Ministerul Educaţiei Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Colegiul ”Iulia Hasdeu” din Cahul

„Aprob”
Directorul Colegiului ”Iulia Hasdeu”
din Cahul
________________ Tataru Gheorghe
(semnătura)
„____”____________201__

Curriculumul la disciplina
S.05.L.050 Gestionarea deșeurilor
Specialitatea: 52110. Ecologia și protecția mediului

Calificarea
Tehnician protecția mediului (tehnician ecolog)

2018

1
Aprobat:

La şedinţa Consiliului Metodico-Știinţific din „___” ____________201__,

Tataru Gheorghe, director _____________________
(semnătura)

Autor:

Hantea Sorina, profesor de discipline ecologice, Colegiul ”Iulia Hasdeu” din Cahul

Recenzenţi:

1. Tataru Svetlana , profesor de biologie, grad didactic superior Colegiul ”Iulia Hasdeu” din Cahul
____________________
(semnătura)

2. Fulea Ion, profesor de geografie și biologie, grad didactic II Colegiul ”Iulia Hasdeu” din Cahul
_____________________
(semnătura)

2
 Cuprins

I. Preliminarii ..................................................................................................................4
II. Motivaţia, utilitatea disciplinei pentru dezvoltarea profesională................................4
III. Competenţele profesionale specifice disciplinei.........................................................4
IV. Administrarea disciplinei..............................................................................................5
V. Unităţi de învăţare........................................................................................................5
VI. Repartizarea orientativă a orelor pe unităţi de învăţare..............................................6
VII. Studiul individual ghidat de profesor............................................................................6
VIII. Lucrările practice recomandate....................................................................................8
IX. Sugestii metodologice...................................................................................................8
X. Sugestii de evaluare a competenţelor profesionale......................................................9
XI. Resursele necesare pentru desfăşurarea procesului de studiu.....................................10
XII. Resursele didactice recomandate elevilor.....................................................................10

3
 I. Preliminarii

Curriculumul unităţii de curs „Gestionarea deșeurilor” reprezintă un act normativ axat pe

formarea şi dezvoltarea competenţelor profesionale în cadrul specialităţii 52 110 Ecologia şi protecţia
mediului, având calificarea tehnician protecţia mediului. El are ca scop orientarea şi monitorizarea
procesului de proiectare, organizare şi desfăşurare eficientă a demersului didactic la cursul „Gestionarea
deșeurilor”.
Problematica privind impactul negativ asupra mediului şi sănătăţii umane, ca urmare a eliminării
deşeurilor prin utilizarea unor metode și tehnologii nepotrivite rămâne de actualitate, mai ales în
contextul tendinţei susţinute de creştere a cantităţilor de deşeuri generate. Devine astfel necesară
includerea în priorităţile strategice a unor aspecte la fel de importante precum declinul resurselor
naturale şi oportunitatea utilizării deşeurilor ca materie primă pentru susţinerea unor activităţi
economice.
Unitatea de curs „Gestionarea deșeurilor” este o componentă la libera alegere din planul de
studii şi se bazează pe construirea unor concepţii despre gestionarea deșeurilor şi utilitatea acestora
pentru mediul ambiant şi pentru activităţile umane.
Obiectivele cursului „Gestionarea deșeurilor”:
 Însuşirea noţiunilor specifice domeniului gestionării deşeurilor.
 Înţelegerea importanţei gestionării deşeurilor pentru fundamentarea politicilor şi strategiilor de
protecţia mediului.
 Aplicarea măsurilor pentru diminuarea impactului asupra mediului generat deșeurile rezultate din
activităţile desfăşurate de organizaţii.
 Aplicarea celor mai bune tehnologii şi practici în gestionarea deşeurilor.

II. Motivaţia, utilitatea disciplinei pentru dezvoltarea profesională

Problema deșeurilor este rezultatul vieții noastre care nu urmează o cale durabilă. Modul de
producție și consum trebuie adaptat la o presiune minimă asupra resurselor neregenerabile ale Terrei.
Tehnicile și metodele de prelucrare a deșeurilor presupune utilizarea proceselor și metodelor care nu
pun în pericol sănătatea populației și a mediului, iar autoritățile competente autorizează și controlează
activitățile de valoare și eliminare a deșeurilor, urmând ca acestea să nu prezinte riscuri pentru
sănătatea populației și pentru componentele naturii.
Programa disciplinei prevede studierea metodelor de colectare, transportare, neutralizare și
valorificare a deșeurilor și impactul acestora asupra calității mediului ambiant și sănătății umane.
Problema deșeurilor în Republica Moldova este actuală deoarece s-a ajuns la un nivel critic, când
cantitatea acumulărilor de deșeuri toxice și netoxice au atins valori maxime. Competențele formate în
cadrul disciplinei vor putea fi utilizate pentru orientarea în întrebările teoretice și practice ale tehnicilor
și metodelor de prelucrare a deșeurilor și influienței diferitor factori din mediul înconjurător asupra
mediului cât și pentru aplicarea în viitoarea profesie.

