Auxiliar Abordari Inovative in Educatie PDF

DOINA ANDREI RODICA-DANIELA PANĂ
ABORDĂRI INOVATIVE ÎN EDUCAŢIE
Auxiliar didactic
pentru toate ariile curriculare
Buzău, 2018
Auxiliarul de faţă este avizat de I.S.J. Buzău, fiind elaborat în cadrul Proiectului
Educaţional Naţional „A învăţa – o şansă pentru viitor”, derulat de Liceul Tehnologic Special
pentru Copii cu Deficienţe Auditive Buzău în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău,
Colegiul Economic Buzău, Liceul Tehnologic Meserii şi Servicii Buzău, Şcoala Gimnazială „Nicu
Constantinescu” Buzău, Şcoala Gimnazială Smeeni şi Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă
Educaţională Buzău, proiect inclus în Anexa nr. 7 la Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr.
3076/17.01.2018, Domeniul Ştiinţific, poziţia 1938.
Auxiliarul reuneşte materialele didactice prezentate de participanţii la Simpozionul
Naţional „Calitate şi modernitate în şcoala românească”, desfăşurat în noiembrie 2017 la Buzău.
Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate revine în exclusivitate autorilor.
REFERENŢI ŞTIINŢIFICI:
Prof. dr. Veronica Trandafir, Inspector şcolar pentru educaţie permanentă şi activităţi
extraşcolare/pentru învăţământ special şi special integrat în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean
Buzău
Prof. Georgeta Oprea, Inspector şcolar de specialitate pentru limbi moderne în cadrul
Inspectoratului Şcolar Judeţean Buzău
Prof. dr. Elena Iordache, Inspector şcolar de specialitate pentru învăţământ profesional şi
tehnic în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Buzău
Toate drepturile sunt rezervate autorilor. Nicio parte din această lucrare nu poate fi
reprodusă, stocată sau transmisă, indiferent prin ce formă, fără acordul prealabil scris al autorilor.
ISBN 978-973-0-26825-6
-2-
COLECTIVUL DE REDACŢIE:
Prof. Antoanela Marinov, Director al Liceului Tehnologic Special pentru Copii cu
Deficienţe Auditive Buzău
Prof. Marioara Lungu, Director al Colegiului Economic Buzău
Prof. Maria Popa, Director adjunct al Colegiului Economic Buzău
Prof. Aurica Neacşu, Director al Liceului Tehnologic Meserii şi Servicii Buzău
Prof. Florentina Pisău, Director adjunct al Liceului Tehnologic Meserii şi Servicii Buzău
Prof. Angelica Ioniţă, Director al Şcolii Gimnaziale „Nicu Constantinescu” Buzău
Prof. Daniela Stănescu, Director al Şcolii Gimnaziale Smeeni, judeţul Buzău
Prof. Dan Pîslaru, Director al Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională
Buzău
Prof. Doina Andrei, Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficienţe Auditive Buzău,
metodist al Inspectoratului Şcolar Judeţean Buzău
Prof. Rodica Daniela Pană, Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficienţe Auditive
Buzău
Prof. Elena Andrei, Colegiul Economic Buzău
Prof. Paraschiva Căpriţă, Colegiul Economic Buzău
Prof. Camelia Luminiţa Anghel, Liceul Tehnologic Meserii şi Servicii Buzău, metodist al
Inspectoratului Şcolar Judeţean Buzău
ISBN 978-973-0-26825-6
-3-
TEST DE EVALUARE
DETERMINAREA INDICATORILOR ECONOMICO-FINANCIARI
MODULUL IV: REALIZAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE
ŞI CALCULAŢIA COSTURILOR
CLASA A XII-A
Prof. Stoian Florina – Inspector Şcolar General

Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău
Subiectul I: Alege răspunsul corect: (0,4 p x 3 = 1,2 p)

1. Situaţia netă a patrimoniului se calculează astfel:
a. Active/Datorii; b. Active - Datorii; c. Active – Capitaluri proprii.
2. Valoarea recomandată pentru indicatorul lichiditatea imediată este:
a. 1; b. 2; c. 1,5.
3. Prin determinarea indicatorilor economico-financiari nu se efectuează:
a. cercetarea mediului economic; b. interpretarea informaţiei contabile; c. verificarea
corectitudinii înregistrărilor în contabilitate.
Subiectul II: Realizaţi asocierile dintre cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare
din coloana B: (0,3 p x 4 = 1,2 p)
A. Indicatorul economico-financiar B. Formula de calcul
1. Lichiditatea curentă a) Disponibilităţi – Credite de trezorerie şi credite pe t.s.
2. Fond de rulment b) Utilizări de exploatare – Resurse de exploatare
3. Trezoreria netă c) Active curente/Datorii curente
4. Nevoia de fond de rulment d) Active circulante – Datorii curente
Subiectul III: Apreciaţi cu adevărat sau fals: (0,4 p x 4 = 1,6 p)

1. Lichiditatea reprezintă termenul la care o datorie ar trebui achitată.
2. Trezoreria reprezintă mijloacele financiare de care dispune o societate pentru a face faţă
plăţilor.
3. Solvabilitatea reprezintă capacitatea unităţii de a plăti la scadenţă şi în orice condiţii toate
datoriile faţă de creditorii săi.
4. Activele imobilizate intră în formula de calcul a indicatorului fond de rulment.
-4-
Subiectul IV: Definiţi trezoreria. (1 p)
Subiectul V: Rezolvarea unei probleme: (3 p)

Se cunosc următoarele date prezentate în Bilanţul contabil al S.C. ,,Reza” S.R.L.:
BILANŢ la 31.12.N
Grupa Suma (lei)
Grupa A ACTIVE IMOBILIZATE 2.000
Grupa B ACTIVE CIRCULANTE 5.000
Grupa C CHELTUIELI ÎN AVANS 30
Grupa D DATORII: Sume care trebuie plătite 4.540
într-o perioadă de până la un an
Grupa E Active circulante nete/datorii curente 490
nete
Grupa F Total active minus datorii curente 2.490
Grupa G DATORII: Sume care trebuie plătite 2.400
într-o perioadă mai mare de un an
Grupa H PROVIZIOANE PENTRU RISCURI -
ŞI CHELTUIELI
Grupa I VENITURI ÎN AVANS -
Grupa J CAPITAL ŞI REZERVE 90
Obs. Din totalul activelor circulante, de 5.000 lei:

- stocuri: 2.750 lei
- creanţe: 1.480 lei
- investiţii financiare pe termen scurt: 0
- casa şi conturi la bănci: 770 lei
Din totalul datoriilor curente, de 4.540 lei:
- datorii faţă de furnizori: 3.820 lei
- credite pe termen scurt: 720 lei.
Se cere:
I. Calculaţi indicatorii economico-financiari: a) Situaţia netă b) Fond de rulment
c) Nevoia de fond de rulment d) Trezoreria e) Lichiditatea imediată. (2 p)
II. Interpretaţi pe scurt rezultatele obţinute. (1 p)
-5-
Se acordă 2 puncte din oficiu.
Timp de lucru 40 min.
TEST DE EVALUARE
Determinarea indicatorilor economico-financiari
MODULUL IV – Realizarea situaţiilor financiare şi calculaţia costurilor
Clasa a XII-a
BAREM DE NOTARE
Subiectul I: (1,2 puncte)

1 - b; 2 - a; 3 - c.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 0,40 puncte (3 x 0,4 p = 1,2 p), pentru răspuns
incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.
Subiectul II: (1,2 puncte)

1. c); 2. d); 3. a); 4. b).
Subiectul III: (1,6 puncte)

1. F; 2. A; 3. A; 4. F.
Subiectul IV: (1 punct)

Trezoreria reprezintă mijloacele financiare de care dispune o unitate economică pentru a
face faţă plăţilor şi se calculează ca diferenţă între fondul de rulment şi necesarul de fond de
rulment.
Pentru răspuns corect se acordă 1 punct, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se
acordă 0 puncte.
Subiectul V: (3 puncte)
I. + II. :
Calcularea indicatorilor economico-financiari şi interpretarea rezultatelor:
-6-
a) Situaţia netă = Active – Datorii (0,2 p)
Active = Active imobilizate + Active circulante + Cheltuieli în avans = 2.000 lei + 5.000 lei
+ 30 lei = 7.030 lei
Datorii = Datorii pe t.s. + Datorii pe t.m şi t.l = 4.540 lei + 2.400 lei = 6.940 lei
Situaţia netă = 7.030 lei – 6.940 lei = 90 lei (0,2 p)
Situaţia netă = 90 lei – reprezintă averea netă a asociaţilor, respectiv activul neangajat în
datorii. (0,2 p)
b) Fond de rulment = Active circulante – Datorii curente (0,2 p)
Active circulante = 5.000 lei
Datorii curente (Datorii pe t.s) = 4.540 lei
Fond de rulment = 5.000 lei – 4.540 lei = 460 lei (0,2 p)
Fond de rulment = 460 lei – partea de resurse financiare ce participă la asigurarea finanţării
permanente a activelor circulante. (0,2 p)
c) Nevoia de fond de rulment = Utilizări de exploatare – Resurse de exploatare (0,2 p)
Utilizări de exploatare = Stocuri + Creanţe = 2.750 lei + 1.480 lei = 4.230 lei
Resurse de exploatare = Datoria faţă de furnizori = 3.820 lei
Nevoia de fond de rulment = 4.230 lei – 3.820 lei = 410 lei (0,2 p)
Nevoia de fond de rulment = 410 lei – valoarea pozitivă indică un surplus de nevoi temporare faţă
de resursele temporare ce pot fi mobilizate. (0,2 p)
d) Trezoreria = Fond de rulment – Nevoia de fond de rulment (0,2 p)
Fond de rulment = 460 lei
Nevoia de fond de rulment = 410 lei
Trezoreria = 460 lei – 410 lei = 50 lei (0,2 p)
Trezoreria = 50 lei - valoare pozitivă indică un excedent de trezorerie în raport cu obligaţiile
financiare pe t.s. dar şi o bună realizare a echilibrului financiar respectiv (0,2 p)
e) Lichiditatea imediată = (Active curente – Stocuri)/Datorii curente (0,2 p)
Active curente – Stocuri = 5.030 lei – 2.750 lei = 2.280 lei
Datorii curente = 4.540 lei
Lichiditatea imediată = 2.280 lei/4.540 lei = 0,5 (0,2 p)
– valoarea acestui indicator este mai mică decât valoarea recomandabilă 1, ceea ce înseamnă
că sunt dificultăţi de achitare a datoriilor scadente. (0,2 p)
-7-
PROIECT DIDACTIC:
„ŞI TOTUŞI, ALCOOLUL ESTE UN DROG!”
Prof. dr. Palcău Daniela – Inspector Şcolar General Adjunct

Disciplina: Consiliere și orientare

Clasa: a IX-a
Modulul: Calitatea stilului de viaţă
Titlul lecţiei: Şi totuşi, alcoolul este un drog!
Tipul lecţiei: Dobândire de noi cunoştinţe
Durata: 50’
Locul de desfăşurare: sala de clasă
Competenţe generale:
Explorarea resurselor personale care influenţează planificarea carierei.
Competenţe specifice:
1.1 Argumentarea importanţei încrederii în sine, pentru evoluţia personală;
1.2 Examinarea caracteristicilor specifice adolescenţei.
Competenţe derivate:
Cognitive:
 stabilirea motivelor consumului de alcool;
 identificarea factorilor de risc ai consumului de droguri;
 clasificarea efectelor consumului de droguri;
 conştientizarea riscurilor consumului de alcool;
 argumentarea necesităţii evitării consumului de alcool.
Psihomotorii:
 Aşezarea corectă în pagină;
 Scrierea corectă şi lizibilă pe caiete şi tablă.
Afective:
 Participarea activă la lecţie;
 Stimularea motivaţiei pentru studierea cu plăcere a disciplinei;
 Manifestarea interesului şi curiozităţii.
-8-
Metode de învăţământ/de instruire:
 Conversaţia euristică
 Explicaţia
 Exemplificarea
 Problematizarea
 Descoperirea dirijată.
Forme de organizare a clasei:
 Frontală
 Individuală.
Evaluare: Modul în care se realizează obiectivele stabilite se urmăreşte prin:
 observarea directă a elevilor în activitate;
 participarea la discuţii şi calitatea întrebărilor elevilor;
 eseu de cinci minute;
 prezentările realizate de fiecare grupă.
Resurse:
 fotocopii ale fiselor de lucru, coli A4 şi A3, markere, flip-chart, materiale Power Point,
aparatură audio - video
 procedurale: Brainstorming, Metoda ciorchinelui, Gândiţi – lucraţi în perechi –
comunicaţi, Eseul de cinci minute, conversaţia, expunerea, exerciţiul
 de timp: 50 de minute.
Desfăşurarea lecţiei:
Strategii de realizare
Etapele Activitatea
Activitatea profesorului Metode şi Strategii de
activităţii elevilor
procedee realizare
Moment Asigură un climat Elevii se pregătesc Conversaţia Frontal
organizatoric favorabil desfăşurării pentru ora de
lecţiei; verifică resursele dirigenţie
materiale.
Captarea Se solicită elevilor să Elevii completează Brainstorming Individual
atenţiei completeze fraza: „Pentru răspunsul pe fişe
mine, un stil de viaţă individuale.
sănătos, înseamnă...”.
Răspunsurile sunt
consemnate pe foi de flip-
chart.
Profesorul împarte elevii Elevii realizează Metoda Activitate de
în grupe de câte 4 şi îi organizatorul grafic ciorchinelui grup
solicită să realizeze un solicitat.
organizator grafic pornind
-9-
Etapele Activitatea
procedee realizare
de la cuvântul alcool.
(Anexa 1)
Anunţarea Profesorul anunţă tema, Elevii sunt atenţi la Expunerea Frontal
temei, scopul şi obiectivele explicaţiile
scopului şi lecţiei, motivând profesorului.
obiectivelor necesitatea abordării unei
astfel de teme la vârsta
adolescenţei.
Desfăşurarea Se prezintă setul de Elevii urmăresc Conversaţia Frontal
lecţiei comportamente ale prezentarea Power
Comporta- sănătaţii după Serafino Point.
mente ale (1994) (Anexa 2) şi se
sănătăţii confruntă cu răspunsurile
elevilor.
Motive care Se solicită elevilor să Elevii colaborează Exerciţiul Activitate de
determină realizeze o listă cu motive în vederea realizării Conversaţia grup
consumul de care determină consumul sarcinii primite.
alcool de alcool. Prezintă
Dacă nu sunt puse în argumentat
evidenţă de către elevi, rezultatele
profesorul accentuează activităţii de grup.
diverse motive ale Sunt discutate
consumului de alcool: asemănările,
1) este o metodă rapidă şi deosebirile între
plăcută de a modifica opinii şi sunt
emoţiile, sentimentele, completate
stările de dispoziţie în informaţiile de
general către profesor.
2) teama faţă de ceva, în
aşteptarea unui lucru
plăcut (celebrare,
sărbătorire), în aşteptarea
unui lucru neplăcut,
temător.
3) convingerea că a
consuma alcool, este ceva
plăcut, că poţi deveni mai
comunicativ, mai sociabil,
4) curiozitatea,
5) dorinţa de a imita pe
cei mari,
6) influenţa grupului
7) rezolvarea aparentă a
unor situaţii de criză prin
alungarea temporară a
stresului
Factorii de Profesorul expune într-o Elevii urmăresc Expunerea Frontal
risc ai prezentare Power Point expunerea şi caută Conversaţia
consumului principalii factori de risc ai să ofere exemple
- 10 -
Etapele Activitatea
procedee realizare
de alcool consumului de alcool: pentru fiecare
- factori individuali categorie de factori
/interpersonali de risc.
- factori care ţin de
„grupuri de egali”
- familia ca factor
- comunitatea ca
factor
- şcoala ca factor.
Solicit elevilor să ofere
exemple pentru fiecare
categorie în parte.
Efectele Profesorul diriginte Elevii sunt atenţi la Expunerea Frontal
alcoolului prezintă efectele explicaţiile
alcoolului, atât de scurtă profesorului.
durată, cât şi pe termen
lung (Anexa 3).
Sunt prezentate ca efecte
şi: cauza unor accidente de
circulaţie, riscul de a avea
raporturi sexuale
neprotejate, violenţa si
agresivitatea.
Se solicită elevilor să Elevii colaborează Exerciţiul Activitate de
lucreze în grup pentru pentru elaborarea grup
elaborarea unei „ştiri TV” ştirii.
privind unul din ultimele Un raportor al
trei efecte menţionate fiecărui grup,
prezintă produsul
grupului.
Elevii sunt rugaţi să Lucrează în Metoda Activitate de
stabilească individual o perechi, comunică „Gandiţi - grup
listă de argumente pro - şi prezintă lucraţi în
contra consumului concluziile. perechi –
ocazional de alcool. comunicaţi”
Sunt solicitaţi să comunice
între ei, să-şi completeze
lista, după care să se
decidă asupra unei opinii
pro sau contra.
Sunt discutate concluziile.
Fixarea Profesorul solicită elevilor Elevii colaborează Metoda Activitate de
cunoştinţelor din grupele iniţiale să pentru realizarea ciorchinelui grup
completeze organizatorul sarcinii solicitate şi
grafic de la începutul orei, desemnează un
pe baza celor învăţate. raportor pentru
prezentarea
produsului final.
Stabilirea Se solicită răspuns la Elevii combat Exerciţiul Individual
- 11 -
Etapele Activitatea
procedee realizare
feed-back- întrebarea „Ce răspuns ai argumentul oferit.
ului da, dacă ar trebui să
combaţi argumentul…”
(Anexa 4)
Evaluarea Solicit elevilor să Elevii îndeplinesc Individual
activităţii precizeze un lucru învăţat, sarcina solicitată.
o întrebare şi un
comentariu.
Extinderea Se cere elevilor ca până la Eseul de 5 Individual
activităţii următoarea oră: minute Activităţi de
- să scrie un scurt eseu cu grup
tema: „Alcoolul –
pericolul de lângă noi!”
- patru grupe vor realiza un
poster cu efectele
alcoolului
- trei grupe vor realiza câte
o reclamă originală
antialcool.
ANEXA 1
ALCOOL
ANEXA 2
Setul de comportamente protectoare ale sănătătii (Serafino, 1994):

 a dormi între 7 şi 9 ore
 a lua micul dejun regulat
 a nu consuma alimente între mese
- 12 -
 menţinerea greutăţii între limite normale
 a nu fuma (activ sau pasiv)
 a nu consuma alcool, decât ocazional
 a face exerciţii fizice regulat.
ANEXA 3
ALCOOLUL
Alcoolul este un drog uşor accesibil şi cel mai des întâlnit ca substanţă de abuz, urmat la
mică distanţă de tutun şi cafea. Însă, dacă utilizarea lui este larg răspândită, acest lucru nu
înseamnă că este şi sănătos să-l folosim.
Alcoolul tulbură activitatea sistemului nervos astfel: modul de a gândi, a simţi, a vorbi sau a
se mişca al oamenilor. De aceea, multe dintre efectele consumului de alcool sunt periculoase sau
chiar fatale.
Efecte:
● De scurtă durată, întâlnite imediat după consum ca:
- răspunsuri încetinite faţă de mediul ambiant,
- uşoară relaxare,
- logoree verbală,
- scăderea coordonării şi a capacităţii de a gândi limpede,
- alterarea temporară a memoriei,
- vomă,
- tulburări de vedere şi echilibru,
- pierderea cunoştinţei,
- comă,
- deces,
- accidente diverse (de muncă, de circulaţie sau casnice) etc.
● Unele de lungă durată care se întâlnesc la un consum cronic:
- alcoolismul,
- pierderea memoriei,
- deteriorarea creierului,
- ulcer,
- ciroză hepatică,
- cancer,
- boli de inimă,
- 13 -
- malnutriţie etc.
ANEXA 4
Ce răspuns ai da, dacă ar trebui să combaţi argumentul…

1) … toată lumea bea.
2) … eşti slab dacă nu poţi bea mai mult.
3) … dacă bei, arăţi că eşti stilat.
4) … nu ştii să-ţi trăieşti viaţa dacă nu bei.
5) … dacă nu bei, nu poţi fi prietenul nostru.
6) … numai tocilarii şi proştii nu beau.
7) … şi aşa viaţa este scurtă. Măcar plăcerea de a bea să o avem.
- 14 -
PROIECT DIDACTIC:
„SEMNELE STRESULUI”
Prof. Wamsiedel Nela – Inspector Şcolar General Adjunct

Disciplina: Consiliere şi orientare

Clasa: a XII-a
Tema: „Rezolvarea problemelor în luarea deciziilor”
Subiectul: „Semnele stresului”
Scopul: conştientizarea principalelor semne ale stresului şi combaterea acestora.
Obiective operaţionale:
La sfârşitul lecţiei predate elevii trebuie:
- să cunoască sensul cuvântului stres;
- să-şi dezvolte capacitatea de analiză a elementelor teoretice prezentate;
- să perceapă principalele semne ale stresului;
- să identifice consecinţele stresului;
- să dezvolte abilităţi de comunicare.
Metode şi procedee:
- conversaţia, explicaţia, studiul de caz, lucrul în echipă, munca independentă, turul
galeriei, discuţia individuală, dezbaterea.
Mijloace de învăţământ:
- ecusoane, fliphart, markere, post-it, fişe de lucru, videoclip.
Forma de organizare: activitate frontală, individuală, pe grupe.
Durata: 50 min.
- 15 -
Desfăşurarea activităţii
„Surâsul – singura noastră FORMĂ DE PROTECŢIE” (T. Muşatescu)
Etapele Metode şi Mijloace

Activitatea profesorului Activitatea elevului
lecţiei procedee didactice
1. Moment Verifică prezenţa şi existenţa resurselor Îşi pun ecusoanele cu conversaţia Activitate
organizatoric materiale. Salutarea invitaţilor. numele lor. frontală
2 min Prinderea
ecusoanelor
2. Verificarea Se vor verifica noţiunile temei predate Elevii răspund la conversaţia Activitate
cunoştinţelor anterior: ,,Fii asertiv!”. întrebări. Pentru situaţia frontală
lecţiei Va adresa elevilor întrebări legate de dată răspunsurile sunt:
anterioare conţinuturile temei anterioare: Asertiv: Întreabă
5 min Ce este asertivitatea, agresivitatea, politicos profesorul dacă
nonasertivitatea? poate discuta pe
De ce elevii evită să se comporte marginea testului,
asertiv? indicând faptul că
În situaţia în care luaţi o notă mică la răspunsul este corect şi
un test şi sunteţi de părere că profesorul trebuie reconsiderată
a fost nedrept în sistemul de notare nota.
cum procedaţi în mod asertiv? Dar Agresiv: Îi aruncă
agresiv sau nonasertiv? profesorului nervos
hârtia în faţă şi îl acuză
de nedreptate.
Nonasertiv: Nu face
nimic în privinţa asta.
3. Captarea Se va realiza printr-o povestire despre Elevii răspund, spunând studiul de caz Activitate
atenţiei un băieţel numit Ben (anexa 1). că educaţia este frontală
5 min Profesorul întreabă elevii dacă educaţia importantă pentru
este importantă. succesul în viaţă. conversaţia
Profesorul le aduce aminte faptul că în
acest an vor susţine examenul de
Bacalaureat pentru care este necesar să
se pregătească şi emoţional, să facă faţă
presiunii numite ,,stres”.
4. Anunţarea Astăzi vom discuta şi vom dezbate Elevii notează titlul explicaţia Activitate
temei şi a tema „Semnele stresului”. La sfârşitul lecţiei predate. frontală
obiectivelor orei vom şti să operăm cu termenii
3 min „stres” şi vom identifica semnele
stresului.
5. Derularea Se explică termenul ,,stres”. Elevii notează: stres = a explicaţia Activitate
lecţiei te simţi copleşit de frontală
20 min circumstanţe, fără a şti
însă ce să faci în mod
adecvat.
Stresul este nociv? Elevii conştientizează conversaţia
Profesorul întreabă care sunt importanţa stresului în
consecinţele negative ale stresului. obţinerea succesului,
dar nu pe perioade
lungi.
Vizionarea unui clip – discuţii pe baza O persoană stresată
acestuia. rezolvă mai greu
problemele sau ia
decizii.
6. Evaluarea Profesorul va distribui elevilor fişele de Se va lucra pe grupe, lucrul în Activitate
activităţii lucru din anexa 2 pe care elevii le elevii fiind deja asezaţi echipă individuală
10 min completează cu atenţie. în 3 grupe şi li se va lucrul
explica regulile jocului. individual
- 16 -
Etapele Metode şi Mijloace
lecţiei procedee didactice
Fiecare primeşte un
post-it pe care va scrie
un semn al stresului.
După completarea fişelor elevii Fiecare lider va citi lucrul în grup Activitate pe
răspund la întrebările: răspunsurile. Va fi grupe
Aţi fost conştienţi de aceste semne ale scoasă în evidenţă
stresului? frecvenţa acestor semne.
Aţi fost surprinşi de frecvenţa acestor Elevii trebuie să explicaţia Activitate
semne? înţeleagă că numărul de frontală
Sunt şi alte semne care ar putea fi semne şi frecvenţa
adăugate? acestora determină în ce
Ce părere aveţi referitor la numărul de măsură e cineva stresat
semne pe care le-aţi bifat? sau nu. Cu alte cuvinte,
Ce reprezintă faptul că întâlniţi adesea un semn întâlnit în mod
aceste semne? frecvent, nu ar trebui să
În ce măsură v-ar putea fi utile aceste ne îngrijoreze; însă mai
informaţii? multe semne frecvente
şi pe o perioadă mai
îndelugată de timp
indică o reală problemă.
7. Încheierea Se fac aprecieri asupra participării la conversaţia Activitate
activităţii lecţie şi se dau recompense. Se anunţă frontală
5 min tema pentru data viitoare:
,,Determinanţii stresului”.
ANEXE
Anexa 1: Povestirea despre un băieţel numit Ben
Băieţelul trăia în Detroit împreună cu fratele şi cu mama lui, care se căsătorise de la vârsta
de 13 ani şi, între timp, divorţase de soţul ei. Numele băieţelului era Ben, însă colegii lui din clasa a
noua îl porecliseră ,,Prostuţul”.
Profund îngrijorată, mama le-a cerut lui Ben şi fratelui său ca, în fiecare săptămână, să facă
rezumatul a câte două cărţi, pe care să i le aducă ulterior să le citească. Prin urmare, copiii au
început să meargă periodic la bibliotecă.
Într-o zi, profesorul de geografie le-a arătat lui Ben şi colegilor lui o piatră strălucitoare,
neagră, şi i-a întrebat dacă ştiau cum se numea. Nimeni n-a răspuns. Ben a ridicat mâna! În acel
moment, s-a întâmplat un lucru memorabil, după cum povesteşte Ben: ,,Toţi colegii s-au întors către
mine, uimiţi, şi au început să-şi dea ghionturi şi să râdă, convinşi că voi spune cea mai mare prostie
din viaţa mea.”
Făcând abstracţie de chicotelile şi de hlizelile lor, Ben s-a ridicat în picioare, a rostit numele
corect al pietrei şi, în plus, a explicat şi modul de formare a acesteia. Colegii lui au rămas, desigur,
cu gura căscată. Iar Ben a fost încântat de senzaţia pe care a trăit-o: ,,În acel moment mi-am dat
seama că nu eram prost deloc!” Ben a ştiut răspunsul la întrebarea profesorului pentru că-l citise
- 17 -
într-o carte. Ulterior, el şi-a spus: ,,M-am săturat să mă facă toţi prostuţ! Ce-ar fi să citesc eu despre
toate subiectele de la şcoală?”
Pe la jumătatea clasei a zecea, Ben ajunsese primul din clasă. De asemenea, el s-a descurcat
foarte bine şi în clasele a XI-a şi a XII-a şi, ulterior, a urmat cursurile Universităţii Yale, precum şi
pe cele ale Facultăţii de Medicină din Michigan, pe care, desigur, le-a absolvit.
La 33 de ani, Ben a ajuns directorul Secţiei de neurochirurgie pediatrică din cadrul
Spitalului Johns Hopkins din Baltimore. În, 1987, doctorul Benjamin Carson a realizat, cu succes,
prima operaţie de separare a doi fraţi siamezi uniţi în partea posterioară a capului. De asemenea, el a
iniţiat multe alte proceduri chirurgicale.
Ca fapt divers, în copilărie Ben n-a bănuit niciodată că mama lui – care avea numai trei clase
– nu era în stare să citească rezumatele cărţilor pe care trebuiau să le facă el şi fratele lui.
Anexa 2: Fişă de lucru ,,Semnele stresului”
Instrucţiuni: Bifaţi categoria potrivită, în funcţie de cât de des întâlniţi acel semn.
Nr.
Semnul frecvent uneori deloc
crt.
1. Incapacitatea de a dormi sau somn fără odihnă
2. Iritabil, mai indispus decât de obicei
3. Creşteri sau scăderi ale apetitului alimentar
4. Creşteri în consumul de medicamente/alcool
5. Stări bruşte de plâns
6. Îngrijorare pentru multe lucruri
7. Lipsa controlului şi a răbdării, ţipatul la alţii
8. Confuzie, nesiguranţă
9. Dureri de cap, corp tensionat
10. Comportament agitat, nerăbdător
11. Declin în obţinerea realizărilor
12. Dificultate în conlucrare cu ceilalţi
13. Nemulţumiri constante, sentimentul că lucrurile nu
sunt în regulă
14. Pierderea interesului în general
15. Cerinţă constantă de perfecţionare pentru sine sau
ceilalţi
- 18 -
FIŞĂ DE DOCUMENTARE
DOCUMENTE DE EVIDENŢĂ
Prof. dr. Peneoaşu Margareta – Inspector şcolar pentru managementul resurselor umane
Contabilitatea realizează fluxul de informaţii pe perioade de gestiune, reflectate separat (luni

calendaristice) şi pe exerciţiul economico-financiar, în ansamblul său (anul calendaristic).
Fluxul de informaţii cuprinde următoarele etape:

1. Consemnarea şi culegerea datelor cu privire la operaţiile economico-financiare ce au
loc în cursul unei perioade de gestiune;
2. Analiza şi prelucrarea datelor obţinute, în vederea înregistrării lor în contabilitate;
3. Înregistrarea efectivă a datelor în contabilitate (contabilizarea).
Aceste etape au la bază documente.
Documentele se pot defini ca acte scrise în care sunt consemnate operaţiunile economico-
financiare din cursul unei perioade de gestiune, exprimarea făcându-se în etalon monetar şi uneori
natural.
Documentele se întocmesc atât pentru tranzacţii economice ce produc modificări în masa

patrimoniului entităţii, cât şi pentru a dovedi la o anumită dată existenţa mijloacelor, surselor şi
proceselor economice.
În funcţie de conţinut şi destinaţie, documentele se clasifică în:

1. Documente în care se consemnează tranzacţii economice şi financiare, fiind folosite
la realizarea înregistrărilor în contabilitate;
2. Documente ce servesc, prin datele lor, la întocmirea unor documente cumulative;
3. Documente utilizate doar pentru nevoile organizatorico-administrative, neavând
legătură cu înregistrările contabile.
- 19 -
FIŞĂ DE EVALUARE
DOCUMENTE DE EVIDENŢĂ
Contabilitatea realizează ................................................... pe perioade de gestiune, reflectate

separat (luni calendaristice) şi pe exerciţiul ................................................................., în ansamblul
său (anul calendaristic).
Fluxul de informaţii cuprinde următoarele etape:

1. Consemnarea şi culegerea datelor ......................................................................................;
2. Analiza şi prelucrarea datelor obţinute, ..............................................................................;
3. Înregistrarea efectivă a datelor ................................................................. (contabilizarea).
Aceste etape au la bază documente.
Documentele se pot defini ca acte scrise în care sunt consemnate operaţiunile economico-
financiare ..............................................................., exprimarea făcându-se în etalon monetar şi
uneori .....................................
Documentele se întocmesc atât pentru tranzacţii economice ce produc

………..................................................................................., cât şi pentru a dovedi la o anumită dată
existenţa mijloacelor, ....................................................................
În funcţie de conţinut şi destinaţie, documentele se clasifică în:

1. Documente în care se consemnează tranzacţii economice şi financiare, fiind folosite
...................................................................................................................................................;
2. Documente ce servesc, prin datele lor, .....................................................................................;
3. Documente utilizate doar pentru nevoile organizatorico-administrative,
..................................
- 20 -
CHESTIONAR PRIVIND CERCETAREA FENOMENULUI DE VIOLENŢĂ
ÎN ŞCOALĂ
Prof. dr. Sultănescu Marcel – Inspector şcolar pentru managementul resurselor umane
1. Vă place să mergeţi la şcoală?

a) Da
b) Nu.
Pentru cei care au răspuns Nu, li se va adresa întrebarea:
De ce? .....................................................................................................................................
2. Cât de des frecventaţi orele de curs?

a) Foarte des
b) Des
c) Nici des/nici rar
d) Rar
e) Foarte rar.
3. Din câte persoane este format grupul dumneavoastră de prieteni?

a) 2 persoane
b) 3 persoane
c) 4 persoane
d) Mai mult de 4 persoane.
4. Cât timp petreceţi alături de grupul de prieteni?

a) Foarte mult
b) Mult
c) Nici mult/nici puţin
d) Puţin
e) Foarte puţin.
5. Au loc conflicte în cadrul acestui grup de prieteni?

a) Da
- 21 -
b) Nu.
6. Cât de des au loc aceste conflicte?

a) Foarte des
b) Des
c) Nici des/nici rar
d) Rar
e) Foarte rar.
7. Ce tipuri de comportament agresiv consideraţi că sunt des întâlnite în mediul şcolar?

a) Ameninţări, jigniri
b) Degradări ale bunurilor
c) Lovituri
d) Furturi
e) Altele ..................................................................................................................................
8. Şcoala la care mergeţi beneficiază de o bună pază?

