Tipuri de Ambaje Si Ambalarea Produselor Nealimentare

Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare
CUPRINS
Pag.
OPORTUNITATEA ALEERII TE!EI"""""""""""" #
CAPITOLUL I
CONCEPTUL $E A!%ALA&........................................................ '
1.1 Conceptul modern de ambalaj.
1.2 Design-ul ambalajelor.
8
13
1.3 Clasificarea ambalajelor.................................................................................. 26
1.4 Funciile ambalajului....................................................................................... 28
1.! "ipuri de materiale folosite #n confecionarea ambalajelor............................. 34
1.!.1 $mbalaje din materiale plastice............................................................ 34
1.!.2 $mbalaje din sticl%............................................................................... 38
1.!.3 $mbalaje din materiale celulo&ice........................................................ 3'
1.!.4 $lte materiale folosite pentru ambalaje................................................ 41
CAPITOLUL II
CONCEPTUL $E A!%ALARE..................................................... ()
2.1 Conceptul modern de ambalare....................................................................... 43
2.2 (etode de ambalare a m%rfurilor.................................................................... 46
2.2.1 $mbalarea colecti)% *i porionat%......................................................... 4+
2.2.2 $mbalarea #n folii contractabile............................................................ 4+
2.2.3 $mbalarea de tip aerosol...................................................................... 48
2.2.4 $mbalarea aseptic%............................................................................... !,
CAPITOLUL III
*ALORI+ICAREA A!%ALA&ELOR ,N RELA-IA PRO$US
. A!%ALA& . !E$IU ,NCON&UR/TOR............................................. #0
3.1 Dimensiunea ecologic% a ambalajului............................................................. !1
3.2 Factori de poluare #n relaia ambalaj-mediu #nconjur%tor............................... !6
3.3 C%i de reducere a polu%rii pro)ocate de ambalaje.......................................... !'
3.4 -elaia sistem de ambalare . produs............................................................... 6,
CAPITOLUL I*
A!%ALAREA !/R+URILOR NEALI!ENTARE
STU$IU $E CA12 A!%ALAREA !/R+URILOR
CERA!ICE LA S.C. CERSANIT S.A.....................................................
3#
4.1 -olul m%rfurilor nealimentare #n satisfacerea necesit%ilor de consum.......... 6!
4.2 (%rfurile ceramice.......................................................................................... 6+
4.2.1 Ceramica sau frumuseea p%m/ntului ars............................................. 6+
4.2.2 0ortimentul *i caracteristicile de calitate ale m%rfurilor ceramice........ +,
!
4.3 1re&entarea firmei 0.C. C2-0$34" 0.$........................................................
+6
4.4 (%rfurile ceramice la 0.C. C2-0$34" 0.$.................................................. 8,
4.4.1 1rocesul de fabricaie a m%rfurilor ceramice........................................ 8,
4.4.2 1roduse ceramice obinute.................................................................... 82
4.! $mbalarea produselor ceramice la 0.C. C2-0$34" 0.$.............................. 8!
CONCLU1II 4I PROPUNERI.................................................................. ''
%I%LIORA+IE......................................................................................... 56
ANE7A 0 8 PRO$USE CERA!ICE SANITARE"""""""".. 50
ANE7A 9 8 !O%ILIER $E %AIE""""""""""""""" 59
ANE7A ) 8 C/1I $E ACRIL.................................................................... 5)
ANE7A ( 8 CA%INE 4I C/$I-E $E $U4.............................................. 5(
ANE7A # 8 PL/CI CERA!ICE............................................................... 5#
ANE7A 3 8 RESSE PORCELLANATO"""""""""""" 53
ANE7A : 8 PL/CI $E %UC/T/RIE""""""""""""".. 5:
ANE7A ' 8 !O$ELE CUTII CARTON PENTRU A!%ALA&""... 5'
6
OPORTUNITATEA ALEERII TE!EI
0e pare c% una din primele preocup%ri referitoare la #ncercarea de conser)are a
alimentelor a fost legat% de necesitatea de apro)i&ionare a armatelor. 5a #nceputul
secolului al 646 . lea7 3apoleon a constatat c% acest lucru este dificil de reali&at.
3apoleon a)ea ne)oie de alimente ambalate care s% poat% fi luate de armatele sale
oriunde ar fi m%r*%luit7 astfel c% a oferit un premiu de 12.,,, franci pentru o metod% de
conser)are corespun&%toare. $cest premiu a fost c/*tigat de 3icolas $ppert pentru
reali&area procesului de conser)are #n recipiente care7 umplute cu produse *i #nc8ise7
re&istau la c%ldur% *i la presiune. 1rocesul a primit denumirea de 9apperti&are:7 dup%
numele autorului7 iar mai t/r&iu7 de pasteuri&are7 dup% numele sa)antului 1asteur.
"ot #n secolul al 646 . lea7 #n $merica a a)ut loc e;pansiunea spre )est.
0upra)ieuirea p/n% la prima recolt%7 a pionierilor r%sp/ndii de-a latul continentului7
c%l%torind #n c%rue cu co)iltir7 a fost mai u*oar% pentru cei care s-au apro)i&ionat la
plecare cu alimente uscate *i conser)ate #n cutii. 4ndustria american% de conser)e s-a
de&)oltat repede pentru a r%spunde cerinelor7 dar *i pentru a apro)i&iona forele ri)ale #n
timpul r%&boiului ci)il american.
$ceste e;emple ale primelor utili&%ri ale alimentelor ambalate7 de*i reflect%
principiile de ba&% ale ambal%rii7 au a)ut ca principal scop supra)ieuirea. <lterior7
ambalarea a fost pri)it% ca a)/nd un rol decisi) #n reali&area obiecti)elor legate de
sigurana *i protecia alimentelor7 ca o m%sur% de pre)enire a deterior%rii acestora sub
aciunea factorilor de mediu *i a ro&%toarelor7 dar *i ca o m%sur% de pre)enire a
acumul%rilor de*eurilor alimentare. Cu toate acestea7 mult timp produc%torii de alimente
au pri)it ambalarea ca un adaos7 ca ce)a care trebuie #ndeplinit #n modul cel mai ieftin cu
putin%.
=n opo&iie cu aceast% atitudine7 produc%torii de ambalaje au pri)it industria
alimentar% ca principalul consumator de ambalaje de pe pia%. =n ultimile decenii s-a
ajuns la un numitor comun> produsul *i ambalajul trebuie considerate #mpreun%7 aceast%
interpretare fiind #n a)antajul consumatorilor de produse alimentare ambalate.
+
=n economia de pia%7 deci&ia consumatorului are un rol preponderent #n formarea
cererii7 iar ambalajul a de)enit un factor important de competiti)itate7 at/t pe piaa
intern%7 c/t *i pe cea internaional%.
2)oluia industriilor prelucr%toare #n a doua jum%tate a secolului nostru7 potenat%
de progresul *tiinific *i te8nic7 de costurile #n general ridicate ale materiilor prime *i de
e;pansiunea impetuoas% a industriei de ambalaje7 #n special #n %rile de&)oltate7 au
modificat imaginea produsului bicomponent ?produs @ ambalajA7 strategia ambal%rii
reunind trei componente *i anume> materiale de ambalaje7 accesoriile ambalajelor *i
produsul de ambalaj.
Cercetarea sistemului produs-ambalaj rele)% tot mai mult necesitatea asigur%rii
unei c/t mai #nalte protecii fa% de agenii mediului #nconjur%tor pe tot parcursul
circulaiei te8nice7 un design c/t mai atracti) *i )eridic *i un mesaj informaional bine
pus la punct. $mbalajul modern repre&int% astfel7 un tot integrat de componente
interconectabile7 un set organi&at de cuno*tine *i concepii7 un mod ordonat de aciune7
care pune #n mi*care ma*ini *i oameni7 idei *i in)enii7 #n )ederea reali&%rii optime a unor
obiecti)e economice specifice. 1rin urmare7 crearea unor noi tipuri de ambalaje
repre&int% un proces de mare comple;itate.
5ucrarea de fa% abordea&% problematica ambal%rii m%rfurilor7 prin prisma locului
ambalajului #n economia contemporan%7 funciilor acestuia7 a impactului asupra
mediului7 a factorilor care influenea&% producerea *i utili&area tipurilor de ambalaje7 iar
ca studiu de ca& este abordat% problematica ambal%rii m%rfurilor alimentare.
5ucrarea este structurat% pe patru capitole.
1rimul capitol7 9Conceptul de ambalaj:7 pre&int% noiunile de ba&% pri)ind
ambalajul #n esena sa7 cu toate elementele sale caracteristice> concept7 design7
caracteristici7 funcii #ndeplinite.
Capitolul doi7 9Conceptul de ambalare:7 cuprinde caracteri&area metodelor
moderne de ambalare> ambalarea colecti)% *i porionat%7 ambalarea #n folii contractabile7
ambalarea de tip aerosol *i ambalarea aseptic%.
Capitolul trei7 9Balorificarea ambalajelor #n relaia produs-ambalaj-mediu
#nconjur%tor:7 caracteri&ea&% impactul major al ambalajelor asupra mediului #nconjur%tor
*i problemele polu%rii pro)ocate de ambalajele negestionate corespun&%tor.
0unt pre&entate normele adoptate de ara noastr% *i de <niunea 2uropean% #n ceea
ce pri)e*te c%ile *i metodele de reducere a polu%rii pro)ocate de ambalajeC *tim cu toii
8
c% poluarea distruge7 fapt pentru care se recomnd% fabricarea unor ambalaje *i etic8ete
biodegradabile.
Capitolul patru7 9$mbalarea m%rfurilor nealimentare:7 cu aplicaie pe firma
C2-0$34" 0.$.7 firm% produc%toare de obiecte ceramice7 cuprinde caracteri&area
sortimentului de m%rfuri ceramice fabricate de firm% *i modalit%ile de ambalare a
acestora7 #n ambalaje noi *i moderne.
Deci&ia de alegere a ambalajelor trebuie s% fie fundamentat% *tiinific7 s%
corespund% obiecti)elor fabric%rii produselor *i caracteristicilor lor te8nico-funcionale-
economice7 preului *i distribuiei. Dintre factorii care influenea&% *i determin% deci&ia
de alegere a ambalajelor se rein> natura produsului *i compatibilitatea lui cu ambalajul7
#n str/ns% corelaie cu caracteristicile materialului de confecionare7 accesibilitatea
materiilor prime *i te8nologiilorC destinaia ambalajului7 sistemul de distribuire al
m%rfurilorC costuri.
$mbalajul este o component% esenial% a acti)it%ii comerciale7 fiind subordonat
m%rfii *i deser)ind consumatorul. 0ortimentele de produse nou ap%rute pe pia%7
moderni&area concepiei *i a te8nicilor comerciale aduc #n discuie di)ersificarea
ambalajelor #n paralel cu cre*terea e;igenelor fa% de acesta.
'
CAPITOLUL I
CONCEPTUL $E A!%ALA&
0.0 Con;eptul modern de ambalaj
Din punct de )edere etimologic7 cu)/ntul 9ambalaj: )ine de la prefi;ul france&
9en: *i de la cu)/ntul 9balle:7 al c%rui sens este de 9a str/nge #n balot:.
=n practic%7 dar *i #n multe lucr%ri de specialitate7 se reg%sesc trei termeni7
aproape sinonimi> condiionare7 ambalare *i pacDaging. <nii autori utili&ea&% de
preferin% termenul de pacDaging apreciind c%7 spre deosebire de primii doi termeni7
acesta nu e)oc% doar aspecte fi&ice *i funcionale ale #n)eli*ului produselor ci7
deopotri)%7 *i aspectele decorati)e care sunt de asemenea importante #n politica de
produs. =n aceast% accepiune7 se poate defini pacDaging-ul ca fiind 9ansamblul
elementelor materiale care7 f%r% s% fac% parte din produsul #nsu*i7 sunt )/ndute #mpreun%
cu el pentru a facilita protecia sa7 transportul s%u7 stocajul7 pre&entarea #n linearul de
)/n&are din maga&in7 identificarea *i utili&area sa de c%tre consumatori:
1
.
$li autori7 printre care *i 18. Eotler *i F. Debois7 consider% condiionarea *i
pacDaging-ul termeni sinonimi7 primul fiind )ersiunea cea mai utili&at% #n limba
france&%7 al doilea repre&ent/nd termenul #n limba engle&%. Ca termen potri)it pentru
)ersiunea #n limba rom/n%7 este conceptul de condiionare atunci c/nd se dore*te s% se
integre&e acest ansamblu de acti)it%i legate de proiectarea *i fabricarea ambalajului
produsului #n politica de produs de ansamblu.
1
Fr%il% -7. 0corar 5.7 91roblematica )alorific%rii de*eurilor din ambalaje #n %rile <niunii
2uropene #n calitatea *i de&)oltarea durabil% din perspecti)a integr%rii #n <niunea 2uropean%:7
2diturac $027 Fucure*ti7 2,,2
1,
=n e)oluia lui7 ambalajul a fost caracteri&at ptin numeroase definiii *i sensuri7
fiecare dorindu-se c/t mai complet% *i corect%.
=n anul 1'627 #n re)ista 93eue BerpacDing: se define*te ambalajul ca fiind 9o
#n)elitoare complet% sau parial% a m%rfii #n scopul protej%rii acesteia #n timpul
transportului *i depo&it%rii7 precum *i de a pre&enta marfa beneficiarului #n mod
adec)at:.
=n anul 1'+,7 la Bar*o)ia apare lucrarea 92conomia ambalajelor:7 #n care
autoarea GadHiga 0&Imc&ac #ncearc% s% cuprind% #ntr-un tot definitoriu principalele
caracteristici ale ambalajului *i consecinele acestora pentru comer. 2a consider% c%
9ambalajul asigur% protejarea produsului #n timpul depo&it%rii7 transportului *i utili&%rii
iar7 #n unele ca&uri7 protejarea mediului #nconjur%tor fa% de e)entualele influene noci)e
ale produsuluiC #nlesne*te depo&itarea7 )/n&area *i utili&area produsuluiC pre&int% optim
produsul *i prin acesta stimulea&% politica de )/n&%ri:.
J definiie comple;% a ambalajului este enunat% de 94nstitutul France& al
$mbalajului *i $mbal%rii:7 #n 91etit glossaire de lKemballage:> 9$mbalajul este obiectul
destinat s% #n)eleasc% sau s% conin% temporar un produs sau un ansamblu de produse pe
parcursul mane)r%rii7 transportului7 depo&it%rii sau pre&ent%rii7 #n )ederea protej%rii
acestora sau facilit%rii acestor operatii:.
0inteti&/nd definiiile e;istente #n literatura de specialitate *i )alorific/nd
re&ultatele cercet%rilor proprii7 colecti)ul Catedrei de (erceologie din cadrul $cademiei
de 0tudii 2conomice Fucure*ti a definit ambalajul ca fiind 9un sistem care #nsoe*te
produsul #n toate fa&ele circulaiei sale7 de la produc%tor la consumator sau numai #n
unele dintre aceste fa&e7 #ndeplinind funcii legate de manipularea7 protejarea7
consumarea *i desfacerea produsului:.
Conform 0"$0 !84!L1-1'867 ambalajul repre&int% un mijloc ?sau ansamblu de
mijloaceA destinat s% cuprind% sau s% #n)eleasc% un produs sau un ansamblu de produse
pentru a le asigura protecie temporar% din punct de )edere fi&ic7 c8imic7 mecanic7
biologic7 #n scopul meninerii calit%ii *i integrit%ii acestora #n starea de li)rare7 #n
decursul manipul%rii7 transportului7 depo&it%rii *i desfacerii7 p/n% la consumare sau p/n%
la e;pirarea termenului de garanie.
<na din definiiile mai cuprin&%toare consider% c% ambalajul este un sistem
fi&ico-c8imic comple;7 cu funcii multiple care asigur% meninerea sau7 #n unele ca&uri7
ameliorarea calit%ii produsului c%ruia #i este destinat7 fa)ori&/nd identificarea acestuia7
#nlesnind atragerea de cump%r%tori poteniali pe care #i #n)a% cum s% foloseasc%7 s%
11
p%stre&e produsul *i cum s% apere mediul #nconjur%tor de poluarea produs% de ambalajele
u&ate sau de componenii de descompunere ai acestora.
=mbog%irea definirii ambalajului este ilustrat% de sc8ema e)oluiei ambalajului
?figut 1.1.1A7 #n care se obser)% distinct etapele parcurse de un ambalaj pentru a ajunge la
ceea ce se consider% acum a fi un ambalaj total.
Figura 1.1.1 . 2)oluia noiunii de ambalaj
<n ambalaj trebuie s% #ndeplineasc% #n principal urm%toarele cerine>
s% aib% mas% *i )olum propriu reduse
s% nu fie to;ic nici pentru produs7 nici pentru mediul e;tern
s% fie compatibil cu produsul c%ruia #i este destinat
s% nu pre&inte miros *i gust propriu
s% posede o re&isten% mecanic% c/t mai ridicat%
s% fie etan* fa% de ga&e7 praf7 gr%simi
s% pre&inte sau nu permeabilitate fa% de radiaiile luminoase
s% aib% form%7 culoare7 grafic% atracti)e.
=n acela*i timp7 ambalajului i se impun *i alte condiii7 el trebuind s% fie tot mai
u*or7 mai simplu7 recuperabil7 reciclabil7 #n&estrat cu )irtui ecologice. 3u putem
considera ambalajul fiind independent de ali factori care inter)in #ntr-o strategie
comercial%7 dimpotri)%. 2l este unul din elementele importante ale sistemului global al
distribuiei. $mbalajul #*i poate #ndeplini rolul care a fost creat dec/t dac% modelul #n
care este definit r%spunde unei strategii globale care regrupea&% at/t calitatea produselor
transportate7 c/t *i circuitele de distribuie. $ltfel spus7 ambalajul ales trebuie s% fie pe
c/t posibil adaptat produsului7 mijloacelor de transport *i pieelor. $ceasta7 #n condiiile
12
$mbalaj-marDeting
Comunicare prin imagine
$mbalaj-ser)iciu
1%strarea7 depo&itarea produsului
Comoditate #n folosire
$mbalaj industrial
1rotecia coninutului
$mbalaj
total
$mbalaj social
Compatibilitate ambiental%
#n care toate produsele #n stare natural% sau manufacturate trebuie s% fie transportate de
la locul fabric%rii p/n% la cel al utili&%rii sau p/n% la consumatorul final7 #n condiii de
meninere a calit%ii *i integrit%ii lor. =n ali termeni7 apare necesitatea meninerii calit%ii
intrinseci a produselor.
$mbalajul optim presupune ca produsul *i ambalajul s%u7 s% fie pri)ite ca un tot
unitar7 lu/nd #n considerare urm%toarele aspecte> ca sprijin reciproc pentru #ndeplinirea
cerinelor consumatorilor7 ca o pre&entare integrat% a funciilor pentru consumator7 ca un
element optim integrabil a lanului logistic. $ceast% unitate se ba&ea&% #ntotdeauna pe
efectul de intersc8imbare produs-ambalajC spre e;emplu7 con)eniena #n utili&area
produsului care ofer% o anumit% conformaie a ambalajului s% influente&e #n aceea*i
masur% succesul precum gustul sau culoarea produsului #nsu*i.
1e l/ng% criteriile de apreciere deja cunoscute pentru ambalaje7 cum sunt> efectul
de protecie7 aptitudinea logistic% *i eficacitatea publicitar%7 #n ultimii ani au fost luate #n
considerare punctele de )edere ecologice pri)ind caracteri&area ambalajelor7 respecti)
#ntocmirea ecobilanurilor referitoare la ambalaje. =n economia de pia% se impune
elaborarea unui concept de estimare *i de apreciere a compatibilit%ii ambalajelor cu
mediul #nconjur%tor. Cunoa*terea ecobilanurilor este de aceea o condiie necesar%.
2cobilanul unui ambalaj se compune din descrierea ciclului de )ia% al
ambalajului *i o anali&% a efectelor asupra mediului #nconjur%tor #n totalitatea sec)enelor
sale.
Ciclul de )ia% #ncepe odat% cu e;tragerea materiilor prime *i se #nc8eie odat% cu
)alorificarea de*eurilor pro)enite din ambalaje. 2ste necesar% g%sirea unui ambalaj
indi)idual optim pentru fiecare produs #n parte. $cesta se do)ede*te a fi un element de
legatur% integral pentru organi&area produsului *i pentru un marDeting de succes al
produsului. De asemenea7 organi&area sistemului produs . ambalaj necesit% o g/ndire
comple;% precum *i utli&area unor metode sistematice7 ino)ati)e *i orientate.
Cercet%torii au descoperit c% circa !,M din totalul cump%r%turilor #n maga&inele
cu autoser)ire se fac pe ba&a unor impulsuri pro)ocate de ambalaje. $firmaia7 cred eu
c% este c/t se poate de rele)ant% #n ceea ce pri)e*te importana ambalajului *i mesajul
transmis de acesta.
5a prima )edere7 pentru un cump%r%tor oarecare7 ambalajul nu repre&int% mare
lucru. 2l uremea&% a fi oricum #ndep%rtat dup% folosirea produsului. Dar7 de fapt lucrurile
nu stau de loc a*a7 ci7 f%r% a e;agera7 lucrurile stau cu totul in)ers. De foarte multe ori
ambalajul este ales7 el ofer% informaii despre produsul pe care #l conine7 el ne ofer%
13
confortul utili&%rii produsului7 el ne ofer% o garanie a calit%ii ?de e;emplu> sunt
considerate mai de calitate b%uturile #mbuteliate #n sticl%7 dec/t cele #n 12"A. =n spatele
producerii unui ambalaj )iabil stau numeoase elemente de estetic% *i design care sunt
deosebit de importante.
$mbalajele de pre&entare *i desfacere a produselor7 inclusi) ambalarea7 constitue
#n condiiile actuale un factor important #n di)ersificarea sortimental%7 contribuie la
aprecierea calitati)% a produselor *i stimularea )/n&%rilor.
Forma ambalajelor are #n )edere cerine de )arietate sortimental%7 do&area *i
proporionarea produselor conform cererii pe pia%7 elimin/nd #n final uniforminatea *i
monotonia sortimental%.
Culoarea ambalajului7 stabilit% #n str/ns% leg%tur% cu forma produsului7 are ca
obiecti)e>
stimularea )/n&%rilor
coninutul *i ambiana estetica a spaiilor comerciale
personalitatea produselor
promo)area unor elemente cu specific naional sau &onal
crearea din punct de )ederea psi8ologic a unui climat comercial
contribuia direct% la crearea unei tradiii a produselor7 #ntreprinderii etc.
Nrafica ad/nce*te aspectele legate de indi)idualitatea bunurilor de consum7 #n
raport cu destinaia acestora7 al%turi de celelalte elemente de estetic%7 fiind o contribuie
important% la cre*terea desfaceriilor de m%rfuri7 stimul/nd concurena #n condiii optime7
sporind cracteristicile merceologice ale m%furilor.
Culoarea si grafica repre&int% calit%i estetice proprii ambalajului.
Caracteristicile estetice ale ambalajelor au o mare importan% #n actul de )/n&areC
ele trebuie s%-i con)ing% pe consumatori de calitatea produselor.
Forma de pre&entare contea&% aproape #n aceea*i m%sur% ca *i produsul #n sine.
De aceea7 ambalajul trebuie s% cree&e imaginea calit%ii produsului conferit% de
soliditate7 greutate redus%7 durabilitate *i eficien% #n utili&are7 iar concepia estetic% de
ansamblu s% promo)e&e produsul7 s% pun% #n )aloare marca7 s% permit% o rapid% *i
corect% citire7 f%r% s% dea na*tere la confu&ii.
$l%turi de caracteristicile funcionale7 care asigur% p%strarea calitati)% *i
cantitati)% a produselor7 ambalajul trebuie s% corespund% *i din punct de )edere
economic.
14
0ub aspect economic7 ambalajul poate fi apreciat ca un produs finit oarecare7 cu o
anumit% destinaie7 #n care s-au in)estit importante c8eltuieli materiale *i de producie.
=n conclu&ie7 un ambalaj ideal trebuie s% proteje&e bine produsul7 s% fie u*or *i
ieftin7 iar caracteristicile sale te8nice trebuie s% facilite&e operaiile de manipulare7
transport *i stocare *i totodat% s% repre&inte7 prin modul #n care este conceput7 un
instrument eficient de marDeting.
Conjunctura actual% a influenat *i tendinele #n de&)oltarea ambalajelor. $stfel7
se tinde spre simplificarea acestora *i ameliorarea calit%ii7 determinate de cri&a de
materii prime7 energie *i materiale7 de problemele ecologice *i e;igenele
consumatorilor.
=n %rile de&)oltate7 cu tradiie #ndelungat% #n producerea ambalajelor7 ambalajul
este considerat ca o parte integrant% a produselor de #nalt% calitate. Consumatorii sunt
dispu*i s% pl%teasc% mai mult pentru a a)ea un produs mai bun7 pentru un asemenea
produs7 modul de ambalare7 ambalajul #n sine7 a)/nd o importan% deosebit%. De altfel7 #n
costul produsului ambalat7 costul ambalajului )aria&% de la mai puin de !M din )aloarea
produsului p/n% la 61,M sau c8iar 1!M din acesta. 2;cepie fac produsele de lu;7 la
care costul ambalajului se poate ridica la 3,!,M din costul produsului.
-eali&area unui ambalaj presupune efectuarea unor c8eltuieli directe ?proiectare7
crearea funciilor estetice7 materiale7 manopera *i utilajeA7 c/t *i c8eltuieli indirecte
?transport7 manipulare7 depo&itareA. Ca #n orice alt% acti)itate7 *i #n fabricarea ambalajelor
se urm%re*te obinerea unei eficiene te8nice7 economice *i sociale c/t mai ridicate7 mai
ales #n condiiile #n care ambalajul a de)enit el #nsu*i un produs ca atare.
0c8imb%rile #n structurile de distribuie7 de&)oltarea autoser)irii7 deplasarea c%tre
&onele periferice ale ora*elor7 logistica informaiei au ajutat nu numai la #mbun%t%irea
funciei te8nologice a ambalajului7 dar au #nt%rit funciile comerciale *i de marDeting.
$mbalajul *i-a de&)oltat propria retoric%7 multiplic/nd semnele de recunoa*tere
pentru a con)inge consumatorul #ntr-un timp e;trem de scurt c% produsul respecti) este
mai bun dec/t cel al concurenei.
0.9 $esing8ul ambalajelor
Denumirea de Odesign: acoper% o gam% larg% de acti)it%i7 care implic%
)i&uali&area creati)% a conceptelor7 planurilor7 ideilor *i producerea sc8ielor7 modelelor
1!
sau a altor repre&ent%ri ale acestor idei7 a)/nd ca scop furni&area de instruciuni pentru a
face ce)a ?un lucruA care nu a mai e;istat niciodat% sau care nu a mai e;istat #n forma
respecti)%.
