UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR A BANATULUI TIMIOARA FUNDAIA PROAGRO

REVIZUIREA PLANULUI JUDEEAN DE GESTIONARE A DEEURILOR

TIMIOARA 2008

Preedinte Fundaia PROAGRO Prof. dr. Alexandru Moisuc

CUVNT NAINTE

Situatia actual necorespunztoare n ceea ce privete managementul deeurilor n Judeul Timi este o provocare pentru o schimbare. Aceasta poate fi adus sub control prin eforturile concertate i participarea tuturor factorilor interesai n implementarea unui Plan Integrat de Manegement al Deeurilor. Acest Plan ofer o apropiere coerent i efectiv fa de problemele judeene din domeniul deeurilor. Eforturile privind implementarea Planului vor fi descrise ulterior. PJGD introduce conceptul de soluii eficiente din punct de vedere al costurilor n managementul deeurilor. Recenta introducere a ambalajelor PET a condus la scderea costurilor i asigura ambalare corespunztoare pentru multe lichide i buturi utilizate i consumate zilnic, dar a devenit problematic colectarea i eliminarea acestora, costurile de colectare i reciclare fiind relativ ridicate. Acum, un val de PET-uri i alte tipuri de ambalaje similare au umplut inutil depozitele i totodat au devenit omniprezente i neplcute n peisaj pentru toat lumea. n afar de aceasta, o mare cantitate de deeuri este eliminat inutil, o bun parte putnd fi reciclate sau reutilizate dac s-ar organiza sisteme adecvate de colectare separat i sortare. n consecin, deeuri ca de exemplu articole din gospodrii, ambalajele de sticl, hrtia i cartonul, deeurile textile, recipientele de aluminiu, chiar i PET-urile care pot fi colectate pentru a fi reciclate se amestec i se pierd iremediabil prin amestecare cu deeurile menajere. Alte deeuri, cum sunt cele din construcii i demolri, din grdini, de echipamente electronice i electrice, de vehicule scoase din uz, deeurile periculoase din deeurile menajere, anvelope uzate i acumulatori nu-si au locul n depozite ci trebuie colectate separat i reciclate prin faciliti adecvate i specializate de dezmembrare. Sunt utilizate tehnologii moderne n sensul creerii unor depozite mai sigure i cu efecte de protecie a mediului. Simpla sortare, n propria gospodrie, a numeroase fraciuni reciclabile de deeuri sau simpla compostare a deeurilor biologice i a

deseurilor din grdini sunt doar unele posibiliti uor de realizat printr-o contientizare eficient a procesului de colectare selectiv a deeurilor. Menionm faptul c PJGD urmeaz cerinele impuse de legislaia romneasc privind Strategia Naional de Gestionare a Deeurilor si se supune procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

Vicepreedinte, Prof. dr. ing. Adam Crciunescu

CUPRINS
CAPITOLUL I INTRODUCERE............................................................................................................. 1.1. Baza legala a PJGD............................................................................................................... 1.2. Evaluarea strategica de mediu............................................................................................. 1.3. Scopul si limitele Planului Judetean de Gestiune a Deseurilor........................................ 1.4. Categorii de deseuri care fac obiectul PJGD...................................................................... 1.5. Structura PJGD..................................................................................................................... 1.6. Orizontul de timp al PJGD................................................................................................... 1.7. Necesitatea Planului Judeean privind Gestionarea Deseurilor (PJGD)......................... CAPITOLUL II SITUAIA EXISTENT.................................................................................................. 2.1. Privire generala..................................................................................................................... 2.1.1. Prezentarea generala a judetului timis.................................................................................................... 2.1.1.1. Caracterizare geografica...................................................................................................................... 2.1.2. Utilitati................................................................................................................................ 2.1.3.Aspecte socio-economice..................................................................................................... 2.2. Gestionarea deeurilor n judeul timi.............................................................................. 2.2.1. Generarea deseurilor ............................................................................................................. 2.2.2. Colectarea si transportul deseurilor municipale.................................................................. 2.2.2.1. Sortarea deseurilor............................................................................................................. 2.2.2.2. Valorificarea deseurilor municipale rezultate din colectare selectiva la sursa.................................................................................................................................................................. 2.2.3. Tratarea deseurilor in vederea valorificrii sau eliminarii............................................................................................................................................................. 2.2.3.1. Compostarea deseurilor biodegradabile.............................................................................. 2.2.3.2. Tratare mecano biologica................................................................................................. 2.2.3.3. Tratarea termica................................................................................................................... 2.2.4. Eliminarea deeurilor.............................................................................................................. CAPITOLUL III. OBIECTIVE SI TINTE PRIVIND MANAGEMENTUL DESEURILOR................................................. CAPITOLUL IV PROGNOZA PRIVIND GENERAREA SI COLECTAREA DEEURILOR........................................... 4.1 Tendina factorilor relevani pentru evoluia generrii deeurilor............................................................................................................................................................ 4.2 Planificarea deseurilor municipale.......................................................................................... 48 48 50 1 1 1 1 2 3 4 4 5 5 5 6 20 24 27 28 33 37 37 38 40 40 40 41 43

4.3. Planificarea altor fracii de deeuri ................................................................................... 4.3.1. Planificarea fraciei de deeuri de ambalaje......................................................................... 4.3.2. Planificarea fraciei de deeuri biodegradabile.................................................................... 4.4 inte propuse........................................................................................................................

51 51 53 54 55 58 59

4.4.1. Colectarea deeurilor municipale solide............................................................................... 4.4.2. Recuperarea i reciclarea deeurilor de ambalaje................................................................ 4.4.3. Reducerea cantitii de deeuri biodegradabile.................................................................... CAPITOLUL V FLUXURI SPECIALE DE DESEURI.......................................................................................................... 5.1.Deseuri periculoase din deeurile municipale........................................................................ 5.2 Deeuri de echipamente electrice i electronice...................................................................... 5.3. Vehicule scoase din uz............................................................................................................. 5.4. 5.5. Capitolul VI. EVALUAREA ALTERNATIVELOR TEHNICE......................................................................................... 6.1 Domenii de decizie in gestionarea deseurilor.......................................................................... 6.2 Privire general asupra alternativelor tehnice....................................................................... 6.2.1 Tendine generale n tehnologia tratrii deeurilor...................................................................... 6.2.2.Tendine privind metoda reducerii deeurilor biodegradabile..................................................... 6.2.3 Tendine ale gestionrii deeurilor provenite din materiale de ambalaj................................................................................................................................................................. 6.3. Tratare i valorificare........................................................................................................... 6.3.1. Eliminarea................................................................................................................................ 6.3.2. Alternative tehnice de tratare a deseurilor biodegradabile ..................................................... Deeuri provenite din construcii i demolri ................................................................... Namoluri rezultate de la staiile de epurare oreneti....................................................

60 60 66 69 72 74

77 82 84 84 86 87 88 91 92

6.4. Colectarea i sortarea.............................................................................................................. 6.5 Tratarea i depozitarea deeurilor biodegradabile................................................................ 6.6 Eliminarea Deeurilor: Depozite Ecologice............................................................................. CAPITOLUL VII CAPACITI NECESARE MANAGEMENTULUI DEEURILOR........................................................ 7.1. Colectare i transport............................................................................................................... 7.2. Tratare i valorificare.............................................................................................................. 7.3. Eliminarea.................................................................................................................................

103 107 108

109 109 113 116

CAPITOLUL VIII EVALUAREA COSTURILOR PENTRU JUDEUL TIMI.................................................................... 8.1.Costurile investiiilor judeene de gestiune a deeurilor........................................................ 8.2. Implicaiile investiiilor propuse prin prisma disponibilitii de plat a populaiei............................................................................................................................................................. 8.3 Nivelurile tarifelor deja existente ............................................................................................ CAPITOLUL IX MSURI DE IMPLEMENTARE.................................................................................................................... CAPITOLUL X MONITORIZARE............................................................................................................................................ ANEXA................................................................................................................................................................ 124 124 127 128 132 141 155

CAPITOLUL I INTRODUCERE

1.1. Baza legala a PJGD Conform Legii nr. 27/2007 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 61/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, planul judetean de gestionare a deseurilor se elaboreaza de catre consiliul judetean in colaborare cu agentia judeteana pentru protectia mediului si sub coordonarea agentiei regionale pentru protectia mediului. La elaborarea PJGD s-a avut n vedere Metodologia pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, aprobata prin Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 951/2007. In urma comandei Consiliului Judetean Timis, nr. 4070 din 25.03.2008 a fost desemnata in vederea realizarii Planului Judetean de Gestiune a Deseurilor pentru judetul Timis, fundaia PROAGRO. 1.2. Evaluarea strategica de mediu Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor a fost elaborat in conformitate cu principiile si obiectivele Planului National de Gestionare a Deseurilor si a Planului Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 5 Vest aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor si ministrului integrarii europene nr. 1364/14.12.2006 respectiv nr. 1499/21.12.2006. La elaborarea PJGD s-a avut n vedere Metodologia pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, aprobata prin Ordinul MMDD nr. 951/2007. Deasemenea s-a tinut cont de toata legislatia romana in vigoare din domeniul gestionarii deseurilor, precum si legislatia conexa. Anexa 1 contine o trecere n revista a legislatiei specifice europene si a legislatiei nationale transpuse. 1.3. Scopul si limitele Planului Judetean de Gestiune a Deseurilor Planurile de gestionare a deseurilor au un rol cheie in dezvoltarea unei gestionari durabile a deseurilor, prin care sa se asigure indeplinirea obiectivelor si tintelor in conformitate cu obiectivele si 1

tintele Planului National de Gestionare a Deseurilor, ale Planului Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 5 Vest si ale legislatiei nationale si europene in domeniu . Principalul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deseuri si optiunile de gestionare a acestora. PJGD pentru judetul Timis are ca scop: Definirea obiectivelor si tiintelor judetene n conformitate cu obiectivele si tintele Planului Regional si National de Gestionare a Deseurilor Abordarea tuturor aspectelor privind gestionarea deseurilor municipale la nivel judetean. S serveasc ca baz pentru stabilirea necesarului de investitii si a politicii n domeniul gestionrii deseurilor, pentru realizarea si sustinerea sistemelor de management integrat al deseurilor la nivel judetean. S serveasc ca baz pentru elaborarea proiectelor pentru obtinerea de finant ri. Nu fac obiectul PJGD, urmtoarele elemente: Studiile de Fezabilitate; Proiectele tehnice, stabilirea amplasamentelor, sau calculul costurilor de executie; Evaluarea Impactului asupra Mediului; Detaliile procedurilor de operare. 1.4. Categorii de deseuri care fac obiectul PJGD Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, aprobata prin Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 951/2007, deseurile care fac obiectul PJGD sunt deseurile municipale nepericuloase si periculoase din deseurile municipale (deseurile menajere si asimilabile din comert, industrie si institutii), la care se adauga alte cateva fluxuri speciale de deseuri: deseurile de ambalaje, deseurile din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti, vehicule scoase din uz si deseuri de echipamente electrice si electronice. In tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deseuri impreuna cu codurile conform Listei europene a deseurilor si HGG nr. 856/2002 privin evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

Tip de deseu

Cod deseuri (Lista europeana a deseurilor; HG 856/2002) 20

Deseuri periculoase si nepericuloase municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert industrie; institutii) inclusiv fractiile colectate separat: fractii colectate separat (cu exceptia 15 01) deseuri din gradini si parcuri (incluzand deseuri din cimitire) alte deseuri municipale (deseuri municipale amestecate, deseuri din piete, deseuri stradale, deseuri voluminoase etc.)

20 01 20 02 20 03 15 01 17 01; 17 02; 17 04 19 08 05 16 01 06 20 01 21*; 20 01 23*; 20 01 35*;20 01 36

Deseuri de ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectate separat) Deseuri din constructii si demolari Namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti Vehicule scoase din uz Deseuri de echipamente electrice si electronice

1.5. Structura PJGD Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru judetul Timis a fost structurat dupa cum urmeaza: Capitolul 1. Introducere Capitolul 2. Prezentarea situatiei existente Capitolul 3. Obiective si Tinte judetene de Gestionare a Deseurilor Capitolul 4. Prognoza de Generare a Deseurilor Municipale si a Deseurilor de Ambalaje Capitolul 5. Fluxuri Specifice de Deseuri (situatia existenta, metode de gestionare): Deseuri periculoase din deseuri municipale; Deseuri de echipamente electrice si electronice; Vehicule scoase din uz; Deseuri din constructii si demolari; Namoluri rezultate de la statiile de epurare orasenesti.

Capitolul 6. Evaluarea Alternativelor Tehnice Capitolul 7.Calculul Capacitatilor Necesare pentru Gestionarea Deseurilor Municipale 3

Capitolul 8. Estimarea Costurilor Capitolul 9. Masuri de implementare (Plan de Actiune) Capitolul 10. Plan de monitorizare Anexe 1.6. Orizontul de timp al PJGD Orizontul de timp al PJGD este 2005 2013.Anul 2005 este considerat an de referinta. Revizia planului final este programata, conform cerintelor legale in vigoare, periodic o data la 5 ani de la elaborarea planului. In acest timp, pana la revizuire, se vor desfasura proiecte pilot care vor oferi informatii detaliate in ceea ce priveste fezabilitatea tehnologiilor propuse. 1.7. Necesitatea Planului Judeean privind Gestionarea Deseurilor (PJGD) PJGD Timis este un instrument n completarea Planului Regional de Gestionare a Deseurilor (PRGD) Timis, care este cerut de catre Uniunea Europeana ca si instrument de planificare pe baza caruia se poate obtine asistenta financiara si suport din partea UE. Este necesar sa se asigure ca tintele UE si nationale vor fi atinse si se vor identifica solutiile durabile adaptate la conditiile specifice locale. PJGD Timis asista consiliul judeean in proiectarea fluxului de deseuri prin: - viziune globala asupra etapelor din gestiunea deseurilor, care mai departe ajuta la identificarea lipsurilor si punctelor slabe ale sistemului care urmeaza a fi rezolvate prin planificare integrata; - identificarea solutiilor durabile din punct de vedere economic si ecologic, adaptate la conditiile locale specifice.

CAPITOLUL II SITUAIA EXISTENT

2.1. PRIVIRE GENERALA 2.1.1. PREZENTAREA GENERALA A JUDETULUI TIMIS Judetul Timis este situat in centrul Euroregiunii Dunare-Mures-Tisa-Cris, in regiunea de dezvoltare a Romaniei Vest alaturi de judetele Arad, Hunedoara si CarasSeverin. Suprafata ocupata este de 8696,7 kmp, ceea ce reprezinta 3,65% din suprafata tarii, ocupnd ca ntindere locul I pe tara. Situat in vestul tarii, se invecineaza cu Ungaria in partea de nord- vest intre localitatile Nadlac si Beba-Veche, 18 km din aceasta frontiera fiind pe raul Mures.La sud-vest intre Beba-Veche si Latunas se invecineaza cu Republica Serbia si Muntenegru., la est se margineste cu judetul Hunedoara, la sud-est cu judetul Caras Severin si la nord cu judetul Arad. Punctele extreme ale judetului sunt cuprinse intre coordonatele 20 o16 (Beba Veche) si 22o33 (Poieni) longitudine estica , 45o11 (Latunas) si 46o11 (Cenad) latitudine nordica. n functie de punctele de trecere a frontierei, distanta medie pna la capitalele celor doua tari nvecinate, Belgrad si Budapesta, este de 170 si, respectiv, de 300 Km. Viena se afla la aproximativ aceeasi distanta ca si Bucurestiul - 550 km.Forma de relief predominanta este sesul, cu 75,9% din suprafata, urmat de dealuri -7,2%, deal-munte -7,3%, ses-deal - 6,3% si munti 3,3%. Altitudinea maxima corespunde culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Rusca, culminand cu Varful Pades 1374 m. Tabel 1. Suprafata judetului
Suprafata totala suprafata agricola paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera ape si balti alte suprafete km2 8.696,70 7.004,77 1.090,57 157,75 443,56 % 100% 80,54 12,54 1,82 5,10

Sursa: Statistica teritoriala

2.1.1.1. Caracterizare geografica Geologie-hidrologie Relieful Banatului, implicit a judetului Timis, se caracterizeaza printr-o mare complexitate de forme morfologice, cu structuri geologice si evolutii paleogeografice specifice, legate de geneza in timp si in spatiu a partii de vest a tarii. Aspectul general este de cuveta, cu o campie larg deschisa spre vest, flancata de dealuri si munti in est. Cea mai extinsa forma de relief a judetului o reprezinta campia, urmata de dealuri piemontane si in partea estica de munti. Campia este o unitate de relief de origine exclusiv acumulativa. Peste un fundament cristalin, faliat si scufundat in badenian s-a asezat o cuvertura sedimentara pliocen-cuaternara de grosimi variabile, formata dintr-o succesiune de depozite fluvio-lacustre (argile, nisipuri, pietrisuri). Deasupra acestora s-au depus materiale aluvio-proluviale pleistocene sub forma unui intins con de dejectie cu grosimi de pana la 50-80 m, iar in partea superioara, depozite loessoide, nisipuri sau argile. Retragerea domeniului lacustru, consecinta directa a miscarilor de ridicare ritmica a muntilor si dealurilor vecine precum si a miscarilor de subsidenta din centrul Campiei Dunarii de mijloc, a determinat etajarea Campiei Banatului, rezultand o treapta inalta, pleistocena, in vecinatatea dealurilor, o treapta joasa , de divagare, holocena si o zona de lunca, cu un relief tanar, putin evoluat. Dealurile Banatului s-au individualizat prin acumularea unor groase depozite sedimentare cu alcatuiri granulometrice diferite, aduse si depuse de raurile care coborau din munti. Prin pozitia lor periferica zonei montane, prin structura depozitelor si prin altitudine (200-400 m) ele constituie unitati geomorfologice bine individualizate, prin intermediul carora se face tranzitia spre domeniul campiilor. In cadrul judetului sunt prezente Dealurile Lipovei (in nord-est), Dealurile Poganisului (in sud-est) si Dealurile Surducului (in est) cu doua subdiviziuni, Dealurile Fagetului si Dealurile Lugojului. Muntii sunt prezenti doar in extremitatea estica a judetului pe o suprafata redusa. Fiecare treapta altitudinala este compartimentata in mai multe masive muntoase de catre o serie de vai adanci, sau de accentuate denivelari tectonice, fapt ce explica numarul mic de asezari permanente si extindere accentuata a domeniului forestier. Muntii Poiana Rusca sunt

bine reliefati la sud si vest de doua culoare tectonice (Bistra si Timis). Morfologic se prezinta sub forma unei culmi inalte, cristaline, orientate est-vest, inconjurate de intinse suprafete de nivelare. Diversitatea litologica imprima si o varietate de soluri, cu spodosoluri si cambisoluri in centru si vest si brune rendzinice, rendzine, in sud. Altitudinea maxima a judetului este de 1380 m in Varful Pades. Hidrogeologia

Adancimea la care se gaseste nivelul freatic constituie in general si un criteriu de separare a unitatilor geomorfologice si se suprapune peste acestea. In cadrul fiecarei unitati, nivelul primului strat de apa este influentat de densitatea retelei hidrografice, de adancimea si influenta albiilor, de grosimea stratelor permeabile, etc. Apele freatice pe diferite unitati morfologice sunt cantonate pana la adancimi de 4050 m in depozite aluvio-proluviale, deluviale, fluvio-lacustre de varsta pleistocena holocena. Din punct de vedere al raspandirii teritoriale a acviferului freatic, acesta se prezinta ca un orizont continuu in zona de campie joasa de subsidenta pana la adancimea de cca 30-40 m, precum si in zonele de lunca si terasa a raurilor Timis, Barzava, Poganis. Din analiza sectiunilor hidrogeologice si a fiselor de foraje executate rezulta ca granulometria grosiera (nisip cu pietris) se intalneste in cursul superior al raurilor Timis si Barzava. Nisipurile medii-grosiere dezvoltate in partea de vest, la Sud de Bega Veche (Rauti Sanmihaiul Roman Ivanda Cebza Ghilad Voiteg), in campia Barzavei si a Moravitei trec in nisipuri prafoase fine spre extremitatea vestica. Grosimea depozitelor permeabile acvifere variaza intre grosimi de 0.5-20 m, mai mari in zona de lunca si terasa a raurilor Bega si Timis. Sensul general de curgere a fluxului subteran este de la Est la Vest urmand panta generala a reliefului. Nivelul piezometric este mai adanc in cadrul campiei piemontane si mai ridicat in zona de campie joasa si lunca. In cadrul campiei joase panta suprafetei piezometrice urmareste panta morfologica, iar in campia piemontana panta morfologica este mai mare ca panta hidraulica. Din punct de vedere al acviferului de adancime pe cursurile de apa Bega Timis, Barzava, Bega Veche, Poganis valoarea resursei totale de exploatare a acviferului de adancime este de 15.975 l/s, iar disponibilul existent reprezinta 93%.

Pe cursul mijlociu al raului Timis valoarea resursei totale este de 302 l/s iar disponibilul existent reprezinta 87%. Forajele hidrologice din reteaua de stat care investigheaza stratul freatic ocupa in special zonele de campie ale Spatiului Banat, urcand numai pe luncile raurilor pe cursurile lor superioare. Temperatura atmosferic Pentru cunoaterea condiiilor de clim, specifice teritoriului judeului Timi, au fost folosite datele nregistrate la Staia Meteorologic Timioara. Situat n partea de sud-vest a rii, teritoriul luat n studiu se caracterizeaz printr-o clim temperat continental moderat, cu ierni mai scurte i mai blnde, aflndu-se frecvent sub influena activitii ciclonilor i maselor de aer din mrile: Mediteran i Adriatic. Temperatura medie anual nregistrat la staia Timioara 1943-1996 este de 10,7C. Temperaturile medii lunare au urmtoarele valori (C). Tabel 2 Temperatura medie anual (C) (dup Staia Meteorologic Timioara)
I -1,2 II 0,4 III 6,0 IV 11,3 V 16,4 VI 19,6 VII 21,6 VIII 20,8 IX 16,9 X 11,3 XI 5,7 XII 1,4

Fluctuaiile de la media multianual sunt de la cteva subuniti pn la 1,0 - 1,2C n plus sau n minus. Astfel n anul 1956 suma temperaturilor medii anuale a fost de 9,4C sau 9,7 n anul 1980, iar n anul 1950 de 11,8C sau 11,6 n anul 1997. Tabel 3 Anul 2002-2003 prezint urmtoarele valori fa de media multianual
Media multianual Media anual Abataterea X 11,3 10,9 -0,4 XI 5,7 7,8 2,1 XII 1,4 0,9 -0,5 I -0.6 -0,4 0,8 II 0,4 2,3 1,9 III 6,0 4,5 -1,5 IV 11,3 7,6 -3,7 V 16,4 17, 101 0,7 VI 19,6 20,4 0,8 VII 21,6 20,9 -0,7 VIII 20,8 24,9 4,1 IX 16,9 16,7 -0,2 Anual 10,8 11,1 +0,3

Tabel 4 Numrul zilelor cu temperatura maxim (< 0C ) (de iarn) la Timioara

I 10,5

II 5,9

III 0,7

IV 0

V 0

VI 0

VII 0

VIII 0

IX 0

X 0

XI 0,5

XII 4,8

Anual 22,4

Data medie a semnalrii primului nghe (temperatur minim <0C) dup Staia Meteorologic Timioara este 29. X. iar a ultimului nghe de primvar l IV. Durata medie a zilelor fr nghe fiind de 202 zile. Cel mai timpuriu nghe nregistrndu-se la 1.X. 1959, iar cel mai trziu 29 .IV. 1984. Tabel 5 Numrul zilelor cu temperatura minim (< 0C) (de nghe) la Staia Meteorologic Timioara
I 25,0 II 20,5 III 13,8 IV 2,8 V 0,1 VI 0 VII 0 VIII 0 IX 0 X 1,9 XI 9,0 XII Anual 17,9 91,0

Indicele termic mediu pentru intervalul l II - 10 IV (indicele termic al desprimvrrii) oscileaz ntre 113,2C (anul 1943) i 546,3C (anul 1977) valoarea medie multianual, fiind de 340,9C (T>0C). Limitele de temperatur oscileaz de la o specie la alta, iar n cadrul aceleiai specii depinde de complexul celorlali factori ecologice, precum i de stadiul de dezvoltare al plantei. Efectele rcirii, la nceputul sezonului de vegetaie, nu determin daune importante culturilor (aflate n faza de cteva perechi de frunze), dac temperaturile minime nu coboar sub -2-3C. Astfel, pentru pomii fructiferi data apariiei primului nghe, de regul nu constituie un pericol, totui atunci cnd aceste ngheuri sunt frecvente trebuie prevenite prin lucrri culturale de ntreinere n vederea dirijrii coacerii lstarilor cnd din anumite cauze vegetaia este prelungit. Temperaturile maxime din iarn produc pierderi la pomii fructiferi i la alte culturi, cnd urmeaz perioade brute cu temperaturi sczute. Frecvena relativ mic a acestor temperaturi maxime i minime, nu constituie ns pericole permanente i pierderile produse de acestea sunt n general o dat la 10-12 ani. Ultimele ngheuri de primvar, la fel au o frecven redus i nu constituie un pericol permanent, iar cnd acestea apar, se pot combate prin fumegare la pomii care sunt periclitai.

In ceea ce privete regimul termic al solului se constat c n lunile februarie -martie acesta are o evoluie lent urmnd ndeaproape mersul temperaturii aerului. Tabel 6 Temperatura solului n perioada 2003-2005 (nregistrat la Staia Meteorologic Timioara)
Luna Martie Aprilie Mai Decada I II III 0 cm 3,6 4,9 7,0 11,5 13,8 16,3 18,7 19,1 29,9 Adncimea 5 cm 3,7 4,5 6,0 10,3 12,8 15,2 17,4 18,3 20,1 15 cm 3,2 4,5 5,5 9,4 11,5 14,2 16,9 16,7 18,1

Suma gradelor de temperatur n perioada de vegetaie satisface de asemenea cultura pomilor fructiferi precum i a celorlalte culturi agricole, cu excepia bumbacului i a soiurilor tardive de orez astfel. Tabel 7 Principalele date climatice, nregistrate la Staia Meteorologic Timioara n perioada 2003-2005 Temperatura medie lunar (oC)
Anul 2003 2004 2005 Media multianual I -0,1 -0,3 -0,9 -0,4 II -2,0 1,3 2,9 -2,1 III 6,7 5,8 7,2 6,6 IV 10,9 12,0 10,8 11,2 V 15,7 18,3 16,9 17,0 Lunile VI VII 20,1 23,6 20,5 23,8 19,7 21,1 20,1 22,8 VIII 20,5 21,6 21,2 21,1 IX 18,3 15,3 20,2 17,9 X 13,1 10,9 11,3 11,7 XI 5,7 3,2 2,8 3,9 XII 2,6 1,9 1,6 2,0 Media (Suma) 135,1 145,4 129 131,8

10

Temperatura medie lunar (oC)

30 25 20 15 10 5 0 -5 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

temperatura

lunile

2003

2004

2005

Fig. 1 Principalele date climatice, nregistrate la Staia Meteorologic Timioara perioada 2003-2005 Temperatura medie lunar (oC) Cea mai sczut temperatur medie s-a nregistrat n luna februarie, anul 2003 i anume 2,0C, iar cea mai ridicat n luna iulie, anul 2004 i anume 23,8C. Din aceste date reiese faptul c temperaturile medii anuale i lunare sunt favorabile culturii pomilor fructiferi. Temperatura maxim absolut n perioada cercetat a fost de 39,7C la 19 august 2004. Temperatura minim absolut n aceeai perioad a fost de -27,2C la 16 februarie 2003. Temperatura maxim din iarn a fost de 17C iar temperatura minim din var de 9C. Temperaturile minime din iarn produc pierderi la pomii fructiferi cnd urmeaz perioade brute de temperaturi sczute. Asemenea perioade sunt ns rare (10-12 ani), iar cnd sunt, trebuie prevenite dup caz. Data primului nghe nregistrat n aceast perioad a fost la 23 octombrie 2003. Data ultimului nghe a fost la 12 mai 2003. Data apariiei primului nghe, de regul nu constituie un pericol, dar cnd sunt frecvente trebuie prevenite prin lucrri culturale n vederea coacerii lstarilor. Ultimele ngheuri, n primvar au de asemenea o frecven redus, iar cnd apar se combat prin metodele cunoscute.

11

Suma gradelor de temperatur n perioada cercetat a fost de: 129C n anul 2005, 135,1C, n anul 2003 i respectiv 145,4C, n anul 2004. Media multianual a temperaturilor n perioada 2003-2005 a fost de 131,8C. Din aceste date reiese c temperatura acumulat n perioada de vegetaie satisface cultura pomilor fructiferi. Regimul precipitaiilor Precipitaiile atmosferice alturi de temperatur i lumin reprezint complexul de factori climatici care mpreun conduc la obinerea unor producii mari i constante la culturile agricole i la pomii fructiferi. Precipitaiile medii anuale nregistrate n perioada 2003-2005, au fost de 630,6 mm. Precipitaiile cele mai mari au czut n cursul lunii august 2005 i anume 104,2 mm, iar precipitaiile cale mai reduse au fost n luna ianuarie 2003, respectiv 18,1 mm. Media precipitaiilor maxime lunare au fost de 81,4 mm n august iar minimele lunare au fost de 31,1 mm luna februarie. Nu s-au nregistrat luni fr precipitaii. Precipitaiile care cad nu satisfac n totalitate cultura pomilor fructiferi, cu att mai mult cu ct repartizarea acestora pe luni este neuniform n toi cei trei ani de cercetare. Tabel 8 Suma precipitaiilor (mm)
Anul 2003 2004 2005 Media multianual I 18,1 33,2 57,8 36,4 II 27,7 37,7 38,0 31,1 III 52,2 22,3 29,4 34,6 IV 45,5 59,6 74,5 59,9 V 34,9 51,9 61,5 49,4 Lunile VI VII 49,8 33,8 59,6 65,0 65,9 58,4 78,7 59,2 VIII 34,5 105, 4 104, 2 81,4 IX 41,0 51,3 81,7 58,0 X 33,2 42,5 57,0 44,2 XI 60,8 44,9 60,7 55,5 XII 70,5 31,2 75,8 59,2 Media (Suma) 502 604,2 785,2 630,6

12

Suma precipitaiilor (mm) precipitatii mm

120 100 80 60 40 20 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

2003

lunile 2004 2005

Fig. 2 Suma precipitaiilor (mm) Suma total a precipitaiilor pe perioada 2003-2005 a fost de 502 mm n anul 2003, 604,6 mm n anul 2004 i 785,2 mm n anul 2005, cu o medie multianual de 630,6 mm. Cantitatea de precipita ii czute n perioada rece a anului (noiembrie -martie) de 161,3 mm asigur rezerva de ap a solului avnd o semnificaie deosebit pentru starea culturilor n perioada de primvar i toamn, n unii ani se nregistreaz cantit i de peste 600 mm (anul 2004 cu 604,6 mm, respectiv anul 2005, cu 785,2 mm), n asemenea cazuri producndu-se exces de umiditate i bltiri care stnjenesc efectuarea lucr rilor agricole i desf urarea primelor faze de vegeta ie. Deficit de umiditate nu s-a nregistrat n perioada rece (adic precipita ii sub 100 mm). Precipitaiile din luna aprilie au o influen deosebit asupra lucrrilor agricole de primvar, media multianual pentru aceast lun fiind de 59,9 mm, cu oscilaii puternice de la un an la altul, de la 45,5 mm n 2003 la 74,5 mm n 2005 sau 59,6 n 2004. Precipitaiile abundente (peste 700 mm n anul 2005) i excesul de umiditate mpiedic desfurarea n bune condi ii a lucr rilor de sezon, stnjenesc n acelai timp procesele de germinare i rsrire i n condiiile unui regim termic sczut (sub 10C) are efect negativ indirect asupra culturilor, favoriznd atacul fitogen i bolile criptogamice. Modul de distribuie al precipitaiilor ntre cele dou sezoane este inegal. Astfel se observ c n sezonul cald cad cca. 60%, cantitatea de precipitaii ce cade n sezonul rece fiind mai ridicat dect n partea de sud a rii, fapt ce trdeaz influena regimului sub-mediteranean.

13

Hidrografia Transportul de ap la suprafaa terenului (cursuri de ap n tranzit sau autohtone) acioneaz asupra proceselor pedogenetice i asupra evoluiei solurilor doar n ariile de strict influen (lunci inundabile i foarte rar n cmpiile joase), mai ales c majoritatea rurilor din Cmpia Banatului, n sectorul lor inferior, sunt ndiguite. n cmpie, Bega are o pant de scurgere foarte redus (0.4-1.0 m/km) i prezint evidente tendine de divagare. Pentru a prentmpina desele inundaii provocate de apele mari ale rului, n anul 1728 s-a nceput sparea canalului navigabil i a canalelor de legtur Timi-Bega, la Cotei i Bega-Timi, la Topolov. Afluenii principali din cmpie vin ndeosebi din partea nordic. O parte din vechiul curs al rului Bega a rmas neamenajat, pe traseul lui scurgndu-se apele rului Bega Veche, ru care s-a organizat pe seama bazinului hidrografic al Beregsului. Moravia este cel mai sudic ru din jude. Cu toate c are un bazin hidrografic mic, totui, datorit zonei de subsidena prin care trece n sectorul su inferior, a inundat puternic i a ntreinut un nivel freatic foarte ridicat. Actual, prin lucrri de ndiguire i de desecaredrenaj aceste inconveniente au fost nlturate. Vegetaia Vegetaia judeului se caracterizeaz printr-o diversitate redus a condiiilor fizicogeografice, determinate de prezena unui relief monoton. Climatul, edificat pe un fond temperat continental cu influene submediteraneene, manifest, mai ales n legatur cu relieful, un numr restrns de microclimate locale, cu evidente implica ii n dispunerea solurilor i vegetaiei. Activitatea uman, atestat de milenii n teritoriul studiat, a exercitat o influen profund asupra condiiilor ecologice, asfel c starea actual a solurilor i a vegetaiei este rezultatul interactiunii dintre factorii naturali i antropici. Ca urmare, procesele naturale de pedogenez au fost dirijate n favoarea sporirii gradului de fertilitate, iar vegetaia natural existent s-a fragmentat, s-a diminuat ca extindere, sub presiunea nevoilor de terenuri agricole, fiind nlocuit n mare parte cu plante de cultur. n areale izolate (Timioara, Giroc, Banloc) se gsesc plcuri de pdure cu gorun (Quercus robur), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru (Acer campestre), carpen (Carpinus betulus), corn (Cornus mas) etc. (asociaii Quercetum roboris banaticum). Covorul ierbos natural este edificat de specii higrofile ca trestia (Phragmites australis), papura (Typha latifolia, T.angustifolia), pipirig (Juncus inflexus, J. effusus), ipirig (Scirpus

14

radicans), rogozuri (Carex riparia, C. vulpina, C. melanostachya, C. hirta) etc., specii mezohigrofile i mezofile cum sunt: coada vulpii (Alopecurus pratensis), firu (Poa pratensis), ovar (Poa trivialis), iarba cmpului (Agrostis stolonifera), piu (Festuca pratensis), trifoi (Trifolium repeus, T. hybrydum), glbenele (Rorippa silvestris, R. austriaca), piciorul cocoului (Ranunculus spp) etc. (asociaii Alopecuretum Agrostietum-Trifolio-Lolietum). Pe terenurile arabile din zona de interfluviu Timi - Bega, amonte de Timioara, pe soluri mai acide, predomina ipcrige (Gypsophilla muralis), trifoi alb (Trifolium arvense). n restul teritoriului, cu excepia arealelor srturate i cu exees de umiditate, se ntlnesc: pir (Agropyrum repens), neghin (Agrostema githago), tir (Amarantus retoflexus), romani (Anthemis arvensis), traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), (Aristolochia climatitis), mrul lupului ridichea salbatic (Raphanus raphanistrum), troscot (Polygonum

aviculare), snziene (Galium aparine), mohor (Setaria sp.), brboas (Echinochloa crussgalli), mueel (Mathricaria inodora), volbur (Convulvulus arvensis), plmid (Cirsium arvense), rug (Rubus caesius), i altele.

Resurse naturale Corespunzator reliefului si factorilor fizico-geografici, judetul Timis are o vegetatie complexa si variata. Vegetatia montana este reprezentata de padurile amestecate de fag, molid si brad. n zona de dealuri se ntlnesc, n alternanta, paduri de fag cu paduri de gorun. n zona de cmpie, dar si n dealurile Sacosului si ale Lipovei apar, insular, paduri de stejar pedunculat si paduri de cer si grnita. Vegetatia de silvostepa ocupa partea centrala si de vest a judetului, cuprinznd ntreaga cmpie.Particularitatile solului si existenta unei retele hidrografice corelate cu o vegetatie protectoare, asigura o compozitie si raspndire variata a faunei. Se pot ntlni o serie de specii moesice, ca: liliacul, broasca testoasa de uscat, calugarita, termitele, etc. sau specii rare, ca: egreta mica, strcul de noapte, chiscarul, etc. Au fost colonizate o serie de specii de interes cinegetic, ca: cerbul, caprioara, fazanul. Cele mai caracteristice specii animale sunt: veverita, iepurele, bursucul, vulpea, porcul mistret. Bogatia ornitologica a padurilor judetului Timis este remarcabila, multe specii fiind de interes cinegetic, ca: potrnichea, sitarul, ierunca, inarita verde, fazanul. Resursele de apa sunt bogate si cuprind pnze acvifere subterane si ape de suprafata (ruri, canale, lacuri, etc.). Rul Timis este cea mai importanta artera hidrografica din judet ce
15

izvoraste de la altitudinea de 1135 m din Masivul Semenic. Alte ruri, care dreneaza teritoriul judetului Timis, sunt : Bega, Bega Veche, Brzava, Moravita, Aranca si, partial, Muresul. Urmare a amenajarilor ncepute n secolul al XVIII-lea, Bega a fost navigabila, exploatarea comerciala a acestei artere fiind sistata n 1960. Lacurile, de asemenea, sunt destul de numeroase, dar au suprafete si adncimi mici. Multe dintre ele sunt resturi ale vechilor mlastini si apar n mprejurimile comunei Satchinez, altele sunt instalate n coturi de meandre sau n brate parasite. O categorie aparte de lacuri, specifice judetului Timis, sunt cele antropice. n judet sunt si doua lacuri cu apa calda (peste 20 C) si minerala, primul la Romnesti, iar al doilea la vulcanul noroios Forocici. n afara acestora, n judet s-a amenajat lacul de acumulare Surduc, care ndeplineste functiuni multiple. Bogatiile solului si subsolului, ca si asezarea geografica la confluenta dintre civilizatiile occidentala si cea rasariteana, au avut un rol important n dezvoltarea economica, cu toate consecintele sale pe plan social si spiritual. Cele mai importante resurse de substante minerale utile se gasesc n nucleul cristalin al Muntilor Poiana Rusca. Att n partea nordica, ct si n partea sudica a acestui masiv, se gasesc oxizi de fier de origine metamorfica, resurse prospectate n zona localitatilor Nadrag, Poieni, Tomesti si Luncanii de Jos. Minereurile de oxizi de fier de origine sedimentara se gasesc n nisipurile de la Bogda, iar zacamintele de minereuri de mangan apar la Pietroasa, n nordul muntilor Poiana Rusca. Nisipurile cuartoase, bazalte, marmura apar n zona de est a judetului. O categorie importanta a resurselor de subsol o constituie materialele de constructii (nisipuri, argile, pietrisuri, etc.) raspndite pe aproape ntreg teritoriul judetului. O alta bogatie, dar insuficient exploatata, o reprezinta apele termale si minerale, care se gasesc, ndeosebi, n zona de vest ct si n zona centrala a judetului. Datorita reliefului variat, solurile sunt foarte diversificate: partea de nord-vest a judetului cu cernoziom, cernoziom levigabil, soluri silvestre (n zonele deluroase), soluri brune, silvestre podzolite n partea sude-estica si soluri de munte n partea estica. Solurile, deosebit de fertile, constituie principalul factor de favorabilitate a agriculturii. Din suprafata totala a judetului Timis, ponderea cea mai mare o detin suprafetele agricole - 82,2%. Baza pedologica de la cmpie si dealuri, ofera posibilitatea realizarii unei agriculturi variate si de mare randament. Etajul imediat superior - cel colinar -apartine zonei agricole mixte - cultura cerealelor (preponderent pentru autoconsum), pomicultura si cresterea vitelor.

