Tipuri de Ambaje Si Ambalarea Produselor Nealimentare

Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare
CUPRINS
Pag. OPORTUNITATEA ALE ERII TE!EI"""""""""""" # CAPITOLUL I CONCEPTUL $E A!%ALA&........................................................
1.1 Conceptul modern de ambalaj. 1.2 Design-ul ambalajelor. 1.3 Clasificarea ambalajelor.................................................................................. 1.4 Func iile ambalajului....................................................................................... 1.! "ipuri de materiale folosite #n confec ionarea ambalajelor............................. 1.!.1 $mbalaje din materiale plastice............................................................ 1.!.2 $mbalaje din sticl%............................................................................... 1.!.3 $mbalaje din materiale celulo&ice........................................................ 1.!.4 $lte materiale folosite pentru ambalaje................................................
'
8 13 26 28 34 34 38 3' 41
CAPITOLUL II CONCEPTUL $E A!%ALARE.....................................................

2.1 Conceptul modern de ambalare....................................................................... 2.2 (etode de ambalare a m%rfurilor.................................................................... 2.2.1 $mbalarea colecti)% *i por ionat%......................................................... 2.2.2 $mbalarea #n folii contractabile............................................................ 2.2.3 $mbalarea de tip aerosol...................................................................... 2.2.4 $mbalarea aseptic%...............................................................................
()
43 46 4+ 4+ 48 !,
CAPITOLUL III *ALORI+ICAREA A!%ALA&ELOR ,N RELA-IA PRO$US . A!%ALA& . !E$IU ,NCON&UR/TOR.............................................

3.1 Dimensiunea ecologic% a ambalajului............................................................. 3.2 Factori de poluare #n rela ia ambalaj-mediu #nconjur%tor............................... 3.3 C%i de reducere a polu%rii pro)ocate de ambalaje.......................................... 3.4 -ela ia sistem de ambalare . produs...............................................................
#0
!1 !6 !' 6,
CAPITOLUL I* A!%ALAREA !/R+URILOR NEALI!ENTARE STU$IU $E CA12 A!%ALAREA !/R+URILOR CERA!ICE LA S.C. CERSANIT S.A.....................................................
4.1 -olul m%rfurilor nealimentare #n satisfacerea necesit% ilor de consum.......... 4.2 (%rfurile ceramice.......................................................................................... 4.2.1 Ceramica sau frumuse ea p%m/ntului ars............................................. 4.2.2 0ortimentul *i caracteristicile de calitate ale m%rfurilor ceramice........
3#
6! 6+ 6+ +,
4.3 1re&entarea firmei 0.C. C2-0$34" 0.$........................................................ 4.4 (%rfurile ceramice la 0.C. C2-0$34" 0.$.................................................. 4.4.1 1rocesul de fabrica ie a m%rfurilor ceramice........................................ 4.4.2 1roduse ceramice ob inute.................................................................... 4.! $mbalarea produselor ceramice la 0.C. C2-0$34" 0.$..............................
+6 8, 8, 82 8!
CONCLU1II 4I PROPUNERI.................................................................. %I%LIO RA+IE......................................................................................... ANE7A 0 8 PRO$USE CERA!ICE SANITARE"""""""".. ANE7A 9 8 !O%ILIER $E %AIE""""""""""""""" ANE7A ) 8 C/1I $E ACRIL.................................................................... ANE7A ( 8 CA%INE 4I C/$I-E $E $U4.............................................. ANE7A # 8 PL/CI CERA!ICE............................................................... ANE7A 3 8 RESSE PORCELLANATO"""""""""""" ANE7A : 8 PL/CI $E %UC/T/RIE""""""""""""".. ANE7A ' 8 !O$ELE CUTII CARTON PENTRU A!%ALA&""...
'' 56 50 59 5) 5( 5# 53 5: 5'
OPORTUNITATEA ALE ERII TE!EI
0e pare c% una din primele preocup%ri referitoare la #ncercarea de conser)are a alimentelor a fost legat% de necesitatea de apro)i&ionare a armatelor. 5a #nceputul secolului al 646 . lea7 3apoleon a constatat c% acest lucru este dificil de reali&at. 3apoleon a)ea ne)oie de alimente ambalate care s% poat% fi luate de armatele sale oriunde ar fi m%r*%luit7 astfel c% a oferit un premiu de 12.,,, franci pentru o metod% de conser)are corespun&%toare. $cest premiu a fost c/*tigat de 3icolas $ppert pentru reali&area procesului de conser)are #n recipiente care7 umplute cu produse *i #nc8ise7 re&istau la c%ldur% *i la presiune. 1rocesul a primit denumirea de 9apperti&are:7 dup% numele autorului7 iar mai t/r&iu7 de pasteuri&are7 dup% numele sa)antului 1asteur. "ot #n secolul al 646 . lea7 #n $merica a a)ut loc e;pansiunea spre )est. 0upra)ie uirea p/n% la prima recolt%7 a pionierilor r%sp/ndi i de-a latul continentului7 c%l%torind #n c%ru e cu co)iltir7 a fost mai u*oar% pentru cei care s-au apro)i&ionat la plecare cu alimente uscate *i conser)ate #n cutii. 4ndustria american% de conser)e s-a de&)oltat repede pentru a r%spunde cerin elor7 dar *i pentru a apro)i&iona for ele ri)ale #n timpul r%&boiului ci)il american. $ceste e;emple ale primelor utili&%ri ale alimentelor ambalate7 de*i reflect% principiile de ba&% ale ambal%rii7 au a)ut ca principal scop supra)ie uirea. <lterior7 ambalarea a fost pri)it% ca a)/nd un rol decisi) #n reali&area obiecti)elor legate de siguran a *i protec ia alimentelor7 ca o m%sur% de pre)enire a deterior%rii acestora sub ac iunea factorilor de mediu *i a ro&%toarelor7 dar *i ca o m%sur% de pre)enire a acumul%rilor de*eurilor alimentare. Cu toate acestea7 mult timp produc%torii de alimente au pri)it ambalarea ca un adaos7 ca ce)a care trebuie #ndeplinit #n modul cel mai ieftin cu putin %. =n opo&i ie cu aceast% atitudine7 produc%torii de ambalaje au pri)it industria alimentar% ca principalul consumator de ambalaje de pe pia %. =n ultimile decenii s-a ajuns la un numitor comun> produsul *i ambalajul trebuie considerate #mpreun%7 aceast% interpretare fiind #n a)antajul consumatorilor de produse alimentare ambalate.
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare =n economia de pia %7 deci&ia consumatorului are un rol preponderent #n formarea cererii7 iar ambalajul a de)enit un factor important de competiti)itate7 at/t pe pia a intern%7 c/t *i pe cea interna ional%. 2)olu ia industriilor prelucr%toare #n a doua jum%tate a secolului nostru7 poten at% de progresul *tiin ific *i te8nic7 de costurile #n general ridicate ale materiilor prime *i de e;pansiunea impetuoas% a industriei de ambalaje7 #n special #n %rile de&)oltate7 au modificat imaginea produsului bicomponent ?produs @ ambalajA7 strategia ambal%rii reunind trei componente *i anume> materiale de ambalaje7 accesoriile ambalajelor *i produsul de ambalaj. Cercetarea sistemului produs-ambalaj rele)% tot mai mult necesitatea asigur%rii unei c/t mai #nalte protec ii fa % de agen ii mediului #nconjur%tor pe tot parcursul circula iei te8nice7 un design c/t mai atracti) *i )eridic *i un mesaj informa ional bine pus la punct. $mbalajul modern repre&int% astfel7 un tot integrat de componente interconectabile7 un set organi&at de cuno*tin e *i concep ii7 un mod ordonat de ac iune7 care pune #n mi*care ma*ini *i oameni7 idei *i in)en ii7 #n )ederea reali&%rii optime a unor obiecti)e economice specifice. 1rin urmare7 crearea unor noi tipuri de ambalaje repre&int% un proces de mare comple;itate. 5ucrarea de fa % abordea&% problematica ambal%rii m%rfurilor7 prin prisma locului ambalajului #n economia contemporan%7 func iilor acestuia7 a impactului asupra mediului7 a factorilor care influen ea&% producerea *i utili&area tipurilor de ambalaje7 iar ca studiu de ca& este abordat% problematica ambal%rii m%rfurilor alimentare. 5ucrarea este structurat% pe patru capitole. 1rimul capitol7 9Conceptul de ambalaj:7 pre&int% no iunile de ba&% pri)ind ambalajul #n esen a sa7 cu toate elementele sale caracteristice> concept7 design7 caracteristici7 func ii #ndeplinite. Capitolul doi7 9Conceptul de ambalare:7 cuprinde caracteri&area metodelor moderne de ambalare> ambalarea colecti)% *i por ionat%7 ambalarea #n folii contractabile7 ambalarea de tip aerosol *i ambalarea aseptic%. Capitolul trei7 9Balorificarea ambalajelor #n rela ia produs-ambalaj-mediu #nconjur%tor:7 caracteri&ea&% impactul major al ambalajelor asupra mediului #nconjur%tor *i problemele polu%rii pro)ocate de ambalajele negestionate corespun&%tor. 0unt pre&entate normele adoptate de ara noastr% *i de <niunea 2uropean% #n ceea ce pri)e*te c%ile *i metodele de reducere a polu%rii pro)ocate de ambalajeC *tim cu to ii
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare c% poluarea distruge7 fapt pentru care se recomnd% fabricarea unor ambalaje *i etic8ete biodegradabile. Capitolul patru7 9$mbalarea m%rfurilor nealimentare:7 cu aplica ie pe firma C2-0$34" 0.$.7 firm% produc%toare de obiecte ceramice7 cuprinde caracteri&area sortimentului de m%rfuri ceramice fabricate de firm% *i modalit% ile de ambalare a acestora7 #n ambalaje noi *i moderne. Deci&ia de alegere a ambalajelor trebuie s% fie fundamentat% *tiin ific7 s% corespund% obiecti)elor fabric%rii produselor *i caracteristicilor lor te8nico-func ionaleeconomice7 pre ului *i distribu iei. Dintre factorii care influen ea&% *i determin% deci&ia de alegere a ambalajelor se re in> natura produsului *i compatibilitatea lui cu ambalajul7 #n str/ns% corela ie cu caracteristicile materialului de confec ionare7 accesibilitatea materiilor prime *i te8nologiilorC destina ia ambalajului7 sistemul de distribuire al m%rfurilorC costuri. $mbalajul este o component% esen ial% a acti)it% ii comerciale7 fiind subordonat m%rfii *i deser)ind consumatorul. 0ortimentele de produse nou ap%rute pe pia %7 moderni&area concep iei *i a te8nicilor comerciale aduc #n discu ie di)ersificarea ambalajelor #n paralel cu cre*terea e;igen elor fa % de acesta.
'
CAPITOLUL I
CONCEPTUL $E A!%ALA&
0.0 Con;eptul modern de ambalaj Din punct de )edere etimologic7 cu)/ntul 9ambalaj: )ine de la prefi;ul france& 9en: *i de la cu)/ntul 9balle:7 al c%rui sens este de 9a str/nge #n balot:. =n practic%7 dar *i #n multe lucr%ri de specialitate7 se reg%sesc trei termeni7 aproape sinonimi> condi ionare7 ambalare *i pacDaging. <nii autori utili&ea&% de preferin % termenul de pacDaging apreciind c%7 spre deosebire de primii doi termeni7 acesta nu e)oc% doar aspecte fi&ice *i func ionale ale #n)eli*ului produselor ci7 deopotri)%7 *i aspectele decorati)e care sunt de asemenea importante #n politica de produs. =n aceast% accep iune7 se poate defini pacDaging-ul ca fiind 9ansamblul elementelor materiale care7 f%r% s% fac% parte din produsul #nsu*i7 sunt )/ndute #mpreun% cu el pentru a facilita protec ia sa7 transportul s%u7 stocajul7 pre&entarea #n linearul de )/n&are din maga&in7 identificarea *i utili&area sa de c%tre consumatori:1. $l i autori7 printre care *i 18. Eotler *i F. Debois7 consider% condi ionarea *i pacDaging-ul termeni sinonimi7 primul fiind )ersiunea cea mai utili&at% #n limba france&%7 al doilea repre&ent/nd termenul #n limba engle&%. Ca termen potri)it pentru )ersiunea #n limba rom/n%7 este conceptul de condi ionare atunci c/nd se dore*te s% se integre&e acest ansamblu de acti)it% i legate de proiectarea *i fabricarea ambalajului produsului #n politica de produs de ansamblu.
Fr% il% -7. 0cor ar 5.7 91roblematica )alorific%rii de*eurilor din ambalaje #n %rile <niunii 2uropene #n calitatea *i de&)oltarea durabil% din perspecti)a integr%rii #n <niunea 2uropean%:7 2diturac $027 Fucure*ti7 2,,2
1
1,
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare =n e)olu ia lui7 ambalajul a fost caracteri&at ptin numeroase defini ii *i sensuri7 fiecare dorindu-se c/t mai complet% *i corect%. =n anul 1'627 #n re)ista 93eue BerpacDing: se define*te ambalajul ca fiind 9o #n)elitoare complet% sau par ial% a m%rfii #n scopul protej%rii acesteia #n timpul transportului *i depo&it%rii7 precum *i de a pre&enta marfa beneficiarului #n mod adec)at:. =n anul 1'+,7 la Bar*o)ia apare lucrarea 92conomia ambalajelor:7 #n care autoarea GadHiga 0&Imc&ac #ncearc% s% cuprind% #ntr-un tot definitoriu principalele caracteristici ale ambalajului *i consecin ele acestora pentru comer . 2a consider% c% 9ambalajul asigur% protejarea produsului #n timpul depo&it%rii7 transportului *i utili&%rii iar7 #n unele ca&uri7 protejarea mediului #nconjur%tor fa % de e)entualele influen e noci)e ale produsuluiC #nlesne*te depo&itarea7 )/n&area *i utili&area produsuluiC pre&int% optim produsul *i prin acesta stimulea&% politica de )/n&%ri:. J defini ie comple;% a ambalajului este enun at% de 94nstitutul France& al $mbalajului *i $mbal%rii:7 #n 91etit glossaire de lKemballage:> 9$mbalajul este obiectul destinat s% #n)eleasc% sau s% con in% temporar un produs sau un ansamblu de produse pe parcursul mane)r%rii7 transportului7 depo&it%rii sau pre&ent%rii7 #n )ederea protej%rii acestora sau facilit%rii acestor operatii:. 0inteti&/nd defini iile e;istente #n literatura de specialitate *i )alorific/nd re&ultatele cercet%rilor proprii7 colecti)ul Catedrei de (erceologie din cadrul $cademiei de 0tudii 2conomice Fucure*ti a definit ambalajul ca fiind 9un sistem care #nso e*te produsul #n toate fa&ele circula iei sale7 de la produc%tor la consumator sau numai #n unele dintre aceste fa&e7 #ndeplinind func ii legate de manipularea7 protejarea7 consumarea *i desfacerea produsului:. Conform 0"$0 !84!L1-1'867 ambalajul repre&int% un mijloc ?sau ansamblu de mijloaceA destinat s% cuprind% sau s% #n)eleasc% un produs sau un ansamblu de produse pentru a le asigura protec ie temporar% din punct de )edere fi&ic7 c8imic7 mecanic7 biologic7 #n scopul men inerii calit% ii *i integrit% ii acestora #n starea de li)rare7 #n decursul manipul%rii7 transportului7 depo&it%rii *i desfacerii7 p/n% la consumare sau p/n% la e;pirarea termenului de garan ie. <na din defini iile mai cuprin&%toare consider% c% ambalajul este un sistem fi&ico-c8imic comple;7 cu func ii multiple care asigur% men inerea sau7 #n unele ca&uri7 ameliorarea calit% ii produsului c%ruia #i este destinat7 fa)ori&/nd identificarea acestuia7 #nlesnind atragerea de cump%r%tori poten iali pe care #i #n)a % cum s% foloseasc%7 s% 11
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare p%stre&e produsul *i cum s% apere mediul #nconjur%tor de poluarea produs% de ambalajele u&ate sau de componen ii de descompunere ai acestora. =mbog% irea definirii ambalajului este ilustrat% de sc8ema e)olu iei ambalajului ?figut 1.1.1A7 #n care se obser)% distinct etapele parcurse de un ambalaj pentru a ajunge la ceea ce se consider% acum a fi un ambalaj total.
$mbalaj-marDeting Comunicare prin imagine
$mbalaj-ser)iciu 1%strarea7 depo&itarea produsului Comoditate #n folosire
$mbalaj industrial 1rotec ia con inutului
$mbalaj total
$mbalaj social Compatibilitate ambiental%
Figura 1.1.1 . 2)olu ia no iunii de ambalaj
<n ambalaj trebuie s% #ndeplineasc% #n principal urm%toarele cerin e> s% aib% mas% *i )olum propriu reduse s% nu fie to;ic nici pentru produs7 nici pentru mediul e;tern s% fie compatibil cu produsul c%ruia #i este destinat s% nu pre&inte miros *i gust propriu s% posede o re&isten % mecanic% c/t mai ridicat% s% fie etan* fa % de ga&e7 praf7 gr%simi s% pre&inte sau nu permeabilitate fa % de radia iile luminoase s% aib% form%7 culoare7 grafic% atracti)e. =n acela*i timp7 ambalajului i se impun *i alte condi ii7 el trebuind s% fie tot mai u*or7 mai simplu7 recuperabil7 reciclabil7 #n&estrat cu )irtu i ecologice. 3u putem considera ambalajul fiind independent de al i factori care inter)in #ntr-o strategie comercial%7 dimpotri)%. 2l este unul din elementele importante ale sistemului global al distribu iei. $mbalajul #*i poate #ndeplini rolul care a fost creat dec/t dac% modelul #n care este definit r%spunde unei strategii globale care regrupea&% at/t calitatea produselor transportate7 c/t *i circuitele de distribu ie. $ltfel spus7 ambalajul ales trebuie s% fie pe c/t posibil adaptat produsului7 mijloacelor de transport *i pie elor. $ceasta7 #n condi iile 12
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare #n care toate produsele #n stare natural% sau manufacturate trebuie s% fie transportate de la locul fabric%rii p/n% la cel al utili&%rii sau p/n% la consumatorul final7 #n condi ii de men inere a calit% ii *i integrit% ii lor. =n al i termeni7 apare necesitatea men inerii calit% ii intrinseci a produselor. $mbalajul optim presupune ca produsul *i ambalajul s%u7 s% fie pri)ite ca un tot unitar7 lu/nd #n considerare urm%toarele aspecte> ca sprijin reciproc pentru #ndeplinirea cerin elor consumatorilor7 ca o pre&entare integrat% a func iilor pentru consumator7 ca un element optim integrabil a lan ului logistic. $ceast% unitate se ba&ea&% #ntotdeauna pe efectul de intersc8imbare produs-ambalajC spre e;emplu7 con)enien a #n utili&area produsului care ofer% o anumit% conforma ie a ambalajului s% influente&e #n aceea*i masur% succesul precum gustul sau culoarea produsului #nsu*i. 1e l/ng% criteriile de apreciere deja cunoscute pentru ambalaje7 cum sunt> efectul de protec ie7 aptitudinea logistic% *i eficacitatea publicitar%7 #n ultimii ani au fost luate #n considerare punctele de )edere ecologice pri)ind caracteri&area ambalajelor7 respecti) #ntocmirea ecobilan urilor referitoare la ambalaje. =n economia de pia % se impune elaborarea unui concept de estimare *i de apreciere a compatibilit% ii ambalajelor cu mediul #nconjur%tor. Cunoa*terea ecobilan urilor este de aceea o condi ie necesar%. 2cobilan ul unui ambalaj se compune din descrierea ciclului de )ia % al ambalajului *i o anali&% a efectelor asupra mediului #nconjur%tor #n totalitatea sec)en elor sale. Ciclul de )ia % #ncepe odat% cu e;tragerea materiilor prime *i se #nc8eie odat% cu )alorificarea de*eurilor pro)enite din ambalaje. 2ste necesar% g%sirea unui ambalaj indi)idual optim pentru fiecare produs #n parte. $cesta se do)ede*te a fi un element de legatur% integral pentru organi&area produsului *i pentru un marDeting de succes al produsului. De asemenea7 organi&area sistemului produs . ambalaj necesit% o g/ndire comple;% precum *i utli&area unor metode sistematice7 ino)ati)e *i orientate. Cercet%torii au descoperit c% circa !,M din totalul cump%r%turilor #n maga&inele cu autoser)ire se fac pe ba&a unor impulsuri pro)ocate de ambalaje. $firma ia7 cred eu c% este c/t se poate de rele)ant% #n ceea ce pri)e*te importan a ambalajului *i mesajul transmis de acesta. 5a prima )edere7 pentru un cump%r%tor oarecare7 ambalajul nu repre&int% mare lucru. 2l uremea&% a fi oricum #ndep%rtat dup% folosirea produsului. Dar7 de fapt lucrurile nu stau de loc a*a7 ci7 f%r% a e;agera7 lucrurile stau cu totul in)ers. De foarte multe ori ambalajul este ales7 el ofer% informa ii despre produsul pe care #l con ine7 el ne ofer% 13
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare confortul utili&%rii produsului7 el ne ofer% o garan ie a calit% ii ?de e;emplu> sunt considerate mai de calitate b%uturile #mbuteliate #n sticl%7 dec/t cele #n 12"A. =n spatele producerii unui ambalaj )iabil stau numeoase elemente de estetic% *i design care sunt deosebit de importante. $mbalajele de pre&entare *i desfacere a produselor7 inclusi) ambalarea7 constitue #n condi iile actuale un factor important #n di)ersificarea sortimental%7 contribuie la aprecierea calitati)% a produselor *i stimularea )/n&%rilor. Forma ambalajelor are #n )edere cerin e de )arietate sortimental%7 do&area *i propor ionarea produselor conform cererii pe pia %7 elimin/nd #n final uniforminatea *i monotonia sortimental%. Culoarea ambalajului7 stabilit% #n str/ns% leg%tur% cu forma produsului7 are ca obiecti)e> stimularea )/n&%rilor con inutul *i ambian a estetica a spa iilor comerciale personalitatea produselor promo)area unor elemente cu specific na ional sau &onal crearea din punct de )ederea psi8ologic a unui climat comercial contribu ia direct% la crearea unei tradi ii a produselor7 #ntreprinderii etc. Nrafica ad/nce*te aspectele legate de indi)idualitatea bunurilor de consum7 #n raport cu destina ia acestora7 al%turi de celelalte elemente de estetic%7 fiind o contribu ie important% la cre*terea desfaceriilor de m%rfuri7 stimul/nd concuren a #n condi ii optime7 sporind cracteristicile merceologice ale m%furilor. Culoarea si grafica repre&int% calit% i estetice proprii ambalajului. Caracteristicile estetice ale ambalajelor au o mare importan % #n actul de )/n&areC ele trebuie s%-i con)ing% pe consumatori de calitatea produselor. Forma de pre&entare contea&% aproape #n aceea*i m%sur% ca *i produsul #n sine. De aceea7 ambalajul trebuie s% cree&e imaginea calit% ii produsului conferit% de soliditate7 greutate redus%7 durabilitate *i eficien % #n utili&are7 iar concep ia estetic% de ansamblu s% promo)e&e produsul7 s% pun% #n )aloare marca7 s% permit% o rapid% *i corect% citire7 f%r% s% dea na*tere la confu&ii. $l%turi de caracteristicile func ionale7 care asigur% p%strarea calitati)% *i cantitati)% a produselor7 ambalajul trebuie s% corespund% *i din punct de )edere economic.
14
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare 0ub aspect economic7 ambalajul poate fi apreciat ca un produs finit oarecare7 cu o anumit% destina ie7 #n care s-au in)estit importante c8eltuieli materiale *i de produc ie. =n conclu&ie7 un ambalaj ideal trebuie s% proteje&e bine produsul7 s% fie u*or *i ieftin7 iar caracteristicile sale te8nice trebuie s% facilite&e opera iile de manipulare7 transport *i stocare *i totodat% s% repre&inte7 prin modul #n care este conceput7 un instrument eficient de marDeting. Conjunctura actual% a influen at *i tendin ele #n de&)oltarea ambalajelor. $stfel7 se tinde spre simplificarea acestora *i ameliorarea calit% ii7 determinate de cri&a de materii prime7 energie *i materiale7 de problemele ecologice *i e;igen ele consumatorilor. =n %rile de&)oltate7 cu tradi ie #ndelungat% #n producerea ambalajelor7 ambalajul este considerat ca o parte integrant% a produselor de #nalt% calitate. Consumatorii sunt dispu*i s% pl%teasc% mai mult pentru a a)ea un produs mai bun7 pentru un asemenea produs7 modul de ambalare7 ambalajul #n sine7 a)/nd o importan % deosebit%. De altfel7 #n costul produsului ambalat7 costul ambalajului )aria&% de la mai pu in de !M din )aloarea produsului p/n% la 61,M sau c8iar 1!M din acesta. 2;cep ie fac produsele de lu;7 la care costul ambalajului se poate ridica la 3,!,M din costul produsului. -eali&area unui ambalaj presupune efectuarea unor c8eltuieli directe ?proiectare7 crearea func iilor estetice7 materiale7 manopera *i utilajeA7 c/t *i c8eltuieli indirecte ?transport7 manipulare7 depo&itareA. Ca #n orice alt% acti)itate7 *i #n fabricarea ambalajelor se urm%re*te ob inerea unei eficien e te8nice7 economice *i sociale c/t mai ridicate7 mai ales #n condi iile #n care ambalajul a de)enit el #nsu*i un produs ca atare. 0c8imb%rile #n structurile de distribu ie7 de&)oltarea autoser)irii7 deplasarea c%tre &onele periferice ale ora*elor7 logistica informa iei au ajutat nu numai la #mbun%t% irea func iei te8nologice a ambalajului7 dar au #nt%rit func iile comerciale *i de marDeting. $mbalajul *i-a de&)oltat propria retoric%7 multiplic/nd semnele de recunoa*tere pentru a con)inge consumatorul #ntr-un timp e;trem de scurt c% produsul respecti) este mai bun dec/t cel al concuren ei.
0.9 $esing8ul ambalajelor Denumirea de Odesign: acoper% o gam% larg% de acti)it% i7 care implic% )i&uali&area creati)% a conceptelor7 planurilor7 ideilor *i producerea sc8i elor7 modelelor 1!
