Cuprins

Introducere......................................................................................................................1
1. Gestionarea deşeurilor………………………………………………………………1
1.1. Tipuri de deşeuri………………………………………………………………2
2. Metode de gestionare ale deşeurilor ………………………………………………..2
2.1. Colectarea deşeurilor ...................................................................................3
2.2. Transportul deşeurilor ..................................................................................5
2.3.Reciclarea materialelor din deşeurile municipale…………………………....5
3 Studiu de caz- Problematica deseurilor in Romania................................................5
3.1,Situatia gestionării deşeurilor în Europa ........................................................5
3.2. Problema deşeurilor din Romania ................................................................6
3.3. Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor……………………………..6
3.4.Punctul verde………………………………………………………………..….6
3.5.Impactul deseurilor asupra mediului în Romania…………………………….7

Concluzii..........................................................................................................................7
Bibliografie......................................................................................................................8

Introducere

Materialul de fată analizează problematica deşeurilor din tara noastra. Înca din
1970 s-a constientizat că acesta constituie o problema şi că metodele de tratare prin
depozitare sau incinerare nu sunt satisfăcătoare. Cea mai eficientă formă de tratare a
deşeurilor este reciclarea lor s-a dus în Europa sub sigla trei R (Reducere, Refolosire,
Reciclare). În Romania s-au demarat iniţiative de reciclare ale deşeurilor sub acest
generic încă înainte de 1989, dar fără success. Actual, reciclarea este reluată , dar reuşita
politicii de reciclare ţine şi de posibilitatea sortării deşeurilor care trebuie începută chiar
din prima fază, colectarea separată a materialelor refolosibile.

1.Gestionarea deşeurilor

Gestionarea deşeurilor, cunoscută si ca managementul deşeurilor, se referă la

colectarea , transportul, tratarea, reciclarea şi depozitarea deşeurilor. De obicei, termenul
se refera la materialele rezultate din activitaţi umane , şi la reducerea efectului lor asupra
sănătaţii oamenilor, a mediului, sau aspectului unui habitat. Gestionarea deşeurilor are ca
scop şi economisirea unor resurse naturale prin refolosirea părţilor recuperabile.

1
Deşeurile gestionate pot fi atat solide ,cat şi lichide sau gazoase, precum şi cu diverse
proprietăţi (de exemplu radioactive), necesitand metode de tratare specifice.
În Romania activitatea de gestionare a deşeurilor este fundamentată pe OUG 78/2000,
care implementeaza o serie de directive ale Consiliului Europei. Coordonarea acestei
activitaţi cade în sarcina Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi a Agenţiei
Naţionale pentru Protecţia Mediului.
Din punct de vedere economic, activitatea de gestionare a deşeurilor în Romania are o
pondere de 10 miliarde de EUR.

1.1.Tipuri de deşeuri

Dupa provenienţă , se pot deosebi următoarele tipuri de deşeuri:

1. Deşeuri municipale şi asimilabile ,care sunt deşeuri generale în mediul urban si
rural.
1.1 Deşeuri menajere,provenite din activitatea caznica ,magazine hoteluri,
restaurante, Instituţii publice.
1.2 Deşeuri stradale, specifice fluxurilor stradale (hartii,mase plastice,frunze,praf)
1.3 Deşeuri din construcţii si demolari, provenite din activitatea de construcţii şi
modernizare şi întreţinerea străzilor.
1.4 Nămol oraşenesc , rezultat din staţiile de tratare a apelor uzate şi menajere.

2. Deşeuri sanitare, provenite din spitale, dispensare şi cabinete medicale.

3. Deşeuri de producţie , rezultate din procesele tehnologice industriale sau agricole

3.1.Deşeuri industriale stocabile ,pe care normele europene le clasifica în

• Deşeuri industriale periculoase ,dar netoxice, de exemplu azbest.
• Deşeuri industriale nepericuloase şi netoxice
• Deşeuri inerte,de exemplu cele provenite din construcţii
• Deşeuri toxice, de exemplu cele medicale, radioactive
• Deşeuri industriale produse în cantitaţi foarte mari,de exemplu cenuşile
produse de termocentralele care funcţioneaza pe carbune
3.2. Deşeuri agro-zootehnice provenite din agricultură şi în special, din zootehnie
3.3. Deşeuri speciale, categorie în care intră explozibilii şi substanţele radioactive

