Sunteți pe pagina 1din 5

ADMINISTRAIE I MANAGEMENT PUBLIC 4/2005

114
Formarea managerului public profesionist
din administratia publica romaneasca

Asist. univ. drd. Andreea ZAMFIR




Complexitatea mediului social, politic si economic, procesul globalizarii, schimbarile de mare
amplitudine si profunzime intervenite in institutiile publice au generat declansarea unui amplu proces
de profesionalizare a managementului administratiei publice in tarile dezvoltate. El implica atragerea,
selectia si crearea in cadrul institutiilor publice a unui corp de functionari publici specializati, care sa
exercite functii specifice, sa aplice metode, tehnici si abordari moderne de management, care sa
conduca la obtinerea performantei in institutiile publice, raspunzand astfel asteptarilor celorlalte
institutii din cadrul aparatului administrativ si cetatenilor.
In exercitarea functiei publice specifice, managerul public are rolul de a contribui la
asigurarea eficientei si continuitatii reformei in administratia publica si la implementarea acquisului
comunitar.
1
Managerul public asigura sprijin pentru politicile de reforma ale Guvernului Romaniei in
ceea ce priveste proiectarea, managementul si implementarea, de la nivelurile strategice la cele
operationale, a procedurilor si activitatilor vizand accelerarea reformei administratiei publice,
integrarea in structurile Uniunii Europene, precum si implementarea legislatiei armonizate cu acquisul
comunitar. Responsabilitatile managerilor publici constau in coordonarea de programe, proiecte si
activitati menite sa accelereze modernizarea administratiei si serviciilor publice, cu scopul de a creste
calitatea actului administrativ si a serviciilor publice furnizate cetateanului, in vederea armonizarii
acestora cu standardele Uniunii Europene.
2


Existenta unei administratii eficiente si democratice reprezinta unul dintre cele mai importante
criterii care definesc modernitatea si nivelul de civilizatie al unei tari. Cerintele impuse de procesul de
modernizare si emancipare a administratiei publice implica o reforma profunda si coerenta a
functiei publice
3
, care sa asigure crearea unui corp profesionist de functionari publici, stabil si neutru
din punct de vedere politic. Aceasta presupune implementarea unui cadru legislativ unitar si coerent,
pe de o parte, iar pe de alta parte dezvoltarea coeziunii strategiilor de management al resurselor umane
si de instruire profesionala. O reforma reala a functiei publice trebuie sa urmareasca trei obiective
principale: selectia (transparenta, obiectivitatea si profesionalismul in realizarea acesteia), salarizarea
(care sa asigure o motivare reala a functionarilor publici) si formarea functionarilor publici (atat
initiala, cat si continua). Totodata, educatia poate sa constituie o cale de impulsionare a dezvoltarii
economiei si societatii romanesti spre exigentele internationale ale integrarii in Uniunea Europeana.
Tocmai de aceea, formarea si perfectionarea pregatirii profesionale a managerilor publici profesionisti
si personalului atras in institutiile publice trebuie sa se faca in acord cu noile tendinte manifestate pe
plan european si international.

1
Sursa: OUG nr. 56/25.06.2004 privind crearea statutului special al functionarului public denumit manager
public, publicata in MO Partea I nr. 590 din 1.07.2004
2
Sursa: OUG nr. 6/10 februarie 2005 pentru modificarea si completarea OUG nr. 56/2004 privind crearea
statutului special al functionarului public denumit manager public
3
Functia publica reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul
realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala si locala. Exercitarea functiei
publice se bazeaza pe o serie de principii, respectiv: legalitate; impartialitate si obiectivitate; transparenta;
eficienta si eficacitate; responsabilitate; orientare catre cetatean; stabilitate in exercitarea functiei publice;
subordonare ierarhica (conform Legii nr. 161/2003 care completeaza Legea nr. 188/1999)
ADMINISTRAIE I MANAGEMENT PUBLIC 4/2005




