Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRARE DE ATESTAT
GESTIONAREA,COLECTAREA ŞI RECICLAREA
DEŞEURILOR DIN COMUNA MATCA
1
Gestionarea,colectarea şi reciclarea deşeurilor din comuna Matca
Cuprins
2
Argument...........................................................................................................4
Capitolul I . Gestionarea,colectarea şi reciclarea deseurilor.......................5
1.1. Gestionarea deșeurilor........................................................................................................5
1.2.Clasificarea deșeurilor........................................................................................................6
1.3. Colectarea și transportul deșeurilor....................................................................................8
1.4. Metode de tratare ale deșeurilor........................................................................................11
3
Argument
Matca este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată numai din satul
de reședință cu același nume. Se află în Câmpia Tecuciului lângă Corozel și la o altitudine de
60 m deasupra nivelului mării. Are o suprafață de 85,79 km². Populația este de 11.535
locuitori, determinată în 1 decembrie 2021, prin recensământ.
Comuna se află în vestul județului, în Câmpia Tecuciului, pe malurile râului Corozel.
Este străbătută de șoseaua națională DJ251, care o leagă spre vest de Tecuci (unde se termină
în DN25), și spre est de Valea Mărului, Cudalbi, Costache Negri, Pechea, Cuza Vodă,
Slobozia Conachi, Schela, Smârdan și Galați (unde se termină în DN26).
Este limitrofă municipiului Tecuci, cu care se învecinează la vest, la nord se
învecinează cu comuna Munteni, la est cu comunele Corod și Valea Mărului și la sud cu
comuna Drăgănești.
Am ales ca temă penru lucrarea mea de atestat ,,Gestionarea , colectarea şi reciclarea
deşeurilor din comuna Matca deoarece consider că este un subiect de interes ,are relevanță
locală dar şi o portunitate de a contribui la schimbare. Gestionarea, colectarea și reciclarea
deșeurilor în comuna Matca sunt procese esențiale pentru protejarea mediului înconjurător și
promovarea unei dezvoltări durabile.
Câteva aspecte importante care ar putea fi luate în considerare pentru a gestiona
aceste aspecte eficient.
Sisteme de colectare a deșeurilor .
Separarea deșeurilor .
Instalarea unor containere de colectare selectivă .
Campanii de conștientizare și educație .
Colaborarea cu centre de reciclare și organizații specializate .
Reglementări și politici locale .
Programe de compostare .
Monitorizarea și evaluarea constantă a proceselor .
Prin implementarea unor astfel de măsuri și prin implicarea activă a comunității, gestionarea,
colectarea și reciclarea deșeurilor din comuna Matca pot fi realizate într-un mod eficient și
sustenabil.
4
Capitolul I
Gestionarea,colectarea şi reciclarea deseurilor
5
Foto1 . Gestionarea deșeurilor
1.2.Clasificarea deșeurilor
“DEŞEU" va însemna orice substanţă sau obiect pe care posesorul îl aruncă, sau
intenţionează sau este obligat să-l arunce . Conform Actului German privind Deşeurile din 27
august 1993, deşeurile pot fi definite atât subiectiv cât şi obiectiv.Subiectiv sunt definite ca
obiecte portabile abandonate de proprietar şi obiectiv în legătură cu depozitarea sistematică a
gunoiului aşa cum este cerută de protecţia sănătăţii publice şi, în particular, a mediului.
Clasificarea deşeurilor se face după sursă, procese şi direcţii din care provin.
Considerând sursele majore, în ordinea contribuţiei, deşeurile pot fi clasificate în:
Deşeuri agricole.
Deşeuri miniere şi de la cariere.
Deşeuri de fabricaţie (Industriale).
Deşeuri municipale.
Deşeuri de la generarea energiei.
După direcţiile din care apar, deşeurile cele mai semnificative în ceea ce priveşte
mărunţirea sunt:
Deşeuri din construcţii şi demolări.
Echipament electric şi electronic.
Vehicule la sfârşitul perioadei de utilizare.
6
Sticlă.
Deşeuri verzi;deşeuri miniere şi de la carieră.
Hârtie.
Materiale plastice.
Deşeuri de la furnale şi zgură de la otalarii.
Textile şi îmbrăcăminte.
Deşeuri de lemn.
În funcţie de natură şi de efectul asupra oamenilor, direcţiile din care apar deşeurile se
clasifică în trei categorii largi (Mayers şi Dittrick,1999):
Radioactive.
Periculoase.
Benigne.
Foto 2. Deşeuri
7
1.3. Colectarea și transportul deșeurilor
8
1.4. Metode de tratare ale deșeurilor
Pe recipente există etichete care precizează exact ce fel de deșeuri se pot pune în recipientul
respectiv.
Odată colectate, urmează etapa de tratare a deșeurilor. Metodele de tratare ale deșeurilor
sunt variate, la fel ca deșeurile în sine și locul lor de proveniență. În principiu, deșeurile pot fi
scoase din circuitul economic (eliminate) sau reintroduse în circuit (recuperate).
