Introducere

Deseurile- o problema a lumii contemporare

Viata, in forma ei, pe care o cunoastem cu toti, exista datorita aerului si pamantului,
acestea fiind elementele principale ce stau la baza ei. Atunci cand unul dintre aceste
elemente este perturbat de om si nu isi mai poate urma ciclurile naturale, echilibrul se
distruge, iar noi privim, uneori fara drept de replica, la adevaratele dezastre ecologice.
O punga de plastic aruncata in ocean poate ucide o balena, prin simplul fapt ca aceasta o
inghite odata cu hrana, iar punga poate astupa orificiul prin care aceste minunate
manifere respira. La un calcul estimativ simplu putem evidentia un adevar infricosator ,
exista pe planeta mii de miliarde de pungi care pot ajunge in apa oceanelor, dar din
pacate numai cateva sute de exemplare de balena albastra, cel mai mare manifere al
acestei planete , au mai ramas in oceane.
1
Cea mai mare problema nu este una de suprafata, ci una de cantitate, planeta noastra nu
mai poate duce in spate atatea deseuri , ce continua sa creasca cu cifre inimaginabile in
fiecare zi. Aceasta picatura de apa! ce poate fi ambalajul unui pachet de tigari sau un
container de substante chimice reziduale, cu siguranta lasa rani adanci in inima! acestei
planete.
"rezenta lucrare isi propune sa evidentieze importanta reciclarii asupra mediului
inconjurator.
#copul acestei lucrari este acela de a invata sa reciclam, de a pastra natura curata si de a
ocroti tot ceea ce ne inconjoara.
$n capitolul $ am evidentiat importanta reciclarii asupra omenirii, ce anume se recicleaza
si in ce conditii se realizeaza reciclarea.
$n capitolul $$ am vorbit despre costurile reciclarii si de aspectele pozitive pe care ni le
aduce reciclarea in viata omenirii.
$ar capitolul $$$ a fost destinat sectorului de mase plastice, unde am evidentiat procesul de
reciclare si ecologizare a mediul incoljurator.
1
Dan Dinu, Venetia Sandu, Deseurile si Mediu, Editura Presa Universala, Brasov, 2006
1
Capitolul I
Reciclarea- Directie de actiune in managementul deseurilor
1.1.Importanta reciclarii deseurilor
"roducerea de deseuri este rezultatul activitatilor economice si gospodaresti. Cantitatea si
calitatea deseurilor urbane depinde de standardul de viata si de modul de consum al
populatiei, iar deseurile industriale % atat cele periculoase, cat si cele nepericuloase %
depind de tehnologiile folosite pentru prelucrarea materiilor prime in cadrul proceselor
de fabricatie.
&
'eciclarea reprezint( colectarea, separarea )i procesarea unora dintre componentele
de)eurilor *n vederea transform(rii lor *n produse utile.
#ezizarea pericolului pe care il reprezinta acumularea deseurilor, a declansat in 'omania
actiunea de cunoastere, urmarire si dorinta de imbunatatire treptata a circuitului
deseurilor, de la aparitia lor, la sursa, si pana la eliminarea lor finala.
$n prezent, in practica eliminarii deseurilor se parcurge insa o perioada dificila prin
cresterea continua a cantitatii de deseuri si lipsa mijloacelor tehnice +instalatii, utilaje
adecvate, pentru colectare, prelucrare,reciclare si valorificare. Constientizarea acestei
situatii obliga la eforturi pentru unirea posibilitatilor interne cu sprijinul exter % material
sau financiar % in scopol crearii bazelor unui sistem de gestiune care, in timp, sa conduca
la ecologizarea-, din punct de vedere al deseurilor, a tuturor activitatilor.
.e)eurile sunt materiale considerate f(r( valoare sau f(r( utilitate. Acestea ar trebui
eliminate deoarece pun *n pericol s(n(tatea uman(. Contactul omului cu de)eurile poate
surveni fie *n mod direct, prin acumularea haldelor de gunoi *n apropierea zonelor de
2
Carmen /rica, 0anagamentul 0ediului, 1ditura Ase, 2ucuresti, &334
2
locuit, fie indirect, prin scurgerile *n sol, ap( subteran( sau ap( de suprafa5( )i emisie *n
atmosfer(.
6
Clasificarea deeurilor
4
:
.eseurile sunt componentele reziduale rezultate din toate activitatile antropice, atat cele
cu caracter gospodaresc, cat si cele cu caracter productiv.
.in acest punct de vedere al naturii si locurilor de producere , deseurile se clasifica astfel-
7 deseuri menajere 7 deseuri provenite din sectorul casnic sau din sectoare asimilabile cu
acesta + inclusiv resursele secundare sau deseurile periculoase pe care le contin, si care
pot fi preluate cu sistemele curente de precolectare sau colectare din localitati8
7 deseuri stradale 7 deseuri specifice cailor de circulatie publica, provenite din activitatea
cotidiana a populatiei, de la spatiile verzi, animale, din depunerea de substante solide din
atmosfera8
7 deseuri asimilabile cu deseuri menajere % deseuri provenite de la mica sau marea
industrie, din comert, din sectorul public sau administrativ, care prezinta compozitie si
proprietati similare cu deseuri menajere, putand fi colectate, trasnportate, prelucrate si
depozitate impreuna cu acestea8
7 deseuri voluminoase % deseuri solide de diferite proveniente, care datorita dimensiunilor
nu pot fi preluate cu sistemele obisnuite de precolectare sau colectare, ci necesita o tratare
diferentiata fata de acestea8
7 deseuri din constructii % deseuri provenite din demolarea sau construirea de obiective
industriale sau civile8
7 deseuri periculoase % deseuri toxice, inflamabile, explozive, infectioase sau de alta
natura, care, introduse in mediu pot dauna plantelor, animalelor sau omului8
7 deseuri agricole % deseuri provenite din unitatile agricole si zootehnice + gunoi de grajd,
dejectii animaliere, deseuri animaliere de la abatoare si din industria carnii,8
7deseuri industriale % deseuri provenite din desfasurarea proceselor tehnologice8
7 deseuri spitaliere % deseuri provenite din activitatea spitatelor, unitatilor sanitare si care
sunt incinerate in crematoriile spitatelor8
3
2ularda, 9h, 'eziduurile menajere, stradale )i industrial, 1ditura /ehnic(,2ucuresti, 1::&
4
V. 'ojanschi, ;. 2ran, 9. .iaconu, 1conomia si "rotectia 0ediului, 1ditura /ribuna 1conomica,
2ucuresti, 1::<
3
Cele mai importante categorii de materiale care compun deseurile si care pot fi reciclate
+componente valorificabile, sunt-
= hartia8
= sticla8
= metalul8
= materialele plastice
"rocesele de productie agricola presupune o cantitate mare de produse auxiliare
refolosibile. 0ajoritatea produselor pot fi utilizate ca sursa de biogaz +biometan,, avand o
valoare economica. 2iogazul se naste din deseuri agroindustriale, forestiere sau din
deseuri animale, in urma unor activitivati fermentative a unor microorganism anaerobe.
$n privinta obtinerii biogazului, deseurile se combina cu cantitati mari de microorganism
anaerobe in lipsa complete a aerului. $n aceste conditii se dezvolta foarte bine bacteriile
care sunt capabila de a transforma deseurile organice in gaz metan si dioxid de carbon.
>
5
A. Marin, . Po!es"u, #. Maras"u, Manual Biolo$ie, Editura Dida"ti"a si Peda$o$i"a, Bu"uresti,
1%&2
4
1.2. Metode si tehnici de reciclare a deseurilor
Organizarea gestiunii deseurilor este responsabilitatea celor care le7au generat.
"roducatorii de deseuri industriale isi folosesc facilitatile proprii de colectare?transport,
eliminare sau contracteaza serviciile respective cu firme specializate in oferirea de
servicii de gestiune a deseurilor industriale este mic, iar activitatea acestora este limitata,
atat ca domeniu cat si ca cifra de afaceri. .e aceea, producatorii de deseuri industriale
contracteaza gestionarea acestora mai ales cu firmele de salubrizare urbana.