2.Metode de gestionare ale deşeurilor

Structura deşeurilor menajere arată ca acestea contin o serie de componente care pot fi
reutilizate, care pot constitui materii prime pentru obţinerea altor produse sau, în cazul
deşeurilor biodegradabile pentru obtinerea compostului. În acest fel, din întreaga cantitate
de deşeuri generată şi colectată doar o parte ajunge sa fie depozitată, contribuind în acest
fel la reducerea cantitaţilor de deşeuri depozitate şi implicit la reducerea impactului
asupra mediului şi la reducerea consumului de resurse naturale neregenerabile prin
înlocuirea acestora în procesul de producţie cu deşeuri reciclabile.

2
 Activitaţile de gestionare a deşeurilor menajere dupa producerea acestora
-precolectare, colectare, transport, depozitare intermediere, tratare şi valorificare,
depozitarea finala – se realizeaza printr-o serie de metode şi tehnologii specifice care iau
în considerare o serie de aspecte precum: zona de colectare (situaţie economica, nivelul
de trai, etc), tipurile de deşeuri, piaţa de desfacere a deşeurilor reciclate, etc.
Precolectarea deşeurilor - se realizează la locul de producere şi poate fi facuta în saci de
plastic, de hîrtie sau în alti recipienti. Poate fi o precolectare în amestec a deşeurilor sau
selectiva, pe tipuri de deşeuri
Colectarea şi trasportul deşeurilor
Colectarea şi trasportul deşeurilor trebuie să ţina seama de o serie de factori precum: zone
de colectare, starea economica a zonei, nivelul de trai, condiţii urbanistice, alegerea
sistemului de colectare.
2.1 Colectarea deşeurilor
Pentru deşeurile menajere colectarea se poate face în diferite recipiente: pubele, coşuri de
gunoi, tomberoane, pubele mari, containere, care în prezent, pentru a facilita manipularea
lor în vederea transportului, au marimi şi forme standardizate ( coşuri de 35 sau 50 l,
tomberoane de 70 l, containere de 1,1 mc sau de 4 mc, etc).
Colectarea deşeurilor reciclabile: sticla, hârtie, plastic, doze metalice, deşeuri
voluminoase. Se realizează în containere care , în general sunt:
- din metal sau plastic, cu volume ce diferă funcţie de deşeurile colectate;
- sunt amplasate în zone aglomerate pentru a deservi o populaţie cît mai numeroasa;
- Sunt inscripţionate pentru categoriile de deşeuri care se colectează;
- Au orificii de anumite forme care să nu permită introducerea altor tipuri de deşeuri;
- Pot fi captuşite cu cauciuc impotriva zgomotului (cele pentru sticlă, doze metalice );
- Pot avea mai multe compartimente pentru a colecta mai multe tipuri de deşeuri
Containere de colectare a sticlei pe culori (bruna, alba, verde).Containere de 4 m3 pentru
colectarea selectivă a recipienţilor PET. Exemple de containere compartimentate pentru
colectarea selectivă a DEEE, respective pentru deşeuri din sticla, hartie şi plastic.

3
 METODE DE COLECTARE

Metodele de colectare sunt de cele mai multe ori imparţite în scheme cum ar fi:
"colectarea în puncte de colectare" (sau aport voluntar) şi "colectarea din poartă în
poartă".
Caracteristici Metode de colectare în Metode de colectare din
puncte de colectare poartă în poartă
Definiţie Deşeurile sunt duse de către Colectarea deşeurilor de la
locatar de la locuinţa sa la locuinţa/casa
punctul de colectare
Sortarea Sortarea se face sau nu de Sortarea se face sau nu de
către locatar.Pot fi sortate către locatar.Pot fi sortate
sau nu la centru sau nu la centru
Materiale colectate Materiale separate sau Materiale separate sau
materiale în amestec materiale în amestec
Containere Comunal Individual(poate fi comunal
în cazul blocurilor de
apartamente)
Necesitatea transportării de Redusă pînă la mare Nu există
la consumator
Necesitatea transportării Redusă Mare
pentru colectare
Cantitatea colectată De la mare la mica Mare
Nivelul de contaminare Scazut în cazul colectării Scazut în cazul colectării
selective selective

