UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

Studii universitare de MASTER

Specializarea Tehnologii didactice asistate pe calculator

DISERTAȚIE
„Reciclarea materialelor plastice pentru redecorarea spațiului interior al clasei”

Coordonare științifică: Masterand: Luca (Popescu) Adriana Georgiana

Prof.univ.Amellita Legendi

București
Anul II
 Cuprins

Rezumat ( în limba română)

Rezumat (în limba engleză)
Lista tabelelor
Lista figurilor
Introducere
PARTEA I
Cap.1 Reciclarea deșeurilor și materialelor .........................................................................
1.1 Scurt istoric reciclare.............................................................................................................
1.2 Clasificarea deșeurilor...........................................................................................................
1.3 Aspecte ale reciclării: metode, tehnici și tehnologii.............................................................
1.3.1 Reciclarea materialelor plastice.........................................................................................
1.3.2 Stații de reciclare a deșeurilor...........................................................................................
1.4 Reintroducerea în economia circulară..................................................................................
Cap.2 Abordarea reciclării în sala de clasă, în învățământul primar.................................
2.1 Reciclarea începe din clasele primare...................................................................................
2.2 Transpunerea teoriei în practica reciclării.............................................................................
PARTEA a II –a
Cap.3 Cercetare - Studiu de caz ( „Reciclarea Pet-urilor pentru redecorarea spațiului
interior al clasei a IV – a” ) .......................................................................................................
3.1 Locul și durata cercetării ........................................................................................................
3.2 Plan de intervenție......................................................................................................................
3.3 Forme și modalități de organizare ........................................................................................
3.4 Ateliere de lucru...................................................................................................................
3.5 Metode și instrumente de colectare, prelucrarea informațiilor ( Chestionar pentru cadre
didactice) ......................................................................................................................................
3.6 Analiza rezultatelor ................................................................................................................
CONCLUZII................................................................................................................................
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................
Rezumatul lucrării ( în limba romana)
Rezumatul lucrării ( în limba engleză)
 Lista figurilor din text

1. Fig. 1 Schema depozitării deșeurilor radioactive la Ștei- Băița Bihor, [2], p.24, fig.2.2, p.
14;
2. Fig. 2 Schema generală a unei stații de reciclare, [2], p.213, fig. 6.11., p.17;
3. Fig. 3. Stația de reciclare Pet Star, Slobozia, sursa foto: arhivă personală, p.18;
4. Fig. 3.1. Saci cu fulgi Pet Star, sursa foto: arhivă personală, p.18;
5. Fig. 3.2. Sac cu granule Pet Stat, sursa foto: arhivă personală, p.18;
6. Fig. 4. Diagrama future – Circular economy systems, [13], sursa: www.ellenmacarthur.ro,
p.19;
7. Fig. 5. Diagrama Sankey – Fluxurile de materiale, tone pe cap de locuitor, România, 2020,
p.[14], sursa: Eurostat, p.20;
8. Fig. 6. Ilustrație – Nom-Nom- sau cum a devenit mare o problemă mică, [18], sursa: Editura
Intaglio, p.23;
9. Fig. 7. Diagrama deșeurilor utilizate în vederea obținerii noului produs – „ Ghetuța lui Moș
Nicolae”, sursă foto: arhivă personală, p.27;
10. Fig. 8. Diagrama - Flux tehnologic produs, p.28; (Sunt făcute de mine, cum aș putea să
scriu?)
11. Fig. 9. Decuparea șablonului de plastic, sursă foto: arhivă personală, p.29;
12. Fig. 10. Aplicarea straturilor din hârtie provenită din: pliante, ziare, reviste și șervețele, p.30
13. Fig. 11. Vopsirea șablonului, sursă foto: arhivă personală, p.31;
14. Fig. 12. Decorarea ghetuței obținută prin decorare, sursă foto: arhivă personală, p.32;
15. Fig. 13. Diagrama deșeurilor utilizate pentru realizarea ghivecelor, sursă foto: arhivă
personală, p.36;
16. Fig.14 Diagrama - Flux tehnologic produs, p.37(Sunt făcute de mine, cum aș putea să
scriu?)
17. Fig. 15. Pregătirea pet-urilor de plastic, p.38, sursa foto: arhivă personală
18. Fig. 16. Decuparea sticlei de pastiv, p.38, sursa foto: arhivă personală
19.
 Lista tabelelor din text

Tabel 1. Concentrațiile soluțiilor de lixiviere ale deșeurilor periculoase și inerte [4],

cap.1, pag.12
 Introducere

Viața, în esența ei, este formată din oameni și viețuitoare, ce există datorită aerului și
pământului. Acestea din urmă, fiind componentele ce stau la baza ei. În momentul în care unul
din aceste componente este perturbat de om și nu își mai poate desfășura ciclurile naturale, se
produce un dezechilibru, iar noi, omenirea privim uneori impasibili, fără drept de replică
nenumăratelor dezastre ecologice, care în ultima vreme au luat amploare.
Explozia industrială este radiografia unei industrii moderne, ce utilizează materii prime,
mașini, utilaje performante și forță de muncă, este ca un „Prometeu dezlănțuit”, care face
ravagii prin consumuri uriașe de materii prime și generează zilnic cantități uriașe de deșeuri.
În ultimele decenii s-a putut observa o creștere mare a cantităților de deșeuri menajere,
creștere ce este proporțională cu migrația populației din mediul rural în mediul urban, o
evoluție alarmantă ce a determinat găsirea unor soluții eficiente și sustenabile pe termen lung.
Reciclarea este una dintre soluțiile cele mai optime, care își propune să transforme
„bogățiile lăzii de gunoi”, în produse sustenabile ce pot fi introduse în economia circulară.
Prin reciclare, consumul de materii prime, energia, și forța de muncă se reduce, astfel și costul
de producție scade.
În ultima perioadă, la nivel național și european reciclarea a devenit un subiect intens
dezbătut de oamenii de toate vârstele.
Pornind de la preocuparea omenirii pentru reciclare, am ales introducerea acesteia ca
studiu de cercetare în activitatea didactică la clasă, deoarece o educație ecologică începe de la
vârste fragede. Asta înseamnă că este esențial să insuflăm copiilor respectul față de natură, să
consolidăm convingerile, atitudinile și depriderile necesare în procesul de reciclare.
Colectarea selectivă și implicit reciclarea se fac de mic copil. Astfel putem vorbi astăzi
despre o educație ecologică în România. În cadrul unității de cercetare am urmărit în mai
multe sesiuni, informarea elevilor privind colectarea selectivă a deșeurilor, urmate de discuții
libere care au dus la motivarea elevilor de a recicla și de a-și exprima propriile opinii privind
circuitul deșeurilor în natură.
Obiectivul principal al cercetării a fost acela de a valorifica în rândul elevilor,
informațiile teoretice însușite cu privire la reutilizarea deșeurilor în cadrul unor ateliere
practice.
 Cap.1 Reciclarea deșeurilor și materialelor
„ Nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, totul se transformă”
(Antoine Lavoisier)
1.1 Scurt istoric reciclare

