Dezvoltarea Durabila Strategii Politici de Mediu

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
REFERAT LA ECOTEHNOLOGII
DEZVOLTAREA DURABILA.
STRATEGII. POLITICI DE MEDIU
MANAGEMENT ECONOMIC
SERIA A, GRUPA 105, AN I
1
Cuprins
1. Cuprins
2.Introducere…………………………………………………………3
3.Dezvoltarea durabila. Concept. Caracteristici………………….5
4.Scurt istoric al dezvoltarii durabile..........................................11
5.Strategii de protectie a mediului.............................................13
6.Analiza comparata a strategiilor de dezvoltare durabila la nivel

international...............................................................................15
7.Strategia de dezvoltare durabila a Romaniei..........................21
8.Conservarea şi managementul responsabil al pădurilor şi al ariilor protejate

in Romania………………………………………..........................25
9.Dezvoltare durabilă în mediul rural…………………………….26
10.Bibliografie……………………………………………………….31
2
Introducere
Economia mediului constituie, in principal, o parte centrala a teoriei economice, iar

dilema umanitatii, in prezent, este cum sa se realizeze un optim intre cresterea
economica si dezvoltarea durabila, deoarece, din punct de vedere ecologic, apreciem,
ca exista doua maniere de a analiza cresterea economica si anume:
 Prin prisma tehnologiei de productie (si consumul), ce pot fi ameliorate prin:
- utilizarea progresului tehnic
- substituirea materialelor sau a procedeelor ce prezinta riscuri cu altele mai
putin periculoase
 Prin prisma necesitatii de modificare a modalitatilor de consum. In aceste
conditii este incontestabila preocuparea autoritatilor pentru problemele de
mediu, mai ales ca asistam la o constientizare a gravitatii consecintelor
negative, cu impact imediat si la termen, chiar daca in timp intervin numeroase
decizii, unele probleme fiind deja rezolvate.
Protectia mediului constituie astfel un element esential al dezvoltarii durabile
economice si o conditie a stabilitatii politice si sociale pe termen lung. Totusi, pentru
multe tari in curs de dezvoltare, aceasta tema este un lux pornind de la obiectivele
economice propuse, deoarece nu dispun de sumele necesare efectuarii unor investitii
importante pentru repararea pagubelor aduse mediului.
Conform cercetarii se considera ca multe dintre problemele de mediu se pot
rezolva prin:
- stabilirea drepturilor de proprietate incontestabile si executorii
- stabilirea regulilor ce guverneaza accesul la resurse
- utilizarea instrumentelor de actiune, printre care enumeram: masuri
reglementate( norme, amenzi sau alte sanctiuni), taxe de mediu, sisteme de
consignatie si subventii.
____________________________
(1) Politici si Strategii financiare de protectie a mediului, Ed, ASE, autor Mariana Vuta
Economia de mediu constituie o ramura importanta a stiintei economice asa
cum scria B. de Jouvenel: “ Iata cine ne indeamna sa reflectam asupra disciplinei.
3
Abia ieri, domeniul sau era definit de natura raporturilor sociale ce faceau obiectul
sau; in prezent “ca un zbor de erete”, economistii acestei generatii “colonizeaza”, am
putea spune, intrebari care nu se gaseau inainte de resortul lor; aceasta eliberare de
frontiere - care fusesera trasate conform cu obiectivul - este justificata in numele
capacitatii uneltei intelectuale”.
In acest context, economia mediului inconjurator se desfasoara in principal pe
patru mari directii:
1. Elaborarea de tehnici de valorificare in termini monetari a fenomenelor mediului
inconjurator si aplicarea analizei cost – avantaje;
2. Conceptia si punerea in rol a instrumentelor politicii mediului inconjurator. Pe
plan mondial, multi cercetatori au studiat problemele poluarii si alocarii
costurilor la scara internationala
3. Cercetarile asupra dimensiunii internationale a fenomenelor si politicilor
mediului inconjurator
4. Reflectia asupra punerii in practica a procesului “dezvoltarii durabile” pentru
protectia resurselor palnetei si pentru concilierea protectiei dezvoltarii mediului
inconjurator.
Dezvoltarea durabila. Concept. Caracteristici

4
Indiferent daca ne place sau nu, ne-am nascut cu toţii pe aceasta planeta, facand
parte din marea familie umana, şi fiecare dintre noi are acelasi drept de a trai într-un mediu
curat si de a fi sanatos, avand în acelasi timp misiunea de a lasa în urma noastra o
mostenire nealterata de actiunile noastre.
Pentru realizarea unui echilibru dinamic al nevoilor uman-sociale cu cele de eco-

sistem, printr-o politica de stimulare a creativitatii umane in gasirea unor solutii la gravele
probleme ale lumii contemporane cum ar fi: poluarea, suprapopularea, foametea, nevoia de
lociunte, perspectiva epuizarii unor resurse de materii prime si energie in urmatorii zeci de
ani ca urmare a cresterii consumului a aparut si s-a dezvolvat conceptul de dezvoltarea
durabila.(2)
Dezvoltarea durabila (sustenabila) reprezinta un model de dezvoltarea de lunga

durata in avantajul generatiei prezente si viitoare fara a afecta optiunea acesteia din urma de
a-si stabili propriile prioritati si mijloace de realizare.(2)
De-a lungul timpului, au fost elaborate numeroase definitii privind dezvoltarea
durabila, printre care:
1. « Dezvoltarea durabila corespunde cerintelor prezentului fara sa compromita posibilitatile
generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati « - Comisia Natiunilor Unite pentru
Mediul Inconjurator si Dezvoltare
2. "Durabilitatea se refera la capacitatea unei societati, ecosistem, sau orice asemenea sistem
existent de a functiona continuu intr-un viitor nedefinit fara a ajunge la epuizarea resurselor
cheie" - Robert Gilman, Presedinte Institutului
(2)Sinergetica sistemelor tehnico- economice de eco-management si capital intelectuall, Ed. ASE, Lector univ. Dr.
Cristian Silviu Banacu
5
3. "Punctul de concentrare si marimea eforturilor durabilitatii depind de conditiile locale,

