Managementul deseurilor

Studiu de caz Municipiul Bucuresti

 1.Constientizarea efectelor deseurilor

In present, si la nivelul tarii noastre s-a ajuns la constientizarea

pericolului pe care il reprezinta deseurilor, atat ca urmare a necesitatii
aplicarii directivelor UE in domeniul protectiei mediului cat si ca urmare a
constientizarii atat din partea cetatenilor cat si a autoritatilor a pericolului pe
care il reprezinta deseurile pentru sanatatea noastra cat si pentru imaginea
tarii noastre .
Aceasta preocupare pentru imagine si sanatate dar si pentru
economisirea si protectia mediului se traduce in prezent printr-o noua stiinta
Managementul deseurilor. Sesizarea pericolului pe care îl reprezintă
acumularea deşeurilor, a declanşat în România acţiunea de cunoaştere,
urmărire şi dorinţa de îmbunătăţire treptată a circuitului deşeurilor, de la
apariţia lor, la sursa, şi până la eliminarea lor finală.
La momentul actual, în practica eliminării deşeurilor se parcurge însa o
perioadă dificilă prin creşterea continuă a cantităţii de deşeuri şi lipsa
mijloacelor tehnice (instalatii, utilaje adecvate) pentru colectare, prelucrare,
reciclare si valorificare. Constientizarea acestei situatii obliga la eforturi
pentru unirea posibilitătilor interne cu sprijinul extern – material sau
financiar – în scopul crearii bazelor unui sistem de gestiune care, în timp, sa
conducă la „ecologizarea”, din punct de vedere al deseurilor, a tuturor
activitătilor.
In gestiunea deseurilor este necesara atingerea mai multor obiective,
printre care se numără:
• cunoaşterea cantităţii şi calităţii deşeurilor produse în România, a
producătorilor şi a proceselor din care acestea rezultă, a traseului şi a
destinaţiei finale a acestora;
• reducerea cantităţii de deşeuri la producător, prin intervenţii în tehnologie
sau prin valorificarea acestora printr-o veriga intermediară inclusă între
producătorul şi gospodarul de deşeuri;
• stabilirea, pentru deşeurile a căror apariţie nu se poate evita sau care nu se
pot recicla, a unor modalităţi de eliminare sau reintegrare în mediu, cât mai
puţin dăunătoare acestuia.
Pentru punerea în practică a strategiei, este necesară specializarea în
domeniul prelucrării deşeurilor a unor colective de cercetare, proiectare,
executie, în vederea adaptării pentru România a unor soluţii moderne,
cunoscute pe plan mondial.
In acelasi timp este esentiala asigurarea suportului financiar, care să susţină
managementul deşeurilor, precum şi cadrul organizatoric. Pentru realizarea
acestui deziderat se propune cointeresarea în activităţile de reciclare a
deşeurilor, atât a agenţilor economici, cât şi a cetăteanului, prin instituirea
unui sistem de plati si reducere de taxe în raport cu acţiunile ce conduc la
reducerea cantităţii de deseuri.
Implicarea si constientizarea din partea cetatenilor in colectare deseurilor
consider ca este punctul forte al acestui program , sprijinul cetatenilor este
cel care va da substanta proiectelor instituite de autoritati in toate domeniile
nu numai in ceeea ce priveste gestiunea deseurilor.
Se impune o grijă deosebita care trebuie acordata educatiei civile si
ecologice a cetatenilor. In acest scop, dar si în unele actiuni practice, se
poate folosi sprijinul organizatiilor neguvernamentale cu profil ecologic.
Producerea de deseuri este rezultatul activităţilor economice si
gospodaresti. Cantitatea si calitatea deseurilor urbane depinde de standardul
de viata si de modul de consum al populatiei, iar deseurile industriale – atat
cele periculoase, cat si cele nepericuloase – depind de tehnologiile folosite
pentru prelucrarea materiilor prime în cadrul proceselor de fabricatie.
Consider ca organizarea gestiunii deseurilor este responsabilitatea celor
care le-au generat. Producatorii de deseuri industriale isi folosesc facilitătile
proprii de colectare/transport, eliminare sau contracteaza serviciile
respective cu firme specializate şi autorizate conform legii.
În prezent la noi in tara , numarul firmelor specializate în oferirea de
servicii de gestiune a deşeurilor industriale este mic, iar activitatea acestora
este limitata, atat ca domeniu, cat si ca cifra de afaceri. De aceea,
producătorii de deşeuri industriale contracteaza gestionarea acestora mai ales
cu firmele de salubrizare urbana.
Majoritatea deseurilor de productie se elimină fie pe depozitele
industriale ale producstorilor, fie pe depozitele reintroduse in circuitul
economic in cadrul aceluiasi proces tehnologic ori utilizate ca materii prime
secundare sau combustibile în alte procese tehnologice ale aceleiaşi
întreprinderi (acţiuni de minimizare). Anumite tipuri de deşeuri sunt vândute
ca materii prime secundare altor întreprinderi, care fie le reciclează direct,
fie le pregătesc în vederea reciclării (agenţi economici tip REMAT).
 2.Operatori

