Sunteți pe pagina 1din 26

Procesarea deseurilor ca oportunitate de

afaceri

Profesor indrumator: Realizat de:


Florina Bran Grupa:
Ildiko Ioan Seria:
Cuprins

1.Generarea deseurilor – dimensiunea problemei;


2. Piata deseurilor;
3. Posibilitati de recuperare a substantei si energiei din deseuri;
3.1. Colectarea si transportul deseurilor si materialelor reciclabile;
3.1.2. Transportul deseurilor;
3.2. Depozitarea deseurilor;
3.3.Prelucrarea si recuperarea deseurilor – Reciclarea;
3.3.1. Reciclarea contribuie la imbunatatirea mediului;
3.3.2. Tratarea mecanica;
3.3.3. Tratarea biologica – Compostarea;
3.3.4. Tratarea termica - Incinerarea
deseurilor;
3.3.5. Tehnici de sortare a deseurilor;
4. Ideea de afacere: Gunoiul unuia – Comoara altuia;
5. Studiu de caz-S.C. RER Ecologic Service S.A.- Buzau;
6. Plan de afaceri-S.C. “Eco-student” S.R.L;
6.1. Prezentare generala si cuprins;
6.2. Strategiile de piata;
6.3. Reclama si promovare;
6.4. Fabricare si operare;
6.5. Cerintele fortei de munca;
7. Concluzie.
1.Generarea deseurilor – dimensiunea problemei

Economia globala a lumii in care traim este pe cale sa depaseasca limita de suportabilitate a
pamantului, impingand civilizatia din faza timpurie a secolului XXI mai aproape de o posibila
prabusire decat a fost vreodata.
In preocuparile noastre legate de raporturile trimestriale de profit si de cresterea economica,
de la un an la altul am pierdut din vedere amploarea dimensiunii activitatii umane, in raport cu
resursele pamantului. Un secol in urma cresterea economiei globale era masurata in miliarde
dolari SUA, astazi ea este masurata in trilioane. Ca rezultat consumam resursele regenerabile mai
repede decat dureaza regenerarea lor.
Economia in care se arunca foarte mult va fi inlocuita de o economie bazata in mod
extensiv pe refolosire si reciclare.
Nici o economie oricat de avansata ar fi ea din puncte de vedere tehnologic nu poate
supravietui colapsului sistemului de mediu pe care se bazeaza. Resursele acumulate pe parcursul
a milioane de ani sunt astazi consumate intr-o viata de om.
Natura are multe limite pe care le descoperim doar atunci cand este prea tarziu.
Insa deseurile nu trebuie sa fie privite numai ca o problema, ele putand fi valorificate ca
input-uri intr-o afacere in domeniul reciclarii. Aceasta solutie aducand beneficii atat pe plan
economic cat si pentru protectia mediului.

2. Piata deseurilor

Deseurile, reprezinta pe de o parte, o problema pentru mediul inconjurator, iar pe de alta


parte, o oportunitate in afaceri. In vederea rezolvarii eficiente a acestei probleme, si totodata a
demararii unei afaceri profitabile, este evident faptul ca o piata a deseurilor este necesara.Ea se
creeaza printr-o stimulare a prezentei tuturor actorilor de pe piata deseurilor si o reglementare
precisa a sarcinilor si responsabilitatilor acestora: generatori, valorificatori si firme specializate
sa colecteze, pretrateze, transporte si livreze deseurile in conditii controlate.

Piata deseurilor se refera, in primul rand, la tipurile de deseuri existente.


Deseurile se clasifica astfel:
• Deseuri menajere : deseuri provenite din sectorul casnic sau din sectoare asimilabile
cu acesta ;
• Deseuri stradale : deseuri specifice cailor de circulatie publica, provenite din
activitatea cotidiana a populatiei, de la spatiile verzi, animale, din depunerea de substante solide
din atmosfera;
• Deseuri asimilabile cu deseurile menajere : deseuri provenite de la mica sau marea
industrie, din comert, din sectorul public sau administrative;
• Deseuri voluminoase : deseuri solide de diferite proveniente, care datorita
dimensiunilor nu pot fi preluate ca sisteme obisnuite de precolectare sau colectare, ci necesita o
tratare diferentiata fata de acestea;
• Deseuri din constructii : deseuri provenite din demolarea sau construirea de
obiective industriale sau civile ;
• Deseuri periculoase : deseuri toxice, inflamabile, explosive, infectioase sau de alta
natura, care, introduse in mediu, pot dauna plantelor, animalelor, sau omului;
• Deseuri agricole : deseuri provenite din unitatile agricole si zootehnice ;
• Deseuri industriale : deseuri provenite din desfasurarea proceselor tehnologice;
• Deseuri spitaliere : deseuri provenite din activitatea spitalelor, unitatilor sanitare si
care sunt incinerate in crematoriile spitalelor.

Pentru ca o astfel de afacere sa fie profitabila, este necesar sa fie cunoscuti potentialii
clienti.
O firma care colecteaza, proceseaza si comercializeaza deseuri lucreaza cu doua categorii
de clienti. In primul rand, este vorba despre cei de la care se pot colecta deseuri si alte materiale
reciclabile, iar in plan secund - despre cei care cumpara materialele produse de firma, pentru a le
folosi in productie, cum ar fi producatorii de materiale plastice (papuci, cizme de cauciuc si alte
categorii de obiecte uzuale).
Deseurile inseamna bani, in plus sau in minus. Depinde care este varianta aleasa. In functie
de domeniul de activitate, sumele implicate pot varia de la cateva mii de lei la cateva milioane de
lei vechi.
Pe piata deseurilor din Romania, cererea atinge cote maxime pentru sticlele de plastic de tip
PET. Acestea sunt relativ usor de colectat, au un pret de achizitie foarte mic (atunci cand exista)
si se pot vinde usor dupa prelucrare. Astfel, intreprinzatorul care dispune de o moara de macinat
si o presa de balotat poate vinde produsul rezultat in urma prelucrarii cu 0,9-1 leu pe kilogram pe
piata interna.
In viitorul apropiat se preconizeaza ca o noua categorie de materiale reciclabile sa intre in
circuit. Pe masura ce romanii vor incepe sa-si schimbe mai des electrocasnicele, posibilitatile de
reciclare a materialelor componente ale acestora vor creste. In prezent, un kilogram de piese de
televizor sau alte electrocasnice supuse procesarii se vinde si cu 10 lei insa deocamdata nu exista
multi clienti pentru asa ceva in Romania.
In ceea ce priveste oferta, materie prima pentru o astfel de afacere exista din abundenta.
Surse statistice, arata ca din totalul cantităţii de deşeuri de producţie generate, in total de 24,5
mil. tone, peste 95% reprezintă deşeurile de producţie nepericuloase.

