ghid metodic

pentru educația de mediu

Lecția de
Reducere și Reutilizare
pentru învățământul
primar
gimnazial
liceal
 Ÿ De 16 ani punem în practică
dezvoltarea sustenabilă.
Ÿ Conectăm oamenii cu natura,
cu respect pentru economic și
social, astfel încât generațiile
viitoare să se bucure de un
mediu curat pe termen lung.
Ÿ Derulăm programe de educație
pentru mediu, antreprenoriat
social, împăduriri, reutilizare și
reciclare, voluntariat pentru
mediu, amenajare eco-turistică
și construcție de panouri
solare.
introducere

Pornim de la premisa că nu mai putem să închidem ochii în fața efectului pe care noi
oamenii îl avem asupra Pământului. Deci, ne dorim să le deschidem ochii copiilor în fața
posibilităților de acțiune. Să plantezi semințe de schimbare nu este mereu ușor, dar
îngrijite, ele cresc, înfloresc, și ajung să fie ceva minunat.
Prin aceste lecții vrem să arătăm că putem deveni mai conștienți, ne putem modifica cu
toții comportamentele și ne putem asuma responsabilitatea de a trăi în armonie cu
natura.
Când obiceiurile bune legate de reducerea consumului și a deșeurilor sunt formate
devreme, ele devin mai ușor de pus în practică de-a lungul întregii vieți. Astfel se
formează o nouă generație în care aceste obiceiuri sunt o normalitate.

1
1
cuprins

1 Desfășurarea lecției ............................................................................ 3

2 Context suplimentar ..................................................................................... 8

3 Alte materiale educaționale ............................................................ 10

2
2
Lecție despre
Reducere și Reutilizare
Tip lecție: predare la clasă
Durată: 50 minute

Să înțeleagă nevoia de a-și asuma acțiuni concrete de reducere,

reutilizare și reciclare.
Obiective: Să poată numi modele de economie circulară.
Să dezvolte încredere în puterea lor de a schimba lucrurile în
bine.

Imaginile de proiectat ( 7 planșe).

Materiale Video de proiectat.
necesare:
Cartonașe de printat și decupat (Fișa 1)
+ magneți/sistem de prindere pe tablă.

3
STRUCTURA LECȚIEI:

1. Introducerea temei - 10 minute

Astăzi vom aborda tematica schimbărilor climatice și a modalităților prin care noi putem
avea un impact pozitiv.
Activitățile umane, și anume transportul, producerea mâncării, producerea tuturor obiectelor
care ne înconjoară, încălzirea locuințelor, necesită arderea combustibililor fosili. Astfel crește
cantitatea dioxidului de carbon în atmosferă, sunt generate schimbări climatice, iar un efect
vizibil este încălzirea globală. Vremea devine în general mult mai instabilă, iar aceasta, pe
lângă faptul că ne afectează pe noi oamenii, are un impact puternic negativ asupra tuturor
viețuitoarelor cu care împărțim Pământul. Plantele și animalele nu se pot adapta îndeajuns
de repede, deci multe specii dispar.
Trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru acțiunile noastre și să găsim fiecare
modalități prin care să avem un impact mai mic asupra planetei.

Să vă dau un exemplu: ați auzit deja despre Greta Thunberg?

Mișcarea Gretei a început cu ea la 15 ani, protestând singură în fața Parlamentului suedez.
Până astăzi, mulți tineri i-au luat exemplul și protestele s-au extins în peste 100 de țări și 500
de orașe, inclusiv în România. Mișcarea se numește Friday for Future iar tinerii își doresc să fie
auziți de politicieni și să fie luate măsuri pentru stoparea încălzirii globale. Ei fac asta
deoarece simt că viitorul le este în pericol.
Vă voi arăta mesajul lor:
https://www.facebook.com/FridaysForFutureRomania/videos/2513815408674748

Ce ați simțit voi privind acest video?

Ascultați-i și scrieți pe tablă răspunsurile.

