cofinanare; cheltuieli eligibile; durata de implementare a proiectului. 6. O echip de evaluatori independeni realizeaz evaluarea tehnic i financiar a proiectelor, pe baza criteriilor de evaluare aprobate de ctre Comitetul de Monitorizare 7. Comitetul Regional pentru Evaluare Strategic i Corelare (CRESC) realizeaz evaluarea strategic a proiectelor care au obinut peste 3,5 de puncte n urma procesului de evaluare tehnic i financiar. Se analizeaz: contribuia proiectului la realizarea strategiei de dezvoltare regional i capacitatea proiectului de a genera valoare adugat si corelarea lui cu alte interventii. 8. Pe baza rapoartelor de evaluare, Autoritatea de Management decide s finaneze proiectele selectate i se semneaz contractul de finanare cu beneficiarii. 9. Implementarea proiectelor Dac proiectul a trecut cu succes de evaluare i a fost aprobat pentru finanare, ncepe cea mai lung i solicitant etap: implementarea proiectului. Beneficiarul proiectului va trebui s realizeze activitile menionate n proiect, respectnd procedurile Uniunii Europene. Regulile privind plile sunt stricte, iar progresele proiectului vor fi monitorizate atent. 3.5 Comitetul Regional de Evaluare Strategica si Corelare Comitetul Regional de Evaluare Strategica si Corelare (CRESC) este organismul regional, fara personalitate juridica, constituit n scopul evaluarii gradului n care proiectele finantabile n cadrul Programului Operational Regional contribuie la atingerea obiectivelor strategiilor de dezvoltare a regiunilor, precum si n scopul corelarii n regiune a proiectelor finantate/ finantabile din fonduri publice.

25

Constituirea si componenta CRESC Sud-Est a fost aprobata prin Hotararea nr. 9/24.08.2007 a Consiliului pentru Dezvoltare Regionala al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est. CRESC Sud Est este format din 24 de membri cu drept de vot, dupa cum urmeaza: 12 reprezentanti ai autoritatilor administratiei publice locale din judetele componente ale regiunii, dupa cum urmeaza: Consiliul Judetean Braila, Consiliul Judetean Buzau, Consiliul Judetean Constanta, Consiliul Judetului Galati, Consiliul Judetean Tulcea, Consiliul Judetean Vrancea, Primaria Municipiului Braila, Primaria Municipiului Buzau, Primaria Municipiului Constanta, Primaria Municipiului Tulcea, Primaria Orasului Trgu Bujor (Judetul Galati), Primaria Comunei Gologanu ( Judetul Vrancea). La paritate cu numarul membrilor reprezentanti ai autoritatilor administratiei publice locale din judetele componente ale regiunii, 12 reprezentanti ai mediului economico-social din regiune, desemnati de organizatiile urmatoare: - Centrul de Informare si Documentare pentru Integrare Europeana si Dezvoltare Durabila CID Braila; - Camera de Comert, Industrie si Agricultura Braila; - Camera de Comert, Industrie si Agricultura Buzau; - Asociatia Nationala a Industriilor de Morarit si Panificatie Buzau; - Asociatia Zona Metropolitana Constanta; - Universitatea Ovidius Constanta - Camera de Comert, Industrie si Agricultura Galati; - Universitatea Dunarea de Jos Galati; - Organizatia de tineret Young Hearts; - Asociatia Managerilor Financiari din Administratia Publica Locala din Romania; - Patronatul National Roman, Filiala Vrancea; - Fundatia Pro - Armonia Focsani. La sedintele CRESC pot participa in calitate de observatori reprezentanti desemnati ai Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, Autoritatilor de Management si/sau dupa caz Organismelor Intermediare pentru Programele Operationale si pentru programul National pentru Dezvoltare Rurala. Observatorul are rol consultativ si de informare, fara a avea drept de vot la discutiile de evaluare strategica, dar are drept de vot in cadrul discutiilor de corelare regionala. Numirea si revocarea membrilor CRESC se face prin Hotarare a Consiliului pentru Dezvoltare Regionala. Desemnarea membrilor CRESC, titulari si supleanti, se face de catre Consiliul pentru Dezvoltare Regional, dupa cum urmeaza: reprezentantii autoritatilor publice locale - pe baza metodologiei proprii fiecarei regiuni;

26

reprezentantii mediului economico-social - prin consultarea institutiilor, organizatiilor si/sau structurilor relevante pentru fiecare din domeniile enumerate. Membrii si observatorii CRESC sunt persoane cu drept de decizie sau reprezentanti mandatati ai acestor institutii. Conducerea CRESC este reprezentata de presedinte si vicepresedintele, reprezentanti ai administratiei publice locale, fiind membri ai Consiliului pentru Dezvoltare Regional si presedinti de Consiliu Judetean. Organizarea, atributiile si functionarea CRESC sunt prezentate in Anexa nr. 2 la Hotarare pentru aprobarea constituirii Comitetelor Regionale de Evaluare Strategica si Corelare si a Regulamentului cadru de organizare si functionare al acestora. Cele mai importante atributii ale CRESC: Evalueaza strategic proiectele depuse la nivel regional pentru finantare n cadrul Programului Operational Regional si stabileste prioritizarea acestora; Aproba lista proiectelor prioritare pentru regiune n vederea finantarii n cadrul Programului Operational Regional; Emite opinii si recomandari privind corelarea la nivelul regiunii de dezvoltare a proiectelor finantate/ finantabile din fonduri publice; Recomanda Autoritatii de Management pentru Programul Operational Regional completarea, revizuirea si/sau nlocuirea unor criterii de evaluare; Recomanda Autoritatii de Management pentru Programul Operational Regional realocari financiare n regiune ntre domeniile de interventie din cadrul axelor prioritare si ntre axele prioritare, pe baza analizei gradului de contractare si implicit a numarului de proiecte sustenabile care pot fi contractate, n vederea supunerii spre aprobarea Comitetului de Monitorizare al Programului Operational Regional. Recomanda Autoritatilor de Management / Organismelor Intermediare ale Programelor Operationale, Programului National pentru Dezvoltare Rurala, si institutiilor care gestioneaza programe finantate din fonduri publice, directii de actiune n scopul corelarii programelor n regiune. Aproba rapoartele semestriale si anuale de activitate ale CRESC.

Activitatea de corelare reprezinta procesul de armonizare n timp si spatiu a rezultatelor proiectelor propuse spre finantare sau n curs de implementare prin toate programele finantate din fonduri publice pentru a raspunde obiectivelor strategiei de dezvoltare a regiunii. Aceasta se face in baza unor documente de corelare regionala, care sunt puse la dispozitia membrilor si observatorilor CRESC si in baza carora se emit opinii si recomandari privind corelarea proiectelor la nivel regional. Activitatea de evaluare strategica reprezinta procesul de stabilire a gradului n care proiectele finantabile in cadrul Programului Operational Regional contribuie la

