Proiect individual la disciplina

MONITORIZAREA DEPOZITELOR DE DEEURI

UNIVERSITATEA
Universitatea Babe-Bolyai
FACULTATEA
tiina i ingineria mediului
SPECIALIZAREA
Ingineria valorificrii deeurilor

TITLUL PROIECTULUI

Depozitul ecologic ideal de deeuri pentru judeul

Bistria-Nsud

Nume i prenume masterand

Jarda Mihai-Maxim

2017
 PARTEA 1. - PARTEA TEORETIC

INTRODUCERE

Prin realizarea acestui model fictive doresc sa propun o metoda viabil pentru
functionarea in normele UE a managementului de deseuri in judetul Bistrita-Nasaud.

Motivaia alegerii temei / studiului:

Am ales sa fac acest studiu deoarece starea actual a managementului de deseuri din
judeul Bistrita-Nasaud este in teorie la standardele impuse de Uniunea Europeana dar in
realitate exist o dezorganizare total, cu firme de salubrilizare care au ca interes doar
profitul si nu dezvoltarea sustenabil a colectarii si procesarii deseurilor.

Desi in judet exista un asa zis depozit ecologic(la Trpiu) firmele care l-au administrat nu
au respectat pasii necesari functionarii corecte a depozitului si a masterplanului pentru
colectarea si depozitarea deseurilor din judetul Bistrita-Nasaud acest lucru fiind vizibil
prin :
depozitarea direct fara sortare
nefunctionarea statiei de compostare propus
nerespectarea normelor post inchiderii a unei celule de deseuri pline
nefunctionarea laboratorului de testare a deseurilor chimice
cresterea preturilor pe cap de locuitor in ceea ce priveste taxa de salubrizreetc.

Scopul studiului:
Scopul studiului este acela de a demonstra c exista o solutie de colectare si
depozitare sustenabila pentru orice oras,judet prin analizarea separat a fiecarui
caz si propunera de solutii inteligente pe plan local si plan judetean.

Obiectivele propuse:
1. Propunerea unui model general de administrare a deseurilor
 2. Reducerea la sursa a cantitatilor de deseuri generate si a nocivitatii acestora;
3. Colectarea selectiva a deseurilor in vederea reciclarii si valorificarii la un nivel maxim
posibil din punct de vedere tehnico-economic;
4. Creearea unui sistem de administratie realizabil si sustenabil pentru judetul Bistrita-
Nasaud.
5. Crestera procentului de reciclare
6. Eliminarea in timp a depozitelor de deseuri.

Cap. 1. DATE GENERALE I DE LITERATUR

prezentarea problematicii (istoric, stadiul actual, surse de poluare, tehnologii de

remediere disponibile, etc., alte date relevante).
Judeul Bistria Nsud este amplasat n Transilvania, n partea de nord a rii,
capitala judeului fiind municipiul Bistria Populaia judeului este de aproximativ
311.657 locuitori, din care 116.983 locuitori n mediul urban i 194.674 locuitori n
mediul rural.
In aceasta faza au fost colectate si analizate datele si informatiile referitoare la
situatia existenta in domeniul gestionarii deseurilor in judetul Bisitrita-Nasaud.
Informatiile au fost colectate de la Agentia pentru Protectia Mediului Bistrita-Nasaud,
operatorii de salubritate, alte surse de date oficiale.

Principalele orae din jude sunt Bistria, Beclean, Nsud, Sngeorz-Bi.

Judeul are un numr de 62 comune. Actualul sistem de management al deeurilor solide
din judeul Bistria Nsud este caracterizat printr-o colectare i depozitare tradiional.
Numai 60% din populaia din mediul urban i 10% din populaia din mediul rural
beneficiaz de servicii de salubrizare.
Colectarea selectiv este implementat n foarte mic msur i numai n
mediul urban. Nu exist faciliti de tratare a deeurilor n jude.

