See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/274719630

Materiale şi substanţe chimice favorabile mediului

Book · January 2009

DOI: 10.13140/RG.2.1.1798.2884

CITATIONS READS

0 2,001

2 authors, including:

Constantin Stanescu
University of Pitesti
42 PUBLICATIONS 22 CITATIONS

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

SciFUN: Making Learning Science FUN View project

Science as a Tool for Life: Conceptual Change [CONS-CIENCE] View project

All content following this page was uploaded by Constantin Stanescu on 27 April 2015.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

RODICA CONSTANIN
ST NESCU ST NESCU

MATERIALE I SUBSTAN E
CHIMICE FAVORABILE
MEDIULUI ÎNCONJUR TOR

Editura Universit ii din Pite ti, 2009

ISBN: 978-973-690-949-8

1
 Editura Universit ii din Pitesti
Str. Târgu din Vale, nr.1,
110040, Pite ti, jud. Arge
tel/fax: 40248 21.64.48

Copyright © 2009 – Editura Universit ii din Pite ti

Toate drepturile asupra acestei edi ii sunt rezervate
Editurii Universit ii din Pite ti.
Nici o parte din acest volum nu poate fi reprodus
sub orice form , f permisiunea scris a autorilor.

Editor: lector univ. dr. Sorin FIANU

Referen i tiin ifici:

- prof. univ. dr. Ion Iorga Sim n
- conf. univ. dr. Dumitru Chirle an

Lucrarea are la baz materiale realizate de autori în cadrul proiectului

SOCRATES/Grundtvig cu num rul de referin 101067-CP-1-2002-1-UK-
GRUNDTVIG-G1 finan at de c tre Comisia European . Materialele
respective reflect doar opiniile autorului, iar Comisia nu poate fi
considerat responsabil pentru nicio utilizare a informa iei con inute de
aceasta

ISBN: 978-973-690-949-8

2
 CUPRINS

Introducere ................................................................................................... 5
1. Materiale i substan e chimice moderne utilizate de oamenii obi nui i .. 7
1.1. Materiale ........................................................................................ 7
1.1.1. Materiale de construc ie moderne ............................................ 7
1.1.2. Materiale incluse în structura aparaturii casnice ..................... 21
1.1.3. Materiale pentru îmbr minte .............................................. 25
1.1.4. Materiale pentru ambalaje ..................................................... 34
1.2. Substan e chimice ......................................................................... 43
1.2.1. Substan e chimice în hran .................................................... 44
1.2.2. Substan e chimice în medicamente i cosmetice .................... 48
1.2.3. Substan e chimice pentru uzul casnic ..................................... 51
1.2.4. Substan e chimice pentru gr din rit ....................................... 54
1.2.5. Substan e chimice în de euri casnice ..................................... 55
2. Materiale i substan e chimice în casa modern – beneficii i poten ial
negativ........................................................................................................ 61
2.1. Materiale i substan e cu grad de risc ridicat ................................. 63
2.2. Materiale plastice ......................................................................... 71
2.3. Aditivi în alimente, medicamente i produse cosmetice ................ 76
2.4. Clasele de risc pentru materiale i substan e chimice .................... 89
2.5. Cele mai periculoase substan e chimice casnice ............................ 90
3. Alternativa: materiale i substan e chimice ecologice .......................... 94
3.1. Materii prime refolosibile pentru ob inerea materialelor plastice ... 97
3.2. Alternative la substan e chimice casnice ....................................... 99
4. Ce putem face? ................................................................................. 104
4.1. Criterii i sugestii pentru construc ia mai s toas a unei case... 110

3
 4.2. Solu ii simple i ieftine, pentru reducerea, sau eliminarea multor
poluan i ................................................................................................ 111
4.3. Utilizarea în siguran a substan elor chimice casnice ................. 111
4.4. Utilizarea pesticidelor ................................................................. 113
4.5. Eliminarea selectiv a de eurilor ................................................ 116
4.6. Reducerea materialelor periculoase în cas ................................. 119
4.7. 20 pa i simpli pentru a reduce înc lzirea global ........................ 125
ANEXE .................................................................................................... 129
ANEXA 1 ............................................................................................. 129
ANEXA 2 ............................................................................................. 132
ANEXA 3 ............................................................................................. 134
ANEXA 4 ............................................................................................. 136
ANEXA 5 ............................................................................................. 143
Bibliografie .............................................................................................. 148

4
 Introducere
Istoria cercet rii asupra materialelor în decursul mai multor secole
este plin de remarcabile descoperiri i inova ii. Într-o prim etap ,
cercet torii s-au concentrat asupra identific rii propriet ilor materialelor cu
care oamenii erau obi nui i în via a de toate zilele. Mai târziu, cercet torii s-
au concentrat asupra dezvolt rii de noi materiale cu noi propriet i, în scopul
îmbun irii vie ii oamenilor. Finalmente, în zilele noastre, cercetarea este
dedicat controlului propriet ilor materialelor la scar atomic i molecular .
sura în care se poate exercita un astfel de control depinde foarte mult de
tehnologiile i de echipamentul folosite.
Datorit preocup rilor în cre tere asupra mediului înconjur tor i
nevoilor pentru dezvoltarea durabil din ultimii ani, s-au efectuat cercet ri
semnificative pentru a dezvolta materiale lipsite de risc.
Datorit obliga iilor ferme pentru men inerea unui mediu înconjur tor
curat, multe companii au dezvoltat diferite materiale ecologice i lucreaz
continuu pentru a minimiza impactul asupra mediului înconjur tor al
diferitelor materiale i produse finite, odat cu maximizarea calit ii
produselor.
În anii recen i, o mare cantitate de capital, know-how, i eforturi au
fost cheltuite pentru perfec ionarea tehnologiilor de produc ie ecologice. De
aici, multe procese de fabricare se bazeaz acum mai pu in pe energie i ap .
Ast zi, un num r din ce în ce mai mare de companii încearc s reduc
de eurile toxice. Totu i, inova ia ecologic aproape întotdeauna se poticne te
de ceva. Prea multe produse con in substan e nocive, care afecteaz mediul
înconjur tor într-un fel sau altul. Inevitabil, produse învechite ca: ma ini,
telefoane celulare, televizoare, ma ini de sp lat etc. sunt concasate,
incinerate, sau aruncate la gunoi. Reciclabilitatea este o promisiune rar inut .
5
 Desigur, noi strategii pentru proiectarea produselor i dezvoltare
trebuie s fie interconectate pentru a schimbare pozitiv a defini iei
materialelor i tehnicilor utilizate în fabrica ie. Produsele ne-toxice nu pot
una mediului înconjur tor, dac aceste produse utilizeaz materiale care
sunt proiectate pentru sisteme biologice sau tehnice potrivite.
Instala iile de filtrare cele de eliminare a de eurilor, foarte
costisitoare, vor deveni de prisos dac produsele viitoare vor fi f cute din
materiale favorabile mediului - i produse cu substan e chimice care sunt
compatibile cu sisteme biologice. Produc ia ar deveni mult mai simpl i mai
ieftin , aducând beneficii firmelor ca i economiei în întregul ei. Materialele
ecologice, sau m car cele care implic pu ine probleme, sunt acelea care
trebuie selectate în viitor. Produsele vor fi mai pu in complexe. Pân acum,
stabilizatorii toxici i alte produse nereciclabile, mai ales când nu au fost
utilizate corespunz tor, au determinat mari probleme de eliminare a
de eurilor.
Prin materiale favorabile mediului înconjur tor se în eleg acele
materiale care când sunt utilizate/reutilizate, reciclate, sau eliminate în mediu
nu sunt nocive pentru mediul înconjur tor.

6
 1. Materiale i substan e chimice moderne
utilizate de oamenii obi nui i

1.1. Materiale

1.1.1. Materiale de construc ie moderne

De i construc ia a devenit foarte sofisticat , acest complex aparat se
bazeaz pe tradi ii preindustriale. Nevoile tehnice ale construc iilor r mân
unele elementare – excluderea du manilor, delimitarea unui spa iu i evitarea
disconfortului cauzat de excesul de c ldur sau frig, de ploaie, vânt sau
un tori.
Utilitatea materialelor adecvate a perfec ionat me te ugul utiliz rii lor
i a influen at formele cl dirilor. Mari suprafe e erau odat împ durite i
locuitorii lor au dezvoltat dulgheria. De i a devenit relativ rar, lemnul r mâne
un important material de construc ie.
Multe feluri de piatr sunt folosite i ele în construc ii. Piatra i
marmura erau alese pentru construc ii deoarece sunt neinflamabile i
rezistente. Utilizarea pietrei a sc zut totu i, datorit unui num r de alte
materiale care sunt mai potrivite utiliz rii industriale i asambl rii.
Unele regiuni duc lips atât de lemn, cât i de piatr ; oamenii acelor
locuri au utilizat chiar p mântul, b tând mixturi în pere i sau formând
mizi uscate la soare. Mai târziu, l-au ars în cuptoare, producând c mizi
i igle cu o rezisten mai mare.
Construc ia cu pietre sau c mizi este numit zid rie. Elementele se
leag prin ac iunea gravita iei sau prin utilizarea mortarului, compus din var
i nisip.

7
 La începutul secolului al XIX-lea s-a dezvoltat cimentul impermeabil,
ingredientul cheie al betonului modern.
Tot în secolul al XIX-lea, o elul devenea abundent; laminoarele
produceau forme care asigurau cadre structurale mai rezistente decât cele
tradi ionale din lemn. Mai mult, barele de o el pot fi pozi ionate în betonul
ud, îmbun ind foarte mult versatilitatea acestui material i dând un avânt
uria construc iilor începutului de secol XX, cu noi forme facilitate de
betonul armat. Abunden a ulterioar a aluminiului i acoperirile anodice ale
acestuia au asigurat materialul de acoperire u or i virtual f nevoie de
între inere. Sticla era cunoscut înc din preistorie, dar calitatea i
disponibilitatea sa s-au îmbun it enorm odat cu procesarea industrial ,
care a revolu ionat exploatarea luminii naturale i transparen a.
În cl dirile moderne se utilizeaz unele materiale, ca:
1. betonul – un amestec de ciment, nisip, pietri sau piatr concasat i ap ,
care când este plasat într-un cofraj, se înt re te ca piatra. Betonul a atins
statutul unui material de construc ie major pentru c el poate fi rapid
turnat în forme structurale durabile de diferite m rimi i forme, practic
un efort considerabil i este posibil s i se controleze propriet ile
într-un domeniu larg prin utilizarea unor ingredien i potrivi i.

8
2. Gipsul este unul dintre cele mai importante i extensiv utilizate materiale.

Mineral de gips

Printre produsele de gips, ipsosul i pl cile de ipsos î i g sesc aplica iile

maxime în construc ie. Ipsosul necesit mici propor ii de nisip i alte
agregate, cu efect de mici modific ri în volum i contractare neglijabil la
uscare. El este practic neafectat de bacterii i este u or, deci ideal pentru
utilizarea în cl diri multietajate. Cum se usuc rapid, stratul de finisare poate
fi aplicat imediat. Ipsosul prezint de asemenea o bun adeziune de
materialele fibroase. Tenta ia cea mai mare de utilizare a gipsului în
construc ii este calitatea sa de a rezista la foc. Ipsosul rezist la atacul focului
în virtutea con inutului s u de 20,9% ap . În timpul atacului, acest con inut se
evapor în forma vaporilor care se condenseaz în zonele mai reci i
temperatura nu poate dep i 100 C pân când toat apa este eliminat în
exterior. Astfel, apare o barier foarte eficient între c ldur i materialul
combustibil. Ipsosul este larg utilizat ca material izolator pentru protec ia
coloanelor i bârnelor de lemn sau metal. Un ipsos poros este un excelent
9
material absorbant sonor, în timp ce ipsosul dens i greu este un eficient
reflector sonor, reflectând pân la 97% din energia sonor incident la
suprafa a sa. Pl cile de ipsos sunt utilizate curent pentru plafoane în
construc ie, pentru c ptu irea interioar a pere ilor i pentru pere i
desp itori. Ele sunt economice, u oare i manevrabile, ignifuge i nu se
dilat sau contract la modificarea temperaturii i umidit ii. Suport orice fel
de vopsele sau tapet, pot fi utilizate f finisare i pot fi de asemenea cuplate
cu u urin .

Pl ci de gips-carton, utilizate în onstruc ii

3. Azbestul este o substan mineral fibroas natural , cu unele propriet i

semnificative: în suprafa a sa pot fi date g uri i pot fi fixate uruburi,
poate fi t iat în buc i, este un excelent izolator pentru c ldur i
electricitate, este ignifug i rezistent la acizi, este flexibil, moale i
neporos, posed o rezisten mecanic foarte mare în lungul fibrelor.

10
 Pl ci de azbociment, utilizate în construc ii, la acoperi uri

4. Bitumul este un material liant, care este prezent în asfalt. Este ob inut
prin distilarea frec ionat a petrolului i este insolubil în ap .

Bitumul este utilizat în mixturile asfaltice

5. Cenu a de termocentral este ob inut ca de eu în centralele termice

moderne unde este ars un amestec aer i c rbune pudr . Cenu a care

11
rezult din combustie seam ca aspect cu cimentul Portland. Acest
material este utilizat în industria de construc ie ca înlocuitor par ial pentru
ciment sau ca aditiv la ciment iar cenu a de termocentral sinterizat este
utilizat ca agregat u or pentru betonul structural i unit ile de zid rie.
Cenu a de termocentral este de asemenea utilizat pentru prepararea
betonului celular.

mizi fabricate din cenu de termocentral

6. Tarul este un lichid negru închis cu viscozitate ridicat . Dup

sursa de ob inere, tarul este clasificat în urm toarele trei categorii: tar de
rbune, tar mineral i tar de lemn. Tarul de c rbune este utilizat pentru
construc ia drumurilor de macadam, economisirea lemnului etc. Tarul
mineral este ob inut prin distilarea isturilor bituminoase. El con ine mai
pu in substan volatil . Tarul de lemn este ob inut prin distilarea
lemnului de pin i a altor esen e similare r inoase. Con ine ulei de
creozot i, ca urmare, posed puternice propriet i de conservare.

12
 Tar de c rbune

7. Materialele termoizolante sunt necesare pentru a asigura protec ia la

ldur i frig. Aceste materiale sunt în general poroase, dar propriet ile
lor sunt determinate nu numai de porozitate, dar i de natura porilor,
distribu ia lor, m rime i dac sunt deschi i sau închi i. Materialele cu un
num r mai mare de pori, mai fini, închi i i umplu i cu aer sunt materiale
mai bune termoizolante. Dac materialele termoizolante sunt utilizate
corespunz tor în construc ie, ele reduc foarte mult pierderile de c ldur în
mediul înconjur tor prin structurile de pere i i, ca rezultat al acestui fapt,

13
 consumul de combustibil este redus. Astfel, eficien a economic a izol rii
termice este foarte înalt i investi iile f cute în materialele termoizolante
pot fi amortizate în timp. Materialul termoizolant trebuie s fie ignifug,
neabsorbant de umezeal , capabil s reziste atacului unor mici insecte i
nu fie pasibil de a suferi deform ri. Materialele termoizolante uzuale
sunt fibra de azbest, lâna de zgur , pl cile fibroase, covoarele flexibile,
rumegu ul, tala ul, pl cile de plut , pl cile de vat mineral , foliile de
aluminiu, produse din beton cu agregate u oare, pl cile de ghips, pl cile
aglomerate din lemn, sticla spongioas , spume din materiale plastice etc.

Vat mineral fabricat din materii prime reciclate

8. Materiale fonoabsorbante. Conform naturii sunetului absorbit,

materialele fonoabsorbante pot fi clasificate astfel: materiale poroase
(beton u or cu agregate poroase, sticl spongioas etc.), materiale poroase
elastice (materiale poroase cu o c ptu eal elastic ), materiale deflectoare
(panouri sub iri din furnir, pl ci rigide din fibre lemnoase, carton solid
etc.) i materiale perforate (panouri i pl ci perforate). În continuare sunt
prezentate unele tipuri comune de materiale fonoabsorbante: pâsla, gipsul
acustic (cunoscut i sub numele de gips fibros), care include material
granulat de izolare amestecat cu ciment, pl ci acustice, pre pan, mucava,

14
 pl ci fibroase comprimate, pl ci comprimate din lemn, placaj, pl ci de
lemn, vat etc.

Material fonoabsorbant - bitoplast

9. Aliaje de lipit sunt aliaje utilizate pentru îmbinarea a dou buc i de

metal.

15
 Aliaje de lipit ecologice, f plumb (pe baz de Sn, Ag, Cu)

10. Adezivul este o substan care este utilizat pentru îmbinarea a dou p i
de material ca s formeze o singur unitate. Aplicarea adezivului are
urm toarele avantaje fa de metodele conven ionale de fixare cu
uruburi, nituire i sudare: sunt posibile o larg varietate de combina ii de
îmbinare; aplicarea adezivului poate fi utilizat pentru lipirea suprafe elor
de sticl , metal, plastic i lemn; creeaz un efect masiv; este posibil s
previn coroziunea între diferite metale unite de adeziv; produce o
rezisten adecvat ; o îmbinare permeabil poate fi f cut impermeabil
pentru ap i gaz prin aplicarea unor adezivi; procesul aplic rii adezivului
este u or, economic i rapid. Cleiul este un termen general, care este
utilizat pentru a indica o substan adeziv . Iat diferite tipuri de adezivi:
clei de albumin , clei de protein animal , clei din r ini naturale, clei din
ini sintetice (melamin , r ini fenolice, resorcin , uree), clei
nitrocelulozic, clei de cauciuc, clei vegetal etc.

16
 Clei de oase
11. Abrazivii sunt substan e care sunt utilizate pentru îndep rtarea
materialului în exces prin t iere. Abrazivul lustruie te materialul i îi d
un aspect pl cut. Abrazivii sunt materialele cele mai dure. Ele sunt
utilizate în scop ingineresc în urm toarele forme: hârtie sau pânz
abraziv , pietre abrazive, paste de rodat cu ulei, polizoare etc. Abrazivii
se pot împ i în urm toarele dou categorii: abrazivi naturali i abrazivi
artificiali. Abrazivii naturali se întâlnesc în natur . Cei mai utiliza i
abrazivi naturali sunt diamantul, granatul, cremenea, emeri, corindonul,
carbonado i gresia. Cei mai utiliza i abrazivi sintetici sunt carburile de
aluminiu, acid boric i siliciu.

17
 Discuri, benzi i bure i abrazivi

12. Materialele electrice, care se pot împ i în urm toarele dou categorii:
conductori (metale i solu ii ale s rurilor în ap ; firele confec ionate din
cupru, aluminiu etc. sunt utilizate drept conductori), i izolatori. Nu exist
substan care s poat fi considerat ca un izolator perfect, dar sticla,
parafina, sulful, materialele plastice, cauciucul, azbestul i cuar ul topit
sunt suficient de buni izolatori pentru toate scopurile practice. Petrolul,
uleiul etc. sunt importan i izolatori lichizi. Propriet ile unui bun izolator
electric sunt: stabilitate chimic , rigiditate dielectric mare, rezisten
electric mare, rezisten la umezeal mare, rezisten termic mare,
constant dielectric mic etc.

18
 Conductori electrici cu izola ie din PVC

13. Materiale pentru protec ia, repararea i finisarea betonului armat i

structurilor din beton: mortar, tencuieli i izola ii, materiale de injec ie,
sisteme de dilatare i etan are;

Mortar pentru zid rie

14. Aditivi pentru beton i mortar i alte accesorii de formare utiliza i în

fabrica ia tuturor tipurilor de beton, beton armat i componente;
19
15. Materiale de dilatare i izolare i sisteme pentru racorduri active i de
dilatare, îmbin ri, etan ri de instala ii i conducte etc.
16. Tencuieli i hidroizola ii pentru fa ade i protec ia suprafe elor din beton
etc.
17. ptu eli pentru toate tipurile de pardoseli
18. Inhibitori de coroziune i sisteme pentru protec ie anticoroziv i
repararea construc iilor din o el i beton
19. Materiale izolatoare: fibra de sticl este cel mai popular material datorit
versatilit ii sale, costului redus i instal rii u oare. Este utilizat în
mansarde, pere i i podele, atât pentru reten ia de c ldur , cât i pentru
controlul sonor; alte materiale sunt: celuloza, polistirenul (utilizate la
exterior i funda ii i izolarea acoperi urilor), policien (o spum spray
izolatoare f formaldehid , CFC sau HCFC).

Pl ci de polistiren expandat, utilizate la termoizoarea construc iilor

20
 1.1.2. Materiale incluse în structura aparaturii casnice
În categoria aparatelor casnice majore sunt incluse urm toarele: plite
electrice, ma ini de g tit cu gaz, frigidere, congelatoare, ma ini de sp lat
vase, cuptoare cu microunde, ma ini de sp lat rufe, usc toare de rufe,
aparate de aer condi ionat etc., iar în categoria aparatelor casnice mici sunt
incluse: mixere i robo i de buc rie, deschiz toare de conserve electrice,
pr jitoare de pâine, friteuze, fiare de c lcat etc.
Aproape toate aceste aparate casnice sunt confec ionate în principal
din metale (o el, aluminiu, cupru etc.), plastic i materiale compozite.
O utilizare larg pentru diferite aplica ii în aparatele casnice moderne,
ca frigidere, aragazuri, ma ini de sp lat, aparate de aer condi ionat etc. o au
pl cile de o el cu diferite acoperiri. Acest produs se potrive te bine în mediul
înconjur tor, ca urmare a calit ilor sale remarcabile anticorozive i
excelentei rezisten e la intemperii.
De asemenea, aparatele casnice pot con ine p i f cute din aluminiu
sau alte metale i aliaje.

21
 Clasificarea materialelor metalice

Propriet i ale materialelor metalice:

A) Propriet i fizico-chimice
culoarea
luciul
densitatea
fuzibilitatea
dilatarea termic
conductibilitatea termic i electric
rezisten a la coroziune
magnetismul
B) Propriet i mecanice
duritatea

22
 elasticitatea
plasticitatea
rezisten a la rupere
rezisten a la oboseal
C) Propriet i tehnologice
capacitatea de turnare
forjabilitatea
prelucrabilitatea prin a chiere
maleabilitatea
ductibilitatea
sudabilitatea
O alt clas de materiale larg utilizate în aparatele casnice sunt
plasticele sau materialele compozite, ca poliesterul, poliesterul siliconat,
solu ia acrilic , PVC, polistirenul i al i polimeri.
În general, materialele plastice utilizate în aparatura casnic sunt de
fapt amestecuri omogene de mai multe substan e, adic sunt materiale
compozite. Acestea au în componen a lor urm toarele materii prime:
• Liant (masa de baz ), reprezentat de hidrocarburi ob inute prin
distilarea petrolului, sau r ini;
• Umplutur (filer), care determin propriet ile mecanice ale
materialului plastic i poate fi format din substan e organice (f in
de lemn, es turi din bumbac, es turi din fibre sintetice), sau
anorganice (azbest, sticl , mic , talc, fibr de sticl etc.)
• Plastifian i, care au rolul de a m ri plasticitatea la cald
• Stabilizatori, care asigur men inerea în timp a propriet ilor
materialului
• Coloranti

23
 • Fungicide i insecticide, care cresc rezisten a la ac iunea unor factori
biologici
• Agen i de odorizare (corecteaz mirosul)
• Agen i de ignifugare, care cresc rezisten a la foc

Carcase din matriale plastice provenite din tehnica de calcul

Dup modul de comportare la ac iunea c ldurii, materialele plastice

pot fi:
termoplastice - materiale care prin înc lzire devin plastice, iar prin
cire se înt resc, procesul fiind reversibil: polietilen (PE), polistiren
(PS), policlorur de vinil (PVC), poliesteri tip PET, plexiglas, teflon,
poliamide (PA) (nailon)
termorigide – materiale care sunt casante la rece i se înt resc la
înc lzire, iar la o nou înc lzire nu se mai deformeaz , procesul fiind
ireversibil: melamin , bachelit , poliuretan (PU), poliesteri
24
 1.1.3. Materiale pentru îmbr minte

Dezvoltarea materialelor pentru utilizarea ca îmbr minte a jucat un

rol major în istoria of îmbr mintei. Domeniul materialelor pentru
îmbr minte era îngust, oamenii utilizând la început numai piei animale
pentru a se îmbr ca. Numai odat cu dezvoltarea tehnologiei textile, o mai
mare varietate de haine a devenit accesibil .
Produc ia textil necesit prelucrarea fibrelor, toarcerea lor i
confec ionarea îmbr mintei, într-o varietate de moduri, cum ar fi
înnodarea, tricotarea i împletirea, dar majoritatea îmbr mintei este f cut
din es turi. Multe diferite tipuri de fibre naturale, din plante sau p r animal
au fost utilizate pentru a ob ine materiale textile: in, lân , m tase, bumbac. În
prezent, sunt i o a larg gam de fibre artificial: viscoz , nailon, poliester
etc.
Lâna a fost probabil prima fibr animal folosit în îmbr minte. Ea
poate fi esut , dar i se poate bate în împletituri numite fetru. Lâna poate fi
utilizat i pentru a face covoare. Lâna are avantaje evidente ca materie prim
pentru îmbr minte deoarece este c lduroas , chiar i când este ud i
accept cu u urin o larg gam de coloran i.

25
 Logo-ul woolmark, pentru lân , folosit în industria confec iilor

tasea a fost utilizat mai întâi de chinezi, pentru ob inerea firelor

i pânzei. Vechii chinezi au „domesticit” viermii de m tase, hr nindu-i cu
frunze de dud i desf urând firul gogo ilor de m tase pentru a produce
fascicule de fibre de m tase. M tasea este lucioas , moale i u oar , dar
lduroas i poate fi vopsit cu u urin .
Bumbacul a fost utilizat ca material textil mai întâi în vechea Indie.
În prezent este un alt important material textil, ca i inul.