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare sau a altor repre&ent%ri ale acestor idei7 a)/nd ca scop furni&area de instruc iuni pentru a face ce)a ?un lucruA care nu a mai e;istat niciodat% sau care nu a mai e;istat #n forma respecti)%. De*i preocup%rile pentru design au #nso it dintotdeauna munca omului7 se poate spune c% design .ul industrial a #nceput s% se de&)olte cu ade)%rat spre sf/r*itul secolului al 646-lea7 #n 2uropa. C8iar de la apari ia design-ului industrial ?termenul de Odesign industrial: a fost folosit pentru prima dat%7 #n mod oficial #n anul 1'137 c/nd Jficiul $merican de 1rotec ie 4ndustrial% propunea modificarea reglement%rilor #n )ederea protej%rii designului industrialA s-a creat o diferen iere #ntre concep iile europene *i cele americane de design. =n concep ia european% accentul este pus pe simplitatea func ional% ?conform principiului forma urmea&% func iaA7 pe c/nd #n 0<$ 7 accentul s-a pus7 #n primul r/nd7 pe aspectul e;terior7 utili&/nd design-ul ca un mijloc al stilismului aser)it publicit% ii *i )/n&%rii. (omentul urm%tor #n de&)oltarea design-ului l-a repre&entat integrarea acestuia #ntr-o concep ie unitar% #n procesul de concepere7 producere *i )/n&area produselor. 0e redefine*te design-ul ca o strategie global% despre ne)oia de armonie7 stil7 eficien % *i e;presi)itate a lumii de obiecte7 pe care o f%urim7 o perspecti)% sistemic% asupra colabor%rii armonioase #ntre func ional *i estetic. Design-ul este7 #n pre&ent7 un instrument care confer% distinc ie produselor7 dar *i un mijloc deosebit de eficace #n condi iile concuren ei tot mai accentuate7 manifestate pe plan at/t na ional7 c/t mai ales pe plan interna ional. =n anul 1'887 Consiliul Fritanic de Design a formulat urm%toarea clasificare a acti)it% ii de design pe profesiuni *i speciali&%ri> design-ul de produsC design-ul grafic ?acoperind tot7 de la elemente care dau identitate firmei p/n% la ambalaje7 afi*e7 re)iste7 filmeAC design-ul de interior ?inclu&/nd maga&ine7 cl%diri7 e;po&i iiAC fas8ion design ?include confec iile7 te;tilele7 bijuteriileA. Design-ul ambalajelor este considerat un instrument care confer% distinc ie produselor *i un mijloc eficace de comunicare a imaginii produselor. Comunicarea este
16
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare asigurat% de forma7 culoarea7 grafica7 materialul ambalajului7 elemente care sunt str/ns legate *i care trebuie bine coordonate pentru a asigura eficien a mesajului informa ional. Design-ul ambalajului trebuie s% fie re&ultatul preocup%rilor unor colecti)e de speciali*ti din diferite domenii> estetic%7 merceologie7 marDeting7 economie7 ingineria calit% ii7 sociologie7 psi8ologie *.a. 2lementele de ba&% ale design-ului ambalajului sunt> forma7 culoarea7 grafica *i mesajul informa ional transmis. Natura produsului pe ;are <l ;on=ine Culorile trebuie alese astfel #nc/t s% fa)ori&e&e asocieri po&iti)e7 s% tre&easc% asocia ia ideii de calitate esen ial% a produsului *i s% se e)ite crearea de imagini derutante sau inacceptabile. 5a alegerea culorii ambalajului trebuie s% se aib% #n )edere influen a pe care acesta o are asupra culorii produsului. $cest fenomen se poate produce *i la alte produse a c%ror culoare natural%7 prin interferare cu culoarea ambalajului7 poate duce la imagini nefa)orabile. Corela=ia ;uloarea ambalajului . ;ara;teristi;ile ;onsumatorilor 4nfluen a culorii asupra persoanelor difer% foarte mult #n func ie de se;7 )/rst%7 clas% social%7 na ionalitate7 cultur% sau loc geografic. 0tatisticile arat% c% #ntre b%rba i *i femei sunt diferen e #n pri)in a ordinei preferin ei *i respingerii culorilor. 0-a constatat c% persoanele cu o cultur% minor% prefer% culorile )ii. 1ersoanele cu preg%tire de ni)el mediu sunt atrase de culorile simple *i pure7 iar cele cu preg%tire intelectual-cultural% superioar% prefer% combina iile de nuan e cromatice fine *i sofisticate. 1aleta coloristic% a ambalajelor destinate e;portului )a fi saturat% cu culori atracti)e *i contrastante mediului regional7 tocmai pentru c% ambian a reclam% astfel de culori *i nuan e. $stfel7 )erdele luncilor *i p%durilor sau albul &%pe&ilor face contrast pl%cut cu nuan ele galben- ro*ii ale de*erturilor. Culoarea ambalajului i rea;=iile psi>ologi;e
1+
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare Culorile *i nuan ele lor pro)oac% di)erse reac ii psi8ologice7 leg/ndu-se7 #n imagina ia oamenilor7 de anumite interpret%ri. "ocmai aceste reac ii psi8ologice stau la ba&a impulsion%rii )/n&%rilor. Rou2 2fecte psi8ologice culoare foarte cald%C stimulator generalC irit%C pro)oac%C incit% la ac iune7 #ndeosebi #n plan psi8omotorC stimulator intellectualC sen&a ie de apropiere #n spa iuC aprindereC #nsufle ireC acti)areC mobili&areC facilitea&% asocia iile mintale de idei. alben2 2fecte psi8ologice c%ldur%C intimidateC satisfac ieC admira ieC #n)iorareC culoare cald% *i dinamic%C culoarea cea mai )esel%C stimulea&% )edereaC sen&a ie de apropiere #n spa iuC stimulea&% *i #ntre ine starea de )igilen %C spore*te capacitatea de mobili&are *i concentrare a aten ieiC predispune la comunicati)itate.
18
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare Albastru2 2fecte psi8ologice> culoare foarte receC odi8nitoare *i lini*titoareC #ndeamn% la calm *i re)erieC predispo&i ie la concentrare *i lini*te interioar%C #n e;ces conduce la depresie7 serio&itate7 tendin % spre e)ocare7 spa ialitateC sen&a ie de dep%rtare #n spa iu7 distan %7 infinit *i medita ie. Negru2 2fecte psi8ologice> re inereC nelini*teC depresieC interiori&areC impresie de ad/ncimeC greutate. Alb2 2fecte psi8ologice> e;pansi)itateC u*urin %C sua)itateC robuste eC puritate. Berde de armonie i ;ontrast Prin;ipiile
Jranj
Nalben
$rmonia este o categorie estetic%7 care e;prim% coe&iunea7 concordan a elementelor componente ale unui #ntreg7 unitatea con inutului *i a formei. $rmonia cromatic% poate fi policrom% ?combinatii de mai multe culoriA sau monocrom% ?combina ii de nuan e diferite ale aceleia*i culoriA.
$lbastru
0e numesc armonice acele culori care se afl% #ntr-un raport strict determinat. =n acest scop se utili&ea&% pentru e)iden iere practic% repre&entarea spectrului coloristic ?afar% de alb *i negru A printr-un cerc #mp%r it #n 12 p%r i egale *i la care notarea culorilor Biolet se face #n ordinea redat% #n fig.1.2.1 Figura 1.2.1 =mp%r irea cercului spectrului coloristic #n 12 p%r i egale
-o*u
1'
Dup% regula triung8iului ec8ilateral sunt armonice culorile> galben7 ro*u7 albastruC )iolet7 oranj7 )erdeC ro*u-oranj7 galben-)erde7 albastru-)iolet etc. Dup% regula triung8iului isoscel )or fi armonice culorile> galben7 albastru-)iolet7 ro*u-)ioletC )iolet7 galben-)erde7 galben-oranjC )erde7 albastru7 ro*u-oranj etc. Dup% regula dreptung8iului sunt armonice grupele de culori> galben-)erde7 ro*uoranj7 ro*u-)iolet7 )erde-albastruC galben7 )erde7 ro*u7 )ioletC galben-oranj7 ro*u-oranj7 albastru-)iolet7 )erde-albastru etc. $l doilea principiu de ba&% al *tiin ei coloristice care se utili&ea&% la crearea ambalajelor este legea contrastului. Contrastul este deosebirea e;ercitat% de efectul unei culori fa % de o alta *i ea este cu at/t mai mare cu c/t cele dou% culori contrastante sunt plasate mai spre antipo&ii cercului spectrului coloristic ?spre 18,PA. 2;ist% *apte posibilit% i de contrastare coloristic%> 1. Contrastul culorii #n sine Culorile de ordinul 4 dau contrastul cel mai puternic7 acestea fiind> galben7 ro*u7 albastru. Contrastul dintre asemenea culori este puternic e)iden iat atunci c/nd culorile respecti)e sunt plasate pe un fond negru7 sau c/nd au contururi #nt%rite7 ori #nconjurate de un c8enar negru. Fondul alb sau c8enarul alb contribuie la crearea unui efect in)ers7 de atenuare a contrastului dintre culorile alese.
2,
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare 2. Contrastul luminos-#ntunecos =n figura 1.2.2 se poate obser)a c%7 cu c/t cobor/m pe circumferin a cercului spectrului coloristic de la galben spre cel%lalt pol . )ioletul . cu at/t culoarea aleas% are o nuan % mai slab luminoas%7 adic% un ec8i)alent de cenu*iu din ce #n ce mai pronun at.
3. Contrastul cald- rece <nele culori pot pro)oca sen&a ia contrastant% de c%ldur% *i r%ceal%. (a;imum-ul #l repre&int% culorile ro*u-oranj7 care furni&ea&% impresia de c%ldur% *i cea antipodic%7 )erde-albastru7 care d% impresia de r%ceal%. Din figura 1.4. se obser)% c% ace*ti poli ai temperaturii sunt plasa i perpendicular pe polii luminii. $stfel7 plec/nd de la ro*u-oranj spre )erde- albastru pe ramura superioar% a cercului7 ajungem de la polul cald la polul rece7 trec/nd prin polul intensit% ii luminoase a culorii7 respecti) galbenul ?aflat la jum%tatea distan eiA7 care este o culoare termic% neutr%7 nici cald%7 nici rece. Dac%7 #n alegerea culorilor7 plec%m de la culoarea ro*u-oranj7 polul cald7 pe ramura inferioar% a LU!INOS Nalben cercului spectral spre polul rece ?)erde-albastruA7 trecem prin )iolet7 care este polul #ntunericului7 acesta fiind neutru din punct de )edere termic. =n mod practic7 atunci c/nd se dore*te modularea nuan %rii c%ldurii unei culori7 aceasta se poate face prin utili&ara unei game de culori plasate #n &ona culorilor luminoase sau #ntunecoaseC dup% cum -o*u . oranj Berde . albastru atunci c/nd dorim modularea unei culori luminoase7 o putem )aria cu nuan e calde sau CAL$ RECE cu nuan e reci.
Biolet
,NTUNECOS
Figura 1.2.2 1olii c%ldurii *i lumino&it% ii 21
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare 4. Contrastul complementar Jc8iul omenesc cere ca la o anumit% culoare intens% s% se ata*e&e o alt% culoare de antipod7 denumit% culoare complementar%. $ceasta este necesar% pentru men inerea ec8ilibrului necesar pentru lini*tirea oc8iului. =n acela*i timp se creea&% sen&a ia de lini*tire7 de aspect static. $ceste culori se afl% pe puncte diametral opuse de pe cercul spectrului coloristic. 2;emplu> culoarea galben% *i cea )iolet% sunt complementareC culoarea ro*u-oranj este complementar% cu culoarea )erde .albastru. $stfel de perec8i de culori posed% simultan *i alte propriet% i pe l/ng% cele de complementaritate7 produc/nd *i alte contraste. Contrastul complementar este foarte mult utili&at7 #n grafica ambalajelor7 #ns% se apelea&% la un corecti) *i anume> culoarea dominant% se alege ce)a mai #nc8is% dec/t complementara ei7 deoarece aceasta din urm% produce efectul de )ibra ie *i care reclam% acest procedeu. !. Contrastul simultan -eac ia oc8ilor face s% se nasc% necesitatea simultan% pentru apari ia unei alte culori7 respecti) complementare. 2fectul contrastului de simultaneitate apare nu numai la pre&en a unor culori complementare sau #n pre&en a unui cenu*iu neutru7 ci *i la culori necomplementare7 la care7 absen a culorii armonice sau contrastante conduce la un efect dinamic7 pro)ocat de constr/ngerea oc8iului de a alerga #n direc ia culorilor complementare. $cest efect poate fi sporit sau atenuat printr-o corect% utili&are a cuno*tin elor fenomenelor de contraste. 6. Contrast de calitate 2sen a acestui contrast const% #n efectul contrar produs de culorile curate7 pline *i luminoase *i re&id% din culori tulburi7 *terse7 murdare. =n crea ia ambalajelor joac% un rol mai mic7 de multe ori7 c8iar negati). +. Contrastul de cantitate -aportul de m%rime dintre suprafe ele colorate *i petele de culoare joac% un rol deosebit pentru efectul estetic7 ca *i pentru #mp%r irea suprafe elor colorate destinate desenelor abstracte sau moti)elor simbolice. 1rintr-o cantitate corespun&%toare de culoare se ajunge la o stare de ec8ilibru. 1rin cantit% i armonice se )a neutrali&a efectul de contrast *i se ob ine impresia de lini*te. Rela=ia ;uloare8lumin?
22
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare Culoarea este elementul plastic cel mai relati)7 deoarece oc8iul omenesc nu percepe niciodat% culorile a*a cum sunt #n realitate7 pentru c% ele se sc8imb% #n func ie de lumin% *i de fond. De aceea7 #n alegerea culorilor trebuie s% se in% seama de efectul lor #n condi iile de lumin% *i spa iu oferite de s%lile de )/n&are. -ela ia culoare-lumin% are o importan % deosebit% #n ceea ce pri)e*te iluminarea7 la care )a fi e;pus ambalajul7 intensitatea7 culoarea luminii7 dac% pro)ine de la l%mpi cu neon sau cu incandescen %7 sub ce ung8i )a c%dea asupra ambalajului. $ceasta #nseamn% c% este de mare importan % natura i&)orului luminos care cade asupra ambalajelor. De aceea7 altfel apare un ambalaj care este pri)it la lumina artificial% a unui maga&in dec/t acela*i ambalaj pri)it la lumina soarelui #ntr-un c8io*c. De asemenea coloritul )a ap%rea diferit nuan at c/nd este pri)it iarna7 din umbr%7 &iua ori noaptea. 5umina artificial% de orice natur% ar fi ea7 spre deosebire de cea natural%7 de la soare7 nu cuprinde #n componen a ei toate culorile spectrului #n acelea*i propor ii. =n aceast% situa ie7 culorile nu sunt redate sub inciden a acestei lumini ca &iua la lumina natural%. =n general lumina emis% prin incandescen %7 datorit% e;isten ei unei cantit% i mai mici de )iolet *i mai mult de ro*u *i galben7 apare colorat% #n galben-ro*iatic #n raport cu lumina &ilei. De aceea7 sub inciden a luminii incandescente obiectele de culoare )iolet )or c%p%ta o nuan % maronie iar cele de culoare albastr% )or ap%rea alb%strui-gri. 5umina natural% pre&int% nuan e de albastru #nspre pr/n& sau )ara dup% o ploaie abundent%7 iar diminea a7 seara *i #n general iarna este #ntr-o anumit% m%sur% ro*iatic%. Condi iile atmosferice influen ea&% #n mare m%sur% structura spectral% a luminii. 5umina lunii este de un albastru sidefiu. Cea a surselor artificiale ?foc7 lum/nare7 bec incandescentA este galben%. 4luminatul fluorescent emite o lumin% cu di)erse nuan e de culoare7 oferindu-ne posibilitatea s% o alegem pe cea mai eficent%. 1entru o orientare mai bun% #n acest sens pre&ent%m7 sub form% de tabel ?tabelul 1.2.1A transform%rile pe care le sufer% culorile obiectelor c/nd sunt luminate cu diferite intensit% i *i culori luminoase. =n acest ca& culorile de ba&% sunt considerate #n lumina de soare indirect% din luna iunie. Sursa de lumin? Culoare Jcru galben tonul soarelui Lumina @iA neonATub 1u in mai palid *i mai cenu*iu Lumina alb?A neonA tub 1u in mai galben Lumina ;ald?A Neon Ce)a mai 1rofund %e;uri 066B (ai slab
23
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare 1ortocaliu desc8iscais% "randafiriu somon Nalben l%m/ie -o*u carmin $lbastru )iolet Berde alb%strui pastel *i albastru desc8is Berde g%lbui 1astel 1u in mai desc8is *i rece (ai rece 3esc8imbat 3esc8imbat 4ntens 3esc8imbat (ai proasp%t (ai mult mat (ai cald (ai )iu (ai pu in cald Biu 1u in mai surd $bia sc8imbat <*or ro*cat (ai )iu (ai profund (ai )iu 1u in sc8imbat (ai surd (ai surd *i mai galben (ai galben 1ortocaliudesc8is $lbicios Fate #n cinabru Nri&at =n)er&itgri&at (ai palid *i mai ocru
"abelul 1.2.1 - 0c8imbarea culorii #n func ie de intensitatea luminii
Dar putem sc8imba culoarea *i cu ajutorul luminii incidente. "abelul pre&entat #n continuare ne arat% tocmai acest lucru7 indic/ndu-ne7 totodat%7 *i ce culoare a luminii incidentale s% folosim pentru a ob ine efectele dorite ?tabelul 1.2.2A.
Culoarea proprie a Obie;tului
Roie
Porto;alie
Culoarea luminii in;idente alben? *erde
Albastr?
*iolet?
$lb 3egru -o*u 1ortocaliu Nalben Berde
-o*u 3egrupurpuriu -o*u intens -o*u intens 1ortocaliu Cenu*iu sau negru
Culoarea obie;tului iluminat 1ortocaliu Nalben Berde Castaniu 0tacojiu 1ortocaliu 1ortocaliu Nalben)er&ui (%sliniu 1ortocaliu Nalben intens Nalben aprins Berdeg%lbui Berde-cafeniu #nc8is Cafeniu #nc8is Nalben Berde-g%lbui Berde-aprins
$lbastru $lbastru -#nnegrit Biolet Cafeniu #nc8is Berde $lbastru -)er&ui
Biolet 3egru )iolaceu 1urpuriu -o*u Cafeniu #nc8is 1urpuriu
24
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare $lbastru Biolet Biolet 1urpuriu Cenu*iu -o*ucastaniu Ca arde&ia Nalbencastaniu $lbastru)er&ui Cafeniu #nc8is )er&ui $lbastru aprins $lbastru -)iolet $lbastru )iolaceu Biolet
"abelul 1.2.2 - 0c8imbarea culorii #n func ie de sc8imbarea luminii incidente
raCi;a 2lementul principal #n formarea imaginii estetice a unui ambalaj #l repre&int% grafica. Nrafica ambalajului cuprinde totalitatea fotografiilor7 desenelor7 sloganurilor *i simbolurilor. Cerin ele unui comer modern impun o grafic% sintetic% *i e;presi)% care se poate grupa in urm%toarele stiluri de grafic%> grafica comercial%7 care pre&int% produsul prin fotografii7 desene *i diferite combina ii figurati)e cu compo&i ie *i policromie de efectC grafica intelectual% sau sintetic%7 ne#nc%rcat% cromatic7 cu simboluri )i&uale foarte u*or de descifratC grafica umoristic% care prin caricaturi sau alte elemente similare apropie produsul de consumator. $cest tip de grafic% se folose*te mai ales la produsele pentru copii. "endin a actual% #n conceperea ambalajelor produselor7 se caracteri&ea&% printr-o grafic% simpl%7 dar e;presi)%7 de regul% prin fotografii color fidele. 2a trebuie s% stimule&e imagina ia7 s% pre&inte produsul #ntr-o form% atr%g%toare7 static% sau dinamic%7 cu efect imediat7 astfel #nc/t produsul s% fie remarcat7 indi)iduali&at *i dorit de consumator. 4lustra ia grafic% trebuie s% aib% leg%tur% str/ns% cu produsul7 fie prin #nf% i*area imaginii lui7 fie prin sugerarea #ntrebuin %rii sau pro)enien ei. =n ca&ul produselor alimentare poate domina imaginea unuia sau a mai multor ingrediente ale acestora. C/nd folosirea produsului este legat% de alte produse ine;istente #n ambalaj se poate recurge la imaginea acestora ?de e;emplu la paste f%inoase se poate asocia imaginea ro*iilor suger/nd sosul de tomate7 la carne *i preparate de carne se pot asocia unele &ar&a)aturi7 ore& etc.A. Organi@area supraCe=elor graCi;e ale ambalajelor Forma suprafe ei ambalajelor care urme&% a fi organi&at% grafic determin% efectul crea iei *i c8iar crea ia #n sine. =n principal este )orba despre dreptung8i. C8iar 2!
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare desf%*urata unui cilindru repre&int% tot un dreptung8iC iar p%tratul este un ca& particular al dreptung8iului. =n practic% sunt mai rare romburile7 trape&urile7 triung8iurile7 cercul7 elipsa7 etc. Fiecare din aceste forme de suprafa % posed% o )aloare proprie de e;presie denumit% Ogestic% a formei:. =mp%r irea unei suprafe e se poate face #n orice raport numeric7 totu*i trebuie s% corespund% propor iilor formei generale ale ambalajului *i se poate ac iona estetic printrun contrast judicios ales. Figura 1.2.4 =mp%r irea suprafe elor dreptung8iulare 0t/nga> #mp%r liniar% a unei #n raport 1>2 =mp%r irea #n raporturi de irea numere simple *isuprafe #ntregi eeste relati) u*oar%7 esen ial Dreapta> #mp%r irea ritmic% a unei suprafe e #n dreptung8i este ceea ce se )a po&a pe aceste suprafe e. 4mportant este dac% se urm%re*te ob inerea unei #mp%r iri func ionale sau decorati)e. 2;emplu de #mp%r ire simpl% figura 1.2.3C #mp%r irile #n alte raporturi care duc la o #mp%r ire mai decorati)% a suprafe elor fig. 1.2.4 *i 1.2.!.
Figura 1.2.! 2fecte deosebite produse de dreptung8iuri asemenea dispuse simetric a;ial 0t/nga> ec8ilibru optic #ntre cadru *i suprafa a grafic% (ijloc> accentuarea caracterului de ram% Dreapta> preponderen a suprafe ei e;terioare
a Figura 1.2.3 =mp%r irea unei b suprafe e #n patru p%r i egale Figura 1.2.6 =mp%r irea unei suprafe e dup% sec iunea de aur
26
=n afar% de raporturile de m%rimi7 o importan % deosebit% o joac% *i po&i ia elementelor de suprafa % #n cadrul suprafe ei generale a ambalajului7 precum *i num%rul de elemente de suprafa %. (ai mult de trei suprafe e ordonate succesi) pe suprafa a de ba&% )or fi percepute cu greutate.
Figura 1.2.+ 2;emplu de #mp%r ire a suprafe ei prin contrastul formelor
Jrienterea *i perceperea pot fi u*urate prin simetrie. 0e deosebe*te o simetrie central% *i una a;ial%. 0imetria ac ionea&% static7 lini*titor7 ajung/nd p/n% la oboseal% prin monotonie. De aceea7 se )a e)ita utili&area rigid% a acestei simetrii7 atunci c/nd #ntro compo&i ie se urm%re*te ob inerea unei sen&a ii de mi*care7 de tensiune7 de )ia % ?fig 1.2.6A.
2+
<n alt mijloc important de creare este contrastul. Contrastele nu trebuie s% conduc% la o e)iden iere singular%7 ci ele trebuie subordonate7 ca toate elementele de creare. 5a contrastele de direc ie a)em ca&uri de coordonate asemenea sau sisteme de coordonate diferite. <n e;emplu al celor dou% sisteme de coordonate #n ung8iuri drepte #l repre&int% modelele din fig. 1.2.8 *i 1.2.'.
Contrastele de form% re&ult% din #mbinarea a dou% caractere de forme diferite7 de e;emplu7 p%trat *i cerc7 triung8i *i p%trat. =n general7 contrastul de form% se poate reali&a *i prin combinarea de forme simple cu cele de forme neregulate ?fig.1.2.'A. $*a-numitele suprafe e de lini*te ?denumite *i forme negati)eA nu trebuie l%sate la #nt/mplare. 1rin controlul creator se elimin% elementele care pot declan*a efecte nedorite *i care ar d%una concep iei armonice generale. 0e )or e)ita intersect%ri nedorite de suprafe e7 mai ales la marginile ambalajului. Figura 1.2.8 Forme speciale de contrast de direc ie #nalt pe trans)ersal 2le trebuie s% fie pre#nt/mpinate cu grij% pentru a nu se ajunge la o gre*it% repre&entare. $semenea ca&uri se produc atunci c/nd liniile de contur se ating sau se afl% la prea mic% distan %7 ori c8iar se intersectea&% pu in cu suprafe ele #nscrise.
0.) ClasiCi;area ambalajelor Figura 1.2.' Contrast de direc ie. =mp%r irea suprafe ei prin dou% linii intersectate #n ung8i drept 28
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare =n ultimele decenii ambalajele s-au di)ersificat mult7 at/t din punct de )edere al materialelor din care acestea sunt f%cute7 c/t *i din punct de )edere func ional. $mbalajele se clasific% #n func ie de mai multe criterii7 astfel> 1. Dup% materialul folosit #n confec ionarea ambalajelor> ambalaje din 8/rtie *i cartonC ambalaje din sticl%C ambalaje din metalC ambalaje din materiale plasticeC ambalaje din lemn7 #nlocuitori din lemn *i #mpletituriC ambalaje din materiale te;tileC ambalaje din materiale comple;e. 2. Dup% sistemul de confec ionare> ambalaje fi;eC ambalaje demontabileC ambalaje pliabile. 3. Dup% tip> plicuriC pungiC plaseC l%&iC cutiiC flacoaneC borcane etc. 4. Dup% domeniul de utili&are> ambalaje de transportC ambalaje de desfacere *i pre&entare. !. Dup% specificul produsului ambalat> ambalaje pentru produse alimentareC ambalaje pentru produse nealimentareC ambalaje pentru produse periculoaseC ambalaje indi)idualeC ambalaje colecti)e. 2'
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare 6. Dup% gradul de rigiditate> ambalaje rigideC ambalaje semirigideC ambalaje suple. +. Dup% modul de circula ie al ambalajului> ambalaje refolosibileC ambalaje nerefolosibile . tip pierdut. 8. Dup% sistemul de circula ie> sistem de restituire a ambalajelorC sistem de )/n&are . cump%rare a ambalajelor. '. Dup% sistemul de confec ionare> ambalaje fi;eC ambalaje demontabileC ambalaje pliante. 1,. Dup% c%ile de transport> ambalaje pentru transport terestruC ambalaje pentru transport flu)ial-maritimC ambalaje pentru transport aerian. 11. Dup% destina ie> ambalaje pentru pia a e;tern%C ambalaje pentru pia a intern%. =n ceea ce pri)e*te ambalarea m%rfurilor7 practicile comerciale interna ionale au consacrat anumite tipuri de ambalaj7 destinate s% corespund% unor anumite ne)oi7 care cu timpul au de)enit u&an e interna ionale. Dintre acestea men ione&> 1. 0.Q.1. ?seaHort8I pacDingA> ambalaj corespun&%tor m%rfurilor transportate pe mare ?l%&i din c8erestea geluit%7 f%r% noduri7 marfa trebuie s% fie gresat% sau #n)elit% #n 8/rtie cerat%7 iar l%&ile se c%ptu*esc cu 8/rtie gudronat%A 2. C.1. ?continental pacDingA> ambalaj destinat transportului de m%rfuri pe continent 3ormele te8nice pre)%d l%&i bune din lemn s%n%tos. 3. (.1. ?mac8ine pacDingA> ambalaj e;ecutat cu ma*ini speciale care confec ionea&% colete7 saci sau baloturi cusute
3,
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare 4. F.1. ?fit pacDingA> ambalaj reali&at cu ajutorul unor utilaje care fi;ea&% un strat protector ce se mulea&% dup% forma produsului !. 0.1.1. ?special pacDing paidA> ambalaj7 mai scump7 reali&at la cererea e;pres% a cump%r%torului 6. -.C. ?resistance controlledA> ambalaj a c%rui re&isten % se controlea&% prin #ncerc%ri de presiune7 &guduire7 umiditate7 re&ultatele fiind consemnate #ntr-un #nscris dup% norme interna ionale de control a ambalajelor +. 0.C.1. ?strict confidential pacDingA> ambalaj strict confiden ial . l%&ile7 sacii7 coletele sunt marcate cu date cifrate7 #n scopul de a nu se di)ulga cine este e;portatorul *i implicit ara de origine. De regul% este utili&at #n ca&ul ree;porturilor.