In prezent la nivelul tarii noastre , exista peste 400 societăţi autorizate

în baza Ordonantei de Urgenţa a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea
deseurilor industriale reciclabile, aprobata prin Legea nr. 426/2001,
referitoare la valorificarea deseurilor industriale reciclabile.
Acestea desfasoara activitati de colectare, sortare, prelucrare în
vederea transformarii în materii prime secundare a urmatoarelor grupe: de
deşeuri industriale, deşeuri metalice feroase, deşeuri metalice neferoase,
deşeuri de hârtie/carton şi plastic.
Legislatia in vigoare prevede ca organizarea gestiunii deseurilor urbane
este obligatia Consiliilor Locale care isi indeplinesc aceasta sarcina fie
direct, fie indirect, prin delegarea anumitor responsabilităţi. Gestiunea
directa se realizeaza prin intermediul unor compartimente ale Consiliilor
Locale, organizate ca servicii publice si autorizate conform legii.
Delegarea gestiunii se face prin licitatie publica si pe baza unui contract
de concesionare incheiat cu societati comerciale atestate, care au fost alese
prin licitatie. Activitatea de salubrizare a unei localităţi poate fi concesionată
unei singure firme prestatoare de servicii sau mai multora, prin divizarea
teritoriului sau concesionarea separată a diferitelor tipuri de servicii (de
exemplu: salubrizare menajeră, curăţenie stradală, operarea rampelor de
depozitare etc.).
Consiliile Locale sau Judetene pot delega, integral sau partial, doar
activitătile de operare/administrare a activitatilor de salubritate, colectarea
taxelor de la beneficiarii de servicii sau pregatirea si realizarea investitiilor.
Ele isi păstrează prerogativele de adoptare a strategiilor de dezvoltare a
serviciilor si cele de supraveghere/control referitor la:
� calitatea serviciilor prestate;
� administrarea/dezvoltarea sistemelor de infrastructura incredintate
pe baza contractului de concesionare;
� modul de stabilire a tarifelor pentru serviciile prestate.
Exista o serie intreaga de avantaje ce decurg din utilizare sistemul de
delegare/concesionare a serviciilor de salubritate printre care:
� calitatea mai buna a serviciilor, datorita mediului concurential în
care se efectueaza;
� eficienta si flexibilitatea mai mare;
� efort redus din partea autoritatilor locale, ale caror atributii se
restrang la elaborarea politicilor de dezvoltare, controlul
respectarii contractelor de concesionare si organizarea periodica
de licitatii.
In finalizarea contractelor, un criteriu important il reprezintă cantitatea si
structura deseurilor, în functie de care se dimensioneaza si se structureaza
baza tehnicii materiale pentru gestionarea deseurilor. Cantitatea totala de
deseuri generata reflecta eficienta folosirii resurselor naturale, respectiv
raportul dintre productia si consumul de bunuri. Eficienta folosirii resurselor
naturale rezulta din raportarea cantitatilor de deseuri de productie, care
depind în principal de activitătile industriale, la deseurile urbane, care in
general urmeaza nivelul consumului populatiei.