Se estimeaz c anual n judeul Bistria Nsud se genereaz cca. 107.400

tone deeuri solide (conform datelorde la Agentia pentru Protectia Mediului Bistrita-Nasaud ),
din care:
 deeuri menajere mixte - 45000 t,
deeuri comerciale, industriale si instituionale similare celor menajere - 23000 t,
deeuri din parcuri si grdini - 1000 t,
deeuri din piee - 1200 t,
deeuri stradale - 4200,
deeuri necolectate - 33000 t

Cap. 2. TEHNICI SI METODE DE GESTIUNE I MONITORIZARE A DEEURILOR

alegerea metodelor optime de gestiune i monitorizare a deeurilor.
Metodele optime de gestiune i monitorizare a deeurilor.sunt reprezentate de
tehnologiile specifice de colectare-tratare eliminare a diferitelor tipuri de deseuri
generate in zona metropolitana. Este cert ca in viitor vor trebui introduse in
Romania, implicit in zona studiata, tehnici si tehnologii noi pentru managementul
integrat al deseurilor.
Neavand cunostintele si experienta necesara pentru a integra astfel de
tehnologii la nivel national si local trebuie sa se realizeze intr-o prima etapa statii
pilot-demonstrative care vor servi la evaluarea metodelor de management a
deseurilor considerate ca optime.
Cap. 3. ASPECTE LEGISLATIVE
(standarde, normative, hotrri de guvern, etc.)
legislaie implementat n UE;
legislaie implementat n RO;
norme i reglementri interne sau zonale.
Elaborarea de planuri locale de gestiune a deseurilor este stabilita prin
1. OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor in Romania .
2. LEGE nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deeurilor
3. HOTRRE nr. 1470 din 9 septembrie 2004 privind aprobarea
Strategiei naionale de gestionare a deeurilor i a Planului naional de
gestionare a deeurilor
4. HOTRRE nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea
deeurilor
5. Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deeurilor, cu
modificrile i completrile ulterioare
 6. Directiva nr. 94/62/CE privind ambalajele i deeurile de
ambalaje, cu modificrile i completrile ulterioare

Principalele prevederi ale Strategiei sunt:

managementul deseurilor este integrat vietii socio-economice; -
Protejarea resurselor primare: maximizarea valorificarii si reciclarii,
fapt ce are ca si consecinta minimizarea deseurilor.
Respectarea ierarhiei managementului deseurilor - se respecta
ierarhia managementului deseurilor ( prevenirea, minimizarea,
reutilizarea si reciclarea, valorifivcarea energetica, tratarea si n final
eliminarea );
Protectia mediului: deseurile sunt tratate si eliminat ntr-o maniera
corespunzatoare protectiei mediului ;
Poluatorul plateste: generatorii deseurilor sunt raspunzatori pentru
plata colectarii si eliminarii deseurilor;
Principiul proximitatii: stabileste faptul ca deseurile trebuiesc tratate
sau eliminate cat mai aproape posibil de locul unde au fost generate;
Participarea publicului: consultarea publicului se face odata cu
ntocmirea Planului si pentru construirea instalatiilor importante.
Publicul trebuie sa beneficieze de materiale informative tiparite;
ncurajarea ntreprinderilor din sectorul privat ;

Partea II MONITORIZAREA DEPOZITELOR DE DEEURI

Cap. 4. ACHIZIIA DE DATE

Pentru ca un depozit de gunoi sa fie profitabil ,sustenabil,si sa respecte to i

parametrii pentru o functionare optim propun construirea unui depozit pentru deseurile
municipale solide dar si alte tipuri(deeurile nepericuloase, cum ar fi deeurile solide
comerciale, nmolurile nepericuloase, i deeurile industriale nepericuloase).

Pentru celelalte tipuri de deseu propun solutii individuale pentru fiecare tip de
deseu cum ar fii:
 1. Incineratoare cu postcombustie pentru deseurile spitalicesti
2. Statii de compostare pentru fiecare ora
3. Pubele speciale pentru Metal,Plastic,Sticla
4. Gropi speciale pentru materialele periculoase
5. Microstatii de tratare pentru marii agenti industriali din judet
Depozitul pentru deseuri municipale solide trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:

Restricii de amplasament - depozitul de deeuri s fie construit n zone geologice

adecvate, departe de defeciuni, zone umede, zone de inundaii sau alte zone
restricionate.
Cerinele pentru cptueli compozite - includ o membran flexibil (adic geomembrana)
care acoper 1.5 m de sol de lut compactat care acoper fundul i laturile depozitului de
deeuri. Acestea sunt folosite pentru a proteja apa subteran i solul care st la baza
generrii de levigat
Sistemul de colectare i ndeprtare a levigatului sa se afle pe partea superioar a
garniturii compozite pentru un bun transport spre statia de epurare.
Practicile de operare trebuie sa includ compactarea i acoperirea deeurilor frecvent cu
civa centimetri de sol. Aceste practici ajut la reducerea mirosului, a insectelor i a
roztoarelor i protejarea sntii publice.
Cerinele de monitorizare a apei subterane, necesit testarea puurilor de ap subteran
pentru a determina dac deeurile au scpat din depozitul de deeuri.

