Student: Draguceanu Andreea-Aurelia

Facultatea: Ingineria Sistemelor Biotehnice

Gupa: 744

Metode si tehnici de valorificare si

neutralizare a deseurilor periculoase

CUPRINS

1. Introducere
a.Ce sunt deseurile periculoase;
b.Ce efecte au asupra noastra?
c. Generatorii casnici de deeuri periculoase;
d. Agenii economici mici i mijlocii generatori de deeuri
periculoase;
2. Clasificarea deseurilor periculoase.
3. Managementul serviciilor de gospodrire comunal i al deeurilor:
a. arderea deeurilor cu sau fr folosirea energie termice
rezultate;
b. compostarea;
c. productia de biogaz pentru producerea caldurii.
4. Transportul deeurilor periculoase
5. Valorificarea deseurilor;
6. Concluzii.

1. Introducere
n nici o epoc din istorie omul nu a fost att de risipitor ca astzi. Concomitent cu explozia
tehnologic i creterea gradului de civilizaie, ne confruntm n acest secol cu o indiferen i neglijen
care se anun pgubitoare. Resursele naturale ale planetei sunt limitate i totui anual se arunc tone de
materiale: hrtie, metale, resturi vegetale i alimentare, plastic, sticl, textile, etc., care ar putea fi
recuperate i recirculate. Exist unele materiale care au fost din cele mai vechi timpuri reciclate, cum ar
fi : fierul vechi, sticla, metalele valoroase.
Oamenii sunt obisnuii s recicleze din cele mai vechi timpuri. n perioadele cnd resursele de
materii prime se diminuau, gropile de gunoi ale oraelor antice conineau mai puine de euri cu potenial
pentru reciclare (unelte, ceramica etc). n Europa, n erele preindustriale, deeurile din prelucrarea
bronzului i a altor metale preioase erau colectate i topite pentru refolosire continu, iar n unele zone
praful i cenua de la focurile de crbuni sau lemne erau refolosite pentru obinerea materialului de baz
n fabricarea crmizilor. Principalul motiv pentru practicarea reciclrii materialelor era avantajul
economic, nevoia de materii prime naturale devenind astfel mai mic.
Deeurile periculoase - deeurile rezultate din activiti medicale, care constituie un risc real
pentru sntatea uman i pentru mediu i care sunt generate n unitatea sanitar n cursul activitilor de
diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor i recuperare medical, inclusiv de cercetare
medical i producere, testare, depozitare i distribuie a medicamentelor i produselor biologice.
Deeurile anatomo-patologice i pri anatomice - deeurile care includ esuturile i organele,
prile anatomice rezultate din proceduri medicale.
animalele de laborator utilizate n activitatea de diagnostic, cercetare i experimentare.
Deeurile infecioase - deeurile lichide i solide care conin sau sunt contaminate cu snge ori
cu alte fluide biologice.
Deeurile chimice i farmaceutice - substanele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi
toxice, corosive ori inflamabile
medicamentele expirate i reziduurile de substane chimioterapice, care pot fi citotoxice,
genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene.
Deeurile neptoare-tietoare - deeurile care pot produce leziuni mecanice prin nepare sau
tiere ace, seringi.
Deeurile radioactive - deeurile solide, lichide i gazoase rezultate din activitile nucleare
medicale, de diagnostic i tratament, care conin materiale radioactive.

1.a. Ce sunt deseurile periculoase?

Detergentii cum ar fi clorul, innalbitorii, substantele folosite la deblocarea tevilor,
vopseaua, produsele pentru eradicarea gndacilor, bateriile portabile, medicamentele i alte produse
pe baza de substante chimice fac parte din categoria substantelor periculoase.
Unele dintre ele sunt toxice i ne pot otrvii, altele pot lua foc cu uurin sau distrug materialele
cu care intr n contact. Aruncate n natur acestea pot polua solul i pnza freatic.
Deocamdata, doar o parte dintre deseurile periculoase sunt colectate separat si reciclate.
Este vorba despre uleiul de motor, bateriile auto, bateriile telefoanelor mobile. Producatorii,
importatorii si firmele care comercializeaza ulei de motor si baterii auto, precum si retelele de telefonie
mobila (in cazul bateriilor telefoanelor mobile) asigura colectarea acestor tipuri de deseuri. Restul, cum
ar fi medicamentele, ierbicidele, pesticidele, vopselele, nu sunt deocamdata colectate separat. In
orasele care au facilitati de sortare, aceste deseuri sunt separate pe categorii, la groapa de gunoi.
Aceste deseuri trebuie duse la gropi de gunoi pentru deseuri periculoase, cum ar fi rampa de gunoi
infiintata pentru aceste deseuri, la Slobozia. Alte gropi de gunoi similare sunt in constructive in
momentul de fata.
1.b. Ce efecte au ele asupra noastra? Otravesc solul si panza freatica. Ne dauneaza si noua,
pentru ca se pot infiltra in apa de la fantana
sau de la robinet. Copiii pot intra in
contact cu deseurile periculoase aruncate la intamplare (sprayuri cu resturi de insecticide, medicamente
expirate).
Un litru de ulei de motor uzat, aruncat in natura, contamineaza un milion de litri de ap.
Metalele grele (cum ar fi plumbul), aflate in bateriile auto uzate, pot afecta sanatatea mentala a
copiilor. O baterie de telefon mobil de tip vechi poate polua 600 000 de litri de apa cu metale grele.
Produsele chimice corozive pot strica tevile de scurgere sau canalele colectoare
Viabilitatea instalaiilor alternative a crescut n ultimul timp datorit costului crescut al
incinerrii, dificultile de acceptare a populaiei i a emisiilor provenite de la incineratoare. Instalaiile
de tratare alternative cost mai puin i degaj mai puine emisii dect incinerarea. Este important s
recunoatem c, deseori, este necesar mai mult de o instalaie pentru gestionarea tuturor
componentelor din fluxul de deeuri (de exemplu incinerarea deeurilor patologice care nu pot fi
sterlizate termic). n plus, trebuie demostrat natura emisiilor i eficiena instalaiilor de tratare.
Deeurile asimilabile celor menajere provenite din spitale nu necesit tratamente speciale i se
includ n ciclul de eliminare a deeurilor municipale. Practicile alternative la arderea deeurilor n
incineratoare pot fi instalaiile necombustibile sprijinite pe urmtoarele metode de baz:
- Metode termice;
- Metode chimice;
- Metode pe baz de radiaii ionizante;
- Metode biologice.
Diversele metode utilizate n mod frecvent pentru tratarea deeurilor periculoase provenite din
activitile medicale au ca scop obinerea unui produs final prietenos mediului i sntii. Cea mai
rspndit metod de tratare a acestor tipuri de deeuri este incinerarea.

1.c. Generatorii casnici de deeuri periculoase

Toat viaa noastr generm deeuri periculoase, iar cantitatea lor a crescut odat cu dezvoltarea
civilizaiei. n ultimii ani, lumea tiintific a nceput s constate efectele negative ale substanelor care au
devenit deeuri i a fost abordat o politic de nlocuire a produselor i a elementelor care conin
substane periculoase cu unele noi, mai prietenoase cu mediul nconjurtor.
n funcie de cantitatea de deeuri generate, de locul generrii i de soluiile de eliminare, se pot
separa cteva grupe de deeuri periculoase pe care trebuie s le analizm n mod diferit:
-deeurile periculoase generate din activitatea casnic;
-deeurile periculoase generate de operatorii economici de mici dimensiuni;
-deeuri periculoase generate de operatorii economici de mari dimensiuni;
- deeuri periculoase generate n cantiti foarte mari n trecut
- situri contaminate.
Datorit faptului c foarte muli dintre noi nu cunosc care sunt deeurile periculoase generate de
fiecare n propria locuin, nu iau msuri adecvate pentru eliminarea lor corespunztoare. Pe lng
soluia cu care facei curenie n baia de acas, ambalajul acesteia, televizorul cu tub catodic, frigiderul
cu agent frigorific de tip Freon, lichidele folosite n autoturismul dumnevoastr, filtrul de ulei, soluiile
de splare pentru industrie, substanele chimice de laborator, a dori s mai adaug deeurile de
acumulatori, deeurile de becuri cu descrcare electric, deeurile de vopsea generate n activiti de
reparaii, iar lista mai poate continua.
Primul lucru pe care trebuie s-l facem este s nlocuim produsele amintite mai sus cu unele
ecologice, iar acolo unde nu este posibil, s fim foarte ateni cum eliminm aceste deeuri rezultate din
folosirea lor. Din aceste motive productorii au fost obligai s menioneze pe fiecare produs n parte
caracterul deeului n momentul n care produsul devine un deeu i codul acestuia, pentru a putea s-l
trimitem pe traseul de eliminare adecvat.
Din cauza faptului c deeurile periculoase generate n locuine sunt n cantiti mici, colectarea
separat i tratarea lor corespunztoare este foarte scump i de cele mai multe ori sunt amestecate cu
deeurile menajere i ajung s fie depozitate n gropile de deeuri menajere. Aici nu trebuie s acuzm
operatorii de salubritate pentru c n foarte multe situaii noi aruncm deeurile n cauz n coul de
5