a) Da
b) Nu.
9. În colectivul din care faceţi parte au avut loc conflicte între membrii?
a) Da
b) Nu.
Dacă Da, care a fost motivul acestora? ...................................................................................
10. Ce tip de comportament violent au adoptat?

a) Fizic
b) Verbal
11. Aţi fost victima diferitelor forme de violenţă şcolară?

a) Da
b) Nu
Dacă răspunsul este Nu, se trece la întrebarea 13.
12. Cum s-au manifestat acestea?
- 22 -
Prin lovituri de la alţi elevi (cu pumnii, cu picioarele, cu palmele) DA NU
Prin ameninţări de la alţi elevi (cu cuţit, alte instrumente) DA NU
Prin deposedări de bani sau de alte bunuri personale DA NU
Prin obligarea de a consuma băuturi alcoolice sau droguri DA NU
13. Aţi participat sau aţi fost iniţiator a unor forme de violenţă?
a) Da
b) Nu.
14. Câte incidente au avut loc în clasa dumneavoastră în ultimele 3 luni?

a) 1 incident
b) 2 incidente
c) 3 incidente
d) Mai multe de 3 incidente
e) Nici unul.
15. În ce măsură contribuie şcoala la formarea dumneavoastră profesională?

a) Foarte mare măsură
b) Mare măsură
c) Nici mică/nici mare măsură
d) Mică măsură
e) Foarte mică măsură.
16. Credeţi că şcoala este responsabilă de actele agresive ce au loc între colegi sau între elevi-
profesori?
a) Da
b) Nu.
17. Credeţi că şcoala face ceva pentru a împiedica răspândirea fenomenului violenţei în şcoli?
a) Da
b) Nu.
18. Prin ce metode a încercat şcoala să combată violenţa?
- 23 -
.................................................................................................................................................
19. Şcoala dumneavoastră dispune de un cabinet de consiliere?

a) Da
b) Nu.
Dacă răspunsul este Nu, se trece la întrebarea 22.
20. Este folosit acest cabinet de consiliere de către dumneavoastră sau de către colegi?
a) Da
b) Nu.
21. De câte ori pe săptămână?

a) O dată pe săptămână
b) De 2 ori pe săptămână
c) De 3 ori pe săptămână
d) Mai mult de 3 ori pe săptămână.
22. Cum definiţi relaţia cu părinţii dumneavoastră?

a) Foarte bună
b) Bună
c) Nici bună/nici proastă
d) Proastă
e) Foarte proastă.
23. Aţi fost martor al unor evenimente de natură violentă în cadrul familiei dumneavoastră?
a) Da
b) Nu.
24. Aţi observat în emisiunile difuzate la TV scene de violenţă?

a) Da
b) Nu.
25. Cât de multe lucruri vizionate la TV aţi aplicat şi în viaţa reală şi la şcoală?
a) Foarte multe
b) Multe
- 24 -
c) Nici multe/nici puţine
d) Puţine
e) Foarte puţine.
Date socio-demografice:
1. Sexul:
a) feminin
b) masculin
2. Vârsta (în ani împliniţi): .................
3. Naţionalitatea:
a) român
b) maghiar
c) rrom
d) german
e) alta. Care? ..................................................................................................................
4. Localitatea de provenienţă .................................................................................................
5. Liceul ..................................................................................................................................
- 25 -
CHESTIONAR PENTRU ELEVI PRIVIND EFICIENŢA ŞI CALITATEA
ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE ÎN SĂPTĂMÂNA
„ȘCOALA ALTFEL”
Prof. dr. Trandafir Veronica – Inspector şcolar pentru educaţie permanentă

şi activităţi extraşcolare/pentru învăţământ special şi special integrat
1. Scopul activităţilor din săptămâna „Școala altfel” a fost:

a. formarea unui comportament civilizat;
b. lărgirea orizontului de cultură generală;
c. dezvoltarea aptitudinilor şi talentelor;
d. totalitatea scopurilor menţionate mai sus.
2. Care a fost rolul tău în acest program?

a. am avut un rol activ, fiind în centrul atenţiei, participând direct la activităţile desfăşurate;
b. am avut un rol pasiv, doar am audiat şi vizionat materiale informative;
c. am rămas indiferent deoarece nu am făcut nimic nou comparativ cu orele de curs;
d. nu sunt de acord cu acest program pe care îl consider inutil pentru mine.
3. Din punct de vedere al locului de desfăşurare a activităţilor, cele mai benefice locaţii au
fost:
a. în afara spaţiului unităţii de învăţământ;
b. în incinta unităţii de învăţământ;
c. nu a contat locaţia, activităţile au fost atractive atât în şcoală cât şi în exteriorul ei;
d. nu mi-au plăcut locaţiile.
4. Referitor la modul de organizare a activităţilor, majoritatea au fost realizate:

a. pe echipe de elevi din aceeaşi clasă;
b. în colaborare cu alte clase;
c. în colaborare cu alte şcoli-instituţii partenere;
d. toate variantele menţionate mai sus.
- 26 -
5. În săptămâna „Școala altfel” s-au desfăşurat activităţi în domeniile:
a. ştiinţific;
b. sportiv;
c. cultural-artistic;
d. nu a predominat un singur tip de activitate.
6. Ce ţi-a plăcut mai mult în săptămâna „Școala altfel”?

a. am fost util prin activităţile de întrajutorare a persoanelor cu nevoi deosebite, prin
acţiunile de plantare şi ecologizare din curtea şcolii;
b. am participat la multe jocuri şi concursuri pe diverse teme;
c. nu am avut teme pentru acasă;
d. a fost un program relaxant, plăcut şi util pentru dezvoltarea personalităţii proprii.
7. În anul şcolar viitor mi-aş dori mai multe:

a. vizite la muzee, case memoriale;
b. ore petrecute în aer liber, excursii, drumeţii;
c. activităţi sportive;
d. activităţi de voluntariat.
8. Menţionaţi două propuneri în vederea îmbunătăţirii activităţilor pentru anul şcolar viitor.
9. Cum apreciaţi calitatea activităţilor din săptămâna „Școala altfel”?

a. foarte bună;
b. bună;
c. modestă;
d. foarte slabă.
10. Argumentaţi în câteva cuvinte răspunsul de la întrebarea precedentă.
- 27 -
PROIECT DIDACTIC:
„CE ȘTIU DESPRE MINE?”

Profesor:
Şcoala:
Data:
Disciplina: Consiliere și Orientare
Clasa: a IX-a
Tema: Ce știu despre mine?
Modulul: Autocunoaștere și dezvoltare personală
Submodulul: Autocunoaștere
Durata: 50 min
Competențe generale:
 Explorarea resurselor personale care influențează planificarea carierei.
Competențe specifice:
 Factorii care influențează formarea stimei de sine, strategii de dezvoltare.
Obiective operaționale:
O1. Să stabilească acele caracteristici ce pot contura un singur profil fizic și psihic din listele
de opțiuni prezentate, considerat asemănător persoanei sale.
O2. Să compare anumite comportamente și caracteristici de temperament, în scopul
identificării și selectării aspectelor asemănătoare propriei persoane.
O3. Să analizeze comparativ caracteristicile de personalitate selectate de ei, în scopul
cuantificării corecte a similarității cu cele din realitate.
O4. Să formuleze opinii referitoare la personalitatea sa prin care devine „unic” ca persoană.
O5. Să selecteze aspecte din viața de familie și trăsăturile de personalitate ale altei persoane, în
scopul prezentării și exemplificării acestora în fața unui auditoriu.
- 28 -
Forme de organizare a activității:
 frontală
 individuală
 în grup.
Metode didactice:
 conversația
 jocul didactic
 expunerea
 dezbaterea
 exercițiul.
Resurse didactice:
 „Labirintul cunoașterii” – joc didactic.
Bibliografie:
1. Adrian Neculau (coordonator), Psihologie, Manual pentru clasa a-X-a, Editura Polirom,
Iași, 2005
2. Doina Olga Ștefănescu, Elena Bălan, Psihologie, Manual pentru clasa a-X-a, Editura
Humanitas Educațional, București, 2000.
Desfășurarea activității
Metode didactice
Timp
Obiectiv Activitate și forme de organizare
(min)
a activității
5 Organizarea clasei. Expunerea
Anunțarea temei și a obiectivelor. Activitate frontală
O1 20 Joc didactic „Labirintul cunoașterii”:
O2 Fiecare elev este solicitat să parcurgă toate Conversația
nivelurile jocului prezentat în sursă. Jocul didactic
Prin conținutul sarcinilor propuse, elevii trebuie Activitate individuală
să identifice, să analizeze comparativ și să
stabilească care sunt caracteristicile de
personalitate apropiate de realitate și care dintre
ele se pot modifica.
Profesorul atenționează clasa de elevi cu privire
la feedback-urile primite după fiecare sarcină de
lucru și raportarea acestora la realitate.
- 29 -
Metode didactice
Timp
Obiectiv Activitate și forme de organizare
(min)
a activității
O3 5 Analiza jocului:
Seriozitatea completării și raportarea la Conversația
realitatea socială a elevului trebuie să fie una Dezbaterea
dintre cerințele speciale adresate de profesor. Activitate frontală
Astfel, elevii vor putea observa și discuta care
dintre răspunsurile lor și cât la sută dintre
acestea au relevanță în realitate.
O4 15 Exercițiul de intercunoaștere:
Profesorul prezintă următoarele instrucțiuni Conversația
referitoare la exercițiul elevilor: Jocul didactic
– formarea echipelor de câte doi „parteneri de Activitate de grup
conversație”;
– partenerii poartă o conversație în urma căreia
inventariază cât mai multe informații pe care nu
O5 le cunoșteau anterior despre celălalt;
– 3 echipe selectate aleatoriu vor prezenta în
fața auditoriului informațiile obținute despre
„celălalt” folosind persoana I, singular.
De exemplu: „Deși sunt elevul X, acum numele
meu este Y și pot spune despre mine că...”
Analiza jocului:
O4 5 Modul de selecție și prezentare a unor Dezbaterea
O5 caracteristici fizice, de personalitate și familiale Conversația
care nu sunt proprii, poate să ofere profesorului Activitate frontală
o imagine despre fiecare elev cu privire la
însușirea și susținerea unor roluri și status-uri
care nu îi aparțin.
Posibilitatea de comunicare directă cu celălalt,
de inversare a rolurilor din intervievat în
reporter, identificarea unor informații neștiute și
asumarea lor în prezentare, poate fi un exercițiu
util de comunicare și relaționare în rândul
elevilor.
Concluzii:
În încheierea activității profesorul adresează Dezbaterea
elevilor următoarele întrebări la care trebuie să Conversația
răspundă individual: Activitate frontală
1. Numiți două dintre trăsăturile de personalitate
considerate puncte tari la persoana voastră, dar
și ale partenerului de conversație avut în jocul
anterior.
2. Care este persoana care considerați că
reprezintă un model autentic pentru voi, dar și
pentru colegul vostru?
3. Câte dintre afirmațiile voastre sunt în consens
cu ale colegului vostru?
- 30 -
INITIAL TEST - 9TH GRADE
Prof. Oprea Georgeta – Inspector şcolar de specialitate pentru limbi moderne

A. Read the text then choose the best answer: (10 points)
At an elevation of 29,028 feet (8848 meters) above sea level, Mount Everest is the world’s
tallest mountain. Mount Everest is relatively young, having been formed only 60 million years ago,
and it is still growing a few millimeters every year!
Mount Everest is in the mountain range called the Himalayas. The summit ridge of Mount
Everest separates Nepal and Tibet. Each place has a special name for this giant mountain. The
Nepalese name is Sagarmatha, which means “goddess of the sky”. The Tibetan name is
Chomolungma, which means “mother goddess of the universe”. In English, Mount Everest is
named after Sir George Everest, the first person to record the height and location of the mountain.
1. How high is Mount Everest?
a) 8848 feet b) 29,028 meters c) 29,028 feet d) 8844 meters
2. In what way does Mount Everest change annually?
a) It is shrinking a very small amount. b) It is getting a little wider.
c) It is shifting slightly to the north. d) It is growing a very small amount taller.
3. Mount Everest is named after ________.
a) the first person to record the height and location of the mountain b) the meaning of the Nepalese
name
c) the meaning of the Tibetan name d) the goddess of the sky
4. What signifies the Nepalese name?
a) Sagarmatha b) eternal life c) goddess of the sky d) master of the world
5. Mount Everest is in the mountain range called the ________.
a) Rocky Mountains b) Andes c) Himalayas d) Alps
B. Fill in the correct word derived from the word in bold. (20 points)
1. I think the film was very............... and I highly recommend it. (AMUSE)
2. Ann is .......................by the unusual artwork that is exhibited in the National Museum
(FASCINATE)
3. Which are the qualities that ...............him? (CHARACTER)
4. Please .....................all the documents required. (CLOSE)
- 31 -
5. The best way to ........... your vocabulary, is to read works of literature. (RICH)
6. Why does he insist on being so .............. in front of visitators? (CHILD)
7. The local authorities organized a week of ......... events. (CULTURE)
8. She grew up in luxurious .......... and never had to worry about a think. (SURROUND)
9. They tiptoed ............ across the hall so as not to wake the others. (CARE)
10. The environmental .......... was established in 1984. (ORGANISE)
C. Choose the correct answer: (10 points)

1. Andrew _________ lunch by the time they arrived.
a) finished c) had finished
b) was finished d) has finished
2. I have a terrible headache. I ___________ another aspirin.
a) take c) am taking
b) ’ll take d) will be taking
3. A cold wind _____ for the last week.
a) has been blowing c) blows
b) is blowing d) blew
4. We’ll meet in September when she _____ back.
a) will come c) came
b) will have come d) comes
5. Maria ____________ a comic when the teacher asked her to come to the blackboard.
a) was reading c) read
b) has been reading d) has read
6. You won’t need the jacket. It _________ warmer.
a) gets c) ’s got
b) ’s getting d) ’d got
7. Bryan _____ when the meeting started.
a) hasn’t arrived c) hasn’t been arriving
b) hadn’t arrived d) wasn’t arriving
8. To be honest, I ___________ she will be able to handle this properly.
a) doubt c) am doubting
b) have doubted d) will doubt
9. I am not surprised they’ve broken up. She never knew if she could trust him and was afraid he
___________ her.
a) will leave c) would leave
- 32 -
b) is going to leave d) will have left
10. Call the police. Our apartment __________ into.
a) was broken c) is broken
b) has been broken d) will be broken
D. Ask questions to which the words underlined are the answers:

Lily lives in Greendale. She is a typist. She works in an office in the town centre. In her spare time,
Lily likes to do sports. Her best friend is Sophie. They met two years ago when they were at
university. They are friends because they have the same hobbies. They go walking together once a
week. Sophie drives them to the countryside in her car. Lily and Sophie are having a rest at the
moment. Sophie is tired today because she went to bed very late last night.
a. ___________________________________________________________
b. ___________________________________________________________
c. ___________________________________________________________
d. ___________________________________________________________
e. ___________________________________________________________
f. ___________________________________________________________
g. ___________________________________________________________
h.____________________________________________________________
i. ____________________________________________________________
j. ____________________________________________________________ (10 x 2 p = 20 points)
E. Write a letter to a friend of yours telling him/her about your last birthday party. You
should include information about the place where you celebrated your birthday, the activities,
food and people you invited. Use 150 words. Start and end your letter in an appropriate way.
(30 points)
- 33 -
IMPORTANŢA ALEGERII JUDICIOASE
A UNEI METODE DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Prof. dr. Iordache Elena – Inspector şcolar de specialitate

pentru învăţământ profesional şi tehnic
De-a lungul timpului, cercetătorii, cadrele didactice din învăţământul universitar, dar şi tot
mai multe cadre didactice din învăţământul preuniversitar au acordat o atenţie sporită didacticii, în
special metodelor de predare-învăţare-evaluare folosite pentru punerea în valoare a conţinuturilor
studiate, dovadă fiind numeroasele lucrări de specialitate apărute în care se evidenţiază condiţiile în
care se poate realiza un învăţământ modern, în care elevul să fie partener activ cu profesorul în
procesul elaborării cunoştinţelor, un învăţământ în care profesorul este pus în situaţia de a crea
acţiuni de învăţare autentice în care elevul să-şi pună în valoare gândirea critică, capacitatea de
analiză şi sinteză, capacitatea de a emite un punct de vedere argumentat.
Metodele de învăţământ au un caracter polifuncţional (Cerghit I., 2002), ele contribuind
simultan sau succesiv la realizarea mai multor competenţe propuse şi pentru a genera efecte pozitive
asupra celor educaţi ele trebuie să fie însoţite de mijloacele didactice (audiţii, imagini, filme, fişe de
lucru) şi să se ţină cont în demersul realizat şi de forma de grupare a elevilor.
De aceea, opţiunea pentru o anumită strategie didactică condiţionează utilizarea unor metode
de învăţământ specifice.
Totodată, metodele de învăţământ fac parte din condiţiile externe ale învăţării, care
determină eficienţa acesteia, iar activitatea de evaluare desfăşurată poate confirma sau infirma
utilitatea metodei alese de cadrul didactic pentru rezolvarea unei sarcini de lucru date.
De aici decurge importanţa alegerii judicioase a metodelor corespunzătoare fiecărei activităţi
didactice. Iată de ce cadrele didactice se întreabă, uneori, care sunt metodele cele mai bune, cele
mai eficiente pentru a obţine rezultate maxime.
În activitatea pe care o desfăşor la clasă am constatat că nicio metodă nu este mai bună sau
mai rea comparativ cu alta, ci eficienţa ei depinde de momentul în care este integrată în lecţie, de
competenţele celui care conduce activitatea, de corelarea sa cu celelalte metode de predare-învăţare
folosite pentru acoperirea întregului conţinut al lecţiei.
Am observat că o metodă trebuie aleasă în funcţie de elev, de nivelul lor de cunoştinţe, de
tipul de activitate propusă, de locul unde se desfăşoară aceasta, de resursele de care dispune
profesorul, de competenţele şi conţinutul lecţiei, de particularităţile elevilor (vârsta, nivelul
- 34 -
dezvoltării psihice, tipul și gradul deficienţelor de care dispun, tipul de percepție al elevilor –
analitic sau sintetic) şi stilul de lucru/personalitatea profesorului.
Oricum, concluzia desprinsă de mine este că indiferent ce metode de învăţământ aş utiliza la
clasă, acestea trebuie să îndeplinească o condiţie, ele trebuie să-i antreneze pe elevi în desfăşurarea
lecţiei, să-i pună în situaţia de a descoperi noţiunile şi conceptele de care au nevoie pentru
rezolvarea sarcinii de lucru trasate.
De asemenea, am mai observat în activitatea curentă de la clasă că o metodă de învăţământ
comportă două aspecte şi anume: aspectul instructiv, cel care asigură însuşirea cunoştinţelor
prevăzute de programa şcolară, formarea unor deprinderi şi priceperi specifice fiecărei discipline,
cel care le oferă posibilitatea elevilor de a corela teoria cu practica; aspectul educativ al unei metode
se leagă de conţinutul lecţiilor şi de preocuparea mea ca profesor de a le dezvolta elevilor setea de
cunoaştere, spiritul de observaţie şi iniţiativă, disponibilitatea de a cerceta şi de a folosi cunoştinţele
dobândite pentru rezolvarea altor sarcini trasate la clasă sau în afara ei.
Prin urmare a instrui şi a educa un elev nu înseamnă a le expune cunoştinţele, ci a le
dezvolta gândirea, creativitatea, capacitatea de a exprima în cuvinte adevărul la care au ajuns în
urma cercetării efectuate.
Părerea mea este că trebuie să renunţăm la a da prea multe explicaţii elevilor, a le expune
prea multe informaţii pentru că îi copleşim cu informaţia, pe care oricum nu o poate reţine într-un
timp scurt, trebuie să renunţăm la a le cere elevilor să reţină şi să reproducă informaţiile date pentru
că această orientare nu produce învăţare decât într-o mică măsură şi atunci o modalitate este
antrenarea elevilor în procesul de predare-învăţare, dirijarea lor în vederea descoperirii informaţiilor
de care au nevoie, în căutarea unor soluţii la o problemă dată, în aprofundarea noilor cunoştinţe prin
valorificarea cunoştinţelor anterioare, dar şi a cunoştinţelor dobândite de elevi în mediul formal, dar
şi în cel non-formal şi informal.
Acest lucru se poate face prin punerea în evidenţă a strategiilor didactice interactive prin
care elevii contribuie la propria învăţare, învăţând atât prin efort propriu, cât şi prin valorificarea
experienţei celorlalţi participanţi.
Astfel, elevii sunt puşi în faţa unei probleme trasate de profesori, iar aceştia, individual sau
pe grupe, ghidaţi de profesor, încearcă prin valorificarea cunoştinţelor deţinute, să rezolve sarcina
dată, să găsească soluţia corectă dintr-o serie de soluţii date, să formuleze puncte de vedere proprii,
să-şi pună şi să pună întrebări cu scopul de a facilita schimbul de idei elev-profesor, elev-elev. Este
ceea ce s-a denumit încă din antichitate teoria constructivismului, când profesorii prin întrebări
directe stimulau elevii să se implice în procesul de predare-învăţare-evaluare.
De asemenea, literatura de specialitate relevă faptul că, pentru ca elevii să fie dispuşi să
lucreze în echipă, se impune respectarea a două condiţii: asigurarea unui climat pozitiv în clasă;
- 35 -
formularea unor explicaţii complete şi corecte asupra sarcinii de lucru, astfel încât aceasta să fie
înţeleasă de toată lumea.
În vederea asigurării unui climat pozitiv în sala de clasă este necesar ca elevii să aibă
impresia că au succes în ceea ce fac. Factorii care asigură succesul într-o clasă sunt: formularea de
expectanţe pozitive faţă de elevi; utilizarea unor strategii de management educaţional eficient;
stabilirea de obiective clare şi comunicarea acestora elevilor; valorificarea la maxim a timpului
destinat predării; evaluarea obiectivă.
Eficienţa muncii în grup depinde de claritatea explicaţiei pentru sarcinile de lucru, de aceea
profesorul trebuie să ofere explicaţii cât mai clare şi să se asigure că ele au fost corect înţelese de
către elevi.
Aceasta presupune ca profesorul să aibă calităţi precum: receptivitate la nou, adaptarea
stilului didactic, mobilizare, dorinţă de autoperfecţionare, gândire reflexivă şi modernă, creativitate,
inteligenţa de a accepta noul şi o mare flexibilitate în concepţii.
Un învăţământ modern, bine conceput permite iniţiativa, spontaneitatea şi creativitatea
copiilor, dar şi dirijarea, îndrumarea lor, rolul profesorului căpătând noi valenţe, depăşind optica
tradiţională prin care era un simplu emiţător de informaţii.
Iată de ce pledez pentru imprimarea unui caracter activ metodelor tradiţionale şi pentru
utilizarea metodelor interactive de predare–învăţare a conţinuturilor disciplinelor, pentru că astfel de
metode contribuie la îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv-educativ, având un caracter activ-
participativ şi o reală valoare activ-formativă asupra personalităţii elevului.
Bibliografie:
1. Cerghit I., Metode de învăţământ, Editura Didactică și Pedagogică, Bucureşti, 2002;
2. Cucoş C., 2006, Pedagogie, ediţia a II-a, Editura Polirom, Iaşi, 2006;
3. Oprea C. L., Strategii didactice interactive, ediția a III-a, Editura Didactică și Pedagogică,
Bucureşti, 2008.
- 36 -
TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ
DISCIPLINA: FIZICĂ
CLASA: A IX-A
ANUL ŞCOLAR: 2017-2018
Prof. Dinu Serenella Liliana – Inspector şcolar de specialitate

pentru fizică, chimie şi biologie
 Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor din Partea I şi din Partea a II-a se
acordă 90 de puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.
 Timpul efectiv de lucru este de 45 minute.
PARTEA I (45 puncte)
1. Completaţi spatiile libere astfel încât egalităţile să devină corecte: (9 p)

a) 12 m + 200 cm + 1000 mm + 0,5 dam = ……… m
b) 2 cm2 = ……… dm2 = ……… mm2
c) 2h 35 min – 1h 34 min 30 s = ……… s
2. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.

O locomotivă lungă de 20 m intră într-un tunel lung de 20 m şi se deplasează cu o viteză de
20 m/s. În cât timp iese locomotiva din tunel? (5 p)
a) 1 s; ………b) 2 s; ………c) 3 s; ………d) 4 s
3. Completaţi tabelul de mai jos, respectând cerinţele: (15 p)
MĂRIME FIZICĂ UNITATE

INSTRUMENTUL
DE MĂSURĂ
DENUMIRE SIMBOL DE MĂSURĂ
ÎN S.I.
Lungime
Cilindru gradat
Secunda
F
Ampermetru
- 37 -
4. Ştiind că o rază de lumină ce străbate suprafaţa de separare aer-apă pune în evidenţă
fenomene specifice (reflexia şi refracţia luminii), determinaţi şi completaţi în tabel denumirea
elementelor reprezentate în schema: (16 p)
Elementul Denumirea
raza (I)
raza (R)
raza (T)
unghiul αi
unghiul αr
unghiul αt
mediul (n1)
mediul (n2)
PARTEA a II-a (45 puncte)
1. Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi completaţi tabelul.

„Un autoturism pleacă de la Bucureşti spre Braşov la ora 10 h 30 min şi se deplasează cu
65 km/h jumătate din drum, deoarece era un drum în lucru, apoi cu 110 km/h.” (12 p)
a) Indicaţi 4 mărimi fizice întâlnite în textul de mai sus şi unităţile lor de măsură:
1. …………………………………………………………… / …………………………
2. ………………………………………………………….. / …………………………..
3. ………………………………………………………….. / …………………………..
4. ………………………………………………………….. / …………………………..
b) Indicaţi 2 formule de la mărimile fizice găsite la punctul a):
- 38 -
1.
2.
2. Priviţi cu atenţie lentilele din imagine şi specificaţi în tabel litera corespunzătoare

fiecăreia: (8 p)
Litera
Tipul de lentilă
corespunzătoare
Lentilă convergentă
Lentilă convergentă cu o faţă plană
Lentilă divergentă
Lentilă divergentă cu o faţă plană
3. Un autoturism parcurge un sfert din drumul său cu viteza de 36 km/h, în continuare, o

treime din drumul rămas cu viteza 2v1, iar restul drumului cu viteza 3v1. Calculaţi viteza medie a
autoturismului. Reprezentaţi drumul parcurs prin segmente. (25 p)
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
 Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
Nu se acordă fracţiuni de punct.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea
punctajului total acordat pentru test la 10.
PARTEA I (45 puncte)
Subiectul Răspuns corect Punctaj

1 a) 20 m 3p
b) 0.01dm2 = 100 mm2 3p
c) 1h 30” 3p
- 39 -
2 1s 5p
3 L; m; ruleta 3p
Volum; V; metru cub/litrul 3p
Timp; t; cronometru 3p
Forţa; Newton; dinamometrul 3p
Intensitatea electrică; I; 3p
Amper
4 Raza incidentă 2p
Raza relectată 2p
Raza refractată 2p
Unghi de incidenţă 2p
Unghi de reflexive 2p
Unghi de refractive 2p
Aer 2p
Apa 2p
PARTEA a II-a (45 puncte)

1 a) lungime (m); 2p
timp (s); 2p
viteza (m/s); 2p
acceleraţie (m/s2). 2p
b) v = d/t 2p
a = v/t 2p
2 c 2p
b 2p
a 2p
d 2p
3 V1 2V1 3 V1
a b c d
reprezentare corectă 10 p
a = 36 km/h
b = 72 km/h 5p
c și d = 108 km/h 5p
vm = 81 km/h 5p
- 40 -
PROIECT DIDACTIC:
„NARAŢIUNEA – MONASTIREA ARGEŞULUI,
DE VASILE ALECSANDRI”
Prof. dr. Bodea Emilia Elena – Inspector şcolar de specialitate

pentru limba şi literatura română
Clasa: a IX-a
Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea tematică: Personalităţi, exemple, modele
Subiectul lecţiei: Naraţiunea – Monastirea Argeşului de Vasile Alecsandri
Tipul lecţiei: Transmitere de cunoştinţe
Scopul lecţiei: Reactualizarea cunoştinţelor legate de naraţiune şi aplicarea acestora pe
textele-suport
- Să recunoască trăsăturile naraţiunii
- Să identifice corect modul de expunere predominant în textele-suport
- Să deosebească cele două tipuri de naraţiune: în proză şi în poezie
- Să identifice asemănările dintre cele două tipuri de texte.
Metode şi procedee: activitatea individuală, brainstorming, conversaţia, analiza pe text,

eseul structurat.
Dificultăţi anticipate: Este posibil ca elevii să confunde cele două tipuri de naraţiuni, există
riscul ca aceştia să afirme că o poezie aparţine genului epic dacă există naraţiune.
Resurse:
- Adrian Costache, Limba şi literatura română, Manual pentru clasa a IX-a, Editura Art.
- Fişe cu texte-suport
- Nichita Stănescu, 11 elegii, Bucureşti, Editura Tineretului, 1966
- Vasile Alecsandri, Poezii populare ale românilor, Ediţie îngrijită de Gheorghe Vrabie,
Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1965.
- 41 -
Momentele
Activitatea profesorului Activitatea elevului Observaţii
lecţiei
Captarea Profesorul notează în centrul Elevii răspund cerinţei: Brainstorming
atenţiei tablei cuvântul naraţiune şi le personaje, acţiune,
5 min cere elevilor să spună cuvintele timp, spaţiu etc.
asociate.
Reactualizarea Profesorul îi întreabă pe elevi Elevii răspund: Aprecierea
conţinuturilor cum ar defini naraţiunea şi Naraţiunea este modul verbală
3 min notează pe tablă definiţia lor. de expunere Conversaţia
predominant în genul
epic, este corelată cu
personajele şi acţiunea.
Anunţarea Astăzi vom vedea câte tipuri de Elevii notează titlul Aprecierea
temei şi a naraţiune există şi cum să le lecţiei în caiete. verbală
obiectivelor diferenţiem. Titlul lecţiei este
2 min Tipuri de naraţiune.
Dirijarea Profesoara distribuie o fişă Elevii citesc textele cu Conversaţia
învăţării (Anexa1) cu textele-suport: o atenţie şi precizează euristică
35 min secvenţă din Monastirea modurile de expunere. Schema
Argeşului de Vasile Alecsandri şi Elevii notează în caiete
o secvenţă din A cincea elegie de explicaţiile
Nichita Stănescu. profesorului.
Le cere elevilor să citească cu
atenţie textele şi să precizeze
modul predominant de expunere.
Apoi, profesorul le spune că
există naraţiune şi în poezie.
Există o micronaraţiune în poezia
A cincea elegie de Nichita
Stănescu, sub forma procesului
de judecată. Elevii sunt atenţi la
Naraţiunea poate să fie în proză profesor şi notează
sau în poezie, însă condiţia informaţiile în caiete.
necesară este intriga.
Care este intriga în poezia A Intriga este trimiterea
cincea elegie? la judecată a poetului.
Care este intriga în Monastirea Intriga este dorinţa lui

Argeşului? Negru Vodă de a
construi o biserică.
Naraţiunea poate să fie Naraţiunea în

monologală sau dialogală, în Monastirea Argeşului
funcţie de alegerea scriitorului. este dialogală.
Cum este naraţiunea în
Monastirea Argeşului?
Monologală sau dialogală?
Haideţi să realizăm împreună o Elevii realizează
schemă a naraţiunii în proză, pe schema naraţiunii.
baza textului-suport.
Asigurarea Aţi fost foarte atenţi astăzi. Elevii notează tema în Aprecierea
feedbackului Pentru ora viitoare să citiţi caiete verbală
- 42 -
Momentele
Activitatea profesorului Activitatea elevului Observaţii
lecţiei
5 min integral textul Monastirea Eseul
Argeşului – varianta Vasile
Alecsandri şi să compuneţi un
eseu având drept personaje
naraţiunea în proză şi cea în
poezie. Limita de spaţiu este de 1-
3 pagini.
Anexa 1 – Texte-suport
Monastirea Argeşului de Vasile Alecsandri A cincea elegie de Nichita Stănescu
Iată zidul meu! N-am fost supărat niciodată pe mere că sunt

Aici aleg eu mere, pe frunze că sunt frunze pe umbră că e
Loc de monastire umbră, pe păsări că sunt păsări.
Şi de pomenire. Dar merele, frunzele, umbrele, păsările s-au
Deci voi, meşteri mari supărat deodată pe mine.
Calfe şi zidari, Iată-mă dus la tribunalul frunzelor, la
Curând vă siliţi tribunalul umbrelor, merelor, păsărilor,
Lucru să-l porniţi tribunale rotunde, tribunale aeriene, tribunale
Ca să-mi ridicaţi, subţiri, răcoroase.
Aici să-mi duraţi Iată-mă condamnat pentru neştiinţă pentru
Monastire naltă plictiseală, pentru nelinişte, pentru nemişcare.
Cum n-a mai fost altă, Sentinţe scrise în limba sâmburilor.
V-oi face boieri Acte de acuzare parafat cu măruntaie de
Iar de nu, apoi pasăre, răcoroase penitenţe gri, hotărâte mie.
V-oi zidi pe voi Stau în picioare, cu capul descoperit, încerc să
V-oi zidi de vii descifrez ceea ce mi se cuvinte pentru
Chiar în temelii! ignoranţă...
Meşterii grăbea, Şi nu pot, nu pot să descifrez nimic, şi-această
Sfările-ntindea, stare de spirit, ea însăşi, se supără pe mine şi
Locul măsura, mă condamnă, indescifrabil, la o perpetuă
Şanţuri largi săpa aşteptare, la o încordare a înţelesurilor în ele
Şi mereu lucra, însele până iau forma merelor, frunzelor,
Zidul rădica, umbrelor, păsărilor.
Dar orice lucra,
Noaptea se surpa!
A doua zi iar,
A treia zi iar,
A patra zi iar,
Lucra în zadar!
- 43 -
Anexa 2 – Schema naraţiunii
- 44 -
ADVANTAGES AND DISADVANTAGES OF DIFFERENT TYPES
OF TEST QUESTIONS
Prof. Trifan Otilia – Inspector şcolar pentru management instituţional