III. Competenţele profesionale specifice disciplinei

 Cunoaşterea, descrierea şi utilizarea adecvată a noţiunilor, conceptelor şi legităţilor specifice

gestionării deșeurilor.
 Cunoașterea modalităților de colectare, transport și valorificare a deșeurilor.
 Identificarea principalelor categorii de deșeuri municipale, precum și soluțiile destinate neutralizării
sau reutilizării acestora.
 Cunoașterea principalelor surse generatoare de deșeuri.
4
  Utilizarea cunoştinţelor de bază ale unităţii de curs„Gestionarea deșeurilor” pentru explicarea unor
procese şi fenomene de mediu.
 Cunoașterea cadrului legislativ al gestionării deșeurilor.
 Aprecierea rolului gestionării deșeurilor în dezvoltarea societăţii umane.

IV. Administrarea disciplinei

Codul Denumirea Titularul Numărul de ore Evaluarea

Semestrul
disciplinei disciplinei

Total

Examen
Contact direct 30 ore Studiu Nr. de
individual credite
Prelegeri Lab/Prac

S.05.L.050 Gestionarea Hantea V 60 26 4 30 Ex 2

deșeurilor Sorina

V. Unităţile de învăţare
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut
Unitatea de învăţare 1
Generalităţi: Deșeurile și mediul înconjurător.
UC 1.1. Definirea noțiunii de deșeu. 1.1. Deșeurile și mediul înconjurător. Problema
UC 1.2. Explicarea esenței problemei deșeurilor. reziduurilor sub aspect economic și ecologic.
UC 1.3 Clasificarea reziduurile dupa diverse Clasificarea reziduurilor .
criterii.
Unitatea de învăţare 2
Colectarea și transportul deșeurilor.
UC 2.1. Analiza modului de colectare a deșeurilor. 2.1.Colectarea deșeurilor.Sisteme de pulbere.
UC 2.2. Identificarea sistemelor de containere Sisteme de containere speciale pentru materiale
speciale pentru materialele reciclabile. reciclabile. Sisteme de colectare. Moduri de
UC 2.3. Determinarea sistemelor de colectare a colectare. Proceduri de colectare.
deșeurilor. 2.2.Transportul deșeurilor.Sisteme de transport.
UC 2.4. Clasificarea procedurilor de colectare a Transportarea în stații de transfer.
deșeurilor.
Unitatea de învăţare 3
Metode și tehnologii de gestionare a deșeurilor.Tehnici de tratare mecanică.

UC 3.1. Identificarea tehnicilor de mărunțire a 3.1. Tehnici de mărunțire a deșeurilor. Mărunțire

deșeurilor. prin lovire. Mărunțire prin tăiere.
UC 3.2. Clasificarea tehnicilor de sortare a 3.2. Tehnici de sortare a deșeurilor. Sortare
deșeurilor. dimesională. Sortare densimetrică. Sortare
UC 3.3. Analiza tehnicilor de curățare a magnetică. Sortare optică. Sortare manuală.
deșeurilor. Flotare.
UC 3.4. Identificarea tehnicilor de compactare a 3.3. Tehnici de curățare a deșeurilor.
deșeurilor. Purificare mecanică. Spălare în tambluri.
3.4.Tehnici de compactare a deșeurilor.

5
 Unitatea de învăţare 4
Metode și tehnologii de gestionare a deșeurilor.Tehnici de tratare termică.
UC 4.1.Caracterizarea metodei incinerării 4.1. Incinerarea deșeurilor.
deșeurilor. Preluarea deșeurilor. Stocarea temporară,
UC 4.2. Identificarea modului de tratare a prelucrarea. Alimentarea în camera de incinerare,
deșeurilor și eliminarea cenușei. incinerarea propriu zisă. Tratarea, respectiv
UC 4.3. Analiza pirolizei și gazării deșeurilor. eliminarea cenușei reziduale. Tratarea și
UC 4.4. Identificarea tipurilor de coincinerare a valorificarea emisiiilor.
deșeurilor. 4.2. Piroliza(degazarea) și gazarea deșeurilor.
4.3. Coincinerarea deșeurilor. Coincinerarea în
centralele electrice.Coincinerarea în cuptoare de
ciment.
Unitatea de învăţare 5
Tratare biologică a deșeurilor.
UC 5.1.Explicarera modului de compostare a 5.1.Compostarea.Bazele compostării.Tehnici de
deșeurilor. compostare.
UC 5.2.Descrierea modului de tratare biologică a 5.2. Tratarea biologica în instalații de
deșeurilor în instalații de biogaz. biogaz.Cerințe pentru materia prima.produse
finite.

