Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
INTRODUCERE
SCOP
1. Colectarea selectiv a deeurilor urbane solide reciclabile
Aglomerari urbane si orase mici
Zone rurale
Transportul deseurilor
2. Predarea, stocarea si manevrarea deseurilor
3. Tehnici pentru sortare
Scopul sortarii
Procedee utilizate si echipamente necesare la nivelul fiecarei etape de sortare si pentru fiecare sistem in
parte (manual, mecanic, combinat)
4. Cerinte constructive minime
5. Exploatarea statiilor de sortare
6. Valorile limita pentru emisii si tehnici de reducere a emisiilor
Valorile limita pentru emisii/imisii in aer
7. Controlul metrologic al emsiilor
8. Valorificarea si eliminarea reziduurilor provenite din sortare
9. Autorizarea si controlul statiilor de sortare
Bibliografie
INTRODUCERE
Prezenta lucrare a fost elaborata in baza contractului nr. M/6/19.04.2005 incheiat cu Ministerul
Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA), in cadrul fazei 6.4. denumita Normativ pentru sortarea
deseurilor urbane solide reciclabile.
Lucrarea a fost realizata prin studiu documentar (vezi bibliografia) si analiza modului de
proiectare, constructie si exploatare a unor instalatii existente in strainatate (Franta, Marea Britanie,
Germania, Austria) si in tara (S.C. POLARIS Constanta).
In cadrul normativului au fost introduse elemente privind colectarea selectiva si sortarea
deseurilor din zone urbane si zone rurale cat si elemente privind statiile de transfer.
Pentru a se putea pastra aceleasi definitii in cadrul normativului, capitolul 3, au fost folosite
definitiile si prezentate echipamentele din lucrarea Tratarea mecanic a deseurilor, material
documentar de prezentare realizat anterior in cadrul institutului pentru MMGA.
Conform temei-program aceasta reprezinta prima varianta a Normativului pentru sortarea
deseurilor urbane reciclabile si urmeaza a fi completata/modificata pana la sfarsitul lunii noiembrie
2005.
SCOP
Prezentul Normativ tehnic privind sortarea deseurilor urbane solide reciclabile se aplica in
conformitate cu prevederile OUG 78/2000 privind regimul deseurilor si Legea nr. 426/2001 pentru
aprobarea OUG 78/2000 si stabileste conditiile de lucru si regimul de functionare pentru instalatiile de
sortare a deseurilor, controlul instalatiilor de monitorizare a emisiilor, precum si elemente generale
specifice activitatii desfasurate de autoritatea competenta pentru protectia mediului (autorizare si
control).
Prezentul Normativ tehnic face referire la o serie de standarde, normative tehnice si ghiduri care
sunt in vigoare la momentul aplicarii sale. Deoarece aceste documente se pot modifica, utilizatorii
trebuie sa se asigure ca aplica variantele in vigoare, asigurand astfel o calitate stiintifica unitara.
Standardele mentionate in prezentul Normativ tehnic reprezinta standarde de referinta pentru
cerintele minimale specifice domeniilor lor de aplicare.
Colectarea selectiva a deseurilor curate si uscate (sticla, hartie, cartoane, ziare reviste,
plastic, aluminiu)
Colectarea selectiva a partii fermentabile a deseurilor menajere sau bio-deseurile
Colectarea selectiva se poate face in amestec intr-un al doilea container, sau separat in
containere diferite.
fiecare locuitor detine, in plus fata de pubela traditionala, unul sau mai multe recipiente
de colectare sau recipiente compartimentate pentru a sorta deseurile reciclabile.
Fiecare colectivitate organizeaza colectarea in functie de alegerile sale:
- tipul deseurilor colectate
- frecventa de trecere de la bena specifica la colectarea selectiva
- tipul de conteiner distribuit locuitorilor, etc
colectarea prin aport voluntar (AP)
este un mod de colectare a deseurilor in care containerul de stocare a deseurilor nu
apartine unui grup de producatori. Unul sau mai multe containere sunt amplasate astfel
incat sa aiba acces liber pentru toate persoanele care isi depun in mod voluntar deseurile
in prealabil sortate.
Containerele sunt puse la dispozitia locuitorilor, pe drumul public, fie in centre de colectare
voluntara, fie in parcarile mari.
Cele mai raspandite containere sunt cele pentru colectarea sticlei, pentru colectarea hartiei si
suprafetele cu grilaje pentru colectarea plasticului.
Acest tip de colectare, mai putin costisitoare decat colectarea selectiva din usa in usa , face
apel la constiinta (civismul) locuitorilor, in special datorita faptului ca acestia trebuie sa se deplaseze din
proprie vointa pentru spre containerele de stocare a deseurilor.
Costul introducerii unui sistem de colectare prin aport voluntar este mai mic decat cel al
colectarii din usa in usa, dar gradul de participare a popultiei este scazut. Colectarea deseurilor din
usa in usa este mai scumpa dar gradul de participare a populatiei este mai mare.
Materialele colectate selectiv sunt dirijate spre centrle de sortare, pentru sistemele multiflux.
Un flux de deseuri este o parte din cantitatea totala de deseuri, separata de catre producatorul de deseuri
sau de personalul care face colectarea.
Monoflux (un singur tip de deseu) un singur flux este colectat, de exemplu sticla sau
ansamblul de deseuri de ambalaje
Multiflux (mai multe tipuri de deseuri) mai multe fluxuri sunt colectate sunt
colectate, de exemplu: sticla + (plastic si metale) + (hartie si cartoane, ziare si reviste),
dar in mod separat.
Deseuri
menajere
Containere colective la
distanta de locuinte
Calitatea
serviciului
pentru
locuitori
Apropiere
(vecinatate)
Aport voluntar
Puternica
Factori
limitativi de
urbanism
Permanenta
Adeziune
Aglomeratie
Puternic
in habitat urban dens
Disconfort
Impact
asupra
costului
Disponibilitate
Investitii
Calitatea
materialelor
Curatarea centrelelor de
colectare voluntara pentru a
evita transformarea lor in
depozite necontrolate si uneori
zgomotul provocat de
recipientii pentru sticla
(protectia fonica este posibila)
Mai mici decat cele in cazul
colectarii din usa in usa si
direct proportionala cu densitatea
de repartitie a recipientilor
Buna
Temporara
Necesita adaptarea containerelor
la tipul de imobil, repararea
recipientilor deteriorati si
acordarea unei atentii deosebite
recipientilor pentru colectarea
deseurilor fermantabile si
orarelor de colectare
Mari si variabile in functie de
organizarea colectarii si sortarii
Variabila si necesita o
sensibilizare puternica a
populatiei
Eficienta colectarii selective este cuprinsa intre 10 si 60 % din cantitatea totala de deseuri de
ambalaje in functie de:
Natura deseului (eficienta este mai slaba in cazul metalelor)
Densitatea echipamentelor de colectare voluntara
Amplasarea containerelor (zone cu acces liber, la periferia cailor de
comunicatie, etc.)