Tabel 1 Cantităţi totale de deşeuri colectate, prelucrate si livrate


Tip deseu Cantitate colectata si Cantitate livrata la Cantitate livrata la
prelucrata(tone) intern(tone) export(tone)
Deseuri metalice feroase
3 200 000 800 000 2 100 000

Deseuri metalice neferoase 138 000 85 500 37 000


Deseuri de sticla 16 608 16 130 -
Deseuri de hartii-carton 173 000 172 500 -
Deseuri de mase plastice 7 171 5 740 856
Sursa: Ministerul Mediului si Gospadaririi Apelor
Pentru a putea imbina cu succes atat beneficiile economice cat si cele asupra mediului,
prezentam urmatoarea schema ce stabileste prioritatile dupa cum urmeaza: Reducere-
Reutilizare/Reciclare sau Valorificare Termică-Tratare şi Eliminare.

Produs/Materiale Deşeuri

Evitare Reducere Reutilizare Depozitare


Reciclare Incinerare Incinerare ecologică
strictă la sursă produs

Prevenirea
deşeurilor Eliminarea
Reducerea deşeurilor deşeurilor
Sursa:Ministerul Mediului si Gospodãririi Apelor, draft POS Mediu, Octombrie
2006 Prioritatea (Sursa: Stutz 1999)
acţiunilor

3. Posibilitati de recuperare a substantei si energiei din deseuri

3.1. Colectarea si transportul deseurilor si materialelor reciclabile


Colectarea si transportul deseurilor si a materialelor reciclabile reprezinta o
componenta importanta in procesul de gestionare a deseurilor, ea reprezentand
intre 60%-80% din costul total de gestionare a deseurilor si materialelor reciclabile,
de aceea orice imbunatatire adusa acestei componente poate reduce mult acest
cost.
Pentru realizarea eficienta si organizarea optima a colectarii si a transportului
deseurilor si materialelor reciclabile se vor avea in vedere anumite caracteristici de
referinta:
• marimea zonei de colectare; • conditiile urbanistice;
• structura economica a zonei; • cerintele clientilor;
• nivelul de trai al populatiei; • alegerea sistemului adecvat de
colectare.

3.1.1. Colectarea deseurilor


Colectarea deseurilor se realizeaza cu ajutorul unui sistem de pubele si a unui sistem de
containere speciale pentru materiale reciclabile.

Sistemele de pubele cuprind:

• Cosuri de gunoi si tomberoane de gunoi


Cosurile de gunoi au un volum de 35 si 50 l si pot fi confectioante din tabla de
otel zincata sau din plastic.
Urmeaza apoi tomberoanele cu un volum de 70 si 110 l, care se realizeaza
numai din material plastic.
• Pubele mari si containere pentru deseuri
Datorita cantitatii crescande de deseuri s-au proiectat containere cu volum de
660, 770 si 1100 l se produc in general din tabla de otel dar si din material de
plastic(folosite in special pentru colectarea de cantitati mici de deseuri
periculoase)si pubele de 120 si 240 l, mai rar de 360 l din material plastic(care sunt
utilizate in special in colectarea deseurilor menajere si a materialelor reciclabile din
domeniul casnic).

Sistemele de containere speciale pentru materiale reciclabile cuprind:


• Containere de colectare pentru sticla
Sticla este colectata in pubele cu volum intre 1,1 si 5,5 m³ din otel sau
plastic.Colectarea selectiva se face in functie de culoarea sticlei (alba, verde si
bruna).

• Containere de colectare pentru hartie


De obicei, se utilizeaza containere cu volume de 1,1 pana la 5,5 m³ din otel sau
material plastic.De cele mai multe ori hartia este de foarte buna calitate si fara
impuritati, insa aceasta calitate poate sa si scada (de multe ori prin sortarea
necorespunzatoare in locuinte, adaugandu-se si materialele de legare a acesteia
sau chiar aruncarea premeditata in containerele de colectare pentru hartie a altor
materiale),facand vanzarea hartiei greu de realizat.
• Containere de colectare pentru dozele de aluminiu si/sau conserve metalice
Aceasta colectare este problematica datorita costurilor ridicate de preluare,
determinate de cantitatile scazute de materiale colectate si de greutatea scazuta a
cutiilor din aluminiu comparativ cu volumul ocupat. Vanzarea acestor tipuri de
deseuri este destul de dificila daca nu sunt prelucrate in vederea reciclarii in
industrie.
• Containere de colectare pentru ambalaje usoare
In acest tip de container se colecteaza ambalaje comerciale din materiale
plastice, metale si materiale compozite.
Vor fi utilizate containere mari, metalice, de 1,1 m³ prevazute cu fante de
forme si dimensiuni diferite in functie de tipul deseurilor reciclabile ce trebuie
introduse .

• Containere cu mai multe compartimente


In containerele cu mai multe compartimente, cu pereti despartitori partial
reglabili, se colecteaza in compartimente separate deseuri din sticla (uneori si
separate pe culori), deseuri din hartie, deseuri metalice, deseuri din plastic si
textile, precum si deseuri municipale periculoase (cum ar fi baterii si acumulatori
uzati sau medicamente expirate), in compartimente speciale.
Sisteme de colectare

A.Metode de colectare

Metodele de colectare sunt impartite in doua scheme cum ar fi: "colectarea in


puncte de colectare" (sau aport voluntar) si "colectarea din poarta in poarta".
Metoda de colectare in puncte de colectare este aceea in care "locatarilor li se
cere sa duca deseurile la unul din punctele de colectare special amenajate"de catre
firma de salubritate. In acest caz containerele de deseuri sunt pozitionate in strada
sau in locuri special amenajate in apropierea zonelor intens populate.
In schemele de colectare din poarta in poarta, "locatarii pun deseurile intr-o
pubela/sac plasat intr-un anumit loc, intr-o anumita zi, in afara locuintei lor".

B.Moduri de colectare

Colectarea in amestec
Colectarea in amestec este cea mai simpla metoda de colectare,insa nu si cea
mai eficienta pentru firma,avand in vedere faptul ca aceasta presupune o sortare
mecanica ulterioara a deseurilor,deci consum de energie, forta de munca si mijloace
tehnice.Totodata, acest mod de colectare reduce calitatea materialelor reciclabile
sortate dupa ce acestea au fost amestecate in recipientele autovehiculelor de
colectare limiteaza posibilitatile ulterioare de reciclare si tratare a deseurilor.
Colectarea selectiva
In cazul colectarii selective a materialelor reciclabile si a deseurilor in amestec,
intervalele de colectare trebuie sa corespunda sistemului de colectare utilizat.
Prin preluarea materialelor reciclabile se intelege colectarea elementelor
componente din deseuri din care materialele pot fi recuperate
Procesul de colectare a deseurilor cuprinde si traseul acestora de la umplerea
pubelei la umplerea vehiculului de colectare si la umplerea autovehiculelor de
transport. In acest context, un sistem de colectare se va baza pe combinatia
mijloacelor tehnice de lucru si forta de munca umana, in special:
• procedura de colectare; • autovehiculele folosite;
• tipurile de pubele folosite; • personalul.