Eliminarea deșeurilor trebuie făcută prin metode care nu periclitează sănătatea oamenilor și
fără utilizarea unor procese sau metode care pot fi dăunătoare pentru mediu.
Metode de colectare a deșeurilor:
Depozite
În funcție de tipul deșeurilor acceptate depozitele se clasifică în depozite pentru
deșeuri periculoase .
o depozite pentru deșeuri nepericuloase.
o depozite pentru materiale inerte .
o și depozite pentru un singur fel de deșeuri (monodeponie).
Depozitele trebuie să dispună de sisteme de pază, echipamente de cântărire, laboratoare
de analiză, instalații de recuperare a gazului de depozit și de tratare a levigatului, de utilaje
(buldozere, încărcătoare, compactoare, screpere, excavatoare) și de servicii de întreținere a
acestor utilaje.
Eliminarea deșeurilor prin depozitare în rampe (gropi) de gunoi fără vreo măsură
ulterioară es\te actual o practică care nu mai este acceptată.
Actual, depozitarea în rampe de gunoi presupune la sfârșit închiderea depozitului prin
acoperire cu pământ (îngropare) și este o practică curentă în multe țări. Astfel de rampe se
organizează în cariere în care exploatarea s-a încheiat sau în mine abandonate. O rampă de
gunoi realizată și exploatată corect este o metodă relativ ieftină și care satisface criteriile
ecologice de eliminare ale deșeurilor.
Vechile rampe, necorespunzătoare, au efecte negative asupra mediului, cum ar fi
împrăștierea de gunoaie, atragerea dăunătorilor (insecte, rozătoare) și poluarea aerului, a
apelor și a solului.
9
Foto 4.Depozit de deșeuri
Poluarea aerului se produce prin miasme și prin degajarea unor gaze rezultate în urma
fermentării, cum ar fi dioxidul de carbon și metanul, care produc efect de seră și contribuie la
încălzirea globală.
Poluarea apei și a solului se face prin levigat (lichidul scurs în urma proceselor
biochimice), care, în lipsa unui strat izolator se infiltrează în sol și poluează apele pânzelor
freatice.
Aceste poluări pot fi așa de puternice că împiedică creșterea plantelor deasupra
acestor rampe. În mod normal, pe rampă deșeurile sunt compactate pentru a le mări densitatea
și stabilitatea, și acoperite cu folii și cu pământ.
Rampele pentru deșeuri organice au instalații de recuperare a gazului de depozit.
Principalele componente ale acestui gaz sunt metanul (54 %) și dioxidul de carbon (45 %), la
care se adaugă mici cantități de hidrogen sulfurat, monoxid de carbon, mercaptani, aldehide,
esteri și alți compuși organici. El poate fi valorificat prin ardere. Dacă nu există posibilitatea
de valorificare locală, se recomandă să fie totuși ars la instalația de faclă deoarece dioxidul de
carbon rezultat prin arderea metanului are un efect de seră mai mic decât al metanului inițial.
10
Pentru a împiedica levigatul să se infiltreze în sol rampele moderne sunt prevăzute
cu straturi izolante, care pot fi din argilă (lut) sau din folii groase de material plastic
(geomembrane) sau textil (geotextile). Grosimea stratului de argilă trebuie să fie mai mare de
1 m pentru deșeuri inerte sau nepericuloase și mai mare de 5 m pentru deșeuri periculoase .
Incinerare
Incinerarea este o metodă de eliminare a deșeurilor prin arderea lor. Este una din
metodele de tratare termică a deșeurilor.În urma incinerării se obțin căldură, gaze, abur și
cenușă.
Incinerarea poate fi practicată în instalații mici, individuale, sau la scară industrială.
Pot fi incinerate atât deșeurile solide, cât și cele lichide sau gazoase. Instalațiile de incinerare
sunt cuptoare prevăzute cu focare cu grătar cu împingere directă sau răsturnată, cuptoare
rotative, cuptoare verticale, focare cu ardere în strat fluidizat,sau cu ardere în suspensie.
Ele pot trata (arde) deșeuri cu putere calorifică mică, de doar 10 MJ/kg.
11
În ultima perioadă se discută despre coincinerarea deșeurilor. În acest caz deșeurile sunt
arse în focarele marilor cazane energetice sau în cuptoarele de ciment, în amestec cu
combustibilul uzual al acestora. Ponderea deșeurilor în amestecul combustibil este de cca. 10
%. Termenul de „coincinerare” se aplică în cazul în care arderea amestecului combustibil
care conține și deșeuri nu deturnează instalația de ardere de la utilizarea sa obișnuită. Dacă
într-o asemenea instalație scopul principal devine incinerarea deșeurilor, procesul va fi
considerat incinerare, nu coincinerare, iar condițiile de autorizare a funcționării în acest caz
vor fi mai stricte, adică cele pentru incineratoare.
12
Capitolul II
Gestionarea,colectarea şi reciclarea deşeurilor din comuna
Matca
13
Programul de colectare va fi în următoarele zile :
2. Deşeuri reziduale :
deşeuri menajere şi similare obişnuite.
deşeuri rezultate din bucătărie şi baie.
resturi alimentare rezultate din producerea hranei.