@
.oi din zece romani care au in apropiere puncte de colectare a ambalajelor nu sunt
preocupati de sortarea lor. Adica fiecare cetatean ar trebuie sa colecteze gunoiul in pungi
din plastic speciale, apoi municipalitatea trebuie sa puna la dispozitia lui containere de
sortare peste tot, containere de culori diferite pentru fiecare material reciclabil in parte si
pe care, in plus, sa fie scris tipul de material caruia ii este destinat.
.upa colectarea de la populatie, deseurile sunt transportate catre centrele de sortare
inainte de a merge la companiile de reciclare.
9estionarea deseurilor reprezinta una dintre problemele importante ale 'omaniei, in ceea
ce priveste protectia mediului. $n &316, tara noastra va fi obligata sa recicleze >> A si sa
valorifice @3 A din cantitatea de ambalaje puse pe piata.
1liminarea de eurilor este o activitate complicat( i costisitoare
<
. Concep ia actual(
privind de eurile nu porne te de la ideea cre terii i perfec ion(rii capacit( ilor de
eliminare, ci de la adoptarea de noi tehnologii, care s( produc( de euri *n cantitate cBt
mai redus(, *ntr7o form( cBt mai u or de tratat.
"rincipalele obiective ale gestiunii deseurilor solide sunt -
7 protejarea sanatatii publicului8
7 protejarea mediului8
7 mentinerea curateniei publice pentru ca aceste locuri sa fie acceptabile din punct de
vedere estetic8
6
'ar(en )ri"a, Mana$a(entul Mediului, Editura Ase, Bu"uresti, 2004
*
Mi+ail, Sorina ,2& (ai 200&-. .Pia/a de0eurilor valorea12 1e"e (iliarde de euro 3. 'a!ital.
5
7 convervarea resurvelor naturale prin intermediul politicilor de reducere a deseurilor si
prin reciclare.
/oate aceste obiective se realizeaza prin intermediul unei colectarii si tratari in conditii de
siguranta, unei eliminari si depozitari corespunzatoare.
"rima faza a procesului de evacuare a gunoaielor, si anume colectarea si stocarea la locul
de producere, realizata in functie de sistemul de transport , este in general o parte foarte
neglijata, insuficient, dezvoltata si neunitara din punct de vedere tehnic al intregului
sistem de evacuare.
1senta sistemului de evacuare conta in faptul ca in zonele de colectare gunoaiele sunt
colectate la locul de producere si depuse in recipienti de constructii unitare, adecvate
dispozitivului de incarcare a autovehiculului de transport. 'ecipienti umplucti treptat in
zonele de colectare dinainte proiectate sunt goliti cu o periodicitate bine determinata in
vehicule de trasnport speciale, in sistem inchis, dupa care gunoaiele sunt
trasportate."rima parte a procedeului + colectarea si stocarea in interiorul imobilelor, este
in general o problema de administrare a imobilelor si numai a doua parte + golirea
recipientilor si transportul, apartine unitatii de salubritate publica.
C
'ecipienti de colectare7 stocare pot fi considerati ca accesorii strans legate de vehiculele
de trasnport. 0entinerea in stare curata a recipientilor poate fi considerata ca o sracina a
administrarii imobilelor.
"roblemele principale in aceste conditii sunt
:
-
recipientii de gunoaie8
spatiul de stocare8
'ecipienti de gunoaie pot fi considerati ca anexe ale auto7vehiculelor de trasnport si sunt
fabricati dupa standarde. $n functie de marimea duratei de stocare a gunoaielor si de
caracterul de colectare+ gradul de constructie, densitatea locuintelor,sunt fabricati
recipienti cu diferite volume.
'ecipienti trebuie sa fie realizati din materiale rezistente , astfel incat sa indeplineasca
urmatoarele conditii-
13
&
'. 'a!atana, '. 4a"o"eanu ,Deseuri, Editura Matri5 4o(, Bu"uresti, 2003
%
de(
10
V. 'ojanschi, ;. 2ran, 9. .iaconu, 1conomia si "rotectia 0ediului, 1ditura /ribuna 1conomica,
2ucuresti, 1::<
6
/rebuie sa fie confectionati din materiale rezistente la intemperii, durabili in timp,
rezistenti la eforturi mecanice, neutri fata de actiunile chimice, neinflamabili.
#a fie echipati cu capace de inchidere bune si usor manevrabile.
.in punct de vedere al formei, recipientii trebuie astfel conceputi incat golirea lor
sa fie usoara si rapida.
/rebuie solutionate manipularea, transportul si curatirea lor de catre un singur om.
9reutatea proprie trebuie sa fie cat mai mica.
"artea superioara sa corespunda conditiilor impuse de dispozitivele de ridicare ale
vehiculelor de transport.
#patii de stocare a recipientilor % in incinta cladirilor trebuie asigurate incaperi
speciale, corespunzatoare pentru amplasarea si depozitarea rezipientilor de
gunoaie.
1conomicitatea transportului impune ca vehiculele sa aiba posibilitatea apropierii
cat mai mult de locurile de depozitare a recipientilor. "regatirea recipientilor
pentru golire , respectiv scoaterea lor din spatiul de depozitare la marginea
trotuarului este facuta in general manual.
$n ultimii &3 de ani s7au dezvoltat un numar de tehnici de tratare a deseurilor, toate
consistand in principal din
11
-
Arderea deseurilor cu sau fara folosirea energiei termice rezultate8
Composarea8
"roductia de biogaz pentru producerea caldurii8
"latforme de depozitare pentru producerea caldurii8
.e regula, instalatia de incinerare se aplica la localitatile cu peste 133.333 locuitori si
compostarea la cele sub 133.333 locuitori.9rupata in instalatii mixte, incinerarea si
compostarea asigura un mai bun randament si o elesticitate mai mare in exploatare, avand
in vedere si variatia mare a compozitiei reziduurilor menajere. $n tara noastra, metoda
principala de neutralizare a rezidurilor menajere este depozitarea acestora pe terenuri
neproductive, iar din anul 1:C& au inceput sa fie realizate si unele instalatii de incinerare
a rezidurilor menajere. #olutia cea mai raspandita pe plan mondial este depozitarea
11
V. 'ojanschi, ;. 2rand, 9. .iaconu, "rotectia si ingineria mediului, 1ditura 1conomica, 2ucuresti, &33&
*
gunoaielor in perimetrul localitatilor sau in locuri mai indepartate prin asezarea direct pe
sol. Acest lucru se explica, in primul rand , prin faptul ca practic solutia nu necesita nici o
investire, iar cheltuielile de exploatare sunt minime. 0etoda cea mai simpla pentru
umplerea acestor terenuri este depozitarea deschisa a gunoaielor,de mai multe ori, in
straturi de 674 m grosime , fara nivelare si acoperire, foarte des in forma de damburi.
1&
$n 'omania, suprafata ocupata in prezent la nivelul intregii tari de aceste rampe de
depozitare a reziduurilor menajere este de circa >33 ha, din care pentru municipiul
2ucuresti circa >3 ha.
16
"rocedeul cel mai indicat pentru neutralizarea gunoaielor, din punct de vedere igienic,
este arderea fara adaos de combustibil. Cu timpul au fost create in intreaga lume, si in
special in orasele mari, platforme pentru arderea gunoaielor, fiind clasificate si
concluzionate conditiile tehnologice pentru arderea sigura.
"rocedeele pentru ardere a gunoaielor cu alte forme de combustibil +carbune, gaze
naturale, etc, trebuie sa fie utilizate numai in cazuri extreme. "rin arderea la temperaturi
inalte, neutralizarea gunoaielor este rapida si completa. #tatiile pentru ardere au nevoie de
suprafete mici si pot fi amplasate in apropierea localitatilor, reducandu7se astfel simtitor
cheltuielile de trasnport. "oluarea mediului inconjurator este minima, putand fi mentinuta
in limitele admise de normele sanitare. Cenusa rezultata poate fi retinuta cu ajutorul unor
instalatii adecvate , astfel ca volumul materiilor prime poluante eliminate in mediul
inconjurator este mic. .ezavantajul procedeului consta in costurile mari de investitii si de
exploatare. ;unctionarea instalatiilor necesita un personal bine instruit.