Monitorizarea Detentiei
Facilitatea trebuie s stabileasc un program de monitorizare a evalurii n termen de 90 de zile,
cu excepia cazului n care proprietarul / operatorii pot dovedi c detectarea constituentului
(elementelor) a fost rezultatul unuia dintre urmtoarele motive:
1. Eantionare, analiz sau eroare de evaluare statistic (adic un rezultat fals pozitiv);
2. fluctuaie natural a calitii apelor subterane;
3. Sau cauzate de alt surs
Monitorizarea evalurii

Eantioanele trebuie prelevate din toateputurile i analizate pentru a prezenta

toate cele 214 componente necesare . Operatorii trebuie apoi s stabileasc nivelele de fond
pentru aceste elemente constitutive i s stabileasc un standard de protecie a apelor
subterane pentru fiecare, dac sunt detectate oricare dintre componentele enumerate.
 Nivelul constitutiv maxim admis n apele subterane se bazeaz fie pe Legea privind apa
uzat ,ct i pe nivelul constitutiv al fondului sau pe nivelul de fond al apelor subterane din
sit n cazul n care nu exist o lege.

Obligaiile de ngrijire dup nchidere i post-nchidere includ acoperirea depozitelor de

deeuri i asigurarea ngrijirii pe termen lung a depozitelor de deeuri nchise.
Monitorizarea Inchiderii

Cerinele de ngrijire pentru nchidere i dup nchidere pentru MSWLF

stabilesc cerinele minime pe care proprietarii / operatorii MSWLF trebuie s le
ndeplineasc odat ce depozitul de deeuri se oprete de la recepionarea deeurilor i
ncepe nchiderea. De asemenea, proprietarul / operatorii trebuie s continue s
monitorizeze i s intretin depozitul de deeuri odat ce acesta este nchis pentru a
proteja mpotriva eliberrii de componente periculoase n mediul nconjurtor.

Inchidrea

Standardele de nchidere pentru MSWLF oblig proprietarul / operatorii s

instaleze un sistem final de acoperire pentru a minimiza infiltrarea lichidelor i a
eroziunii solului. Permeabilitatea capacului final trebuie s fie mai mic dect sistemul de
cptueal de baz, dar nu mai mare de 1,0 x 10-5 cm. Aceast cerin ajut la prevenirea
efectului "cad" n care lichidele se infiltreaz prin sistemul de acoperire care acoper,
dar sunt cuprinse ntr-un sistem de linie mai subteran.
Sistemul de acoperire final trebuie s includ un strat de infiltraie de cel puin
18 centimetri de material de pmnt acoperit de un strat de eroziune de cel puin 6
centimetri de material de pmnt capabil s susin creterea plantelor native.
Fiecare MSWLF trebuie s pregteasc un plan de nchidere scris care s
descrie paii necesari pentru a nchide unitatea n conformitate cu cerinele de nchidere.
Acest plan trebuie s includ urmtoarele informaii:
 descriere a designului final al acoperirii i a metodelor i procedurilor de instalare
a acestuia
estimare a celei mai mari suprafee a depozitului de deeuri care necesit o
acoperire final
estimare a inventarului maxim al deeurilor pe amplasament pe durata activ a
depozitului de deeuri
Un program pentru finalizarea tuturor activitilor necesare de nchidere

Cap. 5. STUDIU DE CAZ.

TEHNICI SI METODE DE GESTIUNE I MONITORIZARE A DEEURILOR

Dezvoltarea unor campanii de informare si instruire a populatiei pentru a

obtine acceptul public necesar unor investitii ulterioare.
informarea si sprijinirea ramurilor industriale pentru minimizarea generarii de deseuri
prin modificarea tehnicilor de productie (introducerea celor mai bune tehnici disponibile
BAT)
introducerea obligativitatii respectarii cerintelor directivei privind Prevenirea si
Controlul Integrat al Poluarii (IPPC) preluata prin OU 34/2002,
introducerea conceptului de ciclu de viata a produsului cu luarea in consideratie a
prevenirii si minimizarii deseurilor generate;
realizarea de campanii de informare asupra tehnicilor si masurilor de prevenire si
minimizare a deseurilor la nivelul agentilor comerciali si a consumatorilor privati;
DETALII TEHNCE DE GESTIUNE SI MONITORIZARE