14
Capitolul III
Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului
în comuna Matca şi judeţul Galaţi
15
Gestiunea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice(DEEE)
La aceste tip de deşeu, România este obligata sa realizeze 4 kg DEEE/locuitor/an,
începând cu danul 2009 (potrivit HG 448/2005, modificata şi completata).
În judeţ exista 16 operatori economici ce au în activitate gestionarea DEEE, astfel:
- 2 agenţi economici care realizează colectare şi tratare DEEE,
- 14 agenţi economici care realizează colectare şi valorificare DEEE,
La nivel naţional exista BAZA DE DATE, în care fiecare Autoritate judeţeană de
mediu introduce datele referitoare la gestionarea DEEE.
Precizări:
- în anul 2007, în Judeţul Galaţi s-au colectat 681 tone DEEE, cea mai mare cantitate
din ţară (dar a fost un exerciţiu),
- în anul 2008 s-au colectat 1836 tone, ceea ce reprezintă 6,26 tone/locuitor.
- în anul 2009 s-au colectat 5320 tone DEEE, ceea ce reprezintă 18,6 kg/locuitor
(datele sunt informative deoarece nu s-a finalizat colectarea datelor din teritoriu (se respectă
prevederile Ord. 1223/2005)).
-în baza Regulamentului 689/2009 se fac inventarieri de substanţe şi preparate
chimice periculoase, restricţionate şi sever restricţionate (în special pesticide). Baza de date
este la ANPM.
- în baza Directivei 1987/217/CE privind azbestul transpusă prin HG 124/2003 sunt
inventariaţi deţinătorii de produse cu conţinut de azbest, producători şi importatori. Baza de
date este la ANPM.
- în baza Directivei 1987/101/CE transpusa prin HG 235/2007 privind uleiurile uzate
se fac inventarieri de generatori, colectori şi procesatori de uleiuri uzate . Baza de date este la
ANPM..
- în baza Regulamentului 1907/2006 se fac inventarieri privind importatorii,
producătorii utilizatorii , inclusiv a deşeurilor, de substanţe şi preparate chimice acordându-
se atenţie acelor substanţe şi preparate care sunt periculoase pentru factorii de mediu şi pentru
sănătatea oamenilor, este vorba de benzene, toluene, ehylmethyl cetone, cromaţi şi
bicromaţi, substanţe cu efect asupra reproducerii sau cele care produc mutaţii genetice,
substanţe şi preparate foarte periculoase pentru mediul acvatic .
16
Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi nu se opune desfăşurării de activităţi, dar
solicită totdeauna documente şi înscrisuri care atestă că activităţile se desfăşoară în condiţii
prietenoase mediului şi cu respectarea prevederilor legale privind protecţia factorilor de
mediu.
APM Galaţi, în perioada 06.07.2009-18.07.2009 a procedat la verificarea în teren a
tuturor amplasamentelor de deşeuri nepericuloase, neconforme şi neautorizate . S-au purtat
discuţii cu Primarii localităţi lor pentru capacitarea acestora în vederea închiderii şi
ecologizării tuturor amplasamentelor neautorizate. S-au precizat primarilor, în calitatea lor
de Şefi ai serviciilor de administraţie publică la nivel local, necesitatea marcării cadastrale,
pe harta administrativă a localităţii, a amplasamentelor neautorizate ce au servit pentru
depozitarea deşeurilor până la data de 16.07.2009.
APM Galaţi, în perioada 06.06.2009-28.06.2009, a transmis în teritoriu, la toate
consiliile locale deţinătoare de depozite de deşeuri neconforme şi neautorizate, adrese pentru
capacitarea acestora în vederea concesionării serviciilor de salubrizare sau creării propriului
serviciu de salubrizare.
APM Galaţi realizează o monitorizare lunară a circuitului unor deşeuri periculoase
(baterii şi acumulatori auto, uleiuri minerale uzate, cât şi a altor tipuri de deşeuri: hârtie şi
cartoane, mase plastice, în special PET-uri, lemn).
La nivel naţional exista o BAZĂ DE DATE privind statistica deşeurilor în care se
introduc date, colectate statistic, de la diverşi agenţi economici din judeţ.
La nivel naţional există o BAZĂ DE DATE privind gestiunea ambalajelor şi
deşeurilor de ambalaje, în care se introduc date raportate de agenţii economici care
gestionează ambalaje şi deşeuri de ambalaje - cu respectarea prevederilor Ord. 927/2005.
Problematica substanţelor şi preparatelor chimice periculoase inclusiv gestiunea
deşeurilor
APM Galaţiacţionează sub directa îndrumare a ANPM .
Sunt respectate Regulamentele , Directivele şi Deciziile Comisiei Europene, astfel:
- în baza Regulamentului 1005/2009 sunt inventariate anual tipurile/cantităţi de
substanţe, modul e gestionare, inclusiv cantităţi de deşeuri pe tipuri de substanţa care
depreciază statul de ozon, inclusiv halonii
- în baza Regulamentului 842/2006 sunt inventariate anual tipurile/cantităţi de
substanţe .
17
Concluzii
18
Bibliografie
19
Anexe
20
21