0.( +un;=iile ambalajului Considerat timp #ndelungat ca un simplu accesoriu al produselor pe pia %7 aproape lipsit de importan % economic%7 ambalajul a e)oluat necontenit7 cumul/nd func ii noi *i de)enind #n pre&ent un element component al m%rfii. Dac% ini ial ambalarea produselor a pornit din necesitatea m%ririi duratei de conser)are *i a reducerii pierderilor inerente p%str%rii-manipul%rii produselor7 #n ultim% perioad%7 pe m%sura moderni&%rii *i perfec ion%rii formelor de comer *i datorit% apari iei necesit% ii obiecti)e ca produsele s% fie consumate la orice dep%rtare de locul produc iei7 func iile ambalajului s au multiplicat. Concep ia nou% despre ambalaje7 manifest% concret dup% cel de al doilea r%&boi mondial *i accept% unanim #n ultimele dou% decenii7 este orientat% de noile condi ii #n care se desf%*oar% acti)it% ile economice #n societatea modern%. De&)oltarea spectaculoas% a ambalajului7 legat% de e)olu ia modurilor de )ia % *i consum pe te8nologiile de )/rf7 este #nso it% de costuri ridicate asociate fa&ei de dup% utili&are7 de un multiplu impact asupra mediului *i uneori c8iar de contestarea lui datorit% risipei #nregistrate. =n societatea de a&i7 ambalarea este atotp%trun&%toare *i esen ial%. F%r% ambalare materialele ar fi #n de&ordine *i ineficiente. =n ciuda importan ei *i rolului c8eie pe care ambalajele #l joac%7 ele sunt considerate adesea un r%u necesar sau un cost nedorit. =n plus7 ele sunt considerate de unii consumatori drept ce)a inutil7 o pierdere serioas% de resurse *i o amenin are pentru mediu. $semenea puncte de )edere apar deoarece func iile 31
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare pe care ambalajul trebuie s% le #ndeplineasc% ori nu sunt cunoscute7 ori nu sunt complet considerate. 4ndiferent de gradul de de&)oltare a unei %ri7 m%rfurile produse *i comerciali&ate sunt de neconceput f%r% ambalaj. =n momentul de fa %7 la ni)el mondial apro;imati) ''M din produc ia de m%rfuri este ambalat%. Considerat mult timp ca un simplu obiect utilitar7 concep ia despre ambalaj s-a modificat considerabil7 el fiind cel care permite circula ia produselor din momentul fabrica iei p/n% la consumatorul final. 4mportan a ambalajului7 considerat parte integrant% a unui sistem7 este e)iden iat% de principalele func ii pe care ambalajul trebuie s% le #ndeplineasc%. $cestea sunt> func ia de conser)are *i protec ie a produselor7 func ia de manipulare7 depo&itare *i transport7 func ia de informare *i promo)are a produselor. +un;=ia de ;onserDare i prote;=ie a produselor Considerat% func ie elementar% a ambalajului7 aceasta const% #n protejarea con inutului de efectele mediului e;tern7 #n ca&ul #n care e;ist% o corelare perfect% #ntre ambalaj -produs - metod% de conser)are. $stfel7 putem )orbi despre urm%toarele tipuri de protec ie pe care trebuie s% le asigure ambalajul> =mpotri)a factorilor fi&ici ?ac iuni mecanisme7 lumin%7 temperatur%7 presiuneA =mpotri)a factorilor c8imici *i fi&ico-c8imici ?aer7 ap%7 )apori7 o;igen7 dio;id de sulf ?0J2A7 dio;id de carbon ?CJ2AA =mpotri)a factorilor biologici ?microorganisme7 insecte etcA. Dintre factori fi&ici7 solicit%rile mecanice la care sunt supuse produselor ambalate au efecte )ariabile. "repida iile din timpul transportului influen ea&% at/t produsul7 c/t *i ambalajul. 2le pot comprima7 tasa produsul #n interiorul ambalajului7 form/ndu-se astfel spa iu liber care compromite protec ia oferit% de ambalaj #mpotri)a *ocurilor ulterioare. 5umina este un factor fi&ic care produce decolor%ri *i degrad%ri profunde ale m%rfurilor. 3umeroase produse sunt sensibile la lumin% care are rolul de a ini ia reac ii fotoc8imice7 responsabile de a altera culorii7 pierderea )itaminelor. -olul ambalajelor #n acest ca& este fie de a filtra lumina de und% care produc deprecierea produselor7 fie de a opri p%trunderea luminii #n interiorul ambalajului. =n )ederea conser)%rii7 numeroase produse necesit% o stabilitate relati)% la temperatur%. $mbalajul trebuie s% proteje&e produsul de impactul cu temperaturi ridicate7
32
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare deoarece o temperatur% mai mare de 4,,C7 poate pro)oca deformarea produselor7 sau stimulea&% reac ii c8imice care duc la descompunerea produsului7 modificarea gustului sau mirosului. =n acest scop se utili&ea&% ambalaje din materiale plastice7 lemn sau protec ii suplimentare cu rumegu*7 fibre de bumbac7 folii de aluminiu. 1rotec ia c8imic% trebuie s% r%spund% unor produse de a nu )eni #n contact cu anumite substan e c8imice. =n )ederea conser)%rii7 numeroase produse necesit% o stabilitate relati)% la temperatur%. $mbalajul trebuie s% proteje&e produsul de impactul cu temperaturi ridicate7 deoarece o temperatur% mai mare de 4,o C7 pateu pro)oca deformarea produselor7 sau stimulea&% reac ii c8imice care duc la descompunerea produsului7 modificarea gustului sau mirosului. =n acest scop se utili&ea&% ambalaje din materiale plastice7 lemn sau protec ii suplimentare ca rumegu*7 fibre de bumbac7 folii de aluminiu. 1rotec ia c8imic% trebuie s% r%spund% necesit% ii unor produse de a nu )eni #n contact cu anumite substan e c8imice agresi)e> R27 3R27 0J27 CJ2. =n acest scop ambalajul joac% mai multe roluri> -olul de barier% la transferul de ga&e din e;terior c%tre interiorul ambalajuluiC -olul de barier% la o;igen *i )apori de ap% pentru protec ia produselor sensibile la o;igen ?riscul de&)olt%rii mucegaiurilor sau bacteriilor aerobeC riscuri datorate o;id%rii produselor7 riscul form%rii de solu ii saturate cu produse &a8aroase sau s%rateC -olul de barier% #mpotri)a tuturor substan elor )olatile pre&ente #n mediu ?8idrocarburi7 fum7 parfumuriAsusceptibile de a antrena alterarea propriet% ilor organoleptice ?gust7 mirosA ale produselorC -olul de barier% la transferul ga&os din interior c%tre e;terior7 pentru a e)ita> 1ierderea aromelor specifice produsuluiC Des8idratarea produsuluiC 1ierderea ga&elor sau amestecului ga&os care a fost introdus #n interiorul ambalajului #n scopul conser)%rii produsului ?CJ27 327 )apori de alcoolA. 1rin protec ia fi&ico - c8imic% se protejea&% m%rfurile ambalate de ac iunea mediului e;tern ?aer7 umiditate7 lumin%A. Calitatea protec iei fi&ico . c8imice depinde de materialele utili&ate #n confec ionarea ambalajelor7 fiecare material7 a)/nd o anumit% permiabilitate care depinde de caracteristicile structurii. 1rotec ia #mpotri)a factorilor biologici are drept scop men inerea calit% ii igienice *i microbiologice a produselor alimentare. $stfel7 rolul ambalajului este>
33
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare De a reali&a o barier% fi&ic% #ntre microorganismele pre&ente #n atmosfer% *i produsele ambalate7 #mpiedic/nd astfel recontaminarea sau supracontaminarea acestoraC De a limita sau #mpiedica sc8imburile ga&oase susceptibile de apari ia *i de&)oltarea germenilor patogeniC De a asigura o etan*eitate perfect% la to i germenii microbieni *i de a suporta condi ii de sterili&are #n ca&ul produselor care necesit% acest tratamentC De a #mpiedica un contact direct #ntre produsele sterile> p/ine7 &a8%r7 paste etc. *i persoanele care le manipulea&%C De a e)ita riscurile de into;ica ie alimentar% produs% de flora microbian% patogen% con inut% #n produsele ne . sterili&ate> carne7 pe*te. 1rotec ia *i re&isten a termic% a ambalajelor ine seama de faptul c% numeroase produse necesit%7 #n )ederea conser)%rii o stabilitate relati)% #ntr-un anumit domeniu de temperatur%. =n acest sens ambalajul contribuie la conser)area produselor congelate *i trebuie s% aib% o re&isten % termic% bun%7 in/nd seama de urm%tori factori> -e&isten a la *ocuri termiceC -e&isten a la c%ldur%7 dac% produsul necesit% sterili&areC -e&isten % la temperaturi sc%&ute7 atunci c/nd condi iile de conser)are a produsului necesit% temperaturi sc%&ute sau dac% produsul este comerciali&at #n %ri unde temperatura e;terioar% atinge )alori foarte sc%&ute ?1BCA la o temperatur% de . 1,o C. +un;=ia de manipulareA depo@itare i transport $ceast% func ie este legat% de func ia de protec ie deoarece pe parcursul opera iilor de manipulare . depo&itare . transport7 produsele ambalate sunt supuse unor solicit%ri mecanice7 care le pot deteriora. +un;=ia de manipulare $mbalajul secundar facilitea&% mane)rarea produsului prin forma sa7 )olumul7greutatea7 pre&en a unor orificii #n scopul prinderii sale cu m/n% sau cu un utilaj. "rebuie s% asigure o securitate ma;im% pentru operatori7 garant/nd #n acela*i timp o bun% stabilitate a #nc%rc%rii +un;=ia de depo@itare ?de e;emplu7 anumi i polimeri de)in fragili la temperaturi joase7 cum ar fi policlorura de )inil
34
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare =n timpul depo&it%rii7 ambalajul este acela care preia presiunea re&ultat% #n urma opera iei de sti)uire a produselor. De aceea7 cerin ele fa % de ambalaj7 in seama de urm%torii factori> ambalajul s% fie u*or de aranjat #n sti)%C s% fie preci&ate condi iile #n care poate fi depo&itat *i e)entualele precau ii #n manipulareC s% re&iste la )aria ii de temperatur% *i umiditate atunci c/nd depo&itarea are loc #n spa ii desc8ise. <tili&area ra ional% a spa iilor de depo&itare7 ca *i cerin ele consumatorilor necesit% fie di)i&area cantit% ilor mari de produse #n unit% i mici7 fie gruparea cantit% ilor mici #n unit% i mari. "oate aceste cerin e sunt posibile numai prin fabricarea unor ambalaje corespun&%toare7 care s% poat% fi preluate de mecanisme speciale f%r% a suferi deterior%ri sau s% poarte pe suprafa a lor semne a)erti&oare cu pri)ire la indica iile de sti)uire. +un;=ia de transport "ransportul este pre&ent #n toate etapele )ie ii ambalajului. 1entru c)asi . totalitatea m%rfurilor nu e;ist% transport f%r% ambalaj. 1rodusele sunt transportate pe c%i rutiere7 fero)iare7 pe calea aerului sau pe mare. Fiecare mod de transport are un impact mai mult sau mai pu in important asupra mediului7 prin tipul de combustibil utili&at *i necesitatea e;isten ei unei infrastructuri. Cerin ele fa % de ambalajul de transport sunt a;ate pe> 1. 3ecesitatea adopt%rii ambalajului la norme le de transport 2. Jptimi&area raportului )olumLgreutate> produsul trebuie s% fie con inut #ntr-un )olum standard pentru a beneficia de un tarif a)antajos *i condi ii mai bune de transportC greutatea mai mic% a ambalajului corespunde unei ta;e miciC posibilitatea de adaptare a ambalajului la unit% ile de #nc%rcare utili&ate
u&ual #n transportul principal *i secundar ?palete7 )agoane de cale ferat%7 camioane etc.A. +un;=ia de promoDare a m?rCurilor $mbalajul este o interfa %7 un mediu7 #ntre produs *i utili&ator. -olul s%u nu se limitea&% numai la acela de a con ine *i proteja produsul7 ci *i de a facilita )/n&area acestuia prin declan*area actului de cump%rare. 3!
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare $mbalajul pre&int% produsul *i contribuie substan ial la )/n&area acestuia. $de)%rat O)/n&%tor mut: al produsului7 informea&% *u Oseduce: consumatorul. 2lementele definitorii ale func iei de promo)are a produsului7 cuprinde> 4dentificarea *i pre&entarea produsuluiC 4nformarea cump%r%torilorC Crearea unei atitudinii po&iti)e fa % de produsC (odific%ri #n mentalitatea *i obiceiurile cump%r%toruluiC Comunicarea cu clientul. 2lementele prin care un ambalaj poate atrage aten ia cump%r%torului asupra unui produs7 sunt> modul de reali&are al ambalajului7 etic8eta7 marca de fabric% sau de comer 7 estetica ambalajului. 4nforma iile pe care le con ine ambalajul permit> 1. 4dentificarea produsului7 pre&entarea caracteristicilor sale *i a condi iilor de utili&are7 cum ar fi> denumire7 marc%7 pro)enien %7 mod de utili&are7 compo&i ie7 durata de conser)are7 to;icitate7 impactul asupra mediului #nconjur%tor. 4nforma iile pot fi pre&entate sub diferite forme> te;te7 etic8ete7 pictograme7 *i coduri de bare. "endin a general% #n pri)in a formei )i&ea&% simplitatea pentru o percep ie mai u*oar% *i cu )aloare informa ional% ma;im%. Forma aleas% pentru ambalaj trebuie s% in% seama de ambian a7 locul *i modul de utili&are al produselor7 condi iile de p%strare7 modul de recuperare al ambalajului. $lt element important este culoarea. 1rin caracteristicile sale7 culoarea permite identificarea u*oar% a produsului ambalat. $trac ia e;ercitat% de culoare depinde de psi8icul cump%r%torului. 0-a demonstrat practic7 c%7 #n momentul )i&uali&%rii produsului7 cump%r%torul sesi&ea&% mai #nt/i culoarea7 apoi desenul *i marca. Nrafica este un alt element important #n reali&area ambalajului. 1entru ambalaje se impune o grafic% simpl%7 e;presi)%7 iar ilustra ia oferit% trebuie s% fie compatibil% cu produsul ambalat. Comunicarea cu consumatorul se reali&ea&% #n urm%toarele direc ii> 4dentificarea rapid% a produsului $mbalajul trebuie s% con in% informa ii cu pri)ire la> marc%7 compo&i ia7 condi ii sau sugestii de utili&are7 garantarea calit% ii7 data limit% de )/n&are pentru produsele perisabile.
36
0.# Tipuri de materiale Colosite <n ;onCe;=ionarea ambalajelor $cti)itatea a;at% pe alegerea materialelor de ambalare *i conceperea ambalajelor trebuie s% aib% #n )edere toate etapele prin care )a trece produsul7 din momentul producerii p/n% la destina ia final%7 consumatorul7 unde trebuie s% ajung% #n condi ii optime. (aterialele din care se ob in ambalajele constituie obiectul unor preocup%ri permanente de cercetare *i perfec ionare7 care s% conduc% la reali&area unor ambalaje u*oare7 simple7 recuperabile7 reciclabile *i care s% r%spund% cerin elor ecologice de protec ie a mediului. 1erforman ele materialelor de ambalaj se concreti&ea&% #n asigurarea ma;im% a protec iei produsului ambalat7 #ntr-un )olum c/t mai redus *i cu greutate minim%7 pentru a limita c8eltuielile de transport. 0.#.0 Ambalaje din materiale plasti;e (aterialele plastice au introdus o ade)%rat% re)olu ie #n domeniul ambalajelor7 pe de o parte pentru c% ofer% posibilit% i func ionale noi comparati) cu materialele considerate tradi ionale7 pe de alt% parte7 prin ideea de cercetare *i competiti)itate pe care au introdus-o pe pia a ambalajelor. Dic ionarul J;ford define*te cu)/ntul Oplastic: ca fiind Oun grup de r%*ini sintetice sau alte substan e care pot fi modelate #n orice form%:. (aterialele plastice sunt materiale constituite din macromolecule #nl%n uite7 liniare7 ramificate7 grupuri laterale de molecule sau grupuri tridimensionale de monomeri7 moti)e structurale repetiti)e ata*ate unor leg%turi c8imice. Dup% originea *i modul de sinte&% ale substan elor macromoleculare7 materialele plastice se clasific% #n urm%toarele grupe> 0ubstan e naturale7 nemodificate7 compuse din polimeri naturaliC 0ubstan e artificiale7 ob inute prin modificarea substan elor naturale pro)enite din )egetale *i polimeri&ate natural. 2ste ca&ul plasticelor celulo&ice7 sau mai rar pro)eni i din carbon.
3+
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare <tili&area materialelor plastice este greu de contestat7 iar utili&area lor ine seama de tipul *i caracteristicile ambalajului. 1rincipalele produse ob inute din materiale plastice destinate sectorului de ambalare7 sunt> filme7 folii sau materiale comple;e> Filmele fle;ibile7 din care se ob in saci7 pungi sunt utili&ate la an)elopare sau supraan)elopareC Foliile rigide permit reali&area de pa8are7 t%)i e sau platouriC (aterialele comple;e7 pro)enite din filme sau folii care ser)esc drept barier% la ga& sau umiditate #n procesul ambal%rii. 2lementul de ba&% #n ob inerea acestor tipuri de semiproduse7 #l constituie granulele de material cu diametrul de 2mm care ser)esc direct *i la elaborarea formelor tridimensionale ale corpurilor pentru butelii7 flacoane7 bidoane. Filmele utili&ate #n procesul ambal%rii7 sunt li)rate #n bobine *i au gr%simi ma;ime de 12, microni ?cele mai mici grosimi ale filmului se ob in din polimeri cu propriet% i mecanice foarte buneA $mbalajele fle;ibile din 12 ?polietilen%A7 11 ?polipropilen%A7 1BC ?policlorur% de )inilA7 12" ?polietilen% tereftalatA7 1$ ?poliamid%A sunt utili&ate #n principal sub form% de straturi barier% sau lian i #n materialele comple;e de ambalare. $cest tip de filme de ambalare au urm%toarele propriet% i> 4mpermeabilitatea sau permeabilitate #n conser)area con inutuluiC cele mai bune materiale utili&ate ca suport fle;ibil7 sunt> 117 127 1BC)7 fa % de umiditate *i 12"7 1$7 1BCr7 fa % de ga&C 0% fie retractabileC #n acest ca& sunt utili&ate filme din 12bd ?polietilen% de joas% densitateA *i 1BCsC s% posede stabilitate dimensional%C aceast% proprietate este important% pentru men inerea aspectului )i&ual al con inutului sau pentru tip%rire *i este direct legat% de absorb ia apei. Cele mai bune materiale utili&ate #n acest scop sunt 12" *i 11. Foliile utili&ate #n ambalare au urm%toarele caracteristici> Nrosimi cuprinse #ntre ,7! p/n% la 27! mmC 1ot fi li)rate #n bobine sau sub form% plat%C Caracteri&ea&% ambalajul rigid7 din 1BCs7 107 117 12"C 1ropriet% ile cerute acestui tip de material7 sunt> rigiditate *i capacitate de formare la cald.
38
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare 1ropriet% i particulare cerute de foliile *i filmele de ambalaj sunt> transparen % pentru con inuturi ce necesit% )i&uali&are7 str%lucire7 re&isten % la radia ii ultra)iolete *i infraro*ii7 stabilitate *i posibilitate de lipire7 posibilit% i de imprimare. 1rodusele din materiale comple;e sunt utili&ate #n special #n sectorul b%uturilor alimentare. 1rin asamblarea mai multor tipuri de materiale7 se ob in produse noi cu caracteristici superioare care r%spund unor ne)oi specifice. $stfel se disting urm%toarele tipuri de materiale comple;e #n func ie de natura produsului> Comple;e u*oare ?plastic u*orLplastic u*orAC 0emirigide ?plastic u*orL8/rtie sau aluminiuAC -igide ?plastic u*orLcarton sau plastic rigid #ntre cele dou% straturiAC 0uport>#n aceast% categorie intr% 12bd7 128d7 117 1BC7 10C 5iant> de e;emplu materiale ca 2B$ ?etilen )inil acetatA *i 4J ?ionomerA se pretea&% cel mai bine acestei func iiC (aterialele comple;e permit> ambalarea #n )id7 ambalarea #n ga& inert7 ambalarea produselor supracongelate. De&a)antajele utili&%rii acestor cutii constau #n pre ul ridicat7 durata de )ia % de 12 luni poate fi garantat% numai pentru anumite produse7 re&isten % mecanic% mai sc%&ut%. $luminiul $luminiul pur ?tipurile 11,, *i 1,!,A este utili&at pentru producerea foilor *i containerelor e;trudate. Foliile de aluminiu sunt folosite #n special la ambalarea alimentelor sensibile care absorb arome din mediul e;terior7 sau mirosul din 8/rtia de ambalaj7 de e;. batoane de ciocolat%. =n alegerea ambalajului din tabl% de aluminiu7 trebuie s% se in% seama de> Caracteristicile produsului> )aloarea 18-ului7 greutatea *i )olumul produsului densitate7 m%rime7 durata de conser)areC (etoda de asamblare inclu&/nd tipul de ma*in% *i caracteristicile acesteia. $lte cerin e de calitate se refer% la produsele puternic acide la care folia de aluminiu trebuie l%cuit%.
3'
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare Foliile pentru tabla de aluminiu pot fi acoperite cu materiale plastice7 ca> polietilen% de joas% densitate ?128dA sau polipropilen% ?11A7 aceasta din urm% c/nd este necesar s% suporte temperaturi de apro;imati) 12,,C sau opera ia de )idare. $)antajele utili&%rii foliile de aluminiu sunt> 1ropriet% i barier% foarte buneC 1osibilit% i de tip%rireC 3u este to;ic% *i poate )eni #n contact cu produsele alimentare. Folia de aluminiu este unul din componentele principale ale cutiilor laminate. Caracteristicile foliei sunt> Nrosimea utili&at% la produsele ca*urate este de +7' *i 12 microniC 3u este to;ic% *i poate )eni #n contact cu alimenteleC 0e asocia&% cu produsele fle;ibile #n special c/nd se cer propriet% i deosebite> barier% la umiditate *i arom% ?cafea7 supe concentrate etc.AC 1rincipalele te8nici de utili&are a acestor materiale sunt> 5aminarea ?ca*urareaA prin care trec cele dou% sau mai multe materiale plastice ?p/n% la !A prin e;trudareC Coe;trudare este o metod% de combinare a dou% sau mai multe materiale plastice ?p/n% la !A prin e;trudare. Combina iile de materiale utili&ate #n mod curent la confec ionarea ambalajelor sunt> R/rtieLpolietilen% de joas% densitate pentru pungi indi)iduale destinate ambal%rii &a8%ruluiC R/rtie Eraft albit% sau satinat%Lfolie de aluminiuLpolietilen% de joas% densitateC "ereflatat de polietilen%Lclorur% de poli)inildenLpolietilen% pentru pungi #n care se ambalea&% produsele de panifica ie.
0.#.9 Ambalaje din sti;l? Formula general% a sticlei este 0iJ 2 ?3a 2, A m ?CaJA m .