27

atingerea obiectivelor strategiei de dezvoltare a regiunii, precum si de prioritizare a acestor proiecte. Aceasta se realizeaza in baza unor criterii de evaluare strategica. Secretariatul CRESC este asigurat de structura din cadrul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala - Organism Intermediar pentru Programul Operational Regional. CRESC isi desfasoara activitatea in cadrul sedintelor organizate in functie de numarul proiectelor depuse la secretariat in vederea evaluarii strategice. Aceste sedinte se organizeaza la initiativa presedintelui CRESC sau a unei treimi din numarul total al membrilor titulari, daca au trecut 30 zile de la data precedentei sedinte indiferent de numarul de proiecte depuse la secretariatul CRESC in vederea evaluarii strategice. Sedintele CRESC se pot desfasura numai in prezenta a cel putin doua treimi din membri sai. In cazul in care nu este indeplinita aceasta conditie, o noua sedinta va fi organizata in termen de 5 zile, sedinta care se va desfasura fara a fi necesara respectarea prezentei a cel putin doua treimi din numarul membrilor. Pentru fiecare pozitie din cadrul acestui organism, vor fi desemnati un membru titular si un membru supleant, care va inlocui la sedintele CRESC membru titular, in caz de absenta a acestuia, avand aceleasi drepturi si obligatii ca si membrul titular. n cazul n care nici membrul titular si nici supleantul sau nu participa la doua reuniuni succesive, Presedintele CRESC poate revoca si cere revocarea acestora de catre institutia care i-a desemnat si numirea altor reprezentanti. Membrii CRESC (titulari, supleanti, observatori) semneaza declaratii de impartialitate si confidentialitate cu ocazia numirii lor, pentru ntreaga perioada n care vor avea calitatea de membru CRESC, respectiv observator. Membrii CRESC nu vor evalua proiecte propuse de organizatia din care fac parte si nu vor participa la vot in cazurile respective. Hotararile CRESC se iau prin consens, in cazul in care acesta nu se poate obtine, deciziile sa iau cu minim doua treimi din totalul voturilor exprimate.Fiecare sedinta CRESC se va finaliza n mod obligatoriu prin adoptarea unei hotarri cu privire la lista proiectelor propuse spre finantare n cadrul Programului Operational Regional n urma evaluarii strategice. n lipsa unei hotarri a CRESC, lista proiectelor propuse spre finantare va fi lista proiectelor propuse spre evaluare pe axe prioritare si domenii majore de interventie, asa cum a fost ea prezentata de secretariatul CRESC. Neregulile sesizate in timpul procesului sunt semnalate presedintelui CRESC, care dupa caz poate dispune reluarea procesului de evaluare strategica. In cazul in care membrii/observatorii sunt nemultumiti de decizia presedintelui, vor sesiza printr-o nota temeinic fundamentata Consiliul pentru Dezvoltare Regionala, cu privire la eventualele nereguli. n urma analizei, daca se dovedeste ca prin actiunea sa membrul CRESC a adus atingere rezultatelor procesului de evaluare strategica, Consiliul pentru Dezvoltare Regionala poate decide revocarea acestuia.

28

In conformitate cu prevederile Regulamentului cadru, Consiliile pentru Dezvoltare Regionala organizeaza sedinta de constituire a CRESC din fiecare regiune de dezvoltare n termen de 10 zile lucratoare de la data intrarii n vigoare a Hotararii pentru aprobarea constituirii Comitetelor Regionale de Evaluare Strategica si Corelare si a Regulamentului cadru de organizare si functionare al acestora. In data de 26.10.2007 ADR a solicitat catre organismele prevazute in Anexa nr.1 pct.13 din HG 764/2007 nominalizarea unui observator si a unui inlocuitor al acestuia in cadrul CRESC Sud-Est, raspunsurile privind nominalizarile fiind comunicate catre ADR SE in perioada octombrie 2007 - ianuarie 2008. Astfel, in cadrul CRESC Sud-Est au fost nominalizati 14 observatori, reprezentanti ai autoritatilor de management / organismelor intermediare pentru programe finantate din fonduri publice, avnd rol consultativ si de informare, fara a avea drept de vot la discutiile de evaluare strategica. Prima sedinta CRESC Sud-Est a avut loc la Constanta, in data de 29.02.2008. Aceasta a fost organizata in baza prevederilor Regulamentului cadru de organizare si functionare a CRESC aprobat prin Hotararea Guvernului 764/2007. Regulamentul de Organizare si Functionare al CRESC Sud-Est a fost avizat de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor si de Autoritatea de Coordonare a Intsrumentelor Structurale in data de 06.03.2008. In data de 20 august 2008, ora 14.00, la Constanta, a avut loc Reuniunea Comitetului Regional de Evaluare Strategica si Corelare Sud-Est. Din cei de 24 de membrii titulari/supleanti ai Comitetului Regional pentru Evaluare Strategica si Corelare Sud-Est la aceasta reuniune au participat 21 membri. In ceea ce priveste numarul observatorilor, din cei 14 observatori titulari / inlocuitori ai Comitetului Regional pentru Evaluare Strategica si Corelare Sud-Est au participat 10 observatori titulari / inlocuitori, precum si un numar de 14 invitati. Ordinea de zi a acestei reuniuni a fost: 1. Prezentarea Regulamentului de Organizare si Functionare al CRESC Sud-Est. 2. Prezentarea clarificarilor transmise de AM POR referitor la: a) rolul CRESC de a selecta proiectele propuse spre finantare in cadrul fiecarui domeniu major de interventie din cadrul POR 2007-2013, in limita alocarii financiare indicative a regiunii pentru perioada 2007-2013; b) posibilitatea incheierii de contracte de finantare in cadrul fiecarui domeniu major de interventie al POR 2007-2013 intr-o valoare insumata care poate depasi cu 10% alocarea regionala indicativa preazuta pentru perioada 2007-2013. 3. Prezentarea situatiei proiectelor contractate/ in curs de contractare in cadrul Programului Operational Regional 2007-2013. 4. Prezentarea rezultatelor evaluarii tehnice si financiare pentru proiectele acceptate in etapa de evaluare strategica. 5. Evaluarea strategica si prioritizarea de catre membrii CRESC Sud-Est a proiectelor mai sus mentionate. 6. Corelarea proiectelor propuse spre a fi finantate prin POR cu proiecte

29

finantate/finantabile la nivel regional din fonduri publice, din Programele Operationale Sectoriale sau din Programul National pentru Dezvoltare Rurala. La inceputul reuniunii, a fost supusa dezbaterii alegerea conducerii CRESC SudEst, respectiv alegerea unui nou presedinte si vice-presedinte CRESC Sud-Est pentru un madat de un an. Astfel, prin Hotararea nr. 1 a fost probata conducerea CRESC Sud-Est, respectiv: - Domnul Eugen Chebac, Presedintele Consiliului Judetului Galati in calitate de Presedinte al CRESC Sud-Est; - Domnul Gheorghe Bunea Stancu, Presedintele Consiliului Judetean Braila in calitate de Vicepresedinte al CRESC Sud-Est. In cadrul reuniunii au fost analizate un numar de 25 proiecte, detaliat pe domenii majore de interventie dupa cum urmeaza: - 13 proiecte in cadrul Domeniului major de interventie 2.1 Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane inclusiv constructia/ reabilitarea soselelor de centura; - 3 proiecte in cadrul Domeniului major de interventie 3.1 Reabilitarea /modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate; - 3 proiecte in cadrul Domeniului major de interventie 3.2 Reabilitarea/ modernizarea/ dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale; - 5 proiecte in cadrul Domeniului major de interventie 3.4 Reabilitarea/ modernizarea/ dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua; - un proiect in cadrul Domeniului major de interventie 5.1 Reastaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum si crearea/modernizarea infrastructurilor conexe. Prioritizarea proiectelor s-a realizat avand in vedere si alocarea indicativa pentru perioada 2007-2013 pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Est. Aceasta prioritizare a avut avut in vedere urmatoarele criterii: - Contributia proiectului la realizarea strategiei de dezvoltare a regiunii sau Planului de Dezvoltare al Regiunii de dezvoltare Sud Est; - Capacitatea proiectului de a genera valoare adaugata prin complementaritatea si corelarea lui cu alte investitii; - Importanta proiectului pentru regiune; - Principiul coeziunii teritoriale in cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, respectiv dezvoltarea echilibrata a intregii regiuni si eliminarea discrepantelor. In urma deliberarilor, CRESC Sud-Est a evaluat strategic proiectele depuse la nivelul regiunii Sud - Est, pentru finantare n cadrul Programului Operational Regional 2007-2013 si a stabilitit prioritizarea acestora Lista proiectelor prioritare pentru a primi finantare in cadrul POR 2007-2013. Pentru domeniul major de interventie 2.1 Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane inclusiv constructia/ reabilitarea soselelor de centura, valoarea alocata indicativ Regiunii de Dezvoltare Sud-Est pentru perioada