Se poate vedea că unele caracteristici, în special contaminarea, depind mai mult de faptul
că materialul este colectat separat sau nu, decât de metoda de colectare utilizată.
Moduri de colectare
• Colectarea în amestec
Avantaje:
- este foarte simplă;
- nu necesita efort din partea celui care le generează;

Dezavantaje:
- frecvenţă mare a ridicării deşeurilor din motive de igienă;
- separarea deşeurilor necesită o sortare, mecanica sau manuală;
- calitatea deşeurilor sortate este inferioară, ca urmare a umezelii şi contaminării cu
diferite alte deşeuri, ccea ce le face mai greu de procesat şi limiteaza posibilităţile
ulterioare deprelucrare a deşeurilor
• Colectarea selectivă
În cazul colectării selective a materialelor reciclabile şi a deşeurilor în amestec,
intervalele de colectare trebuie să corespundă sistemului de colectare utilizat. Perioadele
dintre colectările succesive ale deşeurilor în amestec pot fi scurtate avînd în vedere
conditiile de igiena, pe baza reducerii cantitaţilor de deşeuri prin preluarea în paralel a

4
materialelor reciclabile. În cazul materialelor reciclabile uscate, precum sticla şi hartia,
frecventa colectării este determinată doar de dimensiunile pubelelor. Pubelele cu
deşeurile biodegradabile colectate separat vor fi golite, pe considerente de igiena, cel
puţin o data pe săptămînă. Prin preluarea materialelor reciclabile se întelege colectarea
elementelor componente din deşeuri din care materialele pot fi recuperate. Obiectivul
preluării acestor materiale din deşeuri şi reintroducerea lor în procesele de producţie ca
materie prima secundară îl reprezintă economisirea materiilor prime primare şi reducerea
cantitătilor de deşeuri eliminate.
2.2.Transportul deşeurilor
Se face cu diferite mijloace speciale care să permită fie descărcarea deşeurilor din
containerele de colectare, fie prelucrarea containerelor pline cu deşeuri, comprimarea
deşeurilor, etc şi transportul acestora la locul de depozitare/valorificare/eliminare.
2.3.Reciclarea materialelor din deşeurile municipale
Reciclarea materialelor din deşeurile municipale implică:
1.prelucrarea intermediară precum sortarea, măruntirea şi/sau compactarea;
2,transportul;
3.valorificarea materialelor;
4.prelucrarea finala.
Avantajele reciclării:
- conservarea resurselor naturale;
- reducerea spaţiului de depozitare.
Problemele fundamentale în reciclarea materialelor sunt legate de:
-identificarea materialelor reciclabile;
-identificarea oportunităţilor de reutilizare şi reciclare;
-identificarea pieţelor de desfacere pentru materialele valorificabile.

3.Studiul de caz- Problematica deseurilor din Romania

3.1.Situatia gestionării deşeurilor în Europa

La nivel european exista o Strategie privind Gestionarea Deşeurilor, domeniu
reglementat de acquis prin Directiva 12CE din 2006, deja transpusă în legislaţia
romanească. Sistemele de colectare selectivă diferă de la stat la stat în Uniunea
Europeana. De exemplu, în Belgia, agenţii economici plătesc toate costurile reale de
colectare selectivă, sortare, precum şi reciclare. Municipalitaţile asigură însă colectarea,
selectarea şi sortarea, şi coopereaza la informarea şi educarea cetăţenilor. Agenţii
economici au chiar o cotă de colectare pe care trebuie să o realizeze pe an. Cum numai
5% din operatorii economici îşi ating individual aceasta tintă, se formeaza organisme
acreditate, care trebuie să fie autorizaţi de Comisia interregională pentru ambalaje.
Şi în Portugalia sortarea deşeurilor şi depunerea lor în containerele puse la
dispozitie de municipalitaţi este o obligaţie a cetăţenilor. Municipalitatea colectează
deşeurile deja sortate şi le livreaza către Societatea Ponto Verde, care le reciclează contra
unei plăţi prestabilite pentru fiecare material. Această societate asigura un tarif unic şi
constant pentru reciclare, în toată ţara şi finantează, impreună cu municipalitatea,
programe de informare a publicului. Comercianţii au dreptul să comercializeze produse în
ambalaje de unica folosintă, numai dacă aceste ambalaje au “punctul verde”, care

5
marchează posibilitatea reciclării materialului. Ambalatorii şi importatorii de produse
ambalate suportă costurile suplimentare generate de colectarea selectiva şi sortarea
deşeurilor de ambalaje. Producătorii de ambalaje raspund pentru recuperarea/reciclarea
deşeurilor de ambalaje.