gunoi menajer, fcnd imposibil sau foarte dificil de separat aceste deeuri n momentul n care sunt
preluate de ctre operatorul de salubritate.
Co-incinerarea este cea mai ieftin metod de eliminare a deeurilor periculoase i este foarte
folosit n fabricile de ciment, care n procesul tehnologic de fabricaie necesit temperaturi foarte mari
i consum cantiti importante de combustibili tradiionali. Dar i aceast tehnologie are o limitare la
procentul de clor coninut n deeurile pe care urmeaz s le elimine, iar aici apare problema produselor
din PVC. Aceste deeuri din PVC trebuie s fie eliminate doar prin ardere n incineratoare, care au
costuri mari de operare.
1.d. Agenii economici mici i mijlocii generatori de deeuri periculoase
O a dou categorie de deeuri periculoase sunt cele generate de ctre operatorii economici de
mici i medii dimensiuni. Fiecare operator economic genereaz toate cele trei categorii de deeuri:
menajere, reciclabile, periculoase.
Datorit faptului c sunt ageni economici, legislaia n vigoare oblig pe marea lor majoritate s
solicite o autorizaie de mediu pentru funcionare, document care este emis de ctre autoritatea de mediu
pe raza cruia i desfoar activitatea. n aceste autorizaii de mediu sunt descrise activitatea
desfurat i ntr-un capitol separat sunt descrise deeurile generate, cantitile generate i modul de
gestionare al acestora.
O prim problem care apare n acest moment este lipsa de cunoatere a legislaiei n vigoare a
multor ageni economici, dar necunoaterea legislaiei nu iart pe nimeni i poluarea mediului
nconjurtor este aceeai.
n ara noastr avem doar staii de transfer pentru deeuri menajere i staii de transfer pentru
deeuri periculoase. Toate aceste obiective sunt construite i gestionate de ctre societi comerciale cu
capital integral privat. Aa cum am mai spus, acest tip de societi comerciale au aprut cu greu n anul
2006, dup care am constatat o explozie a iniiativei private n acest domeniu.
Acest lucru nu este ru, att timp ct se are n vedere protecia mediului nconjurtor i
gestionarea deeurilor, pentru a reduce la minimum posibil o poluare accidental.
Societile comerciale care au ca obiect de activitate staie de transfer pentru deeuri periculoase au un
timp foarte scurt de autorizare i cerinele impuse pentru un agent economic sunt minime. Din acest
motiv au aprut multe astfel de societi comerciale, dar cele mai multe sunt concentrate n jurul marilor
orae.

2. Clasificarea deeurilor periculoase :

Din punct de vedere al naturii i locurilor de producere, deeurile se clasific astfel:

- deeuri menajere - deeuri provenite din sectorul casnic sau din sectoare asimilabile cu acesta
(inclusiv deeurile periculoase pe care le conin) i care pot fi preluate cu sistemele curente
de precolectare sau colectare din diferite caliti;
- deeurile stradale - deeuri specifice cilor de circulaie public, provenite din
activitatea cotidian a populaiei, de la spaiile verzi, animale, din depunerea de substane solide din
atmosfer;
- deeuri asimilabile cu deeurile menajere - deeuri provenite de la mica sau marea industrie,
din comer, din sectorul public sau administrativ;
6

- deeuri voluminoase - deeuri solide de diferite proveniene, care, datorit dimensiunilor sale,
nu pot fi preluate cu sistemele obinuite de precolectare sau colectare, ci necesit o tratare difereniat
fa de acestea; - deeuri din construcii - deeuri provenite din demolarea sau construirea de obiective
industriale sau civile;
- deeuri periculoase - deeuri toxice, inflamabile, explozive, infecioase, sau de alt natur,
care, introduse n mediu, pot duna plantelor, animalelor sau omului;
- deeuri agricole - deeuri provenite din unitile agricole i zootehnice (gunoi de grajd,
dejecii animaliere, deeuri animaliere de la abatoare i din industria crnii);
- deeuri industriale - deeuri provenite din desfurarea proceselor tehnologice;
- deeuri spitaliere - deeuri provenite din activitatea spitalelor, unitilor sanitare i care
sunt incinerate n crematoriile spitalelor.
Tipurile deseurilor periculoase:
1. deeuri atomice, deeuri spitaliceti sau alte deeuri clinice;
2. componente farmaceutice, medicinale sau veterinare;
3. conservani pentru lemn;
4. biocide i substane fitofarmaceutice;
5. reziduuri de substane refolosite ca solveni;
6. substane organice halogenate, neutilizate ca solveni, cu excepia materialelor polimerizate inerte;
7. amestecuri de sruri ce conin cianuri;
8. uleiuri minerale i substane uleioase;
9. amestecuri sau emulsii de uleiuri i hidrocarburi, cu/n ap;
10. substane coninnd PCB (bifenilpoliclorurai) sau PCT (trifenilpoliclorurai);
11. gudroane rezultate de la rafinare, distilare sau de la orice alt tratament pirolitic;
12. cerneluri, colorani, pigmeni, vopsele, grunduri, lacuri;
13. rini, latex, plastifiani, cleiuri/adezivi;
14. substane chimice rezultate din activiti de cercetare, dezvoltare sau nvmnt, care nu sunt
identificate sau/i sunt noi i ale cror efecte asupra omului sau mediului nu sunt cunoscute (de
exemplu, reziduuri de laborator), dar se presupune c sunt periculoase;
15. materiale pirotehnice sau alte materiale explozibile;
16. substane sau materiale folosite la procesarea filmelor fotografice;
17. orice material contaminat cu un produs din grupa dibenzofuranilor policlorurai;
18. orice material contaminat cu un produs din grupa dibenzo-para-dioxinelor policlorurate. B. Deeuri
care conin unul dintre constituenii cuprini n anexa nr. I D i care au proprietile descrise n anexa nr.
I E, constnd n:
19. spun, grsimi, cear de natur animal sau vegetal;
20. substane organice nehalogenate, neutilizabile ca solveni;
21. substane anorganice, fr metale sau compui metalici;
22. cenu i/sau zgur;
23. sol, nisip, argil, inclusiv material din dragare;
24. amestecuri de sruri fr cianuri;
25. prafuri i pulberi metalice;
26. catalizatori uzai;
27. lichide sau nmoluri coninnd metale ori compui metalici;
28. reziduuri rezultate din tehnologiile de reducere a polurii (praful reinut n sacii filtrelor de aer), cu
excepia celor prevzute la pct. 29, 30 i 33;
29. nmoluri de la scrubere;
7

30. nmoluri de la staiile de tratare a apei;