Logo-ul pentru bumbac cu amprent reds asupra mediului înconjur tor, folosit în
industria confec iilor

Materialele sintetice, produse din compu i chimici, s-au dovedit

substituen i mai pu in costisitori ai materialelor naturale. Aceste materiale pot
fi de asemenea superioare fibrelor naturale i în rezisten i durabilitate.
Celofibra, o substan glutinoas , similar fluidului secretat de viermele de
tase, este un substituent timpuriu pentru m tase. Celofibra se împarte în
dou categorii distincte, viscoza i acetatul. Nailonul, o fibr sintetic

26
introdus în anii 1930, a fost un alt substituent pentru m tase, mai rezistent
decât aceasta. Poliesterul, o form de plastic, a fost introdus în industria
textil la începutul anilor 1950. Mai sunt i alte materiale sintetice, ca
polivinilul, polietilena, polipropilena, acrila ii i olefinele.
Materialele textile prezint anumite propriet i comune fizico-
chimice, structurale i de compozi ie, care le fac apte de a fi prelucrate în
bunuri de larg consum. Materialele utilizate în confec iile textile i din piele
se împart în urm toarele grupe:
- materiale de baz ;
- materiale secundare;
- materiale auxiliare.
Materialele de baz folosite la confec ionarea îmbr mintei
constituie fa a produsului. Din categoria materialelor de baz fac parte
es turile, tricoturile. textilele ne esute, pielea, bl nurile naturale i imita iile
de blan .
es turile sunt produse textile ob inute prin încruci area
perpendicular a dou sisteme de fire (un sistem de fire a ezate pe orizontal ,
respectiv pe l imea es turii, constituie b tura, iar firele a ezate pe
vertical , respectiv pe lungimea es turii formeaz urzeala). es turile
prezint o bun stabilitate dimensional i rezisten la purtare.
Clasificarea es turilor:
A. Dup destina ie
es turi pentru lenjerie
es turi pentru îmbr minte sub ire
es turi pentru costume u oare
es turi pentru costume i pardesiuri
es turi pentru paltoane i jachete
es turi pentru îmbr minte de protec ie.
27
 B. Dup tipul firelor
es turi din bumbac i tip bumbac (cu l imi de 120-140 cm);
es turi din in i cânep ;
es turi din lân i tip lân (cu l imi de 80-150 cm);
es turi din m tase natural ;
es turi sintetice (din fibre ob inute pe cale chimic ).
es turile din bumbac sunt es turi u oare, au o bun higroscopicitate,
se produc în culori pastel i imprimate (cele sub iri) i uni, în dungi sau
carouri (cele semigroase). Se folosesc la confec ionarea lenjeriei,
îmbr mintei sub iri, a îmbr mintei de protec ie.
es turile din in se produc în culori uni sau înflorate i pot fi utilizate la
confec ionarea îmbr mintei (rochii, fuste, costume pentru b rba i i femei)
i pentru ob inerea decora iunilor interioare (tapiserii de mobil , draperii,
huse pentru mobil ).
es turile din lân se produc în culori uni, cu dungi, în carouri, sau cu
ambele fe e utilizabile ( es turi cu dou fe e) i sunt utilizate la
confec ionarea fustelor, rochiilor, costumelor, paltoanelor pentru femei,
rba i sau copii.
es turile din mas sunt materiale textile ob inute prin încruci area
firelor de m tase cu m tase natural sau cu alte fire. es turile care con in
numai fire din m tase se numesc es turi din m tase natural , iar cele care
con in i alte fire se numesc es turi tip m tase sau m tase în amestec.
es turile din m tase se produc pe l ime de 100 cm în culori uni, cu
imprimeuri florale sau cu dungi i carouri. Principalele produse vestimentare
la care se utilizeaz es turile din m tase sunt lenjeria de corp, rochii, bluze,
i, fuste, c i pentru b rba i i cravate, c ptu eli.
es turile din fibre ob inute pe cale chimic au o suprafa neted i
sunt mai rezistente la frecare fa de firele naturale, dar au o higroscopicitate
28
mic . Ele sunt folosite la confec ionarea îmbr mintei sub iri, la produse ca
rochii, bluze, fuste, jachete, pardesiuri, paltoane i îmbr minte pentru
sportivi.

Structura unei es turi

Tricoturile sunt produse textile alc tuite dintr-o înl uire de ochiuri
ob inute prin buclarea succesiv sau simultan a unui fir sau a mai multor
sisteme de fire.

Structura unui tricot simplu

29
 Tricotul format prin buclarea succesiv a unui fir, se nume te tricot
simplu sau din b tur , iar cel format prin buclarea simultan a unui sistem
de fire se nume te tricot din urzeal . Cele mai importante propriet i ale
tricoturilor sunt elasticitatea i extensibilitatea. Tricoturile se produc din fire
de bumbac, lân , m tase, fire sintetice sau fire în amestec, sub form de
metraj, sub form tubular sau ca semifesanate. Tricoturile destinate
îmbr mintei exterioare sunt mai groase decât cele pentru lenjerie i cu un
grad mai ridicat la rezisten i stabilitate. Culorile sub care se produc aceste
es turi sunt diversificate, ele putând i în culori uni i cu desene în relief sau
în culori.
Textilele ne esute sunt materiale ob inute prin procedee diferite fa de
cele clasice de esere sau tricotare. Ele se ob in prin consolidarea mecanic
sau chimic a unui suport textil constituit din straturi fibroase sau combina ii
de strat fibros i fire, es turi i fire, es turi sau tricoturi i fibre.

Textile ne esute
Bl nurile naturale i imita iile de blan sunt destinate de regul
confec ion rii îmbr mintei pentru iarn . Bl nurile prezint înalte

30
propriet i de termoizolare, sunt higroscopice i permeabile la vapori ceea ce
le confer propriet i igienice bune.
Materialele secundare depind de materialele de baz i se situeaz în al
doilea plan din punct de vedere al importan ei i func iilor în produs. inând
seama de utilizarea lor în produs, materialele secundare se clasific în:
- materiale pentru c ptu eli;
- materiale pentru înt rituri.
Materialele pentru c ptu eli au rolul de a dubla detaliile produsului,
rindu-le rezisten a la purtare, la ifonare i p strarea formei în timp,
ducând totodat la îmbun irea valorii de prezentare a produselor finite, cât
i a parametrilor de confort ale acestora.
Materialele folosite pentru c ptu irea îmbr mintei trebuie s fie
lucioase, pentru ca produsele s alunece u or i s permit mularea cu
urin pe corpul purt torului. Ca materiale pentru c ptu eli se utilizeaz
diferite es turi de bumbac, m tase viscoz , cupo, acetat sau es turi din fire
sintetice. Ele sunt cunoscute sub denumirea de: serj, atlas, satin, c ptu eal
de mâneci.
Materialele pentru înt rituri dubleaz unele detalii ale îmbr mintei
i au rolul de a cre te rezisten a la purtare, la ifonare, ducând la
îmbun irea valorii de prezentarea a produselor finite, a parametrilor de
confort i modelarea imbr mintei pe conforma ia corpului. Cele mai
cunoscute denumiri de înt rituri sunt: pânza vatir, pânza volvatir, canafasul i
rosharul.
Materialele auxiliare se folosesc la confec ionarea produselor de
îmbr minte al turi de materialele de baz i materialele secundare i
reprezint elemente de completare a produsului finit.
Materialele auxiliare cuprind:
- a de cusut;
31
 - furnituri;
- garnituri;
- auxiliare pentru încheiat;
a de cusut reprezint cel mai important material auxiliar folosit la
confec inarea îmbr mintei În procesul de confec ionare a a de cusut se
alege în func ie de materialele care se confec ioneaz i felul opera iei. De i
un produs de mic valoare, a a influen eaz în mod hot râtor productivitatea
unit ilor prelucr toare, calitatea produselor i valoarea lor de întrebuin are.

de cusut

Furniturile folosite în procesul de confec ionare a îmbr mintei sunt:

moleschinul, banda pentru confec ii, band pentru protec ie, rejansa,
elasticul, vatelina, perni e pentru umeri etc.
Garniturile se aplic la produse în scop util sau ornamental.
Materialele folosite drept garnituri sunt: benzi ripsate, col ori, dantel etc.
Materialele auxiliare pentru încheiat sunt: nasturii, cataramele, butonii,
agrafele, copcile, fermoarele etc. Acestea se aplic la produsele de

32
imbr minte în func ie de linia modei, cerin ele clientului i de tehnologia
de fabrica ie.
Pentru realizarea confec iilor, materialele trebuie s aib o serie de
propriet i impuse de tehnologia de fabrica ie precum i de condi iile de
purtare. Propriet ile materialelor reprezint însu iri proprii datorate
reac iunii acestora în condi ii de mediu, prelucrare i întrebuin are.
În ansamblul func iilor produselor vestimentare sunt incluse patru
grupe de indicatori de calitate i anume:
- indicatori fiziologici;
- indicatori ce caracterizeaz valoarea de prezentare;
- indicatori specifici comport rii la purtare;
- indicatori specifici comport rii la între inere;
În grupa indicatorilor fiziologici sunt incluse urm toarele caracteristici:
permeabilitatea la aer;
permeabilitatea la vapori;
capacitatea de izolare termic :
impermeabilitatea la ap ;
masa produsului;
hidrofilie, higroscopicitate, hidrofobie i impermeabilizare;
gradul de nocivitate al produsului;
înc rcarea elecrostatic ;
ac iunea alergic a produsului;
comportarea la transpira ie.
În grupa indicatorilor ce caracterizeaz valoarea de prezentare, pot fi
incluse urm toarele caracteristici:
stabilitatea dimensional la purtare;
revenirea din ifonare;
încadrarea în gama dimensional impus ;
33
 încadrarea în limitele impuse ale indicatorilor estetici privind:
aspectul interior i exterior conform modelului, luciu,
flexibilitate-rigiditate-drapaj, desen, culoare, elasticitate, tu eu.
Indicatorii specifici comport rii la purtare includ:
rezisten a la frecare;
rezisten a la îndoiri repetate;
rezisten a la ac iunea microorganismelor;
rezisten a la murd rie;
rezisten a culorii, desenelor i imprimeurilor;
efectul pilling în procesul purt rii.
În grupa indicatorilor privind propriet ile de între inere intr :
func ia de sorb ie-desorb ie i timpul de uscare minim;
rezisten a la sp ri i cur ri repetate, a tratamentelor de
antistatizare, ne ifonabilitate, a stabilit ii dimensionale i a
culorii;
comportarea la ac iunea solven ilor specifici cur rii chimice.
În afar de aceste propriet i, pentru industria de confec ii are foarte
mare importan cunoa terea caracteristicilor geometrice ale es turii cum
sunt: l ime, lungime, grosime, precum i propriet ile termice; rezisten a la
lcat, la aburire, la termofixare etc.

1.1.4. Materiale pentru ambalaje

Ambalajele cuprind toate produsele f cute din orice materiale, de
orice natur , pentru a fi utilizate pentru a con ine, a proteja, a manipula, a
livra i a prezenta bunuri, de la materii prime la produse fabricate, de la
fabricant la utilizator sau consumator.
Ambalajul este una din cele mai importante p i ale lan ului de
transport de bunuri. El este strâns legat de logistica de transport, depozitare i

34
bunurile ambalate înse i. Cum ambalajul este a parte a sistemului foarte
diferen iat al logisticii pentru distribuirea produselor de la locul de produc ie
la client prin diferite puncte de tratare i vânz ri, sistemul nu este u or de
optimizat pentru a ob ine o eficien economic optim general i în acela i
timp s se men in o balan ecologic general durabil .
Mul i „actori”, cum sunt fabrican ii, ambalatorii, transportatorii,
vânz torii en gros, vânz torii cu am nuntul i, în fine, dar nu în ultimul rând,
consumatorii influen eaz acest sistem i, ca urmare, procesul de optimizare
nu poate fi considerat doar o problem tehnic , ci i una social .
Principalele grupe de materiale pentru ambalaj sunt: hârtia i
cartonul, sticla, metalele (aluminiu, o el etc.), i plasticul (polietilen
tereftalat – PET, polietilena de înalt densitate – HDPE, policlorura de vinil –
PVC, polistirenul expandat etc.

Ambalaje din carton

35
 Toate aceste materiale au acela i deziderat: reducerea dimensiunilor
odat cu men inerea sau îmbun irea caracteristicilor de rezisten i
barier .

Ambalaje din stic

Principala problem pentru ambalaj este eliminarea substan elor

nocive, reducerea în volum i con inut, reciclabilitatea, siguran a i separarea
oar a materialelor, utilizarea resurselor reciclate, capacitatea de reutilizare,
marcarea privitor la materialele din ambalaj i precau iile de manipulare.
În ultimul timp ambalajele s-au diversificat mult, atât din punct de
vedere al materialelor din care acestea sunt f cute, cât i din punct de vedere
func ional.
Ambalajele se pot clasifica în func ie de diferite criterii:
A. dup materialul folosit în confec ionarea ambalajelor:
ambalaje din hârtie i carton;
ambalaje din sticl ;
ambalaje din metal;
36
 ambalaje din materiale plastice;
ambalaje din lemn, înlocuitori din lemn i împletituri;
ambalaje din materiale textile;
ambalaje din materiale complexe.

Ambalaje din metal

B. dup sistemul de confec ionare:

ambalaje fixe;
ambalaje demontabile;
ambalaje pliabile.
C. dup tip:
plicuri;
pungi;
plase;
zi;
cutii;
flacoane;

37
 borcane etc.
D. dup domeniul de utilizare:
ambalaje de transport;
ambalaje de desfacere i prezentare.

Ambalaje din plastic

E. dup specificul produsului ambalat:

ambalaje pentru produse alimentare;
ambalaje pentru produse nealimentare;
ambalaje pentru produse electrocasnice;
ambalaje pentru produse periculoase;
F. dup modul de grupare a produselor ambalate:
ambalaje individuale;
ambalaje colective.
G. dup gradul de rigiditate:

38
 ambalaje rigide;
ambalaje semirigide;
ambalaje suple.
H. dup modul de circula ie a ambalajului:
ambalaje refolosibile;
ambalaje nerefolosibile.
I. dup sistemul de circula ie:
sistem de restituire a ambalajelor;
sistem de vânzare – cump rare a ambalajelor.
J. dup modul de transport:
ambalaje pentru transport terestru;
ambalaje pentru transport fluvial-maritim;
ambalaje pentru transport aerian.
Ambalajele din materiale celulozice de in ponderea principal în
totalul ambalajelor. În func ie de perioade i de ri, se înregistreaz sensibile
fluctua ii, existând tendin a înlocuirii lor cu materiale plastice.
Pentru ca un ambalaj s îndeplineasc în mod corespunz tor func iile
pentru care a fost conceput, la proiectarea sa trebuie s se in cont de
anumite aspecte:
A. propriet ile produsului care trebuie ambalat
• natura, gabaritul i forma produsului, num rul produselor ambulate
împreun ;
• interac iunile de ordin fizic i chimic ce pot ap rea între produs i
ambalaj, precum i eventualele incompatibilit i dintre acestea;
• fragilitatea produsului, sensibilitatea la factori mecanici i de mediu
(agen i chimici, olfactivi, umiditate);

39
 • importan a i valoarea produsului, care ot necesita m suri de siguran
suplimentare.
B. condi iile de transport, manipulare i depozitare
• num rul opera iilor de înc rcare-desc rcare;
• tipul mijloacelor de transport folosite: auto, feroviar, naval;
• durata opera iilor de manipulare;
• durata stoc rii;
• configura ia locului vânz rii.
C. metoda de ambalare, tipul i func iile ambalajelor
• modul de vânzare: autoservire sau servire de c tre personal
specializat;
• scopul ambal rii: pentru transport sau desfacere;
• modul de închidere;
• modalitatea i tipul inscrip ion rii.
• materialul de ambalaj folosit (caracteristici, propriet i);
• rezisten la ocuri termice;
• rezisten la presiuni mari;
• posibilitatea de protejare contra prafului.
D. valorificarea economic a ambalajului
• costul ambalajului;
• existen a posibilit ii de recuperare a ambalajului i eventual
refolosire;
• valoarea de recuperare.
Materialele auxiliare pentru producerea ambalajelor sunt cele pentru
inscrip ionare i decorare: coloran i, pigmen i, cerneluri, adezivi etc. Ele
influen eaz calitatea ambalajelor, atribuindu-le calit i estetice i
func ionale.

40
 Alte materiale auxiliare sunt folosite pentru cre terea rezisten ei
ambalajelor, sub forma unor benzi de balotare.
O alt grup o constituie materialele pentru amortizare i protec ie
împotriva ocurilor. Aceste materiale protejeaz împotriva ocurilor, a
frec rilor i în unele cazuri asigur rigidizarea ambalajelor. Dintre materialele
noi de amortizare putem aminti: cartonul ondulat, vata mineral , materialele
expandate i cele cu bule de aer.
O ultim grup de materiale auxiliare o constituie lacurile i
vopselele. Acestea contribuie la cre terea rezisten ei ambalajelor la ac iunea
factorilor externi, m resc rezisten a la coroziune, la razele solare, la
schimb rile de temperatur etc.
Ambalarea se poate face pe linii semiautomate sau automate de mare
productivitate, ce pot realiza formarea ambalajelor, desfacerea lor, umplerea
i închiderea lor.
Ambalajul i produsul formeaz un sistem, de aceea metodele de
ambalare trebuie s in seama de rela iile de interdependen ce se stabilesc
între elementele componente ale sistemului. Tendin ele actuale remarcate în
concep ia ambalajelor i a metodelor de ambalare sunt:
• reducerea consumului de materii prime, materiale i energie;
• cre terea duratei de conservare a produselor;
• sporirea performan elor ambalajelor prin combinarea materialelor de
confec ionare;
• asigurarea recicl rii sau facilitarea reintegr rii în mediu a ambalajelor
în etapa post-consum.
Pot exista i opera ii secundare: imprimarea codului produsului,
introducerea de hârtii cu indica ii legate de produs sau obiecte de reclam etc.
care se realizeaz pe parcursul procesului de ambalare.

41
 Proiectarea unei linii de ambalare trebuie s in seama de mai multe
aspecte, printre care:
• utilajul folosit la ambalare;
• produc ia care trebuie realizat ;
• dimensiunea ambalajelor ce trebuie formate;
• frecven a schimb rilor ambalajului;
• spa iul necesar mont rii liniei.
Modific rile probabile ale produsului influen eaz alegerea materialului
de ambalare folosit (de exemplu, anumite produse trebuie ambalate în
materiale cu bune propriet i de barier la arome, gr simi etc.).
Pentru asigurarea calit ilor ecologice ale unui material de ambalare
trebuie s se in cont de o serie de criterii:
• consum minim de material;
• reducerea volumului ambalajului dup utilizare;
• posibilitatea de distugere a ambalajului dup utilizare;
• lipsa de nocivitate prin distrugerea materialului;
• posibilitatea de reutilizare a materialului;
• posibilitatea de reutilizare a ambalajului.
Pentru în elegerea obiectiv a impactului asupra mediului înconjur tor
trebuie s se identifice principalii parametri ecologici. Ace tia sunt:
• procesul de înc lzire global i modific rile climatice;
• deprecierea stratului de ozon;
• poluarea aerului, inclusiv fenomenul de ploaie acid ;
• poluarea apei;
• tipuri de de euri solide i eliminarea lor.
Degradarea natural se poate realiza prin biodegradare, care const în
distrugerea materialului de c tre microorganisme prezente în sol. Exprimarea

42
numeric a capacit ii unui material de a se degrada natural este numit modul
de degradabilitate natural a materialului.
Capacitatea de distructibilitate a materialelor de ambalare se apreciaz
în func ie de metoda de eliminare a de eurilor: îngropare, incinerare,
recuperare i reciclare.

1.2. Substan e chimice

„Substan chimic ” este un termen larg, dar este de obicei în eles cu
sensul de element sau compus, inclusiv produ ii reac iilor complex. Multe
substan e chimice se g sesc în natur , dar de obicei substan ele chimice sunt
produse prin procese de extrac ie sau fabricare.
Substan ele chimice sunt prezente în toate aspectele vie ii de zi cu zi –
mâncarea pe care o mânc m, hainele pe care le îmbr m, medicamentele pe
care le lu m, produsele de consum pe care le cump m i utiliz m. Aceast
situa ie reflect beneficiile pe care substan ele chimice le-au asigurat
omenirii.
Substan ele chimice continu s joace un rol major în via a uman
pentru viitor apropiat. Totu i capacitatea substan elor chimice de a asigura
semnificative beneficii poart cu ea un poten ial d un tor dac acestea nu
sunt utilizate i administrate cu grij .

43
 1.2.1. Substan e chimice în hran

Hrana este plin de substan e chimice. Majoritatea acestor substan e

chimice constitute un component integral al hranei i sunt importante pentru
men inerea proceselor biologice. Exemple sunt proteine, carbohidra i, gr simi
i oligoelemente. Totu i, unele substan e chimice naturale prezente în hran ,
cum sunt glicozidele cianogenice, g site în multe specii de plante, solaninele
în cartofi, s-au dovedit a avea propriet i toxice. În plus, poluan ii industriali,
ca mercurul i plumbul, metalele grele (cadmiu) i micotoxinele (aflatoxina,
fusarioza, tricotecena) i alte toxine sunt prezente în cantit i diferite în
sursele de hran .
Aditivii din hran sunt substan e care în mod obi nuit nu sunt
consumate ca hran i care în mod obi nuit nu sunt utilizate ca ingrediente în
hran , dar care sunt inten ionat ad ugate la hran pentru a ob ine func ii
tehnice, ca înt ritor de culoare sau arom , conservant, stabilizator sau
emulsificator pentru hran . Aditivii din alimente sunt interzi i dac nu sunt în
mod expres permi i.
Adesea ne gândim la aditivii alimentari ca produse din substan e
chimice complexe de c tre societatea modern . Totu i, utilizarea aditivilor
alimentari dateaz din timpuri str vechi. La început oamenii au utilizat sarea

44
pentru a conserva carnea i pe tele, legumele, pentru hrana de sezon, zah rul
pentru a conserva fructele i o etul pentru a mura legumele.
Ast zi fabrican ii de produse alimentare utilizeaz aproximativ 3000
aditivi alimentari direc i. Unii dintre ace ti aditivi sun familiar, ca sarea,
zah rul, drojdia i vanilia. Al ii au nume tiin ifice complicate, care pot suna
neobi nuit, ca acidul ascorbic, hidroxianisol butilat (BHA), benzoat de sodiu,
eritorbat de sodiu etc. Familiari sau nu, to i aditivii alimentari îndeplinesc o
func ie util .
Aditivul alimentar devine parte a produsului alimentar fie direct, fie
indirect într-o faz oarecare de procesare, depozitare sau ambalare. Aditivii
pot fi deriva i din materiale naturale sau sintetice. Aditivii direc i sunt
ad uga i în hran în foarte mici cantit i ca rezultat al cre terii, proces rii sau
ambal rii. Aditivii alimentari pot fi utiliza i numai pentru scopuri specifice.
Ei trebuie s îndeplineasc o func ie util . Fabrican ilor nu le este permis s
foloseasc aditivi pentru a în ela consumatorul prin deghizarea proces rii
defectuoase sau acoperirea alter rii, nici dac practicile de fabricare
alternative, sigure i economice, sunt disponibile.
Aditivii alimentari joac un num r de func ii în hran . În general, ei se
pot împ i în cinci categorii:
Conservan ii ajut la p strarea hranei proaspete i previn alterarea prin
controlul bacteriilor, ciupercilor, drojdiilor sau modific rile chimice.
Nutrien ii men in sau amelioreaz calitatea nutri ional a hranei. De
exemplu, vitaminele i mineralele sunt ad ugate în multe alimente obi nuite
ca lapte, f in , cereale i margarin pentru a compensa ceea ce lipse te în
dieta unei persoane sau pierderile în procesarea hranei.
Auxiliarii de procesare fac produsele mai pl cute prin cre terea
consisten ei, ad ugarea de mas , de stabilitate, u urarea amestecului de ulei i
ap , re inerea umezelii etc..
45
 Complementele de arome m resc sau modific gustul i aroma hranei.
Acestea pot include condimente, înt ritori de arom , arome i îndulcitori
naturali i sintetici.
Coloran ii dau hranei o culoare dorit , apetisant sau caracteristic .
Utilizarea aditivilor alimentari permite fabrican ilor s produc is
distribuie alimente convenabile cu stabilitate la depozitare sporit i de euri
reduse. Stabilizatorii i conservan ii fac posibil transportul unei largi variet i
de hran în toat lumea. Aditivii i suplimentele nutritive, cum este iodul
ad ugat s rii de buc rie, permit îmbun irea statutului nutri ional pentru
aceia care nu ar putea ob ine altfel anumite substan e nutritive. Aditivii
alimentari cresc utilitatea, calitatea i siguran a hranei, p strând totodat
costul redus.
La nivelurile de utilizare obi nuite, aditivii alimentari sunt siguri
pentru marea majoritate a oamenilor. Totu i, unii oameni sunt alergici la
unele alimente, cum sunt ou le, sau grâul; un mic procent de popula ie poate
avea o reac ie alergic la anumi i aditivi alimentari.
Din p cate, din necunoa tere, din lips de informa ie, din comoditate,
în con inutul multor produse alimentare, începând cu pâinea i continuând cu
preparatele concentrate, mezelurile, produsele din carne, b uturile alcoolice i
mai ales cele r coritoare, conservele de tot felul, plantele, fructele, cerealele
i legumele modificate genetic i încheind cu banala gum de mestecat, se
pot reg si substan e poten ial nocive i care pot atenta la s tatea i chiar la
via a oamnilor.
În con inutul tuturor produselor alimentare, începând cu pâinea i
continuând cu preparatele concentrate, mezelurile, produsele din carne,
uturile alcoolice i mai ales cele r coritoare, conservele de tot felul,
plantele, fructele, cerealele i legumele modificate genetic i încheind cu

46
banala gum de mestecat, se reg sesc substan e care atenteaz la s tatea i
chiar la via a noastr .
De multe ori, companiile produc toare fie nu au reglement ri c rora
se supun , fie dep esc concentra iile admise de substan e nocive în
produsele alimentare. Astfel, dac unele substan e sunt absolut interzise în
alimentele i b uturile din majoritatea statelor Uniunii Europene, SUA, în
România acestea sunt produse, comercializate i utilizate f nici o restric ie.
În timp ce principalele ri din Uniunea European limiteaz pe cât este
posibil aditivii din mâncare i b utur , în România se face foarte pu in
împotriva acestui atentat la s tatea consumatorilor.
În acela i timp, în România nu exist laboratoare specializate,
acreditate i dotate cu aparatura necesar control rii cantit ii de aditivi din
alimente i b uturi i, de aceea, aditivii alimentari pot fi folosi i haotic de
produc torii autohtoni iar produsele importate nu sunt verificate.
Dup unele studii de specialitate, un locuitor dintr-o ar civilizat
consum circa 4,5 kg de aditivi alimentari pe an. Alimentele cu cele mai
multe i mai nocive adaosuri de acest gen sunt margarina vegetal , mezelurile
i b uturile r coritoare. Consumul acestor produse pe perioade mari de timp
distruge sistemul imunitar i favorizeaz apari ia unor boli grave.
Potrivit rapoartelor organiza iilor interna ionale, mortalitatea cauzat
de consumul alimentelor îmbog ite cu substan e artificiale se afl pe locul al
III-lea la nivelul întregului glob, dup consumul de droguri i medicamente i
dup accidentele de circula ie.

47
 1.2.2. Substan e chimice în medicamente i cosmetice

Prin „bunuri terapeutice” se în eleg anumite produse care includ

medicamente i dispozitive medicale pentru utilizare împreun cu primele,
pentru prevenirea, diagnosticarea, tratamentul sau ameliorarea unei maladii,
dureri,sau leziuni la oameni.
Unii compu i medicinali sunt:
Antipiretic: medicament utilizat pentru sc derea febrei sau
temperaturii corpului prin transpira ie; exemple: aspirina,
paracetamolul.
Antiseptic - substan care lupt împotriva infec iilor prin inhibarea
sau distrugerea microorganismelor. Nu este nociv esuturilor umane;
exemple: alcool (spirt medicinal) , acid boric, HgCl2, Cl2, iodoform.
Dezinfectant – substan care distruge microorganismele dar nu i
sporii bacterieni. Este nociv esuturilor umane; exemple: fenol.
Tranchilizant – medicament utilizat pentru u urarea stresului mental;
exemple: rezerpin , echinil, acid barbituric i deriva ii acestuia
Antibiotic –inhibitor chimic al cre terii organismelor produs de un
microorganism; el este antibacterian sau antifungic; exemple:
cloromicetin, clorofenicol, tetraciclin etc.