115
Sistemul educational national este un subsistem al sistemului vietii economico-sociale, cu
implicatii majore in functionarea acestuia. Pentru a intelege evolutia si viitorul vietii economico-sociale a
unei natiuni, trebuie intelese tendintele mondiale, iar sistemul educational national trebuie sa impuna
feedback-ul necesar.
Invatamantul superior are o misiune importanta in incercarea de a imbunatati functionarea
sistemului social. Atingerea acestui scop este conditionata de cultivarea unei atitudini care sa
favorizeze competitia si sa permita, in acelasi timp, mentinerea coeziunii societatii.
Modernizarea sistemului social european implica o noua abordare a sistemelor de educatie
si instruire, in sensul adaptarii lor atat la nevoile societatii informationale, cat si la cerintele ce
vizeaza utilizarea mai buna a resurselor umane. Totodata, starea generala economica a statelor lumii
impune sistemului educational noi valente specifice globalizarii. Principalele probleme ce trebuie
rezolvate constau atat in adaptarea procesului de invatamant la exigentele nationale, cat si concertarea
diverselor culturi si modele de predare/invatare ale diferitelor tari. Toate aceste obiective sunt puse in
fata celor ce opteaza pentru o astfel de pregatire, acest moment constituind in fapt recunoasterea "pe
piata" a calitatilor sistemului educational.
Analizele privind evolutia managementului institutiilor publice si formarea continua la nivel
international au evidentiat existenta unor diferente notabile intre sistemul de invatamant
managerial american si cel european.
Intensitatea procesului de formare, legatura stransa cu practica si pregatirea teoretica oferita
sunt principalele elemente ce caracterizeaza invatamantul managerial american. Pentru a putea face
fata cerintelor, studentii cursurilor cu frecventa (prezenta in campus) trebuie sa lucreze zilnic
12-16 ore sau chiar mai mult. In acest fel, ei sunt antrenati pentru confruntarea cu starea de stres in
care vor fi nevoiti sa lucreze si sa obtina rezultate in viitor. Conditia fizica, psihica si intelectuala,
mentinerea capacitatii de analiza si de decizie in situatii extreme se realizeaza in special prin
stimularea unei stranse legaturi intre teorie si practica, cum ar fi: rezolvarea in fiecare semestru a cca.
200-400 cazuri din viata (in decursul studiilor sunt rezolvate peste 1000 de cazuri), care descriu
probleme preluate din activitatea curenta a administratiei publice; intalniri cu personalitati din
domeniul administratiei publice care prezinta cursantilor aspecte mai putin cunoscute din activitatea
administratiei publice; vizite de lucru si perioade de practica efectuate in institutii si administratii
publice; vizite in diferite tari, care dau posibilitatea viitorilor manageri din administratia publica sa
cunoasca indeaproape conditiile de lucru ale functionarilor publici din tarile respective. Pregatirea
teoretica trateaza de regula cele mai noi aspecte ale teoriei serviciilor publice intr-o legatura directa cu
practica. In cadrul cursurilor fara frecventa, inainte de a primi aprobarea de a participa la unul dintre
cele 6-8 seminarii cu durata de cate doua saptamani, se cere studierea unor manuale de specialitate, cu
un volum de 2000-3000 de pagini, de regula in mai multe limbi (engleza, germana si franceza).
Spre deosebire de SUA, in Franta activitatea de formare a managerilor publici se desfasoara
mai ales in celebra cole Nationale dAdministration. Prin caracterul ei, aceasta institutie formeaza
mai curand administratori (gestionari) decat manageri. De aceea, invatamantul managerial francez s-a
dezvoltat intr-o directie specifica, caracterizata printr-un pronuntat caracter teoretic, cu multe
componente filosofice, dar cu aplicabilitate redusa in practica. Pe baza afinitatilor de limba, in
invatamantul managerial romanesc au fost preluate multe dintre acestea, fara a se analiza masura in
care ele corespund directiei de dezvoltare dorite a administratiei publice romanesti. Unul dintre marile
neajunsuri frecvent intalnite in universitatile romanesti este tendinta de a filosofa despre structura
activitatii de management in detrimentul cautarii unei solutii pentru rezolvarea problemelor aparute.
De asemenea, nu de putine ori, institutiile de invatamant romanesti care formeaza specialisti in
domeniul administratiei publice sunt departe de a cere de la studentii lor o intensitate de lucru
comparabila cu cea a studentilor americani.
ADMINISTRAIE I MANAGEMENT PUBLIC 4/2005