inclusiv de resurse, actiuni politice, individuale si de trasaturile remarcabile ale
comunitatii. Demersurile pentru sustinerea comunitatilor au fost aplicate chestiunilor
privind expansiunea urbana, inner-city si redezvoltarea terenurilor brune, dezvoltarea
si progresul economic, conducerea (administrarea) ecosistemului, agriculturii,
biodiversity, cladiri ecologice, conservarea energiei, watershed management, si
prevenirea poluarii.Multe dintre aceste chestiuni si alte asemenea probleme ale
comunitatii nu pot fi abordate cu usurinta prin moduri sau elemnte traditionale in
societatea noastra.
4. "Multi oameni considera ca este mai bine ca astfel de probleme sa fie tratate prin
metode de abordare mai cooperante si holistice, deoarece asemenea probleme sunt
confuze, multidisciplinare, multiorganizationale, cu mize multiple si multisectoriale in
natura lor - Beth E. Lachman, Critical Technologies Institute, "Linking Sustainable
Community Activities to Pollution Prevention: A Sourcebook," April 1997.
5. "Durabilitatea este doctrina de urgenta prin care dezvoltarea si progresul economic
trebuie sa aiba loc si sa se mentina de-a lungul timpului, in limitele stabilite de
ecologie in sensul cel mai larg- prin interdependenta fiintelor umane si slujbelor lor,
biosferei si legilor fizicii si chimiei care o guverneaza... Rezulta ca protectia mediului
si dezvoltarea economica sunt intr-adevar procese antagonice" - William D.
Ruckelshaus, "Toward a Sustainable World," Scientific American, September 1989.
6. "Cuvantul durabil (de sustinere) are radacini in limba latina, « subtenir » insemnand "a
stavili/ retine" sau "a sprijini de jos". O comunitate trebuie sa fie sprijinita de jos de
catre locuitorii actuali si viitori. Unele locuri, prin combinarea specifica a
caracteristicilor fizice, culturale si poate spirituale, inspira oamenii sa aiba grija de
comunitatea lor. Acestea sunt locurile in care durabilitatea are cele mai mari sanse
de existenta (mentinere) - Muscoe Martin, "A Sustainable Community Profile," from
Places, Winter 1995.
___________________
(2)Sinergetica sistemelor tehnico- economice de eco-management si capital intelectual, Ed.
ASE, Lector univ. Dr. Cristian Silviu Banacu
6
Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cu siguranţă cea dată de
Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED) în raportul "Viitorul nostru
comun", cunoscut şi sub numele de Raportul Brundtland : „ un proces de schimbare
prin care exploatarea resurselor, orientarea investitiilor, a schimbarilor tehnologice si
institutionale se gasesc in armonie si intaresc potentialul actual si viitor al satisfacerii
nevoilor omului”.(1)
Organizatia Natiunilor Unite definea prin Raportul Brundtland(1987), cerintele
dezvoltarii durabile ca fiind realizate de:
 un sistem politic care asigura participarea efectiva a fiecarui cetatean la luarea
deciziilor;
 un sistem economic capabil sa genereze surplus si cunostinte tehnice de pe o
baza de sine statatoare;
 un sistem social capabil sa gaseasca solutii la aplanarea tensiunilor cauzate de
o dezvoltare dizarmonioasa
Dezvoltarea durabila sau sutenabila cumuleaza in fapt patru concepte ce
acopera fiecare in parte relatia mediu natural-om (conceptul de eco-dezvoltare),
relatia om- mediu artificial si natural (conceptul de dezvoltare umana), relatia
tehnologie – mediu (conceptul dezvoltarii eco- ciclice) si relatia om – tehnologie
(conceptul dezvoltarii tehnologice si al societatii informationale).
Putem distinge doua tipuri de vedere ale conceptului de dezvoltare durabila :
- o viziune economica global
- o viziune ecologica globala
Viziunea economica globala a dezvoltarii durabile : prin definitie, dezvoltarea
durabila reprezinta ansamblul conditiilor si elementelor care permit mentinere,
cresterea veniturilor si a bunastarii implicand aspecte ale vietii economice, de
exemplu: stapanirea cresterii demografice; incurajarea schimbarii termice; optimizarea
stocului factorilor ce contribuie la producerea termostarii; clasificarea resurselor
reflectand raritatea lor relativa, modificarea structurii productiei si consumului, de
maniera sa mentina la un nivel potrivit stocul de resurse rare.
Viziunea ecologica a dezvoltarii durabile implica gestiunea, mentinerea stocului
de resurse a factorilor cu productivitate cel putin constanta intr-o optica a echitatii intre
7
generatii si tari. In aceasta viziune, stocul cuprinde doua elemente diferite: stocul de
capital „artificial”, care include ansamblul termenilor si factorilor de productie produsi
de om si capitalul „natural”, resursele naturale regenerabile si neregenerabile (apa,
sol, fauna, flora).
Dimensiunea ecologica a dezvoltarii durabile, intretinerea, transmiterea
potentialului natural cer aplicarea principiilor de gestiune specifice pentru fiecare
dintre aceste componente ale capitalului global.
Dezvoltarea durabila va asigura salvarea si transmiterea in viitor a capitalului
natural din urmatoarele considerente:
 capitalul natural constituie un factor neinlocuibil al cresterii economice;
 resursele naturale sunt sursa de bunastare prin aporturile lor ( frumusetea unui
loc natural, placere, sanatate)
 aceleasi resurse sunt neregenerabile si epuizarea este iremediabila: disparitia
unei specii de animale, a unei vegetatii, a unui lac natural
 numeroase resurse care au substituibil artificial, de exemplu, ecosistemele
regulatoare: padurile tropicale, oceanele, speciile animale, vegetale care dispar
in fiecare an.
Conceptul de dezvoltare durabila, reprezinta, deci, o incercare de coexistenta
intre protectia mediului si dezvoltarea economice, intr-o optica globala si pe termen
lung. Aceasta nu este nici o doctrina, nici o teorie, cu atat mai putin o sinteza intre
economie si ecologie; este o apropiere pragmatica de punere la contributie a uneltelor
economice pentru o gestiune a planetei „ca un tata bun de familie”. Dezvoltarea
durabila este un cuvant nou pentru ideea mai veche, si de bun augur, aceea ca nu
exista economie viabila fara resurse naturale si nu exista gestionarea acestor resurse
fara rationalitatea economica.
8
In general conditiile minime pentru realizarea dezvoltarii durabile consideram