4,
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare 0ticla are o bun% conductibilitate termic% *i re&ist% la *oc termic ?ma;imum 3! , CA. 0ticla este un material care de ine o pondere important% #n sectorul ambalajelor fiind utili&at% cu prec%dere la ambalarea produselor lic8ide sau p%stoase. De*i este puternic concurent% de materiale plastice7 materialele celulo&ice *i cele metalice7 #n ultima perioad% sticla este pri)it% din nou ca un material de perspecti)%. Datorit% structurii sale amorfe sticla este fragil% *i se sparge #n urma aplic%rii unei for e e;terioare. 0ticla are o structur% cristalin%7 propriet% ile optice se refer% la gradul de penetrare al luminii *i efectul transmisiei acesteia #n func ie de lungimea de und%. "ransmisia luminii poate fi controlat% prin ad%ugarea aditi)ilor de colorare #n compo&i ia sticlei. Ca aspect7 sticla este din material amorf7 transparent7 dar de*i la temperatur% ambiant% are caracteristcile unui solid7 aceasta este un material )/scos suprar%cit. 0ticla este utili&at% pe scar% larg% #n domeniul alimentar7 dar *i #n industria farmaceutic%7 la ambalarea produselor c8imice etc. Ca material de ambalaj7 sticla pre&int% multe a)antaje> (aterial barier% e;cep ional la ga&e7 )apori7 lic8ideC 4nert% din punct de )edere c8imic fa % de lic8ide *i produse alimentare *i nu pune probleme de compatibilitate cu produsul ambalatC 2ste un material igienic7 u*or de sp%lat *i care suport% sterili&areaC 3u are miros7 nu transmite *i nu modific% gustul alimentelor ?garantea&% men inerea propriet% ilor organoleptice *i a aromei alimentareAC 2ste transparent%7 ceea ce permite controlul )i&ual al produsului de c%tre consumatorC 1oate fi colorat%7 aduc/nd astfel o protec ie suplimentar% a produsului #mpotri)a radia iilor ultra)ioleteC 2ste un material rigid care poate fi utili&at #n forme )ariateC $re o bun% re&isten % la presiuni interne ridicate7 fiind utili&at% la ambalarea unor b%uturi ca > *ampanie7 cidru etcC $re o re&isten % mecanic% suficient de mare pentru a suporta *ocuri e;terneC 2ste un material economic7 produs #n cantit% i mari *i care nu #ncetea&% s% se perfec ione&eC 41
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare 2ste un material reciclabilC <tili&area sticlei ca material de ambalaj pre&int% *i de&a)antajele legate de> Fragilitate7 crap% sub ac iunea *ocurilor mecanice sau termiceC Nreutatea care o face dificil de mane)rat *i ridic% c8eltuielile de transportC Depo&itare dificil%C =mb%tr/nire sub ac iunea agen ilor atmosferici ?formare de depuneri albicioaseAC regenerarea se produce prin cl%tire cu o solu ie 1-2M RCl. $)/nd #n )edere faptul c% sticla intr% #n contact direct cu m%rfurile alimentare7 ambalajele din sticl% fac subiectul unor pre)ederi obligatorii #n )ederea protec iei s%n%t% ii consumatorilor. 0.#.) Ambalaje din materiale ;elulo@i;e R/rtia *i cartonul ocup% primul loc #n materie de ambalaje celulo&ice7 cu un consum pe plan european de 4, DgLlocuitorLan7 iar #n 0<$ dep%*e*te 14, DgLlocuitorLan. R/rtia este definit% ca fiind un ansamblu de materiale fabricate prin depunerea fibrelor )egetale pro)enite din lemn. R/rtiile utili&ate #n domeniul ambalajelor se pot clasifica dup%> gramaj7 compo&i ie7 destina ie. 0e disting trei categorii de materiale de ba&% destinate fabric%rii ambalajelor din 8/rtie-carton> 8/rtia pentru ambalajul7 cartonul plat7 cartonul ondulat. $ceste produse se pot asocia #ntre ele sau cu alte materiale #n )ederea reali&%rii ambalajelor comple;e. 1rincipalele tipuri de cartoane utili&ate #n ambalarea m%rfurilor sunt> Cartonul duple;7 format din minimum dou% straturi diferite de material fibros7 unite prin presare #n stare umed%C Cartonul triple;7 format din minimum trei straturi diferite de material fibros unite prin presare #n stare umed%C Cartonul ondulat7 format din unul p/n% la patru straturi netede *i unul sau trei straturi ondulate din 8/rtie interioar% sau superioar% de ambalaj7 unite #ntre ele printru-un ade&i). Cartonul ondulat poate fi combinat cu diferite materiale ?lemn7 materiale plasticeA #n scopul ob inerii unor tipuri constructi)e de ambalaje mai eficiente *i cu priorit% ile mult #mbun%t% ite.
42
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare Calitatea cartonului ondulat este definit% #n func ie de calitatea sortimentelor de 8/rtie care intr% #n componen a straturilor7 de re&isten a la compresiune7 str%pungere7 plesnire *i trac iune7 gramaj7 grosime etc. Cartonul ondulat este utili&at la> $mbalarea produselor care necesit% protec ie #mpotri)a *ocurilor *i presiuni e;terioareC Confec ionarea cutiilor cu microcaneluri la ni)elul ambalajelor primareC $mbalajele secundare sub form% de cutii7 cutii de pre&entareC $mbalajele ter iare sub forma #n)eli*urilor de protec ie #n jurul paletelor #nc%rcate. Cartonul ondulat se caracteri&ea&% printr-o structur% celular% care #i confer% o #nalt% re&isten % la compresiune *i greutate relati) mare. $coperirea *i laminarea confer% cartonului propriet% i de Obarier%:. $stfel7 laminarea cu parafin% asigur% barier% #mpotri)a ume&elii7 c%ptu*irea cu sticl% asigur% re&isten % la gr%simi7 acoperirea cu plastic #mbun%t% e*te propriet% ile de barier% la gr%simi. Cartoanele pentru lic8idele #nc8ise ermetic sunt cele mai r%sp/ndite *i utili&ate #n pre&ent7 la ambalarea unei game largi de produse alimentare lic8ide. R/rtia *i cartonul au caracteristici identice7 multe dintre ele put/nd fi #mbun%t% ite prin tratamente specifice. 1entru a conclu&iona7 caracteristicile 8/rtiei *i cartonul sunt> (asa )olumic% cuprins% #ntre ,78-172 gLm2 pentru 8/rtia de ambalaj7 *i ma;imum 1 gLm2 pentru cartonul ondulatC 0unt apte pentru contactul cu alimenteleC 0unt inodore *i insipideC R/rtia pergament are o permeabilitate sc%&ut%C R/rtia tip m%tase7 are o permeabilitate la aer foarte ridicat%. 1ropriet% ile 8/rtiei *i cartonului ob inute ca urmare a tratamentelor aplicate7 sunt> re&isten % la ulei7 ga&e *i 8idrocarburi7 re&isten % la alcooli7 eteri7 8idrocarburi clorurate7 esteri *i cetone7 re&isten % la solu ii apoase7 aci&i slabi *i alcali7 sigilare la cald7 barier% la radia ii <.B.7 re&isten % la uleiuri *i gr%simi7 barier% la mirosuri *i )apori de ap%7 anticoro&iune7 barier% la aer *i ga&e ?J27 CJ2 2"CA7 barier% la arome.
0.#.( Alte materiale Colosite pentru ambalaje
43
5emnul este puternic concurent de cartonul ondulat *i materialele plastice. =n compo&i ia sa e;ist% o serie de substan e organice *i anorganice ?r%*ini7 substan e tanante7 uleiuri etericeA care pot influen a caracteristicile organoleptice ale produselor ambalate. Datorit% compo&i iei *i umidit% ii7 ambalajele din lemn constituie un mediu prielnic de&)olt%rii microorganismelor *i p%trunderii insectelor. 1rincipalele caracteristici ale materialului lemnos sunt> -e&isten % bun% la solicit%ri mecaniceC -e&isten % bun% la u&ur%C Conductibilitate electric% foarte bun%C 2ste un material ecologicC 5emnul este utili&at #n special la confec ionarea ambalajului de transport. $mbalajele din materiale te;tile se utili&ea&% la ob inerea sacilor te;tili *i pentru c%ptu*irea ambalajelor din lemn sau carton. 0e caracteri&ea&% prin> 0arcin% de rupere de 42-12, da3Lcm2C $bsorb umiditateaC 0unt permeabile la aer7 ap%7 )aporiC Constituie un mediu prielnic de&)olt%rii microorganismelorC 0unt atacate de ro&%toare7 insecte *i nu re&ist% la foc. $cest tip de material are o aplicabilitate restr/ns% #n domeniul ambal%rii m%rfurilor. <ltimii cinci&eci de ani7 s-au caracteri&at prin apari ia pe pia a ambalajelor a unor produse ob inute prin asocierea materialelor u*oare #n cantitate *i calitatea dorit% #n scopul ob inerii7 prin #nsumarea caracteristicilor lor indi)iduale a comple;ului specific adaptat la e;igen e particulare. Calitatea esen ial% a unui material comple; este impermeabilitatea sa la )apori de ap% *i la diferite ga&e. $lte propriet% i importante sunt transparen a *i sudabilitatea. (aterialul comple; utili&at pentru ob inerea celor mai bune suduri este copolimerul cunoscut sub numele de 2B$> etilenL)inilLacetat.
44
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare Cerin ele de calitate pentru foliile comple;e sunt> re&isten % mecanic%7 protec ie #mpotri)a luminii7 re&isten % la ac iunea produselor agresi)e7 re&isten % la temperaturi ridicate7 etan*eitate. =n func ie de natura materialului suport7 foliile comple;e se pot clasifica #n> (ateriale comple;e pe ba&% de aluminiuC (ateriale comple;e pe ba&% de 8/rtie *i cartonC Comple;e pe ba&% de materiale plastice. Foliile comple;e de aluminiu7 folosesc drept strat intern polietilena de joas% densitate *i oca&ional7 polietilena de joas% densitate *i polipropilena.
4!
CAPITOLUL II
CONCEPTUL $E A!%ALARE
9.0 Con;eptul modern de ambalare 1rimul produs de ambalat ce s-a impus pe pia % a fost cartonul ondulat. 4storia cartonului ondulat se #ntinde pe o perioad% de peste 1,, de ani7 iar apari ia acestui material a fost impulsionat% de ne)oia unui nou tip de ambalaj superior celor e;istente p/n% atunci. R/rtia ondulat% mecanic7 #ntre dou% )al uri canelate7 a fost ob inut% prima dat% #n $nglia7 #n anul 18!6 *i a fost utili&at% #n premier% ca ambalaj de c%tre un american7 #n 18+1. Cartonul ondulat propriu-&is a ap%rut #n 18+47 #n $merica7 c/nd s-a ad%ugat7 prin lipire7 un strat neted de 8/rtie peste 8/rtia ondulat%. 5a #nceputul secolului 667 apar primele ma*ini de carton ondulat7 iar acest produs se impune #n industria ambalajelor din $merica *i 2uropa. =n timp7 produc ia de carton ondulat *i ambalaje se de&)olt% #n ritm alert7 l%rgindu-se gama sortimental% *i #mbun%t% indu-se calitatea acestui produs. =n ara noastr%7 cartonul ondulat s-a produs prima oar% #n anul 1'!+7 #n fabrica e;istent% la N8imba)7 localitate aflatS la 1, Dm de municipiul Fra*o). =n anii urm%tori7 acest sector a cunoscut o de&)oltare importantS7 cererea acestui produs pe pia % fiind #n continu% cre*tere. Jdat% cu de&)oltarea *i di)ersificarea produc iei de bunuri concomitent cu de&)oltarea comer ului7 are loc *i di)ersificarea *i de&)oltarea acti)it% ilor de ambalare *i implicit a produc iei de ambalaje. 5a ni)elul #ntregii planete7 se consider% c% apro;imati) ''M din produc ia de m%rfuri se tran&ac ionea&% #n stare ambalat%. $mbalarea este definit% pe numeroase c%i. J surs% $merican% de referin % define*te ambalarea ca o te8nic% industrial% *i comercial% pentru protec ia7 identificarea *i facilitatea )/n&%rii *i distribuirii produselor agricole7 industriale *i de consum.
46
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare Institutul Interna=ional de Ambalare EP.I.I.F define*te ambalarea ca opera ie de #nc8idere a produselor7 articolelor sau pac8etelor introduse #n saci7 pungi7 borcane7 cutii7 t%)i7 bidoane7 tuburi7 sticle sau alte forme de conteinere care s% #ndeplineasc% func ii cum ar fi> protec ie *iLsau conser)are7 func ie informa ional% *i utilitate sau performan %. Institutul de Ambalare din Anglia furni&ea&% trei defini ii ale ambal%rii> 1.0sistem coordonat de preg%tire a bunurilor pentru transport7 distribu ie7 depo&itare7 )/n&are cu am%nuntul *i7 #n final7 consumC 2. Cale de asigurare a distribu iei la consumatorul final #n condi ii optime *i cu costuri minimeC 3. Func ia te8nico-economic% care urm%re*te minimi&area costurilor la li)rare #n timp ce )/n&%rile sunt ma;ime. 2ste important #ns% s% facem o distinc ie #ntre ambalarea definit% mai sus #i ambalajul care poate fi definit ca element de #nc8idere a unui articol indi)idual ?sau a c/tor)a articoleA #ntr-un conteiner7 utili&at de obicei pentru )/n&are sau distribu ie. =n conformitate cu 0"$0 !84!L1-867 ambalarea este definit% ca fiind Oopera ie7 procedeu sau metod%7 prin care se asigur% cu ajutorul ambalajului7 protec ia temporar% a produsului7 #n decursul manipul%rii7 transportului7 depo&it%rii7 )/n&%rii7 contribuind *i la #nlesnirea acestora p/n% la consumare sau p/n% la e;pirarea termenului de garan ie:. "rebuie7 de asemenea7 s% se fac% distinc ie #ntre di)ersele niDeluri de ambalare2 Ambalarea elementar? este cea care )ine #n contact cu produsul. 2a furni&ea&% protec ia ini ial% a produsului ?e;emplu de ambalaje elementare> bidoane din metal7 sticle *i saci din plasticA. Ambalarea se;undar? con ine un anumit num%r de ambal%ri elementare. 2ste o sus in%toare a distribu iei fi&ice *i poate fi folosit% pe pia a de desfacere cu am%nuntul pentru e;punerea ambalajelor elementare. Ambalarea ter=iar? cuprinde un num%r de ambal%ri secundare ?e;emplu> strec8Hrappead pallet of corrugated cases T ambalaj colecti) din carton ondulat #n care produsele sunt i&olate #ntre ele cu paieLtala*Lresturi de muca)aA. Ambalarea ;uaternar? este frec)ent utili&at% #n comer ul interna ional *i #n cel dintre statele americane cu scopul de a facilita mane)rarea ambalajelor ter iare. 2a se reali&ea&% cu ajutorul conteinerelor de metal7 )erticale7 de 12 metri lungime #n care se #ncarc% cu macaraua mai multe palete sau containere metalice. 2le pot fi transferate de la sau c%tre )apoare7 trenuri7 platforme7 cu macarale gigantice. Desigur7 este posibil% 4+
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare ob inerea temperaturii7 umidit% ii *i a atmosferei ga&oase controlate7 iar acestea sunt necesare #n situa ii particulare cum ar fi transportul alimentelor #ng8e ate sau al legumelor *i fructelor proaspete. =n conte;tul ambal%rii se folosesc o serie de termeni7 dintre care amintim materialul de ambalare7 materialul de ambalaj7 mediu de ambalare7 produs de ambalat7 ambalaj preconfec ionat7 accesorii de ambalaj. 1rin material de ambalare se #n elege un sistem material destinat #n)elirii temporare a produselor ce se ambalea&%. 2ste ca&ul 8/rtiei de #mpac8etat7 a celofanului7 a peliculelor plastice etc. (aterialul de ambalaj este un sistem fi&ico-c8imic unitar sau multicomponent utili&at pentru confec ionarea ambalajelor sau pentru producerea accesoriilor de ambalaje. Ca materiale de ambalaj se utili&ea&% 8/rtia7 cartonul7 materialele plastice7 materialele metalice7 lemnul7 sticla7 materialele te;tile7 singure sau #n combina ie. (ediu de ambalare poate fi orice sistem fi&ico-c8imic7 capabil ca #mpreun% cu ambalajul s% asigure deplina protec ie a produsului fa % de orice factor modificator al calit% ii acestuia. Cel mai r%sp/ndit mediu de ambalare este cel ga&os ?aer7 ga&e inerte7 atmosfera modificat% sub presiune7 )id etc.A. 1rodusul de ambalat . preg%tit prin cur% ire7 do&are7 rulare7 compactare . este bunul ce necesit% protec ie temporar% sau de lung% durat% de la locul de produc ie la locul de consum *i pentru care manipularea7 transportul7 depo&itarea7 desfacerea7 impun pre&en a ambalajului. $mbalajul preconfec ionat se reali&ea&% din material de ambalaj #ntr-o form% *i cu caracteristici fi&ice7 c8imice7 microbiologice7 ecologice corespun&%toare cerin elor impuse de produsul ce urmea&% a fi ambalat. De regul%7 ambalajul preconfec ionat7 este #ntregit de unul sau mai multe accesorii de ambalaj ?materiale7 dispo&iti)e7 pieseA care ajut% la #nc8iderea7 etan*ei&area7 imobili&area con inutului7 amorti&area *ocurilor7 consolidarea *i identificarea ambalajului. 1rintre accesoriile de ambalaj se pot include> dopurile7 capsulele7 ben&ile ade&i)e7 ben&ile de o el7 cuiele7 agrafele7 s/rmele7 tala*ul7 )ata de celulo&%7 saltele de amorti&are poliuretanice7 1BC e;pandat7 etic8etele. 1rocesul7 opera ia sau metoda prin care produsul de ambalat este introdus sau cuprins #n ambalaj7 )enind #n contact cu acesta7 repre&int% ambalarea. 1entru reali&area ambal%rii7 at/t ambalajul c/t *i produsul pot suferi unele opera ii au;iliare7 ca de
48
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare e;emplu> depliere7 c%ptu*ire7 recondi ionare7 etic8etare ?#n ca&ul ambalajuluiA sau do&are7 por ionare7 cur% ire7 rulare etc. ?#n ca&ul produsuluiA. 4mportan a problematicii a;at% pe ambalaje *i metode de ambalare face obiectul preocup%rii unor organi&a ii na ionale *i c8iar europene7 precum Federa ia 2uropean% a $mbalajelor. 1entru stimularea cercet%rilor #n acest domeniu7 4nstitutul 4talian de $mbalaje organi&ea&% anual concursul ODu 1ont: pentru ino)a ie *i acord% premiul Jscar pentru ino)a ie *i originalitate. =n pre&ent7 #n lume func ionea&% un num%r mare de institute *i organisme speciali&ate #n domeniul ambalajelor. Jrgani&a ia pentru $mbalaje ?Q.1.J.A are ca obiecti) principal solu ionarea problemelor pri)ind ambalarea7 conser)area *i distribuirea bunurilor de consum. Jrgani&a ia 4nterna ional% de 0tandardi&are *i Federa ia 2uropean% pentru $mbalaje sunt preocupate de perfec ionarea *i adaptarea continu% a produc iei de ambalaje7 a te8nologiilor pe ba&a unor solu ii economice adaptate la cerin ele impuse de progresul te8nic. $nual *i semestrial au loc numeroase manifest%ri7 conferin e7 congrese7 simpo&ioane7 pe plan intern7 de moderni&are a ambalajelor *i preambal%rii produselor.
9.9 !etode de ambalare a m?rCurilor Jdat% cu de&)oltarea societ% ii *i implicit a proceselor de produc ie s-a de&)oltat *i industria de ambalaje. 0e caut% ca prin procedee noi s% se ajung% la o mai bun% reali&are a func iilor ambalajelor. "otodat%7 se urm%re*te cre*terea producti)it% ii muncii7 at/t la confec ionarea ambalajelor7 c/t *i la ambalarea produselor. $mbalarea se poate face pe linii semiautomate sau automate de mare producti)itate7 ce pot reali&a formarea ambalajelor7 desfacerea lor7 umplerea *i #nc8iderea lor. $mbalarea m%rfurilor ine seama de caracteristicile actuale *i tendin ele de )iitor #n ceea ce pri)e*te produc ia *i circula ia m%rfurilor. $mbalajul *i produsul7 formea&% un sistem7 care presupune o rela ie specific% #ntre elementele sale componente. Jbiecti)ele la care trebuie s% se raporte&e actuale te8nici de ambalare7 trebuie s% r%spund% unor probleme legate de>
4'
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare -educerea consumului de materii prime7 materiale *i energieC Cre*terea duratei de conser)are a produsuluiC Combinarea anumitor materiale #n scopul cre*terii performan ei ambalajului C -econstituirea rela iei produs . ambalaj . mediu #nconjur%tor. 9.9.0 Ambalarea ;ole;tiD? i por=ionat? Ambalarea ;ole;tiD?7 este metoda care permite gruparea #ntr-o singur% unitate de )/n&are a mai multor produse. $ceast% metod% u*urea&% mult manipulare *i transport produselor7 ajut/nd la paleti&area acestora. (aterialele utili&ate sunt> carton7 folii contractabile sau 8/rtie. $mbalarea colecti)% se poate reali&a *i prin gruparea produselor preambalate #n 8/rtie Eraft7 celofan sudabil etc.7 ob in/ndu-se pac8ete paralepipedice paleti&ate. $cest procedeu7 denumit fardelare este aplicat la ambalare colecti)% a unor produse ca> &a8%r7 f%in%7 ore&7 m%lai etc. Ambalarea por=ionat? - ambalajul por ionat este acela al c%rui con inut se consum% o singur% dat%. 1rodusele destinate ambal%rii por ionate pot fi grupate astfelC 1roduse neperisabile ?&a8%r7 biscui i7 sare7 cafea etcA care impun ambalajului s% p%stre&e gustul *i aroma produsului *i s% asigure protec iei #mpotri)a umidit% ii *i aeruluiC 1roduse perisabile7 cele care se degradea&% #n timp7 de e;emplu br/n&eturi fermentate7 untul. 1entru ambalarea propor ionat% pot fi folosite > folii contractabile7 folii termosudabile din aluminiu sau 8/rtii metali&ate. 9.9.9 Ambalarea <n Colii ;ontra;tabile $cesta este un procedeu de ambalare a produselor #n buc% i mici7 uniforme7 prin a*e&area lor pe o plac% suport7 a)/nd al)eole termoformate7 urmat% de #nc8eiere prin acoperirea cu folie *i termosudare.
!,
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare 1rin folie contractabil% se #n elege o folie din material plastic7 etirat% #n momentul fabric%rii sale7 cu tensiuni interne fi;ate prin r%cire *i care #n momentul #nc%l&irii re)ine la po&i ia ini ial%. (aterialele #ntrebuin ate sunt > polietilen% termoconductibil%7 policlorur% de )inil7 policlorur% de )inilden7 polipropilen% etc. Ambalarea tip GsHinI7 este un procedeu de ambalare sub )id a produselor7 prin a*e&area lor cu bucata sau grupat pe o plac% suport plan%7 urmat% de desc8idere prin acoperire cu folie transparent% *i termosudare. $mbalarea tip OsDin:7 este 7 deci un procedeu de pre&entare a produselor7 #n folii contractabile utili&at #n domeniul industriei alimentare *i pentru ambalarea m%rfurilor industriale. 5a produsele alimentare se urm%re*te ob inerea unei permeabilit% i ridicate fa % de o;igen7 ceea ce permite de e;emplu p%strarea aspectului c%rnii prin formarea o;imioglobinei. $mbalarea #n folii contractabile #*i g%se*te o larg% utili&are la pre&entarea unor obiecte cu dimensiuni mici7 din domeniul produselor cosmetice7 juc%rii7 medicamente7 obiecte din sticl% sau por elan. $cest sistem se caracteri&ea&% prin u*urin a #n manipularea a)/nd un impact po&iti) asupra consumatorului. Ambalarea tip GblisterI7 este un procedeu de ambalare a produselor prin a*e&area lor cu bucata sau grupate pe o plac% suport plan%7 urmat% de #nc8idere prin folie transparent%7 a)/nd al)eole termoformate *i #nc8idere prin termosudare lipire sau capsare. Ambalare alDeolar?7 este procedeul de ambalare a produselor sub form% de buc% i mici uniforme prin a*e&area lor pe o plac% suport7 a)/nd al)eole termoformate7 urmat% de #nc8idere prin acoperire cu folie *i termosudare. 9.9.) Ambalarea de tip aerosol =n sens 9clasic:7 no iunea de aerosol se refer% la o dispersie de particule solide sau lic8ide foarte fine7 susceptibile de a r%m/ne timp #ndelungat% #n suspensie #n atmosfer%.
!1
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare $mbalajul tip Oaerosol:7 este un recipient re&istent la o presiune interioar% dat%7 pre)%&ut cu o desc8idere #n care se montea&% Oo )al)%: care asigur% etan*eitatea *i distribuirea produsului con inut. =n conformitate cu Directi)a 2uropean%7 prin generator de aerosol se #n elege un ansamblu construit dintr-un recipient nereutili&abil7 din metal7 sticl%7 material plastic7 care con ine un ga& comprimat7 lic8efiat *i pre)%&ut cu dispo&iti) ce permite ie*irea con inutului sub form% de particule solide sau lic8ide aflate #n suspensie #ntr-un ga& sub form% de spum%7 past%7 pudr% sau #n stare lic8id%. $cest tip de ambalare este utili&at% #n domeniul alimentar7 al produselor farmaceutice *i #n industrie. <n ambalaj tip aerosol const% din> un recipient de presiune7 o )al)% comandat% de un buton7 agent propulsor7 produsul acti) -ecipien ii se confec ionea&% din> tabl% cositorit%7 aluminiu7 sticl% *i materiale plastice. -ecipien ii din aluminiu sunt cei mai utili&a i cu capacit% i care )aria&% #ntre 1,3, cm3 p/n% la 1,,, cm3 *i re&isten % la presiune #n jur de 3, EgfLcm2. Na&ul propulsor utili&at trebuie s% fie compatibil cu produsul7 s% nu fie inflamabil7 s% nu pre&inte riscul unei e;plo&ii *i s% nu intre pielea sau mucoasele. Na&ul propulsor se poate pre&enta fie sub form% lic8efiat% sau sub form% comprimat%. =n ca&ul ga&elor comprimate7 se utili&ea&% > $&otul7 care este un ga& inert fa % de majoritatea substan elor farmaceutice *i alimentare este incolor7 neto;ic7 insolubil7 neinflamabil7 inodorC Dio;idul de carbon7 care este un un bun agent propulsor7 neto;ic7 neinflamabil7 protejea&% produsele contra o;id%rii7 este bacteriostaticC Futanul *i propanul7 sunt neto;ice7 se combin% u*or cu 8idrocarburile lic8efiate7 dar sunt inflamabile *i de)in to;ice. 2;ist% mai multe sisteme de umplere cum ar fi > <mplere la temperatur% sc%&ut%C <mplere la presiune *i temperatur% normal%C 1rocedeu de umplere automati&at. 3oile tendin e #n domeniul ambal%rii tip aerosol se a;ea&% pe urm%toarele direc ii >
!2
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare 1. 0terili&area accesoriilor de ambalare #naintea opera iei de umplere care elimin% o posibil% recontaminare #n timpul ambal%rii 2. 4ni ierea unei concep ii func ionale cu pri)ire la distribu ia m%rfurilor. 0terili&area accesoriilor de ambalare se reali&ea&% cu aport de c%ldur% *i radia ii gamma. 1rima metod% are incon)enientul c% poate determina coro&iunea recipientului datorit% apari iei unor posibile fenomen de conducere #n timpul transportului. "ratamentul de sterili&are cu radia ii gamma este mai costisitor7 dar are a)antajul etan*eit% ii unit% ii de transport. Durata sterili&%rii cu radia ii ''''''' se stabile*te #n func ie de do&area *i dimensiunea recipientului de e;pedi ie7 ca fiind de apro;imati) patru ore. Concep ia func ional% a unit% ii de distribu ie compus% din )al)% *i pul)eri&ator depinde de #nsu*i caracteristice produsului ?)/sco&itatea7 solubilitatea a&otuluiA7 de presiunea intern% *i concep ia pul)eri&atorului. 9.9.( Ambalarea asepti;? $mbalarea aseptic% poate fi definit% ca umplerea unui produs steril comercial #n recipiente sterile #n condi ii aseptice *i #nc8iderea recipientelor astfel #nc/t reinfec ia este pre)enit%7 cu alte cu)inte o #nc8idere ermetic%. "ermenul aseptic implic% absen a sau eliminarea oric%rui organism nedorit din produs7 ambalaj sau alte &one specifice7 #n timp ce termenul ermetic este folosit pentru a indica propriet% i mecanice corespun&%toare e;cluderii p%trunderii microorganismelor #ntr-un ambalaj *i a ga&elor sau )aporilor de ap% #n *i din ambalaj. "ermenul steril comercial a fost definit ca absen a microorganismelor capabile de reproducere #n alimente #n condi ii de depo&itare *i distribu ie f%r% refrigerare7 aceasta #nsemn/nd c% absen a absolut% a tuturor microorganismelor nu este ob inut% practic. 2;ist% dou% domenii specifice de aplicare a ambal%rii aseptice> . ambalarea produselor presterili&ate *i sterileC . ambalarea produselor nesterile pentru a e)ita infectarea cu microorganisme. $mbalarea aseptic% se folose*te din urm%toarele moti)e> . folosirea recipientelor nepotri)ite pentru sterili&are #n ambalajC . folosirea a)antajului oferit de procesele de sterili&are R"0" care sunt eficiente termic *i7 #n general7 permit ob inerea de produse calitati) superioare #n compara ie cu cele prelucrate la temperaturi mai sc%&ute timp #ndelungatC !3
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare . prelungirea duratei de )alabilitate a produselor la temperaturi normale. 1rintre primele aplica ii ale ambal%rii aseptice se num%r% laptele *i produsele lactate la care s-au ad%ugat ulterior alte produse> sucuri de fructe *i legume7 produse cu particule ?compoturiA7 supe7 budinci7 deserturi etc.
