Universitatea “Dunărea de Jos”

Facultatea Transfrontalieră de Ştiinţe Umaniste, Economice şi Inginereşti

Specializarea: Relaţii Internaţionale şi Studii Europene

Proiect
Influența mediului școlar asupra absenteismului elevilor.

Realizat:Hantea Sorina Coordonator:

Grupa: RISE, anul 1
Conf. univ. dr.
Mihail Rarița

Cahul,2018
 Influenţa mediului şcolar asupra absenteismului elevilor, de la Colegiul
„Iulia-Hasdeu”, Cahul

Hantea Sorina

Introducere. Punctarea problematicii studiului

În contextul social actual, una dintre cele mai importante probleme care se ridică în faţa
şcolii este aceea a absenteismului şcolar. Absenteismul reprezintă în primul rând nesupunere. În
al doilea rând absenteismul poate fi asemănat cu forme uşoare de delicvenţă, această opinie
bazându-se pe faptul că în zonele comunităţii unde absenteismul este crescut, apar şi creşteri ale
delictelor.

Absenteismul şcolar este definit ca o problemă socială, fiind explicat mai mult prin
caracteristicile mediului de provenienţă şi apărând mult mai frecvent în mediul urban şi în
familiile sărace. Conceptul este pus deseori în legătură cu cel de « fuga de la şcoală » (chiulitul),
care, asimilând fobia şcolară, este interpretat ca o problemă emoţională.

Absenteismul desemnează un tip de conduită evazionistă stabilă, cronică, permanentizată,

ce prefigurează sau reflectă deja atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere în
educaţia şcolară. Absenteiştii nu mai apreciază şcoala ca pe o instituţie ce oferă beneficii
importante în viitor, ei fiind interesaţi mai mult de obţinerea rapidă a unor avantaje materiale. În
timp ce, pentru această categorie de elevi, frecventarea şcolii devine sinonimă cu pierderea de
timp, pentru elevii având rezultate şcolare slabe şi o stimă de sine scăzută, prezenţa la şcoală
devine traumatizantă.

Absenteismul conduce la abandonul şcolar, dar este, concomitent, cel mai important
factor catalizator pentru consumul de droguri, violenţă şi infracţionalitate. Elevul care lipseşte de
la şcoală de obicei pleacă de acasă echipat corespunzător, la ora potrivită pentru a respecta orarul
şcolar şi se întoarce acasă la ora potrivită, în funcţie de programul zilei. El se refugiază în
baruri,internet-café-uri, săli de jocuri, gări, parcuri. Când aceste activităţi devin o rutină, elevul
poate face transferul spre altele, mai plăcute sau mai profitabile: consumul de alcool sau de
droguri, traficul de droguri, furtul. Generalizarea obiceiului de a lipsi de la şcoală se asociază cu
debutul în activitatea infracţională şi cu blocarea oportunităţilor de integrare legitimă pe piaţa
muncii.

Din punct de vedere psihologic absenteismul este un comportament evazionist, care

reflectă atitudini de dezinteres faţă de activitatea şcolară.

Prin intermediul acestui proiect realizez o analiză privind influența mediului școlar asupra
absenteismului elevilor. Şcoala – reprezintă instituţia în care tânărul îşi desăvârşeşte formarea
personalităţii. Este locul unde începe să se manifeste absenteismul şi în acelaşi timp este locul în
care acest comportament este „diagnosticat” ca şi comportament indezirabil (nedorit), pentru că
afectează atât beneficiarul educaţiei, cât şi procesul instructiv-educativ.

Şcoala ca instituţie de învăţământ și educaţie poate genera cauze pentru absenteism cum
ar fi: dificultăţile de adaptare şi relaţionare în mediul şcolar – sunt situaţii care implică elevul şi îi
pot afecta imaginea de sine, încrederea în sine şi stima de sine, cu repercusiuni asupra aspiraţiilor
şi a interesului şcolar. Dintre aceşti factori implicaţi în adaptarea şi relaţionarea din mediul şcolar
pot fi amintiţi: factori pedagogici, relaţiile (elev-profesor, elev-elev).

Scopul cercetarii

Scopul cercetării îl reprezintă investigarea fenomenului de absenteism al elevilor în raport

cu mediul școlar. Aceasta cercetare are rolul de a comunica și cunoaște personalitatea elevului și
ce îl determină să absenteze de la ore. Un alt scop este acela de a evidenţia faptul că absenteismul
şcolar este o problemă răspândită şi foarte gravă, putându-se ajunge chiar şi la abandon şcolar.