3.Clasificarea deseurilor

Grupe de deseuri Subgrupe Tipuri de deseuri

Deseuri care pot fi tratate
biologic
Deseuri care pot fi tratate
Deseuri menajere
Alte deseuri care pot fi
tratate biologic
Deseuri massive
Deseuri de constructii
Alte deseuri care pot fi
tratate termic , cu continut
energetic
Deseuri menajere
-deseuri comerciale
-deseuri de piata
-namol de epurare
-deseuri de salubrizare a
strazilor
-deseuri din tratarea apelor
-deseuri alimentare
-deseuri din cresterea si
sacrificarea animalelor
-deseuri spitalicesti
Deseuri masive
Deseuri de constructii
-deseuri de lemn
-deseuri de sortare
-deseuri de material plastic
-deseuri de celuloza
-deseuri de textile
-deseuri de uleiuri minerale
-deseuri de piele si blana
-alte deseuri

Deseuri care trebuie -deseuri care trebuie

 eliminate din sortarea eliminate din sortarea
deseurilor de constructii deseurilor de constructi
Alte deseuri inerte deseuri de origine minerala
-deseuri cu continut metalic
Oxizi, hidroxizi, saruri
Zgura, cenusa, pulberi
Deseuri de asbest
Deseuri de ciment cu asbest
Excavatii de pamant
Moloz de constructii

4.Evolutia structurii deseurilor

In vederea evidentierii structurii deseurilor am luat in calcul evolutia pe

mai multi ani , tabelul urmator reflecta evolutia structurii deseurilor pe anii
1997-2002.

Categoria de 1997 1998 1999 2000 2001 2002

deşeuri

Total deseuri 353,11 114,0 217,8 83,1 77,0 55,15

generate, din
care:

- deseuri de 346,27 107,3 211,9 77,7 70,3 47,0

productie (mil.
tone)

- deseuri urbane 6,84 6,69 5,9 5,4 6,73 8,15

(mil. tone)

Total deseuri 51,6 17,0 36,9 15,4 11,4 6,8

generate/deseuri
urbane

Deseuri de 50,6 16,0 35,9 14,4 10,45 5,8

productie/deseuri
urbane
 În funciie de durata pentru care se negociază contractul, vor fi furnizate
informatii privitoare la prognoza, volumul si structura deseurilor necesare
fundamentsrii investitiilor în infrastructura de gestionare a deseurilor.

5.Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE

Tara Deseuri de Deseuri urbane Deseuri de

producţie productie/
deseuri urbane

Bulgaria 219 3.2 68.4

Cehia 39.6 4.6 8.6

Estonia 13.2 0.56 23.6

Ungaria 73.9 5 14.8

Lituania 7.1 1.5 4.8

Polonia 133.1 12.3 10.8

România 77.7 6.2 15.4

Slovenia 1.4 1.2 1.2

Din analiza datelor furnizate de acest table reiese ca in comparaţie cu

alte tări România ocupă o poziţie de mijloc din punct de vedere al raportului
deseuri de productie/deseuri de consum. O pozitie mai buna ocupa
Slovenia,Cehia,Lituania, Polonia şi Ungaria, în timp ce Estonia si Bulgaria
au o pozitie mai putin buna decat a României
 Comparatia cu tarile membre UE indica faptul ca, în România,
asemenea tarilor Central si Est Europene, raportul productie/consum este de
cateva ori mai mare decât în tarile UE.
Este de mentionat ca, în tarile cu „economie post-industriala”, asa cum sunt
tarile membre ale Uniunii Europene, raportul productie/consum este foarte
scazut (0.95-3.5). Aceasta se datoreaza atat faptului ca aceste tari folosesc
tehnologii de productie „curate” -inclusiv reciclarea internă-, cat si diferentei
în structura industriei. Majoritatea ramurilor industriei grele din tarile
Europei de Vest au fost închise în ultimele decenii, iar importul de materii
prime si energie practicat de aceste tari evita generarea unor mari cantitati de
deseuri.