Comunicarea cu populatia este obligatorie, acestia trebuind sa cunoasca centrele
de colectare voluntara care exista si tipurile de deseuri care sunt acceptate.
Putem ajunge la o eficienta a colectarii daca densitatea containerelor de
colectare este de 1 container/500 locuitori in zonele urbane si 1 container/200
locuitori in zonele cu habitat dispersat
Prin colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje putem recupera 3 mari tipri de deseuri:
Sticla
Ziare, reviste
Ambalaje menajere
B)
Deseurile menajere voluminoase sunt deseuri menajere provenite dintr-o activitate ocazionala
care, datorita volumului mare si greutatii lor, nu pot fi colectate printr-un sistem traditional de colectare.
Colectarea selectiva a deseurilor voluminoase poate fi:
Din usa in usa (U inU)
Prin aport voluntar (AV)
1.
2.
Fie in cadrul centrlor de colectare voluntara. Acestea pot fi utilate cu locuri de stocare
speciale pentru deseurile voluminoase
Fie in containere speciale amplasate periodic in zone cu acces liber
C)
E)
Colectare in saci de plastic refolosibili. Daca acesti saci sunt rezistenti, ei pot fi
refolositi timp indelungat.
Gunoiul de gradina de obicei include frunze, iarba, ramuri de copac si arbusti. Aceste
deseuri de gradina sunt adesea triate, pentru a nu fi evacuate ci valorificate, prin
transformarea n ngrasaminte sau celuloza.
Deseurile menajere periculoase (DMP). n aceasta categorie intra deseurile cu potential de
periculozitate provenite din gospodarii, cum ar fi produsele de curatare; pesticidele;
ierbicidele; produsele auto uzate cum ar fi uleiul de motor, lichidul de frna si antigelul;
vopselurile.
Materiale reciclabile. n aceasta categorie intra deseurile care pot fi reprelucrate si
transformate n produse noi. Cele mai comune materiale reciclabile sunt hrtia, hrtia de ziar,
metalele feroase, materialele plastice, recipientele de sticla, cutiile de aluminiu, uleiul de
motor si anvelopele.? nu aparin mai sus? Materiale rezultate n urma constructiilor si
demolarilor (C&D). n aceasta categorie intra molozul rezultat n urma demolarii sau
construirii cladirilor, soselelor si altor structuri. n mod uzual, aceste deseuri contin beton,
caramizi, lemn, zidarie, materiale pentru acoperisuri, tencuieli si ipsoserii, metale si brne de
lemn. Uneori deseurile C&D sunt tratate separat de DMM; alteori mpreuna cu DMM.
Deseuri inacceptabile
Unele deseuri nu sunt acceptate la statiile de transfer, pentru mai multe motive, printre care:
sunt interzise prin reglementari statale sau federale (de ex. PCB-uri, acid de baterie)
prelucrarea lor este dificila sau costisitoare (de ex. anvelopele)
prezinta pericol pentru sanatatea publica sau pericol de incendiu
nu sunt primite la locul de evacuare catre care trimite deseuri statia de transfer
nu sunt permise (n cazul n care se afla ntr-o ncarcatura amestecata, destinata evacuarii)
deoarece reglementarile locale impun sa fie mai nti reciclate.
Urmatoarele tipuri de deseuri de obicei nu sunt acceptate de statiile de transfer: obiecte
voluminoase, precum buturugi sau busteni de lemn, saltele sau obiecte de mobilier; deseuri medicale
care prezinta pericol de infectie; deseuri cu potential de periculozitate; explozivi; materiale radioactive;
rezervoare de carburanti (chiar daca sunt goale); aparate electrocasnice; animale moarte; azbest; lichide
si noroi etc. Aceasta este o lista cu caracter general; unele statii de transfer pot fi prevazute cu instalatii
care sa proceseze aceste tipuri de materiale, iar alte statii pot avea o lista mai cuprinzatoare de materiale
inacceptabile.
10
11
COLECTARE
FLUX DE
MATERIALE
FLUX
1
FLUX
2
FLUX
3
COLECTARE
RECEPTIE
SORTARE
SORTARE
SORTARE
STATIE DE
SORTARE
CONDITIONARE
COMPACTARE
DESEURI
SORTATE
STOCARE
12
DIRIJARE
SOCIETATI RECICLATOARE
RECICLARE
3.2 Procedee utilizate si echipamente necesare la nivelul fiecarei etape de sortare si pentru
fiecare sistem in parte (manual, mecanic, combinat)
In tabelul urmator se numeroteaza sunt prezentate activitatile care au loc in statiile de sortare,
echipamentele folosite in mod curent si modul de operare.
Operatiuni realizate intr-un centru de sortare, echipamentele si metodele curent utilizate
PREGATIRE SI SORTARE RECEPTIE
OPERATIUNE
Cantarirea deseurilor
Stocare inainte de sortare
Alimentarea benzii de sortare
Reglarea debitului
Separare granulometrica
Separare morfologica si/sau
densimetrica
Separarea metalelor
Sortare manuala
Sortare automatizata
ECHIPAMENT/METODA
Cantarire simpla pe pod-bascula (camion cu dispozitiv de cantarire)
Cantarire dubla pe pod-bascula
Suprafata betonata in aer liber
Suprafata betonata acoperita
Fosa
Incarcator cu cupa
Banda extractoare supraterana si subterana
Banda extractoare din buncar
Banda cu inclinare mare
Banda cu viteza variabila
Automatismul incarcarii benzii
Limitator mecanic al inaltimii stratului
Ansamblu de 2 benzi cu viteze diferite
Sita cu vibratie gratar patrata sau rotunda, 2 sau 3 cai de descarcare
Sita tambur (ciur rotativ) patrat/rotund de X mm
Separator balistic
Sita plata cu disc
Separator rotativ cu curent de aer
Instalatie de aspirare
Hidrociclon
Separator magnetic
Separator cu curenti turbionari
Pe banda rulanta
Sortare pozitiva/negativa
Banda transportoare simpla
Banda transportoare dubla
Ejector pneumatic dirijat printr-un detector
13
- de inductie
- de raze infrarosii
- de raze X
Alveole betonate
Alveole cu structura metalica
Bene de X m3
Bacuri de Y litri
Containere cu grilaj
Incarcator care impinge produsele, in dreptul alveolelor, pe banda de
alimentare a presei
Vehicul care asigura manipularea benelor
Buncar de incarcare
Ambalare
Vrac in bene de X m3
In baloturi de Y kg, cu dimensiuni potrivite
In pachete de Z kg
14
Dat fiind faptul ca suprafata de cernere a unei site tambur este relativ mica, se incearca prin
diferite constructii ale peretelui interior (sita poligonala) ridicarea cat mai mult a materialului de cernut
pe peretele tamburului rotativ, pentru a obtine o cernere mai eficienta.