2. Redu, Refolosește, Reciclează - 25 minute

Soluțiile propuse sunt să protejăm mai mult natura, dar și să reducem impactul nostru asupra
ei.
Ignorăm problema, chiar dacă am auzit despre ea, pentru că ne sperie, nu vedem așa de mult
în viitor încă sau pentru că ne este pur și simplu mai comod.
Cum ar fi să acționăm? Ce ați putea face fiecare?
Așteptați răspunsurile lor, încurajați-i să le argumenteze și scrieți-le pe tablă sub sentimentele
notate anterior.

4
Putem să ne ghidăm după regula celor 3R: Redu, Refolosește,
Reciclează.

Afișați Img 1: Cei 3R

și prezentați-le exemplele.

Natura are un mecanism bine dezvoltat, prin care nu produce gunoaie, ci totul se transformă,
este circular. Gândiți-vă la un măr. Cade din copac, iar dacă nu este mâncat de un animal, se
descompune și devine pământ. Un animal care moare, hrănește micro organisme, apoi se
descompune, devenind pământ fertil pentru plante.
Noi ce facem cu deșeurile noastre? Le trimitem la groapa de gunoi sau le ardem,
iar într-un caz fericit le reciclăm.

Afișați Img 2: Gunoaie.

Dacă este cazul, dați exemple de locuri cu gunoaie din comunitate, pe care
elevii le-ar putea recunoaște (câmpuri, albii de râu etc).

Să facem un exercițiu: voi desena o linie a timpului și vă voi da niște

cartonașe cu imagini de lucruri pe care le aruncăm noi de obicei.

Fișă 1 - 8 imagini decupate anterior

Voi trebuie să le lipiți pe tablă, unde credeți că este timpul lor de

descompunere.
Asocierea corectă:
banană - 3 săptămâni, șervețel de hârtie - 4 săptămâni, șosetă de lână - un an,
pungă de plastic - 20 de ani, cutie de metal/sos de roșii - 80 de ani,
cutie de aluminiul - 100 de ani, sticlă PET și sticlă de sticlă - 450+ ani.

Ce părere aveți? Erați conștienți de cât de mult îi ia unui ambalaj de plastic să se

descompună?
Care dintre acestea se pot reduce, refolosi sau recicla?
(punga de plastic - reduce/refolosi; PET și sticlă - refolosi;
metalul, aluminiul, PET și sticla - recicla)

5
3. Soluții
Ce putem face pentru reduce gunoiul și a stopa încălzirea globală, este
o tranziție de la o economie liniară la una circulară.

Afișați Img 3: Economie Liniară/Economie Circulară

Ce înseamnă? Modelul în care noi consumăm acum este: extragem o

resursă, o prelucrăm, producem ceva, consumăm și aruncăm.
În economia circulară sunt urmați cei 3R, iar când nu mai folosim un
produs, nu este un gunoi, ci o resursă din care se va produce altceva.

Să vă dau un exemplu: Un tricou

Afișați Img 4: Tricou

Industria textilă folosește foarte multe resurse: petrol pentru producerea

fibrelor sintetice, îngrășăminte chimice pentru creșterea bumbacului, chimicale
pentru coloranți, multă apă.
În economia liniară, tricoul este făcut să nu reziste mult timp, ca să cumpărăm
altul, nu?
În medie, după 1 an este aruncat, deci ajunge la groapa de gunoi, unde va fi ars.
Suntem mulți oameni pe Pământ, cu toții avem multe tricouri, deci imaginați-vă câte ajung
acolo!

Care este soluția? Încurajați-i să se exprime, apoi adăugați:

Să cumpărăm lucruri de calitate, chiar dacă sunt mai scumpe, astfel ele rezistă mai mult timp.
Să încercăm să le reparăm, în loc să le aruncăm. Apoi, dacă sunt în stare bună și nu le mai
vrem, le putem vinde, dona sau dărui, astfel ele sunt refolosite.

Afișați Img 5: Tricou în economie circulară

Deși este abia la început în România, textilele sunt colectate de către

marile magazine și reciclate în noi produse.