De*i preocup%rile pentru design au #nsoit dintotdeauna munca omului7 se poate
spune c% design .ul industrial a #nceput s% se de&)olte cu ade)%rat spre sf/r*itul secolului
al 646-lea7 #n 2uropa.
C8iar de la apariia design-ului industrial ?termenul de Odesign industrial: a fost
folosit pentru prima dat%7 #n mod oficial #n anul 1'137 c/nd Jficiul $merican de
1rotecie 4ndustrial% propunea modificarea reglement%rilor #n )ederea protej%rii design-
ului industrialA s-a creat o difereniere #ntre concepiile europene *i cele americane de
design.
=n concepia european% accentul este pus pe simplitatea funcional% ?conform
principiului forma urmea&% funciaA7 pe c/nd #n 0<$ 7 accentul s-a pus7 #n primul r/nd7
pe aspectul e;terior7 utili&/nd design-ul ca un mijloc al stilismului aser)it publicit%ii *i
)/n&%rii.
(omentul urm%tor #n de&)oltarea design-ului l-a repre&entat integrarea acestuia
#ntr-o concepie unitar% #n procesul de concepere7 producere *i )/n&area produselor. 0e
redefine*te design-ul ca o strategie global% despre ne)oia de armonie7 stil7 eficien% *i
e;presi)itate a lumii de obiecte7 pe care o f%urim7 o perspecti)% sistemic% asupra
colabor%rii armonioase #ntre funcional *i estetic.
Design-ul este7 #n pre&ent7 un instrument care confer% distincie produselor7 dar *i
un mijloc deosebit de eficace #n condiiile concurenei tot mai accentuate7 manifestate pe
plan at/t naional7 c/t mai ales pe plan internaional.
=n anul 1'887 Consiliul Fritanic de Design a formulat urm%toarea clasificare a
acti)it%ii de design pe profesiuni *i speciali&%ri>
design-ul de produsC
design-ul grafic ?acoperind tot7 de la elemente care dau identitate firmei p/n% la
ambalaje7 afi*e7 re)iste7 filmeAC
design-ul de interior ?inclu&/nd maga&ine7 cl%diri7 e;po&iiiAC
fas8ion design ?include confeciile7 te;tilele7 bijuteriileA.
Design-ul ambalajelor este considerat un instrument care confer% distincie
produselor *i un mijloc eficace de comunicare a imaginii produselor. Comunicarea este
16
asigurat% de forma7 culoarea7 grafica7 materialul ambalajului7 elemente care sunt str/ns
legate *i care trebuie bine coordonate pentru a asigura eficiena mesajului informaional.
Design-ul ambalajului trebuie s% fie re&ultatul preocup%rilor unor colecti)e de
speciali*ti din diferite domenii> estetic%7 merceologie7 marDeting7 economie7 ingineria
calit%ii7 sociologie7 psi8ologie *.a.
2lementele de ba&% ale design-ului ambalajului sunt> forma7 culoarea7 grafica *i
mesajul informaional transmis.
Natura produsului pe ;are <l ;on=ine
Culorile trebuie alese astfel #nc/t s% fa)ori&e&e asocieri po&iti)e7 s% tre&easc%
asociaia ideii de calitate esenial% a produsului *i s% se e)ite crearea de imagini derutante
sau inacceptabile.
5a alegerea culorii ambalajului trebuie s% se aib% #n )edere influena pe care
acesta o are asupra culorii produsului. $cest fenomen se poate produce *i la alte produse
a c%ror culoare natural%7 prin interferare cu culoarea ambalajului7 poate duce la imagini
nefa)orabile.
Corela=ia ;uloarea ambalajului . ;ara;teristi;ile ;onsumatorilor
4nfluena culorii asupra persoanelor difer% foarte mult #n funcie de se;7 )/rst%7
clas% social%7 naionalitate7 cultur% sau loc geografic.
0tatisticile arat% c% #ntre b%rbai *i femei sunt diferene #n pri)ina ordinei
preferinei *i respingerii culorilor.
0-a constatat c% persoanele cu o cultur% minor% prefer% culorile )ii. 1ersoanele cu
preg%tire de ni)el mediu sunt atrase de culorile simple *i pure7 iar cele cu preg%tire
intelectual-cultural% superioar% prefer% combinaiile de nuane cromatice fine *i
sofisticate.
1aleta coloristic% a ambalajelor destinate e;portului )a fi saturat% cu culori
atracti)e *i contrastante mediului regional7 tocmai pentru c% ambiana reclam% astfel de
culori *i nuane. $stfel7 )erdele luncilor *i p%durilor sau albul &%pe&ilor face contrast
pl%cut cu nuanele galben- ro*ii ale de*erturilor.
Culoarea ambalajului i rea;=iile psi>ologi;e
1+
Culorile *i nuanele lor pro)oac% di)erse reacii psi8ologice7 leg/ndu-se7 #n
imaginaia oamenilor7 de anumite interpret%ri. "ocmai aceste reacii psi8ologice stau la
ba&a impulsion%rii )/n&%rilor.
Rou2 2fecte psi8ologice
culoare foarte cald%C
stimulator generalC
irit%C
pro)oac%C
incit% la aciune7 #ndeosebi #n plan psi8omotorC
stimulator intellectualC
sen&aie de apropiere #n spaiuC
aprindereC
#nsufleireC
acti)areC
mobili&areC
facilitea&% asociaiile mintale de idei.
alben2 2fecte psi8ologice
c%ldur%C
intimidateC
satisfacieC
admiraieC
#n)iorareC
culoare cald% *i dinamic%C
culoarea cea mai )esel%C
stimulea&% )edereaC
sen&aie de apropiere #n spaiuC
stimulea&% *i #ntreine starea de )igilen%C
spore*te capacitatea de mobili&are *i concentrare a atenieiC
predispune la comunicati)itate.
18
Albastru2 2fecte psi8ologice>
culoare foarte receC
odi8nitoare *i lini*titoareC
#ndeamn% la calm *i re)erieC
predispo&iie la concentrare *i lini*te interioar%C
#n e;ces conduce la depresie7 serio&itate7 tendin% spre e)ocare7 spaialitateC
sen&aie de dep%rtare #n spaiu7 distan%7 infinit *i meditaie.
Negru2 2fecte psi8ologice>
reinereC
nelini*teC
depresieC
interiori&areC
impresie de ad/ncimeC
greutate.
Alb2 2fecte psi8ologice>
e;pansi)itateC
u*urin%C
sua)itateC
robusteeC
puritate.
Prin;ipiile de armonie i ;ontrast
$rmonia este o categorie estetic%7 care e;prim% coe&iunea7 concordana
elementelor componente ale unui #ntreg7 unitatea coninutului *i a formei. $rmonia
cromatic% poate fi policrom% ?combinatii de mai multe culoriA sau monocrom%
?combinaii de nuane diferite ale aceleia*i culoriA.
0e numesc armonice acele culori care se afl% #ntr-un raport strict determinat. =n
acest scop se utili&ea&% pentru e)ideniere practic% repre&entarea spectrului coloristic
?afar% de alb *i negru A printr-un cerc #mp%rit #n 12 p%ri egale *i la care notarea culorilor
se face #n ordinea redat% #n fig.1.2.1
1'
Biolet
-o*u
Jranj
Nalben
Berde
$lbastru
Figura 1.2.1 =mp%rirea cercului spectrului coloristic
#n 12 p%ri egale
Dup% regula triung8iului ec8ilateral sunt armonice culorile> galben7 ro*u7
albastruC )iolet7 oranj7 )erdeC ro*u-oranj7 galben-)erde7 albastru-)iolet etc.
Dup% regula triung8iului isoscel )or fi armonice culorile> galben7 albastru-)iolet7
ro*u-)ioletC )iolet7 galben-)erde7 galben-oranjC )erde7 albastru7 ro*u-oranj etc.
Dup% regula dreptung8iului sunt armonice grupele de culori> galben-)erde7 ro*u-
oranj7 ro*u-)iolet7 )erde-albastruC galben7 )erde7 ro*u7 )ioletC galben-oranj7 ro*u-oranj7
albastru-)iolet7 )erde-albastru etc.
$l doilea principiu de ba&% al *tiinei coloristice care se utili&ea&% la crearea
ambalajelor este legea contrastului. Contrastul este deosebirea e;ercitat% de efectul unei
culori fa% de o alta *i ea este cu at/t mai mare cu c/t cele dou% culori contrastante sunt
plasate mai spre antipo&ii cercului spectrului coloristic ?spre 18,PA.
2;ist% *apte posibilit%i de contrastare coloristic%>
1. Contrastul culorii #n sine
Culorile de ordinul 4 dau contrastul cel mai puternic7 acestea fiind> galben7 ro*u7
albastru. Contrastul dintre asemenea culori este puternic e)ideniat atunci c/nd culorile
respecti)e sunt plasate pe un fond negru7 sau c/nd au contururi #nt%rite7 ori #nconjurate de
un c8enar negru.
Fondul alb sau c8enarul alb contribuie la crearea unui efect in)ers7 de atenuare a
contrastului dintre culorile alese.
2,
2. Contrastul luminos-#ntunecos
=n figura 1.2.2 se poate obser)a c%7 cu c/t cobor/m pe circumferina cercului
spectrului coloristic de la galben spre cel%lalt pol . )ioletul . cu at/t culoarea aleas% are
o nuan% mai slab luminoas%7 adic% un ec8i)alent de cenu*iu din ce #n ce mai pronunat.
3. Contrastul cald- rece
<nele culori pot pro)oca sen&aia contrastant% de c%ldur% *i r%ceal%. (a;imum-ul
#l repre&int% culorile ro*u-oranj7 care furni&ea&% impresia de c%ldur% *i cea antipodic%7
)erde-albastru7 care d% impresia de r%ceal%. Din figura 1.4. se obser)% c% ace*ti poli ai
temperaturii sunt plasai perpendicular pe polii luminii. $stfel7 plec/nd de la ro*u-oranj
spre )erde- albastru pe ramura superioar% a cercului7 ajungem de la polul cald la polul
rece7 trec/nd prin polul intensit%ii luminoase a culorii7 respecti) galbenul ?aflat la
jum%tatea distaneiA7 care este o culoare termic% neutr%7 nici cald%7 nici rece. Dac%7 #n
alegerea culorilor7 plec%m de la culoarea ro*u-oranj7 polul cald7 pe ramura inferioar% a
cercului spectral spre polul rece ?)erde-albastruA7 trecem prin )iolet7 care este polul
#ntunericului7 acesta fiind neutru din punct de )edere termic. =n mod practic7 atunci c/nd
se dore*te modularea nuan%rii c%ldurii unei culori7 aceasta se poate face prin utili&ara
unei game de culori plasate #n &ona culorilor luminoase sau #ntunecoaseC dup% cum
atunci c/nd dorim modularea unei culori luminoase7 o putem )aria cu nuane calde sau
cu nuane reci.
21
Biolet
,NTUNECOS
-o*u . oranj
CAL$
LU!INOS
Nalben
Berde . albastru
RECE
Figura 1.2.2 1olii c%ldurii *i lumino&it%ii
4. Contrastul complementar
Jc8iul omenesc cere ca la o anumit% culoare intens% s% se ata*e&e o alt% culoare
de antipod7 denumit% culoare complementar%. $ceasta este necesar% pentru meninerea
ec8ilibrului necesar pentru lini*tirea oc8iului. =n acela*i timp se creea&% sen&aia de
lini*tire7 de aspect static. $ceste culori se afl% pe puncte diametral opuse de pe cercul
spectrului coloristic. 2;emplu> culoarea galben% *i cea )iolet% sunt complementareC
culoarea ro*u-oranj este complementar% cu culoarea )erde .albastru.
$stfel de perec8i de culori posed% simultan *i alte propriet%i pe l/ng% cele de
complementaritate7 produc/nd *i alte contraste.
Contrastul complementar este foarte mult utili&at7 #n grafica ambalajelor7 #ns% se
apelea&% la un corecti) *i anume> culoarea dominant% se alege ce)a mai #nc8is% dec/t
complementara ei7 deoarece aceasta din urm% produce efectul de )ibraie *i care reclam%
acest procedeu.
!. Contrastul simultan
-eacia oc8ilor face s% se nasc% necesitatea simultan% pentru apariia unei alte
culori7 respecti) complementare. 2fectul contrastului de simultaneitate apare nu numai la
pre&ena unor culori complementare sau #n pre&ena unui cenu*iu neutru7 ci *i la culori
necomplementare7 la care7 absena culorii armonice sau contrastante conduce la un efect
dinamic7 pro)ocat de constr/ngerea oc8iului de a alerga #n direcia culorilor
complementare. $cest efect poate fi sporit sau atenuat printr-o corect% utili&are a
cuno*tinelor fenomenelor de contraste.
6. Contrast de calitate
2sena acestui contrast const% #n efectul contrar produs de culorile curate7 pline *i
luminoase *i re&id% din culori tulburi7 *terse7 murdare.
=n creaia ambalajelor joac% un rol mai mic7 de multe ori7 c8iar negati).
+. Contrastul de cantitate
-aportul de m%rime dintre suprafeele colorate *i petele de culoare joac% un rol
deosebit pentru efectul estetic7 ca *i pentru #mp%rirea suprafeelor colorate destinate
desenelor abstracte sau moti)elor simbolice. 1rintr-o cantitate corespun&%toare de
culoare se ajunge la o stare de ec8ilibru. 1rin cantit%i armonice se )a neutrali&a efectul
de contrast *i se obine impresia de lini*te.
Rela=ia ;uloare8lumin?
22
Culoarea este elementul plastic cel mai relati)7 deoarece oc8iul omenesc nu
percepe niciodat% culorile a*a cum sunt #n realitate7 pentru c% ele se sc8imb% #n funcie de
lumin% *i de fond.
De aceea7 #n alegerea culorilor trebuie s% se in% seama de efectul lor #n condiiile
de lumin% *i spaiu oferite de s%lile de )/n&are.
-elaia culoare-lumin% are o importan% deosebit% #n ceea ce pri)e*te iluminarea7
la care )a fi e;pus ambalajul7 intensitatea7 culoarea luminii7 dac% pro)ine de la l%mpi cu
neon sau cu incandescen%7 sub ce ung8i )a c%dea asupra ambalajului.
$ceasta #nseamn% c% este de mare importan% natura i&)orului luminos care cade
asupra ambalajelor. De aceea7 altfel apare un ambalaj care este pri)it la lumina artificial%
a unui maga&in dec/t acela*i ambalaj pri)it la lumina soarelui #ntr-un c8io*c. De
asemenea coloritul )a ap%rea diferit nuanat c/nd este pri)it iarna7 din umbr%7 &iua ori
noaptea.
5umina artificial% de orice natur% ar fi ea7 spre deosebire de cea natural%7 de la
soare7 nu cuprinde #n componena ei toate culorile spectrului #n acelea*i proporii. =n
aceast% situaie7 culorile nu sunt redate sub incidena acestei lumini ca &iua la lumina
natural%. =n general lumina emis% prin incandescen%7 datorit% e;istenei unei cantit%i
mai mici de )iolet *i mai mult de ro*u *i galben7 apare colorat% #n galben-ro*iatic #n
raport cu lumina &ilei. De aceea7 sub incidena luminii incandescente obiectele de culoare
)iolet )or c%p%ta o nuan% maronie iar cele de culoare albastr% )or ap%rea alb%strui-gri.
5umina natural% pre&int% nuane de albastru #nspre pr/n& sau )ara dup% o ploaie
abundent%7 iar dimineaa7 seara *i #n general iarna este #ntr-o anumit% m%sur% ro*iatic%.
Condiiile atmosferice influenea&% #n mare m%sur% structura spectral% a luminii.
5umina lunii este de un albastru sidefiu. Cea a surselor artificiale ?foc7 lum/nare7
bec incandescentA este galben%. 4luminatul fluorescent emite o lumin% cu di)erse nuane
de culoare7 oferindu-ne posibilitatea s% o alegem pe cea mai eficent%.
1entru o orientare mai bun% #n acest sens pre&ent%m7 sub form% de tabel ?tabelul
1.2.1A transform%rile pe care le sufer% culorile obiectelor c/nd sunt luminate cu diferite
intensit%i *i culori luminoase. =n acest ca& culorile de ba&% sunt considerate #n lumina de
soare indirect% din luna iunie.
Sursa de lumin?
Culoare
Lumina @iA
neonATub
Lumina alb?A
neonA tub
Lumina ;ald?A
Neon
%e;uri
066B
Jcru galben
tonul soarelui
1uin mai palid
*i mai cenu*iu
1uin mai
galben
Ce)a mai
1rofund
(ai slab
23
1ortocaliu desc8is-
cais%
1uin mai
desc8is
*i rece
(ai mult mat <*or ro*cat (ai galben
"randafiriu somon (ai rece (ai cald (ai )iu 1ortocaliu-
desc8is
Nalben l%m/ie 3esc8imbat (ai )iu (ai profund $lbicios
-o*u carmin 3esc8imbat (ai puin cald (ai )iu Fate #n
cinabru
$lbastru )iolet 4ntens Biu 1uin sc8imbat Nri&at
Berde alb%strui
pastel *i albastru
desc8is
3esc8imbat 1uin mai surd (ai surd =n)er&it-
gri&at
Berde g%lbui
1astel
(ai proasp%t $bia sc8imbat (ai surd *i mai
galben
(ai palid *i
mai ocru
"abelul 1.2.1 - 0c8imbarea culorii #n funcie de intensitatea luminii
Dar putem sc8imba culoarea *i cu ajutorul luminii incidente.
"abelul pre&entat #n continuare ne arat% tocmai acest lucru7 indic/ndu-ne7
totodat%7 *i ce culoare a luminii incidentale s% folosim pentru a obine efectele dorite
?tabelul 1.2.2A.
Culoarea
proprie a
Obie;tului
Culoarea luminii in;idente
Roie Porto;alie alben? *erde Albastr? *iolet?
Culoarea obie;tului iluminat
$lb -o*u 1ortocaliu Nalben Berde $lbastru Biolet
3egru 3egru-
purpuriu
Castaniu (%sliniu Berde-cafeniu
#nc8is
$lbastru
-#nnegrit
3egru
)iolaceu
-o*u -o*u
intens
0tacojiu 1ortocaliu Cafeniu #nc8is Biolet 1urpuriu
1ortocaliu -o*u
intens
1ortocaliu Nalben
intens
Nalben Cafeniu
#nc8is
-o*u
Nalben 1ortocaliu 1ortocaliu Nalben
aprins
Berde-g%lbui Berde Cafeniu
#nc8is
Berde Cenu*iu
sau negru
Nalben-
)er&ui
Berde-
g%lbui
Berde-aprins $lbastru
-)er&ui
1urpuriu
24
$lbastru Biolet Cenu*iu Ca arde&ia $lbastru-
)er&ui
$lbastru
aprins
$lbastru
)iolaceu
Biolet 1urpuriu -o*u-
castaniu
Nalben-
castaniu
Cafeniu #nc8is
)er&ui
$lbastru
-)iolet
Biolet

"abelul 1.2.2 - 0c8imbarea culorii #n funcie de sc8imbarea luminii incidente
raCi;a
2lementul principal #n formarea imaginii estetice a unui ambalaj #l repre&int%
grafica. Nrafica ambalajului cuprinde totalitatea fotografiilor7 desenelor7 sloganurilor *i
simbolurilor.
Cerinele unui comer modern impun o grafic% sintetic% *i e;presi)% care se poate
grupa in urm%toarele stiluri de grafic%>
grafica comercial%7 care pre&int% produsul prin fotografii7 desene *i diferite
combinaii figurati)e cu compo&iie *i policromie de efectC
grafica intelectual% sau sintetic%7 ne#nc%rcat% cromatic7 cu simboluri )i&uale
foarte u*or de descifratC
grafica umoristic% care prin caricaturi sau alte elemente similare apropie produsul
de consumator. $cest tip de grafic% se folose*te mai ales la produsele pentru
copii.
"endina actual% #n conceperea ambalajelor produselor7 se caracteri&ea&% printr-o
grafic% simpl%7 dar e;presi)%7 de regul% prin fotografii color fidele. 2a trebuie s%
stimule&e imaginaia7 s% pre&inte produsul #ntr-o form% atr%g%toare7 static% sau dinamic%7
cu efect imediat7 astfel #nc/t produsul s% fie remarcat7 indi)iduali&at *i dorit de
consumator. 4lustraia grafic% trebuie s% aib% leg%tur% str/ns% cu produsul7 fie prin
#nf%i*area imaginii lui7 fie prin sugerarea #ntrebuin%rii sau pro)enienei.
=n ca&ul produselor alimentare poate domina imaginea unuia sau a mai multor
ingrediente ale acestora. C/nd folosirea produsului este legat% de alte produse ine;istente
#n ambalaj se poate recurge la imaginea acestora ?de e;emplu la paste f%inoase se poate
asocia imaginea ro*iilor suger/nd sosul de tomate7 la carne *i preparate de carne se pot
asocia unele &ar&a)aturi7 ore& etc.A.
Organi@area supraCe=elor graCi;e ale ambalajelor
Forma suprafeei ambalajelor care urme&% a fi organi&at% grafic determin% efectul
creaiei *i c8iar creaia #n sine. =n principal este )orba despre dreptung8i. C8iar
2!
desf%*urata unui cilindru repre&int% tot un dreptung8iC iar p%tratul este un ca& particular
al dreptung8iului. =n practic% sunt mai rare romburile7 trape&urile7 triung8iurile7 cercul7
elipsa7 etc. Fiecare din aceste forme de suprafa% posed% o )aloare proprie de e;presie
denumit% Ogestic% a formei:.
=mp%rirea unei suprafee se poate face #n orice raport numeric7 totu*i trebuie s%
corespund% proporiilor formei generale ale ambalajului *i se poate aciona estetic printr-
un contrast judicios ales.
=mp%rirea #n raporturi de numere simple *i #ntregi este relati) u*oar%7 esenial
este ceea ce se )a po&a pe aceste suprafee. 4mportant este dac% se urm%re*te obinerea
unei #mp%riri funcionale sau decorati)e. 2;emplu de #mp%rire simpl% figura 1.2.3C
#mp%ririle #n alte raporturi care duc la o #mp%rire mai decorati)% a suprafeelor fig. 1.2.4
*i 1.2.!.
26
Figura 1.2.3 =mp%rirea unei suprafee #n patru
p%ri egale

Figura 1.2.4 =mp%rirea suprafeelor dreptung8iulare
0t/nga> #mp%rirea liniar% a unei suprafee #n raport 1>2
Dreapta> #mp%rirea ritmic% a unei suprafee #n dreptung8i
Figura 1.2.6 =mp%rirea unei suprafee dup% seciunea de aur
c
b
a
Figura 1.2.! 2fecte deosebite produse de dreptung8iuri asemenea dispuse simetric a;ial
0t/nga> ec8ilibru optic #ntre cadru *i suprafaa grafic%
(ijloc> accentuarea caracterului de ram%
Dreapta> preponderena suprafeei e;terioare
=n afar% de raporturile de m%rimi7 o importan% deosebit% o joac% *i po&iia
elementelor de suprafa% #n cadrul suprafeei generale a ambalajului7 precum *i num%rul
de elemente de suprafa%. (ai mult de trei suprafee ordonate succesi) pe suprafaa de
ba&% )or fi percepute cu greutate.
Jrienterea *i perceperea pot fi u*urate prin simetrie. 0e deosebe*te o simetrie
central% *i una a;ial%. 0imetria acionea&% static7 lini*titor7 ajung/nd p/n% la oboseal%
prin monotonie. De aceea7 se )a e)ita utili&area rigid% a acestei simetrii7 atunci c/nd #ntr-
o compo&iie se urm%re*te obinerea unei sen&aii de mi*care7 de tensiune7 de )ia% ?fig
1.2.6A.
2+
Figura 1.2.+ 2;emplu de #mp%rire a suprafeei prin contrastul formelor
<n alt mijloc important de creare este contrastul. Contrastele nu trebuie s%
conduc% la o e)ideniere singular%7 ci ele trebuie subordonate7 ca toate elementele de
creare.
5a contrastele de direcie a)em ca&uri de coordonate asemenea sau sisteme de
coordonate diferite. <n e;emplu al celor dou% sisteme de coordonate #n ung8iuri drepte #l
repre&int% modelele din fig. 1.2.8 *i 1.2.'.
Contrastele de form% re&ult% din #mbinarea a dou% caractere de forme diferite7 de
e;emplu7 p%trat *i cerc7 triung8i *i p%trat. =n general7 contrastul de form% se poate reali&a
*i prin combinarea de forme simple cu cele de forme neregulate ?fig.1.2.'A.
$*a-numitele suprafee de lini*te ?denumite *i forme negati)eA nu trebuie l%sate la
#nt/mplare. 1rin controlul creator se elimin% elementele care pot declan*a efecte nedorite
*i care ar d%una concepiei armonice generale.
0e )or e)ita intersect%ri nedorite de suprafee7 mai ales la marginile ambalajului.
2le trebuie s% fie pre#nt/mpinate cu grij% pentru a nu se ajunge la o gre*it% repre&entare.
$semenea ca&uri se produc atunci c/nd liniile de contur se ating sau se afl% la prea mic%
distan%7 ori c8iar se intersectea&% puin cu suprafeele #nscrise.
0.) ClasiCi;area ambalajelor
28
Figura 1.2.8 Forme speciale de contrast de direcie #nalt pe trans)ersal
Figura 1.2.' Contrast de direcie. =mp%rirea suprafeei prin dou% linii
intersectate #n ung8i drept
=n ultimele decenii ambalajele s-au di)ersificat mult7 at/t din punct de )edere al
materialelor din care acestea sunt f%cute7 c/t *i din punct de )edere funcional.
$mbalajele se clasific% #n funcie de mai multe criterii7 astfel>
1. Dup% materialul folosit #n confecionarea ambalajelor>
ambalaje din 8/rtie *i cartonC
ambalaje din sticl%C
ambalaje din metalC
ambalaje din materiale plasticeC
ambalaje din lemn7 #nlocuitori din lemn *i #mpletituriC
ambalaje din materiale te;tileC
ambalaje din materiale comple;e.
2. Dup% sistemul de confecionare>
ambalaje fi;eC
ambalaje demontabileC
ambalaje pliabile.
3. Dup% tip>
plicuriC
pungiC
plaseC
l%&iC
cutiiC
flacoaneC
borcane etc.
4. Dup% domeniul de utili&are>
ambalaje de transportC
ambalaje de desfacere *i pre&entare.
!. Dup% specificul produsului ambalat>
ambalaje pentru produse alimentareC
ambalaje pentru produse nealimentareC
ambalaje pentru produse periculoaseC
ambalaje indi)idualeC
ambalaje colecti)e.
2'
6. Dup% gradul de rigiditate>
ambalaje rigideC
ambalaje semirigideC
ambalaje suple.