Proceduri de colectare

Tabel 2. Proceduri de colectare


Proceduri de Colectare prin golirea Colectare prin Colectare in saci de
colectare pubelei schimbarea pubelei unica folosinta
Tipuri de • deseuri menajere • deseuri menajere • deseuri menajere
deseuri sau asimilabile sau asimilabile sau asimilabile
colectate acestora, colectate in acestora, colectate in acestora colectate in
amestec; amestec; amestec;
• deseuri menajere pe • deseuri menajere • deseuri menajere pe
fractiuni (sticla, hartie, pe fractiuni fractiuni(sticla, hartie,
plastice, • deseuri cu plastice,
biodegradabile si densitate mare din biodegradabile si
restul); constructii si demolari; restul);
• namoluri
orasenesti;
Avantaje • usurinta in • usurinta in • usurinta in
manipulare; manipulare si manipulare si
• nu necesita un intretinere; intretinere;
spatiu vast de • personal putin; • personal putin;
desfasurare; • durata colectarii • durata colectarii
• costuri de relativ mica; este foarte scurta;
exploatare mici. • costuri de investitii • costuri de
si de exploatare mici. investitii
si de exploatare mici.

Dezavantaje • costuri de investitii • necesita un spatiu de • riscul ruperii sacilor;


relativ mari; desfasurare mare; • necesitatea
• personal relativ • riscul de a transporta
diferitelor tipuri de saci in
numeros; containerele neumplute.functie de tipul de deseu
• durata colectarii colectat;
ridicata.

3.1.2. Transportul deseurilor

Prin transportul deseurilor se intelege totalitatea proceselor care incep dupa


colectarea deseurilor si se incheie cu predarea acestora la instalatiile de reciclare,
tratare si sau eliminare.
Transportul deseurilor este de doua feluri: transport la distanta mica(colectare-
reciclare tratare si/sau eliminare-statie de transfer)si la distanta mare(statia de
transfer-instalatie centrala de reciclare,tratare si/sau eliminare).
Din punct de vedere al gradului de incarcare exista 3 tipuri de transport:
transport plin, transport gol si transport intermediar(apare cand un autovehicul de
colectare nu are de unde sa fie incarcat la maxim intr-o zona de colectare).Acest
transport poate fi rutier,feroviar si naval.

3.2. Depozitarea deseurilor


Un depozit este definit ca fiind orice amplasament pentru eliminarea finala a deseurilor
prin
depozitare pe sol sau in subteran.
In functie de tipurile de deseuri care sunt acceptate, depozitele de deseuri se
clasifica dupa cum
urmeaza:
• depozite pentru deseuri periculoase (clasa a);
• depozite pentru deseuri nepericuloase (clasa b);
• depozite pentru deseuri inerte (clasa c).

Proiectarea depozitelor de deseuri

Proiectarea unui depozit de deseuri se face in functie de o serie de factori,


dintre care cei mai importanti sunt:
• cantitatea si natura deseurilor ce urmeaza a fi depozitate – se evalueaza in functie
de prognozele de dezvoltare a localitatilor;
• caracteristicile amplasamentului – in raport cu eficienta economica (dimensiuni,
durata de functionare, distanta de transport a deseurilor) si eficienta ecologica
(cerinte legate de protectia factorilor de mediu si a sanatatii umane) necesar a fi
realizate;
• posibilitatile de reabilitare si utilizare ulterioara a terenului – se evalueaza in functie de
natura deseurilor depozitate, comportarea acestora pe perioada depozitarii,
planurile de dezvoltarea pe termen lung etc.

Alegerea amplasamentului

Alegerea amplasamentului optim dintre mai multe variante posibile se face


pe baza unei analize pluricriteriale care trebuie sa cuprinda: criterii geologice, pedologice
si hidrogeologice, criterii climaterice, criterii economice, criterii suplimentare.

Construirea depozitelor de deseuri


Un depozit de deseuri trebuie sa aiba in componenta urmatoarele instalatii si
echipamente fixe principale:
• poarta de acces si sistem de paza si supraveghere;
• echipament de cantarire si echipament de receptie pentru cantitati mici de
deseuri;
• facilitati pentru verificarea deseurilor si laborator;
• drumuri interioare;
• zone pentru depozitarea deseurilor;
• instalatii pentru tratarea levigatului, respectiv pentru colectarea si evacuarea
gazului de depozit;
• garaje, ateliere si spatii de parcare pentru utilaje;
• echipament pentru curatarea rotilor vehiculelor;
• birouri administrative si constructii sociale.

Exemplu de utilaj de imprastiere a deseurilor


Inchiderea depozitelor de deseuri
Sistemul de acoperire trebuie sa realizeze o izolare a masei deseurilor fata de
apele pluviale si, in acelasi timp, in cazul deseurilor biodegradabile, sa asigure o
umiditate optima in interiorul masei de deseuri, care sa favorizeze descompunerea
materiei organice.
Sistemul de acoperire a unui depozit de deseuri este format din:
• strat pentru acoperirea deseurilor (geotextil);
• strat pentru colectarea si evacuarea gazului de depozit;
• strat de impermeabilizare (argila – geomembrana);
• strat pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale;
• strat de sol vegetal.

Monitoring-ul post-inchidere si reconstructia ecologica a zonei afectate de depozitarea


deseurilor
Conform prevederilor legale, operatorul depozitului este obligat sa efectueze
monitorizarea postinchidere, pe o perioada stabilita de catre autoritatea de mediu
competenta (minimum 30 ani).
Aceasta perioada poate fi prelungita daca in cursul derularii programului de
monitorizare se constata ca depozitul nu este inca stabil si poate prezenta riscuri
pentru factorii de mediu si sanatatea umana.
Sistemul de monitoring post-inchidere cuprinde:
• determinarea caracteristicilor cantitative si calitative ale levigatului;
• determinarea caracteristicilor cantitative si calitative ale gazului de depozit;
• inregistrarea datelor meteorologice;
• analiza principalilor indicatori de calitate a apelor de suprafata;
• analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane;
• determinarea concentratiilor indicatorilor specifici in aerul ambiental din zona
de influenta a depozitului;
• determinarea concentratiilor specifice de poluanti in sol, in zona de influenta
a depozitului;
• urmarirea topografiei depozitului.

3.3.Prelucrarea si recuperarea deseurilor – Reciclarea

Recuperarea si reciclarea materialelor refolosibile nu reprezinta o activitate recenta. In


Romania unitati organizate de recuperare dateaza din anul 1949. Astazi functioneaza aproximativ
250 de societati specializate in recuperare, la care trebuie adaugate si alte firme din sfera de
productie sau a cercetarii preocupate sau chiar antrenate efectiv in activitati de reciclare.
Organizarea si gestionarea mai eficienta a materialelor refolosibile in tara noastra se impune ca o
prioritate de prim ordin in procesul tranzitiei de stabilire si relansare a activitatii economice.
Avantajele reciclarii sunt conservarea resurselor naturale si reducerea spatiului de
depozitare. Totusi colectarea, transportul, valorificarea si prelucrarea finala a materialelor
necesita energie suplimentara, iar cele mai multe programe de reciclare sunt subventionate
economic.

Plastice
Au fost realizate proiecte
pilot de colectare separata a deseurilor
din plastic, in special a sticlelor
PET, acestea avand un rezultat destul de
bun.
Unitatile de procesare ale
materialelor reciclabile isi
stabilesc in general instalatiile de
prelucrare in zone dens populate, in
care se genereaza cantitati mari de materiale valorificabile.