6
Un alt exemplu: Telefonul

Afișați Img 6: Telefonul

În medie, un telefon se schimbă la 2 ani. Ca să fie produs sunt extrase metale,

din diferite colțuri ale lumii. De multe ori îl aruncăm chiar dacă mai
funcționează, pentru că vrem versiunea mai nouă, mai performantă, mai la
modă.
În varianta de economie circulară, dacă este stricat, se poate repara, apoi se
poate vinde sau dona. În ultima etapă, se reciclează. Adică, se colectează
separat la un magazin de electronice, iar la centrul de reciclare se vor extrage din el metale
prețioase.

Și pentru mâncare, există opțiunea fără risipă. Se deschid tot mai multe magazine Zero
Waste, în care putem merge cu recipientele noastre, astfel evităm
ambalajele.

Afișați Img 7: Zero Waste

4. Încheiere - 5 min

Afișați din nou Img 3:

Economie Liniară/Economie Circulară

Cum credeți că putem ajunge la o economie circulară?

Lăsați-i să își spună părerile și notați-le pe tablă pentru a fi valorizate.
Dacă mai aveți timp, faceți câteva grupe în care să discute pentru a veni cu idei.
Apoi adăugați:
În loc să cumpărăm mult, reducem. Încercăm să refolosim. Încercăm să găsim modalități de a
cumpăra și consuma fără risipă. Acțiunile fiecăruia dintre noi contează! Suntem foarte mulți
oameni pe Pământ și dacă fiecare aruncă sau nu, cât aruncă, face diferența între a avea o
planetă sănătoasă, sau una pe care o deteriorăm.

7
 Termeni și context
Ÿ Economia circulară
În prezent, sistemul economic este liniar, adică un proces de cumpărare-folosire-
aruncare. Produsele sunt de proastă calitate, ușor accesibile, succesul constând în a
vinde cantitate, nu calitate.
Economia circulară este un model de consum și producție al cărui scop este să extindă
ciclul de viață al produselor, având la bază respectul față de planetă și resurse.
Produsele în acest sistem sunt realizate din materiale de calitate, reutilizabile sau
reciclabile, reducând la minimum deșeurile produse. Prin economia circulară se extinde
ciclul de viață al obiectelor, fiind oferite soluții de reparare și reutilizare a obiectelor, un
ultim pas fiind reciclarea pentru recuperarea materiei prime care va fi refolosită.
(https://hartareciclarii.ro/cum-reciclez/principii-ale-economiei-circulare/)

Acțiuni concrete la nivel european:

Ÿ Producătorii sunt obligați să păstreze piese pentru repararea
produselor timp de 7 ani după punerea pe piață a ultimului
produs fabricat. Astfel, consumatorii pot găsi piese în cazul în
context suplimentar

care produsele se deteriorează, chiar dacă produsele nu mai

există pe piață.
(https://romania.representation.ec.europa.eu/strategie-si-
prioritati/politici-cheie-ale-uniunii-europene-pentru-
romania/mediu_ro)
Ÿ Consumatorii trebuie să fie informați cu privire la
durabilitatea garantată a produselor.
(https://romania.representation.ec.europa.eu/news/economi
a-circulara-comisia-propune-noi-drepturi-ale-
consumatorilor-si-interzicerea-dezinformarii-2022-03-30_ro)
Ÿ Inițiativa electronicelor circulare - introducerea unui
încărcător unic, durabilitatea cablurilor, eficiență energetică
și „dreptul de a fi reparate”.
(https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/?qid=1583933814386&uri=COM:2020:98:FIN)
Ÿ Companiile producătoare de textile vor fi nevoite să plătească
o taxă de poluare dacă nu găsesc modalități de tranziție la o
economie circulară. Această industrie este a 4-a mare
categorie de consumatori de resurse brute, reciclându-se
mondial doar 1%.
(https://zerowasteeurope.eu/press-release/eu-gets-tough-on-
fast-fashion-new-laws-30-march-charge-brands-to-boost-
sustainable-clothing-report/
https://hartareciclarii.ro/cum-reciclez/sfaturi-pentru-a-limita-
poluarea-generata-de-haine/)