Identificarea tipurilor de containere utilizabile pentru colectarea selectiva

la surse a deseurilor (ambalaje, deseuri organice si restul deseurilor menajere); cele de
pana la 240 l pot fi folosite pentru zone cu case si blocuri cu 4 etaje, iar cele de 1,1 2,2
mc pentru blocuri cu peste 4 etaje, zone comerciale mari, etc; containerele mari nu
trebuie utilizate pentru deseurile menajere, ci pentru cele din comert (magazine, centre
comerciale mari); centrele comerciale vor selecta tipul de containere necesar, respectiv
cu/fara sisteme de compactare in functie de necesitatile lor specifice;
alegerea tipurilor de containere pentru colectarea deseurilor trebuie sa se realizeze in
asa fel incat sa se evite depasirea capacitatilor optime de colectare,.
stabilirea unui program de evacuare a containerelor in functie de gradul de umplere dar
si de variatiile de temperatura (vara, datorita temperaturii ridicate frecventa de colectare a
deseurilor va fi mai mare).
Transport (inclusiv transfer) In viitor activitatea de transport a deseurilor se
va intensifica si se va desfasura :
de la surse la statii de pretratare;
de la punctele de colectare selectiva la statii de procesare si sortare;
de la statii de sortare si reprocesare la instalatiile de reciclare finala;
de la surse la depozite sau statii de incinerare regionale.
Instrumente Masurile necesare pentru optimizarea conditiilor de transport a
deseurilor:
selectarea locatiilor pentru statiile de sortare, procesare si pretratare in centrul
zonelor de generare a deseurilor;
amplasarea statiilor de procesare a deseurilor (statii de tratare mecano-biologica) cat
mai aproape de depozitele finale;
utilizarea pentru colectarea deseurilor a unor vehicule de colectare cu emisii reduse de
noxe (zgomot si gaze de esapament);
adaptarea autovehiculelor de colectare si transport in functie de conditiile de drum,
structura localitatilor si structura arhitecturala a diferitelor cladiri;
optimizarea distantelor de transport pentru utilizarea la maxim a capacitatii
autovehiculelor de transport;
minimizarea distantelor de transport prin utilizarea statiilor de transfer;
daca distantele de transport lungi nu pot fi evitate este indicat sa se utilizeze principiul
proximitatii care va reduce la maxim posibil distantele de transport.
Reciclare si valorificare Deseuri de ambalaje. Pentru a atinge tintele stabilite
pentru gestionarea deseurilor de ambalaje trebuie luat in considerare intregul circuit :
colectarea selectiva, sortarea si procesarea si reciclarea finala. In ceea ce priveste
colectarea selectiva trebuie luate in considerare aceleasi obiective ca si pentru colectarea
generala a deseurilor.
ambalajele din plastic, metale si materiale compozite trebuie colectate in amestec intr-
un singur container sau in saci de plastic speciali;
 ambalajele din sticla colectate trebuie sortate pentru a se asigura ca sticla sortata dupa
culoare este lipsita de impuritati precum aluminiu, plumb si silicati (pietre, portelan si
ceramica);
hartia si cartonul trebuie sortate pentru a elimina impuritatile si pentru a atinge calitatea
necesara industriei de hartie si carton
Indiferent de sistemul de colectare a deseurilor de ambalaje este necesara
crearea sau dezvoltarea unor instalatii de sortare si procesare a acestora in vederea
reciclarii, instalatii care intr-o prima etapa pot fi cu sortare manuala si ulterior cu sortare
mecanica si
Avand in vedere experienta internationala, Romania este constienta ca pentru a
utiliza in mod eficient compostarea este necesara o colectare selectiva a deseurilor
biodegradabile din deseuri. Trebuie evitata compostarea deseurilor municipale colectate
in amestec, deoarece deseurile municipale amestecate au un continut ridicat de metale
grele cum ar fi: Cd, Pb, Cu, Zn si Hg. Datorita conditiilor referitoare la concentratia de
metalele grele admisa in compost se recomanda a se evita colectarea materialelor
biodegradabile din mediile urbane dense. Experienta internationala a demonstrat ca din
aceste medii nu este posibila colectarea selectiva a unor materii biodegradabile de
calitate.