Pentru a reduce si mai mult timpul de prelucrare a deseurilor, sita tambur poate avea pe peretii
interiori diferite accesorii cu ajutorul carora sa taie sacii in care sunt colectate deseurile. Astfel, sacii de
deseuri menajere colectati de agentii de salubritate pot fi desfacuti si sortati rapid si automat cu ajutorul
sitei tambur.
Sita cu vibratie
Aceasta sita face parte din categoria masinilor de cernere dinamice si s-a dovedit a fi eficienta ca
agregat de cernere a deseurilor care nu se infunda.
Pentru acest gen de cernere se folosesc site maleabile din cauciuc sau materiale plastice, montate
pe un sistem de bare care basculeaza in contratimp. Aceasta miscare de basculare antreneaza sita intr-o
miscare de tip unda, cu o amplitudine considerabila de 30 pana la 50 mm pentru frecvente de oscilatie de
600 pana la 800 /min si imprima materialului de cernut acceleratii considerabile.
Separator balistic
Acest mecanism a fost realizat pentru separarea deseurilor municipale in trei fractii: grea, usoara
si fina. Separatorul balistic este format din palnia de incarcare si puntea formata din mai multe benzi
metalice perforate si care vibreaza in contrasens una fata de cealalta. Puntea are o mica inclinatie pentru
a imprima fractiei grele o anumita acceleratie, figura.
unul de altul cu discuri de antrenare hexagonale. Fiecare dintre aceste discuri de antrenare se roteste in
golul dintre doua corpuri de discuri invecinate.
Fig.
Distantele dintre aceste discuri determina marimea orificiilor de cernere ale fiecarui nivel de
cernere. De exemplu, deseurile de constructii si demolari presortate se introduc printr-un dispozitiv de
incarcare catre primul nivel de separare si sunt accelerate si separate in procesul de cernere prin asezarea
discurilor de antrenare pe arbori, precum si prin cresterea turatiei arborilor pe fiecare nivel in directia de
antrenare a materialului catre celelalte nivele de separare. Arborii rotunjiti dintre discurile de antrenare si
colturile rotunjite impiedica intepenirea materialului de separat.
Sortarea densimetrica
Sortarea densimetrica este o metoda de clasare care se bazeaza pe echivalenta specifica a
materialelor asemanatoare intr-un curent de aer ascendent. Acest proces se mai denumeste si clasare.
Echivalenta inseamna ca diferite particule vor atinge aceeasi viteza finala de cadere. Daca particulele
sunt echivalente, atunci acestea ar trebui sa aiba in aceleasi conditii initiale aceeasi traiectorie, respectiv
aceeasi viteza de coborare. Sortarea densimetrica se poate realiza si cu ajutorul apei (vezi hidrociclonul).
Separarea se realizeaza in functie de viteza de cadere a particulelor. Viteza de cadere depinde de forma
granulei si de greutatea specifica a fiecarui material. Debitul este influentat de masa volumetrica, de
umiditate, de compozitia deseurilor si de maruntirea prealabila a deseurilor de sortat.
O serie de tipuri de separatoare cu ajutorul curentului de aer s-au testat in Uniunea Europeana.
Din multitudinea de instalatii de separare existente, in prelucrarea deseurilor se folosesc cu precadere 2
tipuri: separatorul cu aer rotativ si instalatia de aspirare.
Separatorul rotativ cu curent de aer
Separatorul rotativ cu curent de aer are trei elemente principale: un tambur rotativ, o camera de
separare si decantare si un sistem de aer comprimat. Tamburul rotativ este inclinat cu aproximativ
15 grade fata de orizontala si are forma conica cu baza mare in sus.
Deseurile maruntite si deja cernute sunt transportate cu ajutorul unei benzi rulante catre partea
superioara a tamburului. Prin duze de aer comprimat se sufla aerul, paralel cu axa tamburului. In acest
fel materialele usoare sunt antrenate in sus catre camera de decantare. Materialul greu este transportat
prin tambur in continuare si iese prin baza mica a tamburului.
16
Pentru a asigura un curent de aer continuu de-a lungul intregului tambur, se sufla aer suplimentar
prin baza mica a tamburului. Marimea granulatiei si selectivitatea pot fi variate prin schimbarea
volumului de aer, schimbarea presiunii aerului comprimat, prin modificarea unghiului de inclinatie al
tamburului si prin modificarea modului de incarcare a materialului maruntit.
Instalatia de aspirare
Componentele usoare din deseuri sunt aspirate de obicei de pe o banda transportoare, de pe o sita cu
vibratie sau dintr-o sita tambur si sunt eliminate printr-un ciclon. Componentele usoare pot fi: bucati de
hartie, pungi de plastic, bucati de plastic etc.
Hidrociclonul
Separarea diferitelor fractiuni de materiale plastice dintr-un amestec de granule se realizeaza in
cazul hidrociclonului intr-un camp de forte centrifugal. Geometria ciclonului realizeaza un vartej interior
ascendent prin care este eliminata fractiunea usoara a amestecului si un vartej exterior descendent cu
ajutorul caruia se elimina fractiunea grea.
Hidrociclonul este proiectat special pentru separarea diferitelor tipuri de deseuri din plastic.
Calitatea separarii tipurilor de materiale cu ajutorul hidrociclonului sunt determinate de tipul si calitatea
maruntirii in prealabil a deseurilor din plastic.
17
Sortarea magnetica
O sortare magnetica eficienta se realizeaza atunci cand elementele feromagnetice sunt preluate
de magneti in urma unei maruntiri a deseurilor si a unei afanari, eliberandu-se astfel, de alte impuritati.