30

2007-2013 la care se adauga un prag de 10% pentru contractare a fost acoperita de: - Valoarea nerambursabila solicitata prin cele doua proiecte evaluate strategic in februarie 2008, pentru primul proiect contractul a fost semnat in data de 30 iulie 2008, cel de-al doilea fiind in curs de semnare lista contractelor semnate/ in curs de semnare; - valoarea nerambursabila solicitata prin proiectele pozitionate pe primele 11 locuri din cadrul listei proiectelor prioritizate in cadrul acestei reuniuni. Doua dintre proiecte, respectiv cele plasate pe locurile 12 si 13 ale acestei liste se afla in rezerva. In data de 15 octombrie 2008 a avut loc la Braila, Sala Ronda a Institutiei Prefectului Judetul Braila, reuniunea Comitetului Regional de Evaluare Strategica si Corelare Sud-Est. Din cei 24 de membri titulari/ supleanti ai Comitetului Regional de Evaluare Strategica si Corelare Sud-Est, la aceasta reuniune au participat 21 de membri. In ceea ce priveste numarul observatorilor, din cei 15 observatori/ inlocuitori ai Comitetului Regional pentru Evaluare Strategica si Corelare Sud-Est au participat 10 membri observatori/ supleanti. Ordinea de zi a acestei reuniuni a fost urmatoarea: - Prezentarea rezultatelor evaluarii tehnice si financiare pentru proiectele propuse a fi evaluate strategic; - Evaluarea strategica si prioritizarea de catre membrii CRESC Sud-Est a proiectelor mai sus mentionate; - Informare privind contractele semnate in cadrul POR 2007- 2013 la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Est; - Informare privind situatia depunerii si verificarii conformitatii proiectelor tehnice pentru cererile de finantare evaluate strategic in reuniunea CRESC Sud Est din data de 20 august 2008. - Prezentarea spre aprobare a Raportului semestrial nr. 1 privind activitatea Comitetului Regional de Evaluare Strategica si Corelare Sud Est, in conformitate cu prevederile art.6, lit.g), cap.III Atributiile CRESC Sud Est, din Regulamentul de Organizare si Functionare al CRESC Sud-Est; - Diverse. Patru proiecte au fost propuse a fi evaluate strategic, respectiv: *1 proiect in cadrul domeniului major de interventie 3.4 Reabilitarea/ modernizarea/ dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua; *1 proiect in cadrul domeniului major de interventie 4.1 Dezvoltarea durabil a structurilor de sprijinire a afacerilor de importan regional i locala; *2 proiecte in cadrul Domeniului major de interventie 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism in vederea valorificarii resurselor naturale si cresterii calitatii serviciilor turistice.

31

Membrii CRESC Sud-Est si-au exprimat votul pe rand pentru fiecare din cele 4 proiecte, fiecare fiind aprobat cu unanimitate de voturi. Pentru unul dintre proiectele propuse evaluarii strategice, membrii CRESC Sud-Est au votat, mentionand ca acest proiect va trece in urmatoarea etapa cu conditia aprobarii raportului de evaluare tehnica si financiara de catre AM POR si clarificarea aspectelor semnalate in adresa transmisa cu referire la acest subiect. Tot in cadrul acestei reuniuni a fost prezentat Raportul semestrial nr. 1 privind activitatea CRESC Sud-Est pentru perioada 1 ianuarie 2008 31 iulie 2008, raportul fiind aprobat de membrii CRESC Sud-Est cu unanimitate de voturi. La ultimul punct al Ordinii de zi observatorii prezenti al reuniune au prezentat proiectele depuse/ evaluate pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, respectiv: - reprezentantul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, Autoritatea de Management pentru POS Mediu, OI POS Mediu; - reprezentantul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, Autoritatea de Management pentru POS Dezvoltarea Resurselor Umane, Organism Intermediar Regional POS DRU Regiunea Sud-Est; - reprezentantul Ministerului Educatiei si Cercetarii, Directia Generala Organism Intermediar pentru Cercetare POS CCE; - reprezentulMinisterul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Autoritatea de Management pentru PNDR, Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Braila. In cadrul acestei reuniuni au fost adoptate doua Hotarari ale CRESC Sud-Est, respectiv: - Hotararea nr. 3 din 15.10.2008 privind aprobarea Listei proiectelor prioritare pentru a primi finantare in cadrul Programului Operational Regional 2007-2013 in urma evaluarii strategice desfasurata in cadrul reuniunii CRESC Sud-Est din data de 15 octombrie 2008; - Hotararea nr. 4 din 15.10.2008 privind aprobarea Raportului semestrial nr. 1 privind activitatea Comitetului Regional de Evaluare Strategica si Corelare Sud-Est.

32

CAPITOLUL IV Regiunea SUD-EST a Romanie. 4.1 Aspecte generale. Sud-Est este o regiune de dezvoltare a Romniei, creat n 1998. Ca i celelate regiuni de dezvoltare, nu are puteri administrative, funciile sale principale fiind coordonarea proiectelor de dezvoltare regional i absorbia fondurilor de la Uniunea European. Din punct de vedere geografic si istoric, Regiunea Sud-Est reprezinta locul de imbinare dintre Moldova, Muntenia si Dobrogea, aflata astfel la confluenta istoriei si culturii nationale. Structura administrativa a regiunii cuprinde 6 judete: Constanta, Tulcea, Braila, Galati, Vrancea si Buzau. Centrul administrativ al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, este Municipiul Brila. Regiunea Sud - Est este situat n partea de sud-est a Romniei, acoperind 35.762 km sau 15% din suprafaa total a rii, regiunea este a doua ca mrime din cele 8 ale Romniei. Regiunea Sud - Est cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunrii, cmpia Brganului, podiul Dobrogei cu Munii Mcinului, iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpailor i Subcarpailor de Curbur. Totodat regiunea este strbtuta de fluviul Dunrea, cuprinde Delta Dunrii i este mrginit la est de ntreg litoralul romnesc al Mrii Negre. Preponderent este ns relieful de cmpie, cu specific climatic continental. Regiunea are o populaie de 2.848.219 locuitori, reprezentnd 13,1 % din populaia rii; densitatea de 79,6 loc/kmp este sub media pe ar (90,7 loc/kmp), cea mai mare densitate a populaiei fiind n judeul Galai (138,9 loc/kmp), dominat de centrul industrial i comercial cu acelai nume, iar cea mai mic, n judeul Tulcea (30,2 loc/kmp), unde condiiile naturale i economice sunt mai puin propice. Oraele concentreaz 55,5% din populaie, cu tendine de diminuare.

33

Industrializarea forat de dup rzboi a condus la concentrarea populaiei n oraele Galai, Brila i Constana. Reeaua de localiti a regiunii Sud - Est era alctuit din 35 de orae (dintre care 11 erau municipii) i 1.447 de sate (organizate n 354 de comune). Cel mai mare ora al regiunii este Constana (307.447 locuitori), urmat de Galai (298.941 locuitori), Brila (locuitori), Buzu (137.161 locuitori), Focani (101.294 locuitori) si Tulcea (92.676 locuitori). n aceast regiune exist o mare diversitate etnic, lingvistic i religioas: Populaia rom (1,7%) Comunitatea rus (lipoveni) (0,9%) concentrat n zona Tulcea (16,350 locuitori) Comunitatea greac (0,1%) Comunitatea turc (1%) concentrat n zona Constana (27,914 locuitori) Comunitatea ttarilor concentrat n zona Constana (23,230 locuitori) 4.2 Fora de munc i migraia Populaia ocupat reprezenta 36,1% din total, cea mai mare parte n servicii (44,5,%) i agricultur (32%), urmate de industrie (23,5%). Se remarc ponderea ridicat a populaiei ocupate n sectorul serviciilor n judeele Constana i Galai, datorit staiunilor turistice din lungul litoralului i prezenei porturilor Constana i Mangalia, i respectiv Galai. Spre deosebire de acestea, n judeul Vrancea, aproximativ 49% din populaia ocupat lucreaz n agricultur, iar 62% din populaia judeului locuiete n mediul rural. omajul, cu o valoare de 6,4% (2005) depete media rii (5,9%). Disponibilizrile din industria metalurgic (MITTAL GROUP) au determinat ca judeul Galai s dein cea mai ridicat rat a omajului (8,3%), urmat de Buzau (7,4%) si Brila (6,8%). Lipsa locurilor de munc adecvate, salarizarea neatractiv, dar i calificarea necorespunztoare determin plecri masive a activilor spre arealele de cretere economic din ar sau strintate. Migraia cea mai accentuat se nregistreaz n judeul Vrancea, n special din cauza structurii economice neconsolidate, unde populaia tnr a prsit masiv localitile pentru a lucra n strintate. 4.3 Economia regional Cu un PIB care reprezint 11,3% din economia rii, regiunea se situeaz pe locul 6, n timp ce pe locuitor acest indicator se situeaz sub media naional. Pn n 2004, productivitatea muncii deinea o poziie de mijloc ntre regiunile rii, cu valorile cele mai ridicate n judeul Constana. Specificul Regiunii Sud - Est l reprezint disparitile dintre nodurile de concentrare a activitilor industriale i teriare (Brila - Galai; Constana Nvodari), centrele industriale complexe izolate (Buzu, Focani), areale cu specific turistic (litoralul i Delta Dunrii) i ntinsele zone cu suprafee de culturi