16

Zone protejate

Hotararea Consiliului Judetean nr. 19/1995, a aprobat lista zonelor protejate din judetul Timis, act normativ ce cuprinde 5 anexe referitoare la: rezervatii, arbori ocrotiti, flora si fauna protejata si izvoare minerale si geotermale protejate. Conform Legii nr.5/2000 privind amenajarea teritoriului national, Sectiunea a III-a Zone Protejate, pe teritoriul judetului au fost declarate 15 arii protejate de interes national si 4 de interes judetean. Statut de arie protejata de interes judetean au urmatoarele rezervatii : Padurea Dumbrava rezervatie forestiera cu o suprafata de 310 ha ; Padure Parc Buzias rezervatie mixta cu o suprafata de 25,16 ha ; Parcul Botanic Timisoara rezervatie mixta cu o suprafata de 8 ha ; Parcul Banloc rezervatie mixta cu suprafata de 8 ha. Dintre arborii ocrotiti sunt de mentionat alunul turcesc, chiparosul de balta, tisa, stejarul piramidal, pinul negru de Banat, arborele de matase, arborele pagodelor, etc. Dintre speciile de plante ocrotite amintim laleaua pestrita (fitillaria meleagrisL), ghimpele (ruscus aculeatus L), cocosel (dianthus armenia L), nufar alb (nymphae alba L), nufar galben, narcisa, stanjenelul, lacramioara etc. Din speciile de fauna ocrotite se remarca rasul, ursul,veverita, arici,liliac, vidra, broasca testoasa si egreta mare, lopatarul,cormoranul mic, cormoranul mare, egreta mica, barza alba si barza neagra, lebada alba, dropia , etc.

17

Tabel 9
Lista ariilor protejate din judeul Timi

Nr. crt. 1.

Denumire Pajitea cu narcise Bteti Arboretumul Bazo Pdurea Bistra

Actul de declarare Legea nr. 5/2000 H.C.J. nr. 19/1995 Legea nr. 5/2000 H.C.J. nr. 19/1995 Legea nr. 5/2000 H.C.J. nr. 19/1995 Legea nr. 5/2000 H.C.J. nr. 19/1995 Legea nr. 5/2000 H.C.J. nr. 19/1995 Legea nr. 5/2000 H.C.J. nr. 19/1995 Legea nr. 5/2000 H.C.J. nr. 19/1995 Legea nr. 5/2000 H.C.J. nr. 19/1995 Legea nr. 5/2000 H.C.J. nr. 19/1995 Legea nr. 5/2000 H.C.J. nr. 19/1995 H.C.J. nr. 19/1995 H.C.J. nr. 19/1995 H.C.J. nr. 19/1995 H.C.J. nr. 19/1995

Tipul ariei protejate Botanic

Localizare Fget, Bteti Remetea Mare Ghiroda

Suprafaa ariei 20 ha

Custode Conform O nr. 494/2005 Primaria Orasului Faget ICAS TIMISOARA

Data atribirii in custodie 01.08.2007

2.

Forestier

60 ha

31.01.2006

3.

Forestier

19,9 ha

4.

Srturile Dinia Mlatinile Murani Lunca Pogniului Locul Fosilifer Rdmneti Mlatinile Satchinez Movila iitak Lacul Surduc Pdure Parc Buzia Pdurea Dumbrava Parcul Banloc Parcul Botanic Timioara

Pedologic

Peciu Nou

4 ha

SC CONS EECTRIFICAREA INSTAL SRL SC OVEG MPS SRL

30.06.2006

5.

Ornitologic

Comuna Pichia-sat Murani Tormac, Nichidorf, Sacou Turcesc Bara

200 ha

17.03.2008

6.

Botanic

75,5 ha

7.

Paleontologic

4 ha

DIRECTIA SILVICA TIMISOARA MUZEUL BANATULUI TIMISOARA

31.01.2006

8.

Ornitologic

Satchinez, Brteaz Snpetru Mare Frdea

236 ha

31.01.2006

9.

Botanic

0,5 ha

10.

Mixt

362 ha

CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

06.11.2006

11. 12. 13. 14.

Mixt Forestier Mixt Botanic

Ora Buzia Ora Buzia Banloc Timioara

25,16 ha 310 ha 8 ha 8 ha PRIMARIA MUNICIPIULUI TIMISOARA 30.06.2006

18

15.

Beba Veche

16.

Parcul Natural Lunca Mureului

Legea nr. 5/2000 H.C.J. nr. 19/1995 H. C. J. nr. 62/2003 HG 2151/2004

Ornitologic

Mixt

17.

Pdurea Cenad Insulele Igri Insula Mare Cenad

18.

19.

Legea nr. 5/2000 H.C.J. nr. 19/1995 Legea nr. 5/2000 H.C.J. nr. 19/1995 Legea nr. 5/2000 H.C.J. nr. 19/1995

Forestier

Comuna BebaVeche, sat Pordeanu judeul Arad, judeul Timi (cuprinde ariile protejate: Pdurea Cenad, Insula Mare Cenad, Insulele Igri) Cenad

2187 ha

17166 ha total din care 3157,59 ha n jud. Timi

DIRECTIA SILVICA ARAD

279,20 ha

Mixt

Snpetru Mare Cenad

3 ha

Mixt

3 ha

Sursa: Institutul Naional de Statistic Tabel 10 Lungimea drumurilor publice km

Specificatie Drumuri publicetotal, din care: - drumuri nationale, din care: modernizate - drumuri judetene si comunale, din care: modernizate Densitatea drumurilor publice pe 1000 km2 teritoriu 2001 2.901 533 426 2.368 202 33,4 2002 2.901 533 469 2.368 204 33,4 2003 2.901 533 475 2.368 204 33,4 2004 2901 534 477 2367 215 33,4 2005 2902 535 481 2367 216 33,4

Sursa: Institutul Naional de Statistic

19

La nivelul anului 2005 judetul Timis era traversat de 2.901 km de drumuri publice din care doar 399 km drumuri nationale modernizate si doar 247 km drumuri judetene si comunale modernizate.

Tabel 11 Lungimea liniilor de cale ferata in exploatare km

Specificatie Linii de cale ferata total, din care: - linie normala, din care: - electrificata Densitatea liniilor pe 1000 km2 teritoriu 2001 786 786 111 90,4 2002 787 787 111 90,5 2003 786 786 111 90,4 2004 786 786 111 90,4 2005 799 799 117 91,9

Sursa: Institutul Naional de Statistic

Judetul Timis este traversat de 786 km de cale ferata, din care doar 14,13 % linii electrificate Transportul aerian Judetul Timis este deservit de Aeroportul International Traian Vuia

2.1.2. UTILITATI

Alimentare cu apa si sistemele de canalizare

Reteaua de distributie a apei, in lungime totala de 2027,9 km, este repartizata in proportie de 47,23 % (959,8 km) in mediul urban, respectiv 52,77 % in mediul rural. Se intalneste in 124 localitati din judet, din care 10 localitati urbane. Volumul total de apa potabila distribuit in anul 2005 a fost de 39368 mii mc din care pentru uz casnic 28844 mii mc.

20

In mediul rural, nivelul de inzestrare a localitatilor cu instalatii de alimentare cu apa potabila este scazut.

urban rural

Fig. 3 Reeaua de distribuie a apei Reteaua de canalizare are o lungime totala de 727,4 km si se regaseste intr-un numar de 16 localitati din care 9 localitati urbane.La nivelul judetului se constata lipsa in unele localitati a statiilor de epurare a apelor uzate sau existenta unor statii de epurare necorespunzatoare din punct de vedere al standardelor de calitate. Daca ne raportam la reteaua totala de distributie a apei, lungimea retelei de canalizare acopera doar 33,26 % .De aici rezulta faptul ca exista numeroase strazi care desi au retele de distributie a apei, nu au retele de canalizare, apele uzate menajere fiind de cele mai multe ori deversate la suprafata solului, producand fenomene de poluare. Sisteme de incalzire Reteaua de distributie a gazului metan are o lungime de 1055,4 km si o intalnim in 10 localitati din care 7 orase, volumul total de gaz distribuit in judet fiind de 219749 mii mc, din care pentru uz casnic 99516 mii mc.
Un alt grup de indicatori, care pot caracteriza, conditiile de locuit ale populatiei este acela care prezinta dotarea locuintelor cu principalele instalatii edilitare(apa curenta, canalizare, energie electrica, mod de incalzire).Din totalul locuintelor recenzate, ponderea celor care beneficiaza de instalatii edilitare, la nivelul judetului este urmatoarea: apa curenta 180.275 locuinte respectiv 69,95 % din total, instalatie electrica 255.827 locuinte respective 99,1 % din total, incalzire(termoficare sau centrala termica) 123.580 locuinte respective 47,9 % din totalul locuintelor din judet.

21

Asezari umane Populatia totala a judetului Timis, inregistrata la recensamantul din 18 martie 2002 era de 677.926 persoane, reprezentand 3,13 % din populatia tarii.Densitatea populatiei de 78,0 locuitori /km2 este mult mai redusa decat media nationala (95,7 locuitori/km2). Judetul Timis cuprindea la nivelul anului 2003 un numar sapte orase dintre care doua municipii, un numar de 75 comune si 317 sate.Ponderea in totalul populatiei a mediului urban, conform datelor recensamantului din 2002, era de 60,7%.Majoritatea oraselor au un numar mai mic de 20.000 locuitori, un oras are populatia intre 20.000 100.000 locuitori si un oras -Timisoara are o populatie de peste 300.000 locuitori. Tabel 12 Asezarile umane
Tip asezari Mediu rural - < 500 locuitori - 500 1.500 locuitori - 1.500 5.000 locuitori - > 5.000 locuitori Total mediu rural Mediu urban - < 20.000 locuitori - 20.000 100.000 locuitori - 100.000 300.000 locuitori - > 300.000 locuitori Total mediu urban TOTAL JUDET-anul 2003 Numar asezari 3 8 67 7 85 Numar locuitori 970 9551 193.270 40.828 244.619

8 1 1 10 95

66.030 45.426 303.224 414.680 659.299

Sursa: Breviar statistic al judetului Timis - anul 2005 Tabel 13 Populatia in mediu urban
Denumire oras/municipiu Timisoara Lugoj Sannicolau Mare Jimbolia Buzias Faget Deta Gtaia Reca Ciacova Numar locuitori 303640 45641 13291 11661 7849 7352 6616 6129 8221 4901

22

Sursa: Breviar statistic al judetului Timis - anul 2005 Comparativ cu recensamantul din 7 ianuarie 1992, populatia stabila a judetului Timis a scazut cu 3,2%, cea mai mare scadere inregistrandu-se in mediul urban .Populatia stabila la recensamantul din 18 martie 2002 reprezinta 3,13% din populatia Romaniei ocupand locul 9 pe tara . Tabel 14 Evolutia populatiei
Numar locuitori aferent teritoriului administrativ 689.219 680.465 662.209 661593 659299 660966 666866 Densitatea populatiei (loc/km2) 79,30 78,20 76,14 76,1 75,8 75,6 76,7 Numar turisti aferent teritoriului administrativ* 1.402 1.309 190335 200376 246675

Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Sursa: Statistica

800000 700000 600000 500000 400000 300000 200000 100000 0 1 2 3 4 5 6 7 689219 680465 662209 661593 659299 660966 666866

Fig. 4 Evolutia numarului de locuitori

23

2.1.3.ASPECTE SOCIO-ECONOMICE

Situatia socio-economica a judetului

Balanta fortei de munca aferenta teritoriului administrativ in anul 2005 Caracterizarea judetului din punct de vedere economic va cuprinde, in principal, date referitoare activitatile economice din judet, forta de munca si rata somajului. Tabel 15 Balanta fortei de munca
Domeniu Agricultur, vntoare i silvicultur Pescuit, piscicultur i servicii anexe - total Industrie - total Din care Industria extractiv total Industria prelucrtoare- total Energie electric i termic, gaze i ap total Construcii - total Comer , repararea i ntreinerea autovehiculelor i a bunurilo personale casnice total Hoteluri i retaurante total Transport, depozitare i comunicaii - total Activiti financiare, bancare i de asigurri -total Tranzacii imobiliare, nchirieri i servicii prestate ntreprinderilor - total Administraia public total nvmnt - total Sntate i asisten Populaie ocupat civil Mii Persoane 79,4 0,1 89,3 1,9 83,4 4,0 17,9 42,4 Din care salariai Mii persoane 6,1 0,1 80,9 1,9 75,0 4,0 16,0 30,4

5,8 16,2 2,5 15,2

3,9 13,4 2,2 10,8

4,8 17,2 15,6

4,8 15,4 13,4

24

social - total Alte actviti de servicii colective, sociale i personale total

12,4

5,7

Sursa: Statistica

Tabel 16 Evolutia ratei somajului

anul 2001 8,0 anul 2002 6,3 anul 2003 3,9 anul 2004 2,6 anul 2005 2,3

An Rata somaj (%)

Sursa: Statistica

Turismul judetean Judeul Timi este reprezentat de potenial natural diversificat, multe puncte de atracie, cum ar fi: - rezervaii naturale i arii protejate: Mlatinile Satchinez (rezervaie ornitologic), Mlatinile Murani, Srturile Dinia, Pdurea Cenad, Pdurea Bistra, Insulele de la Igri, Insula Mare Cenad, Arboretul Bazo (parc dendrologic), Lunca Pogniului (Fritilaria meleagris-laleaua pestri- specie ocrotit), Locul cu Narcise Bteti, Lacul Surduc, Locul Fosilier Rdmneti (rezervaie paleontologic), Movila Sisitak. - mlatini, bli, lacuri, ca de exemplu: Satchinez, Murani, Surduc, Romneti, Monia, Ianova, Dumbrvia, Pichia; - zone cu un bogat fond cinegetic: Banloc, Bogda, Bretea, Chevereu Mare, Dumbrava, Giroc, Hitia, Pdureni, Pichia, Silagiu, Remetea Mic, Peciu Nou); - zone cu un fond piscicol diversificat (Bega-Luncani, Bega-Tometi-Romneti, BegaPoieni, Bega-Margina, Timi-Cebza, Timi-Co teiu); - munii Poiana Rusci, cu o altitudine de peste 600 m, reprezint o zon cu un potenial turistic deosebit, datorit cadrului natural i peisagistic deosebit, zona fiind adecvat pentru recreere i drumeii. - peterile: Romneti (n care sunt susinute anual concerte), Pietroasa;

25

- vulcanul noroios de tip grifon de la Forocici, vulcanul stins Dealul Rou, conul vulcanic umig. Turismul balnear i de agrement se poate practica n oraul staiune Buzia, municipiul Timioara, oraul Deta, alte localiti cum ar fi Calacea, Teremia Mare, Lovrin. Oferta turistic este completat i de monumente, ansambluri arhitecturale care se gsesc att n Timioara (ansamblul Secession, nucleul istoric al cartierului Fabric, Casa Contelui Mercy, Casa prinului Eugeniu de Savoya, podul metalic proiectat de inginerul Eiffel, Cazinoul Militar, Palatul Baroc), ct i n alte localiti: Ciacova, unde se poate admira Cula Ciacovei, Castelul Reginei Elisabeta de la Banloc, Castelul contelui Mercy de la Carani. De remarcat bisericile de lemn din Pietroasa, Dragomireti, Poieni, Margina, Curtea, Romneti, Hezeri, Mnstirea Parto (sec. XIV), biserica de lemn din Cebza, ridicat n 1759, Mnstirea eraca, declarat monument istoric. Municipiul Timioara dispune de un numr nsemnat de muzee, case memoriale, instituii muzical-culturale, galerii de art , ca de exemplu: Castelul Huniade ce gzduiete Muzeul Banatului, Muzeul Satului, Catedrala Mitropolitan, Catedrala Romano-Catolic, Biserica Ortodoxo-Srbeasc, Monumentul Victoriei, Monumentul Sfintei Treimi, Romulus i Remus, Opera Romn, Teatrul Naional, Filarmonica Banatul, Parcul Botanic, Parcul Central, Parcul Rozelor, Bastionul Cet ii Timi oara, Palatul Dicasterial, Palatul Deschan, Palatul Culturii, Casa Memorial Nikolaus Lenau Lenauheim, precum i alte puncte de importan att regional ct i naional. n centrele urbane dar i n comune au loc evenimente tradiionale cum sunt rugile, festivalurile folclorice, Festivalul Inimii, Ana Lugojana, Vatra de Olari, Efta Botoca-concurs naional pentru instrumente cu coarde, Festivalul Berii, Festivalul Saltimbancilor de la Timioara, Festivalul Internaional de Teatru Studenesc Studentfest.

26

Evolutia Produsului Intern Brut (PIB) Tabel 17 PIB-ul la nivelul judetului Timis fata de cantitatea de deseuri generata

An PIB Populatia stabilita la 1 ianuarie

UM Mil lei RON numar

Anul 2001 4512,5 689219

Anul 2002 6020,3 661989

Anul 2003 8404,1 659512

Anul 2004 10431,6 662209

Anul 2005 12129,1 658837

Sursa: Directia Regionala de Statistica a judetului Timis

Se remarca o crestere continua a PIB-ului, in judet, iar, in conditiile scaderii progresive a populatiei in judet, se constata, de asemenea, o crestere a acestuia raportat la PIB-ul pe cap de locuitor. Conchidem prin a afirma ca aceasta crestere a PIB s-a realizat pe fondul unui adevarat boom investitional in judet, fapt care conduce implicit si la o crestere respectiv diversificare a gamei deseurilor generate Tabel 18 Situaia venitului mediu Nivel Timi Salariu mediu (RON/lun) 858 Salariu minim (RON/lun) 298

2.2. GESTIONAREA DEEURILOR N JUDEUL TIMI

Datele prezentate in acest capitol se refera la deseurile municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, deseurile rezultate de la statiile de epurare orasenesti si deseurile din constructii si demolari si nu se refera la deseurile rezultate din activitatile industriale.

27

2.2.1. GENERAREA DESEURILOR Tabel 19 Evolutia cantitatilor de deseuri generate

anul 2001 (tone) 186.933,0 anul 2002 (tone) 191.020,7 anul 2003 (tone) 211.254 anul 2004 (tone) 173930,18 anul 2005 (tone) 207983,31

Tipuri principale de deseuri 1 Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, din care: 1.1 Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie 1.2. Deseuri asimilabile colectate in amestec din comert, industrie, institutii 1.3. Deseuri municipale si asimilabile colectate separat (exclusiv deseuri din constructii si demolari), din care: hartie si carton
-

Cod deseu 20 15 01 20 03 01 20 03 01

70751,0 57274,0 752,0

87239,2 34284,4 556,0

82000 46000 5250

84456 66376 350,3

111090 68530 130

20 01 15 01 20 01 01 15 01 01 20 01 02 15 01 07 20 01 39 15 01 02 20 01 40 15 01 04 20 01 38 15 01 03 20 01 08 20 03 07 20 02 20 03 02 20 03 03 20 01 15 01 379,8 2,9 13,9 355,4 4417,0 5244,0 5309,0 20343,0 22843,0 280,5 2,2 10,2 263,1 4944,7 10775,5 5453,0 29265,0 18503,1 5080 170 5500 13000 7000 14500 38004 205 34 75,5 35,8 2605,88 2859 3096 14187 49 572 6272 5612 16172 64 718,15 50 70 10

sticla plastic metale lemn biodegradabile

1.4. 1.5. 1.6. 1.7. 1.8.

Deseuri voluminoase Deseuri din gradini si parcuri Deseuri din piete Deseuri stradale Deseuri generate si necolectate*

Sursa: Companii de salubrizare, statii de epurare orasenesti, companii de constructii civile si drumuri Datele prezentate n acest tabel au o valoare orientativ datorit faptului c operatorii de salubritate nu pot s fac unele msurtori exacte. **s.u. = substanta uscata
28

Estimarea cantitatii de deseuri generate si necolectate se realizeaza tinand cont de numarul populatiei care nu beneficiaza de servicii municipale de colectare a deseurilor si de indicele mediu de generare a deseurilor municipale.

Cantitatea de deseuri generate si necolectate= cantitatea necolectata in mediul rural+ cantitatea necolectata in mediul urban Cantitatea necolectata in mediu rural = (populatia rurala care nu beneficiaza de

servicii de salubrizare) x (indicele mediu de generare in mediu rural). Indicele mediu de generare in mediu rural este 0,4 kg/locuitor.zi Cantitatea necolectata in mediu urban = (populatia urbana care nu beneficiaza de servicii de salubrizare) x (indicele mediu de generare in mediu urban). Indicele mediu de generare in mediu urban este 0,9 kg/locuitor.zi In cazul in care datele disponibile au fost tabelul de mai jos:
Densitate medie 0.2 t/m 0.5 t/m 0.8 t/

in unitati de volum, transformarea

acestora in unitati de masa (tone) se va realiza tinand seama de densitatile medii prezentate in

In pubele, containere in autogunoiera In depozit

220.000,00 210.000,00 200.000,00 190.000,00 180.000,00 170.000,00 160.000,00 150.000,00 (tone) 2001 anul (tone) 2002 anul (tone) 2003 anul (tone) 2004 anul (tone) 2005 anul

Fig. 5 Evolutia cantitatilor de deseuri pe tipuri de deseuri generate in perioada 20012005 in judetul Timis

29

Indicatori de generare a deseurilor Indicatorii de generare a deseurilor reprezinta raportul dintre cantitatea de deseuri generata (prezentata in tabelul 19 si numarul total de locuitori din judet. Tabel 20 Indicatori de generare a deseurilor
Indicatori de generare deseuri Namoluri de la statii Deseuri din de epurare orasenesti constructii si demolari (kg/loc.an) (kg/loc.an) 2,9 9,6 4,5 7,5 5,1 16,6 12,42 4,97

ANUL 2001 2002 2003 2004 2005

Deseuri municipale si asimilabile (kg/loc.an) 271,3 280,7 319,01 268,07 267,87

Total deseuri (kg/loc.an) 283,8 292,7 340,71 280,49 272,84

Din tabelul Evolutia indicatorilor de generare a deseurilor pentru judeul Timis in perioada 2001-2005 rezulta: Cantitatea totala de deseuri generate exprimata in kg/locuitor/an a sczut in anul 2005, media fiind de 272,84 kg/loc/an ); Cantitatea medie de deseuri municipale si asimilabile generate in perioada mentionata este de 267,87 kg/loc/an; Cantitatea de deseuri din constructii-demolari a fost in medie de 10,218 kg/loc/an

30

400 350 300 250 200 150 100 50 0 2001 2002 2003 2004 2005

Deseuri municipale si asimilabile (kg/loc.an) Namoluri de la statii de epurare orasenesti (kg/loc.an) Deseuri din constructii si demolari (kg/loc.an) Total deseuri (kg/loc.an)

Fig. 6 Evolutia indicatorilor de generare deseuri in judetul Timis in perioada 2001-2005

Compozitia medie a deseurilor menajere colectate de la populatie

Total deseuri in amestec de la populatie

-

Mediu urban Cantitate deseuri generate in 2005 : 179 883,14 t/an

populatie mediu urban 659 299

Tabel 21 Compozitia medie a deseurilor menajere colectate de la populatie in anul 2005

Mediu urban Compozitia deseurilor Deseuri de ambalaje de hartie si carton Deseuri de ambalaje sticla Deseuri de ambalaje metalice Procentaj (%) 15,2 27 342,23 1,76 7,08 3 165,94 12 735,73 4,80 19,32 4,20 3,90 Cantitate (tone/an) Cantitate (kg/loc.an) 41,47 Procentaj (%) 9,00

Mediu rural Cantitate (tone/an) Cantitate (kg/loc.an)

Medie pe judet Procentaj (%) 12,1

2,98 5,85

31

Deseuri de ambalaje plastic Deseuri material textil Deseuri biodegradabile Deseuri inerte TOTAL 100

7,0 1,3 65,16 2,5

12 591,82 2 338,49 117 211,85 4 497,08 179 883,14

19,1 3,55 177,78 6,82 272,84 65,90 9,10

7,0 1,3 65,58 5,8

Sursa: Agenti de salubritate, operatori de depozit Compozitia medie a deseurilor menajere colectate de la populatie in anul 2005 Datele privind compozitia deseurilor menajere au fost estimate de operatorii de salubritate din mediul urban si rural, cu exceptia municipiului Timisoara unde operatorul de salubritate a prezentat date rezultate din analiza de deseuri menajere.

Deseuri de ambalaje de hartie si carton Deseuri de ambalaje sticla 2,5 15,2 1,76 7,08 7 1,3 Deseuri de ambalaje metalice Deseuri de ambalaje plastic Deseuri material textil Deseuri biodegradabile Deseuri inerte

65,16

Fig. 7 Compoziia medie a deeurilor

32

2.2.2. COLECTAREA SI TRANSPORTUL DESEURILOR MUNICIPALE Activitatea de salubrizare Tabel 22 Agenti de salubritate dupa natura proprietatii Jude Integral de stat de stat Numr ageni de salubrizare Majoritar Majoritar Autohton privat integral privat Integral privat cu capital mixt Timi 1 1 2 1 1 6 Public de interes local Total

Sursa: Agenti de salubritate, administratie locale

Tabel.23 Ponderea populatiei care beneficiaza de servicii de salubritate in anul 2005

Judetul Timis Agenti de salubrizare, nr. 6 Total populatie 660966 Populatie deservita 457037 % populatie deservita din total 69,14

Ponderea populatiei deservite din total populatie judet de 10,53%.

in anul 2005 este de

69,14%.Ponderea populatiei deservite in mediul urban este de 96,94% iar in mediu rural este

33

30,86 populatie deservita fara servicii 69,14

Fig. 8 Ponderea populatiei care beneficiaza de servicii de salubritate in anul 2005 in judetul T imis Tabel 24 Ponderea populatiei deservitei din totalul populatiei, in mediu urban si rural
Mediu urban Judet Total populatie Timis 415301 Populatie deservita 289666 % populatie deservita 69,74 Total populatie 245665 Mediu rural Populatie deservita 85050 % populatie deservita 34,62

Tabel 25 Dotarea agentilor de salubritate pentru colectarea deseurilor menajere in amestec

Numar de Volum total ridicari [m3] anuale (4) (5=2*3*4) 78 237.584,88 104 265.649,28 104 159.588 (ridicari pe baza de comanda) Capacitatea specifica [m/locuitor]* 1,512,18

Nume agent de salubritate SC Retim Ecologic Service SA Timisoara

Tip recipient (1) pubela eurocontainer container

Numar (2) 25.383 10643 1.395 66 14

Capacitate [m3] (3) 0,12 0.24 1,10 7 22

34

SC RSG SA Timisoara SC Salprest SA Lugoj

Pubela eurocontainere europubela europubela container container Container

S.C. GOSAN S.R.L.

100 200 40 7 14 180 49 259 15 30

0,24 0,12 1,1 0,10 0,12 0,24 2,00 1,1 4,00 2,00

104 104 104 104 104 104 104 104 52 52

2.496 2.496 4.576 72,80 174,72 4.492,8 10.192 29.629,6 3.120 3.120

0,03 0,06,342

0,00909,178

SC G&E INVEST 2003 SRL Deta S.C. BRANTNER SERVICII ECOLOGICE S.A.

Pubela containere Pubela pubela

1.500 150 42 4000 500

0,12 0,24 1,1 0,12 0,24

104 104 104 104 104

18.720 3.744 4.804,8 49.920 12.480

0,0410,009 0,0940,003

TOTAL

2,414

Sursa: Agenti de salubritate, administratii locale * Capacitatea specifica este reprezentata de raportul dintre volumul total al recipientilor de colectare utilizati pentru colectarea in amestec a deseurilor (coloana 5) si populatia totala a judetului. Tabel 26 Dotarea agentilor de salubritate pentru colectarea separata a deseurilor menajere
Nume agent de salubritate SC Retim Ecologic Service SA Timisoara Sistem de colectare* Prin puncte de colectare Tip deseuri colectate separat** 200101 200102 200139 200140 Tip recipient (1) Container metalic Num ar (2) 62 Capacitate [m3] (3) 2,00 Numar de ridicari anuale (4) 24 Volum total [m3] (5=2*3*4) 0,0,00045 2976 TOTAL 0.0045 Capacitatea specifica [m/locuitor]***

Sursa: Agenti de salubritate, administratii locale * Sistemele de colectare pot fi la sursa sau prin puncte de colectare. ** Se va specifica codul deseurilor *** Capacitatea specifica este reprezentata de raportul dintre volumul total al recipientilor de colectare utilizati pentru colectarea separata a deseurilor (coloana 5) si populatia totala a judetului.

35

Tabel 27 Dotarea agentilor de salubritate pentru transportul deseurilor menajere

Mijloace de transport Agent salubritate SC Retim Ecologic Service SA Timisoara Tip autogunoiere compactoare autotransportoare container tractoare cu remorca SC RSG SA Timisoara autogunoiere compactoare basculante buldozer fadrom autogunoiere compactoare autotransportoare cu hiab tractoare cu remorca Multicar Trailer buldozer S.C. GOSAN S.R.L. Sannicolau Mare autogunoiere compactoare tractoare cu remorca ncrctor hidraulic buldozer SC G&E INVEST 2003 SRL Deta S.C. BRANTNER SERVICII ECOLOGICE S.A. tractor cu remorca Autogunoier Buldozer autogunoiera compactoare cu Numar 43 9 1 3 2 1 1 5 2 6 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 3 7,5 12 15 10 5 Capacitate (m) 10,50-21,00 4-24 7 15,5-30 9-16

SC Salprest SA Lugoj

12-15 7,5 5

Sursa: Agenti de salubritate

36

STAII DE TRANSFER

n prezent pe raza judeului Timi nu exist staii de transfer, dar sunt propuse a se realiza o staie de transfer i mai multe centre de colectare i transfer dup cum urmeaz :
-

staie de transfer Timioara (cu sortare); centru colectare i transfer Snnicolau Mare (cu sortare); centru de colectare i sortare Lugoj (cu sortare); centru de colectare Jimbolia (cu sortare); centru de colectare Deta (cu sortare); centru de colectare Buzia (cu sortare); centru de colectare Fget (cu sortare); depozitul Ghizela (cu sortare).

2.2.2.1. Sortarea deseurilor In judeul Timis nu exist statii de sortare la data elaborarii studiului. Este in curs de implementare un proiect pentru Statie de sortare a deseurilor provenite din colectarea selectiva, fractiunea uscata i umed, cu o capacitate de 110.000 o/an. Termen de punere in functiune trim. IV 2008. 2.2.2.2. Valorificarea deseurilor municipale rezultate din colectare selectiva la sursa Operaiile de tratare a deseurilor rezultate din colectare selectiva care se efectueaz n Timisoara sunt: - prelucrarea deseurilor de hartie n vederea reciclrii n uniti de tip REMAT (sortare, balotare); - prelucrarea deseurilor metalice n vederea reciclrii prin uniti de tip REMAT (sortare, mrunire, presare, balotare); - prelucrare n vederea reciclrii deseurilor de mase plastice prin unit ile de reciclare care detin echipamente specifice si sunt autorizate pentru aceasta activitate. In pricipal operatiunile

37

de reciclare se refera la spalare, eliminarea fractiunilor indezirabile, macinare pentru obtinerea de peleti sau granule. Materialele plastice (PVC, PE, PP, PET) reciclate sunt valorificate ca materii prime sub forma de peleti sau granule. Prelucrarea deseurilor colectate selectiv la sursa consta in sortarea manuala pe grupe de materiale, dezmembrare, maruntire, presare, balotare si valorificarea catre agentii economici reciclatori, care poate include sau nu si transportul. Valorificarea deseurilor colectate selectiv de la populatie s-a facut prin unitati de reciclare de tip REMAT. Cantitatile colectate separat si valorificate in anul 2007 au fost : - hartie-carton : 545,73 tone, care au fost r eciclate la fabricile de hartie din tara; - plastic : 61,68 tone, valorificate la unitati prelucratoare din tara si la export ; - metale : 28,27 tone, reciclate la uniti din metalurgie. 2.2.3. TRATAREA DESEURILOR IN VEDEREA VALORIFICRII SAU ELIMINARII Tratarea mecano-biologica In judet nu exista statii de tratare mecano-biologica a deseurilor Sortare In judet nu exista statii de tratare mecanica(sortare). Prelucrare in vederea valorificarii

Tabel 28 Agenti economici implicati in actiunea de valorificare a deseurilor si dotarea acestora cu echipamente - date generale
Denumire Agent economic SC Alcrico SRL Adresa Timisoara Str.7 aprilie nr.4 Localizare Tip Echipa ment Autori zatie de mediu (da/nu) da Capacitate proiectata (t/an) Plastic 800 Tip deseu prelucrat Plastice HPDE LDPE PP PS ABS

SC Alfaplast SRL

Jebel,str. Principala nr.1

Comuna Giroc, -tocator 4 buc.; Sat Chisoda -cantar bascula 2 buc; -motostivuitor; -transpalete hidraulice 2 buc; -presa hidraulica balotat PE 3 buc; Jebel,str. -tocator; Principala -motostivuitoare; Nr.1 -alte echipamente;

da

Plastic LDPE 2400

38

S.C. Tin Factory S.R.L. S.C. Sofill S.A.

Timioara, str. Amurgului nr. 1 Timioara, str. Aleea Viilor nr. 40

Timioara, str. Amurgului nr. 1 Timioara, str. Aleea Viilor nr. 40

da

da

Cartue imprimant 52.000 buc./lun 120.000 t/lun

Sursa: Agenti economici care prelucreaza deseurile in vederea valorificarii * Echipamente: 1. sita 2. separator 3. tocator Agentii economici de tip REMAT (SC Muller Guttenbrunn Recycling SRL si SC Celuloza si Otel SRL) realizeaza colectarea deseurilor in vederea valorificarii si o prelucrare primara a acestora.Prelucrarea deseurilor colectate consta in sortarea pe grupe de materiale, dezmembrare, maruntire, presare, balotare, si transportul lor la agentii economici care realizeaza efectiv reciclarea deseurilor.

Tabel 29 Cantitatea de deseuri valorificabile prelucrate in anul 2005

Tipuri deeu Hartie/carton Plastic Sticla Metale Lemn Colectat (tone) 11973,8 2876,12 110552,03 Reciclat (tone) 1864,44 Predat spre valorificare la agenti economici (tone) 12701,9 955,21 105508

Sursa: Agenia de Protecia Mediului Timioara

39

SC Alcrico SRL si SC Alfaplast SRL au procesat deseurile in instalatii de procesare iar granulele rezultate au fost valorificate la firme de profil din tara si U.E. iar SC Muller Guttenbrunnn Recycling SRL si SC Celuloza si Otel SRL au balotat deseurile si le-au comercializat la societati de prelucrare a acestora din tara si strainatate. 2.2.3.1. Compostarea deseurilor biodegradabile In municipiul Timisoaa nu se colecteaza separat fractia biodegradabila si nici nu exista instalatii centralizate pentru compostarea acestora. 2.2.3.2. Tratare mecano biologica In municipiul Timisoara nu exista statii de tratare mecano biologica a deseului urban.