Marimea elementelor feroase nu este limitata, dat fiind faptul ca magnetii pot atrage orice fel de greutati.
Acest tip de magneti sunt utilizati in principal pentru presortarea magnetica grosiera a deseurilor
maruntite sau nemaruntite.
Separator magnetic
Sortarea magnetica se face in mare masura cu magneti asezati deasupra benzilor rulante de
transport a deseurilor, magneti care sorteaza materialele feroase din curentul de deseuri si le elimina ori
perpendicular, ori paralel cu directia transportorului de deseuri.
Sortarea magnetica s-a dovedit a fi mai eficienta dupa maruntire. Pana acum au esuat toate
incercarile de obtinere a unui produs feromagnetic de buna calitate prin sortarea metalelor feroase
inainte de a utiliza un agregat de maruntire. In cazul sortarii magnetice a deseurilor casnice, marimea
optima a elementelor este in jur de 10 pana la 100 mm.
18
Din deseurile casnice sau din mica industrie, comert si institutii, dar si din fractiunile de deseuri
colectate separat, personalul de sortare poate separa diferite calitati de hartie recuperata, sticle de diferite
culori sau amestecate, folii din polietilena alba sau colorata etc, dar poate indeparta si impuritati sau
componente daunatoare.
Prin conducerea directionata a sortarii manuale se poate actiona rapid si fara interventii tehnice
asupra fluctuatiilor preturilor de pe piata materiilor prime secundare.
Datorita faptului ca sortarea manuala este foarte costisitoare, trebuie marit randamentul de
selectare cu ajutorul utilajelor speciale. Pentru a mari productivitatea sortarii manuale, materialele cu
granulatie mica sunt indepartate prin sitare. Separatoare magnetice, suflatoare, benzi inclinate, masini de
impins, au toate scopul de a pregati deseurile pentru sortarea manuala si de a mari productivitatea
personalului de sortare. Exista doua tipuri de sortare: negativa si pozitiva.
In cazul sortarii pozitive este extras materialul recuperabil din fluxul de deseuri si este aruncat in
sertarele corespunzatoare.
In cazul sortarii negative materialele care sunt considerate impuritati care deranjeaza sunt
extrase din fluxul de materiale, pe banda transportoare ramanand doar fractiunea dorita.
Prin sortare negativa se obtin productivitati mai mari, dar de calitate mai scazuta, in timp ce in
cazul sortarii pozitive se obtine calitate foarte buna cu productivitate insa mult mai mica. Colectarea
separata a materialelor recuperabile creste considerabil randamentul operatiunii de sortare.
20
21
Statia de colectare prin aport voluntar trebuie sa fie situata la o distanta de cel putin 25 metri de
imobilele invecinate, trebuie izolata prin pereti despartitori rezistenti la foc si drumul de acces trebuie sa
fie usor accesibil pentru masinile de pompieri.
In cazul in care se receptioneaza deseuri biodegradabile distantele trebuie marite in functie de
concluziile studiului de evaluare a impactului.
Statia de transfer
Stabilirea dimensiunilor si capacitatii unei statii de transfer
Dimensiunea fizica de proiectare a unei statii de transfer este determinata n mod uzual pe baza
urmatorilor factori:
Delimitarea ariei de deservire. Uneori acest lucru este relativ simplu, ca n cazul toate deseurile
produse de orasul......, sau toate deseurile colectate de compania...... Alteori, aria de deservire
este mai greu de stabilit, deoarece rolul companiilor private si publice n sistemul de gestionare a
deseurilor variaza, iar instalatiile de evacuare existente pot sa nu fie disponibile n permanenta.
Cantitatea de deseuri generate n aria de deservire, inclusiv schimbarile preconizate cum ar fi
cresterea populatiei sau programele de reciclare.
Tipul de vehicule care livreaza deseurile (cum ar fi automobile, furgonete sau camioane special
proiectate pentru transportul deseurilor, de obicei utilizate de societatile comerciale specializate
n colectarea deseurilor menajere)
Tipul de materiale care urmeaza a fi transferate difera (de exemplu DMM-uri - deseuri menajere
municipale compactate sau necompactate, gunoi de gradina, C&D), tinnd cont si de specificul
fiecarui anotimp.
Graficul orar si zilnic de livrare a deseurilor aduse de clienti. Livrarile tind sa se aglomereze n
jurul orei prnzului, cu maxime nregistrate de obicei chiar nainte si imediat dupa ora prnzului.
La proiectarea unei instalatii trebuie sa se tina seama de livrarile la orele de vrf, mai mult dect
de livrarile medii zilnice.
Disponibilitatea camioanelor de transfer, a containerelor pretabile transportului combinat, a
barjelor sau vagoanelor de tren si a timpului de ncarcare al acestora.
Anticiparea unei cresteri a tonajului livrat pe durata de viata a instalatiei. De exemplu, ntr-o
regiune cu o rata de crestere anuala a populatiei de 3 pna la 4 procente, o instalatie proiectata sa
functioneze pe o durata de 20 de ani va trebui sa aiba o capacitate proiectata dubla fata de cea
care se va utiliza n primul an de functionare.
Legatura cu alte instalatii de gestionare a deseurilor menajere, existente sau care se vor construi,
cum ar fi gropi de gunoi, instalatii de reciclare si fabrici de valorificare energetica a deseurilor
menajere.
22
mai mici, daca nu se poate procura o parcela de teren suficient de mare pentru a cuprinde instalatia
ideala. Aceste parcele separate pot fi utilizate ca depozite pentru deseurile nesortate si pentru deseurile
sortate si balotate.
Selectarea amplasamentului
Identificarea locului ideal pentru amplasarea unei statii de sortare sau statii de transfer poate fi un
proces dificil. Locul potrivit pentru amplasare este determinat de numeroase criterii tehnice, de protectie
a mediului, de natura economica, sociala si politica. La selectarea amplasamentului, trebuie sa se obtina
un echilibru ntre aceste criteriile multiple, care pot fi contradictorii. De exemplu, un teren suficient de
mare pentru a cuprinde toate functiunile cerute, precum si posibilitatea de extindere ulterioara, poate sa
nu se afle n centrul zonei de unde provin deseurile. De asemenea, n zonele urbane intens populate, s-ar
putea sa nu se gaseasca locatii ideale, care sa includa bariere naturale eficiente. Locatii mai putin
promitatoare pot constitui totusi cea mai potrivita alegere, datorita unor consideratii de ordin economic,
din punctul de vedere al protectiei mediului sau al transportului. O alta serie de probleme care trebuie
luate n considerare tin de chestiuni de interes public sau de opozitie publica, cauzate n special de
cetatenii care locuiesc sau lucreaza n vecinatatea terenului n cauza. Ponderea relativa acordata fiecarui
criteriu de selectie a amplasamentului variaza n functie de necesitatile si interesele comunitatii
respective. Mediul n care va functiona statia de sortare sau statia de transfer (urban, suburban sau rural)
va juca un rol extrem de important n selectarea amplasamentului final.