48
 Germicid – agent care distruge microorganisme, în special germeni ai
unor boli; exemple: DDT, mercurofenol.
Antidepresiv – medicament care vindec depresia mental ; exemple:
tofranil
Narcotic – medicament care produce insensibilitate complet sau
formeaz deprinderea de somn; exemple: LSD
Analgezic – medicament care reduce durerea f a produce pierderea
cuno tin ei; exemple: aspirin , paracetamol
Anestezic – medicament care determin pierderea sim urilor într-o
parte anumit a corpului sau insensibilitate general ; exemple:
cloroform, cocain , oxid de azot
De asemenea, cosmeticele cuprind unele substan e chimice ca:
Alchilfenoli (nonilfenol, octilfenol i deriva ii lor) utiliza i drept
componente ale unor produse de îngrijire personal ;
Ftalat-esteri utiliza i drept ingrediente în cosmetice i parfumuri;
ace tia se bioacumuleaz i testele pe animale sugereaz c pot
provoca malforma ii la na tere i afec iuni ale ficatului.
Compu i organotinici: tri-butiltin (TBT) utilizat ca tratament
împotriva moliilor;

49
 Mosc artificial - utilizat ca odorizant în parfumuri, cosmetice i
odorizante casnice. Unele tipuri s-a constatat c genereaz cancer în
experien ele pe oareci.

Agentia Na ional a Medicamentului din România verific toate

medicamentele care intr pe pia a româneasc , fie prin import, fie prin
industria autohton , pentru ca ele s nu con in aditivi neaproba i, sau
ad uga i în cantit i prea mari. Se fac teste farmacotoxicologice pentru
determinarea toxicit ii la produsele autohtone, iar la cele str ine se solicit
toat documenta ia (autoriza ii în ara de origine i testele
farmacotoxicologice i chimice). În plus, prospectele produselor trebuie s
aib înscrise toate reac iile adverse i substan ele folosite la excipien i.
Periodic, se iau probe chiar din flacoanele de pe rafturile farmaciilor iar
produc torii în i au obliga ia s trimit anual rapoarte privind reac iile
adverse nou ap rute la anumite medicamente.
Un produs cosmetic este orice substan sau amestec de substan e
destinat a fi aplicat extern pe diferite p i ale corpului uman (piele, ochi,
unghii, buze, organe genitale externe, p r de pe cap sau corp etc.), sau pe
din i i mucoasa bucal , având ca scop principal sau exclusiv igienizarea,
odorizarea, îmbun irea aspectului, protec ia i men inerea lor în bun stare.

50
Produsele cosmetice i de igien personal trebuie s fie sigure i s nu
cauzeze îmboln viri, în condi ii normale de folosire.
Dup deschiderea ambalajului, produsul cosmetic trebuie s fie
strat cu capacul bine înfiletat, în locuri r coroase i uscate, fiind utilizat
doar în intervalul de timp recomandat pe ambalaj, pentru c multe din
substan ele con inute se pot degrada sub ac iunea aerului, sau a luminii.

1.2.3. Substan e chimice pentru uzul casnic

Principalele produse casnic sunt substan ele chimice pentru cur at,
sp lat, lustruit etc. Cea mai important este categoria detergen ilor, care sunt
utiliza i în foarte mari cantit i în gospod riile moderne.

Materiale i substan e chimice pentru cur at

Detergen ii sunt produ i de sintez , având o structur asem toare

cu cea a s punurilor, dar au o putere de sp lare superioar acestora. Ei sunt
agen i de sp lare, pentru c modific tensiunea superficial a apei.

51
 Ca materie prim pentru ob inerea detergen ilor se folosesc substan e
de origine petrochimic : arene, alchilarene, amine etc.
Dup structura lor, detergen ii pot fi:
• anionici;
• cationici;
• neionici.
Detergen ii anionici i cationici prezint un mare dezavantaj, nefiind
biodegradabili. Ajun i în apele reziduale, ace tia nu se descompun sub
influen a microorganismelor din ap în substan e netoxice i astfel, aceste
dou tipuri de detergen au o puternic ac iune poluant . Spre deosebire de
primele dou categorii, detergen ii neionici sunt biodegradabili, deci
ecologici.
Unele re ete de cur at recomand utilizarea fosfatului trisodic (pe
scurt, TSP). Este un ieftin i puternic cur itor cu multe utiliz ri. TSP este
foarte alcalin, ceea ce îl face ideal pentru sc derea tensiunii superficiale a
apei i emulsificarea gr simii. Poate fi amestecat f nici un risc cu în lbitor
i ap . Deoarece se combin cu plumbul, este recomandat pentru cur atul
prafului de plumb dup vopsirea cu vopsele pe baz de plumb. Este utilizat
pentru cur area pere ilor înainte de revopsire deoarece nu numai c înl tur
i cur gr simea, dar i neteze te suprafa a vopsit i o prepar pentru
revopsire. Dar, deoarece fosfatul din detergen i poate determina cre terea
algelor în lacuri i râuri, detergen ii f fosfat au înlocuit fosfatul trisodic.
Substituen ii f fosfat sunt buni detergen i, dar le lipsesc unele propriet i
ale fosfatului trisodic, cum este cea privind cur area prafului de plumb. Unii
substituen i con in metasilicat de sodiu, determinând alcalinitatea solu iei.
Toate aceste produse sunt detergen i puternici i trebuie manipulate cu grij .
Surfactan ii i solven ii sintetici, pe baz de petrol, au început s fie
utiliza i în anii 1950. Ace ti agen i erau mai versatili decât s punurile
52
tradi ionale bazate pe vegetale i au început s domine rapid pia a
detergen ilor casnici.
Agen ii activi de suprafa , sau, pe scurt, surfactan ii, sunt substan e
chimice care, în solu ii, se concentreaz la suprafa a de separare i
solubilizeaz materiale care au o mic afinitate unele fa de altele.
Acumulându-se pe suprafe ele de separare, surfactan ii sunt capabili s
modifice puternic, chiar în concentra ii foarte mici, propriet ile superficiale
ale lichidelor în care se dizolv .
În prezent se pune un mare accent pe dezvoltarea produselor care au
un impact minim asupra mediului înconjurator i siguran maxim în
utilizare.Surfactan ii nu se consum în timpul folosirii lor, constituind astfel o
problem poten ial în privin a reziduurilor care se formeaz . Fiind solubili,
ei se scurg i se dilueaz nedefinit în apee uzate. Dac procesele naturale din
apele curg toare, sau procesele accelerate artificial în instala iile de tratare a
apelor reziduale îi transform în produ i finali inofensivi, nu exist problem
privind reziduurile. A a stau lucrurile cu s punul, pe care bacteriile îl
degradeaz biochimic. În mod asem tor, bacteriile degradeaz biochimic
mul i al i surfactan i sintetici. Din nefericire, unii surfactan i sintetici care se
fabric în cantitati mari, cum este alchibenzen-sulfonatul de sodiu, nu sunt de
acest tip. Rezisten i la biodegradare, ei persist i spumeaz în instalatiile de
tratare i chiar în râuri, oriunde se gasesc în cantit i suficiente. O consecin
nedorit a folosirii surfactan ilor nebiodegradabili este c ei nu pot fi u or
îndep rta i din apele de suprafa (lacuri, râuri). Produc spum la concentra ii
foarte mici, care nu permite aerarea apelor. Apele f oxigen sunt moarte din
punct de vedere biologic. În evaluarea ecologic a surfactan ilor trebuie s se
in seama de doi parametri:
biodegradabilitatea
toxicitatea fa de mediul biologic acvatic
53
 Biodegradabilitatea surfactan ilor constituie o problem deosebit , ce
este legat direct de cre terea consumului de surfactant, care atrage dup sine
i cre terea concentra iei lor în apele reziduale. Una din posibilit ile de
evitare a acumul rii surfactan ilor în apele reziduale este folosirea unor
produse u or biodegradabile sub actiunea microorganismelor.
Iat de ce, în fabricarea i utilizarea surfactan ilor, trebuie avute în
vedere toate efectele posibile asupra omului i mediului ambiant.
Ace ti noi agen i de cur at, totu i, s-au dovedit a fi o semnificativ
surs de poluare. Detergen ii reprezint volumul cel mai mare de substan e
periculoase într-o gospod rie tipic .

1.2.4. Substan e chimice pentru gr din rit

Pesticidele includ substan e naturale i artificiale, cum sunt
insecticide, erbicide, fungicide, dezinfectan i i rodenticide (deratizan i). Ele
sunt utilizate pentru controlul, distrugerea sau combaterea parazi ilor
distrug tori ca insecte, buruieni, organisme generatoare de boli ale plantelor,
germeni i roz toare. Pesticidele pot cre te calitatea i cantitatea surselor de
hran , previn bolile i cresc confortul i estetica mediului înconjur tor.
Pesticidele utilizate corespunz tor de gr dinari sunt o valoroas
unealt de control al parazi ilor, putând proteja plantele împotriva bolilor,
buruienilor i parazi ilor. Utilizate necorespunz tor, pesticidele reprezint
totu i un serios risc pentru s tatea public i mediul înconjur tor.

54
 Produse chimice pentru gr din rit

Cele mai utilizate pesticide sunt insecticidele (pentru controlul

insectelor), fungicidele (pentru controlul ciupercilor) i erbicidele (pentru
controlul buruienilor). Utilizarea prudent a pesticidelor a jucat un rol vital în
hr nirea popula iei în cre tere prin cre terea dramatic a recoltelor.

1.2.5. Substan e chimice în de euri casnice

Termenul „de euri casnice periculoase” este definit ca fiind acele
de euri care ar putea cre te propriet ile periculoase ale de eurilor solide
municipale când sunt depozitate, incinerate sau compostate.
Substan e chimice în de euri casnice periculoase:
Din buc rie: tuburi cu aerosol (goale sau nu), spray-uri contra
insectelor, detergen i pentru conducte de evacuare, produse de între inere
a pardoselii, substan e de lustruit mobila, substan e de lustruit metale,
detergen i pentru cuptoare, detergen i pentru geamuri.
55
Din baie: lo iuni pe baz de alcool (aftershave, parfumuri etc.), detergen i
de baie, depilatori, dezinfectan i, termometre cu mercur, oj de unghii
(solidificat ), lo iuni pentru p r, substan e farmaceutice (expirate),
detergen i pentru toalet .

Din garaj: antigel, lichid de transmisie automat , produse de între inere a

caroseriei cu solven i, acid pentru acumulator (sau acumulatori), lichid de
frân , , substan e degresante, combustibili auto, uleiuri, gazolin , filtre de
ulei, cauciucuri

56
 Din atelier: tuburi cu aerosol (goale sau nu), clei (pe baz de solvent sau
ap ), cur itor pentru perii de vopsit cu solvent, vopsea pe baz de latex,
vopsea pe baz de ulei, tiner, cur itor de rugin (cu acid fosforic),
terebentin , lacuri,produse de protec ie pentru lemn
Din gr din : fertilizan i, fungicide, erbicide, insecticide/pesticide, otrav
pentru obolani
Alt surse: toate tipurile de baterii, solven i pentru cur at, r ini,
extinctoare, tuburi fluorescente, de euri medicale, mercur, tuburi cu
propan sau butan, crem de înc minte, substan e chimice pentru piscin
Sunt i alte locuri în gospod riile moderne care pot con ine substan e
clasificate ca poluan i:
compu i organici volatili (COV), g si i în covoare, vopsele, es turi
mucegai, g sit în dispozitivele de aer condi ionat, umidificatoare,
conducte de c ldur
dioxid de azot, g sit în emineuri i fumul degajat din acestea

57
 formaldehid , g sit în pl cile pe baz de r ini, dulapuri, covoare,
es turi
radon, g sit în fisurile i sp rturile din funda ii
particule în suspensie, g site în covoare, conducte

Mii de surfactan i pe baz de petrol, solven i, i alte substan e chimice

sunt prezente în produsele care se g sesc în gospod riile moderne. Unele sunt
intens toxice. Altele nu sunt biodegradabile, dar se acumuleaz în ecosisteme
i pot atinge niveluri letale în pe ti i alte organisme. Unele sunt cunoscute ca
fiind carcinogene. Altele au ac iune asupra sistemului endocrin, sau sunt
legate de bolile reproductive. Unele emit largi doze de compu i organici
volatili (VOC) i contribuie la smog. Riscurile multora sunt relativ
necunoscute.

58
 In praful casnic sunt prezente multe substan e chimice periculoase
care apar ca o consecin a largii utiliz ri în produsele de consum zilnic în
gospod rie. Principalele substan e chimice periculoase prezente în praful
casnic sunt:
Alchilfenoli (nonilfenol, octilfenol i deriva ii lor) – utiliza i în primul
rând ca surfactan i ne-ionici în detergen ii industriali, dar i în
tratamentele de finisare a textilelor i pielii, în vopsele pe baz de ap i
ca componente ale unor produse de îngrijire personal ;
Produse de ignifugare brominate (difenil eteri polibromina i sau PBDE,
hexabromociclododecan sau HBCD i tetrabromobisfenol-A sau TBBP-
A) – utiliza i în textile i încorpora i în plastice, spume i componente
electrice pentru prevenirea sau întârzierea împr tierii focului;
Compu i organotinici (butiltin, octiltin), mono- i di-butiltin, utilizat ca
stabilizator în plastice, în special PVC, i tri-butiltin (TBT) utilizat ca
tratament împotriva moliilor i înglobat în unele covoare i pavimente din
PVC;
Ftalat-esteri utiliza i ca plastifian i în produse flexibile din PVC i
ingrediente în cosmetice i parfumuri;
Parafine clorinate – mai pu in utilizate în prezent, dar r mânând utilizate
în unele plastice, cauciucuri, vopsele i substan e de etan are i care
mân un major contaminant din trecut.
Fiecare din aceste grupuri este chimic distinct i prezint propriet i
foarte diferite. Totu i, ele au un num r e caracteristici comune care justific
preocup rile în cre tere cu privire la utilizarea lor:
– toate sunt toxice unuia sau mai multor organisme, ac ionând printr-o
diversitate de mecanisme;
– nu sunt transformate u or în produse f risc, adic tind s persiste în
mediul înconjur tor;
59
– toate sunt capabile s ias din, sau s fie eliminate din produsele de consum
în timpul utiliz rii normale i/sau uzurii normale;
– toate au fost raportate drept contaminan i în organismul uman, într-o larg
gam de concentra ii.
Riscurile prezentate de aceste substan e chimice sau grup ri chimice
sunt ferm stabilite. De exemplu:
• parafinele clorinate sunt clasificate în legisla ia EU ca fiind „foarte toxice
pentru organismele acvatice” i ca prezentând un „posibil risc de efecte
ireversibile” ca o consecin a propriet ilor carcinogenice;
• compusul organotin TBT este clasificat ca „nociv în contact cu pielea, toxic
dac este înghi it, iritant pentru ochi i piele” i ca prezentând „pericol de
deteriorare serioas a s ii prin expunerea prelungit prin inhalare sau
dac este înghi it”;
• ftala ii DEHP i DBP (dibutil ftalat) sunt clasifica i ca „toxici pentru
reproducere”.

60
 2. Materiale i substan e chimice în casa
modern – beneficii i poten ial negativ
De i beneficiile substan elor chimice sunt incalculabile, nu putem,
totu i, ignora faptul c multe din aceste substan e chimice, în special când
sunt utilizate sau manipulate gre it, pot d una s ii i otr vi mediul
înconjur tor.
Substan ele chimice au devenit o parte a vie ii noastre zilnice.
Utilizarea substan elor chimice este hot râtoare în prevenirea i controlul
bolilor, în cre terea productivit ii agricole i în depozitarea i p strarea
hranei. Se estimeaz c sunt aproximativ 100.000 substan e chimice utilizate
zilnic i c peste 40.000 din acestea sunt utilizate în cantit i comerciale
semnificative.
Cre terea num rului de substan e noi, cre terea produc iei, depozit rii,
manipul rii, transportului, utiliz rii i evacu rii de substan e chimice, toate
acestea duc la cre terea poten ialului nociv pentru om i mediul înconjur tor.
Siguran a chimic , care const în controlul riscurilor chimice, este
critic dac cre terea utiliz rii substan elor chimice este benefic i nu
catastrofal pentru fiin ele umane i mediul înconjur tor. Promovarea
siguran ei chimice pentru salvgardarea s ii umane este o aspira ie
complex . Ea necesit interac iunea coordonat i cooperarea dintre un mare
num r de organisme i agen ii, sectorul privat, organiza ii neguvernamentale
i altele pentru a administra efectiv variatele fa ete ale substan elor chimice.
Aceasta, evident, necesit parteneriate concertate la diferite niveluri pentru a
asigura c substan ele chimice sunt sigure i benefice dezvolt rii umane.
Ast zi, aproape fiecare produs care face via a mai s toas , mai
sigur i mai agreabil beneficiaz într-un mod oarecare de utilizarea
substan elor chimice. Fie c face ap sigur de b ut, ajut la dezvoltarea unor
61
noi medicamente, la cre terea i protec ia surselor de hran , sau la eradicarea
unor boli, utilizarea responsabil a substan elor chimice ofer zilnic
nenum rate beneficii milioanelor de oameni. Dar odat cu aceste numeroase
beneficii vine i o uria responsabilitate – responsabilitatea de a fi siguri c
substan ele chimice sunt administrate într-un mod care protejeaz s tatea
uman i mediul înconjur tor. Adesea, acelea i propriet i care aduc un
beneficiu chimic pot s i devin periculoase dac substan ele nu sunt
administrate corespunz tor. Prin identificarea, în elegerea i reducerea
sistematic a riscurilor asociate cu utilizarea substan elor chimice, industria
chimic global lucreaz împreun cu diferitele organisme din lume pentru a
maximiza beneficiile i a minimiza riscurile care vin din utilizarea
substan elor chimice i produselor chimice.
Apa pe care o bem, hrana pe care o mânc m, hainele pe care le
îmbr m i toate materialele de care depindem, constau din substan e
chimice. Multe din aceste substan e chimice sunt benefice sau chiar, în cazul
substan elor nutritive, esen iale pentru men inerea vie ii. Totu i, unele
substan e chimice sunt periculoase dac sunt utilizate incorect sau în mari
cantit i pe o lung perioad de timp.
Când se face o analiz risc-beneficii pentru o substan chimic ,
nivelul expunerii este adesea cel mai important factor de luat în considerare.
De exemplu, ne putem a tepta s g sim cianura de sodiu pe lista otr vurilor
dar nu i clorura de sodiu (sarea de buc rie). Totu i, o doz de 100 grame
de clorur de sodiu este probabil letal pentru un adult mediu s tos, în timp
ce acela i adult ar supravie ui probabil unei doze de 1 miligram de cianur de
sodiu.
Exist o cantitate de cuno tin e în cre tere cu privire la impactul
poten ial pentru diferite substan e chimice asupra mediului înconjur tor, i cu
privire la rela iile dintre calitatea mediului înconjur tor i s tatea uman .
62
Multe substan e chimice au fost utilizate în mod regulat în timp f a cauza
daune aparente. Totu i, în unele cazuri, efectele sunt subtile i daunele aduse
mediului înconjur tor i s ii umane au fost descoperite dup ce mari
cantit i de substan e chimice au fost utilizate.

2.1. Materiale i substan e cu grad de risc ridicat

Unele din efectele negative ale substan elor chimice au fost foarte
bine investigate, de exemplu:
- azbestul, cunoscut a cauza boli de pl mâni fatale;
- expunerea la benzen, care poate cauza leucemie;
- impactul toxic al substan elor persistente i bioacumulative, ca PCB i
dioxina;
- utilizarea DDT i a altor pesticide, cu impact asupra capacit ilor
reproduc toare ale organismelor.
Azbestul este o una dintre substan ele de risc. Materialul este un
excelent izolator i este rezistent la foc. Totu i, poate cauza probleme severe
de s tate pentru unii oameni, chiar cancer, când este inhalat. Când este
deranjat, mici particule de azbest pot sta suspendate în aer timp de câteva ore.
Aceste particule abrazive sunt u or inhalate i lezeaz esutul pulmonar.
Azbestul a fost un material popular pentru construc ii, foarte utilizat
în izola ii termice, pardoseli, pere i i plafoane false, pl ci de azbociment,
compus de îmbin ri sau mortar. Cea mai bun solu ie pentru lucrul cu azbest
este de a-l l sa nederanjat.
Benzenul (cunoscut i sub denumirea mai pu in frecvent de benzol)
este o hidrocarbur cu un nucleu aromatic, care are formula chimic C6H6.
Este întâlnit în c rbuni, petrol i se ob ine în mod natural prin arderea
incomplet a compu ilor boga i în carbon. Este un lichid incolor, extrem de
inflamabil i volatil, avand un miros puternic caracteristic.

63
 Înainte de anii 1920, benzenul era utilizat frecvent ca solvent
industrial, mai ales pentru degresarea metalelor îns din cauza toxicitatii sale
ridicate a fost înlocuit cu al i solven i. Principala sa întrebuin are este cea de
reactiv intermediar pentru sinteza altor compu i chimici. Deriva ii benzenului
care se produc în cantit i importante sunt stirenul, utilizat în fabricarea
polimerilor i a materialelor plastice, fenol, din care se prepar ini i
adezivi, ciclohexanul, folosit pentru preparareanylonului. Cantit i mai mici
de benzen sunt utilizate la fabricarea pneurilor, lubrifian ilor, coloran ilor,
detergen ilor, medicamentelor, explozibililor sau pesticidelor. În anii 1980,
principalul compus ob inut din benzen era etilbenzenul, în proces folosindu-
se 48% benzen, 18% cumen, 15% ciclohexan i7% nitrobenzen.
Ca aditiv al benzinei, benzenul îi m re te cifra octanic i reduce
detona ia. Ca urmare, benzina con inea adesea benzen în cantit i importante
înainte de anii 1950, când s-a introdus tetraetilul de plumb ca antidetonator.
În ultimii ani, ca urmare a sc derii produc iei de benzin cu plumb, s-a
reintrodus benzenul ca aditiv. În Statele Unite, din cauza efectului negativ
asupra s ii i pentru diminuarea riscului polu rii pânzei freatice cu
aceast substan , s-a impus o emisie maxim admisibil de aproximativ 1%
de benzen. Acelea i valori sunt stabilite i în standardele Uniunii Europene.
Benzenul poate fi inhalat, ingerat sau poate p trunde prin piele. Odat
intrat în organism, se concentreaz în gr simi i în m duva osoas , pentru
care este toxic, blocând formarea globulelor ro ii în aceasta. Benzenul irit
ochii, pielea i c ile respiratorii. Înghi irea lichidului poate afecta mucoasei
digestive, iar aspirarea sa în pl mâni, duce la apari ia unor pneumonii
chimice. Benzenul poate afecta i sistemul nervos central, provocând ame eli,
prin excitarea i apoi deprimarea lui.
Expunerea peste un anumit nivel poate duce la pierderea cuno tin ei i
la moarte. Benzenul poate afecta sistemul imunitar, provocând sc derea
64
num rului de elemente figurate ale sângelui, urmat de trombocitopenie. Este
dovedit efectul puternic cancerigen, motiv pentru cae este inclus pe lista
substan elor cancerigene de grupa 1 (rezervat pentru cel mai ridicat grad de
risc), putând provoca leucemie.
Fumul de igar con ine o cantitate mare de acest compus, în present
fumatul fiind unul din principalii responsabili pentru expunerea la aceast
toxin .

Substan e toxice con inute în fumul de igar

S-a dovedit c benzenul se afl în concentra ii prea mari în peste 230

de tipuri de b uturi r coritoare, motiv pentru care s-a impus stabilirea uei
anumite limite a compusului în sucuri.

65
 Sursele emisiilor i expunerii la benzen

Termenul “dioxin ” desemneaz o familie de compu i chimici, în

acest moment fiind cunoscute peste 400 de tipuri de dioxin . Dintre acestea,
30 sunt considerate ca având o toxicitate semnificativ . Dintre toate
substan ele din categoria “dioxine”, 2,3,7,8-tetrachloro-dibenzo-para-dioxina
(TCDD) este considerat cea mai toxic . În general, atunci cand se vorbeste
de “dioxin ”, cu privire la toxicitatea sa, se face referire la TCDD.
Dioxina se g se te peste tot, în mediul înconjur tor, cea mai mare
concentra ie fiind în sol i mai pu in în aer, ap , sau plante. R spândirea sa
este datorat polu rii cronice, dar i stabilit ii chimice deosebite, degradarea
sa în mediu, sub ac iunea factorilor biologici, fizici, sau chimici fiind extrem
de lent .

66
 Sursele de dioxin sunt naturale (erup ii vulcanice, incendii
forestiere), sau artificial (activitatea uman care implic utilizarea clorului:
arderi în prezen a clorului, albirea hârtiei, produc ia de mase plastice tip
policlorur de vinil (PVC), ierbicide, pesticide etc.

Contribu ia diferitelor alimente la absorb ia medie zilnic de dioxin i PCB în

organismul uman (sursa:
http://www.bmu.de/english/food_safety/consumer_protection_eu/doc/print/41969.php)

Odat ajuns în organismul animalelor, dioxina se depune în esutul

adipos (pentru care are afinitate deosebit ) i în ficat, aceast depunere fiind
cumulativ , deoarece eliminarea sa este foarte lent . Cea mai rapid
acumulare de dioxin a fost constatat în cazul pe tilor care tr iesc în ape
poluate cu astfel de substan e.