34

agricole i viticole. Regiunii i este caracteristic discontinuitatea n teritoriu a activitilor industriale i mbinarea cu activiti teriare (comer, servicii, turism) i agricole. Aceast situaie este generat de specializarea intraregional. Astfel, Galai i Constana sunt caracterizate de o rat mai mare a populaiei ocupate n industrie, Buzu i Brila cu procente mai mari de populaie ocupate n agricultur, Constana, Galai i Tulcea n construcie i servicii. Restructurrile industriale care au avut loc n procesul tranziiei la economia de pia, au dus la creterea masiv a omajului n marile centre de industrie grea (Galai, Brila, Buzu) i n micile centre urbane mono-industriale. Activitatea intens de construcii de locuine proprietate privat din jurul marilor centre urbane, litoral i alte areale turistice din Subcarpai a preluat o parte din fora de munc disponibilizat i astfel ocul social al disponibilizrilor afost atenuat. Dei zona Brila Galai, Constana Nvodari a fost marcat de un puternic fenomen de disponibilizri, ultimii ani prezint un oarecare reviriment al activitilor industriale, respectiv un proces de stabilizare a ntreprinderilor nou create pe platformele marilor complexe industriale restructurate. Astfel, pot fi menionate att ntreprinderile (textile) care funcioneaz la Brila ct i Combinatul de la Galai precum i rafinria de la Midia Nvodari. Un alt exemplu de revigorare a industriei l reprezint Buzu, unde au aprut numeroase ntreprinderi noi, ca de exemplu cele de prelucrare superioar a lemnului i sticlei,etc. Spre deosebire de acest proces de oarecare stabilizare economic a marilor centre urbane, oraele mici nu reuesc s-i gseasc echilibrul, pierznd n continuare locuri de munc (Babadag, Negru Vod, Hrova, Furei, Tulcea, Mcin, etc.). Aici nu exist investiii strine i din cauza unei infrastructuri deficitare (drumuri, alimentri cu ap, canalizri, etc).Arealele de maxim srcie cuprind nordul judeului Galai, estul i sudul Brilei, nordul Dobrogei, Delta Dunrii, precum i estul Judeului Vrancei . 4.4 Infrastructura 4.4.1 Transport Regiunea este strbtut de importante coridoare de transport care asigur legtura centrelor urbane cu capitala rii, ntre care se remarc marile artere rutiere europene (E60, E85, E87, E70, E581). Din cei 10.856 km drumuri publice regionale, doar 19,4% sunt modernizai, regiunea nregistrnd cea mai mic pondere pe ar. Valoarea redus a indicatorului referitor la densitatea drumurilor pentru Tulcea se explic prin faptul c Delta Dunrii acoper aproape jumtate din suprafaa acestui jude. Principalele problemele ale reelei de drumuri sunt: calitatea slab a drumurilor, sistemul deficitar de iluminare i marcare stradal, iar situaia drumurilor n mediul rural este critic, majoritatea localitilor rurale neavnd drumuri pietruite sau asfaltate. Inundaiile din anul 2005 au artat nu numai insuficiena reelei rutiere dar i lipsa unei strategii privind msuri de protecie activ a acestora. S-a dovedit c nu exist posibiliti reale dar i economice pentru trasee de rezerv, existnd pericolul izolrii unor areale ct i ntreruperii legturilor

35

dintre marile regiuni ale Romniei. Tot n aceast situaie s-a evideniat i starea precar a podurilor rutiere. Exist dou elemente eseniale n regiune care favorizeaz transportul naval: fluviul Dunrea i Marea Neagr. Portul maritim Constana, cel mai mare port la Marea Neagr i al patrulea din Europa, ofer servicii (faciliti) pentru toate tipurile de transport (auto, feroviar, maritim, aerian), fiind utilat cu depozite i terminale pentru toate tipurile de bunuri. Acest port este situat la intersecia dintre coridoarele TEN-T IV i VII prin canalul Dunre-Marea Neagr.

4.4.2 Utilitile publice Regiunea Sud-Est nregistra, n anul 2005, o pondere ridicat a strzilor oreneti modernizate, 69% din cei 2 954 km de strzi oreneti din regiune, fiind modernizai. Exist ns mari diferene intraregionale, judeele Buzu, Constana i Galai avnd peste 70% strzi oreneti modernizate, fa de doar 46% n judeul Vrancea. Aceast situaie se datoreaz prezenei att a unor orae mari, ct i a unora mijlocii (Buzu, Constana, respectiv Galai) - n cazul primelor trei judee n care majoritatea strzilor sunt modernizate, n timp ce n judeul Vrancea, oraului Focani i se adaug doar patru orae mici (sub 20.000 de locuitori) - n care doar o mic parte a strzilor sunt modernizate. n privina utilitilor publice de baz, la sfritul anului 2005 Regiunea Sud-Est ocupa al doilea loc la nivel naional n privina lungimii simple a reelei de distribuie a apei potabile (17,4 % din total pe ar), iar din numrul total de localiti 80% aveau instalaii de alimentare cu ap potabil, acestea concentrndu-se mai mult n judeele Constana i Brila apropiate de Dunre, i mai puin n Buzu i Vrancea. ns, trebuie menionat c foarte multe din aceste instalaii prezint un grad avansat de uzur, necesitnd reabilitarea i chiar nlocuirea lor. O situaie ngrijortoare exist n cazul reelei de canalizare, doar 22,1% din localitile regiunii fiind dotate cu aceast utilitate. La nivel intraregional, exist aceleai diferene, dac avem n vedere c 70% din localitile dotate cu canalizare sunt localizate n cele trei judee estice ale regiunii (Constana, Galai i Tulcea). Educaie La nivel regional, n anul colar 2005/2006, n nvmntul public existau 570 grdinie, care au trebuit s fac fa creterii numrului de copii nscrii, n ultimii ani. Pentru nvmntul primar i gimnazial, existau 1.000 de coli, iar cel liceal era deservit de 176 de licee. Acestora li se adaug 9 coli profesionale i de ucenici, precum i 11 uniti postliceale, a cror bun funcionare este esenial pentru asigurarea pieei forei de munc cu persoane calificate n diferite domenii. Pentru formarea unei fore de munc nalt calificate, absolut necesar pentru asigurarea

36

dezvoltrii regiunii, este esenial buna funcionare a celor 9 universiti cu 58 de faculti existente n regiune. Cele mai importante sunt universitile din Constana i Galai. 4.4.3 Sntate n regiune exist 47 de spitale, dintre care 24 sunt localizate n Constana i Galai. De asemenea, n regiune i mai desfoar activitatea 13 policlinici i 41 dispensare medicale, la care se adaug alte tipuri de uniti sanitare. Serviciile medicale pentru populaia din mediul rural sunt slab dezvoltate, fiind necesar organizarea unui proces de planificare medical.Sperana de via este n medie de 71,69 ani pentru brbai, respectiv 75,56 ani pentru femei. Infrastructura de sntate din regiune, att din punct de vedere al construciilor, ct i al dotrilor, este precar, fiind necesare reabilitarea cldirilor, precum i dotarea corespunztoare a acestora. 4.4.4 Servicii Sociale Trei din cele 6 judee (Buzu, Vrancea i Tulcea) nu au centre de zi. Copii sunt ocrotii n instituii de tip familial (65,7%) sau de servicii rezideniale (34.3%). La sfritul anului 2004,erau 8.818 copii cu dizabiliti, din care doar 462 beneficiau de servicii de reintegrare.Judeele Brila, Buzu i Galai nu au instituii rezideniale de asisten social. 4.5 Zone problem n regiune au fost identificate i promovate pentru a beneficia de proiecte eligibile sub Programul Phare Coeziune Economic i Social 2001-2002, dou zone, i anume: Zona industrial a Subcarpailor de Curbur, care include i oraele Buzu, Rmnicu Srat, Focani, Mreti, Adjud, Odobeti i Tecuci, caracterizat de urmtoarele probleme: dezechilibre sociale masive, calificri insuficiente i monodirecionate ale forei de munc. Mediul natural este puternic afectat de ctre defririle necontrolate realizate n ultimul deceniu, care au fost dublate de lipsa lucrrilor pentru limitarea alunecrilor de teren. Zona industrial i de servicii a Dunrii de Jos, cuprinznd oraele Brila, Galai, Tulcea, Mcin i Isaccea, se confrunt cu probleme legate de: omaj ridicat, diminuarea rolului jucat de porturile din zon, ca pori maritime ale rilor din centrul Europei lipsite de ieire la mare, n urma realizrii canalului Dunre - Marea Neagr; pierderea flotei de pescuit oceanic.Celor dou zone de restructurare industrial, li se adaug alte zone cu probleme grave de dezvoltare. Este vorba de zona minier Altn-Tepe i Hrova (Tulcea), oraele Nehoiu (Buzu), Mreti (Vrancea). Zona rural n totalitate este caracterizat de grave probleme de dezvoltare cauzate att de procesul de migrare a populaiei tinere n marile orae sau n