14
Figura 1 :Transportul deseurilor
12
V. 'ojanschi, ;. 2ran, 9. .iaconu, 1conomia si "rotectia 0ediului, 1ditura /ribuna 1conomica,
2ucuresti, 1::<
13
$dem
14
$bidem
&
0etodele de colectare a deseurilor sunt determinate de comoditatea actiunii necesare din
partea consumatorului, adminstratiei si costurilor implicate. .e aici se desprind trei
metode principale de colectare a deseurilor- strangerea in centre de colectare, centre de
buD7bacE si colectarea de la marginea drumului!.
Centrele de colectare sunt cea mai eficienta metoda de colectare din punctul de vedere al
costurilor, dar sufera din cauza gradului scazut de predictibilitate al cantitatilor ce pot fi
colectate in intervale determinate de timp.
Centrele de buD7bacE sunt cele care ofera o suma de bani in schimbul recuperarii
bunurilor stricate sau iesite din uz. $n cazul acestei metode de colectare a deseurilor
costurile de colectare +remuneratia platita celui care aduce bunurile stricate, sunt mai
mari decat pretul materiei prime rezultate, de aceea statul trebuie de multe ori sa intervina
prin subventii.
Colectarea de la marginea drumului se diferentiaza prin modul in care sunt stocate
deseurile- colectie mixta, colectie de materiale reciclabile si depozitare prin separarea pe
categorii. "rimul nu presupune nicio sortare, de aici venind si costurile mari necesare
separarii ulterioare a materialelor refolosibile si apoi stocarea in functie de categorie. Al
%
doilea mod presupune stocarea separata a materialelor reciclabile de de materiile ce nu
mai poti fi folosite, eliminand astfel costurile separarii acestora. A treia metoda este cea
mai practica, necesitand cele mai scazute costuri, deoarece materialele reciclabile
sunt deja sortate dupa categorie +1x- sticla, hartie, plastic,.
Fn ceea ce prive)te de)eurile biodegradabile organice, acestea nu sunt tratate. Gu exist( o
sortare a acestora din fluxul de de)euri menajere )i nici un program pentru compostarea
lor. Fn zonele urbane aceste tipuri de de)euri sunt eliminate cu celelate tipuri din de)eurile
menajere )i sunt depozitate. Fn zonele rurale de)eurile din gr(dini sunt arse sau
compostate )i folosite ca fertilizan5i. Hnele resturi din legume )i fructe sunt utilizate *n
hrana animalelor. Fn orice caz, cea mai mare parte dintre aceste de)euri sunt eliminate *n
gropi de gunoi.
1.3. Limitele reciclarii deseurilor
10

.intre toate (rile europene, 'omania recicleaz( numai 1A din *ntreg volumul de de euri
pe care le produce, restul fiind aruncat la groapa de gunoi.
Fns( nu totul este reciclabil. Hnele produse cum ar fi materialele ceramice,hBrtia cerat(,
ab5ibildurile, ambalaje ale materialelor toxice, nu se pot recicla .
1>
NICIOD! R"CICL!"
1#
$
Cutii de aerosoli- #igur, ei sunt din metal. .ar din moment ce spraD con5ine, de
asemenea, combustibili de propulsie )i de substan5e chimice, cele mai multe sisteme
municipale le trateze ca material periculos8
Baterii- Aceste sunt, *n general, tratate separat, atBt din gunoi regulat )i reciclare curb(.
De hrtie viu colorat- coloran5i puternice de hBrtie8
Ceramic i olrit- Aceasta include lucruri cum ar fi cani de cafea8
Scutece- Acesta nu este comercial posibil s( se revendica de hBrtie )i plastic *n scutece
de unic( folosin5(8
Deeurilor periculoase- Aceasta include produse chimice de uz casnic, ulei de motor,
antigel )i a lichidelor de r(cire. Hleiul de motor este reciclabil, dar este, de obicei,
tratate separat de la obiecte de uz casnic
15
III.reciclabileromania.ro
16
666.(nn."o(
11
;
Sticl de uz casnic- geamuri, oglinzi, becuri si tacamuri sunt imposibil de reciclat
#ticle )i borcane, de obicei, sunt bine 2ecuri fluorescente compacte +C;L, sunt
reciclabile, dar con5in o cantitate mic( de mercur si nu ar trebui s( fie tratate ca
becurile de uz casnic comune8
Cutii de suc i alte recipiente de buturi filmate de carton. Hnii produc(tori au
*nceput producerea de containere reciclabile. Acestea vor fi marcate special. 'estul
nu sunt potrivite pentru reprocesare8
Deeurilor medicale- seringi, tuburi, scalpele )i alte pericolele biologice trebuie
eliminat ca atare8
erveele i prosoape de hrtie- descurajat din cauza a ceea ce ar putea fi absorbit.
Lua5i *n considerare de compostare8
Puni de plastic i folie de plastic8
!mbrcate "n material plastic# cutii de cutii din plastic# produse alimentare sau din
plastic# fr semne de reciclare8
urub din plastic pe blaturi- trebuie eliminate separat din sticle de plastic reciclabile.
Capacele mai mici sunt un pericol de sufocare8
$nvelope- 0ulte state solicita eliminarea separat( a pneurilor +)i s( colecteze o tax(
de la punctul de vBnzare pentru acest scop,8
Plicuri de transport %&ve'- Acestea sunt de tipul celor utilizate de c(tre oficiul po)tal
)i companiile de livrare peste noapte8
(rtie umed- Fn general, reciclatorii s( ia o trecere pe elementele de hBrtie care au
fost expuse la ap(. ;ibrele pot fi deteriorate, )i exist( riscuri de contaminare8
Plastic Cod ) * +DP, -polietilena de .oasa densitate/0 Gu se recicleaza in 'omania.
#e gaseste in - ambajale de paine, de alimenta congelate, imbracaminte, covoare8
Plastic Cod 1 * PS -polistiren/0 Gu se recicleaza in 'omania. $nscriptionat pe -
farfurii si pahare de unica folosinta, caserole de mancare, carcase C.7uri sau casete8
%lastic Cod 1 7 "olietilena /ereftalata. $nscriptionat pe recipiente pentru- bauturi
racoritoare, apa si bere, apa de gura, dressinguri pentru salate si ulei vegetal, caserole de
12
unica folosinta etc. $n general sunt potrivite pentru utilizare dar nu pentru reutilizare, si cu
atat mai putin pentru utilizare cu lichide fierbinti.
%lastic Cod 2 J."1 7 "olietilena de inalta densitate. $nscriptionat pe recipiente pentru-
solutii de albirea rufelor, detergent de uz casnic, sampon, saci de gunoi si cumparaturi,
ulei motor, folie groasa, ladite pentru fructe7legume, lazi de bauturi, butoaie. $n general
sunt potrivite pentru utilizare dar nu pentru reutilizare, si cu atat mai putin pentru utilizare
cu lichide fierbinti.
%lastic Cod 3 7 V +vinil, sau "VC. $n general se recicleaza. $n 'omania este primit doar
de anumiti colectori, in special doar profilele de ferestre. #e gaseste in- profile de ferestre,
furtunuri apa, folie "VC, tubulatura pentru apa, sau in recipiente pentru- solutii de curatat
geamuri si detergenti, ambalaje pentru produse alimentare si pe cabluri, echipamente
medicale etc.
%lastic Cod & 7 "" +polipropilena,. $nscrip5ionat pe- dopurile de la "1/7uri, sticle de
sirop, sticle cu Eetchup, pungi si saci de rafie.