ca includ urmatoarele:
 redimensionarea cresterii economice, avand in vedere o distributie mai
echitabila a resurselor si accentuarea laturilor calitative ale productiei;
 eliminarea saraciei in conditiile satisfacerii nevoilor esentiale pentru un loc
de munca, hrana, energie, apa, locuinte si sanatate
 asigurarea cresterii populatiei la un nivel acceptabil (reducerea cresterii
demografice necontrolate)
 conservarea si sporirea resurselor naturale
 intretinerea diversitatii ecosistemelor
 supravegherea impactului dezvoltarii economice asupra mediului
 reorientarea tehnologiei si punerea sub control a riscurilor acesteia
 cresterea gradului de participare la luarea deciziilor si unificarea deciziilor
privind mediul si economia.
Dezvoltarea durabila poate fi solutie de conciliere a tuturor conflictelor cu conditia
ca interesele unanime sa convearga spre dezvoltarea umana. Investirea in
dezvoltarea umana constituie un obiectiv principal si specific tuturor economiilor cu
cresterea rapida, fiind una din cele mai eficiente cai de progres. Nou in conceptia
dezvoltarii duranile este faptul ca se acorda o atentie speciala segmentelor sarace ale
populatiei de pretutindeni.
9
Nevoile individuale(exprimate de Maslow- hrana, adapost,

transport munca, comunicare, siguranta, educatie)
Nevoia supravietuirii pentru prezenta si viitoarea
generatie
Calificare Educatie
autoexprimar viata Sanatate
e aa Protectie
Legi si
Nevoile intreprinderii: regulam Nevoile statului
profit ente bunastarea cetatenilor
materiale si energie stabilitatea macro-
crestere economica
dezvoltare dezvoltarea economica
supravietuire in sens cresterea economica
economic
Support
tehnic si
economic
Mijloace
tehnice Resurse si
legislatie
Mediul ambiant
reducerea poluarii
reducerea consumului de energie si materii
NEVOIA SUPRAVIETUIRII
Fig. 1. Dezvoltarea sustenabila( durabila) si echilibrul nevoilor

( Banacu, 1996)

Scurt istoric al dezvoltarii durabile
10
Conceptul a fost legat initial de problemele de mediu si de criza resurselor

naturale, in special a celor legate de energie de acum 30 de ani. Termenul insusi
este foarte tanar si s-a impus in vara lui 1992, dupa Conferinta privind mediul si
dezvoltarea, organizata de Natiunile Unite la Rio de Janeiro. Durabilitatea pleaca de
la ideea ca activitatile umane sunt dependente de mediul inconjurator si de resurse.
Sanatatea, siguranta sociala si stabilitatea economica a societatii sunt esentiale in
definirea calitatii vietii. Discutiile de la care s-a ajuns la dezvoltarea durabila au pornit
la inceputul anilor 70.
In 1972, Conferinta privind Mediul care a avut loc la Stockholm a pus pentru
prima data in mod serios problema deteriorarii mediului inconjurator in urma
activitatilor umane, ceea ce pune in pericol insusi viitorul omenirii.
In 1983, isi incepe activitatea Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare

(WCED), condusa de Gro Bruntland, dupa o rezolutie adoptata de Adunarea
Generala a Natiunilor Unite. Doi ani mai tarziu, este descoperita gaura din stratul de
ozon de deasupra Antarcticii si, prin Conventia de la Viena se incearca gasirea unor
solutii pentru reducerea consumului de substante care dauneaza stratului protector
de ozon care inconjoara planeta.
In 1986, la un an dupa catastrofa de la Cernobil, apare asa-numitul Raport

Brundtland, al WCED, cu titlul “Viitorul nostru comun” care da si cea mai citata
definitie a dezvoltarii durabile (“sustainable development”): „un proces de schimbare
prin care exploatarea resurselor, orientarea investitiilor, a schimbarilor tehnologice si
institutionale se gasesc in armonie si intaresc potentialul actual si viitor al satisfacerii
nevoilor omului”. Totodata, Raportul admitea ca dezvoltarea economica nu poate fi
oprita, dar ca strategiile trebuie schimbate astfel incat sa se potriveasca cu limitele
ecologice oferite de mediul inconjurator si de resursele planetei.
(3) Prioritati ale managementului de mediu, Virginia Ciobotaru, Socolescu Ana Maria, Ed. Meteor Press, 2006
In finalul raportului, comisia sustinea necesitatea organizarii unei conferinte

internationale asupra dezvoltarii durabile.
11
Astfel, in 1992, are loc la Rio de Janeiro “Summit-ul Pamantului”, la care au

participat reprezentanti din aproximativ 170 de state. In urma intalnirii, au fost
adoptate cinci conventii, dintre care doua, respectiv Conventia cu privire la
Diversitatea Biologica si Conventia Cadru cu privire la modificarile climei, au fost
semnate de catre toate tarile participante. Alte trei documente reprezinta un ghid
important pentru dezvoltarea economica mondial ulterioara si anume: Declaratia de
la Rio care contine 27 de principii referitoare la dezvoltarea durabila, Agenda 21 –
program de actiune pentru secolul 21 si Raportul pentru dezvoltare forestiera cu 15
principii care privesc protectia si utilizarea durabila a resurselor forestiere.
La 10 ani de la Conferinta de la Rio, in 2002, a avut loc, la Johannesburg,