31. reziduuri de decarbonatare;
32. reziduuri de schimbtori de ioni;
33. nmoluri de la staiile de epurare, netratate sau improprii pentru folosin agricol;
34. reziduuri de la splarea/curarea rezervoarelor i/sau a echipamentelor;
35. echipamente contaminate;
36. containere contaminate (de exemplu, butelii de gaz) al cror coninut include unul sau mai multe
componente cuprinse n anexa nr. I D;
37. acumulatori, baterii sau alte tipuri de celule electrice;
38. uleiuri vegetale;
39. materiale rezultate din colectarea selectiv a deeurilor menajere i care prezint una dintre
caracteristicile menionate n anexa nr. I E;
40. orice alte deeuri care conin unul dintre constituenii cuprini n anexa nr. I D i oricare dintre
proprietile nscrise n anexa nr. I E.
Deseurile nucleare pot pune probleme tehnice serioase, care trebuie sa fie rezolvate pentru a
produce energia nucleara in conditii de siguranta pentru oameni. Spre deosebire de carbune, petrol sau
gaze naturale, combustibilul nuclear nu arde complet. Acest lucru se datoreaza faptului ca, in timpul
procesului de ardere, sunt produsi nuclee care absorb puternic neutroni. Cu timpul, neutronii produsi in
timpul fisiunii vor fi absorbiti in cea mai mare parte de produsii de reactie anteriori. Multiplicarea
numarului lor intr-un singur act de fisiune nu va fi suficient pentru a mentine reactia in lant. Astfel
elementele combustibile nu mai poate servi drept combustibil si devin deseuri nucleare puternic
radioactiv.
Depozitarea deseurilor nucleare la o adancime de 500-1000m sub pamant ofera o siguranta mai
mare decat depozitarea pe sol. Radiatia emisa, dupa o perioada de 1000 de ani, va fi la nivelul
radiatiilor naturale in primii 1000 de metri ai scoartei terestre. Desigur, daca vom invata sa transmutam
si sa incineram deseurile nucleare, problema va deveni si mai usoara. Depozitarea in adancime nu
prezinta niciun pericol real pentru oamenii care traiesc in jurul sitului de stocare, riscul ar putea aparea
doar daca cineva ar incerca din greseala sa foloseasca terenul pentru alte scopuri, de exemplu pentru a
fora. Chiar si intr-un astfel de caz pericolul ar ramane local, cu siguranta nu ar atinge proportii globale.
Referitor la discutia despre riscurile legate de deseurile nucleare din diverse surse, se uita
adesea ca scoarta terestra contine o multime de substante radioactive, care difuzeaza permanent spre
suprafata formand fondul natural de radiatii.
Transport rutier al combustibilului nuclear uzat in Japonia (Image source: The Energy Library):

Contrar cu parerea generala, transportul combustibilului uzat nu este periculos. De remarcat ca

in ultimii 40 de ani au fost aproximativ 3000 de transporturi ale combustibilului uzat numai in SUA.
Acest tip de combustibil a fost transportat cu camioane si trenuri pe o distanta de aproximativ 2.5
milioane de kilometri, fara ca macar un singur accident sa apara. In Europa, de asemenea, nu a avut loc
nici un accident in timpul transportului de combustibil uzat. Siguranta este in mare parte garantata de
butoaiele grele (120 de tone) folosite in transport. Peretii au o grosime de aproximativ 50 cm de
aproximativ 15 ori mai mult decat in transportul benzinei. Pentru fiecare tona de combustibil uzat
trebuie de trei ori mai mult material utilizat pentru constructia recipientului si a scutului biologic. Astfel
de recipiente sunt construite pentru a rezista la un foc de 30 de minute si la o cadere de la 9 m pe beton.
Acestea sunt construite pentru a rezista chiar si la o coliziune cu un avion cu reactie! In fiecare
container nu exista niciodata mai mult de 9 bare de combustibil uzat. Recent, constructia butoaielor a
inceput sa fie modificata astfel incat sa reziste la posibile atacuri teroriste.
Alte surse de deseuri nucleare
In afara de deseurile nucleare produse de reactoarele nucleare si in activitatile militare, exista si
deseuri nucleare care sunt produse prin utilizarea altor surse de radiatii nucleare. Ele provin din spitale
(din medicina nucleara si sectiile de radioterapie), de la universitatile si din industria de cercetare, de la
industria cu surse aplicate (ca de exemplu, din industria hartiei, uraniului si din minele de crbune
datorita detectoarelor de fum utilizate, etc). Spre deosebire de cazul combustibilului uzat, aceste deseuri
au activitate scazuta sau medie si au un timp de viata scurt. Inainte de a depozita aceste deseuri noi, de
obicei, sunt compactate, apoi puse in containere care impiedica imprastierea de materiale radioactive in
mediul inconjurtor.
Deeurile spitaliceti sunt deeurile rezultate din activiti medicale, periculoase sau
nepericuloase, care se produc n spitale sau uniti sanitare.
Deeurile periculoase spitalicesti se clasific n:
- deeuri anatomo patologice i pri anatomice;
- deeuri infecioase sau care au venit n contact cu sngele i alte fluide biologice;
- deeuri neptoare tietoare;
- deeuri chimice i farmaceutice;

Produsele biocide, aa cum sunt definite de actele normative, sunt acele substane active i
preparatele coninnd una sau mai multe substane active, condiionate ntr-o form n care sunt
furnizate utilizatorului, avnd scopul s distrug, s mpiedice, s fac inofensiv i s previn ac iunea
sau s exercite un alt efect de control asupra oricrui organism duntor, prin mijloace chimice sau
biologice.
9

Uleiul de main uzat este unul dintre cei mai periculoi poluani. Un singur litru poate polua cu
substane cancerigene, un milion de litri de ap potabil.
Uleiurile uzate se impart in doua categorii:
- Asa-numitele uleiuri curate, de origine industriala si putin deteriorate prin uz, care pot fi usor
regenerate printr-un simplu process de purificare (filtrare si/sau centrifugare).
- Asa-numitele uleiuri negre, rezultate in principal din lubrifierea auto, care au fost supuse unor
conditii termice si mecanice severe, prin care au fost incarcate cu reziduri metalice, combustibili si apoi
oxidate.
Nici una dintre aceste categorii nu trebuie confundate cu uleiurile uzate solubile sau alte fluide
apoase pentru uz mecanic, cu uleiurile vegetale, sau cu mixturi apa-hidrocarbon pentru care exista cu
metode de colectare si deversare complet diferite.

Deseuri acumulatori
Demontarea si transportul bateriilor auto poate fi o sarcina periculoasa, de aceea este important
sa tineti cont de sfaturile de mai jos pentru a nu suferi accidente neplacute.
Acidul de baterie poate arde pielea si poate provoca orbire daca intra in contact cu ochii, astfel
incat trebuie sa purtati echipamente de protectie atunci cand verificati, demontati sau transportati o
baterie
auto.

10

Deseuri cauciuc

Deseuri chimice periculoase

11

Deseuri chimice: reactivi, condensatori cu PCB, slamuri chimice (galvanizare, zincare, cadmiere,
nichelare, etc.). Diferena dintre un mediu acceptabil i unul afectat de poluri inutile ine n primul rnd
de decena celor ce l locuiesc. ns diferena dintre un mediu acceptabil i unul impecabil necesit
intervenii profesionale de colectare i stocare a deeurilor chimice.
Deeurile periculoase provin de la o gam larg de surse diferite precum gospodriile, activiti
comerciale sau industriale. Exemplele tipice sunt bateriile, medicamentele, uleiurile minerale, vopselele,
rinile i adezivii.
Deeurile periculoase reprezint aproximativ 1% din totalul deeurilor generate n Europa.
Deeurile sunt clasificate ca fiind periculoase dac prezint sau nu anumite caracteristici.
Principalele ci de eliminare sunt depozitarea pe rampa de deeuri, incinerarea i tratarea fizic
sau chimic. Ct privete recuperarea, o mare parte a deeurilor periculoase este reciclat sau incinerat
pe post de combustibil.
Dei deeurile periculoase reprezint doar aproximativ 1% din toate deeurile generate n
Europa, ele pot prezenta risc potenial att pentru sntatea uman ct i pentru mediu. Deeurile
periculoase fac n genere obiectului unor legi speciale i implic o gestiune special pentru a ne asigura
c alementele periculoase sunt separate i tratate diferit fa de cele nepericuloase.