“În lupta pentru eliminarea acestor deșeuri nedorite, homo - sapiens informaticus și-a
propus să studieze atât reducerea cheltuielilor de colectare și evacuare a deșeurilor, cât și
recuperarea deșeurilor și reciclarea lor.” ( Prodea, V., 1985, p.10)
Verbul „a recicla” își are originea din englezescul, to – recycle, termen folosit pentru
prima dată la începutul secolului XX pentru a numi reîntrebuințarea și recuperarea materiei
provenite din deșeuri în cadrul proceselor industriale.
Conform Prodea, V., termenul de recuperare își are originea din vremuri îndepărtate,
atunci când oamenii colectau și prelucrau produse uzate sau aruncate de alți consumatori.
Drept urmare, era necesară crearea unui sector destinat recuperării, reciclării și reutilizării
deșeurilor. Pentru crearea acestui sector a fost necesară antrenarea unor sume foarte mari și
angajarea unui personal din diferite intreprinderi cu caracter industrial, artizanal sau familial.
Căutând prin filele vechilor cărți de istorie a reciclării, am descoperit, probabil, momentul
inițial al acestui proces - o lege abrogată în anul 500 Î. Chr. în Grecia antică, unde cetățenii
Atenei erau nevoiți să-și depoziteze gunoiul menajer la o milă distanță de fortăreață, astfel
locuitorii Atenei ajungând să se bucure de peisaje superbe și implicit de un mediu curat.
O altă țară care-și lasă amprenta asupra procesului de reciclare, încă de la începutul
secolului XI, este Japonia, unde apare un proces de reciclare indubitabil al hârtiei. Acest
proces urmărește transformarea hârtiei folosite în hârtie nouă. Practica aceasta a fost adoptată
de-a lungul anilor de mai multe țări, astfel în Philadephia se deschide Rittenhouse Mill, o
companie de fabricare a hârtiei provenită din deșeuri ce conțin fibre de bumbac.
Practica reciclării a luat amploare și în Marea Britanie, unde cei săraci participau la
recuperarea materialelor aruncate, pentru a obține o sursă de venit.
Conform Hotărârii de Guvern nr.162 din 20.02.2002 privind depozitarea deșeurilor, M.O
al României, 07.03.2002 și Ordonanța de urgență nr. 78 din 16.06.2000 privind regimul
deșeurilor, M.O al României, 22.06.2000, obiectivul acestora este limitarea formării deșeurilor
și nu doar preocuparea pentru valorificarea și înlăturarea lor. Acest obiectiv poate fi realizat
prin încurajarea tehnologiilor curate și a produselor revalorificabile și reutilizabile.[7]
Conform Bold, O. V., Mărăcineanu, G. A., o caracteristică specifică a politicii deșeurilor,
prevede asigurarea cadrului legal necesar vânzării materialelor provenite din deșeuri ce pot fi
valorificate. Reintroducerea în circuitul economic și reutilizarea acestor deșeuri valorificabile,
ca materie brută, reprezintă un sector ce trebuie încurajat printr-o strategie adecvată ce are ca
scop dezvoltarea economiei într-un circuit închis de transformare a materiei și energiei (flow-
circular economy) fără distrugerea echilibrelor ecologice, prin eliberarea deșeurilor în
exteriorul sistemului, cu închiderea fluxului acestora.
“Pentru industrie, problema gestionării deșeurilor prin valorificare (recuperare și
reciclare) reprezintă o necesitate națională, o prioritate economică și ecologică.”(Căpățână, C.,
Simionescu, C. M., 2006, p.9)
Potrivit autorilor, mai sus menționați, cei trei “R” (recuperare, reciclare, reutilizare)
reprezintă principalii termeni care prezintă activitatea în sectorul gestionării deșeurilor.
Termenul de recuperare presupune activități de colectare, transport, depozitare, selecționare și
condiționare a anumitor deșeuri. Aceste deșeuri recuperate pot fi reintroduse într-un flux
tehnologic prin reciclare.Termenul de reciclare directă (internă) presupune reintroducerea în
circuitul economic a deșeurilor industriale recuperate în același tip cu flux tehnologic care le-a
produs. Reutilizarea reprezintă o măsură care asigură o dezvoltare durabilă prin activitatea de
reintroducere a deșeului recuperat într-un flux tehnologic total diferit de cel care l-a produs.
Conform Bularda, Gh., Bularda, D., Catrinescu, Th., Reciclarea materialelor reprezintă
procesul tehnologic prin care sunt economisite atât materialele cât și energia, fapt care va
determina și reducerea poluării.
O importanță semnificativă trebuie acordată reciclării tuturor deșeurilor refolosibile
pentru că orice material pe care îl aruncăm are efecte atât în prezent prin alte costuri de
producție cât și în viitor, afectând astfel și generațiile viitoare.
Conștientizarea reprezintă un alt factor important în reciclarea materialelor. Necesitatea
reciclării acestor materiale derivă de la conștientizarea faptului că pământul impune limite,
adică nu poate absorbi materialele, sub forma poluării, în același mod cât poate oferi resurse.
Spre exemplu, materialele plastice nu se descompun cu trecerea timpului și poluează mări,
oceane, suprafețe mari de teren intravilan și extravilan, reprezentând un pericol permanent
pentru mediul înconjurător și sănătatea umană.
 1.2. Clasificarea deșeurilor
“Noțiunea de “deșeu” se pierde în negura vremilor. Am putea spune că s-a născut odată
cu omul. Cine n-a auzit de expresiile “rămășițe”, “resturi”, “reziduuri”, “rebuturi”, “gunoaie”
etc.”(Prodea, V., 1985, p.7)
Deșeurile cuprind totalitatea materialelor, produselor, substanțelor, reziduurilor,
provenite din activitatea industrială, eliminate din ciclul productiv, ce necesită o gestionare
adecvată pentru prevenirea unor posibile dezastre ecologice.
Conform Bold, O.V., deșeurile provin din activitățile întreprinse de oameni. Autorul
clasifică deșeurile după sursă în :
deșeuri municipal- menajere;
deșeuri industriale;
deșeuri agricole;
deșeuri toxico- chimice;
deșeuri nucleare;
De altfel, deșeurile pot fi împărțite în:
deșeuri biodegradabile, care sunt descompuse aerobe și anaerobe;
deșeuri nonbiodegradabile, care nu sunt afectate de procesele biologice;
Conform autorilor Căpățână, C., Simionescu, C.M., în funcție de starea de agregare,
deșeurile pot fi: solide, lichide și gazoase.
deșeurile menajere sunt deșeurile rezultate din sectorul casnic, unde “fiecare persoană
generează aproximativ 3 kg de deșeuri menajere pe zi. Din acestea 1,7 kg sunt colectate din
municipalitate, iar restul sunt transformate prin alte mijloace (ardere în gospodării).”(Bold,
O.V., Mărăcineanu, G. A., 2004, p.20). În categoria acestor tipuri de deșeuri se pot include atât
deșeuri solide cât și deșeuri lichide. De altfel, include și deșeuri biodegradabile, reciclabile,
periculoase, ș.a.m.d.
deșeurile stradale sunt deșeurile rezultate din activitatea de zi cu zi a populației, din
activitățile agricole, viețuitoare sau alte zone populate.
deșeurile industriale reprezintă deșeurile rezultate din sectorul industrial în urma proceselor
tehnologice, dar și a aportului uman ce își desfășoară activitatea în acest sector. Această
categorie de deșeuri cuprinde rămășițe din extracția și prelucrarea de obocei de steril, minier și
uzinal. Cantitățile de deșeuri industriale sunt de 40 de ori mai mari decât cantitățile de deșeuri
produse de industria prelucrătoare și municipalitate. Haldele de steril minier sunt așezate în
preajma gurile de mină, carierelor, pe când cele de steril uzinal sunt amplasate în apropierea
combinatelor metalurgice, uzinelor ori a termocentralelor.
“În România este consemnată catastrofa de la mina Certej din anul 1971, când a alunecat
un iaz de decantare a sterilului uzinal peste spațiul de habitat al localității, lăsând în urmă 99
victime omenești și mari pagube materiale.” (Căpățână, C., Simionescu, C.M., 2006, p.21)
deșeurile agricole provin din unitățile zootehnice și agricole, gospodările populației
(inclusiv gunoiul de grajd) deșeuri animaliere provenite din abatoare și din industria de
preparare a cărnii. Acestea se produc într-un ritm de 6,5 ori mai mare decât cele municipal-
menajere. Din această pondere 75% sunt dejecții animale și 25% sunt reziduuri de recoltă și
sunt produse ale industriei alimentare.
deșeurile toxico- chimice sunt deșeurile care amenință viața, afectând sănătatea omului.
Anual, în România se produc 30- 40 milioane de deșeuri periculoase (exclusiv deșeurile
radioactive). Deșeurile industriale reprezintă circa 15% din deșeurile periculoase și includ o
gamă largă de substanțe toxice ( Pb, Zn, P, Cd, As, etc). Substanțele chimice și organice
(pesticidele) sunt produse în industria chimicalelor organice, industrie ce produce mii de
cantități însemnate de deșeuri, inclusiv solvenți inflamabili și neinflamabili, explozivi și alte
chimicale. Aproximativ 90% din deșeuri sunt inadecvat stocate. Intervine necesitatea de
curățare a vechilor gropi de gunoi, precum și evitarea depozitării ilegale a deșeurilor
periculoase, acestea din urmă necesitând tehnologii foarte scumpe pentru prelucrarea lor.
Referitor la clasificarea deșeurilor, în cadrul Agenției Naționale pentru Protecția
Mediului, agenție înființată în anul 2004, există o comisie de orientare tehnică cu privire la
clasificarea deșeurilor, subordonată Comisiei Europene care oferă directive cadru privind
deșeurile (DCD).
Raportându-ne strict la țara noastră, producerea deșeurilor a scăzut considerabil în
ultimii ani, datorită crizei economice din cadrul industriei, mai ales în sectorul minier. Însă,
clasificarea deșeurilor raportată la sursa de proveniență a rămas neschimbată.
Conform Directivei Europene nr.7745/1994, referitoare la eliminarea sau depozitarea
deșeurilor industriale, acestea pot fi clasificate ca periculoase sau inerte pe baza capacității de
transfer de substanță prin difuzia și solubilizarea constituenților toxici, definite ca proprietăți
de lixiviere cuprinse în tabelul 1.
 Parametru mg/l Deșeuri Deșeuri
periculoase inerte
pH 4 - 13 6–7
Arseniu 0,2 – 1,0 < 0,1
Cadmiu 0,1 – 0,5
Crom 0,1 – 0,5
Cupru 2 – 10
Total <
Plumb 0,4 – 2,0
5
Mercur 0,02 – 0,1
Nichel 0,4 – 2,0
Zinc 2 – 10
Cloruri 1200 – < 500
6000
Fluoruri 10 – 50 <5
Sulfați 200 – 1000 < 1000
Total substanțe 40 – 200 < 200
organice(TOC)

Tabel 1.Concentrațiile soluțiilor de lixiviere ale deșeurilor periculoase și inerte[4]

Conform Bold, O. V., Mărăcineanu, G. A., deșeurile nucleare (radioactive) derivă din
modificarea combustibilului nuclear, precum și din refacerea acestuia și se pot clasifica în
trei grupe:
a) deșeuri cu activitate scăzută;
b) deșeuri cu activitate medie;
c) deșeuri cu activitate ridicată;
a) Deșeurile cu activitate scăzută sunt acele deșeuri ce constau în obiecte precum hârtia,
îmbrăcămintea și echipamentele de laborator întrebuințate în spațiile în care se manevrează
materiale radioactive, plus pământ, moloz, resturi rezultate din demolarea construcțiilor, în care
s-au manipulat diverse produse radioactive. Apa de răcire și produsele activate în sistemul de
răcire sunt incluse tot in această grupă de deșeuri, deoarece sunt cotaminat cu diverși
radionuclizi cu timpi înjumătățire mari.
b) Deșeurile cu activitate mică și intermediară - rezultă din centrale nucleare, laboratoare de
cercetare, etc.
Aceste deșeuri nu prezintă interes tehnic și economic, deoarece în 300 de ani ele devin
inofensive mediului, iar prin stocarea lor pot surveni efecte precum iradieri în rândul
 personalului. Printre modalitățile de înlăturare ale deșeurilor cu activitate mică și intermediară
se pot menționa: arderea la mică adâncime în subteran sau depozitarea în mine părăsite, o altă
metodă utilizată între anii 1946-1970, a fost reprezentata de scufundarea pe fundul oceanelor a
diverse deșeuri radioactive, însă această metodă prezintă un grad ridicat de risc, în prezent fiind
interzisă. Respectarea aceste interdicții este greu de controlat deoarece nu există în toate țările
acorduri internaționale de interdicție, pentru că această cenzură este controlată tot de cei care
ar trebui să o repecte.
c) Deșeuri cu activitate ridicată - provenite din reprocesarea combustibilului uzat, fiind deșeuri
care conțin produse din ciclul combustibilului, produse de fisiune și actinide. Masa solidă a
acestor deșeuri este mică, având un conținut ridicat de energie termică. Pe o perioadă mai mare
de timp, respectiv secole, stocarea acestor deșeuri, necesită o răcire corespunzătoare, observare
și o periodică renovare a spațiilor de înmagazinare. Datorită prezenței unor izotopi activ
biologic, precum: Sr - 90, Cs – 137 și Pu - 239 sunt considerate și deșeuri extrem de
periculoase. Studiile efectuate în cadrul Comisiei pentru Energia Atomică, demonstrează că
radioizotopii trebuiesc izolați în întregime de mediul biologic pe un interval de cel puțin
douăzeci de ori perioadă de înjumătățire. Adesea, în apropierea locurilor unde se produc astfel
de deșeuri, exista și spații amenajate pentru depozitarea lor, asfel deșeurile se depozitează în
tancuri de beton armat și încapsulate în matrici solide din silicați sau oxizi de siliciu, cele din
urmă având un grad de ridicat de siguranță.
Potrivit unui studiu efectuat de către Asociația Green Report [11], un astfel de spațiu
de stocare a deșeurilor radioactive se află și depozitul aflat la 20 km de Arieșeni, în localitatea
Ștei, Băița– Bihor. Acesta loc este definit de către toți cercetătorii pe baza gradului de risc
ridicat drept o bombă cu „ceas”.