Obiectivul general

Obiectivul general urmarit în cercetarea de față este de a identifica factorii de risc din
mediul școlar care influențează apariția absenteismului elevilor.

Obiectivele specifice:

 Analiza relațiilor elev-profesor;

 Determinarea grupului de prieteni ce pot influența absenteismul școlar;
 Analiza relațiilor elev-elev.

Ipoteza teoretică

Cercetarea de față pornește de la ipoteza:”Mediul școlar reprezintă unul dintre factorii de

risc ai absenteismului școlar”.

Ipoteze de lucru

Din ipoteza generală s-au desprins ipotezele de lucru:

 Cu cât relația elev-profesor este mai tensionată cu atât mai mult există riscul de
absenteism școlar;
 Cu cât relația cu colegii este mai conflictuală cu atât crește riscul de a absenta de la
școală;
 Dacă elevul are prieteni cu un comportament deviant crește riscul ca acesta să absenteze
de la școală.
Semnificația studiului

Interesul pentru studiul absenteismului a apărut deoarece acest fenomen a devenit o

realitate de negăduit a zilelor noastre.
Fenomenul de absenteism conduce la insuccesul şcolar şi constituie un pas important spre
abandonul şcolar. Pentru a putea ţine sub control acest fenomen, absenteismul trebuie urmărit,
prin diverse mijloace, prevenit şi redus cât mai mult posibil.

Problema absenteismului este determinată în special de relația profesor-elev: presiunea

grupului, supraîncărcarea școlară, comunicarea defectuasă elev-profesor (ironizarea, umilirea
elevului) evaluarea subiectivă, frica de evaluare, conflict cu colegii, practici educative percepute
de elevi ca fiind nedrepte, frustrante, incompatibilitate între aspirațiile, trebuințele de învățare și
oferta educațională a școlii; forma de aparare -împotriva disciplinei excesiv de rigidă și severă,
politici proabsenteiste ale școlii la elevii din clasele terminale (în școlile de, elita'').

Realizarea majoră a acestui studiu ar putea preveni orice eşec care nu este observat la
timp. Elevul se resemnează sau renunţă, devenind indiferent faţă de şcoală sau se revoltă
împotriva insucceselor pe care nu reuşeşte să le învingă, încearcă anumite compensări prin care
vrea să dovedească pentru el însuşi că poate să reuşească în unele lucruri, ceea ce uneori duce la
fapte de indisciplină sau la evitarea anumitor ore.

Dezinteresul cadrelor didactice faţă de preocupările şi de dorinţele elevilor este urmat de

reticenţa celor din urmă faţă de acestea.Elevii au nevoie de un climat concurenţial în care să-şi
pună în valoare aptitudinile şi calitaţile. Lipsa acestuia îi descurajează şi, nu de puţine ori, îi
alungă din şcoală în faţa televizorului sau de-a dreptul în găştile de cartier.

Acest studiu ar determina personalitatea fiecarui elev în parte,astfel putând afla ce îl

nemulțumește pe el și care factori îl determină să chiulească de la ore.

Intrebări de cercetare:

1. Care sunt relațiile dintre cadrele didactice și elevi?

2. Care sunt relațiile dintre elevi și modul cum influențează ele absenteismul?
3. Grupul de prieteni poate influența absenteismul elevilor?

Literatura de specialitate relevantă

În literatura de specialitate absenteismul este înțeles ca o devianță școlară împreună cu

alți termeni: indisciplină, rezistență școlară, delincvență juvenilă, inadaptare școlară, tulburare de
comportament.

Dacă abordările psihologice și medicale interpretează devianța școlară ca pe un fenomen

ce ține de patologic, abordarea sociologică susține că devianța școlară este un fenomen normal;
conduitele ce încalcă normele școlare sunt inacceptabile, dar sunt forme normale de
comportament, în sensul că reprezintă încercări ale elevilor de a rezista/înfrunta circumstanțele
școlare specifice în care se găsesc.