37

strintate, ct i de lipsa infrastructurii de baz. Exceptnd uoara mbuntire a situaiei antierului naval Galai i a Mittal Steel Industry Galai (Sidex), aceste zone se afl nc n dificultate. 4.6 Potenial de dezvoltare Regiunea Sud-Est dispune de o serie de resurse naturale, care valorificate corespunztor, pot juca un rol important n dezvoltarea economico-social. Dintre acestea, cele mai importante sunt zcmintele de iei i gaze naturale (Subcarpaii Buzului, vestul judeului Brila i sudul judeului Galai), carierele de granit (Munii Mcinului), sarea, etc. Alt avantaj pe care regiunea l poate valorifica, este reprezentat de prezena portului Constana, secondat de porturile dunrene Galai, Brila i Tulcea. Legturile acestora cu marile porturi ale lumii, pot fi folosite, att pentru a asigura materia prim necesar dezvoltrii economiei regiunii, ct i pentru a exporta bunuri produse att n regiune, ct i n restul rii. Cel mai important potenial pentru dezvoltarea regiunii, este reprezentat ns de resursele turistice: Litoralul Mrii Negre, care cuprinde 13 staiuni, cu uniti de cazare, tratament si agrement (hoteluri, moteluri, vile, campinguri) desfurate de-a lungul a 70 km de coast ntre Nvodari i Mangalia. Delta Dunrii, care prezint o atracie tiinific i un potenial turistic ridicat, n special dup includerea sa n 1990, mpreuna cu alte zone naturale adiacente, n Rezervaia Biosferei Delta Dunrii. Regiunea beneficiaz de un fond balnear deosebit, cu o veche tradiie Lacul Techirghiol, Eforie Nord (nmol curativ cu proprieti asemntoare celui de la Marea Moart). Regiunea prezint i un cadru promitor pentru dezvoltarea agro-turismului (Brila, Galai si Tulcea) cu resurse importante pentru dezvoltarea turismului de agreement (vntoare i pescuit) n Insula Mic a Brilei, Insula Mare a Brilei, etc. Zona montan din Vrancea i Buzu prezint interes turistic prin staiunile Soveja i Lepa, i zone turistice unice n ar, cum ar fi: Vulcanii Noroioi (Berca), peterile de la Bozioru, Focurile Vii. Patrimoniul cultural-istoric al regiunii se remarc cetile getice, romane, greceti, bizantine i locauri mnstireti, majoritatea fiind concentrate n judeele Tulcea i Constana. Potenialul industrial al regiunii este foarte important i diversificat, n acelai timp. n anul 2003, valoarea adugat brut a acestui sector (incluznd sectorul de construcii) a fost de 2 mil. euro, reprezentnd 31,3% valoarea adugat brut pe regiune. Industria regional este concentrat n special n centrele urbane: Industria petrochimic este prezent n Nvodari Industria metalurgic n Galai i Tulcea Industria de echipamente n Brila, Buzu, Constana, Tecuci Industria de construcie naval n Constana, Galai, Brila, Tulcea, Mangalia, Midia

38

 Industria materialelor de construcie n Medgidia Industria textil n Brila, Tulcea, Vrancea. Principalele caracteristici ale industriei la nivel regional sunt: Este concentrat n marile orae, fiind foarte puin prezent n zonele rurale Industria de procesare deine primul loc n termeni de venituri i rat de ocupare a populaiei n aceast ramur. Agricultura este de asemenea, un sector foarte important pentru economia regional: circa 40% din populaia ocupat lucreaz n acest sector, care contribuie cu 16% la PIB regional. Terenurile cultivate dein 65% din suprafaa regiunii i prezint potenial de dezvoltare n viitor. Dei exist acest potenial agricol, capacitate de procesare a produselor agricole este limitat (sczut) din cauza tehnologiilor depite. Gradul ridicat de fragmentare a terenului cultivat reprezint un alt obstacol pentru dezvoltarea agricol. Potenialul economic sczut al fermelor mici i managementul ineficient al acestora au determinat, de asemenea, subdezvoltarea sectorului de procesare a produselor agricole. Regiunea ocupa primul loc la nivel naional, n ceea ce privete producia produselor specifice, i anume struguri i floarea-soarelui, i locul al doilea la producia de gru, cereale i fasole. n ceea ce privete sectorul de cretere a animalelor i cel zootehnic,regiunea se situeaz pe primul loc la producia de carne de oaie i capr, i de asemenea, de ln. 4.7 Turism Turismul in Regiune este caracterizat de existenta unor resurse naturale specifice, cum ar fi litoralul Marii Negre si Delta Dunarii. De asemenea, in regiune se afla statiuni balneo-climaterice renumite in tara (Lacu Sarat, Techirghiol, Sarata Monteoru, Soveja), pensiuni agro-turistice (in special in zonele montane si in Delta Dunarii). Turismul cultural este prezent in Regiune, in special prin manastirile din nordul Dobrogei si din muntii Buzaului si Vrancei, precum si prin vestigiile culturale (situri arheologice, case memoriale). Dobrogea, una dintre cele opt provincii istorico-geografice ale Romaniei, este definita de trei caracteristici care ii confera un caracter de unicitate: Este locul unde se intalnesc unii dintre cei mai "batrani" muntii ai Terrei (Muntii Macin, facand parte din lantul Hercinic, cu o vechime de peste 400 de milioane de ani)cu cel mai "tanar" teritoriu al Europei (Delta Dunarii); Este un teritoriu "insular", fiind inconjurat aproape complet de ape (fluviul Dunarea la vest si nord, Canalul Dunare-Marea Neagra la sud si Marea Neagra la est); Este un "mozaic" din punct de vedere isoric, artistic sau natural, pentru ca aici se afla dovezi din Neolitic, vestigii Geto-Dacice, ruine ale cetatilor grecesti, romane sau genoveze, vestigii Otomane, in perfect armonie cu elemente ale culturii autohtone. Cea mai mare atractie a Dobrogei este litoralul Marii Negre, cu o clima