2.2.3.3. Tratarea termica In municipiul Timisoara functioneaza incineratorul Pro Air Clean, incinerator ecologic de deseuri industriale, medicale si toxice: - Deseuri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vanatoare si pescuit, de la prepararea si procesarea alimentelor - Deseuri de la prelucrarea lemnului si producerea placilor si mobilei pastei de hartie, hartiei si cartonului - Deseuri din industriile pielariei, blanariei si textila - Deseuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale si tratarea pirolitica a carbunilor - Deseuri din procese chimice organice - Deseuri de la producerea, prepararea, furnizarea si utilizarea (ppfu) straturilor de acoperire (vopsele, lacuri si emailuri vitroase), a adezivilor, cleiurilor si cernelurilor tipografice - Deseuri din industria fotografica - Deseuri din procesele termice - Deseuri de la tratarea chimica a suprafetelor si acoperirea metalelor si a altor materiale; hidrometalurgie neferoasa - Deseuri de la modelarea, tratarea mecanica si fizica a suprafetelor metalelor si a materialelor plastice - Deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi (cu exceptia uleiurilor comestibile) - Deseuri de solventi organici, agenti de racire si carburanti

40

- Deseuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante si imbracaminte de protectie, nespecificate in alta parte - Deseuri nespecificate in alta parte - Deseuri din constructii si demolari (inclusiv pamant excavat din amplasamente contaminate) - Deseuri din activitati de ocrotire a sanatatii umane sau din activitati veterinare si/sau cercetari conexe (cu exceptia deseurilor de la prepararea hranei in bucatarii sau restaurante, care nu provin direct din activitatea de ocrotire a sanatatii) - Deseuri de la instalatii de tratare a reziduurilor, de la statiile de epurare a apelor uzate si de la tratarea apelor pentru alimentare cu apa si uz industrial - Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separat

2.2.4. ELIMINAREA DEEURILOR

DEPOZITAREA DESEURILOR
In acest subcapitol se va prezenta modul de eliminare a deseurilor prin descrierea depozitelor exitente si cantitatilor depozitate anual. Tabel 30 Depozite date generale (anul 2007)
Distanta Distanta Autoriz fata de ape fata de Localizar Zona Proprietar Operator are de zona e deservita (da/nu) suprafata locuita (km) (km) Consiliul SC Retim Parta Timisoara nu 4 5 Local Ecologic Sag Giroc Timisoara Service SA 5 km Dumbravita S Chisoda Timisoara Consiliul SC Salprest 0,3 km SLugoj nu 6 0,3 Local Lugoj SA E Lugoj Consiliul S.C. 0,3 km S Sannicolau nu 2,0 0,3 Local GOSAN Sanni Mare Sannicolau S.R.L. colau Mare Mare Consiliul SC Sulean 0,4 km NDeta nu 0,1 0,4 Local Comp SRL E Deta Deta Consiliul Local Faget Consiliul S.C. BRADNER S.C. RETIM 6 km S Faget Faget Jimbolia nu 8,0 6,0 Capacitate disponibil (mc) 6.395.834 Capacitate proiectata (mc) 1.700.000

95.569,2 80.000

477.846 750.000

25.000

30.000

20.000 20.000

55.400 150.000

41

Local Jimbolia

S.A. Timioara

Judet Timis Timis Timis Timis Timis Timis Timis

Depozit neconform/localitate Depozit deseuri nepericuloase Parta-Sag Depozit deseuri nepericuloase Jimbolia Depozit deseuri nepericuloase Deta Depozit deseuri nepericuloase Lugoj Depozit deseuri nepericuloase Buzias Depozit deseuri nepericuloase Sannicolau Mare Depozit deseuri nepericuloase Faget

Capacitate proiectata (m3) 1.700.000 150.000 30.000 477.846 50.000 750.000 55.400

Capacitate disponibila (m3)anul 2005 30.000 200.000 300.000 27700

Capacitate disponibila (m3)anul 2006 20.000 174.031,52 2.800 50.000 27.000

An sistare activitate 2008 2008 2009 2010 2010 2010 2015

Sursa: Operatori de depozite Concluzii privind depozitarea deseurilor in judetul Timis exista un numar de 7 depozite de deseuri neconforme de tip b suprafata ocupata de depozite este de 51,2 ha actualele depozite nu sunt conforme cu cerintele legislative, nu au autorizatie de functionare, avand amplasamente improprii in general fiecare oras are cate un depozit administrat fie de agenti de salubritate fie de consiliu local anul inchiderii acestor depozite este stabilit in angajamentele asumate la negocierile de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana in mediul rural sunt terenuri de depozitare neamenajate, administrate de primarii. Acestea urmeaza sa fie inchise pana la 16.07.2009.

42

CAPITOLUL III. OBIECTIVE SI TINTE PRIVIND MANAGEMENTUL DESEURILOR

Pentru a asigura realizarea unui progres real, viitorul sistem de gestionare a deseurilor trebuie europene. Obiectivele strategice propuse reflecta angajamentul Romaniei pentru: - abordarea aspectelor legate de cantitatile mari de deseuri intr-o maniera care sa conduca la ruperea relatiei de proportionalitate existente intre cresterea economica si generarea de deseuri, - recuperarea, in masura posibilitatilor, a materialelor si energiei continute in deseurile a caror generare nu se poate evita stabilirea unui sistem de gestionare a deseurilor, integrat geografic si tehnologic care sa includa cele mai bune tehnici / tehnologii care nu impun cheltuieli excesive, - crearea conditiilor pentru ca deseurile sa fie colectate selectiv, reciclate /recuperate sau eliminate fara a pune in pericol sanatatea umana si fara a utiliza procedee sau metode care ar putea dauna mediului. Obiectivele generale si specifice prezentate in tabelele de mai jos constituie baza minima considerata necesara la momentul actual. Ele trebuie sa fie revizuite periodic si imbunatatite pe masura dezvoltarii sistemului de gestionare a deseurilor. Spre exemplu, in viitorii 3-5 ani va fi necesara abordarea mai larga a problemelor referitoare la gestionarea namolurilor de la epurarea apelor uzate si a celor privind deseurile de vehicule uzate, pentru a stabili obiective specifice pentru aceste doua fluxuri de deseuri. Stabilirea acestora va necesita colectarea de date suplimentare care nu sunt disponibile in prezent. Valorile acestor indici vor fi comparate cu tintele prevazute pentru diferite perioade de timp in cadrul obiectivelor strategice. Tintele n ceea ce priveste recuperarea si reciclarea deseurilor de ambalaje si reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate sunt stabilite n functie de legislatia n vigoare si de perioada de tranzitie propusa de Romnia n documentul de pozitie. Pentru evaluarea si monitorizarea progreselor inregistrate n implementarea actiunilor, vor fi utilizati o serie de indicatori cantitativi, precum: - cantitatile de deseuri generate, la nivel global si pe sectoare de activitate; 43 a indeplineasca o serie de obiective strategice corelate cu cerintele

- cantitatile de deseuri periculoase generate; - indicii de recuperare si reciclare a deseurilor, la nivel global si pe sectoare de activitate; - indicii de reciclare pentru diferite tipuri de materiale din deseurile de ambalaje, din DEE si VSU. Obiectivele si tintele strategice ale judeului Timis in domeniul gestionarii deseurilor solide municipale sunt prezentate in tabelul urmator, cu precizarea ca: 1. intele pentru deseurile de ambalaje sunt cele stabilite in HG 621/2005. 2. intele privind reducerea deseurilor biodegradabile sunt cele stabilite n concordanta cu perioada de derogare de patru ani acordat Romniei prin aderarea la UE (HG 349/2005) 3. Tabelul este limitat de problemele identificate in managementul deseurilor solide municipale generate in judeul Timi
Nr. Crt. 1 Obiectiv Dezvoltarea politicii judetene in vederea implementarii unui sistem integrat de gestionare a deseurilor Cresterea eficientei de aplicare a legislatiei n domeniul gestionarii deseurilor Sub-obiectiv/Tinta Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientarii in domeniul gestionarii deseurilor si a instrumentelor de implementare a acestuia la nivelul judetului Intocmirea de regulamente locale privind managementul integrat al deseurilor Cresterea importantei acordate aplicarii legislatiei Luarea de masuri pentru intarirea capacitatii institutionale Eficientizarea structurilor institutionale si a sistemelor aferente activitatii de gestionare a deseurilor Dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric necesar. Incurajarea privatizarii in domeniul gestiunii deseurilor Asigurarea necesarului de personal calificat pentru operarea si controlul sistemului Sustinerea programelor de informare si pregtire a personalului din sectorul public/privat. Stimularea crearii si dezvoltarea unui sector public - privat pe piata viabila de deseuri Punerea in evidenta a oportunitatilor in vederea utilizarii fondurilor nationale disponibile (fonduri nationale, fondul de mediu, fonduri private, etc) Termen Permanent

2008 Permanent Permanent Incepand din 2008 Incepand din 2008 Permanent Permanent Permanent Permanent

Dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric in vederea indeplinirii cerintelor judetene, nationale si europene Asigurarea resurselor umane necesare implicate direct in sistemul de gestionare a deseurilor ca numar si pregatire profesionala Crearea si utilizarea de sisteme financiare si mecanisme economice pentru gestionarea deseurilor in conditiile respectarii principiilor generale, cu precadere a principiilor poluatorul plateste si cel privind responsabilitatea

Permanent

44

producatorului

6 Promovarea informrii, constientizarii si motivarii pentru toate partile implicate

Minimizarea generarii deseurilor

Dezvoltarea/ Imbunatatirea unui sistem modern de colectare si transport a deseurilor

Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate

10

Valorificarea potentialului util din deseurile municipale

Optimizarea utilizrii fondurilor europene si internationale (ISPA, SAPARD, CES, fonduri structurale, etc. ) Promovarea celor mai bune practici n domeniul managementului de deseurilor si finantarilor durabile (tarife si taxe) Cresterea comunicarii intre toate partile implicate Organizarea si sustinerea de programe de educare si constientizare a populatiei Cresterea gradului de constientizare in privinta consecintelor unor practici inadecvate de depozitare a deseurilor. Cresterea gradului de constientizare asupra practicilor de depozitare controlat Initierea de activit ti specifice pentru minimizarea cantittii de deseuri la productori si alti generatori de deseuri Promovarea minimizarii deseurilor la cetateni Extinderea sistemului de colectare a deseurilor in mediul urban Rata de acoperire 100% Extinderea sistemului de colectare a deseurilor in mediul rural Rata de acoperire 90 % Reabilitarea si modernizarea sistemelor existente de colectare si transport deseuri Construirea statiilor de transfer daca sunt recomandate de catre studiile de fezabilitate Separarea fluxurilor de deseuri periculoase de cele nepericuloase din deseurile menajere Cresterea coeficientului de colectare selectiva pentru mediul urban Implementarea si cresterea coeficientului de colectare selectiva pentru mediul rural Separarea deseurilor biodegradabile din deseurile municipale colectate Coeficient de reducere 25%, baza de calcul: cantitate produsa in 1995 Realizarea statiilor de compost in vederea valorificarii deseurilor biodegradabile Coeficient de reducere 50%, baza de calcul:cantitatea produsa in 1995 Construirea unor statii de tratare mecanobiologica si compostare avansata Coeficient de reducere 65%, baza de calcul: cantitatea produsa in 1995 Recuperarea materiala si/sau energetica a ambalajelor si deseurilor din ambalaje. -50% din masa deseurilor de ambalaje -60% din masa deseurilor de ambalaje

Permanent 2008-2015 Permanent Permanent Permanent Permanent Permanent Permanent 2013 2009 2013 2013 2017 2013 2013 2010

2013

2016

2011 2013

45

11

Implementarea sistemului de colectare a deseurilor voluminoase Cresterea eficientei tratarii si eliminarii namolurilor provenite de la statii de epurare a apelor uzate

12

13

nnoirea parcului national auto prin valorificarea ecologic rationala a vehiculelor uzate

14

Gestiunea deseurilor de echipamente electrice si electronice

Reciclarea a 60% din masa deseurilor din hartie/carton Reciclarea a 50% din masa deseurilor din metal Reciclarea a 15% din masa deseurilor din plastic Reciclarea a 15% din masa deseurilor din lemn Reciclarea a 55% din masa totala a deseurilor de ambalaje, din care : -60% din masa deseurilor din sticla -22.5 % din masa deseurilor din plastic Minimizarea cantitatii depozitate de deseuri voluminoase Colectarea selectiva si valorificarea deseurilor voluminoase Prevenirea eliminarii necontrolate pe sol si in apele de suprafata a namolurilor Utilizarea namolului in agricultura ca fertilizant agricol in cazul in care se respecta conditiile legale prevazute de OM. nr. 344/708/2005 Promovarea coincinerarii namolurilor contaminate de la statiile de epurare in cuptoarele de ciment Colectarea si valorificarea VSU. -Constituirea retelei de colectarea vsu Cresterea gradului de reutilizare, reciclare si valorificare a componentelor rezultate din dezmembrareaVSU. -Reutilizarea si reciclare a cel putin 75% din masa vehiculelor fabricate inainte de 1.01.1980 -Reutilizarea si reciclare a cel putin 85% din masa vehiculelor fabricate dupa 1.01.1980 Colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice prin centre de colectare DEEE -Colectarea a 4 kg deseu/locuitor/an Reutilizarea, reciclarea si valorificarea deseurilor de echipamente electrice si electronice -Reutilizarea, reciclarea si valorificarea totala a cantitatii de deseuri electrice si electronice colectate. Implementarea unui sistem de colectare separata a deseurilor periculoase din deseurile municipale de catre firmele de salubrizare Tratarea n vederea eliminarii Colectarea separata a deseurilor periculoase, respectiv a deseurilor nepericuloase din constructii si demolari Tratarea deseurilor periculoase n vederea eliminarii

2008

2010

2013

Incepand din 2008 Incepand din 2008 Permanent Permanent

Permanent Permanent

Incepand cu 2007 2008

15

Organizarea si implementarea sistemului de gestionare a deseurilor menajere periculoase Organizarea si implementarea sistemului de gestionare a deseurilor din constructii si demolari

Incepand cu 2009

16

Permanent Permanent

Permanent

46

Crearea de capacitati de tratare si valorificare Eliminarea corespunzatoare a deseurilor care nu pot fi valorificate nchiderea etapizata a celor 7 depozite neconforme din mediul urban Inchiderea si ecologizarea tuturor spatiilor de depozitare din mediu rural Asigurarea capacitatilor necesare pentru eliminarea deseurilor

Permanent Permanent

17

Eliminarea deseurilor n conformitate cu cerintele legislatiei n domeniu n scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului

2008-2015 2009 Incepand din 2008

47

CAPITOLUL IV PROGNOZA PRIVIND GENERAREA SI COLECTAREA DEEURILOR

4.1 Tendina factorilor relevani pentru evoluia generrii deeurilor Generarea deeurilor este influenat de numero i factori. Cei mai importani sunt: evoluia venitului populaiei, comportamentul consumatorilor, ( preferinele i obinuinele personale ), introducerea pe pia de noi produse ambalate i evoluia demografic.

Venitul populaiei din judetul Timis are o importan semnificativ n generarea deeurilor. n general nivelul ridicat al acestuia i urbanizarea genereaz cantiti mari de deeuri pe cap de locuitor ( zonele rurale genereaz ntre 0,3 0,4 kg / loc / zi n timp ce locuitorii zonelor urbane genereaz 0,9 kg / loc /zi conform studiilor Bncii Mondiale ). n mod similar comportamentul consumatorilor poate influena modul generrii deeurilor ( consumul de preparate alimentare genereaz mai multe deeuri de ambalaje )etc. n ultim instan, introducerea de materiale noi de ambalaje, n special plasticele, au un impact semnificativ asupra mediului. spre exemplu ambalajele PET au nlocuit n ultimii ani clasicele ambalaje de sticl i sacii, pungile sau cutiile de PE pe cele de hrtie sau ambalajele reutilizabile pentru cumprturile en-gros. Ambele aspecte au influenat cantitile i compoziia deeurilor generate. Ali factori social economici includ cre terea semnificativ a numrului de supermarket-uri i shopping centre alturi de creterea PIB pe cap de locuitor, ceea ce, n compensaie duce la creterea cumprrii de produse alimentare i alte bunuri ambalate i implicit la nivele ridicate ale cantitii de deeuri generate. Demografia influeneaz generarea de deeuri: locuitorii din zonele urbane genereaz mult mai multe deeuri dect cei din zona rural. Populaia Regiunii se afl ntr-un uor declin i devine mai urbanizat, fiind de ateptat ca aceast tendin s continue pe durata perioadei planificate. Modificrile sunt neglijabile fa de impactul ateptat de generarea a deeurilor.

Tabelul. 31 Prognoza populaiei judetului Timis (mii)

48

Total populaie % urban % rural populaia urban populaia rural

2005 658837 63,03 36,96 415301 243536

2006 659299 62,9 37,1 414680 244619

2007 656992 62,9 37,1 413248 243744

2008 654693 63 37 412457 242236

2009 652402 63 37 411013 241389

2010 650119 63 37 409575 240544

2011 647844 63 37 408142 239702

2012 645577 63 37 406714 238863

2013 643317 63 37 405290 238027

Sursa: Breviar statistic al INS Tabelul 32 Prognoza PIB n Regiunea Vest

Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Rate de cretere a PIB [ % / an ] 6,4 6,3 5,9 5,6 5,5 5,4 5,3

Sursa: breviar statistic al INS Studiind tendinele generale este de ateptat s creasc cantitatea de deeuri generat pe locuitor. Totodat, impactul noilor reglementri n domeniul ambalajelor ( spre exemplu introducerea unui sistem - depozit pentru sticle, butelii, bidoane, cutii ) i introducerea colectrii separate pot diminua cantitile de deeuri municipale mixte n timp ce vor crete materialele de ambalaje colectate separat. Impactul probabil al acestor consideraii a fost instrumentat n concluziile ANPM care converg ctre o uoar cretere pe durata perioadei de planificare, cu o cretere relativ brusc a deeurilor de ambalaje.

49

4.2 Planificarea deseurilor municipale Lund n considerare cele de mai sus, tendina ANPM privind planificarea curent are n vedere creterea generrii deeurilor municipale solide cu o rat de 0,8 % / an. Pentru deeurile menajere aceast rat de cretere are urmtoarele efecte asupra mediei zilnice a indicilor de generare pentru zone urbane i rurale: Tabelul 33 Prognoza indicilor de generare a deeurilor menajere
Indice anual de cretere 0.80 % 0.80 % indice urban indice rural 2005 0.91 0.41 2006 0.92 0.41 2007 0.93 0.41 2008 0.94 0.42 2009 0.94 0.42 2010 0.95 0.42 2011 0.96 0.43 2012 0.97 0.43 2013 0.97 0.43

Aplicarea indicelui de cretere propus de ANPM genereaz urmtoarele creteri ale cantitii de deeuri municipale solide pentru perioada planificat: Tabelul 34 Prognoza de generare a deeurilor municipale solide
Nr. Crt. 1 Deeuri menajere mixte Tip deeu urban rural Indice anual de cretere 0.80% 0.80% 0.80% 0.80% 0.80% 0.80% 0.80% 0.80% 2003 132129 37958 51250 5500 13000 7000 14500 261337 2006 139250 36607 52480 5632 13312 7168 14848 269297 2008 141514 37135 53320 5722 13525 7283 15086 273585 2010 142020 36875 54173 5814 13742 7400 15327 275351 2011 143013 37621 54606 5861 13852 7460 15450 277863 2013 143493 37358 55480 5955 14074 7580 15697 279637

2 3 4 5 6

Deeuri similare din comer, industrie, instituii* Deeuri voluminoase Deeuri din parcuri i grdini Deeuri din piee Deeuri stradale TOTAL

Pentru simplificarea calculelor fracia colectat separat a fost inclus n fracia de deeuri asimilabile celor menajere provenite din comer, industrie i instituii. Modalitate de calcul pentru prognoza de generare a deeurilor municipale -pentru deeurile menajere mixte pentru cantitatea de deseuri menajere colectate din mediul urban Qcol_u_n=Pu_n x Gsu_n/100 x INDu_n x 365/1000 pentru cantitatea de deseuri menajere generate si necolectate din mediul urban Qnecol_u_n=Pu_n x (100-Gsu_n)/100 x INDu_n x 365/1000, unde
50

Pu_n-populatia in mediul urban in judet in anul n Gsu_n- grad de acoperire cu servicii de salubritate in mediul urban INDu_n indicatorul de generare a deseurilor menajere in mediul urban -prognoza de generare a deeurilor asimilabile din comer, industrie, instituii, a deeurilor voluminoase, din parcuri i grdini, din piee, i a celor stradale, se calculeaz pornind de la cantitatea de deeuri generat n anul de referin i innd cont de evoluia indicatorului de generare.

4.3. PLANIFICAREA ALTOR FRACII DE DEEURI 4.3.1. PLANIFICAREA FRACIEI DE DEEURI DE AMBALAJE

Cantit ile de deeuri de ambalaje sunt calculate n conformitate cu prevederile Directivei 94/62/EC privind implementarea planului de ambalaje i deeuri de ambalaje amendat de procedura 2004/12/EC. Conform acestei proceduri calculul privind generarea de eurilor de ambalaje se bazeaz pe un studiu al productorilor privind consumul casnic de ambalaje n anul 2002. Din studiu s-a concluzionat c n 2002 s-au generat 1150 mii tone deeuri de ambalaje. Alocarea cantit ii corespunztoare fiecrei regiuni s-a fcut mai trziu prin alocarea unei rate prestabilite pe regiune, n funcie de consumul naional de alimente, buturi, produse nealimentare i servicii. n continuare se prezint un tabel relevant utilizat n alocarea i prognoza deeurilor de ambalaje: Tabelul 35 Alocarea pe regiuni a indicilor pentru deeurile de ambalaje
Regiunea locuitori (2004) Numr. 1 2 3 4 5 6 7 8 Romania = 3.674.367 2.848.219 3.379.406 2.317.700 1.958.648 2.740.064 2.523.021 2.226.457 21.667.882 1.150 k tone Consumator cheltuieli Lei/an.*loc. 2559347 2751383 2533570 2558275 2808452 2970463 2905224 3502610 Cheltuieli pe consumul de alimente, bunuri nealimentare i servicii % 51,5 56,2 55 47,9 62,2 58,7 58,5 71 Lei/loc.*an 1.318.064 1.546.277 1.393.464 1.225.414 1.746.857 1.743.662 1.699.556 2.486.853 Miliarde lei /an 4800 4400 4700 2800 3400 4800 4300 5500 34800 Indice alocat Regiunii 0,1391 0,1265 0,1352 0,0816 0,0983 0,1372 0,1231 0,1590 1,0000 Deeuri de ambalaje n 2002 t/an 159.904 145.413 155.481 93.774 112.968 157.748 141.579 182.813 1.149.679 Pk index kg/an*loc. 43,52 51,05 46,01 40,46 57,68 57,57 56,11 82,11 54,31

Generarea de deeuri de ambalaje n Romnia n 2002

n cazul n care nu au fost realizate studii n vederea determinrii compoziiei, deeurile de ambalaje se consider ntr-o proporie de 14,6% din totalul cantitii deeurilor municipale, iar pe tipuri dedeeu de ambalaj dup cumurmeaz: sticl 21,8%;
51

plastic 27,1%; hrtie/carton 31,4%; metal 5,6%; lemn 13,8%.

n privina ratelor de cretere a deeurilor de ambalaje valorile recomandate de ANPM sunt: 10% / an ntre 2003 i 2006, 7% / an ntre 2007 i 2009, i 5% / an ntre 2010 i 2013.

Rezultatele prognozei pe regiuni privind generarea deeurilor de ambalaje sunt prezentate n tabelul 37. Tabelul 36 Prognoza creterii generrii de deeuri de ambalaje, tone / regiune
2002 159.904 145.413 155.481 93.774 112.968 157.748 141.579 182.813 1.149.679 2003 175.895 159.954 171.029 103.151 124.265 173.523 155.737 201.094 1.264.647 10 % cretere pe an 2004 2005 193.484 212.833 175.949 193.544 188.132 206.945 113.466 124.813 136.691 150.360 190.875 209.963 171.310 188.441 221.203 243.323 1.391.112 1.530.223 2006 234.116 212.899 227.640 137.294 165.396 230.959 207.285 267.656 1.683.246 7 % cretere pe an 5% cretere pe an 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 250.504 268.039 286.802 301142 316199 332009 348610 227.802 243.748 260.810 273851 287543 301920 317016 243.575 260.625 278.869 292812 307453 322825 338966 146.905 157.188 168.191 176601 185431 194702 204438 176.974 189.362 202.618 212749 223386 234555 246283 247.126 264.425 282.935 297082 311936 327533 343909 221.795 237.321 253.933 266630 279962 293960 308658 286.392 306.439 327.890 344284 361499 379574 398552 1.801.073 1.927.148 2.062.048 2.165.151 2.273.408 2.387.079 2.506.433

Regiune 1 2 3 4 5 6 7 8 Romania

Sursa: Planul Regional de Gestiune a Deseurilor Pe baza acestui tabel, se prognozeaz o dublare a deeurilor de ambalaje pe perioada de planificare. Conform recomandrilor ANPM deeurile de ambalaje sunt generate la surs astfel: 30% din activit i instituionale, comerciale i industriale, i 70% din gospodrii. n privina detalierii pe categorii a deeurilor de ambalaje ANPM a atribuit rate egale de cretere pentru ambalajele de hrtie i carton, sticl, plastic, metal i lemn. Compoziiile acceptate pentru anul 2006 sunt: 26,5% pentru hrtie i carton, 30% pentru plastice, 20% pentru sticl, 11.75% pentru metal i 11.75% pentru lemn.

52

Tabelul 37 Prognoza generrii n judet de deeuri de ambalaje, ( tone / an )

TIMIS hrtie i carton plastic sticl metal lemn 2003 41726 11057 12518 8345 4903 4903 2004 45898 12163 13770 9179 5393 5393 2005 50487 13379 15147 10097 5932 5932 2006 55536 14717 16662 11107 6525 6525 2007 59424 15747 17828 11885 6982 6982 2008 63584 16849 19076 12717 7471 7471 2009 68034 18028 20411 13607 7994 7994 2010 71436 18929 21432 14287 8394 8394 2011 75008 19875 22504 15001 8814 8814 2012 78759 20869 23629 15751 9255 9255 2013 82696 21912 24810 16538 9718 9718

4.3.2.

PLANIFICAREA FRACIEI DE DEEURI BIODEGRADABILE

Deeurile biodegradabile din deeurile municipale solide provin din diferite surse,cum sunt: deeuri biodegradabile i similare din gospodrii, fracii colectate separat de hrtie i carton, lemn, unele textile i alte fluxuri de deeuri provenite din: piee, curatul strzilor i din parcuri i grdini Tabelul 38 Coninutul de deeuri biodegradabile n diferite fluxuri de deeuri municipale, ( % )
2003 Deeuri menajere (casnic) Urban Deeuri biodegradabile hrtie + carton + lemn Rural Deeuri biodegradabil hrtie + carton + lemn Deeuri similare (n amestec sau colectate separat) Deeuri din parcuri i grdini Deeuri din piee Deeuri stradale 68 54 14 74 62 12 45 95 90 20 2006 68 54 14 74 62 12 45 95 90 20 2008 68 54 14 74 62 12 45 95 90 20 2010 68 54 14 74 62 12 45 95 90 20 2011 68 54 14 74 62 12 45 95 90 20 2013 68 54 14 74 62 12 45 95 90 20

1.1

1.2 + 1.3 1.5 1.6 1.7

n acest Plan deeurile municipale biodegradabile nu includ: deeul biodegradabil de la staiile de epurare municipale i deeurile provenite din construcii i demolri. n tabelul 40 sunt prezentate cantitile prognozate de deeuri municipale biodegradabile exprimate n tone pe an. Tabelul 39 Prognoza generrii de deeuri municipale biodegradabile, (tone / an)
Nr. Crt. 1 Flux de deeu Deeuri urban doar bio Coninut n biodegradabil 54% 2003 71350 2006 75195 2010 76691 2013 77486 53

2 3 4 5

hrtie+lemn doar bio rural hrtie+lemn Deeuri similare provenite din comer , industrie, instituii Deeuri din parcuri i grdini Deeuri din piee Deeuri stradale TOTAL

menajere n amestec

14% 62% 12% 45% 95% 90% 20%

18498 23534 4555 23062 12350 6300 2900 162549

19495 22696 4393 23616 12646 6451 2970 167462

19883 22863 4425 24378 13055 6660 3065 171020

20089 23162 4483 24966 13370 6822 3139 173517

Procentele pentru coninutul de deeuri biodegradabile utilizate sunt: 95% pentru deeurile din parcuri i grdini 90% pentru deeurile din piee, i 20% pentru deeurile stradale. 4.4 INTE PROPUSE Aceast seciune i propune s cuantifice intele obiectivelor judetului Timis exprimate anterior procentual. Un rezumat al intelor privind deeurile municipale solide, deeurile de ambalaje i biodegradabilele a fost prezentat n Capitolul 4 i sunt redate n Tabelul 41. Se prezint mai jos obiectivele cantitative: Tabelul 40 Obiective i inte privind deeurile ( % )
inte Creterea total a generrii de deeuri municipale < 10% Termen Perioada 20102020 Cuantificare/realizarea inte n cifre absolute Cantitatea prognozat la nivelul anului 2010 este de 276.022 tone, iar la nivelul anului 2020 de 299.804 tone. Creterea gener rii totale de deeuri este de 23.782 tone, reprezentnd 8,61%. Populaie urban total conectat de 412.523 locuitori.

Gradul de conectare a populaiei urbane la servicii de salubrizare de 100% Gradul de conectare a populaiei rurale la servicii de salubrizare de 90% Implementarea sistemului de colectare selectiv a deeurilor reciclabile pentru a asigura colectarea cantitilor specifice de deeuri de ambalaje de la populaie i ageni economici, industrie, instituii. Implementarea sistemului de colectare selectiv a deeurilor reciclabile pentru a asigura colectarea cantitilor specifice de deeuri de ambalaje de la populaie i ageni economici, industrie, instituii Implementarea sistemului de colectare selectiv a deeurilor reciclabile pentru a asigura colectarea cantitilor specifice de deeuri de ambalaje de la

2013

2008 2008

Populaie rural total conectat de 55.277 locuitori. Colectare a: Hrtie i carton 10.126 t/an Plastic 2.156 t/an Sticl 4.069 t/an Metal 3.736 t/an

2011

Colectare a: Hrtie i carton 19.783 t/an Plastic 10.898 t/an Sticl 9.921 t/an Metal 5.242 t/an

2013

Colectare a: Hrtie i carton 24.813 t/an Plastic 13.445 t/an 54

populaie i ageni industrie, instituii

economici,

Sticl 10.680 t/an Metal 6.064 t/an Cantitile de deeuri necesare a fi tratate sunt urmtoarele: 56.515 t; 85,82 kg/loc./an 2010 2013 2016 Un numr total de 7 depozite urbane clasa b neconforme i vor nceta activitatea 98.703 t; 150,45 kg/loc./an 129.042 t; 198,29 kg/loc./an.

Prevederea capacitilor de tratare pentru a asigura tratarea deeurilor biodegradabile n vederea reducerii cantitilor cu: 25% 50% 65%

Starea depozitrii la urmtoarele depozite clasa b ne-conforme din zonele urbane: Para, ag, Jimbolia Deta Buzia, Mare Fget Lugoj, Snnicolau Timioara, 2008 2009 2010 2015 n maximum 2 ani de la data sistrii depozitrii. 16 iulie 2009 2008-2010

nchiderea depozitelor urbane clasa b ne-conforme care au sistat depozitarea deeurilor Reabilitarea i ecologizarea depozitelor rurale neconforme Construirea unui depozit judeean clasa b conform

Un numr total de 7 depozite urbane clasa b neconforme a cror activitate a fost sistat, vor fi nchise i ecologizate. Un numr total de 90 de depozite rurale ne-conforme vor fi reabilitate i ecologizate Execuia i darea n exploatare a unui depozit judeean amplasat la Ghizela, 58,9 ha, cu o durat de via de 41 de ani i o capacitate total de 5.515.656 m3.

Sursa: Master Plan pentru Sistem Integrat al deeurilor solide n Judeul Timi.

4.4.1.

COLECTAREA DEEURILOR MUNICIPALE SOLIDE

n 2003 in judetul Timis s-a colectat 69,60 % din cantitatea total de deeuri, deservind doar 63,01 % din populaie. Exist o mare discrepan ntre zonele urbane unde deeurile se colecteaz de la 96,94 % din locuitori i zonele rurale cu numai 10,53 % locuitori deservii. Se preconizeaz o mbuntire semnificativ a acestei situaii, avnd n vedere generalizarea colect rii deeurilor ctre majoritatea locuitorilor, n concordan cu intele propuse mai sus. Pentru judetul Timis intele de colectare sunt: 90 % pentru populaia din mediul rural pn n anul 2009, i 100 % pentru populaia din mediul urban pn n anul 2013. Tabelul 41. prezint cifre semnificative pentru generarea i colectarea deeurilor pentru perioada planificat , att pentru locuitorii din mediul urban ct i pentru cei din zonele rurale. Prognoza se bazeaz pe cifrele de generare a deeurilor menajere n amestec de: 0,9 kg/locuitor/zi pentru locuitorii din zona urban i de 0,4 kg/locuitor/zi pentru locuitorii din zona rural. Totodat
55

prognoza privind tendina de cretere a cantitilor de deeuri generate s-a atenuat prin luarea n considerare a unei tendine generale de descretere gradual a populaiei i migraia dinspre rural ctre urban, astfel nct s-a considerat o cretere anual a generrii deeurilor de 0,8 %. Tabelul de mai jos prezint intele cantitative pentru colectarea i depozitarea deeurilor pentru locuitorii zonelor rurale i urbane pentru perioada planificat .

56

Tabelul 41 inte cantitative pentru deeurile menajere colectate n amestec, rural i urban

Prognoza generrii deeurilor n amestec, t/an, cretere 0.80%: urban: 0,9 kg/loc/an; rural: 0,4 kg/loc/an
Urban Rural Deeuri generate 2003 132129 37958 170087 2004 139156 35425 174581 2005 137942 35556 173498 2006 139250 36607 175857 2007 140277 36476 176753 2008 141514 37135 178649 2009 141019 37005 178024 2010 142020 36875 178895 2011 143013 37621 180634 2012 143997 37490 181487 2013 143493 37358 180851

% populaie conectat la colectare 96,94 96 Colectate urban % 10,53 30 Colectate rural % 63 63 % Colectate n TIMIS

96 35 65,5

97 40 68,5

99 45 72

98 75 86,5

99 90 94,5

100 90 95

100 90 95

100 90 95

100 90 95

Populaie conectat la colectare 389912 Colectate urban 27377 Colectate rural 417289 Colectate n TIMIS

402198 72791 474989

398689 85237 483926

402240 97847 500087

409116 109685 518801

404208 181677 585885

411013 217250 628263

409575 216490 626065

408142 215731 623873

406714 214977 621691

405290 214224 619514

59

Deeuri menajere colectate n amestec, t / an Colectate urban Colectate rural Colectate n TIMIS % tone colectate 128086 133590 132424 135073 138874 138684 139609 142020 143013 143997 143493 3997 77,66 10628 82,60 12445 83,49 14643 85,14 16414 87,86 27851 93,21 33305 97,12 33188 97,94 33859 97,92 33741 97,93 33622 97,93 132083 144218 144869 149716 155288 166535 172914 175208 176872 177738 177115

4.4.2.

RECUPERAREA I RECICLAREA DEEURILOR DE AMBALAJE Tabelul 42

inte regionale/judetene pentru atingerea obiectivelor de reciclare i recuperare a deeurile de ambalaje, %

2003 hrtie i carton plastic sticl metale lemn Total reciclate Total recuperate 49.8 3.8 12.8 32.0 0.0 21.0 21.0

2004 52.0 6.0 15.9 33.2 0.0 23.0 25.0

2005 53.3 7.0 18.6 35.7 1.7 24.7 30.0

2006 53.8 8.0 20.6 37.8 4.1 26.1 32.0

2007 55.7 10.0 21.5 39.2 4.7 27.6 34.0

2008 60.1 11.3 32.0 50.0 7.4 33.0 40.0

2009 66.8 12.3 38.0 56.9 8.5 37.5 45.0

2010 71.5 13.8 44.0 64.4 12.2 41.9 48.0

2011 75.9 15.5 48.4 72.2 15.5 45.9 50.0

2012 75.9 15.5 48.4 72.2 15.5 45.9 53.0

2013 84.0 23.3 60.2 87.0 19.1 55 60

Sursa: Planul Naional de Implementare a Directivei de Ambalaje

59

Tabelul 43 inte judetene cantitative pentru atingerea obiectivelor pentru deeurile de ambalaje, t / an
2003 hrtie i carton plastic sticl metale lemn Total reciclate Total recuperate 5506 476 1068 1569 0 8762 8762 2004 6325 826 1459 1790 0 10557 11475 2005 7131 1060 1878 2118 101 12470 15146 2006 7918 1333 2288 2466 268 14495 17772 2007 8771 1783 2555 2737 328 16401 20204 2008 10126 2156 4069 3736 553 20983 25434 2009 12043 2511 5171 4549 678 25513 30615 2010 13534 2958 5987 5406 1024 29932 34289 2011 15085 3488 7261 6364 1366 34429 37504 2012 15840 3663 7623 6682 1435 36150 41742 2013 18406 5781 9956 8455 1856 45483 49618

Cifrele n ro u reprezint intele impuse prin implementarea Directivei de Ambalaje transpus prin HG 621 / 2005.

4.4.3.

REDUCEREA CANTITII DE DEEURI BIODEGRADABILE

inta de reducere a deeurilor biodegradabile depozitate este calculat n funcie de raportul populaiei din Regiunea Vest fa de populaia Romniei n 1995 ( 9,2 % ). Acest raport este multiplicat apoi cu cantitatea naional de biodegradabil generat n 1995 i anume 4800000 t. Pentru Regiunea Vest cifra de baz pentru biodegradabile n 1995 s-a stabilit la 442000 tone, iar pentru judetul Timis a fost de 154700 tone. Pornind de la datele de prognoz din Tabelul 39 i considernd cantitatea maxim admisibil de deeu biodegradabil n depozite, rezult inta de reducere. Tabelul 44 inte de reducere a biodegradabilului din deeuri
Nr. Crt. Flux de deeu TOTAL INTA Coninut n biodegradabile 2003 162549 2006 167462 2010 171020 116025 75% 54995 2013 173517 77350 50% 96167

Cantitatea maxim de biodegradabil admis la depozitare [tone] n procente fa de cantitatea eliminat n 1995 (154700 t) Cantitatea care trebuie tratat (deviat de la depozitare) [tone]

59

CAPITOLUL V FLUXURI SPECIFICE DE DEEURI 5.1. Deeuri periculoase din deeurile municipale

Conform Listei europene a deeurilor i a H.G. 856/202 -privind evidena gestiunii deeurilor- i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase, din cele 40 de tipuri de deeuri 14 sunt ncadrate ca deeuri periculoase. In tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deeuri municipale periculoase. Tabel 45 Tipuri de deeuri municipale periculoase
Cod deeu 20 01 13* 20 01 14* 20 01 15* 20 01 17* 20 01 19* 20 01 21* 20 01 23* 20 01 26* 20 01 27* 20 01 29* 20 01 31* 20 01 33* 20 01 35* 20 01 37* Tip deeu Solveni Acizi Alcali Fotochimice Pesticide Tuburi fluorescente i alte deeuri care conin mercur Echipamente scoase din funciune, care conin clorofluorcarburi Uleiuri i grsimi, altele dect cele menionate n 20 01 25 Vopseluri, cerneluri, adezivi, i rini care conin substane periculoase Detergeni care conin substane periculoase Medicamente citotoxice i citostatice Baterii i acumulatori inclui la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03 Echipamente electrice i electronice scoase din funciune, altele dect cele menionate la 20 01 21 i 20 01 23, coninnd componente periculoase Lemn coninnd substane periculoase

60

Cantiti generate In prezent in judetul Timis nu se colecteaz separat deeurile menajere periculoase. Aceste deeuri sunt amestecate cu deeurile solide municipale aparand probleme semnificative la depunerea pe terenurile de depozitare. Conform Metodologiei pentru Elaborarea Planurilor Regionale i Judeene de Gestionare a Deeurilor -aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului i Dezvoltrii Durabile, nr. 951/6 iunie 2007- estimarea cantitii de deeuri municipale generate se poate face pe baz de indicatori statistici de generare din alte tari europene -i anume: 2,5 kg/persoan x an n mediu urban; 1,5 kg/persoana x an n mediul rural. Tabelul urmator prezinta estimativ evolutia cantitatilor de deseuri periculoase din deseurile muncipale. Tabel 46 Evolutia cantitatilor de deseuri periculoase din deseurile menajere (to/an)
2005 Mediul urban Mediul rural 720 288 2006 743 272 2007 768 252 2008 799 228 2009 836 194 2010 874 166 2011 883 162 2012 891 162 2013 899 159

Gestionarea deeurilor periculoase din deeurile municipale Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 5 Vest, mentioneaza mai multe metode utilizate in mod frecvent pentru colectarea separata a deseurilor menajere periculoase si anume:

61

1. colectarea mobil cu ajutorul unor maini speciale. Acest sistem de colectare lucreaz sub controlul unui operator de serviciu de salubritate. Exist dou variante de colectare: prin orare de colectare pentru arii specifice sau la cerere 2. puncte de colectare comunale fixe sau mobile (puncte de colectare speciale sau comunale), i 3. sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau productori, n special pentru acumulatori uzai, deeuri provenite din uleiuri i medicamente. Pn n prezent, n judeul Timis nu a fost nc implementat colectarea separat a deeurilor menajere periculoase.