CAPITOLUL III
*ALORI+ICAREA A!%ALA&ELOR ,N RELA-IA PRO$US . A!%ALA& . !E$IU ,NCON&UR/TOR
).0 $imensiunea e;ologi;? a ambalajului =n abordarea mecanismului sc8imb%rii necesare7 pe plan mondial7 clarific%rii *i re&ol)%rii )astei problematici se impune a se ine cont de faptul c% punctele de referin % sunt acelea*i indiferent de ni)elul la care se ia deci&ia ?gu)ernamental7 de strategie a firmei7 de cet% eanA7 ceea ce presupune o larg% implicare #n acest proces7 succesul depin&/nd de eliminarea barierei imaginare care separ% spectatorii de participan ii direc ii7 spectatorii de)enind *i ei7 dep%*ind iner ia7 participan ii direc i. 3eaccept/nd principiul su)eranit% ii consumatorului7 ecologi*tii se pl/ng astfel de e;cesul de ambalare a produselor7 iar tot mai multe firme7 anticip/nd la r/ndul lor )iitorul7 recurg la m%suri #n concordan % cu a*tept%rile mi*c%rile ecologice. =n Fran a spre e;emplu7 firma O5e)er: printre asemenea m%suri7 a editat o c%rticic% destinat% clien ilor s%i7 denumit% O2cologia la domiciliu:. "ot mai multe firme #ncep s%-*i pun% #ntrebarea dac% e;ist% un loc pentru produsele lor #ntr-o economie ba&at% pe ecologie. =n #mprejur%rile actuale se pune problema #n ce m%sur% se #mpletesc interesele firmelor *i supra)ie uirii ci)ili&a iei astfel #nc/t aceste firme care #*i asum% o responsabilitate ecologic% major% pot s% ob in% beneficii economice numai datorit% faptului c% ac iunile lor r%spund unei #ngrijor%ri publice acute #n pri)in a )iitorului. !ar;area a;ologi;? n Romnia
!4
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare 0copul introducerii etic8etei ecologice este de
a promova produsele care au un
impact redus asupra mediului, pe parcursul ntregului lor ciclu de via, n comparaie cu alte produse aparinnd aceluiai grup de produse.
0c8ema
etichetei ecologice din Romnia cuprinde dou rubrici:
- Rubrica 1 cuprinde simbolul etichetei ecologice. Acesta este o floare pe fond

alb cu ase petale, sub form de cercuri colorate, alternativ n rou, galben i albastru, i frun e colorate n verde, n centru fiind scrise iniialele !R"#.
Componentele - *i J trebuie s% aibe aceea*i dimensiune pe )ertical%
care nu
trebuie s fie mai mic de $ mm, diametrele celor % cercuri trebuie sa aibe aceeai dimensiune care nu trebuie s fie mai mic de & mm. 'ungimea simbolului este de () de mm iar limea de $) de mm.
- -ubrica
* cuprinde te+tul descriptiv, care va fi scris integral cu negru cu
font ,imes -e. Roman 1*, fondul trebuie s aibe obligatoriu culoarea alb.
Figura 3.1.1 - (arca ecologic% din -om/nia Eti;>eta e;ologi;? este reali&at% de c%tre 4mprimeria 3a ional% *i pre&int% urm%toarele elemente de securi&are> este autocolant%C con ine modele grafice constituite din curbe aparent #nt/mpl%toare7 generate dup% modele matematice calculate conform unor formule speciale7 generate de un softC cerneluri speciale de mare securitateC autodistrugere la rupere. =n -om/nia7 autoritatea care acord% etic8eta ecologic% este (inisterul (ediului. !!
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare 2tic8eta ecologic% este o marc% a <niunii 2uropene de recunoa*tere a produselor ecologice7 iar procedura de ob inere este destul de comple;%. Condi ia de ba&% pentru procesul de acceptare a m%rcii este implementarea sistemului de management de mediu7 conform standardului 40J 14.,,1. 2;ist% un g8id informati) despre ecoetic8etare7 reali&at cu finan are 18are Fondul 2uropa 2,,4. Jb inerea etic8etei ecologice este supus% unor ta;e *i tarife de !,, lei ?c8eltuieli pentru procesarea solicit%rii de ob inere a etic8et%rii ecologiceA7 indiferent de num%rul de produse care )or beneficia de aceast% etic8et%. =n ca&ul #ntreprinderilor mici *i mijlocii7 tariful se reduce cu 2!M. 5a cei !,, lei se adaug% costurile legate de testarea *i )erificarea produselor. 1otri)it informa iilor furni&ate de repre&entan ii $gen iei -egionale pentru 1rotec ia (ediului Craio)a7 la ni)elul <27 costurile pentru ob inerea *i afi*area etic8etei ecologice sunt ce)a mai mari ?ta;a de procesare #ntre 3,, *i 1.3,, de euro7 la care se adaug% ,71!M din )olumul anual al )/n&%rilor produsului pe pia a <2A. 4((-urile beneficia&%7 de asemenea7 de o reducere de 2!M. De reducere ?1!MA beneficia&% *i companiile care au implementat sistemul de management de mediu certificat pe ba&a 40J 14,,1. 1rincipalele modalit% i de promo)are *i mediati&are a etic8etei ecologice #n r/ndul agen ilor economici sint> 0eminarii de informare . instruire referitoare la aplicarea etic8etei ecologice #n -om/nia7 la sistemul de etic8etare ecologic%. 1entru reali&area seminariilor sunt necesare> - manuale7 pliante7 bro*uri - cursuri - *edintele de informare - buletin informati) - suport electronic de instruire 1ublicarea *i distribuirea gratuit% a unor bro*uri cu informa ii despre etic8etea ecologic%7 bro*uri care s% con in% toate informa iile necesare agen ilor economici Crearea de Hebsite-uri *i promo)area lor #n r/ndul agen ilor economici. Fro*ura 2tic8eta 2cologic% . bro*ur% informati)% pentru agen ii economici7 cuprinde informa ii pri)ind> etic8eta ecologic%7 etapele necesare pentru ob inerea etic8etei ecologice7 a)antajele etic8etei ecologice7 costurile solicit%rii etic8etei ecologice *i posibilit% ile de finan are pentru ob inerea etic8etei ecologice7 cadrul legislati) e;istent
!6
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare #n -om/nia #n domeniul acord%rii etic8etei ecologice7 institutele acreditate recomandate de autoritatea competent% pentru acordarea etic8etei7 pre&entarea pe scurt a etic8etei ecologice comunitare7 precum *i pre&entarea celor mai cunoscute etic8ete ecologice utili&ate #n 2uropa. (ijloacele de mediati&are a etic8etei ecologice identificate la ni)elul consumatorului sunt> 1re&en a 9pe mari suprafe e:> promo)area etic8etei ecologice #n maga&ine7 supermarDet-uri sau alte puncte de )/n&are care de in produse etic8etate7 prin distribuirea de pliante7 bro*uri informati)e7 etc. 1liantele7 bro*urile informati)e7 pot fi oferite la intrarea #n maga&ine7 la casele de marcat sau #n cadrul raioanelorC Crearea de Hebsite-uri este un mijloc de mediati&are care7 de*i nu este un mijloc de comunicare la scar% larg%7 ofer% re&ultate incontestabileC "ele)i&iunea este modalitatea cea mai bun% pentru a atrage aten ia7 aceasta a)/nd a)antajul de a ob ine7 prin audien %7 o aten ie asem%n%toare cu cea e;istent% #n timpul dialogului #ntre dou% persoane fi&ice. =n plus7 are a)antajul sunetului *i culorilor7 fiind astfel mult mai apt% s% 9ating%: consumatoriiC 1resa scris% este o alt% modalitate care poate fi utili&at% pentru etic8eta ecologic%7 mai ales c% aceasta se adresea&% marelui public. 4nforma ia poate ap%rea #n &iare7 re)iste dar *i #n presa speciali&at% =n general7 presa scris% ofer% posibilitatea de a furni&a mai mult% informa ie7 iar pentru mediati&area etic8etei ecologice informarea este cel mai important aspectC $fi*ele #nso ite *i de alte tipuri de comunicareC $nun uri publicate #n principalele &iare *i re)iste care apar &ilnicC 1ublicitatea la radioC 1articiparea J3N-urilor cu acti)itate #n domeniul protec iei mediului la campania de sensibili&are a popula iei 1articiparea *colilor la mediati&area etic8etei ecologice prin cursuri informati)e> concursuri cu premii7 jocuri7 pre&ent%ri )ideo7 etc. Fro*ura denumit% 92tic8eta ecologic% - N8idul consumatorilor: cuprinde informa ii pri)ind generalit% i asupra etic8etei ecologice #n -om/nia> defini ie7 simbol7 forma etic8etei ecologice7 grupurile de produse pentru care se poate acorda etic8eta ecologic%7 moti)ele alegerii produselor care poart% etic8eta ecologic%7 pre&entarea sistemului de acordare a etic8etei ecologice #n -om/nia7 fi*e de pre&entare a criteriilor de
!+
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare acordare a etic8etei ecologice *i a moti)elor acord%rii etic8etelor ecologice pentru toate grupurile de produse )i&ate7 informa ii utile despre cum se poate recunoa*te etic8eta ecologic% pe un produs7 adrese de Heb.
!ar;area ecologic
n /niunea 0uropean
2tic8eta ecologic% a <niuni 2uropene ?Floarea 2uropean%A7 a fost creat% de Comisia 2uropean% #n 1''3 *i este o sc8em% unic% de certificare pentru a ajuta consumatorii s% disting% produsele *i ser)iciile )er&i7 care nu afectea&% mediul. 2tic8eta ecologic% comunitar% nu se acord% pentru alimente *i produse medicale. 2ste o sc8em% facultati)%7 conceput% s% #ncuraje&e afaceri*tii s% comerciali&e&e bunuri *i ser)icii care au un impact redus asupra mediului iar consumatorii europeni7 inclusi) cump%r%torii publici *i pri)ati7 s% le identifice usor. Floarea se poate g%si
1slanda. 0ticheta ecologic european are un 2paaport# care autori ea libera circulaie a produselor pe teritoriul european3 acesata este obligatorie n ca ul vn rii de produse n 0uropa, precum i n ca ul e+porturilor de produse ctre 0uropa. n toat 0uropa precum i n -orvegia, 'iechtenstein i
"oate statele <niunii
0uropene au adoptat eticheta ecologic, avanta4ul
principal al acesteia fiind dimensiunea sa european3 produsele care au atribuit eticheta ecologic de ctre un stat membru al /niuni 0uropene poate fi folosit n toate celelalte state membre.
0c8ema de etic8et% ecologic% european% are 2 inte>

5 6e a oferi consumatorilor o evaluare de ncredere i independen a impactului asupra mediului i a produselor3
6e a promova producia i utili area produselor care au un impact redus
asupra mediului.
!8
Figura 3.1.2 (arca ecologic% european% ).9 +a;tori de poluare <n rela=ia ambalaj8mediu <n;onjur?tor Dup% cum era de a*teptat7 imperati)ul lu%rii #n considerare a problematicii ecologice a atins *i domeniul comple; al rela iei ambalaj . produs. 1uternica densitate demografic%7 ni)elul de industriali&are7 situa ia din 2uropa Central% *i dependen a Nermaniei #n ceea ce pri)e*te combustibilii fosili pentru apro)i&ionarea cu energie electric%7 au plasat #n centrul preocup%rilor speciali*tilor *i al consumatorilor protec ia mediului. Tipuri de poluare a mediului =n decursul ultimelor dou% decenii a fost identificat un num%r important de probleme legate de mediul #nconjur%tor7 cum ar fi> poluan ii emi*i de surse fi;e7 ca o;idul de sulf7 particule *i anumite metale grele emise de instala ii industriale *i centrale termice7 eliminarea apelor u&ate industriale *i menajere7 ca *i problemele de*eurilor urbane. 0e disting astfel patru tipuri de poluare a mediului #nconjur%tor> poluarea atmosferic%7 poluarea apei *i a solului *i poluarea fonic%. =n cadrul polu%rii atmosferice se cu)ine a lua #n considerare ciclul CJ 27 care pune climatul #n pericol7 ca *i emisia unor ga&a7 cum ar fi 0J2. $numite probleme de poluare atmosferic% au condus la apari ia unor norme sau obiecti)e ale calit% ii mediului ambiant pentru produse poten ial cancerigene7 o&on troposferic7 soluri *i ape dulci acidificate7 ca *i pentru ecosisteme )ulnerabile7 cum ar fi p%durile. !'
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare J alt% problem% deosebit de gra)% la ora actual% este eliminarea de*eurilor. =n Nermania7 de e;emplu7 #n cadrul preocup%rilor pe linia managementului de*eurilor7 eforturile au fost #ndreptate c%tre reali&area a trei mari obiecti)e> 1. $sigurarea transportului de*eurilor p/n% la un punct final al elimin%rii lor #n a*a fel #nc/t s% nu se produc% afectarea mediului 2. 2)itarea sau reducerea producerii de de*euri 3. De&)oltarea recuper%rii7 reutili&%rii *i recicl%rii de*eurilor. $u fost redublate eforturile #n )ederea recuper%rii de*eurilor7 f%c/ndu-se apel la etic8etarea ecologic% OFlaue 2ngel:. =n anul 1''17 gu)ernul german a elaborat o ordonan % care inter&ice ambalajele inutile7 stabiliind c% ambalajele necesare s% fie fabricate din materiale ce nu sunt noci)e pentru mediu. =n 2l)e ia e;ist%7 de asemenea7 ba&a juridic% care permite e)otarea de*eurilor inutile7 #ntr-o manier% asem%n%toare cu cea din Nermania. =n general7 #n identificarea problematicii ecologice7 a cau&elor acesteia *i #n formularea solu iilor adec)ate nu s-a reu*it a se ine pasul cu e)olu ia dinamic% a polu%rii mediului #nconjur%tor. De aici *i necesitatea promo)%rii corela iilor ecologice7 a #mbun%t% irii sistematice a compatibilit% ii acti)it% ilor umane cu mediul #nconjur%tor *i a pre)enirii ac iunilor negati)e. J mare problem% o ridic% tratamentul re&iduurilor. 1roducerea de re&uduuri nu este specific% doar materialelor plasticeC dac% aceste materiale nu s-ar fi de&)oltat7 ar fi a)ut loc o cre*tere a ambalajelor din metal sau din sticl% care ar fi poluat considerabil mediul. De altfel7 #n ca&ul re&iduurilor7 materialele plastice au o pondere de apro;imati) 2M7 fa % de 2,M c/t re)ine materialului *i sticlei *i 3!M 8/rtiei *i cartonului. 1e de alt% parte7 nici contaminarea atmosferei nu este re&ultatul descompunerii prin incinerare a materialelor plastice. Jpus materialului plastic este 8/rtia7 aduc/ndu-se ca argument faptul c% aceasta este biodegradabil%7 ceea ce este ade)%rat. 1entru a produce 8/rtia7 #ns%7 se distrug arbori7 care #mpreun% cu plantele sunt surs% de ec8ilibru a aerului. (aterialelor plastice li se mai repro*ea&% faptul c% pro)oac% incendiiC majoritatea polimerilor sunt inflamabili7 dar *i 8/rtia #mpreun% cu cartonul sunt materiale inflamabile. Poluarea atmosCeri;? este cau&at% #n principal producerii de energie necesar% at/t pentru fabricarea ambalajelor7 c/t *i pentru a le transporta pline sau goale. 6,
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare Poluarea apei> produ*ii organici re&ult% #n principal de la fabricarea cartonului care este reali&at #n mare m%sur% #n circuit #nc8is7 substan ele c8imice fiind recuperate *i apa reciclat% #naintea e)acu%rii sale. Poluarea ;au@at? de materiile prime 4mpactul ambalajelor asupra mediului este de fapt7 impactul materialelor de ambalare asupra mediului #nconjur%tor. JKrtia i ;artonul sunt pri)ite de consumatorii ca materiale Oecologice:. 2ste satisf%c%tor #n acest sens faptul c% 8!M din produc ia actual% de 8/rtie *i carton din Nermania se face plec/nd de la materiale reciclate. Cartonul este fie un comple; constituit din 2L3 carton neprelucrat *i 1L3 carton albit7 fie carton #n #ntregime neprelucrat7 uns cu caolin. Cartonul pro)ine din lemn7 care este o materie prim% ce poate fi re#nnoit% prin regenerarea copacilor din patrimoniu forestier. $mbalajele care au la ba&% carton nu figurea&% printre principalele cau&e ce determin% probleme care afectea&% mediul #nconjur%tor. 4mportant este #ns% de a economisi energie *i materii prime care nu se mai pot re#nnoi *i de a alege ambalajele care afectea&% cel mai pu in mediul. Aluminiul este e;tras din bau;it%7 unul din minereurile cele mai r%sp/ndite #n lume. -eciclarea recipientelor de aluminiu diminuea&% cu ',M cantitatea de energie necesar% pentru fabricarea aceluia*i produs din alumin% ?bau;it% prelucrat%A. -ecipientele din aluminiu pot fi u*or refolosite7 pentru c% constau dintr-o combina ie de aliaje similare pe care produc%torul le poate identifica *i separa foarte u*or. -ecipientele din aluminiu sunt cele mai )aloroase produse din de*euri. 0ingura barier% la cre*terea continu% a pie ei de recipiente recuperate este o a*teptat% sc%dere a ofertei do&elor de b%uturi7 datorit% concuren ei cresc/nde a materialelor plastice. Consumatorii nu cer recipiente din aluminiu. 2i caut% con inutul. 1entru a-*i putea proteja cota de pia %7 produc%torii de recipiente din aluminiu caut% noi produse ce pot fi introduse #n recipientele lor ?de e;emplu m/ncare pentru c/ini *i pisiciA. Cu toate acestea7 do&ele de b%uturi repre&int% o parte a pie ei unde cererea *i oferta sunt puternice *i )or r%m/ne a*a.
61
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare Cantitatea de energie necesara pentru producerea fiec%rei tone de aluminiu de prim% fu&iune a fost redus% progresi) cu 3,M #n decursul ultimelor decenii. 1e de alt% parte7 ultimele te8nologii permit s% se lamine&e foaia de aluminiu p/n% la ,7,,6 mm grosime7 fiind deci consumat% mai pu in% energie pe unitatea de ambalaj. (arele a)antaj al acestui metal deri)% din faptul c% #n stadiul de de*eu el poate fi reciclat la nesf/r*it *i c%7 #n cursul transform%rii sale7 el consum% cu ',M mai pu in% energie #n raport cu producerea aluminiului plec/nd de la minereu. Polietilena este un deri)at din petrol sau din ga&. 3umai o infim% frac iune din aceast% materie prim% este folosit% ca materie de ambalaj. 0ingurele materiale plastice cu )aloare demonstrat% ca material reciclabil sunt polietilena de #nalt% densitate ?RD12A folosit% la ambalarea laptelui *i polietilenatereflatat ?12"A7 #n care sunt ambalate b%uturile carboga&oase. Lemnul a fost *i r%m/ne #nc% puternic7 pentru ca #n stadiul de ambalaj din lemn7 el pre&int% un ecobilant fa)orabil. $)antajul specific *i cel mai important al lemnului ca material de ambalare ine de faptul c% lemnul este o materie prim% care se re#nnoie*te *i a c%rei cre*tere nu poluea&% mediul7 ci dimporti)%7 #i regenerea&%. =n general #ns%7 #n identificarea problematicii ecologice7 a cau&elor acesteia *i #n formularea solu iilor adec)ate nu s-a reu*it a se ine pasul cu e)olu ia dinamic% a polu%rii mediului #nconjur%tor. De aici *i necesitatea promo)%rii corela iei ecologice7 #mbun%t% irii sistematice a compatibilit% ii acti)it% ilor umane cu mediul #nconjur%tor *i pre)enirii ac iunilor negati)e.
).) C?i de redu;ere a polu?rii proDo;ate de ambalaje =n trecut7 materialele pentru ambalaje erau judecate numai dup% gradul de satisfacere a cerin elor consumatorilor pri)ind calitatea7 siguran a7 costul *i comoditatea. =n &ilele noastre #ns%7 materialele de ambalare sunt judecate #n func ie de efectul lor asupra mediului7 #n special impactul lor asupra de*eurilor solide. 1entru a fi considerat cel mai bun7 un ambalaj trebuie s% satisfac% nu numai ne)oile alimentare *i de comoditate ale consumatorilor7 ci *i dorin a lor de a a)ea un mediu mai curat. 1entru a limita r%sp/ndirea ambalajelor nerecuerabile s-a impus ca acestea s% fie produse cu o ta;%7 fondurile re&ultate urm/nd s% fie folosite pentru procurarea *i
62
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare e;ploatarea mijloacelor de colectare *i de tratare a resturilor menajere care con in ambalaje pierdute. J politic% de management #n domeniul protec iei mediului #nconjur%tor presupune func ionarea unor mecanisme garante ale produselor *i acti)it% ilor care nu aduc prejudicii inacceptabile mediului #nconjur%tor7 spre deosebire7 de e;emplu7 de e)aluarea impactului asupra mediului . 2n)iromental 4mpact $ssessment7 care ia #n considerare efectele poten iale #n timpul fa&ei de planningC printre ac iunile de control sistematic al acti)it% ilor opera ionale se num%r% *i auditul #n domeniul mediului #nconjur%tor ?2n)ironmental $uditingA. $ceast% ac iune responsabil%7 )oluntar% )i&ea&% o e)aluare periodic% pertinent% a modalit% lor de organi&are de protec ie a madiului #nconjur%tor. 1e aceast% linie7 Camera 4nterna ional% de Comer sprijin% *i #ncurajea&% programele de 2n)ironmental $uditing. =n )i&iunea $gen iei pentru 1rotec ia (ediului =nconjur%tor din 0<$7 obiecti)ele ecologice trebuie s% includ% estimarea conformit% ii cu legile de protec ie a mediului7 cu reglement%rile *i procedurile *i cu programul de antrenament al personalului7 program asigurator al conformit% ii continue. 1rocesul de aplicare practic% a unui 2n)ironmental $uditing presupune re)i&uirea periodic% a preci&iei *i integrit% ii forma iilor *i mijloacelor utili&ate pentru a le identifica7 m%sura7 clasifica7 raporta7 permit/nd re&ol)area problemelor identificate. Jpera ionali&area modalit% ilor de protec ie a mediului #nconjur%tor necesit% adoptarea unei strategii de armoni&are a rela iei dintre7 pe de o parte7 cuplul utili&are a resurselor . cre*tere economic% *i pe de alt% parte conser)area mediului. Nenerarea responsabilit% ii *i toleran ei #n raport cu mediul #nconjur%tor presupune *i operarea cu componentele strategice care sunt recuperarea *i reciclarea produselor ie*ite din u& *i a de*eurilor re&ultate din procesele de produc ie *i consum. 2fectele flu;urilor de reintroducere a materialelor recuperate #n ciclul produc ie . consum ?efecte concreti&ate #n conser)area resurselor de materii prime7 energie *i munc% #ncorporate #n procesele primare din care re&ult% produsele *i reducerea re&iduurilor de)ersate #n mediul #nconjur%torA eficienti&ea&% strategia de armoni&are men ionat%7 ceea ce e;plic% largul interes de care se bucur% problematica recuper%rii at/t pe plan na ional7 c/t *i interna ional. $ceasta7 cu at/t mai mult cu c/t produselor de consum le re)ine un rol deosebit #n optimi&area rela iei cre*tere economic% . cre*tere a calit% ii )ie ii.