%lastic Cod ' 7 "olicarbonate. #e recicleaza, dar este primit doar de unele depozite,
trebuie verificat cu fiecare colector de deseuri. $nscriptionat pe- bidoane de apa, materiale
Kbullet7proofK, ochelari de soare, .V.7uri, ipod, computere, indicatoare, nailon,
bidoanele din plastic pentru dozatorul de apa, placi din policarbonat sau plexiglas 7
material de constructii. 1libereaza, in special cand e incalzit, bisfenol A, un compus
chimic controversat foarte cancerigen.
D" C" N( )" %O! R"CICL C")!" %ROD()"*
1'
Hnele articole pot fi alcatuite din o multime de materiale diferite, de exemplu
pachetele sau pungile de macare de pisici, care sunt un tip de material de plastic
metalizata si nu pot fi separate in prezent, pentru reciclare 8
Gu este rentabil a colecta un material, pentru a fi sortat de reciclare, apoi trimis
deoparte pentru reciclare, mai ales daca produsul final nu are nici o valoare de piata
reala.
1*
+tt!788666.sout+o5on.$ov.u9
13
;olia de plastic poate cauza probleme serioase in instalatia de sortare, poate defecta
masina de sortare, infasurandu7se in partile acesteia pusa in miscare.
Capitolul II $ Costurile si a+anta,ele reciclarii deseurilor
2.1. Categori de costuri
Hnii oameni sustin ca reciclarea utilizeaza mai multa energie decat se economiseste, si ,
astfel, nu merita efortul. 1ste adevaratL 0ulti oameni sunt surprinsi atunci cand vor
descoperi ca ar putea plati mai mult pentru un program de reciclare decat pentru preluarea
de gunoi regulat. Acestia trebuie sa plateasca mai mult pentru a da reciclabile lor cuiva
care le vinde. Acest lucru conduce multi oameni sa creada ca reciclarea nu este
economica.
'eciclarea deseurilor utilizeaza dublu consumul de energie si de doua ori cauzele poluarii
din fabrici, camioane. "regatiea materialelor reciclabile utilizeaza mai multa energie ,
creeaza mai multe deseuri .1nergia necesara pentru a produce un aluminiu poate este
egala cu energia incorporata in valoarea de benzina este nevoie poate a umple poate pe
jumatate plin
1C
.
#uma de bani prin reciclare depinde de eficienta programului de reciclare utilizat pentru a
face acest lucru. Costul de reciclare depinde de diversi factori, cum ar fi taxele de
depozitare a deseurilor, precum si suma de eliminare pe care comunitatea o recicleaza.
$n unele cazuri, costul materiilor prime reciclabile depaseste costul materiilor prime.
Costurille procesului de eliminare a deseurilor, sortarea, verificarea si taxele sunt mult
mai mari decat profitul din vanzarea acesteia.
1&
+tt!788666.dnr.(o.$ov
14
Costurile reciclarii sunt partial amortizate prin evitarea cheltuielilor de depozitare sau
incinerare si prin vinderea materialelor rezultate. "returile de depozitare variaza foarte
mult in functie de zona, si piata materialelor reciclate este intr7o crestere exploziva.
"rogramele de reciclare proiectate adecvat si implementate complet pot fi deplin
competitive cu depozitarea sau incinerarea reziduurilor. $n prezent sunt disponibile
numeroase tehnici de eficientizare a reciclarii, unele din ele fiind in curs de testare si
implementare.
Costurile de colectare sunt legate de programul de reciclare avand un set de cerinte +de
exemplu , modul in care meterialul este sortat,, frecventa de colectare, precum si nivelul
de participare a comunitatii. "rin ajustarea variabilelor care afecteaza costurile de
colectare, comunitatile pot reduce aceste costuri.
$n general, costurile de colectare a materialelor reciclabile-
Creste cu numarul de produse separate8
Creste cu frecventa de colectare8
0ultii cetateni sunt surprinsi atunci cand vor descoperii ca comunitatea lor ar putea plati
mai mult pentru un program de reciclare decat pentru preluare gunoi regulat.Acest
lucruconduce multi oameni sa creada ca reciclarea nu este economica.
Hn motiv de reciclare pare sa fie rentabila este acela ca unii oameni platesc deja un cost
mai mare pentru eliminarea gunoiului decat isi dau seama. Hnele guverne locale platesc
taxe pentru companiile de tractiune, statii de transfer. Aceasta reduce costurile directe,
ceea ce face programul de preluare a gunoiului in mod regulat sa para mai putin
costisitor, decat este in realitate.
Costurile de reciclare variaza in functie de oras, de un set de factori, inclusiv apropierea
depozitelor de deseuri, costurile fortei de munca, cantitatea si metoda de reciclare si a
preturilor imobiliare.
15
2.2. Categorii de a+anta,e

;ata de alte metode ecologice, reciclarea este cea care presupune cel mai mic efort din
partea consumatorilor. .eseurile menajere trebuie sortate inainte de a le arunca in
containere separate pe tipul de deseu acceptat + plastic, hartie, sticla etc.,. .eci pentru
consumatorul de rand reciclarea presupune doar putina atentie la sortarea deseurilor.
2eneficii economice ale reciclarii
1:
-
"rogramele de reciclare bine puse la punct sunt mai ieftine decat colectarea,
depozitarea sau incinerarea deseurilor8
Cu cat se recicleaza mai mult cu atat scad si costurile8
'eciclarea ajuta la scaderea costurilor in gospodariile unde ruleaza programe de
colectare a deseurilor platite in functie de cantitatea si tupul lor8
'eciclarea creeaza locuri de munca8
'eciclarea scade costurile companiilor, efortul de reciclarea fiind acoperit de
economiile realizate8
#e economiseste spatiu in depozitele de deseuri.1lementele pe care le recicleaza
nu sunt biodegradabile8
'educe consumul de resurse naturale. #e reduce cantitatea de resurse necesare
pentru a face acelasi articol, comparativ cu ceea ce se face fara reciclare8
'eciclarea economiseste energie7 procesarea materiilor prime consuma o cantitate
considerabila de resurse energetice. 'eciclarea materialelor utilizate reduce
necesarul de energie in procesele de fabricatie, cum ar fi multe de rafinare si de
minerit. 0aterialele reciclabile, cum ar fi aluminiu si sticla poate reduce foarte
mult presiunea adupra resurselor de energie8
1%
III.ecocDcle.ro
16
'eciclarea este un proces economic cu efecte pe termen lung, contribuind cu un
procent important in cresterea "$27ului8
Acum sa vedem si beneficiile pe care le aduce reciclarea asupra mediului inconjurator
&3
-
'eciclarea reduce cantitatea de deseuri ce trebuie depozitata in gropi de gunoi sau
incinerata8
;iecare tona de hartie reciclata salveaza 1< copaci8
1nergia pe care o recuperam cand reciclam un pahar de sticla poate alimenta un bec
pentru patru ore8
'eciclarea reduce numarul de agenti poluanti din aer si apa % poluarea reprezinta
introducerea de substante periculoase in forma de plastic, cutii de conserve goale,
substante chimice si deseuri obisnuite in mediul inconjurator.Aceste substante
contamineaza mediul. .eseurile de plastic sunt responsabile pentru poluarea aerului
si degradarea solului. 'eciclarea plasticului este o solutie eficienta pentru rezolvarea
acestei probleme."rocesul de reciclare presupune recuperarea materialelor utilizate de
la deseurile de plastic, care este apoi utilizat in industria prelucratoare8
'eciclarea reduce semnificati cantitatea de emisii de CO& realizata prin extragerea si
prelucrarea minereurilor8
#e foloseste cu :>A mai putina energie pentru reciclarea aluminiului fata de cea
necesara producerii din materii prime +@3A in cazul otelului, 43A in cazul hartiei,
<3A pentru plastic si 43A pentru sticla,8
$n America, o data de reciclare de 63A ar fi echivalenta cu a scoate &> de milioane de
masini de pe strazi8
'eciclarea ajuta la conservarea resurselor naturale precum lemn, apa si minereuri8
'eciclarea previne distrugerea habitatelor naturale ale animalelor, a biodiversitatii si
previne eroziunea solului.8
'eciclarea este buna pentru pamant8
"rin transformarea reziduurilor in resurse utilizabile, reciclarea ofera o modalitate de
administrare a reziduurilor solide reducand poluarea, conserva energia, creaza locuri de
munca . La fel ca si devastarea reziduurilor in zone special amenajate sau arderea lor in
20
III.recDcling7revolution.com
1*
incineratoare, reciclarea costa si ea bani. Cointeresarea societatii in reciclare, presupune o
constientizare deplina a beneficiilor si costurilor economice si de mediu ale reciclarii,
comparativ cu consumurile unilaterale de resurse si stocarea produselor uzate in zone
special amenajate sau arderea lor in incineratoare. Cand se iau in considerare toti acesti
factori, devin evidente avantajele reciclarii.