67
 În tabelul urm tor sunt prezentate cele mai frecvente efecte ale
dioxinei.
Efecte ale dioxinei asupra oranismului uman
Dermatolgice Hiperpigmentare, cloracnee
Gastrointestinale Dureri abdominale, grea , v rsturi, sc dere în
greutate, modificarea testelor hepatice, afectarea
splinei
Metabolice Cre terea concentra iei lipidelor sanguine,
ateroscleroz
Endocrine Diabet zaharat tip II, hipotiroidie
Nervoase Funic turi la nivelul membrelor
Imunologice Depresia ap rii imune cu cre terea riscului de
infec ie
Reproducere Endometrioz , sc derea fertilit ii, avorturi
spontane, atrofia testiculelor, hipospermie, sc derea
nivelului de testesteron
Teratogene Malforma ii ale nou-n scu ilor
Carcinogene Cancere de sân, uter, testicul, prostat , piele
Generale Atrofierea mu chilor, oboseal cronic
De cre tere Întârziere în cre tere, dificult i de înv are,
i dezvoltare probleme de adaptare, dezvoltare deficitar a
din ilor
Sursa: http://sanatate.acasa.ro/articole/839-ce-este-dioxina.html

Intoxica ia la om apare în peste 95% din cazuri pe cale alimentar ,

prin consumul de carne, dar mai ales de gr sime animal , ou , lapte, sau alte
alimente de origine animal . In afar de alimente, contaminarea uman se
poate face prin ap , sol, inhalare de praf contaminat, fum de igar , sau chiar
absorb ie prin piele, iar la sugar prin intermediul laptelui matern.
Tr tura caracteristic a intoxica iei acute cu dioxin este apari ia
acneei (cloracnee). Eruptia dispare progresiv, pe m sura sc derii
concentra iei dioxinei în sânge. Intoxica ia cronic are efecte mult mai
numeroase, de i mai pu in evidente, cel mai frecvent afectate fiind sistemul

68
endocrin i cel reproductiv. Nu exist un tratament specific pentru intoxicatia
cu dioxin .
Bifenilii policlorura i (PCB) reprezint un grup de substan e chimice
industriale, foarte toxice, con inute în material destinate lubrifierii/r cirii în
echipamente electrice, cum sunt transformatoarele. Aceste substan e sunt
rezistente la foc, au o volatilitate redus i sunt relativ stabile. Ele sunt
folosite de mai mult de 75 de ani, iar primele date privind toxicitatea lor au
aparut în 1966. Ca urmare a acestor date, în prezent, bifenilii policlorura i nu
se mai fabric i nu se mai import în multe ri, îns cantit i importante
continu s existe în transformatoare vechi i în alte echipamente electrice.
Din 1991, Romania s-a alaturat semnatarelor Conven iei de la Basel,
cu privire la de eurile toxice, explozive, corozive, inflamabile, infec ioase i
eco-toxice. Printre obiectivele conven iei sunt minimalizarea producerii de
de euri periculoare (cantitativ i ca grad de toxicitate), eliminarea celor
existente i reducerea mi rii acestor tipuri de de euri.
În 2004, a intrat in vigoare Conven ia de la Stockholm, care interzice
fabricarea i utilizarea unora dintre cele mai toxice substante pentru oameni.
Dintre toate substan ele eliberate în natur în fiecare an, cele din clasa POP
(poluan i organici persisten i), din care fac parte i cele de tip PCB, figureaz
între cele mai periculoase.
În 2008 Comisia European pentru Regulamente a adoptat
Regulamentul nr. 565/2008, care amendeaz Regulamentul nr.1881/2006, ce
stabile te nivelurile maxime pentru unii contaminan i în alimente, în privin a
nivelului maxim de dioxine i PCB-uri în ficatul de pe te. Acest Regulament
a fost promulgat în Official Journal of the European Communities i se aplic
din 9 iulie 2008.
Diclor-Difenil-Tricloretanul, pe scurt, DDT (Neocide, Dicophane,
Clorofenaton, Trix, Lucex etc.) este un insecticid care a fost folosit înc din
69
anii ‘40 ca un toxic de contact. Se prezint sub foma unei pulberi cristaline,
alb-cenu ie, greu solubile în ap i u or solubile în solven i organici. Datorit
eficien ei în combaterea insectelor, toxicit ii reduse fa de mamifere i
costului relativ redus de fabricare, a fost folosit pe scar larg timp
îndelungat. Dezavantajele DDT-ului sunt stabilitatea chimic , remanen a i
efectul de acumulare în sol, alimente i corpul uman. De-a lungul perioadei
de utilzare, s-a constat c unele derivate chimice rezultate prin
descompunerea lui cauzeaz tulbur ri endocrine, b nuindu-se i un efect
cancerigen. Aceste observa ii au dus în anii ‘70 la interzicerea utiliz rii DDT-
ului în rile avansate, iar din anul 2004, prin Conven ia de la Stockholm, s-a
interzis complet folosirea lui.
DDT-ul se absoarbe lent pe cale gastro-intestinal , concentrându-se,
ca i dioxina, în esuturile grase. Ac iunea principal a sa este de excitare a
sistemului nervos central.
Intoxica ia acut se manifest prin tulbur ri gastro-intestinale
(varsaturi, colici abdominale, diaree). Apar apoi tulbur ri nervoase (fibrila ii
musculare, parestezii, hiperestezii cutanate, insomnie, hipoacuzie).
Manifestarile generale constau în tuse, dureri faringiene, bron it , cefalee,
vertij, oboseal . Pot ap rea i manifestari cutanate: eritem, dermatite buloase
sau exfoliative, edem angioneurotic. Rinichiul i ficatul pot fi si ele afectate
(albuminurie, hematurie, cilindrurie, alerarea testelor de disproteinemie). În
forma grav apar convulsii, edem pulmonar acut, paralizii respiratorii,
moarte. Nu exist un tratament sau antidot specific.
Noi metode de testare s-au dezvoltat, pe m sur ce noi substan e
chimice erau introduse în mediul înconjur tor. În ultimii câ iva ani, aceste noi
metode i studii au permis oamenilor de tiin s detecteze niveluri mai
sc zute de contaminare chimic în organismele umane i s confirme

70
poten ialul pentru impact advers chiar i la doze mici, amestecuri chimice i
ingrediente inactive.
Mediul înconjur tor este calea major pentru impactul chimic asupra
resurselor naturale, biodiversitate i s tatea uman . Pe m sur ce mai mult
informa ie vine s l mureasc modul în care ac ioneaz substan ele chimice
i care poate fi impactul lor, guvernele i comunitatea sunt preocupate din ce
în ce mai mult pentru asigurarea unei bune informa ii disponibile cu privire la
care sunt substan ele chimice nocive i la impactul lor pentru a minimiza
riscurile poten iale asupra oamenilor i mediului înconjur tor.

2.2. Materiale plastice

Un important procent de materiale sunt materiale plastice. Ca urmare
a preocup rilor asupra mediului înconjur tor, plasticul a devenit materialul
alternativ pentru fabrican ii care vor s înlocuiasc produsele tradi ionale din
lemn, hârtie, metal i sticl . Dezvoltarea de noi utiliz ri pentru produsele din
plastic reciclat (în special în materialele de construc ie) va continua de
asemenea s duc la cre tere i inova ii în industria materialelor plastice.
Noi tehnologii de procesare a materialelor plastice au deschis drumul
pentru plastice în sectoare tradi ional neutilizatoare de materiale plastice. De
exemplu, materialele compozite din polimeri arma i cu fibr (FRP) au
deschis ocazia utiliz rii materialelor plastice în proiectele de construc ie de
infrastructur grea, cum este cazul podurilor. La alt extrem , LED-urile
organice se dezvolt pentru utilizarea la ecrane mici. Aceste noi r ini, cu
propriet i mecanice mult îmbun ite i claritate optic mai mare, vor
deschide o întreag nou pia de fabricare pentru materialele plastice.

71
 Ecranele cu LED-uri organice sunt constituite din straturi de polimeri organic. Ele
au avantajul c sunt foarte sub iri, pot fi flexate i îndoite i sunt foarte luminoase.
Deocamdat sunt înc scumpe i nu pot fi construite decât la dimensiuni mici.

Perfec ion ri majore în s tate i industria medicamentelor creeaz

utiliz ri noi pentru produsele din plastic. Industriile alimentar i
farmaceutic sunt constant preocupate de controlul bolilor, sanita ie i
sterilizare. Unele calit i ale plasticului (disponibilitate, mas redus i
durabilitate) fac din acestea cele mai bune materiale de utilizat pentru
produsele alimentare i medicale i care trebuie s fie sterile, sau s conserve
prospe imea con inutului. Astfel, preocup rile de s tate în industriile
alimentar i medical joac un rol crucial în crearea de noi utiliz ri pentru
produsele plastice.

72
 Beneficii ale materialelor plastice pentru mediul înconjur tor
Sacii de plastic necesit la fabricare cu aproximativ o treime mai
pu in energie i creeaz cu pân la 80% mai pu ine de euri decât
sacii de hârtie.
Containerele din polistiren expandat consum la fabricare cu 30% mai
pu in energie decât containerele din carton.
rezisten a la coroziune a plasticelor, via a unor aparate
importante s-ar reduce cu 40%.
Dar materialele plastice sunt fabricate din combustibili fosili (petrol i
rbune), o resurs natural ne-regenerabil . Ele de obicei persist pentru un
lung timp în mediul înconjur tor. Unele materiale plastice pot fi reciclate (de
exemplu, PET) totu i, majoritatea nu sunt u or de recuperat. De exemplu,
plasticul utilizat pentru ambalajele alimentare este ales tocmai pentru
durabilitatea i stabilitatea sa în timp. Acest lucru este convenabil atât timp
cât ambalajul este în uz, totu i dup utilizare, plasticul r mâne rezistent i
stabil, deci greu reciclabil sau biodegradabil.
Efectele negative ale sacilor de plastic
- Un sac de plastic are nevoie de între 20 i 1000 de ani pentru a se
degrada;
- în timpul arderii, lor, se emit gaze toxice;
- din punct de vedere al protectiei mediului, sacii de plastic sunt o
problem , reprezentând o surs important de de euri pentru
comunit i;
- sacii de plastic reprezint un pericol pentru via a acvatic . Diferite
specii animale acvatice sufer fie din cauza înghi irii lor, fie din cauza
bloc rii între ei.
- efecte negative se constat i asupra animalelor terestre; sacii de
plastic pot sufoca sau întrerupe digestia animalelor care le consum ;
73
 se estimeaz c pungile de plastic ucid cel putin 100.000 de p ri,
balene, pesc ru i i broaste estoase, în fiecare an;
- poluarea vizual produs de ambalajele de plastic aruncate în mediul
înconjur tor este semnificativ ;
- ambalajele de plastic formeaz “b i”, în care se pot dezvolta
microrganisme periculoase, inclusiv insecte ce pot transmite malaria;
- ambalajele de plastic înfund canalizarea oraselor;
- producerea pungilor de plastic utilizeaza 37 000 tone de polimeri de
plastic ce provin din resurse non-regenerabile;
- de i ambalajele de plastic pot fi reciclate, doar o mic parte sunt
colectate i reprocesate;
- studiile arat c o pung de plastic este folosit de cump tor circa
20 de minute, fa de alte ambalaje, care au o durat de folosire de
pt mâni, luni, sau chiar ani;
- din calculele efectuate, la ora actual, un român folose te în medie pe
an circa 250 de pungi (de plastic, sau, mai recent, din alte materiale,
care au înlocuit par ial materialele plastice în confec ionarea acestor
ambalaje.
Un înlocuitor ideal pentru ambalajul din plastic ar trebui s fie:
cut dintr-o resurs regenerabil
durabil i stabil pe parcursul perioadei de utilizare
biodegradabil pe termen lung
Materialul înlocuitor trebuie de asemenea s poat fi fabricat în folii
sub iri, a a cum sunt utilizate toate materialele pentru ambalaj (inclusiv
ambalajul pe baz de hârtie), pentru economia de material ( i astfel pentru
reducerea de eurilor i a costurilor). O posibil alternativ par s fie polimerii
naturali, cum este amidonul, pentru înlocuirea plasticului în ambalaje.

74
 Saci de plastic i alternativa lor, sacul biodegradabil

Un foarte cunoscut i utilizat plastic este PVC. Ca substan chimic

toxic , policlorura de vinil (PVC) poate cauza maladii cronice. Pe lâng
faptul c este un cunoscut carcinogen, policlorura de vinil a fost g sit ca
fiind cauza unui num r de alte boli, incluzând aici sindromul Raynaud,
scleroderma, angiosarcomul, i acroosteoliza. Cele mai multe produse din
vinil se consider a fi ned un toare când sunt utilizate corespunz tor. Totu i,
unii aditivi i plastifian i se scurg din unele produse din vinil. Studiile au
ar tat c ace ti aditivi se scurg chiar i din juc riile pentru copii. Sacii din
vinil IV utiliza i în unit ile de îngrijire intensiv neo-natal s-au dovedit a
avea scurgeri de DEHP, un aditiv ftalat. În Europa, aditivii ftala i în juc riile
de PVC pentru copii sub vârsta de trei ani au fost interzi i, iar în USA, multe
companii au oprit voluntar fabricarea de juc rii din PVC pentru acest grup de
vârst sau au eliminat ftala ii. i alte produse de vinil, ca interioarele de
automobile, perdelele de du i acoperirile de pardoseli, elimin ini ial gaze
chimice în aer.
Trecerea de la utilizarea materialelor din clorur de vinil, care este
considerat o surs major de dioxin , la materiale f clorur de vinil, cum
este polipropilena poate fi o solu ie pentru viitor.

75
 2.3. Aditivi în alimente, medicamente i produse
cosmetice
O alt problem important este cea aditivilor din alimente,
medicamente i produse cosmetice.
Sistemul de codificare a aditivilor alimentari este un mod de
organizare, control i verificare a utiliz rii acestora. Faptul c un aditiv are
atribuit un cod „E” înseamn c acest aditiv a fost testat i aprobat de EFSA
(Autoritatea European pentru Siguran a Alimentelor).
Nu este de-ajuns ca pe etichet s fie trecut numele aditivului, ci
trebuie s apar i concentra ia maxim admis , astfel încât consumatorul s
tie la ce riscuri se expune.
În func ie de gradul de nocivitate, aditivii alimentari pot fi împ i în
patru categorii: adaosuri cancerigene (cele mai periculoase, cu efecte
ireparabile asupra s ii); adaosuri periculoase (pot duce la diferite tumori
sau alergii); adaosuri poten ial toxice i adaosuri suspecte (care înc se
testeaz pe animale).
În categoria aditivilor cancerigeni se situeaz urm torii aditivi
alimentari folosi i în prepararea alimentelor i b uturilor:
• E 123 (amaranth) - colorant,
• E127 (eritrozin ) - colorant ro u pentru compoturi i alte alimente;
provoac muta ii genetice
• E 131 albastru 5 sau bleu patent - colorant,
• E 142 Verde S - colorant,
• E 211 (acid benzoic) - conservant foarte nociv, interzis în SUA, dar
permis în România
• E 213 (benzoat de calciu) - conservant
• E 214 (hidrobenzoat de etil) - conservant

76
 • E 215 (hidrobenzoat de etil sodic) - conservant
• E 216 (hidrobenzoat de propel) - conservant
• E 217 (sarea de sodiu a hidrobenzoatului de propel) – conservant
folosit în unele b uturi r coritoare
• E 239 (hexametilen tetramin ) – conservant
• E 251 (nitrat de sodiu) – conservant
• E 252 (nitrat de potasiu) – conservant
• E 330 (acid citric) – acidifiant, sare de l mâie
• E621 (glutamat de sodiu) - poten iator de arome, prezent în sosuri, în
supele concentrate i în produsele tip Delikat/Vegeta
În România, glutamatul de sodiu E 621 este folosit la scar
industrial , cu acordul autorit ilor sanitare. Se utilizeaz în fabricarea
supelor instant concentrate, a mezelurilor, unele condimente i conservarea
laptelui, brânzeturilor i ciupercilor. Are efecte neurotoxice, provocând
migrene i crampe. Se vinde sub form de cristale deschise la culoare, f
gust, motiv pentru care trebuie combinat cu al i aditivi chimici aromatizan i.
Ministerul Agriculturii din SUA i-a informat public cet enii c glutamatul
de sodiu este unul dintre principalii factori de risc în apari ia bolilor
Alzheimer i Parkinson.
În privin a folosirii benzoatului de sodiu, E 211, în producerea
uturilor r coritoare, o concentra ie prea mare îngurgitat provoac
leucemie i diverse forme de cancer al sângelui. Fatal , dup p rerea
speciali tilor, este mai ales folosirea benzoatului de sodiu, E 211 în
combina ie cu acidul ascorbic, E 300. Pân în anul 2002, marii produc tori au
renun at la aceast combina ie uciga , îns de atunci au mai fost lansate pe
pie e peste 1500 de noi m rci de b uturi r coritoare.

77
 E 330, acid citric/sare de l mâie, E 621 glutamat monosodic i
conservantul E 211 benzoat de sodium sunt toate interzise în SUA i Europa
occidental , nu i în România.
Adaosuri periculoase
• E102 sau tartrazin (colorant galben, extrem de nociv, se g se te în
uturi, mu tar i gem, poate genera tumori tiroidiene sau crize de
astm bron ic, altereaz percep ia i comportamentul producând st ri
de confuzie, inhib metabolismul zincului i interfer cu enzimele
digestive),
• E 104 - galben de chinolein ,
• E110 sau Sunset Yellow (colorant galben, cancerigen, se g se te în
dulciuri, pr jituri, budinci, diverse sucuri, poate provoca astm, alergii,
congestie nazal , astm, bronhoconstric ie, distrugeri cromozomiale,
dureri gastrice, blocarea enzimelor digestive),
• E120 – acid carminic (colorant, provoac alergii),
• E 122 azorubina sau camroizin , (colorant azoic ro u, foarte solubil în
ap , poate crea intoleran la persoanele intolerante la salicila i. Este
un eliberator de histamin , i poate intensifica simptomele astmului.
Poate provoca urticarie i edem persoanelor sensibile. În combina ie
cu benzoa ii, este asociat cu sindromul ADHD (hiperactivitate i
deficien de concentrare),
• E124 ro u ponceau 4R (colorant ro u, toxic interzis în SUA, produce
tumori pe glanda tiroid i se g se te în mezeluri),
• E129 - ro u allura (poate provoca alergii i are poten ial cancerigen).
• E132 - indigotina (colorant duce la apari ia alergiilor, grea , vom ,
hipertensiune, tumori cerebrale),
• E 133 (albastru brilliant FCF),
• E 171 (dioxid de titan)
78
 Unele E-uri considerate periculoase se g sesc chiar i în pâine i
produsele de panifica ie. Este vorba despre emulsifian i semisintetici (agen i
de prospe ime E 471 mono i digliceride ale agen ilor gra i), înt ritori de
gluten - stabilizatori (E 472 esteri ai mono i digliceridelor i E 482 lactat de
calciu) i agen i de oxido-reducere (acizii alimentari E 300 acid ascorbic i E
Adaosuri poten ial toxice
- produc boli intestinale: E220 (dioxid de sulf), E221 (sulfit de sodiu),
E222, E223, E224 (metabisulfit de potasiu), E226 (sulfit de calciu)
(sulfi i – conservan i) produc boli intestinale i alergii, se g sesc în
carnea de hamburgeri, cartofi deshidrata i, fructe confiate, pr jituri,
bere, vin, o et de vin.
- afecteaz tubul digestiv: E338 (acid fosforic - acidifiant), se g se te în
produsele cu gust acru sau acid ridicat, E339, E340 (ortofosfat de
potasiu), E341 (s ruri de topire - brânza topit ) afecteaz tubul
digestive, E407 (gelifiant), E450 (emulsificator), E461
(metilceluloza), E463 (hidroxipropil celuloz ), E465, E466
(carboximetil), E 470 s ruri ale acizilor gra i) (agen i de înc rcare)
- produc boli de piele: E230 - bifenil (conservant, interzis în Australia,
dar permis la noi, poate produce boli de piele; se g se te în sucurile
de citrice), E231 - ortofenilfenol (conservant, posibil i cancerigen,
interzis în SUA i Australia, produce boli de piele), E232 -
ortofenilfenol de sodiu (conservant, poate produce boli de piele),
E233 (tiabendazol)
- suprim din organism vitamina B12: E200 (conservant) extrem de
toxic i periculos deoarece suprim din organism vitamina B12
- cresc colesterolul: E320 - butil-hidroxi-anisol, BHA (conservant,
posibil i cancerigen se g seste în cartofi deshidratati, uleiuri
vegetale, supe concentrate, sosuri, gum de mestecat), E 321 - butil-
79
 hidroxi-toluenul (BHT) (antioxidant, posibil i cancerigen, cre te
nivelul colesterolului, produce alergii, are efecte estrogenice i
provoac st ri de somnolen . Ca i coloran ii azoici, induce
sindromul de hiperactivitate i deficien de contrare. Se g se te în
margarin )
- atac sistemul nervos: E311 - octal galat, E312 - dodecil galat
(antioxidant)
- produc boli ale aparatului bucal: E330 (acidul citric sau sarea de
mâie - cel mai periculos adaos cancerigen recunoscut care produce
boli ale aparatului bucal)
Unii produc tori nu mai men ioneaz pe ambalaj indicativul exact al
aditivilor folosi i, rezumându-se s inscrip ioneze doar "afânatori", în locul
denumirii chimice, "arome identic naturale" i "conservan i".
Margarina este, poate, unul dintre cele mai nocive alimente, deoarece
nu con ine substan e naturale, fiind produs în exclusivitate din elemente de
origine sintetic . Organismul uman o recunoa te cu greutate i depune un
efort imens pentru metabolizare. Se ob ine din ulei rafinat în combina ie cu o
pudr de nichel, înc lzite la o temperatur de circa 400 de grade Celsius, bine
agitate i apoi tratate cu hidrogen industrial. Dup 10 - 20 de ore rezult
produsul numit margarin , solid la temperatura camerei i con inând gr simi
saturate comparabile cu cele de porc. Pentru ameliorarea calit ilor
organoleptice, în procesul de fabrica ie a acestui aliment sintetic se adaug
vitamina A, clorur de potasiu, antioxidan i, acizi i alcali, arome i coloran i
sintetici, vitamina D, emulsifian i, lecitina, izopropyl ori stearyl i diacetyl.
Reclamele agresive au f cut ca margarina s fie consumat în cantit i foarte
mari, atât în rile civilizate cât i în cele s race.
Guma de mestecat, destinat în special copiilor, con ine câ iva aditivi
alimentari considera i cancerigeni sau poten ial toxici: E171, E320, E330,
80
E420, E421, E422, E950, E951, E967. Ace tia pot produce cre terea
colesterolului (E320), boli ale aparatului bucal (E330) i cancer (E950,
E951).
Adaosuri suspecte
Conservan i: E 270 (acid lactic) i E 296 (acid malic) – considera i de
unii speciali ti inofensivi, dar cu interdic ia de a fi folosi i în produsele
destinate nou-n scu ilor i copiilor mici.
Antioxidan i: E 325 (lactat de sodiu) – periculozitate medie, E 330
(acid citric) i E 331 (citrat de sodiu), considera i inofensivi.
Emulgatori, stabilizatori, antiaglomeran i, agen i de viscozitate,
ruri de topire i acidifian i: E 420 (sorbitol) i E 421 (manitol) – al c ror
consum zilnic nu trebuie s fie mai mare de 50 g; E 471: mono i digliceride
ale acizilor gra i – se folosesc ca amelioratori pentru f in , precum i ca o
pelicul protectoare pentru medicamente i alimente.
Indulcitori artificiali (edulcoloran i) E 950 (acesulfam K) – nu este
recomandat în curele de sl bire, nici copiilor, nici femeilor îns rcinate, fiind
posibil cancerigen. Consumul frecvent nu este recomandat. E 951 (aspartam)
– este unul dintre cei mai controversa i aditivi, cercet torii i medicii
stabilind c multe dintre suferin ele pacien ilor pot avea la origine consumul
excesiv de produse care con in aspartam, de tipul b uturilor r coritoare
acidulate, gumei, cerealelor pentru micul dejun, budincilor, produselor
lactate. E 965 (maltitol) – consumul frecvent nu este recomandat. E 967
(xilitol) – este utilizat în alimente pentru diabetici i în preven ia cariei
dentare i nu trebuie consumat în cantit i mai mari de 50 g/zi deoarece
produce balon ri i diaree. Nu se recomand consumul frecvent i nici
dep irea dozei recomandate.
Zaharina a fost descoperit i fabricat în anul 1879, pornindu-se de la
toluen, pentru a reduce consumul de zahar. SUA au interzis-o în 1997, îns
81
dup o vreme au readmis-o, cu condi ia ca pe ambalaje s se inscrip ioneze c
administrat animalelor este cancerigen . Ulterior, Congresul american a
renun at i la acest avertisment, în urma protestelor exercitate de industria
alimentar i în ciuda organiza iilor de protec ie a animalelor.
Aspartamul, E 951, a fost creat tot ca o alternativ la zah r, de
americani în anul 1965, ast zi fiind comercializat în peste 50 de ri. La ora
actual se consider c aspartamul este mult mai nociv decât zah rul.
Provoac cefalee, vertij, spasme cerebrale, coronariene i musculare, gre uri,
erup ii, depresie, astenie, iritabilitate, insomnie, tulbur ri de vedere i auz,
palpita ii, senza ia lipsei de aer, atacuri de panic , pierderea gustului,
tulbur ri de memorie, dureri articulare etc. De asemenea, aspartamul
contribuie la apari ia tumorilor cerebrale, sclerozei multiple, epilepsiei, bolii
Alzheimer, retardului mintal, limfoamelor, malforma iilor i diabetului.
Studii ale Organiza iei Mondiale a S ii men ioneaz folosirea
îngr mintelor chimice, insecticidelor i erbicidelor, a aditivilor alimentari
în produsele finite, a organismelor modificate genetic, a alimentelor rafinate,
a abuzului de carne i gr simi, a metodelor nenaturale de conservare drept
cauze pentru afec iuni grave ca: hipertensiunea arterial i cardiopatia
ischemic , diabet i hiperinsulinemie, cancer, obezitate, ateroscleroz , boli
imune, dislipidemie.
Nu to i aditivii alimentari sunt considera i periculo i pentru s tate, cu
predilec ie cei naturali.
E-uri bune
• E306 - tocoferol, sau Vitamina E, este un antioxidant natural care
ajuta la regenerarea celulelor Se g se te în uleiuri i gr simi animale
i vegetale (ficat, ou , pe te i soia), brânzeturi, supe etc. doz
maxim zilnic 2 mg/kg.