Doze metalice
Nu exista o infrastructura separata
de colectare a deseurilor din doze
metalice.
Acestea sunt colectate in amestec
cu deseurile menajere. Dozele aduse la
centrele de colectare sunt concasate,
balotate si transportate la unitatile
centrale de procesare sau instalatiile
de recuperare. La instalatiile de
recuperare, cutiile zdrobite sunt
transformate in lingouri si apoi trase in foi subtiri. Astfel, in procesul de
obtinere a lingourilor, respectiv foilor metalice se va reduce semnificativ
utilizarea resurselor naturale.

Hartie si carton
Agentii de salubritate deja colecteaza separat deseurile din hartie si
carton, in special de la agentii economici si mai putin de la populatie.
Principalele utilizari ale hartiei reciclate: substituirea pastei de hartie,
realizarea unor produse pentru constructii: peretii din carton cu gips,
combustibili obtinuti din deseuri (in amestec cu deseurile din plastic si lemn).

Sticla
In centrele comerciale deja se colecteaza deseuri din sticla. Acestea fac
un discount
la cumparaturile realizate in cadrul centrului comercial, in functie de numarul
deseurilor din sticla returnate.
Producatorii de recipiente din sticla includ cioburile in materialul brut
(nisip, cenusa de soda, calcar). Praful de sticla care nu mai poate fi utilizat la
fabricarea altor recicpiente poate fi valorificat prin realizarea vatei de sticla,
material foarte utilizat in izolarea termica si fonica.

Echipamente electrice si electronice


Prima etapa in procesul de reciclare este indepartarea materialelor
periculoase. Apoi sunt dezasamblate pe tipuri de materiale reciclabile:
plastic, metale feroase si neferoase, sticla si altele. Aceste tipuri de materiale
reciclabile pot fi utilizate ca materie
prima secundara in orice proces
industrial.

Lemnul
Deseurile din lemn aduse la
unitatile de valorificare sunt testate
pentru depistarea deseurilor lemnoase
contaminate (lemn vopsit) si a
materialelor nedorite, precum praf, roci, gunoi.

Deseuri din gradini si parcuri


Principalele oportunitati de reciclare pentru deseurile din gradini sunt
pentru:
• producerea compostului;
• refacerea peisajului;
• utilizarea ca si combustibil
alternativ;
•utilizarea ca si material
intermediar de acoperirea depozitelor.

Fractiile biodegradabile din


deseurile municipale
Componentele care constituie
fractii biodegradabile ale deseurilor
municipale sunt deseurile alimentare,
hartia si cartonul de calitate proasta,
deseurile din gradini si parcuri, deseurile din piete, si deseurile din lemn
necontaminate.

Deseuri din constructii si demolarii


Oportunitatile de reutilizare si reciclare a deseurilor din constructii si
demolari depind de abilitatea de
prelucrare a deseurilor
combinate sau separate.
Materialele principale care
pot fi valorificate din deseurile din
constructii si demolari sunt:
• materialul excavat (sol,
nisip, pietris, argila, argila grasa,
roci);
• materiale de la constructia
drumurilor (bitum, smoala, pavaj, nisip, pietris, roci zdrobite);
• materiale de la constructia sau demolarea cladirilor (sol, ciment, tigle,
caramizi, beton, ipsos, lemn, metale, sticla);
• materiale de pe santierele de constructii (lemn, plastic, hartie, carton, metale, cabluri,
solutii de lacuit si vopsit).

Biodieselul
Este un combustibil natural. Poate fi folosit in orce situatie in care se foloseste motorina
obtinuta din petrol. Nu sunt necesare modificari ale motoarelor.
Criza mondiala a petrolului. O
problema majora o constituie criza
mondiala a petrolului si fluctuatiile mari
de pret al barilului de titei.
Aceste cauze au impulsionat
cercetarile din ultimii ani in directia
producerii de noi combustibili si in gasirea
de solutii pentru obtinerea de noi
combustibili de calitate ecologica si la un
pret cat mai mic.
Una dintre solutii este folosirea
biocombustibililor respectiv a
biodieselului care este un combustibil aproape nepoluant, curat, usor de obtinut.
Biodieselul nu contine petrol dar poate fi amestecat in orice proportie cu motorina clasica
pe a avea un amestec combustibil ce se utilizeaza drept combustibil pentru motoarele cu ardere
interna.

B 100- Biodiesel Pur (100%);


B 20- Biodiesel 20% Motorina 80%;
B 5 Biodiesel 5% Motorina 95%;
Pe timp de vara, combustibilul biodiesel poate fi utilizat fara nici o problema.
Combustibilul biodiesel fara aditivi de iarna poate fi utilizat pana la temperatura de -7°C in
timp ce adaugarea aditivilor il face folosibil pana la temperaturile de -17 -20°C.
Cu alte cuvinte orice motor diesel poate functiona cu acest combustibil atat iarna cat si
vara.

De ce sa folosim Biodiesel?

1. Reduce emisia de dioxid de carbon in atmosfera cu 80%;


2. Reduce emisia de dioxid de sulf cu 100% fata de motorina clasica;
3. Reduce emisiile de particule emise in atmosfera cu 75%, fara fum;
4. Nu este produs petrolier dar poate fi amestecat in orce proportie cu motorina;
5. Esta mai putin inflamabil- avataje la stocare si transport (punct de aprindere biodiesel=
150C fata de 70 c motorina Diesel);
6. Se obtine din resurse regenarabile - din uleiuri vegetale;
7. Mirosul emanatiilor de la biodiesel este mai placut decat cel de la dieselul bazat pe
petrol. (miros de popcorn sau gogosi daca este produs din ulei vegetal);
8. Biodiesulul are un miros mai placut decat dieselul obisnuit si astfel este o experienta
placuta sa va realimentati masina;
9. Biodieselul este mai usor de folosit si nu este necesara folosirea de catre mecanici de
lucrari de intretinere a normelor de protectie a pielii;
10. Biodieselul este biodegradabil si se degradeaza de 4 ori mai repede decat dieselul
obisnuit. In cazul unei deversari biodieselul este degradabil in max. 28 zile;
11. Datorita efectului de lubrifiere superior dieselului, motoarele functioneaza mai bine si
rezista mai mult, iar cu aditivi potriviti se pot mari performatele motorului;
12. Biodieselul prin folosire reduce zgomotul de functionare al motorului fata de dieselul
obisnuit;
13 Biodieselul poate fi depozitat in orce rezervor si nu implica schimbari in infrastructura
de depozitate existenta;
14. Nu sunt necesare modificari ale autovehiculelor pentru a folosi drept combustibil
biodieselul;
15. Performantele energetice ale masini sunt comparabile cu ale motorinei clasice;
16. Permite tarilor bazate pe agricultura sau cu potential agricol mare sa fie mai putin
dependente de petrol;
17. Produce mult mai putine noxe toxice decat motorina obisnuita;
18. Nu necesita schimbari in sistemul de distributie (pompe, bazine, locatii etc.);
19. Nu afecteaza in mod substantial consumul de combustibil sau turatia motorului;
20. Reduce semnificativ fumul rezultat la pornirea autovehiculului;
21. Este de aproximativ 10 ori mai putin toxic decat sarea de bucatarie;
22. Nu contine sulf, permitand folosirea de catalizatori;
23. Permit ca producatorul rural sa fie mai independent de dieselul obtinut din petrol;
24. Practic orce autovehicul poate folosi fara nici o modificare biodieselul;

Este convenabila folosirea de biodiesel?