Criterii restrictive de amplasare
Amplasarea unei statii de sortare, sau a oricarei alte instalatii n zone pentru care sunt prevazute
criterii restrictive de amplasare este adesea interzisa de legislatia de mediu, si, daca totusi este permisa,
impune conditii speciale de proiectare, inginerie si tehnologie constructiva. Chiar daca amplasarea n
aceste zone este totusi permisa, adaosurile constructive, precum si puternica opozitie publica pot creste
n mod substantial costurile de constructie. n general, este mai bine sa se evite amplasarea n aceste
zone. Criteriile restrictive se refera la zone precum:
Mlastini si terenuri inundabile
Zone declarate habitat pentru plante si specii pe cale de disparitie
Locuri protejate prin lege care au valoare istorica, arheologica sau culturala
Terenurile arabile
Parcuri si rezervatii naturale.
Criterii tehnice de amplasare
A doua categorie de criterii de amplasare cuprinde parametrii tehnici care determina cele mai
bune locatii potentiale. Aceste criterii ofera indicii asupra operatiilor ingineresti specifice si a conditiilor
de transport care trebuie luate n considerare pentru a se asigura ca locatiile potentiale sunt viabile din
punct de vedere tehnic, economic si al protectiei mediului. Aceste criterii se refera la urmatoarele
probleme:
Localizarea n centrul traseelor de colectare. Pentru a maximiza eficienta colectarii deseurilor,
statiile de sortare trebuie sa fie localizate n centrul traseelor de colectare a deseurilor. n mod
empiric, n zonele urbane si suburbane, statiile de sortare nu trebuie sa fie amplasate la distante
mai mari de 50 de extremitatea tuturor traseelor de colectare. La distante mai mari, traseele de
colectare ar trebui deviate pentru a asigura colectarea si depozitarea pe durata unei ture de lucru.
Accesul la principalele rute de transport. Statia de sortare trebuie sa aiba acces direct si
convenabil la rutele de transport pentru camioane, la arterele principale, la autostrazi, etc. Este
24
capacitatea de extindere;
zone-tampon si masuri de ecranare;
compatibilitatea cu traficul din zona;
impactul asupra monumentelor istorice sau culturale.
Pentru mentinerea obiectivitatii n procesul de amplasare a statiei de sortare, criteriile comunitare
specifice trebuie sa fie cunoscute nainte de desemnarea terenurilor potentiale.
Amplasamentul unei statii de sortare sau a unei statii de transfer trebuie sa faca obiectul unui
studiu de evaluare a impactului asupra mediului.
Proiectarea unei statii de sortare trebuie sa ia in considerare urmatoarele componente :
Drumuri de intrare si iesire. Aici sunt incluse benzi pentru accelerare sau ncetinire pe drumurile
publice si puncte de acces pentru deseurile care intra si materialele reciclabile care ies din statie.
Drumuri interioare. De multe ori, proiectul prevede drumuri amplasate n interiorul statiei
separat pentru uzul publicului si al camioanelor grele. Proiectantii trebuie sa gaseasca o solutie
pentru a elimina curbele strnse, intersectiile si pantele cu nclinatie mare.
Zone de asteptare. Se pot forma cozi la intrarea n cabina unde se cntaresc deseurile si se percep
taxele, la platforma de descarcare si la iesirea din cabina de cntarire si taxare. Spatiul destinat
acestor cozi trebuie bine delimitat, iar cozile nu trebuie sa ajunga pna n intersectii.
Cabina de cntarire si taxare. ncarcaturile care intra si ies din statie sunt cntarite si taxate.
Functiunile principale din cladirea statiei de sortare. Acestea includ platforma de descarcare si
depozitare, halele de sortare si depozitare a materialelor reciclabile etc.
Cladiri. Se includ aici intrarile si iesirile pentru oameni si vehicule.
Amenajari pentru public. n aceasta categorie intra zone de descarcare separate pentru publicul
larg, zone de depunere a materialelor reciclabile, centrul de educatie publica si grupurile sanitare.
Spatiu destinat extinderii ulterioare a cladirii principale. Adesea, aceasta zona este delimitata cu
o linie punctata si este adiacenta cladirii principale.
Zone-tampon. Spatii deschise, amenajari peisagistice, copaci, berme, si ziduri destinate reducerii
impactului asupra comunitatii
Zona de depozitare. Destinata inspectarii ncarcaturilor care sosesc sau depozitarii deseurilor
inacceptabile sau separarii materialelor.
In cazul unei statii de transfer amplasata in zona rurala trebuie luate in considerare elementele
minime prezentate in continuare.
Datorita faptului ca statiile de transfer din mediul rural primesc cantitati mult mai mici de deseuri
si de vehicule colectoare dect cele mari, din mediul urban sau suburban, multe din criteriile de
proiectare mentionate anterior nu se vor mai aplica.
Costul este de multe ori un factor determinant n construirea statiilor de transfer de dimensiuni
mici, situate n mediul rural, limitnd astfel multe facilitati.
n consecinta, statiile de transfer din mediul rural sunt de obicei complet deschise sau numai
partial acoperite. Instalatiile partial acoperite pot fi nchise pe trei laturi, cu deschidere pe partea unde
intra vehiculele colectoare, sau pot avea doar un acoperis, fara a avea pereti laterali.