82
• E300 - Acid ascorbic sau Vitamina C este folosit ca antioxidant în
diverse alimente i ameliorator pentru pâine. Doz maxim zilnic
nelimitat
• E140, Clorofila, prezent în toate plantele i în alge, este folosit
drept colorant natural verde. Varianta comercial se extrage din
urzici, iarba i alfalfa. Colorantul natural, solubil în ap , este folosit în
cofet rii, la colorarea pastelor de din i i a produselor cosmetic. Doz
maxim zilnic nelimitat .
• E322 - lecitina, un antioxidant natural intalnit i în ciocolata, este
folosit ca emulgator, stabilizator pentru amestecurile apa-ulei
(gr sime) Lecitina este izolat comercial (mai ales) din boabe de soia
sau g lbenu de ou. Lecitina este un component natural al pere ilor
celulelor organismului i este degradat i folosit de acesta f a
avea efecte secundare. Doz maxim zilnic nelimitat
• E440 – pectina este folosit ca agent de îngro are, emulgator,
stabilizator
• E162, Ro u sfecla, betanina este folosit drept colorant natural
preparat comercial din sfecl ro ie. Doz maxim zilnic nelimitat
• E101 - riboflavina sau lactovlavina sau Vitamina B12 este folosit
drept colorant. Ribovlavina este insolubil în ulei, dar solubil în
alcool etilic. Este un colorant sub form de pulbere de culoare galben-
oranj, natural, care se ob ine din germeni de grâu, ou , drojdie, ficat,
dar i artificial prin sinteza chimic .
• E902 - Ceara de Candilla sau ceara de candelilla este un agent
natural de separare i glazurare.
• E296 - Acid malic este un acid natural prezent în majoritatea
fructelor i multe legume. În scopuri comerciale este ob inut prin
sintez . Este parte din metabolismul fiec rei celule vii. Utilizat ca
83
 acidifiant, compus de aroma, i stabilizator în sucul de mere i de
grape-fruit.
• E570 sau acizi gra i sunt emulgatori, glazura i, antiaglomeran i,
naturali. Se pot ob ine din animale, plante (inclusiv soia modificat
genetic, porumb).
• E262, acetat de sodiu (sarea de sodiu a acidului acetic) este folosit
drept conservant, acidifiant, produs prin fermenta ie bacterian a
zah rului, melasei sau alcoolului i astfel prezent în toate produsele
fermentate sau prin sintez chimic din acetaldehid .
Chiar i aerul pe care îl respir m este constituit în majoritate din trei
E-uri: azotul 78% (E 941), oxigenul 21% (E 948) i argonul 0.9 % (E 938).
Patru din zece medicamente destinate copiilor con in aditivi
responsabili cu declan area comportamentului hiperactiv, arat un studiu al
cercet torilor britanici de la Universitatea Southampton. Chiar i
medicamentele indicate copiilor sub trei ani con in un num r mare de aditivi
periculo i pentru s tate.
Dintre antibiotice, trei din cinci medicamente cu amoxicilin sau
eritromicin con ineau aditivi alimentari. În septembrie 2007, în urma mai
multor studii de specialitate, s-a confirmat faptul c amestecul de coloran i
artificiali i de conservan i alimentari poate duce la cre terea cazurilor de
comportament hiperactiv în cazul copiilor. Cu toate acestea, aditivii nu au
fost exclu i din lista de ingrediente a produselor medicale sau din produsele
alimentare destinate copiilor.
Lista aditivilor care nu ar trebui s fac parte din lista de ingrediente a
produselor farmaceutice pentru copii cuprinde:
• Tartrazin (E102),
• Quinoline Yellow (E104),
• Sunset Yellow (E110),
84
 • Carmoisine (E122),
• Ponceau 4R (E124),
• Allura Red (E129)
• Benzoat de sodiu (E211).
Studii efectuate de speciali ti au ar tat c felul în care copiii se
comport este afectat de combinarea acestor aditivi din compozi ia
medicamentelor. S-a observat c micu ii cu vârste între trei i nou ani
întâmpin , în urma administr rii unor medicamente care con in un num r
mare de aditivi, dificult i în a sta lini ti i i a se concentra, devenind
gio i i impulsivi. Consumul de produse care con in aditivii ace tia se
repercuteaz , în primul rând, la nivel comportamental: copii care nu se pot
integra social, nu se pot concentra, nu pot s stea într-un singur loc mai mult
timp, nu pot asculta o poveste, nu pot s citeasc etc. Alte efecte negative pe
care le prezint ace ti aditivi vizeaz tulbur ri de memorie, de vedere,
incapacitatea de a înv a etc. Aditivii din categoria E-urilor afecteaz
consumatorul i ulterior dep irii vârstei copil riei i în adolescen i chiar
la maturitate.
Tartrazinul - E102, un colorant artificial galben, în combina ie cu
conservan ii, duce la apari ia comportamentului hiperactiv la copii. Acest
aditiv, în alimente, produce irita ii, dermatite, astm i rinite alergice i de
aceea, atât alimentele, cât i medicamentele care con in aditivul ar trebui s
aib un semn de avertizare a consumatorului.
Depistarea aditivilor nu este u oar , ace tia sunt prezen i pe listele de
ingrediente, îns , de cele mai multe ori, informa iile sunt scrise folosindu-se
litere foarte mici sau denumirea tiin ific a aditivului.
Orice stat membru al Uniunii Europene are dreptul de a introduce în legisla ia
proprie reglement ri mai restrictive în leg tur cu aditivii din categoria E-
urilor.
85
 a cum nu pot exista mezeluri f conservan i, sau brânzeturi f
emulgatori, nici substan a activ din medicamente nu ar lua forma unor
comprimate, drajeuri colorate i dulci, unguente etc. f a a-zisii excipien i,
în care se adaug i E-uri. Aditivii din medicamente se folosesc în limitele
unor legi. Reprezentan ii Agen iei Na ionale a Medicamentului (ANM) din
România au aprobat pentru produsele farmaceutice autohtone sau importate o
list cu acelea i E-uri permise în Uniunea European .
Industria farmaceutic folose te aditivii la excipien i, adic la acele
compozi ii care constituie suport pentru substan a activ i care fac ca
medicamentele s se prezinte sub form de comprimate, gelule, capsule,
creme, drajeuri etc. La excipien i se mai adaug coloran i, aromatizan i,
edulcoran i i conservan i. Companiile farmaceutice folosesc la medicamente
numai aditivi admi i prin lege. Aceasta nu înseamn c aditivii respectivi
sunt i inofensivi.
Unii dintre cei mai nocivi aditivi care apar în excipien ii din
medicamente sunt acidul benzoic i benzoa ii (E 210-213). Industria
alimentar folose te cu generozitate ace ti conservan i, în special la
brânzeturi, la b uturi r coritoare, la conserve i la produsele ambalate în plic.
Acidul benzoic i s rurile lui provoac astm bron ic, irita ii ale pielii, ochilor
i mucoaselor, iar în urma test rilor pe animale de laborator a generat chiar i
cancer. În clasamentul E-urilor multirisc aflate în compozi ia medicamentelor
urmeaz acidul sorbic i s rurile lui (E 200-203), conservan i care pot
provoca urticarii de contact i alte alergii. Apoi, aspartamul, E 951,
îndulcitorul r spunz tor pentru tulburari digestive, diaree, dureri de cap i
fenilcetonurie (la pacien ii cu gu endemic ). Un alt îndulcitor pe care-l pot
con ine medicamentele (de regul drajeurile) este sorbitolul (E 420),
încriminat c ar provoca irita ii gastrice. Cele mai multe E-uri ad ugate în
excipien i fac parte din categoria coloran ilor. Galbenul de chinolin (E 104)
86
poate provoca alergii de contact pân la reac ii severe de urticarie.
Autorit ile din Statele Unite ale Americii i Australia l-au interzis în
industria alimentar i farmaceutic . La sfâr itul anului 2002, Departamentul
ii din SUA a introdus chinolina pe lista substan elor cancerigene.
Eritrozina (E 127), tartrazina (E 102), albastrul patent (E 131), ro ul de
Cosenila (E 124), indigotina (E 132) sunt al i coloran i toxici care apar în
medicamente. To i ace tia produc alergii ba chiar, tartrazina induce i tumori
tiroidiene, conform speciali tilor americani, iar în urma experien elor de
laborator a dovedit c poate provoca distrugeri cromozomiale.
Excipien ii folosi i sunt studia i de mult vreme, li se cunoa te nivelul
de siguran i sunt aproba i a fi folosi i în anumite cantit i. Oricum,
substan ele auxiliare din categoria E-urilor se adaug în medicamente în
cantit i mult mai mici decât în alimente. Produsele farmaceutice pot deveni
adev rate "otr vuri" prin îns i substan a activ pe care o con in. i
substan ele active i cele auxiliare pot provoca reac ii adverse, în special la
persoanele cu intoleran la anumite substan e.
Referitor la toxicitatea medicamentelor pe lista substan elor
cancerigene a SUA actualizat din doi în doi ani, au ap rut, recent, estrogenii
recomanda i în tratamente hormonale, anumite pilule contraceptive,
antibioticul "cloramfenicol" i chinolina. Studiile a trei grupuri separate de
exper i au stabilit c acestea sunt "suspecte" de a procova tumori. Pentru
prima dat , toat seria de estrogeni steroidici, folosi i în tratamente
hormonale la menopauz , au fost trecu i în categoria "substan e cancerigene
dovedite". Studiile au demonstrat leg tura între tratamentul cu ace ti
estrogeni i frecven a crescut de îmboln viri de cancer uterin la femei. În
ceea ce prive te contraceptivele, studiile sugereaz "o leg tur posibil cu
riscul crescut de cancer la sân", dar tot aceste pilulele pot "oferi protec ie
împotriva cancerului ovarian", potrivit Departamentului S ii din SUA.
87
Uniunea European nu s-a alarmat pân acum în privin a riscului acestor
medicamente, pentru c nu are înc studii clare care s demonstreze ceea ce
spun speciali tii americani. Ace tia au descoperit i utilizat de mai mult timp
hormonii ca terapie sau mijloc de contracep ie, au cazuistic bogat i pot
face studii i statistici.
De asemenea, cosmeticele cuprind unele substan e chimice care au
efecte negative asupra s ii mai ales în urma utiliz rii repetate i
îndelungate.
Un produs cosmetic este orice substan sau amestec de substan e
destinat a fi aplicat extern pe diferite p i ale corpului uman (piele, ochi,
unghii, buze, organe genitale externe, p r de pe cap sau corp etc.), sau pe
din i i mucoasa bucal , având ca scop principal sau exclusiv igienizarea,
odorizarea, îmbun irea aspectului i/sau corectarea mirosului acestora,
i/sau protejându-le sau men inându-le în bun stare. Produsele cosmetice i
de igien personal trebuie s fie sigure i s nu cauzeze îmboln viri, în
condi ii normale de folosire.
Dup deschiderea ambalajului, produsul cosmetic trebuie s fie
strat cu capacul bine înfiletat, în locuri r coroase i uscate, fiind utilizat
doar în intervalul de timp recomandat pe ambalaj.
Cu to ii, femei, b rba i, copii, folosim zilnic produse de îngrijire: s punuri,
deodorante, past de din i, geluri de du , ampoane, creme. Solven ii din
unele s punuri, ampoane, geluri de du distrug bariera protectoare a pielii,
degreseaz puternic pielea i favorizeaz p trunderea substan elor toxice.
Odat p trunse în piele, acestea ajung în microcapilarele sanguine, în vasele
limfatice i apoi în fluxul sanguin, care le r spânde te peste tot: în creier,
ficat, rinichi, mu chi.

88
2.4. Clasele de risc pentru materiale i substan e
chimice
Clasa A: gaz comprimat - orice material periculos care este con inut sub
presiune, incluzând gazul comprimat, gazul dizolvat, sau gazul lichefiat
Clasa B: material inflamabil i combustibil: gaze inflamabile, lichide
inflamabile i combustibile, solide inflamabile, aerosoli inflamabili,
material reactiv inflamabil
Clasa C: material oxidant - orice material periculos care cauzeaz sau
contribuie la combustia altui material prin furnizarea de oxigen sau a altei
substan e oxidante, combustibil sau nu.
Clasa D1: materiale otr vitoare i infec ioase - material care cauzeaz
efecte toxice imediate i serioase; materiale care sunt poten ial fatale sau
pot cauza leziuni permanente dac sunt inhalate, înghi ite, sau absorbite
prin piele, sau pot arde pielea sau ochii prin contact
Clasa D2: materiale otr vitoare i infec ioase - materiale care cauzeaz
efecte cronice sau pe termen lung; materiale care pot caza moartea sau
leziuni permanente c rezultat al expunerii repetate pe o perioad extins
de timp; poate fi un iritant pentru piele, ochi, sau sistemul respirator;
poate cauza cancer, malforma ii la na tere, sau sterilitate.
Clasa D3: materiale otr vitoare i infec ioase –materiale bio-periculoase
i infec ioase; materiale care pot cauza boli la oameni i animale, cum
sunt viru i, bacterii i fungi; poate de asemenea include culturi i
specimene de diagnostic cum este sângele, urina i esutul biologic.
Clasa E: materiale corozive - materiale care pot coroda aluminiul i o elul
sau esutul uman; materiale care sunt gaze corozive anhidre
Clasa F: materiale reactive periculoase - materiale care sufer
polimerizare, descompunere, sau condensare puternic ; materiale care

89
 devin auto-reactive în condi ii de oc, sau temperatur ridicat , sau
presiune ridicat ; materiale care reac ioneaz puternic cu apa, producând
un foarte toxic gaz
Propriet i toxicologice:
- iritan a produsului
- efecte ale expunerii acute
- eviden a carcinogenicit ii, toxicitatea reproductiv , teratogenicitatea
sau mutagenicitatea

2.5. Cele mai periculoase substan e chimice casnice

DEODORANTE DE AER: Cele mai multe astfel de substan e interfer
cu abilitatea de a mirosi prin acoperirea pasajelor nazale cu un strat de
ulei, sau prin eliberarea unui agent de amor ire a nervului. Substan e
chimice toxice cunoscute, g site în an împrospe itoarele de aer sunt:
formaldehid : toxic puternic, cunoscut carcinogen. fenol: când fenolul
atinge pielea, poate cauza umflarea, arsuri, erup ii i jupuirea. Poate cauza
transpira ii reci, convulsii, colaps circulator, com i chiar moarte.
AMONIAC: Este un produs chimic foarte volatil; este foarte lezant
pentru ochi, tractul respirator i piele.
ÎN LBITORI: puternic corozivi. Irit sau ard pielea, ochii i tractul
respirator. Pot cauza edem pulmonar sau vom i com dac sunt
ingerate. Nu se amestec în lbitori cu amoniac; se poate degaja fum
mortal.
AMPON PENTRU COVOARE I TAPI ERIE: cele mai multe
formule utilizeaz substan e foarte toxice. Unele dintre ele includ:
perclorethilen : cunoscut carcinogen, degradarea ficatului, rinichilor i
sistemului nervos. Hidroxid de amoniu: coroziv, extrem de iritant pentru
ochi, piele i tractul respirator.

90
DETERGEN I PENTRU MA INI DE SP LAT VASE: majoritatea
produselor con in clorin într-o form uscat care este foarte concentrat .
Poate cauza otr viri la copii.
CUR ITORI PENTRU CONDUCTE: majoritatea con in le ie, acid
clorhidric sau tricloroetan. le ie: caustic , arde pielea i ochii, dac este
ingerat lezeaz esofagul i stomacul; acid clorhidric: coroziv, iritant
pentru ochi i piele, afecteaz rinichii, ficatul i tractul digestiv;
tricloroetan: iritant pentru ochi i piele, depresiv al sistemului nervos;
afecteaz ficatul i rinichii.
LUSTRUITORI PENTRU MOBIL : Distilate din petrol: puternic
inflamabile, pot cauza cancer de piele i pl mâni. Fenol. Nitrobenzen:
or absorbit prin piele, extrem de toxic.
CUR ITORI DE MUCEGAIURI I CIUPERCI: substan e chimice
con inând: hipoclorit de sodiu: corosiv, irit sau arde pielea i ochii,
cauzeaz fluide în pl mâni care pot duce la com sau moarte.
Formaldehid : foarte toxic, cunoscut carcinogen; iritant pentru ochi, nas,
gât i piele. Poate cauza grea , dureri de cap, sânger ri ale nasului,
ame eal , pierderi de memorie.
CUR ITOARE PENTRU CUPTOARE: Hidroxid de sodiu (Le ie):
caustic, puternic iritant, arde pielea i ochii. Inhib reflexele, cauzeaz
severe leziuni ale esuturilor dac este înghi it.
CUR ITORI ANTIBACTERIENI S: pot con ine: Triclosan: este
absorbit prin piele i poate leza ficatul.
PRODUSE DE CUR AT RUFE: hipoclorit de sodiu sau calciu:
puternic corosiv, irit sau arde pielea, ochii sau tractul respirator;
Tripolifosfat de sodiu: irit pielea i mucoasele, cauzeaz voma. Este u or
absorbit prin piele din es turi.

91
 CUR ITORI PENTRU TOALET : Acid clorhidric: puternic
coroziv, iritant pentru piele i ochi. Lezeaz rinichii i ficatul. Hipoclorit
(în lbitor): corosiv, irit sau ochii, pielea i tractul respirator. Poate cauza
edem pulmonar, vom sau com dac este ingerat. Contactul cu alte
substan e chimice poate degaja gaz de clor care poate fi fatal.
Alte materiale i substan e chimice periculoase care sunt în
gospod rie
PESTICIDE: Majoritatea pesticidelor au ingrediente care afecteaz
sistemul nervos al insectelor. Dimpilat: mai cunoscut ca Diazinon, extrem
de toxic. Deterioreaz sistemul nervos central. Hidrocarburi clorinate:
suspectate ca fiind carcinogene i mutagene. Se acumuleaz în hran i în
esuturi grase. Atac sistemul nervos. Organofosfa i: toxici i otr vitori.
Mirosindu-i, sunt absorbi i în pl mâni.
PRAFURI CONTRA PURICILOR: Carbaril: foarte toxic, cauzeaz
leziuni ale pielii, sistemului respirator i cardiovascular. Clordan: se
acumuleaz în hran , poate leza ochii, pl mânii, ficatul, rinichii i pielea.
Diclorofen: irita ia pielii: Poate leza ficatul, rinichii, splina i sistemul
nervos central.
SUBSTAN E CONTRA P DUCHILOR: in special sunt vulnerabili
copiii. Lindan: inhalarea, ingestia, sau absorb ia prin piele cauzeaz
vom , diaree, convulsii i colaps circulator. Pot cauza leziuni ale ficatului,
malforma ii congenitale i cancer.
DETERGEN I I LUSTRUITORI PENTRU AUTOMOBILE:
Distilate din petrol: asociate cancerul de cu piele i pl mâni, iritante
pentru piele, ochi, nas i pl mâni. Intrate în pl mâni pot cauza edem
pulmonar fatal.
INSECTICIDE: Con in xilen i distilate din petrol.

92
 În orice cas exist vopsele pe baz de plumb care devine periculos
când este eliminat sau se transform în praf. Poate cauza efecte secundare
permanente când este inhalat sau înghi it, care pot ajunge pân la diminuarea
inteligen ei. Constituie un mare risc, în special pentru copii mici i femei
gravide. Efectele adverse includ dizabilit i de citit i auz, hiperactivitate i
sterilitate.

93
 3. Alternativa: materiale i substan e chimice
ecologice

Pentru a p stra locuibil planeta noastr în urm torul mileniu,

omenirea este for at s g seasc c i favorabile mediului înconjur tor în
rezolvarea problemelor de zi cu zi. Printre altele, tehnologiile de producere i
uz al substan elor chimice, absolut necesare pentru men inerea unei vie i
confortabile, trebuie s fie modificate, în unele cazuri fundamental, acum, sau
în viitorul foarte apropiat.
Dezvoltarea produselor favorabile mediului înconjur tor are ca scop
reducerea impactului asupra mediului înconjur tor. Realizarea unei societ i
con tiente de problemele mediului înconjur tor se va ob ine în acord cu
urm toarele concepte de baz :
Dezvoltarea unor produse cu impact redus asupra mediului înconjur tor.
Este esen ial ca produsele s nu creeze probleme în mediul înconjur tor
când ele sunt utilizate, dar ele nu trebuie s fie nici surse de produse
toxice când sunt în final eliminate prin incinerare sau prin depozitare.
Dezvoltarea produselor care contribuie la prevenirea degrad rii stratului
de ozon.
Dezvoltarea de produse care contribuie la reducerea de eurilor i
formarea unei societ i orientate spre reciclare. De eurile nu numai c
determin poluarea mediului înconjur tor, dar reduce i rezerva limitat
94
 de resurse naturale. Societatea trebuie s dezvolte produse care
reutilizeaz de eurile materiale, produse care faciliteaz reciclarea i
produse care sunt biodegradabile i astfel nu las de euri reziduale.
Dezvoltarea de produse care contribuie la prevenirea înc lzirii globale.
Cel mai important pas spre un regim preventiv, unul care are cu
adev rat drept nucleu protec ia s ii umane i a mediului înconjur tor,
este de a da un loc central în legisla ia substan elor chimice Principiului
Substitu iei.
Acesta poate fi definit foarte simplu astfel:
Substitu ia substan elor periculoase prin substan e mai pu in periculoase
sau, de preferat, ne-periculoase, acolo unde astfel de alternative sunt
disponibile.
Acest lucru înseamn c dac un produs care utilizeaz o substan
chimic periculoas poate fi fabricat utilizând o alternativ mai sigur , la un
cost rezonabil, substan a periculoas nu va mai fi permis pentru aceast
utilizare.
Dat fiind un anumit produs natural care necesit o alternativ , cum
trebuie industria s ac ioneze în acest sens? Sunt dou c i primare de
înlocuire a resurselor naturale utilizate în produsele industriale i de consum.
Prima este g sirea de noi moduri de a sintetiza acela i material:
sirea altei c i de ob inerea a aceluia i produs. Acest lucru este foarte
comun ast zi în sinteza medicamentelor. Adesea noi medicamente sunt
dezvoltate din produse natural dar fie pentru a înt ri eficacitatea sau pentru a
ura presiunea asupra speciilor de plante din care este ob inut
medicamentul, acesta este ob inut pe c i noi i analogi ai medicamentului
sunt dezvolta i.
A doua cale de înlocuire a produselor naturale este de a dezvolta noi
materiale care de i nu sunt identice chimic, au acelea i propriet i.
95
 Materialele i tehnologiile alese pentru construc ii trebuie, în plus fa
de eficien a func ional , s îndeplineasc unele dintre urm toarele criterii,
pentru un mediu înconjur tor durabil i de calitate mai bun :
nu pericliteze bio-rezervele i s nu fie poluant;
se autoîntre in i s promoveze independen a
recicleze de eurile poluante în materiale utilizabile
utilizeze materiale disponibile local
utilizeze posibilit ile, personalul i sistemele de management
locale
aduc beneficii economiei locale prin generarea de profit
utilizeze surse de energie refolosibile
fie accesibile oamenilor
nu fie scumpe
Materialele biodegradabile pot fi biologice, din materii prime
refolosibile i din materii prime fosile ne-regenerabile. Tradi ional,
materialele plastice sunt fabricate din petrol, care este un produs din petrol
(combustibil fosil ne-regenerabil); rezervele de petrol globale cunoscute sunt
de a teptat s dureze pentru numai aproximativ înc 80 ani. Un alt dezavantaj
este c plasticul tradi ional nu este inerent biodegradabil.
Polimerii de origine biologic au început s fie utiliza i ca materii
prime pentru plastice. Aceste materiale bioplastice sunt o nou genera ie de
materiale plastice care sunt mai favorabile mediului înconjur tor decât cele
cute din petrol.
Multe biomateriale plastice pot fi procesate cu echipamentul
conven ional de injectat plastic i transformate în ambalaje sau alte produse.
O problem este aceea c noile materiale plastice sunt de obicei mai scumpe
decât cele tradi ionale, pe baz de petrol. Progresele recente în tehnologia de

96
produc ie au permis reducerea costului unor r ini degradabile, dar mai sunt
multe de f cut în acest sens.

3.1. Materii prime refolosibile pentru ob inerea

materialelor plastice
Printre materiile prime refolosibile explorate pentru ob inerea
materialelor plastice sunt:
Amidonul este un polimer carbohidrat degradabil refolosibil care poate fi
purificat din diverse surse. Se g se te în mari cantit i în plante cum sunt
porumbul, cartofii i grâul. Amidonul în sine are o limitare sever prin
faptul c este solubil în ap i articolele f cute din amidon se umfl i se
deformeaz prin expunerea la umezeal . De aceea, amidonul este
modificat chimic sau amestecat cu polimeri hidrofobi sintetici, care
adesea nu sunt biodegradabili. Au fost produse i materiale plastice numai
din amidon. Acestea sunt foarte indicate pentru ambalarea produselor
electrice, sau unde ambalajul este men inut uscat. In fapt, amidonul presat
este utilizat din ce în ce mai mult pentru ambalarea echipamentelor hi-fi i
a altor echipamente electronic în locul polistirenului inert conven ional.
Noua legisla ie va încuraja utilizarea amidonului pentru ambalaje.
Acidul polilactic (PLA) este ob inut prin fermentarea amidonului din
produse agricole, cum ar fi cartofii sau porumbul (poate fi ob inut din
in umed de porumb sau din resturi). PLA este cristalin i dur (duritate
similar cu a plasticului acrilic) i costurile de produc ie sunt în sc dere.
Celuloza i lignina din lemn, i celuloza din bumbac. Celuloza este
principalul constituent al pere ilor celulari ai plantelor superioare i poate
fi utilizat în forma original sau modificat în acetat de celuloz , butirat
de celuloz , sau nitrat de celuloz (foarte inflamabil).

97
 Polihidroxialcanoa i (PHA). Sunt aproape 100 polihidroxialcanoa i
diferi i (polihidroxivalerat, polihidroxibutirat etc.). Ace tia sunt poliesteri
biologici care sunt produ i de microorganisme, i pot fi, de asemenea
biodegrada i de un mare num r de diferite microorganisme. Polimerii sunt
produ i printr-un proces de fermenta ie care implic alimentarea cu zah r
i microorganisme. O variant alternativ elegant de ob inere a acestor
materiale plastice este de a le produce direct în plante (în prezent se fac
cercet ri intense în acest sens).
Pululanul este un produs microbian polizaharid; acest glucan extracelular
neutru solubil în ap este sintetizat de o ciuperc . Când pululanul este
procesat mai departe sunt necesari plastifian i.
Citosan este chitin deacetilat , care este o polizaharid natural similar
cu celuloza atât ca structur , cât i ca func ie. Este derivat primar din
scheletul exterior de exemplu al crabului.
Trigliceride, alt materie prim promi toare pentru producerea
materialelor plastice. Ele reprezint o mare parte a depozitelor de lipide în
organismele animale i celulele plantelor (de exemplu soia, in, rapi ).
Astfel de materiale sunt biodegradabile i compostabile.
Biodegradarea este degradarea materialului organic, cauzat de
activitatea biologic – în principal ac iunea enzimatic a microorganismelor.
Aceasta determin o modificare semnificativ a structurii chimice a
materialului. Produsele finale sunt dioxidul de carbon, o nou biomas , i ap
(în prezen a oxigenului) sau metan (când oxigenul este absent). Dioxidul de
carbon este utilizat de plante în fotosintez i metanul este un biogaz care
poate fi utilizat, de exemplu, drept combustibil pentru autobuze.
Pentru compostabilitatea unui material trebuie ca acesta s fie capabil
se biodegradeze i s se dezintegreze complet în timpul ciclului de
compostare. Trebuie impuse anumite criterii de calitate: nu se accept nici un
98
fel de toxicitate i nici un fel de reziduuri evidente remarcate în compostul
produs. Când produsul a fost certificat la standarde normale, el poate fi trimis
pentru utilizarea în agricultur sau horticultur .
Legisla ia recent din EU impune recuperarea de eurilor din ambalaje
prin reciclare, compostare sau recuperarea energiei. Industria trebuie s se
pun în acord legisla ia mai sever , pe lâng alte modific ri, cum sunt noua
tehnologie, schimbarea lan urilor resurselor i cererile mai sofisticate ale
consumatorilor i vânz torilor cu am nuntul.

3.2. Alternative la substan e chimice casnice

Multe produse casnice sunt materiale periculoase. De exemplu,
vopseaua i solven ii pentru vopsea, substan ele de cur at cuptoare i
conducte, insecticidele, substan ele de lustruit parchet i mobil , antigelul,
substan ele de cur at covoare i tapiserie, pesticidele etc.. Exist alternative
organice pentru multe produse casnice toxice. Tabelul urm tor prezint unele
alternative la produsele casnice periculoase.