Da, pentru o masina pe benzina care parcurge 25 mile/ galon (peste media unei masini
tipice pe benzina), costul este de 14,6 centi pentru mila parcursa, daca galonul este 3,66 $ (cel
mai scazut pret al benzinei fara plumb din Maui-in mai 2006), la o masina diesel ce parcurge 40
mile/ galon (cota normala pentru diesel) costand 6,5 centi pentru mila parcursa la pretul
biodieselului de 2,59 $/ galon (costul biodieselului la Pacific Biodiesel, cu toate taxele incluse, in
mai 2006).
Aluminiu:
-reciclarea unui kilogram de aluminiu economiseste pana la 8kg bauxita, 4kg produse
chimice si 14kW/h energie(deoarece aluminiul reciclat este topit la doar 600 grade, fata de 900
grade necesare producerii), toate acestea insemnand de peste 20 ori mai multa energie.
-o cutie din aluminiu reciclata economiseste energia echivalenta functionarii unui televizor
pentru 3 ore;
-daca toate cutiile din aluminiu ar fi reciclate, in Marea Britanie ar fi cu 14 milioane de
cosuri de gunoi pline mai putin in fiecare an;

Otel:
-fiecare gospodarie foloseste aproximativ 600 cutii din otel in fiecare an;
-exista mai bine de 300 milioane cutii din otel folosite in fiecare saptamana in timpul
Craciunului;
-cel mai subtire perete al unei cutii din otel are 0.07mm grosime- mai subtire decat un fir de
par;
-valoarea cutiilor din otel folosite in recilare este de peste 28 milioane lire sterline in fiecare
an, metal disponibil firmelor specializate in reciclare;
-nivelul de reciclare a cutiilor din otel este de 46% iar din aluminiu de 23.4%;
-in Marea Britanie mai mult de 2.5 milioane cutii sunt reciclate in fiecare an, echivalentul a
peste 125 tone deseuri solide;
-toate cutiile din otel si aluminiu sunt 100% reciclabile;
-reciclarea a 1 tona otel economiseste 1.5 tone fier, 0.5 tone carbune si 40% din consumul
de apa;
-reciclarea a 1 tona deseuri otel salveaza peste 80% din emisiile de dioxid de carbon
rezultate in urma producerii otelului din fier;
-reciclarea a 7 cutii din otel economiseste energie echivalenta functionarii unui bec de 60W
timp de 26h.
Fiecare tona de otel reciclat determina urmatoarele economii ecologice:
-1.5 tone fier;
-0.5 tone carbine;
-40% din cantitatea de apa necesara productiei;
-75% din cantitatea de energie necesara producerii otelului din materiale prime;
-1.28 tone deseuri solide;
-reducerea emisiilor in aer cu 86%;
-reducerea poluarii apei cu 76%;
Alte Metale
Desi prezenta in cantitati mai mici, metale incluzand nichel, cupru, argint, aur, plumb,
alama si altele, pot fi reciclate.

Metoda de reciclare a unei cutii de aluminiu


Bauturi impachetate in cutii de aluminiu sunt achizitionate de milioane de consumatori pe
intregul Pamant in fiecare zi. Insa ce se intampla cu acea cutie de aluminiu dupa ce o aruncam in
cel mai apropiat cos de gunoi?
1. 2 din 3 cutii produse in US isi incep procesul de reciclare fie la centrele locale de
reciclare fie zonele de depozitare;
2. Cutiile de aluminiu de la aceste surse sunt adunate de catre companii de procesare.
Acolo, cutiile sunt presate in bucati de 15kg sau de 500-600kg si transportate companiilor
producatoare de aluminiu pentru topir;.
3. Ajunse la destinatie, cutiile din aluminiu sunt taiate, zdrobite si le sunt inlaturate
materialelede plastic , vopselele si alte materiale ce au fost adaugate in componenta cutiilor sau
lipite pe peretii acestora. Dupa acest pas sunt topite in cuptoare si amestecate cu aluminiu nou
produs;
4. Aluminiul topit este turnat in bare de metal de 8 metri cu o greutate de 15000kg. Aceste
bare sunt trecute prin mai multe role care le reduc grosimea de la 50cm pana la 0.25mm;
5. Metalul este rulat si transportat producatorilor de cutii. De aici, cutiile sunt personalizate
si trimise companiilor producatoare de bauturi alcoolice sau racoritoare;
6. Noile cutii sunt apoi depozitate pe rafturile magazinelor, totul in mai putin de 60 de zile,
doar pentru a strabate intregul proces de reciclare din nou;

Reciclarea Sticlei
-reducere cu 20% a emisiilor de gaze in urma fabricarii sticlei si pana la 32% reducere a
consumului de energie;
-pentru fiecare tona de sticla reciclata aproximativ 315kg de CO2 si 1200kg de materiale
auxiliare sunt economisite.

Reciclarea Hartiei
-1000kg hartie din materiale reciclate economisesc apoximativ 26000L apa, intre 17 si 31
arbori precum si 4000kWh electricitate;
-folosirea hartiei din materiale reciclate economiseste 20% din energie necesara producerii
hartiei - fapt care implica o poluare aditionala, datorata transportului si folosirii tratamentelor
chimice de curatare.

Reciclarea Plasticului
-in fiecare an 1.5 milioane tone de materiale plastice sunt recilcate;
-pana in 2010 se preconizeaza o reciclare a materialelor plastice de pana la 1 milion tone
anual.
O importanta ramura a reciclarii materialelor o reprezinta reciclarea navelor maritime si
fluviale. Datorita greutatii acestora (unele avand peste 200000 tone) ele reprezinta o importanta
sursa de reciclare a otelului precum si a altor metale.
In ultimii ani reciclarea navelor a devenit o importanta problema a mediului. In ultima
perioada multe nave au fost scufundate cu scopul final de a creea recifuri artificiale.

3.3.1. Reciclarea contribuie la imbunatatirea mediului

Folosirea de materiale deja prelucrate implica economii substantiale de energie in


comparatie cu utilizarea materialelor brute:
Otel 74%
Aluminu 95%
Cupru 85%
Plumb 65%
Hartie 64%
Plastic 80%
Produsele secundare sunt mai putin poluante decat materiile prime.
Utilizarea hartiei reciclate inseamna 35% mai putina poluare a apei si 74% mai putina poluare a
aerului.
Utilizarea otelului reciclat inseamna 86% mai putin aer poluat.

3.3.2. Tratarea mecanica

Maruntirea reprezinta trecerea unui material intr-o granulatie mai fina. Fiecare maruntire
serveste extinderii suprafetei exterioare specifice.
Morile cu ciocane - pentru maruntirea deseurilor.

Mori cu cutite sau tocatoare - maruntirea are loc intre uneltele de taiere indiferent de tipul
materialului: moale, elastic sau dur.