63
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare ).( Rela=ia sistem de ambalare . produs <n nou sistem de ambalare presupune fie introducerea unor ambalaje noi #n procesul de e;pedi ie a m%rfurilor7 fie un nou sistem de reali&are a ambal%rii. $mbalajele noi sunt cele nou proiectate sau cele e;istente7 dar neutili&ate #nc%7 adaptarea lor de c%tre firma respecti)% situ/ndu-le #n postura de ambalaje noi. 5ansarea noului sistem de ambalare necesit% parcurgerea a trei etape> concep ia7 de&)oltarea *i comerciali&area noilor sisteme7 fiecare etap% cuprin&/nd numeroase opera iuni *i fa&e care confer% procesului un caracter de acti)itate original%7 comple;%. De&)oltarea sistemului strategic nou introdus presupune7 la r/ndul s%u7 mai #nt/i cercetarea pie ei *i a ambalajului7 apoi elaborarea noului sistem de ambalare. <n produc%tor7 prin compartimentul speciali&at #n problematica ambal%rii7 trebuie s% identifice la timp produsele ce necesit% o de&)oltare a ambalajului ca urmare a modific%rilor inter)enite #n> ciclul de )ia % al produsuluiC reglement%rile te8nice7 standardele7 prescrip iile #n domeniul ambal%rii7 marc%rii *i etic8et%rii7 metodele de certificare a conformit% iiC forma produsuluiC logistica de marDetingC merc8andising etc. Dup% cum este cunoscut7 #n ultimele dou% decenii a fost mai mult dec/t e)ident faptul c% #nnoirea ambalajelor #ntrece ca frec)en % #nnoirea produselor. De multe ori c8iar7 moderni&area produselor se refer% la modific%ri de ambalaj de natur% s% influen e&e sensibil pia a7 asigur/nd produselor un #ntreg lan mai eficient de manipul%ri7 transport7 depo&itare. 4n)estiga iile ample ce )i&ea&% cerin ele #n materie de ambalare7 reac iile utili&atorilor7 frec)en a li)r%rilor *i )/n&%rilor etc. $sigur% suport de informa ii necesare direc ion%rii crea iei de ambalaje. Concreti&at #n prototipul noului produs7 acest suport de informa ii este completat7 prelucrat *i transpus #ntr-o alt% serie de in)estiga ii sub forma testelor de accesibilitate. 1roblematica ambalajului nou furni&ea&% marDetingului un larg c/mp de in)estiga ie *i aplicati)7 #n acela*i timp. 2)olu ia rapid% a psi8ologiei consumatorului impune ca7 la conceperea noului ambalaj7 o aten ie deosebit% s% se acorde designului7 component% important% a procesului te8nologic d elaborare a produsului *i care contribuie c8iar la anticiparea po&i iei ambalajului #n desfacerea produsului. (ai mult c8iar7 orice program de design structural este gre)at de acerba concuren % interna ional% #n domeniul ambalajelor7 care oblig% la o adaptare permanent% #n raport cu cerin ele #n e)olu ie. $ceast% adaptare trebuie s% se manifeste inclu&i)e #n ca&ul rela iei materie prim%-ec8ipament de prelucrare a procesului 64
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare de fabrica ie a noului ambalajC ambalajului colecti) cu impact asupra manipul%rii *i transportuluiC capacit% ii estetice a ambalajuluiC cre%rii unei super grafici. Concept ca un proces de atribute concrete *i abstracte inclu&/nd ambalajul7 culoarea7 prestigiul produc%torului7 pre ul7 ser)iciile post )/n&are *.a.7 produsul este afectat de orice sc8imbare a unei caracteristici fi&ice7 ceea ce de altfel generea&% un nou produs. =n conte;tual rela iei comple;e produs-ambalaj7 pe parcursul cercet%rii proiect%rii - test%rii sistemului produs - ambalaj7 ambalajul se adaptea&% la produs7 dar7 pe de alt% parte7 apar numeroase noi produse ca urmare a transform%rilor impuse de ambalaj. 1rincipalele a)antaje ale acestor sisteme optice erau considerate7 ini ial7 #mbun%t% irea producti)it% ii la standul de )erificare *i o mai bun% ser)ire a consumatorilor. 5a aceste a)antaje se mai adaug%> o mai mare e;actitate la standul de )erificare7 ob inerea de date supra mi*c%rii produselor7 controlul #mbun%t% it al stocului. 0istemele optice de e;plorare sec)en ial% sunt conectate la minicalculatorul din maga&in7 care transmite informa iile ?#nregistrate ca urmare a )/n&%rilor reali&ateA7 prin linii telefonice normale7 computerul central de la sediul firmei7 permi /nd astfel lansarea automat% de comen&i. Cu toate c% detaili*tii au c%utat *i elaborat metode mai eficiente de apro)i&ionare prin folosirea calculatoarelor7 asigur/nd astfel un sistem mai bun de administrare a stocului7 progresele reali&ate au fost ani8ilate de num%rul cresc/nd de noi produse comerciali&ate. 4ndiferent de metoda aleas% pentru pre&entarea noului produsA aceasta este influen at% at/t de caracteristicile noului articol7 c/t *i de programul de marDeting care sus ine noul produs. <n stimulent utili&at #n mod obi*nuit de produc%tori este a*anumitul 9pac8et premiu:7 prin care se ofer% dou% sau mai multe produse la pre de special7 fie la un pre ata*at sau inclus #n produsul promo)at. 0copul acestor pac8ete este #ncurajarea consumatorului #n a-*i face pro)i&ii7 respecti)e determinarea consumatorului de a testa produsul. <n tip aparte de promo)are utili&at de produc%tori este oferirea gratuit% a unui produs complet diferit pentru fiecare ac8i&i ionare a unui produs complet diferit7 ceea ce este cunoscut sub denumirea de 93ear pacD: ?de e;emplu7 la cump%rarea unui pac8et de detergent la pre ul obi*nuit se ofer% gratuit un alt produsA. C/t pri)e*te promo)area prin recurgerea la etic8eta 9bani economisi i:7 detaili*tii #i repro*ea&% faptul c% mai degrab%
6!
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare permite fa)ori&area consumatorilor actuali ai produsului dec/t #ncurajarea de noi clien i #n a testa produsul. 2;ist% multe alte tipuri de promo)are7 cum ar fi7 de e;emplu7 promo)area prin utili&area cupoanelor ca mijloc de reducere temporar% a pre ului unui produs specific la consumator ?care are #n )edere #ndeplinirea unei serii #ntregi de obiecti)e comercialeA. 4ntroducerea autoser)irii a determinat o sc8imbare #n modul #n care consumatorii iau deci&iile de cump%rare. 1rodusele7 cu ambalajele lor atracti)e7 au de)enit ade)%ra i repre&entan i comerciali7 contactul direct dintre )/n&%tor *i marfa e;pus% fiind eliminat. Comerciali&area cu am%nuntul s-a maturi&at sub forma supermarDet-urilor7 clientul acestora fiind ast%&i indi)idul cu cel mai studiat comportament comercial. (ulte tipuri de supermarDet au inclus #n strategia lor de comerciali&are conceptual e;punerii eficiente7 cu costuri sc%&ute. $stfel7 acestea primesc frec)ent transporturi de marf% direct de la produc%tori ?D0DA7 rolul ambalajului #n manipularea eficient% a produselor fiind deosebit de important. $tracti)itatea7 pentru consumator7 a ambalajului produsului este esen ial% #n stabilirea spa iului pe raft alocat uni produs #n #ncercarea de a influen a cererea de consum. 0tudii de specialitate arat% c% e;ist% o rela ie direct% #ntre num%rul de 9F$C43N0: ?num%rul articolelor de acela*i fel e;puse linear pe raftA al unui produs *i )/n&area acestui articol. B/n&%rile cresc pe m%sur% ce se m%re*te *i spa iul alocat sau #n func ie de modificarea po&i iei pe )ertical% a produsului pe raft. $rticolele e;puse cel mai aproape de ni)elul oc8ilor sunt a)antajate din punct de )edere al )olumului )/n&%rilor comparati) cu produsele situate la ni)elul taliei sau cele aflate la ni)elul podelei. $tracti)itatea nu poate fi #ns% separat% de competiti)itate7 mai e;act de costurile cerute de aducerea produsului #n spa iul alocat pe raft. 4nstitutul de marDeting alimentar din capitala 0<$ a introdus #n acest sens conceptual articolelor indi)iduale. 1rin aplicarea conceptului 1D17 costurile se #mpart #n trei categorii principale> costul de manipulareC costul de in)entar ?al stoculuiAC costul spa iului. =ntr-ade)%r7 #n conte;tual 9ne)ro&ei ino)a iei:7 consumatorul este foarte sensibil la ec8ilibrul care trebuie s% se stabileasc% #ntre ambalaj *i produs. Ca factor ino)ator7 ambalajul este perceput #n mod di)ers de consumator #n func ie de costul7 natura *i gradul de ino)a ie sau c8iar de diferen ierea produsului. 4maginea produsului din punct de )edere al ino)a iei *i al costului determin% a*tept%rile consumatorului #n materie de ambalare7 noutatea ambalajului fiind practic un 66
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare semnal ?prin form%7 material7 culoare7 ilustrate7 inscrip ionare etc.A 1entru consumator #n ceea ce pri)e*te> preocuparea pentru ec8ilibrul dintre produs *i ambalajC grija pentru un aspect c/t mai func ional posibil> preocuparea estetic% #n cre*tereC dorin a de a fi c/t mai bine informat> preocuparea pentru ec8ilibrul ecologicC traducerea #n realit% i concrete *i accesibile a progresului *tiin ific *i c8iar te8nicC rolul pri)ilegiat acordat m%rcii de calitate #n lansarea noului produsC formulele 9multi-pacDs:7 9in-pacDs premiums:7 UonpacDs premiums:7 9coupon plans:7 9self liVuidators: *.a.C fidelitatea fa % de punctual de )/n&are *i fa % de marc% etc. 4nterac iunea ambalaj nou-produs nou constituie un ade)%rat factor accelerator al e)olu iei po&iti)e pe linia tendin elor de consum. $cest lucru a fost reliefat *i de ultimele edi ii ale 0alonului 4nterna ional $limentar ?0.4.$.5.A7 desf%*urate #n luna octombrie7 din doi #n doi ani7 la 1aris7 ade)%rate )itrine de prestigiu pentru produsele noi7 cu desc8idere asupra unei lumi profesionale #n progres rapid7 oglind% pentru tendin ele de consum. Coloc)iile *i seminariale au e)iden iat c%7 de*i #n pre&ent nu se poate spune c% e;ist% un consumator 2uropean ?deoarece fiecare na ionalitate #*i p%strea&% caracteristicileA7 e;ist% #ns% *i puncte comune7 care e)oluea&%7 #n pofida specificului cutumelor na ionale *i c8iar regionale. 0.4.$.5. K'27 de e;emplu7 a permis e)iden ierea c/tor)a mari orient%ri7 cum sunt> anul 1''2 a fost anul ecoproduselor ?produse 9bio: #n ambalaje 9bioKA7 cu un anumit a)ans pentru $merica de 3ord *i cu o percep ie mai pu in fa)orabil% a publicului europeanC cre*terea cererii de produse indi)iduale )/ndute #n ambalaje care ser)esc *i ca )esel%7 c8iar dac% sunt #n contradic ie cu cerin ele ecologieiC modificarea larg% a tendin ei 9nutri ionale:7 respecti) pierdere de )ite&% cu mici e;cep ii pentru produsele 9f%r%: ?sare7 gr%simi7 colesterol etc.A7 cre*terea pentru produsele 9plusW: ?bogate #n )itamine7 proteine7 fibre etc.A7 referitor la tendin a 9nutri ional%: de&baterile relief/nd c% ambalajele pentru produsele care o urmea&% se disting prin culori calde7 tonuri #nsorite7 iar copiii impun 9noul: #n familie7 ino)a iile merg/nd #n sensul gusturilor lor ?inclusi)7 de e;emplu7 ambalajul #n form% de jocA.
6+
CAPITOLUL I*
A!%ALAREA !/R+URILOR NEALI!ENTARE
STU$IU $E CA12 A!%ALAREA !/R+URILOR CERA!ICE LA S.C. CERSANIT S.A.
(.0 Rolul m?rCurilor nealimentare <n satisCa;erea ne;esit?=ilor de ;onsum 1entru satisfacerea tuturor necesit% ilor pe care le au7 oamenii folosesc o mul ime de produse alimentare *i nealimentare. 1rodusele alimentare pre&int% o importan % deosebit%7 asigur/nd satisfacerea necest% ilor de 8ran% ale oamenilor. <n rol la fel de mare #l au *i produsele nealimentare7 care satisfac necesit% i )ariate7 de ordin fi&iologic7 social cultural *i de confort. 1lec/nd de la criteriul locului pe care #l ocup% aceste produse #n consumul popula iei7 m%rfurile nealimentare se pot grupa astfel> 1. Funuri de prim% necesitate destinate7 #n special7 satisfacerii ne)oilor fi&iologice ale popula iei> #mbr%c%minte7 #nc%l %minte7 locuin % 2. Funuri de necesitate medie destinate satisfacerii ne)oilor de confort7 petrecerii timpului liber7 #ntre inerii s%n%t% ii 3. Funuri de lu;7 care au mai mult o semnifica ie social%7 preocuparea lor produc/nd o satisfac ie mai pu in practic%. Funurile de prim% necesitate *i de necesitate medie satisfac ne)oi esen iale ale popula iei. (%rfurile te;tile7 prin )arietatea lor7 satisfac necesit% i pri)ind )estimenta ia7 constituind un factor al calit% ii )ie ii7 at/t sub aspect material7 c/t *i spiritual.
68
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare (%rfurile c8imice de larg consum asigur% satisfacerea necesit% ilor de igien% ?agen i de sp%lareA7 de confort ?produse pentru cur% irea locuin ei *i a obiectelor casniceA7 estetice *i de protec ie a diferitelor materiale ?produse peliculogeneA. 4giena *i cosmetica sunt laturi inseparabile ale ac iunilor de asigurare a s%n%t% ii *i frumuse ii oamenilor. (%rfurile cosmetice satisfac aceste necesit% i de #ntre inere *i #nfrumuse are. 0ticla *i produsele ceramice ocup% un loc important #n cadrul bunurilor de consum7 ara noastr% a)/nd o bogat% tradi ie7 mai ales #n producerea m%rfurilor ceramice. Din sticl% se ob in articole de menaj7 geamuri etc. (aterialele ceramice sunt folosite #n construc ii7 la ob inerea unor articole de menaj7 decorati)e etc. 5emnul repre&int% o materie prim% important% pentru industria te;til%7 industria mobilei7 construc ii7 pentru ob inerea 8/rtiei7 a cartonului etc. (%rfurile electrote8nice *i electrocasnice u*urea&% desf%*urarea unor acti)it% i #n gospod%rie *i creea&% condi ii superioare de lucru. De asemenea7 aparatele electrice ajut% la efectuarea unor acti)it% i din domeniul casnic mai rapid *i mai sigur. J tendin % important% care se manifest% #n reali&area produselor din aceste grupe o constituie polifunc ionalitatea lor. $stfel7 aspiratorul7 pe l/ng% func ia de aspirare a prafului7 poate #ndeplini *i alte func ii7 cum ar fi> sp%larea co)oarelor7 pul)eri&area de substan e odori&ante etc. (a*inile de sp%lat pot efectua o serie #ntreag% de opera ii7 merg/nd p/n% la apretarea *i uscarea rufelor. 1rogresul te8nic a creat posibilitatea #mbun%t% irii *i perfec ion%rii aparatelor electrocasnice *i electronice7 ceea ce permite u*urarea muncii7 economisirea timpului7 #mbun%t% irea calit% ii )ie ii. $stfel au fost create frigidere la care caracteristicile de func ionare se autoreglea&% #n func ie de cantitatea de alimente *i de condi iile de mediu ?temperatur%7 #n principalA. 0tudiind consumul popula iei *i structura acestuia7 se obser)% preponderen a consumului de bunuri #n defa)oarea ser)iciilor7 #n primul plan situ/ndu-se bunurile alimentare7 cu o pondere de 687',M la ni)elul anului 2,,6. 5a aceea*i dat%7 ponderea m%rfurilor nealimentare #n consumul popula iei era 287',M. J cre*tere a ni)elului de trai7 a )eniturilor popula iei )a duce la modificarea structurii consumului7 #n sensul cre*terii ponderii m%rfurilor nealimentare. 0fera de cuprindere a produselor nealimentare este foarte larg% *i di)ersificat% *i cuprinde urm%toarele grupe> 6'
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare 1. 1roduse te;tile> fibre te;tile7 fire te;tile7 es%turi7 tricoturi7 confec ii din es%turi *i tricoturi7 te;tile ne esute7 articole de galanterie *i pasmanterie 2. 1roduse din piele *i #nlocuitori> articole de #nc%l %minte7 articole de maroc8in%rie7 articole din blan% *i #nlocuitori 3. Xuc%rii 4. 1roduse sport7 pentru )oiaj *i turism !. Fijuterii7 ceasuri *i articole de gablon& 6. 1roduse de papet%rie +. 1roduse c8imice> produse de u& casnic pentru sp%lat *i cur% at7 produse colorante7 produse peliculogene7 produse din cauciuc7 produse din materiale plastice7 #ngr%*%minte c8imice 8. 1roduse cosmetice '. 1roduse din sticl% 1,. 1roduse ceramice 11. 1roduse din lemn 12. 1roduse metalice 13. (ateriale pentru construc ii *i instala ii te8nico-sanitare 14. 1roduse electrote8nice pentru instala ii electrice *i de iluminat 1!. 1roduse electrocasnice 16. 1roduse electronice 1+. 1roduse birotice *i informatice 18. 1roduse auto-moto-)elo 1'. 1roduse foto 2,. 4nstrumente mu&icale
(.9 !?rCurile ;erami;e (%rfurile ceramice pre&int% o importan % deosebit% pentru articolele de menaj7 articole decorati)e7 obiecte de ceramic% sanitar%7 materiale de construc ie ?c%r%mi&iA7 ceramic% te8nic%. $ceste produse al%turi din cele din sticl% ocup% un loc important #n cadrul bunurilor de consum7 at/t pe pia a intern%7 c/t *i pe cea interna ional%. (.9.0 Cerami;a sau Crumuse=ea p?mKntului ars +,
$rgil%7 p%m/nt7 noroi7 sau %r/n%7 #nceput umil din care omul a creat un imperiu. Din c%r%mi&ile de p%m/nt au construit case7 acoperi* din igl% *i pa)aje. Din p%m/nt s-au n%scut farfurii7 )iscere7 g8i)ece de flori *i containere de toate formele *i m%rimile pentru p%strarea 8ranei7 apei *i a diferitelor bunuri. Cuptoarele de p%m/nt au a)ut dublu rol7 de a g%ti *i de a da c%ldura. Jmul #nsu*i se spune c% ar fi creat din p%m/nt. Cre*tinismul7 4slamul7 Nrecii7 $fricanii7 *i multe alte mitologii atribuie originile omului p%m/ntului #nmuiat cu ap%. 3u este de mirare atunci7 c% din moment ce omul s-a n%scut din p%m/nt7 argila s% fie unul dintre primele materiale care a fost transformat de m/inile ingenioase ale acestuia. "ransformarea a fost una dramatic%. Din %r/na obi*nuit% la c8ipuri de #nger7 omul a manipulat argila #ntr-o asemenea m%sur% #nc/t a creat forme artistice )ii. (ulte sculpturi cioplite #n piatr% mai t/r&iu sau acoperite #n bron& *i-au aflat #nceputurile #n argil%. $stfel #n anul 28,, #naintea erei noastre7 #n (esopotamia7 c%r%mi&ile din ceramic% *i ca8lele erau fabricate cu scopul de a fi folosite la construc ia &idurilor de ap%rare a ora*elor7 pentru pardoseli *i pentru decorarea pere ilor mormintelor personalit% ilor importante ale )ie ii publice. $numi i ar8eologi cred c% in)en ia sobelor din ca8le *i alte forme de art% care au la ba&a ceramic% au aparut simultan #n C8ina *i la sumerienii din (esopotamia ?regiune cunoscut% ast%&i ca 4raVA. 4n Nrecia $ntic%7 ceramica a c/*tigat importan % prima dat% ca *i material ar8itectural #n preajma anului 12,, #naintea erei noastre7 atunci c/nd templele *i alte structuri erau #mbog% ite cu acoperi*uri din igl%7 pa)aje *i decora iuni de perete. =ncep/nd cu anul !+! #naintea erei noastre7 materialele ceramice erau folosite cu genero&itate #n 4mperiul -oman7 #ncep/nd de la structurile de re&isten % ale cl%dirilor *i a elementelor ar8itecturale decorati)e la pardoseli *i pere i de igl% *i )ase de b%ut. 1/n% *i cu)/ntul Oceramic%: pro)ine din 4talia *i este uni)ersal recunoscut ca fiind sinonimul pentru p%m/nt ars. 3u este de mirare atunci c% #n 4talia sunt g%&duite unele dintre cele mai fantastice sculpturi din ceramic%. C/te)a e;emplare minunate de sculpturi din ceramic% au fost l%sate posterit% ii de sculptorul )ene ian $ntonio Cano)a. 4nterpretarea lui Cano)a a celebrului episod din mitologia greac% care #i implic% pe Cupidon *i 1sIc8e este una dintre cele mai celebre lucr%ri ale sale. 4n aceast% lucrare este #ntruc8ipat minunatul Cupidon #naripat ridic/nd-o delicat pe adormita 1sIc8e pentru a o tre&i cu s%rutul s%u. 4n #mbr% i*area sa bra ele ei se #ntind poetic pentru al g%si7 p%rul +1
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare ei c%&/nd delicat #n jos7 fa a ei #ntoars% #n sus #n c%utarea bu&elor lui. (ajoritatea dintre noi sunt familiari cu finalul minunatei legende. Finalul s%u pl%cut *i delicat prinde un contur impresionant #n )i&iunea romantic% a lui Cano)a. 4nterpretarile #n ceramic% ale lui Cupidon *i 1sIc8e f%cute de Cano)a scot #n e)iden % o pasiune de nest%)ilit care )a fi imposibil de duplicat #ntr-o )ersiune ulterioar% indiferent de materialul din care a fost fabricat%. $ceasta este puterea ceramicii. C/nd consider%m ceramica ca *i form% a artei nu putem conteni #n a oferi numeroase e;emple de ceramic% fin% )ec8e care e;ist% *i ast%&i. $semenea )ase7 decorate cu minu io&itate *i profund detaliate ?decoruri minu ioase *i profund detaliateA7 a)eau adesea scop decorati) sau ceremonial. Datorit% conota iei lor ceremoniale statutul lor de lucr%ri de art% nu poate fi contestat. Frumoase lucr%ri rafinate7 cum ar fi EIli;ul 2trusc ?DIli; se refera la o cup% de b%ut care se ine cu ambele m/ini7 pu in ad/nc%7 cu picior din NreciaA este datat% #ntre 36, *i 38, #naintea erei noastre. 4nfluen a greac% poate fi )%&ut% #n pre&entul plin de fante&ie. $ceast% )esel% este repre&entati)% unui tip de ceramic% numita ceramic% ro*ie. C/nd argila con ine mari cantit% i de o;id de fier are o culoare ro*ie care a fost pre uit% foarte tare pentru ceramica greac% *i etrusc%. 2ste o adaptabilitate *i disponibilitate a ceramicii care a f%cut un mediu fa)orabil pentru multi arti*ti. De asemenea teracota se reg%se*te #n multe decoruri ar8itecturale. Jdat% limitat% la relieful de ba&% *i decora iile utili&area teracotei s-a e;tins la decora iunile moderne cu repe&iciune. Yemineele lui 0ergio Balenti imit% apari ia lemnului cioplit si a pietrei concomitent re in/nd c%ldura teracotei tradi ionale. 2poca de $ur a ceramicii a #nceput #n jurul anului 146, #n 4talia c/nd italienii au #nceput s% de&)olte un stil ba&at pe obser)area Ztuturor $nticilorZ. 4ncep/nd din acest moment -ena*terea artei *i frumosului #ncepe7 l%s/nd #n urm% negura 2rei (edie)ale. (ul umit% comercian ilor toscani care *i-au creat leg%turi comerciale cu aproape #intreaga 2urop%a7 r%sp/ndirea ?propagareaA artei *i frumosului ba&ate pe estetica greac% *i roman% sau #mpr%*tiat cu repe&iciune. Fabricarea *i pictarea manual% a ca8lelor de teracot% au de)enit o afacere #nfloritoare - de la teracot% #n 4talia la faian % #n Fran a *i Nermania7 la por elan #n Jlanda. =n anii 1++,7 de*i majoritatea coloniilor 3ord $mericane #*i c/*tigaser% independen a politic% de sub domina ia (arii Fritanii7 americanii erau #nc% dornici7 pasiona i s% de&)olte ara lor nou% prin mijloacele europene tradi ionale7 care includeau +2
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare al%turi de alte lucruri folosirea materialelor ceramice la construirea caselor7 la decorarea acestora precum *i #nc%l&irea lor. 3ici un alt mediu artistic nu s-a bucurat de asemenea aplica ii multilaterale ca teracota. De la #nceputurile sale umile cum este olaritul ea a e)oluat la sculptur% *i ar8itectur%. 2a a atins aproape fiecare col al lumii artei *i *i-a creat drum de la simplele m%rfuri ale casei la magnfice piese de mu&eu. 0e reg%se*te #n toate culturile de pe planet% *i a fost folosit% #ntr-un moment sau altul de fiecare ci)ili&atie. 2ste greu s% spunem ce a atras oamenii spre teracot%. 1oate a fost aleas% datorit% naturale ei7 u*urin ei #n manipulare7 datorit% durabilit% ii sau poate seduc ia ?ispitaA teracotei este prin sine un parado; #nn%scut. $&i7 ceramica s-a de&)oltat intr-o ade)arata industrie care raspunde di)erselor cerinte ale clientilor. "oate aceste cerinte sunt astfel materiali&ate in produse speciale7 apoape de gustul si ne)oile clientilor. (.9.9 Sortimentul i ;ara;teristi;ile de ;alitate ale m?rCurilor ;erami;e 1rodusele ceramice sunt produse cu structur% policristalin%7 formate din particule aglomerate7 unite #ntre ele7 ca urmare a fenomenelor fi&ico-c8imice de sinteri&are *i )itrifiere. 0interi&area este procesul de aderare a particulelor prin #nc%l&ire la temperaturi inferioare temperaturii de topire7 a)/nd ca urmare #nmuierea lor superficial% *i apari ia unor noi cristale la limita dintre particulele #nmuiate. Bitrifierea este procesul de unire a particulelor solide datorit% apari iei unei fa&e lic8ide ?sticloaseA *i a separ%rii unei fa&e cristaline noi cu mic*orarea poro&it% ii produsului ceramic. !ateriile prime Colosite pentru ob=inerea produselor ;erami;e Pentru ob=inerea produselor ;erami;e se Coloses; materii prime prin;ipaleA auLiliare i pentru gla@ur? i de;or. I. !ateriile prime prin;ipale au rolul cel mai important #n formarea propriet% ilor masei ceramice. 1entru ob inerea produsului ceramic brut se folosesc materiale plasti;e *i materiale neplasti;e. 0. !aterialele plasti;e constituie partea principal% a masei ceramice care reali&ea&% leg%tura #ntre to i constituen ii acesteia. Din aceast% grup% fac parte> argila i ;aolinurile.
+3
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare a. Argilele sunt materiale plastice care cu apa formea&% o mas% ce se poate fasona7 prin uscare #*i p%strea&% forma7 iar prin ardere se durific%. b. Caolinurile sunt materiale plastice mai pure7 cu o structur% cristalin% mai pronun at%7 dar cu o plasticitate mai redusa. 9. !aterialele neplasti;e au rolul de a diminua unele efecte negati)e ale materialelor argiloase7 de a #mbun%t% i propriet% ile produselor finite. Dintre acestea fac parte> Condan=iiA materialele degresante i reCra;tare. a. +ondan=ii au rolul de a mic*ora temperatura de formare a fa&ei topite7 form/nd totodat% prin topire o compacti&are *i conferind transluciditate produselor finite. 2i sunt foarte importan i *i #n func ie de natura prim% folosit%7 produsul ceramic #i poart% denumirea ?e;emplu> por elan fosfatic7 faian a feldspatic%A. 0e utili&ea&% feldspa i ?folosi i in general la ceramica fin%A7 fosfa i7 dolomita7 calcarul. b. !ateriale degresante i reCra;tare confer% o re&isten % #nalt% ?peste 1!,, oCA *i particip% la formarea ciobului ceramic. 2le au rolul de a m%ri plasticitatea masei ceramice *i contrac ia la uscare. =n afar% de aceste propriet% i m%resc re&isten a mecanic%7 re&isten a la u&ur%7 re&isten a fa % de agen ii coro&i)i a produselor ceramice te8nice *i de menaj. 0e utili&ea&% cuar ul7 alumina7 nisipurile cuar oase. II. !ateriile prime auLiliare au rolul de a #mbun%t% i unele propriet% i ale maselor ceramice. 0. PlastiCian=ii ?parafina7 de;trinaA #mbun%t% esc prelucrabilitatea *i m%resc re&isten a mecanic% a produselor nearse. 9. LubriCian=ii ?motorina7 steara ii de bariu7 magne&iu7 &inc7 petrolul lampantA facilitea&% fasonarea prin presarea masei ceramice datorit% ac iunilor de lubrifiere. ). +luidi@an=ii ?carbonatul de sodiu7 silicatul de sodiuA contribuie la stabili&area barbotinelor ceramice cu un con inut redus de ap%. III. !ateriile prime pentru gla@ur? i de;or 0. la@urile sunt sticle u*or fu&ibile7 depuse #n straturi sub iri pe suprafa a produselor ceramice. -olul lor este de a asigura o impermeabili&are a produselor fa % de lic8ide *i ga&e7 de a contribui #n acela*i timp la #mbun%t% irea aspectului7 conferind unele caracteristici de ordin estetic7 in special prin luciu7 nete&ime7 culoare. Nla&urile pot fi transparente7 opace sau colorate *i compo&i ia lor c8imic% este cea a unei sticle. Nla&urile sunt ob inute din silice combinate cu o;i&i alcalini7 alcalino-p%m/nto*i7 o;i&i de plumb7 alumin% etc.