1.3. Aspecte ale reciclării: metode, tehnici și tehnologii.

Figure 1 Schema depozitării deșeurilor radioactive la Ștei – Băița Bihor, [2], p.24, fig.2.
 Problemele de mediu atrag atenția prin creșterea alarmantă a deșeurilor și epuizarea
resurselor naturale. Așa cum bine știm, resursele naturale sunt limitate iar fiecare poate
contribui la păstrarea și reutilizarea resurselor existente, acesta fiind un act civic, o politică
de natură civică ce poate contribui cu succes la o gestionare eficientă a deșeurilor.
Bold, O. V., Mărăcineanu, G.A., reciclarea este rezultatul transformării deșeurilor
solide în resurse refolosibile, ce are un impact deosebit asupra mediului înconjurător reducând
poluarea, păstrând energia și creând locuri de muncă în industria de reciclare a deșeurilor.
Asemenea depozitării deșeurilor în spații special amenajate sau arderea lor în
incineratoare, reciclarea implică și ea costuri financiare.
„Cointeresarea societății pentru reciclare presupune o conștientizare deplină a beneficiilor
și costurilor economice și de mediu ale reciclării, comparativ cu consumurile unilaterale de
resurse și stocarea produselor uzate în zone special amenajate sau tratarea lor prin diferite
metode.” (Bold, O.V., Mărăcineanu, G.A., 2004, p.210)
Pornind de la factorii de mai sus amintiți, putem menționa faptul că reciclarea aduce
avantaje majore atât asupra mediului înconjurător cât și asupra omenirii.
Reciclarea elimină poluarea și conservă resursele naturale:
Cel mai important beneficiu al reciclării îl reprezintă păstrarea energiei și a resurselor naturale
și nu înmagazinarea deșeurilor, astfel prin procesele de fabricație a materialelor rezultate din
reciclare se contribuie semnificativ la prevenirea poluării și creșterea calității vieții. Folosind
materiale recuperate, fiind deja prelucrate anterior, reutilizarea lor presupune un consum mai
redus de energie și o producție mai curată.
Reciclarea conservă energia:
Tranformarea materialelor reciclate în noi produse presupune mai puțină energie în comparație
cu utilizarea de materiale brute, primare folosite în producție. Spre exemplu, o tonă de
meteriale reciclate produce economii de 187 USD la energia electrică, gaze naturale și
combustibil în condițiile în care se scad și cheltuielile cu colectarea, sortarea și transportarea
materialelor.
Reciclarea elimină costurile depozitării deșeurilor sau a tratării lor:
Prin eliminarea cheltuielilor de stocare sau ardere/piroliză/compostare, costurile reciclării sunt
parțial amortizate. Drept urmare, piața materialelor reciclate determină un interes crescut pentru
companiile industriale contribuind la fluctuarea prețurilor de stocare, în funcție de zona
desfășurării acestui proces.
Reciclarea produce noi locuri de muncă și sporește competitivitatea industriei
manufacturiere:
Această industrie are nevoie de a rezista pe piață de resurse mai ieftine, avantaj economic
pe care materialele reciclate în oferă în timp și se transpune în valoare pentru consumatorul
final care cheltuie mai puțin pe produse, implicit și pe ambalaje.
În urma aspectelor menționate mai sus putem evidenția faptul că efectele reciclării au un
impact major asupra dezvoltării industriei și utilizării raționale a resurselor naturale.
Deșeurile sunt privite adesea drept o sursă sigură de poluare. Însă datorită metodelor, a
tehnicilor și tehnologiilor inovative de gestionare a deșeurilor, acestea pot constitui o resursă
valoroasă în mod special, atunci când materiile prime sunt epuizabile. Deoarece nu întotdeauna
putem stopa producția deșeurilor, chiar dacă aceasta ar fi necesară, cea mai bună opțiune
rămâne cea de reciclare și reutilizare folosindu-ne de metode novatoare.
Prin reciclare, bunurile uzate sunt transformate prin diferite tehnici în noi produse
contribuind astfel la reducerea crizei economice și la limitarea folosirii resurselor epuizabile,
implicit la protejarea habitatelor naturale.
În zilele noastre tehnicile de reciclare s-au dezvoltat considerabil, astfel, cea mai mare
parte din produsele diverselor industrii pot fi reciclate: ambalaje, sticle, metal, anvelope și mase
plastice, chiar și uleiul uzat.
Un exemplu elocvent, care are la bază o metodă inovativă de reciclare îl reprezintă
Compania Genan din Germania, inființată în anul 2003, care are ca scop principal
transformarea anvelopelor uzate în produse noi. Compania a extins un produs nou care are la
bază pulbere de cauciuc și granule, care pot fi reutilizate în cadrul suprafețelor terenurilor
sportive sau drept gazon artificial. Prin metoda de reciclare Genan se pot obține atât produse cu
o nouă întrebuințare, cât și anvelope noi. Prin reciclarea materialelor utilizând metoda Genan, în
comparație cu alte metode de reciclare se economisește aproximativ două tone de dioxid de
carbon (CO2), la tona de anvelope reciclate. Abordarea acestei metode inovative de reciclare,
compania, Genan, a devenit de-a lungul timpului lider de piață, crescând în permanență și
devenind una din cele mai mari fabrici de reciclare a anvelopelor din lume într-un timp scurt.
1.3.1 Reciclarea maselor plastice
Evoluția proceselor tehnologice și creșterea populației globului au determinat schimbări
semnificative în domeniul reciclării.
Reciclarea materialelor de tip plastic s-a extins permanent și se efectuează într-o mulțime
de țări. Când ne gândim la materiale plastice tindem să spunem că acestea sunt la fel, însă, în
realitate sunt grupe de materiale diferite prin structura moleculară diferită ce o prezintă.
Conform Căpățână, C., Simionescu, C.M., reciclarea este determinată de procesul de
sortare. Fie că vorbim de sortare manuală (containere separate, înscripționate) fie că vorbim
de sortare automată, acesta este un proces determinant. Prin acest proces, proprietățile
mecanice ale maselor plastice se modifică, fapt pentru care este imposibilă reciclarea unor
cantități de același tip de deșeuri, reintroducându-le cvasiinstantaneu în producție.
Activitatea de reciclare a ambalajelor de plastic reprezintă o mare provocare.
Cantitățile cele mai mari sunt date de sticlele PET. Polietilentereftalatul ( PET) este un
material care posedă o rezistență mare și cel mai frecvent este utilizat pentru îmbutelierea apei
sau băuturilor indiferent de natura lor. Din punct de vedere economic, reciclarea materialelor
PET, prezintă un potențial uriaș prin faptul că există cantități mari de sticle de plastic uzate
care pot fi refolosite și necesită costuri reduse pentru exploatare.
În acest proces de reciclare a materialelor plastice, incompatibilitatea polimerilor ar
putea deveni o problemă. Pentru neutralizarea acestui efect, „ compatibilizatorii” constituie un
echilibru economic între legăturile dintre structura diferită a maselor plastice, care ajută în
creearea de combinații. Acești compatibilizatori contribuie la fabricarea unui tip de aliaj din
plastic de calitate inferioară. Desigur, există și plastic nereciclabil, dar acesta poate fi utilizat
drept combustibil datorită valorii calorice pe care o posedă.
Un alt avantaj al produselor realizate din material plastic reciclat, este acela că
fabricarea acestora presupune un cost mai mic comparativ cu cele concepute din materii
prime.
În urma studiilor efectuate de Nakagawa, K., Namba, A., Mukai, S.R., Tamon , H.,
Ariyadejwanich, P., Tanhapanichakoon, 2004, s-a demonstrat că din deșeurile provenite din
mase plastice (PET- uri) se poate obține și cărbune activ necesar în adsorbția ionilor metalici
proveniți din apele reziduale. Cărbunele activ extras din deșeurile provenite din mase plastice
prezintă o porozitate care împreună cu capacitatea cărbunelui de adsorbție a diverșilor poluanți
existenți în apele reziduale prezintă rezultate comparabile cu cele uilizate de cărbunele activ
comercial.
 1.3.2 Stații de reciclare a deșeurilor
Colectarea, sortarea și reciclarea deșeurilor este o problema spinoasă cu care se
confruntă atât România și alte state. Pentru rezolvarea acesteia, autoritățile naționale cât și
politica UE, au ca principal obiectiv protejarea mediului înconjurător, a vieții omenești și
tranziția către o economie circulară. (https://environment.ec.europa.eu/topics/waste-and-
recycling_ro, accesat la data de 05.08.2022). Întreprinderi, companii de reciclare, prin proiecte
de reciclare bine întocmite și implementate corect, pot fi pe deplin competitive cu companiile
ce au ca activitate depozitarea sau tratarea deșeurilor. În prezent există din plin tehnici de
eficientizare a reciclării, însă problemă dă naștere altor tehnici care urmează să fie testate,
lansate și aplicate.
Stațiile de reciclare a deșeurilor sunt prevăzute cu containere specifice fiecărui tip de
deșeu, chiar și pentru cele periculoase provenite din activitatea casnică. Ele sunt amplasate
atât în interiorul depozitului controlat de deșeuri, dar și ca stație de sine stătătoare.
În figura 2, autorul, Bold, O.V., face cunoscută schema generală a unei stații de reciclare.
Acest tip de stație poate fi fixă sau mobilă, utilizată de depozitele de deșeuri. Există
posibilitatea de a fi montată pe autotrailere, acest aspect aducând beneficii economice
semnificative.