62

Tabel 47 Opiuni de colectare a deeurior periculoase produse n gospodrii Opiune Descriere Acest sistem este des ntlnit pentru c este foarte bine acceptat de locuitori. La fiecare aproximativ trei luni, un vehicul special pentru colectarea deeurilor periculoase vine la un punct de colectare bine stabilit sau ntr-un loc special, unde aproximativ 2 sau 3 ore va colecta deeurile periculoase aduse de locuitorii care stau n apropiere. De obicei, la un punct de colectare sunt conectate 1) Colectarea aproximativ 4.000 pn la 5.000 de persoane. Maina de deeurilor periculoase gospodrii mobile colectare poate deservi pn la 700.000 de persoane, cu o frecven de colectare de 3 luni. Colectarea deeurilor cantitate predat nu depete 20 kg/predare. Costurile deeurilor cotidiene. Sistemul necesit un personal foarte bine pregtit pentru a asigura colectarea adecvat a diferitelor tipuri de deeuri periculoase. Se estimeaz c prin intermediul acestui sistem se vor colecta aproximativ (35-40)% din deeurile periculoase provenite din gospodrii. Observaii

provenite din periculoase este gratuit pentru clieni, dac ntreaga prin unitile pentru acest sistem sunt incluse n taxa pentru colectarea

63

Opiune

Descriere Deeurile periculoase sunt colectate de la gospodrii dup ce s-a stabilit o dat prin telefon.

Observaii Aceast opiune nu este

2)

Colectare

direct de la gospodrii

Pentru cantitile mici de deeuri periculoase predate de o recomandat singur gospodrie, opiunea este foarte costisitoare. datorit costurilor Pentru c aceast opiune nu este foarte ntlnit, nu sunt mari. disponibile date privind procentul de colectare. Se Punctele oficiale de colectare a materialelor reciclabile pot fi extinse i pentru colectarea deeurilor periculoase din gospodrii i din sectorul comercial. Un avantaj al sistemului l constituie durata permanent de funcionare. una recomand sau dou prea

locaii n oraele reedin de jude -n combinaie cu punctele de colectare pentru reciclare- i n judee, cooperare depozitele deeuri. Pot fi colectate toate tipurile de deeuri periculoase. n cu de

3) Punctele de colectare deeurilor periculoase a

Comparativ cu cantitile mici de deeuri periculoase din gospodrii, care de obicei sunt aduse la aceste puncte de colectare, costurile privind personalul sunt mari. ns, este nevoie de personal calificat pentru clasificarea i presortarea deeurilor periculoase. Din acest motiv, numrul punctelor de colectare care sunt pregtite s primeasc deeuri periculoase de la gospodrii ar trebui limitate i poziionate atent, n raport cu structura aezrilor.

64

Opiune

Descriere Instalarea containerelor pentru colectarea deeurilor periculoase pe categorii, n spaii nesupravegheate, este riscant. Din experiena acumulat pn acum, containerele de colectare -nesupravegheate- pentru uleiuri

Observaii

4) Containere uzate, medicamente expirate, baterii i baterii de main, pentru categorii deeurilor periculoase Din acest motiv, containerele de colectare trebuie s fie protejate. Acest lucru se poate realiza prin amplasarea lor la magazinele care comercializeaz aceste produse, companii specializate (vezi opiunea 5) sau la punctele de colectare (vezi opiunea 3). nu au avut succes n Europa Central. Vandalismul i a aceasta. colectarea pe folosirea neadecvat au fost cauzele principale pentru

Aceasta reprezint combinaie o cu soluie numai n opiunile 3 sau 5.

Aceasta Acest sistem poate funciona pentru colectarea bateriilor de main folosite i a uleiurilor uzate, n colaborare cu 5) Colectarea magazinele care sunt rspunztoare pentru colectarea prin magazine acestor articole. sau companii specializate Dup testarea mai multor variante n mai multe ri, este aprobat colectarea bateriilor i a uleiurilor uzate de ctre ateliere i magazine specializate. reprezint soluie recomandat pentru colectarea medicamentelor expirate, bateriilor DEEE. Tratarea i eliminarea deeurilor periculoase se va realiza numai n instalaii autorizate n acest scop. La Timioara se afla instalaia de eliminare a deeurilor periculoase, i anume incineratorul de deeuri speciale aparinnd PRO AIR CLEAN. a , uleiurilor uzate, a acumulatorilor, i o

65

n vederea gestionarii deeurilor periculoase existente n amestec n deeurile menajere, operatorii depozitelor au obligaia : sortrii deeurilor periculoase; depozitrii temporare a deeurilor periculoase sortate pe platforme betonate, acoperite, n incinta depozitului; gsirii unor filiere adecvate pentru tratarea fiecrui tip de deeu periculos. In vederea tratarii/eliminarii deseurilor periculoase din deseurile menajere se urmareste: -colectarea separata a acestor deseuri de catre operatorii de salubritate existenti la nivelul judetului -depozitrii temporare a deeurilor periculoase sortate pe platforme betonate, acoperite, n incinta depozitului; -valorificarea deseurilor periculoase reciclabile de catre agentii economici autorizati -eliminarea deseurilor periculoase nereciclabile in unitati de incinerare sau co-incinerare. Tratamentul general al deeurilor menajere periculoase urmrete dou ci principale: incinerarea termic pentru fracii organice, n conformitate cu Directivele UE tratare fizico chimic pentru acizi i baze.

5.2. Deeuri de echipamente electrice i electronice

Tipurile de deeuri de echipamente electrice i electronice (D.E.E.E) care fac obiectul Planului Judeean de Gestionare a Deeurilor sunt: 20 01 21* -tuburi fluorescente i alte deeuri cu coninut de mercur; 20 01 23* -echipamente abandonate cu coninut de CFC; 20 01 35* -echipamente electrice i electronice casate, altele dect cele specificate la 20 01 21 i 20 01 23, cu coninut de componeni periculo i; 20 01 36 -echipamente electrice i electronice casate, altele dect cele specificate la 20 01 21, 20 01 23 i 20 01 35.

66

Toate aceste D.E.E.E. provin de la gospodriile particulare i surse comerciale, industriale, instituionale i alte surse care, datorit naturii i cantitii lor, sunt similare celor provenite de la gospodrii particulare i sunt denumite n continuare -conform prevederilor legale- D.E.E.E. provenite la gospodriile particulare. Gestionarea D.E.E.E. Conform prevederilor H.G. 448/2005, privind Deeurile de Echipamente Electrice i Electronice, exist urmtoarele obligaii -privind realizarea colectrii separate a D.E.E.E. provenite de la gospodriile particulare: autoritile administraiei publice locale au obligaia de a colecta separat D.E.E.E. de la gospodriile particulare -art. 5 alin. (1); productorii trebuie s asigure nfiinarea, pe spaiile puse la dispoziie de autoritile administraiei publice locale, a cel puin conf. art. 5 alin. (1) i alin. (3): o un punct de colectare n fiecare jude; o un punct de colectare n fiecare ora cu peste 100.000 locuitori; o un punct de colectare n fiecare ora cu peste 20.000 locuitori; distributorii care introduc pe pia noi produse sunt obligai s asigure condiii pentru preluarea D.E.E.E. gratuit sau contra unei compensaii care ine seama de valoarea componentelor reutilizabile din componena acestora i n sistem unu la unu, dac echipamentul predat este de tip echivalent i a ndeplinit aceleai funcii ca echipamentul achiziionat -art. 5 alin. (6); fr a prejudicia aplicarea prevederilor menionate anterior, productorii pot organiza i exploata sisteme individuale sau colective de preluare a D.E.E.E. provenite de la gospodriile particulare -art. 5 alin. (7). In judetul Timis, deseurile de echipamente electrice si electronice sunt preluate de urmatoarele centre de colectare:

67

Amplasament/ punct de colectare (date identificare) de

Punct judetean/oras cu peste 100.000 locuitori /oras peste20.000 locuitori cu

Societatea administreaza

care

Autorizare

Categroii

de

DEEE colectate, conform anexei 1B in HG nr. 448/2005

punctul de colectare stabilit

Com. Chioda Calea nr.201, tel. 0256/285413, fax 0256/285411 agului

judetean

SC MULLER GUTTENBRUNN RECYCLING SRL

autorizatie

de

mediu

nr.

1a, 1b, 1e, 1f, 1h, 1i, 1j, 1k, 1n, 1p, 2a, 2d, 2e, 2f, 2g, 2h, 2j, 2k, 32a, 32e, 32f, 32h, 33a, 33c, 4a, 4d, 6a, 6c

7526/17.09.2004, revizuita la data de 29.06.2005, revizuita la data de 11.09.2007 ,val. 17.09.2009

Timisoara Calea nr. 2, Avram Imborane nr. 70 Calea Torontalului nr.94 Energiei nr. 3 tel.0256/499490, fax 0256/499499 Lugoj str. T Vuia, col cu str. Salcmilor tel./fax 0256/352834 Lugoj str. Herendeti nr. 10, Lugoj Moniei

oras cu peste 100.000 locuitori

SC RETIM ECOLOGIC SERVICE SA TIMISOARA

autorizaie de mediu 8113//27.09.2005, valabilitate pn n 27.09.2010

1b, 1e, 1h, 3a, 3d, 3e, 4a, 4b

oras peste20.000 locuitori

cu

SC Salprest SA

In procedura de autorizare

1b, 1c, 1e, 1h, 1n, 2a, 2h, 3a, 3c, 4a, 4b,

oras peste20.000 locuitori

cu

SC ERINA PREST SRL

Autorizatie

de

mediu

1b, 1c, 1e, 1h,, 2a, 32a, 33c, 4a, 4b,

nr.7535/20.09.2004, revizuita la data de 30.07.2007, valabilitate

68

tel./fax 0256/336470

pana in 20.09.2009 Se afla in procedura de revizuire pentru codul CAEN 3710, nr. inregistrare Timis1486RP/29.07.2008 APM de mediu la 1b, 1c, 1d, 1e, 1h, 1n, 2a, 2e, 2h, 3a, 3c, 3e, 4a, 4b

Lugoj str. Boblna nr. 11, Lugoj tel./fax 0256/353842

oras cu peste 20.000 locuitori

SC

Cuzman

Autorizatie

Company SRL

nr.8316./31.05.2006,revizuita pana in 31.05.2011

data de 05.06.2007, valabilitate

Tabelul 48 Situatia cantitatilor de DEEE colectate n judetul TIMIS DEEE colectate, t / an Agent economic 2004 SC Muller Guttenbrunn Recycling SRL SC Retim Ecologic Service SA SC ERINA PREST SRL SC CUZMAN COMPANY SRL SC SALPREST SA TOTAL 0 187.15 2005 187.15 2006 83,62 0,74 5,34 12,5 1,5 103,7 2007 79,44 51,48 13,782 9,89 6,530 161,122

n prezent, n jude nu exist nici o instalaie de tratare a D.E.E.E. 5.3.Vehicule scoase din uz

Conform prevederilor art. 9 alin. (2) din H.G. 2406/2004 -privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, cu modificrile i completrile ulterioare- productorii de vehicule

69

trebuie s asigure, individual sau prin contracte cu teri, existena a minim unui punct de colectare n fiecare jude i a unui punct de colectare n fiecare ora cu peste 100.000 locuitori. Astfel, n judeul Timis exist o retea de de societati comerciale care au desfasurat si desfasoara operatiuni de colectare, dezmembrare si valorificare a vehiculelor scoase din uz -ale cror date de identificare sunt prezentate n tabelul de mai jos. Tabel 49 Puncte de colectare V.S.U.
Date de identificare operator economic autorizat

Localizare

Autorizaie Autorizatie de mediu nr. 7526/17.09.2004,

Descrierea activitii

SC MULLER GUTTENBRUNN RECYCLING SRL Calea agului nr.201, tel. 0256/285413, fax 0256/285411 Chisoda

revizuita la data de 29.06.2005, revizuita la data de 11.09.2007 ,valabilitate 17.09.2009 pentru cod CAEN 3710, 3720, 5157 Autorizatie de mediu nr. 7222/12.07.2004, Colectare/tratare VSU

SC CELULOZA SI OTEL SRL str. Paul Morand, nr. 69 tel/fax 215055 Timisoara

revizuita la 16.01.2007, revizuita la 03.12.2007 valabilitate 12.07.2009 , pentru cod CAEN 3710, 3720, 5157 Autorizatie de mediu nr. Colectare/tratare VSU

SC POEM SRL str. O Balea, nr. 41-43, str. Grigore Alexandrescu, nr. 46 tel/fax 0256/227500 Timisoara

8450/21.07.2006 valabilitate 21.07.2011 pentru cod CAEN 5157, 5030, 5020, 5010, 2852 Autorizatie de mediu nr. 8449/21.07.2006 Colectare/tratare VSU

70

valabilitate 21.07.2011 pentru cod CAEN 5157, 5020, 5030, 5010 Autorizatie de mediu nr. 9019/15.08.2007, Timisoara valabilitate 15.08.2012, pentru cod CAEN 5157 Colectare/tratare VSU

SC KREDLI SRL str. O. Balea, nr. 1A,, tel./fax 0256/407070

SC CITY TRANS STAR SRL Str Calea Sagului, Nr 189, Tel 0256/217067, Fax 0256/216923 Timisoara

Autorizatie de mediu nr. 9300/07.04.2008, valabila 07.04.2013, cod CAEN 5157 Colectare/tratare VSU

ntruct intele privind reutilizarea, reciclarea i valorificarea sunt diferite pentru vehiculele fabricate nainte de 1 ianuarie1980 i pentru cele fabricate dup 1 ianuarie 1980, evidena vehiculelor scoase din uz colectate i trimise la tratare trebuie inut n funcie de anul de fabricaie. Datele deinute de A.P.M. nu evideniaz cte din vehiculele colectate au fost fabricate nainte de 1 ianuarie 1980 i cte dup 1 ianuarie 1980 . Situaia vehiculelor scose din uz la nivelul judeului TIMI se prezinta astfel:
An Nr. VSU colectate Fabricate inainte de 1980/ Fabricate dupa 1980 2001 2002 2003 2004 2005 0 0 229 148 414 Nr. VSU tratate Fabricate inainte de 1980/ Fabricate dupa 1980 0 0 189 148 409 0 0 40 0 5 Nr. VSU in stoc Fabricate inainte de 1980/ Fabricate dupa 1980

71

5.4. Deeuri din construcii i demolri Deeurile provenite din construcii i demolri, sunt constituite din dou componente individuale: deeuri din construcii i deeuri din demolri. Aceste deeuri provin din: infrastructura construciilor i cldirilor, total sau parial demolate, din reparaia drumurilor, etc. Deeurile provenite din construcii i demolri au fost identificate ca o prioritate a fluxului de deeuri de ctre UE. Datorit volumului mare de deeuri provenite din construcii i demolri este necesar un spaiu mare de depozitare. Aceste deeuri necesit resurse i tehnologii pentru separarea i recuperarea deeurilor provenite din construcii i demolri, tehnologii accesibile i n general puin costisitoare. Pentru Regiunea Vest ,respectiv judetul Timis anumite cantit i de deeuri provenite din construcii i demolri sau materiale escavate pot fi utilizate ca material de acoperire pentru straturile sau drumurile interioare din depozite de deeuri. Aceast activitate rezult din colaborarea dintre depozite i companiile de construcii din judeele Regiunii i Consiliile Judeene. Tipurile de deeuri din construcii i demolri, care fac obiectul Planului de Gestionare a Deeurilor n Judeul Timis, sunt prezentate n tabelul de mai jos. Tabel 50 Tipuri de deeuri din construcii i demolri
Cod deeu (cf. HG 856/2002) 17 01 01 17 01 02 17 01 03 17 01 06* 17 01 07 Beton Crmizi igle i materiale ceramice Amestecuri sau fracii separate de beton, crmizi, igle, sau materiale ceramice cu coninut de substane periculoase Amestecuri sau fracii separate de beton, crmizi, igle, sau materiale ceramice altele dect cele specificate la 17 01 07

Tip deeu

72

17 02 01 17 02 02 17 02 03 17 03 04* 17 04 01 17 04 02 17 04 03 17 04 04 17 04 05 17 04 06 17 04 07 17 04 09* 17 04 10* 17 04 11

Lemn Sticl Materiale plastice Sticl, materiale plastice sau lemn cu coninut de/sau contaminate cu substane periculoase Cupru, bronz, alam Aluminiu Plumb Zinc Fier i otel Staniu Amestecuri metalice Deeuri metalice contaminate cu substane periculoase Cabluri cu coninut de ulei, gudron sau alte substane periculoase Cabluri, altele dect cele specificate la 17 04 10

Deeurile provenite din construcii i demolri reprezint aproximativ 25 % din deeuri, ele provenind n mare parte din demolri i renovri ale cldirilor vechi. Sunt alctuite din materiale cum er fi crmizi, beton, lemn, sticl, metale, plastic, solveni, azbest, sol excavat, multe din ele putnd fi reciclate ntr-un fel sau altul. Tabelul 51 Deeuri generate din construcii i demolri
deeu 1 Deeuri din construcii i demolri 2001 6592 2002 5084 2003 11000 2004 1886 2005 3290

n prezent n judetul Timis, nu sunt instalatii de sortare, tratare si eliminare a deseurilor din constructii si demolari, acestea find depozitate ilegal.

73

5.5. Nmoluri rezultate de la staiile de epurare oreneti n tabelul urmtor, sunt prezentate cantit ile de nmol rezultate de la staiile de epurare oreneti, conform bazei de date deinute de Agenia de Protecie a Mediului Timis. Tabel 52 Staii de epurare oreneti -situaia existent
Cantitatea Denumirea staiei de epurare Numr de locuitori deservii nmol (t/an) de

rezulatat -substan

uscat 2007

Statia de epurare Timisoara Statia de epurare Lugoj Statia de epurare Deta Statia de epurare Faget Statia de epurare Sannicolau Mare Statia de epurare Buzias Statia de epurare Jimbolia TOTAL

400000 50000 12000 1773 13200 3400 15400 495773 2028,3

Staii de epurare oreneti - planificare Planificarea, n domeniul gestionrii nmolurilor rezultate de la staiile de epurare, trebuie corelat cu adoptarea Directivei 91/271/EEC privind tratarea apei urbane reziduale, transpus n legislaia romnesc prin H.G. 352/2005 -pentru modificarea H.G. 188/2002, pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate- prin care statele membre sunt obligate s realizeze staii de epurare a apelor uzate pentru toate aglomerrile cu mai mult de 2.000 p.e. -ceea ce implicit va duce la creterea cantitii de nmol generat n viitor.

74

Gestionarea nmolurilor rezultate de la staiile de epurare oreneti n prezent, n judeul Timis, ntreaga cantitate de nmol rezultat de la staiile de epurare oreneti este eliminat prin depozitare.
Cantitate namol Cantitate rezultata Cod deeu 19 08 05 2001 1961 2002 3008 2003 3410 2004 1776,151 2005 3108,7

Condiia promovrii nmolului ca fertilizator n agricultur este ca solul s nu fie afectat n mod negativ de componentele acestuia. Pn n urm cu trei ani cantitatea depus pe un teren agrico nu trebuia s depeasc 5 tone de substan uscat pe hectar dac analizele de sol nu depeau urmtoarele limite: Plumb Cadmiu Crom Cupru Nichel Mercur Zinc 100 mg 1,5 mg 100 mg 60 mg 50 mg 1 mg 200 mg Tabel 53 Limitele permise pentru ca nmolul s fie utilizat n agricultur
Metal greu Plumb Cadmiu Crom Cupru Nichel Mercur Zinc PCB PCDD Limita 900 10 100 800 200 8 2500 0,2 100 Unitate de msur mg/kg DS mg/kg DS mg/kg DS mg/kg DS mg/kg DS mg/kg DS mg/kg DS ng/kg DS ng/kg DS

75

Aceasta nseamn un continuu control al nmolului i solului. Nmolul de la tratarea apelor uzateare un coninut de 97 % ap. Prin centrifugare sau filtrare coninutul de ap poate fi micorat la 70 80 %. Procesul de dezhidratare este o precondiie pentru un transport economic i o posibil depozitare / eliminare. Cerinele de reutilizare n agricultur presupun un nivel de uscare mai mare de 90 % pentru a asigura faptul c nmolul nu este fermentabil i poate fi stocat n silozuri pn la reutilizare. Toate tipurile de valorificri energetice precum: co-incinerarea n fabricile de ciment, arderea combustibililor sau incinerarea n pat fluidizat necesit o putere calorific suficient a nmolului. Aceasta presupune ca procesul de uscare s se produc ntr-o instalaie separat sau n combinaie cu un incinerator. Co-incinerarea ntr-o fabric de ciment necesit o valoare calorific suficient. O co-incinerare ntr-o instalaie necesit un sistem de ardere. Sistemele de ardere vechi, pe lignit sau instalaiile de incinerare a deeurilor sunt echipate cu grtare care permit adugarea unui procent ridicat de nmol n lignit. Dac nmolul este adugat crbunelui mcinat n instalaii moderne de injectare a crbunelui este absolut necesar ca nmolul s fie uscat nainte de a fi adugat crbunelui. Dezavantajul pentru procesul de incinerare este prducia mare de praf, ceea ce presupune curarea boilerului la intervale scurte de timp. Incinerarea n pat fluidizat presupune o pre-tratare i uscare deoarece particulele de nmol se pot aglomera n camera de ardere i trebuie ca acestea s fie distribuite uniform pe suprafaa patului fluidizat. Fiecare incinerator se comport diferit i doar cteva tipuri de combustibili solizi permit o configuraie stabil a patului fluidizat.Ca n orice proces de incinerare puterea calorific a combustibilului trebuie s fie minim 6000 kJ / kg. Capacitatea de incinerare n pat fluidizat variaz ntre 2 -8 t / or solid total.

76

Capitolul VI. EVALUAREA ALTERNATIVELOR TEHNICE

Activitatea de salubrizare

Tabel 54 Agenti de salubritate dupa natura proprietatii

Nume

Adresa

Natura Zona deservita proprietatii* in judet

Locuitori deserviti Numar loc. (nr. loc.) Procentaj din totalul pe judet (%) 367921 55,66

SC Retim Ecologic Service SA

Timisoara, str.Oituz nr.3A

50

SC RSG SA

SC SALPREST SA S.C. GOSAN S.A Sannicolau Mare SC G&E invest 2003 SRL Serviciul Public al Faget,Calea Lugojului nr.14 Consiliului Local Faget

Timisoara, str.Demetriade nr.1-3 Lugoj, str.Plopilor nr.23 Sannicolau Mare, str.V.Babes nr.10 Deta, str.Victoriei nr.42

30 10 70 30 25

Timisoara Dumbravita Giroc Jimbolia Ghiroda Monia Nou Remetea Mare ag Snmihaiu Romn Orioara Giarmata Buzia Bacova Lugoj Sannicolau Mare Deta Faget TOTAL

9500 45716 13600 7600 12700 457.037

1,43 6,92 2,06 1,14 1,93 69,14

Sursa: Agenti de salubritate, administratie locale

*Natura proprietatii va fi notata cu codurile de mai jos: integral de stat___________________________10 majoritar de stat__________________________20 majoritar privat __________________________ 25 autohton integral privat____________________ 30 cooperatista_____________________________40 integral privata cu capital mixt(roman si strain)__ 50 integral privata cu capital strain _____________ 60 publica de interes national/local_____________ 70

77

Tabel 55 Ponderea populatiei care beneficiaza de servicii de salubritate in anul 2005

Judetul Timis Agenti de salubrizare, nr. 6 Total populatie 660966 Populatie deservita 457037 % populatie deservita din total 69,14

Ponderea populatiei deservite din total populatie judet in anul 2003 este de 63,01 %.Ponderea populatiei deservite in mediul urban este de 96,94 % iar in mediu rural este de 10,53 %.

30,86 populatie deservita fara servicii 69,14

Fig. 9 Ponderea populatiei care beneficiaza de servicii de salubritate in anul 2005 in judetul T imis Tabel 56 Ponderea populatiei deservitei din totalul populatiei, in mediu urban si rural
Mediu urban Judet Timis Total populatie 415301 Populatie deservita 289666 % populatie deservita 69,74 Total populatie 245665 Mediu rural Populatie deservita 85050 % populatie deservita 34,62

78

Tabel 57 Dotarea agentilor de salubritate pentru colectarea deseurilor menajere in amestec (2007) Capacitatea specifica [m/locuitor] *

Nume agent de salubritate SC Retim Ecologic Service SA Timisoara SC RSG SA Timisoara SC Salprest SA Lugoj

Tip recipient (1) pubela eurocontainer container Pubela eurocontainer e europubela europubela container container Container

Numar (2) 25.383 10643 1.395 66 14 100 200 40 7 14 180 49 259 15 30

Capacitate [m3] (3) 0,12 0.24 1,10 7 22 0,24 0,12 1,1 0,10 0,12 0,24 2,00 1,1 4,00 2,00

Numar de ridicari anuale (4)

Volum total [m3]

(5=2*3*4) 78 237.584,88 1,512,18 104 265.649,28 104 159.588 (ridicari pe baza de comanda) 0,03 104 2.496 104 2.496 104 4.576 104 104 104 104 104 52 52 72,80 174,72 4.492,8 10.192 29.629,6 3.120 3.120 0,06,342

S.C. Gosan S.R.L. Sannicolau Mare SC G&E INVEST 2003 SRL Deta
S.C. BRANTNER SERVICII ECOLOGICE S.A.

0,00909,178

Pubela containere Pubela pubela

1.500 150 42 4000 500

0,12 0,24 1,1 0,12 0,24

104 104 104 104 104

18.720 3.744 4.804,8 49.920 12.480 TOTAL

0,0410,009

0,0940,003

2,414

Sursa: Agenti de salubritate, administratii locale Capacitatea specifica este reprezentata de raportul dintre volumul total al recipientilor de colectare utilizati pentru colectarea in amestec a deseurilor (coloana 5) si populatia totala a judetului.

79

Tabel 58 Dotarea agentilor de salubritate pentru colectarea separata a deseurilor menajere

Nume agent de salubritate SC Retim Ecologic Service SA Timisoara Tip deseuri colectate separat** 200101 200102 200139 200140 Numar de ridicari anuale (4) 24 Capacitatea specifica [m/locuitor]*** 0,0,00045 Container metalic 62 2,00 2976 TOTAL 0.0045

Sistem de colectare* Prin puncte de colectare

Tip recipient (1)

Num ar (2)

Capacitate [m3] (3)

Volum total [m3] (5=2*3*4)

Sursa: Agenti de salubritate, administratii locale

* Sistemele de colectare pot fi la sursa sau prin puncte de colectare. ** Se va specifica codul deseurilor *** Capacitatea specifica este reprezentata de raportul dintre volumul total al recipientilor de colectare utilizati pentru colectarea separata a deseurilor (coloana 5) si populatia totala a judetului.

Tabel 59 Proiecte privind gestionarea deeurilor identificate n jude

Judetul Denumirea proiectului Localizare Sursa de finantare (ISPA, Phare,AFM, etc.) PHARE CES 2004 -Schema de Investiii pentru Proiecte Mici de Stadiul implementarii Observatii

Timi

Colectarea selectiv a deeurilor n comunele Satchinez, Varia, andra, Becicherecul Mic, Biled, Dudetii Noi,

Satchinez, Varia, andra, Becicherecul Mic, Biled,

APM Timis a emis fisa tehnica nr. 471RP/16.04.2008. S-a incheiat contractul de furnixzare a utilajelor de trannsport pentru deseuri, si pentru

80

Orioara. Statie de sortare a deseurilor in localitatea Satchinez. Timi Lugojul - un oras mai curat, mai european, reabilitarea sistemului de gestionare a deeurilor n municipiul Lugoj

Dudetii Noi, Orioara Lugoj

Gestionare a Deeurilor

PHARE CES 2004-Schema de Investiii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deeurilor

Timi

Eco Ciacova-platforma de compostare, statie de compactare si transfer s deseurilor reziduale

Ciacova, Ghilad, Jebel, Pdureni, Liebling, Giera

PHARE CES 2004-Schema de Investiii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deeurilor

Timi

Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Timis

depozit deseuri nepericuloas e-comuna Ghizela -mun. Timisoara, Lugoj, orasele Sannicolaul Mare,Deta,B uzias,Jimbol ia, Fagetcentre

POS MEDIU FEDR

eurocontainerele pentru colectarea deseurilor. Pentru promovarea proiectului s-au imprimat 200 brosuri, 700 pliante si 200 afise policrome. Proiectul presupune dotarea comunitatii locale cu europubele, colectarea deseurilor de pe raza municipiului Lugoj si transportarea lor la deponeul orasului. Activitati derulate in cadrul proiectului: -achizitionare europubele:6000 buc de 120 l si 1125 l. Achizitie finalizata. -achizitie utilaje de transport si colectare deseuri (2 autocompactoare de 16 mc, autocompactor de 24 mc, autospeciala cu macara pentru transport containere de 20 mc). Achizitie in derulare. -achizitie 3 containere open top de 20 mc. Achizitie finalizata. -achizitie container autocompactor de 20 mc. Achizitie finalizata. APM Timis a emis fisa tehnica nr. 129RP/08.02.2008.Consiliul Local al orasului Ciacova a inregistrat o intarziere semnificativa in implementarea proiectului conform prevedrilor Contractului de grant, fapt mentionat si de ADR Vest in rapoartele sale de monitorizare(documentatia tehnica pentru proiectul tehnic nu a fost realizata de catre SC EDIL PROIECT SRL, Iasi, castigatirul licitatiei de atribuire). ADR Vest a recomandat actionarea in justitie a proiectantului, deoarece este exclusa organizarea unei noi sesiuni de atribuire a serviciilor de proiectare. ARPM Timisoara a eliberat acordul de mediu nr. 27/11.12.2007 care prevede realizarea depozitului de deseuri nepericuloase de la Ghizela. CJ Timis a depus solicitarea in vederea obtinerii acordului de mediu pentru statia de transfer a deseurilor nepericuloase Timisoara (nr. inregistrare APM Timis 6200/27.11.2007). -realizat SF,PT pt depozit Ghizela, in curs de lansare licitatie executie lucrari -realizat Master plan pt.

81

Timi

Statie de sortare deseuri municipale reciclabile, colectate de pe raza municipiului Timisoara

colectare si transfer -Comunele jud.Timisinchidere depozite neconforme Timisoara

managementul deseurilor jud. Timis -in curs de realizare Aplicatia pt.cerere finantare si restul SF pt. centre de colectare si transfer deseuri si inchidere depozite neconforme 58% SC Retim Ecologic Service SA 42% AFM SC Retim Ecologic SA a depus documentatia in vederea obtinerii acordului de mediu(nr. Inregistrare APM Timis 1455/06.03.2008). Pentru realizarea acestei investitii a fost realizat proiectul tehnic.

6.1 Domenii de decizie in gestionarea deseurilor Acest capitol evalueaz altenativele tehnice, operaionale i financiare pentru Judeul Timi, n vederea colectarrii, reciclrii, tratrii i depozitrii deeurilor. Ca baz, acest capitol ia n considerare Obiectivele Planului Judeean de Gestionare a Deeurilor specificat n capitolul 4 i prognozele cantitative pentru deeuri aa cum sunt prezentate n capitolul 5. n ceea ce privete previziunile pentru generarea deeurilor n 2013 i cerinele de tratare, este acordat aici o atenie special atingerii intelor de reducere a deeului bioderadabil depozitat i de reciclare a deeurilor de ambalaje. Au fost realizate prognoze asemntoare i cerinele de tratare pentru fluxuri de deeuri specifice n capitolul 6. n acest sens, se ateapt ca fiecare comunitate local s-i bazeze decizia pe : puterea de plat a comunitii locale; eficiena costului (soluia costului cel mai mic); impactul socio-economic. Pentru a atinge aceste cerine, autoritile publice locale vor fi nevoite s-i schimbe semnificativ practicile curente de gestiune a deeurilor, care numai parial sau local ndeplinesc obiectivele judeene. Dintre aceste obiective, cele mai importante se refer la practicile noi de operare i cost: 1. colectarea a aproape 100% din deeuri (90% din zona rural pn n anul 2009 i 100% din zona urban pn n anul 2013) i apoi depozitarea lor n depozitul ecologic judeean 2. extinderea colectrii selective pentru reciclarea materialelor pentru ambalaje, 55% pn n 2013 82

3. 4.

reducerea a 50% din deeurile biodegradabile depozitate pn n 2013, fa de cantitile din 1995 obictive specifice pentru fraciile de deeuri colectate separat (prezentate n capitolul 5, Fluxuri specifice de deeuri).

Planul de de Management al Deeurilor se va discuta cu autoritile regionale, judeene i municipale / comunale precum i cu publicul i ali factori interesai n domeniul gestiunii deeurilor (ONG-uri, operatori de reciclare, operatori de salubritate, productori, societi comerciale, etc). Aceti oficiali trebuie s ia decizii privind colectarea deeurilor, tratarea i depozitarea lor - pentru care cele mai multe dintre decizii se iau de ctre consiliul judeean mpreun cu autoritile comunale, municipale, operatorii serviciilor de salubritate, Agenia pentru Protecia Mediului Timi. Este de ateptat ca municipalitile s formuleze planul propriu de implementare a gestionrii deeurilor bazndu-se pe: intele regionale i judeene conjunctura geografic i contexul socio-economic nivelul de servicii pe care l doresc capacitatea de plat i posibilitile de finanare, i Planul Regional de Gestionare a Deeurilor, Planul Judeean, planuri de implementare a directivelor de deeuri, norme i calendar.

83

PASUL N GESTIONAREA DEEURILOR

ARII DE DECIZIE PENTRU OPTIMIZAREA COSTULUI I A SERVICIULUI

1. GENERAREA DEEURILOR
Pubele, containere, zone i frecvena de COLECTARE pentru DSM rural, mixt si separat

2. COLECTAREA

Pubele, containere, zone i fraciuni de COLECTARE pentru DSM urban, mixt i separat

Caz de Baz: RECUPERARE/ RECICLARE /COMPOSTARE A DE EULUI COLECTAT SEPARAT

3. TRATAREA
Alternativa 1 i 2 :INCINERARE/ TRATARE MB A
DMS MIXT RMAS

4. DEPOZITAREA

DEPOZITAREA DMS MIXT RMAS

Figura 10: Arii de decizie pentru gestionarea deeurilor municipale solide

6.2 Privire general asupra alternativelor tehnice 6.2.1 Tendine generale n tehnologia tratrii deeurilor - Strategia european comun n domeniul obinerii costului cel mai mic Colectarea selectiv a fraciilor de deeuri (sisteme de recipieni uscai / recipien i umezi, sistem punct verde, etc) Folosirea staiilor de transfer dac cantitile de deeuri trebuie s fie transportate pe distane mari

84

Staii de sortare pentru a recupera fracii de deeuri (deeuri provenite din ambalaje, hrtie) Compostarea n mare parte a fraciilor verzi i a unor fracii provenite din mncare (ambele compostate centralizat sau n gospodrii) Tratarea deeurilor rmase n amestec (prin incinerare sau scheme biomecanice) Planuri specifice: v Puncte de colectare i cerine pentru productori prelua anumite categorii de deeuri: vehicule scoase din uz, echipamente electrice i electronice uzate, v Deeuri menajere periculoase v Nmol provenit din staiile de epurare municipale v Deeuri provenite din construcii i demolri v Depozite ecologice pentru depozitarea deeurilor rmase, reziduale Reducerea coninutului biodegradabil al deeurilor solide municipale rmase n

amestec s-a dovedit a fi una dintre cele mai problematice. Aceasta impune investiii importante i faciliti de tratare specializate (incineratoare/statii TMB) care au costuri importante de operare i tehnologii avansate. O discuie despre acest subiect este detaliat n cele ce urmeaz. Tendine ale tehnologiilor de depozitare Tendinele generale de dezvoltare n domeniul deeurilor se concentreaz pe: Limitarea cantitilor de deeuri depozitate i maximizarea folosirii de resurse naturale prin reciclare i refolosire Extinderea vieii depozitelor i astfel reducerea suprafeelor ocupate de deeuri Limitarea emisiilor de gaze cu efect de ser cum ar fi metanul i a producerii de levigat la depozitele de deeuri Folosirea celor mai bune tehnici disponibile duce la un reducerea impactului asupra mediului, ceea ce implic: Metode mai simple de tratare a levigatului Emisii mai sczute de gaze cu efect de ser, n special metan (metanul are de 21 ori efect mai ridicat de ser dect CO2), i Reducerea semnificativ a factorilor negativi (fum, psri / animale / praf / mirosuri neplcute / ape contaminate / deplasri de praf cu ajutorul vntului) 85 tehnologiilor de depozitare a

Controlul asupra deeurilor depozitate, i nchiderea i monitorizarea depozitelor, remedierea siturilor i a solului. Alte elemente ale celor mai bune tehnici disponibile privitoare la operaiunile de

depozitare includ: geomembrane pentru impermeabilizarea depozitelor, tratarea levigatului compactare avansat a deeurilor depozitate acoperire zilnic, i colectarea i arderea metanului de depozit n depozitele mici sau recuperarea i utilizarea lui ca i combustibil n generatoarele electrice in depozitele mai mari. 6.2.2.Tendine privind metoda reducerii deeurilor biodegradabile: Pentru a reduce cantitatea de deeuri biodegradabile ce intr n depozite i apoi emisiile n aer, este necesar s se accepte n depozite n tot mai mare masur deeu inert rezidual, cu un coninut biodegradabil redus la cel mult 5%. Asemenea cantit i reduse de biodegradabil sunt n general atinse prin: colectarea selectiv extensiv a deeurilor de ambalaje i a altor fraciuni de deeuri reciclabile i reducerea cantitii de hrtie, lemn i textile existente n depozite compostarea cantit ii maxime de deeuri verzi i alimentare (din gospodrii i instituii, curi, grdini, parcuri, piee i curenia stradal), i tratarea cantitilor rmase prin tratarea biomecanic i incinerare n consecin, prin colectare bine organizat i o schem de sortare bun (mai trziu va fi descris), obiectivele anului 2010 pot fi atinse prin sortare i compostare, pe cnd cele ale anului 2013 vor necesita o tratare mai avansat , cum ar fi tratarea biomecanic sau incinerarea. Soluia tehnic final va depinde de rezultatele unui studiu de fezabiitate i financiar sau de preferinele autoritilor locale (ambele msuri de tratare sunt obinuite pe tot teritoriul UE). Dezbateri importante au loc pentru a alege care dintre cele dou tehnologii este mai ieftin i produce cea mai mare scdere a cantitii de substane biodegradabile pentru investiie.

