PROIPECT

pentru certificarea calificării profesionale

Nivel 4
Clasa a XII-a
Domeniul: Resurse naturale și protecția mediului
Specializarea: Tehnician ecolog și protecția calității mediului

Profesor îndrumător: Absolvent:

Prof. Oancea Violeta Jercan Ana Maria Isabella

2022-2023
 TEMA :

Colectarea, depozitarea și transportul deșeurilor periculoase

 CAPITOLUL I
1.1. Generalități
După cum însăşi denumirea o indică, deşeurile periculoase sunt dăunătoare sănătăţii umane
precum şi mediului biologic. Activităţile industriale utilizează produse chimice prelucrate artificial
precum şi diferite metale grele extrase din subteran ce nu existau sau nu prezentau o cantitate
apreciabilă în biosfera naturală, acolo unde organismele vii au fost concepute sau au evoluat. Astfel,
deşeurile cu conţinut de produse chimice şi / sau conţinut excesiv de metale grele pot fi periculoase
pentru vietăţi. Activitatea industrială ce ne-a făcut viaţa mai confortabilă şi mai bună produce deşeuri
periculoase ce aduc un grad de risc atât vieţii noastre cât şi mediului înconjurător.
Din punct de vedere tehnic, deşeurile periculoase pot fi definite din trei puncte de vedere:
-Tipul de deşeu ce prezintă una din proprietăţile periculoase în anumite procese sau deşeul ce
conţine unul dintre constituenţii cuprinşi în listă ce au proprietăţi periculoase
-Componente ale diferitelor tipuri de deşeuri ce dau posibilitatea deşeurilor de a fi periculoase atunci
când au un anumit grad de pericol
- Proprietăţi ce pot face ca deşeurile să fie periculoase.
Riscul deşeurilor periculoase asupra sănătăţii umane precum şi asupra mediului înconjurător nu
poate fi evaluat numai prin prisma caracterului periculos al deşeului. Riscul poate fi caracterizat şi
evaluat prin următoarele trei componente:
• Gradul de pericol al deşeului (cuprinzând: volum, concentraţie, întindere şi aşa mai departe)
• Calea de expunere prin care substanţa periculoasă trece de la sursă la receptor(cuprinzând aşezarea
geografică şi hidrogeologică , etc.)
• Starea receptorului.
Astfel, este important de a cunoaşte aceste date şi informaţii pentru evalurea riscului dat prin
producerea, stocarea şi depozitarea de deşeuri periculoase.
1.2. Principii propuse
A. Responsabilitatea pentru gestiunea deşeurilor periculoase
Producătorii de deşeuri periculoase sunt răspunzători pentru gestiunea deşeurilor periculoase
generate. Guvernul Român va prelua responsabilitatea gestiunii acelor deşeuri pentru care
producătorii nu mai există sau nu pot fi identificaţi. Având aceasta în vedere, totuşi, guvernul trebuie
să ia măsurile necesare pentru evitarea situaţiilor în care generatorii de deşeuri încearcă să evite
responsabilitatea de gestiune prin lichidare voită, depozitare ilegală sau alte scenarii răuvoitoare.
B. Responsabilitatea producătorilor de deşeuri periculoase
Producătorii de deşeuri periculoase au responsabilitatea gestiunii deşeurilor periculoase precum
şi cea pentru prevenire şi reciclare, suplimentar faţă de manipulare, stocare, colectare, transport,
tratare, eliminare a deşeurilor produse.
C. Rolul şi responsabilitatea statului Român
Rolul şi responsabilităţile statului în legătură cu deşeurile periculoase sunt după cum urmeaza:
• Crearea şi aplicarea unei legislaţii relevante în conformitate cu transpunerea programelor directivelor
UE
• Crearea unui sistem naţional de raportare şi de date pentru deşeurile periculoase
• Creşterea conştientizării din partea producătorilor de deşeuri periculoase.
• Creşterea conştientizării pentru public în general cu privire la impactul deşeurilor periculoase asupra
sănătăţii şi mediului.
• Asigurarea de stimulente economice şi financiare pentru dezvoltarea unei gestiuni adecvate a
deşeurilor periculoase precum şi pentru crearea unei pieţe pentru serviciile din domeniul gestiunii
deşeurilor periculoase.
• Gestionarea acelor deşeuri periculoase pentru care producătorii sau deţinătorii nu există sau nu pot fi
identificaţi, cum ar fi de exemplu deşeurile istorice.
• Încurajarea întreprinderilor de a achiziţiona Sistemul de Gestiune de Mediu.
 CAPITOLUL II
2.1. Colectarea deșeurilor
Având în vedere cazul României, doar în anul 2018 a fost produs un total de 5,8 milioane de tone de deșeuri.
Conform ultimelor date Eurostat (2018), 0,4% din acele deșeuri sunt considerate periculoase. Deșeurile periculoase
implică un proces specializat de tratare și separare pentru ca specialiștii în domeniu și companiile dedicate să se
poată asigura că substanțele dăunătoare sunt eliminate într-un mod prin care nu există niciun impact negativ asupra
mediului înconjurător. Astfel, acestea trebuie colectate și selectate în mod constant de către operatori specializați. De