+. Dup% modul de circulaie al ambalajului>
ambalaje refolosibileC
ambalaje nerefolosibile . tip pierdut.
8. Dup% sistemul de circulaie>
sistem de restituire a ambalajelorC
sistem de )/n&are . cump%rare a ambalajelor.
'. Dup% sistemul de confecionare>
ambalaje fi;eC
ambalaje demontabileC
ambalaje pliante.
1,. Dup% c%ile de transport>
ambalaje pentru transport terestruC
ambalaje pentru transport flu)ial-maritimC
ambalaje pentru transport aerian.
11. Dup% destinaie>
ambalaje pentru piaa e;tern%C
ambalaje pentru piaa intern%.
=n ceea ce pri)e*te ambalarea m%rfurilor7 practicile comerciale internaionale au
consacrat anumite tipuri de ambalaj7 destinate s% corespund% unor anumite ne)oi7 care cu
timpul au de)enit u&ane internaionale. Dintre acestea menione&>
1. 0.Q.1. ?seaHort8I pacDingA> ambalaj corespun&%tor m%rfurilor transportate pe
mare ?l%&i din c8erestea geluit%7 f%r% noduri7 marfa trebuie s% fie gresat% sau #n)elit% #n
8/rtie cerat%7 iar l%&ile se c%ptu*esc cu 8/rtie gudronat%A
2. C.1. ?continental pacDingA> ambalaj destinat transportului de m%rfuri pe
continent
3ormele te8nice pre)%d l%&i bune din lemn s%n%tos.
3. (.1. ?mac8ine pacDingA> ambalaj e;ecutat cu ma*ini speciale care
confecionea&% colete7 saci sau baloturi cusute
3,
4. F.1. ?fit pacDingA> ambalaj reali&at cu ajutorul unor utilaje care fi;ea&% un strat
protector ce se mulea&% dup% forma produsului
!. 0.1.1. ?special pacDing paidA> ambalaj7 mai scump7 reali&at la cererea e;pres% a
cump%r%torului
6. -.C. ?resistance controlledA> ambalaj a c%rui re&isten% se controlea&% prin
#ncerc%ri de presiune7 &guduire7 umiditate7 re&ultatele fiind consemnate #ntr-un #nscris
dup% norme internaionale de control a ambalajelor
+. 0.C.1. ?strict confidential pacDingA> ambalaj strict confidenial . l%&ile7 sacii7
coletele sunt marcate cu date cifrate7 #n scopul de a nu se di)ulga cine este e;portatorul *i
implicit ara de origine. De regul% este utili&at #n ca&ul ree;porturilor.
0.( +un;=iile ambalajului
Considerat timp #ndelungat ca un simplu accesoriu al produselor pe pia%7
aproape lipsit de importan% economic%7 ambalajul a e)oluat necontenit7 cumul/nd
funcii noi *i de)enind #n pre&ent un element component al m%rfii.
Dac% iniial ambalarea produselor a pornit din necesitatea m%ririi duratei de
conser)are *i a reducerii pierderilor inerente p%str%rii-manipul%rii produselor7 #n ultim%
perioad%7 pe m%sura moderni&%rii *i perfecion%rii formelor de comer *i datorit% apariiei
necesit%ii obiecti)e ca produsele s% fie consumate la orice dep%rtare de locul produciei7
funciile ambalajului s au multiplicat. Concepia nou% despre ambalaje7 manifest% concret
dup% cel de al doilea r%&boi mondial *i accept% unanim #n ultimele dou% decenii7 este
orientat% de noile condiii #n care se desf%*oar% acti)it%ile economice #n societatea
modern%.
De&)oltarea spectaculoas% a ambalajului7 legat% de e)oluia modurilor de )ia% *i
consum pe te8nologiile de )/rf7 este #nsoit% de costuri ridicate asociate fa&ei de dup%
utili&are7 de un multiplu impact asupra mediului *i uneori c8iar de contestarea lui datorit%
risipei #nregistrate.
=n societatea de a&i7 ambalarea este atotp%trun&%toare *i esenial%. F%r% ambalare
materialele ar fi #n de&ordine *i ineficiente. =n ciuda importanei *i rolului c8eie pe care
ambalajele #l joac%7 ele sunt considerate adesea un r%u necesar sau un cost nedorit. =n
plus7 ele sunt considerate de unii consumatori drept ce)a inutil7 o pierdere serioas% de
resurse *i o ameninare pentru mediu. $semenea puncte de )edere apar deoarece funciile
31
pe care ambalajul trebuie s% le #ndeplineasc% ori nu sunt cunoscute7 ori nu sunt complet
considerate.
4ndiferent de gradul de de&)oltare a unei %ri7 m%rfurile produse *i comerciali&ate
sunt de neconceput f%r% ambalaj. =n momentul de fa%7 la ni)el mondial apro;imati) ''M
din producia de m%rfuri este ambalat%. Considerat mult timp ca un simplu obiect utilitar7
concepia despre ambalaj s-a modificat considerabil7 el fiind cel care permite circulaia
produselor din momentul fabricaiei p/n% la consumatorul final.
4mportana ambalajului7 considerat parte integrant% a unui sistem7 este e)ideniat%
de principalele funcii pe care ambalajul trebuie s% le #ndeplineasc%.
$cestea sunt> funcia de conser)are *i protecie a produselor7 funcia de
manipulare7 depo&itare *i transport7 funcia de informare *i promo)are a produselor.
+un;=ia de ;onserDare i prote;=ie a produselor
Considerat% funcie elementar% a ambalajului7 aceasta const% #n protejarea
coninutului de efectele mediului e;tern7 #n ca&ul #n care e;ist% o corelare perfect% #ntre
ambalaj -produs - metod% de conser)are.
$stfel7 putem )orbi despre urm%toarele tipuri de protecie pe care trebuie s% le
asigure ambalajul>
=mpotri)a factorilor fi&ici ?aciuni mecanisme7 lumin%7 temperatur%7 presiuneA
=mpotri)a factorilor c8imici *i fi&ico-c8imici ?aer7 ap%7 )apori7 o;igen7 dio;id de
sulf ?0J
2
A7 dio;id de carbon ?CJ
2
AA
=mpotri)a factorilor biologici ?microorganisme7 insecte etcA.
Dintre factori fi&ici7 solicit%rile mecanice la care sunt supuse produselor ambalate
au efecte )ariabile. "repidaiile din timpul transportului influenea&% at/t produsul7 c/t *i
ambalajul. 2le pot comprima7 tasa produsul #n interiorul ambalajului7 form/ndu-se astfel
spaiu liber care compromite protecia oferit% de ambalaj #mpotri)a *ocurilor ulterioare.
5umina este un factor fi&ic care produce decolor%ri *i degrad%ri profunde ale
m%rfurilor. 3umeroase produse sunt sensibile la lumin% care are rolul de a iniia reacii
fotoc8imice7 responsabile de a altera culorii7 pierderea )itaminelor. -olul ambalajelor #n
acest ca& este fie de a filtra lumina de und% care produc deprecierea produselor7 fie de a
opri p%trunderea luminii #n interiorul ambalajului.
=n )ederea conser)%rii7 numeroase produse necesit% o stabilitate relati)% la
temperatur%. $mbalajul trebuie s% proteje&e produsul de impactul cu temperaturi ridicate7
32
deoarece o temperatur% mai mare de 4,
,
C7 poate pro)oca deformarea produselor7 sau
stimulea&% reacii c8imice care duc la descompunerea produsului7 modificarea gustului
sau mirosului. =n acest scop se utili&ea&% ambalaje din materiale plastice7 lemn sau
protecii suplimentare cu rumegu*7 fibre de bumbac7 folii de aluminiu. 1rotecia c8imic%
trebuie s% r%spund% unor produse de a nu )eni #n contact cu anumite substane c8imice.
=n )ederea conser)%rii7 numeroase produse necesit% o stabilitate relati)% la
temperatur%. $mbalajul trebuie s% proteje&e produsul de impactul cu temperaturi ridicate7
deoarece o temperatur% mai mare de 4,
o
C7 pateu pro)oca deformarea produselor7 sau
stimulea&% reacii c8imice care duc la descompunerea produsului7 modificarea gustului
sau mirosului. =n acest scop se utili&ea&% ambalaje din materiale plastice7 lemn sau
protecii suplimentare ca rumegu*7 fibre de bumbac7 folii de aluminiu.
1rotecia c8imic% trebuie s% r%spund% necesit%ii unor produse de a nu )eni #n
contact cu anumite substane c8imice agresi)e> R
2
7 3R
2
7 0J
2
7 CJ
2
. =n acest scop
ambalajul joac% mai multe roluri>
-olul de barier% la transferul de ga&e din e;terior c%tre interiorul ambalajuluiC
-olul de barier% la o;igen *i )apori de ap% pentru protecia produselor sensibile la
o;igen ?riscul de&)olt%rii mucegaiurilor sau bacteriilor aerobeC riscuri datorate
o;id%rii produselor7 riscul form%rii de soluii saturate cu produse &a8aroase sau
s%rateC
-olul de barier% #mpotri)a tuturor substanelor )olatile pre&ente #n mediu
?8idrocarburi7 fum7 parfumuriAsusceptibile de a antrena alterarea propriet%ilor
organoleptice ?gust7 mirosA ale produselorC
-olul de barier% la transferul ga&os din interior c%tre e;terior7 pentru a e)ita>
1ierderea aromelor specifice produsuluiC
Des8idratarea produsuluiC
1ierderea ga&elor sau amestecului ga&os care a fost introdus #n interiorul
ambalajului #n scopul conser)%rii produsului ?CJ
2
7 3
2
7 )apori de alcoolA.
1rin protecia fi&ico - c8imic% se protejea&% m%rfurile ambalate de aciunea
mediului e;tern ?aer7 umiditate7 lumin%A. Calitatea proteciei fi&ico . c8imice depinde de
materialele utili&ate #n confecionarea ambalajelor7 fiecare material7 a)/nd o anumit%
permiabilitate care depinde de caracteristicile structurii.
1rotecia #mpotri)a factorilor biologici are drept scop meninerea calit%ii igienice
*i microbiologice a produselor alimentare. $stfel7 rolul ambalajului este>
33
De a reali&a o barier% fi&ic% #ntre microorganismele pre&ente #n atmosfer% *i
produsele ambalate7 #mpiedic/nd astfel recontaminarea sau supracontaminarea
acestoraC
De a limita sau #mpiedica sc8imburile ga&oase susceptibile de apariia *i
de&)oltarea germenilor patogeniC
De a asigura o etan*eitate perfect% la toi germenii microbieni *i de a suporta
condiii de sterili&are #n ca&ul produselor care necesit% acest tratamentC
De a #mpiedica un contact direct #ntre produsele sterile> p/ine7 &a8%r7 paste etc. *i
persoanele care le manipulea&%C
De a e)ita riscurile de into;icaie alimentar% produs% de flora microbian%
patogen% coninut% #n produsele ne . sterili&ate> carne7 pe*te.
1rotecia *i re&istena termic% a ambalajelor ine seama de faptul c% numeroase
produse necesit%7 #n )ederea conser)%rii o stabilitate relati)% #ntr-un anumit domeniu de
temperatur%. =n acest sens ambalajul contribuie la conser)area produselor congelate *i
trebuie s% aib% o re&isten% termic% bun%7 in/nd seama de urm%tori factori>
-e&istena la *ocuri termiceC
-e&istena la c%ldur%7 dac% produsul necesit% sterili&areC
-e&isten% la temperaturi sc%&ute7 atunci c/nd condiiile de conser)are a
produsului necesit% temperaturi sc%&ute sau dac% produsul este comerciali&at #n
%ri unde temperatura e;terioar% atinge )alori foarte sc%&ute ?de e;emplu7
anumii polimeri de)in fragili la temperaturi joase7 cum ar fi policlorura de )inil
?1BCA la o temperatur% de . 1,
o
C.
+un;=ia de manipulareA depo@itare i transport
$ceast% funcie este legat% de funcia de protecie deoarece pe parcursul
operaiilor de manipulare . depo&itare . transport7 produsele ambalate sunt supuse unor
solicit%ri mecanice7 care le pot deteriora.
+un;=ia de manipulare
$mbalajul secundar facilitea&% mane)rarea produsului prin forma sa7
)olumul7greutatea7 pre&ena unor orificii #n scopul prinderii sale cu m/n% sau cu un utilaj.
"rebuie s% asigure o securitate ma;im% pentru operatori7 garant/nd #n acela*i timp o bun%
stabilitate a #nc%rc%rii
+un;=ia de depo@itare
34
=n timpul depo&it%rii7 ambalajul este acela care preia presiunea re&ultat% #n urma
operaiei de sti)uire a produselor. De aceea7 cerinele fa% de ambalaj7 in seama de
urm%torii factori>
ambalajul s% fie u*or de aranjat #n sti)%C
s% fie preci&ate condiiile #n care poate fi depo&itat *i e)entualele precauii
#n manipulareC
s% re&iste la )ariaii de temperatur% *i umiditate atunci c/nd depo&itarea
are loc #n spaii desc8ise.
<tili&area raional% a spaiilor de depo&itare7 ca *i cerinele consumatorilor
necesit% fie di)i&area cantit%ilor mari de produse #n unit%i mici7 fie gruparea cantit%ilor
mici #n unit%i mari.
"oate aceste cerine sunt posibile numai prin fabricarea unor ambalaje
corespun&%toare7 care s% poat% fi preluate de mecanisme speciale f%r% a suferi deterior%ri
sau s% poarte pe suprafaa lor semne a)erti&oare cu pri)ire la indicaiile de sti)uire.
+un;=ia de transport
"ransportul este pre&ent #n toate etapele )ieii ambalajului.
1entru c)asi . totalitatea m%rfurilor nu e;ist% transport f%r% ambalaj. 1rodusele
sunt transportate pe c%i rutiere7 fero)iare7 pe calea aerului sau pe mare. Fiecare mod de
transport are un impact mai mult sau mai puin important asupra mediului7 prin tipul de
combustibil utili&at *i necesitatea e;istenei unei infrastructuri.
Cerinele fa% de ambalajul de transport sunt a;ate pe>
1. 3ecesitatea adopt%rii ambalajului la norme le de transport
2. Jptimi&area raportului )olumLgreutate>
produsul trebuie s% fie coninut #ntr-un )olum standard pentru a
beneficia de un tarif a)antajos *i condiii mai bune de transportC
greutatea mai mic% a ambalajului corespunde unei ta;e miciC
posibilitatea de adaptare a ambalajului la unit%ile de #nc%rcare utili&ate
u&ual #n transportul principal *i secundar ?palete7 )agoane de cale ferat%7 camioane etc.A.
+un;=ia de promoDare a m?rCurilor
$mbalajul este o interfa%7 un mediu7 #ntre produs *i utili&ator. -olul s%u nu se
limitea&% numai la acela de a conine *i proteja produsul7 ci *i de a facilita )/n&area
acestuia prin declan*area actului de cump%rare.
3!
$mbalajul pre&int% produsul *i contribuie substanial la )/n&area acestuia.
$de)%rat O)/n&%tor mut: al produsului7 informea&% *u Oseduce: consumatorul.
2lementele definitorii ale funciei de promo)are a produsului7 cuprinde>
4dentificarea *i pre&entarea produsuluiC
4nformarea cump%r%torilorC
Crearea unei atitudinii po&iti)e fa% de produsC
(odific%ri #n mentalitatea *i obiceiurile cump%r%toruluiC
Comunicarea cu clientul.
2lementele prin care un ambalaj poate atrage atenia cump%r%torului asupra unui
produs7 sunt> modul de reali&are al ambalajului7 etic8eta7 marca de fabric% sau de comer7
estetica ambalajului.
4nformaiile pe care le conine ambalajul permit>
1. 4dentificarea produsului7 pre&entarea caracteristicilor sale *i a condiiilor de
utili&are7 cum ar fi> denumire7 marc%7 pro)enien%7 mod de utili&are7 compo&iie7 durata
de conser)are7 to;icitate7 impactul asupra mediului #nconjur%tor.
4nformaiile pot fi pre&entate sub diferite forme> te;te7 etic8ete7 pictograme7 *i
coduri de bare.
"endina general% #n pri)ina formei )i&ea&% simplitatea pentru o percepie mai
u*oar% *i cu )aloare informaional% ma;im%. Forma aleas% pentru ambalaj trebuie s% in%
seama de ambiana7 locul *i modul de utili&are al produselor7 condiiile de p%strare7
modul de recuperare al ambalajului.
$lt element important este culoarea. 1rin caracteristicile sale7 culoarea permite
identificarea u*oar% a produsului ambalat. $tracia e;ercitat% de culoare depinde de
psi8icul cump%r%torului. 0-a demonstrat practic7 c%7 #n momentul )i&uali&%rii produsului7
cump%r%torul sesi&ea&% mai #nt/i culoarea7 apoi desenul *i marca.
Nrafica este un alt element important #n reali&area ambalajului. 1entru ambalaje
se impune o grafic% simpl%7 e;presi)%7 iar ilustraia oferit% trebuie s% fie compatibil% cu
produsul ambalat.
Comunicarea cu consumatorul se reali&ea&% #n urm%toarele direcii>
4dentificarea rapid% a produsului
$mbalajul trebuie s% conin% informaii cu pri)ire la> marc%7 compo&iia7 condiii
sau sugestii de utili&are7 garantarea calit%ii7 data limit% de )/n&are pentru
produsele perisabile.
36
0.# Tipuri de materiale Colosite <n ;onCe;=ionarea ambalajelor
$cti)itatea a;at% pe alegerea materialelor de ambalare *i conceperea ambalajelor
trebuie s% aib% #n )edere toate etapele prin care )a trece produsul7 din momentul
producerii p/n% la destinaia final%7 consumatorul7 unde trebuie s% ajung% #n condiii
optime.
(aterialele din care se obin ambalajele constituie obiectul unor preocup%ri
permanente de cercetare *i perfecionare7 care s% conduc% la reali&area unor ambalaje
u*oare7 simple7 recuperabile7 reciclabile *i care s% r%spund% cerinelor ecologice de
protecie a mediului.
1erformanele materialelor de ambalaj se concreti&ea&% #n asigurarea ma;im% a
proteciei produsului ambalat7 #ntr-un )olum c/t mai redus *i cu greutate minim%7 pentru
a limita c8eltuielile de transport.
0.#.0 Ambalaje din materiale plasti;e
(aterialele plastice au introdus o ade)%rat% re)oluie #n domeniul ambalajelor7 pe
de o parte pentru c% ofer% posibilit%i funcionale noi comparati) cu materialele
considerate tradiionale7 pe de alt% parte7 prin ideea de cercetare *i competiti)itate pe care
au introdus-o pe piaa ambalajelor.
Dicionarul J;ford define*te cu)/ntul Oplastic: ca fiind Oun grup de r%*ini
sintetice sau alte substane care pot fi modelate #n orice form%:.
(aterialele plastice sunt materiale constituite din macromolecule #nl%nuite7
liniare7 ramificate7 grupuri laterale de molecule sau grupuri tridimensionale de
monomeri7 moti)e structurale repetiti)e ata*ate unor leg%turi c8imice.
Dup% originea *i modul de sinte&% ale substanelor macromoleculare7 materialele
plastice se clasific% #n urm%toarele grupe>
0ubstane naturale7 nemodificate7 compuse din polimeri naturaliC
0ubstane artificiale7 obinute prin modificarea substanelor naturale pro)enite
din )egetale *i polimeri&ate natural. 2ste ca&ul plasticelor celulo&ice7 sau mai
rar pro)enii din carbon.
3+
<tili&area materialelor plastice este greu de contestat7 iar utili&area lor ine
seama de tipul *i caracteristicile ambalajului.
1rincipalele produse obinute din materiale plastice destinate sectorului de
ambalare7 sunt> filme7 folii sau materiale comple;e>
Filmele fle;ibile7 din care se obin saci7 pungi sunt utili&ate la an)elopare
sau supraan)elopareC
Foliile rigide permit reali&area de pa8are7 t%)ie sau platouriC
(aterialele comple;e7 pro)enite din filme sau folii care ser)esc drept
barier% la ga& sau umiditate #n procesul ambal%rii.
2lementul de ba&% #n obinerea acestor tipuri de semiproduse7 #l constituie
granulele de material cu diametrul de 2mm care ser)esc direct *i la elaborarea formelor
tridimensionale ale corpurilor pentru butelii7 flacoane7 bidoane.
Filmele utili&ate #n procesul ambal%rii7 sunt li)rate #n bobine *i au gr%simi
ma;ime de 12, microni ?cele mai mici grosimi ale filmului se obin din polimeri cu
propriet%i mecanice foarte buneA
$mbalajele fle;ibile din 12 ?polietilen%A7 11 ?polipropilen%A7 1BC ?policlorur%
de )inilA7 12" ?polietilen% tereftalatA7 1$ ?poliamid%A sunt utili&ate #n principal sub form%
de straturi barier% sau liani #n materialele comple;e de ambalare.
$cest tip de filme de ambalare au urm%toarele propriet%i>
4mpermeabilitatea sau permeabilitate #n conser)area coninutuluiC cele mai bune
materiale utili&ate ca suport fle;ibil7 sunt> 117 127 1BC)7 fa% de umiditate *i
12"7 1$7 1BCr7 fa% de ga&C
0% fie retractabileC #n acest ca& sunt utili&ate filme din 12bd ?polietilen% de joas%
densitateA *i 1BCsC s% posede stabilitate dimensional%C aceast% proprietate este
important% pentru meninerea aspectului )i&ual al coninutului sau pentru tip%rire *i este
direct legat% de absorbia apei. Cele mai bune materiale utili&ate #n acest scop sunt 12"
*i 11.
Foliile utili&ate #n ambalare au urm%toarele caracteristici>
Nrosimi cuprinse #ntre ,7! p/n% la 27! mmC
1ot fi li)rate #n bobine sau sub form% plat%C
Caracteri&ea&% ambalajul rigid7 din 1BCs7 107 117 12"C
1ropriet%ile cerute acestui tip de material7 sunt> rigiditate *i capacitate de
formare la cald.
38
1ropriet%i particulare cerute de foliile *i filmele de ambalaj sunt> transparen%
pentru coninuturi ce necesit% )i&uali&are7 str%lucire7 re&isten% la radiaii ultra)iolete *i
infraro*ii7 stabilitate *i posibilitate de lipire7 posibilit%i de imprimare.
1rodusele din materiale comple;e sunt utili&ate #n special #n sectorul b%uturilor
alimentare. 1rin asamblarea mai multor tipuri de materiale7 se obin produse noi cu
caracteristici superioare care r%spund unor ne)oi specifice. $stfel se disting urm%toarele
tipuri de materiale comple;e #n funcie de natura produsului>
Comple;e u*oare ?plastic u*orLplastic u*orAC
0emirigide ?plastic u*orL8/rtie sau aluminiuAC
-igide ?plastic u*orLcarton sau plastic rigid #ntre cele dou% straturiAC
0uport>#n aceast% categorie intr% 12bd7 128d7 117 1BC7 10C
5iant> de e;emplu materiale ca 2B$ ?etilen )inil acetatA *i 4J ?ionomerA se
pretea&% cel mai bine acestei funciiC
(aterialele comple;e permit> ambalarea #n )id7 ambalarea #n ga& inert7
ambalarea produselor supracongelate.
De&a)antajele utili&%rii acestor cutii constau #n preul ridicat7 durata de )ia% de
12 luni poate fi garantat% numai pentru anumite produse7 re&isten% mecanic% mai
sc%&ut%.
$luminiul
$luminiul pur ?tipurile 11,, *i 1,!,A este utili&at pentru producerea foilor *i
containerelor e;trudate.
Foliile de aluminiu sunt folosite #n special la ambalarea alimentelor sensibile care
absorb arome din mediul e;terior7 sau mirosul din 8/rtia de ambalaj7 de e;. batoane de
ciocolat%.
=n alegerea ambalajului din tabl% de aluminiu7 trebuie s% se in% seama de>
Caracteristicile produsului> )aloarea 18-ului7 greutatea *i )olumul produsului
densitate7 m%rime7 durata de conser)areC
(etoda de asamblare inclu&/nd tipul de ma*in% *i caracteristicile acesteia.
$lte cerine de calitate se refer% la produsele puternic acide la care folia de
aluminiu trebuie l%cuit%.
3'
Foliile pentru tabla de aluminiu pot fi acoperite cu materiale plastice7 ca>
polietilen% de joas% densitate ?128dA sau polipropilen% ?11A7 aceasta din urm% c/nd este
necesar s% suporte temperaturi de apro;imati) 12,
,
C sau operaia de )idare.
$)antajele utili&%rii foliile de aluminiu sunt>
1ropriet%i barier% foarte buneC
1osibilit%i de tip%rireC
3u este to;ic% *i poate )eni #n contact cu produsele alimentare.
Folia de aluminiu este unul din componentele principale ale cutiilor laminate.
Caracteristicile foliei sunt>
Nrosimea utili&at% la produsele ca*urate este de +7' *i 12 microniC
3u este to;ic% *i poate )eni #n contact cu alimenteleC
0e asocia&% cu produsele fle;ibile #n special c/nd se cer propriet%i deosebite>
barier% la umiditate *i arom% ?cafea7 supe concentrate etc.AC
1rincipalele te8nici de utili&are a acestor materiale sunt>
5aminarea ?ca*urareaA prin care trec cele dou% sau mai multe materiale plastice
?p/n% la !A prin e;trudareC
Coe;trudare este o metod% de combinare a dou% sau mai multe materiale plastice
?p/n% la !A prin e;trudare.
Combinaiile de materiale utili&ate #n mod curent la confecionarea ambalajelor
sunt>
R/rtieLpolietilen% de joas% densitate pentru pungi indi)iduale destinate ambal%rii
&a8%ruluiC
R/rtie Eraft albit% sau satinat%Lfolie de aluminiuLpolietilen% de joas% densitateC
"ereflatat de polietilen%Lclorur% de poli)inildenLpolietilen% pentru pungi #n care se
ambalea&% produsele de panificaie.
0.#.9 Ambalaje din sti;l?
Formula general% a sticlei este 0iJ
2
?3a
2,
A
m
?CaJA
m
.
4,
0ticla are o bun% conductibilitate termic% *i re&ist% la *oc termic ?ma;imum 3!
,
CA.
0ticla este un material care deine o pondere important% #n sectorul ambalajelor
fiind utili&at% cu prec%dere la ambalarea produselor lic8ide sau p%stoase.
De*i este puternic concurent% de materiale plastice7 materialele celulo&ice *i cele
metalice7 #n ultima perioad% sticla este pri)it% din nou ca un material de perspecti)%.
Datorit% structurii sale amorfe sticla este fragil% *i se sparge #n urma aplic%rii unei
fore e;terioare.