&1
2.3. Limite ale determinarii costurilor si a+anta,ele speci-ice reciclarii acestora
Volumul crescand de deseuri solide urbane devine o problema uriasa pentru autoritatile
municipale, care se confrunta cu colectarea si eliminarea acestora. $n general, problemele
se concentreaza pe dificultatile de colectare si eliminare a cantitatilor mari de deseuri
generate de gospodarii si activitatile comerciale, ca si costurile ridicate pentru asigurarea
serviciilor corespunzatoare efectuarii acetor operatiuni.
Autoritatile municipale pot cheltui intre &3 si 63A din bugetele lor pentru colectarea si
eliminarea deseurilor solide urbane. Cheltuielile sunt legate, in primul rand, de costurile
de transport, care ajung chiar la <3A din bugetele alocate serviciilor de colectare a
gunoiului. Aceste costuri sunt accentuate de distantele lungi de transport la locul unde
trebuie colectat gunoiul si pana la locul de depozitare.
$ntretinerea vehiculelor de colectare se adauga, de asemenea, pe lista de cheltuieli
generate de administrarea deseurilor solide urbane.
$n plus, preturile crescande ale terenului si optiunile limitate privind indepartarea
adecvata in interiorul sau in preajma centrelor urbane fac eliminarea sigura a deseurilor
solide municipale mai dificila si mai costisitoare.
/oate acestea se rasfang direct asupra factorilor implicati in managementul deseurilor
solide, dar mai cu seama asupra populatiei. Astfel, companiile private de management al
deseurilor sunt afectate prin reducerea semnificativa a profitului, iar autoritatile
municipale sunt puse in situatia de a cauta solutii mai eficiente. $n ceea ce priveste
populatia, acesta este afectata, in ansamblu, de costurile ridicate.
0anagementul deseurilor solide municipale, inclusiv colectarea, poate consuma chiar
pana la 43A din bugetele municipale si poate suferi mai mult decat alte servicii de lipsa
alocatiilor bugetare. Agentiile responsabile pentru colectarea si eliminarea deseurilor
21
III.reciclare.org
1&
urbane nu dispun, adesea, de personal suficient. $n plus, au serioase probleme cu
vehiculele de colectare si transport, din cauza lipsei de piese de schimb, precum si a lipsei
de prevedere pentru intretinerea lor.
Odat( cu cre)terea venitului, spore)te )i competen5a autorit(5ilor, iar propor5ia de)eurilor
solide colectate, ca )i propor5ia gospod(riilor care beneficiaz( de colectare regulat(, cresc
de asemenea. "roblemele de colectare a gunoiului sunt mai pu5in grave *n majoritatea
5(rilor cu venituri medii din Asia )i America Latin(. #pre exemplu, *n #ao "aolo
+2razilia,, :>A din gospod(rii au colectare regulat( a de)eului menajer, iar *n 2angEoE
+/hailanda,, *n 1::3, C3A din de)eurile solide urbane erau colectate. 0ai mult decBt atBt,
*n 5(rile dezvoltate ale lumii, serviciile de colectare regulat( a de)eurilor solide sunt
extinse nu numai *n mediul urban, ci )i la popula5ia din mediul rural.
Cea mai promovata si acceptata metoda este reprezentata de prevenire si minimizare,
explicatia constand in faptul ca reducerea fluxului de deseuri implica abordarea dintr7o
perspectiva diferita a celorlalte metode8 cantitati reduse implica costuri reduse de
gestionare , adica avantaje economice si in special reducerea poluarii gestionarii
deseurilor.
'eciclarea este considerata a fi cea mai avantajoasa metoda de gestionare a deseurilor din
punct de vedere al beneficiilor de mediu, in special datorita faptului ca este privita ca o
metoda de economisire a resurselor + reciclarea materiala, recuperarea energetica,.
.epozitarea deseurilor este cea mai putin recomandata matoda, datorita impactului de
mediu generat de depozite de deseuri + prin emisii de gaze de depozit ,, dar si din cauza
faptului ca depozitarea presupune eliminarea finala a deseurilor si implicit a resurselor
secundare ce ar putea fi produse prin reciclarea deseurilor.
.in pacate depozitarea continua sa fie si in zilele noastre o metoda destul de utilizata, mai
ales in tarile mai putin dezvoltate socio7economic, care nu isi pot asuma costurile unor
depozite performate sau diferite tehnici de tratare ale deseurilor, iar in ceea ce priveste
prevenirea si minimizarea, inclusiv reciclarea deseurilor, acestea sunt metode care depind
de atitudinea si comportamentul populatiei locale, respectiv de costuri asociate reciclarii
si revalorificarii.
Hn aspect important discutat in problema costurilor aferente gestionarii deseurilor este
disponibilitatea populatiei sau suportabilitatea, care se refera la considerarea factorilor
1%
socio7economici in stabilirea taxelor. $n general, pragul accesibilitatii pentru gestionarea
deseurilor este 1,>A din totalul venitului gospodariilor si in stabilirea acestuia se iau in
considerare urmatorii factori-
Venitul mediu8
.imensiunea medie a gospodariilor8
Gumarul mediu de salariati per gospodarie.
C%I!OL(L III . )!(DI( D" C/
M)" %L)!IC"
0asele plastice au fost descoperite de Marl Niegler, in anul 1:>4, prin amestecul de
combinatii organo7aluminice si tetra clorura de titan.
0asele plastice sunt produsele bazate pe polimeri, capabile de a lua o forma care li se da
si de a se pastra dupa racire.
0aterialele plastice reprezinta o gama larga de produse sintetice de natura organica,
anorganica sau mixta, care sunt usor de prelucra la orice temperatura.
Caracteristica materialelor plastice cea mai importanta este rezistenta mecanica mare ,
densitate mica, stabilitate chimica inalta, proprietati termiozolante si electroizolante.
0asele plastice se obtin din materii prime usor accesibile, iar din ele se pot produce o
gama variata de articole.
0asele plastice sunt, de obicei, polimeri de inalta masa moleculara, dar care contin de
multe ori alte substante. Cei mai multi polimeri organici sunt masele plastice. 0ajoritatea
acestor polimeri se bazeaza pe lanturi de carbon, cu sau fara oxigen, sulf sau azot.
0aterialele plastice sunt de obicei clasificate de catre structura chimica a coloanei
vertebrale a polimerului si lanturi laterale. Hnele grupuri importante din aceste clasificari
sunt acrilice, poliesteri, siliconi, poliuretani si halogenati . 0aterialele plastice pot fi
clasificate, de asemenea, de procesul chimic utilizat in sinteza lor, cum ar fi condesare,
poliaditie si cross7linEing.
20
"olimerii termoplastici +polietilena , isi schimba forma la incalzire, devenind moi. La
racire, ele se solidifica si isi pastreaza forma capatata.
"olimerii termoreactivi la incalzire devin plastici, pierzandu7si plasticitatea ei vedin
insolubili si nefuzibili. Hn astfel de material numai poate fi supus altei prelucrari8 el a
capacat o alta structura spatiala si si7a pierdut plasticitatea, proprietate necesara pentru
acest scop.