3.2.Problema deşeurilor din Romania

Colectarea, reciclarea şi tratarea deşeurilor reprezintă o prioritate şi se regaseste şi în

angajamentele asumate de Romania fată de Uniunea Europeana. Legea 27 din 2007 este
actul normativ care obliga romanii sa sorteze deşeurile. Deocamdata, nu a fost pus la
punct sistemul de colectare selectivă pe întreg teritoriul ţării. Ultimele statistici oficiale,
incluzand datele înregistrate în 2004, arata ca în Romania au fost generate circa
363.315.000 de tone de deseuri, din care 99,4% reprezinta deseuri nepericuloase şi 0,6%
deseuri periculoase. Cele mai mari cantitati provin din industria extractiva - 94,9%,
urmata de industria prelucratoare. Cel mai mare impact asupra populatiei il au deseurile
municipale care, în 2004, au reprezentat 380 de kilograme pe cap de locuitor
În Romania 1.300.000 tone de ambalaje au fost introduse pe piata în 2007. Din
acestea, jumatate sunt incluse în sistemul "Punctul verde", şi au înregistrat o rata de
reciclare de circa 36%. Agenţia Naţionala pentru Protecţia Mediului a stabilit un obiectiv
de 35% rată de reciclare a deşeurilor municipale în 2008, şi de 40% pînă în anul 2011.
Potrivit legislaţiei europene, Romania trebuie să recicleze 33% din deşeurile de ambalaje
generate în anul 2008 şi 55% din cele generate în anul 2013.
Fiecare roman generează cam 5 kilograme de deşeuri pe săptămînă . Anual, Romania
trebuie să gestioneze eficient, în medie, 36,7 milioane de tone de deşeuri, adică
aproximativ 100.000 de tone de deşeuri pe zi. Din totalul deşeurilor municipale,
aproximativ 40% reprezintă materiale reciclabile, din care cca.20% pot fi recuperate,
nefiind contaminate.
În urma colectării selective prin proiecte pilot, doar 2% din materialele reciclabile total
generate sunt valorificate la ora actuala în Romania. În primul rînd,generam, fiecare
dintre noi, acasă, cam 5 kilograme de deşeuri pe săptămînă.
În Romania, instituţiile din industria sticlei, hartiei şi cartonului şi maselor plastice au
început sa preia aceste deşeuri de la centrele de colectare în vederea reciclării şi/sau
valorificării. Cantitatea acestui tip de deşeuri generată în Romania este relativ scazută,
dar se prognozează o crestere, determinată de dezvoltarea economică a ţării. Nu există
încă un sistem adecvat de valorificare a deşeurilor din construcţii şi demolări, ci doar o
reutilizare interna în gospodăria proprie sau o comercializare pe o piata nedeclarată.
3.3.Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor
Romania dispune de un instrument pentru reducerea poluării mediului, pentru
îmbunătăţirea sănătaţii publice, şi pentru promovarea dezvoltării durabile - Planurile
Regionale de Gestionare a Deşeurilor (PRGD). Romania are opt planuri regionale pentru
gestionarea deşeurilor, fiecare întocmit pentru o regiune de dezvoltare a tării.
Populaţia a fost instruită cum să separe la sursă diferitele categorii de deseuri. De
asemenea, se urmarieste colectarea întregii cantitati de deseuri generate, fluxul deseurilor
colectate separat va fi eficientizat, toate depozitele necontrolate vor fi închise şi