3.3.3. Tratarea biologica – Compostarea

Compostarea, ca si depozitarea sau incinerarea, apartine procedeelor


clasice de tratare a deseurilor. Este o metoda de tratare ecologica utila
deoarece partea biodegradabila din deseuri, care reprezinta in jur de 50%
din totalul deseurilor casnice, poate fi reintrodusa in ciclul natural.
Comparata cu alte metode de tratare a deseurilor, compostarea presupune
numai o incarcare redusa a mediului inconjurator.
Deseurile, ce trebuie utilizate la compostare, trebuie sa aiba o
componenta preponderent biodegradabila si un continut mic de elemente
nocive.
Valoarea pH-ului trebuie sa se situeze intre 7 si 9, continutul de apa a
materiei de compostat trebuie sa fie reglat la 55%m, volumul porilor de aer
trebuie sa se situeze intre 25 si 35%. Necesarul de oxigen in timpul
procesului de alterare aeroba este de 2 g O2/g substanta uscata (=2 l aer/g
material proaspat).
Tehnici de compostare – procedee fixe
• Compostarea in stroguri - Compostarea in stoguri se poate realiza
cu material faramitat sau nefaramitat, dar ultimul procedeu prezinta unele
dezavantaje.
• Compostarea in stroguri cu mutare
• Compostarea in celule - Dezvoltarea de compost in celule de alterare
statice are la baza dorinta de monitorizare pe cat de mult posibil a procesului
de alterare.
Tehnici de compostare – procedee dinamice
• Tamburi de alterare - Materia prima este rasucita continuu in tambur si
este aerata artificial.
• Turnuri de alterare - In reactorii tunel au loc procesele de alterare in
cuptoare glisante, in care deseurile sunt aerate si umezite in functie de
gradul de alterare.
Tehnici de compostare – pregatire finala
Compostul este modificat biologic la finalul perioadei de alterare. In
functie de continutul de substante nocive, de procedeul de prelucrare
preliminara si de viitorul domeniu de utilizare exista diferite variante de
utilizare in cadrul pregatirii fine.

Comercializarea compostului
Compostul este bogat in substante biodegradabile si nutritive N, P, K, Ca
si Mg. Compostul duce la o ridicare a continutului de humus, a capacitatii de
prevenire a eroziunilor, a activitatii solului, la o imbunatatire a structurii
pamantului, a controlului caldurii, a apei si a rezervelor de substante
nutritive in pamant. In ceea ce priveste scopul pentru atingerea calitatii
compostului se pot distinge diferite criterii de calitate:
• din punct de vedere fizic compostul trebuie sa corespunda, adica sa nu
fie vizibile bucati de materiale sintetice, materiale solide sau in special de
sticla, care ar putea duce la raniri;
• din punct de vedere chimic trebuie sa fie eliminate din compost
substantele care ar putea dauna plantelor, ce ar putea duce la influente
dezavantajoase asupra onsumatorilor;
• din punct de vedere biologic cea mai mare importanta pentru compost
o reprezinta gradul de alterare si dezinfectarea;
• in functie de gradul de alterare se deosebesc diverse tipuri de compost:
compost proaspat si compost maturat.

3.3.4. Tratarea termica - Incinerarea deseurilor

Incinerarea se poate aplica atat deseurilor municipale colectate in


amestec cat si numai fractiei de deseuri reziduale.
Pentru incinerarea deseurilor se folosesc, de regula, instalatiile de
ardere cu gratar si instalatiile cu cuptor rotativ.

Procesul de incinerare la instalatiile cu cuptor rotativ

3.3.5. Tehnici de sortare a deseurilor

Sortarea reprezinta procesul de separare si clasare a deseurilor in functie de diferentele


dintre caracteristicile lor fizice. In principiu exista sortarea dimensionala, sortarea densimetrica,
sortarea optica, sortarea magnetica, flotarea si sortarea manuala.

4. Ideea de afacere
Gunoiul unuia – Comoara altuia

Prin reciclarea sticlelor de plastic, hartiilor, bateriilor descarcate, cutiilor de aluminiu,


ambalajelor de carton si diferitelor electrocasnice stricate se poate incepe o afacere extrem de
profitabila, avand in vedere si faptul ca in Romania exista multe oportunitati neexplorate inca.
Afacerea cu gunoaie, pe langa profitabilitatea mare, este si foarte simplu de pus in practica.
Este nevoie de un capital minim de pornire de 100.000 de euro. Apoi trebuie asigurata legalitatea
activitatii prin obtinerea unui aviz eliberat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor , pe
baza documentatiei depuse de catre comerciant, autorizatie de mediu de la primariile locale
pentru desfasurarea activitatii de colectare si valorificare a materialelor reciclabile si unor licente
pentru import – export de la Camera de Comert si Industrie (In cazul in care intreprinzatorul
intentioneaza sa valorifice deseurile procesate in cadrul unor contracte cu firme din strainatate).
La acestea se aduga si documentele prevazute de lege pentru a evita orice probleme generate de
procedurile vamale si un certificat de origine a marfii, care sa precizeze ca deseurile in cauza
sunt procesate corespunzator si nu afecteaza mediul.
De ce atat de profitabila? Producatorii sunt obligati de lege sa recicleze. Este vorba de un
procent de 66%, conform cu normele europene in materie, iar in cazul in care nu recicleaza
aceste cantitati, companiile trebuie sa achite o taxa compensatoare catre stat de aproape cinci lei
pe kilogram.
Dupa ce cadrul legislativ a fost indeplinit, pentru inceperea activitatii efective este necesara
achizitionarea unui spatiu (sau teren) si amenajarea unui depozit pentru deseuri.Costurile
implicate de construirea depozitului se situeaza intre 10.000 si 50.000 de euro, in functie de
marimea si complexitatea incintei. Pentru inceput un spatiu de maxim 380 de metri este mai mult
de suficient, urmand ca mai apoi, pe masura ce firma se va extinde sa se construiasca alte
depozite.
De asemenea investitorul trebuie sa investeasca in utilaje speciale pentru prelucrarea
deseurilor in vederea reciclarii. Acestea difera in functie de materialele ce urmeaza a fi procesate,
de capacitatea de lucru si, desigur, de pret. Pentru realizarea reciclarii trebuie investit si intr-o
masina de balotat cu preturi intre 3500 de euro si 15000 de euro. Mai mult, stabilirea unei retele
de achizitori pentru colectare este importanta. Pentru asigurarea unui volum ridicat, este indicata
incheierea de contracte cu firmele de salubritate.
Afacerea ofera un venit mediu lunar de 20000 euro si are un potential de crestere foarte
mare pe o piata cu o concurenta aproape inexistenta si un risc scazut. In schimbul acestor
milioane, romanii au preferat insa sa le arunce la groapa de gunoi, doar 25% din deseuri fiind
reciclate. In 2005, cantitatea de ambalaje introdusa pe piata a crescut; cu toate acestea, castigurile
de pe urma colectarii si prelucrarii deseurilor de ambalaje au scazut.