39

temperat continentala, ploi putine, ierni blande si vant moderat. Cele peste 300 de ore insorite in fiecare luna de vara, briza marina (2 - 4 m/s) au facut din aceasta zona, inca din secolul 19, un adevarat "magnet" pentru turistii dornici de cure heliomarine. Peisajul turistic al litoralului Marii Negre isi gaseste rar echivalent in lungul coastelor continentului european, fiind de o unicitate specifica. Aici, apa si uscatul isi disputa mereu intaietatea, peste timpul care a lasat in urma vestigii, precum Histria, Callatis, Tomis, trecute maretii pe care moara timpului nu le-a macinat pana la desfiintare. De la sud de "imparatia" Deltei si pana dincolo de Mangalia se intind lacurile sarate sau dulci care impodobesc plaja, separate de universul marin prin perisipuri sau grinduri, cu un nisip de o finete rar intalnita: Razelm, Sinoe, Golovita, Zmeica, Tasaul, Siotghiol, Techirghiol, Mangalia. Desi in nordul litoralului plaja intra in apele marii, in sud inaltimea falezei este mai predominanta, putand admira o buna parte din imensitatea marii. De asemenea, litoralul are cel mai calduros climat din tara, temperatura se repartizeaza uniform, iar influenta marii se simte pana la aproape 20-25 km spre vest de linia unde apa se infrateste cu uscatul. Aici, numarul mediu al zilelor cu soare este de 295, iar al celor cu temperaturi de 25 de grade atinge 60. Chemarea marii ofera plaje de calitate si un efect benefic al soarelui si brizelor, in statiuni precum: Mamaia, Eforie, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia si chiar Constanta, orasul-poarta a tuturor sosirilor. Imagini de vis maritim cu un litoral ispititor, un trecut ce te cheama sa-l vezi relaxat ca pe o replica vie, adica numai emotii puternice. Delta Dunarii, a treia din lume ca marime (dupa cele ale Amazonului si Nilului), este alcatuita din canele, bancuri, golfuri, dune marine si fluviale care fac ca "geografia" ei sa se modifice permanent. Cele trei brate principale Chilia, Sulina si Sfantul Gheorghe includ cea mai mare rezervatie naturala din Romania (cca. 50.000 de hectare) in care sunt protejate peste 3400 de specii de animale (printre care 300 de specii de pasari si aproape 150 de specii de pesti, unele unice in Europa sau in lume) si care adaposteste un adevarat "rai" vegetal (unele zone fiind declarate "monumente ale naturii"). Dupa mai bine de 1.000 km printre romani si bulgari, Dunarea si-a creat o iesire triumfatoare. Delta Dunarii sau "Tara Apelor", vazut de pe inaltimile Mahmudiei, arata ca aceasta imparatie a baltilor si stufului, a grindurilor si cordoanelor litorale, imprastiata in 3 brate: Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe, apare la concurenta cu albastrul cerului. Delta are o geometrie unica: lungi canale cu apa limpede umbrite de vegetatie (plaur plutitor, padure verde-vanata de stuf, zavoaie de salcii batrane, plopi, anini, pe care se impletesc liane, perpetuata de carduri de lebede, pelicani, cormorani, starci, rate si gaste salbatice, intr-un tipat amestecat de la rasaritul la apusul soarelui. Vegetatia acvatica este unica aici. Stuful-cu o rezerva de neegalat in Europa,

40

sta alaturi de salcii, nemaivorbind de alte specii nemaiintalnite in alte parti. Viata faunistica n-o poti intelege decat stand aici o vreme indelungata, colindand peste tot. Ritmul zilnic alert te deruteaza si te obliga sa mai ramai pentru a-i percepe sensul. Si inainte de a intra in mare, Dunarea mai zaboveste putin in "orasul morilor de vant", la Tulcea, poarta Deltei, ultimul hotar dintre apa si uscat, spre nemarginire. Daca adaugam si alte puncte forte precum aerul puternic ionizat, nisipul fin al fiecarei plaje si nu in ultimul rand serviciile turistice de calitate, avem certitudinea ca veti reveni cat de curand. 4.8 Cultura Avand in vedere istoria bogata a regiunii, aflata la confluenta vechilor regiuni istorice, dar si diversitatea minoritatilor nationale, zestrea culturala a Regiunii Sudest este extrem de bogata. Toata aceasta cultura este reliefata si prezentata de vestigiile arheologice, manastirile, muzeele, casele memoriale si teatrele presarate in toata regiunea. Trebuie mentionat si faptul ca in centrul Regiunii Sud-Est, mai exact la Braila, se organizeaza, odata la doi ani, Concursul International de Canto "Hariclea Darcle", eveniment de mare rezonanta atat in Europa cat si in toata lumea. La aceasta se adauga traditia universitara din doua centre precum Galati si Constanta, iar mai recent si Braila. In ultimii ani viata universitara a cunoscut o adevarata expansiune, datorata mai ales universitatilor de stat sau private care si-au infiintat centre in mai toate municipiile resedinta de judet. Activitatea universitara a atras dupa ea si dezvoltarea laboratoarelor, centrelor si institutelor de cercetare, astfel incat atat industria, cat si agricultura sunt puternic sustinute de acestea. Proximitea Dunarii, a Deltei si a Marii Negre a determinat si dezvoltarea unor institute de cercetare a apelor, a florei si faunei, dar mai ales a constructiilor navale. Aceste institute, datorita experientei si prestigiului castigate isi ofera acum serviciile pentru mari companii interenationale de proiectare si constructii navale. Dar cum Regiunea Sud-Est se situeaza pe primul loc in tara in ce priveste suprafata viilor pe rod, nici acest domeniu nu a fost ignorat, existand nu mai putin de cinci Statiuni de Cercetare Viti-Vinicola, in podgorii renumite precum Murfatlar, Odobesti sau Pietroasa. Dar cum apa inseamna de cele mai multe ori si peste, la Galati functioneaza cu succes o Statiune de Cercetare Piscicola. Toate aceste centre de excelenta au in spatele lor universitati cu facultati de profil, precum constructiile navale sau industria alimentara, sau chiar medicina. Toate acestea fac ca Regiunea Sud-Est sa aiba un potential uman foarte bine instruit si calificat, ceea ce reprezinta un atu in fata oricarui investitor interesat sa-si dezvolte afacerile in regiune.

4.9 Rezervatii si monumente ale naturii

41

Natura a fost extrem de generoasa cu locuitorii din aceasta regiune si le-a oferit o bogatie inestimabila prin locuri unice atat in romania cat si in lume. Toate acestea sunt acum parcuri si rezervatii naturale, in care salbaticia se ingemaneaza cu feericul si formeaza un tot unitar greu de exprimat in cuvinte. Iata si cateva dintre cele mai importante: Braila Padurea Viisoara-rezervatie forestiera de 1.700 ha ce cuprinde exemplare de stejar brumariu dezvoltate aici, in plina stepa, datorita conditiilor climaterice optime; Insula Mica a Brailei-rezervatie complexa de 5.336 ha, unde sunt intalnite multe specii rare si unde cuibaresc numeroase pasari. Galati Dunele fluviale de la Hanu Conachi, rezervatie complexa care se intinde pe nisipurile din Cmpia Tecuciului, in sudul comunei Liesti, importanta pentru ca aici exista un numar mare de elemente de flora si fauna unice in Moldova si extrem de rare in restul tarii; Padurea-parc Grboavele-rezervatie forestiera ce cuprinde stejari seculari, salcmi; Padurea Breana, rezervatie forestiera de stejari, la adapostul carora cresc bujori salbatici. Tulcea Rosca-Buhaiova-Hrecisca-rezervatie faunistica in depresiunea Matita, intre grindurile Letea si Chilia, are o suprafata de 15.400 ha. Aici se cuibareste in fiecare primavara cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Vegetatia luxurianta mai gazduieste si colonii de egrete, lopatari si starci galbeni; Perisor-Zatoane-rezervatie faunistica in estul depresiunii Dranov. Pe o suprafata de 14.200 ha se cuibaresc cele mai numeroase lebede precum si pelicanul cret, cormoranul. Nucleul rezervatiei este format din lacurile Zatonul Mare si Zatonul Mic; Periteasca-Leahova-rezervatie faunistica in complexul lagunar Razim-Sinoe (3.900 ha) unde se intalneste cea mai populara regiune cu pasari de coasta. Cuprinde o serie de grinduri nisipoase si lacurile Leahova Mare si Mica, Periteasca, Pahane si Cosna; Padurea Letea-rezervatie forestiera pe grindul cu acelasi nume. Este caracterizata prin abundenta plantelor agatatoare care se incolacesc pe arbori, dand aspectul unei paduri tropicale. Padurea Caraorman-rezervatie forestiera, se aseamana cu Letea, adapostind numeroase elemente tropicale, raritati pe glob.