+4
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare (ateriile prime pentru decorare sunt #n special o;i&i sau combina ii ale metalelor grele numi i pigmen i ceramici. $plicarea acestora se poate face pe gla&ur% *i sub gla&ur%. 1igmen ii aplica i pe gla&ur% trebuie s% aib% proprietatea de a p%trunde #n gla&ur% f%r% a se descompune la ardere *i s%-*i p%stre&e nuan a. 1igmen ii folosi i sub gla&ur% ?sunt pu iniA trebuie s% re&iste la temperatura de ardere a produsului ceramic de p/n% la 14,, oC. 0e utili&ea&% diferi i compu*i #n acest scop7 pentru colorarea #n> albastru - compu*i de cobalt7 )erde - compu*i ai cromului7 ro*u #nc8is *i brun - compu*i ai fierului7 brun-)iolet7 )iolet - compu*i de mangan7 galben7 negru7 portocaliu> compu*i de uraniu. 9. Opa;i@an=ii sunt substan e care r%m/n sub form% de particule fine7 uniform dispersate #n masa gla&urii7 pe care o opaci&ea&% sau pot produce bule de ga& nedi&ol)ate #n gla&ur%7 conferindu-i acesteia un aspect l%ptos. 0e utili&ea&% #n acest scop> o;i&i de staniu7 o;id de titan7 o;id de &irconiu *i o;id de stibiu. Tipuri de produse ;erami;e 0. Por=elanul Dup% fondantul principal care intr% #n compo&i ie deosebim por elanuri moi *i por elanuri tari. Por=elanurile moi necesit% o temperatur% de ardere relati) joas%7 sub 13,, oCC gla&ura este pu in dur%7 put/nd fi &g/riat% cu un )/rf de o elC au o transparen % deosebit% *i sunt utili&ate #n principal pentru articolele decorati)e *i articolele de lu;. Dup% fondantul principal pot fi> por elanuri fosfatice7 cunoscute sub denumirea de por elanuri engle&e*ti sau de oase ?fosfat tricalcic ob inut prin calcinarea oaselorAC por elanuri de frit% sau por elanuri artificiale7 #n compo&i ia c%rora intr% frita ?un silicat alcalin greu fu&ibilA7 dup% ardere pre&int% transparen a unei sticle opaleC por elanuri moi feldspatice ?0egerA7 care con in 3,-6, M feldspat7 ceea ce permite )itrificarea la temperaturi joase. Por=elanurile tari se caracteri&ea&% prin temperaturi #nalte de ardere 13,,-14!,
o
CC gla&ura este dur%C gradul de alb este de 6!-+! MC transluciditate bun% *i foarte bun%C Dup% fondantul utili&at7 deosebim> por elan fedspatic7 care are drept agent de
capacitatea de absorb ie a apei este de ma;imum ,7! MC au bun% stabilitate termic%. )itrificare feldspatulC por elan felspato-calcic7 care con ine minerale calciu7 asociate cu feldspatulC por elan magnezic7 ce con ine ca fondant steatitul *i o gla&ur% feldspatic%. 9. Semipor=elanul +!
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare 2ste o mas% ceramic% fin%7 cu caracteristici intermediare #ntre faian a *i por elan7 aspectul lui apropiindu-l mai mult de faian %. 0emipor elanul se caracteri&ea&% prin> ciob alb sau gri7 semi)itrificat7 absorb ia apei este de ma;imum ! M7 re&isten a mecanic% mai ridicat% dec/t la faian %7 arderea se face la 123,-13,, oC7 gla&urarea cu gla&uri transparente sau opaci&ate7 ce se ard la temperaturi mai sc%&ute dec/t biscuitul.
). +aian=a 2ste o mas% ceramic% ob inut% din caolin7 cuar 7 calcar7 argil%7 dolomit%7 feldspat. 0e caracteri&ea&% prin> ciob alb-g%lbui7 poro&itate mare ?absorb ia apei 8-16 MAC este permeabil pentru lic8ide *i ap%C temperatura de ardere 8!,.12!, oC. Dup% compo&i ia masei ceramice7 deosebim> - faian % silicoas%7 care con ine 8!-',M siliciu7 arderea se face la ',,-1,,, oCC - faian % argiloas% poate fi calcaroas%7 feldspatic% sau mi;t% ?feldspat-calcaroas%A *i se caracteri&ea&% printr-un con inut ridicat de materiale argiloase7 aspect neted7 gla&ur% re&istent%. (. Cerami;a ;omun? 2ste o mas% ceramic% ob inut% din argile comune7 cu un con inut ridicat de o;i&i de fier #n amestec cu nisip *i calcar. 1re&int% o culoare ro*ie sau neagr%7 iar structura este granuloas%. Cuprinde trei tipuri> ceramica comun% sau popular%C ceramica comun% termore&istent%C majolica. Cerami;a ;omun? se pre&int% #n dou% tipuri> ceramic% ro*ie7 de tradi ie roman%7 ob inut% printr-o ardere complet%C ceramic% neagr%7 de tradi ie dacic%7 ob inut% printr-o ardere incomplet%. Cerami;a ;omun? termore@istent? con ine #n plus compu*i ce-i confer% re&isten % la foc7 se folose*te pentru )ase de menaj. !ajoli;a dup% ardere se acoper% cu gla&ur% opac% pe ba&% de plumb *i staniu7 se decorea&% dup% care se gla&urea&% a doua oar%7 astfel desenul apare cu un contur imprecis *i aspect specific7 deoarece gla&ura a doua de obicei este fisurat%. 0e utili&ea&% pentru articole decorati)e7 teracote. Sortimentul m?rCurilor ;erami;e pentru menaj +6
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare Dup% destina ie7 m%rfurile ceramice se clasific% astfel> - (%rfuri ceramice pentru menajC - (%rfuri ceramice decorati)eC - (%rfuri ceramice pentru construc iiC - (%rfuri ceramice pentru u& industrial. Nrupa principal% o formea&% m%rfurile ceramice de menaj *i decorati)e. 0ortimentul cuprinde o gam% )ariat% de produse diferen iate #ntre ele dup% mai multe criteriiC astfel deosebim> $up? tipul de produs ;erami;> - (%rfuri ceramice din por elanC - (%rfuri ceramice din semipor elanC - (%rfuri ceramice din faian %. $up? modul de Casonare2 - (%rfuri ceramice strunjiteC - (%rfuri ceramice presateC - (%rfuri ceramice din turnate. $up? modul de de;orare2 - (%rfuri ceramice pictate manualC - (%rfuri ceramice ob inute prin pul)eri&areC - (%rfuri ceramice ob inute prin imprimareC - (%rfuri ceramice ob inute prin sitografieC - (%rfuri ceramice ob inute prin *tampilareC - (%rfuri ceramice cu ben&i *i linii. $up? destina=ie i mod de ;omer;iali@are2 - (%rfuri ceramice de menaj7 din por elan *i din faian %C - (%rfuri ceramice decorati)e7 din por elan *i din faian %C - (%rfuri din ceramic% popular%> ceramic% ro*ie7 ceramic% neagr%7 ceramic% comun% termore&istent%. Calitatea m?rCurilor ;erami;e Calitatea articolelor ceramice pentru u& casnic este definit% prin intermediul urm%toarelor caracteristici> 1. $spectul - este apreciat7 #n principal7 #n func ie de urm%toarele defecte> ++
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare defecte de form%7 de dimensiuni *i de mas%> asimetrie7 curbur%7 dimensiuni necorespun&%toare7 margini deformate7 lipsa planeit% ii etc.C defecte de suprafa %> ba)uri7 scurgeri de gla&uri7 )aluri7 #n ep%turiC discontinuit% i> lips% de gla&ur%7 rugo&itate7 &g/rieturi7 fisuri7 cr%p%turi7 e;folieriC inclu&iuni> b%*ici7 granule7 gr%un e7 proeminen e7 puncte colorateC defecte de decorare> decor deplasat7 decor neaderent7 lips% decor7 pete de colorant7 scurgeri de colorant etc. 2. "ransluciditatea - por elanul este translucid p/n% la o grosime de 3 mm7 iar faian a este opac%. 3. $bsorb ia de ap% - este determinat% de structura sp%rturii7 deci de poro&itate7 astfel obiectele de por elan sunt impermeabile7 iar cele din faian % sunt permeabile datorit% poro&it% ii. 4. -e&isten a la *oc termic - se e;prim% prin absen a sau pre&en a cr%p%turilor *i fisurilor obiectelor supuse la #nc%l&iri *i r%ciri bru*te #n ap%7 #n anumite condi ii. !. -e&isten a la aci&i a gla&urii - se pre&int% con)en ional prin pierderea #n mas% e;primat% la 1 dm3 a unei probe introduse #ntr-o solu ie de RCl de 1, M7 #n anumite condi ii. 6. -e&isten a la ciobire - repre&int% re&isten a obiectului la c%derea de la #n%l imea de 2 metri de-a lungul unei suprafe e de o el #nclinat% la un ung8i de 8, o. 3u se admit ciobiri. +. -e&isten a la spargere - repre&int% re&isten a obiectului ceramic la c%derea unei greut% i cu masa de 3! g de la #n%l imea de 12, cm. 3u se admit spargeri. Defectele pro)in de la diferite etape ale procesului te8nologic7 precum *i de la procesul de manipulare *i trasportare. Defectele de topitur% sunt> - inclu&iuni de sticl% cau&ate de neomogenitatea masei sticloase7 care se pre&int% sub form% de a e7 )ine7 perle *i pic%turiC - inclu&iuni de ga&e #n sticl% cau&ate de limpe&irea incomplet%7 care se pre&int% sub form% de musculi e *i b%*icu eC - inclu&iuni de corpuri str%ine sub form% de noduri *i pietreC - defecte de culoare. Defectele de fasonare sunt> - defecte de form%> conicitate7 abateri de la )erticalitatea produsuluiC
+8
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare - defecte de integritate> &g/rieturi7 fisuri7 cr%p%turi7 lipsuri din suprafa a sau marginile produsului7 ri&uri7 ba)uri. Defectele de recoacere sunt> - deformarea produsuluiC - modificarea nuan ei. Defectele de finisare sunt> - perete str%puns din cau&a *lefuirii prea ad/nciC - asimetria semnelor de decorareC - scurgeri de colorantC - rugo&itate. Defectele de manipulare7 transport *i depo&itare sunt> - cr%pareC - fisurareC - spargereC - )oalarea suprafe ei din cau&a ume&elii.
(.) Pre@entarea Cirmei S.C CERSANIT. S.A. S.C. CERSANIT S.A.7 este amplasat% #n ora*ul -oman7 ora* cu 8,.,,, locuitori7 situat la 3!, Dm nord-est de Fucure*ti7 cu e;celent acces pe *osea *i calea ferat% ?c%i principaleA. 0ediul social este #n ora*ul -oman7 0trada $leea 1lopilor7 3r. 1, *i este #nregistrat% la -egistrul Comer ului cu num%rul XL2+L,1L1''1. 0ocietatea comercial% *i-a #nceput acti)itatea de produc ie #n anul 1'!!7 sub denumirea de 9+abri;a de C?r?mi@iI. Din anul 1'!' s-au pus #n func iune liniile te8nologice> 5inia de fabricare a blocurilor de &id%rie cu agregate u*oareC 5inia de fabricare a bordurilor7 dalelor *i tuburilor de canali&areC $telierul de producere a ca8lelor de teracot% pentru sobe. =n anul 1'6' s-a construit actuala sec ie de fabricare a pieselor ceramice pentru sobe7 o sec ie de tuburi premo pentru iriga ii *i o linie pentru producerea pieselor ceramice pentru plac%ri e;terioare ?placaje tip FratcaA.
+'
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare =ncep/nd cu anul 1'+87 prin de&afectarea sec iei de c%r%mi&i7 s-a #nceput construc ia sec iei de producere a obiectelor sanitare de por elan7 cu o capacitate de 28!, toneLan7 care s-a dat #n func iune #n anul 1'82. "ot #n anii K8,7 atelierul de producere a placajelor ceramice *i a c%r%mi&ilor7 a fost supus moderni&%rii7 r%spun&/nd pentru o perioad% de 1! ani cererilor de materiale de construc ie din &on%. =n anul 1'',7 prin preluarea patrimoniului #ntreprinderii de 1roduse Ceramice -oman7 ia fiin % 0.C. -J($3C2-$( 0.$.7 #n ba&a R.N. 11+6L,2.11.1'',7 ajung/nduse #n pre&ent la un capital social de 2.416.38! lei. Din anul 1''67 ca urmare a cererii cresc/nde de obiecte sanitare din por elan7 s-a trecut la transformarea sec iei de pl%ci ceramice #n sec ie de producere a obiectelor sanitare din por elan7 obiecti) terminat la 1 noiembrie 1''+7 cu atingerea parametrilor proiecta i #n februarie 1''8. =n anul 1''+ sec ia de obiecte sanitare *i-a m%rit capacitatea de ardere *i cea de turnare7 prin cump%rarea unui cuptor camer% *i a trei linii de turnare mecani&at% . import $nglia . urm%rind at/t satisfacerea cererilor de produse pe pia a intern% *i e;tern%7 c/t *i #mbun%t% irea calit% ii produselor sale. 5a ni)elul anului 2,,17 0.C. -J($3C2-$( 0.$. produce *i comerciali&ea&%> Jbiecte sanitare din por elan ?seturi de baie *i piese dispersateA cu o capacitate de 4.8,, toneLanC 1iese ceramice pentru sobe din teracot% cu o capacitate de 4.2,, mii unit% i ec8i)alenteLan ?apro;imati) 2,.,,, sobe pe anAC C%r%mi&i sub iri aferente sobelorC 1iese refractare pentru *eminee. 1roduc ia se desf%*oar% #ntr-un singur loc cu o suprafa % de 26!.,,, mp7 cele dou% sec ii de produc ie principale fiind> - 0ec ia de Jbiecte sanitare care are dou% ateliere cu o capacitate total%7 la ni)elul anului 2,,4 de !.+6!786 toneC - 0ec ia de "eracot% cu o capacitate total%7 pentru anul 2,,47 de 2+.+8, sobe *i 22247'' mii c%r%mi&i sub iri. $nul 2,,! repre&int% pentru RO!ANCERA! un moment c8eieC are loc moderni&area sec iei de obiecte sanitare din por elan7 o in)esti ie de peste 6 milioane de euro prin care se ob ine o cre*tere a produc iei anuale cu !, M7 precum *i o cre*tere a producti)it% ii muncii7 toate acestea pe fondul cre*terii calit% ii produselor7 ca urmare a
8,
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare eforturilor organi&a iei de a se alinia standardelor europene. (ai mult7 cre*terea eficien ei procesului7 ridicarea ni)elului calitati) al produselor )or face din -J($3C2-$( o organi&a ie integrat% #n noile condi ii europene. -J($3C2-$( este o organi&a ie care are #n aten ie *i mediul social *i cel #nconjur%tor7 con*tient% fiind de faptul c% acti)itatea sa este #nscris% #n aceste coordonate. De aceea7 firma a s%rit #n ajutorul )ictimelor inunda iilor din )ara anului 2,,!7 oferind acestora materiale pentru construirea de noi sobe. (ediul #nconjur%tor este o alt% preocupare a firmeiC prin in)esti ia reali&at% se ob ine *i o reducere a consumului de ga& metan care . dincolo de economiile reali&ate . #n ca&ul arderilor incomplete7 poate fi d%un%tor mediului #nconjur%tor. =n luna octombrie a anului 2,,67 produc%torul de obiecte sanitare C2-0$34" din 1olonia a ac8i&i ionat7 un pac8et de ++78!M din ac iunile companiei -J($3C2-$(7 )aloarea tran&ac iei fiind de 273 milioane euro. =n plus7 firma polone&% majorea&% capitalul social al firmei cu circa doua milioane de euro. <lterior7 grupul polone& a continuat s% cumpere ac iunile -J($3C2-$( de la ceilal i in)estitori7 printre care un pac8et de 2,73,M din titluri7 controlat de 04F (untenia7 major/ndu-*i astfel participa ia la ''736M din capitalul -J($3C2-$(. "itlurile C2-0$34" -om/nia sunt listate pe pia a -$0D$[ a Fursei de Balori Fucure*ti. C2-0$34" 0.$. este una dintre cele mai mari *i cele mai dinamice companii din 1olonia7 lider necontestat #n domeniul producerii ec8ipamentelor comple;e pentru camerele de baie7 care i*i amplific% #n mod intens scara acti)it% ilor de e;port ?participarea e;portului #n )eniturile din )/n&%rile companiei dep%*e*te 4,MA. 0ocietatea #*i desf%*oar% acti)itatea #n cadrul grupului de capital. Jbiectul de acti)itate al Nrupului Cersanit const% #n producerea *i desfacerea produselor ceramice sanitare7 pl%cilor ceramice7 cabinelor de du*7 c%&ilor *i c%di elor din acril7 mobilierului de baie *i alte articole pentru camere de baie. Nrupul Cersanit este alc%tuit din> Cersanit 0.$. cu sediul #n Eielce - societate-mam%7 distribuitor7 lider pe pia a polon% #n domeniul ec8ipamentelor comple;e pentru camerele de baieC Cersanit 4B 0.-.5. din ErasnIstaH ?subiect #n 1,,M dependent de Cersanit 0.$.A - cel mai mare produc%tor polon de 1roduse ceramice sanitareC
81
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare Cersanit 44 0.$. locali&t% #n \ona 2conomic% 5iber% din 0taroc8oHice ?societate #n propor ie de ''7''M dependent% de Cersanit 0.$.A - produc%tor mobilier baie7 cabine de du*7 ca&i *i c%di e din acrilC Cersanit 444 0.$. locali&at% #n \ona 2conomic% 5iber% din Qa]br&Ic8 ?societate #n propor ie de ''7''M dependent% de Cersanit 0.$.A - una dintre cele mai mari *i cele mai moderne fabrici de pl%ci ceramice *i gresie din 2uropaC Jpoc&no 0.$. cu sediul #n Jpoc&no ?Cersanit 0.$. de ine 48742M din ac iuni Jpoc&no 0.$.A - produc%tor renumit de pl%ci ceramice *i gresie din 1oloniaC Cersanit -omania 0.$. cu sediul #n oraul Roman - societate #n propor ie de ''736M dependent% de Cersanit 0.$. - unul dintre cei mai mari produc%tori de 1roduse ceramice sanitare din -om/niaC Cersanit 5u;emburg 0.a.r.l. cu sediul #n 5u;emburg - societate #n propor ie de 1,,M dependent% de Cersanit 0.$.- desf%*oara acti)itatea de 8oldingC Cersanit CIprus 5imited cu sediul #n 3icosia7 Cipru - societate dependent% #n propor ie de ''7'4M de Cersanit 5uDsembourg 0.a.r.l. *i #n ,7,6M de Cersanit 0.$. - desf%*oar% acti)itatea de 8oldingC Cersanit 4n)est 0.-.5. cu sediul #n Ciji)Da ?3o)ograd-BolinsDI7 <crainaA societate #n propor ie de 1,,M dependent% de Cersanit CIprus 5imited - un poten ial produc%tor de ec8ipamente pentru camerele de baieC Cersanit <craina 0.-.5. cu sediul #n Ciji)Da ?3o)ograd-BolinsDI7 <crainaA societate #n propor ie de ''7''M dependent% de Cersanit 4n)est 0.-.5. - un poten ial produc%tor de ec8ipamente pentru camerele de baieC Cersanit <E 5imited cu sediul #n 5ondra ?(area FritanieA - societate #n propor ie de 1,,M dependent% de Cersanit 0.$.- subiectul nu desf%*oar% acti)itate opera ional%. Cersanit pune la dispo&i ie o gam% bogat% *i atracti)% de produse care se bucur% tot mai mult de recuno*tin a clien ilor. De&)oltarea dinamic% a societ% ii #n ar% *i pe pie ele e;terioare se #ntrune*te cu o apreciere #nalt% din partea anali*tilor financiari precum *i din partea centrelor independente de monitori&are ale pie ii care plasea&% compania C2-0$34" pe locuri superiore #n numeroasele top-uri. 1o&i ia #nalt% pe pia % a companiei Cersanit *i perfecta situa ie financiar% a Nrupului constituie o ba&% solid% pentru de&)oltarea dinamic% pe )iitor.
82
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare =n anul 2,,87 )eniturile firmei s-au majorat #n primele *ase luni7 de la 1'71 miliarde lei la 2378 miliarde lei7 dinamic% mai lent% fa % de ritmul de cre*tere al c8eltuielilor7 care au urcat cu 3!M7 de la 2178 miliarde lei la 2'7! miliarde lei7 se arat% #n raportul financiar semestrial al firmei. =n acela*i timp7 cifra de afaceri a a)ansat cu 48M7 de la 1476 miliarde lei la 217+ miliarde lei. Con;uren=a Concuren ii firmei C2-0$34" sunt repre&enta i at/t de to i produc%torii de ceramice din ar% c/t *i de firmele importatoare de produse ceramice7 dintre care> $(FJC2-$(4C 0.-.5. - 1roduc%tor de ceramic% arti&anal% *i de u& casnic7 ceramic% de gr%din%7 de interior *i de u& casnicC F$4($- Faia (are - 1roduc%tor de articole decorati)e *i de menaj din faian % sau ceramic% *i sticl% suflat% la ea)% ?)a&e7 g8i)ece7 farfurii7 ce*ti7 platouri7 boluri7 salatiere7 c%niAC comerciali&ea&% pe pia a intern% *i e;port% toate articolele produseC 3$J(4 C2-$(4C$ Fucure*ti - 1roduc%tor de gresie *i faian % gla&urat%7 por elanat% *i por elanat% rectificat%C 0$-CJ(26 - 4mportator *i distribuitor de gresie *i faian %7 membrane bituminoase7 bitum pentru mi;turi asfaltice7 materii prime pentru industria ceramic% *i metalurgic% *i e;portator de produse metalurgice7 produse electrice7 utilaje7 produse ceramice7 c8erestea *i di)erse produse din lemnC C20$-J( . Fucuresti - 2ste unul dintre cei mai importan i produc%tori din -om/nia de pl%ci ceramice pentru pardoseli ?gresieA7 pl%ci ceramice pentru pere i ?faian %A *i obiecte sanitare. Clien=ii Clien ii C2-0$34" sunt at/t persoane fi&ice c/t *i persoane juridice7 dar *i maga&inele de desfacere a produselor ceramice.
(.( !?rCurile ;erami;e la S.C. CERSANIT S.A. (.(.0 Pro;esul de Cabri;a=ie a m?rCurilor ;erami;e
83
0.C. C2-0$34" 0.$. produce m%rfuri ceramice #nc% din anul 1'!! p%str/nd #ndem/narea prelucr%rii argilei dup% procedee de fabrica ie foarte precise> 1. 1reg%tirea masei ceramice $rgilele sunt m%cinate cu ajutorul unei mori cu capacitate 2!.,,, de litri p/n% la atingerea unor m%rimi ale particulelor de 1m . 1mm7 dimensiunea acestora a)/nd o importan % deosebit% pentru )iitorul produs finit7 urm/nd apoi sitarea *i deferi&area materiei prime. 1entru p%strarea formei obiectului #n timpul arderii7 se adaug% nisip sau argil% ars% pul)eri&at%7 #ndep%rt/ndu-se #ns% impurit% ile pentru ob inerea unor produse de calitate. 0unt ad%uga i7 conform re etei7 degresan ii7 fondan ii *i materiile prime au;iliare ?caolin- pentru propriet% ile lui plastice *i lian iA urm/nd omogeni&area amestecului *i ad%ugarea unei cantit% i de ap% de 24M - 3!M7 ob in/ndu-se astfel pasta ceramic% pentru pl%cile de teracot% *i masa ceramic% sub forma de barbotin%. 2. Fasonarea ?modelareaA masei ceramice Fasonarea se face prin presarea pastei ceramice #ntr-o matri % din ipsos ob in/ndu-se pl%ci ceramice necesare sobelor *i *emineelor din teracot%. 1rin turnarea barbotinei #n forme de ipsos7 apa din barbotin% e absorbit% de ipsos fom/ndu-se un strat par ial des8idratatC turnarea se reali&ea&% manual7 #n form% mecani&at% *i la #nalt% presiune cu ajutorul a dou% masini> $50 1!, pentru )ase7 la)oare *i piedestale *i $B2 ,4, pentru )ase closet. 3. <scarea produselor ceramice fasonate pentru transformarea lor #n form% rigid% *i pentru a le cre*te re&isten a <scarea pieselor se reali&ea&% #n usc%toare intermitente7 p/n% la 1M umiditate7 dup% care se )or transporta pe c%rucioare la cabinele de inspec ie *i la instala iile de gla&urare. 4. Decorarea produselor ceramice 1entru pl%cile ceramice necesare sobelor *i *emineelor din teracota7 decorarea se face c/nd argila este par ial uscat%7 pin presare cu di)erese modele iar suprafe ele pl%cilor sunt lustruite astfel #nc/t s% de)in% netede *i lucioase. 1entru obiectele sanitare decorarea se reali&ea&% prin angobe care se aplica prin turnare *i trebuie s% aib% aceea*i caontrac ie ca barbotina pentru a nu se desprinde de pe aceasta7 s% ard% la aceea*i temperatur% *i acela*i coeficient de dilatare ca masa ceramic%.