0ticla are o structur% cristalin%7 propriet%ile optice se refer% la gradul de
penetrare al luminii *i efectul transmisiei acesteia #n funcie de lungimea de und%.
"ransmisia luminii poate fi controlat% prin ad%ugarea aditi)ilor de colorare #n compo&iia
sticlei.
Ca aspect7 sticla este din material amorf7 transparent7 dar de*i la temperatur%
ambiant% are caracteristcile unui solid7 aceasta este un material )/scos suprar%cit.
0ticla este utili&at% pe scar% larg% #n domeniul alimentar7 dar *i #n industria
farmaceutic%7 la ambalarea produselor c8imice etc.
Ca material de ambalaj7 sticla pre&int% multe a)antaje>
(aterial barier% e;cepional la ga&e7 )apori7 lic8ideC
4nert% din punct de )edere c8imic fa% de lic8ide *i produse alimentare *i nu pune
probleme de compatibilitate cu produsul ambalatC
2ste un material igienic7 u*or de sp%lat *i care suport% sterili&areaC
3u are miros7 nu transmite *i nu modific% gustul alimentelor ?garantea&%
meninerea propriet%ilor organoleptice *i a aromei alimentareAC
2ste transparent%7 ceea ce permite controlul )i&ual al produsului de c%tre
consumatorC
1oate fi colorat%7 aduc/nd astfel o protecie suplimentar% a produsului #mpotri)a
radiaiilor ultra)ioleteC
2ste un material rigid care poate fi utili&at #n forme )ariateC
$re o bun% re&isten% la presiuni interne ridicate7 fiind utili&at% la ambalarea unor
b%uturi ca > *ampanie7 cidru etcC
$re o re&isten% mecanic% suficient de mare pentru a suporta *ocuri e;terneC
2ste un material economic7 produs #n cantit%i mari *i care nu #ncetea&% s% se
perfecione&eC
41
2ste un material reciclabilC
<tili&area sticlei ca material de ambalaj pre&int% *i de&a)antajele legate de>
Fragilitate7 crap% sub aciunea *ocurilor mecanice sau termiceC
Nreutatea care o face dificil de mane)rat *i ridic% c8eltuielile de transportC
Depo&itare dificil%C
=mb%tr/nire sub aciunea agenilor atmosferici ?formare de depuneri albicioaseAC
regenerarea se produce prin cl%tire cu o soluie 1-2M RCl.
$)/nd #n )edere faptul c% sticla intr% #n contact direct cu m%rfurile alimentare7
ambalajele din sticl% fac subiectul unor pre)ederi obligatorii #n )ederea proteciei
s%n%t%ii consumatorilor.
0.#.) Ambalaje din materiale ;elulo@i;e
R/rtia *i cartonul ocup% primul loc #n materie de ambalaje celulo&ice7 cu un
consum pe plan european de 4, DgLlocuitorLan7 iar #n 0<$ dep%*e*te 14, DgLlocuitorLan.
R/rtia este definit% ca fiind un ansamblu de materiale fabricate prin depunerea
fibrelor )egetale pro)enite din lemn.
R/rtiile utili&ate #n domeniul ambalajelor se pot clasifica dup%> gramaj7
compo&iie7 destinaie.
0e disting trei categorii de materiale de ba&% destinate fabric%rii ambalajelor din
8/rtie-carton> 8/rtia pentru ambalajul7 cartonul plat7 cartonul ondulat.
$ceste produse se pot asocia #ntre ele sau cu alte materiale #n )ederea reali&%rii
ambalajelor comple;e. 1rincipalele tipuri de cartoane utili&ate #n ambalarea m%rfurilor
sunt>
Cartonul duple;7 format din minimum dou% straturi diferite de material fibros7
unite prin presare #n stare umed%C
Cartonul triple;7 format din minimum trei straturi diferite de material fibros unite
prin presare #n stare umed%C
Cartonul ondulat7 format din unul p/n% la patru straturi netede *i unul sau trei
straturi ondulate din 8/rtie interioar% sau superioar% de ambalaj7 unite #ntre ele
printru-un ade&i). Cartonul ondulat poate fi combinat cu diferite materiale ?lemn7
materiale plasticeA #n scopul obinerii unor tipuri constructi)e de ambalaje mai
eficiente *i cu priorit%ile mult #mbun%t%ite.
42
Calitatea cartonului ondulat este definit% #n funcie de calitatea sortimentelor de
8/rtie care intr% #n componena straturilor7 de re&istena la compresiune7 str%pungere7
plesnire *i traciune7 gramaj7 grosime etc.
Cartonul ondulat este utili&at la>
$mbalarea produselor care necesit% protecie #mpotri)a *ocurilor *i presiuni
e;terioareC
Confecionarea cutiilor cu microcaneluri la ni)elul ambalajelor primareC
$mbalajele secundare sub form% de cutii7 cutii de pre&entareC
$mbalajele teriare sub forma #n)eli*urilor de protecie #n jurul paletelor
#nc%rcate.
Cartonul ondulat se caracteri&ea&% printr-o structur% celular% care #i confer% o
#nalt% re&isten% la compresiune *i greutate relati) mare.
$coperirea *i laminarea confer% cartonului propriet%i de Obarier%:. $stfel7
laminarea cu parafin% asigur% barier% #mpotri)a ume&elii7 c%ptu*irea cu sticl% asigur%
re&isten% la gr%simi7 acoperirea cu plastic #mbun%t%e*te propriet%ile de barier% la
gr%simi. Cartoanele pentru lic8idele #nc8ise ermetic sunt cele mai r%sp/ndite *i utili&ate
#n pre&ent7 la ambalarea unei game largi de produse alimentare lic8ide.
R/rtia *i cartonul au caracteristici identice7 multe dintre ele put/nd fi #mbun%t%ite
prin tratamente specifice. 1entru a conclu&iona7 caracteristicile 8/rtiei *i cartonul sunt>
(asa )olumic% cuprins% #ntre ,78-172 gLm
2
pentru 8/rtia de ambalaj7 *i ma;imum
1 gLm
2
pentru cartonul ondulatC
0unt apte pentru contactul cu alimenteleC
0unt inodore *i insipideC
R/rtia pergament are o permeabilitate sc%&ut%C
R/rtia tip m%tase7 are o permeabilitate la aer foarte ridicat%.
1ropriet%ile 8/rtiei *i cartonului obinute ca urmare a tratamentelor aplicate7 sunt>
re&isten% la ulei7 ga&e *i 8idrocarburi7 re&isten% la alcooli7 eteri7 8idrocarburi clorurate7
esteri *i cetone7 re&isten% la soluii apoase7 aci&i slabi *i alcali7 sigilare la cald7 barier% la
radiaii <.B.7 re&isten% la uleiuri *i gr%simi7 barier% la mirosuri *i )apori de ap%7
anticoro&iune7 barier% la aer *i ga&e ?J
27
CJ
2
2"CA7 barier% la arome.
0.#.( Alte materiale Colosite pentru ambalaje
43
5emnul este puternic concurent de cartonul ondulat *i materialele plastice. =n
compo&iia sa e;ist% o serie de substane organice *i anorganice ?r%*ini7 substane
tanante7 uleiuri etericeA care pot influena caracteristicile organoleptice ale produselor
ambalate.
Datorit% compo&iiei *i umidit%ii7 ambalajele din lemn constituie un mediu
prielnic de&)olt%rii microorganismelor *i p%trunderii insectelor. 1rincipalele caracteristici
ale materialului lemnos sunt>
-e&isten% bun% la solicit%ri mecaniceC
-e&isten% bun% la u&ur%C
Conductibilitate electric% foarte bun%C
2ste un material ecologicC
5emnul este utili&at #n special la confecionarea ambalajului de transport.
$mbalajele din materiale te;tile se utili&ea&% la obinerea sacilor te;tili *i pentru
c%ptu*irea ambalajelor din lemn sau carton.
0e caracteri&ea&% prin>
0arcin% de rupere de 42-12, da3Lcm
2
C
$bsorb umiditateaC
0unt permeabile la aer7 ap%7 )aporiC
Constituie un mediu prielnic de&)olt%rii microorganismelorC
0unt atacate de ro&%toare7 insecte *i nu re&ist% la foc.
$cest tip de material are o aplicabilitate restr/ns% #n domeniul ambal%rii
m%rfurilor.
<ltimii cinci&eci de ani7 s-au caracteri&at prin apariia pe piaa ambalajelor a unor
produse obinute prin asocierea materialelor u*oare #n cantitate *i calitatea dorit% #n
scopul obinerii7 prin #nsumarea caracteristicilor lor indi)iduale a comple;ului specific
adaptat la e;igene particulare.
Calitatea esenial% a unui material comple; este impermeabilitatea sa la )apori de
ap% *i la diferite ga&e.
$lte propriet%i importante sunt transparena *i sudabilitatea.
(aterialul comple; utili&at pentru obinerea celor mai bune suduri este
copolimerul cunoscut sub numele de 2B$> etilenL)inilLacetat.
44
Cerinele de calitate pentru foliile comple;e sunt> re&isten% mecanic%7 protecie
#mpotri)a luminii7 re&isten% la aciunea produselor agresi)e7 re&isten% la temperaturi
ridicate7 etan*eitate.
=n funcie de natura materialului suport7 foliile comple;e se pot clasifica #n>
(ateriale comple;e pe ba&% de aluminiuC
(ateriale comple;e pe ba&% de 8/rtie *i cartonC
Comple;e pe ba&% de materiale plastice.
Foliile comple;e de aluminiu7 folosesc drept strat intern polietilena de joas%
densitate *i oca&ional7 polietilena de joas% densitate *i polipropilena.
4!
CAPITOLUL II
CONCEPTUL $E A!%ALARE
9.0 Con;eptul modern de ambalare
1rimul produs de ambalat ce s-a impus pe pia% a fost cartonul ondulat. 4storia
cartonului ondulat se #ntinde pe o perioad% de peste 1,, de ani7 iar apariia acestui
material a fost impulsionat% de ne)oia unui nou tip de ambalaj superior celor e;istente
p/n% atunci.
R/rtia ondulat% mecanic7 #ntre dou% )aluri canelate7 a fost obinut% prima dat%
#n $nglia7 #n anul 18!6 *i a fost utili&at% #n premier% ca ambalaj de c%tre un american7
#n 18+1. Cartonul ondulat propriu-&is a ap%rut #n 18+47 #n $merica7 c/nd s-a ad%ugat7
prin lipire7 un strat neted de 8/rtie peste 8/rtia ondulat%.
5a #nceputul secolului 667 apar primele ma*ini de carton ondulat7 iar acest
produs se impune #n industria ambalajelor din $merica *i 2uropa. =n timp7 producia
de carton ondulat *i ambalaje se de&)olt% #n ritm alert7 l%rgindu-se gama sortimental%
*i #mbun%t%indu-se calitatea acestui produs.
=n ara noastr%7 cartonul ondulat s-a produs prima oar% #n anul 1'!+7 #n fabrica
e;istent% la N8imba)7 localitate aflatS la 1, Dm de municipiul Fra*o). =n anii
urm%tori7 acest sector a cunoscut o de&)oltare importantS7 cererea acestui produs pe
pia% fiind #n continu% cre*tere.
Jdat% cu de&)oltarea *i di)ersificarea produciei de bunuri concomitent cu
de&)oltarea comerului7 are loc *i di)ersificarea *i de&)oltarea acti)it%ilor de
ambalare *i implicit a produciei de ambalaje. 5a ni)elul #ntregii planete7 se consider%
c% apro;imati) ''M din producia de m%rfuri se tran&acionea&% #n stare ambalat%.
$mbalarea este definit% pe numeroase c%i. J surs% $merican% de referin%
define*te ambalarea ca o te8nic% industrial% *i comercial% pentru protecia7
identificarea *i facilitatea )/n&%rii *i distribuirii produselor agricole7 industriale *i de
consum.
46
Institutul Interna=ional de Ambalare EP.I.I.F define*te ambalarea ca operaie
de #nc8idere a produselor7 articolelor sau pac8etelor introduse #n saci7 pungi7 borcane7
cutii7 t%)i7 bidoane7 tuburi7 sticle sau alte forme de conteinere care s% #ndeplineasc%
funcii cum ar fi> protecie *iLsau conser)are7 funcie informaional% *i utilitate sau
performan%.
Institutul de Ambalare din Anglia furni&ea&% trei definiii ale ambal%rii>
1.0sistem coordonat de preg%tire a bunurilor pentru transport7 distribuie7
depo&itare7 )/n&are cu am%nuntul *i7 #n final7 consumC
2. Cale de asigurare a distribuiei la consumatorul final #n condiii optime *i cu
costuri minimeC
3. Funcia te8nico-economic% care urm%re*te minimi&area costurilor la li)rare #n
timp ce )/n&%rile sunt ma;ime.
2ste important #ns% s% facem o distincie #ntre ambalarea definit% mai sus #i
ambalajul care poate fi definit ca element de #nc8idere a unui articol indi)idual ?sau a
c/tor)a articoleA #ntr-un conteiner7 utili&at de obicei pentru )/n&are sau distribuie.
=n conformitate cu 0"$0 !84!L1-867 ambalarea este definit% ca fiind Ooperaie7
procedeu sau metod%7 prin care se asigur% cu ajutorul ambalajului7 protecia temporar% a
produsului7 #n decursul manipul%rii7 transportului7 depo&it%rii7 )/n&%rii7 contribuind *i la
#nlesnirea acestora p/n% la consumare sau p/n% la e;pirarea termenului de garanie:.
"rebuie7 de asemenea7 s% se fac% distincie #ntre di)ersele niDeluri de ambalare2
Ambalarea elementar? este cea care )ine #n contact cu produsul. 2a furni&ea&%
protecia iniial% a produsului ?e;emplu de ambalaje elementare> bidoane din metal7 sticle
*i saci din plasticA.
Ambalarea se;undar? conine un anumit num%r de ambal%ri elementare. 2ste o
susin%toare a distribuiei fi&ice *i poate fi folosit% pe piaa de desfacere cu am%nuntul
pentru e;punerea ambalajelor elementare.
Ambalarea ter=iar? cuprinde un num%r de ambal%ri secundare ?e;emplu> strec8-
Hrappead pallet of corrugated cases T ambalaj colecti) din carton ondulat #n care
produsele sunt i&olate #ntre ele cu paieLtala*Lresturi de muca)aA.
Ambalarea ;uaternar? este frec)ent utili&at% #n comerul internaional *i #n cel
dintre statele americane cu scopul de a facilita mane)rarea ambalajelor teriare. 2a se
reali&ea&% cu ajutorul conteinerelor de metal7 )erticale7 de 12 metri lungime #n care se
#ncarc% cu macaraua mai multe palete sau containere metalice. 2le pot fi transferate de la
sau c%tre )apoare7 trenuri7 platforme7 cu macarale gigantice. Desigur7 este posibil%
4+
obinerea temperaturii7 umidit%ii *i a atmosferei ga&oase controlate7 iar acestea sunt
necesare #n situaii particulare cum ar fi transportul alimentelor #ng8eate sau al
legumelor *i fructelor proaspete.
=n conte;tul ambal%rii se folosesc o serie de termeni7 dintre care amintim
materialul de ambalare7 materialul de ambalaj7 mediu de ambalare7 produs de ambalat7
ambalaj preconfecionat7 accesorii de ambalaj.
1rin material de ambalare se #nelege un sistem material destinat #n)elirii
temporare a produselor ce se ambalea&%. 2ste ca&ul 8/rtiei de #mpac8etat7 a celofanului7
a peliculelor plastice etc.
(aterialul de ambalaj este un sistem fi&ico-c8imic unitar sau multicomponent
utili&at pentru confecionarea ambalajelor sau pentru producerea accesoriilor de
ambalaje. Ca materiale de ambalaj se utili&ea&% 8/rtia7 cartonul7 materialele plastice7
materialele metalice7 lemnul7 sticla7 materialele te;tile7 singure sau #n combinaie.
(ediu de ambalare poate fi orice sistem fi&ico-c8imic7 capabil ca #mpreun% cu
ambalajul s% asigure deplina protecie a produsului fa% de orice factor modificator al
calit%ii acestuia. Cel mai r%sp/ndit mediu de ambalare este cel ga&os ?aer7 ga&e inerte7
atmosfera modificat% sub presiune7 )id etc.A.
1rodusul de ambalat . preg%tit prin cur%ire7 do&are7 rulare7 compactare . este
bunul ce necesit% protecie temporar% sau de lung% durat% de la locul de producie la locul
de consum *i pentru care manipularea7 transportul7 depo&itarea7 desfacerea7 impun
pre&ena ambalajului.
$mbalajul preconfecionat se reali&ea&% din material de ambalaj #ntr-o form% *i
cu caracteristici fi&ice7 c8imice7 microbiologice7 ecologice corespun&%toare cerinelor
impuse de produsul ce urmea&% a fi ambalat.
De regul%7 ambalajul preconfecionat7 este #ntregit de unul sau mai multe
accesorii de ambalaj ?materiale7 dispo&iti)e7 pieseA care ajut% la #nc8iderea7 etan*ei&area7
imobili&area coninutului7 amorti&area *ocurilor7 consolidarea *i identificarea
ambalajului. 1rintre accesoriile de ambalaj se pot include> dopurile7 capsulele7 ben&ile
ade&i)e7 ben&ile de oel7 cuiele7 agrafele7 s/rmele7 tala*ul7 )ata de celulo&%7 saltele de
amorti&are poliuretanice7 1BC e;pandat7 etic8etele.
1rocesul7 operaia sau metoda prin care produsul de ambalat este introdus sau
cuprins #n ambalaj7 )enind #n contact cu acesta7 repre&int% ambalarea. 1entru reali&area
ambal%rii7 at/t ambalajul c/t *i produsul pot suferi unele operaii au;iliare7 ca de
48
e;emplu> depliere7 c%ptu*ire7 recondiionare7 etic8etare ?#n ca&ul ambalajuluiA sau do&are7
porionare7 cur%ire7 rulare etc. ?#n ca&ul produsuluiA.
4mportana problematicii a;at% pe ambalaje *i metode de ambalare face obiectul
preocup%rii unor organi&aii naionale *i c8iar europene7 precum Federaia 2uropean% a
$mbalajelor. 1entru stimularea cercet%rilor #n acest domeniu7 4nstitutul 4talian de
$mbalaje organi&ea&% anual concursul ODu 1ont: pentru ino)aie *i acord% premiul
Jscar pentru ino)aie *i originalitate.
=n pre&ent7 #n lume funcionea&% un num%r mare de institute *i organisme
speciali&ate #n domeniul ambalajelor. Jrgani&aia pentru $mbalaje ?Q.1.J.A are ca
obiecti) principal soluionarea problemelor pri)ind ambalarea7 conser)area *i distribuirea
bunurilor de consum.
Jrgani&aia 4nternaional% de 0tandardi&are *i Federaia 2uropean% pentru
$mbalaje sunt preocupate de perfecionarea *i adaptarea continu% a produciei de
ambalaje7 a te8nologiilor pe ba&a unor soluii economice adaptate la cerinele impuse de
progresul te8nic.
$nual *i semestrial au loc numeroase manifest%ri7 conferine7 congrese7
simpo&ioane7 pe plan intern7 de moderni&are a ambalajelor *i preambal%rii produselor.
9.9 !etode de ambalare a m?rCurilor
Jdat% cu de&)oltarea societ%ii *i implicit a proceselor de producie s-a
de&)oltat *i industria de ambalaje. 0e caut% ca prin procedee noi s% se ajung% la o mai
bun% reali&are a funciilor ambalajelor. "otodat%7 se urm%re*te cre*terea producti)it%ii
muncii7 at/t la confecionarea ambalajelor7 c/t *i la ambalarea produselor.
$mbalarea se poate face pe linii semiautomate sau automate de mare
producti)itate7 ce pot reali&a formarea ambalajelor7 desfacerea lor7 umplerea *i
#nc8iderea lor.
$mbalarea m%rfurilor ine seama de caracteristicile actuale *i tendinele de )iitor
#n ceea ce pri)e*te producia *i circulaia m%rfurilor. $mbalajul *i produsul7 formea&% un
sistem7 care presupune o relaie specific% #ntre elementele sale componente. Jbiecti)ele
la care trebuie s% se raporte&e actuale te8nici de ambalare7 trebuie s% r%spund% unor
probleme legate de>
4'
-educerea consumului de materii prime7 materiale *i energieC
Cre*terea duratei de conser)are a produsuluiC
Combinarea anumitor materiale #n scopul cre*terii performanei ambalajului C
-econstituirea relaiei produs . ambalaj . mediu #nconjur%tor.
9.9.0 Ambalarea ;ole;tiD? i por=ionat?
Ambalarea ;ole;tiD?7 este metoda care permite gruparea #ntr-o singur% unitate de
)/n&are a mai multor produse. $ceast% metod% u*urea&% mult manipulare *i transport
produselor7 ajut/nd la paleti&area acestora.
(aterialele utili&ate sunt> carton7 folii contractabile sau 8/rtie.
$mbalarea colecti)% se poate reali&a *i prin gruparea produselor preambalate #n
8/rtie Eraft7 celofan sudabil etc.7 obin/ndu-se pac8ete paralepipedice paleti&ate. $cest
procedeu7 denumit fardelare este aplicat la ambalare colecti)% a unor produse ca> &a8%r7
f%in%7 ore&7 m%lai etc.
Ambalarea por=ionat? - ambalajul porionat este acela al c%rui coninut se
consum% o singur% dat%.
1rodusele destinate ambal%rii porionate pot fi grupate astfelC
1roduse neperisabile ?&a8%r7 biscuii7 sare7 cafea etcA care impun ambalajului s%
p%stre&e gustul *i aroma produsului *i s% asigure proteciei #mpotri)a umidit%ii *i
aeruluiC
1roduse perisabile7 cele care se degradea&% #n timp7 de e;emplu br/n&eturi
fermentate7 untul.
1entru ambalarea proporionat% pot fi folosite > folii contractabile7 folii
termosudabile din aluminiu sau 8/rtii metali&ate.
9.9.9 Ambalarea <n Colii ;ontra;tabile
$cesta este un procedeu de ambalare a produselor #n buc%i mici7 uniforme7 prin
a*e&area lor pe o plac% suport7 a)/nd al)eole termoformate7 urmat% de #nc8eiere prin
acoperirea cu folie *i termosudare.
!,
1rin folie contractabil% se #nelege o folie din material plastic7 etirat% #n momentul
fabric%rii sale7 cu tensiuni interne fi;ate prin r%cire *i care #n momentul #nc%l&irii re)ine
la po&iia iniial%.
(aterialele #ntrebuinate sunt > polietilen% termoconductibil%7 policlorur% de )inil7
policlorur% de )inilden7 polipropilen% etc.
Ambalarea tip GsHinI7 este un procedeu de ambalare sub )id a produselor7 prin
a*e&area lor cu bucata sau grupat pe o plac% suport plan%7 urmat% de desc8idere
prin acoperire cu folie transparent% *i termosudare.
$mbalarea tip OsDin:7 este 7 deci un procedeu de pre&entare a produselor7 #n folii
contractabile utili&at #n domeniul industriei alimentare *i pentru ambalarea m%rfurilor
industriale. 5a produsele alimentare se urm%re*te obinerea unei permeabilit%i ridicate
fa% de o;igen7 ceea ce permite de e;emplu p%strarea aspectului c%rnii prin formarea
o;imioglobinei.
$mbalarea #n folii contractabile #*i g%se*te o larg% utili&are la pre&entarea unor
obiecte cu dimensiuni mici7 din domeniul produselor cosmetice7 juc%rii7 medicamente7
obiecte din sticl% sau porelan.
$cest sistem se caracteri&ea&% prin u*urina #n manipularea a)/nd un impact
po&iti) asupra consumatorului.
Ambalarea tip GblisterI7 este un procedeu de ambalare a produselor prin
a*e&area lor cu bucata sau grupate pe o plac% suport plan%7 urmat% de #nc8idere
prin folie transparent%7 a)/nd al)eole termoformate *i #nc8idere prin termosudare
lipire sau capsare.
Ambalare alDeolar?7 este procedeul de ambalare a produselor sub form% de
buc%i mici uniforme prin a*e&area lor pe o plac% suport7 a)/nd al)eole
termoformate7 urmat% de #nc8idere prin acoperire cu folie *i termosudare.
9.9.) Ambalarea de tip aerosol
=n sens 9clasic:7 noiunea de aerosol se refer% la o dispersie de particule solide
sau lic8ide foarte fine7 susceptibile de a r%m/ne timp #ndelungat% #n suspensie #n
atmosfer%.
!1
$mbalajul tip Oaerosol:7 este un recipient re&istent la o presiune interioar% dat%7
pre)%&ut cu o desc8idere #n care se montea&% Oo )al)%: care asigur% etan*eitatea *i
distribuirea produsului coninut.
=n conformitate cu Directi)a 2uropean%7 prin generator de aerosol se #nelege un
ansamblu construit dintr-un recipient nereutili&abil7 din metal7 sticl%7 material plastic7
care conine un ga& comprimat7 lic8efiat *i pre)%&ut cu dispo&iti) ce permite ie*irea
coninutului sub form% de particule solide sau lic8ide aflate #n suspensie #ntr-un ga& sub
form% de spum%7 past%7 pudr% sau #n stare lic8id%.
$cest tip de ambalare este utili&at% #n domeniul alimentar7 al produselor
farmaceutice *i #n industrie.
<n ambalaj tip aerosol const% din> un recipient de presiune7 o )al)% comandat%
de un buton7 agent propulsor7 produsul acti)
-ecipienii se confecionea&% din> tabl% cositorit%7 aluminiu7 sticl% *i materiale
plastice.
-ecipienii din aluminiu sunt cei mai utili&ai cu capacit%i care )aria&% #ntre 1,-
3, cm
3
p/n% la 1,,, cm
3
*i re&isten% la presiune #n jur de 3, EgfLcm
2
.
Na&ul propulsor utili&at trebuie s% fie compatibil cu produsul7 s% nu fie
inflamabil7 s% nu pre&inte riscul unei e;plo&ii *i s% nu intre pielea sau mucoasele.
Na&ul propulsor se poate pre&enta fie sub form% lic8efiat% sau sub form%
comprimat%.
=n ca&ul ga&elor comprimate7 se utili&ea&% >
$&otul7 care este un ga& inert fa% de majoritatea substanelor farmaceutice *i
alimentare este incolor7 neto;ic7 insolubil7 neinflamabil7 inodorC
Dio;idul de carbon7 care este un un bun agent propulsor7 neto;ic7 neinflamabil7
protejea&% produsele contra o;id%rii7 este bacteriostaticC
Futanul *i propanul7 sunt neto;ice7 se combin% u*or cu 8idrocarburile lic8efiate7
dar sunt inflamabile *i de)in to;ice.
2;ist% mai multe sisteme de umplere cum ar fi >
<mplere la temperatur% sc%&ut%C
<mplere la presiune *i temperatur% normal%C
1rocedeu de umplere automati&at.