peste 15 ani, Diflora pune la dispoziția tuturor clienților și partenerilor săi soluții pentru orice nevoie legată de
colectarea selectivă și comercializarea produselor reciclabile. În prezent, dispunem de 8 puncte de lucru în trei
județe din țară: Satu Mare, Sălaj și Maramureș. Deținem autorizație pentru colectarea deșeurilor chimice și
periculoase colaborând constant atât cu persoane fizice, cât și cu persoane juridice. Cele mai frecvente tipuri de
deșeuri periculoase colectate de către noi sunt:
• Deșeuri petroliere, uleiri uzate;
• Diverse baterii;
• Medicamente;
• Vopsele, rășini;
• Adezivi, uleiuri minerale;
• Deșeuri gospodărie, detergent.
Colectarea deseurilor periculoase trebuie sa se realizeze prin intermediul ambalajelor ce respecta normele in
vigoare, astfel:
• pentru deseurile lichide inflamabile, cu punct de aprindere sub 50° C, se vor folosi butoaie metalice sau fretate,
canistre metalice, sticle;
• pentru deseurile lichide inflamabile, cu punct de aprindere peste 50° C se vor folosi sticle, recipiente de metal sau
material plastic: butoaie, canistre, flacoane;
• pentru deseurile lichide corozive, se vor folosi recipiente de materiale plastice, butoaie metalice captusite cu
material plastic sau sticle;
• pentru deseurile sub forma de pasta se vor folosi recipiente de metal sau plastic: butoaie, IBC-uri;
• pentru deseurile solide se vor folosi containere, butoaie metalice, recipiente de plastic, cutii, saci de hartie sau
material plastic.
2.2. Depositarea deșeurilor periculoase
Gestionarea deșeurilor periculoase poate fi o sarcină descurajantă, mai ales când vine vorba de urmărirea
prevederilor legale. În plus, una dintre cele mai importante activități în managementul deșeurilor este cea de
depozitare deseuri periculoase, întrucât efectuarea sa inadecvată poate genera scurgeri, incendii sau alte forme de
contaminare a mediului. Activitatea de depozitare deseuri periculoase este realizată adesea înainte ca deșeurile
periculoase să intre în procesul de tratare, respective eliminare.
Astfel, pentru a proteja mediul înconjurător, încurajând totodată valorificarea deșeurilor periculoase,
autoritățile au impus agenților economici obligația de a implementa o serie de măsuri de depozitare deseuri
periculoase.
Caracteristicile specifice ale deșeurilor periculoase le fac capabile să afecteze mediul înconjurător și
business-ul atunci când sunt manipulate și depozitate inadecvat. În acest sens, agenții economici sunt nevoiți să
identifice ce deșeuri generează, să înțeleagă ce proprietăți au fiecare pentru a stabili soluția de colectare și
depozitare corespunzătoare. Astfel, ei au la dispoziție opțiunea de a apela la operatori autorizați în depozitarea
deseurilor periculoase pentru ca această activitate să se efectueze în acord cu nevoile fiecărei părți implicate.
De cele mai multe ori, recipientele destinate deșeurilor periculoase sunt realizate din metal, plastic sau
sticlă. Cu toate acestea, stabilirea soluției de depozitare potrivite ține cont de caracteristici precum:
• Corozivitatea deșeurilor periculoase;
• Capacitatea de aprindere;
• Reactivitate;
• Nivel de toxicitate;
• Corozivitatea deșeurilor periculoase,etc.
În funcție de cantitatea generată de deșeuri periculoase, precum și de caracteristicile lor (reactivitate, de
posibilitatea de a produce căldură sau capacitatea de extindere/ contracție), dimensiunea recipientelor este aleasă
astfel încât acestea să nu:
• fie umplute dincolo de specificațiile producătorului;
• provoace efecte negative.
2.3. Transportul deșeurilor periculoase
Transportul deșeurilor periculoase se efectuează de la generator sau deținător, către operatorul
economic care realizează operația de colectare/stocare temporară, denumit în continuare destinatar,
respectându-se prevederile prezentei hotărâri. Expeditorul completează un formular pentru aprobarea
transportului deșeurilor periculoase. Formularul pentru aprobarea transportului deșeurilor
periculoase, semnat și ștampilat, este transmis către destinatarul deșeurilor periculoase. Destinatarul
deșeurilor periculoase, la primirea formularului pentru aprobarea transportului deșeurilor
periculoase, poate accepta efectuarea transportului sau poate solicita informații suplimentare din
partea expeditorului. Dacă destinatarul acceptă efectuarea transportului, semnează și ștampilează
formularul pentru aprobarea transportului deșeurilor periculoase. Formularul pentru aprobarea
transportului , semnat și ștampilat de către destinatar, se transmite la agenția județeană pentru
protecția mediului în a cărei rază teritorială se află instalația de tratare, pentru a se obține din partea
acesteia aprobarea pentru efectuarea transportului deșeurilor periculoase, termenul maxim de răspuns fiind