separarea stricta a deseurilor din constructii fata de cele din demolari;

imbunatatirea continua a schemelor de procesare si reciclare;
pastrarea separata pe cat posibil, a materialelor diferite cum ar fi metalele, plasticul,
daca capacitatea de constructie si spatiul disponibil va permite;

Colectarea separata a deseurilor de echipamente electrice si electronice de

catre municipalitate. Reciclarea si recuperarea va fi realizata de catre industria
responsabila.
Anvelope uzate Anvelopele uzate nu trebuie eliminate prin depozitare
controlata, nici in forma originala nici maruntite. Anvelopele uzate nu trebuie incinerate
in instalatii de incinerare a deseurilor menajere. Pe baza Directivei Cadru a Deseurilor
anvelopele uzate trebuie reciclate sau valorificate termoenergetic cat mai mult posibil.
Tratarea mecano-biologica Pentru a atinge tintele din Directiva 99/31/EC
privind depozitarea deseurilor, continutul de materie organica trebuie minimizat dupa
cum urmeaza:
reducerea cantitatii de biodegradabile de 25% pana in 31 dec. 2010;
 reducerea cantitatii de biodegradabile de 50% pana in 31 dec. 2013;

reducerea cantitatii de biodegradabile de 65% pana la 31 dec. 2016

Aceste obiective pot fi realizate in unele regiuni prin colectarea selectiva si
compostarea materiei biodegradabile. In zonele urbane dense aceste obiective se pot
atinge si prin incinerarea deseurilor menajere.

CONCLUZII
Elaborarea, promovarea i implementarea acestui proiect pentru deeurile dun judeul
Bistria-Nsud, este o necesitate datorit:
- strii sistemului actual de salubrizare;
Implementarea proiectului amelioreaz impactul sistemului de gestionare a deeurilor asupra
mediului, prin:
- nchiderea definitiv i/sau ecologizarea celor 4 depozite urbane i 100 depozite rurale
neconforme;
- construirea unui depozit conform regional, cu toate dotrile i instalaiile aferente pentru
protecia factorilor de mediu (aer, ap, sol, vegetaie etc.);
- tratarea deeurilor nainte de depozitare prin compostarea deeului n amestec i a nmolului de
epurare;
- reducerea fraciei biodegradabile depozitate prin compostarea deeului verde n staia de
compost i a deeului de buctrie la locul de generare n zona cu case din mediul urban i rural;
- optimizarea transportului de deeuri i reducerea astfel a poluailor n aer; - colectarea selectiv
a ambalajelor i deeurilor de ambalaj i sortarea lor n Staia de sortare, astfel nct s se asigure
reciclarea unei cantiti ct mai mari .etc
Sistemul de monitorizare al activitii va permite gestionarea eficient a sistemului
i plata n conformitate cu principiul poluatorul pltete. Componenta de informare i
contientizare public va contribui la educarea cetenilor i creterea eficientei sistemului.

BIBLIOGRAFIE
1. Studiu de fezabilitate revizuit 2011 - Managementul integrat al deeurilor solide n
judeul Bistria-Nsud
2. HG 349/2005 privind depozitarea deeurilor, Normativul tehnic privind depozitarea
deeurilor
3. United States Environmental Protection Agency
 4. Barker, C. (1994a) Landfill gas control and restoration Wastes Management 84 (2), 37-
38 Google Scholar
5. Dobson, M.C. & Moffat, A.J. (1993) The Potential for Woodland Establishment on
Landfill Sites Report for DOE. London, UK: HMSO. Google Scholar
6. http://www.advanceddisposal.com

Tema pentru sptmna 1: Legislaie implementat la nivel naional i n UE privind

monitorizarea i gestionarea depozitelor de deeuri (se prezint sub form de tabel).

Tema pentru sptmna 2: Metode de gestiune i monitorizare a deeurilor, aplicabile

depozitelor de deeuri (n funcie de tipul de deeuri pe care acestea le conin).

Tema pentru sptmna 3: parametrii specifici care trebuie monitorizai n timpul

funcionrii, pe perioada dezafectrii i pe perioada post-nchidere a depozitelor de
deeuri, cu specificarea duratei i a frecveei de monitorizare.

Temele se vor prezenta individual n fiecare sptmn. Dac studentul din motive
obiective nu se poate prezenta la curs/seminar, aceste teme se pot trimite i pe adresa e-mail mai
sus menionat ca document word .