Dacă acceptăm devianța școlară ca pe un fenomen normal, atunci putem lua în

considerare urmatoarele funcții și semnificații ale sale:

 reprezintă un mijloc de explorare a limitelor și libertății; elevii pun frecvent la

încercare profesorii pentru a vedea pâna unde pot merge acțiunile lor fără ca adultul
să riposteze;

 reprezintă un mijloc de exprimare a dificultăților emoționale determinate de relațiile

interpersonale din școală sau din afara școlii; unii elevi recurg la conduite deviante
pentru a riposta în conflictele cu parinții ( adulții semnificativi din viața lor);

 indică, între anumite limite, atitudinea față de școală a părinților; există și cazuri în
care părinții încurajează elevii să încalce normele/ valorile școlare;

 semnalează o serie de disfuncții sau deficiențe în activitatea școlii: calitatea slabă a

predării, climatul excesiv de autoritar sau de permisiv, lipsa de implicare și
indiferența profesorilor față de evoluția comportamentală a elevilor;

 oferă elevilor care au experimentat eșecul școlar posibilitatea de a accede la un status

și la un prestigiu social;

 poate indica apartenența elevilor la o “subcultură delincventă din școală sau din afara
ei”.

În literatura de specialitate (Furlong, V. J., Deviant Pupil. Sociological Perspectives,

1985, apud Neamţu, Devianţa şcolară, 2003, p. 194) se face diferenţa între absenţele justificate
(de starea de sănătate a elevului, de exemplu), absenţele încuviinţate de părinţi şi absenţele
nejustificate şi necunoscute de părinţi. Se distinge, de asemenea, şi o formă de absenteism
persistent, precum şi o formă de absenteism ocazional, indiferent dacă părinţii au sau nu
cunoştinţă de acest fenomen.

Absenteismul echivalează cu o demisie cvasitotală a elevului de la activitatea şcolară,

prefigurând abandonul şcolar. În această situaţie, strategiile de abordare a viitorului sunt
explorate tot mai puţin în aria şcolii şi tot mai mult în alternativele: specializare într-o carieră
infracţională, angajare într-o muncă utilă, emigrare, mariaj etc

Atunci când elevii încep să lipsească sistematic şi generalizat de la şcoală, această

conduită reprezintă un semnal tardiv al existenţei problemelor; absenteismul constituie o formă
de agresiune pasivă împotriva şcolii, indicând că elevii fug de la şcoală chiar şi cu riscul de a fi
pedepsiţi. Reacţiile negative ale şcolii şi ale părinţilor întreţin mecanismele de apărare ale
elevului, creând un cerc vicios, în care abandonul tinde să apară drept soluţie prin care se pot
rezolva toate problemele.
 În etiologia conduitelor evazioniste, a absenteismului şcolar în particular, regăsim doi
factori majori, care acţionează interdependent: şcoala şi familia. Şcoala poate contribui la
creşterea ratei de absenteism, atunci când:

 oferta educaţională este incompatibilă cu aspiraţiile şi interesele elevilor sau

şcoala nu facilitează accesul pe piaţa muncii, metodele de predare-învăţare sunt
neatractive, exigenţele şcolare sunt nerezonabile;
 promovează relaţii pedagogice bazate exclusiv pe autoritatea profesorilor;
 foloseşte un sistem inechitabil al întăririlor pozitive şi negative;
 supralicitează competiţia în dauna cooperării, caz în care vizibilitatea socială a
eşecului este mai mare;
 stil aversiv de evaluare;
 se urmăreşte constituirea unei elite, ceilalţi find marginalizaţi;
 disciplina şcolară este, fie excesiv de permisivă, fie excesiv de rigidă;
 nu există un parteneriat eficient şcoală-familie.

Studiile de specialitate indică mai multe tipuri de absenteism:

1. selectiv (fuga de la şcoală de la o singură disciplină sau de la câteva)
2. generalizat (fuga de la şcoală este frecventă şi prefigurează abandonul şcolar)
3. căutarea singurătăţii (reacţie la tensiunea puternică intra- sau interpersonală)
4. dorinţa de a fi cu partenerul (la adolescenţi)
5. dorința de apartenență la grup(ritualuri de inițiere)
6. atitudinea defensivă față de autoritatea unui sistem.

Metodologia cercetării: Anchetă pe bază de chestionar.

Datele au fost culese printr-o anchetă sociologică, bazată pe chestionar. Chestionarul a

fost aplicat direct, prin metoda „faţă ȋn faţă”, dar și prin distribuire către grupul țintă.

Chestionarul este instrumentul de baza folosit pentru culegerea datelor.Chestionarul

reprezintă un set de întrebări care au ca scop colectarea datelor necesare atingerii obiectivelor
cercetării.