86

6.2.3 Tendine ale gestionrii deeurilor provenite din materiale de ambalaj Creterea utilizrii materialelor pentru ambalaj este prezent peste tot n lume, cu un grad de utilizare sporit de materiale raportat de ctre marea majoritate a arilor dezvoltate. Cu toate c sortarea n gospodrie devine aproape universal valabil, sortarea poate fi mbuntit prin metode complementare. Cele mai obinuite metode sunt: sistemul depozit: dezvoltat pentru sticl i butelii de tip PET, recipieni din aluminiu, etc. Sistemul consignaie pentru ambalaje: oblig consumatorii casnici s returneze ambajele la punctele de colectare desemnate de productori. Un viitor avantaj al acestui sistem este acela c i face mai responsabili pe comerciani i pe productori s colecteze deeuri de ambalaje n vederea reciclrii Sistemul de tip punct verde. Sistemul acesta este adoptat sub o anumit form i n Romnia i va fi operaional/organizat prin ECO Rom Ambalaje SA. Dac va fi adoptat, consumatorii vor fi ncurajai s returneze materialele provenite din ambalaje n locaiile desemnate, puncte de colectare sau magazine. Sistemul punctul verde va responsabiliza mult mai mult, att productorii de ambalaje ct i utilizatorii. Fondurile colectate vor fi astefel folosite pentru a ncuraja reciclarea deeurilor provenite din materiale de ambalaj (n sectorul privat colectarea buteliilor de tip PET este subvenionat din taxa pe ambalaje)

COLECTARE I TRANSPORT

ncepnd cu decembrie 2005, n cartierul Tipografilor din Timioara s-a implementat sistemul de colectare dual a deeurilor. Cu ajutorul Primriei municipiului Timioara, a demarat campania de informare asupra acestui sistem de colectare dual a deeurilor. Operatorul a pus la dispoziia cetenilor recipieni de tip europubele de 240 l, depozitarea PET-urilor realizndu-se fr lichide, i dup o strivire prealabil, cea a ambalajelor de tip carton se va executa dup plierea acestora, iar tipriturile se vor stivui i se vor lega n pachet. Pentru calculul echipamentelor de colectare i transport s-a considerat c cele mai importante constrngeri sunt cele impuse prin intele de atins stabilite n conformitate cu HG 621 / 2005 privind deeurile de ambalaje.

87

Aceste inte pot fi atinse prin colectarea separat a deeurilor de ambalaje att de la gospodriile populaiei (deeuri menajere) ct i de la instituii, comer i industrie deeuri asimilate menajere). n calcule s-a considerat o mprire a surselor de de euri de ambalaje: 70% provenite din deeurile menajere; 30% provenite din deeurile similare cu cele menajere; S-a considerat c peste 95 % din deeurile de ambalaje generate de sectorul instituional, comercial i industrial pot fi colectate. Pentru fracia de sticl care se colecteaz separat este necesar amplasarea de containere speciale, acestea fiind de culori diferite pentru sticle albe,verzi i brune. Tipurile de pubele / containere pentru pre-colectare pot fi diferite, n funcie de locaie. Singura cerin care trebuie respectat este alegerea containerelor care se potrivesc cu sistemul de ridicare/echipamentul vehiculelor de colectare. La nivelul judeului Timi constituie un aspect pozitiv n vederea atingerii intelor de reciclare. Promovnd sistemul dual cu 2 tipuri de containere sistemul de colectare separat pentru acelai numr de locuitori din zonele urbane va crea condiiile de atingere a intelor de reducere a biodegradabilului. sunt n desfurare proiecte a cror scop principal este colectarea selectiv a deeurilor, ceea ce

6.3. TRATARE I VALORIFICARE

O importan distinct o are capacitatea de tratare, prin sortare (i eventual suplimentar prin procesarea fraciei de deeuri de ambalaje) i compostare sau tratare mecano biologic a deeurilor biodegradabile. O staie de transfer este o verig de legtur care asigur expedierea convenabil a deeurilor municipale ctre instalaiile de reciclare/eliminare aflate la distane mari. Motivul principal pentru care este indicat utilizarea staiilor de transfer este reducerea costurilor de transport a deeurilor municipale pn la instalaia de reciclare/eliminare dar i reducerea diferitelor forme de impact. Dei eficiena din punctul de vedere al costurilor variaz, n general, staiile de transfer devin viabile din punct de vedere economic atunci cnd distana care trebuie parcurs pn la instalaia de prelucrare/eliminare a deeurilor este mai mare de 25 - 30 km.

88

n afar de prelucrarea amestecului de deeuri menajere municipale n vederea depozitrii, unele staii de transfer gestioneaz anumite materiale n mod separat, pentru a preveni evacuarea acestora i pentru a atinge obiectivele de reciclare. Astfel de materiale pot fi: - deeuri rezultate din construcii sau demolri (beton, crmizi, lemn, zidrie, materiale pentru acoperiuri, tencuieli i ipsoserii, metale i brne de lemn), - gunoi de grdin (frunze, iarb, ramuri de copac i arbuti), - deeuri electrocasnice - alte materiale reciclabile (hrtia, hrtia de ziar, metalele feroase, materialele plastice, recipientele de sticl, cutiile de aluminiu, uleiul de motor i anvelopele) Coninutul n biodegradabil n toate tipurile de deeuri municipale poate fi redus prin compostarea anumitor componente ale fluxurilor/fraciilor de deeuri: 35% din deeurile urbane sunt resturi vegetale sau alimentare ( hran); 40% din diferite categorii de deeuri rurale; 15% din deeurile asimilabile cu cele menajere (deeuri alimentare provenite din restaurante sau alte surse ); diferite cantiti de deeu biodegradabil provenit din serviciile municipale (ntreinerea parcurilor i grdinilor, curatul strzilor, piee ). Colectarea separat a deeurilor vegetale i alimentare din gospodriile urbane vizeaz casele individuale. Pentru acest scop furnizarea /asigurarea de pubele brune speciale sau saci de plastic trebuie considerat ca o cretere a capacitii de transport, n sensul colectrii i livrrii ctre instalaiile de compostare a cantitilor de deeuri care se preteaz compostrii. Aceeai similaritate pentru componenta verde (alimente ) din deeurile asimilabile celor menajere, dar n acest caz nu se impune transport suplimentar (camioane) sau capacitate de pre-colectare (bidoane, pubele, containere) deoarece, n acord cu practicile standard, generatorul deeurilor este cel care trebuie s i asigure capacitatea de pre-colectare. Celelalte fracii care conin componente biodegradabile n cantiti apreciabile sunt n general n responsabilitatea serviciilor municipale/comunale. Funciile staiei de transfer, conform normativelor n vigoare, sunt de a prelua deeurile menajere solide colectate selectiv sau neselectiv, de a le sorta n vederea recuper rii

89

deeurilor reciclabile i de a le compacta, n scopul diminurii costurilor de transport la depozitul final. Avantajele utilizrii staiei de transfer sunt att de natur funcional, contribuind la mbuntirea sistemului de gestionare a deeurilor, ct i de natur economic, prin reducerea costurilor aferente transportului deeurilor. Fluxul tehnologic n staia de transfer cu linie de sortare cuprinde urmtoarele operaii: cntrirea vehiculului colector ncrcat cu deeuri reciclabile colectate selectiv la surse descrcarea deeurilor reciclabile n buncrul de alimentare a liniei de sortare sortarea (manual sau semimecanizat) a deeurilor reciclabile pe categorii de materiale i depozitarea lor n containere speciale dispuse n apropierea posturilor de sortare, amplasate de o parte i de alta a liniei de sortare compactarea deeurilor rmase, destinate depozitrii finale. Acestea sunt deversate de pe transportorul cu banda n unitatea de compactare. Aici deeurile sunt presate pn la atingerea unei anumite densiti adecvate transportului economic, apoi sunt fie balotate fie stocate n containerele transportabile. Transportul la depozitul final se efectueaz n containerele (eventual dup precompresare) ncrcate pe un trailer cu platform La nivelul judeului Timi este prevazut realizarea unei staii de transfer (la nivelul municipiului Timioara) i a unui centru de sortare i transfer (pentru zona de NNV a judeului). Este recomandat ca fiecare ora important s i prevad instalarea a 1 sau 2 staii de sortare n apropierea zonei urbane cu o capacitate corespunztoare nevoilor de procesare. n perioada de dup 2012 tratarea biodegradabilului prin compostare va fi principala soluie pentru reducere. Cunoscndu-se c sursele principale de deeu compostabil sunt oraele unde sunt asigurate servicii publice de salubritate, este indicat ca locaiile pentru instalaiile de compostare s fie n vecintatea zonelor urbane. Dup 2012 inta pentru reducerea biodegradabilului depozitat nu poate fi atins fr instalaii de tratare bio-mecanic cu o capacitate de reducere de aproximativ 100 000 tone/an.

90

6.3.1. ELIMINAREA

Pentru judeul Timi este prevzut realizarea depozitului ecologic zonal, pe amplasamentul de la Ghizela. nfiinarea depozitului va asigura condiiile necesare pentru depozitarea deeurilor menajere nepericuloase nsumnd aprox. 400 tone/zi, respectiv o capacitate anual de aprox. 120.000-130.000 tone. Capacitatea depozitului, va satisface nevoile jude ului Timi, pentru o perioad de aprox. 50 ani. Suprafaa de teren disponibil pentru noul depozit este de 58,9 ha i va fi ocupat de depozitul propriu-zis, o platform tehnologic, o platform de compostare, staia de epurare a levigatului i a altor ape uzate din depozit, drumuri de acces, spaii verzi, perdea de protecie. n data de 12 ianuarie 2006 s-a aprobat memorandumul de finanare cu tema Acordul de principiu privind aprobarea contractrii de ctre Ministerul Finanelor Publice a unor mprumuturi de pn la 1.441.000.000 Euro n perioada 2006-2009 pentru finanarea investiiilor prioritare de mediu i gospodrirea apelor, n vederea ndeplinirii angajamentelor asumate de Romnia n procesul de aderare la Uniunea European.Conform punctului 4 al memorandumului este prevzut alocarea a 83 milioane Euro pentru realizarea proiectelor de management al deeurilor pentru judetele Timi, Iai i Satu Mare. Perioada de desfurare a memorandumului este 2006-2010. STAII DE TRANSFER n prezent pe raza judeului Timi nu exist staii de transfer, dar sunt propuse a se realiza o staie de transfer i mai multe centre de colectare i transfer dup cum urmeaz :
-

staie de transfer Timioara (cu sortare); centru colectare i transfer Snnicolau Mare (cu sortare); centru de colectare i sortare Lugoj (cu sortare); centru de colectare Jimbolia (cu sortare); centru de colectare Deta (cu sortare); centru de colectare Buzia (cu sortare); centru de colectare Fget (cu sortare); depozitul Ghizela (cu sortare).

91

Numrul acestor staii i centre poate suferi modificri n funcie de necesitile existente.

6.3.2. Alternative tehnice de tratare a deseurilor biodegradabile Compostare centralizata Deseurile biodegradabile sunt compostate cu scopul returnarii deseului in cadrul ciclului de productie vegetal ca fertilizant sau ameliorator de sol. Varietatea tehnicilor de compostare este foarte mare, iar compostarea poate fi efectuat n grdini private sau n staii centralizate foarte tehnologizate. Controlul procesului de compostare se bazeaz pe omogenizarea si amestecarea deseurilor urmat de aerare si adeseori de irigare. Acest lucru conduce la obinerea unui material stabilizat de culoare nchis, bogat n substane humice si fertilizani. Soluiile centralizate sunt exemplificate prin compostarea cu pre sczut fr aerare forat si prin cea mai avansat tehnologic, cu aerare forat si controlul temperaturii. Staiile de compostare centralizat sunt capabile de tratarea a mai mult de 100.000 tone pe an de deseuri biodegradabile, dar dimensiunea tipic a unei staii de compostare este de 10.000 pn la 30.000 tone pe an. Deseurile biodegradabile trebuie separate nainte de compostare: numai deseuri alimentare, din grdini, fragmente de lemn si, ntr-o anumit msur hrtie, sunt convenabile pentru producerea unui compost de calitare bun. Compostarea aeroba a deseurilor biodegradabile se face in instalatii sofisticate instalatii de compostare-, in celule inchise cu colectare si filtrare a gazelor degajate si implicit a mirosurilor neplacute. Staiile de compostare includ unele/toate urmtoarele unitile tehnice: deschiderea pungilor, separatoare magnetice sau/si balistice, grtare (site), toctoare, echipament de amestecare si omogenizare, echipament de ntoarcere, sisteme de irigare, sisteme de aerare, sisteme de uscare, filtre biologice, epuratoare de gaz, sisteme de control si direcionare. Procesul de compostare apare n momentul n care deseurile biodegradabile sunt stivuite cu o structur ce permite difuzia oxigenului si cu un coninut de substan uscat ce favorizeaz cresterea microbian. Temperatura biomasei creste datorit activitii microbiene si proprietilor izolatoare a materialului stivuit. Temperatura atinge, de cele mai multe ori, 65-75oC n cteva zile si apoi descreste ncet. Aceast temperatur nalt ajut la eliminarea elementelor patogene si a seminelor de buruieni. Avantaje si dezavantaje:

92

Avantaje: - Tehnologie simpla, durabila si ieftina (cu excepia compostarii in container); - Aproximativ 40-50% din masa (greutate) este recuperata pentru dezvoltarea plantelor; - Recuperare maxim a fertilizanilor cerut de sistemele agricole de intrare mic (adic P, K, Mg si microfertilizani). Efect de amendare al compostului; - Producerea de substane humice, microorganisme benefice si azot care se eliberareaz ncet, necesare n cazul gradinritului de peisaj si a horticulturii; - Elimin seminele si agenii patogeni din deseu; - Posibiliti bune de control a procesului (cu excepia celor mai multe instalaii fr aerare forat); - Poate fi realizat un mediu bun de lucru (de exemplu cabin presurizat echipat cu filtre). Dezavantaje: - Necesit o foarte buna separare la surs a deseurilor municipale biodegradabile, inclusiv informarea continu a generatorilor de deseuri; - Trebuie dezvoltat si ntreinut o pia a compostului; - Emisii periodice a componentelor mirositoare, n special cnd se trateaz deseuri municipale biodegradabile; - O pierdere de 20-40% a azotului, ca amoniu, pierdere de 40-60% a carbonului ca dioxid de carbon; - Poteniale probleme legate de vectori de propagare (pescrusi, sobolani, muste) cnd se trateaz deseuri municipale biodegradabile; - Este necesar personal instruit cnd se trateaz deseuri municipale biodegradabile. Compostarea locala Compostarea aeroba: Se poate face in modul cel mai simplu, fara costuri importante, la scara mica in curtea proprie (in zonele cu case), sau in compostoare de cartier, cat mai departe de zona locuita (asa numitul back-yard composting). In acest caz vor fi compostate in special deseurile verzi din gradina, livada si deseuri biodegradabile din bucatarie (coji de cartofi, frunze de varza, resturi de fructe si legume, etc.). In cazul curtilor mari (>5000 mp) se poate face compost din deseurile mentionate mai sus la care se poate adauga si dejectii solide de la animale (cai, vaci, oi, pasari, etc.). In toate cazurile vor fi evitate carnea, oasele, care emana un miros fetid si in plus atrag sobolani si alte rozatoare. Nu se recomanda compostarea deseurilor verzi impreuna cu cele de la animale in cazul curtilor mici si foarte mici, datorita mirosurilor neplacute. 93

Pe acelasi principiu deseurile verzi (frunze, craci) provenite din parcuri mari sau din gradini botanice pot fi compostate chiar pe locatia respectiva, in una doua boxe deschise, situate intr-o parte mai ferita de accesul publicului. Compostul astfel obtinut are o calitate superioara si costuri foarte mici. O compostare aeroba simpla si cu costuri relativ mici se poate face langa depozitul de deseuri, in camp deschis. Se obtine o calitate slaba a materialului organic stabilizat, precum si emisii importante de gaze cu efect de sera, dar se pot atinge tintele de reducere a deseurilor biodegradabile. Compostul de slaba calitate provenit din compostarea deseurilor colectate in amestec va putea fi utilizat doar pe depozit pentru nivelarea straturilor sau la inchiderea unor depozite. Nu poate fi utilizat in agricultura datorita impurificarii cu plastice, cioburi de sticla, ceramica, etc. Din procesul de compostare rezulta compostul, produs ce contribuie la imbunatatirea structurii solului. Fermentare anaeroba Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile ce va ajunge la depozitare se poate face insa si prin fermentare anaeroba, in tancuri inchise cu producere de biogaz. Tehnologia implicata in acest caz este insa mai sofisticata, necesita o calificare inalta a personalului de operare si intretinere, o anumita calitate si compozitie specifice a deseurilor utilizate, dar si costuri mai mari decat o compostare aeroba de nivel tehnic ridicat. In plus la capacitati mici costurile de investitie sunt de doua sau chiar de peste trei ori mai mari decat la capacitati mari; astfel o capacitate de 5000 tone/an poate avea un cost de investitie cuprins intre 450-950 Euro/tona, iar o capacitate de peste 50.000 tone/an poate ajunge la un cost de investitie de 180-250 Euro/tona. In toate cazurile trebuie avuta in vedere o foarte buna dimensionare si in functie de compozitia materiei prime disponibile, dar si in functie de fluxul de aprovizionare cu materia prima necesara. Fermentarea anaerob este metoda de tratare biologic care poate fi folosit pentru a recupera att elementele fertilizante ct si energia coninut n deseurile municipale biodegradabile. In plus, reziduurile solide generate n timpul procesului sunt stabilizate. Procesul genereaz gaze cu un coninut mare de metan (55-70%), o fracie lichid cu un coninut mare de fertilizani (nu n toate cazurile) si o fracie fibroas. Deseurile pot fi separate n fracii lichide si fibroase nainte de fermentare, fracia lichid fiind ndreptat ctre un filtru anaerobic cu o perioad de retenie mai scurt dect cea 94

necesar pentru tratarea deseului brut. Separarea poate fi executat dup fermentarea deseurilor brute astfel nct fracia fibroas s poat fi recuperat pentru folosire, de exemplu ca un ameliorator de sol. Fracia fibroas tinde s fie mic n volum, dar bogat n fosfor, care este o resurs valoroas si insuficient la nivel global. Fermentarea separat, metoda uscat In fermentarea separat , metoda uscat, deseurile organice sunt mai nti mrunite ntr-un toctor pentru a reduce dimensiunile particulelor. Deseul este apoi sitat si amestecat cu ap nainte de a fi ntrodus n tancurile de fermentare (continut de substan uscat de 35%). Procesul de fermentare este condus la o temperatur de 25- 55oC rezultnd n producerea de biogaz si biomas. Gazul este purificat si folosit la un motor cu gaz. Biomasa este deshidratat si, deci, separat n 40% ap si 60% fibre si reziduuri (avnd 60% substan uscat). Fracia de refuz este eliminat, de exemplu trimis la depozitare. Apa uzat care se produce n timpul procesului este reciclat n tancul de amestec nainte de tancul de fermentare. Fermentarea separat, metoda umed In fermentarea separat, metoda umed, deseurile organice sunt ncrcate ntr-un tanc unde sunt transformate ntr-o past (12% substan uscat). Pasta este mai nti suspus unui proces de igienizare (70oC, pH 10) nainte de a fi deshidratat. Pasta deshidratat este apoi hidrolizat la 40oC nainte de a fi deshidratat din nou. Lichidul rezultat n treapta secundar de deshidratate este direcionat ctre un filtru biologic unde are loc fermentarea, rezultnd biogaz si ap uzat. Aceast ap este reutilizat pentru formarea pastei sau poate fi utilizat, de exemplu, ca fertilizant lichid. Fracia fibroas din treapta secundar de deshidratare este separat n compost si fracii de refuz care vor fi eliminate, de exemplu, la depozit. Compostul necesit , de obicei, o procesare ulterioar, nainte de a fi vndut. Biogazul este purificat si utilizat ntr-un motor, rezultnd electricitate, cldur si gaze de ardere. O parte din cldur poate fi utilizat pentru asigurarea unei temperaturi stabile proceselor de hidrolizare side filtrare biologic . In acest proces, o ton de deseu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm3), 340 kg de lichid, 300 kg de compost si 200 kg de reziduuri (inclusiv 100 kg deseu inert). Potrivit analizelor, 10-30% din coninutul n fertilizani (N-tot, P-tot si K-tot) rmne n compost. Co-fermentarea, metoda umed

95

In co-fermentare, metoda umed, deseul organic este mrunit si sitat nainte de tratare. Deseul mrunit este apoi amestecat fie cu nmol de la staia de epurare, fie cu gunoi de grajd de la ferme, la un raport de 1:3-4. Biomasa amestecat este supus nti unui proces de igienizare (70oC) nainte de a trece la faza de fermentare, care este efectuat la o temperatur de 35-55oC. Procesul generaz biogaz si o biomas lichid, ce este stocat nainte de a fi folosit ca un fertilizant lichid pentru sol. Biogazul este purificat si utilizat ntr-un motor rezultnd electricitate, cldur si gaze de ardere. O parte din cldur se poate utiliza pentru asigurarea unei temperaturi stabile proceselor de igienizare si de fermentare. O ton de deseu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm3), 640 kg de fertilizant lichid, 0 kg de compost si 200 kg de reziduuri (inclusiv 100 kg deseu inert). Potrivit analizelor, 70-90% din coninutul n fertilizani (N-tot, P-tot si K-tot) rmne n fertilizantul lichid. Astfel este posibil a se realiza o foarte mare recuperare si utilizare a elementelor nutritive. Totusi, trebuie subliniat faptul c fertilizanii lichizi obinui din nmol de la staiile de epurare orsenesti este mult mai dificil de vndut dect fertilizantul lichid obinut din gunoiul de grajd. Avantaje si dezavantaje - Urmtoarele avantaje si dezavantaje sunt de luat n calcul pentru toate metodele de tratare anaerobic. Avantaje - Aproape 100% recuperare a elementelor nutritive din substana organic (azot, fosfor si potasiu) dac materialul fermentat este nglobat imediat dup mprstiere pe terenul arabil; Producerea unui fertilizant igienic, fr riscul rspndirii bolilor de plante sau animale. Dup fermentare, azotul este mult mai accesibil plantelor; - Reducerea mirosurilor, cnd este mprstiat pe terenuri arabile n comparaie cu mprstierea materialului nefermentat; - Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2, sub form de electricitate si cldur - Inlocuirea fertilizanilor comerciali. Dezavantaje - Necesit separarea deseurilor la surs; - Fracia fibroas necesit o compostare adiional dac se intenioneaz folosirea n horticultur sau grdinrit;

96

- Trebuie dezvoltat o pia a fertilizanilor lichizi nainte de stabilirea metodei de tratare, n afar de cazul n care lichidul are un coninut foarte sczut de elemente nutritive si deci poate fi evacuat n canalizarea public; - Emisiile de metan de la staie si metanul nears din gazele de ardere (1-4%) vor contribui negativ la efectul de nclzire global. Incinerarea Prin incinerare se reduce cantitatea de deseuri organice din deseurile municipale la aproximativ 5% din volumul iniial si se sterilizeaz componentele periculoase, genernd, n acelasi timp, energie termic care poate fi recuperat sub form de cldur (ap cald/abur), de electricitate sau o combinaie a acestora. Procesul de incinerare conduce, de asemenea, la generarea de produse reziduale, la fel ca si la generarea de reziduuri din procesul de curare a gazelor de ardere, care trebuie depozitate la un depozit conform sau ntr-o min. In unele cazuri se genereaz si ape uzate. Nu sunt recuperate elementele nutritive si substanele organice. Avantaje si dezavantaje Avantaje: - Proces bine cunoscut, instalat n ntreaga lume, cu nalt disponibilitate si condiii stabile de operare; - Se poate obine o recuperare energetic cu eficien nalt de pn la 85%, dac se foloseste cogenerarea de cldur si electricitate, sau numai cldur - Toate deseurile municipale solide, la fel ca si unele deseuri industriale, pot fi eliminate, nesortate, prin folosirea acestui proces; - Volumul deseurilor se reduce la 5-10%, si se compune n special din zgur ce poate fi reciclat ca material de umplutur n construcia de drumuri, dac se sorteaz si se spal; - Zgura si celelalte materiale reziduale sunt sterile; - Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea combustibililor fosili. Dezavantaje: - Investiii mari; - Sistem avansat de curare a gazelor de ardere; - Generarea de cenusi zburtoare si a produselor de la curarea gazelor de ardere, care trebuie eliminate prin depozitare la un depozit conform (cantit i de aproximativ 2-5% din greutatea deseului de intrare); 97

- Generarea NOx si a altor gaze si particule.

Piroliza si gazeificarea Piroliza Piroliza este o metod termic de pre-tratare, care poate fi aplicat pentru a transforma deseul organic ntr-un gaz mediu calorific, n lichid si o fracie carbonizat intind la separarea sau legarea compusilor chimici pentru a reduce emisiile si levigatul din mediu. Piroliza poate fi o metod de tratare propriu zis, dar, de cele mai multe ori, este urmat de o treapt de combustie si, n unele cazuri, de extracia de ulei pirolitic. Deseurile sunt ncrcate ntr-un siloz n care o macara amestec materialul de intrare si mut acest material ntr-un toctor si de aici ntr-un alt siloz. Deseul amestecat este introdus apoi ntr-o camer etans printr-un alimentator cu plnie, surub sau piston. Deseul mrunit grosier ntr ntr-un reactor, n mod normal un tambur rotativ nclzit extern funcionnd la presiunea atmosferic. In absena oxigenului, deseurile sunt uscate si apoi transformate la 500-700oC prin conversie termo-chimic, de exemplu distilare distructiv, cracare termic si condensaie, n hidrocarburi (gaz si uleiuri/gudroane) si reziduu solid (produse carbonizate/cocs pirolitic) ce conin carbon, cenus, sticl si metale ne-oxidate. Dac temperatura procesului este de 500oC sau mai mic, procesul se numeste uneori termoliz. Timpul de retenie al deseurilor n reactor este tipic de 0,5-1 or. Produsul fierbinte cu temperatura >300oC, gazul, este condus la o staie de boilere, unde coninutul energetic este utilizat pentru producerea aburului sau a apei calde. Produsul brut, gazul, nu este adecvat folosirii ntr-un motor cu ardere intern ,din cauza coninutului mare de gudroane din faza gazoas, care va condensa n momentul n care gazul este rcit nainte de intrarea n motorul cu ardere intern. Cracarea termic a gudroanelor din gaz, urmat de curarea gazului, poate rezolva necesitile de purificare. Gazeificarea Gazeificarea este o metod de tratare termic, care poate fi aplicat pentru a transforma deseurile organice ntr-un gaz mediu calorific, produse reciclabile si reziduuri. Gazeificarea este, n mod normal, urmat de combustia gazelor produse, ntr-un furnal si n motoare cu ardere intern sau n turbine simple de gaz dup o purificare corespunztoare a gazului produs. Deseurile mrunite grosier, cteodat deseuri de la piroliz, intr ntr-un 98

gazeificator, unde materialele ce conin carbon reacioneaz cu un agent de gazeificare, care poate fi aer, O2, H2O sub form de abur sau CO2. Procesul are loc la 800-1000oC (oxigenul insuflat n fluxul de gazeificare poate atinge 1.400-2.000oC) depinznd de puterea calorific, si include un numr de reacii chimice pentru a forma gazul combustibil cu urme de gudron. Cenusa este, de cele mai multe ori, vitrificat si separat ca reziduu solid. Principala diferen dintre gazeificare si piroliz este c prin gazeificare carbonul fixat este, de asemenea, gazeificat. Staiile de gazeificare pot fi proiectate ca un proces cu 1 sau 2 trepte. Gazeificatorul nsusi poate fi n contracurent sau nu, de tip cu pat fix sau fluidizat sau, pentru staii mari, de tipul pat fluidizat cu barbotare sau circulare, funcionnd la presiunea atmosferic sau sub presiune, atunci cnd sunt combinate cu turbine de gaz. In unele cazuri, prima treapt este o unitate de uscare, n alte cazuri, o unitate de piroliz. Att unitile de piroliz ct si cele de gazeificare pot fi instalate n faa unui cazan ce funcioneaz cu crbune dintr-o uzin de producere a energiei, lucru ce favorizeaz arderea combinat cu un foarte mare raport energie/cldur. Avantaje si dezavantaje Avantajele pirolizei - O mai bun reinere a metalelor grele n reziduurile carbonizate dect n cenusa de la arderea convenional (la 600oC, temperatura procesului, reinerea este dup cum urmeaz: 100% crom, 95% cupru, 92% plumb, 89% zinc, 87% nichel si 70% cadmiu); - Percolare sczut a metalelor grele la depozitarea fraciei solide; - Producerea unui gaz cu valoare calorific sczut de 8Mj/kg (10-12 MJ/Nm3) care poate fi ars ntr-o camer compact de ardere cu un timp de retenie mic si emisii foarte sczute; - Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea combustibililor fosili; - Cantitate mai mic de gaze de ardere dect n cazul incinerrii convenionale; - Acidul clorhidric poate fi reinut n sau distilat din reziduul solid; - Nu se formeaz dioxine sau furani; - Procesul este adecvat fraciilor dificile de deseuri; - Producerea de zgur si alte reziduuri sterile. Dezavantajele pirolizei - Deseurile trebuie mrunite sau sortate nainte de intrarea n unitatea de piroliz pentru a preveni blocarea sistemelor de alimentare si transport; - Uleiurile/gudroanele pirolitice conin compusi toxici si carcinogeni, care, n mod normal, vor fi descompusi n timpul procesului; 99

- Reziduul solid conine aproximativ 20-30% din puterea calorific a combustibilului primar (deseurile solide municipale), care, totusi, poate fi utilizat ntr-o urmtoare zon de ardere (unitate de incinerare/gazeificare); - Cost relativ ridicat; - Alimentarea cu combustibil de rezerv este necesar cel puin n timpul pornirii. Avantajele gazeificrii - Grad nalt de recuperare si folosire bun a deseurilor ca resurs energetic (se poate obine o recuperare energetic de pn la 85%, dac se cogeneraz electricitate si cldur sau numai cldur, este posibil un cstig energetic de 25-35%); - Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind arderea combustibililor fosili; - O mai bun reinere a metalelor grele n cenus n comparaie cu alte procese de combustie, n special pentru crom, cupru si nichel; - Percolare sczut a metalelor grele la depozitarea fraciei solide (vitrificate); - Producerea de zgur si alte reziduuri sterile; - Producerea unui gaz cu valoare calorific sczut de 5Mj/Nm3 (insuflare de aer) sau 10 MJ/Nm3 (insuflare de oxigen) care poate fi ars ntr-o camer compact de ardere cu un timp de retenie mic si emisii foarte sczute (sau poate fi curat de particulele de gudron si utilizat ntr-un motor cu combustie intern); - Cantitate mai mic de gaze de ardere dect n cazul incinerrii convenionale; - Sistemele de curare a gazelor de ardere pot reine praf, PAH, acid clorhidric, HF, SO2 etc., ceea ce conduse la emisii sczute; - Procesul este adecvat lemnului contaminat. Dezavantajele gazeificrii - Deseurile trebuie mrunite sau sortate nainte de intrarea n unitatea de gazeificare pentru a preveni blocarea sistemelor de alimentare si transport; - Gazele conin urme de gudroane cu compusi toxici si carcinogeni care pot contamina apa de rcire, conducnd la necesitatea de recirculare a apei de splare sau de tratare a acesteia ca deseu chimic; - Proces complicat de curare a gazului n cazul folosirii acestuia la un motor cu ardere intern; - Arderea gazului produs genereaz NOx; - Reziduul solid poate conine carbon neprocesat n cenus; - Costuri mari; 100

- Disponibile pe pia sunt numai puine uniti, care nu sunt prototip.

Tratarea mecano-biologica Alaturi de incinerarea deseurilor, tratarea mecano-biologica reprezinta o tehnica importanta in gestionarea deseurilor municipale. Tratarea mecano-biologica (MBT Mechano-Biological Treatment) de asemenea poate avea nivele tehnologice diferite; se poate aplica o sortare mecanica combinata cu una manuala sau se pot introduce diferite sisteme si instalatii de sortare avansata de la sortarea sticlelor pe culori, a sticlelor de plastic pe culori si pe tipuri de plastic: PVC, PPE, PET, etc, pana la sortarea aluminiului, a feroaselor, neferoaselor, a plasticelor si compozitelor usoare, etc. Evident ca un sistem cu o tehnologie avansata va creste costurile in mod semnificativ. Materialele combustibile de la MBT si care nu au calitatea necesara reciclarii pot fi maruntite obtinandu-se combustibil alternativ (RDF). In instalatiile de tratare mecano-biologica sunt tratate deseurile municipale colectate in amestec printr-o combinatie de procese mecanice si biologice. In procesul de tratare mecano-biologica sunt separate mecanic deseurile valorificabile material si energetic, iar, in final, restul de deseuri sunt inertizate biologic. Deseurile inertizate biologic, care reprezinta circa 40 % din cantitatea totala introdusa in proces, sunt eliminate. STABILAT uscat O tehnologie relativ noua, moderna si care a fost deja implementata in cateva tari din Uniunea Europeana (Germania, Italia, Franta, Marea Britanie, Spania) dar si in Canada si Statele Unite este Tratarea mecano-biologica cu obtinerea de STABILAT uscat (Dry Stabilat), sau asa numitul Herhof MBT. Prin aceasta tehnologie deseurile colectate in amestec sunt mai intai uscate si apoi separate pentru valorificare prin reciclare si prin valorificare energetica a fractiei combustibile. Etapele principale ale procesului sunt urmatoarele: macinarea, introducerea intr-un cuptor pentru uscare obtinandu-se un Stabilat mixt uscat (cu Max. 15% apa), apoi are loc separarea densimetrica a fractiilor in fractii grele si fractii usoare, separarea metalelor feroase cu ajutorul unei instalatii cu magnet, a metalelor neferoase pe baza principiului eddy,

101

separarea fractiilor combustibile care vor fi in final utilizate ca atare sau peletizate pentru a fi transportate mai usor. In cele ce urmeaza sunt prezentate partile componente ale instalatiei si schema procesului tehnologic: _ Buncar colector _ Macara complet automatizata pentru umplerea shredder-ului _ Pre-taiere (shredder) _ Boxe care sunt umplute si golite automat _ Banda transportoare in incinta complet inchisa si utilaje _ Proces de uscare a materialului inclusiv cel organic cu umiditate sub 15% (System Herhof) _ Sistem de ventilare pentru procesul de uscare cu schimbatoare de caldura si turnuri de racire _ Separare cu utilizare de separatoare cu aer si air-tables _ Magneti pentru separare metale feroase si separatoare cu current eddy pentru separare metale neferoase _ Maruntire finala la 40 mm _ Peletizare pentru pelete usoare _ Presa pentru incarcare in camioane (trucks) _ Peletizarea prafului _ Statie de tratare a apei din condens Aceasta tehnologie are avantaje in ceea ce priveste maximizarea reciclarii. Chiar si acolo unde se face colectare separata avansata de peste 60%, experienta a aratat ca prin aceasta tehnologie tot mai pot fi selectate din amestec in jur de 17% materiale reciclabile. Materialele reciclabile separate au o calitate mai buna decat materialele reciclabile separate prin tratarea mecano-biologica obisnuita in care materialele sunt murdare. In plus prin aceasta tehnologie pot fi separate si anumite deseuri periculoase din deseurile menajere, cum ar fi de exemplu bateriile si acumulatorii pentru diverse echipamente electronice. Materialul organic stabilizat, avand putere calorica ridicata, poate fi utilizat ca si combustibil alternativ, producand cantitati mai mici de bioxid de carbon (80%) comparativ cu combustibilii fosili sau poate fi chimizat pentru obtinerea de metanol sau biodiesel. Capacitatea optima de realizare si de operare a unei astfel de instalatii este cuprinsa intre 80.000 si 100.000 tone/an.