1- buncăr de Figure
alimentare ce prevede
2 Schema o bandă
generală metalică
a unei stații dedereciclare,
evacuare[2],
a materialului din siloz;
p. 213, fig. 6.11
2- separator magnetic, în camp slab ( pentru recuperarea deșeurilor feroase) și câmp magnetic
puternic pentru recuperarea deșeurilor neferoase - în special aluminiu);
3- ciur fix (grătar cu bare) sau mecanic de separare în funcție de dimensiunea deșeurilor;
4- bandă de sortare (claubaj): constă dintr-o bandă transportatoare cu covor de cauciuc, cu o
viteză periferică relative mică,unde de o parte și de cealaltă a acesteia personalul specializat
efectuează operațiuni manuale de culegere a deșeurilor din sticlă (pe tipuri de culori) și eventual
materiale neferoase ajunse accidental în acest punct din flux sau dintr-un tromel conacasor;
5- masă de sortare (identică cu o masă de concentrare cu suprafața înclinată prevăzută cu
nervuri) ce realizează separarea materialelor în funcție de densitatea acestora la dimensiuni
relative mici;
6- utilaj de compactare a deșeurilor cu greutate specifică mică (hârtie, cartoane);
7- bandă transportatoare;
8- utilaj de mărunțire a masei organice rezultate ( a restului deșeurilor după sortarea magnetic și
manuală) , tăietor - în vederea pregătirii deșeurilor preponderent organice pentru compostare;
9- jgheab de colectare a produsului mărunt rezultat în urma clasării inițiale a deșeurilor;
10- containere de depozitare sau instalații de balotare.
Un alt exemplu de astfel de stație este și cea de la Slobozia, județul Ialomița. Pet Star
este cel mai mare producător de preforme PET din România și zona Balcanilor, ca volum și
varietate de formare. În orașul Slobozia, fabrica Pet Star are două filiale: Pet Star Recycling,
sitută pe Șoseaua București- Constanța, toacă și transformă pet-ul în materie primă pentru cea
de-a doua fabrică Pet Star Holding, care-și desfăsoară activitatea în sediul fostei Fabrici
Filatura de Bumbac, unde se toarnă proformele pentru pet-uri.
Grupul Pet Star își propune să închidă fluxul intern în viziunea economiei, punând
astfel bazele unei economii circulare prin intermediul obiectului de activitate al companiilor din
grup.
Pet Star Holding, compania mamă a Grupului, produce preforme PET, iar Pet Star
Recycling, prin intermediul serviciilor oferite și al utillajelor utilizate, contribuie la gradul de
colectare a sticlelor de plastic după consum, însă acest proces nu ar putea fi desfăsurat fără
ajutorul cetățenilor, astfel compania apelează la diferite campanii de colectare, pentru a
stimula interesul pentru reciclare al cetățenilor. ( Tombola PET-urilor)
 Figure 3 Fabrica de reciclare, Pet Star Recycling, Slobozia, sursă foto: arhivă personală

Unitatea Pet Star Recycling, dispune de următoarele utilaje, instalații și spații: instalații
Figure 4 Fabrica de reciclare, Pet Star Holding, Slobozia, sursă foto: arhivă personală
de alimentare (Amut, care transformă pet-ul în fulg), instalații de sortare (utilajul Tomra, de
 proveniență italiană), tocător (utilaj de mărunțite a materialului plastic), utilaj de spălare, stație
de epurare (apa utilizată în procesul de spălare este refolosită sau transportată în conducta apei
menajere a orașului), presă, utilajul austriac Startlinger (care transformă fulgii în granulă) și
silozuri pentru depozitare. În urma proceselor tehnologice aplicate cu ajutorul utilajelor mai
sus menționate, rezultă fulgii PET, produse ce sunt întrebuințate ca materie primă în procesul
de fabricație al granulelor PET, utilizate ca materie primă pentru cea de-a doua fabrică din
oraș, Pet Star Holding, unde granulele sunt turnate în preforme, fiind apoi transportate către
fabrici din industria alimentară pentru prelucrarea finală, fabrica închizând astfel fluxul intern.

Figure 5 Stația de alimentare, Pet Star, Slobozia, Figure 5.1 Saci fulgi Pet Star, Slobozia, sursa foto:
sursă foto:arhivă personală arhivă personală

1.4 Reintroducerea în economia circulară

Conform Ellen MacArthur, Economia circulară reprezintă un cadru de soluții aferente
Figure 5.2 Sac cu granule Pet Star, Slobozia, sursa Figure 5.3 Aparat Starlinger, Pet Star, Slobozia,
foto: arhivă personală sursă foto: arhivă personală
 unui sistem care ia cu asalt provocările globale precum schimbările de climă, gestionarea
deșeurilor, poluarea și pierderea biodiversității.

Figure 6 - Diagrama fluture- Circular economy systems, [13],

sursa: www.ellenmacarthurfoundation.ro
Trecerea către o economie circulară a determinat schimbări și la nivel European. În anul 2015 la
La nivelul Uniunii Europene s-a adoptat un plan de măsuri și acțiuni ce vizează tranziția
către o economie circulară. Acest plan vizează trecerea către o economie circulară, capabilă să
accelereze o creștere economică durabilă și noi locuri de muncă.
COM (2015), definește pentru întâia oara conceptul de economie circulară ca fiind o
economie în care valoarea produselor, a materialelor și a resusrelor este menținută în
economie atâta timp cât este posibil, iar generarea de deșeuri este minimizată.
Acest plan de acțiune este cunoscut sub titulatura de Pachetul privind economia circulară (II),
plan ce conținea o serie de propuneri legislative privind deșeuri și măsuri ce erau absolut
necesare a fi adoptate până la finalul anului 2019. Planul țintea ca obiective pe termen lung,
reducerea depozitării deșeurilor, creșterea gradului de reciclare și reutilizare, conform
Comunicarea „Închiderea buclei – un plan de acțiune al UE pentru economia circulară” –
COM (2015) 614 final). Pachetul privind economia circulară II, a avut în prim plan reducerea
consumului de resurse natural și a fost coreat cu Programul general al Uniunii de acțiune
 pentru mediu, 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre” (7 EAP).
Conform Raportului Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic
și Social European și Comitetul regiunilor, COM(2019) 190 final,” Circularitatea ar trebui să
rămână un pilon al politicii de coeziune în perioada de programare 2021-2027. Propunerea
Comisiei privind un nou Fond european de dezvoltare regională și un nou Fond de
coeziune[13] definește economia circulară ca un aspect prioritar al eforturilor UE de a realiza
o Europă mai ecologică și mai inteligentă și exclude investițiile în depozitele de deșeuri și în
instalațiile pentru tratarea deșeurilor reziduale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor.”

Figure 7 – Diagrama Sankey – Fluxurile de materiale, tone pe cap de locuitor, România , 2020,
[14], sursa Eurostat
Conform sudiilor efectuate de către Ellen MacArthur (2019), în articolul „O economie
circulară pentru plastic”, economia circulară ține cont de fiecare etapă a călătorie fiecărui
produs înainte și după ce acesta ajunge la consumator. Abordarea aceasta nu se oprește doar la
limitarea poluării ci determină și beneficii climatice, sociale și economice. Potrivit studiului,
până in 2024, o astfel de economie are potențialul de a: diminua cu 80% deșeurile provenite
din mase plastice ce pătrund în oceane, reducerea cu 25% a emisiilor de gaze cu efect de seră,
generarea unor economii, crearea a 700000 de locuri de muncă.
Toate cele menționate mai sus supun atenției un aspect foarte important, acela că
trebuie ca toate intrepriderile să se asigure că produsele și materialele sunt concepute încă de
 la început pentru a fi, reutilizate, reparate și refabricate.
Principiul economiei circulare are la bază un concept simplu și anume acela de a repara
și nu a arunca, de a transforma deșeurile în obiecte folositoare. Acest tip de economie prezintă
numeroase avantaje printre care se pot menționa: o reducere a resurelor materiale necase
întreprinderilor, reducerea presiunii exercitate asupra mediului înconjurător sau crearea unor
noi locuri de muncă în cadrul fabricilor de reciclare.
Raportându-ne la economia circulară putem observa și o creștere vizibilă a calității
vieții. Omenirea beneficiază astfel de produse mult mai durabile și novatoare care îi ajută să
facă economii semnificative.
Revenind la exemplu reciclării din inima Bărăganului, Compania Pet Star vine cu un
motto care pune bazele unei definiției economiei circulare „Recycle for for the life cycle”.
Cu ajutorul sloganului fabricile promovează în rândul comunității un obicei de colectare
selectivă a deșeurilor. Pet Star ierarhizează astfel la nivel superior grija pentru natură și mediu,
susținând astfel trecerea spre o economie circulară. Astfel se realizează o valorificare a
deșeurilor, mențînându-se valoarea acestora în economie, o perioadă îndelungată de timp.
Deși, aflată pe piața economiei circulare de mai puțin de un an, fabrica Pet Star
Recycling fiind deschisă în anul 2021, aceasta a reușit să contribuie semnificativ la
dezvoltarea acestui tip de economie prin reciclarea PET-urilor post- consum.
Compania are la bază conceptul „bottle –to-bootle”, astfel aceasta reutilizează integral
sticlele de plastic provenite din procesul de reciclare, adică pet-ul inițial, ceea ce intensifică
importanța acestei în rândul economiei circulare. Important de menționat este faptul că în
regiunea balcanică nu mai există nicio altă fabrică care să recicleze până la final fluxul de
transformare a pet-urilor inițiale în pet-uri noi.
În cadrul unei discuții cu directorul fabricilor din Slobozia, am reusit să aflu faptul că,
anual compania Pet-Star, prin activitățile desfășurate, folosind utlilaje performante și prin forța
de muncă actualtă, dispune de o capacitate de transformare a peste 25 de mi de tone de deșeuri
PET reciclabile care la rândul lor pot fi introduse în economia ciculară. Putem vorbi astfel
despre obiectivul principal al acestui grup, acela de a închide procesul intern al unei economii
circulare, prin capacitatea de a lucra cu 100% PET reciclabil.
Cap.2 Abordarea reciclării în sala de clasă, în învățământul primar