Clasificare
.upa comportarea la incalzire, masele plastice pot fi -
"roduse termoplastice + polietena,polistirenul, policlorura de vinil,
"roduse termoreactive sau rigide +rasinile fenol7formaldehidice, materii plastice
obtinute prin policondesare,
.upa tipul reactiilor chimice care stau la baza sintezei lor, materiile prime se
impart in-
0aterii plastice de polimerizare
0aterii plastice de policondensare
0aterii plastice obtinute prin transformarea produsilor macromeleculari si naturali
Metode de obtinere
"enrtu obtinerea materialelor plastice se folosesc-
#ubstante cu o anumita structura macromoleculara +polizaharide, substante
proteice,
#ubstante cu masa moleculara mica +derivate de titei, gaze naturale, etc.,
Proprietatii
.ensitate mult mai mica decat a metalelor
#tabilitate chimica foarte mare comparativ cu metalele
"roprietati dielectrice - materialele plastice sunt in general buni dielectrici
'ezistenta mecanica -variaza in limite largi cum ar fi de la rigiditate la elasticitate
redusa
21
"roprietati de anifrictiune - materiile plastice sunt caracterizate printr7un
coeficient mic de frecare si printr7o uzura redusa
"roprietati optice - se concretizeaza fie prin transparenta, fie prin opacitate
Procedee de prelucrare
1xtrudere + se obtin sine, tuburi si forme profilate,
#uflare + se obtin baloane, flacoane, popice atc.,
$njectare + se obtin jucarii, capace pentru sticle, nasturi etc.,
Dezavantaje
#tabilitate termica scazuta
.uritate mica
Conductibilitate termica redusa
Coeficient mare de dilatatie termina
Cele mai raspandite feluri de mase plastice sunt -
"OL$1/$L1GA
"olietilena este cea mai comuna forma de plastic. "roductia anuala este de aproximativ
C3 milioane tone. Htilizarea sa principala este in ambalaj + punga de plastic, folii de
plastic,recipiente etc,
"olietilena este un termoplastic polimer format din lanturi lungi de hidrocarburi. $n
functie de cristalinitate si greutate moleculara, un punct de topire si de tranzitie de sticla
poate sau nu sa fie observabila. /emperatura la care acestea apar vizeaza puternic cu tipul
de polietilena. "entru clasele comerciale comune de polietilena mediu si de inalta
densitate punctul de topire este de obicei in intervalul 1&3 7 163 O C +&4C 7 &@@ O ;,.
"unctul de topire de mediu, comercial, polietilena de joasa densitate este de obicei de 1>3
% 11> O C + &&17 &6: O ; ,
Cei mai multi polietileni au o rezistenta chimica excelenta, ceea ce inseamna ca acestea
nu este atacat de acizi sau baze puternice tari. .e asemenea este rezistente la oxidanti si
agenti de reducere. "olietilena arde incet,cu o flacara albastra si elimina un miros de
parafina.
22
"olietilena de joasa densitate de obicei are o valoare de densitate variind intre 3.:1 %
3.:&> g?cm6, iar polietilena de inalta densitate poate varia intre 3.:6 7 3.:< g?cm6.
Caracteristicile remarcabile ale polietilenei sunt -
'ezistenta
Hsor de prelucrat
'ezistenta chimica
'ezistenta la abraziune
"roprietati electrice
'ezistenta la impact
Absorbtie de umiditate aproape de zero
"OL$"'O"$L1GA
Capac de polipropilena de la un %ic2 %ac# afisand codul de indentificare rasina -3/
"olipropilena este un material din plastic rezistent la caldura. 1ste folosit in industria
materialelor plastice, mai ales la instalatiile de incalzire. Acest material este de multe ori
ales pentru rezistenta la coroziune, rezistenta la mai multe forme de leziuni fizice,
inclusiv a impactului de congelare.
O mare parte din polipropilena comerciala este izostatica si are un nivel intermediar de
cristalinitate intre cea a densitatii mici de polietilena si cea a densitatii ridicate de
polietilena. "olipropilena normala este dura si flexibila, in special cand este
copolimerizata cu etilena.
23
$n anul &33C, piata globala de polipropilena a avut cel mai mare volum de 4>,1 milioane
tone, care a condus la o cifra de afaceri de aproximativ @> miliarde dolari.
"olipropilena are un punct de topire de 1<1OC +643O ; ,.
1xista trei tipuri generale de polipropilena- homopolimer, copolimer aleatoare si
copolimer bloc.
"olipropilena este reciclabil, avnd numarul >!, asa cum arata codul de indentificare .
"olipropilena este un polimer folosit in principal din materiale netesute, cu peste >3A
utilizat de scutece sau de produse sanitare in cazul in care este tratata de a absorbi apa.
0ulte elemente din plastic pentru uz medical sau de laborator pot fi facute din
polipropilena, deoarece ea poate rezista la caldura foarte ridicata.
"OL$#/$'1G
"olistirenul a fost decoperit in 1C6: de 1duard #imon, intr7o farmacie din 2erlin. 1duard
#imon a izolat substanta de rasina naturala, cu toate acestea, el nu a stiut ce a descoperit.
A fost nevoie de un alt chimist german, Jermann #taudinger, sa inteleaga ca descoperirea
lui #imon, compus din lanturi lungi de molecule de stiren, a fost un polimer de plastic.
"olistirol este un material plastic pe baza de petrol. Cei mai multi oameni il cunosc sub
numele de polistiren, care este de fapt denumirea comerciala a unui produs spuma de
polistiren, utilizat pentru izolarea locuintelor. "olistirol este un material de lumina7
greutate, aproximativ :>A aer, cu proprietati de utilizare foarte buna.
"olistirenul este cunoscut ca si /hermocode, prescurata in urma standardului $so "#.
"olistirenul este un polimer de vinil. #tructural, este un lant lung de hidrocarburi, cu un
grup de fenil atasat la fiecare atom de carbon. Atunci cand este ars, polistirenul produce
particule de carbon negru, sau de funingine.
"olistirenul este una dintre cele mai mari materiale plastice utilizate.
Avantaje-
24
Absorbtie scazuta de apa
.urabil
.urabil
"lutitor
.ezavantaje-
'ezistenta slaba
#tabilitate termica slaba
$nflamabil
1ste nevoie de o perioada de timp destul de mare pentru a se descompune
La fabricarea spumei de polistiren elibereaza hidrocarburi in aer la nivelul
solului, unde combate cu oxizi de azot in prezenta luminii solare, formand ozon
troposferic % un poluant de aer serios, la nivelul solului.
"rodusele fiind realizate cu petrol, o resursa non7durabila, polistirenul este foare
poluant
"olistirenul este numit al cincilea creator de deseuri periculoase
$n timp c tehnologia de reciclare polistiren este disponibil, piata de reciclare este
foarte mica si in scadere. Americani au dezvaluit ca agentii lor de reciclare nu voi
mai accepta deseuri de tip polistiren
Fn 1:C: , 2erEeleD a interzis firmei 0c .onalds s( mai *mpacheteze sandIichurile *n
ambalaje de polistiren pe ideea c( acestea d(uneaz( mediului )i nu pot fi reciclate. "e
baz( acestei interdic5ii marile companii care produceau materiale plastice au reu)it *ns( s(
demonstreze c( )i plasticul poate fi reciclat .
+anta,ele colectarii materialelor plastice
22
Colectarea si recuperarea maselor plastice prezinta avantajele de ordin economic si
ecologic.
$n tara, la cca. &m6 de deseuri menajere se gasesc in medie 4 Eg resturi de polietilena. O
tona de polietilena recuperata economiseste cca. C tone de petrol. .in aceasta tona
22
'. 'a!atana, '. 4a"o"eanu, Deseuri, Editura Matri5 4o(, Bu"uresti, 2003, !a$. 142
25
recuperata se pot fabrica @.333 m& de folie polietilena netransparenta, sau 6.333 saci
pentru ambalaj.
$n tabelul 6.1 este redata distributia materialelor plastice existente in deseurile menajere
din unele tari.