Summitul privind dezvoltarea durabila. Fiecare dintre noi, constient sau nu, putem
contribui la dezvoltarea durabila. De fapt, putem spune ca avem o gandire durabila
atunci cand aruncam deseurile din plastic sau hartie in locurile special amenajate.
Recuperarea deseurilor menajere va deveni, probabil, aproape un reflex si in randul
romanilor, dar este un proces de durata. Sa nu uitam ca dezvoltarea durabila este,
de asemenea, un concept foarte “tanar”. Deocamdata, de reciclarea deseurilor
casnice par sa se ocupe, in prezent, doar carutasii care merg printre blocuri in
cautare de fier vechi sau alte metale. In urma cu cativa ani, printre blocuri erau
amplasate containere pentru colectarea selectiva a deseurilor – sticla, plastic, hartie,
o initiativa laudabila care nu strica sa fie reluata. La nivel industrial, lucrurile s-au
miscat mult mai repede. Astfel, multe fabrici folosesc deseuri drept combustibil, iar in
anumite localitati se încearca implementarea unor sisteme de incalzire casnica pe
baza arderii deseurilor. Companiile sunt primele care au constientizat importanta
economica (dar si ecologica) a recuperarii si refolosirii deseurilor.
Lester Brown atrage atentia, in lucrarea “Planul B 2.0” asupra conflictului dintre
civilizatia industriala si mediul ambiant si mentioneaza doua aspecte: tendinta de
epuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime si de hrana, sau
consumarea celor regenerabile intr-un ritm superior capacitatii lor de regenerare si
deteriorarea fizica si poluarea factorilor de mediu: apa, aer, sol. In acest context, el
puncteaza importanta reciclarii deseurilor. Lester Brown a creat in 1974 "Worldwatch
12
Institute" si este promotorul unor serii de studii, materializate in rapoartele anuale

privind progresele pe calea structurarii unei societati durabile: "Starea lumii" sau
"Semne vitale".
Strategii de protectie a mediului
Protecţia mediului este o problemă a tuturor; este problema pe de o parte a

dezvoltării societăţii, iar pe de altă parte a redresării, conservării şi ocrotirii mediului.
Initial notiunea de strategie de mediu a fost utilizata in domeniul militar. Prin
strategie se intelegea arta de a coordona actiunile fortelor militare, politice,
economice, morale implicate la conducerea unui razboi sau la pregatirea de aparare a
unei natiuni.
In timp notiunea s-a extins, fiind utilizata in prezent si in alte domenii:
economie, sport, finante si mai recent si in protectia mediului.
Este deja acceptat ca prin protectia mediului se intelege totalitatea actiunilor
menite sa asigure conservarea resurseor naturale si protejarea calitatii
comportamentelor mediului inconjurator. Prin strategii de protectie a mediului se
intelege arta de a coordona ansamblul actiunilor, la nivel national si la nivel local,
menite sa asigure conservarea resurselor naturale si protejarea calitatii tuturor
componentelor mediului inconjurator, precum si a mediului in ansamblu.
Modul de abordare a problematicii strategiilor de mediu poate fi perceput prin
prezentarea experientei Counitatii Europene pe aceasta directie.
Cu ocazia primei Conferinte a Natiunilor Unite privind mediul inconjurator, de la
Stockholm, din iunie 1972, Comunitatea europeana a adoptat primul Program de
Actiuni pentru Protectia Mediului pe o perioada de cinci ani( 1973-1977).
(4) Politici si Strategii de mediu, Vladimir Rojanschi, Florina Bran, Ed. Economica,2002
13
Atat primul cat si al doilea program de Actiune ( 1978-1982) au stabilit liste

detaliate de masuri ce trebuie intreprinse pentru controlul poluarii.
S-au stabilit cateva principii generale care au ramas valabile si in programele
ulterioare si care se regasesc in legislatia adoptata:
 A preveni este mai eficient decat a vindeca( remedia).
 Impactul asupra mediului trebuie lua in considerare in cea dintai faza de
conceptie a unui obiectiv sau a unei actiuni.
 Exploatarea naturii care produce dezechilibre ecologice trebuie abandonata.
 Adoptarea unei masuri trebuie sa se faca pe baza unei bune cunoasteri
stiintifice.
 Principiul „ poluator- platitor” se traduce prin suportarea costurilor de catre
poluator pentru prevenirea poluarii si remedierea pegubelor produse.
 Activitatile dintr-un stat membru nu trebuie sa produca daune mediului din alt
stat.
 Politica de protectie a mediului din statele membre trebuie sa ia in considerare
si interesele tarilor in curs de dezvoltare.
 Protectia mediului constituie o responsabilitate a tuturor, fiind necesare, in
acest scop, actiuni educationale.
 Masurile de protectie a mediului trebuie luate la „ nivel adecvat”, tinand seama
de tipul de poluare, actiunile necesare si zona geografica ce trebuie protejata.
(4) Politici si Strategii de mediu, Vladimir Rojanschi, Florina Bran, Ed. Economica,2002
14
Analiza comparata a strategiilor de dezvoltare durabila

la nivel international
1. Australia
Strategia Nationala Australiana de Dezvoltare Ecologic Durabila ( National
Strategy for Ecologically Sustainable Development) intitulata „ A conduce, organiza
si administra pentru viitor, si-a stabilit ca obiectiv dezvoltarea economic -
ecologica care are rolul de a imbunatati calitatea vietii atat in prezent cat si in viitor.
Este subliniat faptul ca procesele ecologice sunt esentiale intrucat viata depinde de
ele.
2. Uniunea Europeana
Cel de-al cincilea Program de actiune al Uniunii Europene intitulat Catre
Sustenabilitate; Catre Dezvoltarea Durabila – (Towards Sustainability), are ca
obiect principal „cresterea durabila ce tine cont de protectia mediului”. Acest
document reprezinta baza aplicarii in practica a obiectivelor stabilite la Rio in 1992
si anume: vulnerabilitatea resurselor planetei, dependenta oamenilor de existenta
acestor resurse precum si responsabilitatea gestionarii corecte a resurselor si
pentru generatiile viitoare.
3. Brazilia
Aplicarea documetului Agenda 21 privind dezvoltarea durabila in Brazilia s-a
concentrat pe urmatoarele domenii:

a) reducerea expunerii la plumb
15
b) curatarea (depoluarea) resurselor de apa potabila

c) ratificarea si implementarea Conventiei de la Basel
d) protejarea raurilor si lacurilor
Principalele cauze de degradare a mediului au fost identificate ca fiind:
a) poluarea rezidentiala si industriala produsa de concentrarile urbane in regiunile
metropolitane
b) despaduririle si degradarea solului, insotite de o agricultura intensiva cu
utilizarea fertilizatorilor agrotoxici, in special in regiunile de nord- vest si
centrale
c) lipsa unui sistem puternic si reprezentativ de protejare a ariilor vizate care sa
garanteze prezervarea bio – diversitatii.
4. Suedia
Ca urmare a Conferintei Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare( Rio de
Janeiro, 1992), Parlamentul Suedez a adoptat in 1994 documentul strategic
intitulat Catre Dezvoltarea Durabila ( Towards Sustainable Development).
In conformitate cu Agenda 21, toate autoritatile locale au inceput inca din
perioada 1992-1996 sa dezvolte programe locale de dezvoltare durabila.
In Suedia a fost elaborata de asemenea o Strategie Nationala pentru crearea
Societatii Eco- Ciclice. Sensul dat Societatii Eco-Ciclece este acela de societate
ce-si bazeaza dezvoltarea durabila pe ciclul de resuse naturale – produse –
resurse reciclate.