Eliminarea deseurilor periculoase nu s-ar putea realiza practic fara existenta a trei factori foarte
importanti si interconectarea acestora tehnologie, dotare tehnica si personal calificat. Asadar, odata cu
conceperea de tehnologii proprii, s-au derulat si etapele firesti de proiectare, executie si autorizare a
unor instalatii destinate eliminarii deseurilor:

Instalatie de neutralizare substante chimice cu termene de valabilitate depasite pentru

neutralizarea prin metode chimice a unei game diversificate de deseuri periculoase lichide sau
solide;

Instalatii dedicate eliminarii deseurilor cu PCB descrise in sectiuneaEliminare echipamente

electrice cu PCB;

Instalatie mobila de desorbtie termica indirecta (DTI) pentru decontaminarea solurilor

contaminate cu HCH, mercur, produse volatile diverse, fenoli, PCB etc.;

Instalatie mobila de desorbtie termica directa (DTD) pentru decontaminarea solurilor

contaminate cu hidrocarburi si/sau alti poluanti cu componente volatile;
12

Instalatie de sitare si sortare soluri contaminate;

Instalatie mobila pentru tratare ape amoniacale;
Instalatie de tratare ape contaminate cu deseuri periculoase;
Instalatie mobila de tratare a apelor reziduale provenite din batalurile cu deseuri petroliere;
Instalatie mobila de tratare slamuri petroliere dotata cu centrifuga trifazica si separator
bifazic;
Instalatie de eliminare metale grele din ape reziduale;
Instalatie de neutralizare acizi (sulfuric, clorhidric, azotic etc.);
Instalatie eliminare cianuri;
Instalatie eliminare fosfor alb;
Instalatie eliminare solutii cu continut de trioxid si pentaoxid de arsen;
Instalatie mobila de degazare si preluare deseuri din recipienti sau instalatii sub presiune
(butelii, cisterne etc.);
Instalatie de degazare ape si slamuri de sulfura de carbon;
Instalatie de distilare si recuperare solventi;
Instalatie decontaminare ambalaje contaminate (recipienti plastic, butoaie, IBC-uri etc.);
Instalatie decontaminare circuite de racire cu amoniac;
Instalatie decontaminare material granular (ambalaje de sticla sparte, ceramica etc.);
Instalatie mobila pentru decontaminari industriale;
Instalatie separare emulsii;
Hala bioremediere soluri cu microclimat controlat.

Eliminarea deseurilor periculoase nu s-ar putea realiza practic fara existenta a trei factori foarte
importanti si interconectarea acestora tehnologie, dotare tehnica si personal calificat. Asadar, odata cu
conceperea de tehnologii proprii, s-au derulat si etapele firesti de proiectare, executie si autorizare a unor
instalatii destinate eliminarii deseurilor:
Instalatie mobila de desorbtie termica indirecta (DTI) pentru decontaminarea solurilor
contaminate cu HCH, mercur, produse volatile diverse, fenoli, PCB etc.;

13

Aceasta realizeaza separarea substantelor toxice volatile din solurile contaminate la temperaturi
mai mari decat punctul de fierbere al acestor substante, fiind asadar destinata decontaminarii solurilor
contaminate cu HCH, mercur, produse volatile diverse, fenoli, PCB etc.

Functionare, etape, rezultate:

conditionarea solului in vederea introducerii in instalatia de desorbtie termica sitare grosiera
pentru separarea corpurilor straine (pietre, radacini, bucati de lemn etc.), urmata de uscare pana la
scaderea umiditatii sub 20%;
introducerea solului contaminat in desorberul instalatiei cu ajutorul unei benzi rulante,
precedata de o sitare fina pana la o granulatie de max. 3 mm;
in prima faza a procesului, prin incalzirea solului contaminat in desorber, sunt eliberati vaporii
de apa si vaporii substantelor toxice contaminante din sol, care impreuna cu gazele necondensabile
sunt extrase prin vacuum si dirijate catre urmatoarea faza a procesului;
in a doua faza, prin condensare, sunt captati contaminantii;
in a treia faza a procesului, faza gazoasa este purificata de eventualele urme de contaminanti
prin absorbtie in solutii specifice si filtrare prin carbune activ, fiind ulterior eliberata in atmosfera;
solul decontaminat in prima faza a procesului este racit, verificat prin analize specifice de
laborator si depozitat in vederea reutilizarii;
produsii contaminanti rezultati din proces se colecteaza separat si vor parcurge etapele firesti
de ambalare, etichetare, transport autorizat,depozitare temporara si eliminare.
14

Avantajul major al instalatiei este ca solul contaminat nu intra in contact direct cu gazele fierbinti
din proces, evitandu-se astfel contaminarea acestora. In plus, orice posibilitate de contaminare a
mediului prin scapari de gaze in atmosfera este eliminata prin faptul ca intregul circuit al gazelor este
sub vacuum. Desorbtia termica sub vacuum reduce punctul de fierbere al compusilor volatili,
reducandu-se astfel si consumul de energie.
Instalatia mobila de desorbtie termica indirecta este dotata cu toate aparatele de masura si control
necesare monitorizarii si reglarii in timp real a parametrilor de flux.
Instalatia este alcatuita din 6 unitati portabile, montate pe structuri metalice de tip container,
asigurandu-se astfel mobilitatea acesteia, reducerea timpului de montare-demontare intr-o zona din
apropierea sitului contaminat si implicit reducerea substantiala a costurilor de transport al solului
contaminat.
Instalatie mobila de desorbtie termica directa (DTD) pentru decontaminarea solurilor contaminate
cu hidrocarburi si/sau alti poluanti cu componente volatile;

In timp ce desorbtia termica indirecta (DTI) poate fi aplicata unei game largi de poluanti din
sol, desorbtia termica directa (DTD) este utilizata in special la tratarea solurilor contaminate cu
hidrocarburi si/sau altor poluanti cu componente volatile.
Concentratia de hidrocarburi (TPH) in sol nu trebuie sa depaseasca 10% si umiditatea 15%,
depasirile acestor limite diminuand mult productivitatea.

Functionare, etape, rezultate:

conditionarea solului in vederea introducerii in instalatia de desorbtie termica sitare grosiera
pentru separarea corpurilor straine (pietre, radacini, bucati de lemn etc.), urmata de uscare pana la
scaderea umiditatii sub 15%;
introducerea solului contaminat in desorberul instalatiei cu ajutorul unei benzi rulante si a unui
snec, precedata de o sitare fina a materialului pana la o granulatie de max. 20 mm;
15

in prima faza a procesului, in desorber, solul contaminat intra in contact cu gazele de ardere, la
o temperatura controlata, cuprinsa intre 370 si 540 oC, fiind eliberati vaporii de apa si vaporii
substantelor toxice contaminante din sol;
in a doua faza, in oxidator, faza gazoasa rezultata este incalzita si oxidata la temperaturi de 850
870oC, pana la obtinerea dioxidului de carbon sau a altor oxizi nepericulosi;
in a treia faza a procesului, faza gazoasa, care a antrenat si particule solide, este racita pana la
cca. 77120oC cu ajutorul unui sistem de pulverizare a apei; prin racirea in scruberul spalator si apoi
prin trecerea prin separatorul centrifugal (powercyclone), aceasta faza este separata intr-o
componenta gazoasa nepericuloasa care este eliminata in atmosfera si o componenta solida care este
recirculata in oxidator;
apa utilizata in sistemul de pulverizare este captata, racita si recirculata in vederea retinerii
prafului si a substantelor volatile condensabile eliminate din solul contaminat;
solul decontaminat in prima faza a procesului este racit, verificat prin analize specifice de
laborator si depozitat in vederea reutilizarii.

Avantajul major al desorbtiei termice directe consta in productivitatea mai mare fata de desorbtia
termica indirecta. Acest avantaj se datoreaza atat faptului ca solul contaminat intra in contact direct cu
gazele de ardere in desorber, cat si faptului ca produsele petroliere din sol intretin arderea, imbunatatind
randamentul instalatiei.
Instalatia mobila, care include si generator propriu de energie electrica, este montata pe
platforma tip trailer, asigurandu-se astfel instalarea facila in zone din apropierea sitului contaminat si
implicit reducerea substantiala a costurilor de transport al solului contaminat.
Instalatia mobila de desorbtie termica directa este dotata cu toate aparatele de masura si control
necesare monitorizarii si reglarii in timp real a parametrilor de flux.