Tabelul 3.1. Distributia procentuala a meterialelor plastice in deseuri menajere in
unele tari
0aterialul plastic ;ranta #.H.A 2elgia Paponia
"olietilena 46 >4 <6 >3
"olistier 11 &3 1& 1>7&3
"oliclorura de vinil 64 11 C 1>7&3
.iverse 1& 1> < 13
#ursa- C. Capatana, C. 'acoceanu, .eseuri, 1ditura 0atrix 'om, 2ucuresti, &336,
pag. 14&
'ecuperarea maselor plastice prezinta dificultati mai ales la sortarea lor pe categorii,
sortare care se face in functie de densitate. $n plus nici tehnologiile de valorificare nu sunt
in totalitate definite si astfel produsele obtinute sunt de calitate inferioara celor obtinute
direct din materii prime.
26
$n privinta poluarii, problema care se pune este nu numai ca poluarea devina mai mare, ci
ca ea se manifesta permanent, pentru ca majoritatea maselor plastice, spre deosebire de
alte materiale, nu se degradeaza cu trecerea timpului.
Conditii si reglementarii pri+ind colectarea si recuperarea materialelor plastice
"rin norma tehnica de ramura G. /. '. Gr. 1@?1:C3 se stabilesc conditiile de calitate ale
materialelor nefolosibile din polietilena de joasa si inalta densitate pentru colectarea de la
unitati si de la gospodariile populatiei precum si pentru livrarea catre unitatile
prelucratoare.
0aterialele nefolosibile din polietilena de joasa si inalta densitate, care se colecteaza,
sunt urmatoarele-
a, ;olie, saci, sacose, huse din polietilena de joasa si inalta densitate, de la -
Ambalajele produselor textile8
Ambalajele produselor alimentare8
Ambalajele produselor chimice, care nu sunt toxice si se dizolva in apa8
;olii care nu au fost expuse radiatiilor.
b, ;olii din polietilena de joasa si inalta densitate provenite de la sere si solarii, care
nu au fost expuse radiatiilor solare8
c, ;olii, saci, pungi, huse, sacose care au fost fabricate din materiale recuperate
marcate sau colorate in mod specific.
Alte produse din polietilena de joasa densitate sunt -
Gavete compartimentate si necompartimentate din polietilena de inalta densitate8
2utoaie, canistre, flacoane, butelii8
0aterialele nefolosibile din polietilena de inalta densitate de la fabricarea
produselor din polietilena de inalta densitate
Conditii tehnice de calitate ale materialelor re-olosibile din mase plastice
0aterialele refolosibile de joasa si inalta densitate trebuie sa fie lipsite de impuritati ca -
piatra, lemn, carpe, paie, nisip, corpuri metalice.
$mpuritatile de praf vor fi de maximum 1A din greutate.
2*
0aterialele refolosibile colectate vor fi livrate si spalate cu apa sau cu alte solutii
chimice.
Livrarea se va face pe sorturi, acestea fiind transportate in mijlocul de transport cu un
singur produs + articol , din aceasi categorie de polietilena. Cele de gabarit mare vor fi
livrate, taiate in bucati, macinate sau granulate, de comun acord cu beneficiarul.
Depo0itare1 transport1 e2pediere
0aterialele refolosibile din mase plastice se depoziteaza in platforme curate, separate pe
sorturi sau articole.
/ransportul se efectueaza cu mijloace de trasnport adecvate, cate un sort in mijlocul de
trasnport respectiv. Livrarea se face in vrac sau in baloturi. 0aterialele nefolosibile
maruntite, sau granulate se vor livra in saci etichetati cu denumirea produsului, grupa de
clasificare, tipul materialului si greutatea.
Tabel 3.. !tructur" deeurilor de ambalaje #n func$ie de material
/otal deseuri de ambalaje
hartie si carton &6,3:A
plastic 63.6A
sticla &1,34A
metal 11,>A
lemn 13,&A
2&
.eseurile de ambalaje din plastic au o pondere mai mare fata de restul materialelor,
datorita faptului ca ambalajele de plastic sunt cele mai folosite - pungi de plastic, sticle de
plastic, pahare si farfurii de plastic, jucarii, saci de plastic etc.
%ereciclat& plasticul omoara natura
3
"rimul mare reciclator de plastic din tara a aparut in &311, la 2uzau, fiind ideea unui om
de afaceri din /aiIan, care investeste in 'omania din 1:CC. $ar primele deseuri au fost
colectate in primavara anului &336.
#ingura firma din 'omania, care are capacitatea de a recicla 43A din deseurile provenite
din mase plastice generate din toata tara, lucreaza la subcapacitate din mai multe motive,
cel mai important fiind mersul lent al initiativei de colectare selectiva a deseurilor.
.e ce reciclam plasticulL
&4
.escompunerea naturala a plasticului in mediul inconjurator necesita peste >33 de
ani din cauza materialelor care il alcatuiesc8
23
+tt!788666.ev1.ro
24
de(
2%
Cu fiecare tona de plastic reciclat se economisesc intre <33 si C33 Eg de petrol
brut8
.in 13 "1/7uri reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru patrat de covor8
.in >3 "1/7uri se poate face un pulover8
'ecicland o sticla de plastic, este economisita energie suficienta pentru
functionarea unui bec de @3Q timp de @ ore.
Htilizarea excesiva a pungilor de plastic si eliminarea lor necorespunzatoare a dus la
sufocarea lacurilor, iazurilor si sistemelor de canalizare urbane.
.in cauza neglijentei guvernului din intreaga tara, animalele ingereaza material plastic de
la gropile de gunoi si pungi de plastic din oceane. $n afara sufocarii sistemului digestiv a
animalelor si durerilor cumplite a animalelor, reziduurile de plastic intra in lantul
alimentar uman prin produse lactate si de origine animala.
2roastele testoase sunt si ele foarte sensibile la inghitirea de pungi de plastic, acestea
semanand foarte bine cu prada lor tinta % meduzele .
)trategii pentru a reduce impactul asupra mediului de materiale plastice-
&>
'educerea de utilizare % consumatori pot alege produsele care folosesc ambalaje putin
sau deloc. .aca oamenii ar refuza plasticulca material de ambalare, industria va scadea
productia in acest scop, precum si problemele asociate, cum ar fi consumul de energie,
poluarea si efectele adverse asupra santatii se va diminua.
'eutilizare containere % din recipientele de plastic de unica folosinta pot fi refolosibile de
aproximativ &> de ori, reutilizarea containerului poate duce la o reducere substantiala a
cererii de plastic de unica folosinta, si utilizarea redusa a materialelor si a energiei, cu
impact redus asupra mediului.
25
+tt!788666.e"olo$:"enter.or$
30
Gecesita legislativ continutul reciclat % solicitarea ca toate containerele sa fie compuse
dintr7un procent de post7consumator materialele reduce cantitatea de material virgin
consumate.
#tandardizarea , etichetarea si informarea publicului % urmarirea simbolului sagetile de pe
materialele plastice este un exemplu de o eticheta inselatoare.
Reciclare maselor plastice
0aterialele plastice sunt folosite pentru fabricarea unui numar incredibil de produse pe
care le folosim in fiecare zi, cum ar fi saci de gunoi, pungi aliemntare, pahare de plastic si
ustensile, jucarii pentru copii si scutece, precum si sticla de orice fel.
Ca utilizare de materiale plastice a crescut de7a lungul anilor, au devenit o parte mai mare
a deseurilor municipale solide, fluxul de crestere de la mai putin de 1 A in 1:@3 la
aproximativ 1&A in anul &33C.
'eciclarea materialelor plastice s7a dezvoltat constant si se realizeaza intr7o gama larga in
multe tari. $n loc sa polueze apa raurilor sau suprafete mari de sol prin acumularea lor,
"1/7urile pot fi foarte usor colectate si reciclate, acet lucru se poate face foarte usor cu
ajutorul containerelor speciale amplasate in multe zone ale orasului.
'ecuperarea ambalajelor de plastic reprezinta o mare provocare, datorata in primul rand
numarului mare de "'/7uri + polietilen tereftalat7 este un material sofisticat de o
rezistenta mare, folosit cu o foarte mare eficienta ca recipient pentru bauturi.