16
5. Olanda
Ca reactie la Raportul Brundtland(1987), Guvernul si Parlamentul Olandei, au
adoptat inca din 1989 „ Planul National al politicii de mediu”, cu aplicabilitate in
industrie si constructii. In acest plan, trei elemente sunt considerate importante:
a) ciclul materiilor prime si materialelor extractie – reciclare;
b) reducerea consumului de energie; economisirea energiei, cresterea eficientei in
utilizare, surse de energie sustenabile
c) imbunatatirea calitatii produselor cu efect in cresterea duratei de utilizare a
materiilor prime si materialelor.
Planul Guvernului Olandei privind mediul ambiant este etapizat pe trei
perioade: termen scurt (sub 5 ani), termen mediu (5-15 ani) si termen lung (pana in
2040).
In termen scurt (sub 5 ani), reziduurile existente, gunoaiele, substantele
poluante urmeaza a fi curatate. Pentru aceasta, noi tehnologii ecologice cu functii
specifice vor fi dezvoltate. In termen mediu – intre 5 pana la 15 ani, se asteapta
ca noi tehnologii, noi produse, noi procese vor fi dezvoltate. Unele dintre acestea
pot constitui noi surse de poluare. De aceea, al doilea obiectiv al politicii
tehnologice olandeze,este sa influenteze dezvoltarea acestora, astfel incat, sa aiba
un impact minim asupra mediului. Se are in vedere si faptul ca efecte adverse sa
nu apara in viitor ca urmare a uzurii tehnologice.
Strategia Olandeza pe termen lung (pana in 2040) privind politicile de mediu
se bazeaza pe Programul de Dezvoltare Tehnologica Durabila (Sustainable
Technological Development Program-STD).
Programul de dezvoltare tehnologica sustenabila (durabila) olandez cuprinde

etapele:
__________________________________
17
 Crearea unui suport social pentru incurajarea schimbarii tehnologice in

sensul ecologizarii acesteia;
 Corecta definire a problemei la nivel de sistem (transporturi, constructii,

industrie, etc.), la nivel de produs (vehicule, case etc.) sau componente de produs
(parti componente ale casei, instalatii de incalzire, energie, materiale etc.);
 Alegerea problemei de rezolvat;
 Realizarea de proiecte demonstrative (cu exemple in constructii,

transporturi, alimentatie, recreere) care se stie ca au un larg impact social.
Impactul social este important, intrucat abordarea oricarei tehnologii ce va fi
dezvoltata, trebuie sa conduca la o comunicativitate sporita intre partenerii din
industrie si intre ei si clienti;
 Crearea unui climat social in care tehnologiile sustenabile pot functiona;
 Studierea fezabilitatii tehnico-economice a tehnologiilor sustenabile;
 Cresterea increderii in capacitatea noilor tehnologii de a rezolva probleme

legate de poluare si consum de energie.
________________
18
Anticiparea reversibila (backcasting)
Avanseaza avand viziunea dinspre viitor spre prezent
1990 2040
Cultura Adapost Min.Energie
Constructii
Tehnologie Deplasare Inchiderea
Transporturi ciclurilor
Structura Imbracamint materialelor
Industrie e
Eliminarea
Agricultura Hrana poluantilor
Activitati Necesitati
Cererea de tehnologii ecologice
Fig. 2. Modelul programului olandez Dezvoltare Tehnologica

sustenabila( Sstainable Technological Development STD) dupa Design For
Environment, 1992 (2)

19
6.Statele Unite ale Americii
Consiliul SUA pentru Dezvoltare Durabila a identificat patru domenii pe care

le considera centrale pentru dezvoltarea durabila a Statelor Unite;
 Comunitati dezvoltate durabil (Sustainable Communities);
 Energie;
 Managementul protectiei resurselor naturale;
 Eco-eficienta.
Pentru transpunerea in practica a dezideratelor de dezvoltare durabila sunt
luate in considerare:
 Populatia
 Consumul
 Educatia
 Instrumente economice de stimulare a dezvoltarii durabile (exemplu: fiscalitate
preferentiala in functie de performanta ecologica) sau tehnice (orientarea
industriei spre industrii nepoluante si economice, incurajarea cercetarilor si a
descoperirilor tehnice pe acest domeniu etc.).
In 1993, SUA a adoptat Planul National de Actiune pentru Schimbarea
Climaterica (National Climate Change Action Plan), avand ca suport legal si Actul Aer
Curat (Clean Air Act) document programatic ce contine o serie de masuri propuse a fi
aplicate pe baza voluntariatului de catre firme si dezvoltarea managementului de
mediu (eco-management).

20
Strategia de dezvoltare durabila a Romaniei
Pentru Romania, acceptarea doctrinei dezvoltarii durabile nu este o optiune