2.1.Reciclarea începe din clasele primare

 Ne aflăm într-un moment delicat, critic am putea să afirmăm, când problemele de mediu
amenință întreaga planetă, când acțiunile oamenilor au pricinuit daune uriașe planetei noastre
și nu numai, ci și asupra existenței tuturor. Pentru a garanta un viitor prosper trebuie neapărat
să luăm măsuri de urgență, atât la nivel colectiv, cât și individual, pentru a contribui la
dezvoltarea societății și a unei economii durabile.
Aspecte precum, precum poluarea, problemele de mediu, colectarea deșeurilor,
reciclarea deșeurilor sunt în prezent fragmentare în programele școlare, sunt absolut necesare
în procesul de educație, pentru formarea de deprinderi corecte și conștiente, atitudini,
comportamente față de mediul înconjurător. Toate acestea sunt teme des abordate in sala de
clasă, bibliotecă dar și în cadrul activităților extrașcolare.
Programele școlare în vigoare vizeză aceste aspecte, precum și aspecte ce vizează
durabilitatea mediului, iar acestea se studiază in cadrul disciplinelor de științe sau geografie
însă toate disciplinele pot contribui la înțelegerea acestor concepte. Spre exemplu predarea
conceptului de poluare sau reciclare se poate întegra cu ușurință in orele de Comunicare în
limba română/ Limba și literatura română prin lectură, la orele de științe prin experimente,la
geografie prin studii de caz, portofolii, proiecte, ș.a.m.d iar la orele de Arte vizuale și abilități
practice prin desene, colaje, machete și obiecte obținute din reciclarea altor produse.
Utilizarea acestor concepte se utilizează la nivel preșcolar, primar , gimnazial, liceal, am
considera că face parte de o învățare pe tot parcursul vieții.
Sistemul de educație și formare trebuie să urmărească „Integrarea durabilității mediului
în toate politicile, programele și procesele de educație și formare este vitală pentru a construi
aptitudinile și competențele necesare pentru tranziția verde.” (Comisia Europeană- ”Propunere
de recomandare a Consiliului privind învățarea pentru durabilitatea mediului” , COM(2022)
11 final, Bruxelles,[15]
Încă de la vârste fragede copiii sunt familiarizați cu problemele de mediu cauzate de
generarea deșeurilor de ambalaje din plastic. Acest lucru continuă și în clasele primare unde
deprinderea colectării separate a deșeurilor și reciclarea acestora poate fi consolidată prin lecturi,
povești, conversație, proiecte portofolii și dezbateri, metode de predare- invațare- evaluare,
utilizate pentru a arăta efectele acestor practici față de mediu și propria sănătate.
Conform Rojanski, V., Bran, F., mediul înconjurător a fost încă din vechime, sursa de
inspirație pentru o multitudine de texte concentrate pe grija față de elemente valorose din
natură, pe menținerea igienei, a sănătății. Mărturiile ce stau la baza acestor texte, le întâlnim în
operele cronicarilor români Ion Neculce și Dimitrie Cantemir. Cea mai veche inițiativă de
soluționarea a raporturilor omului cu mediul datează încă de pe vremea domniei lui Ștefan cel
Mare (1457- 154), care absorbit de protejarea vânatului și a altor resurse naturale a promulgat
„legea braniștei”, lege prin care un anumit loc era protejat, unde vânatul, pescuitul, pășunatul
și chiar cositul era interzis.
Din astfel de lecturi, elevii vor putea extrage ideile principale, morala textului,
coștientizând în final rolul omului în prodejarea mediului înconjurător. [8]
„Nom - Nom – sau cum a devenit mare o problemă mică”, este un alt exemplu de lectură,
mai actual, ce captează atenția elevilor. Prin personajul Nom-Nom, elevii descoperă
importanța de a ocroti mediul înconjurător și de a arunca responsabil deșeurile la coșurile de
gunoi sau pubelele special amenajate.

Figure 8- Ilustrație- „ Nom-Nom – sau cum a devenit mare o problemă mică, [18],
sursa:www.edituraintaglio.ro
În contextul actual, colectarea selectivă a deșeurilor este o prioritate absolută și pentru
școală. Explicându-le elevilor importanța procesului de selectarea a deșeurilor, implicându-i în
diverse activități, proiecte școlare ce vizează protejarea mediului și arătând consecințele
oferite de propriile acțiuni elevii vor crește avand atitudini și deprinderi corecte vis-a –vis de
mediul inconjurăror și de utilizarea rațională a resurselor naturale.
Prin utilizarea reciclării în sala de clasă, elevii vor învăța cum poți obține un bun nou din
deșeurile „cu valoare”, vor fi motivați să reflecte mai mult asupra propriilor acțiuni ce produc
schimbări asupra naturii, asupra resurselor naturale, și pe măsură ce vor crește vor căpăta
deprinderea corectă de a arunca resturile în coșurile special amenajate, în vederea reciclării.
Prin colectarea selectivă a deșeurilor, elevii vor învăța să trateze cu respect mediul
înconjurător, dar și pe cei ce lucrează în domeniul reciclării. De altfel, elevilor le este explicat
modul în care se colectează deșeurile, fie prin conversațiile la clasă, urmărirea unor filmulețe
cu modalitatea în care are loc procesul de reciclare, pentru înțelegerea noțiunii de reiciclare,
impactul pe care îl are acest proces asupra mediului și sănătății oamenilor, demers care va
capta atenția elevilor. În urma acestor întâlniri și activități, elevii vor avea la dispoziție o
broșură, un pliant sau un ghid pentru colectarea selectivă a deșeurilor pentru a putea fi
consultat de către ei, ori de câte ori este necesar, respectând astfel și particularitățile de vârstă
ale acestora, fiecare elev învață într-un anumit ritm.

Figure 9- Transmiterea informațiilor teoretice

cu ajutorul unui priant de informare asupra
reciclării, Sala de clasă, Clasa a IV-a D, sursă:
arhivă personală

Reciclarea anumitor produse de către elevi se poate realiza atât individual cât și pe grupe de
elevi, chiar și între clase sau școli prin concursuri ce au ca tematică reciclare. Un exemplu de
bună practică, este utilizarea unuor deșeuri precum: ziare, pungi de plasti, hârtie, sticle de
plastic, bidoane de sticlă, cutii de carton, etc, în vederea obținerii unor articole vestimentare ce
pot fi purtate de către copii în cadrul unui carnaval, serbări sau concurs. Prin astfel de
demersuri elevii vor fi mai motivați, mai implicați, mai responsabili, reducând daunele ce pot
surveni din propriile acțiuni.
Pentru a sublinia necesitatea și eficacitatea reciclării materialelor plastice, în școală vă
prezint obiectivele educaționale care se doresc a fi realizate:
- însușirea de către elevi a informațiilor, valori, și conștientizarea problemelor mediului;
- stimularea gândirii critice a elevilor în ceea ce privește schimbările din școală și din natură;
- sprijinirea elevilor prin organizarea unor atelire practice care transpun teoria în practică
- implicarea elevilor în acțiuni, activități de colectare selectivă și reciclare
2.2. Transpunerea teoriei în practica reciclării
„Aud și simt, văd și înțeleg, fac și țin minte!”
Corelarea tot mai strânsă a noțiunilor teoretice, de cele practice, reprezintă un factor a
dezvoltării multilaterale a personalității elevului. Drept urmare, întreg procesul de instruire are
ca obiectiv stimularea elevului de a se întreba, a se exprima, de a-și dezvolta spiritul investigativ
pentru rezolvarea spontană a unor probleme cu care se confruntă mediul înconjurător astăzi.
În atelierele practice, elevii învață cum să valorifice noțiunile teoretice despre reciclare
confecționând diferite obiecte sau jucării după modele realizate în prealabil de către cadrele
didactice ori după obiecte bine cunoscute de ei, întâlnite în mediul înconjurător. Astfel de
activități practice fac trecerea de la joc la muncă și constituie o premiză în pregătirea copilului în
vederea inserției pe piața muncii mai apoi.
Abilitățile manuale exersate în cadrul acestor activități de reciclare se plasează pe același plan
și prezintă aceeași valoarea educativă pe care o oferă și celelalte activități obligatorii desfășurate
în școală.
„Cum să faci reciclarea plăcută în școli?” , este întrebarea care stă pe buzele tuturor cadrelor
didactice. Abordarea reciclării în școală este ușoară atâta timp când temele, proiectele pe care
școala și implicit profesorii le propun sunt prezentate sub formă de joacă. Elevii sunt
încântați să participe și să coopereze la astfel de activități alături de colegi, profesori și
părinți. Fie că este vorba de activități desfășurate în sala de clasă sau activități out door elevii
au răspuns cu entuziasm inițiativei cadrelor didactice, sentiment importalizat în următoarea
galerie foto:

Figure 10- Pubele din cadrul concursului

organizat la nivelul „Liceului Tehnologic Duiliu
Zamfirescu”- Și tu poți recicla!, sursă: arhivă
personală
Figure 10- Mascota campaniei de constieintizare a
importanței procesului de recicalre- „VIAȚA ARE
PRIORITATE”, Liceul Tehnologic Duiliu
Zamfirescu”, Școala gimnazială, sursă: arhivă
personală
Figure 12- Capace colectate în cadrul campaniei
„Colectăm capace și o ajutăm pe Miruna”, sursă:
arhivă personală
Figure 11- Desene pe asfalt din capace reciclate,
Liceul Tehnologic Duiliu Zamfirescu”, Școala
gimnazială, sursă: arhivă personală
Figure 13- Activitate de însușire a cunoștințelor- „Harta
reciclării”, Introducere în R.R.R, Clasa a IV-a D, sursă:
arhivă personală
 Cap.3 Cercetare - Studiu de caz
„Reciclarea Pet-urilor pentru redecorarea spațiului interior al clasei a IV –
a”

3.1 Locul și durata cercetării

Liceul Tehnologic „Duiliu Zamfirescu”, aparţine comunei Dragalina, judeţul Călăraşi,
comună ce se află pe locul III ca număr de locuitori în judeţ şi este situat în imediata apropiere
a autostrăzii Bucureşti – Constanţa.
Sursele de poluare existente pe raza localității au determinat luarea unor măsuri și la
nivelul Liceului Tehnologic „Duiliu Zamfirescu”, prin organizarea unor concursuri și
activități extracurriculare precum:„ Reclează Azi pentru Mâine în școală”, „Coca – Cola”,

„Let̕ Do It, România”