Stiati ca…Bulina verde, marca recunoscuta…Pentru a facilita activitatea de colectare a


deseurilor, un grup de mari companii care pun in circulatie mii de tone de ambalaje in fiecare an,
precum Coca-Cola, Brau-Union,Tetra Pak sau Unilever, au infiintat, in urma cu trei ani,
societatea Eco-Rom Ambalaje S.A. Acest grup se ocupa de recuperarea si reciclarea deseurilor
dupa modelul din UE, unde pe ambalajele produselor de baza este imprimata bulina verde -
simbolul firmei care se ocupa de reciclare.

5. Studiu de caz
S.C. RER Ecologic Service S.A.- Buzau

In judetul Buzau, depozitarea definitiva a deseurilor se realizeaza la ora actuala pe o


suprafata de 77,42 ha neamenajata. Aceasta zona poate fi considerate critica sub aspectul poluarii
sollului, apelor de suprafata si subterane, dar si a aerului.
S.C. RER Ecologic Service S.A.- Buzau este societatea de salubritate carw colecteaza,
transporta si depoziteaza gunoiul menajer si stradal. Este singura societate din orasul Buzau care
efectueaza aceste servicii. Din punct de vedere ecologic si a normelor impuse de protectia
mediului inconjurataor este necesara realizarea unei noi rampe. Pentru inceput, s-a incheiat un
contract de concesonare a unui teren de 10,6 ha cu primaria Galbinasi (la o distanta de 15 km de
oars) in vederea amplasarii unei noi rampe ecologice.
In cadrul suprafetei de 10,6 ha a platfomei ecologice, cca 7,2 ha reprezinta suprafata utila.
Timpul de umplere prognozat este de 16 ani, iar numarul de celule de depozitare este de 4.
Capacitatea unei singure celulele de depozitare este 256.750 t.
Investitia totala este in valoare de 1.685.144$, din care:
• Investitie infrastructura – 190.750$;
• Costuri alveole deponie – 1.605.252$;
• Lucrari de colectare ape deponie – 41.768$;
• Lucrari de gazeificare – 35.343$;
• Lucrari de conservare – recultivare – 372.756$;
• Total investitii in constructii – 2.478.095$;
• Utilaje/instalatii – 207.050$.
Investitia pentru prima celula se ridica la 791.480$
Costuri totale de exploatare 212.615$
Din care:
• Costuri de personal – 22.523$;
• Costuri utilaje – 50.709$;
• Alte costuri de exploatare – 54.164$;
• Costuri de exploatare din investitii anuale – 7,27$.
• Amortizari anuale
Alte costuri:
• Costuri conultanta – 3.600$
• Costuri administrative – 20.000$
Alte costuri reprezinta costuri suplimentare costurilor actuale de deponie care se adauga celor
deja existente.
Daca luam in considerare si un credit de 700.000$ care trebuie contractat pentru sustinerea
investitiei, la aceste costuri s-ar adauga in primul an o cheltuiala cu dobanda de
105.000$=1.932.000 mii lei.
Profitul preconizat de 18% va modifica tariful pe mc colectat la 120.000 lei (6.52$), iar tariful pe
persoana s-ar modifica la aproximativ 11000lei/mc (0.6$/persoana).
In aceste conditii veniturile anuale realizate din colectare se estimeaza la un nivel de 1.220.000$,
cu un profit annual net de 9.593$ chiar din primul an de exploatare. De aceea la sfarsitul celui
de-al doilea an se poate incepe din resurse propii constructia celei de a doua celule.
Ar mai fi de mentionat faptul ca S.C. RER Ecologic Service S.A. este o societate comerciala cu
capital mixt romano-german si are un capital de 1.020.000.000 lei iar cifra de afaceri la nivelul
anului1999 a fost de 17.000.000 mii lei si profitul brut de 1.847.000 mii lei.

U.M Pe zi Pe luna Pe an
Numar locuitori platitori 105.000 105.000 105.000
Cantitate deseuri - populatie mc 385 9625 115.500
Cantitate deseuri - populatie kg 134.750 3.368.750 40.425.000
Cantitate deseuri agenti econimici kg 81.917 2.047.917 24.575.000
Cantitate deseuri colectate kg 216.667 5.416.667 65.000.000
Venituri din colectat gunoi menajer Mii lei 48285,76 1.207.142,2 14.485.705
Deseuri componente
hartie % 5% 5% 5%
cantitate kg 10.833,35 270.833,35 3.250.000
Venit realizabil 5958,343 148.958,34 1.787.500
sticla % 4% 4% 4%
cantitate kg 8666,68 216.666,68 2.600.000
Venit realizabil 866,668 21.666,668 260.000
metale % 2% 2% 2%
cantitate kg 4333,34 108.333,34 1.300.000
Venit realizabil 2166,67 54.166,67 650.000
materiale plastice % 4% 4% 4%
cantitate kg 8.666,68 216.666,68 2.600.000
Venit realizabil 8.667 216.667 2.600.000
Venituri din recuperare Mii lei 17.658,58 441.458,68 5.297.500
6. Plan de afaceri
S.C. “Eco-student” S.R.L.

6.1. Prezentare generala si cuprins

Prezentul plan de afaceri este intocmit ca un model indrumator in vederea deschiderii unei
afaceri in domeniul gestionarii deseurilor in municipiul Botosani.

1) Aria de activitate a firmei


Aria de activitate a firmei noastre este cea ecologica. Activitatea desfasurata de noi consta
intr-un nou mod de colectare si valorificare a gunoiului, asemanator cu cel din Occident.

2) Misiunea
Firma noastra si-a propus ca prin activitatea desfasurata sa diminueze poluarea, sa impuna
locuitorilor un nou model de educatie ecologica, sa modernizeze aspectul orasului si sa creem
noi locuri de munca.

3) Scopurile, strategiile si factori critici ai firmei pe aceste piete


In activitatea desfasurata firma noastra urmareste sa ii faca pe cetateni sa se gandeasca la
protectia mediului inconjurator si inclusiv a vietii lor. Pentru a ne atinge toate aceste scopuri am
apelat la cele mai eficiente si mai sigure procedee. Am utilizat pentru colectarea gunoiului de
catre abonati, cosuri speciale pentru diferit tipuri de deseuri, am actionat cu seriozitate si am
folosit materiale ecologice: cosuri, pungi, manusi, solutii dezinfectante pentru curatarea
masinilor si a celorlalte unelte.
4) Potentialii clienti
Clientela noastra se imparte in doua categorii:
1) Pentru activitatea de colectare a gunoiului, clientela va fi formata din:
a) Cetatenii orasului in jur de 115 000 din care in present sunt abonati 13 940;
b) Societatile comerciale in jur de 60.

2) Pentru activitate de reciclare a gunoiului, clientela va fi formata din:


a) Compania “Robinson Brothers” pentru reciclarea metalului;
b) Firma “Marks” pentru reciclarea materialului plastic si pentru incinerarea
materialelor toxice;
c) Compania “Amicii Planetei” pentru reciclarea sticlei, hartiei si materialelor
textile;
d) Firma “SB Chemicals” pentru reciclarea deseurilor menajere de natura
animala si vegetala.
6.2. Strategiile de piata

1) Segmantul de piata
Serviciile oferite de sociatatea noastra se adreseaza tuturor cetatenilor orasului
Botosani, precum si societatilor comerciale (persoane juridice), din mediul urban.