116
In tara noastra, capacitatile de formare a functionarilor publici
4
acopera aproximativ
22.000 participanti/an, in timp ce numarul functionarilor publici este de aproximativ 110.000, fara a
lua in calcul celelalte categorii de personal din administratia publica. Potrivit unei evaluari facute de
Institutul National de Administratie, cheltuielile de formare pentru totalitatea functionarilor publici,
aflati sub incidenta Statutului functionarilor publici, se cifreaza la 27,72 milioane EURO pe an
5
.
In conditiile unui minim de 3 zile-om/an de formare
6
, aceste cheltuieli sunt de aproximativ
15 milioane EURO, insa capacitatile de formare si resursele financiare necesare raman insuficiente.
Procesul de formare a functionarilor publici se confrunta si cu alte dificultati, cum ar fi:
absenta unei retele structurate a furnizorilor de formare in domeniul administratiei
publice;
finantarea insuficienta a formarii continue in administratia publica;
absenta relatiei directe intre formarea functionarilor publici si dezvoltarea carierei
acestora;
lipsa unui sistem standard privind furnizarea si atribuirea programelor de formare continua
care creeaza importante diferente organizationale si operationale intre acesti furnizori;
absenta unui sistem extern de monitorizare si evaluare a calitatii procesului de formare.
Crearea unei functii publice moderne si eficiente se bazeaza pe competentele resurselor umane
in ansamblul lor, iar eliminarea dificultatilor prezentate impune adoptarea unor masuri de imbunatatire
a managementului si dezvoltarii resurselor umane din administratia publica. Avand in vedere limitele
resurselor disponibile si principiul proportionalitatii, este necesara o focalizare strategica a
activitatilor de formare continua, luandu-se in considerare acele grupuri tinta care pot actiona ca
factori de schimbare in sistemul administratiei publice si anume:
factorii de decizie, respectiv inaltii functionari publici si functionarii publici de conducere,
datorita necesitatilor de dezvoltare a competentelor manageriale;
intrarile in sistem (tinerii recrutati din exteriorul sistemului), datorita nevoilor de formare
si acces rapid la functii de conducere;
dinamica sistemului (tinerii recrutati din interiorul sistemului), datorita nevoilor de
formare de excelenta si evolutie rapida in cariera;
sursa de expertiza (actualii si viitorii specialisti ale caror competente si atributii pot
contribui la o mai buna gestionare a activitatilor legate de aplicarea reformei si de procesul
de integrare), care presupune o specializare intensa, insotita de cunoasterea tendintelor si
practicilor internationale in domeniul administratiei publice.
Formarea managerilor publici profesionisti in Romania se poate realiza prin diverse tipuri de
programe de formare
7
, cum ar fi:
programe de formare specializata pentru corpul de elita al viitorilor manageri din
administratia publica (fast tracking), prin integrarea treptata de catre Institutul National de
Administratie a activitatilor de formare continua din cadrul proiectului Young Professionals;
programul de formare specializata de un an pentru actualii inalti functionari publici,
organizat de Institutul National de Administratie;

4
Strategia actualizata a Guvernului Romaniei privind accelerarea reformei in administratia publica 2004-2006,
Guvernul Romaniei, Bucuresti, 2004, p. 14
5
Prin aplicarea cerintelor Legii 161/2003, care prevede un numar de 7 zile-om/an de perfectionare a
functionarilor publici
6
Strategia actualizata a Guvernului Romaniei privind accelerarea reformei in administratia publica 2004-2006
prevede reducerea numarului mediu de zile de perfectionare a functionarilor publici de la 7 zile-om/an la
3 zile-om/an
7
Strategia actualizata a Guvernului Romaniei privind accelerarea reformei in administratia publica 2004-2006,
Guverul Romaniei, Bucuresti, 2004, p. 23-25
ADMINISTRAIE I MANAGEMENT PUBLIC 4/2005