VI. Repartizarea orientativă a orelor pe unităţi de învăţare

Numărul de ore
Contact direct Lucrul
Total Practică/ individua
Prelegeri
Seminar l
1. Generalităţi: Deșeurile și mediul 6 2 4
înconjurător.
2. Colectarea și transportul deșeurilor. 16 8 2 6

3. Metode și tehnologii de gestionare a 18 6 2 10

deșeurilor.Tehnici de tratare mecanică.

4. Metode și tehnologii de gestionare a 12 6 6

deșeurilor.Tehnici de tratare termică.
5. Tratare biologică a deșeurilor. 8 4 4

Total 60 26 4 30

VII. Studiul individual ghidat de profesor

Materii pentru studiul individual Produse de Modalităţi Termeni de
elaborat de evaluare realizare
Unitatea de învăţare 1
Generalităţi: Deșeurile și mediul înconjurător.
1.1.Deșeurile și mediul înconjurător. Problema reziduurilor Elaborarea Prezentarea Saptamâna 1
sub aspect economic și ecologic. Clasificarea reziduurilor . referatului referatului

6
 Unitatea de învăţare 2
Colectarea și transportul deșeurilor.

1.2.Colectarea deșeurilor.Sisteme de pulbere. Sisteme de Elaborarea Prezentarea Saptămâna

containere speciale pentru materiale reciclabile. Sisteme de posterului posterului 2-5
colectare. Moduri de colectare. Proceduri de colectare.
1.3.Transportul deșeurilor.Sisteme de transport.
Transportarea în stații de transfer.
Unitatea de învăţare 3
Metode și tehnologii de gestionare a deșeurilor.Tehnici de tratare mecanică.
1.4.Tehnici de sortare a deșeurilor. Sortare dimensională. Proiect Prezentarea Saptămâna
Sortare densimetrică. Sortare magnetică. Sortare optică. individual: referatului 6-10
Sortare manuală. Flotare. Elaborarea
1.5. Tehnici de curățare a deșeurilor. referatului
Purificare mecanică. Spălare în tamburi.

Unitatea de învăţare 4
Metode și tehnologii de gestionare a deșeurilor.Tehnici de tratare termică.
1.6. Incinerarea deșeurilor. Elaborarea Prezentarea Saptămâna
Preluarea deșeurilor. Stocarea temporară, prelucrarea. posterului posterului 11-13
Alimentarea în camera de incinerare, incinerarea propriu zisă.
1.7. Piroliza(degazarea) și gazarea deșeurilor.

Unitatea de învăţare 5
Tratare biologică a deșeurilor.
1.8.Tratarea biologică a deșeurilor în instalații de biogaz. Elaborarea Prezentarea Saptămâna
referatului referatului 14-15

7
 VIII. Lucrările practice recomandate.

Nr. Unități de conținut Numărul

crt. de ore
1. Colectarea deșeurilor.Proceduri de colectare a deșeurilor.Sisteme de colectare 2
a deșeurilor.
2. Tehnici de sortare a deșeurilor.Sortarea dimesională.Sortarea 2
densimetrică.Sortarea magnetică.Sortarea optică.Sortarea manuală.