Am realizat un studiu de caz, la nivelul clasei a IV – A D, care a avut ca scop
conștientizarea efectelor unei reciclări eficiente, a materialelor plastice, implicit a PET-urilor,
folosite drept material didactic, în cadrul orelor de Arte vizuale și Abilități practice.
Pentru îmbunătățirea calității mediului înconjurător, elevii coordonați de doamna
învățătoare, Popescu Adriana Georgiana, au ales să-și redecoreze sala de clasă cu elemente
decorative obținute prin reciclarea pet-urilor de plastic.
Durata efectuării studiului: anul școlar 2021/2022
3.2 Plan de intervenție
Analiza problemei și stabilirea obiectivelor
Poluarea mediului înconjurător, cu sticle de plastic are efecte dezastruoase atât pentru
plante, animale cât și pentru oameni. Tot mai mulți copii dezvoltă boli, ca urmare a poluării
cu mase plastice.
Acest studiu are ca obiectiv analiza potențialelor beneficii ale reciclării deșeurilor din
material plastic contribuției elevilor pentru o natură mai curată. Deșeurile de plastic, pot
reprezenta o importantă resursă didactică, care poate fi transformată cu ușurință în obiecte
decorative, realizate în cadrul orelor de Arte vizuale și Abilități practice. De asemenea,
reciclarea Pet-urilor de plastic poate evita o risipă financiară, des întâlnită în rândul cadrelor
didactice la pavoazarea sălilor de clasă.
Implicarea elevilor în activități de reciclare oferă soluții la diverse probleme din mediul
apropiat.
 Metode, mijloace și procedee
Se poate afirma că studiul mediului înconjurător și al problemelor cu care se confruntă
acesta, reprezintă un suport didactic eficient, ce urmărește să valorifice capacitatea elevilor de
a realiza observații, de a stimula curiozitatea acestora prin corelarea cu activități cotidiene și
probleme practice și rezolvarea acestora prin propriul demers investigațional.
Metode precum: observarea, formularea de întrebări și răspunsuri, formularea de
estimări și predicții, compararea rezultatelor în urma predicților, însoțite de dorința de
cunoaștere specifică vârstei contribuie la procesul investigațional al elevului. Învățăcelul
descoperă astfel instrumente și metode capabile să-l ajute să caute răspunsuri la diverse
întrebări și să ia decizii fundamentate în privința unor aspecte legate de propria persoană, de
mediul înconjurător sau de raportul dintre acestea.
3.3 Forme și modalități de organizare
Elevii au lucrat frontal, individual și pe grupe. Ei au fost îndrumați și încurajați
permanent de doamna învățătoare, pe tot parcursul activităților.
Formele de organizare ale acestor ateliere, precum și spațiul desfășurării activităților au
fost diverse. Atelierele au cuprins atât activități în interiorul sălii de clasă unde elevii au trudit
pentru a obține produsul final, cât și activități în aer liber de unde cei mici și-au procurat
întreg materialul necesar.
În deschiderea fiecărui atelier elevii au fost organizați în grupuri mici, s-au purtat
discuții despre importanța protejării naturii și s-au căutat soluții pentru diminuarea poluării
mediului înconjurător. La aceste discuții nu au participat doar elevii clasei a IV-a, ci s-au
alăturat majoritatea elevilor ai Liceului Tehnologic „Duiliu Zamfirescu”, după cum se poate
observa în fotografiile de mai jos:

Figure 13- Elevii clasei pregătitoare desfășurând Figure 14- Elevii clasei a IX-a
activitate de protejare a mediului, sursă foto: desfășurând activitatea de protejare a
arhivă personală mediului, sursă foto: arhivă personală
 3.4 Ateliere de lucru
Activitățile s-au desfășurat sub forma unor ateliere de lucru lunare, unde elevii au avut
posibilitatea să-și exerseze și abilitățile practice realizând diverse produse obținute din
material reciclat.
Activitatea 1
Pentru ca Moș Nicolae să ajungă și anul acesta la ei, elevii clasei a IV- a D, au realizat
sub atenta coordonare a doamnei învățătoare „Ghetuța lui Moș Nicolae”, obținută din PET-uri
de plastic. Astfel, micii învățăcei au reușit să demonstreze importanța recilcării pentru mediul
înconjuător dar și cum un să sublinieze cum dintr-un PET nesemnificativ pot ieși adevărate
lucrări.
La nivelul clasei, pentru realizarea acestor ghetuțe s-a utilizat o cantitate de 40 de pet-uri
de plastic din care au rezultat 20 de „ Ghetuțe”.
Procentul de reciclare al materialului brut ce se regăsește în produsul finit este de
90%, conform graficului de mai jos.

Ghetuța lui Moș Nicolae

5%
5%

Sticle de plastic
20% Hârtie
Elemente decoarative
Acuarele

70%

Figure 15 Diagrama deșeurilor utilizate în vederea obținerii noului produs – „ Ghetuța lui Moș
Nicolae”, sursă foto: arhivă personală
 Prelucrarea sticlei de plastic
(The processing of the plastic botle)
Diagrama de flux tehnologic produs
(Tehnological flow-chart product)

Start

Pregătirea sticlei de plastic

(Preparing plastic pets)

Decuparea șablonului
(Cutting the template)

Aplicarea straturilor de hârtie

(Applying layers of paper)

Uscare
(Drying)

Decorarea produsului final

(Decorating the final product)

Vopsire
(Dyeing)

Uscare
(Drying)

Stop
 Figure 16 Diagrama flux tehnologic produs – „Ghetuța lui Moș Nicolae”
Descrierea etapelor de realizare a produsului final. „Ghetuța lui Moș Nicolae”.
1. Etapa I
Pregătirea PET-urilor de plastic este un proces simplu de reciclare, care
presupune câteva etape pe care elevii le-au respectat:
Spălarea plasticului;
Îndepărtarea capacelor și a etichetelor (capacele au fost reutilizate în altă
activitate)
Uscarea completă a sticlei de plastic.
2. Etapa a II – a
Decuparea sablonului. În acestă etapă de reciclare a avut loc transformarea
materialului in materie primă, pentru noile obiecte ce urmează a fi realizate din plastic
reciclat. Elevii au folosit și alt deșeu (carton), pentru a obține talpa obiectului ce
urmează a fi realizat. Tot în această etapă, ei au decupat sticla de plastic necesară
realizând scheletul ghetuței.

Figure 17. Decuparea șablonului de plastic, sursă foto: arhivă personală

3. Etapa a III – a de lucru, a constat în aplicarea multiplă a straturilor de hartie ( pliante,
ziare, reviste și șervețele. Elevii au folosit aracet pentru a aplica hârtia mai sus
menționată pentru a uniformiza suprafața de lucru a scheletului.

4. Etapa a IV – a
Figure 18. Aplicarea straturilor de hârtie provenită din pliante, ziare și șervețele
 În această etapă obiectul realizat se usucă, pentru a putea fi pictat.
5. Etapa a V – a, a constat în aplicarea acuarelei de către elevi pe stratul exterior al
produsului, respectând criteriile de realizare și de evaluare menționate de către doamna
învățătoare încă de la începutul activității.

6. Etapa Figure
a VI– a19.
de Vopsirea șablonului
lucru, a constat de plastic,
în uscarea sursă foto:
produsului arhivă
obținut personalăacestuia
și pregătirea
pentru etapa următoare.
7. În etapa a VII– a de lucru, elevii au decorat produsul obținut cu diverse
 ornamente provenite din ambalaje buchete de flori, ornamente, etc.

Figure 20. Decorarea ghetuței obținută prin reciclare, sursă foto: arhivă personală
La finalul acestei activități, elevii clasei a IV – a D, au reușit să obțină un produs
decorativ, realizat 70% din pet-uri de plastic, folosind un procedeu de reciclare simplu
comparativ cu alte deșeuri și 20 % hârtie, ambele fiind materiale reciclabile.

Figure 21. Produs final – „Ghetuța lui Moș Nicolae, sursă foto: arhivă personală

Prin această activitatea am urmărit dezvoltarea cunoștiințelor despre reciclare în rândul

copiilor printr-un mod plăcut și antrenant. Colectarea selectivă începe încă de acasă și nu
constituie un proces complicat. Plasticul reciclat iși găsește multiple utilizări în viața
noastră cotidiană și este mai mult ca sigur că fiecare dintre noi avem o piesă în garderoba
noastră sau un obiect realizat din material plastic reciclat.
Prin această activitate desfășurată practic elevii și-au consolidat atât deprinderile și
abilitățile practive cât și însușirea cunoștințelor despre importanță reciclării și reintroducerea
în economia circulară a unor noi produse obținute din reciclarea vechilor produse.
Aceste produse au fost realizate cu scopul redecorării sălii de clasă pentru anotimpul
rece și pentru a introduc magia sărbătorilor de iarnă în interiorul sălii de curs.
Scopul activității nu este doar de conștientizare a importanței activităților de reciclare ci
și estetic. Astfel elevii au realizat că se pot obține produse decorative care pot înfrumuseța
diverse încăperi cu un minim efort și utilizând materiale de care deja dispunem.
Pornind de la sloganul „Nimic nu se aruncă, totul se reciclează”, elevii au înțeles că din
niște sticle de plastic putem crea adevărate produse decorative. Dacă înainte de această
activitate foarte mulți elevi își aruncau la finalul orelor de curs sticluțele cu apă, astăzi, după
finalizarea atelierului elevii adresează tot mai des întrebarea: „Oare ce putem face cu
acestea?”, așadar în sala de clasă s-au amenajat locuri speciale pentru depozitarea acestoara
pentru a putea fi folosite în cadrul orelor de arte vizuale.
Obiective realizate
În cadrul acestei activități, elevii au formulat opinii, întrebări și răspunsuri prin propriul
demers – investigațional dar și solicitând informații doamnei învățătoare, și-au asumat roluri și
resposabilități în cadrul echipelor (de exemplu: unul decupa sticla, altul bucățile de hârtie,
etc...). Cu ajutorul acestor inveștigații au înțeles necesitatea acestei măsuri ( reciclarea) și
împortanța deosebita care trebuie acordată acestui aspect.
Feed – back
În urma implicării într-o astfel de activităe s-a observat un interes crescut al elevilor față
de colectare, de reciclare. Implicarea activă a elevilor, a generat în rândul acestora, o reacție de
colaborare fapt care a facut ca acestă activitate să devină una de succes.

Diseminarea rezultatelor
Realizarea unor astfel de obiecte atât individual cât și la nivel de clasă, a determinat
schimbări la nivelul psihologic al fiecărui elev, generând motivația, dezvoltând relații de
colaborare.
La nivel cognitiv, în urma materialelor prezentate, elevii au dobândit vaste cunoștințe
despre deșeurile plastice, impactul acestora asupra mediului dar și asupra propriei sănătăți, și
despre importanța reciclării.
Activitatea 2

Elevii clasei a IV- a D, au realizat „Ghivece pentru flori”, obținute din pet-uri de
plastic.
La nivelul clasei, pentru realizarea acestor ghivece s-a utilizat o cantitate de 40 de pet-uri
de plastic din care au rezultat 20 de „ Ghivece flori”.
Procentul de reciclare al materialului brut ce se regăsește în produsul finit este de 92%,
conform graficului de mai jos.