Avantajul reciclarii ambalajelor "1/ este enorm, dat fiind numar mare de sticle folosite
care pot fi exploatate la un cost acceptabil.
'eciclarea plasticului este procesul de recuperare a resturilor sau a deseurilor de plastic si
reprocesarea materialelor in produse utile, uneori complet diferit de la starea lor initiala.
.e exemplu, aceasta ar putea insemna topirea sticlelor de bauturi racoritoare si apoi
turnarea lor, spre fabricarea scaunelor de plastic si mese. .e obicei un material plastic
care nu este reciclat in acelasi tip de material plastic, si a produselor realizate din
materiale plastice reciclate, nu sunt de multe ori reciclabile.
31
$n comparatie cu alte materiale, cum ar fi sticla sau metalul, polimeri de plastic necesita o
procesare mai mare pentru a fi reciclate.
Hn obstacol pentru reciclare este utilizarea pe scara larga de coloranti, materiale de
umplutura, aditivi si alte materiale plastice.
$nainte de reciclare, cele mai multe materiale sunt sortate in functie de tipul lor de rasina.
.iferite tipuri de plastic necesita o procesare diferita pentru a fi reformulata si re7utilizata
ca materie prima. Hnele municipalitati accepta toate tipurile de plastic pentru reciclare, in
timp ce altele accepta numai cani, recipiente si sticle cu anumite numere stampilate pe
fundul lor.
#imbolul codului este reprezentat de o cifra de la 1 la < si este inconjurat de un triunghi
de sageti. #imbolul a fost proiectat de #ocietatea de $ndustrie de 0ase "lastice, in anul
1:CC, pentru a permite consumatorilor sa se diferentieze tipurile de materiale plastice.
0aterialele plastice mai simple si mai comune de reciclare sunt realizate din polietilena
tereftalat si sunt incadrate la numarul 1. 1xemplele includ sticle de apa si containere, de
medicina, si multe alte recipiente comune de produse de consum. Acesta poate fi de
asemenea folosite pentru a realiza saci de fasole, barele de protectie auto, piepteni,
mobilier etc.
Gumarul & este rezervat pentru materialele plastice din polietilena de inalta densitate.
Acestea includcontainerele grele care detin detergenti de rufe si inalbitori, sampon.
0aterialele plastice atichetate cu numarul & este adesea reciclat in jucarii, conducte,
cherestea din plastic si franghie. Cum ar fi numarul de plastic desemnat 1, aceasta este
larg acceptata la centrele de reciclare.
Clorura de vinil, frecvent utilizate in tevi de plastic, perdele de dus, tuburi medicale,
tablouri de bord, vinil devine numarul 6. Cum ar fi numere de 4 + filme de ambalare,
pungi alimentare si de tip sandIich, precum si alte recipiente din polietilena de joasa
densitate, si numarul > + containere de polipropilena,, cateva centre municipale de
reciclare va accepta din cauza ratei doarte scauzata de reciclare.
Gumarul @ merge pe polistiren, elemente cum ar fi cani de cafea, tacamuri de unica
folosinta, tavile pentru carne, izolare. 1ste acceptat pe scara larga, deoarece aceasta poate
fi reprocesat in mai multe elemente, inclusiv casete si spuma de izolare rigida.
32
Hltimul numar sunt elemente artizanale din diferite combinatii de materiale plastice
mentionate mai sus sau de la formulari unice de plastic utilizate in mod obisnuit sau nu.
.e obicei, imprimate cu un numar de < sau nimic, materialele plastice sunt mai dificil de
a recicla si, ca atare, sunt rareori colectate sau reciclate.
Cinci grupuri de polimeri de plastic, fiecare cu proprietatile specifice, sunt utilizate la
nivel mondial pentru aplicatii de ambalare. ;iecare grup de plastic polimer poate fi
identificat prin codul sau de identificare din material plastic. .e exemplu, polietilena de
joasa densitate poate fi identificat prin numarul 4! sau literele L."1!. #imbolul este
folosit pentru a indica daca materialele plastice pot fi reciclate in alte produse noi.
%abel 4040 Cod plastic de identicare
33
34
'od !lasti" de
identi;i"are
)i!ul de
!oli(er de
!lasti"
Pro!rietati A!li"atii "o(une de
a(<alare
Polietilen
tere;talat
, PE)-
= 'laritate
= Putere de
tena"itate
= Bariera de $a1 si
u(iditate
=Sti"le !entru <auturi
ra"oritoare, <or"ane
de $e(
Polietilena de
inalta
densitate
, >DPE-
=4i$iditate
=4e1istenta la
duritate
= Per(ea<ilitate la
$a1e
='ondu"te de a!a,
sti"le de la!te, !un$i
ali(entare
'lorura de
vinil
,PV'-
=Versa<ilitate
=Usurinta de
a(este"are
=)ena"itate
=A(<ala?e !entru
!roduse neali(entare
=@u se utili1ea1a
!entru a(<alarea
!roduselor ali(entare
Polietilena de
?oasa
densitate
,ADPE-
=Usurinta de
etansare
=Bariera de
u(iditate
=#le5i<ilitate
=sa"i de ali(ente
"on$elate, =Sti"le
='a!a"e ;le5i<ile
Poli!ro!ilena
,PP-
=4e1istenta la
"aldura, !roduse
"+i(i"e, $rasi(e
si ulei
=Bariera la
u(iditate
=Ustensile !entru
<u"atatie
=Arti"ole re;olosi<ile
!entru "u!torul "u
(i"rounde
Polistirenul
,PS-
=Versatilitatea
='laritate
=Usor de ;or(at
='utii de "arton de oua
=#ar;urii, tavi si
ta"a(uri de uni"a
;olosinta
Altele , de
(ulte ori din
!oli"ar<onat-
=n ;un"tie de
!oli(eri sau o
"o(<inatie de
!oli(eri
=Sti"le de <auturi
=Sti"le la!te !entru
"o!ii
='ar"ase de a!arate
ele"troni"e
=Aentile de o"+elari de
soare
'eciclarea materialelor plastice s7a dezvoltat constant si se realizeaza intr7o gama larga in multe
tari. 1xista inca probleme tehnice, economice si structurale de depasit, dar posibilitatile sunt
vaste.
Cu toate ca unele mase plastice pot aparea identice, de fapt sunt grupe de materiale diferite cu o
structura moleculara diferita. 'eciclarea depinde de procesul de a le separa pe fiecare in parte.
Acesta poate fi obtinuta in mod eficient in fabricile unde materialele reciclabile generate in
procesul de productie sunt usor de separat.
Conclu0ii
35
'educerea cantitatii de materiale reciclabile, este de fapt un mijloc prin care nu se reduce materia
prima folosita la fabricarea acelui produs, ci cantitatea de materiale reciclabile ajunse la
depozitul de deseuri.
#tatele
36
3ibliogra-ie
1. 2ularda, 9h, 5eziduurile mena.ere# stradale i industrial, 1ditura /ehnic(,2ucuresti, 1::&
&. Carmen /rica, 6anaamentul 6ediului, 1ditura Ase, 2ucuresti, &334
6. C. Capatana, C. 'acoceanu# Deseuri, 1ditura 0atrix 'om, 2ucuresti, &336
4. .an .inu, Venetia #andu, Deseurile si 6ediu, 1ditura "resa Hniversala, 2rasov, &33@
>. V. 'ojanschi, ;. 2ran, 9. .iaconu, ,conomia si Protectia 6ediului, 1ditura /ribuna @.
1conomica, 2ucuresti, 1::<
@. 0ihail, #orina +&C mai &33C,. R"ia a de eurilor valoreaz( zece miliarde de euro !. Capital.
<. http-??III.ecologDcenter.org
C. http-??III.evz.ro
:. III.reciclare.org
13. III.reciclabileromania.ro
11. III.mnn.com
1&. http-??III.dnr.mo.gov
3*