8
8
Ÿ Green Deal sau Pactul Ecologic European
Este un set de inițiative și politici prin care Comisia Europeană și-a propus să
transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere al climei și poluării,
până în 2050.
Direcțiile de interes includ elaborarea de modalități prin care se poate asigura un lanț
alimentar mai durabil - de la fermă la consumator, și modalități de a asigura cicluri de
producție industrială mai durabile, care respectă mai mult mediul înconjurător.
(https://hartareciclarii.ro/cum-reciclez/5-lucruri-despre-strategia-ue-pentru-un-mediu-
mai-curat/
http://www.mae.ro/node/55118)

Ÿ Gunoi sau Deșeu?

Gunoiul, în limbaj comun, este ceea ce aruncăm când nu mai avem nevoie. Din coșul
nostru de gunoi, ajunge la o groapă de gunoi, unde va fi îngropat sau incinerat. Deșeul
este gunoi valoros, el este reciclabil, valorizabil financiar. Gunoiul menajer trebuie
colectat separat de deșeurile reciclabile (cele 4 fracții hârtie, metal, plastic și sticlă)-
atât de către noi, cât și deautoritățile locale responsabile. Conform noii legislații
adoptate în 2021, autoritățile locale trebuie să se asigure că minimum 50% din totalul
deșeurilor generate de populație trebuie colectate selectiv pentru reutilizare și
reciclare.
(https://hartareciclarii.ro/cum-reciclez/schimbarile-din-legislatia-privind-colectarea-si-
gestiunea-deseurilor-din-2021/
https://hartareciclarii.ro/cum-reciclez/colectarea-separata-drepturi-si-obligatii/)

Ÿ Risipa alimentară
Un român aruncă anual 129 de kilograme de alimente. Din această cantitate, 24% este
mâncare gătită, 22% – fructe, 21% – legume, 20% – produse de panificație, 11% –
produse lactate și 1% – carne. Aceasta este media europeană, iar la nivel global sunt
aruncate 1,3 miliarde de tone de alimente, în contextul în care sunt 820 de milioane de
oameni subnutriți.
Practic, risipa nu este doar a produselor care ajung la gunoi, ci a tuturor resurselor pe
care noi le utilizăm când este produsă hrana, începând de la teren, energie, materie
primă, apă, toate cu un impact direct şi devastator asupra mediului.
(https://hartareciclarii.ro/cum-reciclez/risipa-alimentara-de-ce-si-cum-sa-o-reducem/
https://hartareciclarii.ro/cum-reciclez/sfaturi-si-trucuri-pentru-prevenirea-risipei-
alimentare/)

9
9
Metode
În comunitatea științifică, realitățile schimbărilor climatice și ale impactului asupra
mediului sunt fapte stabilite și ne controversate. Totuși, circulă multă dezinformare pe
diversele platforme media, deci copiii au nevoie de contexte formale (școala), care să îi
învețe să navigheze acest tărâm confuz pentru ei.
Transformarea problemelor într-o oportunitate are un impact pozitiv, sentimentul de
neputință transformându-se în dorința de implicare. Dezvoltarea unei gândiri critice
asupra problematicilor de mediu va împuternici elevii să ia acțiune, individual sau
colectiv, în sfera lor de influență (familia, prietenii, comunitatea).
Când exemplele sunt locale și aproape de elevi, subiectul devine unul cunoscut, ei
putând exprima păreri relevante și propune soluții viabile. Este important ca metoda de
predare a acestor lecții să fie bazată pe metoda descoperirii ghidate prin întrebări,
accentul fiind pus pe ascultarea și integrarea răspunsurilor lor.

Alte materiale educaționale elaborate de Viitor Plus

Ghidul metodic Verde Go.
Ghidul cuprinde 10 lecții despre economia circulară și schimbările climatice,
ce îi vor ajuta pe cei mici să știe și să își asume responsabilitatea pentru
protecția mediului.
https://www.viitorplus.ro/verde-go-ghid-metodic/

Doza de reciclare.
Reciclarea pe înțelesul tuturor.
https://hartareciclarii.ro/doza-de-reciclare/

10
2022