În loc de
substan e de cur at pe baz
amoniac
substan e de cur at abrazive
substan e de lustruit parchet i mobil
substan e de cur at argint
substan e de cur at toaleta
Utiliza i
de bicarbonat de sodiu i ap
o jum tate de l mâie în borax
1 parte l mâie la 2 p i ulei de
sline
ap clocotit , bicarbonat de sodiu,
sare i o buc ic de aluminiu
bicarbonat de sodiu i o perie de
toalet

99
dezinfectan i 1/2 cea borax în 2-3 l de ap
substan e de cur at (drenat) conducte 1/2 cea bicarbonat de sodiu i 1/4
cea de o et în ap clocotit
substan e de cur at covoare i amidon de porumb uscat
tapiseria
insecticid contra moliilor buc ele de cedru, flori de lavand
vopsele pe baz de ulei vopsele pe baz de latex sau ap
insecticide pentru plantele de cas ap simpl sau cu un pic de s pun

Mul umit progreselor în chimia carbohidra ilor, o varietate de

surfactan i i solven i deriva i din plante sunt acum disponibili pe pia .
Studii independente i feedback-ul de la consumatori arat c aceste produse
lucreaz la fel de bine i uneori chiar mai bine decât corespondentele lor pe
baz de petrol. Ele sunt substan ial mai sigure pentru mediul înconjur tor.
Substan ele de cur at pe baz de plante sunt f cute din resurse refolosibile i
sunt în general netoxice, biodegradabile i au un con inut sc zut de COV.
Alte alternative pentru substan ele chimice casnice periculoase sunt:
Vopsele
Lacuri i vopsele pe baz de ulei - inflamabile i toxice
Alternativ : vopsele pe baz de latex sau ap
Vopsele pe baz de latex sau ap – toxice
Alternativ : var sau vopsele pe baz de cazein , vopsele reciclate
Pesticide
Fungicide – toxice
Alternativ : nu se ud peste m sur , se p streaz locul curat i uscat
Pesticide sintetice – toxice

100
Alternativ : pesticide botanice (deriva i naturali): piretrum, rotenon ,
sabadilla, nicotin
Pesticide botanice (deriva i naturali) – toxice
Alternativ : s pun insecticid, care distruge acoperirea protectoare a
insectelor
Insecticide pentru plantele de cas – toxice
Alternativ : amestec de s pun i ap sau stropirea cu ap simpl i
tergere.
Spray antipurici – toxic
Alternativ : extracte de plante (eucalipt sau rozmarin) sau drojdie de
bere în dieta animalelor de cas
Insecticide contra gândacilor i furnicilor – toxice
Alternativ : pentru gândaci: amestec de bicarbonat de sodiu i zah r
pudr ; pentru furnici: pudr de ardei iute pentru blocarea intr rilor; ap
clocotit pe mu uroi
Otrav de oareci i obolani – toxic
Alternativ : capcane, eliminarea surselor de hran .
Produse de cur at
Substan e de cur at cuptorul - corozive i toxice
Alternativ : bicarbonat de sodiu, ap i burete de sârm
Substan e de cur at toaleta - corozive, toxice, iritante
Alternativ : perii de toalet i bicarbonat de sodiu; detergent slab
Dezinfectan i - corozivi i toxici
Alternativ : 1/4 - 1/2 cea cu borax în 2-3 l ap cald
Substan e de cur at conductele de scurgere - corozive i toxice
Alternativ : sonde de desfundat conducte; sp lare cu ap fierbinte, 1/4
cea bicarbonat de sodiu, i 2 cl o et
Amoniac i detergen i universali - corozivi, toxici, iritan i
101
Alternativ : pentru suprafe e: amestec de o et, sare i ap ; pentru baie:
bicarbonat de sodiu i ap sau 1/2 cea de borax, 1/2 linguri s pun
lichid, 2 linguri e TSP (un mineral) în 5 l de ap
Substan e de cur at covoare i tapi erie - corozive i toxice
Alternativ : bicarbonat de sodiu împr tiat pe covor i apoi aspirat
Substan e de lustruit parchet i mobil - inflamabile i toxice
Alternativ : 1 parte suc de l mâie i 2 p i ulei vegetal (a se agita bine
înainte de aplicare)
În lbitor de rufe - coroziv i toxic
Alternativ : 1/2 cea cu o et, bicarbonat de sodiu sau borax
Insecticid contra moliilor – toxic
Alternativ : buc i de cedru, ziare, flori de lavand
Substan e de lustruit metale – toxice
Alternativ : pentru alam i cupru: l mâie sau sare de l mâie i
bicarbonat de sodiu; pentru crom: o et de mere; pentru argint: past de
carbonat de calciu (o pudr disponibil în farmacii) i ulei de m sline – se
usuc înainte de lustruit cu o cârp alb , moale.

102
 Floarea european se aplic pe produsele alimentare, textile, hârtie,
detergen i, vopsele, produse electrocasnice i electronice etc. Semnifica ia
rcii este impactul redus al produsului sau ambalajului acestuia asupra
mediului, începând cu faza de proiectare i pân la faza postconsum.
Emblema a fost creat în 1993. Perioada pentru care este atribuit este de 3
ani, dup care produc torul trebuie s î i reînnoiasc cererea. Marcarea
ecologic face obiectul standardelor ISO 14.000.

103
 4. Ce putem face?
În prezent este o preocupare crescând cu privire la impactul
expunerilor chimice asupra s ii, în special asupra grupurilor sensibile
din comunitate incluzând copiii. Aceasta este reflectat în chemarea pentru
un mai bun acces la informa ia cu privire la propriet ile chimice i dorin a
pentru o mai bun informare despre cum i unde sunt utilizate substan ele
chimice i o supraveghere mai larg asupra s ii. Rezultatele substan elor
chimice sunt complexe. A tept rile comunit ii se îndreapt spre asigurarea
informa iei despre care substan e chimice sunt accesibile, pentru a permite
membrilor comunit ii utilizarea sau evitarea anumitor substan e chimice i
participarea la luarea deciziilor privind substan ele chimice care afecteaz
comunitatea.
Încrederea comunit ii în industria chimic pare a fi sc zut ; de
exemplu, se constat o rezisten în a accepta test rile i monitoriz rile
sponsorizate de industrie. Aceasta indic o nevoie pentru industrie de a cre te
preocup rile sale pentru participarea la informa ie i demonstrarea implic rii
în protec ia mediului înconjur tor.
Crearea unui mediu înconjur tor liber de efecte adverse ale
substan elor toxic trebuie s se bazeze pe în elegerea modului în care toate
substan ele chimice din comer ( i cele produse accidental) intr i circul
prin mediul înconjur tor. Trebuie controlat sau evitat eliminarea
substan elor chimice în mediul înconjur tor deoarece odat eliberate, este
dincolo de posibilit ile noastre controlul asupra lor.
Cre terea informa iilor despre substan ele chimice i reducerea
riscului este disponibil prin organismele guvernamentale, industrie i
grupuri comunitare. A face disponibil informa ia relevant publicului într-un
mod util r mâne o provocare. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru:
104
 asigurarea utiliz rii informa iei atât la nivel general cât i specific, astfel
ca expunerile publice s poat fi evitate unde este necesar;
managementul fluxului de informa ie tehnic i asigurarea unui mai u or
acces la ea;
cre terea accesului la informa ia comercial relevant f compromiterea
competitivit ii;
cre terea în elegerii publicului cu privire la natura poten ialului de risc al
expunerilor chimice (atât ocupa ionale, cât i neocupa ionale) i cum pot
fi administrate aceste riscuri;
sus inerea mai activ a particip rii publicului informat în managementul
deciziilor cu privire la substan ele chimice.
Concomitent cu cre terea preocup rilor comunit ii cu privire la
modul general al necesit ii de a fi aten i cu utilizarea substan elor chimice,
exist i o nevoie pentru în elegerea mai u oar a informa iei care permite
comunit ii s fac alegeri în cuno tin de cauz privind reducerea
expunerilor i riscurilor chimice. Educa ia trebuie s se axeze în primul rând
pe posibilitatea comunit ii de a ti care sunt regulile i cum lucreaz
sistemul. Exist de asemenea nevoia de programe active pentru asigurarea
informa iei despre utilizarea substan elor chimice atât la nivelul local cât i
na ional prin institu ii educa ionale i de campanii educa ionale publice.
Industria de asemenea a exprimat nevoia pentru o informa ie mai bun cu
privire la aplicarea reglement rilor, pentru încurajarea i suportul conform rii
cu acestea. Agen iile pentru mediul înconjur tor ar putea s exploreze
oportunit ile de coordonare i/sau completare a campaniilor de educa ie
public relative la utilizarea substan elor chimice.
mâne o preocupare privind faptul c publicul nu este suficient de
preocupat de aceste oportunit i i nu este suficient de bine informat pentru a
ob ine maximul de avantaje din acestea. Ar putea fi explorate strategii pentru
105
sus inerea unei particip ri mai active a unui public mai bine informat. Aceste
strategii vor trebui s se raporteze la costurile necesare pentru grupurile de
interes din comunitate în ob inerea informa iei cu privire la substan ele
chimice i participarea la forumuri, comitete i grupuri de lucru.
Substan ele i produsele periculoase pot determina afectarea mediului
înconjur tor i lezarea s ii umane. Multe substan e chimice sunt
periculoase atât pentru s tate, cât i pentru mediul înconjur tor i ele
constituie una dintre cele mai serioase amenin ri asupra bazei vie ii pentru
genera iile viitoare.
În ultimii 20 de ani, emisiile de substan e chimice periculoase din
procesele de produc ie industriale s-au redus substan ial i aten ia s-a
îndreptat de aceea asupra modului în care produsele contribuie la problemele
mediului înconjur tor. Emisiile de substan e chimice periculoase dintr-un
produs pot avea loc pe parcursul ciclului de via al acestuia: pe parcursul
extrac iei materiei prime, al produc iei, transportului, utiliz rii, dar i dup ce
acesta a sfâr it la de euri.
Principiul substitu iei este o strategie preventiv general , în scopul
reducerii riscurilor asociate cu utilizarea substan elor chimice. Necesitatea
aplic rii principiului substitu iei înseamn c substan ele periculoase trebuie
fie înlocuite de alternative mai pu in periculoase oricând aceasta este
posibil i este o aplicare practic a cerin elor generale de eliminare a
riscurilor. Întreprinderile trebuie s identifice pericolele i problemele, s
aprecieze riscurile asociate cu activit ile lor i s întocmeasc planuri i
suri pentru a reduce aceste riscuri. Toate întreprinderile care utilizeaz
substan e care pot fi periculoase pentru s tate sau mediul înconjur tor sunt
chemate s aplice principiul substitu iei. Oricine utilizeaz astfel de substan e
pentru scopuri ocupa ionale trebuie de asemenea s evalueze substan ele
chimice pe care le utilizeaz în scopul reducerii riscurilor inutile. Acest lucru
106
se aplic la to i utilizatorii în sectoarele privat i public, în fabricare i
servicii. Oricine fabric un produs care poate con ine substan e chimice
periculoase trebuie s estimeze când este un risc de emisii de astfel de
substan e pe parcursul procesului de produc ie i când produsul final con ine
substan e care pot fi periculoase în utilizarea normal sau când a fost dus la
de euri. Cu alte cuvinte, în fabricare trebuie evaluate riscurile asociate cu
substan ele chimice utilizate pe parcursul func ion rii fabricii, în procesul de
produc ie i drept constituen i ai produselor.
Aceast cerin se aplic la: substan e chimice care sunt utilizate ca
materie prim ; materiale de intrare sau materiale auxiliar; preparatori, cum
sunt detergen i, agen i de degresare, cerneluri de imprimare, vopsea, lacuri,
agen i de impregnare, agen i de absorb ie, preparate de acoperiri, adezivi etc.;
produse care nu sunt clasificate ca substan e chimice dar care con in o
substan periculoas , cum este lemnul impregnat, bateriile reînc rcabile
con inând metale grele, produse plastice con inând substan e antiinflamabile,
stabilizatori i coloran i.
Fiecare întreprindere trebuie s porneasc prin a revedea utilizarea
substan elor chimice. Acest lucru se aplic la toate substan ele chimice
utilizate în opera iile din întreprindere, în procesele de produc ie sau pe
parcursul aprovizion rii i drept componente în produsele finale.
Întreprinderea trebuie estimeze când un produs poate, prin substan ele
chimice pe care le con ine, s constituie un risc pentru s tate sau mediul
înconjur tor, în timpul produc iei (de exemplu, emisii de poluan i), în timpul
utiliz rii normale sau când a fost desc rcat la de euri. Apoi, întreprinderea
trebuie s considere dac sunt substan e chimice alternative sau metode care
pot fi utilizate în acela i scop i care implic riscuri mai mici pentru s tate
sau mediul înconjur tor. Trebuie luat în considera ie uzul unor substan e
chimice mai pu in periculoase, dar este posibil de asemenea utilizarea altor
107
procese de produc ie. Dac sunt alese substan e chimice sau metode
substituente, ele trebuie s determine un risc mai mic pentru s tate i
mediul înconjur tor. Alternativele trebuie de aceea s fie evaluate în acela i
mod ca i substan ele chimice care sunt de înlocuit.
Ca o regul general , necesitatea de aplicare a principiului substitu iei
se aplic la toate substan ele cu propriet i care pot atrage riscuri pentru
mediul înconjur tor sau s tate. Autorit ile de mediu stabilit i recomandat
criterii pentru propriet i nedorite. O aten ie special este necesar dac
substan ele chimice au astfel de propriet i.
Legisla ia Comunit ii Europene asigur faptul c orice substan e
chimice noi sunt evaluate pentru a identifica orice risc poten ial pentru
tate sau mediul înconjur tor. Ea impune acela i lucru i pentru
substan ele chimice existente, dar marele num r al acestora face ca s fie
necesari mul i ani de acum încolo pentru evaluarea chiar i a acelora produse
în cele mai mari cantit i.
Exist unele substan e chimice care determin probleme de poluare
regional sau global datorit persisten ei i tendin ei lor de a fi transportate
pe lungi distan e în aer sau ap – PCB, CFC i pesticide organoclorine sunt
astfel de exemple. Acestea sunt reglementate prin acorduri interna ionale cum
este Protocolul de la Montreal i recentul Protocol UNECE asupra poluan ilor
organici persisten i.
Conform Directivei EC 79/831 care a intrat în aplicare în 1981, nici o
nou substan chimic nu poate fi plasat pe pia f ca fabricantul sau
importatorul s prezinte o notificare unei autorit i competente. Notificarea
include rezultatele testelor de evaluare a posibilelor efecte nocive asupra
oamenilor i mediului înconjur tor i o apreciere a riscurilor. Fabrican ii i
importatorii de substan e chimice trebuie fac propria lor evaluare de risc

108
ocupa ional, de consumator i de mediu înconjur tor înainte de punerea pe
pia .
Reglementarea EC 793/93, intrat în vigoare în 1993, a introdus o
schem de evaluare a substan elor chimice existente. Dat fiind c sunt peste
100.000 de substan e chimice listate, schema implic unele priorit i i
împ irea evalu rii de risc între statele membre. Fabrican ii i importatorii
care produc sau import peste cantit ile specificate de substan e existente
trebuie s trimit datele disponibile relevante pentru o evaluare a riscului la
Comisia European . Aceste date sunt utilizate pentru a schi a liste de
prioritate pentru substan ele care trebuie examinate mai detaliat.
Cum utiliz m o substan chimic poate fi adesea la fel de important
ca i cât de mult o utiliz m. Înainte de a utiliza un produs, trebuie s citim
instruc iunile i orice etichete de avertizare. De exemplu, dac produse
casnice de cur at con inând amoniac sunt amestecate accidental cu în lbitor,
este produs gaz de cloramin . Avertismentele pot recomanda utilizarea unui
produs numai când sunt deschise ferestrele, sau ca acesta s fie depozitat într-
un loc r coros, sau s fie ferit de razele soarelui. Pot fi instruc iuni pentru
eliminarea în siguran a oric rui reziduu.
Majoritatea pesticidelor încep s se descompun sub ac iunea razelor
solare, ploii i a altor elemente imediat dup ce au fost aplicate. Totu i,
pentru a asigura o m sur de siguran suplimentar , consumatorii pot urma
aceste etape de bun sim : selectarea produselor care nu sunt murdare, care nu
prezint t ieturi, g uri produse de insecte sau alte semne de stric ciuni;
sp larea produsului în jet de ap (nu cu s pun); cur area cojii; mâncarea unei
variet i de hran .
Consumatorii trebuie s ia m suri de precau ie astfel ca activit ile de
gr din rit s nu contribuie la cre terea polu rii aerului. Gr dinarii trebuie s -
i aminteasc c aerul i solul care înconjoar casa ajung frecvent în untru i
109
substan ele chimice de gr din rit pot aduce prejudicii calit ii aerului. Este în
particular important pentru gr dinari s fie aten i unde p streaz pesticidele i
fertilizatorii i alte materiale poten ial periculoase. Aceste materiale trebuie
strate într-o zon separat de casa îns i. Dac garajul este ata at de cas ,
el trebuie considerat a parte a acesteia. Gr dinarii trebuie de asemenea s
încerce s cumpere numai cantitatea de substan e de care au nevoie pentru un
sezon i, pe cât posibil, s evite depozitarea substan elor chimice pentru lungi
perioade. Când substan ele chimice de gr din rit sunt împr tiate în gr din
i pe frunzi ul de lâng cas , trebuie asigurat c ferestrele sunt închise, astfel
ca substan ele chimice s nu intre în cas .

4.1. Criterii i sugestii pentru construc ia mai

toas a unei case
Utilizarea unui sistem de funda ie impermeabil
Instalarea unei bariere continue de vapori
Instalarea unui ventilator pentru a asigura aer proasp t
Utilizarea altor acoperiri de pardoseli decât covoare (lemn, vinil,
mizi) pentru evitarea acumul rii de praf i cur rii mai u oare
Utilizarea materialelor solide care nu emit toxine.
Utilizarea de vopsea cu niveluri sc zute de compu i organici volatili
Utilizarea pl cilor aglomerate din lemn în loc de lemn solid pentru a salva
copacii
Instalarea acoperi ului de metal pentru între inere u oar i longevitate
Cur area construc iei des pentru prevenirea depunerii de praf
Maximizarea izol rilor

110
 4.2. Solu ii simple i ieftine, pentru reducerea, sau
eliminarea multor poluan i
Schimbarea filtrului de co odat pe lun
Utilizarea unui ventilator la baie pentru evitarea form rii mucegaiului
Cur area sistemului de aer condi ionat
Renun area la fumat
sarea noilor covoare, draperii, mobil „la aer” înainte de aducerea în
interior
strarea curat a tubulaturii de scurgere a apei pluviale pentru a evita
trunderea umezelii
Repararea fisurilor în funda ie
Cur area regulat a sobelor (sistemelor de înc lzire)
Unit i de combustie etan e previn intrarea în cas a gazelor periculoase.

4.3. Utilizarea în siguran a substan elor chimice

casnice
Trebuie tiut:
• Stocarea substan elor chimice vechi i inutile în atelier, sp torie, pivni
cre te riscurile otr virii în jurul casei.
• Punerea substan elor chimice în lada de gunoi pentru a fi eliminate la
groapa de gunoi cauzeaz probleme semnificative mediului înconjur tor.
• Aruncarea substan elor chimice la canalul de scurgere a apei pluviale
înseamn c în final acestea ajung în cursurile de ap , cauzând poluarea i
unând plantelor i animalelor.
• Punerea substan elor chimice în sistemul de canalizare prin turnarea în
chiuvet sau toalet este interzis .

111
 Fie c se alege o substan chimic ce este clar indicat ca fiind
periculoas , fie c se alege o alternativ mai pu in periculoas , sunt necesare
metode de manipulare i utilizare de siguran .
Cump ra i produse care sunt clar etichetate i au instruc iuni complete
pentru utilizare i eliminare sigure.
Procura i numai atâta cantitate din produs, cât presupune i c ve i utiliza,
sau cump ra i la început numai o mic cantitate de produs, pentru a
determina dac v satisface nevoile. Planifica i cu prietenii, familia sau
vecinii s împ i un produs ce v prisose te. Acest lucru va reduce
ansa ca s v r mân un produs periculos care necesit depozitare sau
eliminare.
Înainte de a utiliza un produs, informa i-v cu privire la procedurile de
urgen în caz de iritare a pielii sau ochilor, ingerare accidental sau alte
probleme.
Utiliza i întotdeauna produsele conform cu indica iile de pe etichet ,
pentru scopul pentru care au fost fabricate, i la t ria sau concentra ia
recomandate.
Nu amesteca i niciodat produse decât când este specificat acest lucru.
Dac un produs con ine un solvent, utiliza i-l într-un spa iu bine ventilat
i departe de surse de c ldur i foc. Fi i aten i, de asemenea. care solven i
pot dizolva vopsele sau ataca fibre sintetice.
stra i containerul cu produsul utilizat departe de îndemâna copiilor.
Unde este recomandat, utiliza i echipament de protec ie: m nu i, ochelari
de protec ie, m ti, salopete.
Stoca i întotdeauna produsele în ambalajul original, cu etichetarea clar a
acestuia.
Stoca i produsele într-un loc sigur, departe de accesul copiilor i
animalelor i departe de surse de c ldur .
112
 4.4. Utilizarea pesticidelor
Cump numai cât ai nevoie.
Fii un cump tor iste i protejeaz mediul înconjur tor. Cump i
utilizeaz numai cât ai nevoie s i faci treaba.
1. Identific d un torii care trebuie s fie controla i. Insectele folositoare nu
trebuie s fie confundate cu parazi ii.
2. Împerecheaz un pesticid cu d un torul identificat. Parazi ii sunt
enumera i pe eticheta pesticidului.
3. Calculeaz cantitatea de pesticid necesar înainte de a trece la lucru.
Aplic apoi cantitatea recomandat pe etichet ; nu folosi o cantitate mai mare
decât cea recomandat .
Amestecarea pesticidelor lichide
Alege un loc bine ventilat, pe iarb sau p mânt pentru a amesteca pesticide.
Nu le amesteca pe o suprafa dur sau beton.
1. Cite te întotdeauna eticheta înainte s începi s m sori.
2. Folose te echipament de protec ie potrivit înainte de a deschide
containerul. Folose te ochelari de protec ie, m nu i de cauciuc etc.
3. M soar cantitatea potrivit de produs. Nu utiliza mai mult!
4. Umple pulverizatorul cu 2/3 din cantitatea de ap necesar , apoi adaug
produsul pesticid m surat. Cl te te containerul de m surare i toarn apa de
cl tire în pulverizator. Umple-l cu cantitatea de ap necesar i pulverizeaz
pe planta sau în locul necesar.
Aplicarea pesticidelor
Aplicarea cu grij poate preveni intrarea pesticidelor în c ile de ap .
Aminte te- i s cite ti cu aten ie instruc iunile înainte de pulverizare i
dilueaz pesticidele cu ap numai dac este necesar.
1. Ai grij s împr tii lichidul sau granulele numai pe planta sau în locul
potrivit. Nu aplica pe c ri sau alte suprafe e dure.
113
2. Dac eticheta specific faptul c este necesar udarea produsului, aplic
numai atâta ap , pân ce pesticidul este încorporat în sol. Opre te udarea
când se produce afânarea.
3. Evit scurgerea pesticidelor din zona int . Acesta una din c ine cele mai
comune prin care pesticidele intr în c ile de ap i apele subterane. Nu
aplica pesticide dac este a teptat o ploaie într-un interval de 6 - 8 ore.
Stocarea pesticidelor neutilizate: în containerul original, într-o loca ie
coroas , sub cheie, f nici un risc pentru copii.
Eliminarea containerelor pentru pesticide
stra i pesticidele departe de scurgeri i locuri de depozitare a
gunoaielor! Urma i instruc iunile pentru containere goale de pesticide
lichide. Goli i ambalajele de pesticide uscate complet, apoi plia i i arunca i
la co ul de gunoi.
1. Goli i i utiliza i tot con inutul containerului. Cl ti i containerul de trei ori
cu ap i pune i apa de cl tire în pulverizator. Nu introduce i un furtun în
container.
2. Pulveriza i apa de cl tire pe planta sau în locul int . Nu o v rsa i în
canal!
3. Cur i pulverizatorul prin sp larea interiorului cu ap . Pulveriza i apa pe
planta sau în locul int . Repeta i.
4. Împacheta i containerul de pesticide în ziar i arunca i la gunoi. Nu se
recicleaz !
Accesul la locurile de eliminat de euri de pesticide aprobate este
limitat. Gr dinarii de cas pot fi tenta i s depoziteze pesticidele nedorite în
gunoi sau s le elimine în canal. Evit aceasta prin cump rarea numai a
cantit ii de pesticide de care ai nevoie. Dac r mân pesticide nedorite,
împarte-le cu un prieten de gr din rit care le poate utiliza corespunz tor sau
elimin -le într-un loc i mod aprobat legal. Aminte te- i, pesticidele plasate
114
în canale colectoare, de scurgere, sau în locurile de depozitare a gunoaielor
pot ajunge direct în sursele voastre de ap sau în lacuri i râuri din apropiere.
Alternativa la pesticide
Selecteaz plantele rezistente la insecte i boli.
Înl tur plantele moarte care ar putea purta insecte sau boli.
Înl tur buruienile înainte ca ele s înfloreasc .
Pentru a înl tura insectele f pesticide, încearc bariere fizice cum sunt
plasele. Înconjoar plantele în cre tere cu un man on de tabl pentru
protec ie împotriva insectelor.
Pulverizeaz plantele cu s punuri insecticide pentru distrugerea insectelor
moi ca afide, larve i viermi.
Încearc un insecticid natural ca Bacillus thuringiensis (Bt), care s-a
ar tat eficient împotriva omizilor i gândacilor f a avea efecte negative
asupra oamenilor sau animalelor.
Pune acid boric liber în zonele unde insectele intr de obicei în cas
pentru a distruge furnicile i gândacii. Acidul boric nu trebuie utilizat
unde se g sesc copii sau animale.
Planteaz o varietate de flori care înfloresc tot timpul sezonului (cum sunt
lbenelele) pentru a distruge unii parazi i.
Înl tur sursele de hran , ap i ad post pentru parazi i.
Utilizeaz plivirea, pentru a distruge buruienile care cresc pe c ri i alei.
Planteaz plante naturale, care necesit mai pu in ap , asigur ad posturi
pentru p ri i fluturi care necesit o între inere minim .
Consider acceptabile câteva buruieni în loc s te str duie ti s ob ii o
peluz „perfect ”. P diile sunt amuzante pentru copii, atrag insecte
utile i sunt chiar bune de mâncat.
Utilizeaz capre pentru cur area rugilor.

115
 4.5. Eliminarea selectiv a de eurilor

În primul i cel mai important rând, nu arde niciodat i nu depozita în

gr mezi pe sol de euri periculoase.
Nu arunca materiale periculoase „la canal” decât dac e ti sigur c acest
lucru nu are nici un risc.
Evit îngroparea containerelor pentru substan e chimice.
Nu amesteca de euri periculoase i nu colecta containere i substan e
chimice pentru a le elimina împreun .
Solidific orice de euri lichide. Aceasta implic utilizarea unui material
absorbant (rumegu , tampoane de hârtie, zdren e) pentru absorb ia
materialului lichid periculos. Nu solidifica mai mult de o substan
chimic în acela i timp. Utilizeaz m nu i, cur sau elimin materialul
într-o pung de plastic i apoi înl tur -l cu alt gunoi casnic.
Utilizeaz acest procedeu pentru orice alt container gol, în afar de
containerele pentru aerosoli. Este adesea potrivit s deschizi un container
care nu con ine aerosoli cu foarfece sau deschiz toare de conserve i s îl
la i s se usuce la aer; poart m nu i, m tur interiorul înainte de a arunca
containerul. Arunc tampoanele de hârtie i zdren ele dup ce le-ai aerisit
afar .