Instalatii de decontaminare pamanturi, agregate si deseuri periculoase

16

Actiunea de decontaminare consta in inlaturarea unor factori contaminanti: prin dezactivarea

(spalare, filtrare etc.) materialelor toxice (pulberi, picaturi etc.) aflate in incaperi, pe obiecte etc.
Un capitol aparte in cadrul activitatilor de decontaminare il reprezinta decontaminarea solurilor.
Spre deosebire de lucrarile de decontaminare a unor instalatii industriale sau rezervoare, in cazul carora
se pot identifica cu precizie, inca din faza de analiza, contaminantii si volumul de deseuri continut, in
cazul lucrarilor de decontaminare a solurilor exista un grad ridicat de neprevazut. Chiar in conditiile
existentei unor studii consistente in teren, volumul final de sol care urmeaza a fi decontaminat poate fi
doar estimat.
Dificultatea majora in tratarea solurilor contaminate consta in separarea solului de contaminantul
continut. Dat fiind numarul foarte mare de tipuri de soluri, fiecare cu compozitia sa specifica, dar si
gama foarte variata de contaminanti existenti, rezulta, implicit, o multitudine de situatii posibile. Daca
adaugam la aceste situatii si gradul de contaminare a solului, obtinem o imagine de ansamblu a
dificultatii unei lucrari de decontaminare soluri.
Ministerul Mediului elaboreaza, pe banda rulanta, strategii de decontaminare a siturilor poluate
in urma activitatilor industriale. Una dintre principalele probleme o reprezinta datele si informatiile
incomplete privind siturile potential contaminate, deoarece nu exista o planificare teritoriala privind
utilizarea durabila a terenurilor pe care au existat, anterior, zone de dezvoltare industriala.
Armonizarea legislatiei romanesti cu legislatia UE, in domeniul siturilor contaminate, este
punctul de plecare al lucrarilor de decontaminare a solurilor.
Pentru inceput este necesara o analiza atenta a situatiei specifice din teren, luand in calcul cel
putin urmatorii factori:
tipuri de deseuri periculoase continute in rezervoare, instalatii etc. sigradul de periculozitate al
acestora ex: deseurile pot fi solide, lichide sau semifluide, toxice, inflamabile, corozive, pot
genera atmosfera exploziva etc.;
modalitate de preluare a deseurilor periculoase ex: deseurile pot fi pompabile sau pot fi
preluate doar manual din instalatii, rezervoare etc.; pot fi repuse in functiune anumite armaturi
(pompe, trasee tehnologice etc.) ale instalatiei de decontaminat pentru a usura preluarea sau
trebuie asigurate echipamente proprii; instalatiile sau rezervoarele se afla sub presiune
necesitand operatiuni si masuri suplimentare etc.;

17

 metode utilizate in activitatea de decontaminare ex: abordari diferite pentru cazul in care
instalatiile, rezervoarele etc. urmeaza a fi dezmembrate, fata de cazul in care urmeaza repunerea
ulterioara in functiune a acestora;
dificultatea extragerii deseurilor periculoase din rezervoare, instalatii etc. ex. punctul de golire
al unei instalatii de deseuri lichide se poate afla intr-un subsol cu acces dificil; rezervoare aflate
sub presiune cu robineti de golire defecti etc.;
dificultatea accesului la suprafetele de decontaminat ex: rezervoarele de pacura sunt prevazute
la partea inferioara cu serpentine de incalzire, accesul in spatele acestora fiind dificil; in alte
situatii rezervoarele sunt foarte inalte, inauntrul lor trebuind construite schele etc.;
accesul la utilitati (energie electrica, apa industriala, abur etc.) ex: imposibilitatea bransarii la
reteaua de energie electrica face necesara utilizarea unui generator propriu potrivit etc.;
alegerea personalului calificat in functie de specificul lucrarii ex: pentru montarea unei
instalatii de tratare deseuri periculoase este nevoie la locatia lucrarii de mecanici, electricieni,
sudori etc., pe langa personalul specializat care va realiza efectiv lucrarea de decontaminare;
termenul de executie a proiectului ex: finalizarea proiectelor cu termen de executie impus
necesita o abordare speciala in dimensionarea corecta a echipei si in alegerea logisticii aferente
(utilaje, echipamente, mijloace de transport etc.).
Deseurile periculoase rezultate in urma operatiunilor de decontaminare (materiale absorbante
contaminate, echipamente individuale de protectie contaminate, solutii de curatare uzate etc.) vor
parcurge etapele firesti depreluare, ambalare / reambalare, etichetare, transport autorizat, depozitare
temporara si eliminare.
3. Managementul serviciilor de gospodrire comunal i al deeurilor.

Arderea deseurilor:
Organizarea moderna a deeurilor se axeaza pe tratarea i eliminarea celor ce nu pot fi reciclate
n mod sigur pentru natura. n ultimi 20 de ani s-au dezvoltat un numr de tehnici de tratare a deeurilor,
toate consistnd n principal din:
1.
arderea deeurilor cu sau fr folosirea energie termice rezultate;
2.
compostarea;
3.
producia de biogaz pentru producerea cldurii;
Incinerarea deeurilor pentru obinerea energiei a fost una din msurile pe care rile vestice leau gsit pentru a rspunde crizei petrolului din 1970, spernd c le va aduce un anumit grad de
independen energetic i c n acelai timp vor rezolva problema depozitrii deeurilor la gropile de
gunoi. Un exemplu este Suedia, care n momentul de fa i asigur 20% din necesarul de energie prin
arderea deeurilor pe care a ajuns s le importe din Italia, Marea Britanie i Italia. ns din ce n ce mai
multe voci reclam aceast practic ca fiind total mpotriva ecologiei. Incinerarea i depozitarea n
ramp a deeurilor camufleaz dovezile unui stil de via consumerist si risipitor. Fiecare incinerator
construit amn reala tranziie spre sustenabilitate cu cel puin 25 de ani.

18

Schema de functionare a unui incinerator

19

In ceea ce priveste functionarea instalatiilor de incinerare, autorizatia integrata de mediu, emisa

de autoritatea competenta pentru protectia mediului, trebuie sa contina pe langa elementele prevazute n
legislatia nationala, dezbatute in Autorizarea activitatii de incinerare a deseurilor, si urmatoarele
elemente specifice acestor activitati:
- lista categoriilor de deseuri, pe coduri, conform Hotararii Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta
gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile,inclusiv deseurile periculoase, si
informatii despre cantitati, care pot fi tratate;
- capacitatea nominala de incinerare sau de coincinerare a deseurilor pentru acea instalatie (t/h,
respectiv MWth);
- procedurile de prelevare a probelor si de masurare folosite n scopul satisfacerii obligatiilor impuse
pentru masuratorile periodice ale fiecarui poluant al aerului si apei;
- valorile limita admise pentru concentratiile de poluanti emisi n aer sau n apa n urma proceselor de
incinerare sau de coincinerare;
- referatul tehnic de evaluare, ntocmit de un institut nominalizat de autoritatea administratiei publice
centrale pentru sanatate, privind domeniul de utilizare al instalatiei si posibilele efecte ale acesteia
asupra sanatatii populatiei.
n cazul deseurilor periculoase, actul de reglementare de mediu, emis de autoritatea competenta pentru
protectia mediului,trebuie sa contina si urmatoarele cerinte:
- cantitatile pe diferite categorii de deseuri periculoase care pot fi tratate;
- debitele masice minime si maxime din aceste deseuri periculoase, puterile calorice minime si
maxime ale deseurilor si continutul maxim de poluanti, cum ar fi PCB, PCP, clor, fluor, sulf, metale
grele.
Documentatia care se nainteaza autoritatii competente pentru protectia mediului trebuie sa
prezinte toate elementele prevazute mai sus, precum si o descriere a masurilor avute n vederepentru a
garanta ca:
- instalatia respecta cerintele prezentei hotarari n functie de categoriile de deseuri care se
incinereaza/coincinereaza;
- caldura generata prin procesul de incinerare/coincinerare se recupereaza cat mai mult posibil prin
generarea combinata de caldura si energie electrica, de abur tehnologic sau pentru ncalzirea de
locuinte;
- reziduurile vor fi minimizate ca volum si nocivitate, precum si reciclate pe cat posibil;
- eliminarea reziduurilor care nu pot fi prevenite, reduse sau reciclate va fi efectuata n conformitate
cu legislatia europeana si nationala.