It’s good to regularly review the advantages and disadvantages of the most commonly used
test questions and the test banks that now frequently provide them.
Multiple-choice questions
Advantages
 Quick and easy to score, by hand or electronically
 Can be written so that they test a wide range of higher-order thinking skills
 Can cover lots of content areas on a single exam and still be answered in a class period.
Disadvantages
 Often test literacy skills: if the student reads the question carefully, the answer is easy to
recognize even if the student knows little about the subject
 Provide unprepared students the opportunity to guess, and with guesses that are right, they
get credit for things they don’t know
 Expose students to misinformation that can influence subsequent thinking about the content
 Take time and skill to construct (especially good questions).
True-false questions
Advantages
 Quick and easy to score.
Disadvantages
 Considered to be one of the most unreliable forms of assessment
 Often written so that most of the statement is true save one small, often trivial bit of
information that then makes the whole statement untrue
 Encourage guessing, and reward for correct guesses.
Short-answer questions
Advantages
 Quick and easy to grade
- 45 -
 Quick and easy to write.
Disadvantages
 Encourage students to memorize terms and details, so that their understanding of the content
remains superficial.
Essay questions
Advantages
 Offer students an opportunity to demonstrate knowledge, skills, and abilities in a variety of
ways
 Can be used to develop student writing skills, particularly the ability to formulate arguments
supported with reasoning and evidence.
Disadvantages
 Require extensive time to grade
 Encourage use of subjective criteria when assessing answers
 If used in class, necessitate quick composition without time for planning or revision, which
can result in poor-quality writing.
Questions provided by test banks

Advantages
 Save instructors the time and energy involved in writing test questions
 Use the terms and methods that are used in the book.
Disadvantages
 Rarely involve analysis, synthesis, application, or evaluation (cross-discipline research
documents that approximately 85 percent of the questions in test banks test recall)
 Limit the scope of the exam to text content; if used extensively, may lead students to
conclude that the material covered in class is unimportant and irrelevant.
- 46 -
„ŞI ACEST ALFABET TREBUIE ÎNVĂŢAT”
CONCURS DE EDUCAŢIE RUTIERĂ
TEST GRILĂ
Prof. Marinov Antoanela – Director

Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficienţe Auditive Buzău
Aveţi posibilitatea, prin acest test-grilă, să vă verificaţi cunoștințele în domeniul educaţiei

rutiere. Întrebările au mai multe variante de răspuns și pot fi corecte una sau mai multe dintre aceste
variante.
ATENŢIE!
Pentru fiecare răspuns corect se acordă un punct. Pentru fiecare răspuns greșit se scade un punct.
Timp de lucru: 20 min.
SUCCES!
1. În care dintre următoarele situaţii pietonii au prioritate?

a) când se deplasează spre stațiile prevăzute cu refugiu pentru a se urca în tramvai;
b) când coboară din tramvai în staţiile cu refugii şi se îndreaptă spre trotuar;
c) când se îndreaptă spre trotuarul din partea opusă, prin locurile de trecere pietoni.
- 47 -
2. Pentru a conduce un moped pe drumurile publice, conducătorul acestuia trebuie să
aibă vârsta de cel puţin:
a) 14 ani;
b) 16 ani;
c) 18 ani.
3. Persoanele care conduc biciclete sunt obligate să semnalizeze schimbarea direcției de

mers atunci când circulă:
a) pe un drum public într-o localitate rurală;
b) pe un drum modernizat (asfaltat);
c) pe o stradă dintr-o localitate urbană;
d) pe un drum public aflat în afara localităților.
4. În ce loc trebuie să aștepte călătorii sosirea unui autobuz într-o localitate urbană:
a) în refugiile special construite în acest scop;
b) pe partea carosabilă, în imediata apropriere a trotuarelor;
c) pe trotuar și nu în alt loc, în stațiile semnalizate cu indicatoare sau marcaje.
5. Ce măsuri trebuie luate de către un biciclist înainte de a traversa un loc unde se

intersectează un drum public cu o cale ferată prevăzută cu barieră?
a) să dea semnale acustice;
b) să se angajeze în traversarea căii ferate cu o viteză de 30 km/h, pentru a se putea opri,
dacă este nevoie;
c) să se oprească, să se asigure că nu este niciun pricol și apoi să se angajeze în traversare;
d) la cel puțin 100 m înainte de intersecția căii ferate cu drumul public, să dea semnale
optice şi acustice.
6. Copiii care nu au împlinit vârsta de 14 ani:

a) nu pot conduce biciclete;
b) pot conduce biciclete, dar numai pe drumurile cu circulație redusă;
c) pot conduce biciclete, dar numai pe drumuri asfaltate;
d) pot conduce biciclete, dar numai în imediata apropiere a trotuarelor.
7. La coborârea din autobuz, pietonii trebuie să traverseze strada:

a) prin fața autobuzului, pentru a putea fi observați de șofer;
- 48 -
b) prin spatele autobuzului, pentru a putea observa autovehiculele care vin din stânga;
c) prin locurile special amenajate.
8. Bicicliștii au voie să transporte o altă persoană:

a) numai dacă vehiculul are montat un suport special;
b) numai dacă persoana respectivă este un copil sub 7 ani;
c) numai dacă sunt îndeplinite, simultan, condițiile de la punctele a) și b).
9. Care dintre următoarele sisteme/dispozitive sunt obligatorii pentru biciclete:

a) dispozitivele de frânare;
b) dispozitivele fixate pe spițele roților care, în mișcare, formează un cerc continuu,
fluorescent-reflectorizant de culoare portocalie;
c) sistemele de avertizare sonoră și luminoasă;
d) sistemele de direcție.
10. Cum va proceda pietonul surprins în timpul traversării pe culoarea roşie a

semaforului, dacă drumul traversat este prevăzut cu refugiu sau cu spaţiu interzis circulaţiei
autovehiculelor?
a) va continua deplasarea numai după ce s-a asigurat că o poate face fără pericol;
b) va aştepta pe refugiu/spaţiul interzis circulaţiei autovehiculelor, culoarea verde a
semaforului;
c) va continua deplasarea, în pas vioi, pentru că odată angajat în traversare, trebuie să i se
acorde prioritate.
RĂSPUNSURI
1 – c; 2 – b; 3 – a, b, c, d; 4 – a, c; 5 – c; 6 – b; 7 – c; 8 – c; 9 – a, b, c, d; 10 – b.
- 49 -
TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ
CONTABILITATEA EVENIMENTELOR ŞI TRANZACŢIILOR
CLASA A XI-A
Prof. Lungu Marioara – Director

Colegiul Economic Buzău
Subiectul I: Alege răspunsul corect: (0,4 p x 3 = 1,2 p)

1. Este procedeu specific al contabilităţii:
a. Observaţia;
b. Bilanţul;
c. Comparaţia.
2. Reprezintă ecuaţia de echilibru (egalitate bilanţieră) a bilanţului orizontal:
a. Venituri = Cheltuieli;
b. Activ – Datorii = Capitaluri proprii;
c. Activ = Pasiv.
3. Este etapă a analizei contabile:
a) întocmirea balanţei de verificare;
b) stabilirea formulei contabile;
c) întocmirea Registrului Jurnal.
Subiectul II: Realizaţi asocierile dintre cifrele din coloana A şi literele

corespunzătoare din coloana B: (0,5 p x 6 = 3 p)
A – Elementele contului B – Descrierea elementelor contului
1. Soldul iniţial a) sunt părţi ale contului
2. Total sume b) indică mişcarea contului
3. Simbolul contului c) se obţine adunând soldul iniţial cu rulajul contului
4. Rulajele d) se calculează comparând TSD cu TSC
5. Soldul final e) un grup de cifre preluat din Planul general de conturi
6. Debitul şi creditul contului f) se preia din Bilanţul iniţial
Subiectul III: Apreciaţi cu adevărat sau fals: (0,5 p x 4 = 2 p)

1. Conturile de activ încep să funcţioneze prin a se debita şi se debitează cu soldul iniţial al
conturilor de activ.
- 50 -
2. Conturile de pasiv înregistrează în credit micşorările (ieşirile) elementelor de pasiv.
3. Conturile de activ înregistrează în debit majorările (intrările) elementelor de activ.
4. Conturile de pasiv au întotdeauna sold final creditor sau sunt soldate.
Subiectul IV: (2,8 p)

S.C. Dana S.R.L prezintă la 1.09.2016 următoarea situaţie patrimonială: mărfuri 20.000 lei,
clienţi 10.000 lei; conturi la bănci 20.000 lei; casa 1.000 lei; capital social 30.000 lei; rezerve 400
lei; furnizori 20.600 lei.
În luna septembrie au loc următoarele operaţii economico-financiare:
1. Se încorporează rezervele în capitalul social, conform hotărârii A.G.A la data de
2.09.2017.
2. În data de 20.09.2017 se ridică din casierie suma de 500 lei şi se depune în contul
bancar.
Se cere:
a) Să se efectueze analiza contabilă pe scurt pentru fiecare operaţie;
b) Să se deschidă T-ul pentru contul 5121 “Conturi la bănci”.
Notă: Se acordă 1 p din oficiu.
- 51 -
BAREM DE NOTARE
Subiectul I: (0,40 p x 3 = 1,2 p)

1 - b; 2 - c; 3 - b
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 0,40 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia se acordă 0 puncte.
Subiectul II: (0,50 p x 6 = 3 p)
1. f); 2. c); 3. e); 4. b); 5. d); 6. a)
Subiectul III: (0,50 p x 4 = 2 p)
1. A; 2. F; 3. A; 4. A
Subiectul IV: (2,8 p)
a) (2 p)
1. Încorporarea rezervelor 1012 P (+) C 106 = 1012 400
106 P (-) D
2. Ridicarea din casierie şi depunerea 5121 B/ A (+) D 5121 = 5311 500
numerarului la bancă 5311 A (-) C
Se acordă câte 1 punct pentru fiecare operaţie, astfel: 0,50 puncte pentru realizarea
corectă a analizei contabile şi 0,50 puncte pentru întocmirea completă şi corectă a formulei
contabile. Pentru răspuns incomplet sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.
b) (0,8 p)
D 5121 „Conturi la bănci” C
SID 20.000
RD 500 RC 0
TSD 20.500 TSC 0
SFD 20.500
Pentru răspuns incomplet sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.
- 52 -
PROIECT DIDACTIC:
„LEGISLAŢIA CU PRIVIRE LA DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE
SALARIAŢILOR”
Prof. Popa Maria – Director adjunct

DISCIPLINA: Organizarea resurselor umane

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Mediul de recrutare şi selecţie
LECŢIA: Legislaţia cu privire la drepturile şi obligaţiile salariaţilor
TIPUL LECŢIEI: mixtă
DURATA: 50 minute
COMPETENŢE GENERALE:
Analizarea mediului de recrutare şi selecţie.
COMPETENŢE SPECIFICE:
C1: Să prezinte principalele prevederi ale legislaţiei în ceea ce priveşte dreptul indivizilor de
a ocupa anumite posturi
C2: Să enumere principalele drepturi şi obligaţii ale organizaţiei
C3: Să enumere principalele drepturi şi obligaţii ale angajaţilor.
COMPETENŢE PEDAGOGICE:
C1: dezvoltarea atenţiei concentrate;
C2: dezvoltarea gândirii şi a spiritului de observaţie;
C3: dezvoltarea abilităţilor de utilizare a limbajului specific.
STRATEGII DIDACTICE:
Mijloace didactice: manualul, fişa de lucru, retroproiectorul.
Metode de învăţământ: metoda “Schimbă perechea”, autoevaluarea, conversaţia,
expunerea, explicaţia, munca independentă, exemplul.
Moduri de activitate cu elevii: frontal, individual, pe grupe.
- 53 -
DESFĂŞURAREA LECŢIEI:
1. Moment organizatoric (cca. 2-3 minute):

 profesorul îi salută pe elevi;
 se asigură ordinea şi liniştea în clasă;
 se controlează prezenţa;
 se solicită pregătirea caietelor și a materialelor necesare;
 se împart fişele de lucru.
2. Verificarea cunoştinţelor din lecţia precedentă:

Profesorul verifică activitatea suplimentară şi cunoştinţele acumulate în lecţia anterioară
„Standardele de performanţă”.
3. Anunţarea titlului lecţiei noi şi prezentarea obiectivelor propuse:

Astăzi vom studia lecţia Legislaţia cu privire la drepturile indivizilor de a ocupa anumite
posturi. Drepturi şi obligaţii ale salariaţilor.
Profesorul notează pe tablă titlul lecţiei şi prezintă obiectivele propuse, scriind etapele
principale ale lecţiei.
Obiectivele sunt:
O1: Prezentarea principalelor prevederi ale legislaţiei în ceea ce priveşte dreptul indivizilor
de a ocupa anumite posturi
O2: Enumerarea principalelor drepturi şi obligaţii ale organizaţiei
O3: Enumerarea principalelor drepturi şi obligaţii ale angajaţilor.
4. Comunicarea noilor cunoştinţe:

Orice organizaţie trebuie să respecte principiul libertăţii alegerii locului de muncă, a
profesiei, meseriei sau a activităţii pe care urmează să o presteze salariatul.
Niciun salariat nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc de
muncă ori într-o anumită profesie, conform legislaţiei în vigoare.
Tuturor salariaţilor le sunt recunoscute dreptul la plată egală pentru muncă egală, dreptul la
negocieri colective, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal precum şi dreptul la protecţie
împotriva concedierilor colective.
Relaţiile de muncă funcţionează pe principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii.
În orice organizaţie activitatea se desfăşoară cu respectarea principiului egalităţii de
- 54 -
tratament faţă de toţi salariaţii şi se bazează pe principiul consensualităţii şi al bunei credinţe.
Orice salariat care prestează o muncă în cadrul organizaţiei, beneficiază de respectarea
demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nici o discriminare.
Organizaţia trebuie să asigure întreg cadrul organizatoric pentru evitarea tuturor formelor de
discriminare directă sau indirectă faţă de orice salariat, pe motiv că acesta aparţine unei rase,
naţionalităţi, etnii, religii, categorie socială sau defavorizată ori datorită convingerilor, vârstei,
sexului sau orientării sexuale a acestuia manifestată în următoarele domenii:
 încheierea, suspendarea, modificarea sau încetarea raportului de muncă;
 stabilirea atribuţiilor de serviciu, locului de muncă sau salariului;
 acordarea drepturilor sociale, altele decât cele ce reprezintă salariul;
 formarea, perfecţionarea, reconversia şi promovarea profesională;
 aplicarea măsurilor disciplinare;
 dreptul de aderare la sindicat şi accesul la facilităţile acordate de acesta.
În scopul organizării corespunzătoare a muncii şi a creării condiţiilor optime pentru
desfăşurarea normală a activităţii organizaţiei, precum şi pentru întărirea ordinii şi disciplinei în
toate sectoarele de activitate, organizaţia are drepturi şi obligaţii.
Drepturi:
1. Să stabilească organizarea şi funcţionarea organizaţiei.
2. Să stabilească atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare salariat, în funcţie de natura postului
ocupat.
3. Să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru fiecare salariat în parte.
4. Să exercite în permanenţă controlul asupra modului de îndeplinire de către fiecare salariat a
sarcinilor sale de serviciu prevăzute în fişa postului.
5. Să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare potrivit
legii.
Obligaţii:
1. Acordarea salariaţilor a tuturor drepturilor ce decurg din lege, din contractul colectiv de
muncă şi din contractele individuale de muncă.
2. Comunicarea periodică salariaţilor a situaţiei economice şi financiare a organizaţiei.
3. Plata tuturor contribuţiilor şi impozitelor.
4. Asigurarea respectării normelor legale privind durata timpului de muncă şi a celui de
odihnă.
5. Înfiinţarea Registrului General de Evidenţă a Salariaţilor şi operarea înregistrărilor prevăzute
de lege.
6. Eliberarea, la cerere, a tuturor documentelor care atestă calitatea de salariat a solicitantului.
- 55 -
7. Asigurarea confidenţialităţii datelor cu caracter personal ale salariaţilor.
8. Plata salariilor înaintea oricăror alte obligaţii băneşti.
Drepturi ale salariaţilor:
 dreptul la salarizare pentru munca depusă;
 dreptul la pauza de masă, repausul zilnic şi săptămânal;
 dreptul la zilele de sărbătoare legală şi la concediul de odihnă anual;
 dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;
 dreptul la demnitate în muncă;
 dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
 dreptul la acces la formarea profesională;
 dreptul la informare şi consultare;
 dreptul la protecţie în caz de concediere;
 dreptul la negociere colectivă şi individuală;
 dreptul de a participa la acţiuni colective organizate în condiţii legale;
 dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.
Obligaţii ale salariaţilor:
 respectarea strictă a programului de lucru;
 îndeplinirea întocmai şi la timp a atribuţiilor ce îi revin conform fişei postului;
 respectarea disciplinei muncii, a ordinii şi curăţeniei la locul de muncă;
 informarea conducătorului locului de muncă despre orice situaţie perturbatoare sau
generatoare de prejudicii;
 promovarea raporturilor colegiale şi menţinerea comportării corecte în cadrul
relaţiilor de muncă;
 anunţarea conducătorului locului de muncă de către salariatul care beneficiază de
concediu medical din prima zi de incapacitate de muncă;
 respectarea cu stricteţe a normelor de protecţie a muncii şi celor privind folosirea
echipamentului de protecţie şi de lucru, de prevenire a incendiilor sau oricăror
situaţii care ar putea pune în primejdie clădirile, instalaţiile ori viaţa, integritatea
corporală sau sănătatea unei persoane;
 respectarea prevederilor cuprinse în regulamentul de ordine interioară;
 respectarea secretului de serviciu;
 fidelitatea faţă de organizaţie în executarea atribuţiilor de serviciu.
Interdicţii ale salariaţilor:
1. Efectuarea de lucrări care nu au legătură cu sarcinile de muncă specifice.
- 56 -
2. Părăsirea locului de muncă fără aprobarea şefului ierarhic.
3. Pretinderea/primirea de la alţi salariaţi, studenţi sau persoane străine de avantaje
pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu.
4. Folosirea numelui organizaţie, facultăţii, departamentului, serviciului, în scopuri care
pot duce la prejudicierea instituţiei.
5. Introducerea în incinta organizaţiei a obiectelor sau produselor prohibite de lege.
6. Comiterea sau incitarea la orice act care tulbură buna desfăşurare a activităţii
organizaţiei.
7. Folosirea în interes personal a bunurilor sau capacităţilor organizaţiei.
8. Efectuarea de convorbiri telefonice de la posturile telefonice ale organizaţiei în
interes personal.
9. Introducerea şi/sau facilitarea introducerii în incinta organizaţiei a persoanelor
străine fără ca acestea să se afle în interes de serviciu.
10. Folosirea calităţii de salariat pentru obţinerea de avantaje în scop personal.
11. Ieşirea nejustificată din incinta organizaţiei în timpul orelor de program.
5. Fixarea noilor cunoştinţe:

Elevii vor completa în caiete noţiunile de bază ale lecţiei noi.
Elevii vor rezolva fişa de lucru propusă de profesor cu scopul fixării cunoştinţelor.
6. Activitatea suplimentară (temă pentru acasă): rezolvarea studiului de caz de la pagina 127.
- 57 -
FIŞĂ DE LUCRU
Răspundeţi la următoarele întrebări:
1. Sunteţi în clasa a 12-a. Locuiţi cu părinţii. Vreţi să vă angajaţi. Părinţii pot să vă interzică
să vă angajaţi? Argumentaţi.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
2. Sunteţi proprietarul unui magazin de produse cosmetice. Aveţi nevoie de un nou angajat.
Daţi anunţ la ziar. Se prezintă un tânăr şi o tânără, amândoi prezentabili. Pe care îl alegeţi?
Argumentaţi.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
3. Angajaţii dumneavoastră se plâng de comportamentul unui coleg de-al lor. Ca sancţiune,

îl constrângeţi să accepte un post inferior sau îl ameninţaţi că îl concediaţi. Consideraţi că acesta
trebuie să accepte constrângerea pentru a nu-şi pierde locul de muncă?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
4. Sunteţi proprietarul unei agenţii de turism. Datorită crizei trebuie să renunţaţi la un

angajat. Aveţi următorii angajaţi: un bărbat de etnie maghiară, o femeie cu handicap fizic, un ţigan,
o femeie de 25 ani şi un bărbat de 32 ani. Toţi au absolvit o facultate în domeniu şi au 5 ani
experienţă. La care renunţaţi?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
5. Aveţi în subordine pe postul de contabil un bărbat de 35 de ani şi o femeie de 33 ani.

Amândoi sunt extrem de conştiincioşi. Pe care îl veţi plăti mai bine?
________________________________________________________________________________
- 58 -
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
6. Aţi oferit un premiu în bani unui angajat care a obţinut performanţe deosebite în cadrul
firmei. Peste două zile, un alt angajat, ce ocupă un post similar şi care a realizat de asemenea
performanţe deosebite, vă solicită să-i acordaţi şi lui premiul. Ce îi răspundeţi?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
7. Enumeraţi 3 obligaţii pe care le are un salariat.

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
8. Enumeraţi 3 drepturi pe care le are un salariat.

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
- 59 -
METODE INTERACTIVE FOLOSITE ÎN PREDAREA CHIMIEI
Prof. Neacşu Aurica – Director

Liceul Tehnologic Meserii şi Servicii Buzău
Cubul
Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situații din mai multe perspective,
permițând abordarea complexă și integratoare a unei teme. Sunt recomandate următoarele etape:
1. Realizarea unui cub pe ale cărui fețe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează,
asociază, aplică, argumentează
2. Anunțarea temei, subiectului pus în discuție
3. Împărțirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinței
de pe una dintre fețele cubului
o Descrie: culorile, formele, mărimile ( numărul de atomi diferiți) etc.
o Compară: ce este asemănător? Ce este diferit?
o Analizează: spune din ce este făcut, din ce se compune
o Asociază: la ce te îndeamnă să te gândești?
o Aplică: ce poți face cu aceasta? La ce poate fi folosită?
o Argumentează: pro sau contra și enumeră motivele care vin în sprijinul afirmației tale
4. Redactarea finală și împărtășirea ei celorlalte grupe
5. Afișarea formei finale pe tablă sau pe pereții clasei.
APLICAȚIE: Definirea oxizilor

Se notează pe tablă câteva formule chimice:
Al2O3 SO3
CaO CO2
CuO CO
Se împarte clasa în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinței de pe
una dintre fețele cubului
o Descrie: 2 tipuri de atomi
o Compară: toți conțin atomi de oxigen și metal sau nemetal
o Analizează: oxigenul se poate combina cu metale și nemetale
o Asociază: oxizii se pot clasifica în metalici și nemetalici
o Aplică: oxizii sunt compuși binari ai oxigenului cu metale sau nemetale
- 60 -
o Argumentează: - pro sau contra și enumeră motivele care vin în sprijinul afirmației
tale.
Bulgărele de zăpadă
Metoda presupune reducerea numărului de elemente, aspecte, fațete ale unei
probleme/situații pentru focalizarea asupra celor esențiale. Se recomandă următoarele etape:
1. Împărțiți grupul în echipe de 7-8 persoane
2. Enunțați tema
3. Fiecare membru notează pe un post-it ideea sa și o pune pe centrul mesei
4. Fiecare membru citește toate ideile și le ierarhizează (1-8). Se vor reține primele 2-3.
5. Se reunește tot grupul cu cele 2 idei de la fiecare și se repetă algoritmul, astfel se vor
reține doar ideile/aspectele pe care tot grupul le consideră relevante.
Dacă ne uităm cu atenție, observăm că cele două metode – CUBUL și BULGĂRELE de

ZĂPADĂ – sunt complementare prin ceea ce propun spre realizare. CUBUL îi va ajuta pe elevi să
privească tema din diferite perspective, exercitând diferite proceduri, iar BULGĂRELE de
ZĂPADĂ îi va ajuta să reducă numărul de elemente, aspecte, fațete ale unei probleme/situații
pentru focalizarea asupra celor esențiale, rămânând în consens. Atribuirea perspectivei de lucru
pentru fiecare grup în cadrul CUBULUI se poate face aleatoriu (după împărțirea pe grupe – 6 – se
rostogolește cubul și fiecare grupă reține perspectiva care pică cu fața în sus) sau după preferințele
elevilor dintr-un grup; sau chiar profesorul poate atribui fiecărui grup câte o perspectivă. Modul de
atribuire a perspectivei rămâne la alegerea și cumpănirea profesorului, în funcție de timpul pe care îl
are la dispoziție, de cât de bine cunoaște colectivul de elevi, dinamica colectivului clasei, etc.
Prezentările fiecărui grup din perspectiva care i-a revenit trebuie să fie văzute de ceilalți, discutate,
completate în urma discuțiilor. Dacă ne-am opri aici, rezultatul ar fi prea stufos, oarecum ca un
mozaic divers colorat. E nevoie de o structură, e necesar să se convină asupra aspectelor care merită
a fi reținute. Cine poate să judece asta? Ar putea să o facă profesorul, dar asta ar fi o imixtiune, ar
putea chiar să pară elevilor ca exercitarea autorității fără a participa la lucru, sentiment nesănătos și
descurajant. Dar utilizând BULGĂRELE de ZĂPADĂ, elevii pot să reanalizeze ceea ce s-a produs
și să rețină ce este relevant. Reîmpărțiți elevii în grupe mai mari, de 7-8. Fiecare va nota pe un post-
it aspectul, perspectiva, problema care i s-a părut cea mai interesantă și o plasează în centrul mesei.
Din 8 propuneri se rețin 3; continuați procedura până când întreaga clasă a fost de acord cu 3
aspecte/probleme, etc. Ceea ce se obține remarcabil prin utilizarea coroborată a celor două metode
este implicarea tuturor elevilor cu minimum de „conflicte” și apoi, finalizarea, construirea propriu-
zisă tot cu participarea tuturor; odată ce a fost de acord și a sprijinit, a „votat” pentru o idee va
- 61 -
trebui și să o pună în operă. Chiar dacă nu este ideea lui, dar a găsit-o bună, a aderat la ea, elevul va
lucra cu mai multă seriozitate și chiar plăcere.
- 62 -
TEST DE EVALUARE
BIOLOGIE
CLASA A XI-A
CAPITOLUL APARATUL LOCOMOTOR ȘI LOCOMOȚIA
Prof. Pisău Florentina – Director adjunct

Nr. Itemi Punctaj

1. Definește noțiunile: L
Aparat locomotor 0
______________________________________________________________________ 1
______________________________________________________________________ 2
______________________________________________________________________ 3
Articulație 4
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
2 Analizează imaginea de mai jos și realizează sarcinile: L

0
1. Osul notat cu cifra 1 este __________________ 1
2. Litera a indică ______________________ 2
3. Litera b indică _______________________ 3
4. Osul notat cu cifra 2 este ________________ și 4
este un os ____________________ 5
5. Osul notat cu cifra 3 este un os ___________ 6
3 Citește cu atenție textul de mai jos și realizează sarcinile: L

0
Scheletul omului constituie cca 20 % din greutatea totală a corpului și este format 1
din oase, cartilaje, ligamente, tendoane. El prezintă două regiuni: scheletul axial și 2
scheletul apendicular. 3
a) Imaginea de mai jos reprezintă scheletul_________________________ 4
5
și a___________________________________________ este parte a
6
scheletului_________________________ 7
8
b) Notează în legendă componentele din imagine: 9
- 63 -
Nr. Itemi Punctaj
10
11
1. __________________________
2. __________________________
3. __________________________
4. __________________________
5. __________________________
6. __________________________
7. __________________________
8. __________________________
4. Completați casetele schemei de mai jos pentru a demonstra cunoașterea mușchilor L

scheletici: 0
Mușchi scheletici 1
2
3
4
5
5 Victoria s-a dus la o ședință de masaj terapeutic, acuzând dureri în partea cervicală a L
coloanei vertebrale. Scrie în spațiul rezervat care grup de mușchi a fost în atenția 0
maseurului? 2
______________________________________________
6 Dezvoltarea armonioasă și menținerea activității normale a sistemului locomotor pot fi L

asigurate printr-o alimentație corectă și prin îmbinarea rațională a activității fizice cu cea 0
intelectuală. Descrieți în spațiul de mai jos benificiile mișcării sub toate aspectele ei. 1
______________________________________________________________________ 2
______________________________________________________________________ 3
______________________________________________________________________ 4
______________________________________________________________________ 5
______________________________________________________________________ 6
______________________________________________________________________ 7
______________________________________________________________________ 8
______________________________________________________________________ 9
______________________________________________________________________ 10
______________________________________________________________________ 11
- 64 -
Nr. Itemi Punctaj
_______________________________________________________________________ 14
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
Total 42 p
Barem de notare
Punctaj 42-40 39-36 35-30 29-24 23-18 17-12 11-7 6-4 3-2 1
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Barem de verificare
Nr. Punctaj Răspunsul așteptat Notă

1 4p Aparat locomotor - sistemele de organe care asigură Se acceptă și o
L-răspunsul deplasarea organismului în mediul de viață și mișcările corpului. altfel de
lipsește Articulație - totalitatea elementelor care unesc între ele două formulare
0p - răspuns sau câteva oase. logică și
greșit științific
Câte 2p - corectă a
pentru fiecare definițiilor
noțiune pentru
definite corect noțiunile
solicitate.
2 6p a) Osul notat cu cifra 1 este os lung (femur) Nu se acceptă o
L-lipsa b) Litera a indică diafiza altă variantă de
răspunsului c) Litera b indică epifizele verificare.
0p - răspuns d) Osul notat cu cifra 2 este omoplatul și este un os plat
greșit e) Osul notat cu cifra 3 este un os neregulat
Câte 1p pentru
fiecare
completare
corectă a
spațiilor libere
3 11 p a) Imaginea reprezintă scheletul centurii scapulare și a Nu se acceptă o
L-lipsa membrului superior și este parte a scheletului altă variantă de
răspunsului appendicular verificare.
0p - răspuns b) 1. Clavicula
greșit 2. Omoplatul
Câte 1p pentru 3. Humerus
completarea 4. Ulna
corectă a 5. Radius
spațiilor de la 6. Carpiene
punctul a 7. Metacarpiene
Câte 1p pentru 8. Falangele degetelor
completarea
corectă a
- 65 -
Nr. Punctaj Răspunsul așteptat Notă
legendei.
4 5p Nu se acceptă o
L-lipsa altă variantă de
răspunsului verificare.
0p- răspuns
greșit
Câte 1p pentru
completarea
corectă a
casetelor din
schemă
5 2p  În atenția maseurului vor fi mușchii gâtului. Nu se acceptă o
altă variantă de
verificare.
6 14 p  Mersul pe jos cel puțin o oră pe zi contribuie la Se acceptă și
dezvoltarea membrelor inferioare; alte formulări
 Alergarea în ritm alert – duce la întărirea mușchilor, logice a
oaselor, articulațiilor; răspunsului.
 Mersul pe bicicletă- antrenează mușchii membrelor
superioare și inferioare;
 Înotul – tonifică întreaga musculatura a corpului,
dezvoltă mobilitatea articulară;
 Tenisul de camp și de masa – dezvoltă rezistența și
mobilitatea;
 Exercițiile de forță – sporesc forța musculară a
mușchilor de ex: biceps;
 Gimnastica – este un mijloc zilnic de fortificare a
sănătății.
Total 42 p
- 66 -
LOCUL ŞI ROLUL ISTORIEI ÎN ŞCOALĂ
Prof. Ioniţă Angelica – Director