de 7 zile lucrătoare de la primirea tuturor informațiilor solicitate. La stabilirea destinatarului și a traseului de
transport al deșeurilor periculoase, expeditorul va avea în vedere, pe cât posibil, respectarea principiului
proximității, care presupune ca deșeurile să fie valorificate și eliminate cât mai aproape de locul de generare.
Agenția județeană pentru protecția mediului în a cărei rază teritorială se află instalația de tratare are următoarele
atribuții:
a) de a semna și ștampila formularul pentru aprobarea transportului deșeurilor periculoase, numai după ce verifică
și analizează informațiile furnizate, dacă este de acord cu operațiile de tratare, valorificare sau eliminare aplicate
deșeurilor periculoase de către destinatar;
b) de a solicita informații suplimentare de la expeditorul deșeurilor periculoase, de la operatorul instalației de
tratare/valorificare/eliminare sau de la Garda Națională de Mediu, după caz;
c) de a verifica dacă transportul deșeurilor periculoase respectă regimul ariilor naturale protejate și a Siturilor
Natura 2000.
 Formularul pentru aprobarea transportului deșeurilor periculoase, semnat și ștampilat
potrivit prevederilor , este transmis astfel:
a) expeditorului deșeurilor periculoase și agenției județene pentru protecția mediului în a cărei
rază teritorială se află acesta, de către agenția județeană pentru protecția mediului în a cărei
rază teritorială se află instalația de tratare/valorificare/eliminare;
b) inspectoratului pentru situații de urgență al județului în a cărui rază teritorială se află
expeditorul pentru autorizarea rutei transportului deșeurilor periculoase, de către expeditor.
Ruta de transport al deșeurilor periculoase se stabilește de către expeditor și transportator,
avându-se în vedere pe cât posibil ocolirea orașelor, și se autorizează de către inspectoratul
pentru situații de urgență al județului în a cărui rază teritorială se află expeditorul, înscriindu-
se în documentele de însoțire ale transportului deșeurilor periculoase. Formularul pentru
aprobarea transportului deșeurilor periculoase se întocmește în 6 exemplare originale și se
păstrează după cum urmează:
a) un exemplar la expeditor;
b) un exemplar la destinatar;
c) un exemplar la transportator;
d) un exemplar la agenția județeană pentru protecția mediului care a dat aprobarea pentru
efectuarea transportului deșeurilor periculoase; e) un exemplar la inspectoratul pentru situații
de urgență al județului în a cărui rază teritorială se află expeditorul deșeurilor periculoase;
f) un exemplar la agenția județeană pentru protecția mediului în a cărei rază teritorială se află
expeditorul deșeurilor periculoase.
Art.23. – Transportatorii de deşeuri au următoarele obligaţii:
• să folosească numai mijloace de transport corespunzătoare ţinând cont de tipul de deşeu, care să nu
permită împrăştierea deşeului şi emisia de poluanţi în timpul tranportului astfel încât aceştia să
respecte legislaţia referitoare la sănătatea populaţiei şi protecţia mediului înconjurător ;
• să furnizeze personal pregătit pentru un transport în siguranţă a deşeurilor şi pentru asigurarea
intervenţiilor în caz de accidente;
• să deţină toate documentele necesare pentru transport inclusiv proprietarul, destinatarul, tipul
deşeului, locul de încărcare, locul de destinaţie şi, dacă este cazul, cantitatea de deşeu şi codul
acestuia conform legislaţiei;
• să nu abandoneze deşeul pe drum;
• să respecte, pentru transportul deşeurilor periculoase, reglementările specifice transportului
mărfurilor periculoase având caracteristici similare;
• să folosească drumurile cele mai scurte şi/sau care prezintă riscul cel mai scăzut pentru sănătatea
populaţiei şi pentru mediul înconjurător, care au fost aprobate de autorităţile competente;
• să aibă dotările tehnice necesare pentru intervenţii în caz de accidente sau pagube apărute în timpul
transportului de deşeuri periculoase sau, dacă nu au echipament tehnic sau personal adecvat, să
asigure acestea prin intermediului unităţilor specializate;
• să informeze autorităţile de protecţia mediului despre orice transport de deşeuri periculoase, înainte
de realizarea acestuia, precum şi unităţile de pompieri în cazul transporturilor de deşeuri cu risc de
explozie sau foc.
Art.24. – Transporturile internaţionale de deşeuri sunt efectuate cu respectarea convenţiilor internaţionale
la care România este parte. Articolele 29~33 descriu cerinţele comerţului internaţional şi ale
tranzitului internaţional de deşeuri în conformitate cu prevederile Legii nr. 6/1991 pentru ratificarea
Convenţiei de la Basel cu privire la controlul transportului transfrontieră al deşeurilor periculoase şi
depozitarea acestora şi, de asemenea,cu prevederile altor convenţii internaţionale ratificate de
România.
 Concluzii