Ghivece pentru flori

2% 3%
5%

Sticle de plastic
Elemente decorative
Vopsea
Hârtie creponată

90%

Figure 22. Diagrama deșeurilor utilizate pentru realizarea ghivecelor

PRELUCRAREA STICLEI DE PLASTIC
 (The processing of the plastic botle)

Diagrama de flux tehnologic produs

(Tehnological flow-chart product)

START

Pregătirea sticlei de plastic

(Preparing plastic pets)

Decuparea șablonului
(Cutting the template)

Asamblarea șablonului de plastic

(Assembling the plastic

Vopsire
(Dyeing)

Uscare
(Drying)

Aplicarea elementelor decorative

(Application of decorative elements)

STOP

Figure 23. Diagrama - Flux tehnologic produs

Descrierea etapelor de realizare a produsului final. „Ghivece pentru flori”
1. Etapa I - Pregătirea pet-urilor de plastic. Este un proces simplu de reciclare, care
presupune câteva etape pe care elevii le-au respectat.
Spălarea plasticului;
Îndepărtarea etichetelor;
Uscarea completă a sticlei de plastic;

2. Etapa a II – a. Decuparea sablonului. În acestă etapă de reciclare a avut loc

Figure 24 Pregătirea pet-urilor de plastic, sursă foto: arhivă personală

transformarea materialului plastic în materie primă, pentru noile obiecte ce urmează a
fi realizate din plastic reciclat. Elevii au decupat materialul plastic pentru a da formă
obiectului ce urmează a fi confecționat.
 3. Etapa a III – a de lucru, a constat în lipirea componentelor de respectând criteriile de
realizare și de evaluare menționate de către doamna învățătoare încă de la începutul
activității.

Figure 28. Asamblarea

componentelor de plastic,
sursă foto: arhivă personală

4. Etapa a IV – a, a constat în aplicarea acuarelei de către elevi pe stratul exterior al

produsului, respectând criteriile de realizare și de evaluare menționate de către doamna
învățătoare încă de la începutul activității. Toate ghivecele vor fi colorate în nuanțe de
alb și rosu, culori specifice lunii martie.

Figure 27. Vopsirea produsului,

sursă foto: arhivă personală

 5. Etapa a V- a de lucru, a constat în uscarea produsului obținut și pregătirea acestuia
pentru etapa următoare.

Figure 28. Decorarea produsului

nou obținut, sursă foto: arhivă personală

6. Etapa a VI- a de lucru. În această etapă, școlarii au decorat fiecare ghiveci după
propria imaginație folosind și alte materiale reciclabile, precum hârtia creponată,
ambalaje de plastic ce proveneau de la buchete de flori mai vechi.

Figure 21. Produs final

„Ghivece cu flori”,
sursă foto: arhivă personală
 Feed - back
Toate produsele finale, „Ghivecele cu flori” alături de alte produse realizate de către elevi
au fost expuse în cadrul Târgului de mărțisor, eveniment caritabil, organizat de către Liceul
Tehnologic Duiliu Zamfirescu, Dragalina cu scopul strangerii de fonduri pentru copiii
ucrainieni refugiați. Elevii au participat cu bucurie la acest eveniment dând dovadă de unitate
și solidaritate față de poporul ucrainean.
Diseminarea rezultatelor
Activitățile extrașcolare de educație tehnologică ajută elevul să manifeste sensibilitate față
de întreg mediul și problemele lui, ajută elevii să înțeleagă funcționalitatea mediului,
interacțiunea lor cu mediul și despre cum pot fi rezolvate problemele de medi.
Activitatea 3
În cadrul celei de-a treia activități, elevii clasei a IV- a D, au realizat „Suporturi de
plastic pentru creioane”, obținute din pet-uri de plastic reciclat din propria sticlă de apă.
La nivelul clasei, pentru realizarea acestor suporturi s-a utilizat o cantitate de 20 de pet-
uri de plastic din care au rezultat 20 de Suporturi pentru creioane”.
Procentul de reciclare al materialului brut ce se regăsește în produsul finit este de 95 %
conform graficului de mai jos.

Suporturi de plastic pentru creioane

5%

1 Pet-uri de plastic
2. Acuarele

95%

Figure 22. Diagrama deșeurilor utilizate pentru confecționarea suporturilor, sursă foto: arhivă
personală
 Pentru realizarea acestor suporturi, am utilizat cu precădere metoda conversației
euristice, elevii au urmărit cu atenție fluxul tehnologic de realizare a acestui produs și au adresat
întrebări, ce au urmărit înțelegerea necesității obținerii unor astfel de produse.

PRELUCRAREA STICLEI DE PLASTIC

(The processing of the plastic botle)

Diagrama de flux tehnologic produs

(Tehnological flow-chart product)

START

Pregătirea sticlei de plastic

(Preparing plastic pets)

Vopsire
(Dyeing)

Uscare
(Drying)

Decuparea șablonului
(Cutting the template)

STOP

Figure 23. Diagrama – Flux produs

 Descrierea etapelor de realizare a produsului final. „Suporturi de plastic pentru
creioane”.
1. Etapa I. Colectarea pet-urilor de plastic. Acesta este un proces simplu, determinat de
acțiunile noastre, de efortul care trebuie depus pentru protejarea mediului.
Elevii și cadrele didactice ale Liceului Tehnologic „Duiliu Zamfirescu”,Dragalina s-au

alăturat campaniei „LET̕ S DO IT, ROMÂNIA, și au colectat deșeuri de pe raza întregii

comune.
Alături de elevii mei, am sortat aceste deșeuri, alegând doar pet-urile de plastic ce au
reprezentat materialul brut necesar pentru realizarea suporturilor de plastic pentru creioane.

Figure 24. Imagini colectare, sortare deșeuri în vederea

reciclării, sursa foto: arhivă personală
 2. Etapa a II - a. Pregătirea pet-urilor de plastic este un proces simplu de reciclare, care
presupune câteva etape pe care elevii le-au respectat.
Spălarea plasticului;
Îndepărtarea capacelor și a etichetelor (capacele au fost reutilizate în altă activitate)
Uscarea completă a sticlei de plastic;

Figure 25 Pregătirea pet-urilor de plastic,

sursa foto:arhivă personală

3. Etapa a III - a. Decuparea sablonului. În acestă etapă de reciclare a avut loc transformarea
materialului plastic în materie primă, pentru noile obiecte ce urmează a fi realizate din plastic
reciclat. Elevii au decupat materialul plastic pentru a da formă obiectului ce urmează a fi
confecționat.

Figure 26. Decuparea șablonului,

sursa foto:arhivă personală
4. Etapa a IV – a, a constat în aplicarea acuarelei de către elevi pe stratul exterior al
produsului, respectând criteriile de realizare și de evaluare menționate de către doamna
învățătoare încă de la începutul activității. Toate suporturile de plastic pentru creioane, au fost
colorate în nuanțe diferite în funcție de opțiunile fiecărui copil.

Figure 27. Vopsirea pet-urilor de plastic, sursă foto:

arhivă personală

5. Etapa a V – a, a constat în uscarea produsului obținut și pregătirea acestuia pentru etapa

următoare.
6. Etapa a VI- a de lucru. În această etapă, școlarii au decupat suportul de plastic pictat

Figure 28. Decuparea produsului, sursă

foto: arhivă personală

de fiecare după propria imaginație, pentru a da forma finală..

Feed - back
Toate produsele finale, „Suporturi de plastic pentru creioane” au fost utilizate în sala de
clasă ca material didactic. Elevii au participat cu bucurie la această activitate dând dovadă de
unitate și au propus și alte activități ce a vizat conceptul de reciclare .
Diseminarea rezultatelor
Activitățile extrașcolare organizate în jurul temei care abordează reciclarea materialelor
plastice ajută elevul să manifeste sensibilitate față de întreg mediul și problemele lui, ajută
elevii să înțeleagă funcționalitatea mediului în interacțiunea lor cu mediul și despre cum pot
contribui ei pentru reducerea poluării cu mase plastice.
Elevii sunt mai informați și mai responsabili, mai conștienți de necesitatea procesului de
reciclare și au constatat că prin puterea exemplului datorită activităților desfășurate în cadrul
tuturor atelierelor au putu recicla la rândul lor și au obținut noi produse utile.
De ce efectuăm astfel de activități?
Activitățile de colectare, sortare și reciclare au scopul de a conștientiza rolul pe care
fiecare dintre noi îl avem în protejarea mediului și modul în care fiecare elev poate contribui la
bunăstarea naturii. Astfel de ateliere practice îmbinate cu noțiuni teoretice și acțiuni de
voluntariat, prin puterea exemplului, determină modificări în rândul elevilor la nivel cognitiv,
psihologic cât și afectiv.
 3.5 Metode și instrumente de colectare, prelucrarea informațiilor ( Chestionar pentru
cadre didactice)
Chestionarul reprezintă principalul instrument care a stat la baza realizării acestei
cercetări.
Deoarece subiectul reciclării a luat amploare în ultima perioadă atât în rândul adulților
cât și în rândul copiilor, am ales să adresez un chestionar pe această temă colegilor, cadre
didactice pentru a afla părerile sincere din interiorul sistemului.
Chestionarul cuprinde 12 întrebări ce pot fi consultate accesând următoarul link :
https://forms.gle/Z4nbBuemmYnQyhga8. Dintre cele 12 întrebări, am ales o singură întrebare cu
răspuns scurt apelând la sinceritatea cadrelor didactice în vederea completării chestionarului.
Toate întrebările vizează desfășurarea, implicarea sau neimplicarea cadrelor didactice în
activități de reciclare, implicit de protectie a mediului înconjurător.
Respondenții cercetării, au fost cadrele didactice din diferite colțurii ale țării noastre,
persoane din diferite medii, eșantioane de vârstă, persoane care împartășesc diverse oprinii și
păreri asupra temei abordate.
Mărimea eșantionului a fost de 60 cadre didactice, iar diseminarea chestionarului s-a
realizat cu ajutorul instrumentelor digitare, atât prin intermediul rețeleor sociale cum ar fi
Faceboo sau Twiter cât și prin intermediul Aplicațiilor de comunicare: grupuri pe Whatsapp,
Messenger.
Durata medie de completare a chestionarului este estimată între 4 șî 5 minute. Dintre
cele 60 de cadre didactice, 52 de cadre didactie au răspuns integral întrebărilor, 8 cadre
didactice răspunzând parțial.
3.6 Analiza rezultatelor
Rezutatele întrebărilor la care au răspuns cele 60 de cadre didactice au putut fi
interpretate cu ajutorul Softului Google Drive, care a înregistrat automat răspunsurile
respondenților.
Cu ajutorul aplicației Forms, în care s-a și realizat chestionarul, accesând formularul și
selectând fila „Răspunsuri” putem vizualiza variantele alese de cadrele didactice atât sub formă
unor diagrame cât și în format Microsoft Excel.
Întrebările adresate sunt variate, pornind de la întrebări de identificare a vârstei
respondenților până la itemi ce vizează opinii proprii despre reciclare.
Primul item vizează eșantionul de vâstă al cadrelor didactice disponibile pentru a oferi
răspuns. După cum reiese din interpretarea rezultatelor cele mai multe cadre didactice fac parte
din segmentul de vârstă 36-50 de ani.