3oile tendine #n domeniul ambal%rii tip aerosol se a;ea&% pe urm%toarele
direcii >
!2
1. 0terili&area accesoriilor de ambalare #naintea operaiei de umplere care elimin%
o posibil% recontaminare #n timpul ambal%rii
2. 4niierea unei concepii funcionale cu pri)ire la distribuia m%rfurilor.
0terili&area accesoriilor de ambalare se reali&ea&% cu aport de c%ldur% *i radiaii
gamma. 1rima metod% are incon)enientul c% poate determina coro&iunea recipientului
datorit% apariiei unor posibile fenomen de conducere #n timpul transportului.
"ratamentul de sterili&are cu radiaii gamma este mai costisitor7 dar are a)antajul
etan*eit%ii unit%ii de transport.
Durata sterili&%rii cu radiaii ''''''' se stabile*te #n funcie de do&area *i
dimensiunea recipientului de e;pediie7 ca fiind de apro;imati) patru ore.
Concepia funcional% a unit%ii de distribuie compus% din )al)% *i pul)eri&ator
depinde de #nsu*i caracteristice produsului ?)/sco&itatea7 solubilitatea a&otuluiA7 de
presiunea intern% *i concepia pul)eri&atorului.
9.9.( Ambalarea asepti;?
$mbalarea aseptic% poate fi definit% ca umplerea unui produs steril comercial #n
recipiente sterile #n condiii aseptice *i #nc8iderea recipientelor astfel #nc/t reinfecia este
pre)enit%7 cu alte cu)inte o #nc8idere ermetic%.
"ermenul aseptic implic% absena sau eliminarea oric%rui organism nedorit din
produs7 ambalaj sau alte &one specifice7 #n timp ce termenul ermetic este folosit pentru a
indica propriet%i mecanice corespun&%toare e;cluderii p%trunderii microorganismelor
#ntr-un ambalaj *i a ga&elor sau )aporilor de ap% #n *i din ambalaj.
"ermenul steril comercial a fost definit ca absena microorganismelor capabile de
reproducere #n alimente #n condiii de depo&itare *i distribuie f%r% refrigerare7 aceasta
#nsemn/nd c% absena absolut% a tuturor microorganismelor nu este obinut% practic.
2;ist% dou% domenii specifice de aplicare a ambal%rii aseptice>
. ambalarea produselor presterili&ate *i sterileC
. ambalarea produselor nesterile pentru a e)ita infectarea cu microorganisme.
$mbalarea aseptic% se folose*te din urm%toarele moti)e>
. folosirea recipientelor nepotri)ite pentru sterili&are #n ambalajC
. folosirea a)antajului oferit de procesele de sterili&are R"0" care sunt eficiente
termic *i7 #n general7 permit obinerea de produse calitati) superioare #n comparaie cu
cele prelucrate la temperaturi mai sc%&ute timp #ndelungatC
!3
. prelungirea duratei de )alabilitate a produselor la temperaturi normale.
1rintre primele aplicaii ale ambal%rii aseptice se num%r% laptele *i produsele
lactate la care s-au ad%ugat ulterior alte produse> sucuri de fructe *i legume7 produse cu
particule ?compoturiA7 supe7 budinci7 deserturi etc.
CAPITOLUL III
*ALORI+ICAREA A!%ALA&ELOR ,N RELA-IA
PRO$US . A!%ALA& . !E$IU ,NCON&UR/TOR
).0 $imensiunea e;ologi;? a ambalajului
=n abordarea mecanismului sc8imb%rii necesare7 pe plan mondial7 clarific%rii *i
re&ol)%rii )astei problematici se impune a se ine cont de faptul c% punctele de referin%
sunt acelea*i indiferent de ni)elul la care se ia deci&ia ?gu)ernamental7 de strategie a
firmei7 de cet%eanA7 ceea ce presupune o larg% implicare #n acest proces7 succesul
depin&/nd de eliminarea barierei imaginare care separ% spectatorii de participanii
direcii7 spectatorii de)enind *i ei7 dep%*ind ineria7 participanii direci.
3eaccept/nd principiul su)eranit%ii consumatorului7 ecologi*tii se pl/ng astfel de
e;cesul de ambalare a produselor7 iar tot mai multe firme7 anticip/nd la r/ndul lor
)iitorul7 recurg la m%suri #n concordan% cu a*tept%rile mi*c%rile ecologice. =n Frana spre
e;emplu7 firma O5e)er: printre asemenea m%suri7 a editat o c%rticic% destinat% clienilor
s%i7 denumit% O2cologia la domiciliu:.
"ot mai multe firme #ncep s%-*i pun% #ntrebarea dac% e;ist% un loc pentru
produsele lor #ntr-o economie ba&at% pe ecologie. =n #mprejur%rile actuale se pune
problema #n ce m%sur% se #mpletesc interesele firmelor *i supra)ieuirii ci)ili&aiei astfel
#nc/t aceste firme care #*i asum% o responsabilitate ecologic% major% pot s% obin%
beneficii economice numai datorit% faptului c% aciunile lor r%spund unei #ngrijor%ri
publice acute #n pri)ina )iitorului.
!ar;area a;ologi;? n Romnia
!4
0copul introducerii etic8etei ecologice este de a promova produsele care au un
impact redus asupra mediului, pe parcursul ntregului lor ciclu de via, n
comparaie cu alte produse aparinnd aceluiai grup de produse.
0c8ema etichetei ecologice din Romnia cuprinde dou rubrici:
- Rubrica 1 cuprinde simbolul etichetei ecologice. Acesta este o floare pe fond
alb cu ase petale, sub form de cercuri colorate, alternativ n rou, galben i
albastru, i frune colorate n verde, n centru fiind scrise iniialele !R"#.
Componentele - *i J trebuie s% aibe aceea*i dimensiune pe )ertical% care nu
trebuie s fie mai mic de $ mm, diametrele celor % cercuri trebuie sa aibe aceeai
dimensiune care nu trebuie s fie mai mic de & mm. 'ungimea simbolului este de
() de mm iar limea de $) de mm.
- -ubrica * cuprinde te+tul descriptiv, care va fi scris integral cu negru cu
font ,imes -e. Roman 1*, fondul trebuie s aibe obligatoriu culoarea alb.
Figura 3.1.1 - (arca ecologic% din -om/nia
Eti;>eta e;ologi;? este reali&at% de c%tre 4mprimeria 3aional% *i pre&int%
urm%toarele elemente de securi&are>
este autocolant%C
conine modele grafice constituite din curbe aparent #nt/mpl%toare7 generate dup%
modele matematice calculate conform unor formule speciale7 generate de un softC
cerneluri speciale de mare securitateC
autodistrugere la rupere.
=n -om/nia7 autoritatea care acord% etic8eta ecologic% este (inisterul (ediului.
!!
2tic8eta ecologic% este o marc% a <niunii 2uropene de recunoa*tere a produselor
ecologice7 iar procedura de obinere este destul de comple;%. Condiia de ba&% pentru
procesul de acceptare a m%rcii este implementarea sistemului de management de mediu7
conform standardului 40J 14.,,1. 2;ist% un g8id informati) despre ecoetic8etare7
reali&at cu finanare 18are Fondul 2uropa 2,,4.
Jbinerea etic8etei ecologice este supus% unor ta;e *i tarife de !,, lei ?c8eltuieli
pentru procesarea solicit%rii de obinere a etic8et%rii ecologiceA7 indiferent de num%rul de
produse care )or beneficia de aceast% etic8et%. =n ca&ul #ntreprinderilor mici *i mijlocii7
tariful se reduce cu 2!M. 5a cei !,, lei se adaug% costurile legate de testarea *i
)erificarea produselor.
1otri)it informaiilor furni&ate de repre&entanii $geniei -egionale pentru
1rotecia (ediului Craio)a7 la ni)elul <27 costurile pentru obinerea *i afi*area etic8etei
ecologice sunt ce)a mai mari ?ta;a de procesare #ntre 3,, *i 1.3,, de euro7 la care se
adaug% ,71!M din )olumul anual al )/n&%rilor produsului pe piaa <2A. 4((-urile
beneficia&%7 de asemenea7 de o reducere de 2!M. De reducere ?1!MA beneficia&% *i
companiile care au implementat sistemul de management de mediu certificat pe ba&a
40J 14,,1.
1rincipalele modalit%i de promo)are *i mediati&are a etic8etei ecologice #n
r/ndul agenilor economici sint>
0eminarii de informare . instruire referitoare la aplicarea etic8etei ecologice #n
-om/nia7 la sistemul de etic8etare ecologic%. 1entru reali&area seminariilor sunt
necesare> - manuale7 pliante7 bro*uri
- cursuri
- *edintele de informare
- buletin informati)
- suport electronic de instruire
1ublicarea *i distribuirea gratuit% a unor bro*uri cu informaii despre etic8etea
ecologic%7 bro*uri care s% conin% toate informaiile necesare agenilor economici
Crearea de Hebsite-uri *i promo)area lor #n r/ndul agenilor economici.
Fro*ura 2tic8eta 2cologic% . bro*ur% informati)% pentru agenii economici7
cuprinde informaii pri)ind> etic8eta ecologic%7 etapele necesare pentru obinerea
etic8etei ecologice7 a)antajele etic8etei ecologice7 costurile solicit%rii etic8etei ecologice
*i posibilit%ile de finanare pentru obinerea etic8etei ecologice7 cadrul legislati) e;istent
!6
#n -om/nia #n domeniul acord%rii etic8etei ecologice7 institutele acreditate recomandate
de autoritatea competent% pentru acordarea etic8etei7 pre&entarea pe scurt a etic8etei
ecologice comunitare7 precum *i pre&entarea celor mai cunoscute etic8ete ecologice
utili&ate #n 2uropa.
(ijloacele de mediati&are a etic8etei ecologice identificate la ni)elul
consumatorului sunt>
1re&ena 9pe mari suprafee:> promo)area etic8etei ecologice #n maga&ine7
supermarDet-uri sau alte puncte de )/n&are care dein produse etic8etate7 prin
distribuirea de pliante7 bro*uri informati)e7 etc. 1liantele7 bro*urile informati)e7
pot fi oferite la intrarea #n maga&ine7 la casele de marcat sau #n cadrul raioanelorC
Crearea de Hebsite-uri este un mijloc de mediati&are care7 de*i nu este un mijloc
de comunicare la scar% larg%7 ofer% re&ultate incontestabileC
"ele)i&iunea este modalitatea cea mai bun% pentru a atrage atenia7 aceasta a)/nd
a)antajul de a obine7 prin audien%7 o atenie asem%n%toare cu cea e;istent% #n
timpul dialogului #ntre dou% persoane fi&ice. =n plus7 are a)antajul sunetului *i
culorilor7 fiind astfel mult mai apt% s% 9ating%: consumatoriiC
1resa scris% este o alt% modalitate care poate fi utili&at% pentru etic8eta ecologic%7
mai ales c% aceasta se adresea&% marelui public. 4nformaia poate ap%rea #n &iare7
re)iste dar *i #n presa speciali&at%
=n general7 presa scris% ofer% posibilitatea de a furni&a mai mult% informaie7 iar
pentru mediati&area etic8etei ecologice informarea este cel mai important aspectC
$fi*ele #nsoite *i de alte tipuri de comunicareC
$nunuri publicate #n principalele &iare *i re)iste care apar &ilnicC
1ublicitatea la radioC
1articiparea J3N-urilor cu acti)itate #n domeniul proteciei mediului la campania
de sensibili&are a populaiei
1articiparea *colilor la mediati&area etic8etei ecologice prin cursuri informati)e>
concursuri cu premii7 jocuri7 pre&ent%ri )ideo7 etc.
Fro*ura denumit% 92tic8eta ecologic% - N8idul consumatorilor: cuprinde
informaii pri)ind generalit%i asupra etic8etei ecologice #n -om/nia> definiie7 simbol7
forma etic8etei ecologice7 grupurile de produse pentru care se poate acorda etic8eta
ecologic%7 moti)ele alegerii produselor care poart% etic8eta ecologic%7 pre&entarea
sistemului de acordare a etic8etei ecologice #n -om/nia7 fi*e de pre&entare a criteriilor de
!+
acordare a etic8etei ecologice *i a moti)elor acord%rii etic8etelor ecologice pentru toate
grupurile de produse )i&ate7 informaii utile despre cum se poate recunoa*te etic8eta
ecologic% pe un produs7 adrese de Heb.
!ar;area ecologic n /niunea 0uropean
2tic8eta ecologic% a <niuni 2uropene ?Floarea 2uropean%A7 a fost creat% de
Comisia 2uropean% #n 1''3 *i este o sc8em% unic% de certificare pentru a ajuta
consumatorii s% disting% produsele *i ser)iciile )er&i7 care nu afectea&% mediul.
2tic8eta ecologic% comunitar% nu se acord% pentru alimente *i produse medicale.
2ste o sc8em% facultati)%7 conceput% s% #ncuraje&e afaceri*tii s% comerciali&e&e bunuri *i
ser)icii care au un impact redus asupra mediului iar consumatorii europeni7 inclusi)
cump%r%torii publici *i pri)ati7 s% le identifice usor.
Floarea se poate g%si n toat 0uropa precum i n -orvegia, 'iechtenstein i
1slanda.
0ticheta ecologic european are un 2paaport# care autoriea libera
circulaie a produselor pe teritoriul european3 acesata este obligatorie n caul
vnrii de produse n 0uropa, precum i n caul e+porturilor de produse ctre
0uropa.
"oate statele <niunii 0uropene au adoptat eticheta ecologic, avanta4ul
principal al acesteia fiind dimensiunea sa european3 produsele care au atribuit
eticheta ecologic de ctre un stat membru al /niuni 0uropene poate fi folosit n
toate celelalte state membre.
0c8ema de etic8et% ecologic% european% are 2 inte>
5 6e a oferi consumatorilor o evaluare de ncredere i independen a
impactului asupra mediului i a produselor3
- 6e a promova producia i utiliarea produselor care au un impact redus
asupra mediului.
!8
Figura 3.1.2 (arca ecologic% european%
).9 +a;tori de poluare <n rela=ia ambalaj8mediu <n;onjur?tor
Dup% cum era de a*teptat7 imperati)ul lu%rii #n considerare a problematicii
ecologice a atins *i domeniul comple; al relaiei ambalaj . produs.
1uternica densitate demografic%7 ni)elul de industriali&are7 situaia din 2uropa
Central% *i dependena Nermaniei #n ceea ce pri)e*te combustibilii fosili pentru
apro)i&ionarea cu energie electric%7 au plasat #n centrul preocup%rilor speciali*tilor *i al
consumatorilor protecia mediului.
Tipuri de poluare a mediului
=n decursul ultimelor dou% decenii a fost identificat un num%r important de
probleme legate de mediul #nconjur%tor7 cum ar fi> poluanii emi*i de surse fi;e7 ca
o;idul de sulf7 particule *i anumite metale grele emise de instalaii industriale *i centrale
termice7 eliminarea apelor u&ate industriale *i menajere7 ca *i problemele de*eurilor
urbane.
0e disting astfel patru tipuri de poluare a mediului #nconjur%tor> poluarea
atmosferic%7 poluarea apei *i a solului *i poluarea fonic%.
=n cadrul polu%rii atmosferice se cu)ine a lua #n considerare ciclul CJ
2
7 care pune
climatul #n pericol7 ca *i emisia unor ga&a7 cum ar fi 0J
2
.
$numite probleme de poluare atmosferic% au condus la apariia unor norme sau
obiecti)e ale calit%ii mediului ambiant pentru produse potenial cancerigene7 o&on
troposferic7 soluri *i ape dulci acidificate7 ca *i pentru ecosisteme )ulnerabile7 cum ar fi
p%durile.
!'
J alt% problem% deosebit de gra)% la ora actual% este eliminarea de*eurilor. =n
Nermania7 de e;emplu7 #n cadrul preocup%rilor pe linia managementului de*eurilor7
eforturile au fost #ndreptate c%tre reali&area a trei mari obiecti)e>
1. $sigurarea transportului de*eurilor p/n% la un punct final al elimin%rii lor #n
a*a fel #nc/t s% nu se produc% afectarea mediului
2. 2)itarea sau reducerea producerii de de*euri
3. De&)oltarea recuper%rii7 reutili&%rii *i recicl%rii de*eurilor.
$u fost redublate eforturile #n )ederea recuper%rii de*eurilor7 f%c/ndu-se apel la
etic8etarea ecologic% OFlaue 2ngel:.
=n anul 1''17 gu)ernul german a elaborat o ordonan% care inter&ice ambalajele
inutile7 stabiliind c% ambalajele necesare s% fie fabricate din materiale ce nu sunt noci)e
pentru mediu.
=n 2l)eia e;ist%7 de asemenea7 ba&a juridic% care permite e)otarea de*eurilor
inutile7 #ntr-o manier% asem%n%toare cu cea din Nermania.
=n general7 #n identificarea problematicii ecologice7 a cau&elor acesteia *i #n
formularea soluiilor adec)ate nu s-a reu*it a se ine pasul cu e)oluia dinamic% a polu%rii
mediului #nconjur%tor. De aici *i necesitatea promo)%rii corelaiilor ecologice7 a
#mbun%t%irii sistematice a compatibilit%ii acti)it%ilor umane cu mediul #nconjur%tor *i a
pre)enirii aciunilor negati)e.
J mare problem% o ridic% tratamentul re&iduurilor. 1roducerea de re&uduuri nu
este specific% doar materialelor plasticeC dac% aceste materiale nu s-ar fi de&)oltat7 ar fi
a)ut loc o cre*tere a ambalajelor din metal sau din sticl% care ar fi poluat considerabil
mediul. De altfel7 #n ca&ul re&iduurilor7 materialele plastice au o pondere de apro;imati)
2M7 fa% de 2,M c/t re)ine materialului *i sticlei *i 3!M 8/rtiei *i cartonului.
1e de alt% parte7 nici contaminarea atmosferei nu este re&ultatul descompunerii
prin incinerare a materialelor plastice.
Jpus materialului plastic este 8/rtia7 aduc/ndu-se ca argument faptul c% aceasta
este biodegradabil%7 ceea ce este ade)%rat. 1entru a produce 8/rtia7 #ns%7 se distrug arbori7
care #mpreun% cu plantele sunt surs% de ec8ilibru a aerului.
(aterialelor plastice li se mai repro*ea&% faptul c% pro)oac% incendiiC majoritatea
polimerilor sunt inflamabili7 dar *i 8/rtia #mpreun% cu cartonul sunt materiale
inflamabile.
Poluarea atmosCeri;? este cau&at% #n principal producerii de energie necesar%
at/t pentru fabricarea ambalajelor7 c/t *i pentru a le transporta pline sau goale.
6,
Poluarea apei> produ*ii organici re&ult% #n principal de la fabricarea cartonului
care este reali&at #n mare m%sur% #n circuit #nc8is7 substanele c8imice fiind recuperate *i
apa reciclat% #naintea e)acu%rii sale.
Poluarea ;au@at? de materiile prime
4mpactul ambalajelor asupra mediului este de fapt7 impactul materialelor de
ambalare asupra mediului #nconjur%tor.
JKrtia i ;artonul sunt pri)ite de consumatorii ca materiale Oecologice:. 2ste
satisf%c%tor #n acest sens faptul c% 8!M din producia actual% de 8/rtie *i carton din
Nermania se face plec/nd de la materiale reciclate.
Cartonul este fie un comple; constituit din 2L3 carton neprelucrat *i 1L3 carton
albit7 fie carton #n #ntregime neprelucrat7 uns cu caolin. Cartonul pro)ine din lemn7 care
este o materie prim% ce poate fi re#nnoit% prin regenerarea copacilor din patrimoniu
forestier.
$mbalajele care au la ba&% carton nu figurea&% printre principalele cau&e ce
determin% probleme care afectea&% mediul #nconjur%tor. 4mportant este #ns% de a
economisi energie *i materii prime care nu se mai pot re#nnoi *i de a alege ambalajele
care afectea&% cel mai puin mediul.
Aluminiul este e;tras din bau;it%7 unul din minereurile cele mai r%sp/ndite #n
lume.
-eciclarea recipientelor de aluminiu diminuea&% cu ',M cantitatea de energie
necesar% pentru fabricarea aceluia*i produs din alumin% ?bau;it% prelucrat%A.
-ecipientele din aluminiu pot fi u*or refolosite7 pentru c% constau dintr-o
combinaie de aliaje similare pe care produc%torul le poate identifica *i separa foarte
u*or.
-ecipientele din aluminiu sunt cele mai )aloroase produse din de*euri. 0ingura
barier% la cre*terea continu% a pieei de recipiente recuperate este o a*teptat% sc%dere a
ofertei do&elor de b%uturi7 datorit% concurenei cresc/nde a materialelor plastice.
Consumatorii nu cer recipiente din aluminiu. 2i caut% coninutul. 1entru a-*i
putea proteja cota de pia%7 produc%torii de recipiente din aluminiu caut% noi produse ce
pot fi introduse #n recipientele lor ?de e;emplu m/ncare pentru c/ini *i pisiciA. Cu toate
acestea7 do&ele de b%uturi repre&int% o parte a pieei unde cererea *i oferta sunt puternice
*i )or r%m/ne a*a.
61
Cantitatea de energie necesara pentru producerea fiec%rei tone de aluminiu de
prim% fu&iune a fost redus% progresi) cu 3,M #n decursul ultimelor decenii. 1e de alt%
parte7 ultimele te8nologii permit s% se lamine&e foaia de aluminiu p/n% la ,7,,6 mm
grosime7 fiind deci consumat% mai puin% energie pe unitatea de ambalaj.
(arele a)antaj al acestui metal deri)% din faptul c% #n stadiul de de*eu el poate fi
reciclat la nesf/r*it *i c%7 #n cursul transform%rii sale7 el consum% cu ',M mai puin%
energie #n raport cu producerea aluminiului plec/nd de la minereu.
Polietilena este un deri)at din petrol sau din ga&. 3umai o infim% fraciune din
aceast% materie prim% este folosit% ca materie de ambalaj.
0ingurele materiale plastice cu )aloare demonstrat% ca material reciclabil sunt
polietilena de #nalt% densitate ?RD12A folosit% la ambalarea laptelui *i polietilena-
tereflatat ?12"A7 #n care sunt ambalate b%uturile carboga&oase.
Lemnul a fost *i r%m/ne #nc% puternic7 pentru ca #n stadiul de ambalaj din lemn7
el pre&int% un ecobilant fa)orabil. $)antajul specific *i cel mai important al lemnului ca
material de ambalare ine de faptul c% lemnul este o materie prim% care se re#nnoie*te *i a
c%rei cre*tere nu poluea&% mediul7 ci dimporti)%7 #i regenerea&%.
=n general #ns%7 #n identificarea problematicii ecologice7 a cau&elor acesteia *i #n
formularea soluiilor adec)ate nu s-a reu*it a se ine pasul cu e)oluia dinamic% a polu%rii
mediului #nconjur%tor. De aici *i necesitatea promo)%rii corelaiei ecologice7
#mbun%t%irii sistematice a compatibilit%ii acti)it%ilor umane cu mediul #nconjur%tor *i
pre)enirii aciunilor negati)e.
).) C?i de redu;ere a polu?rii proDo;ate de ambalaje
=n trecut7 materialele pentru ambalaje erau judecate numai dup% gradul de
satisfacere a cerinelor consumatorilor pri)ind calitatea7 sigurana7 costul *i comoditatea.
=n &ilele noastre #ns%7 materialele de ambalare sunt judecate #n funcie de efectul lor
asupra mediului7 #n special impactul lor asupra de*eurilor solide. 1entru a fi considerat
cel mai bun7 un ambalaj trebuie s% satisfac% nu numai ne)oile alimentare *i de
comoditate ale consumatorilor7 ci *i dorina lor de a a)ea un mediu mai curat.
1entru a limita r%sp/ndirea ambalajelor nerecuerabile s-a impus ca acestea s% fie
produse cu o ta;%7 fondurile re&ultate urm/nd s% fie folosite pentru procurarea *i
62
e;ploatarea mijloacelor de colectare *i de tratare a resturilor menajere care conin
ambalaje pierdute.
J politic% de management #n domeniul proteciei mediului #nconjur%tor
presupune funcionarea unor mecanisme garante ale produselor *i acti)it%ilor care nu
aduc prejudicii inacceptabile mediului #nconjur%tor7 spre deosebire7 de e;emplu7 de
e)aluarea impactului asupra mediului . 2n)iromental 4mpact $ssessment7 care ia #n
considerare efectele poteniale #n timpul fa&ei de planningC printre aciunile de control
sistematic al acti)it%ilor operaionale se num%r% *i auditul #n domeniul mediului
#nconjur%tor ?2n)ironmental $uditingA. $ceast% aciune responsabil%7 )oluntar% )i&ea&%
o e)aluare periodic% pertinent% a modalit%lor de organi&are de protecie a madiului
#nconjur%tor. 1e aceast% linie7 Camera 4nternaional% de Comer sprijin% *i #ncurajea&%
programele de 2n)ironmental $uditing.
=n )i&iunea $geniei pentru 1rotecia (ediului =nconjur%tor din 0<$7 obiecti)ele
ecologice trebuie s% includ% estimarea conformit%ii cu legile de protecie a mediului7 cu
reglement%rile *i procedurile *i cu programul de antrenament al personalului7 program
asigurator al conformit%ii continue. 1rocesul de aplicare practic% a unui 2n)ironmental
$uditing presupune re)i&uirea periodic% a preci&iei *i integrit%ii formaiilor *i
mijloacelor utili&ate pentru a le identifica7 m%sura7 clasifica7 raporta7 permit/nd
re&ol)area problemelor identificate.
Jperaionali&area modalit%ilor de protecie a mediului #nconjur%tor necesit%
adoptarea unei strategii de armoni&are a relaiei dintre7 pe de o parte7 cuplul utili&are a
resurselor . cre*tere economic% *i pe de alt% parte conser)area mediului. Nenerarea
responsabilit%ii *i toleranei #n raport cu mediul #nconjur%tor presupune *i operarea cu
componentele strategice care sunt recuperarea *i reciclarea produselor ie*ite din u& *i a
de*eurilor re&ultate din procesele de producie *i consum.
2fectele flu;urilor de reintroducere a materialelor recuperate #n ciclul producie .
consum ?efecte concreti&ate #n conser)area resurselor de materii prime7 energie *i munc%
#ncorporate #n procesele primare din care re&ult% produsele *i reducerea re&iduurilor
de)ersate #n mediul #nconjur%torA eficienti&ea&% strategia de armoni&are menionat%7 ceea
ce e;plic% largul interes de care se bucur% problematica recuper%rii at/t pe plan naional7
c/t *i internaional. $ceasta7 cu at/t mai mult cu c/t produselor de consum le re)ine un
rol deosebit #n optimi&area relaiei cre*tere economic% . cre*tere a calit%ii )ieii.