benevola, ci reprezinta singura cale responsabila de proiectare a dezvoltarii pe termen
mediu si lung, in concordanta cu interesul national si cu cerintele colaborarii
internationale.
In Romania dezvoltarea durabila presupune: bogatia generatiei actuale si a
generatiilor viitoare, restructurarea continua si extinderea capitalului fizic, in acord cu
conditiile de mediu dar si cu conditiile de sanatate a populatiei, dezvoltarea capitalului
uman si social.(5)
In opinia unor autori, conjunctura actuala ce caracterizeaza tranzitia catre
economia de piata nu a favorizat includerea protectiei mediului printre criteriile de
baza ale strategiei economice de dezvoltare a Romaniei in perioada 1990 – 1999.
Argumentele au fost:
 Lipsa fondurilor investitionale pentru astfel de activitati
 Structura actuala de productie
 Lipsa interesului managerului firmelor de a se implica in activitati de protectie a
mediului si de prevenire a poluarii datorita inexistentei unor stimuli economico-
financiari sau fiscali
 Lipsa unei culturi ecologice a populatiei (in special cea urbana)
Totusi anumiti pasi s-au facut deja. Spre exemplu din punct de vedere
legislativ si al alinierii standardelor nationale si internationale.
Se pot mentiona legi cum ar fi:
(5)Ministerul Apelor si Protectiei mediului, Strategia nationala pentru dezvoltare durabila in Romania, 2000
21
Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii
teritoriale, si al zonei continentale a Romaniei
 Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei „ Delta Dunarii”
actualizata prin Legea 69/1996
 Legea nr. 58/1994 privind ratificarea Conventiei privind diversitatea biologica
semnata la Rio de Janeirola 5 iunie 1992
 Legea 137/995 Legea Protectiei Mediului
Au fost elaborate deasemenea : Strategia de Protectia Mediului, elaborata
de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, strategii sectoriale, Strategia
de Dezvoltare Umana si o Strategie de Dezvoltare Durabila a Romaniei. O
strategie importanta la nivel national in domeniul dezvoltarii durabile este Orizont
2020, strategie prin care se fixeaza scopul, obiectivele si termenele de realizare a
lor pe acest orizont de timp in Economia nationala.
In procesul de implementare a conceptului de dezvoltare durabila, se impune,
agregarea indicatorilor simpli, pentru obtinerea caracterizarii interactiunilor intre
resurse, activitatea umana si economie. Printre indicatorii utilizati in Romania
pentru dezvoltare durabila se numara: PIB/cap de locuitor, rata de investitii,
cheltuieli cu protectia mediului, rata de somaj, indicele dezvoltarii umane.
Intreaga dezvoltare a Romaniei din ultimul deceniu este caracterizata si
influentata de procesul, inceput dupa 1989, tranzitiei de la vechiul sistem la altul
nou, de la economia de comanda, supracentralizata la economia de piata, de la
statul comunist la statul democratic de drpt, de la structurile bazate pe proprietatea
colectivista la cele intemeiate pe proprietatea privata.
Evolutia principalilor indicatori economici si sociali in primul deceniu al
tranzitiei demonstreaza ca starea actuala a Romaniei nu perminte finantarea
actiunilor de reconstructie ecologica si de protectie a mediului la nivel real. In acest
sens, principalul indicator macroeconomic este produsul intern brut, care a evoluat
astfel:
22
Indicator 1999 2000 2001 2002 2003 2004

PIB( mld. USD) 34,08 32,5 35,5 38,59 42,12 46,5
Fig. 3. Evolutia PIB in perioada 1999 – 2004 (1)
In perspectiva, dezvoltarea durabila a societatii romanesti este dependenta de

ritmul de crestere a PIB in corelatie cu evolutia sa demografica, ca si de restructurarea
economiei in concordanta cu tendintele economiei mondiale.
Ritm mediu anual neceasr de

PIB pe loc. In Romania in US$ PPC crestere a PIB in Romania
% din media conform scenariilor UE Conform scenariilor UE(%)

UE
DO Di Do DI
80 26.120 30.880 9,2 10,0
70 22.890 27.020 8,4 9,3
60 19.620 23.160 7,6 8,5
50 16.350 19.300 6,6 7,5
40 13.080 15.440 5,4 6,3
30 9.810 11.580 3,9 4,8
Fig.4 . Nivelul si dinamica PIB pe locuitor in Romania(1)
Conform conditiilor prezentate Romania a intampinat greutati in ceea ce

priveste redresarea factorilor de mediu, privatizarea si atragerea capitalului strain,
care, in conditii avantajoase ar putea constitui solutia pentru reconstructia ecologica.
Resursele de materii prime neregenerabile ale Romaniei au fost si sunt inca
exploatate si prelucrate cu tehnologii care au condus la poluarea intensa a unor zone
din tara ; extractia si folosirea combustibilor fosili (carbunele, titeiul), exploatarile
miniere, precum si industria siderurgica si metalurgica, industria energetica, industria
chimica,etc.
23
Conservarea si valorificarea eficienta si ecologica a resurselor energetice

prezinta o importanta majora prioritara, deoarece poluarea produsa de activitatea
energetica este responsabila de existenta poluantilor in proportie de peste 50%
la emisiile de metan si monoxid de carbon, 97% emisiile de dioxid de sulf.
In privinta conservarii resurselor energetice, se actioneaza pe linia
retehnologizarii unitatilor de extractie si prelucrare, inchiderea celor ineficiente,
folosirea cu randamente ridicate a materiilor prime energetice.
Elaborarea si aplicarae politicilor de mediu in Romania a impus o corecta
fundamentare a acestora., lunadu-se in considerare mai multe aspecte :
 Elaborarea si aplicarea politicilor de mediu pe baza caracteristicilor
temporale si spatiala. Stabilirea rolului tehnologiei si a politicilor de
cercetare- dezvoltare
 Coordonarea internationala si competitivitatea

 Echitatea la nivel international si national
 Formarea pretului si politica monetara ; stabilirea instrumentelor de
interventie in realizarea politicilor de mediu.
24
Conservarea şi managementul responsabil al pădurilor

şi al ariilor protejate in Romania
În România, există peste 250,000 ha. de păduri virgine (cea mai mare
suprafaţă din Europa, după Rusia), iar majoritatea pădurilor sunt încă păduri
naturale.
Unul dintre obiectivele principale ale proiectelor din domeniul forestier este
conservarea acestor zone promovând, în acelaşi timp, un management forestier
durabil, care să aducă beneficii pe termen lung atât oamenilor, cât şi mediului
înconjurător. Programul implică informarea şi participarea proprietarilor şi
administratorilor de păduri, de stat şi private, precum şi a reprezentanţilor
companiilor din industria lemnului în sesiuni de pregătire şi specializare.
Rezultate obţinute:
 17.000 hectare pădure deţinute de 9 comunităţi au primit certificarea FSC de grup;
 certificarea FSC a primei păduri private din România, în jud. Vrancea;