Rolul chestionarului este acela de a permite o inventariere a informaţiilor despre fiecare

caz în parte, astfel încât să pot identifica acele elemente specifice elevilor din şcoală care se află
în situaţie de risc.

Chestionarul conţine patru secţiuni distincte:

 Secțiunea A:Date socio-demografice

 Secțiunea B:Relația elev-profesor
 Secțiunea C:Relația elev-elev
 Secțiunea D:Relația cu grupul de prieteni
Întrebările chestionarului:

1. Ce relație ai cu profesorii?
2. Ce te nemulțumește la atitudinea profesorilor tăi?
3. Ce părere ai despre modul de comunicare elev-profesor?
4. Cum crezi că i-ar influența profesorii pe elevi să nu absenteze?
5. Aveți probleme cu colegii de clasă?
6. Atitudinea colegilor din timpul orelor te determină să absentezi?
7. Care este relația dumneavoastră cu colegii?
8. Dacă colegii absentează vă determină să faceți același lucru?
9. Te influențează prietenii să absentezi de la ore?
10. Se întâmplă să pleci de la școală doar că au plecat prietenii tăi?
11. Ai prieteni mai mari decât tine?
12. Ai prieteni care nu au terminat liceul?

Grupului ţintă căruia i se adresează proiectul: elevii din clasele X-XII.

Locul de desfasurare a cercetarii: Colegiul”Iulia-Hasdeu” din or.Cahul.

Rezultatele finale ale chestionarului

Chestionarele de față au fost aplicate unui eșantion de 20 de subiecți iar scopul acestora a
fost de a realiza un sondaj de opinie în rândul elevilor privind absenteismul. Elevii chestionați au
o vârstă cuprinsă între 16 și 18 ani. Chestionarul a cuprins un număr de 15 de întrebări legate de
modul de relaționare a elevului cu cadrele didactice ,colegii de clasă și desigur grupul de
prieteni.

S-a verificat durata completării chestionarului, aceasta fiind de maxim 10 minute.

Subiecții au înțeles ușor întrebările și modul de completare.Raspunsurile au fost anonime,numele
respondenților nu figurează în cadrul chestionarului.

Analiza individuală a chestionarelor completate a evidențiat și faptul că majoritatea

elevilor au completat cu responsabilitate chestionarul.

 Secțiunea A:Date socio-demografice

În urma centralizării datelor s-a observat faptul că persoanele de sex feminin sunt
reprezentate de o pondere de 45% ,iar persoanele de sex masculin constituie 55%. (Grafic 1).

Astfel putem constata că băieții ocupă o pondere mai mare,deci putem afirma că chiulitul
de la ore este întâlnit mai des în rândul băieților. Fetele sunt mai responsabile,însă totuși și ele
absentează de la ore.
 Grafic 1. Sexul respondenților (%)

Masculin(11)

Feminin(9)

Feminin(9)
45%
Masculin(11)
55%

Strâns legat de sexul subiecților intervievați este și vârsta acestora.

Analiza chestionarelor a reliefat faptul că un număr mare de respondenți au vârsta de 18
ani (45%) și 17 ani (30%). În schimb, în număr mai mic sunt cei cu vârsta de 16 ani (25%).
(Grafic 2).
În baza graficului putem afirma că în rândul elevilor o dată cu vârsta scade și interesul
față de școală, astfel absențele sunt în număr mai mare la elevii de 18 ani, constituind 45% ceea
ce reprezintă aproximativ jumătate din cei care absentează.

Grafic 2. Vârsta respondenților(%)

16 ani
16 ani
25%(5)
17 ani
18 ani
45%(9)
18 ani

17 ani
30%(6)
 În funcție de mediul de reședință, au fost cuprinși în eșantion respondentiți care vin din
mediul urban, în proporție de 50% și din mediul rural respectiv – 50%.(Grafic 3). Fenomenul
absentării la ore este întâlnit atât în mediul rural, cât și în cel urban.
Aceste date ne confirmă faptul că absenteismul este răspândit atât în mediul rural cât și
cel urban.