84
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare !. $rderea 4 a produsului ceramic 1rima ardere se reali&ea&% #n cuptoare tunel cu o capacitate de 8!, ,,, pieseL an la temperaturi de 1+,, PC. =n urma acestei arderi se ob ine un produs cu o structur% intern% compact% *i foarte dur%. 6. Nla&urarea produsului ceramic Nla&urarea roboti&at% a pieselor are o capacitate medie de 1.1,, piese gla&urate. De aici re&ult% un produs ceramic cu propriet% i #mbun%t% ite *i anume> luciul7 impermeabilitatea la ap% *i ga&e7 propriet% i mecanice *i c8imice superioare. +. $rderea a 44 a $ doua ardere se reali&ea&% #ntr-un cuptor camer%7 la temperaturi mai sc%&ute dec/t la prima ardere7 pentru fi;area emailului *i formarea unui strat neted *i lucios de gla&ur%. (.(.9 Produse ;erami;e ob=inute 4. 1roduse ceramice sanitare 44. (obilier de baie 444. C%&i de acril 4B. Cabine *i c%di e de du* B. 1l%ci ceramice B4. Nresie porcellanato B44. 1l%ci de buc%t%rie I. Produse ;erami;e sanitare $rena> la)oar incorporabil #n mobilier 8, $-23$7 la)oar !, $-23$7 la)oar !! $-23$7 la)oar 6, $-23$7 bideu stati) $-23$7 bideu suspendat $-23$C Deco> la)oar rotund 6, D2CJ7 la)oar p%trat 6, D2CJ7 la)oar rotund +, D2CJ7 la)oar incorporabil #n mobilier dublu 13, D2CJ7 bideu suspendat D2CJ7 QC suspendat D2CJC Bene&ia> la)oar B232\4$ B !!7 la)oar montat pe blat B232\4$ B !27 la)oar de col B232\4$ B 8,7 bideu stati) B232\4$7 bideu suspendat B232\4$7 QC suspendat B232\4$C
8!
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare Jlimpia> la)oar !, J54(14$7 la)oar !! J54(14$7 la)oar 6, J54(14$7 QC suspendat J54(14$7 bideu suspendat J54(14$7 QC doubloc J54(14$ ,1,C 4rIda> la)oar 4-GD$ 4 !,7 la)oar 4-Gda 4 !!7 la)oar 4-Gda 4 6,7 QC doubloc 4-GD$ 4 ,1,7 QC doubloc 4-GD$ 4 ,117 QC doubloc 4-GD$ 4 ,2,7 QC doubloc 4-GD$ 4 ,217 QC suspendat 4-GD$7 bideu suspendat 4-GD$C -oma> la)oar -J($ - 3!7 la)oar -J($ 32Q - !,7 la)oar -J($ 32Q !!7 la)oar -J($ 32Q - 6,7 QC suspendat -J($ - 1,7 QC suspendat -J($ - 2,C FamilI> )as QC F$(45G F 1,7 )as QC F$(45G F 2,7 set QC F$(45G F ,1,7 set QC F$(45G F ,2,C AneLa 0 . Produse ;erami;e sanitare
II. !obilier de baie Frida> oglind% F-4D$7 dul%pior mediu F-4D$ uni)ersal suspendat7 dul%pior lateral F-4D$ uni)ersal #naltC Besta> dul%pior uni)ersal B20"$ oglind% dreaptaLst/nga7 dul%pior B20"$ stati)C Birtus> oglind% B4-"<07 dul%pior mediu B4-"<0 uni)ersal suspendat7 dul%pior baie B4-"<0 sub la)oar D2CJ 13,C 4rIda> oglind% 4-GD$7 4-GD$ oglind% cu iluminare7 dul%pior baie 4-GD$ sub la)oar 4-GD$ !,7 !!7 6,7 dul%pior lateral 4-GD$ uni)ersal #naltC Bene&ia> dul%pior B232\4$ suspendat7 dul%pior B232\4$ stati)C 0e)illa> oglind% 02B455$7 dul%pior baie 02B455$ sub la)oar 5ibra !,7 dul%pior baie 02B455$ sun la)oar $ga7 Canaria7 Cremona 6,C Catania> oglind% C$"$34$7 dul%pior baie C$"$34$ sub la)oar $ga7 Jmega7 Cremona7 dul%pior baie C$"$34$ sub la)oar 5ibra !,7 6,7 dul%pior baie C$"$34$ sub la)oar -J($C 4bi&a> dul%pior baie 4F4\$ sub la)oar 5ibra !,7 dul%pior baie 4F4\$ sub la)oar 5ibra 6,7 Cremona7 Canaria7 dul%pior baie 4F4\$ sub la)oar $ga7 dul%pior baie 4F4\$ sub la)oar JmegaC
86
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare Classic> dul%pior baie C5$004C sub la)oar $lfa7 dul%pior baie Namma7 dul%pior 5otos !!7 dul%pior baie Jmega7 dul%pior baie 5ibra 44 5!,7 dul%pior baie Jmega 44C AneLa 9 . !obilier de baie III. C?@i de a;ril C%&i de baie o)ale> 3e)adaC C%&i de baie dreptung8ilare> Birgo7 0e)illa7 0antana7 0elena7 "eneraC C%&i de baie simetrice> $urora7 Cersania7 Nala;a7 Nalia7 Carmen7 Benus7 -e;onaC C%&i de baie asimetrice> 2uforia7 Cariba7 $lma7 Jlimpia7 $dria7 0icilia7 2dera7 ComoC C%&i cu 8idromasaj> 8Idromatic7 duomatic7 8Idromicrotronic7 duomicrotronic. AneLa ) . C?@i de a;ril
I*. Cabine i ;?di=e de du C%di e de du* semirotundeC C%di e de du* rotundeC C%di e de du* sector circularC C%di e de du* p%trate. AneLa ( . Cabine i ;?di=e de du *. Pl?;i ;erami;e $urida> a&ul alfa7 a&ul beta7 a&ul gamma7 beige alfa7 beige beta7 aurida beigeC Corta> corta bianco7 corta beige7 corta orangeC Costa> costa bianco7 costa beige7 costa metal7 costa orangeC 4beria> iberia bianco7 iberia beige7 iberia siena7 iberia broHn7 iberia broHn mo&aiDaC
8+
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare Jlimpia> olimpia beige7 olimpia citron7 olimpia ciallo7 olimpia broHn7 inserto olipima7 inserto olimpia citron7 inserto olimpia citron DafelC -ubid> rubid7 coDot rubidC 2uforia> euforia beige7 euforia blue7 euforia giallo7 euforia rosa7 euforia )erde7 euforia broHn7 euforia inserto DHiateD 3 bianco7 euforia inserto DHiateD 2 bianco7 euforia inserto DHiateD 1 bianco7 euforia inserto DHiateD 3 )erdeC AneLa # . Pl?;i ;erami;e *I. resse por;ellanato
C2-0$34" ofer% 3 tipuri de gresie porcellanato. Nresse gla&urate #mbin% elegan a pl%cii ceramice cu ni)el performant al parametrilor te8nici> absorb ie redus% de ap%7 clas% #nalt% de abra&iune *i re&isten % #nalt%. Nresia poate fi folosit% at/t #n interiorul c/t si #n e;teriorul cl%dirilor7 at/t #n case c/t *i #n locuri publice cu trafic intens. $)antajul pl%cilor gla&urate const% #n cantitatea imens% a elementelor de decor care permit amenajarea oric%rei suprafe eC Nresse colorate #n mas% constituie c8intesen a lu;ului *i bunului gust. 2fectul )i&ual este #mbog% it de culorile inspirate direct din natur% - nuan e de bej *i maro7 gri p/n% la ro*u superb. $spectul constituie for a lor7 care #nbinat% cu performante calit% i te8nice )% ofer% un produs #ntr-ade)%r e;cep ionalC Nresse te8nice se caracteri&ea&% cu un pre redus *i calit% i u&uale perfecte. $bsorb ie de ap% apropiat% practic de ni)elul &ero le determin% o re&isten % integral% asupra influen ei condi iilor atmosferice. 0e amplasea&% pe terase7 &one de trafic7 8ale de produc ie *i #nc%peri care trebuie s% corespund% celor mai e;igente norme igienico-sanitare. 1l%cile *lefuite se pre&int% pefect #n inc%peri de lu;. AneLa 3 . resse por;ellanato
*II. Pl?;i de bu;?t?rie Billaggio plac% mat%7 culori> beige7 ciallo7 oc8ra7 )erdeC 0agra plac% structurat%7 culori> beige7 ciallo7 orange7 noceC
88
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare $ri&a plac% mat%7 culori> beige7 bianco7 broHnC Cucina plac% lucioas%7 culori> beige7 oc8ra. AneLa : . Pl?;i de bu;?t?rie
(.# Ambalarea produselor ;erami;e la S.C. CERSANIT S.A. 1entru a se reali&a procedeul de ambalare #n condi ii optime7 se )a face )erificarea calit% ii produselor reali&ate. Berificarea calit% ii presupune urm%rirea urm%toarelor criterii> 1. Berificarea aspectului produsului> se urm%re*te )i&ual *i tactil pre&en a diferitelor tipuri de defecte *i se #ncadrea&% #n func ie de pro)enien a lor 2. Berificarea culorii produsului> se reali&ea&% prin comparare cu mostra etlon de culoare7 iar determinarea gradului de alb la obiectele sanitare se reali&ea&% cu ajutorul leucometrului \eiss 3. Berificarea planit% ii suprafe ei de sprijin prin a*e&area produsului pe o suprafa % perfect plan%7 procedeu prin care se urm%re*te gradul de balansC #n ca&ul unui produs corespun&%tor nu trebuie s% e;iste balans 4. Berificarea re&isten ei la *ocuri mecanice ceramic7 se reali&ea&% prin l%sarea #n c%dere liber% a unei greut% i cu masa de !,g de la #n%l imea de 12, cm. 3u se admit spargeri. !. Berificarea re&isten ei la *oc termic7 procedeu prin care produsele sunt supuse la 1, cicluri alternati)e de #nc%l&ire timp de 3, minute #ntr-o etu)% la 1,,^C *i de r%cire #n ba&ine cu ap% la 2, ^C. 6. Determinarea re&isten ei c8imice a decorului *i a gla&urii prin urm%rirea interac iunii acestora cu substan e de cur% are cu un caracter alcalin mai mare dec/t al produselor de cur% at obi*nuite7 produsele trebuind s% re&iste la 1,, de cicluri de cur% are f%r% s% pre&inte decolor%ri ale decorului. (arcarea calit% ii se face numai prin *tampilare> ro*u pentru calitatea 4-a7 )erde pentru calitatea a 44-a *i albastru pentru calitatea a 444-a. +ie;are ambalaj trebuie s% aib% o etic8et% cu urm%toarele men iuni> Denumirea produselorC
8'
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare (arca de fabric%C CalitateaC (odelulC Felul decor%riiC 3um%rul buc% ilor ambalateC 3um%rul lotuluiC 0emnul a)erti&or pentru calitate.
Firma C2-0$34" depune toate eforturile ca marca ei s% fie identificat% cu cea mai #nalt% calitate a produselor. C2-0$34" a fost unul din primii produc%tori #n domeniul industriei produselor ceramice sanitare din 1olonia care a implementat sistemul integrat de management din care fac parte> 0istemul de management al calita ii 40J ',,1 *i 0istemul de management al mediului 40J 14,,1. =n sistemul modern de management7 care este implementat cu succes numai de cei mai buni nu e;ist% loc pentru gre*eli. Datorit% acestui sistem pe rafturile maga&inelor *i la clien i ajung produse ceramice sanitare perfect netede *i albe7 pl%ci ceramice fabricate conform celor mai moderne te8nologii7 e;celent e;ecutate7 c%&i acrilice *i cabine de du*7 care )or ser)i utili&atorilor timp de mul i ani7 decor/nd totodat% interiorul camerei de baie. 1rodusele C2-0$34" posed% toate semnele necesare de calitate> certificate igienice ale 4nstitutului 1olon de 4gien%7 semne de siguran % F7 certificate de conformitate cu normele %rilor #n care sunt )/ndute. Certificate *i semne de calitate> Cersanit 4B 0.-.5 ErasnIstaH C Cersanit 44 0.$. 0tarac8oHiceC Cersanit 444 0.$. Qa]br&Ic8 . Ambalarea se face cu grij%7 folosind cutiile de carton duple; sau triple;7 protej/nd #ntre articole cu 8/rtie de m%tase7 creponat%7 man*on din carton ondulat sau polistiren. Cutiile se lipesc cu band% gumat%. Cutiile de carton sunt comandate de la firma "QJ 1$CE 0.-.5.7 cu sediul #n "imi*oara *i de la firma F2343J 0.-.5. cu sediul #n Jlteni a. 0unt folosite>
',
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare Fa;uri carton pentru transport confec ionate din carton de cea mai bun% calitate C Cutii din carton natur7 microondulat7 tip 444 sau tip BC Cutii carton albeC Cutii carton cu capac pentru piese fragileC Cutii carton stan ate cu m/nere sau g%uri de aerisire din carton microondulat tip 444 sau tip B7 natur sau albitC Cutii cu autoformare din carton duple;C Carton duple; industrialC Cutii *i separatoare industriale din carton ondulat7 cu diferite forme *i dimensiuniC Folie 5D12 *i RD12. Depo&itarea se face #n spa ii #nc8ise7 curate *i ferite de umiditate. "ransportul trebuie f%cut cu mijloace acoperite *i pre)%&ute cu semnele a)erti&oare de fragilitate7 respecti)e simbolul 9F-$N45:. AneLa ' . !odele ;utii ;arton pentru ambalaj
CONCLU1II 4I PROPUNERI
=n ultimii 1, ani7 la C2-0$34" 0.$.7 s-a trecut cu pa*i repe&i de la 4nspec ia de calitate la $sigurarea acesteia7 *i apoi7 firesc7 la (anagementul calit% ii . autoimpus ca o cerin % de neocolit7 similar% cu e;igen ele Directi)elor 2uropene sau cu marcajul C2. Jb inerea Certific%rii 0istemului de (anagement al Calit% ii7 de c%tre un reputat Jrganism recunoscut #n 2uropa7 "<B - C2-"7 a marcat momentul cunoa*terii c% firma este capabil% s% r%spund% e;igen elor clien ilor. 0-a do)edit c% acest succes nu a fost dec/t o etap% . permisiunea de a )inde pe pia a <27 ob inut% prin con)ingerea autorit% ilor statului c% dac% respec i cerin ele
'1
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare esen iale7 nu #nseamn% c% *i )in&i_ (ai trebuie con)in*i clien ii7 s% aib% #ncredere #n firm% *i #n faptul c% li se )or furni&a produse mereu mai bune *i c% satisfac ia lor r%m/ne obiecti)ul principal al organi&a iei. De aceea sa utili&at (anagementul Calit% ii ca un mijloc eficace de comunicare cu o 2urop% <nit%7 *i ca o opera ie de fr/nare a deprofesionali&%rii7 a celor care au trecut de la o fals% planificare7 la auto-planificarea strategiei de afaceri *i de produc ie. $ trebuit s% #n)% e ade)%rata 9orientare spre client:7 cu accentul pe calitatea #n marDeting . proiectare - produc ie-apro)i&ionare - )/n&%ri7 pentru a #n elege necesit% ile clien ilor *i a ob ine de la ei imaginea precis% a caracteristicilor produsului pe care #l )or. $cest efort con*tient de reali&are a calit% ii7 a trebuit s% treac% prin diferite stadii de maturi&are *i #mbun%t% ire continu%7 p/n% la momentul -ete8nologi&%rii #n 0ec ia de Jbiecte 0anitare. 1entru preg%tirea in)esti iei7 au e;istat #n proiect multiple strategii *i )ariante7 contacte cu fabrican ii de repere te8nologice7 t/rguri de utilaje *i ec8ipamente de profil7 audituri ale e;per ilor #n te8nologii ceramice *i #n marDeting. Yi7 la fel de importante7 discu iile *i #ntrunirile cu staff-ul te8nologic *i de management al firmei. (anagementul firmei la cel mai #nalt ni)el - a participat la toate #ntrunirile acestui comandament7 implica i direct #n anali&a contractelor7 graficele de e*alonare ale lucr%rilor7 urm%rirea produc iei. $cest fapt a fost . #n sine - o pro)ocare *i apoi o performan %. Nreut% ile au ap%rut din toate nodurile pre)i&ibile *i din altele7 ascunse7 *i au )i&at mai multe sectoare dec/t s-ar fi cre&ut. Yi c/nd acest lucru se #nt/mpla7 se pornea o campanie 9pro-calitate:7 la toate ni)elele sec iei7 cu monitori&are *i m%surare 924 din 24: . #nc/t fiecare om putea s%- i spun% cu c/t a crescut calitatea de la o &i la alta. $*a s-a reu*it implicarea personalului #n calitate *i con*tienti&area fiec%ruia de a-*i pune talentul *i interesul #n jocul comun al performan ei. 3e)oia de publicitate este esen ial%C dac% reclama este sufletul comer ului7 nimic nu se compar% totu*i cu #nt/lnirea fa % #n fa % cu )iitorul client. Cel care cump%r% marfa )rea s% *tie cu cine face afaceri *i s% #nceap% negocierile c/t mai repede. =n aceast% idee C2-0$34" 0.$. a participat #n decursul anului 2,,8 la 8 t/rguri na ionale *i interna ionale de materiale de construc ii *i instala ii7 dintre care 6 #n cadrul re elei Came; *i 2 organi&ate de Camera de Comer *i 4ndustrie Fac%u respecti) 1iatra 3eam . 1rin intermediul acestor t/rguri ec8ipa C2-0$34" *i-a propus g%sirea de noi clien i la ni)elul %rii precum *i identificarea produselor societ% ii ca un brand distinct '2
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare fa % de ceea ce e;ista pe pia %. $ceste obiecti)e au fost atinse7 prin urmare7 #n pre&ent produsele C2-0$34" sunt pre&ente la ni)elul #ntregii %ri printr-o re ea )ast% de colaboratori iar marca *i calitatea produselor sunt atuuri recunoscute de to i cei care folosesc produsele. C2-0$34" a pre&entat noile colec ii de obiecte sanitare *i modele noi de pl%ci ceramice termice ce #mbin% design-ul modern cu te8nologia de fabrica ie irepro*abil%. Jbiectele sanitare C2-0$34"7 ca form% *i utilitate7 ofer% solu ii complete pentru amenajarea camerelor de baie *i #nc%l&irea locuin elor. $mplu7 desc8is7 aerisit7 creati)7 str%lucitor *i #ntotdeauna plin de )i&itatori7 standul a demonstrat7 c% firma este un juc%tor demn de luat #n considerare atunci c/nd )orbim despre produc ia de obiecte sanitare romanesti. Ca unul dintre marii produc%tori pe pia a obiectelor sanitare din -om/nia7 C2-0$34" asigur% garan ie de 1, ani produselor sale. =nglob/nd e;perien a rom/neasc% de !, de ani cu te8nologia german% *i italian%7 tendin ele coloristice *i de finisaj7 obiectele sanitare C2-0$34" se remarc% prin durabilitate7 func ionalitate. Yi pentru anul 2,,' C2-0$34" #*i propune o reorientare spre pia a e;tern%. =n acest sens firma )a participa #n luna aprilie la t/rgul de la (osco)a. $*adar ceramica constituie o grup% important% de m%rfuri care cuprinde o gam% larg% de produse indispensabile decor%rii locuin ie7 confortului *i care #ndepline*te func ii estetice.
%I%LIO RA+IE
1. Diaconescu7 4.7 Bazele merceologiei, 2ditura <ranus7 Fucure*ti7 2,,2 2. Dima7 D.7 1amfilie7 -.7 Marea confruntare: marfa versus piaa n Calitate i dezvoltarea durabil din perspectiva integr rii n !niunea "uropean 7 2ditura $027 Fucure*ti7 2,,2 3. 2ftimie7 (.7 #mbalarea m rfurilor, 2ditura <ni)ersit% ii din 1loie*ti7 2,,3 4. 2ftimie7 (.7 2ne7 C.7 #pecte ale politicii de protecie a consumatorilor n Calitate i dezvoltarea durabil din perspectiva integr rii n !niunea "uropean , 2ditura $027 Fucure*ti7 2,,2
'3
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare !. Fr% il%7 -.7 0cor ar7 5.7 $roblematica valorific rii deeurilor din ambala%e n rile !niunii "uropene n Calitate i dezvoltarea durabil din perspectiva integr rii n !niunea "uropean , 2ditura $027 Fucure*ti7 2,,2 6. Jlaru7 (arieta7 &undamentele tiinei m rfurilor, 2ditura 2ficient7 Fucure*ti7 1''' +. 1amfilie7 -.7 1rocopie7 -.7 "stetica m rfurilor, 2ditura $027 Fucure*ti7 2,,1 8. 1%unescu7 C.7 'trategii de marcare, garantare i eco(etic)etare a produselor n Calitate i dezvoltarea durabil din perspectiva integr rii n !niunea merceologic , 2ditura $027 "uropean , 2ditura $027 Fucure*ti7 2,,2 '. 1etrescu7 B.7 1/slaru7 C.7 0/rbu7 -.7 "*pertiz Fucure*ti7 2,,, 1,. 1urc%rea7 $.7 9+elaia produs(ambala% i mediul ncon%ur tor n Mar,eting( Management, 3r. 3 . 4L1''!
```HHH.cersanit.ro ```5egea 13+L1''! a protec iei mediului7 (onitorul Jficial nr. 3,4L1''! ```Jrdonan a de Nu)ern nr. 33L1''! pri)ind m%surile de colectare7 reciclare *i reintroducere #n circuitul producti) a de*eurilor refolosibile de orice fel7 (onitorul Jficial nr. 2,2L1''!
ANE7A 0 PRO$USE CERA!ICE SANITARE
'4
Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare 5a)oar incorporabil #n mobilier 8, $-23$ 5a)oar !, $-23$ 5a)oar !! $-23$
5a)oar B232\4$ B !!
Fideu stati) B232\4$
QC suspendat B232\4$
5a)oar !! J54(14$
5a)oar 6, J54(14$
QC doubloc J54(14$ ,1,
ANE7A 9 !O%ILIER $E %AIE
Jglind% F-4D$
Dul%pior mediu F-4D$ uni)ersal suspendat
'!
4-GD$ oglind% cu iluminare
Dul%pior baie 4-GD$ sub la)oar 4-GD$ !,7 !!7 6,
Dul%pior B232\4$ suspendat
Dul%pior B232\4$ stati)
ANE7A ) C/1I $E ACRIL
C%&i de baie dreptung8iluare
'6
C%&i de baie asimetrice
C%&i de baie cu 8idromasaj
ANE7A ( CA%INE 4I C/$I-E $E $U4
'+
ANE7A # PL/CI CERA!ICE
'8
ANE7A 3 RESSE PORCELLANATO

Nresse gla&urate
''
Nresse colorate
Nresse te8nice
ANE7A : PL/CI $E %UC/T/RIE

1lac% mat% 1,,
0agra plac% structurat%
$ri&a plac% mat%
Cucina plac% lucioas%
ANE7A ' . !O$ELE CUTII CARTON PENTRU A!%ALA&
1,1
F$6<-4 C$-"J3
C<"44 C$-"J3 3$"<-
C<"44 C$-"J3 $5F2
C<"44 C$-"J3 C< C$1$C
C<"44 C$-"J3 0"$3a$"2 C< (b32-2 0$< Nc<-4
1,2
C<"44 C< $<"JFJ-($-2 D43 C$-"J3 D<1526
C$-"J3 D<1526 43D<0"-4$5
C<"44 Y4 021$-$"J$-2 43D<0"4$52 D43 C$-"J3 J3D<5$"
FJ542 5D12 Y4 RD12
1,3

Tipuri de Ambaje Si Ambalarea Produselor Nealimentare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tipuri de Ambaje Si Ambalarea Produselor Nealimentare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare

CAPITOLUL II CONCEPTUL $E A!%ALARE.....................................................

CAPITOLUL III *ALORI+ICAREA A!%ALA&ELOR ,N RELA-IA PRO$US . A!%ALA& . !E$IU ,NCON&UR/TOR.............................................

Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare

Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare

OPORTUNITATEA ALE ERII TE!EI

Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare

$mbalaj-marDeting Comunicare prin imagine

$mbalaj-ser)iciu 1%strarea7 depo&itarea produsului Comoditate #n folosire

$mbalaj industrial 1rotec ia con inutului

$mbalaj social Compatibilitate ambiental%

Figura 1.1.1 . 2)olu ia no iunii de ambalaj

Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare

Figura 1.2.2 1olii c%ldurii *i lumino&it% ii 21

"abelul 1.2.1 - 0c8imbarea culorii #n func ie de intensitatea luminii

Culoarea proprie a Obie;tului

Culoarea luminii in;idente alben? *erde

$lb 3egru -o*u 1ortocaliu Nalben Berde

$lbastru $lbastru -#nnegrit Biolet Cafeniu #nc8is Berde $lbastru -)er&ui

Biolet 3egru )iolaceu 1urpuriu -o*u Cafeniu #nc8is 1urpuriu

"abelul 1.2.2 - 0c8imbarea culorii #n func ie de sc8imbarea luminii incidente

Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare

Figura 1.2.+ 2;emplu de #mp%r ire a suprafe ei prin contrastul formelor

Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare

Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare

0.#.( Alte materiale Colosite pentru ambalaje

Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare

Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare

etichetei ecologice din Romnia cuprinde dou rubrici:

- Rubrica 1 cuprinde simbolul etichetei ecologice. Acesta este o floare pe fond

Componentele - *i J trebuie s% aibe aceea*i dimensiune pe )ertical%

* cuprinde te+tul descriptiv, care va fi scris integral cu negru cu

"oate statele <niunii

0uropene au adoptat eticheta ecologic, avanta4ul

0c8ema de etic8et% ecologic% european% are 2 inte>

6e a promova producia i utili area produselor care au un impact redus

Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare

Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare

Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare

Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare

ANE7A 0 PRO$USE CERA!ICE SANITARE

Fideu stati) B232\4$

QC doubloc J54(14$ ,1,

ANE7A 9 !O%ILIER $E %AIE

Dul%pior mediu F-4D$ uni)ersal suspendat

Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare

4-GD$ oglind% cu iluminare

Dul%pior baie 4-GD$ sub la)oar 4-GD$ !,7 !!7 6,

Dul%pior B232\4$ suspendat

Dul%pior B232\4$ stati)

ANE7A ) C/1I $E ACRIL

C%&i de baie dreptung8iluare

Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare

C%&i de baie asimetrice

C%&i de baie cu 8idromasaj

ANE7A ( CA%INE 4I C/$I-E $E $U4

Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare

ANE7A # PL/CI CERA!ICE

Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare

ANE7A 3 RESSE PORCELLANATO

Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare

ANE7A : PL/CI $E %UC/T/RIE

Noi tipuri de ambalaje i metode de ambalare la produsele nealimentare

Componentele - i J trebuie s% aibe aceeai dimensiune pe )ertical%