63
).( Rela=ia sistem de ambalare . produs
<n nou sistem de ambalare presupune fie introducerea unor ambalaje noi #n
procesul de e;pediie a m%rfurilor7 fie un nou sistem de reali&are a ambal%rii. $mbalajele
noi sunt cele nou proiectate sau cele e;istente7 dar neutili&ate #nc%7 adaptarea lor de c%tre
firma respecti)% situ/ndu-le #n postura de ambalaje noi.
5ansarea noului sistem de ambalare necesit% parcurgerea a trei etape> concepia7
de&)oltarea *i comerciali&area noilor sisteme7 fiecare etap% cuprin&/nd numeroase
operaiuni *i fa&e care confer% procesului un caracter de acti)itate original%7 comple;%.
De&)oltarea sistemului strategic nou introdus presupune7 la r/ndul s%u7 mai #nt/i
cercetarea pieei *i a ambalajului7 apoi elaborarea noului sistem de ambalare.
<n produc%tor7 prin compartimentul speciali&at #n problematica ambal%rii7 trebuie
s% identifice la timp produsele ce necesit% o de&)oltare a ambalajului ca urmare a
modific%rilor inter)enite #n> ciclul de )ia% al produsuluiC reglement%rile te8nice7
standardele7 prescripiile #n domeniul ambal%rii7 marc%rii *i etic8et%rii7 metodele de
certificare a conformit%iiC forma produsuluiC logistica de marDetingC merc8andising etc.
Dup% cum este cunoscut7 #n ultimele dou% decenii a fost mai mult dec/t e)ident
faptul c% #nnoirea ambalajelor #ntrece ca frec)en% #nnoirea produselor. De multe ori
c8iar7 moderni&area produselor se refer% la modific%ri de ambalaj de natur% s%
influene&e sensibil piaa7 asigur/nd produselor un #ntreg lan mai eficient de manipul%ri7
transport7 depo&itare.
4n)estigaiile ample ce )i&ea&% cerinele #n materie de ambalare7 reaciile
utili&atorilor7 frec)ena li)r%rilor *i )/n&%rilor etc. $sigur% suport de informaii necesare
direcion%rii creaiei de ambalaje. Concreti&at #n prototipul noului produs7 acest suport de
informaii este completat7 prelucrat *i transpus #ntr-o alt% serie de in)estigaii sub forma
testelor de accesibilitate. 1roblematica ambalajului nou furni&ea&% marDetingului un larg
c/mp de in)estigaie *i aplicati)7 #n acela*i timp.
2)oluia rapid% a psi8ologiei consumatorului impune ca7 la conceperea noului
ambalaj7 o atenie deosebit% s% se acorde designului7 component% important% a procesului
te8nologic d elaborare a produsului *i care contribuie c8iar la anticiparea po&iiei
ambalajului #n desfacerea produsului. (ai mult c8iar7 orice program de design structural
este gre)at de acerba concuren% internaional% #n domeniul ambalajelor7 care oblig% la o
adaptare permanent% #n raport cu cerinele #n e)oluie. $ceast% adaptare trebuie s% se
manifeste inclu&i)e #n ca&ul relaiei materie prim%-ec8ipament de prelucrare a procesului
64
de fabricaie a noului ambalajC ambalajului colecti) cu impact asupra manipul%rii *i
transportuluiC capacit%ii estetice a ambalajuluiC cre%rii unei super grafici.
Concept ca un proces de atribute concrete *i abstracte inclu&/nd ambalajul7
culoarea7 prestigiul produc%torului7 preul7 ser)iciile post )/n&are *.a.7 produsul este
afectat de orice sc8imbare a unei caracteristici fi&ice7 ceea ce de altfel generea&% un nou
produs. =n conte;tual relaiei comple;e produs-ambalaj7 pe parcursul cercet%rii -
proiect%rii - test%rii sistemului produs - ambalaj7 ambalajul se adaptea&% la produs7 dar7
pe de alt% parte7 apar numeroase noi produse ca urmare a transform%rilor impuse de
ambalaj.
1rincipalele a)antaje ale acestor sisteme optice erau considerate7 iniial7
#mbun%t%irea producti)it%ii la standul de )erificare *i o mai bun% ser)ire a
consumatorilor. 5a aceste a)antaje se mai adaug%> o mai mare e;actitate la standul de
)erificare7 obinerea de date supra mi*c%rii produselor7 controlul #mbun%t%it al stocului.
0istemele optice de e;plorare sec)enial% sunt conectate la minicalculatorul din
maga&in7 care transmite informaiile ?#nregistrate ca urmare a )/n&%rilor reali&ateA7 prin
linii telefonice normale7 computerul central de la sediul firmei7 permi/nd astfel lansarea
automat% de comen&i.
Cu toate c% detaili*tii au c%utat *i elaborat metode mai eficiente de apro)i&ionare
prin folosirea calculatoarelor7 asigur/nd astfel un sistem mai bun de administrare a
stocului7 progresele reali&ate au fost ani8ilate de num%rul cresc/nd de noi produse
comerciali&ate.
4ndiferent de metoda aleas% pentru pre&entarea noului produsA aceasta este
influenat% at/t de caracteristicile noului articol7 c/t *i de programul de marDeting care
susine noul produs. <n stimulent utili&at #n mod obi*nuit de produc%tori este a*a-
numitul 9pac8et premiu:7 prin care se ofer% dou% sau mai multe produse la pre de
special7 fie la un pre ata*at sau inclus #n produsul promo)at. 0copul acestor pac8ete este
#ncurajarea consumatorului #n a-*i face pro)i&ii7 respecti)e determinarea consumatorului
de a testa produsul.
<n tip aparte de promo)are utili&at de produc%tori este oferirea gratuit% a unui
produs complet diferit pentru fiecare ac8i&iionare a unui produs complet diferit7 ceea ce
este cunoscut sub denumirea de 93ear pacD: ?de e;emplu7 la cump%rarea unui pac8et de
detergent la preul obi*nuit se ofer% gratuit un alt produsA. C/t pri)e*te promo)area prin
recurgerea la etic8eta 9bani economisii:7 detaili*tii #i repro*ea&% faptul c% mai degrab%
6!
permite fa)ori&area consumatorilor actuali ai produsului dec/t #ncurajarea de noi clieni
#n a testa produsul.
2;ist% multe alte tipuri de promo)are7 cum ar fi7 de e;emplu7 promo)area prin
utili&area cupoanelor ca mijloc de reducere temporar% a preului unui produs specific la
consumator ?care are #n )edere #ndeplinirea unei serii #ntregi de obiecti)e comercialeA.
4ntroducerea autoser)irii a determinat o sc8imbare #n modul #n care consumatorii
iau deci&iile de cump%rare. 1rodusele7 cu ambalajele lor atracti)e7 au de)enit ade)%rai
repre&entani comerciali7 contactul direct dintre )/n&%tor *i marfa e;pus% fiind eliminat.
Comerciali&area cu am%nuntul s-a maturi&at sub forma supermarDet-urilor7 clientul
acestora fiind ast%&i indi)idul cu cel mai studiat comportament comercial.
(ulte tipuri de supermarDet au inclus #n strategia lor de comerciali&are
conceptual e;punerii eficiente7 cu costuri sc%&ute. $stfel7 acestea primesc frec)ent
transporturi de marf% direct de la produc%tori ?D0DA7 rolul ambalajului #n manipularea
eficient% a produselor fiind deosebit de important.
$tracti)itatea7 pentru consumator7 a ambalajului produsului este esenial% #n
stabilirea spaiului pe raft alocat uni produs #n #ncercarea de a influena cererea de
consum. 0tudii de specialitate arat% c% e;ist% o relaie direct% #ntre num%rul de
9F$C43N0: ?num%rul articolelor de acela*i fel e;puse linear pe raftA al unui produs *i
)/n&area acestui articol. B/n&%rile cresc pe m%sur% ce se m%re*te *i spaiul alocat sau #n
funcie de modificarea po&iiei pe )ertical% a produsului pe raft. $rticolele e;puse cel
mai aproape de ni)elul oc8ilor sunt a)antajate din punct de )edere al )olumului
)/n&%rilor comparati) cu produsele situate la ni)elul taliei sau cele aflate la ni)elul
podelei.
$tracti)itatea nu poate fi #ns% separat% de competiti)itate7 mai e;act de costurile
cerute de aducerea produsului #n spaiul alocat pe raft. 4nstitutul de marDeting alimentar
din capitala 0<$ a introdus #n acest sens conceptual articolelor indi)iduale. 1rin
aplicarea conceptului 1D17 costurile se #mpart #n trei categorii principale> costul de
manipulareC costul de in)entar ?al stoculuiAC costul spaiului.
=ntr-ade)%r7 #n conte;tual 9ne)ro&ei ino)aiei:7 consumatorul este foarte sensibil
la ec8ilibrul care trebuie s% se stabileasc% #ntre ambalaj *i produs. Ca factor ino)ator7
ambalajul este perceput #n mod di)ers de consumator #n funcie de costul7 natura *i
gradul de ino)aie sau c8iar de diferenierea produsului.
4maginea produsului din punct de )edere al ino)aiei *i al costului determin%
a*tept%rile consumatorului #n materie de ambalare7 noutatea ambalajului fiind practic un
66
semnal ?prin form%7 material7 culoare7 ilustrate7 inscripionare etc.A 1entru consumator #n
ceea ce pri)e*te> preocuparea pentru ec8ilibrul dintre produs *i ambalajC grija pentru un
aspect c/t mai funcional posibil> preocuparea estetic% #n cre*tereC dorina de a fi c/t mai
bine informat> preocuparea pentru ec8ilibrul ecologicC traducerea #n realit%i concrete *i
accesibile a progresului *tiinific *i c8iar te8nicC rolul pri)ilegiat acordat m%rcii de
calitate #n lansarea noului produsC formulele 9multi-pacDs:7 9in-pacDs premiums:7 Uon-
pacDs premiums:7 9coupon plans:7 9self liVuidators: *.a.C fidelitatea fa% de punctual de
)/n&are *i fa% de marc% etc.
4nteraciunea ambalaj nou-produs nou constituie un ade)%rat factor accelerator al
e)oluiei po&iti)e pe linia tendinelor de consum. $cest lucru a fost reliefat *i de ultimele
ediii ale 0alonului 4nternaional $limentar ?0.4.$.5.A7 desf%*urate #n luna octombrie7 din
doi #n doi ani7 la 1aris7 ade)%rate )itrine de prestigiu pentru produsele noi7 cu desc8idere
asupra unei lumi profesionale #n progres rapid7 oglind% pentru tendinele de consum.
Coloc)iile *i seminariale au e)ideniat c%7 de*i #n pre&ent nu se poate spune c% e;ist% un
consumator 2uropean ?deoarece fiecare naionalitate #*i p%strea&% caracteristicileA7 e;ist%
#ns% *i puncte comune7 care e)oluea&%7 #n pofida specificului cutumelor naionale *i c8iar
regionale.
0.4.$.5. K'27 de e;emplu7 a permis e)idenierea c/tor)a mari orient%ri7 cum sunt>
anul 1''2 a fost anul ecoproduselor ?produse 9bio: #n ambalaje 9bioKA7 cu un anumit
a)ans pentru $merica de 3ord *i cu o percepie mai puin fa)orabil% a publicului
europeanC cre*terea cererii de produse indi)iduale )/ndute #n ambalaje care ser)esc *i ca
)esel%7 c8iar dac% sunt #n contradicie cu cerinele ecologieiC modificarea larg% a tendinei
9nutriionale:7 respecti) pierdere de )ite&% cu mici e;cepii pentru produsele 9f%r%:
?sare7 gr%simi7 colesterol etc.A7 cre*terea pentru produsele 9plusW: ?bogate #n )itamine7
proteine7 fibre etc.A7 referitor la tendina 9nutriional%: de&baterile relief/nd c% ambalajele
pentru produsele care o urmea&% se disting prin culori calde7 tonuri #nsorite7 iar copiii
impun 9noul: #n familie7 ino)aiile merg/nd #n sensul gusturilor lor ?inclusi)7 de
e;emplu7 ambalajul #n form% de jocA.
6+
CAPITOLUL I*
A!%ALAREA !/R+URILOR NEALI!ENTARE
STU$IU $E CA12 A!%ALAREA !/R+URILOR CERA!ICE
LA S.C. CERSANIT S.A.
(.0 Rolul m?rCurilor nealimentare <n satisCa;erea ne;esit?=ilor de ;onsum
1entru satisfacerea tuturor necesit%ilor pe care le au7 oamenii folosesc o mulime
de produse alimentare *i nealimentare.
1rodusele alimentare pre&int% o importan% deosebit%7 asigur/nd satisfacerea
necest%ilor de 8ran% ale oamenilor. <n rol la fel de mare #l au *i produsele nealimentare7
care satisfac necesit%i )ariate7 de ordin fi&iologic7 social cultural *i de confort.
1lec/nd de la criteriul locului pe care #l ocup% aceste produse #n consumul
populaiei7 m%rfurile nealimentare se pot grupa astfel>
1. Funuri de prim% necesitate destinate7 #n special7 satisfacerii ne)oilor fi&iologice
ale populaiei> #mbr%c%minte7 #nc%l%minte7 locuin%
2. Funuri de necesitate medie destinate satisfacerii ne)oilor de confort7 petrecerii
timpului liber7 #ntreinerii s%n%t%ii
3. Funuri de lu;7 care au mai mult o semnificaie social%7 preocuparea lor
produc/nd o satisfacie mai puin practic%.
Funurile de prim% necesitate *i de necesitate medie satisfac ne)oi eseniale ale
populaiei.
(%rfurile te;tile7 prin )arietatea lor7 satisfac necesit%i pri)ind )estimentaia7
constituind un factor al calit%ii )ieii7 at/t sub aspect material7 c/t *i spiritual.
68
(%rfurile c8imice de larg consum asigur% satisfacerea necesit%ilor de igien%
?ageni de sp%lareA7 de confort ?produse pentru cur%irea locuinei *i a obiectelor casniceA7
estetice *i de protecie a diferitelor materiale ?produse peliculogeneA.
4giena *i cosmetica sunt laturi inseparabile ale aciunilor de asigurare a s%n%t%ii
*i frumuseii oamenilor. (%rfurile cosmetice satisfac aceste necesit%i de #ntreinere *i
#nfrumuseare.
0ticla *i produsele ceramice ocup% un loc important #n cadrul bunurilor de
consum7 ara noastr% a)/nd o bogat% tradiie7 mai ales #n producerea m%rfurilor ceramice.
Din sticl% se obin articole de menaj7 geamuri etc.
(aterialele ceramice sunt folosite #n construcii7 la obinerea unor articole de
menaj7 decorati)e etc.
5emnul repre&int% o materie prim% important% pentru industria te;til%7 industria
mobilei7 construcii7 pentru obinerea 8/rtiei7 a cartonului etc.
(%rfurile electrote8nice *i electrocasnice u*urea&% desf%*urarea unor acti)it%i #n
gospod%rie *i creea&% condiii superioare de lucru. De asemenea7 aparatele electrice ajut%
la efectuarea unor acti)it%i din domeniul casnic mai rapid *i mai sigur.
J tendin% important% care se manifest% #n reali&area produselor din aceste grupe
o constituie polifuncionalitatea lor. $stfel7 aspiratorul7 pe l/ng% funcia de aspirare a
prafului7 poate #ndeplini *i alte funcii7 cum ar fi> sp%larea co)oarelor7 pul)eri&area de
substane odori&ante etc. (a*inile de sp%lat pot efectua o serie #ntreag% de operaii7
merg/nd p/n% la apretarea *i uscarea rufelor.
1rogresul te8nic a creat posibilitatea #mbun%t%irii *i perfecion%rii aparatelor
electrocasnice *i electronice7 ceea ce permite u*urarea muncii7 economisirea timpului7
#mbun%t%irea calit%ii )ieii. $stfel au fost create frigidere la care caracteristicile de
funcionare se autoreglea&% #n funcie de cantitatea de alimente *i de condiiile de mediu
?temperatur%7 #n principalA.
0tudiind consumul populaiei *i structura acestuia7 se obser)% preponderena
consumului de bunuri #n defa)oarea ser)iciilor7 #n primul plan situ/ndu-se bunurile
alimentare7 cu o pondere de 687',M la ni)elul anului 2,,6. 5a aceea*i dat%7 ponderea
m%rfurilor nealimentare #n consumul populaiei era 287',M.
J cre*tere a ni)elului de trai7 a )eniturilor populaiei )a duce la modificarea
structurii consumului7 #n sensul cre*terii ponderii m%rfurilor nealimentare.
0fera de cuprindere a produselor nealimentare este foarte larg% *i di)ersificat% *i
cuprinde urm%toarele grupe>
6'
1. 1roduse te;tile> fibre te;tile7 fire te;tile7 es%turi7 tricoturi7 confecii din es%turi
*i tricoturi7 te;tile neesute7 articole de galanterie *i pasmanterie
2. 1roduse din piele *i #nlocuitori> articole de #nc%l%minte7 articole de
maroc8in%rie7 articole din blan% *i #nlocuitori
3. Xuc%rii
4. 1roduse sport7 pentru )oiaj *i turism
!. Fijuterii7 ceasuri *i articole de gablon&
6. 1roduse de papet%rie
+. 1roduse c8imice> produse de u& casnic pentru sp%lat *i cur%at7 produse
colorante7 produse peliculogene7 produse din cauciuc7 produse din materiale plastice7
#ngr%*%minte c8imice
8. 1roduse cosmetice
'. 1roduse din sticl%
1,. 1roduse ceramice
11. 1roduse din lemn
12. 1roduse metalice
13. (ateriale pentru construcii *i instalaii te8nico-sanitare
14. 1roduse electrote8nice pentru instalaii electrice *i de iluminat
1!. 1roduse electrocasnice
16. 1roduse electronice
1+. 1roduse birotice *i informatice
18. 1roduse auto-moto-)elo
1'. 1roduse foto
2,. 4nstrumente mu&icale
(.9 !?rCurile ;erami;e
(%rfurile ceramice pre&int% o importan% deosebit% pentru articolele de menaj7
articole decorati)e7 obiecte de ceramic% sanitar%7 materiale de construcie ?c%r%mi&iA7
ceramic% te8nic%. $ceste produse al%turi din cele din sticl% ocup% un loc important #n
cadrul bunurilor de consum7 at/t pe piaa intern%7 c/t *i pe cea internaional%.
(.9.0 Cerami;a sau Crumuse=ea p?mKntului ars
+,
$rgil%7 p%m/nt7 noroi7 sau %r/n%7 #nceput umil din care omul a creat un imperiu.
Din c%r%mi&ile de p%m/nt au construit case7 acoperi* din igl% *i pa)aje. Din p%m/nt s-au
n%scut farfurii7 )iscere7 g8i)ece de flori *i containere de toate formele *i m%rimile pentru
p%strarea 8ranei7 apei *i a diferitelor bunuri. Cuptoarele de p%m/nt au a)ut dublu rol7 de a
g%ti *i de a da c%ldura.
Jmul #nsu*i se spune c% ar fi creat din p%m/nt. Cre*tinismul7 4slamul7 Nrecii7
$fricanii7 *i multe alte mitologii atribuie originile omului p%m/ntului #nmuiat cu ap%. 3u
este de mirare atunci7 c% din moment ce omul s-a n%scut din p%m/nt7 argila s% fie unul
dintre primele materiale care a fost transformat de m/inile ingenioase ale acestuia.
"ransformarea a fost una dramatic%. Din %r/na obi*nuit% la c8ipuri de #nger7
omul a manipulat argila #ntr-o asemenea m%sur% #nc/t a creat forme artistice )ii. (ulte
sculpturi cioplite #n piatr% mai t/r&iu sau acoperite #n bron& *i-au aflat #nceputurile #n
argil%.
$stfel #n anul 28,, #naintea erei noastre7 #n (esopotamia7 c%r%mi&ile din
ceramic% *i ca8lele erau fabricate cu scopul de a fi folosite la construcia &idurilor de
ap%rare a ora*elor7 pentru pardoseli *i pentru decorarea pereilor mormintelor
personalit%ilor importante ale )ieii publice.
$numii ar8eologi cred c% in)enia sobelor din ca8le *i alte forme de art% care au
la ba&a ceramic% au aparut simultan #n C8ina *i la sumerienii din (esopotamia ?regiune
cunoscut% ast%&i ca 4raVA. 4n Nrecia $ntic%7 ceramica a c/*tigat importan% prima dat% ca
*i material ar8itectural #n preajma anului 12,, #naintea erei noastre7 atunci c/nd templele
*i alte structuri erau #mbog%ite cu acoperi*uri din igl%7 pa)aje *i decoraiuni de perete.
=ncep/nd cu anul !+! #naintea erei noastre7 materialele ceramice erau folosite cu
genero&itate #n 4mperiul -oman7 #ncep/nd de la structurile de re&isten% ale cl%dirilor *i a
elementelor ar8itecturale decorati)e la pardoseli *i perei de igl% *i )ase de b%ut. 1/n% *i
cu)/ntul Oceramic%: pro)ine din 4talia *i este uni)ersal recunoscut ca fiind sinonimul
pentru p%m/nt ars. 3u este de mirare atunci c% #n 4talia sunt g%&duite unele dintre cele
mai fantastice sculpturi din ceramic%. C/te)a e;emplare minunate de sculpturi din
ceramic% au fost l%sate posterit%ii de sculptorul )eneian $ntonio Cano)a.
4nterpretarea lui Cano)a a celebrului episod din mitologia greac% care #i implic%
pe Cupidon *i 1sIc8e este una dintre cele mai celebre lucr%ri ale sale. 4n aceast% lucrare
este #ntruc8ipat minunatul Cupidon #naripat ridic/nd-o delicat pe adormita 1sIc8e pentru
a o tre&i cu s%rutul s%u. 4n #mbr%i*area sa braele ei se #ntind poetic pentru al g%si7 p%rul
+1
ei c%&/nd delicat #n jos7 faa ei #ntoars% #n sus #n c%utarea bu&elor lui. (ajoritatea dintre
noi sunt familiari cu finalul minunatei legende. Finalul s%u pl%cut *i delicat prinde un
contur impresionant #n )i&iunea romantic% a lui Cano)a. 4nterpretarile #n ceramic% ale lui
Cupidon *i 1sIc8e f%cute de Cano)a scot #n e)iden% o pasiune de nest%)ilit care )a fi
imposibil de duplicat #ntr-o )ersiune ulterioar% indiferent de materialul din care a fost
fabricat%. $ceasta este puterea ceramicii.
C/nd consider%m ceramica ca *i form% a artei nu putem conteni #n a oferi
numeroase e;emple de ceramic% fin% )ec8e care e;ist% *i ast%&i. $semenea )ase7
decorate cu minuio&itate *i profund detaliate ?decoruri minuioase *i profund detaliateA7
a)eau adesea scop decorati) sau ceremonial. Datorit% conotaiei lor ceremoniale statutul
lor de lucr%ri de art% nu poate fi contestat. Frumoase lucr%ri rafinate7 cum ar fi EIli;ul
2trusc ?DIli; se refera la o cup% de b%ut care se ine cu ambele m/ini7 puin ad/nc%7 cu
picior din NreciaA este datat% #ntre 36, *i 38, #naintea erei noastre. 4nfluena greac% poate
fi )%&ut% #n pre&entul plin de fante&ie. $ceast% )esel% este repre&entati)% unui tip de
ceramic% numita ceramic% ro*ie. C/nd argila conine mari cantit%i de o;id de fier are o
culoare ro*ie care a fost preuit% foarte tare pentru ceramica greac% *i etrusc%. 2ste o
adaptabilitate *i disponibilitate a ceramicii care a f%cut un mediu fa)orabil pentru multi
arti*ti.
De asemenea teracota se reg%se*te #n multe decoruri ar8itecturale. Jdat% limitat%
la relieful de ba&% *i decoraiile utili&area teracotei s-a e;tins la decoraiunile moderne cu
repe&iciune. Yemineele lui 0ergio Balenti imit% apariia lemnului cioplit si a pietrei
concomitent rein/nd c%ldura teracotei tradiionale.
2poca de $ur a ceramicii a #nceput #n jurul anului 146, #n 4talia c/nd italienii au
#nceput s% de&)olte un stil ba&at pe obser)area Ztuturor $nticilorZ. 4ncep/nd din acest
moment -ena*terea artei *i frumosului #ncepe7 l%s/nd #n urm% negura 2rei (edie)ale.
(ulumit% comercianilor toscani care *i-au creat leg%turi comerciale cu aproape
#intreaga 2urop%a7 r%sp/ndirea ?propagareaA artei *i frumosului ba&ate pe estetica greac%
*i roman% sau #mpr%*tiat cu repe&iciune.
Fabricarea *i pictarea manual% a ca8lelor de teracot% au de)enit o afacere
#nfloritoare - de la teracot% #n 4talia la faian% #n Frana *i Nermania7 la porelan #n
Jlanda.
=n anii 1++,7 de*i majoritatea coloniilor 3ord $mericane #*i c/*tigaser%
independena politic% de sub dominaia (arii Fritanii7 americanii erau #nc% dornici7
pasionai s% de&)olte ara lor nou% prin mijloacele europene tradiionale7 care includeau
+2
al%turi de alte lucruri folosirea materialelor ceramice la construirea caselor7 la decorarea
acestora precum *i #nc%l&irea lor.
3ici un alt mediu artistic nu s-a bucurat de asemenea aplicaii multilaterale ca
teracota. De la #nceputurile sale umile cum este olaritul ea a e)oluat la sculptur% *i
ar8itectur%. 2a a atins aproape fiecare col al lumii artei *i *i-a creat drum de la simplele
m%rfuri ale casei la magnfice piese de mu&eu. 0e reg%se*te #n toate culturile de pe planet%
*i a fost folosit% #ntr-un moment sau altul de fiecare ci)ili&atie. 2ste greu s% spunem ce a
atras oamenii spre teracot%. 1oate a fost aleas% datorit% naturaleei7 u*urinei #n
manipulare7 datorit% durabilit%ii sau poate seducia ?ispitaA teracotei este prin sine un
parado; #nn%scut.
$&i7 ceramica s-a de&)oltat intr-o ade)arata industrie care raspunde di)erselor
cerinte ale clientilor. "oate aceste cerinte sunt astfel materiali&ate in produse speciale7
apoape de gustul si ne)oile clientilor.
(.9.9 Sortimentul i ;ara;teristi;ile de ;alitate ale m?rCurilor ;erami;e
1rodusele ceramice sunt produse cu structur% policristalin%7 formate din particule
aglomerate7 unite #ntre ele7 ca urmare a fenomenelor fi&ico-c8imice de sinteri&are *i
)itrifiere. 0interi&area este procesul de aderare a particulelor prin #nc%l&ire la temperaturi
inferioare temperaturii de topire7 a)/nd ca urmare #nmuierea lor superficial% *i apariia
unor noi cristale la limita dintre particulele #nmuiate. Bitrifierea este procesul de unire a
particulelor solide datorit% apariiei unei fa&e lic8ide ?sticloaseA *i a separ%rii unei fa&e
cristaline noi cu mic*orarea poro&it%ii produsului ceramic.