42

Padurea "Valea Fagilor"-Luncavita, (in Muntii Macin, langa Isaccea), o insula relictara de fagi. Constanta Dunele litorale-Agigea, (la 8 km sud de Constanta), rezervatie naturala de dune marine reprezentata de un platou de 8-10 m format din depunerea continua a nisipului. Rezervatie floristica in cadrul careia se dezvolta cca 120 de specii de plante caracteristice litoralului romanesc al Marii Negre;Canalele-Harsova, rezervatie geologica si paleontologica, unde traieste un sarpe urias de tip piton; Padurea-Hagieni, rezervatie forestiera intre Hagieni si Albesti. Datorita frumusetii peisajului si a curiozitatilor sale floristice si faunistice: broasca testoasa uriasa, numeroase specii de paienjeni, este un punct de atractie pentru numerosi vizitatori;

Buzau Vulcanii noroiosi"-de la Paclele Mari si Paclele Mici (la 12 km de Berca), una dintre cele mai interesante rezervatii mixte (geologica si botanica) din Romania (30 ha). Acest fenomen natural spectaculos este rar intalnit in lume. Turistii sunt impresionati de peisajul ciudat pe care il formeaza numerosii vulcani in miniatura, prin craterele carora gazele din adancuri aduc noroi sub forma unei paste fluide de culoare alb-gri sau brun-cenusie. Aceasta "lava" vascoasa provine din dizolvarea marnelor si argilelor intalnite in cale de apa antrenata spre suprafata de presiunea gazelor. In jurul "vulcanilor" se dezvolta o vegetatie care s-a adaptat la salinitatea ridicata de aici. Rezervatiile Academiei-Manzalesti (34 de pesteri, 25-200 m in sare, Pestera 6 fiind cea mai lunga din lume-1.337 m); Focul Viu"-Slanic, monument al naturii nu departe de comuna Lopatari, unde se poate vedea o flacara de pana la 0,5 m inaltandu-se in bataia vantului, un fenomen natural datorat emanentei continue de gaze din pamant; Manzalesti (cu mesteacan alb si fauna diversa: scrumbie, broasca testoasa de uscat, cameleon); Vrancea Focul Viu"-Andriesu de Jos, rezervatie geologica pe cursul superior al raului Milcov, ce consta in emanatii de gaze naturale, care tasnesc prin crapaturile scoartei terestre si apoi se aprind spontan, formand flacari de 30-50 cm inaltime (ziua se observa mai greu);

43

Padurea-Dalhauti (la 15 km de Focsani), rezervatie ce include copaci de dimensiuni si varste apeciabile: fag, gorun, frasin; Padurea Cenaru-Andriesul de Jos, rezervatie forestiera ce adaposteste exemplare gigantice de fag, brad si tisa; Rezervatia-Reghiu Scruntaru (la 32 km de Focsani), rezervatie complexa, cu unele portiuni ce au aspectul unei cetati medievale in ruina, impresioneaza prin numeroasele cascade, dar si prin bogatia floristica si peisajul deosebit de frumos.

CAP V. JUDETUL TULCEA 5.1 Prezentare generala Judetul Tulcea este situat in sud-estul Romaniei, in nordul Dobrogei, si este traversat de paralela 45 , la vest si la nord fiind marginit de Dunare si la est de Marea Neagra. Suprafata judetului este de 8499 kmp (3,6% din Romania) din care 42,5% sunt reprezentate de teren agricol, 41,6% apa si mlastini, 11,25 paduri. Judeul este compus din un municipiu, 4 orae ( Macin, Babadag, Isaccea, Sulina) i 46 de comune. Resedinta administrativa a judetului este orasul Tulcea, situat pe malul drept al Dunarii, la mila 40 si cu o populatie de 91841 locuitori, la 1 ianuarie 2008, cel mai important centru comercial al judetului. Localitatile pricipale sunt orasele Macin, Babadag, Isaccea, Sulina si comunele Niculitel, Mahmudia, Jurilovca, Cerna, Baia. Populatia totala a judetului este de 249779 locuitori, la 1 ianuarie 2008, din care 122949 locuitori in zona urbana si 126830 locuitori in zona rurala; populatia activa 111.924 persoane din care 12.907 in industrie si 41.300 in agricultura. Din punct de vedere etnic structura populatiei este dupa cum urmeaza: romani - 88,7 %, rusi (incluzand lipovenii) - 7,5 %, ucrainieni - 1,4 %, turci si tatari - 1,3 %, romi - 0,5

44

%, greci, armeni, evrei, italiani, germani - 0,4 %. din punct de vedere al religiei structura populatiei este: romania ortodocsi - 91,1 %, romani ortodocsi de stil vechi - 6%, musulmani - 1,3 %. Clima este temperat-continentala. Apropierea de zona continentala a Rusiei aduce aer rece care vine de la nord-est spre sud-vest, rezultand un vant numit Crivat, care aduce ierni foarte reci, cateodata inghetand chiar Dunarea si Delta pe o perioada de doua-trei luni. In vara vanturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca pamantul si transformant solul in praf. temperaturile sunt mai scazute in vest, in zona de deal, in timp ce pe tarmul (Sulina), briza marii aduce aer cald si umed, inregistrandu-se cele mai ridicate temperaturi pe timp de iarna din tara. datorita pozitiei sale geografice, judetul Tulcea are aproape toate formele de relief din Romania. Aici se intalnesc doua grupe geografice Podisul Dobrogei de nord,; ramastele Muntilor hercieni (cei mai vechi munti din Romania) si Delta Dunarii, teren inca in formare, care impreuna ca complexul de lacuri Razem-Sinoe ocupa o suprafata de 4.470 kmp. Cea mai importanta apa curgatoare este Dunarea, care traverseaza teritoriul judetului , divizat in 3 brate, Chilia, Sulina (brat maritim), Sfantu Gheorghe, formand Delta Dunarii, declarata in 1990 rezervatia Biosfera , aflata sub egida UNESCO. n Munii Mcinului s-a constituit Parcul Naional, pentru conservarea speciilor rare de flor i faun specifice interseciei arealelor mediteranean, balcanic i caucazian. Resursele naturale ale judeului sunt : terenurile arabile, viile, punile, care permit culturi vegetale, creterea animalelor, apele i blile pentru pescuit i vntoare, pdurile, pentru vntoare, agrement, protecia mediului, resursele minerale cum ar fi piatra de construcii (granitul), cuarita, calcarul iar Delta Dunrii n primul rnd pentru potenialul turistic. Istoria zbuciumat a Dobrogei a avut drept urmare faptul c judeul Tulcea este un muzeu etnografic viu, existnd un amestec de rase i neamuri ale cror culturi se ntreptrund dar, n acelai timp, pstrndu-i identitatea. In 1853, s-a creat Comisia European Dunrii, pentru dezvoltarea comerului pe Dunre. Portul Sulina devine port liber, ceea ce a condus la deschiderea canalului Sulina pentru transportul maritim. Zona liber a fost redeschis n 1977. 5.2 Informatii Turistice Tulcea, resedinta administrativa a acestui judet, este numita si Poarta Deltei Dunarii. Aici Dunarea se divide in 3 ramuri formand un pamant magic, Delta. Tulcea este un port de o lunga istorie construita pe ruinele cetatii romane Aegisus. Marginile orasului de pe malul drept al Dunarii sunt ca un amfiteatru. numele de Tulcea este folosit din secolul al XVII-lea. Acum, orasul este un oras modern, cu o eleganta promenada de-a lungul Dunarii. Parcurile si flora bogata dau orasului si imprejurimilor sale un aspect placut. Orasul este un centru industrial dezvoltat, dar rolul principal il detine Delta Dunarii si Muzeul Deltei. Rutele turistice merg spre Macin, Garvan si Isaccea, regiunea fiind cunoscuta pentru peisajele pitoresti. Cele mai importante rute sunt cele din Delta, regat al apelor si al insulelor plutitoare, un adevarat paradis al pescarilor si vanatorilor, paradisul pasarilor si al florei formand