102

6.4. Colectarea i sortarea Colectarea deeurilor

Colectarea deeurilor i depozitarea deeuri solide municipale (DSM) n amestec n depozite ecologice este fundamental pentru Gestiunea Deeurilor. La aceast or, n judeul Timi se colecteaz deeuri doar de la 63,01% din populaie Un depozit ecologic zonal este planificat a se realiza n jude pentru sfritul anului 2008. Situaia pentru zonele urbane ale judeului este mai bun, deoarece 97% din populaie beneficiaz de servicii regulate de colectare a deeurilor. n zonele rurale, doar 11% beneficiaz de aceste servicii. Pentru ca judeul s ating intele de colectare impuse pn n anul 2009 (90% din zona rural) i 2013 (100% din zona urban), colectarea deeurilor va fi extins n mod semnificativ. Asta va nsemn investiii importante i achiziionarea de noi vehicule i recipieni pentru colectare. De remarcat este faptul c ncepnd cu sfritul anului 2006 s-au desfurat ntr-o serie de comune licitaii pentru atribuirea serviciilor de salubritate, externalizndu-se aceast activitate. Staii de transfer

Staiile de transfer sunt locuri desemnate n care deeurile sunt colectate i transferate apoi in alte vehicule, micornd astfel costul de transport i reducnd necesitatea de a construi multe depozite, ceea ce ar fi foarte costisitor. n general, staiile de transfer sunt construite pentru distane de peste 50 Km i volumele anuale de deeuri de peste 10.000 tone. Pentru volume mai mici, transportul direct cu camionul este nc utilizat, nefiind scump. n mod normal, staiile de transfer au nevoie de : electricitate i alte utiliti, protecie mpotriva incendiilor, personal de paz care s verifice deeurile, punte de cntrire , echipamente de compactare a deeurilor sau containere , prevederi pentru apa uzat , i 103

zone de ncrcare i descrcare uor de folosit i de operat. n plus, staiile de transfer pot servi ca puncte de colectare sau de ridicare pentru

fraciile de deeuri speciale: deeuri de ambalaje PET, sticl, hrtie, metale, deeuri verzi, deeuri voluminoase, DEEE, deeuri periculoase din gospodrii etc. Staiile de transfer sunt costisitoare att n operare ct i n construcie. Acestea ar trebui instalate numai n locurile n care este justificat prezena lor din punct de vedere economic i nu ar trebui considerate ca o soluie politic pentru nchiderea unor depozite comunale neconforme. n cadrul proiectului Sistemul Integrat de Management al Deeurilor, Consiliul Judeean Timi a prevzut realizarea unei staii de transfer care s deserveasc zona metropolitan Timioara. Staiile de colectare

O soluie mai potrivit pentru zona rural ar putea fi instalarea staiilor de colectare care pot fi instalate cu 5-10% din costul staiilor de transfer. n unele cazuri, punctele de colectare cu cateva pubele mari pot fi considerate staii simple de transfer, ce necesit doar o fundaie betonat i containere de 1,1 m3 sau de 5-10 m3 pentru transferul ntr-un vehicol de compactare (deservind 100 de locuitori) sau direct ntr-un container deschis de 45 m3 odat la 2 sptmni (deservind 200/500 de locuitori). Pot fi localizate mpreun mai multe pubele, pentru a facilita colectarea fraciunilor separate de deeuri. Aceast soluie ar fi cea mai bun din punct de vedere economic pentru aezrile mai mici sau izolate i evit costul unei staii de transfer dezvoltate. Pentru staiile de colectare, fiecare comun trebuie s determine numrul i locaiile fiecrei staii. Trebuie acordat o atenie special seleciei acestor locaii. Dac sunt prea aproape de locuine, locuitorii ar putea avea de obiectat n privina mirosului, a traficului vehicolelor i a zgomotului.

Colectare selectiv i recuperarea deeurilor provenite din ambalaje

Materialele din ambalaje reprezint un procent important (aprox. 20%) n totalul deeurilor menajere i similare din comer i industrie. O mare parte din ambalaje/ de euri din ambalaje este recuparabil cnd este stabilit i organizat un sistem eficient de sortare.

104

Adevrata provocare o reprezint colectarea i recuperarea deeurilor din ambalaje n mod economic- avnd n vedere capacitatea judeului de a plti i faptul c majoritatea schemelor de colectare i sortare nu i acoper costurile de operare. O a doua problem ce trebuie luat n considerare o reprezint tehnologia ce urmeaz a fi folosit, avnd n vedere multele soluii posibile existente (gradul de automatizare, procentul colectat, sortarea n gospodrie vs. sortarea n centre etc.) - strategia de colectare a DSM i a fraciilor separate Exist cteva scheme de colectare i sortare obinuite pentru a atinge intele de recuperare pentru deeurile din ambalaje. La o extrem se gsete soluia cu containere de colectare pe mai multe fracii pentru fiecare gospodrie, firm, insituie sau fabric, la cealalt se gsete soluia n care deeul este lsat n amestec i adus la o staie de sortare, pentru o sortare ulterioar manual sau automat. - sortarea n gospodrie pe fracii Prima metod presupune deinerea de pubele de sortare pentru fiecare tip de deeu i prezint avantajul scderii costului de sortare n instalaia specializat, cu toate c sistemul are nevoie de multe pubele i recipieni i de mai multe vehicole specializate pentru colectare. Ca atare, colectarea este relativ costisitoare. Cu toate acestea, este facilitat sortarea ulterioar, ntruct nu este posibil valorificarea fraciilor colectate fr o sortare sau separare adiional. Fraciile tipice colectate separat includ: 1. hrtie (poate fi sortat ulterior n hrtie i carton, pe tipuri de hrtie), 2. sticl (sortat ulterior dup culoare), 3. sticle de plastic (ce pot fi sortate ulterior pe tipuri de plastic, trebuie ndepartate capacele) , 4. Metale (ce necesit sortare ulterioar n cutii de conserve din aluminiu, cositor, folii de aluminiu, tuburi de spray, etc.), 5. deeuri verzi (ce pot fi colectate separat si sortate similar, poate n pungi de plastic galbene pentru deeurile de gradin i deeu alimentar, impachetat n hrtie). - Sistem de reciclare pubela umeda/pubela uscata Paralel, fost dezvoltat un sistem hibrid, denumit uneori sistemul pubel umed/pubel uscat, care a fost folosit cu succes i a devenit n multe zone sistemul de preferin. 105

Sistemul este compus din: - pubela umed pentru DSM mixt - pubela uscat sau recipient pentru hrtie, carton, metale, plastic, (unele permit i DEEE mici), tetra pack, cutii de conserve, saci, baterii -o pubela mic sau un container comun pentru sticl, -saci galbeni speciali (uneori pubele maro n Romnia) pentru deeuri verzi sezoniere (se pot include i deeuri alimentare nvelite n hrtie) destinate compostrii. n prezent regiunea a obinut finanare prin programul Phare CES pentru promovarea colectrii selective n: Satchinez i 7 comune asociate, jud Timi Ciacova i 5 comune asociate, jud. Timi Lugoj - Reabilitarea sistemului de colectare i transport a deeurilor Staiile de sortare- sortarea fraciunilor separate n instalaii automate i manuale

Cealalt extrem o reprezint o instalaie de sortare a deeurilor colectate n amestec. Acest sistem nu necesit cooperarea gospodriilor, nici colectare separat sau pubele de colectare. Cu toate acestea, n practic, acest sistem poate avea multe dezavantaje: deeurile reciclabile sunt amestecate cu deeuri putrede, degradndu-se astfel calitatea fraciilor reciclabile, este mult mai grea separarea ulterioar a fraciilor, instalaia poate emana mirosuri neplcute, sistemul de sortare automat nu se comport ntotdeauna bine i are nevoie de investiii de capital semnificative, sortarea manual a DSM n amestec prezint pericole pentru sntate, este neplcut i periculoas. n consecin, multe centre de sortare se concentreaz acum pe reciclarea deeurilor uscate i pe sortarea acestora dup modul discutat anterior. Rezultatele proiectelor ISPA anterioare indic faptul c n Romnia este mult mai economic sortarea manual, n condiiile cotelor de salarizare prezente. Multe staii de separare includ sortarea manual cel puin pentru o parte a procesului de separare.

106

6.5 Tratarea i depozitarea deeurilor biodegradabile

Pentru a atinge intele de depozitare pe termen scurt (25% n 2010) pentru deeurile biodegradabile cu investiii minime, este necesar axarea pe cantitile de deeuri biodegradabile care pot fi colectate uor i tratate. Acestea includ n general hrtia, cartonul i lemnul pentru reciclare, materialele din ambalaje similare i deeuri verzi i alimentare pentru compostare. Pentru compostare, deeurile verzi din parcuri, curi, grdini i piee trebuie colectate separat. Este posibil i compostarea nmolului de la case (fose septice) i de la instalaii de tratare municipale (dac sunt conforme cu OM 3442004). Deeurile alimentare (exclusiv pielea i oasele) din case pot fi compostate alturi de deeurile verzi sau folosite ca hran pentru animale. Acest lucru este valabil n special pentru restaurante sau insituii unde cantitile generate de deeuri alimentare sunt suficient de mari pentru a justifica recuperarea zilnic i folosirea lor ca hrana pentru animale. n general, deeurile verzi sunt colectate fie n pubele speciale (brune n Romnia) fie n saci ce pot fi cumprai n general din supermarket-uri. Sacii sunt folosii n rndul gospodriilor, avnd n vedere c cea mai mare cantitate de deeuri verzi se produce spre sfritul primverii i n toamn. Deeurile verzi ce vor intra n compostare sunt pregatitre prin:: cernere ndeprtarea metalelor feroase prin separatori magnetici ndeprtarea componentelor ne-biodegradabile prin culegere manual mrunire preliminar (deeuri din grdini, scoara de copac etc.), i amestecarea, posibil prin adugarea apei sau a diferiilor aditivi. Procesele de compostare pot fi mpr ite n 3 faze: I II faza de nceput: ntr-o perioad de 24 de ore, decompunerea substanelor organice cauzate de microorganisme mezosferice care cresc temperatura intern pn la 45C. faza de compostare: microorganismele termofile cresc temperatura intern pn la 75C. Temperatura se va menine la acest nivel pentru cteva sptmni. n timpul acestei faze, sunt neutralizate microorganismele patogene. III faza de maturare: odat ce sunt ncheiate majoritatea proceselor de degradare, compostul revine la temperatura ambientului.

107

Compostul poate fi folosit ca baz pentru amestecarea diferitelor tipuri de fertilizatori, mbuntind structura solului prin creterea capacitii de absorbie a apei i a proprietilor solului n general.

6.6 Eliminarea Deeurilor: Depozite Ecologice Construirea, amplasarea i cerinele tehnice pentru construirea de depozite ecologice sunt descrise tehnic de ctre Directiva privind depozitarea deeurilor. n esen, un depozit ecologic este o locaie care asigur o protecie a mediului i a sntii adecvat pentru eliminarea deeurilor municipale solide. Un depozit ecologic este echipat n mod caracteristic cu : O zon intermediar, Un drum bun i uor accesibil pentru camioane, O cabin de paz pentru pstrarea evidenei i a controlului, Un cntar Un mic laborator pentru controlul de eurilor, Membrane (geofolie i geotextil) pentru a asigura hidroizolarea i preluarea sarcinilor mecanice, Un sistem de monitorizare, Staie de colectare i tratare a levigatului (apa uzat din depozitul de deeuri), Celule speciale n care sunt depozitate deeurile (zilnic), i Eliminarea i captarea gazului metan generat (cteodat colectat pentru generarea de electricitate) Operaiile speciale desfurate la un depozit ecologic includ: nregistrarea cantitilor de deeuri, controlul strict privind deeurilor permise i nepermise, acoperirea zilnic a deeurilor, compactarea suprafeelor de acoperire, asigurarea acoperirii i nchiderii, i controlul apei freatice monitorizarea regulat n timpul exploatrii i dup nchidere.

108

CAPITOLUL VII CAPACITI NECESARE MANAGEMENTULUI DEEURILOR

7.1. COLECTARE I TRANSPORT

ncepnd cu decembrie 2005, n cartierul Tipografilor din Timioara s-a implementat sistemul de colectare dual a deeurilor. Cu ajutorul Primriei municipiului Timioara, a demarat campania de informare asupra acestui sistem de colectare dual a deeurilor. Operatorul a pus la dispoziia cetenilor recipieni de tip europubele de 240 l, depozitarea PET-urilor realizndu-se fr lichide, i dup o strivire prealabil, cea a ambalajelor de tip carton se va executa dup plierea acestora, iar tipriturile se vor stivui i se vor lega n pachet. Pentru calculul echipamentelor de colectare i transport s-a considerat c cele mai importante constrngeri sunt cele impuse prin intele de atins stabilite n conformitate cu HG 621 / 2005 privind deeurile de ambalaje. Aceste inte pot fi atinse prin colectarea separat a deeurilor de ambalaje att de la gospodriile populaiei (deeuri menajere) ct i de la instituii, comer i industrie deeuri asimilate menajere). n calcule s-a considerat o mprire a surselor de deeuri de ambalaje: 70% provenite din deeurile menajere; 30% provenite din deeurile similare cu cele menajere; S-a considerat c peste 95 % din deeurile de ambalaje generate de sectorul instituional, comercial i industrial pot fi colectate. Pentru fracia de sticl care se colecteaz separat este necesar amplasarea de containere speciale, acestea fiind de culori diferite pentru sticle albe,verzi i brune. Tipurile de pubele / containere pentru pre-colectare pot fi diferite, n funcie de locaie. Singura cerin care trebuie respectat este alegerea containerelor care se potrivesc cu sistemul de ridicare/echipamentul vehiculelor de colectare. La nivelul judeului Timi sunt n desfurare proiecte a cror scop principal este colectarea selectiv a deeurilor, ceea ce constituie un aspect pozitiv n vederea atingerii intelor de reciclare. Promovnd sistemul dual cu 2 tipuri de containere sistemul de colectare separat pentru acelai numr de locuitori din zonele urbane va crea condiiile de atingere a intelor de reducere a biodegradabilului.

109

Definirea schemei de management implic stabilirea urmtoarelor elemente:

1. 2. 3. 4. 5. Forma de colectare a deeurilor de la populaie din punct de vedere al tipurlui de colect, al containerelor utilizate i al mainilor i utilajelor specifice de colect i transport pe distan scurt Zonarea judeului pe staii de transfer i zona depozitului central n vederea optimizrii operaiunilor de transport scurt i lung curier Gradul de dotare a staiilor de transfer cu tehnologie de prelucrare a deeurilor Forma de transport lung curier a deeurilor de la staiile de transfer la zonele tehnologice de prelucrare i respectiv locaia depozitului central Structura i /sau locaia depozitului central

n alegerea soluiilor, pentru fiecare etap, s-au aplicat trei criterii de performan:
1. 2. Minimizarea costurilor totale de investiie i exploatare corelarea tehnologiilor cu stadiile de dezvoltare social, cultural i edilitar la momentul implementrii i cele estimate la finele proiectului respectarea dezideratelor ecologice generale i a intelor clar cuantificate asumate

3.

Colectare Primar

S-au analizat urmtoarele opiuni de realizare a colectrii primare:

1. 2. 3. 4. colectarea mixt cu o singur pubel colectarea selectiv dual colectarea selectiv dual cu separarea benevol a unor fracii colectarea selectiv multipl cu cinci pubele

Din analiza sistemelor de colectare, s-a adoptat soluia implementrii colectei selective duale cu implementarea de centre de colectare benevol a unor fracii reciclabile. Excepie fac comunitile mici i izolate pentru care se accept colectarea mixt. Pentru domeniul social, comercial i de instituii se va implementa de asemenea colectarea dual din aceleai considerente ca i pentru popluaie. innd cont de observaiile anterioare i de criteriile de performan ale proiectrii unui sistem de management de deeuri s-a decis implementarea colectei selective duale pentru ntreaga populaie a judeului, avnd ca scop creterea eficienei de selectare pentru materiile reciclabile la nivelul instalaiilor de sortare, n paralel cu realizarea unor condiii mai bune de lucru pentru personalul ce deservete aceste instalaii.

110

n ceea ce privete tipul de recipient de colectare primar, s-au avut n vedere urmtoarele considerente:
1. 2. 3. 4. 5. 6. Corelarea volumului de colectare cu numrul de persoane sau instituia deservit i frecvena de colectare preconizat Asigurarea unui numr suficient de recipiente pentru fiecare tip de deeu colectat i identificarea clar a destinaiei fiecrui tip de recipient Corelarea tipului de colect cu tipul de recipient folosit Posibilitatea de stocare i manevr din punct de vedere al spaiilor disponibile pentru staionarea ntre colecte i al taseelor de la zona de staionare la punctul de descrcare n vehiculul de transport scurt curier Asigurarea unor costuri minime pentru unitatea de volum stocat Asigurarea unei durabiliti suficiente, dar nici excesiv de mari cu costuri nejustificate

innd cont de cele amintite au rezultat urmtoarele recomandri de dotare:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Pubele de 120 litri, din material plastic, cu capac acionat manual, i roi pentru deplasare, pentru punctele de colectare unifamiliale Pubele de 240 litri, din material plastic, cu capac acionat manual, i roi pentru deplasare, pentru punctele de colectare plurifamiliale Containere de 1 100 litri, din tabla zincat, cu capac din plastic acionat prin apsare cu piciorul i roi pentru deplasare, pentru punctele mari de colectare plurifamilial i respectiv punctele de colectare zonal Containere de 1 100 litri, din tabla zincat, cu capac din plastic acionat prin apsare cu piciorul i roi pentru deplasare, pentru pucntele de colectare de tip instituii sau ageni economici Containere de 660 litri, din plastic, cu capac din plastic acionat manual i roi pentru deplasare, pentru punctele de colectare de tip instituii sau ageni economici cu producii mici de deeu Containere tip clopot, din material plastic, pentru colectare benevol centralizat de sticl Containere de 1 100 litri, din tabla zincat, cu capac din plastic acionat prin apsare cu piciorul i roi pentru deplasare, pentru punctele de colectare benevol centralizat a hrtiei i plasticului

Pentru asigurarea colectei i transportului scurt curier se vor avea n vedere urmtoarele aspecte :
1. 2. 3. 4. 5. Calitatea drumurilor i accesibilitatea acestora Lungimea traseelor de colectare Numrul punctelor de colectare pe traseu Tipul de colect implementat Factori specifici dictai de particulariti ale mediului urban sau natural din zona deservit

n urma analizei soluiilor posibile i considernd c :

1. 2. 3. 4. 5. 6. 1. 2. 3. Drumurile de acces sunt de tip strada asfaltat sau pavat Limea minim estimat pe traseu a cii liber de rulare este de cca. 3 m Interseciile cele mai dificile sunt rezultatul ntretierii a dou drumuri de 6 m lime Traseul mediu de colectare zilnic are cca. 100 km Traseul mediu de colectare zilnic are cca. 100 de puncte de colectare Nu suntrestricii de zgomot, vitez minim sau pante abrupte ; Autospecial de 4 tone cu ben simpl. Are sistem de ridicare-descrcare a containerelor de 120, 240 i 660 litri, compactare cu capacul de nchidere spate al benei i descrcare cu lam culisant. Utilizeaz autoasiu de 6,5 tone cu dou osii Autospecial de 8-12 tone cu ben simpl. Are sistem de ridicare-descrcare a containerelor de 120, 240, 660 i 1100 litri, compactare cu lam de mpingere i cu capacul de nchidere spate al benei i descrcare cu lam culisant. Utilizeaz autoasiu cu dou sau trei osii Autospecial de 8-12 tone cu ben bivolum. Are sistem de ridicare-descrcare a containerelor de 120, 240, 660 i 1100 litri, meninere separat a colectei din pubela uscat de colecta din pubela

s-a optat pentru dotarea cu trei tipuri de autospeciale :

111

umed, compactare cu capacul de nchidere spate sau superior al volumelor de ben i descrcare cu lam culisant sau prin basculare. Utilizeaz autoasiu cu dou sau trei osii

Sortarea reciclabilelor Aceast faz reprezint o etap tehnologic esenial a procesului de tratare ecologic a deeurilor n cadrul schemei de management la nivelul unui jude. Pentru a defini un sistem de sortare trebuiesc definite cteva caracteristici generale cum ar fi:
1. 2. 3. Distribuia zonal a liniilor de sortare Tipul de deeu prelucrat Gradul de automatizare a sortrii

Analiznd aceste aspecte, au rezultat urmtoarele:

1. Distribuia zonal a liniilor de sortare Din variantele analizate s-a adoptat varianta de dotare cu linie de sortare a unor sta ii de transfer i a platformei tehnologice a depozitului judeean. Dotarea platformei tehnologice a depozitului judeean cu staie de sortare este necesar att pentru a prelucra deeurile din zona deservit direct de depozit ct i pentru a prelucra deeurile de la staiile de transfer ce nu sunt dotate cu linii de sortare. Tipul de deeu prelucrat Din cele trei tipuri se va prelucra prin sortare numai deeul uscat pentru obinere de fracii reciclabile; deeul uscat rezult din colecta dual. Gradul de automatizare a sortrii Dup acest criteriu, instalaiile se pot clasifica astfel : - instalaii cu grad minim de mecanizare; - instalaii cu grad mediu de mecanizare; - instalaii cu grad mare de mecanizare i automatizare. Concluzii Din variantele enumerate a fost aleas varianta de dotare cu instaii cu grad mediu de mecanizare unde activitile de ncrcare, transport, sortare i prelucrare a fraciilor selectate se realizeaz parial mecanic, parial manual. Rezult n final, prin corelarea alegerilor fcute, recomandarea general : Dotarea cu linii de sortare a unor staii de tansfer i a platformei tehnologice a depozitului judeean, unde se va prelucra prin sortare numai deeul uscat, n instalaii cu grad mediu de mecanizare.

2. 3.

A. B.

Compostarea i biostabilizarea deeurilor umede Aceast operaiune are cas cop :

1. 2. 3. Compostare primar de tip biostabilizare pentru nteaga mas de deeu umed de tip pubel umed i de tip pubel verde Trimiterea la depozitare dup maturare, ca material de acoperire zilnic, a materialului biostabilizat rezultat din tratarea biodegradabilului de tip pubel umed Utilizarea agricol a materialului biostabilizat rezultat din tratarea biodegradabilului de tip pubel verde dup maturare i verificare a conformitii.

n funcie de structura sistemului de management al deeurilor n judeul Tim se vor implementa instalaii de compostare de mrime medie sau mare.

112

Staii de compostare de mrime medie Utilizeaz tehnica de compostare natural, n halde, fr mecanizri importante. Sunt staii de compostare cu o capacitate de intrare de 5000........30000 kg/zi deeuri compostabile. Staii de compostare mari Utilizeaz tehnica de compostare intensiv, n recipiente fixe sau mobile, cu mecanizri importante de ncrcare-descrcare, insuflare de aer i control al gazelor evacuate. Sunt staii de compostare cu o capacitate de intrare mai mare de 30000 kg/zi deeuri compostabile. Din analiza efectuat i considernd necesitatea implementrii unor sisteme de tip modular cu grad mare de automatizare (pentru a compensa calitatea variabil a deeului sortat) se recomand folosirea sistemului BIOCONTAINER n cazul hotrrii de implementare a unor sisteme de compostare mari.

7.2. TRATARE I VALORIFICARE O importan distinct o are capacitatea de tratare, prin sortare (i eventual suplimentar prin procesarea fraciei de deeuri de ambalaje) i compostare sau tratare mecano biologic a deeurilor biodegradabile. Sunt prezentate n totalitatea construciilor, utilajelor i instalaiilor care asigur descrcarea deeului colectat i ncrcarea acestuia n containere de transport lung curier. n funcie de cantitatea zilnic de deeuri ce vor fi prelucrate n staiile de transfer, pentru prezentul proiect se propun urmtoarele variante constructiv-funcionale: staii de transfer mici staii de transfer tip platform cu o capacitate de prelucrare zilnic sub 40 de tone deeu; staii de transfer medii i mari staii de transfer tip automat cu o capacitate de transfer zilnic de peste 40 de tone. O staie de transfer este o verig de legtur care asigur expedierea convenabil a deeurilor municipale ctre instalaiile de reciclare/eliminare aflate la distane mari. Motivul principal pentru care este indicat utilizarea staiilor de transfer este reducerea costurilor de transport a deeurilor municipale pn la instalaia de reciclare/eliminare dar i reducerea diferitelor forme de impact.

113

Dei eficiena din punctul de vedere al costurilor variaz, n general, staiile de transfer devin viabile din punct de vedere economic atunci cnd distana care trebuie parcurs pn la instalaia de prelucrare/eliminare a deeurilor este mai mare de 25 - 30 km. n afar de prelucrarea amestecului de deeuri menajere municipale n vederea depozitrii, unele staii de transfer gestioneaz anumite materiale n mod separat, pentru a preveni evacuarea acestora i pentru a atinge obiectivele de reciclare. Astfel de materiale pot fi: - deeuri rezultate din construcii sau demolri (beton, crmizi, lemn, zidrie, materiale pentru acoperiuri, tencuieli i ipsoserii, metale i brne de lemn), - gunoi de grdin (frunze, iarb, ramuri de copac i arbuti), - deeuri electrocasnice - alte materiale reciclabile (hrtia, hrtia de ziar, metalele feroase, materialele plastice, recipientele de sticl, cutiile de aluminiu, uleiul de motor i anvelopele) Coninutul n biodegradabil n toate tipurile de deeuri municipale poate fi redus prin compostarea anumitor componente ale fluxurilor/fraciilor de deeuri: 35% din deeurile urbane sunt resturi vegetale sau alimentare ( hran); 40% din diferite categorii de deeuri rurale; 15% din deeurile asimilabile cu cele menajere (deeuri alimentare provenite din restaurante sau alte surse ); diferite cantiti de deeu biodegradabil provenit din serviciile municipale (ntreinerea parcurilor i grdinilor, curatul strzilor, piee ). Colectarea separat a deeurilor vegetale i alimentare din gospodriile urbane vizeaz casele individuale. Pentru acest scop furnizarea /asigurarea de pubele brune speciale sau saci de plastic trebuie considerat ca o cretere a capacitii de transport, n sensul colectrii i livrrii ctre instalaiile de compostare a cantitilor de deeuri care se preteaz compostrii. Aceeai similaritate pentru componenta verde (alimente ) din deeurile asimilabile celor menajere, dar n acest caz nu se impune transport suplimentar (camioane) sau capacitate de pre-colectare (bidoane, pubele, containere) deoarece, n acord cu practicile standard, generatorul deeurilor este cel care trebuie s i asigure capacitatea de pre-colectare. Celelalte fracii care conin componente biodegradabile n cantit i apreciabile sunt n general n responsabilitatea serviciilor municipale/comunale.

114

Funciile staiei de transfer, conform normativelor n vigoare, sunt de a prelua deeurile menajere solide colectate selectiv sau neselectiv, de a le sorta n vederea recuper rii deeurilor reciclabile i de a le compacta, n scopul diminurii costurilor de transport la depozitul final. Avantajele utilizrii staiei de transfer sunt att de natur funcional, contribuind la mbuntirea sistemului de gestionare a deeurilor, ct i de natur economic, prin reducerea costurilor aferente transportului deeurilor. Fluxul tehnologic n staia de transfer cu linie de sortare cuprinde urmtoarele operaii: cntrirea vehiculului colector ncrcat cu deeuri reciclabile colectate selectiv la surse descrcarea deeurilor reciclabile n buncrul de alimentare a liniei de sortare sortarea (manual sau semimecanizat) a deeurilor reciclabile pe categorii de materiale i depozitarea lor n containere speciale dispuse n apropierea posturilor de sortare, amplasate de o parte i de alta a liniei de sortare compactarea deeurilor rmase, destinate depozitrii finale. Acestea sunt deversate de pe transportorul cu banda n unitatea de compactare. Aici deeurile sunt presate pn la atingerea unei anumite densiti adecvate transportului economic, apoi sunt fie balotate fie stocate n containerele transportabile. Transportul la depozitul final se efectueaz n containerele (eventual dup precompresare) ncrcate pe un trailer cu platform La nivelul judeului Timi este prevazut realizarea unei staii de transfer (la nivelul municipiului Timioara) i a unui centru de sortare i transfer (pentru zona de N-NV a judeului). Este recomandat ca fiecare ora important s i prevad instalarea a 1 sau 2 staii de sortare n apropierea zonei urbane cu o capacitate corespunztoare nevoilor de procesare. n perioada de dup 2012 tratarea biodegradabilului prin compostare va fi principala soluie pentru reducere. Cunoscndu-se c sursele principale de deeu compostabil sunt oraele unde sunt asigurate servicii publice de salubritate, este indicat ca locaiile pentru instalaiile de compostare s fie n vecintatea zonelor urbane. Dup 2012 inta pentru reducerea biodegradabilului depozitat nu poate fi atins fr instalaii de tratare bio-mecanic cu o capacitate de reducere de aproximativ 100 000 tone/an.

115

Zonarea pe staii de transfer Populaia urban i respectiv populaia rural pentru zonele deservite, pe obiective, conform arondrilor stabilite: Tabel 60 Zonarea administrativ i populaia arondat sistemului de management al deeurilor
Denumire staie de transfer i numr zon Zona 1 Timioara Zona 2 Lugoj Zona 3 Snnicolau Mare Zona 4 Jimbolia Zona 5 Buzia Zona 6 Fget Zona 7 Deta Zona 0 Depozit Ghizela Populaie urban deservit (locuitori) 312.353 45.217 13.282 11.747 7.712 7.252 12.689 8.289 Total populaie deservit Populaie rural deservit (locuitori) 124.275 20.773 28.587 19.858 9.252 13.224 14.517 17.839 Total populaie deservit (locuitori) 436.628 65.990 41.869 31.605 16.964 20.476 27.206 26.128 666.866

7.3. ELIMINAREA

Pentru judeul Timi este prevzut realizarea depozitului ecologic zonal, pe amplasamentul de la Ghizela. nfiinarea depozitului va asigura condiiile necesare pentru depozitarea deeurilor menajere nepericuloase nsumnd aprox. 400 tone/zi, respectiv o capacitate anual de aprox. 120.000-130.000 tone. Capacitatea depozitului, va satisface nevoile jude ului Timi, pentru o perioad de aprox. 50 ani. Suprafaa de teren disponibil pentru noul depozit este de 58,9 ha i va fi ocupat de depozitul propriu-zis, o platform tehnologic, o platform de compostare, staia de epurare a levigatului i a altor ape uzate din depozit, drumuri de acces, spaii verzi, perdea de protecie. n data de 12 ianuarie 2006 s-a aprobat memorandumul de finanare cu tema Acordul de principiu privind aprobarea contractrii de ctre Ministerul Finanelor Publice

116

a unor mprumuturi de pn la 1.441.000.000 Euro n perioada 2006-2009 pentru finanarea investiiilor prioritare de mediu i gospodrirea apelor, n vederea ndeplinirii angajamentelor asumate de Romnia n procesul de aderare la Uniunea European.Conform punctului 4 al memorandumului este prevzut alocarea a 83 milioane Euro pentru realizarea proiectelor de management al deeurilor pentru judetele Timi, Iai i Satu Mare. Perioada de desfurare a memorandumului este 2006-2010. Descrierea i dimensionarea opiunilor S-au analizat 3 opiuni, rezultate din variantele prezentate mai sus referitoare la sistemul de colect a deeurilor, la tipul instalaiilor de sortare recomandate i la variantele tehnologice optime pentru realizarea compostrii i biostabilizrii. S-a avut n vedere locaia unic a depozitului central i zonarea stabilit. Pentru analiza opiunilor s-a luat n calcul fluxurile de deeuri conform capitolelor de prognoz, pentru anii: 2011 ca an de intrare n funcie a facilitilor; 2013 ca an de referin pentru dimensionarea sistemului; 2018 ca an de referin pentru retehnologizarea sau extinderea sistemului; 2037 ca an maxim de prognoz. n tabelul urmtor se prezint fluxurile de deeuri conform capitolelor de prognoz: Tabel 61 Fluxuri de deeuri
Zona 1 2 3 4 5 6 7 0 Denumire obiectiv Timioara Lugoj Snnicolau Mare Jimbolia Buzia Fget Deta Ghizela Deeu uscat (tone/an) 56592 11100 3025 2518 1575 1602 2603 1911 2011 Deeu umed (t/an) 63535 13254 3570 2940 1814 1875 2992 2254 Deeu mixt (t/an) 59572 9095 4687 3632 2055 2351 3343 2946 Deeu uscat (tone/an) 65945 13119 3565 2960 1846 1885 3050 2252 2013 Deeu umed (t/an) 74104 15717 4220 3466 2130 2212 3513 2664 Deeu mixt (t/an) 42004 6437 3555 2724 1515 1768 2458 2233

Zona 1

Denumire obiectiv Timioara

Deeu uscat (tone/an) 83808

2018 Deeu umed (t/an) 82621

Deeu mixt (t/an) 22741

Deeu uscat (tone/an) 104970

2037 Deeu umed (t/an) 91085

Deeu mixt (t/an) 21784

117

2 3 4 5 6 7 0

Lugoj Snnicolau Mare Jimbolia Buzia Fget Deta Ghizela

17406 4692 3867 2388 2466 3941 2962

18823 4991 4051 2451 2593 4031 3148

3497 2053 1559 854 1014 1382 1289

23170 6178 5040 3070 3222 5056 3897

21403 5646 4560 2740 2922 4502 3559

3287 1314 1067 646 683 1062 828

Opiunea 1 Colecta primar se realizeaz n sistem selectiv dual de tip pubel umed i pubel uscat. Rmn ns zone cu colectare mixt pentru aglomerrile urbane foarte dense sau pentru locaiile rurale izolate sau cu acces dificil i producie de deeu sub 5000 t/an. Se prevede dotarea tuturor staiilor de transfer cu instalaii de compostare n vederea minimizrii transportului deeurilor la nivel de jude i pentru realizarea descentraliz rii n ceea ce privete utilizarea compostului sau materialului biostabilizat rezultat. Se prevede dotarea tuturor staiilor de transfer cu instalaii de sortare n vederea minimizrii transportului la nivel de jude i pentru realizarea descentralizrii n ceea ce privete valorificarea fraciilor reciclabile rezultate. n tabelul urmtor se prezint succint gradul de dotare al staiilor de tansfer din jude. Tabel 62 Gradul de dotare al staiilor de transfer:
Denumie obiectiv Dotare cu linie de selectare a deeurilor de tip pubel uscat (deeuri din ambalaje) DA DA DA DA DA DA DA Dotare cu linie de selectare a deeurilor de tip pubel umed cu coninut de biodegradabile 75% DA DA DA DA DA DA DA Dotare cu linie de selectare a deeurilor de tip pubel verde cu coninut de biodegradabile 95% DA DA DA DA DA DA DA

Timioara Lugoj Snnicolau Mare Jimbolia Buzia Fget Deta

Aprecierea costului de transport lung curier a fost realizat considerndu-se urmtoarele valori: consum de combustibil: 35 l/100 km; cost motorin: 1,2 euro/l; cost vehicul: 250.000 eur; cost ntreinere i garare vehicul = costul vehiculului;

118

durat de funcionare: 300.000 km (datorit condiiilor de drum i tipului de ncrctur); sarcin util medie: 20 tone. A rezultat valoarea de calcul: 0,0143 euro/(t*km). Numrul de camioane lung curier se poate estima global considernd:

lungime zilnic de traseu: 150 km; sarcin nominal 20 t; funcionare 250 zile/an; coeficient de supradimensionare 20%; costul unui vehicul 250.000 eur. Tabel 63 Rezult centralizatorul de costuri:

Total general costuri vehicule transport lung curier (fr: TVA i cheltuieli neprevzute) Total general costuri de transport lung curier (fr: TVA, maini i cheltuieli neprevzute) Total general investiie n filierele tehnologice de sortare i compostare (fr: TVA, racorduri utiliti i cheltuieli conexe/neprevzute) Total general investiie n staiile de transfer (fr: TVA, amenajri drumuri, racorduri utiliti i cheltuieli conexe/neprevzute) Cifra caracteristic de costuri pentru opiune (mil. Euro)

3,412,561 890,110 23,200,000 6,470,000 33.97

Opiunea 2: La nivelul judeului se va implementa colecta selectiv dual de tip pubel umed i pubel uscat ; rmn ns zone cu colectare mixt : pentru aglomerrile urbane foarte dense sau pentru localitile rurale izolate sau cu acces dificil i producie de deeu sub 5000 Se propune n Timioara implementarea unui proiect pilot de colect selectiv cu trei pubele, de tip pubel uscat , hrtie i pubel verde; Compostarea se realizeaz descentralizat astfel: - compostare integral a deeului verde i a celui de tip pubela verde din zonele pilot de colectare cu trei pubele din Timioara la o locaie din vecintatea oraului; se realizeaz compost agricol utilizat local; - compostarea pe platforma tehnologic a depozitului central Ghizela a deeului umed de la toate staiile de transfer din jude;

119

- compostare individual pentru zonele 2 7 i 0 a deeului verde i a unei fracii din deeul pubel umed ; se realizeaz compost agricol utilizat local; Sortarea deeului uscat se realizeaz la Timioara, Lugoj, Snnicolau Mare i Ghizela. In tabel se prezint succint gradul de dotare al staiilor de transfer din jude: Tabel 64 Gradul de dotare al staiilor de transfer din jude
Gradul de dotare staii de transfer Denumie obiectiv Timioara Lugoj Dotare cu linie de selectare a deeurilor de tip pubel uscat (deeuri din ambalaje) DA DA Dotare cu linie de selectare a deeurilor de tip pubel umed cu coninut de biodegradabile 75% NU NU La staia de transfer DA Individual 35-45% NU La staia de transfer DA Individual 35-45% NU La staia de transfer DA Individual 35-45% NU La staia de transfer DA Individual 35-45% NU La staia de transfer DA Individual 35-45% NU La staia de transfer DA Individual 35-45% Dotare cu linie de selectare a deeurilor de tip pubel verde cu coninut de biodegradabile 95% DA NU La staia de transfer DA Individual 65-75% NU La staia de transfer DA Individual 65-75% NU La staia de transfer DA Individual 65-75% NU La staia de transfer DA Individual 65-75% NU La staia de transfer DA Individual 65-75% NU La staia de transfer DA Individual 65-75%

Snnicolau Mare

DA

Jimbolia

NU Trimite deeul la sortare la Timioara NU Trimite deeul la sortare la Ghizela NU Trimite deeul la sortare la Ghizela NU Trimite deeul la sortare la Timioara

Buzia

Fget

Deta

Rezult centralizatorul de costuri: Tabel 65 Centralizator de costuri

Total general costuri vehicule transport lung curier (fr: TVA i cheltuieli neprevzute) Total general costuri de transport lung curier (fr: TVA, maini i cheltuieli neprevzute) Total general investiie n filierele tehnologice de sortare i compostare (fr: TVA, racorduri utiliti i cheltuieli conexe/neprevzute) Total general investiie n staiile de transfer (fr: TVA, amenajri drumuri, racorduri utiliti i cheltuieli conexe/neprevzute) Cifra caracteristic de costuri pentru opiune (mil. Euro) 4,220,692 1,100,897 17,900,000 7,214,000 30.44

120

Opiunea 3: La nivelul judeului se va implementa colecta selectiv dual de tip pubel umed i pubel uscat ; rmn ns zone cu colectare mixt : pentru aglomerrile urbane foarte dense sau pentru localitile rurale izolate sau cu acces dificil i producie de deeu sub 5000 t/an. Compostarea deeului umed de la toate staiile de transfer din jude se realizeaz centralizat pe platforma tehnologic a depozitului ecologic Ghizela; Sortarea deeului uscat se realizeaz centralizat pe platforma tehnologic a depozitului ecologic Ghizela. In tabel se prezint succint gradul de dotare al staiilor de transfer din jude: Tabel 66 Gradul de dotare al staiilor de transfer din jude
Gradul de dotare staii de transfer Denumie obiectiv Timioara Lugoj Snnicolau Mare Jimbolia Buzia Fget Deta Dotare cu linie de selectare a deeurilor de tip pubel uscat (deeuri din ambalaje) NU NU NU NU NU NU NU Dotare cu linie de selectare a deeurilor de tip pubel umed cu coninut de biodegradabile 75% NU NU NU NU NU NU NU Dotare cu linie de selectare a deeurilor de tip pubel verde cu coninut de biodegradabile 95% NU NU NU NU NU NU NU

Rezult centralizatorul de costuri: Tabel 67 Centralizator de costuri

Total general costuri vehicule transport lung curier (fr: TVA i cheltuieli neprevzute) Total general costuri de transport lung curier (fr: TVA, maini i cheltuieli neprevzute) 5,624,179 1,466,973

121

Total general investiie n filierele tehnologice de sortare i compostare (fr: TVA, racorduri utiliti i cheltuieli conexe/neprevzute) Total general investiie n staiile de transfer (fr: TVA, amenajri drumuri, racorduri utiliti i cheltuieli conexe/neprevzute) Cifra caracteristic de costuri pentru opiune (mil. Euro)

15,900,000 10,384,000 33.38

Analiza i compararea opiunilor/Recomandarea de alegere a opiunii

Pentru analiza opiunilor se propun trei criterii de notare. Se consider c prin alegerea unui numr restrns de criterii cu grad foarte mare de generalitate se poate evita aprecierea greit a opiunilor ce ar putea s apar deoarece la nivelul Master Planului nu se precizeaz prin proiectare soluiile tehnologice ci doar se estimeaz prin analiz inginereasc necesarul de construcii i tehnologii pentru fiecare soluie de management al deeurilor n parte. Astfel, cele trei criterii propuse sunt: CRITERIUL ECONOMIC : analizeaz comparativ costurile de investiie ale soluiilor propuse prin determinarea unei note pentru fiecare soluie. Nota economic se stabilete prin raportarea costului de soluie a opiunii respective la minimul costului de investiie din gama de opiuni supuse analizei. Raportul obinut se inmulete cu 10 pentru a obine o not economic cu valoarea maxim 10, realizat de opiunea cu cel mai mic cost de investiie. Ponderea criteriului economic n nota final este de 70%. CRITERIUL ECOLOGIC : analizeaz comparativ efectele ecologice ale transportului de deeuri exprimate prin mrimea de transport necesar de deeuri la nivelul judeului [tone x km / an] prin determinarea unei note pentru fiecare soluie. Nota ecologic se stabilete prin raportarea necesarului de transport de deeuri al opunii respective la minimul necesarului de transport de deeuri din gama de opiuni supuse analizei. Raportul obinut se inmulete cu 10 pentru a obine o not ecologic cu valoarea maxim 10, realizat de opiunea cu cel mai mic necesar de transport. Ponderea criteriului ecologic n nota final este de 20%. CRITERIUL SOCIAL : analizeaz comparativ nivelul de implicare social i educare civic a populaiei i instituiilor la nivelul judeului prin acordarea unei note pentru fiecare soluie. Ponderea criteriului social n nota final este de 10%.

