TRAI MAI SIMPLU – ALIMENTE MAI SĂNĂTOASE

Elev:
Prof. coordonator:
Colegiul Economic ”Ion Ghica” Brăila

De ce auzim mereu: ”înainte lumea era mai sănătoasă”? Există oare o legătură între
alimentele care erau consumate de străbunicii noștri și ce consumăm noi acum? Eu cred că da. Erau,
așa cum mi s-a povestit de către bunici, mult mai puține alimente procesate. Cel puțin la ”țară”,
funcționa foarte bine gospodăria integrată. Se consumau, în cea mai mare parte, ceea ce se cultiva și
se creștea în curtea proprie. Fiecare suprafață de teren avea o utilitate. De la ”cooperativă” se
cumpărau extrem de puține alimente, doar ceea ce nu se putea produce (zahăr, orez, ulei – în
cantități reduse, deoarece se folosea untura la gătit). Gospodinele roboteau tot timpul, fie cultivând
legume, fie procesându-le pentru a le utiliza peste iarnă.
Și hrana era mult mai simplă! Bunica își amintește cu nostalgie de prânzul luat în copilărie
pe masa mică și rotundă de lemn, cu mămăliga răsturnată direct pe masă și tăiată cu ața. Cum făceau
mămăliga astfel încât să se poată tăia cu ața?
Simplu: puneau apă cu sare într-un ceaun de tuci,
cu un praf de mălai deasupra (ca să se vadă mai
ușor când apa începe să fiarbă). Când începea să
clocotească, se turna malaiul sub formă de
movilă. Așteptau ca totul să fiarbă, apoi
desfăceau cocoloșul mare de mălai cu făcălețul,
amestecând până ce totul era fiert. Apoi se
răsturna mămăliga pe masă.
Ce mâncau pe lângă? Depinde. Uneori puteau mânca doar terci. Ce este? Atunci când
mămăliga clocotește, se scoate din acea apă fiartă cu mălai, se pune puțin zahăr și gata! Sincer, am
vrut să încerc: nu mi-a plăcut. Sigur nu are gust de fast-food! Pe lângă mămăligă putea fi puțină
brânză (eventual opărită, uscată la soare, rasă și pusă la borcan peste iarnă), lapte acru (noi îi
spunem acum lapte bătut), lapte dulce fiert iîn ceaun imediat după ce s-a răsturnat mămăliga, sau
ouă făcute ochi în apă (în cea pusă la fiert pentru mămăligă) peste care se adaugă puțină ceapă
prăjită. Erau mai sănătoase? Sigur că da! Și nutriționiștii ne recomandă astăzi să preparăm ouăle
ochi în apă, nu să le prăjim în ulei. De unde știau străbunicii că e mai sănătos așa? Nu știau! Dar
bunul simț (sau traiul modest pe care îl aveau) îi îndemna să procedeze așa. De ciorbă de jumări ați
auzit? Probabil că nu! Cum se făcea? O ciorbă de zarzavat în care se adăugau jumări scoase din
borcanul în care erau conservate, după ce se topea untura de pe ele. Fripturile se mâncau doar la
sărbători. Carnea era un aliment care se prepara poate o dată pe săptămână. Se mâncau multe
legume. Puțin bostan copt în cuptorul sobei era suficient pentru a asigura o masă. Acum mulți dintre
noi nici măcar nu vrem să auzim de așa ceva. Și, o altă nostalgie, boabe de porum coapte pe plită,
iarna. Din lumina care licărește în ochii bunicii când își amintește, îmi dau seama că sunt sentimente
pe care eu, poate, nu le voi simți niciodată!
Da, era greu! Dar era și frumos! Simplitatea, cred, îi făcea să fie mai buni, mai deschiși și,
poate, mai fericiți!

BIBLIOGRAFIE:
https://minuneanaturii.ro/blog/bunicii-si-strabunicii-nostri-erau-mai-sanatosi-afla-secretul-
stramosesc
https://savoriurbane.com/cum-se-face-mamaliga-rasturnata-si-taiata-cu-ata/
http://gurmandul.ro/ciorba-de-jumari/