6
ecologizate, şi se vor construi noi depozite controlate, statii de sortare şi de compostare,
şi instalatii de reciclare.
În Romania, autorităţile publice locale trebuie sa asigure colectarea selectivă a
deşeurilor de ambalaje prin serviciile publice de salubrizare, precum şi prin amenajarea
de spaţii adecvate şi amplasarea de containere pentru gunoiul diferentiat.
În Romania exista operatori economici reciclatori de deseuri de hartie şi carton,
materiale plastice, sticla, lemn materiale feroase şi neferoase. Acestia preiau deseurile de
la colectorii autorizati.
3.4.Punctul verde
Dupa modelul european, a fost adoptat şi la noi sistemul "Punctul Verde" (DER
GRÜNE PUNKT), a carui marca prezenta pe un ambalaj certifica faptul ca producatorul
a platit o taxa, pentru acel tip de ambalaj, unei organizatii nationale de recuperare a
ambalajelor, in concordanta cu Directiva Europeana privind deseurile de ambalaje.
"Punctul Verde" este un simbol care ii arata cumparatorului ca firma producatoare sau
importatoare a produselor respective este o companie care s-a angajat ca ambalajele
produselor sale, colectate de la populatie în containere separate, sa fie reciclate sau
valorificate.
În Romania, organizatia care implementeaza sistemul "Punctul Verde" la nivel
national este ECO – ROM AMBALAJE S.A, membra PRO EUROPE din anul 2004.
Organizatia a fost înfiintata prin asocierea mai multor companii mari, precum Coca-Cola,
Brau-Union, Tetra Pak sau Unilever, care pun în circulatie mii de tone de ambalaje în
fiecare an. Acest grup se ocupa de recuperarea şi reciclarea deseurilor dupa modelul din
UE, unde pe ambalajele produselor de baza este imprimata bulina verde - simbolul firmei
care se ocupa de reciclare.
Sistemul "Punctul Verde" ii implica pe toti cei care au responsabilitati în circuitul
ambalajalelor: producatori, importatori, imbuteliatori, pe de o parte, autoritati locale şi
cetateni, pe de alta parte. Prin sistemul "Punctul Verde", agentii economici pot transfera,
prin contract, responsabilitatea de valorificare şi reciclare a deseurilor de ambalaje catre
organizatia Eco-Rom Ambalaje SA, care, la randul sau, încheie parteneriate cu autoritati
locale, firme private sau municipale de salubritate şi cu companii care, ulterior, valorifica
sau recicleaza ambalajele colectate şi sortate.

3.5.Impactul deseurilor asupra mediului în Romania

În general, ca urmare a lipsei de amenajari şi a exploatarii deficitare, depozitele de
deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru
mediu şi sanatatea publica. Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele
de deseuri orasenesti şi industriale, în ordinea în care sunt percepute de populatie, sunt:
-modificari de peisaj şi disconfort vizual;
-poluarea aerului;
-poluarea apelor de suprafata;
-modificari ale fertilitatii solurilor şi ale compozitiei biocenozelor pe terenurile
învecinate.
Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile şi utile sunt depozitate
impreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere
chimic şi biologic, recuperarea lor este dificila.

7
Concluzii

In concluzie problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor în Romania pot fi

sintetizate astfel:
-depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentru eliminarea finala a
acestora;
-depozitele existente sunt uneori amplasate în locuri sensibile (în apropierea locuintelor, a
apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement);
-depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului,
conducand la poluarea apelor şi solului din zonele respective;
-depozitele actuale de deseuri, în special cele orasenesti, nu sunt operate corespunzator:
nu se compacteaza şi nu se acopera periodic cu materiale inerte în vederea prevenirii
incendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacute; nu exista un control strict al calitatii şi
cantitatii de deseuri care intra pe depozit; nu exista facilitati pentru controlul biogazului
produs; drumurile principale şi secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu
sunt întretinute, mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite; multe
depozite nu sunt prevazute cu imprejmuire, cu intrare corespunzatoare şi panouri de
avertizare.
-terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate, care nu
mai pot fi utilizate în scopuri agricole; la ora actuala, în Romania, peste 12000 ha de teren
sunt afectate de depozitarea deseurilor menajere sau industriale;
-colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; ele ajung pe
depozite ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a potentialului lor util
(hartie, sticla, metale, materiale plastice);
Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea
unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor în mediu.
Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor
de mediu afectati de prezenta deseurilor.

Bibliografie
Metode şi tehnologii de gestionare a deseurilor – Ministerul Mediului şi Gospodaririi
Apelor, 2005
- www.sort.ro - Fiecare deseu la locul sau!
- http://www.afm.ro/
- http://ec.europa.eu/environment/gpp/index_en.htm
- http://ec.europa.eu/environment/index_en.htm
- http://unfccc.int/2860.php
- http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles
%7CdisplayArticle/articleID_8003/Lege-noua-pentru-deseuri.html