122

In continuare se prezint notele obinute de cele trei opiuni de management al deeurilor propuse pentru judeul Timi: Tabel 68 Evaluare i determinare soluie optim Criterii de evaluare
Opiunea 1 8,96 10,00 10,00 9,272 Opiuni Opiunea 2 10,00 8,09 9,00 9,518 Opiunea 3 9,12 6,07 8,00 8,398 Criterii de evaluare Criteriu economic Criteriu ecologic Criteriu social Nota final

Opiuni Opiunea 1 Opiunea 2 Opiunea 3 Din analiza tabelului de evaluare a opiunilor au rezultat urmtorele: Toate opiunile sunt aplicabile din punct devedere tehnic, economic i managerial asigurnd un management al deeurilor corect prin prisma ndeplinirii cerinelor i intelor din planul judeean, regional i cel naional. Opiunea 1 se remarc prin note maxime la domeniile ecologie i impact social n condiiile meninerii costurilor investiionale i de exploatare primar ntr-o marj de 10% fa de opiunea cu cost minim. Opiunea 2 se remarc printr-un cost investiional minim n condiiile respectrii la cote corecte a dezideratelor ecologice i sociale impuse sistemelor moderne de management al deeurilor la nivelul judeelor. Se recomand Opiunea 2 ca variant de management al deeurilor n judeul Timi cu urmtoarele observaii: Clasarea opiunilor 2 i 1 n aceast ordine ca recomandare de implementare trebuie verificat i consolidat la nivel de Studiu de Fezabilitate; numai la nivel de Studiu de Fezabilitate se poate definitiva alegerea opiunii finale de sistem de management al deeurilor; Evoluia n timp a ponderilor parametrilor de analiz poate recomanda un sistem evolutiv de management al deeurilor, pornindu-se cu soluia prezentat n Opiunea 2 i urmnd o dezvoltare ulterioar a acesteia ctre soluia prezentat n Opiunea 1 (fapt posibil din punct de vedere tehnologic i managerial).

123

CAPITOLUL VIII

EVALUAREA COSTURILOR PENTRU JUDEUL TIMI 8.1.Costurile investiiilor judeene de gestiune a deeurilor Propunerile pentru investiiile gestionrii deeurilor sunt detaliate n Capitolul Capaciti necesare managementului deeurilor n judeul Timi. Activiti de colectare i transport ncepnd cu 1 decembrie 2005, n cartierul Tipografilor din municipiul Timioara sa implementat sistemul de colectare dual a deeurilor. Totodat s-au prezentat noile recipiente achiziionate n vederea colectrii separate a deeurilor recuperabile: presocontainere, containere de 1,1 m3, pubele de 240 l, utilaje specifice de colectare a deeurilor, noile maini avnd dimensiuni mult mai reduse. Primria Municipiului Timioara, mpreun cu operatorul de salubritate urmrete extinderea acestui tip de colectare dual la nivelului ntregului municipiu, aceast masur fiind prevzut i n Planul Regional de Gestiune a Deeurilor. n perioada 2006 - 2008 se desfoar n cadrul programului PHARE CES 2004 Schema de Investiii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Geeurilor urmtoarele proiecte: Colectarea selectiv a deeurilor n comunele Satchinez , Varia, andra, Becicherecu Mic, Biled, Dudetii Noi, Orioara prin programul PHARE CES 2004 Schema de Investiii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Geeurilor, n valoare de 562.200 EURO. Lugojul - un ora mai curat, mai european Reabilitarea sistemului de colectare i transport a deeurilor n municipiul Lugoj, durata proiectului: 12 luni, finanare UE: 665.301,50 EURO, cofinanare: Consiliul local Lugoj 312.700,52 RON ECO-CIACOVA , proiect propus n vederea reabilitrii, dezvoltrii i modernizrii sistemului de gestionare a deeurilor menajere n zona Ciacova, partenerii si sunt Consiliile Locale ale comunelor: Ghilad, Jebel, Padureni, Liebling si Giera. Costul total al investitiei este de 693,755.00 , din care 623,214.81 (89,98%) reprezinta valoarea finantarii nerambursabile acordata de UE

124

Costurile prezentate n tabelul de mai jos sunt estimative, depinznd de mai mul i factori( ex. firma productoare, tipul de recipient, tipul de utilaj, dimensiuni,etc.). Tabelul 69 Costurile investiiilor n judeul Timi (dotarea cu echipamente i utilaje)
Tip echipament Containere/pubele 12055 400 Eurocontainere metalice de 1 m3 Containere pentru sticl Pubele din PEID de 120 si 240 l Echipament de Colectare Autogunoiere compactoare Autovehicule speciale pentru transportul containerelor pentru sticl 10750 800 55 40 1250 1 275 000 8 165 000 7 1 120 000 1 155 000 120 000 50 000 44 000 4 300 000 Uniti Preuri unitare Euro TOTAL 4 394 000

Activiti de Gestiune a Deeurilor

Avnd n vedere c noul depozit zonal va fi amplasat la Ghizela, i datorit faptului c pentru depozitele de deeuri nepericuloase din judeul Timi, sunt prevzute termene pentru nchiderea acestora, conform HG nr. 349/2005, privind depozitarea deeurilor, se impune realizarea unor staii de transfer, respectiv de sortare, deoarece cantitatea de deeuri care va fi depozitat, trebuie sa fie ct mai redus, s existe posibilitatea reciclrii deeurilor colectate separat, i totodat cheltuielile n ceea ce privete transportul deeurilor s fie ct mai reduse.De asemenea, la realizarea staiilor de transfer/sortare este necesar s se ia n considerare distana pn la noul depozit, populaia arondat serviciului de salubrizare, respectiv cantitatea de deeuri generat .

125

Tabelul 70 Costurile investiiilor n judeul Timi (exceptnd investiia Depozit ecologic zonal Ghizela)

Uniti Tip echipament

Preuri Euro

TOTAL

Staii de transfer Staie sortare i transfer Staii de sortare/tratare Staii de compostare

1 1 4 2

500.000 500.000 300.000 250.000

500.000 500.000 1.200.000 500.000

Investiii n depozite conforme, nchiderea depozitelor urbane existente Construirea noului depozit de deeuri nepericuloase se va face pe amplasamentul de la Ghizela. Suprafaa de teren disponibil pentru noul depozit este de 58,9 ha i va fi ocupat de depozitul propriu zis, o platform tehnologic, o platform de compostare, staia de epurare a levigatului i a altor ape uzate din depozit, drumuri de acces, spaii verzi i de perdea de protecie. Avnd o capacitatea anual de depozitare de aproximativ 400 t/zi, (120.000t/an) depozitul respectiv va satisface nevoile judeului pe o perioad de cca 50 de ani.

Tabelul 71 Costurile investiiilor n judeul Timi (investiia Depozit ecologic zonal Ghizela)
Uniti Depozit deeuri Euro Linie sortare Statie compostare Depozit propriu zis 1 1 1 10.044.000 10.044.000 Preuri TOTAL

Pentru proiectul Sistem integrat de management al deeurilor n judeul Timi, Consiliul Judeean Timi, se afl n faza de realizare a studiului de fezabilitate. Finanarea acestui proiect este conform Memorandumului aprobat n edina Guvernului din 12 ianuare

126

2006, cu tema : Acordul de principiu privind aprobarea contract rii de catre Ministerul Finanelor Publice a unor mprumuturi de pn la 1.441.000.000 Euro , n perioada 20062009, pentru finanarea investiiilor prioritare de mediu, n vederea ndeplinirii angajamentelor asumate de Romania n procesul de aderare la UE. Finanarea va fi similar ISPA, respectiv un mprumut al MF pentru 70-75%, iar restul de cofinanare din bugetul Consiliului Judeean Timi. De asemenea, n proiectul Sistem integrat de management al deeurilor n judeul Timi, pe lng realizarea depozitului de deeuri nepericuloase de la Ghizela este prevazut i nchiderea vechilor depozite de deeuri (Para-ag, Jimbolia, Deta, Snnicolau Mare, Lugoj, Buzia), excepie face depozitul de la Fget a crui termen de nchidere este 2015. Pentru viitorul depozit de la Ghizela, n urma determinrii influenei distanei asupra creterii taxei de salubrizare, s-a estimat o cretere a costului de salubrizare la cetean de 1,6 RON/lun. 8.2. Implicaiile investiiilor propuse prin prisma disponibilitii de plat a populaiei

Gestionarea deeurilor va avea implicaii tarifare pentru consumatorii finali. Impactul precis al tarifelor asupra consumatorilor trebuie determinat prin studii de fezabilitate, prin proiecte particulare i programe de investiii (innd cont de caracterul particular al instalaiilor pentru tratare/depozitare i transfer, acolo unde este cazul). Tarifele ce vor fi aplicate n cadrul regiunii reprezint o funcie a unui numr de factori, incluznd dar nelimitndu-se la urmtorii: Structuri existente de cost aparinnd furnizorului de servicii; Nivelul tarifelor existente aplicat n cadrul regiunii i adaptate la costuri; Caracteristicile deeurilor din cadrul diferitelor arii de servicii i separarea deeurilor generate/colectate n menajere i ne-menajere; Amortizarea activelor existente i a investiiilor propuse;

127

Nevoia de nlocuire anual a activelor uzate ( depinde de durata de exploatare a acestora);

Structura de finanare pentru noi active i nivelul costurilor din sistemul de creditare din cadrul mecanismului;

Capacitatea de rambursare a utilizatorului (posibiliti de creditare neavantajoase, ntrzierea plilor);

Planuri detaliate de investiii (detalierea costurilor pe fiecare component de investiii, bazndu-se pe nevoia specific de instalaii i pe costul total innd cont de finanarea local i internaional, neprevzute, inflaia etc);

Costuri detaliate de operare, lund ca punct de referin structura deja existent a costurilor, adaptarea la impactul investiiilor propuse i schimbrile operaionale/procedurale. Se poate ntmpla s apar mici fluctuaii ale tarifelor n cadrul regiunii, ntruct

prestatorii de servicii se supun diferitelor structuri de cost (sunt vizate mai ales activit ile locale de colectare, pentru care costurile vor varia n funcie de metodele locale de colectare folosite, densitatea populaiei, frecvena de colectare, distanele de transport ctre depozit etc.). 8.3 Nivelurile tarifelor deja existente n tabelul de mai jos sunt prezentate tarifele pentru gestionarea deeurilor, practicate de operatorii serviciilor de salubritate din judeul Timi. Tabelul 72 Nivelul tarifelor pentru gestionarea deeurilor n Judeul Timi (2006)
Numele operatorului Tarif de inclus) Populaie RON/pers/lun 2,31 colectare (TVA Tarif pentru depozitare (TVA inclus) Cantitate colectat in 2006 total Din care populaie RON/m3/lun 1,20 m3 755470 m3 571111 Companii, institutiii publice m3 184536

Companii, instituiii publice RON/m3/lun 4,46

SC RETIM

128

ECOLOGIC SERVICE SA SC SALPREST SA SC ULEAN COMPANY SA SC RSG SA SC GOSAN SA SC JIM APATERM SA S.C. BRADNER Media tarifului n judeul Timi

3,43 3,5 19,98 3,12 1,79 2,5 5,23

28,56

17,67

85565,97 3677,8

49317,08 3677,8 5040 12069 6592,52 3100

36248,89

26,70 25 28,56 35 7,5 16,48 -

10570 21993 11489,30 4300

5532 9924 4896,78 1200

Tabel 73 Planul de investiii pe termen lung An Investiii recomandate inta ndeplinit Cost (mil. Euro)
Termen scurt 2008-2010 Construcie depozit judeean conform Echipamente pentru colectare (pubele, containere, auto-gunoiere) Centre de colectare, sortare i transfer Staie de transfer Timioara Staie de compostare i staie sortare depozit judeean Reabilitarea depozitelor urbane neconforme i a depozitelor rurale necoforme nceperea execuiei lucrrilor pentru celula 1 a depozitului i a facilitilor de sortare i tratare deeuri Grad de conectare la servicii de salubrizare a populaiei rurale 90% i stoparea depozitrii necontrolate Recuperare/reciclare material din deeuri de ambalaje. Reducerea cantitilor de deeuri biodegradabile dispuse n depozit. mbuntirea reelei de colectare a deeurilor. nchiderea depozitelor neconforme. Sortarea, compostarea i dispunerea reziduurilor din deeuri n depozit conform. Grad de conectare la servicii de salubrizare a populaiei urbane 100%. Reducerea cantitilor de deeuri biodegradabile dispuse n depozit. Dispunerea reziduurilor din deeuri n depozit conform nchiderea depozitelor neconforme

54,99

2010 2013 Termen mediu 2014

Depozit judeean conform Ghizela Echipamente pentru colectare Extindere depozit judeean cu celula 2

12,90 6,75

2015

Reabilitarea depozitului urban neconform Fget

1,09

129

2017

Extindere staie sortare Timioara i depozit judeean

Reducerea cantitilor de deeuri biodegradabile dispuse n depozit. Dispunerea reziduurilor din deeuri n depozit conform

3,55

Termen lung

2018 2021

nlocuire piese uzate echipamente

Extindere depozit judeean cu celula 3. nlocuire echipamente scoase din uz aferente depozitului i a staiei de sortare. nlocuire echipamente scoase din uz aferente centre de colectare i sortare, centre transfer nlocuire echipamente scoase din uz aferente depozitului i a staiei de sortare. nlocuire echipamente scoase din uz aferente centre de colectare i sortare, centre transfer Extindere depozit judeean cu celula 4 nlocuire echipamente scoase din uz aferente depozitului i a staiei de sortare. nlocuire echipamente scoase din uz aferente centre de colectare i sortare, centre transfer nlocuire echipamente scoase din uz aferente depozitului i a staiei de sortare. nlocuire echipamente scoase din uz aferente centre de colectare i sortare, centre transfer Reducerea cantitilor de deeuri biodegradabile dispuse n depozit. Dispunerea reziduurilor din deeuri n depozit conform

1,05 9,85

2025

Reducerea cantitilor de deeuri biodegradabile dispuse n depozit. Dispunerea reziduurilor din deeuri n depozit conform Dispunerea reziduurilor din deeuri n depozit conform Reducerea cantitilor de deeuri biodegradabile dispuse n depozit. Dispunerea reziduurilor din deeuri n depozit conform Reducerea cantitilor de deeuri biodegradabile dispuse n depozit. Dispunerea reziduurilor din deeuri n depozit conform

2,30

2028 2029

6,75 5,45

2033

4,86

Avnd n vedere faptul c obiectul analizei financiare este acela de a determina profitul i costurile generate de implementare a investiiilor propuse prin proiect, analiza financiar-economic va fi extins i completat la faza studiilor de fezabilitate. Costurile investiionale au fost previzionate pentru scenariul cu proiect, i ntr-o mai mic msur cu scenariul fr proiect. Costurile investiionale aferente scenariului cu roiect include componentele principale necesare n vederea atingerii conformrii legislative cu obiectele i intele intermediare, aa cum au fost agreate de ctre Guvernul Romniei cu Comisia European pentru implementarea Directivelor Europene n sectorul de deuri. Prognozele n ceea ce privete costurile de operare i ntreinere, includ costurile fixe precum i costurile variabile, ambee componente la nivelul ntregului sistem. Tabelul de mai jos prezint ipotezele fundamentale pentru efectuarea prognozei costurilor pentru scenariile cu proiect i fr proiect. 130

Tabel 74 Elementele analizei cost-beneficiu

BENEFICII Beneficii directe Beneficii indirecte Sntate: proiectul are un impact De investiii: costurile estimate ale Financiare: veniturile realizate n asupra sntii populaiei. investiiei urma ncasrii taxelor pentru servicii furnizate, de la populaie i Diminuarea polurii implic ageni comerciali; venituri realizate mbuntiri semnificative asupra sntii. din valorificarea materialelor recuperate Economice: dezvoltarea Mediu: mbuntirea calitii apei, Investiii ulterioare: acele economic regional i local prin a aerului, a solului. Utilizarea investiii viitoare necesare atragerea de investiii ca rezultat al fondurilor de investiii deschiderii celulelor adiionale ale implementrii i operrii investiiei mbuntesc semnificativ calitatea depozitului, nchiderea i mediului prin reabilitarea i acoperirea celulelor ce i ncheie ecologizarea fostelor depozite funcionalitatea, achiziionarea de urbane i rurale neconforme. De echipamente aferente colectrii i asmeni extinderea dezvoltarea depozitrii colectrii, a monitorizrii vechilor Operaionale: costuri de operare Sociale: crearea de noi locuri de necesare dezvoltrii activitii. munc, att pe perioada de execuie depozte, aerul, apa i solul nu au dect de ctigat. ct i pe perioada operrii investiiei. Concluzia final a analizei financiare i economice va fi dezvoltat n cadrul Studiului de Fezabilitate COSTURI

131

CAPITOLUL IX MSURI DE IMPLEMENTARE Msurile de implementare au ca scop: S prevad aciuni pentru fiecare dintre obiectivele/obiectivele subsidiare stabilite n cuprinsul Capitolului 3 Obiective i inte; S stabileasc necesitatea efecturii de studii i investiii, cre terea nivelului de pregtire prin instruire sau elaborarea de reglementri; S impun ca msur necesar efectuarea de msurtori referitoare la cantitile de deeuri colectate i determinarea compoziiei deeurilor municipale att n mediul urban ct i n mediul rural bazate pe studii efectuate n conformitate cu standardele tehnice n vigoare; Crearea cadrului pentru instituiile publice locale din jude s ia propriile msuri de implementare la nivel local prin formarea grupului de lucru responsabil de implementarea msurilor stabilite; S arate necesitatea existenei sau formrii unei experiene importante n ceea ce privete contractarea, elaborarea de aplicaii pentru obinerea de finanri i realizarea de studii de fezabilitate.

Procedura de formulare a msurilor de implementare Dat fiind sistemul de reglementri n vigoare privind gestiunea deeurilor n Romnia, exist dou categorii de obiective, aa cum au fost stabilite i n Capitolul 3 Obiective i inte. Pentru unele dintre acestea sunt definite foarte clar i precis indicatori specifici, inte de atins i termene (de ex.: nchiderea depozitelor de deeuri neconforme, valorificarea/reciclarea deeurilor de ambalaje, valorificarea/recuperarea materialelor de la vehiculele scoase din uz etc.) Pentru cea de-a doua categorie, nu exist nici un tip de indice, obiectivlele avnd un caracter general abordnd domenii precum cel instituional ori cel al resurselor umane, financiar sau tehnologic etc. Porind de la aceast situaie, formularea msurilor de implementare trebuie s se realizeze n dou moduri: A. n primul caz msurile de implementare vor privi direct necesitatea atingelor intelor cel mai trziu la termenul prevzut de legislaie; B. n cel de-al doilea caz msurile de implementare trebuie alese dintre cele mai potrivite msuri astfel nct s conduc la atingerea fiecrui sub-obiectiv. Paii de urmat n primul caz sunt: 1. Se stabilete cu claritate un set de inte i indicatori care descriu ct mai bine mrimile la care se refer obiectivele. n cele mai multe cazuri intele sunt formulate n legislaie cu ambele caracteristici: indicatori cu valori de atins la termene bine preczate. 2. Se ia o decizie n privina funcionrii unui sistem care msoar/cuantific indicatorii alei. n caz c un asemenea sistem nu exist sau nu este funcional, una dintre msurile de implementare ataate obiectivului se va referi la organizara unui sistem de msurare/cuantificare a indicatorilor. 3. Se identific aciunile ce trebuiesc ntreprinse: creearea de noi organisme/instituii, licitarea de contracte, instruirea personalului sau dezvoltarea infrastructurii incluznd aici toate aciunile componente precum: ntocmirea studiilor de fezabilitate, identificarea terenurilor disponibile pentru amplasarea facilit ilor, obnerea acordurilor i autorizaiilor etc.;

132

4. Se formuleaz coerent, cronologic i corelat cu fiecare sub-obiectiv respectiv indice n parte, lista de aciuni identificate n urma etapei anterioare; 5. Se decide care este, n conformitate cu legislaia naional i cu regulamentele de funcionare, cel mai potrivit organism/persoan care s rspund de implementarea fiecrei msuri identificate. n cel de-al doilea caz, paii de urmat snt urmtorii: 1. Se identific din Planul Naional de Gestiune a Deeurilor domeniul cruia i aparine fiecare obiectiv, dar i sub-obiectivele (de ex.: instituional, resurse umane, financiar etc.); 2. Se enumer problemele identificate, deficienele sau mbuntirile necesare aa cum rezult ele din analiza fiecru sub-obiectiv; 3. Se enumer aciunile posibile care ar putea conduce la rezolvarea lipsurilor, remedierea neajunsurilor enumerate n etapa anterioar; 4. Se analizeaz efectele secundare ale fiecreia dintre aciuni. De asemenea se stabilete msura n care o aciune nu depete nivelul de responsabilitate ori competen al structurilor la nivelul crora se manifest lipsurile sau neajunsurile; 5. Se selecteaz aciunile practic fezabile dintre cele listate n etapele anterioare; 6. Se formuleaz coerent, cronologic i corelat cu fiecare sub-obiectiv respectiv indice n parte, lista de aciuni identificate n urma etapei anterioare, oferindu-se detalii asupra naturii i complexit ii naturii; 7. Se identific caracteristici msurabile ale aciunilor, care descriu rezultatele ateptate la sfritul sau pe perioada implementrii fiecrei msuri.

133

Nr. Crt. 1

Obiectiv Dezvoltarea politicii judetene in vederea implementarii unui sistem integrat de gestionare a deseurilor Cresterea eficientei de aplicare a legislatiei n domeniul gestionarii deseurilor

Masuri

Responsabili

Termen 2008

CJ Timis Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientarii in domeniul gestionarii deseurilor si a instrumentelor de implementare aacestuia la nivelul judetului Intocmirea de regulamente locale privind managementul integrat al deseurilor Cresterea importantei acordate aplicarii legislatiei CJ Timis Consiliile locale Garda de Mediu, APM Timis, CJ Timis, Consiliile Locale Garda de Mediu, APM Timis, CJ Timis, Consiliile Locale CJ Timis CJ Timis APM Timis, ARPM Timisoara, Garda de Mediu, Consiliile Locale Grup de monitorizare PJGD CJ Timis, Consiliile Locale Operatori publici si privati

2008 Permanent

Intarirea cooperarii intre institutii in vederea aplicarii legislatiei

Permanent

Dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric in vederea indeplinirii cerintelor judetene, nationale si europene

Realizarea asociatiei de dezvoltare intercomunitara la nivelul judetului in vederea realizarii sistemului integrat de gestionare a deseurilor Constituirea grupului de monitorizare a PJGD, format din reprezentanti ai CJ Timis, APM Timis, ARPM Timisoara, Garda de mediu, consilii locale Realizarea raportului de monitoizare a PJGD

2008 2008

Asigurarea resurselor umane necesare implicate direct in sistemul de gestionare a deseurilor ca numar si pregatire profesionala

Asigurarea de personal suficient si calificat in domeniul gestionarii deseurilor si dotari corespunzatoare la toate nivelele, atat in sectorul public cat si in sectorul privat

In primul trimestru al anului 2009 Permanent

134

Crearea si utilizarea de sisteme financiare si mecanisme economice pentru gestionarea deseurilor in conditiile respectarii principiilor generale, cu precadere a principiilor poluatorul plateste si cel privind responsabilitatea producatorului Promovarea informrii, constientizarii si motivarii pentru toate partile implicate

Realizarea aplicatiei pentru obtinerea finantarii prin FEDR in vederea realizarii sistemului integrat de gestionare a deseurilor la nivelul judetului Pregatirea aplicatiilor in vederea accesarii altor instrumente financiare(PHARE,Fondul de mediu, Fonduri structurale, etc.) Organizarea de campanii de constientizare pentru publicul tinta (autoritatile administratiei publice locale si cetateni) cu privire la masurile deimplementare prevazute in PJGD Organizarea si sustinerea de campanii de informare si constientizare a publicului privind prevenirea generarii deseurilor si colectarea separata a deseurilor municipale generate(deseuri reciclabile, DEEE, deseuri biodegradabile municipale, deseuri voluminoase, deseuri periculoase) Realizarea de seminarii de instruire pentru municipalitati in vederea familiarizarii cu optiunile tehnice si administrative de crestere a reciclarii/valorificarii Organizarea unor campanii de informare pentru minimizarea cantitatii de deseuri la producatori si alti generatori de deseuri Organizarea unor campanii de constientizare pentru promovarea minimizarii deseurilor in gospodarii

CJ Timis

2008

CJ Timis Consilii locale Sectorul privat CJ Timis APM Timis CJ Timis APM Timis Administratiile publice locale Operatorii de salubrizare CJ Timis APM Timis APM Timis CJ Timis APM Timis Administratiile publice locale

Permanent

Permanent Permanent

Permanent Permanent Permanent

Minimizarea generarii deseurilor

135

Dezvoltarea/ Imbunatatirea unui sistem modern de colectare si transport a deseurilor

Crearea de instrumente economice pentru sustinerea si extinderea sistemului de colectare a deseurilor menajere in mediul urban si rural astfel incat aria de acoperire sa fie de 90% in mediul rural in anul 2009 si de 100% in mediul urban in 2013 Asigurarea transportului deseurilor colectate din mediul rural si a celor din mediul urban catre depozitul ecologic sau statia de transfer cea mai apropiata Adoptarea de masuri cu caracter administrativ in vederea realizarii colectarii separate a deseurilor, conform prevederilor legale in vigoare Modernizarea sistemelor actuale de colectare si transport a deseurilor

CJ Timis Administratiile publice locale Administratiile publice locale Administratiile publice locale Garda de Mediu Timis Administratiile publice locale Autoritatile administratiei publice locale CJ Timis Autoritatile administratiei publice locale Autoritatile administratiei publice locale Autoritatile administratiei publice locale Garda de Mediu

Incepand din 2008

Incepand cu 2009 Permanent

Permanent Permanent Incepand din 2008 Incepand din 2008 Incepand din 2008

Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate

Promovarea si stimularea compostarii individuale in gospodarii si/sau pe platforme Realizarea unui sistem de compostare a deseurilor verzi (deseuri din parcuri, gradini si piete) Asigurarea compostarii intregii cantitati de deseuri biodegradabile rezultate din parcuri, gradini (inclusiv deseurile din cimitire)si piete Interzicerea la depozitare a deseurilr organice pure(deseuri din parcuri, gradini, cimitire, piete)

136

Asigurarea capacitatilor de tratare a deseurilor biodegradabile la nivel judetean 10 Valorificarea potentialului util din deseurile municipale Implementarea sistemelor de colectare separata a deseurilor de ambalaje din plastic, hartie/carton, sticla si metal in vederea atingerii tintelor de reciclare conform prevederilor legale Reciclarea /valorificarea deseurilor de ambalaje colectate selectiv de la populatie si agenti economici in vederea atingerii tintelor de reciclare/valorificare

CJ Timis Autoritatile administratiei publice locale Autoritatile administratiei publice locale Operatori economici Producatori/Import atori de ambalaje Garda de Mediu Timis Autoritatile administratiei publice locale Operatorii de salubrizare Autoritatile administratiei publice locale Operatorii de salubrizare Operatorii statiilor de epurare Operatorii statiilor de epurare Operatorii statiilor de epurare

2013

2008-2013 Permanent

11

Implementarea sistemului de colectare a deseurilor voluminoase

Organizarea unor sisteme de colectare specializatea deseurilor voluminoase

Incepand din 2008

Asigurarea unor modalitait de valorificare a deseurilor voluminoase

Incepand din 2008

12

Cresterea eficientei tratarii si eliminarii namolurilor provenite de la statii de epurare a apelor uzate

Prevenirea eliminarii ilegale si a deversarii in apele de suprafata Promovarea prioritara a valorificarii in agricultura in conditiile respectarii prevederilor legislative Promovarea tratarii prin presare/deshidratare in vederea coincinerarii

Permanent Permanent Permanent

137

13

Vehicule scoase din uz

Preluarea de la ultimul detinator a vehiculelor pe care le-au introdus pe piata, atunci cnd acestea devin vehicule scoase din uz Asigurarea functionarii si ntretinerea corespunzatoare a punctelor de colectare VSU si trimiterea la tratare a tuturor VSU colectate Pastrarea evidentei privind VSU colectate/tratate n functie de anul de fabricatie Asigurarea obiectivelor legislative privind reutilizarea si valorificarea Crearea sistemului de colectare separata a DEEE de la gospodariile particulare

Producatorii de vehicule Operatorii punctelor de colectare Operatorii punctelor de colectare Producatorii de vehicule Autoritatile administratiei publice locale Operatorii de salubrizare CJ Timis APM Timis Administratiile publice locale Operatorii de salubrizare Organizatiile colective Producatorii/import atorii sau organizatiile colective catre care acestia si-au transferat responsabilitatea

Permanent Permanent Permanent Incepand cu 1 ianuarie 2007 2008

14

Gestiunea deseurilor de echipamente electrice si electronice

Desfasurarea de campanii de informare si constientizare a populatiei privind colectarea separata a DEEE

Permanent

Preluarea DEEE de la punctele de colectare si asigurarea reciclarii/ valorificarii acestora cu atingerea tintelor din HG 448/2005

Permanent

138

15

Organizarea si implementarea sistemului de gestionare a deseurilor menajere periculoase

Implementarea unui sistem de colectare separata a deseurilor periculoase din deseurile municipale conform prevederilor legale Tratarea corespunzatoare, respectiv eliminarea deseurilor periculoase municipale in instalatii autorizate

Autoritatile administratiei publice locale Autoritatile administratiei publice locale CJ Timis APM Timis Administratiile publice locale Autoritatile administratiei publice locale Operatorii de salubrizare Autoritatile administratiei publice locale Autoritatile administratiei publice locale Autoritatile administratiei publice locale Garda de Mediu Timis

Incepand cu 2009 Permanent

16

Organizarea si implementarea sistemului de gestionare a deseurilor din constructii si demolari

Elaborarea unui plan privind gestionarea deseurilor din constructii si demolari

2009

Colectarea separata a deseurilor pe categorii (periculoase, respectiv nepericuloase)

Incepand cu 2009

Crearea de capacitati de tratare si valorificare a deseurilor din constructii si demolari Asigurarea de capacitati de eliminare corespunzatoare a deseurilor din constructii si demolari ce nu pot fi valorificate Interzicerea depozitarii necontrolate a deseurilor din constructii si demolari

Incepand cu 2009 Permanent

Permanent

139

17

Eliminarea deseurilor n conformitate cu cerintele legislatiei n domeniu n scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului

nchiderea etapizata a celor 7 depozite neconforme din mediul urban

Inchiderea si ecologizarea tuturor spatiilor de depozitare din mediu rural

CJ Timis Autoritatile administratiei publice locale Operatorii de salubrizare Autoritatile administratiei publice locale Operatorii de salubrizare CJ Timis COLTERM Timioara

2008-2015

2009

18.

Realizarea depozitului zonal conform, a statiilor de colectare si sortare, si a statiei de transfer Valorificarea energetic a deeurilor de ambalaje care nu pot Valorificarea energetic a deeurilor de ambalaje care nu pot fi reciclate. fi reciclate.

Incepand din 2008 ncepnd din 2009

140

CAPITOLUL X MONITORIZARE

Monitorizarea Planului Judeean de Gestiunea Deeurilor urmrete progresul judeeului n realizarea obiectivelor, msurilor i termenelor stabilite. Monitorizarea Planului Judeean de Gestiunea Deeurilor include, n principal, urmtoarele: monitorizarea anual a obiectivelor i intelor din PJGD; evaluri asupra progresului nregistrat n atingerea obiectivelor i intelor cuantificabile din PJGD; identificarea ntrzierilor, piedicilor i deficienelor din calea implementrii PJGD; stabilirea cadrului instituional prin formarea grupului de monitorizare responsabil de evaluarea indicatorilor urmrii i ntocmirea raportului anual de monitorizare; monitorizarea factorilor relevani pentru prognoz. Elementele componente ale Raportului de Monitorizare sunt: Obiectivele ce deriv din documente precumPNGD. Acestea vor fi de cele mai multe ori identice pentru toate judeele; Oiective specifice/sub-obiective care detaliaz obiectivele sau identific cerine suplimentare rezltate din posibilit ile sau necesitile regiunii, judeului ori comunei. Acestea pot fi diferite ntre regiuni, judeele aceleiai regiuni, localit i ale aceluiai jude; Msuri de implementare concepute astfel nct obiectivele s fie ndeplinite; Indicatori care descriu caracteristici msurabile ale aciunilor din Planul de implementare; inte i termene/calendare stabilind valori ale indicatorilor la un moment dat sau ncepnd cu un anumit moment; Responsabilii pentru implementare reprezentnd instituiile sau persoanele cele mai bine plasate i care n conformitate cu prevederile legale, poart rspunderea aplicrii msurilor stabilite; Responsabili pentru monitorizarea PJGD reprezentani ai consiliilor judeene i locale, ageniilor regionale i judeene pentru protecia mediului, Grzii de Mediu, direciilor de sntate public, ONG-uri.

141

Un element important al raportului de monitorizare este reprezentat de monitorizarea factorilor relevani pentru prognoz Calculul prognozei de generare a deeurilor municipale, a deeurilor biodegradabile municipale i a deeurilor de ambalaje s-a realizat pe baza urmtorilor factori relevani, conform celor prezentate n Capitolul 4 Prognoza privind generarea deeurilor municipale i asimilabile i a deeurilor de ambalaje: Evoluia populaiei; Evoluia indicelui de generare a deeurilor municipale; Ponderea deeurilor biodegradabile n deeurile municipale; Evoluia indicelui de generare a deeurilor de ambalaje; Ponderea deeurilor de ambalaje n funcie de sursa de generare (deeuri de ambalaje de la populaie, din comer, instituii i industrie); Compoziia deeurilor de ambalaje pe tip de material; Ponderea pe tip de material a deeurilor de ambalaje coninute n deeurile de la populaie. Se vor urmri intele cuantificate n subcapitolul 4.5 Cuantificarea intelor privind deeurile biodagradabile municipale i deeurile de amalaje. n cazul n care monitorizarea PJGD se constat c unul sau mai muli factori relevani prezint o alt evoluie dect cea luat n considerare la calculul prognozei, se va decide revizuirea PJGD. Rezultatele monitorizrii vor fi folosite pentru: determinarea progresului de ndeplinire a obiectivelor; determinarea eficienelor i a zonelor care determn atenie; ghidarea sau redirecionarea investiiilor viitoare, revizuirea calendarului de planificare; informarea i raportarea ctre public i persoane oficiale despre implementarea planului i despre realizri cuantificate pentru atingerea intelor. Pe baza Raportului de monitorizare se ia decizia privind revizuirea planului.

142

Stabilirea unor proceduri corespunztoare de monitorizare, mpreun cu sisteme adecvate de feedback la nivel judeean, regional i naional, vor influena planificarea viitoare i ndeplinirea eficient a obiectivelor. Monitorizarea fiecrui Plan de Gestionare a Deeurilor este o component oficial i o responsabilitate a Ageniei Naionale pentru Protecia Mediului, a fiecrei Agenii Regionale pentru Protecia Mediului i a fiecrei Agenii locale pentru Protecia Mediului. Rezultatele monitorizrii Planului vor fi raportate anual ctre Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile, Ageniei Naionale pentru Protecia Mediului, ageniile judeene i regionale pentru protecia mediului, consiliilor judeene, publicului i altor organizaii interesate.