20

Descrierea metodei
Scopul general al incinerarii deseurilor este:
reducerea la maxim posibil a potentialului de risc si poluare;
reducerea cantitatii si volumului;
conversia substantelor ramase intr-o forma care sa permita recuperarea sau depozitarea;
exploatarea energiei produse.
Oxidarea la temperaturi inalte schimba (transforma) componentii organici in oxizi gazosi
specifici, care sunt mai ales bioxidul de carbon si apa. Componentii anorganici sunt mineralizati si
transformati in cenusa.
Distrugerea deseurilor prin incinerare se poate asigura in conditiile respectarii, minim, a
urmatoarelor conditii tehnice :
temperatura trebuie sa fie suficient de mare pentru adistruge toate moleculele ; in general o
temperatura de 900C este suficienta ; totusi in unele cazuri, anumite molecule (ex. deseurile
din industria chimica) pot fi distruse numai la temperaturi mai mari de 1,000C sau chiar
1,200C ; este cazul fenolilor, substantelor halogenate, etc ;
timpul de stationare raportul intre volumul camerei de ardere si a debitului de gaze
rezultate din incinerare trebuie sa fie suficient de lung pentru a asigura oxidarea ; in general
timpul de stationare este de la 2 la 4 secunde ;
turbulenta trebuie sa asigure amestecarea continua si sa reduca riscul aparitiei de zone
reci care pot reduce reactiile de oxidare.
Tipuri de incineratoare pentru deseuri municipale
Tipul incineratoarelor de deseuri depinde de tipul, cantitatea de deseuri si forma in care
deseurile sunt livrate.
In cazul incineratoarelor pentru deseuri municipale este folosita aproape in mod
exclusiv arderea pe gratare si in pat fluidizat.
21

Schema cuptorului cu gratar

Un incinerator de deseuri municipale este alcatuit din:

- aparate de masura si control a cantitatilor de deseuri aduse pentru incinerare;
- statii de receptie si depozite temporare pentru deseuri;
- echipamente de incarcare;
- instalatia de incinerare (unitatea de incinerare);
- echipamente de recuperare a energiei;
- instalatii de tratare a apelor uzate si a gazelor reziduale;
- depozite temporare si statii de receptie pentru reziduuri;
- alte utilitati (ex. rezervoare de inmagazinare a apei de stins incendii).
Deseurile sunt primite in zona de receptie a incineratorului.
Incineratoarele pentru deseurile municipale folosesc aproape in exclusivitate sistemul de
incinerare avand focar cu gratar. Aceste sisteme sunt alcatuite in principal, din urmatoarele
componente: instalatii de incarcare, incinerator cu gratar, sistem de extragere a cenusei, sistem de
combustie a aerului, cuptor, zona de post-ardere si arzator auxiliar.
Aceste componente sunt proiectate pentru o compatibilitate reciproca.

22

Scopul gratarelor incineratorului este sa transporte deseurile prin cuptor, sa

intretina focul si sa alimenteze aerul de combustie, al carui sens este din partea
inferioara prin spatii in gratar la stratul de combustibil, sa transporte cenusa la sistemul
de extractie al cenusii si sa previna caderea materialelor prin gratare.
Cuptorul rotativ, este intalnit in industria cimentului, de aici fiind preluat si
pentru incinerarea deseurilor. In cazul incinerarii cu cuptor rotativ temperatura atinsa in
camera de ardere este mult mai ridicata fata de incineratoarele cu gratar.
Datorita rotirii continue si inclinatiei usoare a cuptorului, transferul deseurilor dintrun capat in altul a cuptorului este realizat usor. In functie de temperatura de ardere,
dispozitivul de ardere a cenusei poate fi necesar sau nu. In cazul unor temperaturi de
1150 sC cenusa este aglomerata, iar la temperaturi de 1300 sC cenusa este topita si
vitrifiata. De asemenea, cenusa de fund si cenusa recuperata din filtre pot fi reintroduse
in cuptorul rotativ pentru aglomerare sau vitrifiere. Deoarece temperaturiile de ardere
intr-un cuptor rotativ sunt cu mult mai ridicate instalatiilesecundare, cum ar fi camera de
post-combustie, sau echipamentele de recuperare a energiei, trebuie proiectate pentru a
rezista la astfel de temperaturi ridicate.
Schema unui cuptor rotativ

23

Cuptoare cu pat fluidizat

Cuptoarele cu pat fluidizat sunt alcatuite, in principal, dinr-o placa de distributie a

aerului ovala cu combustie cilindrica sau o camera cu strat fluidizat deasupra cu o
camera depost-combustie dedesubt. Patul fluidizat este alcatuit dintr-un strat de nisip cu
inaltimea de aproximativ 1 m (marimea granulelor 0,5-3 mm).
Pentru functionare, in anumite situatii aerul de combustie preincalzit este introdus
prin
placa de distributie a aerului in camera de combustie sau camera de pat fluidizat prin
fluidizarea stratului de nisip si crearea stratului fluidizat adecvat.
Namolul de canalizare deshidratat este introdus la partea superioara a cuptorului si
in mod normal, distribuit peste sectiunea transversala a camerei de combustie.
Namolul de canalizare este intai uscat si apoi degazeificat si gazeificat, iar in final
oxidat si ars.
Gazele reziduale rezultate continand produsi din degazeificare si gazeificare ajung
in camera de post-combustie unde acesti compusi volatili sunt arsi.
Temperatura in stratul fluidizat este de cca. 850 0 C si chiar mai mare. In camera de
post-combustie temperatura trebuie sa depaseasca 850 0 C, iar timpul de stationare
pentru gazele reziduale trebuie sa fie de cel putin 2 secunde.

24

Arderea are loc sub punctul de topire a cenusii. Schimbul de caldura si substante in
stratul fluidizat este aproape ideal si se obtine o buna ardere completa.
Caldura gazelor reziduale poate fi folosita pentru generarea de abur in boilere
conventionale si folosita ulterior pentru generarea de electricitate sau agent termic.

25

Partea necombustibila din namolul de canalizare - cenusa- este indepartata impreuna cu gazele
reziduale si separata in final, in unitati de filtrare.

In figura urmatoare se prezinta schema generala a utilizarii caldurii gazelor de ardere rezultate
fie din incinerarea deseurilor pentru alimentarea cu caldura atat a consumatorilor industriali cat si
urbani.

Utilizarea caldurii gazelor de ardere pentru alimentarea cu caldura.

Schema de alimentare cu caldura cu principalele sale elemente componente este realizata in
doua variante, din punct de vedere al naturii agentului termic primar din reteaua de distributie:
26

agentul termic primar este aburul cu parametrii cuprinsi in domeniul presiunii de 10 - 32

bar cu o supraincalzire de 10 - 30C
agentul termic din reteaua de distributie este apa fierbinte cu temperaturi de 130 - 180C.
Aceasta este produsa fie direct intr-un cazan de apa fierbinte, fie intr-un schimbator de
caldura abur-apa fierbinte.

Metode de compostare
Compostarea se poate face in cadrul gospodariilor, in gramada deschisa, in lazi de compost
speciale din plastic sau in alte recipente. In cazul fermelor si statiilor de compostare, compostarea se
poate realiza pe platforme special amenajate, materialul pentru compostat fiind dispus in randuri lungi
(brazde) si intors periodic (folosind echipamente speciale de remaniere a brazdelor), in sisteme de
gramezi statice aerate folosind conducte perforate sau in containere speciale.