45

un peisaj unic. Sub motto-ul "Delta Dunarii pentru noi si pentru posteritate" functioneaza Rezervatia Biosfera Delta Dunarii. In lume sunt peste 300 de rezervatii tip biosfera , iar aceasta nu este una dintre cele mai vechi si nu este cea mai mare din lume, desi suprafata sa este de 5.8000 kmp, reprezentand 2,5 % din suprafata totala a Romaniei si ocupa locul al 5-lea ca teren in formare din lume si al doilea din Europa. Desi in lune se gasesc peste 300 de asemenea rezervatii (in Romania se mai gasesc in ca doua rezervatii in zina montana, Retezat si Pietrosul), Rezervatia Biosfera Delta Dunarii cu sediul la Tulcea, este a treia ca importanta ecologica din lume. In acest sanctuar al naturii care contine lacuri (peste 400), insulite plutitoare de trestie (19,5 kmp), "paduri" de trestie (peste 1.800.000 ha, cea mai mare intindere de stufaris din lume) si paduri de salcii, paradisul pasarilor migratoarevenite din toata Europa si de pa alte continete, aici gasindu-se peste 300 de specii din care 176 cuibaresc in Delta Dunarii si 184 fiind protejate de Conventia de la Berna. De asemenea, in Delta Dunarii, in sutele de lauri, canale (20,25 kmp de apa) traiesc 64 de specii de pesti, unele dintre acestea fiind in permanenta expansiune (crap, platica) altele fiind in regresiune (stiuca, lin, care nu sunt rezistente la poluare). Pentru a proteja si salva acest templu al naturi a fost data legea nr. 8/1993. Guvernul Romaniei si organizatiile mondiale au inceput sa dea o atentie speciala conservarii patrimoniului Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii, fiind inclusa in cateva programe nationale si internationale. Numai in ultimii cinci ani au fost obtinute pentru salvarea Deltei. Programul Bancii Europene a fost materializat prin diferite contracte intre specialistii romani si straini, incluzand credite nerambursabile de 720.000 ECU. De asemenea, Programul Bancii Mondiale - care e in desfasurare - este un credit nerambursabil de 4,5 milioane dolari. Eforturile Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii au fost recompensate prin acordarea premiului "Eurosite" de catre UNESCO in 1995, acesta fiind cel inalt premiu european in materie de mediu inconjurator. Obiective turistice Arii protejate : -Rezervaia Biosferei Delta Dunrii Tulcea, Parcul Naional Munii Mcinului Locaii: Colnicul Hora, dealul muntos din municipiul Tulcea pe care se afl vestigiile localitii antice Aegyssus. La nceput aezare getic, apoi colonizat de eleni, cucerit de romani iar ntre secolele VI-X, cu ntreruperi, cetate bizantin. Monumentul Independenei aflat pe Colnicul Hora ridicat n cinstea eroilor Rzboiului de Independen din 1877, n urma cruia provincia Dobrogea a redevenit pmnt romnesc. Muzee: Muzeul "Delta Dunrii" cu exponate din flora i fauna Deltei Dunrii, i nu numai, Muzeul de Artcu opere ale artitilor plastici locali i ale unor clasici romni i strini, Muzeul Etnograficcu exponate ce reprezint tradiiile folclorice, de port, religioase, culturale, ale unei varieti de rase i neamuri ce coexist n judeul Tulcea

46

Muzeul Arheologic i Numismatic aflat pe colnicul Hora, cu vestigii preistorice i istorice antice (culturile Hamangia i Gumelnia, dacice, elene, romane) i medievale (bizantine, otomane) i corespunztor cu o colecie impresionant de monede Mnstiri : Coco, Celic, Sauna, etc. Biserici: 22 de lcauri de cult numai n municipiul Tulcea - 15 biserici ortodoxe, dintre care 4 de rit vechi, o biseric romano-catolic, una baptist, una adventist, dou case de rugciune, o sinagog i o moschee. Geamia din oraul Babadag Peisaje: - acvatice: Delta Dunrii, Marea Neagr - deluroase: podiul Dobrogei - montane: Munii Mcinului. Puncte geografice remarcabile: - ceatalurile Chilia i Sulina adic locurile de desprire a Dunrii mai nti n braele Chilia i Tulcea i apoi a braului Tulcea n braele Sulina i Sfntu Gheorghe - gurile de vrsare a Dunrii, prin braele sale, n Marea Neagr - pdurile de foiase de pe grindurile Letea i Caraorman cu diverse specii de stejar, plopi, frasini, tei, ulmi, completate de un subarboret bogat care mpreun cu plantele crtoare (lianele de diferite tipuri) confer mai ales pdurii Letea un aspect de pdure tropical ceea ce explic faptul c aici s-au descoperit peste 1600 de specii de endomofaun; n extremitatea sudic a pdurii Caraorman se pstraz exemplare monumentale de stejari cu circumferina ntre 4,20 i 4,70 m. - litoralul Mrii Negre la Sulina i Sfntu Gheorghe 5.3 Repere Economice Tulcea este un important centru industrial. Aici se realizeaz construcii i reparaii de nave. Un aeroport se afl n apropiere de ora. Centru de exploatare a stufului. Centru de exploatare a minereurilor de granit si calcar. Pescuitul si Vanatul in Delta Dunarii, Agricultura, Apicultura. Tot aici se afl i unicul productor de alumin calcinat din ar precum i un important antier de construcii navale. Fiind supranumit i Oraul de la Porile Deltei Dunrii, o parte din economie s-a dezvoltat in jurul turismului,fapt atestat prin construciile si investiiile ce s-au fcut pentru construirea de noi hoteluri. Aici funcioneaz mai multe centre comerciale: Penny Market, Hipermarket Dunrea, Coral Plaza Mall, Billa, Winmarkt , dar de asemenea Fraher, mai multe supermarketuri, magazine mixte. 5.4 Populatia n judetul Tulcea, la 1 ianuarie 2008, locuiesc 249779 persoane, cu 6713 locuitori mai putin dect la recensamntul din 2002. Judetul are cea mai mica densitate, 29,38 locuitori/kmp,(fata de 30,2 locuitori/kmp, la recensamantul din

47

2002), fata de media pe tara de 91 locuitori/kmp, acest lucru datorndu-se suprafetei mari acoperita de ape . Pe teritoriul judetului convietuiesc n armonie, de secole, circa 17 etnii ale caror obiceiuri si credinte au fost integrate n viata culturala si spirituala a regiunii. Din datele pe anul 2002, rezulta ca 90% din populatie s-a declarat de etnie romna si 10% de alta etnie, cele mai numeroase grupuri etnice fiind reprezentate de rusi si lipoveni 6,3% din populatia stabila, turci si tatari 1,4%, rromi 0,9%, greci 0,7%. Dintr-un total de 92.900 persoane ocupate, domeniul cu cea mai mare pondere este agricultura 46,3%.

BIBLIOGRAFIE C. Ionescu, N. Todera, Politica de dezvoltare regional, Ed. Tritonic, Bucureti, 2007,. http://europa.eu.int/comm/regional_policy Eficiena, stabilitatea i echitatea O strategie pentru evoluia sistemului economic al Comunitii Europene, Oxford University Press, 1987; G.C. Pacariu, Contribuia politicilor comunitare la realizarea coeziunii, ca princiu de baz n integrarea european, Analele Universitii Al.I.Cuza, Iai, 2007. http://www.mcti.ro/2871.html - Regulament al Consiliului care traseaz dispoziii generale asupra FEDER, FSE i ale Fondului de Coeziune. Aida Catana ,Editura:Contaplus An aparitie:2008 - Fonduri structurale pentru administratia publica. Elaborarea i implementarea proiectelor in perioada de programare 2007 2013 G. C., Pacariu, - Coeziunea economico-social, principiu de integrare n UE, n volumul Modelul european n dezvoltarea Romniei, Ed. Sedcom Libris, Iai, 2005, pag. 58. C. Ionescu, N. Todera, op. cit., pag. 37. R. V. Ionescu, Dezvoltarea regional, Ed. Didactic i Pedagogic R.A., Bucureti,

48

2008, C. Ionescu, N. Todera, op. cit., pag. 41. R.-V. Ionescu, op.cit., pag.64. www.mie.ro/_documente/cndr/hg772_2005.pdf R.-V. Ionescu, op. cit., pag. 100. Articolul 13 din Legea nr. 315/2004. http://www.mie.ro/ C. Ionescu, N. Todera, op. cit., pag. 42. Pentru perioada 2007-2013, bugetul destinat fondurilor structurale i de coeziune este de 308,041 mld i reprezint aproximativ 35,6% din bugetul Uniunii Europene (864,4 mld. Euro). Este vorba de 35% din bugetul UE (http://europa.eu.int/comm/regional_policy) Claudia Ionescu, Nicolae Toderas, Politica de dezvoltare regionala, Editura Tritonic, Bucuresti, 2007. http://ro.wikipedia.org http://adrse.ro http://cjtulcea.ro

49