Grafic 3. Locul de reședință(%)

Urban

Rural

Rural Urban
50% 50%

 Secțiunea B:Relația elev-profesor

Grafic 4. Relația cu profesorii

Foarte rea(3) Foarte bună(3)

Foarte bună(3)
15% 15%
Bună(8)
Rea(2)
Nici bună,nici rea(4)
10%
Rea(2)

Foarte rea(3)
Nici bună,nici rea(4) Bună(8)
20% 40%

Analizând graficul 4 putem spune că elevii au o relație bună cu profesorii,40 % di

respondenți consideră că relația lor cu caadrele didacticee este este bună,alții 20% susțin ca
relația lor cu profesorii este una satisfăcătoare, adică nici bună,nici rea. Un număr egal de
respondenți (15%) afirmă ca au o relație foarte bună cu profesorii,respectiv alții 15% susțin ca au
o relație foarte rea cu cadrele didactice.
Ne bucură faptul că un procentaj mai mic (10%) susțin că au o relație foarte rea cu
profesorii.

Grafic 5.Ce te nemulțumește la atitudinea profesorilor tăi

Fac diferențe între

Sunt subiectivi(3) elevi(8)
15%
Mă tratează cu
superioritate(2)
Fac diferențe între
elevi(8) Sunt prea duri(7)
40%

Sunt prea duri(7) Sunt subiectivi(3)

35%

Mă tratează cu
superioritate(2)
10%

Analizând datele (Grafic 5) putem susține că pe elevi îi nemulțumește faptul că cadrele

didactice fac diferențe între elevi,aceștia constituie 40%. Faptul că profesorii sunt prea duri
deasemenea îi nemulțumește pe elevi,astfel au răspuns 7 elevi din 20 ceea ce constituie 35%.
Deasemene pe elevi îi mai nemulțumește faptul că profesorii sunt prea subiectivi (15%) și
îi tratează cu supeerioritate (10%).

Grafic 6. Comunicarea elev-profesor

Profesorii comunică cu elevii(7)

Nu le permit elevilor să își expună

părerea(6)
Permit elevilor să își
Profesorii comunică Permit elevilor să își expună
expună păreea(7)
cu elevii(7) păreea(7)
35%
35%

Nu le permit elevilor
să își expună
părerea(6)
30%
 În cadrul comunicării elev-profesor, elevii în număr de 7 din 20 (35%) consideră că
profesorii comunică cu elevii. Un număr egal de elevi (35%) consideră că profesorii le permit
elevilor să își expună parerea. Un procent de 30 susțin că profesorii nu le perit elevilor să își
expuna parerea. Opinia respondenților este in medie egală.(Grafic 6).

Grafic 7.Cum influențează profesorii pe elevi să nu absenteze

Studii de caz(4)
20%
Prin diferite Prin diferite activități(6)
activități(6)
Prin atenția sporită(4)
30%
Aplicații practice(6)
Studii de caz(4)

Aplicații practice(6)
30%
Prin atenția sporită(4)
20%

Analizând datele din cadrul graficului 7 pot cu siguranță să afirm că după părerea elevilor
chestionați profesorii ar putea influența ca elevii să nu absenteze prin diverse activități,inclusiv
prin aplicații practice,de această părere au fost 6 elevi ceea ce constituie 30%, 20% din elevi
susțin că profesorii îi pot influența pe elevi să nu absenteze prin studii de caz, respectiv prin
atenție sporită (20%).

 Secțiunea C:Relația elev-elev

Grafic 8. Probleme cu colegii Grafic 9. Colegii te determină să absentezi

Da(10) Da(2)
Da(2)
10% Nu(11)
Nu(10)
Uneori(7)
Uneori(7)
35%
Nu(10) Da(10)
50% 50%

Nu(11)
55%
 Cercetând datele (Grafic 8) putem afirma că 50 % din elevii chestionați au probleme cu
colegii de clasă, iar 50% din respondenți nu au probleme cu colegii de clasă.
Un număr mare de respondenți 11 elevi din 20 (55%) susțin că colegii de clasă nu îi
influențează să absenteze de la ore.Un număr de 7 elevi (35%) afirmă că uneori sunt influențați
de colegi de clasă să absenteze. Doar 10% din chestionați susțin că sunt influențați de colegi să
chiulească.(Grafic 9)

Grafic 10. Relația cu colegii(%)

Foarte Foarte
rea(2) bună(1) Foarte bună(1)
10% 5%
Bună(5)
Rea(2)
Bună(5) Nici bună,nici rea(10)
10%
25% Rea(2)
Foarte rea(2)

Nici bună,nici rea(10)

50%

Analizând graficul 10 putem susține că jumătate din respondenți (50%) au o relație nici
bună, nici rea cu colegii de clasă,25% din respondenți afirmă că au o relație bună cu colegii,10%
menționează că au o relație rea cu colegiiși respectiv 10% susțin că au o relație foarte rea cu
colegii. Un numar foarte mic (5%) susțin că au relație foarte buna cu colegii de clasă.
Studiind fig. 1. Relația cu colegii în raport cu mediul de reședință putem spune că atât cei
din mediul rural,cât și cei din mediul urban.