Şcoala Gimnazială ,,Nicu Constantinescu” Buzău
În procesul instructiv-educativ, elevul este pregătit, modelat în raport cu cerinţele actuale şi

de perspectivă ale dezvoltării sociale. La aceasta sunt chemate să contribuie toate disciplinele şi toţi
factorii educaţionali. La formarea personalităţii elevului, fiecare disciplină de învăţământ contribuie
în funcţie de conţinutul ei, prin modalităţi şi căi specifice.
Prin natura sa, istoria trezeşte şi cultivă sentimente, creează acele stări raţionale şi afective
de care are nevoie orice fiinţă umană pentru a trăi şi a-şi valida capacităţile creatoare în
conformitate cu cerinţele progresului şi cu interesele societăţii. De aceea, în ansamblul disciplinelor
şcolare care contribuie la formarea personalităţii elevilor, istoriei îi revine un rol esenţial. Sarcina
studierii ei nu constă doar în transmiterea unui volum de cunoştinţe, în informarea elevilor asupra
curgerii datelor, a faptelor sau evenimentelor, ci, mai ales, informarea capacităţii de interpretare, de
înţelegere şi de acţiune.
În corelaţie cu modelele unanim recunoscute, învăţarea istoriei nu este un joc gratuit al
spiritului ori al satisfacerii curiozităţii personale, ci o preocupare majoră, cu valoare socială, menită
să asigure fiecărui cetăţean premisele înţelegerii prezentului şi viitorului, locului şi rolului său în
societate. Istoria vizează atât latura cognitivă, cât şi cea raţională afectivă, contribuind la
dezvoltarea cunoştinţelor din toate sferele existenţei sociale, a capacităţilor intelectuale ale elevului
în concordanţă cu cerinţele vieţii contemporane, cu progresele ştiinţifice. Alături de celelalte
discipline, istoria contribuie la stimularea interesului pentru ştiinţă şi la formarea gândirii logice, a
spiritului critic, îndeosebi prin formarea deprinderii de a sintetiza, argumenta şi interpreta obiectiv
fenomenele istorice. Ca o constantă, istoria, ca disciplină de învăţământ, e chemată să înzestreze
tânăra generaţie cu acele cunoştinţe, concepţii, atitudini, sentimente, care să o determine să
acţioneze cu discernământ, cu maturitate, în vederea integrării ei în societate pe baza unor principii
sănătoase.
Studierea istoriei se adresează deopotrivă intelectului şi inimii, solicitând raţiunea şi
simţirea, din a căror simbioză se naşte motivaţia devotamentului faţă de propria devenire. Istoria
este, în acelaşi timp, o ştiinţă şi o disciplină şcolară pluridisciplinară, integratoare: tezaur al
învăţămintelor trecutului, exemplu pentru prezent şi prospectare a viitorului, istoria apare ca o
disciplină independentă încă din zorii umanităţii, când nevoia de a consemna şi transmite experienţa
trecutului se face tot mai mult resimţită; ştiinţă de sinteză, componentă esenţială a culturii generale,
- 67 -
ştiinţă umanistă prin excelenţă, având în centrul său omul şi activitatea umană transformatoare,
ştiinţă pluridimensională, integratoare, ordonatoare şi explicativă, istoria îmbogăţeşte viaţa
spirituală cu imensa şi valoroasă experienţă a umanităţii, dezvăluindu-le sensurile devenirii istorice,
ceea ce înseamnă că istoria este o ştiinţă a trecutului, prezentului şi viitorului.
Istoria operează cu concepte, noţiuni specifice şi altor discipline, apelează la cunoştinţele
dobândite de elevi la alte obiecte; astfel, aprofundează cunoştinţele elevului, îi dezvoltă capacităţile
intelectuale, punând în situaţia de a opera, în condiţii diferite, cu noţiunile care au un grad mai mare
de generalitate, de a evidenţia trăsăturile generale şi particularităţile acestora; istoria constituie
fundament pentru cunoştinţele dobândite de elevi la discipline ca: limba şi literatura română,
literatura universală, unde nu se poate studia fenomenul literar artistic fără stabilirea cadrului social
economic şi politic în care s-a dezvoltat; geografia economică, ce poate fi înţeleasă numai prin
prezentarea cadrului istoric; ştiinţele sociale apelează la cunoştinţele dobândite de elevi la orele de
istorie; de asemenea, la istoria filosofiei, unde conceptele filosofice cer evidenţierea condiţiilor
istorice în care au apărut.
Istoricii, filosofii istoriei, metodologii sunt de acord că istoria are în principal două tipuri de
funcţii: funcţii de cunoaştere şi funcţii practice. Prin funcţiile de cunoaştere, istoria aduce o
contribuţie fundamentală la înţelegerea ştiinţifică a omului şi a societăţii, a organizării şi
funcţionării societăţii în diferite etape istorice. Funcţiile practice sunt la fel de importante,
conducând la formarea personalităţii, vizând latura cognitivă şi voliţională afectivă.
În acelaşi timp, istoria este o sursă de exemplaritate, este profund evaluativă. Realizarea
acestor sarcini instructiv-formative, ce se adresează în primul rând istoriei ca disciplină de
învăţământ, solicită profesorilor de istorie conceperea şi realizarea lecţiilor în spiritul adevărului
istoric, cu un bogat conţinut ştiinţific, dar şi umanist. Informaţia transmisă trebuie selectată atent,
corespunzând semnificaţiei evenimentelor şi proceselor istorice.
Volumul şi structura cunoştinţelor istorice aduse în faţa elevilor sunt prezentate de către cele
două documente şcolare de bază: programa analitică şi manualul şcolar, elaborate de colective de
specialitate şi aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale.
Profesorii trebuie să insiste în cadrul lecţiilor asupra procesualităţii istorice, a descifrării
mecanismului dezvoltării, înlănţuirii logice a faptelor şi fenomenelor istorice. De asemenea,
profesorul de istorie are o mare responsabilitate în educarea adolescenţilor nu prin partizanat politic
sau îndoctrinare, ci prin lecţii bine documentate, concepute în lumina adevărului istoric, în spirit
analitic, dar în acelaşi timp concepute într-o anume dinamică.
Efortul de esenţializare, printr-o riguroasă selecţie a volumului informaţional, determină
renunţarea la date şi fapte nesemnificative. Prin această capacitate de sintetizare, profesorul de
istorie răspunde cerinţelor de modernizare a învăţământului, în raport cu cele două modalităţi
- 68 -
tradiţionale de predare a istoriei: predarea concentrică şi predarea lineară, ambele orientate spre date
imobile în aceste condiţii, cuantumul formativ al învăţământului istoric reclamă depăşirea acestor
maniere şi elaborarea principiului organizării în spirală a cunoştinţelor predate în tot circuitul şcolar
sau concret al istoriei – predarea tematică sau problematizarea.
Modernizarea învăţământului din România este o necesitate ce se integrează procesului de
reaşezare a întregului proces instructiv-educativ. Ea se exercită pe mai multe direcţii: o mai corectă
evaluare a raportului dintre istorie ca ştiinţă şi istorie ca disciplină şcolară; introducerea în lecţii a
izvorului istoric.
Şcoala este chemată acum să-l înveţe pe elev să analizeze şi să interpreteze un document
istoric. Se oferă atât capacitatea de discernământ, cât şi obişnuinţa apelului permanent la noi surse,
cărţi. Analfabetul zilei de mâine este acela care nu are capacitatea de a se informa în timp util. În
conformitate cu aceste cerinţe este structurată predarea istoriei în învăţământul de toate gradele din
România.
Bibliografie:
Căpiţă, L, Plesciuc, M., „O încercare de diagnoză asupra predării istoriei”, în Revista de
pedagogie, nr. 10, 1991;
Felezeu, C., „Metodica predării istoriei”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,
1998;
Popeangă, V., „Metodica istoriei patriei, manual pentru liceele pedagogice”, E. D. P.,
Bucureşti, 1974.
- 69 -
PROIECT DIDACTIC
EXCURSIE DIDACTICĂ
Prof. Stănescu Daniela – Director

Şcoala Gimnazială Smeeni, jud. Buzău
Locaţia: Pădurea Frasinu jud. Buzau

Grupul ţintă: 25 de elevi din clasa a VIII-a
Tema: Diversitatea plantelor în rezervaţia naturală ,,Pădurea Frasinu” şi observarea unor adaptări al
acestora la ecosistemul respectiv
Durata: O zi
Aria curriculară: matematică şi ştiinţe ale naturii
Scopul:
1. Cunoaşterea rolului pădurii în viaţă omului, a florei din rezervaţia naturală Pădurea Frasinu
2. Cunoaşterea particularităţii plantelor care trăiesc în această zonă
3. Înţelegerea consecinţelor negative determinate de activităţile negative ale omului şi
modalităţi de protecţie a pădurii
1.1 Identificarea unor specii de plante
1.2 Identificarea adaptărilor plantelor la condiţiile de mediu
1.3 Remarcarea speciilor rare
2.1 Utilizarea unor metode şi mijloace de investigare a lumii vegetale
2.2 Realizarea unor activităţi de interpretare a rezultatelor
3.1Aplicarea unor algoritmi de investigare şi rezolvare a unor situaţii problemă
4.1. Utilizarea unor surse de informare
4.2. Prelucrarea datelor şi formularea concluziilor
5.1. Implementarea unui mod de gândire ecologic
5.2. Elaborarea unor proiecte ecologice, postere, afişe, albume foto
Obiectivele operaţionale:
■ Dezvoltarea curiozităţii pentru cunoaşterea ecosistemului de pădure;
■ Identificarea plantelor medicinale;
■ Stabilirea caracteristicilor arborilor şi arbuştilor;
■ Stabilirea importanţei plantelor forestiere;
■ Identificarea plantelor din ecosistemul vizitat;
- 70 -
■ Stabilirea unor modalităţi de protecţie a pădurilor.
Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, comparaţia, învăţarea prin descoperire, dezbaterea,
problematizarea, observarea sistemică, prelegerea.
Tipul de învăţare: operaţional-creativă
Materiale necesare:
■ Pentru orientarea în teren: hărţi ale regiunii, busolă, ruletă, binoclu
■ Pentru notarea observaţiilor: carnete pentru însemnări, creioane, fişe de observaţie;
■ Pentru realizarea observaţiilor asupra componentelor biotopului: termometre, anemometru
mecanic cu cupe portabile;
■ Pentru fotodocumentare: aparat de fotografiat;
■ Pentru observarea componentelor biocenozelor: lupe;
■ Pentru recunoaşterea materialului botanic:determinatoare, atlase botanice.
Forma de organizare – pe grupe de câte 5 elevi:
1. Meteorologii
2. Botanişti pentru identificarea plantelor ierboase din pădure,poieni;
3. Botanişti pentru identificarea plantelor lemnoase din pădure, arbori şi arbuşti;
4. Botanişti pentru identificarea plantelor medicinale;
5. Ecologişti pentru identificarea eventualelor pagube şi a surselor de poluare.
Desfăşurarea excursiei
În curtea şcolii, la ora 8, se se va face prezenţa, elevii vor veni însoţiţi de un părinte, apoi în
laboratorul de biologie unde se va semna acordul parental, se va controla echipamentul de excursie,
se vor împărţi elevii pe grupe şi se vor repartiza ustensilele şi materialele pe grupe de activitate.
Se vor prelucra regulile şi normele de sănătate și secutitate în vederea evitării accidentelor în
timpul deplasării şi în timpul aplicaţiilor practice. Se va semna procesul verbal de luare la
cunoştinţă a acestor reguli. Elevilor li se va aduce la cunoştinţă că se vor deplasa într-o rezervaţie
naturală, monument al naturii, şi că se vor face doar observaţii asupra plantelor şi fotografii şi că nu
vor distruge plante sau animale din rezervaţie.
Deplasarea se face cu microbuzul şcolar pe ruta Smeeni-Buzău-Pădurea Frasinu. Pe traseu
elevii au fost informaţi despre importanța acestei păduri, despre legătura cu pădurea Spătaru, despre
faptul că este o rămăşiţă din Codrii Vlăsiei şi despre intervenţia negativă a omului în zona
apropiată. În Pădurea Frasinu arborii sunt reprezentaţi de frasin, stejar, ulm de câmp, măr pădureţ,
salcie, arţar tătăresc, păducel, mur. S-a urmărit intervenţia omului în pădure (tăieri de arbori, vetre
de foc părăsite, gunoaie menajere de pe urma localnicilor, excremente de animale).
Prin observaţii directe se va remarca temperatura şi luminozitatea mai scăzută, umiditatea
aerului şi solului mai ridicate în desişul pădurii.
- 71 -
Ajunşi la locul efectuării aplicaţiilor se face oprirea. Se va realiza o observaţie de ansamblu
stabilindu-se vecinii pădurii: terenuri agricole, ferma agrozootehnică şi S.C.GRINTEECH SA,
subliniindu-se faptul că ne aflăm pe un teren în care culturile agricole şi industria s-au extins până
în apropierea pădurii.
Se specifică tipul de pădure în care se află elevii iar profesorul explică faptul că prin această
pădure se face trecerea de la pădurea de fag la cea de stejar. De asemenea profesorul le explică
elevilor că este singurul loc din Europa în care se mai observă exemplare de frasin pufos. Le cere
elevilor să descopere frasinul pufos după indiciile existente în fişele de observaţie.
Pentru realizarea aplicaţiilor se vor dispune în teren grupele de elevi astfel încât să nu se
producă stânjenirea reciprocă. Fiecare grupă va realiza aplicaţia conform fişei de lucru.
De asemenea elevii vor fi atenţionaţi că sunt şi zone mlăştinoase în pădure și în desişuri.
Meteorologii vor determina temperatura aerului şi a solului, tipul de sol, aspectul sezonier şi
descriu biotopul existent.
Botaniştii vor nota plantele întâlnite în funcţie de cerinţele din fişele de observaţie şi în
funcţie de grupele din care fac parte, vor determina plantele necunoscute, trag concluzia că plantele
care au florile viu colorate din luminişuri sunt polenizate de insecte, care sunt atrase de acest
caracter, pe când plantele care nu au flori colorate, de exemplu Poaceaeele, sunt polenizate de vânt
şi produc o cantitate mare de polen. Elevii notează plantele pe care le-au observat, pentru fiecare
grupă.
Botaniştii notează speciile întâlnite în stratul ierbos, stratul arbustiv şi cel al arborilor, vor
fotografia plantele necunoscute, pentru recunoaştere. Vor fi identificate plantele lemnoase, arborii şi
arbuştii, se vor identifica speciile de frasin întâlnite şi se va specifica în fişă caracteristicile acestora.
Profesorul îndrumă observaţia, folosirea corectă a materialelor şi ustensilelor pentru
măsurători, determinări, recoltări şi recoltare de material biologic natural pentru conservare, precum
şi notarea corectă a rezultatelor. Trece pe la fiecare grupă de elevi discutând cu aceştia, răspunzând
la o serie de întrebări şi rezolvând eventualele probleme ivite.
Grupele de elevi au comunicat între ele prin intermediul responsabililor de grupă în vederea
completării listelor specifice.
În final au fost prezentat următoarele date:
I. Caracterizarea vremii;
II. Lista floristică şi caracterizarea florei;
III. Adaptările întâlnite la plante, cu exemple;
IV. Caracterizarea biotopului.
Grupele de elevi vor realiza aplicaţiile pe rând pentru a nu exista dezordine.
Ecologii vor identifica eventualele acţiuni nocive care au efect negativ asupra pădurii.
- 72 -
Concluziile prezentate în urma aplicaţiilor pe teren se vor referi la:
A. Executarea sarcinilor de lucru pe grupe;
B. Aprecierea asupra rezultatelor observaţiilor şi remarcarea activității unor grupe;
C. Verificarea rezultatelor şi determinarea speciilor de plante necunoscute cu ajutorul
atlaselor botanice, determinatoarelor şi a lucrărilor de specialitate;
D. Valorificarea materialelor şi datelor colectate sub formă de comunicări, colecţii pe teme
ecologice, pliante, albume foto;
E. Necesitatea ocrotirii ecosistemului de pădure.
La finalul timpului acordat observaţiilor elevii îşi verifică materialele, le ordonează, îşi
completează observaţiile notate, poartă discuţii asupra rezultatelor obţinute.
Excursia se încheie cu deplasarea elevilor spre şcoală unde vor preda materialele şi
instrumentele folosite.
Valorificarea ulterioară a excursiei s-a făcut prin întâlniri în laboratorul de biologie, unde
sub supravegherea profesorului s-au făcut o serie de referate, portofolii, albume foto tematice,
precum: Flora Pădurii Frasinu, Factorii care ameninţă pădurea Frasinu, Să învăţăm despre pădure
etc.
Măsuri de protecţie a muncii în timpul deplasării în excursie
1. Pe timpul deplasării elevii vor merge organizat conform indicatiilor profesorului şi nu se
vor abate de la traseul stabilit; nu vor depăşi grupul şi nici nu vor rămâne în urma grupului;
2. Pe timpul popasurilor în pădure elevii nu vor provoca incendii și nu vor lasa gunoaie.
3. În timpul aplicaţiilor ecologice elevii:
 Vor mearge cu grupul pentru a nu tulbura liniştea speciilor de animale;
 Nu vor distruge cuiburi, ouă, muşuroaie;
 Nu vor colecta plante;acestea vor fi fotografiate;
 Se vor spăla pe mâini după terminarea aplicaţiilor şi înainte de a lua masa;
 Nu vor mânca fructe sau ciuperci, existând riscul ca acestea să fie otrăvitoare/toxice;
 În caz de ploaie nu se vor adăposti sub arbori.
Sarcini de lucru pentru fiecare grupă de elevi:
GRUPA NR. I. Ecologii: 5 elevi
Obiective: ⸎ Măsurarea şi determinarea unor factori ecologici;

⸎ Descrierea biotopului ecosistemului observat;
⸎ Identificarea eventualelor pagube în urmă intervenţiei omului şi a factorilor
- 73 -
poluanţi din zonă
Sarcini:
1. Măsurarea temperaturii:
 Temperatura aerului se măsoară cu termometrul pentru aer la înălţimea de 2 m – se lasă
15 minute, se citeşte, se notează în caiete rezultatele;
 Temperatura solului se măsoară cu termometrul pentru sol, în secţiunea făcută cu
hârleţul în sol – se lasă 15 minute, se citeşte, se notează în caiete rezultatele.
2. Determinarea intensităţii şi direcţiei vântului
 Se aşează cu faţă spre vânt şi cu busola şi se stabileşte punctul cardinal de unde suflă
vântul;
 Intensitatea şi viteza vântului se stabileşte cu ajutorul anemometrului mecanic cu cupe
portabile;
 Se notează în caiete rezultatele.
3. Determinarea nebulozităţii; gradul de acoperire a cerului cu nori se apreciază visual.
4. Determinarea intensităţii luminii
 Se observă în diverse puncte: la loc deschis, baza ierburilor, la nivelul coronamentului
arborilor, sub coronament;
 Se apreciază relativ (lumina puternică, moderată, slabă, umbră).
5. Determinarea umidităţii aerului şi solului
 Prin observaţii directe (tactile şi vizuale) se apreciază: aer foarte umed, umed, potrivit
de umed, uscat, foarte uscat; sol uscat, cu aspect proaspăt, umed şi foarte umed;
 Se consemnează în caiete rezultatele obţinute în fiecare ecosistem;
 Se întocmeşte caracterizarea vremii comparativ în cele trei ecosisteme.
6. Descrierea biotopului (poziţie geografică, vânt, temperatură, umiditate, luminozitate,
solul, suprafaţă) într-un tabel.
7. Stabilirea structurii verticale în cele trei ecosisteme (stratul arborilor, arbuştilor, ierburilor).
8. Determinarea aspectului sezonier şi specificarea fazelor vegetative la plante.
9. Observarea intervenţiei omului/grad de antropizare și/sau poluare.
Ustensile şi materiale: termometru de aer, termometru de sol, anemometru, busolă, ruletă,
aparat foto.
GRUPA NR. II. Botaniştii: 15 elevi
Obiectiv: determinarea plantelor, observarea adaptărilor pentru polenizare de către vânt şi

de către insecte.
- 74 -
Sarcini:
1. Determinarea pe loc a plantelor cunoscute folosind la nevoie şi determinatoare.
2. Fotografierea plantelor necunoscute pentru determinarea ulterioară în laboratorul de
biologie.
3. Daţi exemple de plante polenizate de insecte şi explicaţi ce adaptări prezintă.
4. Ce plante pot fi polenizate de vânt şi ce adaptări prezintă la acest mod de polenizare.
5. Daţi exemple de plante care prezintă fructe şi seminţe adaptate pentru răspândirea cu
ajutorul vântului.
6. Întocmirea listei cu arborii, arbuştii, plantele erbacee dicotiledonate şi monocotiledonate.
7. Se întocmeşte o caracterizare a florei dominanteîn pădure.
Ustensile şi materiale: lupă, determinatoare, atlase botanice, aparate foto
Rezultatele observaţiilor şi determinările efectuate în cele trei ecosisteme vor fi prezentate
într-un tabel:
Tabelul 1. Observații și determinări

FACTORII ABIOTICI
POIANĂ PĂDURE
CLIMATICI ȘI EDAFICI
Temperatura aerului 20° C ora 10 16° C ora 12
Temperatura solului 16° C 11° C
Direcţia şi intensitatea
N-V vânt potrivit N-V vânt puţin
vântului
Nebulozitatea 7/10 7/10
puternică-
Intensitatea luminii moderat-slabă
moderată
Umiditatea aerului uscat umed
Umiditatea solului puţin umed umed
Precipitaţii
Concluzii: În pădure temperatura aerului şi solului este mai scăzută, intensitatea vântului şi
a luminii mai slabă, umiditatea aerului şi a solului este mai ridicată faţă de poiana,aici fiind zone
unde apa bălteşte.
Lista plantelor determinate: va fi de asemenea prezentată într-un tabel, comparativ
(poiană - pădure), în funcție de consistență și forma de creștere (arbori, arbuști, plante erbacee).
- 75 -
Tabelul 2. Lista plantelor determinate
POIANĂ PĂDURE
Arbori: Arbori:
Quercus petraea (gorun)
Fagus sylvatica (fag),
Fraxinus pallisae (frasin
Quercus robur (stejar)
pufos)
Carpinus betulus (carpen)
- Fraxinus angustifolia (frasin)
Ulmus minor (ulm),
Malus silvestris (măr
Tilia tomentosa(tei argintiu)
pădureţ)
Populus nigra (plop
negru)
Arbuşti: Arbuşti:
Prunus spinosa (porumbar), Crataegus monogyna Cornus mas (corn)
Rosa canina (măceş), (păducel) Ligustrum vulgare (lemn
Sambucus nigra (soc) Viburnum lantana (dârmoz) câinesc)
Plante erbacee: Plante erbacee:
Familia Labiatae
Familia Poaceae Lamium purpureum
Bromus arvense Familia Composite Familia Poaceae (sugel-puturos)
(obsigă) Carduus acanthoides Phleum pratense Lamium maculatum
Festuca pratensis (spin) (timoftică) (urzică-moartă)
(paiuș) Taraxacum officinale Familia Rosaceae Ajuga reptans
Dactylis (păpădie) Fragaria vesca (fragi- (vinariță)
glomerata Achillea millefolium de-pădure) Familia Liliaceae
(golomăț) (coada-şoricelului) Agrimonia eupatoria Asparagus officinalis
Agrostis Familia Fabaceae (turiţă-mare) (sparanghel)
stolonifera (iarba- Securigera varia Familia Cruciferae Convallaria majalis
câmpului) (coroniște) Cardamine bulbifera (lăcrămioară)
Familia Lotus corniculatus (colţişor) Polygonatum
Rosaceae (ghizdei) FamiliaBoranginaceae officinale (pecetea-
Rubus caesius FamiliaRanunculaceae Symphytum officinale lui-Solomon)
(mur-de-miriște) Consolida regalis (tătăneasă) Familia
Familia (nemţişor) Familia Hypericaceae Aristolochiaceae
Rubiaceae Familia Labiatae Hypericum perforatum Asarum europaeum
Gallium verum Salvia pratensis (jaleș) (sunătoare) (piperul-lupului)
(sânziene) ciuperci licheni
mușchi
Concluzii: În poiană predomină plantele erbacee atât dicotiledonate cât şi

monocotiledonate (graminee sălbatice) iar în pădure plantele lemnoase (arbori şi arbuşti).
Adaptări la polenizare entomofilă: flori viu colorate, odorante şi nectarifere, așa cum s-au
întâlnit la sânziene, cicoare, păpădie, coronişte, ghizdei, sunătoare, jaleş etc.
Adaptări la polenizare prin vânt: flori reduse, fără înveliş floral, care produc cantităţi mari
de polen, grupate în inflorescențe laxe, pendente precum spicele sau amenții; astfel de adaptări se
întâlnesc la stejar, carpen, fag, ulm, corn, urzică, specii din familia Poaceae (obsigă, golomăţ, paius,
iarbă câmpului) etc. Seminţele şi fructele prezintă și ele adaptări morfologice pentru a le uşura
plutirea: acoperire cu puf (păpădie, salcie), existenţa aripioarelor (tei, frasin, ulm).
- 76 -
Aspectul sezonier: s-a urmărit aspectul vernal al fitocenozelor de pădure sau poană.
În perioada efectuării excursiei fitocenozele prezentau un aspect vernal, de primăvară
târzie:
 Arborii erau în întregime înfrunziţi iar florile erau deja scuturate.
 Arbuşti erau înfrunziţi cu fructe mici, verzi;
 Plantele erbacee de varăerau deja înflorite şi în unele cazuri formaseră deja fructe.
Valorificarea excursiei. Ulterior elevii au realizat un album foto şi o prezentare cu
imagini și informaţii utile şi interesante despre Pădurea Frasinu.
Concluzii:
Excursia didactică este atractivă şi recreativă atât pentru elevi cât şi pentru profesor.
Această activitate asigură însuşirea de noi cunoştinţe în mod direct, în mijlocul naturii și formarea
abilităţilor de observare a fenomenelor naturii. Excursia didactică permite reactualizarea
cunoştinţelor biologice însuşite anterior și contribuie la dezvoltarea unui comportament ecologic
adecvat. Deci excursia didactică are atât o dimensiune instructiv-educativă cât şi una educativ-
estetică.
- 77 -
CE FEL DE PĂRINŢI SUNTEŢI?
(TEST)
Prof. Pîslaru Dan – Director

Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Buzău
Să fii părinte nu e un lucru tocmai uşor. Să ai răspunsul potrivit, la momentul potrivit –

aceasta nu se poate improviza. Dacă aveţi tendinţa să-l lăsaţi pe copilul dumneavoastră să facă ce
vrea sau, dimpotrivă, să-l ţineţi prea din scurt, răspundeţi la testul următor. Vă va ajuta, poate, să
aruncaţi o altă privire şi să vă formaţi un alt punct de vedere despre rolul dumneavoastră de
educatori.
Pentru fiecare întrebare, încercuiţi litera cazului care vi se potriveşte. Vedeţi apoi ce
majoritate aveţi: “a”-uri, “b-uri”, “c-uri” sau “d-uri”.
1. Când copilul meu are nevoie de bani, cadouri sau orice altceva, el insistă să obţină
ceea ce doreşte, imediat:
a. Devine atât de stăruitor şi nervos, încât prefer să cedez;
b. Cu cât se încăpăţânează mai mult, cu atât sunt mai neînduplecat/ă şi nu cedez;
c. Depinde. Este sigur că el nu trebuie să cedeze capriciilor lui. Alteori, este ceva mişcător,
emoţionant în această comportare şi încăpăţânare copilărească;
d. Chiar dacă acceptăm sau nu, îi explicăm întotdeauna decizia noastră. Şi nu ne-o
schimbăm.
2. Atunci când noi ieşim undeva, seara, e o dramă. El nu vrea să meargă la culcare. Ca
să nu mai vorbim de plecările în concediu!
a. Seara, înainte de ieşirea la restaurant, stăm puţin cu el. Călătoriile, concediile, le anulăm,
renunţăm la ele;
b. Chiar dacă plânge, noi nu vom ceda. Nu el este cel care hotărăşte;
c. Nu ştim ce să mai inventăm ca să-l facem să înţeleagă că nu suntem proprietatea lui;
d. Îl liniştim, chiar dacă întârziem puţin, dar nu ne schimbăm proiectele pentru atâta lucru.
3. Se ceartă frecvent cu surorile, fraţii sau verişorii lui.

a. Întotdeauna este delicat să te bagi în certurile lor, de copii. Aşa că, mai bine îi lăsăm să se
descurce între ei;
- 78 -
b. De la primele crize, îl trimitem în camera sa. Şi, dacă va continua, îi vom interzice să se
vadă, să se întâlnească cu ceilalţi copii;
c. Îl expediem în bucătărie după ce i-am tras o palmă la fund. Dar cum să ştim dacă am fost
sau nu drepţi? Cercetăm imediat;
d. Deşi nu este uşor, încercăm să-l ajutăm să-şi negocieze problemele cu ceilalţi.
4. Este întotdeauna dificil în timpul mesei, chiar dacă îi gătesc ceea ce îi place.
a. Este crud să forţezi un copil să mănânce. Îi pregătesc ceea ce vrea el;
b. Rămâne la masă până când mănâncă tot din farfurie;
c. În acest caz, sunt foarte descumpănită. Nu-mi rămâne altceva de făcut decât să o sun pe
mama să-i cer sfatul;
d. Nu-i e foame? Vrea altceva? Încerc să-l înţeleg.
5. De 3-4 săptămâni, pare că nu mai face nimic la şcoală.

a. Îi va trece. E probabil într-o etapă în care vrea doar să se joace. Trebuie să spună că
programul şcolar este greu;
b. L-am prevenit deja: dacă nu se apucă de treabă, nu-i mai dau bani de buzunar. E în
situaţia de a repeta clasa;
c. Acest lucru nu ne face plăcere. Dar ce să facem? Nu e bine să-ţi hărţuieşti copilul cu
reuşita şcolară;
d. Mă întâlnesc cu profesorii lui pentru a şti ce va urma.
6. Prietena dumneavoastră divorţează. Fiul ei i-a spus că nu o mai iubeşte şi că vrea să

locuiască cu tatăl lui. În locul prietenei dumneavoastră, ce aţi face?
a. Aş accepta chiar dacă aş suferi. Nu are sens să forţezi un copil în această privinţă;
b. M-aş opune. Chiar dacă mă iubeşte sau nu, sunt încă mama lui şi, până se demonstrează
contrariul, eu sunt cea care decid;
c. I-aş spune adevărul: că fără el, viaţa mea nu ar mai avea sens. Dar dacă el simte că ar fi
mai bine pentru el, trebuie să facă ce crede;
d. Aş încerca să vorbesc cu el despre această decizie, să înţeleg motivul pentru care el nu mă
mai iubeşte.
7. S-a întors de la şcoală cu vânătăi.

a. Şi ce? Aşa înveţi cum e viaţa;
b. E prea mult! Îl mut la altă şcoală;
- 79 -
c. Sigur e vina lui!
d. Este necesar să vorbim amândoi. Şi cu profesorii, de altfel!
8. Copilul meu e întotdeauna singur. Cred că se teme de ceilalţi.

a. Nu înţeleg, are tot ce-i trebuie. Probabil că acest lucru îi va trece;
b. Trebuie să aibă maximum de activităţi colective;
c. Poate l-am dojenit prea mult şi nu mai vrea să fie bruscat de ceilalţi;
d. Este necesar să-l ajutăm. Mă întreb de ce oare îi este atât de frică?
9. Copilul nostru vrea să meargă la şcoală singur, se culcă târziu, îşi întâlneşte prietenii
când vrea şi chiar bea o bere câteodată.
a. Dacă el consideră că a crescut mare, atunci e bine;
b. Nu trebuie judecat, este prea tânăr pentru a avea simţul pericolului.
c. Nu putem să-l privăm de libertate, dar nici nu putem să-i acceptăm totul;
d. Merită discutat. Poate există loc de compromisuri, poate nu.
10. Copilul nostru este întotdeauna pe cale să plângă, îl doare fiecare parte a corpului.
a. Trebuie să consultăm de urgenţă un medic;
b. La fiecare durere, remediul ei;
c. Fiul unui văr de-al meu a avut acelaşi lucru şi părinţii i-au dat aspirină. Facem şi noi la fel
ca şi ei;
d. Sub asta se ascunde alt lucru: de ordin medical sau altceva.
Interpretarea testului:
Majoritatea de a: Cu voi, totul este permis. Indiferent de cerinţele copilului
dumneavoastră, nu vă place să-l refuzaţi. Dar, în fond, de ce vă temeţi? De confruntarea cu copilul?
Vă este teamă să nu pierdeţi contactul cu el, să nu pierdeţi dragostea lui dacă vă opuneţi? Vă sperie
ideea ca el să nu se separe de dumneavoastră şi să-şi obţină autonomia? Poate şi dumneavoastră v-
aţi simţit rău când v-aţi despărţit de proprii părinţi. În general, în viaţă aveţi dificultăţi când spuneţi
“NU” altui interlocutor (părinţi, rude, prieteni)? Vă simţiţi obligaţi să vă justificaţi de fiecare dată
când nu sunteţi de acord cu altul? Se poate spune că, în timpul copilăriei, aţi întâmpinat şi
dumneavoastră prea puţină rezistenţă din partea părinţilor. Problema este că un copil are nevoie de
limite pentru a se dezvolta şi pentru a-şi forma o personalitate. Dacă această confruntare îi este
refuzată deoarece el nu găseşte nici o persoană care să i se opună, el o va căuta în altă parte: la
şcoală, pe stradă, etc.
- 80 -
Sfatul psihologului: Copilul dumneavoastră are nevoie de confruntare. El trebuie să înveţe
că dumneavoastră sunteţi fermi. Aveţi dreptul să spuneţi ce gândiţi, aşa că faceţi-o! Dar nu îi
impuneţi, ci explicaţi-i refuzul dumneavoastră. Nu-i spuneţi: “Dacă te întorci acasă după orele 22,
nu vei mai ieşi niciodată”, că nu ţine. Şi fiţi calmi şi liniştiţi, deoarece lucraţi pentru viitorul
copilului şi al dumneavoastră. Dacă nu puteţi să vă impuneţi, pentru început faceţi apel la
autoritatea unui apropiat (părinţi, fraţi).
Majoritatea de b: Aveţi idei clare asupra educaţiei copilului şi răspunsuri prestabilite

pentru toate situaţiile. Vacanţele se petrec în familie. Părinţii sunt acolo pentru a dicta conduita,
copiii pentru a se supune. În privinţa copiilor, nu exageraţi decât cu un lucru: supunerea şi
docilitatea pe care le cereţi. Din ce motiv? Aţi fost educaţi şi dumneavoastră în acest fel? Trebuie
să-i lăsaţi libertatea să gândescă singur. Dacă viaţa sa este în intregime reglementată de voinţa
părinţilor – frecvenţa şcolară, programul TV, chiar şi ce trebuie să gândească – nu mai este loc
pentru existenţa lui proprie. În cazuri extreme, o astfel de educaţie dă naştere unui copil supus,
incapabil să gândească pentru el însuşi şi care, devenind adult, va continua să aştepte ordine. Sau,
invers, va da naştere la rebeli, permanent în război cu autoritatea.
Sfatul psihologului: Priviţi-vă trecutul! Nu-i aşa că cele mai urâte amintiri le aveţi din
situaţiile în care nu aveaţi un cuvânt de spus? Imaginaţi-vă puţină supleţe în relaţiile dintre
dumneavoastră şi copil. Staţi câteva minute pentru a-i asculta punctul de vedere. Lăsaţi-l să se
exprime şi nu vă impacientaţi: a-l asculta nu înseamnă neapărat să vă raliaţi la poziţiile sale. Nu vă
supăraţi dacă nu vă va răspunde, pentru că va fi surprins, uimit de această transformare, el fiind
obişnuit să tacă în faţa dumneavoastră. Dacă îl condamnaţi la tăcere, el va trăi într-un fel de
clandestinitate. Chiar nu vreţi să faceţi cunoştinţă cu el, în sfârşit?
Majoritatea de c: Vă schimbaţi prea des părerile. Aveţi meritul de a nu fi rigizi. Dar nici
dumneavoastră şi nici copilul nu vă regăsiţi. Cum se întâmplă asta? Sunt prea multe voci în
interiorul vostru. Aceea de părinte exclamă: “Nu te las să faci asta!”, “Ba da!”, exclamă cea a
copilului sau a tânărului care aţi fost. Sunteţi mereu într-o continuă frământare lăuntrică şi asta nu
credeţi că nu vă va permite să construiţi o imagine suficient de solidă a dumneavoastră şi a lumii?
Nu aveţi încredere în dumneavoastră. Ideile altora vi se par mai bune, mai valabile. De unde vine
această lipsă de încredere în voi? Aţi fost lipsiţi de securitate afectivă? Copilul vostru va trăi cu un
sentiment de nesiguranţă. El se bucură de ocaziile în care îi împărtăşiţi din veselia şi umorul
dumnevoastră, dar nu va şti să se protejeze în viitor. În cazuri extreme, aceştia sunt copiii care nu
vor şti să-şi organizeze viaţa, dezorientaţi şi descumpăniţi, care se îndoiesc de ei înşişi, nu au
încredere în forţele proprii.
- 81 -
Sfatul psihologului: Lumea oscilează. Dar dumneavoastră, ce faceţi? Treceţi de la o
extremă la alta? Observaţi dacă copilul vostru dă semne de suferinţă sau de nesiguranţă (agitaţie,
probleme cu somnul). Poate are nevoie de părinţii lui să-l ajute. În acest caz, nu ezitaţi. Imaginaţi-vă
ca sunteţi în locul lui: cum v-aţi simţi ca şeful dumneavoastră, spre exemplu, seara să vă spună
ceva, iar dimineaţa să retracteze. Vă dă peste cap, nu? Doriţi ca şi copilul vostru să fie la fel, să
simtă la fel? Reamintiţi-vă: nimeni nu are răspuns la toate. A fi părinte, se învaţă.
Majoritatea de d: Sunteţi foare echilibraţi: să-i faceţi plăcere copilului, da, asta ştiţi să
faceţi. Dar, de asemenea, ştiţi să-l refuzaţi fără să-l umiliţi, fără să-l pedepsiţi. Discutaţi cu el, îi
explicaţi punctul de vedere, până la o limită. Dar nu sunteţi un părinte perfect – aveţi clipe în care
greşiţi. Forţa dumneavoastră este că aveţi puncte de vedere solide care vă permit să avansaţi în viaţă
şi să-i oferiţi copilului dumneavoastră un cămin solid, cu suficiente spaţii de autonomie.
Sfatul psihologului: Nu uitaţi niciodată să-i explicaţi copilului dumneavoastră că relaţia cu
el este deosebit de armonioasă pentru că vă recunoaşteţi defectele. Este foarte important, pentru că
aşa îl veţi învăţa şi pe el să-şi recunoască greşelile. Amintiţi-vă că nu totul merge întotdeauna bine.
- 82 -
PROIECT DIDACTIC
MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI
Prof. înv. primar Abageru Mioara