 înfiinţarea Centrelor de Informare pentru Certificare Forestieră;
 elaborarea unui set de instrumente pentru pădurile cu valoare ridicată de
conservare, adaptată la situaţia locală, pe care Regia Naţională a Pădurilor (RNP)
le-a utilizat pentru certificarea FSC a 1.000.000 hectare de pădure aflate în
proprietatea statului; RNP s-a angajat să supună certificării toate cele 4.000.000
hectare de pădure deţinute, acţiune ce va servi ca exemplu pentru alte state din
regiune;
 instruirea a peste 600 de persoane (proprietari de pădure, angajaţi ai structurilor
de stat cu responsabilităţi în domeniu, reprezentanţi ai companiilor din industria
lemnului) în certificarea forestieră şi gospodărirea durabilă a pădurilor;
 identificarea principalelor presiuni şi ameninţări la care sunt supuse ariile protejate
din România, prin aplicarea metodologiei RAPPAM;
25
Activităţile derulate în prezent în România cuprind:
 management forestier responsabil;
 implementarea legislaţiei europene în teren.
Dezvoltare durabilă în mediul rural
Zonele rurale şi agricole reprezintă una dintre cele mai semnificative contribuţii
privind capitalul natural, moştenirea culturală şi coeziunea socială pe care România
o aduce Uniunii Europene. În România, terenul agricol reprezintă 62.4% din
suprafaţa totală a ţării.
Proiectele din acest domeniu urmăresc conservarea zonelor agricole cu

valoare naturală ridicată, a habitatelor naturale şi semi-naturale din mediul rural,
precum şi dezvoltarea durabilă în comunităţile rurale prin încurajarea practicării
activităţilor tradiţionale şi a eco-turismului.
Dezvoltarea durabilă a agriculturii se bazează pe respectarea

următoarelor principii:
 crearea unui sector agricol competitiv, care să facă faţă concurenţei
acerbe de pe piaţa mondială, inclusiv a U. E.;
 utilizarea de metode şi practici de producţie, care să asigure protejarea
mediului natural, apte să asigure obţinerea de produse agroalimentare de
calitate şi sănătoase;
26
 diversificarea formelor de practicare a activităţilor agricole, prin luarea în

considerare a tradiţiilor, specificului local, susţinerea activităţilor în spaţiul
rural şi menţinerea populaţiei existente în comunităţile rurale, îndeosebi a
tineretului şi femeilor;
 recunoştinţa faţă de producătorii agricoli pentru contribuţia lor la progresul
economic;
 conservarea şi revigorarea resurselor naturale şi a patrimoniului cultural,
menţinerea calităţii peisajului natural;
 conştientizarea populaţiei rurale privind protecţia mediului, implicarea
activă a acesteia în actul decizional şi în activităţile ce se derulează în
spaţiul rural, prin formarea şi afirmarea conştiinţei economice şi ecologice;
 egalitate de şanse între sexe.
În ţara noastră, agricultura reprezintă unul din cele mai importante
subsisteme ale economiei naţionale, care are un rol decisiv în asigurarea
securităţii alimentare a populaţiei, prin punerea la dispoziţie a produselor
agroalimentare în cantităţi optime satisfacerii necesităţii stringente, de calitate şi
curate, la preţuri rezonabile.
În perspectiva integrării agriculturii româneşti în structurile agrare
comunitare, în anul 2007, în condiţiile îndeplinirii exigenţelor impuse de U.E., au
fost stabilite 5 axe :
AXA 1. Realizarea unui amplu program de investiţii în agricultură, dezvoltare
rurală şi îmbunătăţiri funciare, din fonduri externe şi naţionale, pentru dezvoltarea
durabilă a agriculturii ;
AXA 1. Realizarea unui amplu program de investiţii în agricultură, dezvoltarea
rurală şi îmbunătăţiri funciare, din fonduri externe şi naţionale, pentru dezvoltarea
durabilă a agriculturii
Obiective:
 consolidarea şi dezvoltarea Agenţiei SAPARD şi pregătirea pentru
implementarea noilor măsuri de dezvoltare rurală aplicate după aderare ;
 preluarea acquis-ului comunitar în domeniul dezvoltării rurale;
27
 consolidarea şi dezvoltarea zonelor defavorizate pentru accesarea

fondurilor structurale.
AXA 3. Organizarea noilor structuri instituţionale cerute de integrarea europeană;
definitivarea şi implementarea noilor politici agricole, structuri şi sisteme
subsectoriale.
Obiective:
 consolidarea structurilor administrative, dezvoltarea capacităţii pentru
analiza economică, politică şi dezvoltarea legislativă, în vederea alinierii
la noile evoluţii ale PAC;
 consolidarea armonizării legislative, a cadrului instituţional şi a
infrastructurii pentru determinarea calităţii în sectorul fructelor şi
legumelor;
 consolidarea subsectorului vitivinicol;
 consolidarea pieţei de produse piscicole şi de acvacultură.
AXA 4. Organizarea şi funcţionarea instituţiilor şi sistemelor necesare pentru
FEOGA.
AXA 5. Siguranţa alimentară, cerinţe veterinare şi fitosanitare.
În anul 2004, pentru agricultură şi silvicultură s-au asigurat surse de finanţare şi
investiţii de la bugetul de stat, credite externe, proprii, extrabugetare etc. care se
cifrează la 3521,791 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creştere de 12,8 ori mai mare,
comparativ cu cele din anul 2003.
În perioada 2001-2003 s-au derulat proiecte Phare pentru pregătirea
agriculturii româneşti la cerinţele U.E., care însumează 36,4 milioane Euro. Aceste
proiecte au vizat următoarele obiective:
■ politica agricolă şi de dezvoltare rurală la nivel naţional şi regional, căreia i s-au
alocat 4,0 milioane Euro şi s-a concretizat în:
• armonizarea legislativă şi construcţia instituţională;
• investiţii;
• asistenţă tehnică;
■ întărirea capacităţii administrative fitosanitare, căreia i-au fost destinate fonduri care
însumează 12,75 milioane Euro, concretizate în:
28
• armonizarea legislativă şi construcţia instituţională;