Un model des ntlnit consta ntr-un singur camion de transfer, cu deschidere n partea superioara
si plasat sub o zona de descarcare, mai naltata, destinata clientilor. Zona de descarcare putin naltata
permite vehiculelor clientilor sa dea cu spatele pna n dreptul camionului sau containerului de transfer
si sa si descarce deseurile direct n camionul cu container mobil. Nu se utilizeaza de obicei nici un
spatiu intermediar de depozitare. La constructia unei zone naltate care va fi platforma de descarcare, se
26
pot reduce costurile daca se profita de avantajul natural al terenului. Daca terenul nu este avantajos din
acest punct de vedere, se poate construi o rampa de acces si un zid de sprijin pentru a crea structura
dorita, cu diferenta de nivel. Zona de descarcare trebuie prevazuta cu dispozitive de siguranta pentru a
preveni caderile accidentale. Se pot folosi bariere mobile cum ar fi frnghii, lanturi sau porti, care nu
mpiedica cu nimic descarcarea si nlesnesc efectuarea curateniei n instalatie.
Suprafetele drumurilor ar trebui pavate, pentru a mpiedica ridicarea prafului, dar n loc de a
pune asfalt, care este costisitor, se poate pune pietris care sa reziste tuturor conditiilor atmosferice,
aceasta solutie fiind mai eficienta din punct de vedere financiar. Alta metoda este de a stropi zonele cu
praf n timpul orelor de lucru. Utilizarea containerelor necesita un suport de beton sau de asfalt. Ar fi
ideal ca instalatia sa fie mprejmuita cu un gard prevazut cu o poarta. Poarta trebuie ncuiata cnd nu se
lucreaza pentru a mpiedica ncalcarea proprietatii sau aruncarea ilegala de gunoaie. Gardurile sunt
necesare pentru a retine deseurile mprastiate de vnt. Este posibil ca instalatiile aflate la distante mari
de centrele populate sa nu aiba apa curenta, canalizare sau electricitate.
Un alt model de instalatie prevede un sistem modular complet.
Aceste sisteme sunt prefabricate si se pot instala rapid n teren. Lazile de colectare a deseurilor sunt
complet nchise si nu pot fi deschise accidental de oameni sau animale. Exista doua metode de a
depozita deseuri n aceste lazi. Se poate deschide manual o usita glisanta situata pe panoul frontal a lazii,
pentru a depozita deseuri de dimensiuni mici, iar pentru deseuri aduse de camioane se poate ridica tot
panoul frontal al lazii. Ridicarea panoului frontal al lazii nu se poate face manual si necesita o sursa de
energie. Pentru locatii izolate, unde nu exista electricitate, soferii vehiculelor pot utiliza o sursa de
energie sau o conexiune hidraulica de la vehiculele de colectare pe care le conduc pentru a ridica panoul
frontal al lazii. Pentru descarcarea containerului, camionul de transfer trage lnga container, care este
ridicat, si golit n vehiculul de transfer. Si n acest caz, daca nu exista electricitate, pentru a ridica
containerul se poate utiliza energie hidraulica de la vehiculul de transfer. Aceasta caracteristica face ca
sistemul sa fie ideal pentru locatii izolate, unde nu exista personal de deservire.
Conditionarea deseurilor sortate in vederea depozitarii si transportului la societatile reciclatoare este, in
general, urmatoarea (prescriptii tehnice minimale) :
MATERIAL
MODALITATI DE CONDITIONARE
(AMBALARE)
Otel
Aluminiu
Baloturi
Baloturi depozitate pe paleti, de dimensiuni
medii (400 600 kg, densitate 0,4) sau mari
(600 1200 kg, densitate 0,5)
Baloturi depozitate pe paleti, de dimensiuni
medii (400 600 kg, densitate 0,4) sau mari
(600 1200 kg, densitate 0,5)
Baloturi (dimensiuni cuprinse intre 0,7 x 0,7 x
1m si 1,1 x 1,1 x 1,2m, densitate cuprinsa intre
180 si 300 kg/m3)
Baloturi (dimensiuni cuprinse intre 0,7 x 0,7 x
1m si 1,1 x 1,1 x 1,2m, densitate cuprinsa intre
180 si 300 kg/m3)
ACCEPTAT
Baloturi
Densitate 0,3 si maxim
300 kg
Vrac, compactat
27
PEHD
Sticla
28
statia de transfer, utilajele sortare si de compactare, vehiculele de transfer sau alte locatii. n mod
obisnuit, masurile de aparare mpotriva incendiilor constau n protejarea sanatatii personalului si
chemarea fortelor speciale de interventie.
Controlul scurgerilor. Scurgerile pot apare din materialele descarcate sau din vehiculele care
alimenteaza statia. De exemplu, furtunele din sistemele hidraulice de compactare sau care
echipeaza camioanele de gunoi se pot rupe. Planul pentru controlul scurgerilor prevede
identificarea si localizarea scurgerilor, aducerea de materiale absorbante si metode de curatire.
Pentru scurgerile mari, planul trebuie sa includa si prevenirea infiltrarii acestor scurgeri n
sistemele de evacuare a apelor reziudale sau pluviale.
Descoperirea unor materiale periculoase. Planul pentru materiale periculoase trebuie sa prevada
metode de identificare si izolare a acestora, depozitarea temporara n spatii special amenajate si
numere de telefon pentru urgente
Accidente ale angajatilor sau clientilor. Planul trebuie sa prevada procedee de prim ajutor,
numere de telefon pentru urgente si trasee pna la cele mai apropiate spitale.
Planurile pentru situatii de urgenta trebuie sa includa o lista de telefoane de contact, inclusiv
numerele unde pot fi gasiti, ziua si noaptea, directorii, membrii personalului de deservire,
echipele de interventie, clientii fideli si organismele de resort.
Tinerea evidentelor
Tinerea unor evidente detaliate permite att operatorilor statiei ct si administratiei locale,
inclusiv de protectie a mediului, sa se asigure ca statia de sortare functioneaza n mod eficient si n
conformitate cu prevederile legale. Statiile de sortare de dimensiuni medii si mari, de obicei, tin evidenta
urmatoarelor informatii:
ncarcaturile care intra n statie: data, ora, societatea comerciala, numele soferului, greutatea
(vehicul ncarcat), greutatea (vehicul gol), provenienta ncarcaturii, taxa perceputa;
ncarcaturile care ies din statie: data, ora, societatea comerciala, numele soferului, greutatea
(vehicul ncarcat), greutatea (vehicul gol), tipul materialelor transferate (de ex. deseuri, materiale
reciclabile), destinatia ncarcaturii;
Registrul operational al instalatiei: aici se noteaza toate evenimentele neobisnuite din cursul
zilelor de lucru;
Registru de reclamatii se noteaza data, ora, numele reclamantului, natura reclamatiei si masurile
luate pentru solutionare;
Poluarea (accidentala) a mediului: se scriu detalii despre poluarea accidentala a mediului cu
deseuri;
Rezultatele analizelor de monitorizare a mediului precum contaminarea apelor de suprafata,
deversarile n canalizare, poluarea aerului, a apelor sau analize de zgomot;
Registre de ntretinere: pentru utilaje fixe sau mobile;
Rapoarte cu privire la sanatatea si securitatea angajatilor;
Documentatie care sa ateste pregatirea si certificarea ca operatori a angajatilor.