Şcoala Gimnazială Parava, jud. Bacău
Propunător: prof. înv. primar Abageru Mioara

Clasa: I
Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe ale naturii
Disciplina: Matematică şi explorarea mediului
Unitatea de învăţare: Explorăm şi calculăm până la 100, fără trecere peste ordin
Tipul lecţiei: de recapitulare şi sistematizare
a. cognitive:
O1: să opereze cu noţiunile matematice învăţate: termeni, sumă, descăzut, scăzător, diferenţă;
O2: să rezolve corect, oral şi în scris, adunări cu numerele naturale din concentrul 0-100, fără
trecere peste ordin;
O3: să rezolve oral şi în scris probleme care presupun o singură operaţie dintre cele învăţate;
O4: să denumească lunile anului;
O5: să verbalizeze operaţiile efectuate, motivând alegerile făcute în rezolvarea exerciţiilor şi
problemelor.
b. afective:
O1. vor manifesta curiozitate pentru aflarea rezultatelor unor exerciţii şi probleme;
O2.se vor bucura pentru reuşita obţinerii rezultatelor corecte.
c. psiho-motorii:
O1: să execute mişcări în conformitate cu cerinţele disciplinei;
O2: să scrie corect şi estetic pe caiete şi la tablă.
Strategii didactice: inductiv-deductivă, algoritmică

a) Metode şi procedee didactice: M1 - conversaţia catehetică;
M2 - exerciţiul;
M4 - ,,Floarea de lotus”;
M3 - R.A.I.
- 83 -
b) Mijloace didactice: m1 - caietul de clasă;
m2 - tăbliţa;
m3 - tabla.
c) Forme de organizare: F1 - frontală;

F2 - individuală;
F3 - pe grupe.
Resurse:
a. Temporale: 50 minute: - 40 minute activitatea propriu-zisă
- 10 minute activităţi recreative.
b. Umane: colectivul clasei I format din 17 elevi (8 fete şi 9 băieţi)
c. Bibliografice:
 M.E.C.T.S Curriculum Naţional. Programa pentru învăţământul primar
 Planificarea calendaristică orientativă; Proiectarea unităţilor de învăţare, clasa a III-a,
Editura AS’S 2007
 Iliana Dumitrescu, Nicoleta Ciobanu, Alina Carmen Birta, Matematică şi explorarea
mediului, Editura CD Press, Bucureşti, 2014
 Costică Lupu, Metodica predării matematicii. Manual pentru clasa a XII-a licee pedagogice,
Piteşti, Editura ,,Paralela 45”, 1999.
 Didactic.ro
Etapel Strategia didactică

Activitatea Activitatea
e Forme de Evaluare
profesorului elevilor
lecţiei Metode Mijloace
organizare
1. Pe tabliţă vor fi Elevii rezolvă Conver- Tăbliţa Frontală Evaluez
Capta- scrise litere de exerciţiile la saţia Jetoane corectitu-
rea tipar. Fiecărei tăbliţă şi citesc dinea
atenţiei litere îi mesajul descifrat Exerci- rezolvării
corespunde un în urma ţiul exerciţii-
număr. Mai jos rezolvării lor.
sunt scrise diferite exerciţiilor date:
exerciţii. “BINE AŢI
(anexa 1) VENIT!”
Solicit elevilor să
rezolve exerciţiile
date, să pună
după fiecare
rezultat litera
corespunzătoare
şi să imi
- 84 -
e Forme de Evaluare
organizare
comunice mesajul
identificat.
2. Anunţ elevii că pe Ascultă cu
Enun- parcursul acestei atenţie.
ţarea ore vom rezolva
temei şi exerciţii şi
a probleme prin
obiecti- care vom
velor recapitula
capitolul
”Adunarea şi
scaderea
numerelor
naturale de la 0 la
100, fără trecere
peste ordin.”
3. Verific prin Răspund corect Conver- Apreci-
Actua- întrebări la întrebările saţia erea
lizarea terminologia adresate. cateheti- răspunsu-
cunoş- matematică: că rilor
tinţelor termen, sumă,
descăzut,
scăzător,
diferenţă,
algoritmi de
calculare a sumei
si diferenţei.
5. -Pentru început e Capacita-
Dirija- nevoie de o tea de a
rea “încălzire” a Exerci- Frontală efectua
învăţă- minții; ţiul mintal
rii Calcul mintal operaţii de
a) 3+6= ; adunare şi
30+60= ; scădere;
8-5= ;
80-50= ;
6+3-9=;
90-60+20=;
38-8+10= ;
- Pentru a reuşi să
rezolvăm cât mai
multe tipuri de Ascultă cu Metoda Fişe de Pe grupe
exerciţii, vom atenţie “Floare lucru
lucra astăzi în indicaţiile date. de lotus”
grupe de câte doi.
Fiecare grupă va
primi câte un
exerciţiu scris pe
- 85 -
e Forme de Evaluare
organizare
o petală de floare.
Grupele care vor Rezolvă corect Caietul
reuşi să rezolve exerciţiile date. de clasă
corect exerciţiile, Lipesc fişa pe
vor lipi petala pe tablă.
tablă, astfel încât,
la final vom
obţine o floare de
nufăr.
Solicit elevilor să Transcriu două
aleagă două dintre exerciţii, dintre
exerciţiile cele rezolvate
rezolvate şi să le oral, în caietul
transcrie în de clasă.
caietul de clasă.
6. Prezint elevilor o Rezolvă Exerci- Fişa de Indivi- Aprecie-
Obţine- fişă de lucru ce exerciţiul dat. ţiul lucru duală rea
rea conţine o răspunsu-
perfor- înlănţuire de rilor
manţei exerciţii. (Anexa
3)
Elevul care
reuşeşte să
termine primul
“cursa isteţilor” şi
să dea răspunsul
corect, va fi numit
isteţul zilei.
7. Feed Prezint elevilor o Elevii trebuie să Exerci- Planşă Frontală Apreci-
backul plansă (anexa 4) vâneze cât mai ţiul Jetoane erea
şi îi invit să iasă mullţi şoricei, răspunsu-
la vânătoare. rezolvând corect rilor
exerciţiile date.
8. Fac aprecieri
Evalua- verbale, colective
re şi individuale, cu
privire la
activitatea
desfăşurată.
9. Ca activitate
Reten- recreativă, propun
ţia elevilor jocul
,,Cine ştie,
câştigă!” (Anexa
5)
10. Se notează tema
Trans- pentru acasă.
ferul
- 86 -
PROIECT DE PARTENERIAT
„SFATURI MARI PENTRU MICUL CREȘTIN”
Prof. înv. preșcolar Aciu Crina Maria

Grădinița cu Program Prelungit „Bambi” Cluj-Napoca, jud. Cluj
TITLUL PROIECTULUI: Proiect de parteneriat educațional cu donații la nivel de unitate

“Sfaturi mari pentru micul creștin”
INSTITUȚII IMPLICATE:
1. Grădinta cu Program Prelungit “Bambi” ClujNapoca
Goia Brindușa - director
Grupa Mijlocie “Fluturașii” - Educatoare: Aciu Crina și Corbean Alina
Grupa Mare “Albinuțele” - Educatoare: Câmpan Gabriela și Brândușan Laura
2. Biserica Ortodoxă Spitalul de copii “Sfinții Apostoli Petru și Pavel”

Preot: Gavrea Ovidiu
MOTTO: “Învață-l pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, și, când va îmbătrâni, nu se va abate
de la ea”.
ARGUMENT
Ca latură a educației morale, educația religioasăcreștină este o componentă procesului de
pregătire al copilului pentru viață, care are în vedere cunoașterea, înțelegerea, adaptarea și practica
binelui în viața socială.
- 87 -
În pregătirea acestei formări este necesar ca încă de la vârsta preșcolară copilul să vină în
contact cu realitatea, simbolurile și manifestările religioase, cu lăcașurile de cult a căror
semnificație și înțelesuri trebuie să le cunoască în raport cu particularitățile vârstei. În această
situație familia și factorii educaționali trebuie să fie mesagerii ce transmit valorile spiritualității
creștine și deschid calea copilului cu lumea spirituală, creștină.
Pe baza principiului de cooperare grădinițăfamilie, educatoarea devine partener egal cu
familia și are menirea de a participa în mod egal la educația moral religioasă a copilului. În
grădiniță pot fi găsite materialele didactice necesare derulării unui proiect educativ pe termen lung,
care să răspundă cerințelor vârstei, asigurând o învățare conștientă, în contexte variate. Pot alege o
tematică diversă, pornind de la elemente simple, evenimente religioase calendaristice etc., care se
pot îmbrăca în forme variate de învățare și manifestare: observări, lectură, desen, muzică, poezii,
vizite, etc.
SCOPUL PROIECTULUI
Programul de educație religioasă își propune informarea autentică a copilului aflat la cea
mai fragedă vârstă, despre valorile moralcreștine, ca valori esențiale a umanității.
GRUP ȚINTĂ
Copiii preșcolari din Grupa Mijlocii “Fluturașii”
Copiii preșcolari din Grupa Mare “Albinuțele”.
PERIOADA DE DESFĂȘURARE: Septembrie 2017-Iunie 2018
DURATA ACȚIUNII: 1 oră
RESURSE UMANE: Cadre didactice, preot, alți reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe, preșcolarii
celor două grupe.
RESURSE MATERIALE: Îndrumător elemente de educație religioasă pentru învățământul

preșcolar, Biblia pentru copii, planșe, icoane, casete audio și video cu cântece tradiționale de
Sărbătorile Crăciunului și Sărbătorilor Pascale, Metoda proiectelor, Reviste de pedagogie, costume
naționale, culori, acuarele, foi etc.
INSTITUȚII IMPLICATE:
Grădinia cu Program Prelungit “Bambi” ClujNapoca
- 88 -
Grupa Mijlocie “Fluturașii”
Grupa Mare “Albinuțele”
Biserica Ortodoxă Spitalul de copii “Sfinții Apostoli Petru și Pavel”
OBIECTIVE CADRU: La sfârșitul anului școlar copiii vor fi capabili:

- să cunoască semnificația semnului crucii și să-l execute corect
- să recite cel puțin o rugăciune
- să motiveze de ce trebuie să ne însușim și să ne formăm deprinderi de conduită moral-
creștină
- să recunoască imaginea Maicii Domnului, a lui Dumnezeu Tatăl și a lui Iisus Hristos
- să asculte și să povestească scurte povestioare ale sfinților sau întâmplări cu latură
educativă
- să interpreteze colinde de Crăciun și Pascale
- să redea în desen propriile impresii trăite cu ocazia diferitelor evenimente religioase
- să participe în mod direct la un eveniment major
- să-i prețuiască pe părinți și pe cei apropiați, învățăturile morale, societatea în care
trăiește
- să respecte reguli de comportament religios-moral în familie, grădiniță, biserică
- să învețe să recunoască că a greșit și să-și ceară iertare.
OBIECTIVE GENERALE:
- să afle despre existența lui Dumnezeu și să-l identifice pe Iisus Hristos ca Fiu a lui
Dumnezeu
- să cunoască unele obiceiuri creștine specifice sărbătorilor religioase (Crăciun,
Bobotează, Florii, Paște etc.)
- să-și formeze unele virtuți creștine și un comportament moral-religios
- să manifeste atitudini de toleranță față de copiii care aparțin altor culte.
OBIECTIVE SPECIFICE:
- să fie capabili să facă semnul crucii
- să știe rugăciunile specifice vârstei: Tatăl Nostru, Îngerașul
- să înțeleagă că biserica reprezintă locul de rugăciune al oamenilor
- să participe la manifestările tradiționale creștine
- să identifice principalele calități ale unui bun creștin
- să observe și să comenteze imagini cu conținut religios
- 89 -
- să realizeze dialoguri pe teme religioase
- să audieze texte religioase cu ocazia diferitelor evenimente
- să învețe colinde, cântece religioase
- să cunoască fapte din viețile sfinților
- să discute reguli de comportament și necesitatea aplicării acestora în viața de zi cu zi, în
familie, pe stradă, în comunitate.
ACȚIUNI DE REALIZAT:
- amenajarea în grădiniță a unui colț de educație religioasă
- convorbiri ocazionale, povestiri ale copiilor, povestiri ale educatoarei
- teme de însușire a normelor de comportament moral
- observări ale obiectivelor religioase și lăcașuri de cult
- citire de imagini
- vizite și excursii
- colinde, obiceiuri
- cântece, desene
- serbări de Crăciun.
Planificarea activităților cu teme de educație religioasă

din cadrul proiectului
An școlar 2017-2018
TEMA și
COMPORTAMENTE RESURSE
LUNA MIJLOCUL DE OBIECTIVE
VIZATE MATERIALE
REALIZARE
Oct “Biserica -Casa - Să recunoască - identificarea Bisericii - biserica
lui Dumnezeu” lăcașul de cult- drept casa lui - icoane
observare biserica; Dumnezeu; - pliante
- Să știe că preotul - observarea părților - imagini
le vorbește componente ale - cărți bisericești
oamenilor despre bisericii și a obiectelor
Dumnezeu în din interiorul ei, forma,
biserică. culorile, picturile.
“Semnul Sfintei - Să execute corect - însușirea și aplicarea - imagini
Cruci” - semnul Sfintei Cruci regulilor de - Biblia pentru
observare, - Să cunoască comportament religios- copii
activitate practică semnificația unor moral în biserică; - Sfânta Cruce
rugăciuni - dezvoltarea dragostei
“Puterea Crucii” - Să redea ideile și credinței în
- lectura principale ale Dumnezeu;
educatoarei lecturii în ordinea - redarea corectă a
- 90 -
TEMA și
VIZATE MATERIALE
REALIZARE
desfășurării semnului Crucii;
acestora. - cunoașterea
semnificației semnului
Sfintei Cruci.
Noi “Icoana-o scară - să observe - observarea icoanelor; - icoane
către cer” icoanele, - redarea semnificației - sticlă
observare, pictură, - să recunoască acestora - pânză
desen unele icoane (Iisus - realizarea unor icoane - acuarela
Hristos, Fecioara cu ajutorul tehnicilor - planșe
Maria) învățate. - icoane
“Sfinții - Să participe la - cunoașterea unor - imagini
Arhangheli Slujba religioasă aspecte din viața - cartea “Viețile
Mihail și Gavriil” - Să cunoască câteva sfinților; Sfinților”
- vizită la biserică, aspecte din viața - recunoașterea
participare la Sfinților Arhangheli icoanelor cu Sfinții
slujbă, povestire Mihail și Gavril și a Arhangheli.
“Sfântul Andrei” Sfântului Andrei.
- povestire
Dec “Sfântul Nicolae- - Să cunoască - cunoașterea unor - imagini
prietenul aspecte din viața aspecte din viața - Prezentare PPT
copiilor” - lectură Sfântului Nicolae; Sfântului Nicolae; - Cărți
- Să cunoască faptul - Materiale din
că Nicolae este natura
prietenul copiilor
cuminți și
credincioși.
“Dăruind din - Să dăruiască - cultivarea dorinței de - Jucării
suflet” - activitate lucrări realizate la a oferi daruri celor - Alte bunuri
de donații grădiniță, ornamente nevoiași materiale
de Crăciun și bunuri
materiale celor
nevoiași.
“Bucuroși să - Să cunoască - cunoașterea - Imagini
colindăm, de bine semnificația evenimentelor ce - Biblia pentru
noi să urăm!” - Sărbătorii urmează a fi sărbătorite copii
audiție, Crăciunului; în preajma Crăciunului; - Cd colinde
interpretare - Să enumere - redarea corectă a
colinde, program tradițiile legate de colindelor;
artistic această sărbătoare. - dezvoltarea unor
sentimente specifice.
Ian Puterea - Să redea mesajul - conștientizarea - “povestea
rugăciunii- moral al poveștii faptului că rugăciunea șoricelului”
“Povestea - Să repovestească este modul de a vorbi - planșe
șoricelului” - lectura, folosindu-se cu Dumnezeu; - icoane
lectura educatoarei de imaginile puse la - Biblia pentru
dispoziție copii
“Rugăciunea” - - Să-i mulțumească - conștientizarea
calea de a vorbi lui Dumnezeu importanței și a
cu Dumnezeu- pentru ziua care a necesității rugăciunii,
- 91 -
TEMA și
VIZATE MATERIALE
REALIZARE
convorbire trecut bine și pentru în orice moment al zilei
ajutorul dat. și oriunde s-ar afla.
Feb “Primăvară - Să cunoască faptul - manifestarea - planșe
verde, suflete că lumea întreagă respectului și a grijii - cartea cu
curate” - lectură este create de față de natură și față de povești
după imagini Dumnezeu; viețuitoare
- Să prețuiască totul,
inclusiv natura;
“Fiți buni cu - Să știe să - responsabilizarea
viețuitoarele ocrotească copiilor pentru
naturii” animalele și protejarea mediului
poveste păsările. înconjurător
Mar “Să ne respectăm - Să sesizeze - educarea - carte cu povești
părinții: Te mesajul educative sentimentelor de morale
iubesc…Te transmis de a dragoste și prețuire față
urăsc” lectura respecta părinții de părinți; - Biblia pentru
educatoarei - Să discearnă - desprinderea copii
faptele bune de cele mesajului moral din - imagini.
rele, raportându-se poveste;
la experiența - memorarea corectă și
personal conștientă a
“Rugăciune - Să recite conștient conținutului rugăciunii;
pentru părinți” - rugăciunea pentru - manifestarea bunătății
memorizare Părinți. și iubirii față de
semeni.
Apr “Învierea - Să cunoască - cunoașterea - imagini
Domnului” - însemnătatea evenimentelor - carton
lectura educatoarei Sărbătorii Pascale; petrecute în Săptămâna - acuarele
- Să enumere câteva Mare - pensule
din evenimentele - materiale din
petrecute în - cunoașterea natură (coji ouă,
Săptămâna Mare; evenimentelor specifice carton colorant,
“Coșul cu ouă” - - Să folosească zilei de Paște, precum lâna)
pictură, colaj materialele puse la și semnificațiile
dispoziție pentru a acestora;
confecționa coșuri
cu ouă vopsite prin - realizarea lucrărilor
tehnicile de lucru cu ajutorul tehnicilor
învățate; învățate.
“Cum sărbătorim - Să descrie
Paștele?” - evenimentele
convorbire specific zilei de
Paște, precum și
semnificațiile
acestora.
Mai “Fapte bune și - Să știe că faptele - conștientizarea că - Cd-uri
credință” - rele murdăresc faptele bune și credința - cărți ilustrate
convorbire haina sufletului sunt calitățile - carte cu povești
importante ale unui morale
- 92 -
TEMA și
VIZATE MATERIALE
REALIZARE
“Minciuna are - Să cunoască sensul creștin;
picioare scurte” - dublu al cuvântului- - manifestarea dorinței
lectura educatoarei curățenie trupească și a bucuriei de a face
și sufletească fapte bune
“Gândul cel bun” - Să enumere cât - recunoașterea
- lectura mai multe obiceiuri, propriilor greșeli,
educatoarei învățături cu pentru a obține iertarea;
conținut religios - conștientizarea că
Dumnezeu vede și aude
tot ce se întâmplă în
jur, că nu ne putem
ascunde de el.
Iun “Vizită la - Să cunoască alte - manifestarea - imagini
Mănăstirea lăcașuri de cult în respectului, grijii față - fișă de lucru
Nicula” - vizită care este inclusă de semenii lor; - desene
Biserica; - recompense
- Să știe că și aici
oricine este primit
cu inima deschisă
pentru rugăciune;
“Cine știe mai - Să manifeste spirit - verificarea
bine?” - concurs de echipă și de cunoștințelor însușite
colaborare, în
timpul realizării
unei sarcini.
- 93 -
PROIECT EDUCAŢIONAL FĂRĂ FINANŢARE
„TRADIŢII, OBICEIURI, CREDINŢE ŞI SUPERSTIŢII DE IARNĂ”
Prof. Agheorghiesei Daniela Mihaela

Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu” Lugoj, jud. Timiş
I. Justificarea proiectului
Argument
Crăciunul este una din cele mai importante sărbători ale creştinilor din întreaga lume. Din
acest motiv devine necesară informarea elevilor cu privire la semnificaţia sărbătorii, a obiceiurilor şi
a tradiţiilor specifice acestei perioade.
II. Scopul proiectului este acela de a implica elevii în activități educative care pun accentul pe
aptitudinile artistice, tehnice şi informatice dezvoltând originalitatea și creativitatea. Totodată,
proiectul informează elevii, îmbogățindu-le cunoștințele legate de sărbătorile creştine.
III. Obiectivele proiectului sunt:
1. Valorificarea potențialului artistic, estetic și creativ pentru sprijinirea dezvoltării
armonioase a personalității individuale.
2. Cultivarea interesului pentru obiceiuri şi tradiţii româneşti.
3. Dezvoltarea sentimentului de compasiune şi a acţiunilor caracterizate de generozitate şi
întrajutorare.
4. Îmbunătăţirea imaginii şcolii în cadrul comunităţii.
IV. Echipa de proiect:
1. Director, prof. Drăgan Marcel şi dir. adj. Pop Marcela Delioara: supervizează activitatea,
avizează utilizarea fondurilor și a spațiilor școlii.
2. Coordonator: prof. Agheorghiesei Daniela Mihaela: planifică și desfășoară activitatea.
3. Membri:
Prof. Creţu Olivia Elena
Prof. Olar Alina
Prof. Sălăjan Luminiţa
Prof. Doroghi Alexandru
Prof. Rotariu Sebastian
V. Grupul ţintă:
- elevii claselor IX-XII
- profesori
- 94 -
- consilieri, psihologi, părinţi.
VI. Resurse:
 RESURSE TEMPORALE:
- durata proiectului: 2-22 decembrie 2017
 RESURSE MATERIALE:
- hârtie, carton, culori, tempera, lipici, laptop, videoproiector.
VII. Produse finale:
Produse realizate de elevi:
 Picturi, colaje,
 Semne de carte, mici decoraţiuni, felicitări etc.
 Creaţii literare,
 PPT-uri.
VIII. Activităţile proiectului:
1. CONCURSUL TRADIŢII, OBICEIURI, CREDINŢE ŞI SUPERSTIŢII DE IARNĂ
Secţiunile concursului:
I. Pagini de iarnă - creaţii literare, PPT-uri pornind de la următoarele teme:
 Tradiţii şi obiceiuri de iarnă/de Crăciun, Anul Nou, Bobotează etc.
 Superstiţii de Anul Nou
 Crăciunul în jurul lumii/ Crăciunul în Europa
 Legenda lui Moş Crăciun
 Povestea bradului împodobit.
II. Un dar pentru fiecare - semne de carte, mici decoraţiuni, felicitări etc.
III. Iarna, un peisaj de vis - picturi, colaje.
Descrierea activităţii:
Elevii pot participa la una sau mai multe secţiuni.
Pentru secţiunea I, numărul minim de slide-uri este 10, maxim, 30. Primul slide va cuprinde
numele realizatorului/realizatorilor (maxim 2), iar ultimul va cuprinde bibliografia.
Creaţiile literare în versuri sau în proză vor fi scrise cu TNR de 12, cu spaţiu de 1.5, în
format A4, cu margini de 2 cm peste tot. Titlul se va scrie cu majuscule, TNR de 12. La două
rânduri sub titlu, în partea dreaptă se va trece numele elevului, clasa, prof. coord. cu TNR de 10.
Lucrările vor avea 2-3 pagini.
Pentru secţiunea II, materialele sunt la alegere. Fiecare produs va fi însoţit de o etichetă,
lipită în spate, în colţul din dreapta, acolo unde este posibil. Aceasta va cuprinde: numele elevului,
clasa, prof. coord.
Pentru secţiunea III, elevii pot utiliza carton, format A3 sau A4, tehnica de lucru fiind la
- 95 -
alegere. Pe spatele lucrării, în colţul din dreapta va fi lipită o etichetă care va cuprinde: numele
elevului, clasa, prof. coord.
 Participanţi:
 elevi
 profesori coordonatori.
 Termen de predare a lucrărilor: 15 decembrie.
 Responsabili: membrii echipei de proiect.
 Criterii de evaluare / jurizare – barem de notare
Se va urmări:
 respectarea temei (5 p)
 gradul de originalitate şi imaginaţie (20 p)
 respectarea tehnicii de lucru aleasă (10 p)
 armonia şi unitatea compoziţiei (10 p)
 contrastele acord - dominanţă/ ritmul, muzicalitatea, rima, figurile de stil/centrele de
interes (20 p)
 mesajul pe care îl transmite şi simbolistica (20 p)
 dinamismul personajelor (5 p)
Oficiu 10 p.
Total 100 p.
2. TÂRG DE CRĂCIUN
În timpul pauzelor, un grup restrâns de elevi va vinde produse handmade realizate de
profesori sau elevi cu scopul de aduna cât mai mulţi bani pe care liceul îi va dărui copiilor cu o
situaţie precară, proveniţi din familii defavorizate, centre etc.; aceştia din urmă fiind tot elevii
noştri.
 Participanţi:
 elevii şcolii,
 profesorii
 personalul auxiliar.
 Termen: 6-22 decembrie.
 Responsabili:
 diriginţii claselor
 membrii echipei de proiect.
REZULTATE SCONTATE:
 Implicarea unui număr mare de elevi în activităţile proiectului.
- 96 -
 Aprecierea obiceiurilor şi a tradiţiilor româneşti.
 Dezvoltarea sentimentului de compasiune şi a generozităţii.
MEDIATIZARE:
 Prezentarea proiectului în cadrul unei şedinţe CP;
 Popularizarea proiectului în şcoală prin afişe şi invitaţii.
EVALUAREA PROIECTULUI:
 Expoziţie cu cele mai reuşite creaţii plastice;
 Înmânarea de diplome elevilor şi profesorilor.
Director: Coordonator:
prof. Drăgan Marcel prof. Agheorghiesei Daniela
- 97 -
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL
„BIBLIOTECA – O LUME MAGICĂ”
Prof. Albean Teodora Elena

Școala Gimnazială Scoreiu, jud. Sibiu
Motto:
„ nu este alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa omului zăbavă decât cetitul cărţilor”
Miron Costin
“Toţi cei ce au acces la o biblioteca, la cărţi, sunt nişte inşi mai buni decat alţii, mai
puternici, iar durerile îi ating mai puţin şi nefericirile trec mai repede.”
Mircea Eliade
1. Argument
Un copil care creşte în lumea cărţilor este asemeni unei flori care creşte în grădina feerică a
Naturii Mamă.
În ciuda progresului rapid al ştiinţei, cartea rămâne nemuritoare în educarea şi formarea
personalităţii fiecărui om.
Aflat în această lume, copilul se regăseşte în lumea Jucăriilor (cartea) în care componentele
ei sunt conţinuturile viu colorate şi atractive, ori în lumea Poveştilor, unde oricine este desprins de
firul realităţii şi atras involuntar de peripeţiile distractive ale personajelor acestora.
Coordonat pe acest drum, elevul, se obişnuieşte cu gândul că, oriunde, oricând şi oricum,
cartea rămâne cel mai bun profesor al omului.
Acest prilej le deschide copiilor o lume nouă şi plăcută, le oferă amintiri în care retrăiesc
momentele frumoase din perioada debutului şcolar, şi nu numai.
Scopul proiectului de faţă este de a oficializa şi motiva intrarea copiilor în lumea cărţilor şi
- 98 -
de a întări parteneriatul dintre ei şi bibliotecă.
La rândul ei, biblioteca va trezi în sufletele elevilor curiozitatea şi plăcerea de a parcurge
paginile cărţilor, multiple, variate şi pline de învăţături.
Copiii vor deveni mai responsabili, mai atenţi, mai pregătiţi pentru viitor. Vor descoperi
multe din micile (dar esenţiale) secrete ale vieţii.
Sunt convinsă că relaţia acestui parteneriat se va transforma într-o prietenie durabilă şi
elegantă, destul de necesară.
Mai mult, din punctul meu de vedere, lumea cărţilor este însăşi, lumea copiilor care, cândva
vor deveni adulţi, asemeni nouă.
2. Grup ţintă
Elevii claselor: a V-a si a VIII-a.
COLABORATORI: Bibliotecara Școlii Gimnaziale Porumbacu de Jos
DURATA: Săptămâna Altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!
3. Obiective de referință
- Dezvoltarea deprinderii de a citi, de a povesti, de a interpreta corespunzător un fragment în
proză sau în versuri;
- Cultivarea vocabularului de cunoştinţe şi a sentimentelor trăite;
- Consolidarea parteneriatului dintre copil şi bibliotecă;
- Justificarea existenței bibliotecii în viața elevilor;
- Dezvoltarea dorinței de lectura.
4. Resurse
Umane: elevi, părinţi, cadre didactice, bibliotecara, etc.
Materiale: carti, portofolii, aparatură audio-vizuală, etc.
Temporale: parcursul anului școlar
Spaţiale: Biblioteca Porumbacu de Jos
Şcoala Gimnazială Porumbacu de Jos
5. Monitorizare
Se respectă graficul activităţilor întocmite şi riguros îndrumate.
- 99 -
6. Indicatori de performanţă
- Prezentarea bibliotecii scolare: a cartilor, a modului de organizare a acestora, precum si
modalitatii de imprumut;
- Organizarea unei sezatori literare: recitare de poezii, citirea unor fragmente din diferite
carti, transpunerea actiunii din cartea aleasa intr-un desen;
- Prezentarea de miniexpoziţii cu lucrări ale copiilor;
- Organizarea de concursuri atractive cu premii hazlii.
- 100 -
CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ:
TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A MATERIALELOR METALICE
Prof. Albescu Carmen

Colegiul Tehnic „Domnul Tudor” Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedinți
DATE DE IDENTIFICARE A CDL:

1. Instituția de învățământ: Colegiul Tehnic ,,Domnul Tudor”
2. Denumirea operatorului economic: SC Astra Rail Industries SRL, Punct de lucru
Drobeta Turnu Severin, Romania
3. Titlul CDL: „Tehnologii de prelucrare a materialelor metalice”
4. Tipul CDL: aprofundarea/extinderea rezultatelor învățării prevăzute în Standardul de
pregătire profesională (SPP)
5. Profilul/Domeniul de pregătire profesională: Tehnic, filiera tehnologică, domeniul de
pregătire de bază: Mecanică
6. Calificarea profesională: Sudor
7. Clasa: IX-a
8. Număr de ore: 90 ore (30 ore/săptămână x 3 săptămâni);
9. Autorii:
 Unitatea de învățământ: Colegiul Tehnic ,,Domnul Tudor” - prof. Mihăilescu
Carmen, prof. Albescu Carmen
 Operatorul economic: SC Astra Rail Industries SRL, Punct de lucru Drobeta
Turnu Severin, Romania
1. NOTĂ DE PREZENTARE
 Denumirea calificării:
Rezultatele învățării propuse în cadrul CDL-ului, se regăsesc în standardele de pregătire
- 101 -
profesională, pentru calificările corespunzătoare domeniului de pregătire: Mecanică (cf anexelor la
OMENCS nr. 4457/05.07.2016) dar, necesită aprofundare/extindere și crearea de oportunități în
vederea dobândirii acestora. Calificările la care se face referire sunt:
1. Tehnician mecatronist
2. Tehnician proiectant CAD
3. Tehnician mecanic întreținere și reparații
4. Tehnician prelucrări mecanice
5. Tehnician transporturi
6. Tehnician prelucrări pe mașini cu comandă numerică
7. Tehnician construcții navale
8. Tehnician prelucrări la cald.
De asemenea, rezultatele învățării propuse în cadrul CDL-ului sunt în concordanţă cu
specificul de formare în învățământul profesional de stat cu durata de trei ani.
 Nivelul de pregătire:
Învățământ liceal – clasa a IX-a, filiera tehnologică, profil tehnic, domeniul de pregătire
generală Mecanică.
 Numărul de ore alocat modulului:
CDL-ul conform planului cadru conţine 30 ore/săptămână pe parcursul a 3 săptămâni.
 Scopul modului:
Scopul curriculumului în dezvoltare locală „Tehnologii de prelucrare a materialgelor
metalice” poate fi sintetizat în următoarele:
 permite aprofundarea/extinderea competențelor cheie alături de unitățile de rezultate ale
învățării tehnice generale și specializate, în contexte reale de muncă;
 oferă condiții pentru furnizarea de formare profesională la nivel local, valorificând
standardele formulate la nivel național.
În viziunea noii proiectări curriculare profesorul are libertatea de a alege metodele şi
tehnicile didactice, de a propune noi situații de învăţare în măsură să asigure atingerea
competenţelor din SPP, acesta individualizând şi particularizând procesul didactic la specificul
clasei. De asemenea, se va urmări permanent respectarea normelor de sănătatea şi securitatea
muncii.
 Rolul CDL-ului în pregătirea de specialitate a elevului și argumentarea
parcurgerii sale în unitatea de învățământ:
CDL-ul „Tehnologii de prelucrare a materialelor metalice” familiarizează elevul cu
materialele folosite în atelierele de lăcătușerie, sculele, dispozitivele, verificatoarele specifice
domeniului precum şi realizarea lucrărilor de prelucrare a materialelor metalice.
- 102 -
Curriculumul în dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală şi
comunitate şi are în vedere:
- Resursele locale pentru instruire (baza materială a şcolilor, cadrul de colaborare cu
operatorii economici)
- Cerinţele locale pentru pregătirea profesională, care să servească activităţilor desfăşurate în
zonă.
 Situațiile de învățare care răspund nevoilor de formare identificate împreună cu
operatorul economic/instituția publică parteneră unității de învățământ
În clasa a IX-a stagiul de pregătire practică (CDL-ul) se desfăşoară în atelierele școală din
cadrul Colegiului Tehnic „Domnul Tudor” și la operatorul economic SC Astra Rail Industries SRL,
Punct de lucru Drobeta Turnu Severin.
Stabilirea tipurilor de lucrări practice va avea în vedere corelarea lor cu domeniul de
prespecializare în care se pregătesc elevii, iar rezolvarea sarcinilor de lucru se va face fie prin
aplicaţii individuale, fie prin activităţi în grup, favorizând lucrul în echipă şi responsabilitatea
pentru sarcina primită.
Obişnuirea elevilor cu responsabilităţi, cu răspunderea privind finalizarea propriei munci şi
cu asigurarea înlănţuirii unor elemente realizate în paralel, îl va pregăti în mod cât se poate de clar
pentru o activitate pe care cu siguranţă o vor întâlni în viitor.
CDL-ul „Tehnologii de prelucrare a materialelor metalice”, propus în cadrul pachetului de
CDL-uri al Colegiului Tehnic „Domnul Tudor”este centrat pe rezultate ale învățării și dobândirea
de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile
specificate în standardele de pregătire profesională corespunzătoare învățământului profesional,
calificarea profesională Sudor.
 Scurtă descriere a nevoilor de formare cărora le răspunde CDL-ul și a rezultatelor
învățării suplimentare și/sau aprofundare/extinse propuse a fi dobândite precum și lista
unității/unităților de învățare din SPP vizate căreia/cărora le sunt integrate rezultate ale
învățării propuse pentru aprofundare/extindere
Proiectarea CDL-ului „Tehnologii de prelucrare a materialelor metalice” elaborat la
nivelul Colegiului Tehnic „Domnul Tudor” în parteneriat cu operatorul economic SC Astra Rail
Industries SRL PL Drobeta Turnu Severin are la bază:
- analiza nevoilor de formare identificate la nivelul operatorului economic;
- identificarea rezultatelor învățării care răspund acestor nevoi de formare.
Conținuturile propuse în structura modulului oferă elevilor cunoştințe care le vor permite să-
şi dezvolte abilităţi teoretice şi practice privind proiectarea şi realizarea montajelor pe cablaje
imprimate, în condiţiile participării lor nemijlocite şi responsabile la un proces instructiv-formativ
- 103 -
centrat pe nevoile şi aspiraţiile proprii.
Lista minimă de resurse materiale:
 Cataloage, reviste, albume;
 Dotări specifice laboratoarelor şi atelierelor de instruire practică:
- perii de sârmă, hârtie abrazivă pentru curățarea manuală a semifabricatelor;
- SDV-uri pentru operațiile de îndreptare, trasare, debitare, îndoire;
- scule și verificatoare folosite la pilire, polizare, găurire;
- SDV-uri folosite la filetarea manuală;
- semifabricate: table, platbande, bare, profile, sârme;
- utilaje: mașini de găurit, polizoare.
 Alte dotări, care sunt identificate de cadrele didactice ca fiind necesare desfăşurării activităţilor
planificate(truse, componente);
 Documentaţie tehnică adecvată.
2. TABEL DE CORELARE DINTRE CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII ȘI

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII
Unitatea de rezultate a învățării URÎ 1. Realizarea pieselor prin operații de lăcătușărie generală
Unitate de Conţinuturi Activităţi
Cunoștințe Abilități Atitudini
competenţă (Detalieri) de învăţare
1. Atelierul de Organizarea Respectarea Organizarea Observarea
Organizarea lăcătuşărie locului de cerinţelor atelierului de sistematică,
locului de muncă ergonomice la lăcătuşărie. investigaţia,
muncă locul de muncă. SDV-uri demonstraţia
utilizate în privind
atelierul de informaţiile
lăcătuşărie. asupra
Organizarea cerinţelor
ergonomică a locului de
locului de muncă
muncă Exerciții de
identificare
a SDV-
urilor
folosite
2. Operaţii Alegerea Colaborarea cu Curăţarea Exerciții de
Realizarea pregătitoare SDV-urilor membrii manuală a identificare
operațiilor aplicate şi utilajelor echipei de semifabricatelor a SDV-
tehnologice semifabricatelor în funcţie lucru, în scopul Îndreptarea urilor
pregătitoare în vederea de operaţia îndeplinirii manuală a folosite
și a executării de sarcinilor de la semifabricatelor lucrările de
operaților pieselor prin lăcătuşărie locul de muncă. Trasarea lăcătușerie
de operaţii de executată. Respectarea semifabricatelor Aplicații
- 104 -
Unitate de Conţinuturi Activităţi
Cunoștințe Abilități Atitudini
competenţă (Detalieri) de învăţare
lăcătușerie lăcătuşărie Utilizarea prescripţiilor Debitarea practice de
în vederea generală SDV-urilor din desenele de manuală a execuție a
pregătirii şi utilajelor
execuţie la semifabricatelor lucrărilor de
operației de în funcţie realizarea Îndoirea lăcătușerie
sudare de operaţia pieselor prin manuală a Probe
de operaţii de semifabricatelor practice de
lăcătuşărie lăcătuşărie. Pilirea verificare şi
executată. Asumarea, în metalelor control a
cadrul echipei Găurirea şi operaţiilor
de la locul de prelucrarea executate.
muncă, a găurilor
responsabilităţii Filetarea
pentru sarcina
de lucru
primită.
3. NSSM în Aplicarea Respectarea NSSM Aplicații
Respectarea atelierul de normelor de NSSM. specifice practice de
normelor lăcătuşărie securitate și operaţiilor de acordare a
SSM sănătate în lăcătuşărie primului
specifice muncă generală. ajutor.
atelierului Explicații și
de exerciții.
lăcătușerie
3. SUGESTII METODOLOGICE
Programa urmăreşte însuşirea noţiunilor de bază în domeniul mecanicii, în vederea pregătirii
practice a elevilor.
În selectarea conţinuturilor s-a avut în vedere formarea de deprinderi practice, asimilarea de
cunoștinţe fundamentale dobândirii calificării din domeniul mecanică.
Formarea competenţelor prevăzute în programa este susţinută de competenţele și
cunoștinţele dobândite la modulele: „Lăcătușărie generală”, Organe de mașini”.
Pentru atingerea competenţelor stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta
anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic,
toţi elevii să dobândească competenţele necesare.
În strategia didactică profesorul poate utiliza o paletă largă de metode. Se recomandă
metodele centrate pe elev care să implice elevul în procesul de formare. Elevii învaţă mai bine dacă
aud informaţiile, văd demonstraţiile şi ilustraţiile, discută informaţiile şi ideile, experimentează şi
practică tehnicile.
Ei devin astfel membrii unei reţele de comunicare, se simt în largul lor, îşi împărtăşesc
experienţele, pun întrebări, colaborează cu ceilalţi, îşi asumă riscuri, participă activ la propriul
- 105 -
proces de instruire şi educare. Profesorul are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator şi
organizator. El are răbdare, lucrează la acelaşi nivel cu elevii şi respectă ideile şi experienţele
participanţilor.
Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de
parcurgerea modulului „Tehnologii de prelucrare a materialelor metalice” se vor prezenta şi
aplica:
a. Activităţi de învăţare cu caracter practic aplicativ:
 munca în echipă pentru exersarea abilităţilor;
 demonstraţie cu participare;
 modelare în urma unor instrucţiuni.
b. Operații ce urmează să fie executate (executarea de conexiuni, conectarea la aparate,
echipamente, efectuarea de măsurători, trasarea unor caracteristici, selectarea unor componente în
funcție de cerințe, efectuarea unor determinări sau calcule, interpretarea unor date).
Observaţie: Într-o întreprindere lucrătorul nu selectează mijloacele de muncă (instalaţii,
echipamente, scule), acestea fiind prescrise de documentaţia tehnologică şi supuse unor inspecţii
periodice în scopul asigurării capacităţii de bună funcţionare. Lucrătorul este ţinut să identifice
mijloacele de muncă cerute de instrucţiuni, să verifice starea de bună funcţionare a acestora,
valabilitatea verificărilor, calibrărilor conform înregistrărilor ataşate.
Activitatea elevilor în laboratoare trebuie să-i pregătească pentru activitatea într-o unitate
economică şi poate fi organizată similar:
- specificarea mijloacelor materiale necesare fiecărei lecţii;
- crearea obişnuinţei de a verifica starea de bună funcţionare a mijloacelor materiale înainte
de utilizare;
- crearea obişnuinţei de a avea pe masa de lucru numai acele materiale necesare etapei
curente de lucru.
Este important ca elevul să înţeleagă necesitatea organizării locului de muncă cu minimul de
mijloace necesare la un moment dat /operaţie tehnologică, deoarece aglomerarea spaţiului de lucru
cu unelte nenecesare pentru o anumită operaţie creşte riscul greşelilor de execuţie (neconformităţi).
c. Grila de evaluare a efectuării de către elevi a lucrării.
d. Modul de lucru individual/ pe grupe.
e. Respectarea standardelor internaţionale privind calitatea produselor
f. Asigurarea motivaţiei necesare studierii disciplinelor tehnice.
Cel mai adesea se lucrează pe grupe de 3 – 6 elevi. Dacă numărul de locuri de muncă de
același tip nu permite lucrul întregii clase, atunci grupele pot executa lucrări diferite.
În permanență, persoanele responsabile (cadrele didactice, responsabilul de practică) vor
- 106 -
dirija procesul de învățare şi vor face şi evaluarea prin observaţie sistematică, ținând cont de grila
de evaluare.
Inginerul, maistrul instructor are posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat
fiecărei teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, de
compatibilitatea materialului didactic şi de ritmul de învăţare şi de formare a deprinderilor, specific
grupului instruit.
Fiecare elev se va prezenta cu documentația lucrării citită, va parcurge operațiile menționate
și va efectua determinările cerute.
Documentațiile pentru ședințele de instruire practică trebuie realizate sub formă de:
 fișe tehnice.
 fișe tehnologice.
 jurnale de practică.
Documentația de practică este centrată în jurul realizării unui produs sau subansamblu, sau
efectuarea unei operații (tăiere, lipire etc.).
Elevii se vor prezenta la orele de instruire practică cu aceste documentații, vor executa
practic sarcinile/ lucrările cerute în fișe și vor răspunde la cerințele precizate în acestea.
Se vor completa, de asemenea, jurnale de practică.
Maiștrii instructori, cadrele didactice, responsabilii de practică vor dirija procesul de
învățare, efectuând, în paralel, evaluarea prin observaţie sistematică.
Se recomandă ca lucrări practice, realizabile în atelierele şcoală:
 exerciţii aplicative şi practice privind însuşirea etapelor urmărite în realizarea unei
operaţii tehnologice;
 probe practice prin care elevul selectează şi ordonează mijloacele de muncă acoperind
aria de aplicabilitate specificată;
 stabilirea necesarului de materiale pentru o lucrare dată;
 citirea şi interpretarea desenelor de execuție;
 efectuarea diverselor lucrări de verificare și control a operațiilor executate;
 depistarea defectelor.
Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la probleme
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale
societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propriul lor mod de înţelegere a conţinutului realizând:
proiecte, portofolii, discuţii în grup.
Promovarea unui modul este condiţionată de însuşirea tuturor competenţelor din tabelul de
corelare, evaluate conform specificaţiilor privind probele de evaluare prevăzute în SPP.
- 107 -
4. SUGESTII PRIVIND EVALUAREA
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul
va măsura eficiența întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii
au atins rezultatele învățării stabilite în standardele de pregătire profesională.
Se recomandă, ca la parcurgerea modulului, să se utilizeze atât evaluarea de tip formativ, cât
și de tip sumativ, pentru verificarea atingerii rezultatelor învățării, specificate în cadrul modulului.
Având în vedere, că promovarea modulului presupune achiziții cognitive și abilități practice se vor
elabora instrumente de evaluare a ambelor tipuri de achiziții.
5. BIBLIOGRAFIE
 Gh. Zgură, N. Atanasiu, N. Arieșeanu, Gh. Peptea – Utilajul și tehnologia lucrărilor
mecanice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1987
 G.S. Georgescu – Îndrumător pentru atelierele mecanice, Editura Tineretului, București,
1978
 A. Tonea, N. Cîrstea – Elemente de tehnologie generală, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 2000.
- 108 -
MODELE DE BUNE PRACTICI DE EDUCAȚIE FORMALĂ
ȘI NONFORMALĂ LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ „SFÂNTUL GRIGORIE
TEOLOGUL” GALAȚI
Prof. Alcea Gina

Școala Gimnazială „Sfântul Grigorie Teologul” Galați
România este una dintre cele douăsprezece țări din lume care și-au asumat rolul de
campioane împotriva violenței, angajându-se să ofere servicii complete, coordonate și multi-
sectoriale de prevenire și reacție la violență. Violența împotriva copiilor rămâne un fenomen
aproape invizibil, dar prezent la scară largă în România. Cele mai recente statistici arată că sunt mai
mult de 15.000 de cazuri raportate de exploatare a copiilor, abuz și neglijare. În timp ce violența
extremă împotriva copiilor este respinsă, există o toleranță ridicată față de mai multe forme
“moderate” de violență, cum ar fi neglijarea, pălmuirea, țipatul, umilirea etc. Numărul de cazuri
înregistrate a crescut cu 14% în ultimii doi ani – probabil, ca urmare a gradului de conștientizare
crescut.
În cadrul campaniei internaţionale anuale ,,19 zile de prevenire a abuzurilor şi violenţei
asupra copiilor şi tinerilor’’ în Şcoala Gimnazială ,,Sfântul Grigorie Teologul” Galați s-au
desfăşurat activităţi care pot constitui exemple de bune practici de educaţie formală şi nonformală.
Campania este organizată anual de Women’s World Summit Foundation, Secțiunea copii-
tineret, în perioada 1-19 noiembrie, la care participă organizații și instituții din peste 150 de țări. În
România campania este coordonată de Organizaţia neguvernamentală FICE România (Federaţia
Internaţională a Comunităţilor Educative-secţiunea România) și are acordul MEN.
Şcoala Gimnazială ,,Sfântul Grigorie Teologul” a participat pentru prima dată la această
campanie în acest an şcolar, stabilind o echipă de proiect la nivelul şcolii, cu următoarea
componenţă: prof. Alcea Gina-coordonator activități, prof. Deaconescu Mihaela-Maria, prof.
înv.primar Crișan Ramona, învățător Nour Maria, prof. înv. primar Zlatan Rodica, prof. Anghelahăr
Corina, prof. Ion Gabriel, prof. Ionescu Cristina, prof. Popa Ramona, prof. Șoavă Gabriela și prof.
Popazov Mihail. Activităţile desfășurate au fost numeroase și au acoperit toate zilele Campaniei,
1-19 noiembrie 2017. S-au organizat workshop-uri pe această temă și dezbateri constructive ce au
avut la bază conversația, brainstormingul, studiul de caz și jocul de rol. Atelierele de creație (prof.
Deaconescu Mihaela-Maria, prof. Anghelahăr Corina), întrecerile și competițiile sportive (prof. Ion
Gabriel, prof. Popazov Mihail), teatrul școlar (prof. înv. primar Crișan Ramona, prof. Ionescu
Cristina), expoziții de scrisori, colaje, postere, concursuri de desene (prof. înv. primar Zlatan
- 109 -
Rodica, învățător Nour Maria) prezentările power-point (prof. Alcea Gina, prof. Șoavă Gabriela,
prof. Popa Ramona) și multe alte activități interactive ce vizau caracterul trans- și interdisciplinar au
încântat elevii și i-au determinat să se implice activ pentru a identifica modalități de limitare a
comportamentelor abuzive.
D-na profesor de limba și literatura română Deaconescu Mihaela-Maria a propus în cadrul
Campaniei „19 Zile de prevenire a abuzurilor și violenței asupra copiilor și tinerilor” două activități.
Prima, cu titlul „Împreună” a luat forma unor ateliere creative cu elevii clasei a-VII-a A. Întâlnirea
educativă a urmărit lucrul în echipă, schimbul de idei și evidențierea mesajului verbal sub o altă
formă. Elevii au răspuns cu interes la metodele activ-participative propuse de profesorul
coordonator, au fost activi la oră și interesați de subiect. Metodele educației nonformale au permis
transferul de date, iar activitatea și-a atins scopul pentru care a fost proiectată. Posterele lucrate de
elevi au fost expuse pentru evaluare/autoevaluare. Cealaltă activitate „Mesagerul
dragostei”coordonată de d-na profesor Deaconescu Mihaela-Maria a fost antrenantă și a permis
elevilor să-și arate/dezvolte competențele de comunicare în limba română. Abilitățile literar-
artistice au fost dovedite prin crearea/ lecturarea/ interpretarea unor scurte texte –scrisori sau pagini
de jurnal.
O altă lecție interactivă „Help me! I am like you!” a fost dirijată de d-na profesor de
lb.engleză Ionescu Cristina. Activitatea a fost antrenantă și a permis elevilor să-și demonstreze
talentul literar-artistic prin crearea și interpretarea unor scurte texte în versuri sau proză. Individual
sau pe echipe, elevii clasei a-V-a A au interpretat fragmente de teatru școlar, au conversat, au supus
dezbaterii sau au explicat situații inedite, posibil trăite de copii mai puțin norocoși ca ei.
Activitatea „O zi din viața mea, o zi din viața ta!” a fost coordonată de d-na prof. de istorie
Alcea Gina. Elevii clasei a-V-a A au fost antrenați în a evidenția aspecte esențiale din viața
copiilor/tinerilor de pretutindeni. Activitatea a avut caracter trandisciplinar și a vizat dezvoltarea
competențelor intelectuale și sociale. Școlarii au fost infornați despre drepturile și obligațiile lor. Au
studiat documente precum: Convenția ONU cu privire la drepturilor copilului și au conversat despre
cartea Eu sunt Malala.
Activitatea care a închis Campania „Protejează farmecul copilăriei!” a fost coordonată de
d-nul prof. Ion Gabriel și a promovat mesajul că sportul este o alternativă de petrecere benefică a
timpului liber, mereu la îndemână.
În urma acestor întâlniri educative, elevii au conştientizat efectele negative pe termen lung
ale hărţuirii, violenţei în mediul online și offline. Activitățile demonstrative au amintit și ziua de 16
noiembrie (Ziua Internaţională a Toleranţei). Cu toții- elevi, cadre didactice, părinți- și-au exprimat
angajamentul de a contribui la oprirea abuzului, exploatării și a tuturor formelor de violență
împotriva copilului.
- 110 -
PROIECT DE PROGRAMĂ:
EU ŞI CEILALŢI
Prof. înv. primar Alecuşan Elena Gabriela

Şcoala Gimnazială „Axente Sever” Mănărade, jud. Alba
DENUMIREA OPŢIONALULUI: Eu şi ceilalţi

CLASA: A III-A
DURATA: un an şcolar şcolar
MOD DE DESFĂŞURARE: pe clasă
TIPUL OPŢIONALULUI: opţional transcurricular, la nivelul mai multor arii curriculare: limbă şi
comunicare, arte, tehnologii
LOCUL DE DESFĂŞURARE: sala de clasă
ARGUMENT
Cunoaşte-te pe tine însuţi! este maxima care i-a călăuzit pe oameni încă din Antichitate.
Natura umană îşi păstrează atributele şi după mii de ani, căci această cugetare rămâne valabilă şi
astăzi.
Cine suntem? Ce ne caracterizează? Ce ne defineşte? Ce ne sau nu ne place? Ce ne dorim?
Ce putem realiza cu adevărat? Acestea sunt doar câteva întrebări la care suntem chemaţi fiecare să
răspundem. Cu cât ne punem mai de timpuriu aceste întrebări, cu atât avem mai multe şanse de a
reuşi în viaţă.
Dar omul este prin definiţie o fiinţă socială. O adevărată autocunoaştere nu se poate realiza
decât prin raportare la ceilalţi. Într-un fel mă văd eu, dar oare cei din jur au aceeaşi părere despre
mine? Dorinţele mele, dacă le voi îndeplini, vor deranja pe cei din jur? Ce aştept eu de la viaţă, dar
oare ce aşteaptă ceilalţi de la mine?
Am propus ca opţional transcurricular „Eu şi ceilalţi” pentru ca elevii să înveţe să se
autocunoască, să se „vadă” prin propriii ochi, dar şi prin ai celor din jur. Am considerat că acest fapt
îi va ajuta pe aceştia să-şi descopere „punctele tari” care vor putea constitui piatra de temelie în
alegerea unei cariere şi totodată să aibă un stil de viaţă sănătos.
Valori şi atitudini
Atitudini şi comportamente educate prin activităţile propuse:
- 111 -
- respectul faţă sine, faţă de semeni, faţă de natură;
- identificarea şi valorizarea propriilor aptitudini;
- acceptarea diversităţii, a diferenţelor;
- conştientizarea drepturilor şi a îndatoririlor specifice grupurilor aparţinătoare;
- dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de sine;
- formarea unor deprinderi de alimentaţie sănătoasă;
- adoptarea unui stil de viaţă sănătos etc
Competenţe specifice
- descoperirea şi exprimarea propriei personalităţi;
- interrelaţionarea în contexte variate;
- identificarea şi depăşirea dificultăţilor de comunicare, de învăţare;
- conturarea şi respectarea unui stil de viaţă sănătos;
- recunoaşterea/evitarea consumului de alimente nesănătoase;
- valorificarea avantajelor muncii/jocului în echipă;
- respectarea drepturilor celorlalţi şi îndeplinirea îndatoririlor ce decurg dintr-un anumit
statut (ex. de elev, de prieten etc).
OBIECTIV TRANSCURRICULAR: cunoaşterea, exprimarea şi acceptarea propriei persoane,

precum şi a celor din jur.
OBIECTIVE CADRU:
O1: Dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine;
O2: Dezvoltarea abilităţilor de interrelaţionare în contexte variate;
O3: Dezvoltarea abilităţilor de utilizare a informaţiilor în procesul de învăţare;
O4: Dobândirea abilităţilor de explorare şi planificare a carierei;
O5: Exersarea abilităţilor de management al unui stil de viaţă sănătos.
OB. EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI MODALITĂŢI DE

OB. DE REFERINŢĂ
CADRU DE ÎNVĂŢARE EVALUARE
O1 1.1. să recunoască - completarea unor propoziţii

asemănările şi deosebirile de tipul: Eu sunt... - observarea sistematică
dintre oameni - jocuri de autocunoaştere, a elevilor
exerciţii de prezentare
personală - dramatizări
- jocuri de rol, pe baza
scenariilor din poveştile - completarea unor fişe
- 112 -
OB. DE REFERINŢĂ
cunoscute, pentru a analiza

punctele tari ale personajelor - probe: Cine sunt eu?
O2 - realizarea unor desene,
1.2. să enumere drepturi şi colaje, postere, scenete de
responsabilităţi la şcoală, teatru despre asemănările şi - desene
acasă, în comunitate deosebirile dintre oameni - întocmirea unei liste
conţinând regulile clasei
2.1. să exerseze - exerciţii de stabilire a - identificarea imaginii

exprimarea regulilor clasei, afişarea sugestive cu starea de
autocontrolului acestora, contracte între elevi- spirit potrivită cu
cadre didactice-părinţi; situaţia prezentată
iepure-frică; leu-curaj
etc
2.2. să descrie - completarea unor propoziţii

caracteristicile relaţiei de
de tipul: „atunci când ..., mă
prietenie simt ...”, „atunci când tu te
simţi ... eu ...” - jocul didactic
- scenarii situaţionale, jocuri de - portofoliu cu lucrările
O3 rol pentru examinarea unor elevilor
răspunsuri emoţionale la
31. să identifice tehnici situaţii concrete de viaţă
simple de învăţare - desen: Îmi place sau ...
nu
- desene, colaje cu tema

„Prietenul/prietena mea” - observarea sistematică
3.2. să identifice soluţii - discuţii de grup asupra a elevilor
pentru depăşirea modalităţilor de a-ţi face - jocuri de rol
dificultăţilor proprii de prieteni şi de a-i menţine;
învăţare
O4 - evaluare reciprocă
- comentarea unor texte simple - portofoliu cu lucrările
şi imagini cu privire la sursele elevilor
4.1. să formuleze exemple de informare; - desene
de utilizare a achiziţiilor - vizite de familiarizare cu
învăţării în viaţa cotidiană diferite surse de informare
existente în şcoală(ex.
biblioteca şcolii); - chestionar
- obs. sistematică a
comportamentului
- exerciţii metaforice în grupuri elevilor
mici, colaje, postere despre
modalităţi proprii de învăţare; - joc de rol
- discuţii în grup cu privire la
soluţii posibile sau deja
identificate pentru depăşirea
- 113 -
OB. DE REFERINŢĂ
O5 dificultăţilor întâmpinate în
învăţare - postere, afişe
- fişe de observaţie: situaţii
desprinse din poveşti, din filme - concurs culinar
pentru copii în care personajele
utilizează calcule aritmetice
sau citit-scrisul;
- discuţii de grup cu privire la
viaţa cotidiană în care sunt
utilizate achiziţii dobândite la
şcoală;
- descrierea activităţii
profesionale a părinţilor;
- exerciţii de grup: exemple de
comportamente sănătoase şi de
5.1.să dea exemple de risc pe stradă, la şcoală, la
comportamente sănătoase joacă;
şi comportamente de risc - proiect individual:
promovarea unui
5.2. să identifice comportament sănătos;
alimentele - realizare de postere sau afişe
sănătoase/nesănătoase; care să reflecte consecinţele
unei decizii sau a unui
5.3. să discute pe baza comportament;
piramidei alimentare; - întocmire programului zilnic
al elevului.
5.4. să explice de ce
trebuie evitat consumul
unor alimente de tip fast-
food;
5.5. să întocmească
programul zilnic al
elevului
CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
1. Autocunoaştere şi dezvoltare personală
1.1 Autocunoaştere
* unicitatea persoanei: diferenţe individuale – acceptarea şi respectarea diferenţelor individuale
* drepturi şi responsabilităţi – respectarea regulilor, asumarea consecinţelor nerespectării acestora
2. Comunicare şi abilităţi sociale
2.1. Managementul emoţiilor: Ce este autocontrolul? Cum îl manifestăm acasă, la şcoală, la joacă?
2.2.Abilităţi sociale: Cum se dezvoltă relaţia de prietenie? Modalităţi de a-ţi face prieteni şi de a-i
menţine
- 114 -
3. Managementul informaţiilor şi al învăţării
3.1. Managementul informaţiilor
* surse de informaţii pentru activitatea şcolară: biblioteci, librării, muzee, centre de informare pe
diferite tematici, cabinete de consiliere, mass-media, internet-diferenţe între surse de informare
3.2. Învăţare eficientă
* Cum învăţăm? Învăţarea în accepţie largă-modalităţi generale de învăţare a unor comportamente
la şcoală sau în societate: imitaţia, exemplul celorlalţi, încercare şi eroare
* Soluţionarea dificultăţilor de învăţare
4. Planificarea carierei
4.1 Explorarea rolului achiziţiilor învăţării
* cunoştinţele dobândite în şcoală şi importanţa acestora pentru viaţă
5. Calitatea stilului de viaţă
5.1. Calitatea vieţii personale
* reacţii la situaţii de risc sau de criză. Cum reacţionăm în situaţii de criză (ex.: incendii, accidente,
inundaţii, cutremure) şi la cine apelăm pentru ajutor? (învăţător, familie, poliţist, medic, pompier)?
* modalităţi de promovare a unui comportament sănătos. Exemple de comportamente, diferenţa
dintre un comportament sănătos şi comportamente de risc. Reguli de igienă. Comportamente
adecvate în situaţii de criză sau de risc
* identificarea alimentelor sănătoase - discuţii plecând de la Piramida alimentară;
* întocmirea şi discutarea programului zilnic al elevului;
* stabilirea şi respectarea unor reguli de igienă personală acasă şi în sala de clasă.
BIBLIOGRAFIE
Chivulescu, L.; Rădoi, I.; Bauer, R.; Rădoi, G. – Consiliere şi orientare educaţională, ghidul
învăţătorului, Editura Coresi, Bucureşti, 2006
Chivulescu, L.: Cine sunt eu? Editura Coresi, Bucureşti, 2006.
- 115 -
LESSON PROJECT:
WONDERS ON EARTH
Prof. Alexandru Doina Laura

Liceul Tehnologic Meserii și Servicii Buzău
Teacher: Alexandru Doina Laura

School: Liceul Tehnologic Meserii și Servicii, Buzău
Form: 9thgrade (C)
Date: 21st November 2017
Lesson: Unit 7 – Mysteries
Title – Wonders on Earth
Lesson topic: the 7 wonders of the world
Time: 50 minutes
Lesson aims: SWBAT express their own opinions about the topic;
SWBAT extract specific information from a reading text;
SWBAT describe pictures and have short conversations based on them;
SWBAT use the new vocabulary in new contexts.
Materials:
- Textbook – Front Runner, Student’s Book, Ecaterina Comișel, Ileana Pîrvu
- PPT; worksheets.
Methods: conversation, description, brainstorming.
Skills: listening, speaking, reading, writing.
Classroom interaction: CL, IW, PW.
Development of the lesson
ACTIVITY 1:
AIM: Warming up and checking homework
PROCEDURE: the T asks her Ss how they are feeling, asks about the absents and then checks the
homework (eg.3/81.)
INTERACTION: T-Ss, Ss-T
TIME: 7’
- 116 -
ACTIVITY 2: (Lead-in)
AIM: to stir Ss’ interest in the lesson
PROCEDURE: the T draws a spidergram on the blackboard entitled “The 7 wonders of the world”
and elicits the answers from the Ss.
the Ss go and complete the spidergram and also in their notebooks
the T writes the title of the lesson on the board
the T introduces a PPT with the 7 wonders of the world
TIME: 7`
ACTIVITY 3: eg.1/64
AIM: to read the 2 columns and to match them
PROCEDURE: the Ss are asked to read the information in order to solve the task
the T introduces the new vocabulary
the T checks the eg. with the whole class
INTERACTION: PW, T-Ss, Ss-T
TIME: 10`
ACTIVITY 4: eg.3/64
AIM: to improve the Ss` speaking skills
PROCEDURE: the T reads the question with the class and then asks them to answer it.
TIME: 2’
ACTIVITY 5: eg.4/65
AIM: -to improve Ss’ reading skills
-to introduce the new vocabulary
-to complete a task (to choose the best title)
PROCEDURE: the T asks a S to read the text. Then the T introduces the new vocabulary.
the Ss have to choose the title
TIME: 10’
ACTIVITY 6: eg.5/65
AIM: - to complete a reading-comprehension task (T/F exercise)
- 117 -
PROCEDURE: Ss are asked to read the text again to solve the task (to say if the sentences are T or
F)
the exercise is checked orally with the whole class.
INTERACTION: CL
TIME: 5’
ACTIVITY 7: - Organising feedback - worksheet

PROCEDURE: the Ss have to match some words to their definitions. The words concern the
vocabulary related to the topic of the lesson.
The T checks the exercise with the whole class.
TIME: 6’
ACTIVITY 8: - Assigning homework –Build up sentences with 5 of the new words.