Fig 1.Relația cu colegii-mediu de reședință

 Grafic 11. Dacă colegii absentează vă determină să faceți același lucru

Da(2) Da(2)
10%
Uneori(5) Nu(13)
25%
Uneori(5)

Nu(13)
65%

Evaluând datele(Grafic 11) putem observa că majoritatea elevilor 65% nu sunt influențați de
colegi să absenteze,25% spun că uneori dacă colegii lor absentează ei fac același lucru. Doar 10
% afirmă că dacă absentează colegii ei fac același lucru.

 Secțiunea D:Relația cu grupul de prieteni

Grafic 12. Te influențează prietenii să absentezi

Niciodată(11)
Mereu(1)
5% Rar(5)
Des(3) Des(3)
15%
Mereu(1)

Niciodată(11)
55%
Rar(5)
25%
 Reeșind din datele reprezentate (Grafic 12) mai mult de jumătate din chestionați (55%)
susțin că prietenii niciodată nu îi influențează să absenteze,25% spun că sunt influențați de
prieteni să absenteze dar rar. Numărul elevilor care sunt des influențați de prieteni să absenteze
este de 15%. Fapt care ne bucură este că elevii care sunt influențați de prieteni să chiulească este
de o valoare mai mică ,doar 5%.

Grafic 13. Se întâmplă să pleci de la școală doar că au plecat prietenii

Da(14)

Nu(6) Nu(6)
30%

Da(14)
70%

Un număr impunator de 14 elevi din 20,constituind 70% din cei chestionați susțin că se
întâmplă să plece de la școală doar că au plecat prietenii săi. Restul 30% susțin că nu pleacă de la
ore doar pentru că au plecat prietenii lui.

Grafic 14. Ai prieteni mai mari decât tine

Da,mulți(7)
Niciunul(5)
25% Da,câțiva(6)
Da,mulți(7)
35% Unul(2)

Niciunul(5)

Unul(2)
10%

Da,câțiva(6)
30%
 Fig 2. Prieteni mai mari - gen

3.5

2.5

1.5

0.5

0
Da,mulți(7) Da,câțiva(6) Unul(2) Niciunul(5)

Masculin Feminin

Utilizând graficul 14 și fig.2 constatăm că atât fetele caât și băieții au mulți prieteni mai
mari decât ei(35%),alții 30% au prieteni mai mari decât ei doar câțiva.Un număr de 5 elevi
chestionați din 20 susțin că nu au nici un prieten mai mare decât el,iar alții 10% afirmă ca au un
singur prieten mai mare decât ei.Figura 2 ne arată că fetele sunt cele care au cei mai mulți
prieteni mai mari decât ei.

Grafic 15. Ai prieteni care nu au terminat liceul

Da(15)
Nu(5)
25% Nu(5)

Da(15)
75%
 În final putem spune că 75% din respondenți au prieteni care nu au terminat liceul,ceea ce
probabil îi face să își piardă interesul față de șccoală,25% din chestionați susțin că nu au prieteni
care nu au terminat liceul.

Concluzie

Datele obţinute prin intermediul instrumentelor de monitorizare a elevilor în situaţie de

risc şi de urmărire a fluxurilor de elevi din şcoală ne ajută să avem o imagine de ansamblu şi de
detaliu asupra fenomenelor de absenteism, atât la un moment dat, cât şi în evoluţie, pe parcursul
mai multor ani şcolari. Datele colectate şi analizate pot ajuta şcoala în mai multe direcţii de
acţiune.

Prin intermediul acestor instrumente / resurse, şcoala va putea proiecta activităţi mai
specifice legate de procesul de informare şi formare a actorilor din sistemul de educaţie cu
privire la dezvoltarea de strategii eficiente de prevenire şi combatere a fenomenelor de
absenteism, orientate de date credibile, verificabile şi comparabile.