!ateriile prime Colosite pentru ob=inerea produselor ;erami;e
Pentru ob=inerea produselor ;erami;e se Coloses; materii prime prin;ipaleA
auLiliare i pentru gla@ur? i de;or.
I. !ateriile prime prin;ipale au rolul cel mai important #n formarea
propriet%ilor masei ceramice. 1entru obinerea produsului ceramic brut se folosesc
materiale plasti;e *i materiale neplasti;e.
0. !aterialele plasti;e constituie partea principal% a masei ceramice care
reali&ea&% leg%tura #ntre toi constituenii acesteia. Din aceast% grup% fac parte> argila i
;aolinurile.
+3
a. Argilele sunt materiale plastice care cu apa formea&% o mas% ce se poate
fasona7 prin uscare #*i p%strea&% forma7 iar prin ardere se durific%.
b. Caolinurile sunt materiale plastice mai pure7 cu o structur% cristalin% mai
pronunat%7 dar cu o plasticitate mai redusa.
9. !aterialele neplasti;e au rolul de a diminua unele efecte negati)e ale
materialelor argiloase7 de a #mbun%t%i propriet%ile produselor finite. Dintre acestea fac
parte> Condan=iiA materialele degresante i reCra;tare.
a. +ondan=ii au rolul de a mic*ora temperatura de formare a fa&ei topite7 form/nd
totodat% prin topire o compacti&are *i conferind transluciditate produselor finite. 2i sunt
foarte importani *i #n funcie de natura prim% folosit%7 produsul ceramic #i poart%
denumirea ?e;emplu> porelan fosfatic7 faiana feldspatic%A. 0e utili&ea&% feldspai
?folosii in general la ceramica fin%A7 fosfai7 dolomita7 calcarul.
b. !ateriale degresante i reCra;tare confer% o re&isten% #nalt% ?peste 1!,,
o
CA
*i particip% la formarea ciobului ceramic. 2le au rolul de a m%ri plasticitatea masei
ceramice *i contracia la uscare. =n afar% de aceste propriet%i m%resc re&istena
mecanic%7 re&istena la u&ur%7 re&istena fa% de agenii coro&i)i a produselor ceramice
te8nice *i de menaj. 0e utili&ea&% cuarul7 alumina7 nisipurile cuaroase.
II. !ateriile prime auLiliare au rolul de a #mbun%t%i unele propriet%i ale
maselor ceramice.
0. PlastiCian=ii ?parafina7 de;trinaA #mbun%t%esc prelucrabilitatea *i m%resc
re&istena mecanic% a produselor nearse.
9. LubriCian=ii ?motorina7 stearaii de bariu7 magne&iu7 &inc7 petrolul lampantA
facilitea&% fasonarea prin presarea masei ceramice datorit% aciunilor de lubrifiere.
). +luidi@an=ii ?carbonatul de sodiu7 silicatul de sodiuA contribuie la stabili&area
barbotinelor ceramice cu un coninut redus de ap%.
III. !ateriile prime pentru gla@ur? i de;or
0. la@urile sunt sticle u*or fu&ibile7 depuse #n straturi subiri pe suprafaa
produselor ceramice. -olul lor este de a asigura o impermeabili&are a produselor fa% de
lic8ide *i ga&e7 de a contribui #n acela*i timp la #mbun%t%irea aspectului7 conferind unele
caracteristici de ordin estetic7 in special prin luciu7 nete&ime7 culoare. Nla&urile pot fi
transparente7 opace sau colorate *i compo&iia lor c8imic% este cea a unei sticle. Nla&urile
sunt obinute din silice combinate cu o;i&i alcalini7 alcalino-p%m/nto*i7 o;i&i de plumb7
alumin% etc.
+4
(ateriile prime pentru decorare sunt #n special o;i&i sau combinaii ale metalelor
grele numii pigmeni ceramici. $plicarea acestora se poate face pe gla&ur% *i sub
gla&ur%. 1igmenii aplicai pe gla&ur% trebuie s% aib% proprietatea de a p%trunde #n
gla&ur% f%r% a se descompune la ardere *i s%-*i p%stre&e nuana. 1igmenii folosii sub
gla&ur% ?sunt puiniA trebuie s% re&iste la temperatura de ardere a produsului ceramic de
p/n% la 14,,
o
C. 0e utili&ea&% diferii compu*i #n acest scop7 pentru colorarea #n> albastru
- compu*i de cobalt7 )erde - compu*i ai cromului7 ro*u #nc8is *i brun - compu*i ai
fierului7 brun-)iolet7 )iolet - compu*i de mangan7 galben7 negru7 portocaliu> compu*i de
uraniu.
9. Opa;i@an=ii sunt substane care r%m/n sub form% de particule fine7 uniform
dispersate #n masa gla&urii7 pe care o opaci&ea&% sau pot produce bule de ga& nedi&ol)ate
#n gla&ur%7 conferindu-i acesteia un aspect l%ptos. 0e utili&ea&% #n acest scop> o;i&i de
staniu7 o;id de titan7 o;id de &irconiu *i o;id de stibiu.
Tipuri de produse ;erami;e
0. Por=elanul
Dup% fondantul principal care intr% #n compo&iie deosebim porelanuri moi *i
porelanuri tari.
Por=elanurile moi necesit% o temperatur% de ardere relati) joas%7 sub 13,,
o
CC
gla&ura este puin dur%7 put/nd fi &g/riat% cu un )/rf de oelC au o transparen% deosebit%
*i sunt utili&ate #n principal pentru articolele decorati)e *i articolele de lu;.
Dup% fondantul principal pot fi> porelanuri fosfatice7 cunoscute sub denumirea de
porelanuri engle&e*ti sau de oase ?fosfat tricalcic obinut prin calcinarea oaselorAC
porelanuri de frit% sau porelanuri artificiale7 #n compo&iia c%rora intr% frita ?un silicat
alcalin greu fu&ibilA7 dup% ardere pre&int% transparena unei sticle opaleC porelanuri moi
feldspatice ?0egerA7 care conin 3,-6, M feldspat7 ceea ce permite )itrificarea la
temperaturi joase.
Por=elanurile tari se caracteri&ea&% prin temperaturi #nalte de ardere 13,,-14!,
o
CC gla&ura este dur%C gradul de alb este de 6!-+! MC transluciditate bun% *i foarte bun%C
capacitatea de absorbie a apei este de ma;imum ,7! MC au bun% stabilitate termic%.
Dup% fondantul utili&at7 deosebim> porelan fedspatic7 care are drept agent de
)itrificare feldspatulC porelan felspato-calcic7 care conine minerale calciu7 asociate cu
feldspatulC porelan magnezic7 ce conine ca fondant steatitul *i o gla&ur% feldspatic%.
9. Semipor=elanul
+!
2ste o mas% ceramic% fin%7 cu caracteristici intermediare #ntre faiana *i porelan7
aspectul lui apropiindu-l mai mult de faian%.
0emiporelanul se caracteri&ea&% prin> ciob alb sau gri7 semi)itrificat7 absorbia
apei este de ma;imum ! M7 re&istena mecanic% mai ridicat% dec/t la faian%7 arderea se
face la 123,-13,,
o
C7 gla&urarea cu gla&uri transparente sau opaci&ate7 ce se ard la
temperaturi mai sc%&ute dec/t biscuitul.
). +aian=a
2ste o mas% ceramic% obinut% din caolin7 cuar7 calcar7 argil%7 dolomit%7 feldspat.
0e caracteri&ea&% prin> ciob alb-g%lbui7 poro&itate mare ?absorbia apei 8-16 MAC este
permeabil pentru lic8ide *i ap%C temperatura de ardere 8!,.12!,
o
C.
Dup% compo&iia masei ceramice7 deosebim>
- faian% silicoas%7 care conine 8!-',M siliciu7 arderea se face la ',,-1,,,
o
CC
- faian% argiloas% poate fi calcaroas%7 feldspatic% sau mi;t% ?feldspat-calcaroas%A
*i se caracteri&ea&% printr-un coninut ridicat de materiale argiloase7 aspect neted7 gla&ur%
re&istent%.
(. Cerami;a ;omun?
2ste o mas% ceramic% obinut% din argile comune7 cu un coninut ridicat de o;i&i
de fier #n amestec cu nisip *i calcar. 1re&int% o culoare ro*ie sau neagr%7 iar structura este
granuloas%. Cuprinde trei tipuri> ceramica comun% sau popular%C ceramica comun%
termore&istent%C majolica.
Cerami;a ;omun? se pre&int% #n dou% tipuri> ceramic% ro*ie7 de tradiie roman%7
obinut% printr-o ardere complet%C ceramic% neagr%7 de tradiie dacic%7 obinut% printr-o
ardere incomplet%.
Cerami;a ;omun? termore@istent? conine #n plus compu*i ce-i confer%
re&isten% la foc7 se folose*te pentru )ase de menaj.
!ajoli;a dup% ardere se acoper% cu gla&ur% opac% pe ba&% de plumb *i staniu7 se
decorea&% dup% care se gla&urea&% a doua oar%7 astfel desenul apare cu un contur
imprecis *i aspect specific7 deoarece gla&ura a doua de obicei este fisurat%. 0e utili&ea&%
pentru articole decorati)e7 teracote.
Sortimentul m?rCurilor ;erami;e pentru menaj
+6
Dup% destinaie7 m%rfurile ceramice se clasific% astfel>
- (%rfuri ceramice pentru menajC
- (%rfuri ceramice decorati)eC
- (%rfuri ceramice pentru construciiC
- (%rfuri ceramice pentru u& industrial.
Nrupa principal% o formea&% m%rfurile ceramice de menaj *i decorati)e.
0ortimentul cuprinde o gam% )ariat% de produse difereniate #ntre ele dup% mai
multe criteriiC astfel deosebim>
$up? tipul de produs ;erami;>
- (%rfuri ceramice din porelanC
- (%rfuri ceramice din semiporelanC
- (%rfuri ceramice din faian%.
$up? modul de Casonare2
- (%rfuri ceramice strunjiteC
- (%rfuri ceramice presateC
- (%rfuri ceramice din turnate.
$up? modul de de;orare2
- (%rfuri ceramice pictate manualC
- (%rfuri ceramice obinute prin pul)eri&areC
- (%rfuri ceramice obinute prin imprimareC
- (%rfuri ceramice obinute prin sitografieC
- (%rfuri ceramice obinute prin *tampilareC
- (%rfuri ceramice cu ben&i *i linii.
$up? destina=ie i mod de ;omer;iali@are2
- (%rfuri ceramice de menaj7 din porelan *i din faian%C
- (%rfuri ceramice decorati)e7 din porelan *i din faian%C
- (%rfuri din ceramic% popular%> ceramic% ro*ie7 ceramic% neagr%7 ceramic%
comun% termore&istent%.
Calitatea m?rCurilor ;erami;e
Calitatea articolelor ceramice pentru u& casnic este definit% prin intermediul
urm%toarelor caracteristici>
1. $spectul - este apreciat7 #n principal7 #n funcie de urm%toarele defecte>
++
defecte de form%7 de dimensiuni *i de mas%> asimetrie7 curbur%7 dimensiuni
necorespun&%toare7 margini deformate7 lipsa planeit%ii etc.C
defecte de suprafa%> ba)uri7 scurgeri de gla&uri7 )aluri7 #nep%turiC
discontinuit%i> lips% de gla&ur%7 rugo&itate7 &g/rieturi7 fisuri7 cr%p%turi7 e;folieriC
inclu&iuni> b%*ici7 granule7 gr%une7 proeminene7 puncte colorateC
defecte de decorare> decor deplasat7 decor neaderent7 lips% decor7 pete de
colorant7 scurgeri de colorant etc.
2. "ransluciditatea - porelanul este translucid p/n% la o grosime de 3 mm7 iar
faiana este opac%.
3. $bsorbia de ap% - este determinat% de structura sp%rturii7 deci de poro&itate7
astfel obiectele de porelan sunt impermeabile7 iar cele din faian% sunt permeabile
datorit% poro&it%ii.
4. -e&istena la *oc termic - se e;prim% prin absena sau pre&ena cr%p%turilor *i
fisurilor obiectelor supuse la #nc%l&iri *i r%ciri bru*te #n ap%7 #n anumite condiii.
!. -e&istena la aci&i a gla&urii - se pre&int% con)enional prin pierderea #n mas%
e;primat% la 1 dm
3
a unei probe introduse #ntr-o soluie de RCl de 1, M7 #n anumite
condiii.
6. -e&istena la ciobire - repre&int% re&istena obiectului la c%derea de la #n%limea
de 2 metri de-a lungul unei suprafee de oel #nclinat% la un ung8i de 8,
o
. 3u se admit
ciobiri.
+. -e&istena la spargere - repre&int% re&istena obiectului ceramic la c%derea unei
greut%i cu masa de 3! g de la #n%limea de 12, cm. 3u se admit spargeri.
Defectele pro)in de la diferite etape ale procesului te8nologic7 precum *i de la
procesul de manipulare *i trasportare.
Defectele de topitur% sunt>
- inclu&iuni de sticl% cau&ate de neomogenitatea masei sticloase7 care se pre&int%
sub form% de ae7 )ine7 perle *i pic%turiC
- inclu&iuni de ga&e #n sticl% cau&ate de limpe&irea incomplet%7 care se pre&int%
sub form% de musculie *i b%*icueC
- inclu&iuni de corpuri str%ine sub form% de noduri *i pietreC
- defecte de culoare.
Defectele de fasonare sunt>
- defecte de form%> conicitate7 abateri de la )erticalitatea produsuluiC
+8
- defecte de integritate> &g/rieturi7 fisuri7 cr%p%turi7 lipsuri din suprafaa sau
marginile produsului7 ri&uri7 ba)uri.
Defectele de recoacere sunt>
- deformarea produsuluiC
- modificarea nuanei.
Defectele de finisare sunt>
- perete str%puns din cau&a *lefuirii prea ad/nciC
- asimetria semnelor de decorareC
- scurgeri de colorantC
- rugo&itate.
Defectele de manipulare7 transport *i depo&itare sunt>
- cr%pareC
- fisurareC
- spargereC
- )oalarea suprafeei din cau&a ume&elii.
(.) Pre@entarea Cirmei S.C CERSANIT. S.A.
S.C. CERSANIT S.A.7 este amplasat% #n ora*ul -oman7 ora* cu 8,.,,, locuitori7
situat la 3!, Dm nord-est de Fucure*ti7 cu e;celent acces pe *osea *i calea ferat% ?c%i
principaleA.
0ediul social este #n ora*ul -oman7 0trada $leea 1lopilor7 3r. 1, *i este
#nregistrat% la -egistrul Comerului cu num%rul XL2+L,1L1''1.
0ocietatea comercial% *i-a #nceput acti)itatea de producie #n anul 1'!!7 sub
denumirea de 9+abri;a de C?r?mi@iI. Din anul 1'!' s-au pus #n funciune liniile
te8nologice>
5inia de fabricare a blocurilor de &id%rie cu agregate u*oareC
5inia de fabricare a bordurilor7 dalelor *i tuburilor de canali&areC
$telierul de producere a ca8lelor de teracot% pentru sobe.
=n anul 1'6' s-a construit actuala secie de fabricare a pieselor ceramice pentru
sobe7 o secie de tuburi premo pentru irigaii *i o linie pentru producerea pieselor
ceramice pentru plac%ri e;terioare ?placaje tip FratcaA.
+'
=ncep/nd cu anul 1'+87 prin de&afectarea seciei de c%r%mi&i7 s-a #nceput
construcia seciei de producere a obiectelor sanitare de porelan7 cu o capacitate de 28!,
toneLan7 care s-a dat #n funciune #n anul 1'82. "ot #n anii K8,7 atelierul de producere a
placajelor ceramice *i a c%r%mi&ilor7 a fost supus moderni&%rii7 r%spun&/nd pentru o
perioad% de 1! ani cererilor de materiale de construcie din &on%.
=n anul 1'',7 prin preluarea patrimoniului #ntreprinderii de 1roduse Ceramice
-oman7 ia fiin% 0.C. -J($3C2-$( 0.$.7 #n ba&a R.N. 11+6L,2.11.1'',7 ajung/ndu-
se #n pre&ent la un capital social de 2.416.38! lei.
Din anul 1''67 ca urmare a cererii cresc/nde de obiecte sanitare din porelan7 s-a
trecut la transformarea seciei de pl%ci ceramice #n secie de producere a obiectelor
sanitare din porelan7 obiecti) terminat la 1 noiembrie 1''+7 cu atingerea parametrilor
proiectai #n februarie 1''8.
=n anul 1''+ secia de obiecte sanitare *i-a m%rit capacitatea de ardere *i cea de
turnare7 prin cump%rarea unui cuptor camer% *i a trei linii de turnare mecani&at% . import
$nglia . urm%rind at/t satisfacerea cererilor de produse pe piaa intern% *i e;tern%7 c/t *i
#mbun%t%irea calit%ii produselor sale.
5a ni)elul anului 2,,17 0.C. -J($3C2-$( 0.$. produce *i comerciali&ea&%>
Jbiecte sanitare din porelan ?seturi de baie *i piese dispersateA cu o capacitate de
4.8,, toneLanC
1iese ceramice pentru sobe din teracot% cu o capacitate de 4.2,, mii unit%i
ec8i)alenteLan ?apro;imati) 2,.,,, sobe pe anAC
C%r%mi&i subiri aferente sobelorC
1iese refractare pentru *eminee.
1roducia se desf%*oar% #ntr-un singur loc cu o suprafa% de 26!.,,, mp7 cele
dou% secii de producie principale fiind>
- 0ecia de Jbiecte sanitare care are dou% ateliere cu o capacitate total%7 la ni)elul
anului 2,,4 de !.+6!786 toneC
- 0ecia de "eracot% cu o capacitate total%7 pentru anul 2,,47 de 2+.+8, sobe *i
22247'' mii c%r%mi&i subiri.
$nul 2,,! repre&int% pentru RO!ANCERA! un moment c8eieC are loc
moderni&area seciei de obiecte sanitare din porelan7 o in)estiie de peste 6 milioane de
euro prin care se obine o cre*tere a produciei anuale cu !, M7 precum *i o cre*tere
a producti)it%ii muncii7 toate acestea pe fondul cre*terii calit%ii produselor7 ca urmare a
8,
eforturilor organi&aiei de a se alinia standardelor europene. (ai mult7 cre*terea
eficienei procesului7 ridicarea ni)elului calitati) al produselor )or face din
-J($3C2-$( o organi&aie integrat% #n noile condiii europene.
-J($3C2-$( este o organi&aie care are #n atenie *i mediul social *i cel
#nconjur%tor7 con*tient% fiind de faptul c% acti)itatea sa este #nscris% #n aceste coordonate.
De aceea7 firma a s%rit #n ajutorul )ictimelor inundaiilor din )ara anului 2,,!7 oferind
acestora materiale pentru construirea de noi sobe. (ediul #nconjur%tor este o alt%
preocupare a firmeiC prin in)estiia reali&at% se obine *i o reducere a consumului de ga&
metan care . dincolo de economiile reali&ate . #n ca&ul arderilor incomplete7 poate fi
d%un%tor mediului #nconjur%tor.
=n luna octombrie a anului 2,,67 produc%torul de obiecte sanitare C2-0$34"
din 1olonia a ac8i&iionat7 un pac8et de ++78!M din aciunile companiei
-J($3C2-$(7 )aloarea tran&aciei fiind de 273 milioane euro. =n plus7 firma
polone&% majorea&% capitalul social al firmei cu circa doua milioane de euro.
<lterior7 grupul polone& a continuat s% cumpere aciunile -J($3C2-$( de la
ceilali in)estitori7 printre care un pac8et de 2,73,M din titluri7 controlat de 04F
(untenia7 major/ndu-*i astfel participaia la ''736M din capitalul -J($3C2-$(.
"itlurile C2-0$34" -om/nia sunt listate pe piaa -$0D$[ a Fursei de Balori
Fucure*ti.
C2-0$34" 0.$. este una dintre cele mai mari *i cele mai dinamice companii din
1olonia7 lider necontestat #n domeniul producerii ec8ipamentelor comple;e pentru
camerele de baie7 care i*i amplific% #n mod intens scara acti)it%ilor de e;port
?participarea e;portului #n )eniturile din )/n&%rile companiei dep%*e*te 4,MA. 0ocietatea
#*i desf%*oar% acti)itatea #n cadrul grupului de capital. Jbiectul de acti)itate al Nrupului
Cersanit const% #n producerea *i desfacerea produselor ceramice sanitare7 pl%cilor
ceramice7 cabinelor de du*7 c%&ilor *i c%dielor din acril7 mobilierului de baie *i alte
articole pentru camere de baie.
Nrupul Cersanit este alc%tuit din>
Cersanit 0.$. cu sediul #n Eielce - societate-mam%7 distribuitor7 lider pe piaa
polon% #n domeniul ec8ipamentelor comple;e pentru camerele de baieC
Cersanit 4B 0.-.5. din ErasnIstaH ?subiect #n 1,,M dependent de Cersanit 0.$.A
- cel mai mare produc%tor polon de 1roduse ceramice sanitareC
81
Cersanit 44 0.$. locali&t% #n \ona 2conomic% 5iber% din 0taroc8oHice ?societate
#n proporie de ''7''M dependent% de Cersanit 0.$.A - produc%tor mobilier baie7
cabine de du*7 ca&i *i c%die din acrilC
Cersanit 444 0.$. locali&at% #n \ona 2conomic% 5iber% din Qa]br&Ic8 ?societate
#n proporie de ''7''M dependent% de Cersanit 0.$.A - una dintre cele mai mari *i
cele mai moderne fabrici de pl%ci ceramice *i gresie din 2uropaC
Jpoc&no 0.$. cu sediul #n Jpoc&no ?Cersanit 0.$. deine 48742M din aciuni
Jpoc&no 0.$.A - produc%tor renumit de pl%ci ceramice *i gresie din 1oloniaC
Cersanit -omania 0.$. cu sediul #n oraul Roman - societate #n proporie de
''736M dependent% de Cersanit 0.$. - unul dintre cei mai mari produc%tori de
1roduse ceramice sanitare din -om/niaC
Cersanit 5u;emburg 0.a.r.l. cu sediul #n 5u;emburg - societate #n proporie de
1,,M dependent% de Cersanit 0.$.- desf%*oara acti)itatea de 8oldingC
Cersanit CIprus 5imited cu sediul #n 3icosia7 Cipru - societate dependent% #n
proporie de ''7'4M de Cersanit 5uDsembourg 0.a.r.l. *i #n ,7,6M de Cersanit
0.$. - desf%*oar% acti)itatea de 8oldingC
Cersanit 4n)est 0.-.5. cu sediul #n Ciji)Da ?3o)ograd-BolinsDI7 <crainaA -
societate #n proporie de 1,,M dependent% de Cersanit CIprus 5imited - un
potenial produc%tor de ec8ipamente pentru camerele de baieC
Cersanit <craina 0.-.5. cu sediul #n Ciji)Da ?3o)ograd-BolinsDI7 <crainaA -
societate #n proporie de ''7''M dependent% de Cersanit 4n)est 0.-.5. - un
potenial produc%tor de ec8ipamente pentru camerele de baieC
Cersanit <E 5imited cu sediul #n 5ondra ?(area FritanieA - societate #n proporie
de 1,,M dependent% de Cersanit 0.$.- subiectul nu desf%*oar% acti)itate
operaional%.
Cersanit pune la dispo&iie o gam% bogat% *i atracti)% de produse care se bucur%
tot mai mult de recuno*tina clienilor. De&)oltarea dinamic% a societ%ii #n ar% *i pe
pieele e;terioare se #ntrune*te cu o apreciere #nalt% din partea anali*tilor financiari
precum *i din partea centrelor independente de monitori&are ale pieii care plasea&%
compania C2-0$34" pe locuri superiore #n numeroasele top-uri. 1o&iia #nalt% pe pia%
a companiei Cersanit *i perfecta situaie financiar% a Nrupului constituie o ba&% solid%
pentru de&)oltarea dinamic% pe )iitor.
82
=n anul 2,,87 )eniturile firmei s-au majorat #n primele *ase luni7 de la 1'71
miliarde lei la 2378 miliarde lei7 dinamic% mai lent% fa% de ritmul de cre*tere al
c8eltuielilor7 care au urcat cu 3!M7 de la 2178 miliarde lei la 2'7! miliarde lei7 se arat% #n
raportul financiar semestrial al firmei. =n acela*i timp7 cifra de afaceri a a)ansat cu 48M7
de la 1476 miliarde lei la 217+ miliarde lei.
Con;uren=a
Concurenii firmei C2-0$34" sunt repre&entai at/t de toi produc%torii de
ceramice din ar% c/t *i de firmele importatoare de produse ceramice7 dintre care>
$(FJC2-$(4C 0.-.5. - 1roduc%tor de ceramic% arti&anal% *i de u& casnic7
ceramic% de gr%din%7 de interior *i de u& casnicC
F$4($- Faia (are - 1roduc%tor de articole decorati)e *i de menaj din faian%
sau ceramic% *i sticl% suflat% la ea)% ?)a&e7 g8i)ece7 farfurii7 ce*ti7 platouri7
boluri7 salatiere7 c%niAC comerciali&ea&% pe piaa intern% *i e;port% toate articolele
produseC
3$J(4 C2-$(4C$ Fucure*ti - 1roduc%tor de gresie *i faian% gla&urat%7
porelanat% *i porelanat% rectificat%C
0$-CJ(26 - 4mportator *i distribuitor de gresie *i faian%7 membrane
bituminoase7 bitum pentru mi;turi asfaltice7 materii prime pentru industria
ceramic% *i metalurgic% *i e;portator de produse metalurgice7 produse electrice7
utilaje7 produse ceramice7 c8erestea *i di)erse produse din lemnC
C20$-J( . Fucuresti - 2ste unul dintre cei mai importani produc%tori din
-om/nia de pl%ci ceramice pentru pardoseli ?gresieA7 pl%ci ceramice pentru perei
?faian%A *i obiecte sanitare.
Clien=ii
Clienii C2-0$34" sunt at/t persoane fi&ice c/t *i persoane juridice7 dar *i
maga&inele de desfacere a produselor ceramice.
(.( !?rCurile ;erami;e la S.C. CERSANIT S.A.