- Teacher’s appreciation
TIME: 3’
- 118 -
PROIECT DIDACTIC:
„TOAMNA ÎN MII DE CULORI!”
Prof. înv. preșcolar Alexandru Mihaela

Grădinița cu Program Normal „Pinocchio” Slobozia, jud. Ialomita
GRUPA: MIJLOCIE - ,,GRUPA GĂRGĂRIȚELOR”

TEMA: ,,CÂND, CUM SI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?”
MIJLOC DE REALIZARE: ACTIVITATE INTEGRATA
,,Toamna in mii de culori”
1.D.S. - activitate matematica - ,,Raspunde repede si bine” - joc didactic
2.D.O.S. - activitate practica -,,Toamna in mii de culori” - lipire
TIPUL ACTIVITATII: Consolidare a cunostintelor si deprinderilor.
SCOPUL: Dezvoltarea deprinderilor de a constitui grupe dupa un criteriu dat.
Consolidarea unor abilitati practice precum si a simtului estetic.
OBIECTIVE OPERATIONALE:
DS- activitate matematica:
-sa grupeze obiectele dupa forma, marime, culoare;
-sa aprecieze unde sunt mai multe, mai putine obiecte;
-sa aplice cunostintele matematice in situatii practice;
-sa utilizeze un limbaj matematic adecvat.
DOS-activitate practica:
-sa asculte cu atentie indicatiile date;
-sa lipeasca conform cerintelor;
-sa duca lucrul la bun sfarsit.
Metode si procedee: explicatia, conversatia, exercitiu, metoda piramidei, turul galeriei.
Mijloace didactice: fructe, legume, flori, jetoane, frunze personalizate, cosulete, lipici, fise
de lucru.
FORME DE ORGANIZARE: frontal, pe grupe, individual.
LOCUL DE DESFASURARE: sala de grupa.
BIBLIOGRAFIE:
,,Curriculum pentru invatamant prescolar” Bucuresti 2009
,,Laboratorul prescolar”-ghid metodic – Bucuresti 2006
- 119 -
,,Revista invatamantului primar si prescolar” 3-4/2014
,,Veniti sa ne jucam copii!” – 2005.
NR. Etapele Strategii

Continutul stiintific Evaluare
CRT. activitatii didactice
1. Organizarea -aerisirea salii de grupa;
activitatii -asezarea mobilierului in
semicerc;
-pregatirea materialului
didactic;
-intrarea organizata in sala de
grupa.
2. Captarea Se realizeaza prin Observare Stimularea
atentiei descoperirea obiectelor care Conversatie interesului pentru
se afla pe masa impreuna cu activitate
scrisoarea.
3. Anuntarea Astazi vom realiza jocul Explicatia
temei si a ,,Raspunde repede si bine”
obiectivelor prin care va trebui sa alcatuiti
grupe dupa forma, marime,
culoare, sa precizati unde
sunt mai multe si mai putine
obiecte; apoi veti lipi frunze
si flori pe palaria Zanei
Toamna.
4. Regurile Copiii sunt impartiti in trei Explicatia
Jocului grupe: grupa florilor, grupa Demonstratia
fructelor si grupa legumelor.
Fiecare sarcina rezolvata
corect de catre o echipa va
primi cate o frunza
zambitoare. Echipa care are
cele mai multe frunze
zambitoare va devein
castigatoare.
5. Prezentarea Activitate frontal. Demonstratia Aprecieri asupra
continutului si Copiii sunt rugati sa Explicatia modului de lucru.
dirijarea alcatuiasca grupe dupa forma Copiii
invatarii in functie de denumirea verbalizeaza si
grupei lor. motiveaza
Activitate pe echipe. raspunsul.
Sarcina1:
Echipa legumelor va alcatui
grupa florilor dupa marime;
Echipa fructelor va alcatui
grupa cepelor dupa marime; Explicatia
Echipa florilor va alcatui Conversatia Aprecieri asupra
grupa merelor dupa marime. modului de lucru.
Sarcina 2
Fiecare echipa va avea de
alcatuit multimi dupa culoare.
- 120 -
CRT. activitatii didactice
Sarcina 3
Fiecare echipa va avea de
precizat unde sunt mai multe,
mai putine obiecte.
Sarcina 4
La semnalul educatoarei
copiii vor inchide si deschide
ochii si vor observa ca
grupele au fost modificate;
fiecare echipa va avea de
corectat gresala.
6. Obtinerea Fiecare echipa va avea Metoda piramidei Aprecieri asupra
performantei urmatoarele cerinte: asezati Conversatia modului de lucru.
pe fiecare foaie albastra cate Explicatia
o randunica mica; pe fiecare
foaie verde cate o umbrela
rosie; pe fiecare foaie galbena
cate un nor mic.
Se stabileste echipa care are
cele mai multe frunze
zambitoare.
7. Asigurarea Se prezinta copiilor palaria Explicatia Observarea
retentiei si a Zanei Toamna. Copiii vor Demonstratia comportamentului
transferului avea de lipit frunze mari Conversatia de lucru.
galbene in partea de sus a
palariei si pe bol frunze mici
maro. Pe partea de sus a
circumferintei flori mari rosi
iar pe partea de jos flori
galbene.
Dupa explicatia si
demonstratia acesteia copiii
vor face cateva exercitii de
incalzire a muschilor mainii
apoi se trece la realizarea
sarcinilor.
Se va supraveghea modul de
lucru al copiilor, se va face
sugestii referitoare la
realizarea temei si vor primi
ajutor acoloa unde este
nevoie.
8. Evaluarea Se expun materialele realizate Turul galeriei Aprecieri asupra
performantelor de copii si se verifica daca au modului de lucru.
fost respectate sarcinile.
9. Incheierea Se apreciaza modul in carea Conversatia Aprecieri asupra
activitatii au desfasurat activiatatea. modului de lucru.
Se va interpreta un cantec de
toamna.
- 121 -
PROIECT DE LECȚIE:
„SCOARȚA TERESTRĂ – SUPORT AL RELIEFULUI”
Prof. Alexandru Nicoleta

Clasa: a IX-a A
Obiectul: Geografie
Unitatea de învățare – Relieful terestru
Subiectul: Scoarța terestră – suport al reliefului
Tipul lecției: predare – învăţare
1.1. Utilizarea terminologiei ştiinţifice şi disciplinare specifice (concepte, noţiuni) pentru
prezentarea unei informaţii pertinente;
1.2. Argumentarea unui demers explicativ;
3.2. Sesizarea unor succesiuni de procese naturale;
4.2. Operarea cu simboluri, semne şi convenţii;
4.5. Construirea unui text structurat utilizând o informaţie cartografică sau grafică;
5.3. Utilizarea unor metode de analiză directă sau mediată.
Metode și procedee: conversaţia euristică, problematizarea, algoritmizarea, demonstraţia figurală,

observaţia, explicaţia, munca independentă, brainstorming, lucrul pe grupe.
Material didactic (mijloace de învățământ): Harta fizică a lumii, DVD revista Terra, atlase,
imagini, fişe de lucru, prezentare PPT
Instrumente și tehnici de evaluare: fişe de evaluare
Strategia pedagogică: semialgoritmică, dirijată, euristică
Desfășurarea lecției:
- 122 -
Momentele
Activitatea Activitatea Activităţi de Strategii
lecţiei/ Evaluare
profesorului elevilor învăţare didactice
Competente
1.Moment -se notează -elevii îşi -conversaţia
organizatoric absenţele; pregătesc -frontal
1’ -se pregătesc materialele
materialele necesare
necesare lecţiei; lecţiei.
2. Pregătirea Prezintă elevilor o Elevii răspund -conversaţia
aperceptivă imagine stimul Se referă la Analiza euristică
2’ Ce reprezintă acel înveliş scoarţei
scoarţa terestră? situat la terestre
exteriorul
Terrei.
dezbaterea
Aşadar vom vorbi
despre SCOARŢA -activitate
TERESTRĂ frontală
3.Anunţarea Profesorul enunţă Elevii notează
temei lecţia de zi şi titlul lecţiei în
2’ scrie titlul pe caiet. Explicaţia
tablă:
«Scoarţa terestră-
suport al
reliefului »
4.Dirijarea Arată elevilor o Elevii Conversaţia Observarea
învăţării imagine stimul şi analizează comporta-
34’ le cere să imaginea şi mentului
analizeze răspund: trei Identificarea elevilor
structura internă a învelişuri pe baza Activitate
Terrei. distribuite imaginii şi a frontală
concentric. cunoştinţelor
C.S. 1.1 Priviţi imaginile anteriore a
din manual (pag. celor trei
27) şi precizaţi învelişuri:
care sunt cele trei Elevii privesc nucleu,
învelişuri ale imaginile şi manta şi
Terrei. formulează scoarţă.
-Care sunt răspunsuri. Demonstratia
caracteristicile
materiei din care
sunt alcătuite Definirea
învelişurile? corectă a
Desenează învelişurilor
Se schiteaza pe interne ale Conversaţia
C.S. 1.2 tabla desenul pe Terrei.
care sunt notate
pricipalele
invelişuri. Urmăresc Interpretarea
imaginea. relaţiilor Descrierea
-Cum se numeste Analizează şi dintre cele
acel subînveliş răspund: trei învelişuri
- 123 -
Momentele
lecţiei/ Evaluare
Competente
situat la baza astenosfera
scoarţei terestre?
Descriu Problematiza Provoacă

Propune elevilor imaginile şi Analiza rea participarea
vizualizarea pe răspund: structurii tuturor
calculator a interne a elevilor şi îi
C.S. 4.5 structurii scoarţei Terrei. determină să
terestre şi dialogheze
adresează -Învelişul Dezbaterea
întrebări: solid, extern
al Terrei.
-Ce înţelegeţi prin -Oceanică şi Descrierea Prezentare
scoarţa terestră? continentală. scoarţei PPT
-Care sunt cele
două tipuri de -Nu. Este
scoarţă? formată din
blocuri de
- Este scoarţa volum şi masă
terestră un înveliş diferită ce se
unitar? afundă în
C.S. 5.3 astenosferă, Harta fizică a
numite plăci lumii
-Clasificati plăcile tectonice. Clasificarea
tectonice după plăcilor
dimensiunea lor. -Placi tectonice
tectonice: după
Priviţi harta, macroplaci, grosimea şi
precizaţi şi mezoplăci şi dimensiunea Algoritmiza-
localizaţi plăcile microplăci. acestora. rea
tectonice majore.
-Analizează
harta placilor Provoacă
tectonice, participarea
- Sunt fixe plăcile răspund şi Filmul tuturor
tectonice? localizează. Identificarea didactic elevilor şi îi
C.S. 5.3 principalelor determină să
plăci dialogheze
-Se depla- tectonice.
sează cu
- Care sunt cele viteze foarte
două tipuri de mici. Demonstrația
contacte la nivelul Analiza figurală
unei plăci? dinamicii
C.S 3.2 scoarţei
Cele două terestre
-Explicaţi situaţii în
contacul de tip cazul depla-
rift. sării plăcilor Explicația
- 124 -
Momentele
lecţiei/ Evaluare
Competente
tectonice sunt:
Arată elevilor un -îndepărtarea Analiza
film referitor la -ciocnirea zonelor de
C.S. 4.2 deplasarea contact ale
plăcilor Explică plăcilor
europeană şi procesele ce tectonice.
americană. se produc la
contactele de
-Ce procese se tip rift.
produc la Fișa de lucru
contactele de tip
C.S. 1.1 rift?
-Priviţi imaginea Explică pe Explicarea

şi explicați baza imaginii contactelor
contactul de tip procesele ce de tip rift şi
subducţie. se produc la subducţie.
-Ce procese se contactele de
produc la tip subducţie.
contactele de tip
subducţie?
Ascultă,
-Din ce elemente analizează şi
este alcătuită răspund: din
scoarţa terestră? minerale şi Identificarea
roci celor trei
Amintiţi-vă categorii de
tipurile de roci -magmatice roci.
învăţate şi modul -metamorfice
lor de formare. -sedimentare
-Care sunt cele
trei tipuri de roci? Formulează
răspunsuri
ajutaţi de
profesor.
6.Asigurarea Grupează elevii Elevii Completarea Rebusul
feedback- completează rebusului cu geografic
ului Distribuie elevilor fişele şi informaţiile
5’ fişe cu rebusul şi prezintă nou însuşite.
întrebările soluţiile
7.Retenţia şi Prezintă elevilor Brainstor- Observarea
transferul două desene Analizează si ming comporta-
informaţiilor schematice completează Completarea mentului
5’ referitoare la desenele desenelor elevilor
structura internă a schematice. schematice Demonstraţia
Terrei si la figurală
tipurile de
contacte dintre Evaluare
plăcile tectonice finală
- 125 -
Momentele
lecţiei/ Evaluare
Competente
şi le solicită
completarea
acestora cu
informaţiile
corespunzătoare.
8.Tema Realizaţi un desen Notează tema Explicaţia
pentru acasă schematic prin în caiet.
1’ care să redaţi
dinamica scoarţei
terestre.
Bibliografie:
- Dulamă, Maria Eliza (2002) - “Modele, strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicatii in
geografie”, Editura Clusium, Cluj-Napoca;
- Ilinca, N. (2006) - « Didactica geografiei », Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
- 126 -
PASTELUL
Prof. Amariei Mihaela

Liceul Tehnologic „Arhimandrit Chiriac Nicolau” Vînători-Neamţ, jud. Neamţ
Nume și prenume: Amariei Mihaela

Școala: Liceul Tehnologic ,,Arhimandrit Chiriac Nicolau” Vînători-Neamț
Disciplina: limba și literatura română
Unitatea de învățare: Pastelul
Prezentarea temei: Mărțișor, de Ion Pillat.
Prin modul de concepere, lecţia urmează modelul comunicativ, urmărind să stimuleze
gândirea autonomă, reflexivă şi critică în raport cu diversele mesaje receptate; să se producă, dar să
se şi recepteze mesaje din anumite opere de artă, dar și din natură. Elevii sunt împărţiţi pe grupe în
funcţie de stilul lor de învăţare, profesorul urmărind valorificarea fiecărui elev, ajutându-se de
Teoria Inteligenţele Multiple.
Am urmărit să evidențiez faptul că operele de artă indiferent de tehnicile și procedeele
artistice utilizate de creatori sunt capabile să transmită aproximativ aceleași idei și sentimente
receptorilor. De asemenea, i-am pus pe elevi în postura creatorului/artistului(poet, pictor, coregraf
etc.) pentru ca aceștia să le înțeleagă frământările, ideile, sentimentele etc.
Lecția este valoroasă și din perspectiva metodelor activ-participative și din perspetiva
materialelor și mijloacelor folosite.
Dimensiunea inter-și trasdisciplinară a temei: creația lirică, educația plastică și muzicală.
Nr. de ore: 2 ore
Competențe vizate:
- enunţarea mesajul textului de studiat;
- identificarea ideilor poetice dintr-un text literar;
- identificarea procedeelor de expresivitate artistică într-un text literar, într-o creație plastică,
într-o compoziție muzicală;
- identificarea sentimentului/sentimentelor dominant/dominante exprimate în toate tipurile de
creații (literare, plastice, coregrafice și muzicale);
- evidenţierea rolului descrierii în realizarea tabloului de natură şi modului de organizare
compoziţională într-un text liric;
- identificarea caracteristicilor operei literare – pastel;
- evidenţierea rolului diferitelor tehnici utilizate în diverse opere de artă;
- 127 -
- implicarea emoţională alături de creator şi trăirea bucuriei pe care o oferă opera de artă ce
are ca temă primăvara.
Limbaj specific: literar, artistic, științific.
Noțiuni de teorie literară vizate: pastelul, metafora, distihul, descrierea, alegoria.
Resurse – materiale și mijloace folosite pe parcursul activității: fişe de lucru; volume de poezii– Ion
Pillat; tabla; manualul; rebusul; reproduceri după picturile celebre ale lui Sandro Botticelli
(,,Primăvara”), ale lui Vincent van Gogh (,,Crenguţă de migdal înflorită”, ,,Irişi”) sau ale
cunoscuților pictori români: Ștefan Luchian (Primăvara), George Catargi (Primăvara); desene
realizate de elevi; compozițiile muzicale: Primăvara, din ciclul Anotimpurilor lui Vivaldi, Vocile
primăverii de Johann Strauss sau Încoronarea primăverii de Igor Stravinski; videoproiectorul;
calculatorul; materiale PPT realizate de elevi; capacităţi normale de învăţare a elevilor; cunoştinţele
lor anterioare; timpul de învăţare: 50 minute.
Context școlar: învăţare activă - „interactivă, centrată pe elev”; dezvoltarea unor materiale
prezentate în grup sau individual; realizarea unor miniexpozitii cu materiale, cărți, lucrări
personale(picturi, desene) care vin să întregeasca scenariul lecției.
Context extrașcolar: În ora precedentă, elevii au fost împărțiți pe grupe: Grupa nr. 1 (Inteligenţa
Lingvistică) – prezintă sub formă de poveste/eseu/poezie tema – primăvara/universul poetic al lui
Ion Pillat; Grupa nr. 2 (Inteligenţa Intrapersonală) – realizează un desen inspirat din poezia
,,Mărțișor”/ scriu o pagină de jurnal comparând natura natală într-un anumit moment: dimineața, în
miezul zilei, seara cu natura ilustrată în creația lui Ion Pillat/confecționează
mărțișoare/felicitări/decorațiuni inspirate de versurile poetului argeșean; Grupa nr. 3 (Inteligenţa
Kinestezică) – imaginează sub forma unui dans transformările ce se produc natură așa cum reies din
poezia lui Ion Pillat; Grupa nr. 4 (Inteligenţa Interpersonală) – realizează materiale PPT ce
ilustrează prin intermediul imaginilor aceleași elemente ale naturii prezente și în versurile pillatiene
capabile să sensibilizeze privirile și sufletele celor ce le urmăresc; Grupa nr. 5 (Inteligenţa
Muzicală) – interpretează un colaj de melodii de primăvară în care se regăsesc aceleași sentimente
evidențiate în poezia/poeziile lui Ion Pillat.
Extinderea spre viață:
În toate timpurile, societatea a avut nevoie permanent de persoane talentate, de creaţie
pentru perpetuarea vieţii culturale. Importantă, în acest sens, apare tendinţa de a descoperi şi sesiza
creativitatea, de a cunoaşte legităţile ei, dar şi de a elabora o teorie referitoare la căile prin care
poate fi dezvoltată personalitatea creatoare, prin care poate fi amplificat procesul complex al
activităţii artistice a personalităţii.
Orice text literar poate ajuta o persoană să înțeleagă mai bine creatorul respectivului text, să
înțeleagă și să recepteze realitatea de la care a plecat autorul în conceperea operei de artă.
- 128 -
În fața unei opere de artă (indiferent de domeniu), în fața unui peisaj, elevii trebuie să
implice emoțional, să trăiască intens bucuria pe care le-o oferă creația/peisajul, să recepteze
frumosul din artă și din natură.
Activități de predare-învățare-evaluare recomandate:
Secvenţele Strategii
Activitatea profesorului Activitatea elevilor Evaluare
lecţiei didactice
Actualizarea Propune elevilor un Elevii lucrează în echipă.
cunoştinţe- concurs între două echipe, Muncă în
lor având ca text-suport echipă. Evaluare
anterioare pastelul Mărţişor, de Ion iniţială
Pillat, cu următoarele
probe:
1. Joc Bingo! (6 Elevii răspund prin Joc didactic
întrebări) – Anexa intermediul liderului de Concurs Evaluare
1 grup atât întrebărilor din prin
2. Răspunde repede Anexa 1, cât şi întrebărilor concurs
la întrebările adversarilor. De asemenea
adversarilor! (câte ei identifică sentimentele
trei întrebări pe care sunt transmise de
baza textului de poet şi exemplifică cu
studiat) versuri corespunzătoare.
3. Numeşte
sentimentele care
se desprind din
poezie şi transmite
pentru fiecare
sentiment versul/
versurile
corespunzătoare.
Evocarea Profesorul cere elevilor să
8’ prezinte în fața clasei Elevii prezintă creațiile
desenul, eseul, pagina de proprii și compozițiile Observa-
jurnal, dansul, PPT, muzicale selectate. re
mărțișorul/felicitarea sau sistema-
melodia selectată ce tică
surprind sentimentele care
se degajă din poezia lui
Ion Pillat.
Înainte de a trece la lecţia Joc didactic
nouă rezolvaţi corect (rebusul)
careul dat. Răspunzând Elevii rezolvă careul: Pe
întrebărilor veţi afla pe axa A-B apare cuvântul
axa A-B titlul lecţiei „PASTEL”.
noastre de astăzi
(Pastelul). – Anexe
Se prezintă elevilor
reproducerile după Elevii observă cu atenţie
- 129 -
lecţiei didactice
picturile celebre: reproducerile şi audiază
Primăvara – Sandro compoziția muzicală și
Botticelli; Irişi şi constată că acestea
Crenguţă de migdal prezintă aspecte din natură
înflorită – Vincent van sau personaje alegorice
Gogh, Primăvara-Ștefan care transmit prin
Luchian, Primăvara – intermediul văzului și Gândiţi /
George Catargi. În auzului aceleași comunicaţi
moment ce elevii privesc sentimente care se degajă
pe rând reproducerile, din versurile poeziei
profesorul instalează CD- Mărțișor, de Ion Pillat.
ul cu muzica
lui Vivaldi.
Profesorul le propune apoi
elevilor grupați în cele
două echipe următorul
exercițiu de reflecție: Elevii răspund prin
-Compară impresiile tale intermediul liderilor de
privind pictura, grup, completându-se,
compoziția muzicală și până ce ajung la o
poezia. Există elemente concluzie ce mulțumește
comune? Care sunt ambele echipe.
acestea?
-Crezi că linia melodică a
compoziției Primăvara,
din ciclul Anotimpurilor
lui Vivaldi se potrivește
cu versurile
poeziei?Explică prin ce se
aseamănă muzica și
versurile poeziei?
Astăzi vom continua
Realizarea studiul poeziei „Mărţişor”
sensului şi vom învăţa o noţiune
nouă, şi anume „Pastelul”.
Se trece titlul lecţiei pe Elevii trec titlul în caiete Conversaţia Observa-
tablă. şi sunt antrenaţi în re
Se anunţă competenţele. exerciţii de lectură sistema-
Expresivă a poeziei tică
Mărţişor, pentru a se
imprima prin pauze,
accente, ritm, ton sensurile
textului.
Se realizează la tablă Evaluare

tabelul Ştiu- Vreau să Gândiţi / orală
ştiu- Am învăţat Elevii formulează şi comunicaţi Frontală
Se dă, cu ajutorul elevilor, notează definiţia pastelului
definiţia pastelului: specie pe caiete Ştiu- Vreau
literară aparţinând genului să ştiu- Am
- 130 -
lecţiei didactice
lirirc învăţat
şi în care se înfăţişează Elevii vor fi conduşi să
imaginea unei privelişti observe că aspectele din
din natură prin natură prezentate în pastel
intermediul limbajului pot fi:
artistic, exprimând, în - un singur element al
acelaşi timp, sentimentele naturii;
poetului raportate la - un peisaj cu dimensiuni
priveliştea înfăţişată. mici sau mai largi; Evaluare
Termenul pastel a fost - un fenomen al naturii; orală
preluat din pictură, în - un anotimp; Explicaţia Frontală
franceză pastel, iar în - aspecte ale vieţii şi Problemati-
italiană pastello înseamnă muncii în natură zarea
„pastă, creion colorat”. Receptează
În literatura română Elevii înscriu la tablă în
termenul de pastel a fost coloana Vreau să ştiu
pus în circulaţie de Vasile situaţiile pe care vor să şi
Alecsandri prin titlul dat le clarifice cu privire la
ciclului de versuri „ pastel:
Pasteluri” (1868 – 1869), 1. caracteristicile
publicată în revista pastelului;
„Convorbiri literare”. 2. exemple de alte
creaţii lirice care
se încadrează în
această specie
literară;
Receptează
Audiţie muzicală Profeso-
Elevii vor constata că Gândiţi/ rul
pastelul are anumite comunicaţi suprave-
caracteristici: ghează
● prezintă un tablou din munca în
natură, un fenomen al cadrul
naturii, un anotimp, Fişe de grupelor
aspecte ale vieţii şi muncii lucru şi
Pentru a scoate în în natură; implica-
evidenţă caracteristicile ● eul liric este prezent rea
pastelului, profesorul nemijlocit în operă; tuturor
împarte elevilor fişe cu ● impresiile şi elevilor
sarcini de lucru şi propune sentimentele sunt în
audiţia unei compoziţii exprimate în mod direct; rezolva-
muzicale care are ca temă ● poetul apare în ipostaza rea
primăvara(Vocile de observator (martor sarcinilor
primăverii de Johann ocular care contemplă de lucru
Strauss sau Încoronarea natura);
primăverii de Igor ● modul de expunere
Stravinski). predominant este Scrisă
descrierea;
predomină substantivele şi
adjectivele;
- 131 -
lecţiei didactice
● trăirile eului liric sunt
exprimate prin imagini
vizuale şi auditive
realizate cu ajutorul
figurilor de stil;
Elevii completează rubrica Formati-
Am învăţat. vă
Realizează un ciorchine Ciorchine
care să ilustreze
caracteristicile pastelului.
Profesorul dă exemple de
alte creaţii lirice ce se
încadrează în specia Receptează
pastel: Citesc pentru ora
Fulg, de N. Labiş; următoare textele literare. Conversaţia
Vara, de G. Coşbuc;
Toamna, de V.
Voiculescu.
Asigurarea Se realizează pe parcursul Exerciţii de identificare Exerciţiul Fişa de
feeed- back- învăţării Activitate frontală Conversaţia observa-
ului re a
elevilor
Califica-
tive
Reflecţia Profesorul împarte fişe Activitate individuală Gândiţi/ Evaluare
individuale cu următoarea Notaţi finală
sarcină de lucru:
Completează corect
enunţurile! – Anexe
Asigurarea Face aprecieri asupra Receptează Conversaţia
transferului modului general de
şi a retenţiei desfăşurare a orei.
Anunţă tema şi împarte
fişe cu planul compunerii: Îşi notează pe caiete
Într-o compunere de o indicaţiile primite
pagină, o pagină şi
jumătate, demonstraţi că
opera studiată „Mărţişor”
este un pastel.
- 132 -
Oglinda tablei
Pastelul
ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT
 Poezia Mărţişor de  Caracteristicile  Modul de expunere:

Ion Pillat este o pastelului descrierea;
operă lirică.  Poetul îşi exprimă
direct propriiile
sentimente;
 Se prezintă un
tablou de natură;
 Sunt prezente
imagini artistice,
 Pastelul este opera între care predomină
lirică în care este cele vizuale;
descris un tablou de  Imaginile artistice
natură (un anotimp, sunt realizate prin
un peisaj, aspecte intermediul figurilor
din universul de stil (epitete,
plantelor sau personificări,
animalelor). metafore);
 Predomină
substantivele şi
adjectivele.
 Exemple de  Alte creaţii literare  Fulg, de N. Labiş;

pasteluri: Sfârşit de ce se încadrează în  Vara, de G. Coşbuc;
toamnă, Iarna, specia pastel.
 Toamna, de V.
Viscolul, de V. Voiculescu
Alecsandri.
- 133 -
ANEXE
Bingo!
Volumul din care face parte Titluri de poezii Denumirea populară a lunii
poezia Mărţişor (trei) din suita de pasteluri martie, prima lună de
intitulată Calendarul viei primăvară
Scrie versuri din creaţia Ce deosebiri majore există Urează ceva adversarilor!
Mărţişor care să conţină între opera lirică şi opera
metafore epică?
Test formativ
Completează corect enunţurile:
a) În creaţia lui Ion Pillat este descris un …………… de ……………… .

b) Poetul îşi exprimă în mod ……………. sentimentele în faţa frumuseţii ……………… creat.
c) Prin urmare, Mărţişor este o operă ………….; este un ………….. .
- 134 -
Fişă de lucru pe grupe
Sarcina grupei 1: Elementele şi fenomenele Sarcina grupei 2: Prezenţa eului liric

specifice primăverii
 păsările călătoare se întorc din ţările  eul liric observă trezirea la viaţă a
calde („ din zbor întâia barză cum cade naturii;
pe zăvoi”)  îl invită pe cititor să ia parte la acest
 oamenii încep muncile agricole („ omul spectacol al naturii, prin: folosirea
care sapă şi plugul care ară”) verbelor la persoana a II-a: priveşti, auzi,
 pomii înfloresc („ a nins cu nea de floare vezi, te simţi, nu poţi, uneşti, duci, legi,
pe pomii din livezi”) ai spus,
 cucul îşi strigă numele („ ce limpede te  pronumele de persoana a II-a: tu îţi, ţi,
cheamă un cuc”) ţine
 izvorul s-a trezit la viaţă („ gâlgâitor, din  prin aceste procedee eul liric se
iarbă un şipot s-a trezit”) contopeşte cu receptorul;
 pretutindeni dau muguri pe crengi(„ dau  albul care sugerează o atmosferă calmă,
muguri pretutindeni din veştedele luminoasă,- epitete („pomii ninşi”, „nea
crengi”) de floare”, „omul în alb”, „munţii de la
 lumina a cuprins întreaga câmpie(„ cu Rucăr cu iarna lor îi vezi”)
apa ei lumina şi-a botezet câmpia”)
 pe drumurile viei se aud râsete şi chiote
(„ ce râsete, ce chiot pe drumurile viei”)
 modul de expunere predominant:
descrierea
Sarcina grupei 3: Imagini vizuale, auditive şi Sarcina grupei 4: Legătura dintre om şi
de mişcare (motorii) natură
● imagini vizuale introduse de verbe ca  veşnicia naturii şi strânsa legătură dintre
„priveşti”, „vezi”, „descoperi” şi de interjecţia aceasta şi om („ aceste lucruri veşnice îţi
„iată” şi alcătuite din: sunt”!/ Ce sfântă bucurie descoperi pe
- epitete („pomi ninşi”, „cer limpezit”); pământ.”; „ de fiecare dată mai trainic te
- personificări („pomii îşi flutură batiste”, uneşti/ Cu farmecul acestor privelişti
„ lumina a botezat câmpia”); câmpeneşti”;
- metafora („ nea de floare”);  legătura dintre om şi natură este sugerată
● imagini auditive („ auzi de sub podgorii un („O nouă viaţă astăzi de viaţa veche legi/
câine care latră”; „ ce limpede te cheamă un Dau muguri pretutindeni din veştedele
cuc”; „ gâlgâitor, din iarbă, un şipot s-a trezit”) crengi”;
realizate cu ajutorul:  legătura este permanentă, în ciuda
- personificărilor („ te cheamă un cuc”; „ un trecerii generaţiilor(„ ce râsete, ce chiote
şipot s-a trezit”); pe drumurile viei/ Pe unde-au mers
- epitetul personificator „ gâlgâitor” (sugerează părinţii, îţi duci şi tu copiii”)
susurul izvorului);  veşnicia naturii este sugerată prin
● imagini de mişcare (motorii): („întâia barză repetiţia „ de fiecare dată”;
cade pe zăvoi”, „ trenul intră încet de tot în  bucuria, încântarea poetului în faţa
gară”, „ omul sapă”); naturii e redată prin propoziţii
●alte figuri de stil: exclamative cu adverbul „ce”: „ ce
repetiţia „ de fiecare dată” (veşnicia, veşnice îţi sunt”, „ ţi-e inima mai
permanenţa); nouă...”.
inversiunea „ ce limpede te cheamă un cuc”, „
adâncul rost al vieţii”
- 135 -
Rebus
Răspunzând corect întrebărilor veţi afla pe axa A-B titlul lecţiei de astăzi.
A
1
2
3
4
5
6
B
1. Care este figura de stil ce pune în lumină o însușire neobișnuită?

2. Ce figură de stil constă în alăturarea a doi termeni pe baza unor trăsături comune pentru a scoate
în evidență trăsăturile unuia dintre ei?
3. Care este figura de stil prin care se atribuie niște trăsături omenești unor ființe sau lucruri ce nu
pot avea în mod obișnuit acele trăsături?
4. În ce figură de stil se reia un cuvânt?
5. Ce figură de stil constă în înlănțuirea mai multor elemente aparținând aceluiași câmp lexical?
6. Care este numele autorului poeziei ,,Mărțișor” - Ion ...?
- 136 -
PROIECT DIDACTIC:
„VARIANTE TEHNOLOGICE DE CONFECŢIONARE A PRODUSULUI
CĂMAŞĂ PENTRU BĂRBAŢI”
Prof. Andrei Doina

MODULUL: Asamblarea şi finisarea produselor

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Procese de asamblare a produselor de îmbrăcăminte din
ţesături şi tricoturi
SUBIECTUL LECŢIEI: VARIANTE TEHNOLOGICE DE CONFECŢIONARE A
PRODUSULUI CĂMAŞĂ PENTRU BĂRBAŢI
CLASA: stagii de pregătire practică pentru dobândirea calificării
profesionale de nivel 3 Confecţioner produse textile
DOMENIUL DE PREGĂTIRE: INDUSTRIE TEXTILĂ ŞI PIELĂRIE
UNITATEA DE COMPETENŢĂ: Asamblarea produselor din ţesături şi tricoturi
SCOPUL LECŢIEI: Oferirea de informaţie. Legarea teoriei de practică.