Mutaţiile din societate şi din familia contemporană (problemele economice, problemele

de
relaţionare între părinţi şi copii, timp redus petrecut cu familia, redistribuirea rolurilor, suportul
social şi emoţional redus, supraîncărcarea profesională a părinţilor sau munca în străinătate etc.)
determină mai multe probleme emoţionale la copii decât în trecut.

La acestea se adaugă presiunea grupului, riscul consumului de droguri şi a altor forme de

dependenţă, metodele educative ineficiente, inconstante, supraîncărcarea şcolară, disfuncţiile în
evaluare şi notare, frica de examene etc., toate constituindu-se în adevăraţi stresori pentru elevi
care,din păcate, uneori evită confruntarea cu ,,problema” prin fuga de la ore. Văzut din această
perspectivă, absenteismul devine o problemă socială, un semnal tardiv al existenţei unor
probleme, o conduită care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere
în educaţia şcolară.

Din păcate, absenteismul este în creştere, mai ales la nivel liceal, iar ignorarea sau
pedeapsa
excesivă pot doar contribui la cronicizarea fenomenului. Din acest motiv se impune cu necesitate
prevenirea absenteismului si implicit a consecintelor majore pe care ar putea sa le determine,
dintre
care cea mai gravă ar fi abandonul şcolar.

În final pot susține cu certitudine că este necesar de a fi un parteneriat eficient între

profesori-elevi ceea ce ar aduce cu sine eficiență atît în reușita școlară cît și în frecvență dar și
cunoașterea drepturilor.
Bibliografie
1. Cosmovici, A., Iacob, L. (1998) Psihologie şcolară, Ed. Polirom, Iaşi
2. Neamţu, C. (2003) Devianţa şcolară, Ed. Polirom, Iaşi
3. Ogien, Albert , Sociologia devianţei, Polirom, Iaşi, 2002
4. Neamţu, Cristina, Devianţa şcolară, Polirom, Iaşi, 2003
Anexă
Chestionar absenteism școlar
Numele meu este Hantea Sorina, sunt studentă la Universitatea” Dunărea de Jos” din
Galați, Facultatea Relații Internaționale și Studii Europene, cercetarea mea este pe
tema:”Influența mediului școlar asupra absenteismului elevilor”, iar scopul aplicarii acestui
chestionar este de a afla cât mai multe despre acest fenomen.Va rog să alegeți o singură varianta
de raspuns și sa fiți cât mai sinceri. Chestionarul este anonim!
Secțiunea A:Date socio-demografice.
Q1. Sexul: a)Feminin b)Masculin
Q2. Vârsta:
Q3. Locul de reședință: a)Urban b)Rural
Secțiunea B:Relația elev-profesor.
Q4. Ce relație ai cu profesorii?
a)Foarte bună b)Bună c)Nici bună,nici rea d)Rea e)Foarte rea
Q5. Ce te nemulțumește la atitudinea profesorilor tăi?
a)Fac diferențe între elevi b)Mă tratează cu superioritate
c)Sunt prea duri d)Sunt subiectivi
e)Alta.............................................................
Q6.Ce părere ai despre modul de comunicare elev-profesor?
a)Profesorii comunică cu elevii
b)Nu le permit elevilor să își expună părerea
c)Permit elevilor să își expună punctul de vedere
d)Altele...........................................................
Q7.Cum crezi că i-ar influența profesorii pe elevi să nu absenteze?
a)Prin diferite activități b)Prin atenția oferită
c)Prin aplicații practice d)Studii de caz
e)Alta..............................................................
Secțiunea C:Relația elev-elev.
Q8.Aveți probleme cu colegii de clasă?
a)Da b)Nu
Q9.Atitudinea colegilor din timpul orelor te determină să absentezi?
 a)Da b)Nu c)Uneori
Q10.Care este relația dumneavoastră cu colegii?
a)Foarte bună b)Bună c)Nici bună,nici rea d)Rea e)Foarte rea
Q11.Dacă colegii absentează vă determină să faceți același lucru?
a)Da b)Nu c)Uneori
Secțiunea D:Relația cu grupul de prieteni.
Q12.Te influențează prietenii să absentezi de la ore?
a)Niciodată b)Rar
c)Des d)Mereu
Q13.Se întâmplă să pleci de la școală doar că au plecat prietenii tăi?
a)Da b)Nu
Q14.Ai prieteni mai mari decât tine?
a)Da,mulți b)Da,câțiva
c)Unul d)Niciunul
Q15.Ai prieteni care nu au terminat liceul?
a)Da b)Nu