(.(.0 Pro;esul de Cabri;a=ie a m?rCurilor ;erami;e
83
0.C. C2-0$34" 0.$. produce m%rfuri ceramice #nc% din anul 1'!! p%str/nd
#ndem/narea prelucr%rii argilei dup% procedee de fabricaie foarte precise>
1. 1reg%tirea masei ceramice
$rgilele sunt m%cinate cu ajutorul unei mori cu capacitate 2!.,,, de litri p/n% la
atingerea unor m%rimi ale particulelor de 1m . 1mm7 dimensiunea acestora a)/nd o
importan% deosebit% pentru )iitorul produs finit7 urm/nd apoi sitarea *i deferi&area
materiei prime.
1entru p%strarea formei obiectului #n timpul arderii7 se adaug% nisip sau argil%
ars% pul)eri&at%7 #ndep%rt/ndu-se #ns% impurit%ile pentru obinerea unor produse de
calitate. 0unt ad%ugai7 conform reetei7 degresanii7 fondanii *i materiile prime au;iliare
?caolin- pentru propriet%ile lui plastice *i lianiA urm/nd omogeni&area amestecului *i
ad%ugarea unei cantit%i de ap% de 24M - 3!M7 obin/ndu-se astfel pasta ceramic% pentru
pl%cile de teracot% *i masa ceramic% sub forma de barbotin%.
2. Fasonarea ?modelareaA masei ceramice
Fasonarea se face prin presarea pastei ceramice #ntr-o matri% din ipsos
obin/ndu-se pl%ci ceramice necesare sobelor *i *emineelor din teracot%. 1rin turnarea
barbotinei #n forme de ipsos7 apa din barbotin% e absorbit% de ipsos fom/ndu-se un strat
parial des8idratatC turnarea se reali&ea&% manual7 #n form% mecani&at% *i la #nalt%
presiune cu ajutorul a dou% masini> $50 1!, pentru )ase7 la)oare *i piedestale *i $B2
,4, pentru )ase closet.
3. <scarea produselor ceramice fasonate pentru transformarea lor #n form% rigid%
*i pentru a le cre*te re&istena
<scarea pieselor se reali&ea&% #n usc%toare intermitente7 p/n% la 1M umiditate7
dup% care se )or transporta pe c%rucioare la cabinele de inspecie *i la instalaiile de
gla&urare.
4. Decorarea produselor ceramice
1entru pl%cile ceramice necesare sobelor *i *emineelor din teracota7 decorarea se
face c/nd argila este parial uscat%7 pin presare cu di)erese modele iar suprafeele
pl%cilor sunt lustruite astfel #nc/t s% de)in% netede *i lucioase.
1entru obiectele sanitare decorarea se reali&ea&% prin angobe care se aplica prin
turnare *i trebuie s% aib% aceea*i caontracie ca barbotina pentru a nu se desprinde de pe
aceasta7 s% ard% la aceea*i temperatur% *i acela*i coeficient de dilatare ca masa ceramic%.
84
!. $rderea 4 a produsului ceramic
1rima ardere se reali&ea&% #n cuptoare tunel cu o capacitate de 8!, ,,, pieseL an
la temperaturi de 1+,, PC. =n urma acestei arderi se obine un produs cu o structur%
intern% compact% *i foarte dur%.
6. Nla&urarea produsului ceramic
Nla&urarea roboti&at% a pieselor are o capacitate medie de 1.1,, piese gla&urate.
De aici re&ult% un produs ceramic cu propriet%i #mbun%t%ite *i anume> luciul7
impermeabilitatea la ap% *i ga&e7 propriet%i mecanice *i c8imice superioare.
+. $rderea a 44 a
$ doua ardere se reali&ea&% #ntr-un cuptor camer%7 la temperaturi mai sc%&ute
dec/t la prima ardere7 pentru fi;area emailului *i formarea unui strat neted *i lucios de
gla&ur%.
(.(.9 Produse ;erami;e ob=inute
4. 1roduse ceramice sanitare
44. (obilier de baie
444. C%&i de acril
4B. Cabine *i c%die de du*
B. 1l%ci ceramice
B4. Nresie porcellanato
B44. 1l%ci de buc%t%rie
I. Produse ;erami;e sanitare
$rena> la)oar incorporabil #n mobilier 8, $-23$7 la)oar !, $-23$7 la)oar !!
$-23$7 la)oar 6, $-23$7 bideu stati) $-23$7 bideu suspendat $-23$C
Deco> la)oar rotund 6, D2CJ7 la)oar p%trat 6, D2CJ7 la)oar rotund +, D2CJ7
la)oar incorporabil #n mobilier dublu 13, D2CJ7 bideu suspendat D2CJ7 QC
suspendat D2CJC
Bene&ia> la)oar B232\4$ B !!7 la)oar montat pe blat B232\4$ B !27 la)oar
de col B232\4$ B 8,7 bideu stati) B232\4$7 bideu suspendat B232\4$7
QC suspendat B232\4$C
8!
Jlimpia> la)oar !, J54(14$7 la)oar !! J54(14$7 la)oar 6, J54(14$7 QC
suspendat J54(14$7 bideu suspendat J54(14$7 QC doubloc J54(14$ ,1,C
4rIda> la)oar 4-GD$ 4 !,7 la)oar 4-Gda 4 !!7 la)oar 4-Gda 4 6,7 QC doubloc
4-GD$ 4 ,1,7 QC doubloc 4-GD$ 4 ,117 QC doubloc 4-GD$ 4 ,2,7 QC
doubloc 4-GD$ 4 ,217 QC suspendat 4-GD$7 bideu suspendat 4-GD$C
-oma> la)oar -J($ - 3!7 la)oar -J($ 32Q - !,7 la)oar -J($ 32Q -
!!7 la)oar -J($ 32Q - 6,7 QC suspendat -J($ - 1,7 QC suspendat
-J($ - 2,C
FamilI> )as QC F$(45G F 1,7 )as QC F$(45G F 2,7 set QC F$(45G F
,1,7 set QC F$(45G F ,2,C
AneLa 0 . Produse ;erami;e sanitare
II. !obilier de baie
Frida> oglind% F-4D$7 dul%pior mediu F-4D$ uni)ersal suspendat7 dul%pior
lateral F-4D$ uni)ersal #naltC
Besta> dul%pior uni)ersal B20"$ oglind% dreaptaLst/nga7 dul%pior B20"$ stati)C
Birtus> oglind% B4-"<07 dul%pior mediu B4-"<0 uni)ersal suspendat7 dul%pior
baie B4-"<0 sub la)oar D2CJ 13,C
4rIda> oglind% 4-GD$7 4-GD$ oglind% cu iluminare7 dul%pior baie 4-GD$ sub
la)oar 4-GD$ !,7 !!7 6,7 dul%pior lateral 4-GD$ uni)ersal #naltC
Bene&ia> dul%pior B232\4$ suspendat7 dul%pior B232\4$ stati)C
0e)illa> oglind% 02B455$7 dul%pior baie 02B455$ sub la)oar 5ibra !,7 dul%pior
baie 02B455$ sun la)oar $ga7 Canaria7 Cremona 6,C
Catania> oglind% C$"$34$7 dul%pior baie C$"$34$ sub la)oar $ga7 Jmega7
Cremona7 dul%pior baie C$"$34$ sub la)oar 5ibra !,7 6,7 dul%pior baie
C$"$34$ sub la)oar -J($C
4bi&a> dul%pior baie 4F4\$ sub la)oar 5ibra !,7 dul%pior baie 4F4\$ sub la)oar
5ibra 6,7 Cremona7 Canaria7 dul%pior baie 4F4\$ sub la)oar $ga7 dul%pior baie
4F4\$ sub la)oar JmegaC
86
Classic> dul%pior baie C5$004C sub la)oar $lfa7 dul%pior baie Namma7 dul%pior
5otos !!7 dul%pior baie Jmega7 dul%pior baie 5ibra 44 5!,7 dul%pior baie Jmega
44C
AneLa 9 . !obilier de baie
III. C?@i de a;ril
C%&i de baie o)ale> 3e)adaC
C%&i de baie dreptung8ilare> Birgo7 0e)illa7 0antana7 0elena7 "eneraC
C%&i de baie simetrice> $urora7 Cersania7 Nala;a7 Nalia7 Carmen7 Benus7 -e;onaC
C%&i de baie asimetrice> 2uforia7 Cariba7 $lma7 Jlimpia7 $dria7 0icilia7 2dera7
ComoC
C%&i cu 8idromasaj> 8Idromatic7 duomatic7 8Idromicrotronic7 duomicrotronic.
AneLa ) . C?@i de a;ril
I*. Cabine i ;?di=e de du
C%die de du* semirotundeC
C%die de du* rotundeC
C%die de du* sector circularC
C%die de du* p%trate.
AneLa ( . Cabine i ;?di=e de du
*. Pl?;i ;erami;e
$urida> a&ul alfa7 a&ul beta7 a&ul gamma7 beige alfa7 beige beta7 aurida beigeC
Corta> corta bianco7 corta beige7 corta orangeC
Costa> costa bianco7 costa beige7 costa metal7 costa orangeC
4beria> iberia bianco7 iberia beige7 iberia siena7 iberia broHn7 iberia broHn
mo&aiDaC
8+
Jlimpia> olimpia beige7 olimpia citron7 olimpia ciallo7 olimpia broHn7 inserto
olipima7 inserto olimpia citron7 inserto olimpia citron DafelC
-ubid> rubid7 coDot rubidC
2uforia> euforia beige7 euforia blue7 euforia giallo7 euforia rosa7 euforia )erde7
euforia broHn7 euforia inserto DHiateD 3 bianco7 euforia inserto DHiateD 2 bianco7
euforia inserto DHiateD 1 bianco7 euforia inserto DHiateD 3 )erdeC
AneLa # . Pl?;i ;erami;e
*I. resse por;ellanato
C2-0$34" ofer% 3 tipuri de gresie porcellanato.
Nresse gla&urate #mbin% elegana pl%cii ceramice cu ni)el performant al
parametrilor te8nici> absorbie redus% de ap%7 clas% #nalt% de abra&iune *i
re&isten% #nalt%. Nresia poate fi folosit% at/t #n interiorul c/t si #n e;teriorul
cl%dirilor7 at/t #n case c/t *i #n locuri publice cu trafic intens. $)antajul pl%cilor
gla&urate const% #n cantitatea imens% a elementelor de decor care permit
amenajarea oric%rei suprafeeC
Nresse colorate #n mas% constituie c8intesena lu;ului *i bunului gust. 2fectul
)i&ual este #mbog%it de culorile inspirate direct din natur% - nuane de bej *i
maro7 gri p/n% la ro*u superb. $spectul constituie fora lor7 care #nbinat% cu
performante calit%i te8nice )% ofer% un produs #ntr-ade)%r e;cepionalC
Nresse te8nice se caracteri&ea&% cu un pre redus *i calit%i u&uale perfecte.
$bsorbie de ap% apropiat% practic de ni)elul &ero le determin% o re&isten%
integral% asupra influenei condiiilor atmosferice. 0e amplasea&% pe terase7 &one
de trafic7 8ale de producie *i #nc%peri care trebuie s% corespund% celor mai
e;igente norme igienico-sanitare. 1l%cile *lefuite se pre&int% pefect #n inc%peri de
lu;.
AneLa 3 . resse por;ellanato
*II. Pl?;i de bu;?t?rie
Billaggio plac% mat%7 culori> beige7 ciallo7 oc8ra7 )erdeC
0agra plac% structurat%7 culori> beige7 ciallo7 orange7 noceC
88
$ri&a plac% mat%7 culori> beige7 bianco7 broHnC
Cucina plac% lucioas%7 culori> beige7 oc8ra.
AneLa : . Pl?;i de bu;?t?rie
(.# Ambalarea produselor ;erami;e la S.C. CERSANIT S.A.
1entru a se reali&a procedeul de ambalare #n condiii optime7 se )a face
)erificarea calit%ii produselor reali&ate.
Berificarea calit%ii presupune urm%rirea urm%toarelor criterii>
1. Berificarea aspectului produsului> se urm%re*te )i&ual *i tactil pre&ena
diferitelor tipuri de defecte *i se #ncadrea&% #n funcie de pro)eniena lor
2. Berificarea culorii produsului> se reali&ea&% prin comparare cu mostra etlon de
culoare7 iar determinarea gradului de alb la obiectele sanitare se reali&ea&% cu ajutorul
leucometrului \eiss
3. Berificarea planit%ii suprafeei de sprijin prin a*e&area produsului pe o
suprafa% perfect plan%7 procedeu prin care se urm%re*te gradul de balansC #n ca&ul unui
produs corespun&%tor nu trebuie s% e;iste balans
4. Berificarea re&istenei la *ocuri mecanice ceramic7 se reali&ea&% prin l%sarea #n
c%dere liber% a unei greut%i cu masa de !,g de la #n%limea de 12, cm. 3u se admit
spargeri.
!. Berificarea re&istenei la *oc termic7 procedeu prin care produsele sunt supuse
la 1, cicluri alternati)e de #nc%l&ire timp de 3, minute #ntr-o etu)% la 1,,^C *i de r%cire
#n ba&ine cu ap% la 2, ^C.
6. Determinarea re&istenei c8imice a decorului *i a gla&urii prin urm%rirea
interaciunii acestora cu substane de cur%are cu un caracter alcalin mai mare dec/t al
produselor de cur%at obi*nuite7 produsele trebuind s% re&iste la 1,, de cicluri de cur%are
f%r% s% pre&inte decolor%ri ale decorului.
(arcarea calit%ii se face numai prin *tampilare> ro*u pentru calitatea 4-a7 )erde
pentru calitatea a 44-a *i albastru pentru calitatea a 444-a.
+ie;are ambalaj trebuie s% aib% o etic8et% cu urm%toarele meniuni>
- Denumirea produselorC
8'
- (arca de fabric%C
- CalitateaC
- (odelulC
- Felul decor%riiC
- 3um%rul buc%ilor ambalateC
- 3um%rul lotuluiC
- 0emnul a)erti&or pentru calitate.
Firma C2-0$34" depune toate eforturile ca marca ei s% fie identificat% cu cea
mai #nalt% calitate a produselor.
C2-0$34" a fost unul din primii produc%tori #n domeniul industriei produselor
ceramice sanitare din 1olonia care a implementat sistemul integrat de management din
care fac parte> 0istemul de management al calitaii 40J ',,1 *i 0istemul de management
al mediului 40J 14,,1.
=n sistemul modern de management7 care este implementat cu succes numai de
cei mai buni nu e;ist% loc pentru gre*eli. Datorit% acestui sistem pe rafturile maga&inelor
*i la clieni ajung produse ceramice sanitare perfect netede *i albe7 pl%ci ceramice
fabricate conform celor mai moderne te8nologii7 e;celent e;ecutate7 c%&i acrilice *i
cabine de du*7 care )or ser)i utili&atorilor timp de muli ani7 decor/nd totodat% interiorul
camerei de baie.
1rodusele C2-0$34" posed% toate semnele necesare de calitate> certificate
igienice ale 4nstitutului 1olon de 4gien%7 semne de siguran% F7 certificate de
conformitate cu normele %rilor #n care sunt )/ndute.
Certificate *i semne de calitate>
Cersanit 4B 0.-.5 ErasnIstaH C
Cersanit 44 0.$. 0tarac8oHice C
Cersanit 444 0.$. Qa]br&Ic8 .
Ambalarea se face cu grij%7 folosind cutiile de carton duple; sau triple;7
protej/nd #ntre articole cu 8/rtie de m%tase7 creponat%7 man*on din carton ondulat sau
polistiren.
Cutiile se lipesc cu band% gumat%.
Cutiile de carton sunt comandate de la firma "QJ 1$CE 0.-.5.7 cu sediul #n
"imi*oara *i de la firma F2343J 0.-.5. cu sediul #n Jltenia.
0unt folosite>
',
Fa;uri carton pentru transport confecionate din carton de cea mai bun% calitate C
Cutii din carton natur7 microondulat7 tip 444 sau tip BC
Cutii carton albeC
Cutii carton cu capac pentru piese fragileC
Cutii carton stanate cu m/nere sau g%uri de aerisire din carton microondulat tip
444 sau tip B7 natur sau albitC
Cutii cu autoformare din carton duple;C
Carton duple; industrialC
Cutii *i separatoare industriale din carton ondulat7 cu diferite forme *i
dimensiuniC
Folie 5D12 *i RD12.
Depo&itarea se face #n spaii #nc8ise7 curate *i ferite de umiditate.
"ransportul trebuie f%cut cu mijloace acoperite *i pre)%&ute cu semnele
a)erti&oare de fragilitate7 respecti)e simbolul 9F-$N45:.
AneLa ' . !odele ;utii ;arton pentru ambalaj
CONCLU1II 4I PROPUNERI
=n ultimii 1, ani7 la C2-0$34" 0.$.7 s-a trecut cu pa*i repe&i de la 4nspecia de
calitate la $sigurarea acesteia7 *i apoi7 firesc7 la (anagementul calit%ii . autoimpus ca o
cerin% de neocolit7 similar% cu e;igenele Directi)elor 2uropene sau cu marcajul C2.
Jbinerea Certific%rii 0istemului de (anagement al Calit%ii7 de c%tre un reputat
Jrganism recunoscut #n 2uropa7 "<B - C2-"7 a marcat momentul cunoa*terii c% firma
este capabil% s% r%spund% e;igenelor clienilor.
0-a do)edit c% acest succes nu a fost dec/t o etap% . permisiunea de a )inde pe
piaa <27 obinut% prin con)ingerea autorit%ilor statului c% dac% respeci cerinele
'1
eseniale7 nu #nseamn% c% *i )in&i_ (ai trebuie con)in*i clienii7 s% aib% #ncredere #n
firm% *i #n faptul c% li se )or furni&a produse mereu mai bune *i c% satisfacia lor r%m/ne
obiecti)ul principal al organi&aiei.
De aceea sa utili&at (anagementul Calit%ii ca un mijloc eficace de comunicare
cu o 2urop% <nit%7 *i ca o operaie de fr/nare a deprofesionali&%rii7 a celor care au trecut
de la o fals% planificare7 la auto-planificarea strategiei de afaceri *i de producie.
$ trebuit s% #n)%e ade)%rata 9orientare spre client:7 cu accentul pe calitatea #n
marDeting . proiectare - producie-apro)i&ionare - )/n&%ri7 pentru a #nelege necesit%ile
clienilor *i a obine de la ei imaginea precis% a caracteristicilor produsului pe care #l )or.
$cest efort con*tient de reali&are a calit%ii7 a trebuit s% treac% prin diferite stadii de
maturi&are *i #mbun%t%ire continu%7 p/n% la momentul -ete8nologi&%rii #n 0ecia
de Jbiecte 0anitare.
1entru preg%tirea in)estiiei7 au e;istat #n proiect multiple strategii *i )ariante7
contacte cu fabricanii de repere te8nologice7 t/rguri de utilaje *i ec8ipamente de profil7
audituri ale e;perilor #n te8nologii ceramice *i #n marDeting. Yi7 la fel de importante7
discuiile *i #ntrunirile cu staff-ul te8nologic *i de management al firmei.
(anagementul firmei la cel mai #nalt ni)el - a participat la toate #ntrunirile
acestui comandament7 implicai direct #n anali&a contractelor7 graficele de e*alonare ale
lucr%rilor7 urm%rirea produciei. $cest fapt a fost . #n sine - o pro)ocare *i apoi o
performan%.
Nreut%ile au ap%rut din toate nodurile pre)i&ibile *i din altele7 ascunse7 *i au )i&at
mai multe sectoare dec/t s-ar fi cre&ut. Yi c/nd acest lucru se #nt/mpla7 se pornea o
campanie 9pro-calitate:7 la toate ni)elele seciei7 cu monitori&are *i m%surare 924 din 24:
. #nc/t fiecare om putea s%-i spun% cu c/t a crescut calitatea de la o &i la alta. $*a s-a
reu*it implicarea personalului #n calitate *i con*tienti&area fiec%ruia de a-*i pune talentul
*i interesul #n jocul comun al performanei.
3e)oia de publicitate este esenial%C dac% reclama este sufletul comerului7 nimic
nu se compar% totu*i cu #nt/lnirea fa% #n fa% cu )iitorul client. Cel care cump%r% marfa
)rea s% *tie cu cine face afaceri *i s% #nceap% negocierile c/t mai repede. =n aceast% idee
C2-0$34" 0.$. a participat #n decursul anului 2,,8 la 8 t/rguri naionale *i
internaionale de materiale de construcii *i instalaii7 dintre care 6 #n cadrul reelei
Came; *i 2 organi&ate de Camera de Comer *i 4ndustrie Fac%u respecti) 1iatra 3eam.
1rin intermediul acestor t/rguri ec8ipa C2-0$34" *i-a propus g%sirea de noi
clieni la ni)elul %rii precum *i identificarea produselor societ%ii ca un brand distinct
'2
fa% de ceea ce e;ista pe pia%. $ceste obiecti)e au fost atinse7 prin urmare7 #n pre&ent
produsele C2-0$34" sunt pre&ente la ni)elul #ntregii %ri printr-o reea )ast% de
colaboratori iar marca *i calitatea produselor sunt atuuri recunoscute de toi cei care
folosesc produsele. C2-0$34" a pre&entat noile colecii de obiecte sanitare *i modele
noi de pl%ci ceramice termice ce #mbin% design-ul modern cu te8nologia de fabricaie
irepro*abil%. Jbiectele sanitare C2-0$34"7 ca form% *i utilitate7 ofer% soluii complete
pentru amenajarea camerelor de baie *i #nc%l&irea locuinelor. $mplu7 desc8is7 aerisit7
creati)7 str%lucitor *i #ntotdeauna plin de )i&itatori7 standul a demonstrat7 c% firma este un
juc%tor demn de luat #n considerare atunci c/nd )orbim despre producia de obiecte
sanitare romanesti.
Ca unul dintre marii produc%tori pe piaa obiectelor sanitare din -om/nia7
C2-0$34" asigur% garanie de 1, ani produselor sale. =nglob/nd e;periena rom/neasc%
de !, de ani cu te8nologia german% *i italian%7 tendinele coloristice *i de finisaj7
obiectele sanitare C2-0$34" se remarc% prin durabilitate7 funcionalitate.
Yi pentru anul 2,,' C2-0$34" #*i propune o reorientare spre piaa e;tern%. =n
acest sens firma )a participa #n luna aprilie la t/rgul de la (osco)a.
$*adar ceramica constituie o grup% important% de m%rfuri care cuprinde o gam%
larg% de produse indispensabile decor%rii locuinie7 confortului *i care #ndepline*te
funcii estetice.
%I%LIORA+IE
1. Diaconescu7 4.7 Bazele merceologiei, 2ditura <ranus7 Fucure*ti7 2,,2
2. Dima7 D.7 1amfilie7 -.7 Marea confruntare: marfa versus piaa n Calitate i
dezvoltarea durabil din perspectiva integrrii n !niunea "uropean7 2ditura
$027 Fucure*ti7 2,,2
3. 2ftimie7 (.7 #mbalarea mrfurilor, 2ditura <ni)ersit%ii din 1loie*ti7 2,,3
4. 2ftimie7 (.7 2ne7 C.7 #pecte ale politicii de protecie a consumatorilor n
Calitate i dezvoltarea durabil din perspectiva integrrii n !niunea
"uropean, 2ditura $027 Fucure*ti7 2,,2
'3
!. Fr%il%7 -.7 0corar7 5.7 $roblematica valorificrii deeurilor din ambala%e n
rile !niunii "uropene n Calitate i dezvoltarea durabil din perspectiva
integrrii n !niunea "uropean, 2ditura $027 Fucure*ti7 2,,2
6. Jlaru7 (arieta7 &undamentele tiinei mrfurilor, 2ditura 2ficient7 Fucure*ti7
1'''
+. 1amfilie7 -.7 1rocopie7 -.7 "stetica mrfurilor, 2ditura $027 Fucure*ti7 2,,1
8. 1%unescu7 C.7 'trategii de marcare, garantare i eco(etic)etare a produselor
n Calitate i dezvoltarea durabil din perspectiva integrrii n !niunea
"uropean, 2ditura $027 Fucure*ti7 2,,2
'. 1etrescu7 B.7 1/slaru7 C.7 0/rbu7 -.7 "*pertiz merceologic, 2ditura $027
Fucure*ti7 2,,,
1,. 1urc%rea7 $.7 9+elaia produs(ambala% i mediul ncon%urtor n Mar,eting(
Management, 3r. 3 . 4L1''!
```HHH.cersanit.ro
```5egea 13+L1''! a proteciei mediului7 (onitorul Jficial nr. 3,4L1''!
```Jrdonana de Nu)ern nr. 33L1''! pri)ind m%surile de colectare7 reciclare *i
reintroducere #n circuitul producti) a de*eurilor refolosibile de orice fel7 (onitorul
Jficial nr. 2,2L1''!
ANE7A 0
PRO$USE CERA!ICE SANITARE

'4
5a)oar incorporabil #n 5a)oar !, $-23$ 5a)oar !! $-23$
mobilier 8, $-23$

5a)oar B232\4$ B !! Fideu stati) B232\4$ QC suspendat B232\4$

5a)oar !! J54(14$ 5a)oar 6, J54(14$ QC doubloc J54(14$ ,1,
ANE7A 9
!O%ILIER $E %AIE

Jglind% F-4D$ Dul%pior mediu F-4D$ uni)ersal suspendat
'!

4-GD$ oglind% cu iluminare Dul%pior baie 4-GD$ sub la)oar
4-GD$ !,7 !!7 6,

Dul%pior B232\4$ suspendat Dul%pior B232\4$ stati)
ANE7A )
C/1I $E ACRIL
C%&i de baie dreptung8iluare

'6
C%&i de baie asimetrice

C%&i de baie cu 8idromasaj

ANE7A (
CA%INE 4I C/$I-E $E $U4

'+

ANE7A #
PL/CI CERA!ICE
'8

ANE7A 3
RESSE PORCELLANATO
Nresse gla&urate
''

Nresse colorate

Nresse te8nice

ANE7A :
PL/CI $E %UC/T/RIE
1lac% mat%
1,,

0agra plac% structurat%

$ri&a plac% mat%

Cucina plac% lucioas%

ANE7A ' . !O$ELE CUTII CARTON PENTRU A!%ALA&
1,1

F$6<-4 C$-"J3 C<"44 C$-"J3 3$"<-

C<"44 C$-"J3 $5F2

C<"44 C$-"J3 C< C$1$C C<"44 C$-"J3 0"$3a$"2 C<
(b32-2 0$< Nc<-4
1,2

C<"44 C< $<"JFJ-($-2 C$-"J3 D<1526 43D<0"-4$5
D43 C$-"J3 D<1526

C<"44 Y4 021$-$"J$-2 43D<0"4$52 FJ542 5D12 Y4 RD12
D43 C$-"J3 J3D<5$"
1,3

Tipuri de Ambaje Si Ambalarea Produselor Nealimentare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tipuri de Ambaje Si Ambalarea Produselor Nealimentare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare

S-ar putea să vă placă și