Total 4

IX. Sugestii metodologice

În învăţământul profesional tehnic postsecundar finalităţile procesului de instruire sunt realizate
prin competenţele formate prin cunoştinţe, abilităţi şi atitudini.Strategiile, metodele şi tehnicile utilizate
în formarea acestor competenţe pot fi valorificate în cele mai variate moduri de către profesor pentru a
asigura un proces didactic eficient. Ele vor orienta elevii spre activităţi de investigare a fenomenelor şi
proceselor desfăşurate în mediul ambiant, spre cunoaşterea impactului asupra omului şi a mediului.
Se recomandă adaptarea procesului instructiv-educativ la potenţialităţile individuale, la ritmul şi stilul de
învăţare al elevului, la interesele şi abilităţile fiecăruia.
Astfel, în elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii ale
educaţiei:
 elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare;
 elevii au stiluri diferite de învăţare;
 elevii participă cu cunoştinţele lor dobândite anterior.
Având ca scop formarea competențelor prin promovarea unui învățământ centrat pe
elev, este necesar de a asigura o metodologie diversificată bazată pe îmbinarea activităților de învățare
și de muncă independentă, cu activitățile de cooperare, de învățare în grup și de muncă
interdependentă. În cadrul învățării interactiv-creative elevul descoperă, imaginează, construiește și
redefinește sensurile, iar profesorul stimulează elevii să devină capabili să elaboreze proiecte
personalizate de învățare, să-și asume responsabilitatea desfășurării învățării, conștientizând, apreciind,
evaluând, gestionând și dobândind progresiv autonomie în propria învățare. Specificul instruirii
interactive presupune interactivitate și creativitate în adoptarea unor strategii care să solicite implicarea
în sarcină și interesul de perfecționare continuă. Atitudinea activă și creatoare a elevului este o
consecință atât a stilului de predare a profesorului, cât și a obișnuinței elevului de a se raporta la
sarcină. Stimularea activismului și a creativității presupune favorizarea unui mediu de învățare interactiv,
incitator și dinamic, asigură dezvoltarea unui câmp de relații optime, manifestări creatoare și active.
Învățarea interactiv – creativă pune accentul pe:
 învățarea prin cercetare – descoperire;
 învățarea prin efort propriu, independent sau dirijat;
 dezvoltarea gândirii critice și imaginației creatoare.
Studiind problematica instruirii interactive și analizând specificul diferitor metode de predare - învățare
interactivă propun pentru folosire în cadrul unității de curs a următoarelor metode și tehnici:
 Metoda predării - învățării reciproce – elevii în grupuri a câte 4 studiază textele științifice,
apoi explică colegilor sarcina dată sau rezolvarea unei probleme, dezvoltând capacităților de exprimare,
comunicare, atenție, ascultare activă și de a selecta esențialul.

8
  Metoda grupurilor interdependente / Jigsaw – metoda presupune o pregătire temeinică
a materialului sau subtemei date de către fiecare membru al grupului, apoi elevii îți comunică ce au
învățat despre subtema respectivă, iar în final fiecare elev completează o fișă cu materialele studiate.
 Tehnica SINELG – Sistem Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a
Gândirii - este o tehnică de monitorizare a înțelegerii textului și o modalitate de a face lectura textului
științific funcțională la etapa de comunicare a cunoștințelor noi.
 Metoda conversației - prin această metodă se stimulează gândirea elevilor în
vederea însușirii, fixării și sistematizării cunoștințelor și deprinderilor, în vederea dezvoltării spiritului de
colaborare și de echipă, de asemenea ajută la formarea limbajului de specialitate.
 Strategia „Știu/Vreau să știu/Am învățat” - este o metodă de stimulare a gândirii
critice, de sistematizare a ideilor privind tema propusă pentru studiere, de structurare a întrebărilor la
tema studiată, de structurare a informației învățate privind tema studiată.
 Brainstorming – ul sau asaltul de idei - este o metodă interactivă de dezvoltare de
idei noi ce rezultă din discuțiile elevilor la o temă, în cadrul căreia fiecare vine cu o mulțime de sugestii.
Metode cuprinde două momente: unul de producere a ideilor, iar altul de evaluare critică a acestor idei.
Eficiența demersului educațional este determinată în mare măsură și de forma de organizare a
activității didactice. În cadrul unității de curs sunt utilizate următoarele forme de activitate:
a) activitatea frontală, în cadrul căreia profesorul îndrumă și conduce activitatea tuturor celor instruiți,
avantajul constă în comunicarea unui volum mare de informații într-un timp scurt;
b) activitatea individuală, care se bazează pe învățământului diferențiat și individualizat, dezvoltând
capacitatea de a gândi și a acționa independent;
c) activitatea în grup, este o formă eficientă de realizare a învățământului axat pe competențe, care
permite formarea și dezvoltarea capacităților de comunicare, cooperare, colaborare și organizare.