Protectia muncii si prevenirea incendiilor
Toate activitatile din cadrul unei statii de sortare se executa in baza prevederilor legale referitoare
la protectia muncii si prevenirea incendiilor.
Toate persoanele care desfasoara o activitate in cadrul statiei de sortare trebuie sa fie instruite
corespunzator in ceea ce priveste prevenirea incendiilor si protectia muncii.
30
31
Construirea unor benzi de accelerare sau ncetinire care sa permita vehiculelor intrari si iesiri line
din trafic, reducnd aglomeratia si pericolul de accidente din vecinatatea statiei.
Utilizarea virajelor la dreapta pentru intrarea si iesirea din statii si reducerea la minim a virajelor
la stnga pentru a reduce aglomeratia si pericolul producerii de accidente.
Spatiu de asteptare n perimetrul statiei, pentru clientii si vehicule colectoare care sa stea la coada
n interiorul statiei, fara a stnjeni traficul pe drumurile publice.
Instalarea si utilizarea echipamentelor de compactare pentru a maximiza cantitatea de deseuri
ncarcate n fiecare vehicul de transfer, reducnd astfel numarul de vehicule care parasesc statia.
Stabilirea unui program de functionare, chiar impunerea unor restrictii care sa ncurajeze
utilizarea statiei n afara orelor de vrf ale traficul din zona.
Programarea livrarilor comerciale astfel nct sa se evite orele de aglomeratie maxima a
traficului.
Zgomotul
Statiile de sortare pot reprezenta o sursa permanenta de zgomot, lucru care ar putea produce
neplaceri vecinilor. Traficul de vehicule grele si functionarea utilajelor industriale mari reprezinta
sursele producatoare de zgomot ale statiei de sortare. Zgomotul produs de traficul de pe soselele
adiacente statiei va fi perceput ca provenind de la statia de sortare. Zgomotul provenind de la utilaje se
datoreaza motorului, semnalelor de avertizare (producnd sunete de intermitente), unitatilor hidraulice si
pistoanelor sau lamelor utilajelor care se izbesc sau zgrie suprafete de beton sau otel. Statiile care
utilizeaza sisteme compactoare fixe sau echipament de comprimare actionat de motoare produc zgomote
suplimentare mecanice, datorate acestor utilaje.
Proiectarea si functionarea corespunzatoare a statiei poate reduce zgomotul produs de instalatiile
sale. Aceasta problema include urmatoarele aspecte:
Maximizarea utilitatii zonelor tampon care nconjoara perimetrul, n special de-a lungul zonelor
unde se afla terenuri nvecinate. Cresterea distantei ntre sursa de zgomot si receptor, sau
existenta barierelor naturale sau artificiale sunt cele mai eficiente modalitati de reducere a
zgomotului, atunci cnd acesta nu se pot reduce la sursa;
Orientarea cladirilor n asa fel nct topografia locului si zidurile din zonele tampon ale instalatiei
sa protejeze vecinatatile de expunerea directa la sursa de zgomot;
Echiparea cu materiale amortizoare de sunet a zidariei si plafoanelor constructiilor;
nchiderea utilajelor care nu lucreaza si oprirea motoarelor vehiculelor care asteapta intrarea in
statie;
Evitarea fluxului de trafic din vecinatatea zonelor locuite;
Amplasarea intrarilor in cladiri astfel nct sa nu fie pe directia vecinatatilor care ar putea fi
deranjate de zgomot;
Echiparea alarmelor care scot sunete intermitente cu becuri intermitente sau alte mijloace de
avertizare;
Restrngerea activitatilor producatoare de zgomot n anumite cladiri sau incinte. De exemplu
unitatile hidraulice de putere ale compactoarelor ar putea fi plasate in zone speciale mpreuna cu
alte echipamente care nu produc zgomot. Se poate opta, in etapa de proiectare, pentru utilizarea
unor utilaje mai silentioase;
ntretinerea corespunzatoare a amortizoarelor de zgomot si a compartimentului motoarelor
apartinnd utilajelor mobile care functioneaza n statie;
32
Mirosurile
Mirosurile devin mai puternice n perioadele de vreme calda sau ploioasa. Mirosurile pot fi
controlate datorita unor caracteristici de proiectare si functionare precum cele ce urmeaza:
Ca si n cazul reducerii zgomotelor, cresterea distantei ntre sursa care degaja mirosul si receptor
reduce efectiv impactul produs;
Observarea directiei din care bate vntul n mod obisnuit, pentru a stabili orientarea cladirii si
amplasarea ei n raport cu terenurile nvecinate;
Orientarea atenta a cladirii si a usilor de acces astfel nct sa nu afecteze vecinii si nchiderea ct
mai multor usi n timpul orelor de functionare;
Crearea unor platforme usor de curatat, inclusiv a unei suprafete de beton usor nclinate, pentru a
facilita scurgerea apelor reziduale. Eliminarea intrndurilor, a colturilor si suprafetelor perfect
plate, care sunt greu de curatat, si n care se pot acumula gunoaie;
Sigilarea suprafetelor din beton sau altor materiale semi-poroase pentru a preveni absorbtia
mirosurilor;
Minimizarea depozitarii deseurilor n statia de sortare;
ncorporarea unor sisteme de neutralizare a mirosurilor;
nlaturarea tuturor deseurilor de pe platforma de descarcare, din buncarele de alimentare a
benzilor transportoare, din buncarul de stocare a refuzului la sfrsitul fiecarei zile de lucru, iar
apoi curatarea acestor zone;
Includerea unor bazine, gauri de scurgere n podele si sisteme de evacuare, astfel nct resturile
mirositoare sa nu se acumuleze;
Tratarea periodica a sistemelor de scurgere cu substante care dezinfecteaza si neutralizeaza
mirosurile;
Refuzul de a accepta anumite deseuri care miros extrem de urt;
Practicarea altor masuri gospodaresti precum curatirea si dezinfectarea regulata a
containerelor, utilajelor si altor suprafete care intra in contact cu deseurile.