6.Managementul deseurilor de ambalaje

În Romania in conformitate cu angajamentele asumate în Documentul

de Poziţie CONF-RO 37/01, aprobată prin HG nr. 349/2002, privind
gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, prin care au fost
preluate în legislatia română prevederile Directivei 94/62/EC, privind
ambalajele şi deseurile de ambalaje, ale Deciziei 97/138/EC, privind
sistemul de raportare şi Deciziei 97/129/EC, privind sistemul de identificare
a materialelor pentru ambalaje.
A fost aprobat Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr.
1190/2002, privind procedura de raportare a datelor privind ambalajele si
deseurile de ambalaje (M. Of. nr. 2/07.01.2003). Conform prevederilor
acestui OM, sunt raportate anual date privind ambalajele şi deseurile de
ambalaje de catre:
• producatorii si importatorii de ambalaje, producatorii si
importatorii de produse ambalate – date privind ambalajele;
• unitatile specializate care preiau direct de la generatori deseurile
de ambalaje în vederea valorificării si Consiliile Locale – date privind
deseurile ambalate.
HG nr. 349/2002 şi Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.
1190/2002 transpun în legislatia romana 98% din prevederile Directivei
94/62/EC. Cele 2% ramase pana la transpunerea totala a Directivei în
legislatia nationala sunt reprezentate de preluarea definitiei acordului
voluntar, care va fi realizata prin amendarea HG nr. 349/2002, în semestrul I
2004.
 Agentii economici care introduc pe piată ambalaje si produse
ambalate, consiliile locale, precum si unitstile specializate, care preiau direct
de la generatori deseurile de ambalaje în vederea valorificarii, au raportat,
date privind cantitatile de ambalaje si deseuri de ambalaje gestionate în anul
2006, în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Apelor si
Protectiei Mediului nr. 1190/2002. De asemenea, a fost realizata o baza de
date atat la nivelul autoritatii judetene de protectie a mediului, cat si la nivel
national (MAPAM) pentru centralizarea datelor raportate.

Cantitatea de ambalaje introduse pe piata în anul 2002

Hartie si Plastic Sticla Metal Lemn Total

carton
Sursa- 196 192 41 32 87 548
raport
MAPM

Sursa- 227 405 189 54 - 875

compoziţia
deseurilor

Cantităţi 225 225 200 100 100 850

estimate

Deseuri de ambalaje generate

 Hartie Plastic Sticla Metal Lemn Total
si
carton
Cantităţi de 225 225 200 100 100 850
ambalaje
introduse pe
piaţă [kt]

Marja de 35 35 10 10 10 25
eroare (%)

Deseuri de 346 346 222 111 111 1137

ambalaje
generate

Deseurile de ambalaje provin în proportie de circa 70% de la

populatie, regasindu-se în deseurile menajere si 30% de la agentii
economici.

7.Prognozarea , prelucrarea , depozitarea si valorificarea

deseurilor de ambalaje

Planul evolutiei ratelor de reciclare si al valorificarii

deseurilor de ambalaje

Anul 2003 2006 2007 2010 2012 2013

Rata de 21 24 25 36 44 44
reciclare
(%)

Rata de 21 25 27 38 48 54
valorificare
(%)

Colectarea deseurilor
 Reusita colectarii selective a deseurilor are la baza, în primul rand,
modul de comportare al fiecarui cetatean. Eficienta investitiilor realizate
depinde de sensibilizarea întregii populatii, referitor la necesitatea colectarii
selective.
În cazul României, colectarea deseurilor nu este înca generalizata. În
prezent, pentru mediul urban dens (mai mare de 50000 de locuitori),
coeficientul de colectare a deseurilor se consideră 100%. Pentru mediul
urban (mai mare de 3000 de locuitori), coeficientul de colectare este de 90%,
acesta estimându-se ca va ramane constant pana în 2007, dupa care resterea
va fi de 2%/an până în anul 2012, când se va ajunge la colectare de 100%.
Pentru mediul rural, coeficientul de colectare este de circa 10%, estimându-
se o crestere de 1%/an până în 2007 şi de 7-8% până în 2012, după care
10%/an până în 2017, data la care se va considera că procesul de realizare a
colectării deseurilor va ajunge la 100%.
Se intenţioneaza ca implementarea unui sistem de colectare selectiva
sa înceapa din anul 2008, deseurile de ambalaje fiind colectate separat si
tratate în statii de sortare.
Sistemul de colectare selectiva, adaptat la diferite zone, va cuprinde:
• o colectare specializata a deseurilor de ambalaje, în cea mai mare parte prin
depunerea voluntară a ambalajelor menajere, cu separarea celor din sticlă
(din motive tehnice, sticla va fi colectată exclusiv prin aport
voluntar);
• o colectare specializata a deseurilor biodegradabile, cu exceptia celor din
mediul rural;
• o colectare clasica (reziduuri menajere).
Implementarea sistemului de colectare selectiva se va realiza după cum
urmează:
• mediu urban dens – în anul 2008, coeficientul de colectare selectiva va fi
de circa 7%, creşterea urmând a fi de 7%/an pana în anul 2012, de 9%/an în
perioada 2012-2017 şi de 2%/an în perioada 2017-2022, cand se va atinge un
coeficient de colectare selectiva de 90%;
• mediul urban – în anul 2008, coeficientul de colectare selectiva va fi de
8%, creşterea urmând a fi de 8%/an până în anul 2012 şi de 10%/an în
perioada 2012-2017 când se atinge un coeficient de 90%, care va rămâne
constant până în anul 2022.
• mediul rural – în anul 2008, coeficientul de colectare selectivă va
fi 6%, creşterea urmând a fi de 6%/an până în anul 2012 şi de 12%/an în
perioada 2012-2017, când se atinge un coeficient de 90%, care va rămâne
constant până în anul 2022.
Implementarea colectării selective se va realiza în mai multe cazuri,
concomitent cu introducerea sau modernizarea serviciului de colectare, deci,
informarea si constientizarea cetatenilor asupra acestui proces este esential.
Pentru implementarea selectării colective se va adopta o abordare etapizata,
pe trei perioade:
• 2003-2006: experimentare (proiecte pilot), conştientizare populaţie ;
• 2007-2017: extinderea colectării selective la nivel naţional;
• 2017-2022: implementarea colectării selective în zone mai dificile
(locuinţe colective, mediu rural dispersat, zone montane)