• investiţii;
• asistenţă tehnică;
Specificare Număr % din total

Total 3557505 100
Angajat 215371 6,1
Angajator 3104 0,1
Lucrător independent 1825209 51,3
Lucrător familial neplătit 1495679 42,0
Membru al unei cooperative 18142 0,5
Fig. 5. Populaţia angajată în agricultură, din punctul de vedere al statutului
profesional,
în anul 2002
29
Specificare UM Anii
2000 2001 2002 2003
1. Suprafaţa totală, d. c.: ha 17438 28800 43850
Cereale ha 4000 8000 12000
Culturi furajere şi păşuni ha 9300 14000 20000
Oleaginoase şi proteice ha 4000 6300 10000
Legume ha 38 100 700
Fructe (vişine, cireşe) ha - - 50
Fructe de pădure (zmeură, afine, ha 50 100 300
nuci)
Alte culturi ha 50 300 800
2. Animale total, d. c.:
Vaci lapte cap. 2500 3000 5000
Oi lapte cap. 7600 10000 15000
Găini ouătoare cap. 2000 4000
Fig. 6. Evoluţia suprafeţelor certificate şi a efectivelor de animale
în agricultura ecologică
30
Bibliografie
1. Politici si strategii financiare de protectie a mediului, Mariana Vuta, editura

ASE, Bucuresti, 2004
2. Sinergetica sistemelor de eco-management si capital intelectual, Cristian

Silviu Banacu, editura ASE, Bucuresti ,2004
3. Prioritati ale managementului de mediu, Ciobotaru Virginia, Socolescu Ana

Maria, editura Meteor Press, Bucuresti, 2006
4. Politici si strategii de mediu, Vladimir Rojanschi, Florina Bran, Editura

Economica, Bucuresti, 2002
5. Ministerul Apelor si Protectiei mediului, Strategia nationala pentru dezvoltare

durabila in Romania, 2000
6. http://www.google.ro/
31

Dezvoltarea Durabila Strategii Politici de Mediu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dezvoltarea Durabila Strategii Politici de Mediu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

3.Dezvoltarea durabila. Concept. Caracteristici………………….5

4.Scurt istoric al dezvoltarii durabile..........................................11

5.Strategii de protectie a mediului.............................................13

6.Analiza comparata a strategiilor de dezvoltare durabila la nivel

7.Strategia de dezvoltare durabila a Romaniei..........................21

8.Conservarea şi managementul responsabil al pădurilor şi al ariilor protejate

9.Dezvoltare durabilă în mediul rural…………………………….26

Economia mediului constituie, in principal, o parte centrala a teoriei economice, iar

Dezvoltarea durabila. Concept. Caracteristici

Pentru realizarea unui echilibru dinamic al nevoilor uman-sociale cu cele de eco-

Dezvoltarea durabila (sustenabila) reprezinta un model de dezvoltarea de lunga

3. "Punctul de concentrare si marimea eforturilor durabilitatii depind de conditiile locale,

In general conditiile minime pentru realizarea dezvoltarii durabile consideram

Nevoile individuale(exprimate de Maslow- hrana, adapost,

Fig. 1. Dezvoltarea sustenabila( durabila) si echilibrul nevoilor

(2)Sinergetica sistemelor tehnico- economice de eco-management si capital intelectual, Ed.

Scurt istoric al dezvoltarii durabile

Conceptul a fost legat initial de problemele de mediu si de criza resurselor

In 1983, isi incepe activitatea Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare

In 1986, la un an dupa catastrofa de la Cernobil, apare asa-numitul Raport

In finalul raportului, comisia sustinea necesitatea organizarii unei conferinte

Astfel, in 1992, are loc la Rio de Janeiro “Summit-ul Pamantului”, la care au

La 10 ani de la Conferinta de la Rio, in 2002, a avut loc, la Johannesburg,

Institute" si este promotorul unor serii de studii, materializate in rapoartele anuale

Strategii de protectie a mediului

Protecţia mediului este o problemă a tuturor; este problema pe de o parte a

Atat primul cat si al doilea program de Actiune ( 1978-1982) au stabilit liste

Analiza comparata a strategiilor de dezvoltare durabila

(2)Sinergetica sistemelor tehnico- economice de eco-management si capital intelectual, Ed.

a) reducerea expunerii la plumb

b) curatarea (depoluarea) resurselor de apa potabila

(2)Sinergetica sistemelor tehnico- economice de eco-management si capital intelectual, Ed.

Programul de dezvoltare tehnologica sustenabila (durabila) olandez cuprinde

 Crearea unui suport social pentru incurajarea schimbarii tehnologice in

 Corecta definire a problemei la nivel de sistem (transporturi, constructii,

 Alegerea problemei de rezolvat;

 Realizarea de proiecte demonstrative (cu exemple in constructii,

 Crearea unui climat social in care tehnologiile sustenabile pot functiona;

 Studierea fezabilitatii tehnico-economice a tehnologiilor sustenabile;

 Cresterea increderii in capacitatea noilor tehnologii de a rezolva probleme

Anticiparea reversibila (backcasting)

Avanseaza avand viziunea dinspre viitor spre prezent

Cererea de tehnologii ecologice

Fig. 2. Modelul programului olandez Dezvoltare Tehnologica

(2)Sinergetica sistemelor tehnico- economice de eco-management si capital intelectual, Ed.

6.Statele Unite ale Americii

Consiliul SUA pentru Dezvoltare Durabila a identificat patru domenii pe care

(2)Sinergetica sistemelor tehnico- economice de eco-management si capital intelectual, Ed.

Strategia de dezvoltare durabila a Romaniei

Pentru Romania, acceptarea doctrinei dezvoltarii durabile nu este o optiune

Indicator 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Fig. 3. Evolutia PIB in perioada 1999 – 2004 (1)

In perspectiva, dezvoltarea durabila a societatii romanesti este dependenta de

Ritm mediu anual neceasr de

% din media conform scenariilor UE Conform scenariilor UE(%)

Fig.4 . Nivelul si dinamica PIB pe locuitor in Romania(1)

Conform conditiilor prezentate Romania a intampinat greutati in ceea ce

Conservarea si valorificarea eficienta si ecologica a resurselor energetice

 Coordonarea internationala si competitivitatea

Conservarea şi managementul responsabil al pădurilor

 17.000 hectare pădure deţinute de 9 comunităţi au primit certificarea FSC de grup;

 certificarea FSC a primei păduri private din România, în jud. Vrancea;