• Colectarea corespunzatoare a deșeurilor, mai ales a celor periculoase, este prima măsură luată de
operatorii economici în direcția asigurării unui management eficient. Ea joacă un rol primordial în
diminuarea riscului de probleme care ar putea să apară la nivelul sănătății populației și la cel al
mediului înconjurător.Colectarea, depozitarea și transportul adecvat al deșeurilor periculoase sunt
esențiale pentru protejarea mediului și sănătății umane. Colectarea deșeurilor periculoase trebuie să
fie realizată de către personal specializat, care să respecte protocoalele și normele de siguranță în
vigoare.Depozitarea deșeurilor periculoase trebuie să fie realizată în facilități autorizate și echipate
corespunzător pentru a preveni scurgerile și contaminarea mediului înconjurător. Etichetarea corectă
a deșeurilor periculoase și folosirea ambalajelor adecvate sunt necesare pentru identificarea și
manipularea sigură a acestora.Transportul deșeurilor periculoase trebuie să fie efectuat cu mijloace
de transport specializate și de către personal instruit, care să respecte regulile de siguranță rutieră și
normele specifice.Monitorizarea și înregistrarea corespunzătoare a transportului deșeurilor
periculoase sunt importante pentru a asigura urmărirea acestora și identificarea oricăror probleme
sau incidente.Colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor periculoase sunt esențiale pentru
minimizarea impactului asupra mediului și reducerea nevoii de eliminare în depozite
specializate.Instruirea și conștientizarea adecvată a personalului implicat în colectarea, depozitarea și
transportul deșeurilor periculoase sunt cruciale pentru a asigura respectarea regulilor de siguranță și
protecția mediului.Colaborarea între autorități, companii și populație este necesară pentru a dezvolta
și implementa strategii eficiente de gestionare a deșeurilor periculoase.Respectarea legislației și
reglementărilor în vigoare privind colectarea, depozitarea și transportul deșeurilor periculoase este
esențială pentru a asigura conformitatea și a preveni impactul negativ asupra mediului și sănătății
umane