Depozitarea deşeurilor
În conformitate cu angajamentul asumat în documentul de pozitie
CONF-RO 37/01, România a transpus Directiva 1999/31/CE prin HG nr.
162/2002, privind depozitarea deseurilor. Prevederile Directivei 99/31/CE
nu se aplica deseurilor miniere. Directiva privind gestiunea deseurilor
rezultate din industria extractivă va fi transpusă în România, după aprobarea
si publicarea actului comunitar.
Nivelul de transpunere a Directivei 99/31/CE este de 98%, urmând ca,
la revizuirea actului normativ naţional, prevăzută pentru trimestrul III 2004,
transpunerea sa fie realizată în totalitate.
Reglementarea activitătii de depozitare are drept scop prevenirea sau
reducerea pe cât posibil a efectelor negative asupra mediului, în special
poluarea apelor de suprafaţă, subterane, a solului, aerului, inclusiv a
efectului de seră, precum şi a oricărui risc pentru sănătatea populaţiei, pe
întreaga durată de viaţă a depozitului, cât şi după expirarea acestuia.
În funcţie de natura deşeurilor depozitate, depozitele se clasifică în:
• depozite pentru deseuri periculoase;
• depozite pentru deseuri nepericuloase;
• depozite pentru deseuri inerte.

8.Previzionarea costurilor economice pentru depozitare

In urma evaluării necesarului de capacităti de depozitare care a fost

realizat, se estimează că România va construi, până în 2020, un număr
decirca 50 de depozite de deşeuri nepericuloase, conforme cu
cerinţeleDirectivei, acţiune urmată de închiderea celor neconforme din
zonarespectivă.
Costurile de investiţie estimate pentru realizarea acestora până în
anul 2020 sunt de 1.082 milioane Euro, iar cele de operare vor fi de1.677
milioane Euro.
Din scenariul realizat până în anul 2020 inclusiv, costurile de
închidere/reabilitare pentru depozitele de deşeuri menajere se ridică la
199 milioane Euro.
În România nu există până în prezent depozite de deşeuri periculoase,
aşa cum sunt definite în Directiva 1999/31/CE.
Costurile de investiţie estimate până în anul 2020, pentru extindere
capacităţii de depozitare sau realizarea unor capacităţi noi pentru deşeurile
industriale banale (asimilabile celor menajere) sunt de 1.169 milioane Euro,
iar cele de operare vor fi 1.559 milioane Euro.
Costurile totale de investiţie, operare şi reabilitare se vor ridica la
6.307 milioane Euro, până în anul 2020. Dacă la aceasta sumă se adaugă
costurile de investiţie şi operare pentru operaţiile de colectare selectivă a
fracţiei biodegradabile, costurile de realizare a stadiilor de transfer arondate
la un depozit şi de realizare a
platformelor de compostare, pentru implementarea totală a directivei
rezultă un necesar de 8.916 milioane Euro.
Costurile de implementare pentru realizarea cerinţelor directivei privind
depozitarea deşeurilor reprezintă mai mult de 50% din totalul costurilor de
investiţie şi operare pentru sectorul „Managementul deşeurilor”.
Costul implementării Directivei se va resimţi la nivelul locuitorilor
printr-o creştere până în 2020 de cca. 3 ori a taxei de depozitare (de la 8
Euro în prezent la cca. 25 Euro/locuitor/an)