116
 Vopseaua pe baz de latex poate fi solidificat prin expunerea vopselei la
aer. Când este uscat , vopseaua i containerul pot fi aruncate cu gunoiul
casnic. Înf oar containerele goale în mai multe straturi de ziar înainte s
le arunci. Aceasta previne contaminarea mediului înconjur tor i
poten ialul reactiv.
La bidoanele de aerosol, r stoarn containerul i apas butonul de
pulverizare, cu duza spre hârtie absorbant , cârpe sau orice suprafa
absorbant . Când spray-ul a pierdut presiunea, înf oar bidonul în mai
multe straturi de ziar i arunc -l cu gunoiul menajer.
Unele substan e de cur at pot fi aruncate în canalizare. Dac ai o fos
septic , aruncarea la canal trebuie evitat în orice situa ie. Dac
substan ele de cur at sunt pentru utilizarea cu ap pentru c zi, du uri,
vase de toalet i tubulatur , materialul este probabil dispozabil la
canalizare. Toarn ap , cl te te containerul i vars încet apa/substan a
chimic în canal. Las apa s curg dup ce substan a chimic a fost
eliminat . Las containerul s se usuce la aer (sau cur -l cu un tampon
de hârtie), învele te-l în ziar i arunc -l la gunoiul menajer.
Antigelul poate fi aruncat la toalet dac aceasta este conectat la un
sistem de canalizare.
Pesticidele, erbicidele, vopseaua pe baz de ulei, substan ele de cur at
vopsea i ulei i fluidele de transmisie nu trebuie niciodat aruncate la
canal sau pe p mânt sau puse în gunoiul casnic.
Bateriile de automobile nu trebuie amestecate cu gunoiul menajer. Unele
comunit i au sisteme de colectare a de eurilor cu materiale periculoase.
În multe cazuri, eliminarea este dificil i solu ia de preferat este:
1. utilizarea unui material alternativ
2. reciclarea unde posibil (ulei i baterii) sau

117
3. utilizarea complet a materialului, apoi solidificarea reziduului i
eliminarea containerului a a cum s-a ar tat mai sus.
În societatea noastr , de eurile periculoase sunt întâlnite peste tot.
Utiliz m multe substan e chimice zilnic în cas , la serviciu i în locurile de
distrac ii. Cump rarea, utilizarea, depozitarea i eliminarea inteligent a
substan elor chimice necesare poate reduce foarte mult impactul negativ
asupra mediului înconjur tor al acestor substan e chimice. G sirea unor
alternative eficiente la utilizarea lor evit crearea de eurilor periculoase în
cas .

118
 4.6. Reducerea materialelor periculoase în cas
Oamenii cheltuiesc foarte mul i bani anual pentru cur at, lustruit,
aspirat praful, sp lat, ceruit i dezinfectat casele i posesiunile lor. Dar, dac
sunt utilizate necorespunz tor, aceste produse utilizate în scopurile de mai
sus pot pune în pericol s tatea i calitatea aerului în casele noastre i
polueaz apa pe care o bem. Ce po i face pentru a reduce cantitatea de
produse poten ial periculoase în casa ta? Urmeaz aceste patru simple etape.
1. Selecteaz produsul disponibil cel mai pu in nociv
Orice produs care con ine substan e periculoase trebuie marcat
corespunz tor pe etichet . Eticheta fabricantului trebuie s includ o
avertizare, o descriere a riscului i instruc iuni de utilizare pentru evitarea
pericolelor i pentru manipularea în siguran . Trebuie amintit c majoritatea
substan elor chimice utilizate în produsele de cur at se g sesc în natur ; este
concentra ia i amestecul acestor substan e chimice în produse care le face
periculoase. Pentru a reduce pericolul în casa voastr , achizi iona i produse
care fie c nu au nevoie de avertizare, fie c sunt etichetate „aten ie” sau
„pruden ”. Aceste produse sunt mai pu in nocive decât cele etichetate cu
„pericol” sau „otrav ”.
2. Cite te i urmeaz instruc iunile de utilizare, depozitare i
eliminare de pe etichet
Cite te eticheta; fii sigur c produsul va lucra a a cum dore ti i c vei
fi în siguran utilizând acest produs. Dac ingredientele nu sunt listate, alege
alt marc , ce are ingredientele listate. Nu te l sa am git de expresia „non-
toxic”. Termenul nu a fost înc bine definit, de aceea el poate fi utilizat la
orice produs.
Utilizare corespunz toare – urmeaz instruc iunile de pe etichet
privitoare la manipularea în siguran pentru a evita riscuri poten iale (de

119
 exemplu, „a se utiliza în înc peri bine ventilate). Îmbrac echipament de
protec ie când utilizezi produse poten ial periculoase.
Depozitare în siguran – urmeaz instruc iunile de pe etichet i
streaz întotdeauna produsul în ambalajul original cu eticheta original
ata at . Nu stoca niciodat un produs periculos în cutii pentru hran sau
utur , în ambalaje supuse coroziunii, sau în containere neetichetate.
Depoziteaz produsele incompatibile separat (de exemplu, substan e
inflamabile i produse corozive). P streaz produsele care produc vapori
i gaze în locuri bine ventilate. Niciodat nu stoca produse periculoase în
aceea i zon cu produse alimentare.
Preg tire pentru eliminare – încearc s utilizezi tot produsul p la
golirea ambalajului, conform instruc iunilor, sau împarte-l cu un prieten
sau vecun. Urmeaz instruc iunile de pe etichet pentru preg tirea
containerului gol pentru eliminarea în siguran . Dac este necesar,
streaz produsul pentru o zi de colectare.
3. Cump numai atât cât vei utiliza
Decide ce cantitate ai nevoie pentru scopul propus, sau cât vei utiliza
într-o perioad de timp scurt , apoi procur numai aceast cantitate.
Cump rând o cantitate mai mare (poate la un cost unitar mai mic) nu te face
economise ti bani dac materialele r mân neutilizate în cas .
4. Produse mai pu in toxice alternative sau preparate în cas
Un mod de a ob ine un produs de cur at mai sigur este de a-l prepara
singur. Produsele preparate în cas au unele avantaje clare, incluzând:
manipulare, uz i eliminare reduse pentru produsele periculoase
economie de bani
ingredientele pentru produsele preparate în cas se pot g si deja în cas .
Sunt i unele dezavantaje la utilizarea produselor preparate în cas :
pot necesita mai mult timp i munc pentru cur area efectiv
120
 este posibil s trebuiasc s repe i de mai multe ori opera ia de cur are
fii atent ce substan e chimice utilizezi împreun când prepari în cas
produsele de cur are. De exemplu, în lbitorul cu clor i amoniacul
produc un gaz toxic dac sunt amestecate.
nu amesteca produse dac nu e ti sigur c o pu i face în siguran
nu prepara o cantitate mai mare decât cea necesar pentru o lun ;
substan ele chimice î i pot pierde eficacitatea în timp
amestec solu iile într-o zon bine ventilat ; p streaz toate solu iile de
cur at departe de îndemâna copiilor, în containere speciale, cu etichete
pe care s fie înscrise ingredientele i o descriere a utiliz rii
amestecului
unele alternative pot fi corozive sau incompatibile cu suprafe ele de
cur at.
Majoritatea substan elor de cur at sunt acide sau bazice. Acizii utiliza i
de obicei în cas includ o etul i zeama de l mâie. Majoritatea detergen ilor,
în lbitorilor i produselor pe baz de amoniu sunt baze. Când acizii i bazele
sunt utilizate împreun , ele tind s se neutralizeze i pot elibera gaze nocive.
Dac te-ai decis s încerci o alternativ la produsele comerciale de
cur at, urm toarea informa ie te poate ajuta s alegi o alternativ la
substan ele chimice casnice mai toxice disponibile de obicei.
5. Substan e de cur at alternative
Un stil de via ecologic trebuie s înceap în buc rie. i asta pentru
buc ria fiec ruia este, de cele mai multe ori, plin de produse chimice
care pot d una mediului. Po i sc pa u or de produse precum detergentul de
vase, de haine sau pentru podele, exist alternative naturale din bel ug. O etul
alb este o alternativ perfect pentru a cur a diverse suprafe e din cas :
blatul de la buc rie, faian a, gresia, dar i robotul de buc rie sau chiuveta.
Are i ac iune antifungic . Se poate folosi suc de l mâie pentru a sc pa de
121
 punul înt rit de la baie i de urmele de ap dur , sau pentru a cur a obiecte
din alam . Pentru cur atul geamurilor sau al obiectelor de sticl se poate
folosi ap cu o et, iar bicarbonatul de sodiu cur foarte bine obiectele din
el. Pentru un dezinfectant de baie, se poate folosi spirtul, care se g se te în
orice farmacie i e mult mai ieftin. Detergentul de vase poate fi u or înlocuit
cu un amestec de dicarbonat de sodiu (datorit propriet ii abrazive), borax,
sare i acid citric, la care se pot ad uga uleiuri aromate. În locul sp atului
manual al vaselor, se poate folosi o ma in de sp lat vase, s-a demonstrat c
ea utilizeaz mai pu in ap decât sp latul manual. Dac nu, ar fi util
montarea la robinete a unor aeratoare pentru consum redus, care pot detrmina
o economie la ap cu pân la 50%, sunt ieftine i se g sesc u or pe pia .
Cine tr ie te într-o zon cu mult soare, î i poate sc dea factura la gaze
folosind un cuptor solar. Func ionarea lui nu cost nimic, este mic, poate fi cu
urin depozitat în buc rie i la el se pot g ti o varietate de mânc ruri, de
la legume fierte pân la friptur . Dezavantajul ar fi c dureaz mai mult timp
pân când mâncarea este preg tit .
Iat câteva substan e de cur at alternative:
Alcool: alcool izopropilic - este utilizat la dezinfectarea t ieturilor i
zgârieturilor; de asemenea dizolv gr simea i poate fi utilizat ca agent de
înl turare a petelor de pe unele es turi delicate (nu din acetat sau rayon);
nu se utilizeaz b uturi alcoolice ca dezinfectan i sau agen i de
îndep rtarea petelor; acestea con in zaharuri care pot p ta es turile.
Amoniu: hidroxidul de amoniu este o baz puternic i dizolv gr simea;
nu se utilizeaz niciodat într-o înc pere închis , deoarece gazele degajate
sunt toxice; diluat cu ap , constituie un bun cur itor pentru sticl sau
oglinzi; dac este amestecat cu detergent de rufe sau vase, înl tur ceara
din parchet.

122
Bicarbonat de sodiu: bicarbonatul de sodiu poate fi utilizat direct din
ambalaj ca un cur itor slab abraziv, care zgârie suprafe ele mult mai
pu in decât mul i cur itori comerciali; bicarbonatul de sodiu absoarbe
mirosurile cu u urin i este recomandat pentru uzul în frigider.
În lbitor: hipocloritul de sodiu sau în lbitorul lichid pe baz de clor
trebuie diluat cu ap pentru utilizarea în siguran . Elimin petele colorate
din textile i în acela i timp dezinfecteaz ; utilizarea repetat în
concentra ie prea puternic poate cauza îng lbenirea es turii i sl birea
fibrelor în es turile din bumbac i cânep .
Zeam de l mâie: acidul citric este utilizat ca în lbitor slab pentru fibre
din lân i celuloz ; poate scoate pete proaspete, slabe de rugin , dar este
ineficient pentru cele vechi.
Sare (clorur de sodiu): sarea poate fi utilizat ca abraziv pentru cur at,
dar poate zgâria unele metale i materiale plastice; sarea nu fixeaz
coloran ii pentru ace tia s nu ias din es tur în timpul procesului de
sp lare.
et (5% acid acetic): o etul neutralizeaz bazele con inute de
punurile alcaline, elimin peliculele de gr sime de pe suprafe e dar
teaz marmura; o etul alb este sigur pentru uzul la toate es turile,
altele decât bumbacul i inul.
6. Metode simple pentru a reduce de eurile
Pentru a reduce de eurile, f mai pu in gunoi.
Cump numai cât ai nevoie. Închiriaz , împrumut sau împarte
substan ele pe care nu le mai utilizezi.
Vinde sau doneaz bunurile în loc s le arunci.
Cump produsele disponibile non-toxice sau cele mai pu in toxice.

123
Cump produse care utilizeaz pu in ambalaj sau deloc. Cump
produse ambalate individual numai când nu este o alternativ
Cump produse reutilizabile, ca baterii reînc rcabile care nu trebuie s
fie reciclate dup o singur folosire
Cump produse fabricate din materiale reciclate.
Cump de preferat un detergent universal decât o varietate de produse
pentru scopuri diferite.
Utilizeaz tot produsul care con ine ingrediente toxice astfel încât s nu
mân de euri periculoase.
Când nu po i folosi ceva, g se te pe altcineva care are nevoie de el.
Doneaz vopseaua r mas i produsele de cur at sau gr din rit vecinilor
sau altora care le pot folosi.
Depune uleiul de motor utilizat, lichidul de frân i transmisie i antigelul
la sta iile de benzin pentru reciclare. Acela i lucru este valabil i pentru
cauciucurile uzate.
Sacii de hârtie i plastic pot fi p stra i. Ei pot fi utiliza i când face i
cur enie în jurul casei sau la urm torul drum la magazin. Sacii de hârtie
sunt foarte buni pentru împachetarea i expedierea prin po a coletelor.
Hârtia i plicurile pot fi reutilizate pentru a scrie noti e sau a face liste,
înainte de a fi reciclate. Cutiile i s cule ii de cadouri pot fi utilizate din
nou, ca i buc ile mari de hârtie de ambalaj, panglicile i fundele.
Ambalajul, hârtia colorat , cartoanele de ou i alte astfel de materiale pot
fi utilizate pentru proiecte de arte manuale la coal , la zile festive etc.
Ziarele i alte hârtii pot fi reutilizate pentru ambalarea coletelor.
Borcanele de sticl i plastic, paharele de unic folosin i alte feluri de
containere pot fi sp late i utilizate pentru a p stra nasturi, ace, cuie,

124
 piuneze etc. Cutiile goale de metal sau plastic pot fi transformate în vase
pentru flori.
Lemnul poate fi utilizat pentru cu ti pentru p ri, c su e po tale, cutii de
compost, sau alte proiecte de lucru din lemn.
Bidoanele de ulei de motor sau containerele de pesticide nu pot fi
reutilizate deoarece con in reziduuri nocive. Ele trebuie s fie eliminate
conform instruc iunilor de pe eticheta fabricantului.
stra i containerele de reciclare în buc rie, astfel încât nimeni s nu
uite întâmpl tor i s arunce la gunoi ceva care ar putea fi reciclat. Sunt
reciclabile sticla, hârtia, aluminul i alte containere de metal.
Construie te o lad de compost în curte i utilizeaz-o pentru a recicla
iarba i resturile vegetale din gr din i adaug resturile de cafea, cojile
de i resturile vegetale din buc rie. Pe m sur ce de eurile se
degradeaz i se transform în compost, utilizeaz -l ca îngr mânt în
gr din .
Ori de câte ori tai iarba, las iarba t iat pe peluz în loc s o aduni i s o
pui în saci. Aceasta se nume te reciclarea ierbii i este util pentru peluz
deoarece iarba se descompune i toate substan ele nutritive din ea revin în
sol. Deoarece peluza prime te aceste substan e nutritive, ea nu are nevoie
de îngr minte chimice i nici de atât de mult ap .

4.7. 20 pa i simpli pentru a reduce înc lzirea global

Iat 20 de pa i simpli care pot ajuta la reducerea emisiilor de dioxid
de carbon de mii de ori.
APARATE CASNICE
1. Folose te ma ina de sp lat vase numai cu înc rc tur complet . Utilizeaz
setarea „energy-saving” pentru uscarea vaselor. reducere de dioxid de
carbon: 100 kg/an.
125
2. Spal rufele în ap rece sau c ldu , nu fierbinte. reducere de dioxid de
carbon: (pentru 2 înc rc turi/s pt mân ): pân la 200 kg/an.
3. Fixeaz termostatul sistemului de înc lzire la un nivel sc zut.. reducere
de dioxid de carbon: pân la 300 kg/an.
ÎNC LZIREA I R CIREA CASEI
4. Nu supraînc lzi sau suprar ci înc perile. Ajusteaz termostatul (mai
sc zut iarna, mai ridicat vara). reducere de dioxid de carbon: (pentru
fiecare 2 grade): aproximativ 200 kg/an.
5. Cur sau înlocuie te filtrele de aer a a cum este recomandat. Cur area
filtrului unui aparat de aer condi ionat poate economisi 5% din energia
utilizat . reducere de dioxid de carbon: aproximativ 100 kg/an.
MICI INVESTI II CARE MERIT F CUTE
1. Cump becuri i tuburi fluorescente economice pentru sursele de lumin
cele mai utilizate.
Reducere de dioxid de carbon: (prin înlocuirea unui bec utilizat frecvent):
aproximativ 200 kg an.
2. Îmbrac înc lzitorul de ap într-o îmbr minte izolatoare
Reducere de dioxid de carbon: pân la 500 kg an.
3. Instaleaz du uri cu debit mic, pentru a utiliza mai pu in ap cald .
Reducere de dioxid de carbon: pân la 150 kg/ an.
4. Monteaz chedere la u i i ferestre pentru a reduce scurgerile de aer
Reducere de dioxid de carbon: pân la 500 kg/an
5. un audit de energie casei tale pentru a afla unde este slab izolat sau
ineficient energetic.
Reducere de dioxid de carbon: Poten ial, mii de kg/an.
6. Ori de câte ori este posibil, mergi pe jos sau cu bicicleta, sau folose te
transportul în comun.

126
Reducere de dioxid de carbon: (pentru fiecare litru de benzin economisit):
2 kg.
7. Când cumperi o ma in , alege una cu consum redus.
Reducere de dioxid de carbon: (la o cre tere de 5 km/l): aproximativ 1000
kg/an.
REDUCE, REUTILIZEAZ , RECICLEAZ
1. Mic oreaz de eurile: cump produse cu ambalaj minimal; alege
produse reutilizabile; recicleaz .
Reducere de dioxid de carbon: (prin reducerea cu 25% a cantit ii de
gunoi): 500 kg/an.

Bucla lui Mobius a fost adoptat în UE ca marc ecologic pentru produse i

ambalaje reciclabile.

AMENAJAREA CASEI
1. Izoleaz pere ii i plafonul; aceasta poate reduce cheltuielile cu înc lzirea
cu pân la 25%
Reducere de dioxid de carbon: pân la 1000 kg/an.

127
2. Dac trebuie s înlocuie ti ferestrele, instaleaz cele mai eficiente modele
din punct de vedere energetic.
Reducere de dioxid de carbon: pân la 20000 kg/an.
3. Planteaz copaci al turi de cas i vopse te casa într-o culoare deschis
dac tr ie ti într-un climat cald, sau într-o culoare închis într-un climat
rece.
Reducere de dioxid de carbon: aproximativ 2000 kg/an.
4. La înlocuirea aparatelor casnice, selecteaz modelele cele mai eficiente
din punct de vedere energetic
Reducere de dioxid de carbon: (la înlocuirea unui frigider vechi cu unul
eficient): 1000 kg/an.
COAL , SERVICIU i COMUNIT I
1. Redu de eurile i promoveaz m suri de eficien energetic în coal sau
la serviciu. Lucreaz în comunitate pentru punerea la punct a unor
programe de reciclare.
Reducere de dioxid de carbon: (pentru fiecare kg de hârtie reciclat): 4 kg.
2. Fii informat în tot ceea ce prive te mediul înconjur tor.

128
 ANEXE

ANEXA 1
1. Sistemul de identificare i marcare a ambalajelor din hîrtie i carton
PAP - Carton ondulat. Cod 20.
PAP - Carton neondulat. Cod 21.
PAP - Hîrtie. Cod 22.

2. Sistemul de identificare i marcare a ambalajelor din plastic

PET - Polietilen tereftalat: recipien i b uturi, ulei etc. Cod 1.
HDPE - Polietilen de mare densitate: recipien i produse chimice
ampoane, detergen i lichizi, clor, solu ii de cur at etc.). Cod 2.

129
 PVC - Policlorura de vinil: dopuri, t vi, folie, evi, tuburi,
mobilier u or, carduri, autocolante etc. Cod 3.
LDPE - Polietilen de joas densitate: pungi, saci, folii. Cod 4.
PP - Polipropilen : cutii de margarin , pahare, diverse ambalaje
alimentare etc. Cod 5.
PS - Polistiren: t vi, pahare de unic folosin , cutii iaurt, carcase
casete i cd-uri etc. Cod 6.
Alte mase plastice: Cod 7-19.

3. Sistemul de identificare i marcare a ambalajelor din metal

FE - fier: conserve, capace de borcane, tuburi de spray, cutii cu lacuri
i vopsele etc. Cod 40.
ALU - aluminiu: doze b uturi, folii i ambalaje alimentare. Cod 41.

130
Alte metale: mai ales metale neferoase (cupru, alam , inox etc.) Cod
42-49.

131
ANEXA 2
Categorii de aditivi alimentari
1. Îndulcitori: substan e care dau un gust dulce produselor alimentare;
2. Coloran i: substan e care intensific sau redau culoarea produselor
alimentare;
3. Conservan i: substan e care prelungesc durata de p strare a produselor
alimentare;
4. Antioxidan i: protejeaz împotriva deterior rii cauzate de oxidare;
5. Substan ele suport: ad ugate în scopuri nutri ionale sau fiziologice;
6. Acidifian i: m resc aciditatea unui produs alimentar i/sau îi confer
un gust acru;
7. Corectori de aciditate: modific sau controleaz aciditatea sau
alcalinitatea;
8. Agen i antiaglomeran i: reduc tendin a particulelor individuale de a
adera una la alta;
9. Antispuman i: sunt substan e care previn sau reduc formarea spumei;
10. Agen i de înc rcare: cresc volumul f a modifica valoarea
energetic ;
11. Emulsifian i: asigur un amestec omogen între ap i gr simile
alimentare;
12. ruri de topire: determin distribu ia omogen a gr similor i a altor
componente;
13. Agen i de înt rire: refac sau men in esuturile fructelor sau legumelor;
14. Poten atori de arom : amelioreaz gustul i/sau mirosul existent;
15. Agen i de spumare: fac posibil formarea unei dispersii omogene a
fazei gazoase;

132
16. Agen i gelatinizan i: dau textur unui produs alimentar prin formarea
unui gel;
17. Agen i de glazurare: confer un aspect lucios sau ac ioneaz ca un
strat protector;
18. Agen i de umezire: împiedic uscarea produselor alimentare;
19. Amidonul modificat: ob inut prin tratamente chimice din amidon
comestibil;
20. Gaze de ambalare: sunt gazele introduse într-un container înainte, în
timpul sau dup plasarea unui produs alimentar în container;
21. Agen i de propulsare: sunt gazele care scot un produs alimentar dintr-
un container;
22. Agen i de afânare: elibereaz gaz, m rind astfel volumul aluatului sau
al cocii;
23. Agen i de sechestrare: formeaz complec i chimici cu ionii metalici;
24. Stabilizatori: men in starea fizico-chimic a produsului alimentar;
25. Agen i de îngro are: cresc viscozitatea unui produs alimentar;
26. Agen i de tratare a f inii: se adaug pentru a îmbun i calit ile
panificabile.

133
ANEXA 3
113 aditivi (alimentari i farmaceutici) considera i inofensivi la ora actual

E100, E101, E140, E141, E160-163, E170, E174, E175, E181, E201-203,
E260, E262, E263, E290, E300, E301, E303, E304, E306-309, E322, E331-
337, E400-406, E410, E422, E472, E473, E492, E500, E501, E504, E507,
E509, E511, E516, E518, E542, E552, E578, E636, E957, E965, E999,
E1100, E1400-1450, E1510.
Pentru bolnavii de cancer precau iile trebuie m rite, deoarece
organismul lor a pierdut o mare parte din capacitatea de-a se autoregla. De
aceea, se recomand utilizarea a numai 24 de aditivi, cu condi ia ca ei s fie
extracte naturale - nu produ i de sintez industrial :
• E100 - turmeric (cunoscut în România i ca "sofran indian") cu
propriet i anticancerigene
• E140 - clorofila i clorofilina - pigmentul verde din frunze
• E160(a) - caroten, substan a ce se g se te, de exemplu, în morcovi, cu
efect antioxidant, permi ând - printre altele -, mic orarea efectului
cancerigen al unor toxine alimentare
• E160(d) - licopen, g sit în tomate i în grapefruitul cu miezul ro u,
considerat c mic oreaz riscul de cancer
• E161 (b) i E161(g) - xantofile de origine vegetal i animal
• E162 - pigmentul ro u din sfecl
• E170 - carbonat de calciu
• E181 - acid tanic, g sit de obicei în ceai i în coaja de nuc
• E260 - acid acetic, o etul
• E300 - acidul ascorbic sau vitamina C, cu puternic efect antioxidant.
Poate fi consumat i dac este produs de sintez - adic vitamina C
comprimate
134
• E306 pân la E309 - tocoferoli sau vitamina E, cu puternic efect
antioxidant. Vitamina E poate fi consumat i dac este produs de
sintez - adic vitamina E capsule.
• E410 - "locust bean" (în traducere "bobul l custei"), extract vegetal
exotic ce se g se te chiar în unele produse alimentare preambalate i
care produce sc derea colesterolului.
• E504 - carbonat de magneziu. Poate fi consumat i produsul de
sintez - adic pulberea g sit în farmacii, cu rol laxativ
• E509 - clorura de calciu. Poate fi consumat i produsul de sintez din
farmacii
• E511 - clorura de magneziu. Poate fi consumat i produsul de sintez
din farmacii
• E516 - sulfat de calciu. Poate fi consumat i produs de sintez din
farmacii
• E516 - sulfat de magneziu. Poate fi consumat i produsul de sintez -
pulberea din farmacii, cu rol laxativ
• E542 - fosfa i extra i din oase
• E552 - silicat de calciu. Poate fi consumat i produsul de sintez -
pulberea din farmacii, cu rol antiacid (împotriva arsurilor la stomac)
• E636 - maltol, g sit în mal ul pr jit

135
ANEXA 4
Lista substan elor toxice folosite în industria cosmetic a a cum apar înscrise
pe etichete cu precizarea efectelor pe care le pot avea asupra organismului
uman

acrylamide este un cunoscut cancerigen. A avut un impact puternic în media

când a fost descoperit în mâncarea fast-food. Este folosit la unele creme de
fa sau mâini.
alcohol denat. (denatured alcohol) produs petrochimic ce poate cauza
eczem sistemic , dermatit de contact i sensibilit i chimice;
alkylphenol ethoxylates (nonylphenol sau octylphenol) utilizat în
ampoane, nuan atori de p r i în geluri de ras, ca i agent de umetificare
pentru a sc dea tensiunea de suprafa a lichidelor, astfel ca acestea s poat
face spum i s penetreze în solid. Sunt perturbatori hormonali i sunt
extrem de toxici pentru pe ti. Ar putea fi cancerigeni i d un tori pentru
sistemul nervos central. Pot cauza astm, eczeme i irita ii ale pielii. Se
dezvolt în gr simea din organism foarte repede. Mul i alkylphenoli sunt
înl tura i treptat la nivel mondial din compozi ia cosmeticelor.
Aluminum irit pielea, poate cauza Alzheimer i boli de pl mâni.
ammonium toxic, cangerigen.
Argireline poate accelera l sarea fe ei, deoarece neurotransmi torii pe care
acest compus îi inhib sunt cei ce men in fermitatea fe ei.
BHA (Butylated Hydroxyanisole), BHT (Butylated Hydroxytoluene)
cancerigen, stopeaz efectul vitaminei D, poate cauza cre terea nivelului
colesterolului i al lipidelor, perturbator endocrine.
cocamidopropyl betaine con ine un compus din petrol i poate cauza irita ii
ale ochilor i pielii, precum i reac ii alergice.