X. Sugestii de evaluare a competențelor profesionale

Evaluarea este o acțiune indispensabilă oricărei activități educaționale, reprezentând măsurarea
și aprecierea cantitativă a rezultatelor școlare. În contextul învățământului axat pe competențe
dominantă este evaluarea continuă/formativă realizată pe tot parcursul activității de instruire, astfel
profesorul orientează și monitorizează activitatea de studiere prin sarcini didactice de diferite niveluri de
dificultate. Valoarea evaluării formative constă în formarea permanentă și continuă atât a
competențelor transversale, dar în deosebi a competențelor profesionale. Metodele de evaluare
reprezintă calea prin care profesorul oferă elevilor posibilitatea de a demonstra nivelul de stăpânire a
cunoștințelor, de formare a diferitelor capacități testate prin utilizarea unei diversități de instrumente
adecvate obiectivului de evaluare propus.
Evaluarea constă atât în colectarea unor informații privind nivelul de însușire a materiei
studiate, cât și în luarea unor decizii de adaptare a strategiilor de predare – învățare – evaluare la
particularitățile individuale ale elevilor. Evaluarea formativă curentă, pe lângă verificarea nemijlocită a
performanțelor școlare, se realizează pentru a stabili factorii ce determină succesele și insuccesele
elevilor, iar identificarea acestor factori va facilita adaptarea activităților didactice la posibilitățile
elevilor. În procesul de evaluare continuă, de obicei, se folosesc metode de evaluare orale, scrise și
probele practice, dar pentru a obține informații ample despre nivelul de performanță a elevului și
competențele formate, aplicăm și metodele alternative de evaluare, precum portofoliul, investigația,
sistematizarea informației prin completarea unor tabele etc…
În funcție de obiectivele propuse în cadrul unității de curs sunt folosite următoarele metode de
evaluare alternative-complementare:

9
1. Portofoliul - metodă de evaluare folosită în cadrul lecțiilor practice și studiului individual, urmărind
progresul elevului în plan cognitiv, atitudinal și comportamental, dezvoltând capacitățile de sinteză și
comunicare a informației;
2. Fișa de activitate cu diverse subiecte și probleme cu diferit grad de complexitate folosită pentru
aprecierea cunoștințelor, optimizarea învățării și în scop de autoevaluare;
3. Tabelele – modalitate de sistematizare a informației, pregătită individual sau în grup;
4. Referatul – modalitate de apreciere a lucrului individual al elevului de sinteza a literaturii , precum și a
capacității de comunicare a informației;
5. Testul docimologic – reprezintă o probă complexă formată dintr-un ansamblu de itemi, care în urma
aplicării oferă informații pertinente privind progresul școlar al elevului și competențele formate, metodă
este folosită la finele unităților de învățare.
6. Examenul – metodă de evaluare sumativă la finele unității de curs.
7.Lucrarea practică - metodă de evaluare a competențelor practice, care presupun aplicarea
cunoștințelor teoretice însușite, precum și a deprinderilor și a priceperilor formate. Evaluatorii trebuie
să stabilească unele criterii, norme și/sau cerințe pedagogice. Aceste cerințe nu trebuie să difere de cele
formulate pe parcursul instruirii, totodată ele trebuie să fie cunoscute de elevi, împreună cu baremurile
de notare. Pentru realizarea cu succes a unei activități practice, elevii trebuie să fie avizați asupra:
tematicii lucrărilor practice, modului în care acestea vor fi evaluate și condițiile oferite pentru realizarea
acestor activități.

XI. Resursele necesare pentru desfăşurarea procesului de studiu

Pentru asigurarea demersului didactic, în cadrul unităţii de curs „Gestionarea deșeurilor”se vor
utiliza resursele disponibile în instituţie pentru procesul de studiu şi se va depune eforturi constante
pentru îmbunătăţirea, diversificarea, modernizarea şi adaptarea acestora la necesităţile didactice.
Procesul de studiu se va desfăşura în sălile de studiu dotate cu tabla, calculator, proiector la necesitate.
Pentru a îndeplini sarcinile propuse se vor utiliza resurse materiale: manuale disponibile în
biblioteca instituţiei şi în format electronic, surse accesibile online, texte auxiliare, planşe, fişe, pliante,
fotografii, secvenţe de film etc.
Resurse procedurale se referă la forma de organizare a clasei, modalităţi de organizare a
activităţii, metode de învăţare, metode de predare şi alocare de timp care sunt planificate de profesor.

XII. Resursele didactice recomandate elevilor

1. Aşevschi V. ,,Ecologia şi protecţia mediului”, Ulim, 2007

2. Anuarul IES ,,Protecția mediului în R.Moldova”. Chișinău

3. Burea S .”Managementul deșeurilor urbane. Perspectiva europeană comparată” ed. ASE , București ,
2009

4. Oros V, Drăghici C. ”Managementul deșeurilor” Brașov 2002

5. Căpățină S. Simonescu C. ”Depozitarea, tratarea și reciclarea deșeurilor și materialelor recuperabile”

ed. Matrix Rom , București 2006

6. Ciocan A. ”Valorificarea deșeurilor metalice – procese și tehnologii” ed. Univers Press, Galați 2008

7. Donea, I. Dediu ş.a, ,,Ecologia şi protecţia mediului”, Chişinău, Centru Ed. UASM, 2002

8. Strategia Naţională pentru Dezvoltarea durabilă , Agenda XXI, Chişinău, 2000.

10