9. Studiu de caz

La nivelul municipiului Bucuresti de salubrizarea si managemntul

deseurilor se ocupa REBU. REBUeste unul dintre cei mai importanţi
prestatori de servicii de salubritate din ţară, cu un capital social la data
înfiinţării de peste 7 mil. USD si cu o cifră anuala de afaceri de peste 30 mil.
EURO. Compania a fost infiinţata în anul 1997 prin transformarea vechii
Regii de Salubritate Urbana Bucuresti avand ca actionari Consiliul General
al Municipiului Bucuresti şi firma germana RWE – Entsorgung AG.

REBUface parte din Grupul de firme RER Romania SRL, care

prestează servicii de salubrizare în cele mai importante oraşe ale ţării :
Bucureşti, Timişoara, Buzău, Oradea, Galaţi, Brăila, Tulcea, Deva. Având
1.600 de angajaţi şi un parc auto de peste 300 de utilaje moderne, REBU SA
este cea mai importanta companie de salubritate din Bucureşti, în portofoliul
său de clienţi numărându-se firme de prestigiu şi instituţii publice cu sediul
in Capitala. Compania isi desfasoara activitatea în baza Contractului de
prestări servicii publice de salubrizare încheiat cu Consiliul General al
Municipiului Bucureşti în data de 18.08.1997, completat şi modificat prin
Acte adiţionale.

REBUeste certificat pentru activitatea desfasurata conform standardelor

SR EN ISO 9001:2000 – sisteme de management ale calităţii din anul 2002.
Eforturile sale de imbunatatire continua a activitatii companiei au dus la
certificarea conform standardelor ISO 14001:1996 pentru Sistemul de
Management de Mediu in anul 2002 si OHSAS 18001:1999 pentru
Sistemul de Management al Securităţii şi Sănătăţii în Muncă, in anul
2004 . Astfel, fost prima societate de salubritate din ţară care a reuşit să
implementeze un sistem Integrat de Management acreditat de TÜV
Rheinland Germania. In iunie 2004, REBU obtine, pentru o perioadă de 5
ani, Licenţa clasa I pentru serviciul public de salubrizare a localităţilor,
din partea Autoritatii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de
Gospodărie Comunală

REBU asigura curatenia stradala in sectoarele 1 si 4 ale Capitalei. Pentru

cresterea gradului de confort citadin, REBU a amplasat in cele doua sectoare
peste 300 de eurocontainere de 1,1 mc si a montat peste 8.000 de recipiente
mici de precolectare. Serviciile publice pe care le ofera Primariilor Capitalei
sunt grupate in doua categorii:

Servicii de curatenie cai publice :

 Maturare manuala si mecanica carosabil si trotuar;

 Stropire carosabil, indepartarea surplusului de pamant de la rigola;
 Spalare carosabil;
 Amplasare pe domeniul public si golire cosuri si containere;
  Salubrizare depozite necontrolate;
 Imprejmuire terenuri virane;
 Amenajare si intretinere spatii verzi si parcuri;

Servicii specifice sezonului de iarna:

• deszapezirea si combaterea efectelor poleiului prin imprastierea

materialelor antiderapante sau a solutiilor ecologice
• deszapezirea refugiilor RATB si a gurilor de canalizare, curatare si
transport zapada de pe caile publice si mentinerea in functiune a
acestora pe timp de polei sau inghet

In vederea sprijinirii si evidentierii managementului performant care se

aplica la nivelul acestei societati de salubirizare mentionez urmatoarele
proiecte desfasurate si care au inregistrat un impact pozitiv la nivelul
cetatenilor.
In colaborare cu Primaria Sectorului 4, cu sprijinul Inspectoratului
Scolar de Sector si a unitatilor scolare implicate deruleaza programul
educativ "Verde Curat" . Programul are ca scop educarea tinerilor privind
colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi beneficiile acestui
sistem de colectare. In fiecare semestru scolar se intreprind actiuni ca au ca
scop antrenarea copiilor in jocuri educative care sa ii faca tot mai constienti
de importanta colectarii selective
Ca obiective specifice ale programului mentionez :
-crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă,
-scăderea cantităţii de deşeuri depuse în rampă,
-educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale
reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare.
Atingerea obiectivelor acestui proiect prevede urmatoarele unor etape:

• Identificarea unităţilor de învăţământ care urmează să fie introduse în

acest program de educare
• Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de învăţământ
participantă la programul iniţiat de REBU
• Dotarea unităţilor de învăţământ cu recipienţi corespunzători
colectării selective
 • Elaborarea de teme si concursuri având ca obiectiv colectarea si
reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie
• Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv
• Stimularea unităţilor de învăţământ in colectarea selectiva

Impreuna cu Primaria Secorului 1, cu sprijinul Inspectoratului

Scolar de Sector, dar si cu cel al unitatilor scolare implicate deruleaza
programul educativ "Si eu ocrotesc natura". Se urmareste educarea
tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile şi
beneficiile acestui sistem de colectare.

Ca obiective specifice ale programului mentionez:

• crearea şi monitorizarea unui sistem eficient de colectare selectivă,

• scăderea cantităţii de deşeuri depuse în rampa
• educarea tinerilor privind colectarea selectivă a deşeurilor industriale
reciclabile şi beneficiile acestui sistem de colectare.
Atingerea obiectivelor acestui program vizeaza urmarirea
indeaproape a unor etape:

 Nominalizarea unităţilor de învăţământ care urmează să fie introduse

în acest program de educare
 Stabilirea persoanelor de contact din fiecare unitate de învăţământ
participantă la programul iniţiat de REBU
 Stabilirea necesarului de mijloace de transport pentru preluarea
deşeurilor colectate selectiv de la unităţile de învăţământ .
 Dotarea unităţilor de învăţământ cu recipienţi corespunzători
colectării selective
 Elaborarea de teme si concursuri având ca tema colectarea si
reutilizarea deşeurilor reciclabile in economie
 Analize şi evaluări privind cantităţile de deşeuri colectate selectiv
 Stimularea unităţilor de învăţământ.

REBU deruleaza impreuna cu Primariilor Sectoarelor 1 si 4

programul ”Sa colectam selectiv in gospodarie” prin care se doreste
implementarea unui sistem de colectare selectiva pentru populatie
Acest program are ca obiective specifice crearea şi monitorizarea unui
sistem eficient de colectare selectiva, scăderea cantităţii de deşeuri depuse în
rampă.
 Organizeaza pentru al treilea an consecutiv concursul „Impreuna
pentru natura”
“Impreuna pentru natura” isi propune sa educe copiii in spiritul
protejarii naturii si sa le arate importanta cunoasterii reglementarilor legate
de protectia mediului. Programul urmareste de asemenea sa atraga atentia
publicului larg asupra acestor aspecte, ajutand la transformarea grijii pentru
mediu dintr-o corvoada – intr-o obisnuinta.
„Impreuna pentru natura” este organizat de Asociatia Ecosophia, sub
inaltul patronaj al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, in
colaborare cu Televiziunea Romana si Regia Nationala a Padurilor, cu
sprijinul Muzeului de Istorie Naturala „Grigore Antipa” si al Gradinii
Zoologice Bucuresti si are ca sponsor principal REBU SA.
Anexe
Cuprins:

1.Constientizarea efectelor deseurilor

2.Operatori
3.Clasificarea tipurilor de deseuri
4.Evolutia structurii deseurilor
5.Structura deseurilor la nivelul tarilor membre UE
6. Managementul deseurilor de ambalaje
7. Prognozarea , prelucararea , depozitarea si
valorificarea deseurilor de ambalaje
8. Previzionarea costurilor economice pentru depozitare
9. Studiu de caz
Anexe
Bibliografie
Bibliografie:
Vladimir Rojanschi, Florina Bran , Florian Grigore –“Elemente
de economia si managementul mediului “, Editura Economica ,
Bucuresti 2004
*** OUG 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale
reciclabile
***Lg. 426/2000 privind valorificarea deseurilor industriale
reciclabile
***HG 349/2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor
de ambalaje
***OMAPM 1190/2002 privind procedura de raportare a datelor
privind ambalajele si deseurile de ambalaje
*** HG. 162/2002 privind depozitarea deseurilor