136
coloranti/vopsele sintetice (D & C i alte nuan e) folosite cu scopul de a
“înfrumuse a” aspectul compozi iei. Sunt inscrip ionate pe etichet ca FD$C
sau D$C urmate de o culoare i un num r. Cancerigene, iritan i topici, pot
cauza acnee i irita ii ale pielii, pot con ine aluminiu, au cauzat tumori la
cobia.
ingrediente cu DEA, MEA i TEA (de ex., cocamide-dea) DEA
(diethanolamine), MEA (monoethanolamine) i TEA (triethanolamine) –
deseori folosite în cosmetice pentru a ob ine un PH neutru. TEA provoac
reac ii alergice, incluzând probleme ale ochilor, uscarea pielii i a p rului,
poate fi toxic dac este absorbit de piele o perioad lung de timp. DEA
re te riscul de cancer la ficat i rinichi. În Europa este interzis.
Dimethicone suspectat cancerigen. A cauzat tumori i muta ii la animalele de
laborator.
dioxane (ingrediente cu termina iile myreth, oleth, laureth, ceteareth)
puternic perturbator hormonal legat de cancer, tulbur tor al sistemului
nervos, poate cauza pierderi de sarcin i diformit i la nastere. Con inut în
sulfa i ce produc spum ; se g se te într-un mare num r de produse de
îngrijire a pielii: s punuri, lo iuni de corp, geluri de du etc. A fost remarcat
în produse cu eticheta “natural”.
DMAE-dimethylaminoethanol, vândut ca “lifting facial” – de fapt,
paralizeaz temporar micii mu chi ai fe ei, dând impresia c ridurile sunt mai
pu in vizibile. Înc nu se cunosc rezultate ale aplic rii îndelungate.
Ethylhexylglycerin este un conservant legat de reac ii alergice i irita ii.
Multe produse ce se pretind “f conservan i” folosesc acest conservant.
formaldehyde, formal sau methyl aldehyde este folosit ca dezinfectant,
germicid, fungicid, solvent i conservant în deodorante, ampoane, s punuri
lichide, gel de du i oje/lacuri de unghii. Este o substan suspect a fi
cancerigen pentru organismul uman – s-a dovedit cauzatoare de cancer de
137
pl mâni la cobai – i poate cauza astm i migrene. Irit ochii, tractul
respirator superior i membranele mucoase. Poate altera ADN-ul, iar oamenii
pot manifesta sensibilitate la acest compus chimic dup expunere repetat .
Provoac alergii, dermatite, dureri de cap, oboseal cronic . E interzis în
Suedia i Japonia. Folosirea substan ei este restric ionat în cosmetice
deoarece poate fi iritant . E un conservant eficient în substan e cum sunt
înt ritoarele de unghii i produsele în care este utilizat sunt etichetate a
con ine formaldehyde. Se mai folose te pentru conservarea organismelor
moarte.
ftala i (phthalates) cum ar fi DBP (dibutyl pthalate), DEP (diethyl
phthalate), DEHP (di-(2-ethylhexyl) phthalate sau Bis (2-ethylhexyl)
phthalate), BzBP (benzylbutyl phthalate), DMP (dimethyl phthalate) toxine
ce pot provoca infertilitate la femei, pot reduce nivelul testosteronului i pot
afecta organele genitale masculine, sunt cancerigene, agen i de muta ie,
ad postit în celulele grase. Sunt substan e cu ac iune perturbatoare a
hormonilor, ducând la dezvoltarea prematur a bustului la fetele tinere i
interfereaz în dezvoltarea reproductiv la fetu ii masculi. Cauzeaz alergii
ca astmul, d uneaz ficatului i rinichilor. Ftala ii se g sesc în multe produse
obi nuite, incluzand cosmetice (parfumuri, lacuri de unghii, ampoane),
juc rii, linoleum de podea. Se folosesc pentru a p stra culoarea i mirosul
cosmeticelor i a face materialele plastice flexibile. Din cauza gravelor
probleme generate de ftala i, ace tia au fost interzi i în UE i SUA. Adesea
nici nu sunt men iona i pe etichete.
Glycerin calificativul “vegetal ” de obicei înseamn petrochimic.
Hexane solvent foarte toxic utilizat pentru extrac ia de uleiuri esen iale;
Hydroquinone toxic, iritant, interzis în Europa, poate cauza hiper-
pigmentare.

138
hydroxymethyl glycinate emite formaldehyde, un cunoscut agent
cancerigen.
Idebenone este o copie sintetic a coenzimei Q10.
imidazolidinyl urea i diazolidinyl urea sunt între cele mai frecvente
substan e conservante folosite, dup parabeni. Academia American de
Dermatologie le-a etichetat drept principala cauz care determin apari ia
dermatitei. Aceste dou substan e sunt cunoscute i sub denumirea: Germall
11 (diazolidinyl urea) i Germall 115 (imidazolidinyl urea). Niciuna dintre
ele nu are un efect antifungic i este necesara combinarea lor cu alte
substan e conservante. Aceste substan e chimice sunt toxice pentru organism,
iritant puternice, emit formaldehyde.
isopropyl alcohol altereaz structura pielii, permi ând altor chimicale i
bacterii s intre mai adânc în epiderm , crescând astfel nivelul celor care
ajung în sânge. Provoac irita ii precum dermatite i eczeme, are efect
deshidratant, poate produce pete maronii i îmb trânirea prematur a pielii.
Se g se te i în antigelul pentru ma ini.
lanolina este un emolient ob inut din lâna oilor. Este folosit în compozi ia
rujurilor i a cremelor i poate provoca forme grave de acnee. De obicei,
lanolina folosit în industria cosmetic este contaminat cu pesticide i
insecticide folosite în fermele neecologice.
familia laureth (ingrediente cu extensiile laureth sau lauryl) – cel mai
utilizat e Sodium lauryl Sulfate (SLS) substan e sintetice folosite în
majoritatea ampoanelor, gelurilor de du , spumantelor de baie i s punurilor
deoarece este ieftin. Este coroziv. Cauzeaz irita ii ale ochilor, ale pielii,
derea p rului i alte reac ii alergice, pot fi chiar provocatoare de eczem .
Sunt adesea “deghizate” în substan e pseudo-naturale, prin explica ia c
“provin din nuca de cocos”. Interac ionând cu alte substan e (pot fi
contaminate cu mari cantit i de toxine în procesul de fabrica ie) formeaz
139
nitra i, care sunt recunoscu i ca substan e cancerigene. Pot provoca acnee.
SLS este agent de spumare dur, de aceea se g se te în mod frecvent în
ampoane i geluri de du . SLS se mai g se te i în detergen i de podele de
garaje industriale, degresan i de motor i este folosit i la teste clinice pentru
a provoca irita ii pielii;
matrixyl este o nou polipeptid , cel pu in la fel de eficient împotriva
ridurilor ca i retinolul. Acesta func ioneaz prin “relaxarea tensiunii faciale”,
similar cu botox-ul. Se consider îns c paralizarea repetat a mu chilor
poate submina fermitatea lor înn scut .
methyl(chloro)isothiazolinone agent antimicrobian ce inhib dezvoltarea
structurilor neuronale esen iale pentru transmiterea semnalelor între celule.
un tor pentru dezvoltarea sistemului nervos.
octyl stearate cauzator de acnee, dermatit de contact, reac ii alergice.
paba poate cauza fotosensibilitate, fiind studiate implica iile-i cancerigene.
parabeni – methyl/propyl/butyl/ethyl/isobutyl paraben compu i sintetici
ob inu i din petrol, inclu i în aproape toate categoriile de produse cosmetice.
Sunt cancerigeni, alergeni, toxici, pot produce probleme de fertilitate i afecta
dezvoltarea fetusului i a copiilor mici. Folosi i pentru a inhiba dezvoltarea
bacteriilor i pentru a prelungi valabilitatea produsului cosmetic. Pe lâng
reac iile alergice i irita ii ale pielii, parabeni se întâlnesc în esuturile
tumorale ale femeilor care se confrunt cu cancerul mamar. A adar, absorb ia
lor în organism i acumularea în timp pot cauza cancer; perturb hormonii
(mimeaz estrogenul).
Paraphenylenediamine folosit ca vopsea neagr pentru p r – e singurul
compus chimic ce produce adev rata culoare neagr pentru p r. Este un
puternic alergen ce poate cauza o reac ie sever a scalpului. Are gradul de
risc 10 (cel mai înalt) în ghidul Skin Deep.

140
parfum (fragrance, perfume) foarte alergen. Pot avea peste 200 de
ingrediente în compozi ia lor. 95% din chimicalele folosite în parfumurile din
cosmetice sunt compu i sintetici deriva i din petrol. Deoarece parfumurile au
greutate molecular sc zut , pot penetra foarte u or pielea. 26 dintre aceste
chimicale sunt pe o list neagr în UE, incluzând isoeugenol (compus cu
arom floral utilizat în multe m rci de renume) i oak moss (un lichen ce
cre te pe scoar a copacilor). Companiile nu pot lista toate aceste ingrediente
pe o cutie. “F parfum” înseamn c unele chimicale au fost ad ugate în
produs pentru a masca aromele naturale ale ingredientelor. Adesea,
men iunea “parfum” este un acoperi pentru ftala ii folosi i la produsul
cosmetic. Câteva dintre problemele pe care le cauzeaz aceste parfumuri
sunt: afect ri ale sistemului nervos, migrenele, ame eal , irita ii ale pielii,
hiperpigmentare, tuse violent , vom .
ingrediente PEG (de scris care: propylene glycol, poliethylene glycol)
propylene glycol – este un element standard pentru majoritatea extraselor din
plante. Este sintetic i a fost legat, în mod repetat, de un num r mare de
alergii i reac ii toxice. Aceste ingrediente sunt cancerigene, cauzatoare de
acnee i dermatit de contact.
petroleum, petrolatum, ulei mineral (mineral oil), vaselina, parafina
(paraffinum liquidum) sunt produse sintetice ale petrolului procesat chimic.
Pot însuma 10% din produsul cosmetic i sunt considerabil folosite pentru
pre ul lor sc zut, o mare stabilitate i o u oar integrare în orice formul .
Când sunt folosite în cosmetice, ele blocheaz porii i inhib func iile
naturale ale pielii. Celulele care nu pot respira sau func iona normal, mor sau
sufer muta ii. Pot produce acnee, pot fi cancerigene, cauzeaz usc ciunea pe
termen îndelungat a pielii. Frecvent folosite în creme, uleiuri i produse
pentru copii!

141
phenol/carbolic acid se g se te în cremele de corp. Poate cauza colaps
circulator, paralizie, convulsii, com i chiar moarte de la insuficien
respiratorie!
Phenoxyethanol conservant sintetic, poate cauza dermatit .
p-phenylenediamine ingredient folosit în vopselele de p r negre. Foarte
toxic i puternic allergen.
Pvp polimer sintetic folosit pe scara larga, cancerigen.
sodium dehydroacetate conservant nou. Studiile arat c e o cauz de
îngrijorare pentru muta ii în domeniile reproductiv, endocrin, neurologic.
stearalkonium chloride ingredient în balsamul de p r i în diferite creme.
Este toxic i cauzeaz reac ii alergice. Se sus ine c ar avea propriet i de
hidratare i este mult mai ieftin i u or de folosit în compozi ia balsamurilor
de p r decât proteinele i extractele din plante.
Talc numeroase studii tiin ifice au descoperit ca o aplicare frecventa a
pudrei de talc în zona genitala este asociata cu o cre tere a riscului de aparitie
a cancerului ovarian.
Toluen otr vitor, foarte toxic, provoac irita ii ale pielii i ale sistemului
respirator. Inhalat poate fi chiar fatal. Contactul prelungit poate provoca
dermatite, deshidratare grav .
Triclosan sau triclocarban Existent în deodorante, past de din i, geluri de
igien intim , s punuri lichide i ape de gur . E un agent anti-bacterian.
Poate deranja func ionarea bacteriilor bune care men in organismul s tos
(mare aten ie la gelurile i solu iile pentru sp turi vaginale interne sau
externe!). Ajuta la protejarea împotriva bolilor de gingii când este inclus în
pastele de din i.
xylene (xytol sau dimethylbenzene) se g se te în lacuri i oje de unghii.
Folosit ca solvent. Irit pielea i tractul respirator. Poate d una ficatului, iar
concentra iile mari au efect narcotic.
142
 ANEXA 5
Metode fitoterapeutice pentru prevenirea i combaterea bolilor i d un torilor
culturilor de tomate i de ardei cultivate în ser i produse ob inute din
extracte de plante utilizate pentru combaterea biologic a organismelor
patogene acceptate de organismele de certificare

Numele plantei sau al Utilizare

produsului, mod de Loc Concentra ie
extragere Re eta Epoca Ac iune
1 2 3 4 5 6
Toat planta f Tot anul Pe plant Diluat de 5 Afide, acarieni
cin : Tot anul Pe sol ori (p ianjenul
COADA CALULUI: - 1kg/10 l ap (plant Tot anul Pe sol ro u) pentru
(Equisetum arvense) proasp ); Vara i Pe plant i fortificarea
- macerat - 150g/10 l ap (plant prim vara sol plantei
- infuzie uscat ) plus:
- fierbere - 0,3 % s pun;
- macerat de urzici 30
min.;
- 1-2 % silicat de sodiu,
Toat planta f Tot anul Pe plant Diluat de 20 Tracheomicoze
cin : la încol ire ori (fuzarioz ) ;
URZICA cca. 1kg/10 l ap ; Diluat de 10 Favorizeaz
(Urtica dioica i urtica (plant proasp ) ; Pe teren ori cre terea,
ureas) 200 g/10 l ap (plant udarea
uscat ) plantelor,
îmb ierea
cinilor i
semin elor.
MACERAT Pentru 1 l de macerat ½ l Înainte de La încol ire Diluat Contra afidelor
FERMENTAT infuzie de coada calului formarea Pe frunze Nediluat
AMESTEC de urzici frunzelor i La încol ire Nediluat
cu coada calului înflorire. Pe frunze
Tot anul
VETRICE Frunze i flori : Iarna Pe plant Concentrat Contra
(Tenacetum vulgare) 300 g/10 l ap (plant Pulverizare Pe plant Diluat de 2 acarienilor,
- infuzie proasp ); dup Pe plant ori i 1,5 ori ruginii, f inarii
- decoct 30 g /10 l ap (plant înflorire Contra unor
uscat ) Toamna boli pe frunze
la tomate

143
FERIGA 1kg plant proaspata la Sfâr it de Pe plant i Diluat 1:10 Afide, melci
VULTURULUI 10 l ap ; iarn sol limac i, efect
(Pteridium aquilum) 100 g plant uscat la Tot anul repelent în
FERIGA DE 10 l ap , macerat. Tot anul compost
DURE 5 g pulbere mare, ½ap Pe trunchi Concentrat Contra
(Dryopteris filis-mas) de ploaie, extract duchilor
lâno i (pieirea
coloniilor de
pe trunchi)
REVENT Limbul frunzei Pe plant Tenii la praz;
(Rhubarba) 500g- 3 l ap Contra afidelor
la fasole
TOMATE 2 pumni de frunze În epoca Concentrat Contra
(Lycopersicum run ite i frecate bine zborului fluturelui verde
aesculentum) în 2 l ap , infuzate la rece
2 ore
PELIN Frunze i flori Prim vara Pe plant
(Artemisia absinthium) 300 g/10 l ap (plant iunie/iulie Pe plant Contra
macerat proasp ); furnicilor,
infuzie 30 g/10 l ap (plant Diluat de 3 larvelor,
decoct uscat ); ori afidelor,
Se adaug eventual 1% ruginii la
silicat de sodiu. coac z
Se dizolv 40 g alaun în Pe teren Concentrat Infestare
ap fiart ; se dilueaz cu Pe plant 3 luni puternic de
ALAUN 10 l ap rece; nu se Tot anul înainte de melci, limac i,
recomand pentru recoltare contra afidelor,
verde uri. larvelor
CRI 150 g /10 l ap Previne
(Rumex angustifolia) (r cin proasp ) Tot timpul pe plant , concentrat inarea la
(Rumex crispus) castrave i
Flori Pe plant i Dezinfec ia
50 g uscate/10 l ap Vara pe sol Dilu ie 1/1 semin elor,
Concentrat prevenirea
CHAMOMILLA- îmboln virii
MU EL sadurilor,
(Matricaria fortificarea
chamomilla) plantelor;
favorizeaz
cre terea; se
adaug la
compost
DIE 2 kg plant proasp Prim vara Pe plant Concentrat Idem
(Taraxacum officinale) sau uscat , frunze,
cini/10 l ap

144
 75 g bulbili zdrobi i în În mai de 3 Pe plant i Nediluat Contra
USTUROI I CEAP 10 l ap ori; pe sol acarienilor la
infuzie 100 g bulbi zdrobi i/1 l Se repet un i
ap dup castrave i, i a
recoltare fungilor
150 g usturoi zdrobit, În caz de Pe plant i Nediluat Contra unor
cu 2 linguri e de parafin infestare pe r cini boli bacteriene,
PREPARATE PE se las la macerat 24 ore; insecte
BAZ DE USTUROI se dizolv 100 g s pun
past în 10 l ap , se
amestec bine i se
filtreaz ; se p streaz în
vase.
LEMN DE CVASIA 150 g de cvasia/2 l ap Din Pe plant Nediluat
Contra afidelor
(Quassia amara) + 2 l infuzie de coada prim var i altor insecte;
plant tropical bogat calului, la care se adaug pân în toxic,
în substan e tanante cu 250 g de s pun past , toamn ac ioneaz prin
ac iune insecticid diluat în 10 l ap + s pun ingestie i prin
de K i alcohol 2 %; se contact la toate
înmoaie a chiile peste la toate
noapte în 1 l ap i se insectele (chiar
fierbe; i cele utile)
Contra
duchilor
esto i i lâno i
Frunze (proaspete sau În caz de Pe sol sub Diluat de 10 Fortificare;
CEAP , USTUROI, uscate), cca 500 g /10 l infestare coroana ori contra bolilor
COAC Z NEGRU ap (plant proasp sau pomilor criptogamice la
200 g 10 l ap (plant cartof i
uscat ) un
HREAN 100 g r cin + 1 l ap . Înainte de Semin e Nediluat Combaterea
(extract) Preparat pentru tratarea sem nat unor boli
semin elor. criptogamice
200 g sulfat de aluminiu
se dizolv în 9 l ap , cu o Contra
tur de nuiele. coccinelor i
500 g sare potasic În caz de Nediluat aleurodelor
dizolvat în 4 l ap + 1 infestare. Pe pomi Nediluat + 3 (musculi a de
SULFAT DE kg var stins în 4 l ap + Prim vara kg spirt ser ).
ALUMINIU silicat de sodiu 100 ml în pân la pentru a Contra
SOLU IA LUI 2 l ap (se poate înlocui îngro area ri larvelor,
THEOBALD cu ulei parafinic US-92). mugurilor eficacitatea insectelor,
Laptele de var se filtreaz ou lor de iarn
peste solu ia de sare K, i pentru
apoi se adaug solu ia de cur irea de
silicat de Na sau emulsia mu chi i
de ulei. licheni

145
LAPTE DEGRESAT Zer i lapte 1/1, se O dat pe Pe plant Nediluat Contra bolilor
ZER DE LAPTE amestec bine pt mân foliare i ale
fructelor de
tomate
(virusuri),
preventiv
TUTUN Frunze uscate, tulpini, Pe plant Nediluat
(Nicotiana tabacum) cotoare, resturi de la Contra
(Nicotiana rustica = fabricile de igarete, 200 Tot anul larvelor, a
mahorca) g tutun + 1l ap fierbinte, gândacului din
- infuzie 24 ore, se filtreaz i se Colorado, alte
- decoct adaug 9 l ap + 50 g larve i omizi
- con ine 0,3 -1,5-6% pun de K 1 % 100 ml +
nicotin spirt 2%
400g de tutun/10 l ap .
Se fierbe 3-4 ore + 12 l
ap cu 1 kg de s pun de
rufe + 1 l spirt denaturat;
total 25 l
ETAR Extract alcoolic din Mai/sept. Pe plant Insecticid
(Rhustyphyna) frunze, care con ine peste
extract 70 substan e bioactive. În
alcoolic principal, con ine
exahidro-farnesilaceton ,
substan insecticid
500 g humus vechi de 3
ani în 10 l ap (humus Fortifiant,
bogat în subst. tanante- îngr mânt
HUMUS humus de p dure); complex;
- extract tescovin , frunze de vi Nediluat previne atacul
de vie, nuc, revent, stejar. agen ilor
Con ine fitoalexine patogeni
(subst. protectoare)
ARENARIN 100 ml la 5 l ap ; con ine Semin e Nediluat Contra
(Helichrisum 5,2% substan activ scufundate bacteriozelor;
arrhenarium) 2 ore 30 Reduce
- Flori de pai min. infec iile de
mozaic i
stolbur
MAHONIA Contra
(Mahonia aquifollium) Con ine berberin bacteriozelor;
DRACILA (cercet ri în curs) Tot anul Pe plante Reduce
(Berberis vulgaris) infec iile de
mozaic i
stolbur

146
147
 Bibliografie
1. Greenpeace (2003). Chemical Legacy: Contamination of the Child.
2. Greenpeace (2003). Consuming Chemicals: Hazardous Chemicals in
house dust as an indicator of chemical exposure in the home
3. “Eco Efficiency” OECD 1998, ENV/EPOC/MIN(98)7
4. Council Regulation (EEC) No 1 1836/93
5. “Technical Guidance Document on Development of Risk Reduction
Strategies” European Commission 1997
6. European Commission – Directorate – General Environment, Study on
Hazardous Household Waste (HHW) with a Main Emphasis on
Hazardous Household Chemicals (HHC) – Final Report, CO 5089-2, July
2002
7. International Labour Organization - Report III(IB) - General Survey
concerning the Occupational Safety and Health Convention,1981 (No.
155), the Occupational Safety and Health Recommendation, 1981(No.
164), and the Protocol of 2002 to the Occupational Safety and Health
Convention, 1981
8. International Labour Organization - PR No. 16 - 1st part - Report of the
Committee on the Application of Standards - Third item on the agenda:
Information and reports on the application of Conventions and
Recommendations
9. Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European i a Consiliului din
5 aprilie 2006 privind de eurile
10. Directiva Consiliului 91/689/CEE privind de eurile periculoase
(modificat prin Directiva Consiliului 94/31/CE)
11. Directiva 94/62/CE privind ambalajele i de eurile de ambalaje
(modificat de Directiva Parlamentului European i a Consiliului
2004/12/CE)
12. Directiva 1999/31/CE privind depozitarea de eurilor
13. Directiva 2000/76/CE privind incinerarea de eurilor
14. Directiva Consiliului 2002/96/CE privind de eurile de echipamente
electrice i electronice
15. Directiva Consiliului 2002/95/EC privind restric ionarea utiliz rii
anumitor substan e periculoase în echipamentele electrice i electronice
16. Directiva Parlamentului European i Consiliului 2000/53/CE privind
vehiculele scoase din uz
17. Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate (modificat de
Directiva Consiliului 87/101/CEE)
18. Directiva 2006/66/CE privind bateriile i acumulatorii i de eurile de
baterii i acumulatori

148
19. Directiva Comisiei 93/86/CE privind etichetarea bateriilor
20. Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor i trifenililor
policlorura i (PCB i PCT)
21. Directiva Consiliului 86/278/CEE privind protec ia mediului i în
particular a solurilor când se utilizeaz n moluri provenite din epurare în
agricultur
22. Kiev Protocol on Pollutant Release and Transfer Registers

Web sites:
1. http://www.aehf.com
2. http://www.alphametale.com/mediu înconjur tor
3. http://www.bmtpc.org/environ/index.htm
4. http://www.canon.com/mediu înconjur tor/index.html
5. http://www.chem.unep.ch/
6. http://www.substan e chimicepolicyreview.org
7. http://www.defra.gov.uk
8. http://www.eeeee.net
9. http://encarta.msn.com/
10. http://www.epa.gov
11. http://www.etec-nm.com/index.htm
12. http://www.europa.eu.int/comm/mediu înconjur tor/de euri/studies/casnic.htm
13. http://www.friendlyambalaj.org.uk/index.htm
14. http://eco.fujitsu.com/en/
15. http://www.fujixerox.co.jp/cercetare/eng/categorie/inbt/env_materiale
16. www.igc.org/habitat/agenda21/a21-19.htm
17. http://www.jadma.org/e_page/index_e.shtml
18. http://www.johannesburgsummit.org
19. http://www.mtg.hr
http://www.mtm.kuleuven.ac.be/Cercetare/C2/poly/efc.html
20. http://www.norden.org
21. http://www.ntu.edu.sg/mpe/cercetare/programmes/Produs_Proiectare/
22. http://www.oecd.org
23. http://www.panda.org/downloads/toxics/EUSubstan e
chimiceToxicsBriefingSep02.pdf
24. http://www.pesticides.gov.uk
25. http://www.pic.int
26. http://www.pops.int/
27. http://www.pre.nl/eco-it/default.htm
28. www.umweltbundesamt.de/index-e.htm
29. http://www.un.org/esa/sustdev/agenda21.htm
30. http://www.un.org/documents/ga/conf151/aconf15126-1annex1.htm
31. www.who.int/ifcs/forum3

149
 32. http://ohioline.osu.edu/index.html
33. http://www.unep.org/
34. http://www.basel.int/
35. http://www.epa.gov/
36. http://www.unibuc.ro
37. www.umweltbundesamt.de
38. http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/98/1049&for
mat=HTML&aged=1&language=EN&guiLanguage=en
39. http://195.97.36.231/dbases/webdocs/GEF/SAP_MED.pdf
40. http://www.epa.gov/ttn/chief/le/benzene_pt1.pdf
41. http://ohioline.osu.edu/index.html
42. http://www.freewarezoom.com/archives/food-additives
43. http://www.food.gov.uk
44. http://standardizare.wordpress.com/2009/02/23/materiale-plastice/
45. http://insecticid.blogspot.com/2009/03/metode-fitoterapeutice-pentru.html

150

View publication stats