Emisiunile atmosferice (poluarea aerului)
Emisiunile atmosferice ale statiilor de sortare sunt cauzate de praful degajat din deseurile
descarcate, depozitate si sortate n instalatii, gazele de esapament (n special din motoarele diesel) ale
utilajelor mobile precum camioane sau incarcatoare, centrala termica etc. Ca si n cazul mirosurilor,
caracteristicile de proiectare si functionare pot minimiza emisiunile atmosferice, astfel:
Pavarea tuturor suprafetelor de trafic;
Pastrarea curateniei suprafetelor pavate si a platformelor de descarcare-incarcare si asigurarea
faptului ca la operatiile de curatare a spatiilor betonate se utilizeaza suficienta apa nct sa nu se
antreneze praful;
Restrictionarea accesului vehiculelor pe strazile din cartierele de locuinte;
Alegerea unor utilaje mai putin poluante (de ex, prevazute cu catalizatori);
Mentinerea motoarelor n stare buna de functionare, prin efectuarea reviziilor de rutina;
33
Apele pluviale
Precipitatiile si apele care se scurg de pe acoperisuri, din sosele, parcari si zonele amenajate n
interiorul statiei de sortare, ajung n final n sisteme de canalizare. Aceste scurgeri pot patrunde si n
pnza de apa freatica si pentru acesta evitarea contaminarii cu scurgeri din deseuri, namol si
combustibili este foarte importanta pentru pastrarea calitatii att a apelor de suprafata ct si a pnzei de
apa freatica. Construirea unei statii de sortare duce la aparitia unor noi suprafete impermeabile (de
exemplu suprafetele pavate) care sporesc cantitatea totala de scurgeri si pot contribui la producerea unor
inundatii.
Majoritatea statiilor de sortare evacueaza apa uzata menajera si pluviala n sistemul de canalizare
municipala.
Pentru minimizarea impactului asupra sistemelor de canalizare municipala si a statiilor de
epurare, statiile de sortare trebuie sa ia urmatoarele masuri:
Acoperirea zonelor unde se efectueaza transferul si depozitarea deseurilor ale caror ape reziduale
sunt deversate n sistemul de canalizare. Aceasta masura reduce cantitatea de precipitatii care ar
contribui la volumul total al apelor reziduale evacuate din incinta statiei;
ndepartarea ct mai multor resturi de pe platforma de descarcare utiliznd mijloace mecanice
(de ex. prin razuire sau periaj) nainte de a o spala cu furtunul;
Instalarea unor grupuri sanitare, dusuri si robineti cu debite mici;
Asigurarea efectuarii preepurarii apelor care intra n contact cu deseurile. Cerintele specifice de
preepurare variaza n functie de capacitatea canalului colector, dar pot cuprinde prevederi
referitoare la decantarea materialelor solide, utilizarea unor separatori de ulei/apa sau utilizarea
altor sisteme de preepurare.
Alte masuri care trebuie luate n vederea supravegherii calitatii apelor de suprafata sunt
urmatoarele:
Respectarea tuturor normelor si regulamentelor pentru gospodarirea apelor de suprafata
aplicabile n zona n care este amplasata statia de sortare. n zone unde aceste reglementari sunt
bine puse la punct, caracteristicile de proiectare si functionare trebuie sa includa si instalatii
pentru retinerea apelor de suprafata (bazine, rezervoare sau tevi de dimensiuni mari) care reduc
debitul de scurgere al apelor pna la valoarea stabilita. n plus, reglementarile n privinta calitatii
apelor pot impune construirea unor instalatii de decantare a namolului si aplicarea unor metode
diverse de filtrare biologica, pentru decontaminarea apelor. Uneori poate fi necesara corectia
valorii pH-ului sau folosirea alte tehnologii de preepurare;
Amplasarea statiilor n afara zonelor cu potential de inundatie;
Minimizarea zonelor impermeable si maximizarea zonelor naturale sau acoperite cu vegetatie,
pentru a reduce volumul scurgerilor de apa;
Limitarea depozitarii n aer liber a containerelor sau, ca alternativa, utilizarea containerelor
nchise ermetic. Daca containerele pline sunt depozitate n aer liber, trebuie prevazute bazine de
scurgere, conectate la sistemele de canalizare interioare;
Pastrarea n bune conditii a tuturor instalatiilor de preepurare a apelor uzate. Aceasta presupune
curatenia periodica si ndepartarea namolului sau a corpurilor solide din bazine si gauri de
scurgere, precum si ndepartarea uleiurilor din separatoarele de ulei si apa;
34
Interventia prompta n cazul aparitiei unor scurgeri n exterior, pentru a preveni patrunderea
deseurilor n sistemul apelor de suprafata.
35
36
de masa total al poluantilor la locul de deversare in emisar. Din acest flux se calculeaza concentratia
relevanta de poluanti la locul de deversare in emisar.
La locul de deversare se vor masura urmatorii parametri numai?:
pH;
temperatura;
debitul;
materii in suspensie.
Se considera necesara masurarea continuu a valorile indicatorilor pH, debit si temperatura.
Valorile concentratiilor indicatorului materii solide totale in suspensie se vor masura zilnic. Metalele
grele se vor masura cel putin de patru ori pe an impreuna cu toti ceilalti indicatori in functie de sistemul
de evacuare a apelor preepurate.
Monitorizarea activitatii desfasurate in cadrul unei statii de stocare este necesara a fi efectuata
de un laborator acreditat de cel putin patru ori pe an.
Monitorizarea activitatii desfasurate in cadrul unei statii de transfer este necesara a fi efectuata
de un laborator acreditat de cel putin doua ori pe an.
Monitorizarea activitatii desfasurate in cadrul unui centru de aport voluntar este necesar a fi
efectuata de un laborator acreditat de cel putin doua ori pe an.
8. VALORIFICAREA SI ELIMINAREA REZIDUURILOR PROVENITE DIN SORTARE
Rezidurile (refuzurile), cu exceptia deseurilor feroase si neferoase, rezultate din activitatea de
sortare sunt deseuri cu putere calorifica mare si este preferabila incinerarea acestora. Daca in zona nu
este in functiune un incinerator, este posibila depozitarea controlata la un depozit de deseuri
nepericuloase definit conform O.M. nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic pentru
depozitarea deseurilor.
Deseurile feroase si neferoase pot fi reciclate in industria metalurgica.
37
Bibliografie:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
38
39