Stabilirea indicatorilor de monitorizare

In vederea monitorizarii atingerii obiectivelor stabilite in procesul de planificare trebuie atasat fiecarui obiectiv un sistem de control. Sistemul de control poate consta in tinte masurabile, indicatori masurabili si masuri stabilite pentru fiecare obiectiv. In cazul in care exista tinte cuantificabile asociate obiectivului, indicatorul este reprezentat de tinta in sine. In cazul in care nu pot fi definite tinte cuantificabile sau in cazul in care tintele trebuie facute mai precise, indicatorii, care arata daca obiectivele calitative si cantitative sunt atinse, sunt foarte importanti in vederea monitorizarii progresului. In unele situatii pentru monitorizarea unui obiectiv pot fi stabiliti unul sau mai multi indicatori. Indicatorii de monitorizare pot fi impartiti in doua categorii: Indicatori de baza se refera la cantitatile de deseuri colectate si valorificate, precum si la capacitatea instalatiilor de gestionare a deseurilor existente la un moment dat. Monitorizarea anuala a indicatorilor de baza furnizeaza informatii generale privind progresul realizat in sistemul de gestionare a deseurilor la nivelul regiunii; Indicatori asociati obiectivelor pentru indeplinirea fiecarui obiectiv, in PJGD au fost stabilite masuri de implementare. Pentru fiecare masura de implementare se stabilesc indicatori masurabili, care sa poata arata progresul realizat in indeplinirea masurilor de implementare, respectiv in atingerea obiectelor stabilite in plan. Valoarea si tendinta indicatorilor

Dupa stabilirea indicatorilor de monitorizare vor fi colectate datele referitoare la valoarea indicatorului pentru anul de monitorizare (anul x) si pentru anul precedent anului de 143

monitorizare (anul x -1). In functie indicatorilor in cei doi ani se stabileste tendinta fiecarui indicator. Tendinta reprezinta variatia indicatorului in comparatie cu anul precedent si poate fi prezentata utilizand Simbolurile lui Chernoff, dupa cum urmeaza: J Variatie pozitiva fata de intentii L Variatie negativa fata de intentii K Nicio variatie. Valoarea si tendinta indicatorilor de baza Indicatorii de baza se refera la: cantitatile generate de deseuri si indicatori de generare(pe tipuri de deseuri); fractiile tratate/valorificate/eliminate raportate la intreaga cantitate generata; capacitatile instalatiilor de tratare/valorificare/eliminare existente in regiune. Datele privind cantitatile de deseuri, indicatorii de generare si fractiile tratate/valorificate/eliminate trebuie sa fie date statistice furnizate de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. Este posibil sa nu existe date disponibile din anul pentru care se realizeaza monitorizarea, intrucat datele statistice sunt disponibile de obicei pentru doi ani in urma. Datele privind capacitatile instalatiilor de gestionare a deseurilor vor fi date din anul pentru care se realizeaza monitorizarea. Valoarea si tendinta indicatorilor asociati obiectivelor In afara indicatorilor referitori la cantitatile de deseuri, pentru toti ceilalti indicatori datele se refera la anul pentru care se face monitorizarea si la anul precedent acestuia. Pentru o mai buna vizualizare a valorilor si tendintei indicatorilor asociati obiectivelor se va realiza un tabel in care vor fi inscrise date referitoare la valoarea indicatorilor, tendinta acestora, precum si tintitele si termenele obiectivelor pentru care au fost stabiliti indicatorii.

144

Tabel 75 Indicatori de baza

Nr. Indicator masurabil Crt. Denumire I.1 Cantitatea totala de deseuri municipale generate in judetul Timis

U.M. tone/an

Observatii Cantitatea generata reprezinta suma dintre cantitatea colectata si cantitatea generata si necolectata prin operatori de salubrizare si se refera la deseurile menajere si deseurile asimilabile din comert, industrie si institutii Cantitatea generata reprezinta suma dintre cantitatea colectata si cantitatea generata si necolectata prin operatori de salubrizare Cantitatea reprezinta suma dintre cantitatea de deseuri colectate in amestec si cantitatea de deseuri colectate separat Cantitatea reprezinta suma dintre cantitatea de deseuri colectate in amestec si cantitatea de deseuri colectate separat

I.2 I.3 I.4 I.5

Cantitatea totala de deseuri menajere generate in judetul Timis Cantitatea totala de deseuri menajere colectate din mediul urban Cantitatea totala de deseuri menejare colectate din mediul rural

tone/an tone/an tone/an tone/an kg/locuitor x an kg/locuitor x an kg/locuitor x an kg/locuitor x an kg/locuitor x an kg/locuitor x an

Cantitatea totala de deseuri asimilabile din comert, industrie si institutii generata in judetul Timis I.6 Indicator de generare a deseurilor municipale (cantitate de deseuri municipale generata in judetul Timis /populatia judetului Timis) I.7 Indicator de generare a deseurilor menajere (cantitate de deseuri menajere generata in judetul Timis /populatia judetului Timis) I.8 Indicator de generare a deseurilor menajere in mediul urban (cantitatea generata in mediul urban/numarul de locuitori din mediul urban) I.9 Indicator de generare a deseurilor menajere in mediul rural (cantitatea generata in mediul rural/numarul de locuitori din mediul rural) I.10 Indicator de colectare separata a deseurilor de hartie si carton de la populatie(cantitatea de deseuri de hartie si carton colectate separat de la populatie/populatia judetului Timis) I.11 Indicator de colectare separata a deseurilor de plastic de la populatie(cantitatea de deseuri de plastic colectate separat de la populatie/populatia judetului Timis)

145

Nr. Indicator masurabil Crt. Denumire I.12 Indicator de colectare separata a deseurilor de sticla de la populatie(cantitatea de deseuri de sticla colectate separat de la populatie/populatia judetului Timis) I.13 Indicator de colectare separata a deseurilor de metale de la populatie(cantitatea de deseuri de metale colectate separat de la populatie/populatia judetului Timis) I.14 Indicator de colectare separata a deseurilor biodegradabile de la populatie(cantitatea de deseuri de biodegradabile colectate separat de la populatie/populatia judetuuil Timis) I.15 Cantitatea totala de deseuri voluminoase colectata in judetul Timis I.16 Cantitatea totala de deseuri din parcuri si gradini colectate in judetul Timis I.17 Cantitatea totala de deseuri din piete colectate in judetul Timis I.18 Cantitatea totala de deseuri stradale colectate in judetul Timis I.19 Fractia de deseuri valorificate din total deseuri municipale (cantitate deseuri municipale valorificate/cantitate totala de deseuri municipale generate x 100) I. 20 Fractia de deseuri reciclate din total deseuri municipale (cantitate deseuri municipale valorificate/cantitate totala de deseuri municipale generate x 100) I.21 Fractia de deseuri valorificate energetic din total deseuri municipale (cantitate deseuri municipale valorificate/cantitate totala de deseuri municipale generate x 100) I.22 Fractia de deseuri compostate din total deseuri municipale (cantitate deseuri municipale valorificate/cantitate totala de deseuri municipale generate x 100) I.23 Fractia de deseuri incinerate din total deseuri municipale (cantitate deseuri municipale valorificate/cantitate totala de deseuri municipale generate x 100) I.24 Fractia de deseuri depozitate din total deseuri municipale (cantitate deseuri municipale valorificate/cantitate totala de deseuri municipale generate x 100) I.25 Capacitatea totala a facilitatilor de reciclare a deseurilor de hartie si carton din judetul Timis

U.M. kg/locuitor x an kg/locuitor x an kg/locuitor x an tone/an tone/an tone/an tone/an % % % % % % tone/an

Observatii

Deseurile biodegradabile se refera la deseurile verzi si resturile alimentare Codul 20 03 07 din Lista Europeana a Deseurilor Codul 20 02 din Lista Europeana a Deseurilor Codul 20 03 02 din Lista Europeana a Deseurilor Codul 20 03 03 din Lista Europeana a Deseurilor Valorificare inseamna orice operatie prevazuta in Anexa II B a Legii cadru a deseurilor

146

Nr. Indicator masurabil Crt. Denumire I.26 Capacitatea totala a instalatiilor de reciclare a deseurilor de metale din judetul Timis I.27 Capacitatea totala a instalatiilor de reciclare a deseurilor plastic din judetul Timis I.28 Capacitatea totala a instalatiilor de reciclare a deseurilor de sticla din judetul Timis I.29 Capacitatea totala a instalatiilor de compostare din judetul Timis I.30 Capacitatea totala a instalatiilor de valorificare energetica a deseurilor municipale din judetul Timis I.31 Capacitatea totala a instalatiilor de incinerare din judetul Timis I.32 Capacitatea totala a depozitelor conforme din judetul Timis

U.M. tone/an tone/an tone/an tone/an tone/an tone/an tone/an

Observatii

147

Tabel 76 Indicatori masurabili asociati obiectivelor

Nr. Obiectiv Crt. II.1 Dezvoltarea politicii judetene n domeniul gestionarii deseurilor

int Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientrii judetene n domeniul gestiunii deeurilor

Msuri

Termen

2009 Prevederi legislative locale care s asigure ndeplinirea prevederilor din PRGD, PJGD Controale privind gestionarea corespunzatoare a deseurilor Angajarea de personal specializat la APM Timis CJ Timis permanent

Indicator masurabil Denumire Numr de hotrri emise de Consiliile Judeene i Consiliile Locale pentru mbuntirea gestionrii deeurilor Numar anual de sanctiuni aplicate de Garda de Mediu la nivelul regiunii pentru gestionarea necorespunzatoare a deseurilor APM-uri (pentru fiecare APM) Numr personal angajat/Numr personal din schem x 100 CJ (pentru fiecare CJ) - Numr personal angajat/Numr personal din schem x 100 APM-uri (pentru fiecare APM) Numr personal instruit n cursul anului/Numr total personal x 100 CJ-uri (pentru fiecare CJ) - Numr personal instruit n cursul anului/Numr total personal x 100

U.M. numar

numar

II.2

Adaptarea i dezvoltarea cadrului instituional i organizatoric

Asigurarea de personal suficient i bine pregtit profesional i dotri corespunztoare la toate nivelele organizaiilor implicate

2008

% % %

permanent Plan de instruire profesional a personalului in domeniul gestionarii deseurilor

148

Nr. Obiectiv Crt.

int

Msuri Completarea cu dotri a personalului

Termen 2008

Indicator masurabil Denumire APM-uri (pentru fiecare APM) Numr computere/Numr total personal x 100

U.M. %

II.3

Crearea i utilizarea de sisteme i mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deeurilor

Optimizarea prelurii i utilizrii fondurilor naionale disponibile

Pregtirea i propunerea de proiecte permanent eligibile, n funcie de cerinele donorilor permanent

Numr proiecte depuse de Consiliul Judeean Timis i Consiliile Locale Numr proiecte aprobate/Numr proiecte depuse x 100 Numar instruiri realizate de catre angajatii administratiei publice locale din judet Numr proiecte depuse de Consiliul Judeean Timis i Consiliile Locale Numr proiecte aprobate/Numr proiecte depuse x 100 Numar comunicate de presa

Numar

% Numar Numar % Numar

Optimizarea utilizrii fondurilor europene i internaionale

permanent Instruiri tematice privind oportunitile de finanare pentru gestionarea deeurilor Pregtirea i propunerea de proiecte permanent eligibile, n funcie de cerinele donorilor permanent Campanii de inrformare si constinetizare avnd ca grupuri int: administratia publica locala, societatile implicate in gestionarea deseurilor si cetatenii permanent

II.4

Realizarea unui sistem de informare si Informarea si constientizarea publicului interesat contientizare pentru toate prile implicate

permanent permanent permanent permanent

Numar conferinte de presa Numr ntlniri anuale cu administatia publica locala si cetatenii Numr materiale informative (pliante, brosuri etc.) Numrul paginilor Web cu subiect gestionarea deeurilor

Numar Numar Numar Numar

149

Nr. Obiectiv Crt. II.5 Obinerea de date i informaii privind deseurile complete i corecte, care s corespund cerinelor de raportare la nivel naional i european

int mbuntirea sistemului regional i local de colectare, prelucrare, analiz i validare a datelor i informaiilor referitoare la generarea i gestionarea deeurilor

Msuri

Termen

Elaborarea de ctre APM Timis si a 2008 procedurilor de analiza/verificare a calitii datelor colectate Determinarea prin masuratori a compozitiei deseurilor menajere Determinarea prin masuratori a compozitiei deseurilor menajere care sa reflecte ponderea materialelor de deseuri de ambalaje Determinarea prin masuratori a ponderii deseurilor biodegradabile din deseurile municipale (pe tipuri de deseuri) permanent permanent

Indicator masurabil Denumire Numar proceduri privind analiza /verificarea calitatii datelor privind deseurile Numr de masuratori privind compozitia deseurilor menajere Numr de masuratori privind compozitia deseurilor menajere care sa reflecte ponderea materialelor de deseuri de ambalaje Numar de masuratori privind ponderea deseurilor biodegradabile din deseurile municipale (pe tipuri de deseuri) Numar de masuratori privind rata de recuperare a deseurilor de ambalaje colectate de la populatie (raportul dintre cantitatea colectata separat si cantitatea totala generata de deseuri de ambalaje) Numr de intlniri de informare/analizare a modului de raportare a datelor privind deseurile din constructii si demolari Numr de intlniri de informare/analizare a modului de raportare a datelor privind gestionarea deeurilor cu societile implicate Rata de acoperire cu servicii de salubritate n mediu urban din regiune

U.M. Numar

Numar Numar

permanent

Numar

Determinarea prin masuratori a ratei permanent de recuperare a deseurilor de ambalaje colectate de la populatie (raportul dintre cantitatea colectata separat si cantitatea totala generata de deseuri de ambalaje) permanent Intlniri cu societile generatoare de deseuri din costructii si demolari avand ca tema raportarea datelor privind deseurile Intlniri cu societile implicate n gestionarea deeurilor avand ca tema raportarea datelor privind deseurile II.6 mbuntirea/dezvoltarea unui sistem Arie de acoperire 100 % in mediul urban integrat de colectare i transport a deeurilor Incheiere de contracte cu firme de salubrizare autorizate ANRSC permanent

Numar

Numar

Numar

2009

150

Nr. Obiectiv Crt.

int Arie de acoperire 90 % in mediul rural

Msuri Incheiere de contracte cu firme de salubrizare autorizate ANRSC

Termen 2009

Indicator masurabil Denumire Rata de acoperire cu servicii de salubritate in mediu rural din regiune

U.M. %

Colectarea separata a deseurilor din hartie si carton Colectarea separata a deseurilor din plastic, sticla si metale Asigurarea capitacitatilor de sortare Optimizarea transportului deseurilor catre depozitele conforme II.7 Eliminarea deeurilor n conformitate Sistarea activitii depozitelor cu cerinele legislatiei n domeniul neconforme gestiunii deeurilor n scopul protejrii sntii populaiei i a mediului Asigurarea capacitilor necesare pentru eliminarea deeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaiilor de eliminare la nivel zonal II.8 Gestionarea corespunzatoare a deseurilor periculoase din deseurile municipale Implementarea si functionarea sistemului de colectare separata, tratare si eliminare corespunzatoare a deseurilor periculoase municipale

Amplasare de containere pentru colectarea separata a deseurilor de hartie si carton Amplasarea de containere pentru colectarea separata a deseurilor de plastic, sticla si metal Construirea de instalatii de sortare Construirea de staii de transfer anii de nchidere a depozitelor neconforme Sistarea activitii de depozitare n depozitele urbane neconforme nchiderea i ecologizarea spaiilor de depozitare din mediul rural Realizarea de depozite confome zonale

2008-2013 Numar locuitori care colecteaza separat deseurile de hartie si carton 2008-2011 Numar de locuitori care colecteaza separat deseurile de plastic, sticla si metal permanent Capacitatile statiilor de sortare (pe tip de material sortat) Anii de Numar statii de transfer sistare a depozitarii pe depoz. neconf. Conform Numr depozite neconforme nchise preved. (conform planificrii) legale 2009 Numr spaii de depozitare nchise si ecologizate n mediul rural Conform Numr depozite de deseuri conforme PRGD, puse in functiune PJGD

Numar Numar tone/an Numar

Numar Numar Numar

Colectarea separata a deseurilor periculoase municipale

permanent Numar de puncte de colectare a deseurilor periculoase municipale permanent Cantitatea colectata de deseuri periculoase municipale

Numar tone/an

151

Nr. Obiectiv Crt.

int

Msuri Tratarea si eliminarea corespunzatoare a deseurilor periculoase municipale

Termen

Indicator masurabil Denumire permanent Cantitatea tratata de deseuri periculoase municipale

U.M. tone/an tone/an

permanent Cantitatea de deseuri periculoase municipale eliminate in instalatiile autorizate II.9 Gestionarea corespunzatoare a deseurilor voluminoase, cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii populatiei Implementarea si functionarea sistemului de colectare separata, valorificare si eliminare corespunzatoare a deseurilor voluminoase Colectarea separata a deseurilor voluminoase de la populatie Valorificarea si eliminarea corespunzatoare a deseurilor voluminoase permanent Cantitatea colectata de deseuri voluminoase permanent Cantitatea valorificata de deseuri voluminoase permanent Cantitatea eliminata de deseuri voluminoase II.10 Gestionarea corespunzatoare a deseurilor din constructii si demolari, cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii populatiei Implementarea si functionarea sistemului de colectare separata, tratare, valorificare si eliminare corespunzatoare a deseurilor din constructii si demolari Colectarea separata a deseurilor deseurilor din constructi si demolari (pe tip de material) Tratarea, valorificarea si eliminarea corespunzatoare a deseurilor voluminoase permanent Cantitatea colectata separat de deseuri din constructii si demolari permanent Cantitatea tratata de deseuri din constructii si demolari permanent Cantitatea valorificata de deseuri din constructii si demolari (pe tip de material) permanent Cantitatea eliminata de deseuri din constructii si demolari II.11 Gestionarea corespunzatoare a deseurilor de echipamente electrice si electronice, cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii populatiei Implementarea si functionarea sistemului de colectare separata, tratare si valorificare a DEEE Colectarea DEEE de la populatie prin firmele de salubrizare Colectarea DEEE de la populatie prin punctele de colectare permanent Cantitate DEEE colectata de la populatie prin firmele de salubrizare permanent Cantitate de DEEE colectata de la populatie prin puncte de colectare

tone/an tone/an tone/an tone/an tone/an tone/an tone/an tone/an tone/an

152

Nr. Obiectiv Crt.

int

Msuri Reutilizarea ca echipamente intregi a DEEE colectate de la populatie

Termen

Indicator masurabil Denumire permanent Cantitatea de DEEE colectate de la populatie prin firme de salubrizare si puncte de colectare reutilizate ca echipamente intregi permanent Capacitatea instalatiilor de dezmembrare a DEEE existente in regiune (pe categorii de DEEE) permanent Capacitatea instalatiilor de reciclare a substantelor, componentelor si materialelor provenite din DEEE existente in regiune permanent Capacitatea instalatiilor de valorificare energetica a substantelor, componentelor si materialelor provenite din DEEE existente in regiun permanent Numar VSU colectate anual permanent Numar instalatii de tratare VSU existente in regiune permanent Numar VSU colectate din regiune si trimise la tratare

U.M. tone/an

Tratare DEEE colectate

tone/an

Valorificarea substantelor, componentelor si materialelor provenite din DEEE

tone/an

tone/an

II.12

Gestionarea corespunzatoare a vehiculelor scoase din uz, cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii populatiei

Implementarea si functionarea sistemului de colectare separata, tratare si valorificare a VSU

Colectare VSU Tratatare VSU

numar numar numar %

II.13

Gestionarea corespunzatoare a namolurilor rezultate de la statiile de epurare orasenesti, cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si sanatatii populatiei

Cresterea gradului de valorificare a namolurilor rezultate de la statiile de epurare orasenestu

Valorificarea namolurilor in agricultura sau prin coincinerare, compostare, fermentarea anaeroba etc.

permanent Gradul de valorificare a namolurilor in agricultura (cantitatea generata/cantitatea valorificata in agricultura x 100) Cantitatile se raporteaza in s.u.

153

Nr. Obiectiv Crt.

int

Msuri

Termen

Indicator masurabil Denumire permanent Gradul de valorificare a namolurilor prin alte metode decat utilizarea in agricultura (cantitatea generata/cantitatea valorificata x 100) Cantitatile se raporteaza in s.u.

U.M. %

154

ANEXA

DIRECTIVA/ACTUL NORMATIV ROMNESC Directiva 2006/12/CE privind deseurile (abroga Directiva 75/442/CEE) OUG nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deseurilor aprobat prin Legea nr. 426/2001 (MO nr. 411/25.07.2001), modificata si completata prin OUG nr. 61/2006 (MO nr. 790/19.09.2006) Legea nr. 27/2007 (MO nr. 38/18.01.2007) privind aprobarea OUG nr. 61/2006 (MO nr. 790/19.09.2006) pentru modificarea si completarea OUG nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deseurilor HG nr. 268/2005 (MO nr. 332/28.04.2005) pentru modificarea si completarea HG nr. 128/2002 (MO nr. 160/06.03.2002) privind incinerarea deseurilor HG nr. 856/2002 (MO nr. 659/05.09.2002) privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinznd deseurile, inclusiv deseurile periculoase. HG nr. 1213/2006 (MO 802/25.09.2006) privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private OM nr. 860/2002 (MO nr. 52/30.01.2003) pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, modificat si completat prin OM nr. 210/2004 (MO nr. 309/07.04.2004) si OM nr. 1037/2005 (MO nr. 985/07.11.2005) OM nr. 863/2002 (MO nr. 52/30.01.2003) privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului OM nr. 757/2004 (MO nr. 86/26.01.2005) privind aprobarea Normelor Tehnice cu privire la depozitarea deseurilor OM nr. 1230/2005 (MO nr. 1101/07.12.2005) privind modificarea anexei la OM nr. 757/2004 (MO nr. 86/26.01.2005) pentru aprobarea normelor tehnice privind depozitarea deseurilor OM MMGA/MIE nr. 1364/1499/2006 (MO nr. 232/4.04.2007) privind adoptarea planurilor regionale finale de gestionare a deseurilor OM nr. 951/2007 (MO nr. 497/25.07.2007) privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale i judeene de gestionare a deeurilor HG nr. 358/2007 (MO nr. 271/24.04.2007) pentru modificarea anexei nr. 2 Planul national de gestionare a deseurilor la HG nr. 1470/2004 (MO nr. 954/18.01.2004) privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor OM nr. 1385/29.12.2006 (MO nr. 66/29.01.2007) privind participarea publicului la modificarea sau revizuirea planurilor de management a deseurilor, elaborate la nivel national, regional, judetean HG nr. 1470/2004 (MO nr. 954/18.10.2004) privind aprobarea Strategiei si Planului National de gestiune a deseurilor OM nr. 756/2004 (MO nr. 86/26.01.2006) pentru aprobarea Normelor Tehnice de incinerare a deseurilor OM nr. 818/2003 (MO nr. 800/13.11.2003) pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu OUG 152/2005 (MO nr.1078/30.11.2005) privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata si modificata de Legea 84/2006 (MO nr. 327/11.04.2006) Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor HG nr. 268/2005 (MO nr. 332/28.04.2005) pentru modificarea si completarea HG nr. 128/2002 (MO nr. 160/06.03.2002) privind incinerarea deseurilor OUG nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul de seurilor aprobat prin Legea nr. 426/2001 (MO nr. 411/25.07.2001) Legea nr. 27/2007 (MO nr. 38/18.01.2007) privind aprobarea OUG nr. 61/2006 (MO nr. 790/19.09.2006.) pentru modificarea si completarea OUG nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deseurilor OM nr. 756/2004 (MO nr. 86 bis/26.01.2005) pentru aprobarea Normelor Tehnice de incinerare a deseurilor OM nr. 1274/2005 (MO nr. 1180/28.12.2005) privind emiterea avizului de mediu la ncetarea activitatilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare

155

OM MMGA/MS nr. 940/698/2005 (MO nr. 858/23.09.2005) privind aprobarea Criteriilor de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termica a deseurilor rezultate din activitatea medicala OM MMGA/MS nr. 456/618/2006 (MO nr. 499/08.06.2006) pentru modificarea anexei la OM MMGA/MS nr. 698/940/2005 (MO nr. 858/23.09.2005) privind aprobarea Criteriilor de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termica a deseurilor rezultate din activitatea medicala OM MS nr. 997/2004 (MO nr. 771/23.08.2004) privind modificarea si completarea OM MSF nr. 219/2002 (MO nr. 386/13.06.2002) pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale OM MS nr. 1029/2004 (MO nr. 853/17.09.2004) pentru modificarea si completarea OM MSF nr. 219/2002 (MO nr. 386/13.06.2002) pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor, amendata de Regulamentul 1882/2003 HG nr. 349/2005 (MO nr. 394/10.05.2005) privind depozitarea deseurilor OM nr. 775/2006 (MO nr. 675/07.08.2006) pentru aprobarea Listei localitatilor izolate care pot depozita deseurile municipale n depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale HG nr. 349/2005 (MO nr. 394/10.05.2005) privind depozitarea deseurilor HG nr. 1213/2006 (MO 802/25.09.2006) privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private OM nr. 95/2005 (MO nr. 194/08.03.2005) privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate n fiecare clasa de depozit de deseuri OM nr. 860/2002 (MO nr. 52/30.01.2003) pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, modificat si completat prin OM nr. 210/2004 (MO nr. 309/07.04.2004) si OM nr. 1037/2005 (MO nr. 985/07.11.2005) OM nr. 818/2003 (MO nr. 800/13.11.2003) pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu OM nr. 757/2004 (MO nr. 86/26.01.2005) privind aprobarea Normelor Tehnice cu privire la depozitarea deseurilor OM nr. 1230/2005 (MO nr. 1101/2005) privind modificarea anexei la OM nr. 757/2004 (MO nr. 86/26.01.2005) pentru aprobarea normelor tehnice privind depozitarea deseurilor OM nr. 1274/2005 (MO Nr. 1180/28.12.2005) privind emiterea avizului de mediu la ncetarea activitatilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare Legea nr. 51/2006 (MO 254/21.03.2003) serviciilor comunitare de utilitati publice Directiva 91/689/CEE privind deseurile periculoase, amendata de Directiva 94/31/CE OUG nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deseurilor aprobat prin Legea nr. 426/2001 (MO nr. 411/25.07.2001) Legea nr. 27/2007 (MO nr. 38/18.01.2007) privind aprobarea OUG nr. 61/2006 (MO nr.790/19.09.2006.) pentru modificarea si completarea OUG nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deseurilor HG nr. 856/2002 (MO nr. 659/05.09.2002) privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinznd deseurile, inclusiv deseurile periculoase OM MMGA/MS nr. 456/618/2006 (MO nr. 499/08.06.2006) pentru modificarea anexei la OM MMGA/MS nr. 698/940/2005 (MO Nr. 858/23.09.2005) privind aprobarea Criteriilor de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termica a deseurilor rezultate din activitatea medicala OM MMGA/MS nr. 1248/1426/2005 (MO nr. 21/10.01.2006) pentru modificarea anexei la OM MMGA/MS nr. 698/940/2005 (MO nr. 858/23.09.2005) privind aprobarea Criteriilor de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termica a deseurilor rezultate din activitatea medicala Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, amendata de Directiva 2004/12/EC HG nr. 1.872/2006 (MO nr. 15/10.01.2007) pentru modificarea si completarea HG nr. 621/2005 (MO nr. 639/20.07.2005) privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje HG nr. 621/23.06.2005 (MO nr. 639/20.07.2005) pentru amendarea HG nr. 899/2004 (MO nr. 601/05.07.2004) privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje OUG nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deseurilor aprobat prin Legea nr. 426/2001 (MO nr. 411/25.07.2001)

156

Legea nr 27/2007 (MO nr. 38/18.01.2007) privind aprobarea OUG nr. 61/2006 (MO nr. 790/19.09.2006) pentru modificarea si completarea OUG nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deseurilor OM nr. 128/2004 (MO nr. 244/19.03.2004) privind aprobarea Listei cuprinznd standardele romne care adopta standarde europene armonizate ale caror prevederi se refera la ambalaje si deseuri de ambalaje OM nr. 927/06.10.2005 (MO nr. 929/18.10.2005) privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje OM MMGA/MEC/MAI nr. 194/360/1325/2006 (MO nr. 499/08.06.2006) pentru modificarea si completarea OM MMGA/MEC/MAI nr. 1229/731/1095/2005 (MO nr. 27/12.01.2006) pentru aprobarea Procedurii si criteriilor de autorizare a operatorilor economici n vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje OM MMGA/MEC/MAI nr. 968/665/1462/2006 (MO nr. 836/11.10.2006) privind modificarea OM MMGA/MEC/MAI nr. 1229/731/1095/2005 (MO nr. 27/12.01.2006) pentru aprobarea Procedurii si criteriilor de autorizare a operatorilor economici n vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje OM nr 1140/2006 (MO nr. 888/31.10.2006) pentru modificarea OM nr. 493/2006 (MO nr. 456/25.05.2006) privind constituirea Comisiei de evaluare si autorizare a operatorilor economici n vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje OM MMGA/MAI nr. 1281/1121/2005 (MO nr. 51/19.01.2006) privind stabilirea modalitatilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale n scopul aplicarii colectarii selective Directiva 2002/96/CE privind deseurile de echipamente electrice si electronice Directiva 2003/108/EC de modificare a Directivei 2002/96/EC privind deseurile de echipamente electrice si electronice HG nr. 448/2005 (MO nr. 491/10.06.2005) privind deseurile de echipamente electrice si electronice OM MMGA/MEC nr. 1269/820/2006 (MO nr. 1012/20.12.2006) pentru modificarea OM MMGA/MEC nr. 1225/721/2005 (MO nr. 1161/21.12.2005) privind aprobarea Procedurii si criteriilor de evaluare si autorizare a organizatiilor colective n vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice si electronice OM MMDD/MEF nr. 910/1704/2007 (MO nr. 428/27.06.2007) pentru modificarea OM MMGA/MEC nr. 1225/721/2005 (MO nr. 1161/21.12.2005) privind aprobarea Procedurii si criteriilor de evaluare si autorizare a organizatiilor colective n vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice si electronice. OM MMDD/MEF nr. 706/1.667 (MO nr. 307/9.05.2007) pentru modificarea OM MMGA/MEF nr. 1223/715/2005 (MO nr. 1/03.01.2006) privind procedura de nregistrare a producatorilor, modul de evidenta si raportare a datelor privind echipamentele electrice si electronice si deseurile de echipamente electrice si electronice OM nr. 556/05.06.2006 (MO nr. 608/13.07.2006) privind marcajul specific aplicat echipamentelor electrice si electronice introduse pe piata dupa data de 31 decembrie 2006 OM nr. 901/2005 (MO nr. 910/12.10.2005) privind masuri speciale de colectare a DEEE care prezinta risc pentru sanatatea operatorilor OM nr. 1099/2007 pentru modificarea si completarea OM nr.66/2006 (nu este publicat n MO) privind constituirea Comisiei de evaluare si autorizare a organizatiilor colective n vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice si electronice Directiva 2002/95/CE privind restrictiile de folosire a anumitor substante periculoase n echipamentele electrice si electronice HG nr. 992/2005 privind limitarea utilizarii anumitor substante periculoase n echipamentele electrice si electronice (MO nr. 822/12 .09. 2005) - n vigoare dupa aderarea Romniei la UE HG nr. 816/2006 (MO nr. 588/7.07.2006) pentru modificarea si completarea HG nr. 992/2005 (MO nr. 822/12.09.2005) privind limitarea utilizarii anumitor substante periculoase n echipamentele electrice si electronice OM nr. 1226/2007 (MO 626/12.09.2007) pentru modificarea anexei la HG nr. 992/2005 (MO nr. 822/12.09.2005) privind limitarea utilizarii anumitor substante periculoase n echipamentele electrice si electronice, cu modificarile si completarile ulterioare

157

Directiva 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, amendata de Decizia 2002/525/EC HG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (MO nr. 32 din 11.01.2005), modificata si completata prin HG nr. 1313/2006 HG nr. 1313/2006 (MO nr. 829/09.10.2006) pentru modificarea si completarea HG nr. 2406/2004 (MO nr. 32/11.01.2005) privind gestionarea vehiculelor scoase din uz OM MMGA/MEC nr. 88/110/2005 (MO nr. 260/29.03.2005) referitor la materiale si implementarea articolului 4(1) din HG nr. 2406/2004 (MO nr. 32/11.01.2005) privind vehiculele scoase din uz OM MMGA/MAI/MTCT nr. 87/527411/2005 (MO nr. 295/08.04.2005) privind modelul si cerintele certificatului de distrugere emis de intreprinderile autorizate cnd primesc vehiculele uzate pentru recuperare OM nr. 625/2007 (MO nr. 252/16.04.2007) privind aprobarea Metodologiei pentru urmarirea realizarii de catre operatorii economici a obiectivelor prevazute la art. 15 alin. (1) si (2) din HG nr. 2406/2004 (MO nr. 32/11.01.2005) privind gestionarea vehiculelor scoase din uz OM nr. 979/2006 (MO nr. 806/26.09.2006) privind modificarea anexei la OM nr. 816/2006 (MO nr. 724/24.08.2006) pentru constituirea Comisiei de evaluare si autorizare a persoanelor juridice n vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor OM MMDD/MEF nr. 985/1.726 (MO nr. 561/15.08.2007) privind modificarea OM MMGA/MEC nr. 1224/722/2005 (MO nr. 1178/27.12.2005) pentru aprobarea Procedurii si conditiilor de autorizare a persoanelor juridice n vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare _i valorificare energetica a vehiculelor scoase din uz OUG nr. 4/2007 (MO nr. 129/22.02.2007) privind reluarea pentru anul 2007 a Programului de stimulare a nnoirii Parcului auto national OM nr. 430/2007 (MO nr. 197/22.03.2007) pentru aprobarea instructiunilor privind modalitatile de aplicare a OUG nr. 4/2007 (MO nr. 129/22.02.2007) privind reluarea pentru anul 2007 a Programului de stimulare a nnoirii Parcului auto national Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate, amendata de Directivele 87/101/EEC, 91/692/EEC si 2000/76/CE HG nr. 235/2007 (MO nr. 199/22.03.2007) care amendeaza HG nr. 662/2001 (MO nr. 446/08.08.2001) privind gestionarea uleiurilor uzate Directiva 91/157/CEE privind bateriile si acumulatorii care contin anumite substante periculoase, amendata de Directiva 98/101/CE Directiva 93/86/CEE privind adaptarea la progresul tehnic a Directivei 91/157/EEC privind bateriile si acumulatorii care contin anumite substante periculoase HG nr. 1057/2001 (MO nr. 700/05.11.2001) privind bateriile si acumulatori care contin anumite substante periculoase OUG nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deseurilor aprobat prin Legea nr. 426/2001 (MO nr. 411/25.07.2001) Legea nr 27/2007 (MO nr. 38/18.01.2007) privind aprobarea OUG nr. 61/2006 (MO nr. 790/19.09.2006) pentru modificarea si completarea OUG nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deseurilor. Proiect de HG privind modificarea si amendarea HG nr. 1057/2000 privind gestionarea bateriilor si acumulatorilor uzati Directiva 96/59/CE privind eliminarea bifenililor si trifenililor policlorurati (PCB/PCT) HG nr. 173/2000 (MO nr.131/28.03.2000) pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si a altor compusi similari HG nr. 291/2005 (MO nr. 330/19.04.2005) privind modificarea HG nr. 173/2000 (MO nr. 131/28.03.2000) pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si ale altor compusi similari. HG nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2005) pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul protectiei mediului HG nr. 975/2007 (MO nr. 598/30.08.2007) privind modificarea i completarea HG nr. 173/2000 (MO nr.131/28.03.2000) pentru reglementarea regimului special privind gestiunea i controlul bifenililor policlorura i ale altor compui similari OM nr. 257/2006 (MO nr. 249/20.03.2006) pentru modificarea si completarea anexei la OM nr. 1018/2005 (MO nr. 966/01.11.2005) privind nfiintarea n cadrul Directiei deseuri si substante chimice periculoase a Secretariatului pentru compusi desemnati Directiva 86/278/CEE privind protectia mediului si n special a solurilor cnd se utilizeaza namoluri de epurare n agricultura, amendata de Directiva 91/692/CE si Regulamentul 807/2003 OUG nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deseurilor aprobat prin Legea nr. 426/2001 (MO nr. 411/25.07.2001)

158

Legea nr. 27/2007 (MO nr. 38/18.01.2007) privind aprobarea OUG nr. 61/2006 (MO nr. 790/19.09.2006.) pentru modificarea si completarea OUG nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deseurilor OM MMGA/MAPDR nr. 344/708/2004 (MO nr. 959/19.10.2004) privind aprobarea Normativului Tehnic privind protectia mediului si n special a solurilor cnd se folosesc namoluri de epurare Directiva 78/176/CEE privind deseurile din industria dioxidului de titan Directiva 82/883/EEC privind procedurile de supraveghere si monitorizare a mediului datorata deseurilor din industria dioxidului de titan Directiva 92/112/CEE privind procedurile de armonizare a programelor de reducere si eventual, eliminarea poluarii cauzate de deseurile din industria dioxidului de titan OM MMGA/MEC nr. 751/870/2004 (MO nr. 10/05.01.2005) cu privire la gestiunea deseurilor din industria dioxidului de titan Decizia nr. 2000/532/EC, modificata de Decizia nr. 2001/119 privind lista deseurilor HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinznd deseurile, inclusiv deseurile periculoase (MO nr. 659/5.09.2002), completata prin HG nr. 210/2007 (MO nr.187/19.03.2007) Directiva nr. 87/217/CEE privind prevenirea si reducerea poluarii cu azbest Hotarrea de Guvern nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest (MO nr.109/20.02.2003), modificata de Hotarrea de Guvern nr. 734/2006 (MO nr. 519/15.06.2006) si completata prin HG nr. 210/2007 (MO nr.187/19.03.2007) Ordinul MMGA nr. 108/2005 privind prelevarea esantioanelor de azbest si metodele de prelevare a esantioanelor si de determinare a nivelului de azbest din mediu (MO nr.217/15.03.2005).] Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 privind transferurile de deeuri Ordinul comun nr. 2/211/118 din 2004(MO nr. 324/15.04.2004) al Ministrului Agriculturii, Pdurilor, Apelor i Mediului, al Ministrului Economiei i Comerului i al inistrului Transporturilor, Construciilor i Turismului pentru aprobarea Procedurii de reglementare i control al transportului deeurilor pe teritoriul Romniei, modificat prin Ordinul 986/2188/821 din 2006(MO 66/29.01.2007) al Ministrului Mediului i Gospodririi Apelor, Ministrului Economiei i Comerului i al Ministrului Transporturilor, Construciilor i Turismului Hotrrea de Guvern nr. 788/2007(MO 522/02.08.2007) privind stabilirea unor msuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European i al Consiliului (CE) nr. 1013/2006 privind transferul de deeuri Legea 6/1991 pentru aderarea Romniei la Convenia de la Basel

159