27

Etapele compostarii
Procesul de compostare presupune doua etape: tratarea mecanica si descompunerea
(fermentarea). In cazul tratarii mecanice deseurile sunt maruntite, omogenizate si pregatite pentru
tratarea biologica/fermentare.
Etapa de fermentare cuprinde trei faze principale:
prima faza, stadiul de fermentare mezofila, la temperaturi cuprinse intre 25 si 40 grade Celsius;
a doua faza, stadiul termofil, consta intr-o degradare aeroba intensa. Materia organica se descompune
la temperaturi de 50 pana la 70 C, sub actiunea bacteriilor. Datorita temperaturilor inalte, materialul se
pasteurizeaz, microbii sunt distrusi precum si semintele de buruieni.
a treia faza, constituie stadiul de maturizare, in care temperaturile se stabilizeaza (35-45 C) si se
continua unele fermentatii, convertind materialul degradat in humus; ultimul obiectiv este de a produce
un material stabil.
Durata fermentarii este de minimum 3 luni in sezonul cald si 4-5 luni in sezonul rece. In
acest timp se practica remanieri din 30 in 30 de zile. Remanierea se executa manual sau in cazul unor
cantitati mari de compost, cu ajutorul unor utilaje specializate.
Producerea biogazului
Biogazul este un amestec gazos ( 65-70 % metan, 25-30 % bioxid de sulf, 2-4 % oxid de carbon,
1-2 % azot, sub 1 % hidrogen sulfat) obinut prin descompunerea anaerob a reziduurilor organice
(dejecii animaliere) Pentru ca acest proces s se poat desf ura trebuie ndeplinite unele condi ii : anaerobicitate, cerin care vizeaz ns i natura procesului - necesit incinte nchise ; - raport optim
carbon/azot ; - umiditate ridicat (minim 90 %) ; - pH > 6 care se poate corecta dac este necesar ; temperatur adecvat .
Prin intermediul urmatoarei scheme, explicam functionalitatea principalelor componente ale instalatiei
pe biogaz:
28

Transportul deeurilor periculoase

Din amplasamentul facilitilor de stocare temporar, deeurile sunt transportate la o facilitate
de tratare de ctre un operator autorizat pentru a efectua transportul rutier de deeuri periculoase
utiliznd echipamente autorizate. Transportul deeurilor periculoase trebuie realizat n conformitate cu
reglementrile legale, i presupune: ntocmirea Formularului pentru aprobarea transportului deeurilor
periculoase (n conformitate cu prevederile Hotrrii de Guvern nr. 1061/2008 privind transportul
deeurilor periculoase i nepericuloase pe teritoriul Romniei) pe baza cruia personalul facilitii de
stocare temporar permite accesul utilajului de transport n incint; prin acest formular personalul care
deservete facilitatea de stocare este ntiinat asupra tipului i cantitii de deeuri care trebuie ncrcate,
asupra mijlocului de transport i implicit asupra faptului c mijlocul de transport este adecvat realizrii
acestei operaiuni; completarea i tampilarea Formularului de expediie/de transport deeuri periculoase
(n conformitate cu prevederile Hotrrii de Guvern nr. 1061/2008 privind transportul deeurilor
periculoase i nepericuloase pe teritoriul Romniei) prin care deeurile sunt formal predate/preluate de
ctre transportator. Mijloacele de transport trebuie s fie ntotdeauna adecvate deeului periculos, n
sensul c benele, containerele, s fie executate din materiale care nu pot fi corodate de materialul
transportat. n acelai timp, este obligatoriu s existe instruciuni specifice pentru personalul care Ghid
privind gestionarea deeurilor periculoase din deeurile menajere 71 nsoete transportul, astfel nct
acesta s acioneze calificat n caz de accidente, evitndu-se sau minimizndu-se orice eventuale
deversri ale deeurilor. Transportul deeurilor periculoase trebuie realizat n conformitate cu
reglementrile legale privind transferul deeurilor, privind clasificarea, ambalarea i etichetarea
substanelor periculoase i cu Convenia ADR privind transportul rutier internaional al mrfurilor
periculoase. Transportul intern al deeurilor se realizeaz conform legislaiei n vigoare. Vehiculele n
care se realizeaz transportul deeurilor periculoase trebuie s aib la vedere inscripia Transport
deeuri periculoase i etichetele privind caracterul deeurilor pe care le transport etichete de pericol .
(vezi Figura 6-17 i Anexa 2 ) Etichetele de pericol trebuie expuse la vedere pe prile laterale i pe
partea din spatele vehiculului. Au form de ptrat cu latura de cel puin 25 cm i sunt fixate cu diagonala
ptratului poziionat vertical. La partea inferioar a etichetei pot fi inscripionate cifrele sau literele care
indic clasa substanei respctive i natura pericolului. Etichetarea se face n funcie de prescripiile
corespunztoare clasei de pericol a fiecrei substane periculoase, respectiv n funcie de grupa de risc

29

GROAPA DE GUNOI
Deoarece practica a dovedit ca gropile mari de gunoi au impact indeosebit asupra apelor
freatice, tendinta actuala este aceea de revenire la gropile de dimensiuni mici. Se au in vedere masuri
de izolare a acestora cu straturi impermeabile, cu materiale sintetice si colectare infiltratiilor. Se impune
transportul infiltratului la statiile de epurare a apelor uzate si recircularea ulterioara a apei in groapa de
gunoi.
Amplasarea gropilor de gunoi trebuie sa tina cont pe de o parte de impactul pe care il pot
avea asupra asezarilor urbane situate in vecinatate (mirosul neplacut), iar de alta parte de costul
transportului de la locul de colectare.
Groapa de gunoi este varianta cea mai putin eficienta de recuperare a materialelor, intrucat
deseurile sunt de obicei bine amestecate in momentul sosirii acolo, iar costul transportului materialului
la groapa a fost deja asumat.
In orice caz, daca este de dorita compostarea la groapa si/sau este permisa activitatea de
culegere/pre-prelucrare a deseurilor,sortarea deseurilor trebuie sa aiba loc in zona din apropierea portii,
sau a celei de descarcare si nu langa celule de functiune. Aceasta reduce riscurile create de utilajele
pentru culegatori.
De asemenea, in acest fel se reduce cantitatea de material depus in groapa si se prelungeste
durata de serviciu a amenajarii.
Acolo unde culegerea deseurilor face parte din politica adoptata, procesul poate fi gestionat
cel mai bine prin acordarea de autorizatii pentru reducerea de materiale sau pentru realizarea operatiilor
de compostare la fata locului.
Acolo unde sunt folosite utilaje mecanice in exploatarea gropii, activitatea de culegere a
deseurilor trebuie restransa la amenajari separate pentru recuperarea materialelor reciclabile, sau
trebuie interzisa complet in amplasament.
30

Politica de recuperare a deseurilor trebuie stabilita in faza de proiectare a amenajarii, astfel

incit sa se poata asigura alternative pentru muncitorii care sunt dislocati si impiedicati sa-si desfasoare
activitatea de recuperare si sa se stabileasca proceduri de exploatare sigura a operatiilor de la groapa de
gunoi.
Depozitele deschise atrag numeroase pasari care se hranesc din deseuri, aceste pasari
devenind vectori de boli mai importanti decit mustele si rozatoarele.
Practica depozitelor deschise de gunoaie constituie o dilema pentru orasele si localitatile mai
sarace si mai mici din tarile in curs de dezvoltare: neindoielnic aceasta metoda nu este o practica
sanatoasa.
Adeseori managerii sunt pusi in situatia sa inchida depozitele deschise si sa construiasca
gropi de gunoi amenajate. Amplasarea poate fi una dintre cele mai dificile actiuni in realizarea gropii
de gunoi.
Principalele obiective ale gestiunii deeurilor solide sunt:
protejarea sntii publicului;
protejarea mediului;
meninerea cureniei publice pentru ca aceste locuri s fie acceptabile din punct de vedere

estetic;

conservarea resurselor naturale prin intermediul politicilor de reducere a deeurilor i prin

reciclare.
Toate aceste obiective se realizeaz prin intermediul unei colectri i tratri n condiii
de siguran, unei eliminri i depozitri corespunztoare. Reamintim c gospodrirea integrat
a deeurilor este vital pentru comunitate, din urmtoarele motive:
- Capacitatea depozitelor scade continuu. Amplasarea i construirea de noi depozite este un
proces dificil i scump.
- Multe materiale din deeuri sunt surse naturale rare, ceea ce impune recuperarea lor,
micorndu-se impactul asupra mediului i crescnd calitatea vieii.
31