117
programe de formare specializata pentru actualii functionari publici de conducere,
organizate de universitati si alti furnizori de formare continua. Aceste programe se
adreseaza si altor categorii de functionari publici, respectiv celor care aspira la pozitii de
conducere (main stream), dar nu se incadreaza in criteriile de admitere pentru programe de
tipul celor destinate tinerilor profesionisti;
programe de perfectionare a functionarilor publici cu atributii specifice in domeniul reformei
si integrarii europene (inclusiv gestionarea fondurilor structurale), organizate de catre
Departamentul de perfectionare din cadrul Institutului National de Administratie (pentru
administratia centrala), centrele regionale de formare continua ale administratiei publice
locale (pentru administratia locala si serviciile deconcentrate), scolile de formare continua
specializate din cadrul ministerelor sau altor institutii, universitati, alti furnizori de
formare continua.
Selectia pentru programele de formare specializata se realizeaza de catre Institutul National de
Administratie in colaborare cu Agentia Nationala a Functionarilor Publici si este monitorizata de catre
Comisia pentru managerii publici. Participantii declarati admisi la unul dintre aceste programe
semneaza un angajament cu Ministerul Administratiei si Internelor, prin care se obliga sa lucreze in
administratia publica timp de cinci ani dupa incheierea programelor de formare, sub sanctiunea
rambursarii cheltuielilor efectuate cu formarea lor in conditiile prevazute prin angajament.
Evaluarea finala se realizeaza de catre o comisie speciala care decide in legatura cu ocuparea
functiei de manager public. Aceasta functie publica se imparte pe trei niveluri profesionale de
incadrare
8
si este structurata pe grade profesionale: asistent, echivalent cel putin functiei publice de sef
birou; special, echivalent cel putin functiei publice de sef serviciu; principal, echivalent cel putin functiei
publice de director adjunct; superior, echivalent cel putin functiei publice de director; general, echivalent
functiei publice de director general adjunct. Promovarea managerilor publici treapta 1 incepe cu gradul
de manager public special, iar pentru celelalte trepte incepe cu gradul de manager public asistent.
Numirea in functia de manager public se face prin act administrativ al conducatorului
autoritatii sau al institutiei publice in cadrul careia urmeaza sa-si desfasoare activitatea, la propunerea
Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. De regula, managerul public isi desfasoara activitatea sub
directa coordonare a unui inalt functionar public din cadrul autoritatii sau al institutiei publice in care
isi va desfasura activitatea. In cadrul autoritatilor sau institutiilor publice unde nu exista inalti
functionari publici, managerul public isi desfasoara activitatea sub directa coordonare a functionarului
public de conducere situat pe cel mai inalt nivel.
Managerii publici promoveaza succesiv in gradele profesionale, pe baza vechimii in gradul
profesional detinut si in urma deciziei Comisiei, fondata pe evaluarea performantelor profesionale
individuale. Evaluarea managerilor publici poate fi initiata la solicitarea acestora, a superiorului
ierarhic sau a Comisiei. In urma evaluarii Comisiei, managerii publici pot obtine urmatoarele
rezultate: reconfirmarea sau pierderea statutului de manager public; promovarea, reconfirmarea in grad
sau retrogradarea managerului public; incadrarea pe o treapta superioara sau inferioara, in cazuri
extraordinare.
Managerii publici pot promova in gradele superioare, astfel: conform sistemului de promovare
foarte rapida, managerii publici treapta 1 pot promova dupa cel putin 8 luni si conform sistemelor de
promovare rapida, respectiv de promovare accelerata, managerii publici treapta 2 si treapta 3 pot
promova dupa cel putin 12 luni.
Stabilirea salariului de baza al managerului public se face potrivit reglementarilor legale
pentru functionarii publici din aparatul propriu al ministerelor, prin insumarea salariului de baza
corespunzator functiei de consilier, gradul profesional superior, treapta de salarizare I, cu indemnizatia
de conducere aferenta functiei publice de conducere, echivalenta gradului profesional detinut de

8
Conform OU nr. 56/25.06.2004 privind crearea statutului special al functionarului public denumit manager
public, publicata in MO Partea I nr. 590 din 1.07.2004
ADMINISTRAIE I MANAGEMENT PUBLIC 4/2005

118
managerul public respectiv. Sporul de manager public se determina prin aplicarea, la salariul de baza
al managerului public, a procentului determinat in functie de treapta profesionala detinuta.
9

Universitatea si toate celelalte institutii de formare continua sunt frecvent organizate ca unitati
prestatoare de servicii publice, confruntate cu rigorile economiei de piata si ale competitiei globale.
Continutul si managementul invatamantului superior de formare a managerilor in administratia publica
trebuie armonizate cu noile principii de functionare a societatii: imprescriptibilitatea libertatilor
individuale, statul de drept si egalitatea in fata legii a tuturor cetatenilor, societate democratica
deschisa catre lume, economie de piata. Noua atitudine care se asteapta de la institutiile destinate
formarii managerilor in administratia publica este una deschisa, chiar ofensiva, care sa aiba ca
principale scopuri promovarea transformarilor sociale si economice, racordarea la mutatiile frecvente
din plan mondial, astfel incat sa formeze manageri competenti care sa lucreze cu eficienta in
administratiile publice din tarile Uniunii Europene.


BIBLIOGRAFIE

1. Maney A., Managing the Public Sector, University of London, 2001
2. Nicolescu O., Plumb I., Pricop M., Vasilescu I., Verboncu I. (coordonatori), Abordari moderne in
managementul si economia organizatiei, Bucuresti, Editura Economica, 2003, volumul 3
Economia si managementul diferitelor tipuri de organizatii
3. *** HG nr. 699/5.05.2004 pentru aprobarea Strategiei actualizate a Guvernului Romaniei privind
accelerarea reformei in administratia publica 2004-2006, Guvernul Romaniei, Bucuresti,
2004
4. *** OU nr. 56/25.06.2004 privind crearea statutului special al functionarului public denumit
manager public, publicata in MO Partea I nr. 590 din 1.07.2004
5. *** OUG nr. 6/10 februarie 2005 pentru modificarea si completarea OUG nr. 56/2004 privind
crearea statutului special al functionarului public denumit manager public, publicata in
Monitorul Oficial nr. 149/18 februarie 2005

9
Sursa: OUG nr. 6/10 februarie 2005 pentru modificarea si completarea OUG nr. 56/ 2004 privind crearea
statutului special al functionarului public denumit manager public