2) Politica de preturi
Pretul stabilit este de 20 lei /luna pentru persoan0e fizice si de 35 lei/luna pentru
persoane juridice. Politica de preturi va cuprinde abonamente la care se vor oferi reduceri.

3) Politica de preturi si distributia


Pretul standard este de 20 lei/luna pentru fiecare abonat. Se achita la sediul firmai la
sfarsitul lunii pentru luna urmatoare. Daca nu se achita abonamentul timp de o luna se percep
penalizari in procent de 2%, iar in cazul neplatii pe o perioada de 2 luni serviciul nu va mai fi
efectuat. Zilnic clientii vor fi nevoiti sa depoziteze sacii de gunoi in pubelele aflate la scara
blocului.

4) Tinte pentru vanzari si politicile de credite si reduceri


Serviciul societatii va fi prestat tuturor abonatilor, oferindu-le urmatoarele reduceri:
∗ Abonament pe o perioada de 2 ani______________17 lei/luna/abonat
∗ Abonament pe o perionda mai mare de 2 ani______15 lei/lune/abonat
La sfarsitul anului vor fi tombole pentru abonati, premiile constand in bani si abonamente
pentru anul urmator.
5) Sprijinul dupa vanzare si garantiile
Serviciile prestate de angajatii nostri sunt cele mai bune, in cazul plangerilor asupra
activitatii acestora, clientii vor fi despagubiti prin returnarea sumei platite pentru luna in cauza.

6) Metode de vanzare
Agentii firmei noastre merg pe teren pentru a incheia contracte cu abonatii, dar putem
fi contactati telefonic cat si la sediul firmei. Pentru reciclarea deseurilor avem contracte incheiate
pe o perioada de 5 ani cu societatile enumerate in “Potentiali clienti”.

7) Canale pentru distributie


Utilajele firmei merg la domociliul fiecarui client abonat, iar la terminarea
programului sau la umplerea containerelor merg la societatile de reciclare.

6.3. Reclama si promovare

1) Cheltuielile pentru reclama si promovare.


Cheltuielile totale pentru reclama si promovare au ajuns la suma de 1.500 Ron. In acest
sens s-au incheiat contracte cu postul local de televiziune “Somax”, cu ziarul local ”Monitorul de
Botosani”, cu tipografia “Grafic Art” si cu postul local de radio “Radio Meridian”. Preturile
impuse de aceste societati sunt urmatoarele:
- Somax________________250 lei - Grafic Art_____________500 lei
- Monitorul de Botosani___ 200 lei - Radio Meridian________ 550 lei

6.4. Fabricare si operare

1) Locatia fabricilor si compatibilitatea

S.C.“Eco-student”S.R.L. are sediul in cartierul Flamanzi,judetul Botosani. Aici sunt


amplasate birourile firmei, depozitul pentru materiale, precum si garajul pentru utilaje.Suprafata
totala detinuta de societate este de 380 mp achizitionati la un pret de 15euro/mp adica 18.810
Ron ,din care:
- Sediul_______________80 mp - Depozit_____________60 mp
- Garaj_______________ 200 mp - Spatiu neutilizat______30 mp
Costurile implicate de construirea acestor componente se situeaza intre 10.000 si 50.000 de
euro, in functie de marimea si complexitatea incintei.
Pentru desfasurarea afacerii sunt necesare camioane cu containere speciale, cosuri si pungi
ecologice, maturi si lopeti. La inceput vom utiliza patru masini, cate 14000 de cosuri pentru
fiecare tip de deseuri, 1 400 000 pungi, 20 de maturi si 20 de lopeti, ajungandu-se la cost total de
45.400 euro.

6.5. Cerintele fortei de munca

1) Forta de munca
Angajatii firmei sunt in numar de 28 persoane si au fost incadrati astfel:

Nr. ctr. Denumirea functiei Numar persoane


1 Administrator 1
2 Contabil 1
3 Casier 1
4 Agent de vanzare 4
5 Sofer 4
6 Muncitor salubrizare 12
7 Mecanic 2
8 Paznic 2
9 Personal auxiliar 1
7. Concluzie

Resursele naturale mondiale sunt limitate, iar omenirea se afla in fata unei optiuni
dramatice: distrugere sau protejare. In tot ceea ce facem trebuie sa luam in considerare
implicatiile actiunilor noastre asupra mediului. A contribui la conservarea si refolosirea
resurselor existente este mai mult decat o buna politica civica, este un imperativ.
Lumea se indreapta catre o era a conservarii din care reciclarea este o parte
integranta. Fara reciclare, circuitul materialelor in natura ar deveni o serie de evenimente
fara o rezolutie logica. Cointeresarea societatii in reciclare presupune o constientizare
deplina a beneficiilor si costurilur economice si de mediu ale reciclarii, comparativ cu
consumurile unilaterale de resurse si stocarea produselor uzate in zone special amenajate
sau arderea lor in incineratoare. Cand se iau in considerare toti acesti factori, devin
evidente avantajele reciclarii.
Dezvoltarea durabila este o strategie prin care comunitatile cauta cai de dezvoltare
economica, aducatoare de beneficii in contul calitatii vietii. Companiile incep sa inteleaga
ca durabilitatea implica mult mai mult decat consideratii etice - ea afecteaza insasi esenta
si este parte integranta a afacerilor de succes. Reziduurile rezultate din ambalaje pot
deveni o resursa enorma, daca sunt tratate corect sau o enorma problema, daca vom
continua sa neglijam aceste aspecte.
Bibliografie

1. “ Economia si protectia mediului : obligatii ale agentilor economici”; Bran, Florina;


Rojanschi, Vladimir; Editura Tribuna Economica; Bucuresti; 1997;
2. “Elemente de economia si managentul mediului”; Bran, Florina; Rojanschi, Vladimir;
Florian, Grigore; Editura Economica; Bucuresti; 2004;
3. “Planul B : salvarea unei planete sub presiune si a unei civilizatii in impas”; Brown,
Lester R.; Editura Thnica; Editia II; Bucuresti; 2006;
4. “Eco-economia : crearea unei economii pentru planeta noastra”; Brown, Lester R.;
Editura Tehnica; Bucuresti; 2001;
5. “Starea lumii 2000”; Brown, Lester R.; Flavian, Christophoer; Editura Tehnica;
Bucuresti; 2000;
6. “Dezvoltarea durabila si reciclarea materialelore”; Platon, Victor; Stanescu, Rodica;
Editura Expert; Bucuresti; 2006;
7. “Marketingul si valorificarea eficienta a deseurilor”; Csorba, Luiela – Magdalena;
Editura Tribuna Economica; vol. 17; 2006;
8. “Revista Cotidianul”; luna noiembrie; 2005;
9. “Revista Evenimentul”; luna septembrie; 2005;
10. “Revista Saptamana Financiara”; luna decembrie; 2005;
11. Anuarul statistic al Romaniei – www.insse.com
12. www.mmediu.ro
13. www.wikipedia.ro
14. www.anpm.ro
15. www.eurostat.com
16. www.wastemarket.com
17. www.google.com
18. www.marcketwatch.ro
19. www.eafacere.ro