- Materialele care se gsesc n volumul de deeuri pot fi o oportunitate de a ncepe o activitate

de afaceri.
- Un sistem care nu se bazeaz pe o singur alternativ este mai flexibil la
schimbrile economice, tehnologice i legislative.
- Investitorii sau creditorii favorizeaz capital unor proiecte care sunt pri ale unei strategii
elaborate cu grij.
- Autoritile locale sunt ntr-o poziie avantajoas n evaluarea meritelor unor propuneri pentru
o nou facilitate, cnd au ansa examinrii atente a ntregului sistem. Elementele componente ale
sistemului de Gospodrire Integrat a Deeurilor (GID) sunt: minimalizare deeuri - reciclare compostare - incinerare (energie i reducere de volum) - depozitare controlat.
Procesul de proiectare a sistemului GID permite identificarea oportunitilor i selectarea
de opiuni corespunztoare intereselor i nevoilor pe termen lung ale comunitii.
4. Valorificarea i eliminarea deeurilor periculoase din deeuri menajere
Valorificarea deeurilor cuprinde orice operaie sau succesiuni de operaii de dezmembrare,
sortare, tiere, mrunire, presare, balotare, topire turnare efectuat asupra unui deeu prin
procedee industriale, n vederea transformrii sale n materie prim secundar sau surs de energie
Valorificarea unui deeu poate fi :
Valorificarea material - presupune substituirea materiilor prime; deeul fiind utilizat din
nou datorit caracteristicilor sale materiale, cu excepia folosirii lui imediate ca material
combustibil pentru obinerea de energie.
Valorificarea biologic (compostare, fermentaie) - este o valorificare material a
resturilor organice, fie c este vorba despre tratarea realizat conform standardelor
industriale ale instalaiilor cu tehnic nalt, fie c ne situm n zona gospodriilor
particulare, a administraiilor comunale sau a grdinilor particulare, unde valorificarea
se face pentru nevoile proprii (gospodrii: de ex. compostare, hrnirea animalelor)
Valorificarea energetic - presupune folosirea deeurilor ca material combustibil
nlocuitor, pentru obinerea de energie.
Reducerea cantitii de deeuri periculoase se realizeaz prin supunerea lor la procese de tratare,
reciclare i valorificare.
Principalele opiuni pentru tratarea deeurilor periculoase sunt: recuperarea anumitor
componente a deeurilor periculoase (metale, uleiuri, materiale organice i anorganice, etc.); tratarea
fizic, chimic , biologic; co-incinerarea; incinerarea.
Anumite tipuri de deeuri periculoase pot fi detoxificate sau tratate n vederea reducerii
caracterului periculos prin metode de tratare fizic, chimic, biologic i termic. Tratarea acestor
deeuri poate fi costisitoare, dar poate servi la pregtirea materialului pentru reciclare sau eliminare
final prin depozitare ntr-o manier care ofer siguran mai mare dect depozitarea lor fr tratare.
Metodele care pot fi luate n considerare sunt:
Metode fizice:
- Separare de faz: sedimentare, decantare, filtrare, centrifugare, flotaie;
- Tranziie de faz: distilare, evaporare, uscare, stripare, precipitare fizic;
- Transfer de faz: extracie cu solvent, scurgere;
- Separare molecular: osmoza invers, electrodializ.
Ghid privind gestionarea deeurilor periculoase din deeurile menajere
Metode chimice:
32

- Se aplic n funcie de proprietile chimice ale constituenilor deeurilor, i anume de

proprietile acido-bazice, de oxidare-reducere, corosivitate, precipitare, reactivitate, inflamabilitate i
altele.
Operaiile chimice de tratare includ printre altele neutralizarea acido-bazic, hidroliza,
precipitare chimic, oxidare, extracie i scurgere chimic.
Metode biologice:
- Aceste procedee sunt: biodegradarea, mineralizarea, tratarea aerob a deeurilor prin utilizarea
bacteriilor i ciupercilor aerobe, tratarea anaerob a deeurilor.
- Au fost dezvoltate i alte procese de tratare a deeurilor periculoase, n special remedierea.
Procesul de barbotare a aerului este un proces de volatilizare n situ pentru eliminarea compuiilor
volatili din apele de adncime.
Fitoremedierea reprezint tehnica prin care anumite plante au capacitatea de a absorbi, ndeprta
i degrada metalele grele i ali contaminani din sol i apa subteran.
Metode termice
- Pot fi folosite pentru reducerea volumului, ndeprtarea substanelor volatile, combustibile,
substanei organice mobile i distrugerea materialelor patogene i toxice. Cel mai aplicat procedeu de
tratare termic este incinerarea.
Alte procedee sunt piroliza i oxidarea umed. Valorificarea energetic a deeurilor periculoase
Reclasificarea operaiunilor de incinerare sau coincinerare a deeurilor din operaie de eliminare n
operaie de valorificare energetic, se realizeaz, conform Directivei 98/2008/CE privind Ghid privind
gestionarea deeurilor periculoase din deeurile menajere deeurile i de abrogare a anumitor directive,
numai cu condiia unui randament energetic ridicat dovedit i stabilit prin autorizaiile de mediu emise.
n vederea valorificrii energetice, co-incinerarea este o opiune viabil i este foarte folosit n
fabricile de ciment. Combustibilii convenionali (crbune/cocs de petrol, pcura sau gaz metan) sau
materiile prime convenionale (calcar, argil, marn, loess, bentonit) utilizate tradiional n procesul de
fabricare a cimentului se pot nlocui parial cu deeuri cu o compoziie corespunztoare cerinelor
procesului tehnologic, cerinelor calitative i de protecie a mediului. n Ghidul pentru coincinerarea
deeurilor n fabricile de ciment este specificat.
Lista deeurilor, care pot fi coincinerate n cuptoarele de ciment cu impact nesemnificativ asupra
mediului. Dintre deeurile municipale periculoase sunt menionate urmtoarele:
- Solveni
-Uleiuri i grsimi, altele dect cele specificate la
- Vopsele, cerneluri, adezivi i rini coninnd substane periculoase
- Lemn cu coninut de substane periculoase
Incinerarea este recomandat pentru deeurile periculoase de natur organic, fiindc prin ardere
toxicitatea acestora este cu mult redus. Prin incinerare se reduce cantitatea de deeuri care trebuie
depozitat i se poate genera energie. Incinerarea trebuie s se realizeze n conformitate cu
reglementrile legale n vigoare.Eliminarea acestor tipuri de deeuri se poate realiza prin depozitare n
depozite pentru deeuri periculoase.

33

Concluzii
Reciclarea deeurilor este o provocare pentru toi. Este necesar ca Autoritile locale s asigure, pe
etape, colectarea separat a deeurilor, avnd organizat la nivelul fiecrei localiti un serviciu de
salubrizare. Colectarea separat trebuie s creasc, iar transportul deeurilor de pe teritoriul
localitilor s fie fcut la timp, aplicndu-se cu strictee legislaia care ine de protecia mediului. Este
necesar s se puie accent pe contientizarea i educarea populaiei, agenilor economici i autoritilor
publice locale privind impactul deeurilor asupra mediului nconjurtor.
n scopul evalurii situaiei n domeniul administrrii substanelor chimice, evidenierea
problemelor privind gestionarea acestora este necesar elaborarea unui program de monitoring integrat
al substanelor chimice n componentele de mediu.
n scopul stoprii proceselor nefavorabile naturii, excluderii sau minimizrii efectelor influenei
activitilor antropice asupra mediului i sntii populaiei, aplicrii principiului poluatorul
pltete, precum i perfectrii actelor normative ce in de sporirea eficienei controlului ecologic de
stat n domeniul proteciei mediului, stimularea i aplicrii n ar a tehnologiilor nepoluante este
necesar elaborarea unor cate normative, care ar permite prevenirea polurii i eficientizarea
compensrii prejudiciului cauzat mediului.

34

Bibliografie

1. Ladislau Frumosu, Mircea Filipoiu, ocul deeurilor, Editura Adevrul S.A., Bucureti,
2003.
2. http://www.mmediu.ro/vechi/departament_mediu/gestiune_deseuri/industriale/ghid_coin
cinerare.pdf
3. http://www.dmmt.ro/uploads/files/Workshop
%202008/managementul_deseurilor_spitalicesti.pdf
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Gestionarea_de%C8%99eurilor
5. http://www.twinning-waste-bacau.ro/waste-1/despre-deseuri/cateva-informatii-desprediferotele-tipuri-de-deseuri

35