Figure 29 Segmentul de vârstă al resopondenților, sursă foto: Google Forms

 În urma analiziei asupra orașelor sau localităților de proveniență a respondențîlor,
Bucureștiul a reprezentat orașul cu cele mai multe cadre didactice disponibile pentru
răspuns, cu un procent de 17,2 %.

Figure 30 Distribuția răspunsurilor în funcție de mediul de proveniență, sursă foto: Google Forms
Întrebările care vizează importanță recilării și a protecției mediului debutează
odată cu itemul 3. Întrebați dacă consideră importantă protejarea mediului, 57 de res pondenții
au răspuns afirmativ, 3 alegând să nu răspundă»

Figure 31 Importanța protejării mediului , surșă foto: Google Forms

 .
Întrebați cât de des integreză în cadrul orelor de curs obișnuite conceptul reciclării, un
procent de 82,5 de respondenți au răspuns că fregvent aduc în discuției noțiunile reciclării și
importanța acesteia, 17,5 % au afirmat că introduc în activitatea didactică ocazional teoriile
reciclării. Răspunsuri încurajatoarea deoarece niciun respondent nu a bifat varianta „Niciodată”,
3 cadre didactice , însă alegând să nu răspundă.

Figure 32 Distribuția răspunsurilor din cadrul itemului 4, sursă foto: Google Forms

Itemul 5 a urmărit opinia cadrelor didactice cu privire la varianta cea mai bună prin care
eleviii își însușesc conceptul de reciclare. 50% dintre cadrele didactice au afirmat că o variantă
foarte bună ar fi aceea de a colecta selectiv deșeurile, variantă urmată la un scor foarte mic de
utilizarea deșeurilor în decorul sălii de clasă, variantă aleasă de 44,8 respondenți.

Figure 33. Opinia cadrlelor didactice, surăfoto: Google Forms

 Scara numerică care arată importanța reciclării a fost completată de 58 repondenți, 10
puncte ( punctaj maxim) au oferit 55 de cadre didactice (94,8%), 2 respondenți oferind un
punctaj de 9 puncre, iar 3 respondenți au ales să nu completeze acest item.

Figure 34 Scara numerică a importanței procesului de reciclare, sursăfoto: Google Forms

Itemul 7 vizează modul de reciclare al deșeurilor în cadrul orelor de curs. La acest item
au răspuns 57 de cadre didactice. Dintre acestea 94,7% au afirmat faptul că obișnuiesc să
recicleze deșeuri în cadrul orelor, 5,3 % spunând că adesea nu se folosesc de materiale
reciclatile la activități

Figure 35 Distribuția răspunsurilor itemului 7

 Itemul 8 se află in continuarea itemului precedent stabilind tipurile de materiale reciclate
la clasă. Putem observa aici diversitatea materialeor reciclate. Un procent de 55,4%, mai mult
de jumătate dintre respondenți au răspuns că plasticul este principalul deșeu reciclat, urmat la o
diferență de aproximativ 20 de procente de hârtie.

Figure 36. Tipurile deșeurilor reciclabile, sursă foto: Google Forms

Frecvența activităților de voluntariat pentru protecția mediului care vizează reciclarea
deșeurilor plastice reiese din răspunsurlie respondenților la itemul 9. Dintre cele 58 de
răspunsui, reiese faptul că 58,6% dintre respondenți organizează anula activități de reciclare a
deșeurilor plastice.

Figure 37. Frecvența activităților de reciclare a deșeurilor plastice, sură foto: Google Forms
 Itemul 10 inregistrează 58 de răspunsuri. 89,7 dintre cadrele didactice afirmă faptul că în
decursul activității didactice au realizat împreună cu elevii obiecte decorative pentru sala de
clasă din materiale reciclabile, în timp ce un procent de 10,3% dintre cadrele didctice au oferit
un răspuns negativ.

Figure 38 Realizarea obiectelor decorative pentru sala de clasădin materiale reciclabile, sursă
Google Forms

Itemul 11 vizează părerea cadrelor didactice cu privire la impactul pe care-l au activitățile

de reciclare asupra elevilor, 91,4% dintre cadrele didactice răspunzând afirmativ.

Figure 39 Importanța utilizării obiectelor decorative din materiale reciclabile,

sursă foto: Google Forms
 Itemul 12, care reprezintă și ultima întrebare adresată cadrelor didactice a oferit
acestora posibilitatea unei game variate de răspuns. Toate răspunsurile au subliniat foarte
bine necesitatea reciclării, majoritatea cadrelor didactice alegând să definească această
activitate drept una esențială mediului.

Figure 40 Descrierea activității de reciclare, sursă foto: Google Forms

În concluzie din rezultatele interpretate mai sus reiese faptul că activitatea de

reciclare rămâne una dintre cele mai importante activități asupra căreia cadrele didactice
de toate vârstele aleg să-și lase amprenta. Un număr considerabil de învățători și profesori
au afirmat de-a lungul celor 12 itemi parcurși faptul că procesul de reciclare început acasă
de către părinți și bunici trebuie continuat și în sala de clasă de către cadrul didactic.
Respondenții au afirmat în cadrul a mai multor întrebări faptul că prin integrarea
activităților de reciclare în cadrul orelor de curs elevii au devenit mai responsabili și au
conștientizat importanța acestui proces atât de important mediului, dar și economiei.
Rezultatele chestionarului sunt îmbucurătoare și demonstrează implicarea cadre
didactice în căutarea măsurilor pentru a avea un mediu cât mai putin poluat.
 Concluzii

Subiectul reciclării a traversat de-a lungul timpului numeroase forme, de la reciclarea

materiealelor uzate până la transformatea unor bunuri în altele care au o nouă întrebuințare.
Pornind de la ideea că majoritatea timpului copilul îl petrece în școală, notiunea reciclării
cu care copilul pășește în școală trebuie întărită de către cadrele didactice prin diferite activităti.
După realizarea studiului de caz și desfășurarea cu elevii a tuturor activtăților pe tema
reciclarii materialelor plastice, în rândul acestora se poate observa un impact major atât asupra
acțiunilor pe care aceștia le întreprind. cât și asura noțiunilor însușite
Deoarece materialele plastice sunt printre cele mai utilizate în viața de zi cu zi, iar
efectele nocive pe care acestea le au asupra mediului au fost mediatizate de-a lungul timpului
atât pe rețelele de socializare cât și prin intermediul mijoacelor media, nu a fost deloc dificilă
stârnirea interesului elevilor pentru protejarea mediului de aceste deșeuri. Fiecare elev a înțeles
faptul că doar refolosind plasticul de la ambalajele alimentelor sau de la sticlele provenite de la
diverse lichide poate contribui semnificativ la reducerea consumului de resurse naturale,
energie, contribuind astfel nu doar la reciclarea plasticului ci și la consolidarea economiei.
Prin informarea corespunzătoare a elevilor și prin desfășurarea regulată a unor activități
de colectare selectivă și reciclare diferitelor produse elevii au înțeles mut mai ușor importanța
acestui proces, au devdenit mult mai responsabili și atenți asupra consumului resurselor
epuizabile ale plantetei.
La finalul cercetării mai mulți elevi au afirmat faptul că au reușit să facă din problema
deșeurilor o adevărată comoară, astfel deșeurile de care toți fugeau au devenit astăzi, o
adevărată resursă.
Elevii clasei a IV-a și implicit elevii Liceului Tehnologic „Duiliu Zamfirescu” știu acum
cum să protejeze mediul și cum să sorteze corect deșeurile pentru a obține noi produse de care
se pot bucura generații întregi de acum înainte.
Școala joacă un rol important în formarea deprinderilor ecologice, chiar dacă, așa cum
reiese din interpretarea rezultatelor chestionarului aplicat majoritatea profesorilor susțin
procesul de reciclare, există șî cadre dicactice care încă nu facilitează reciclare. Pentru aceștia
utilă ar fi parcurerea unor programele și cursurilor de formare pentru a conștientiza importanța
procesului de reciclare.
 Bibliografie:

1. Bold, O.V. & Mărăcineanu, G.A., (2003) Managementul deșeurilor solide urbane și industriale,
Editura MATRIX ROM, București
2. Bold, O.V. & Mărăcineanu, G.A., (2004) Depozitarea, tratarea și reciclarea deșeurilor și
materialelor, Editura MATRIX ROM, București
3. Bularda, Gh., Bularda, D., Catrinescu, Th., (1992) Reziduri menajere, stradale și industriale,
Editura Tehnică, București
4. Căpățână, C. & Simionescu, C. M., (2006) Depozitarea, tratarea și reciclarea deșeurilor și
materialelor recuperabile, Editura MATRIX ROM, București
5. Gheorghe, M., (2002) Valorificarea deșeurilor și subproduselor industriale în construcții,
Editura MATRIX ROM, București
6. Nakagawa, K., Namba, A., Mukai, S.R., Tamon , H., Ariyadejwanich, P., Tanhapanichakoon,
2004, „Adsorption of Phenol and Reactive Dye from Aqueous Solution on Activated Carbons
Derived from Solid Wastes” (1)
7. Prodea, V.,(1985) „Povestea celor 3 R”, editura Albatros, București
8. Rojanski, V., Bran, F.(2002) „Politici și strategii de mediu”, editura ECONOMICĂ, București
9. https://canpackrecycling.ro/wp-content/uploads/2013/08/Hotararea-162-2002.pdf , accesat la data
de 24.05.2022
10. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32018L0850&from=EN
, accesat în data de 02.08.2022
11. https://green-report.ro/punirea-alba-depozitul-de-deseuri-radioactive-de-la-baitap/
12. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52014AE5002&from=RO ,
accesat la data de, 7.08.2022
13. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?
uri=CELEX:52019DC0190&qid=1587370631543, Raport al Comisiei către Parlamentul
European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul regiunilor,
COM(2019) 190 final, site accesat la data de 27.07.2022.
14. https://ec.europa.eu/eurostat/cache/sankey/circular_economy/sankey.html?
geos=RO&year=2020&unit=THS_T&materials=TOTAL&highlight=0&nodeDisagg=01011
00100&flowDisagg=false&translateX=200&translateY=70&scale=0.6&language=EN&xyz=
89&material=TOTAL
15. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=COM%3A2018%3A372%3AFIN
16. https://ellenmacarthurfoundation.org/topics/circular-economy-introduction/overview ,accesat la
data de 09.08.2022
17. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52022DC0011&from=RO ,
18. https://www.edituraintaglio.com/en/product-page/nom-nom-sau-cum-a-devenit-mare-o- problem
%C4%83-mic%C4%83,