Rezolvarea de probleme.
C1 – utilizarea şi înţelegerea terminologiei de specialitate;
C2 – deprinderea de a selecta scopul şi importanţa problemei de investigat;
C3 – selectarea caracteristicilor principale care diferenţiază categoriile sortimentului
cămaşă pentru bărbaţi;
C4 – colectarea de date referitoare la problema de investigat;
C5 – capacitatea de a reprezenta produse şi repere;
C6 – capacitatea de a alege materialele adecvate pentru confecţionarea unui produs;
C7 – capacitatea de a elabora un proces tehnologic de confecţionare;
C8 – abilitatea de a explica un fenomen prin aplicarea cunoştinţelor dobândite anterior;
C9 – capacitatea de a selecta, înregistra şi prezenta cu claritate argumentele referitoare la
un anumit fenomen.
- 137 -
RESURSE:
A. Metodologice:
1. Strategii didactice:
 strategia deductivă
 strategia demonstrativ-explicativă.
2. Metode didactice:
 jocul de rol
 studiul de caz
 brainstorming
 demonstraţia
 coaching (formare)
 exerciţiul
 modelarea
 investigarea
 problematizarea
 autoevaluarea.
3. Mijloace de învăţământ:
 planşe cu diferite modele de cămăşi reprezentate grafic în vedere frontală
 şabloane în miniatură
 cataloage de mostre
 produse confecţionate
 fişe de lucru.
4. Tipuri de activitate:
 frontală
 individuală
 pe grupe.
B. Temporale: 6 ore (laborator tehnologic).
C. Spaţiale: cabinetul de tehnologii textile.
D. Bibliografice:
 Programa şcolară/planificarea calendaristică
 Ioan NEAGU, Stan MITU, Tehnologii de confecţionare a îmbrăcămintei, Editura
- 138 -
Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2000
 Pulferia NICOLAIOV, Proiectarea proceselor tehnologice pentru confecţii din
ţesături, Editura Cermi, Iaşi, 1999.
SECVENŢELE LECŢIEI:
S1 – Organizarea colectivului de elevi
S2 – Prezentarea problemei de investigat
S3 – Investigaţia
S4 – Prezentarea rezultatelor obţinute
S5 – Evaluarea.
SCENARIUL ACTIVITĂŢII DIDACTICE
Sec- Stiluri de învăţare Eva-

Conţinutul
ven- Strategia de Strategii de luare
ştiinţific al Resurse
ţele predare învăţare compe-
lecţiei Vizual
Audi- Prac-
lecţiei tiv tic tenţă
S1  Prezenţă cu  conversaţia  planşe  apre-
justificare dirijată  produse cieri
 Pregătirea  fişe de lucru verba-
psihică a le
elevilor
 Pregătirea
materialelor
necesare
S2  Noţiuni de  studiul 1. Definesc 1  planşe C1
bază privind  de caz constructiv-  produse
cămaşa pentru  problematizarea tehnologic confecţionate C2
bărbaţi  jocul de rol produsul cămaşă
pentru bărbaţi.  frontal C3
 conversaţia
2. Clasifică 2  individual
dirijată
cămăşile din punct
de vedere al
destinaţiei.
3. Caracterizează 3
fiecare categorie a
sortimentului
cămaşă pentru
bărbaţi.
S3  Analiza  studiul de caz 1. Reprezintă 1  produse C4
modelului  demonstraţia grafic în vedere  confecţionate
 modelarea frontală modelul.  fişe de C5
 lucrul efectiv 2. Descompune 2  lucru
 exerciţiul produsul în
elemente  individual
componente.  pe grupe
3. Clasifică 3
elementele de
produs din
structura modelului
analizat după
- 139 -
Conţinutul
lecţiei Vizual
Audi- Prac-
funcţiunea
prioritară şi pe
criteriul
succesiunii de
integrare în
produs.
4. Identifică şi 4 4
reprezintă reperele
componente pentru
fiecare element de
produs stabilit.
5. Precizează 5
tipul de materie
primă din care se
realizează fiecare
reper.
S3  Alegerea  problematizarea 1. Identifică şi 1 1  produse C6
materialelor  studiul de caz caracterizează confecţionate
necesare  observaţia materialele de bază  fişe de
realizării dirijată şi auxiliare  lucru
produsului  demonstraţia utilizate pentru  cataloage
confecţionarea  de mostre
modelului.
2. Justifică 2 2  individual
alegerea.  pe grupe
S4  Elaborarea  studiul de caz 1. Prezintă 1  produse C7
conţinutului  jocul de rol succesiunea şi confecţionate
etapizat al  formare conţinutul  fişe de lucru
procesului (coaching) transformărilor
 individual
tehnologic de  demonstraţia tehnologice pentru
confecţionare constituirea  pe grupe
 simularea
în funcţie de structurii
particularităţile tridimensionale a
de model produsului cămaşă
pentru bărbaţi. C8
2. Stabileşte 2 2 2
fazele tehnologice
strict specializate
pentru modelul
analizat.
3. Ierarhizează 3 3 3
fazele conform
restricţiilor de
precedenţă
tehnologică.
4. Stabileşte 4 4
dotarea tehnică
necesară.
5. Justifică 5 5
varianta
tehnologică de
confecţionare.
S5  Aprecierea  conversaţia 1. Precizează 1  produse C9
performanţelor dirijată particularităţile confecţionate
elevilor şi  brainstorming componentelor  mostre de
concluzii structurale în materiale
desprinse în funcţie de model.
- 140 -
Conţinutul
lecţiei Vizual
Audi- Prac-
urma modului 2. Prezintă 2  frontal
de lucru caracteristicile
materialelor.
3. Concluzionează 3
privind factorii
implicaţi în
definitivarea
structurală a
procesului
tehnologic de
confecţionare.
- 141 -
Modulul: Asamblarea şi finisarea produselor
Numele şi prenumele elevului:
Clasa:
Data:
FIŞĂ DE LUCRU
I. ANALIZA STRUCTURALĂ A MODELULUI
1. Studiaţi forma exterioară a produsului primit, completaţi reprezentarea grafică în

vedere frontală a acestuia, conform particularităţilor de ordin constructiv şi estetic ale modelului,
şi indicaţi pe desen, prin săgeţi, elementele componente.
Aspect faţă
Aspect spate
Schema de descompunere a produsului cămaşă pentru bărbaţi

de model dat în elemente componente
- 142 -
2. În tabelele 1 şi 2 sunt clasificate elementele care pot fi întâlnite în structura produsului
cămaşă pentru bărbaţi. Particularizaţi clasificarea pentru modelul analizat şi completaţi
informaţiile care lipsesc.
Tabelul 1. Clasificarea elementelor componente ale produsului cămaşă pentru bărbaţi

după funcţia prioritară
Prezenţa
Funcţia Denumirea elementului
Elemente cu care intră în conexiune
elementului elementului la modelul
analizat*
Faţă
De protejare
(acoperire) a Spate
corpului
Mânecă
De Închidere (fentă)
îmbrăcare-
dezbrăcare Şliţ – mânecă
Terminaţia
superioară (guler)
De finalizare Terminaţia
a marginilor inferioară (tiv)
Terminaţia
mânecii (manşetă)
De a conţine
Buzunar
mici obiecte
Platcă aplicată
Epolet
De a
ornamenta
Clapă
Bridă
* se marchează cu „x”
Tabelul 2. Clasificarea elementelor de produs (EP) pe criteriul succesiunii de integrare în produs
Tipul de EP Caracterizare Identitatea EP

Formează structura de bază a
EP principale
produsului de îmbrăcăminte.
Se ataşează pe structura de bază a
EP complementare
produsului.
Se includ în EP principale sau
EP integrate complementare, având un traseu
tehnologic propriu, parţial.
- 143 -
3. Pentru fiecare din elementele de produs stabilite în urma analizei structurale a
modelului, realizaţi în tabelul 3:
 vederea de ansamblu a elementului;
 identificarea şi reprezentarea reperelor componente, cu precizarea tipului de
materie primă din care se execută.
Tabelul 3. Componentele structurale ale produsului cămaşă pentru bărbaţi de model dat
Tipul de
Elemente Repere
Vederea de Reprezentarea grafică materie primă
de produs componente
ansamblu a EP a Ri din care se
(EP) (Ri)
realizează Ri
Faţa
dreaptă
Faţa
stângă
Spate
Guler
Mânecă
Manşetă
- 144 -
4. Identificaţi şi caracterizaţi materialele folosite în confecţionarea cămăşii
de model dat, prin bifarea variantelor corespunzătoare din tabelul 4.
Tabelul 4. Materiale utilizate pentru confecţionarea cămăşii
1. MATERIAL DE BAZĂ: ………………………………
Natura materiei prime Destinaţia Desenul

din bumbac şi tip bumbac cămaşă clasică uni
din in şi tip in (de zi) în dungi
din mătase şi tip mătase cămaşă tip sport în carouri
din lână şi tip lână cămaşă de ocazie imprimat
2. MATERIALE AUXILIARE:
a) Întărituri
Tipul de întăritură
Zona din produs
(diferenţiat prin forma Modul de aplicare
pe care se aplică
de prezentare)
guler
manşete
întăritură termoadezivă cu suport
clape prin termolipire
textil ţesut
bride
epoleţi
întăritură fără adeziv, croită în prin coasere cu
sistemul de încheiere
bandă alimentare continuă
b) Aţă de cusut
Compoziţia fibroasă Fineţea Culoarea
din PES corelată cu: adaptată la culoarea

 fineţea materialului materialului
din bumbac  scopul tehnologic
al cusăturii (îmbinare,
în culoare contrastantă
în amestec surfilare, tighele
ornamentale, broderie)
c) Auxiliare pentru încheiat
Nasturi
Număr Mod de Capse Butoni Fermoare
Rol Material Formă de fixare pe
orificii produs
 funcţional
 estetic
- 145 -
II. CONSTITUIREA TEHNOLOGICĂ A PRODUSULUI
5. În tabelul 5 se prezintă faze specializate pentru diferite variante tehnologice de

confecţionare a produsului cămaşă pentru bărbaţi. Identificaţi succesiunea şi conţinutul
transformărilor tehnologice pentru constituirea structurii tridimensionale a modelului luat în
studiu. Precizaţi dotarea tehnică necesară execuţiei fiecărei faze.
Tabelul 5. Structura procesului tehnologic de confecţionare a produsului cămaşă pentru bărbaţi
Faze Dotarea tehnică

specifice Cod (utilaj, dispozitiv,
Descrierea fazei tehnologice
modelului fază mobilier
analizat* tehnologic)
Etapa I. Prelucrarea reperelor

1. Prelucrarea manşetelor:
 aplicarea întăriturii
 coaserea feţei de manşetă la bază
 asamblarea feţei cu dosul de manşetă
 întoarcerea pe faţă şi călcarea
 realizarea tighelului ornamental pe contur
2. Prelucrarea gulerului:
a. guler cu ştei din întreg
 coaserea feţei de guler la bază
 asamblarea feţei cu dosul de guler
b. guler cu ştei separat
 asamblarea feţei de pelerină cu dosul de
pelerină
 tighelirea pelerinei
 coaserea feţei de ştei la bază
 asamblarea detaliilor şteiului introducând în
cusătură pelerina
 întoarcerea pe faţă şi călcarea gulerului
 tighelirea şteiului
3. Prelucrarea clapelor:
 asamblarea pe contur a reperelor faţă şi dos
4. Prelucrarea bridelor:
- 146 -
5. Prelucrarea epoleţilor:
6. Prelucrarea buzunarelor:
 executarea cusăturilor longitudinale:
- fald dublu exterior
- fald dublu interior
- pliuri
 executarea cusăturilor decorative
 definitivarea liniei de deschidere
 preformarea rezervelor pe contur prin călcare
7. Prelucrarea feţelor:
 pregătirea şi asamblarea plătcilor
 realizarea cusăturilor ornamentale
 realizarea închiderii
 aplicarea buzunarelor
8. Prelucrarea spatelui:
 realizarea faldurilor
 executarea cusăturilor longitudinale:
- cusături de asamblare a reperelor
- cusături decorative
- pense
 aplicarea etichetelor pe dosul de platcă
 asamblarea reperului central cu faţa şi dosul
de platcă
 realizarea şi fixarea bridei
9. Prelucrarea mânecilor:
 executarea şliţului pentru mânecile lungi:
- şliţ simplu
- şlit pentagon
 realizarea manşetei pentru mânecile scurte
 integrarea bridelor, a epoleţilor sau a
buzunarelor pentru cămăşile sport
Etapa II. Asamblarea produsului
10. îmbinarea piepţilor cu spatele pe liniile
umerilor
11. executarea tighelelor ornamentale:
- la baza plătcii spatelui
- pe liniile umerilor
12. montarea gulerului în răscroiala gâtului
13. montarea mânecilor în răscroială
14. tighelirea mânecilor
- 147 -
15. încheierea mânecilor pe linia interioară, în

continuare cu linia laterală a produsului
16. montarea manşetelor
Etapa III. Finisarea produsului
17. realizarea tivului
18. coaserea butonierelor
19. coaserea nasturilor
20. aplicarea capselor
21. călcarea finală a cămăşii
* se marchează cu „x”
- 148 -
EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ:
BOOKS – THE GREAT TEACHERS
Prof. Andrei Elena

LESSON PLAN
Date:
Teacher:
Class: IX (2 classes/week)
Number of students:
Students’ level: intermediate
School:
Time of lesson: 50 min
Textbook: English My Love
Unit 7: Books. Lesson 1: Books – The Great Teachers
Lesson Aims:
 creating interest in the topic of the lesson;
 promoting discussion and expressing opinions on reading;
 developing speaking and practising the new words;
 fostering fluency.
Activity 1. Warming up
Aim: increasing Ss’ interest in the topic.
Procedure: (T-ST, ST-T; 7 min)
 T asks Ss to tell if they like reading;
 Ss express opinions on reading and justify them;
 T helps when necessary.
Activity 2. Speaking
Aim: expressing opinions freely on the topic.
 T asks Ss to speak about their favourite books;
- 149 -
 Ss tell about their favourite books and justify their choice;
 T asks Ss to speak about their favourite book characters;
 Ss tell about their favourite book characters and justify their choice;
Activity 3. Lexis
Aim: practicing the new vocabulary.
 T asks Ss to tell words expressing parts of a book;
 Ss tell the words and write them on the blackboard;
 T asks Ss to tell words expressing types of books;
 Ss tell the words and write them on the blackboard;
Activity 4. Ex. II/121 and III/121

Aim: developing speaking skills and using vocabulary in context.
Procedure: (PW; 13 min)
 Ss work in pairs to fill in the blank spaces indicated, choosing from the list on the right
(Ex. II/121). T helps when necessary;
 T checks the activity with the whole class;
 Ss work in pairs to match the type of book with the picture, using the chart (Ex. III/121).
T helps when necessary;
 T checks the activity with the whole class.
Activity 5. Homework (Ex. 2/122)

Aim: improving Ss’ ability of writing a paragraph.
Procedure: (T-ST; 5 min)
 T asks Ss to write a paragraph about the book that has enriched their minds most, telling
how many times they have read it.
- 150 -
‘COME AND REDISCOVER OUR SCHOOL!’
Prof. Anghel Camelia Luminiţa

Programul Uniunii Europene pentru educație, formare, tineret și sport în perioada 2014-2020
Proiect de mobilitate
Acțiunea Cheie 1 - Educație Școlară
Titlul proiectului:
‘Come and Rediscover Our School! ’
SCOPUL proiectului: Creșterea calității actului educațional în Liceul Tehnologic Meserii și
Servicii prin diversificarea metodelor de predare-învățare la clasă cu ajutorul TIC și metodelor
moderne de motivare a elevilor și îmbunătățirea atmosferei din clasă.
OBIECTIVELE proiectului:
1) îmbunătățirea metodelor de predare-învățare prin intermediul folosirii la clasă a uneltelor TIC la
un număr de 10 cadre didactice din toate ariile curriculare;
2) instruirea profesorilor din toate ariile curriculare pentru a motiva elevii și îmbunătăți atmosfera
din clasă folosind jocuri și metode moderne care conduc la scăderea numărului de absențe;
3) îmbunătățirea competențelor de exprimare în limba engleză a unui număr de 10 profesori care
aparțin tuturor ariilor curriculare ca urmare a participării la cele două mobilități.
Numărul de referință al proiectului: 2016-1-RO01-KA101-024278
- 151 -
Beneficiar: Liceul Tehnologic Meserii și Servicii Buzău
Perioada de implementare: 01.10.2016-30.09.2017
Buget aprobat: 18.575,00 euro
Mobilități ale participanților:
1. ‘Improving Classroom Atmosphere and Student Motivation in Schools’ (Esmovia -
Valencia, Spania), 06.02-10.02.2017 - 5 profesori
Pe parcursul stagiului de formare cei cinci participanți și-au îmbunătățit competențele de
predare-învățare prin folosirea de metode moderne care motivează elevii în școală și mijloace IT
care sa ducă la o mai bună comunicare și să stimuleze creativitatea elevilor. De asemenea, colegii
noștri și-au îmbunătățit competențele de comunicare în limba engleză și abilitățile de utilizare a
computerului, mobilitatea fiind și un bun prilej de a intra în contact cu civilizația și cultura spaniolă.
2. ‘Using modern teaching and learning methods in the classroom via ICT tools’ (F+U
Saxony - Chemnitz, Germania), 01.05-05.05.2017 - 5 profesori
Pe parcursul stagiului de formare cei cinci participanți și-au îmbunătățit abilitățile de
comunicare în limbile engleză și germană și abilitățile de utilizare a computerului și de lucru in
echipa. De asemenea, au experimentat folosirea TIC și a mediilor de socializare pentru a motiva
elevii și a le stimula interesul pentru învățare.
- 152 -
La sfârșitul mobilității, cei 10 participanți au primit cate un certificat de formare oferit de
organizatorii celor două cursuri și documentul de mobilitate Europass.
La întoarcere în România profesorii au folosit cunoştinţele dobândite la curs în diferite
activităţi demonstrative, în laboratorul de informatică și în sala de clasă. S-a lucrat efectiv pe
platforme educaționale și medii sociale, trezindu-le elevilor interesul pentru metode noi, moderne,
atractive și interactive.
- 153 -
PROIECT DE LECŢIE:
„DUMBRAVA MINUNATĂ”, DUPĂ MIHAIL SADOVEANU
Prof. înv. primar Anghel Valentina

Şcoala Gimnazială „Căpitan Aviator Mircea T. Bădulescu” Buzău
Clasa: a II-a
Obiectul: Limba română
Lectia: „Dumbrava minunata”, dupa M. Sadoveanu
Subiectul: Plan de idei. Povestirea textului după planul de idei
Tipul: mixt
Obiective de referinţă:
3.1. – să desprindă informaţii esenţiale dintr-un text citit
2.3. – să redea prin cuvinte proprii, cu sprijin, un paragraf/ fragment dintr-un text citit.
O1: - să identifice fragmentele logice ale textului;
O2: - să povestească oral fiecare fragment al textului;
O3: - să folosească vorbirea indirectă în locul dialogului;
O4: - să extragă ideea principală a fiecărui fragment (sub formă de tablouri);
O5: - să povestească oral întregul text, după planul de idei;
O6a:- să povestească în scris conţinutul unui fragment al textului, după modelul enunţat oral
în clasă
O6b: - să aranjeze benzile cu fragmentele deja povestite în ordinea cronologică a
întâmplărilor.
Strategia didactică:
- metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, povestirea, problematizarea, citirea în lanţ cu
predarea ştafetei, metoda celor 5 degete, metoda pălăriilor gânditoare, turul galeriei
- mijloace de învăţământ: manualul (editura Aramis, autori Tudor Piţilă, Cleopatra
Mihăileanu), fişe de lucru, benzi cu fragmentele textului povestite, flip-chart
- forme de organizare: pe grupe, frontal.
- 154 -
Bibliografie:
 Didactica limbii si literaturii romane în învăţământul primar, Iona Serdean, Corint, 2007,
 Predarea-învăţarea în spiritul strategiei dezvoltării gândirii critice, curs, prof. dr. Stan
Panturu.
Motivaţie:
Lecţia este valoaroasă deoarece:
- ajută la exersarea exprimării orale şi la îmbogăţirea vocabularului activ şi pasiv al elevilor;
- solicită şi implică învăţarea prin cooperare cu valorificarea potenţialului intelectual al fiecărui
elev;
- stimulează şi dezvoltă gândirea şi imaginaţia;
- generează satisfacţia reuşitei individuale şi în grup.
Mijloace
Metode si Forme de
Etapele lecţiei Dozare de
procedee organizare
învăţământ
I. Evocarea
Se vor verifica cunoştinţele însuşite anterior şi
modul în care ele au fost exersate prin:
a) verificarea calitativă şi cantitativă a 2 min conversa-
temei; ția
b) citirea în gand a textului 3 min
c) citirea textului cu oprire la STOP (un citirea in Frontal
copil citeşte, la bataia din palme a 5 min lanţ, cu
învăţătoarei se opreşte şi numeşte predarea
urmatorul elev care va citi) ştafetei
d) citirea textului pe roluri 2 min citirea pe
e) Lucru pe grupe – “Explozia stelară” – roluri
Fiecare echipa are desenată o stea pe 5 min ANEXA 1 Pe grupe
foaie. In colţurile stelei este căte o cerinţă Explozia Flip-chart
legată de: titlul lecţiei, autor, personaje, stelara
loc de desfăşurare, timp de desfăşurare.
Prin sondaj, se iau datele de la fiecare
echipă şi se completează steaua de pe 2 min
flip-chart. (ANEXA 1)
f) Recunoaşte personajul – Vor intra în conversa-
clasă 4 copii care vor reprezenta câte un ţia Anexa 2 Frontal
personaj din lecţiile studiate. Se vor
prezenta pe rând. Elevii vor recunoaşte
personajul, ridicând jetonul
corespunzător autorului şi titlului. Unul
dintre personaje va fi chiar Lizuca. Ea va
rămâne în clasă până la sfărşitul lecţiei şi 1 min
va urmări activitatea. (ANEXA 2)
Se anunţă titlul lecţiei şi obiectivele. Se scrie
titlul lecţiei pe tabla:
- 155 -
Mijloace
Metode si Forme de
Etapele lecţiei Dozare de
procedee organizare
învăţământ
Dumbrava minunată
după M. Sadoveanu.
Plan de idei
II.Realizarea
 Se identifică cele 3 fragmente ale lecţiei
 Se citeşte fiecare fragment în parte, se Conversa- Manualul Frontal
povesteşte oral, se formulează ideea ţia
principală, se scrie ideea pe tablă şi în 10 min Explicaţia
caiete. Povestirea
1. Popasul din pădure orală
2. Teama de bursuc
3. Alungarea iepurelui
 Se povesteşte tot textul, pe baza planului
de idei alcătuit. (2-3 copii) Se alege cel 5 min Povestirea
mai bun povestitor. orală
 Povestirea în scris a textului
Tratare diferenţiată: Povestirea Pe grupe
- 1 grupa de nivel maxim (povestirea în în scris Benzi cu
scris a ultimului fragment) 3 min povestirea
- 4 grupe de nivel mediu (asamblarea pe scurt a
textului povestit, punându-se în ordine fragmentel
cele 3 fragmente) or.
Sunt verificate lucrările prin metoda “turul
galeriei”. Grupa de nivel maxim va citi textul
alcătuit. Un elev din grupele de nivel mediu va Turul
citi textul asamblat al povestirii. (ANEXA 3) galeriei
III. Reflecţia – se realizează folosindu-se 7 min 6 pălării Pe grupe

metoda “palariilor gânditoare”.
a) Pălăria albă – Care sunt datele importante Palariile
ale lecturii (personaje, timp, acţiune gânditoare
etc.)?
b) Pălăria galbenă – Ce crezi că s-a
întâmplat cu Lizuca atunci când a ajuns
mare?
c) Palaria roşie – Ce sentimente ai avut
citind această poveste?
d) Pălăria neagră – Ce nu ţi-a plăcut în
poveste?
e) Pălăria verde – Ce s-ar fi întâmplat dacă
cei doi prieteni nu descopereau scorbura
din răchită?
f) Pălăria albastră – Ce proverb se
potriveşte acestei istorisiri?
Aprecieri asupra modului în care au colaborat şi Frontal
au răspuns în timpul lecţiei.
Tema pentru acasă: Scrie patru enunţuri despre Conversa-
prietenia dintre Lizuca şi Patrocle. ţia
- 156 -
ANEXA I
Titlul lecturii
Când?
Autor
Unde?
Personaje
- 157 -
ANEXA II
 Personajul I
Imi plac jucăriile, dar mă plictisesc repede de ele. De curând, am descoperit un nou prieten de
care nu aş vrea să mă mai despart.
(Cel mai bun prieten, după Victor Sivetidis)
 Personajul al II-lea
Sunt roşie. Am ieşit din crăpăturile scoarţei copacului. Mă simt mică şi neînsemnată. Nimeni
nu ma bagă în seamă!
(Buburuza, după Eugen Jianu)
 Personajul al III-lea
Sunt un băieţel de 4 ani. Uitându-mă în oglindă am văzut un copil urât care mi-a arătat
pumnul. Am căzut de pe scaun.
(După faptă şi răsplată, după Ion Pas)
 Personajul al IV-lea
Mama mea adevărată nu mai e. Acum am altă mamă care nu mă iubeşte. Voi pleca la bunici
împreună cu Patrocle.
(Dumbrava minunată, după Mihail Sadoveanu)
- 158 -
ANEXA III
Povestirea celor 3 fragmente ale lecţiei
I) Lizuca şi Patrocle au plecat împreună la bunici. Pe drum s-au adăpostit într-o scorbură
de răchită bătrână
II) Lizucă îi mărturiseşte lui Patrocle că se teme de bursuc pentru că a auzit ca este foarte
rău. Patrocle o linişteşte spunându-i ca are el ac de cojocul lui.
III) Crezând ca vede un bursuc, Lizuca se sperie şi ţipă. Căţelul o apără, dar îşi dă seama
că n-a fost decât un iepure. Lizuca îl admiră pentru curajul de care a dat dovadă.
- 159 -
PROGRAMĂ PENTRU ACTIVITATEA OPŢIONALĂ
LA LIMBA ENGLEZĂ
“CREATIVE ENGLISH”
Prof. Angheloiu Adrian

Școala Gimnazială Nr. 1 „George Uscătescu” Târgu-Cărbunești, jud. Gorj
CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII

An scolar:
Unitatea: Școala Gimnazială Nr. 1 „George Uscătescu” Târgu-Cărbunești
Clasa: a VIII-a
Durata opţionalului: 1 an (1 h./săpt.)
Activitate opţională: la nivelul ariei curriculare
Autor: prof. Angheloiu Adrian
ARGUMENT
Societatea umană de astăzi parcurge cea de a treia revoluţie industrială: cea a informaţiei. În
aceste condiţii, informaţia a devenit principala bogăţie a lumii contemporane. Pentru a intra în
posesia informaţiei, oamenii trebuie să comunice, iar comunicarea presupune, printre altele,
cunoaşterea uneia sau mai multe limbi de circulaţie internaţională. În acest context, limba engleză
deţine, fără îndoială, un loc foarte important.
Una dintre cele mai mari recompense în predarea limbii engleze este să-i auzi pe elevi
folosind limba pentru a se exprima corect, creativ şi cu încredere cu propriile posibilităţi lingvistice.
Folosit ca o resursă de idei în ajutorul profesorului, sperăm că acest curs va încuraja
dezvoltarea unei atmosfere mai comunicative în clasă, să le dezvolte creativitatea şi spontaneitatea.
Fiecare activitate are ca scop crearea de situaţii în care elevii să fie nevoiţi să folosească
cunoştinţele de limbă pentru rezolvarea de probleme, crearea de dialoguri, descrierea de imagini,
răspuns la întrebări pe marginea unui text citit la prima vedere.
Ne dorim ca elevii să devină aşa de implicaţi în activităţile orei încât să înceapă să uite că
folosesc o limbă străină. Este acesta un scop nerealistic? Nu şi când ne referim la imprevizibilele
,,creaturi”, copiii noştri, la care fantezia devine realitate şi imposibilul nu are sens.
COMPETENȚE SPECIFICE
1. Dezvoltarea capacitătii de receptare a mesajului oral;
- 160 -
2. Reproducerea verbală a unui mesaj audiat;
3. Dezvoltarea capacitătii de exprimare orală;
4. Însuşirea unui volum de cuvinte, care denumesc obiecte, însuşiri ale acţiunilor din lumea
înconjuratoare, unele expresii utile;
5. Însuşirea noţiunilor referitoare la numeraţie;
6. Utilizarea vocabularului şi structurii morfo-sintactice prin formarea automatismelor de
vorbire;
7. Folosirea dialogului cu colegii, exersând expresiile învatate.
CONTINUTURI
 exercitii cu alegere multipla;
 exerciţii de răspuns la întrebări globale;
 activităţi de confirmare a răspunsului corect (bifare, completare de tabele);
 exerciţii de ordonare a propoziţiilor dintr-un set, conform textului audiat;
 completare de text lacunar;
 exerciţii de repetare după model;
 exerciţii de tipul “adevărat"/ "fals”;
 activităţi de combinare a textului cu imaginea, punerea de etichete imaginilor;
 completare de tabel/ diagrama;
 completare de formulare cu date personale;
 redactare de scrisori în registru familiar;
 activităţi de redactare de text, paragraf;
 redactări cu structură simplă;
 utilizarea hărţilor, albumelor şi a unor surse de documentare audio-vizuală;
 activităţi de grup: audiţii, vizionări, recitări, prezentarea unor sărbători tradiţionale, a
unor obiceiuri prin utilizarea unor documente autentice.
VALORI ȘI ATITUDINI
1. Stimularea curiozităţii, imaginaţiei, încrederii în forţele proprii, formarea gustului pentru
studiu, dezvoltarea dragostei pentru natură şi pentru protejarea ei.
2. Formarea deprinderii de a rezolva situaţii problemă ce îl va ajuta să se adapteze la cerinţele
societăţii viitoare.
3. Formarea unui climat emoţional, care îi permite să-şi manifeste liber impresiile.
4. Înţelegerea şi acceptarea elementară a valorilor morale, naţionale, estetice, religioase,
- 161 -
sociale.
5. Formarea interesului de a-şi extinde în mod continuu cunoştinţele şi a-şi dezvolta
capacităţile şi deprinderile pe tot parcursul vieţii.
SUGESTII METODOLOGICE
Acest curs opţional îi implică în aceeaşi măsură atât pe profesor, cât şi pe elevi realizându-se
astfel un parteneriat în învăţare.
Activităţile opţionalului vor fi organizate ţinând seama de particularităţile de vârstă ale
elevilor şi vor stimula afirmarea individualităţii lor.
 educaţia este centrată pe copil şi nu pe materie, aceasta urmând să îndeplinească sursa
de atingere a obiectivelor;
 şcoala să asigure şanse egale fiecărui copil normal dezvoltat; să promoveze un
învăţământ diferenţiat şi de instruire în ritm propriu prin folosirea diferenţială a timpului;
 alternanţa adecvată celor trei forme de organizare a activităţilor de instruire şi educaţie
în clasă (globală, pe grupe, individuală) să permită ca instruirea să se producă prin activitatea
propriu-zisă a celui care învaţă. Deoarece, numai în acest caz, elevul devine subiectul propriei
dezvoltări, a propriei formări ca personalitate;
 utilizarea metodelor active şi celor adecvate disciplinei.
MODALITĂŢI DE EVALUARE
Este esenţial ca evaluarea să fie echilibrata, păstrându-se cu măsură raportul dintre aspectele
informative şi cele formative cuprinse în obiectivele procesului de predare-învăţare.
Folosirea echilibrată a strategiilor de evaluare menţionate impune, la rândul ei,
diversificarea tehnicilor şi a instrumentelor de evaluare:
 Metode tradiţionale: probe orale; probe scrise; probe practice.
 Metode alternative (complementare): observarea sistematică a elevilor; investigaţia;
chestionarul; proiectul (miniproiectul); portofoliul; tema pentru acasă; tema de lucru în clasă; grile
de evaluare; autoevaluarea.
Bibliografie - Site-uri de exerciţii

www.agendaweb.org; www.englishpage.com; www.ruthvilmi.net; www.englisch-hilfen.de
www.eslgold.com; www.angelfire.com; www.isabelperez.com; www.eslinusa.com
www.english-zone.com; www.englishlearner.com; www.english-test.net; www.4-esl.com;
www.english-at-home.com; www.usingenglish.com; www.world-english.org; www.esl-images.com
www.englishclub.com/; www.english-to-go.com/; www.onestopenglish.com; www.a4esl.org
- 162 -
www.esl.fis.edu; www.songsforteaching.com; www.freeprintablesforteachers.com
www.englishbanana.com; www.superteacherworksheets.com; www.esl-kids.com
www.learnenglishfeelgood.com; www.eslprintables.com; funeasyenglish.com; www.mamalisa.com
www.teachchildrenesl.com; www.learn-english-today.com; www.englishforeveryone.org
Avizat,
Director,
Avizat,
Responsabil comisie metodică,
Scoala: Școala Gimnazială Nr. 1 „George Uscătescu” Târgu-Cărbunești

Disciplina: Limba engleza
Optional: CREATIVE ENGLISH
Clasa: a VIII-a
Nr. ore/sapt.: 1
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
SEMESTRUL I
NR. UNITĂŢI DE COMPE NR. DE
CONŢINUTURI SĂPT. OBS.
CRT. ÎNVĂŢARE TENTE ORE
Introductory
1. 1 1
lesson
Simple Present Tense 2.1
2
Present Continuous 3.1
2. Grammar practice 3 3
Tense
4
1.1
Vocabulary Hobbies. 1.2 5
3. 1
practice Cinema and films 2.1
3.1
Present Perfect Tense 1.2 6
4. Grammar practice Simple Past Tense 2.1 3 7
Past Continuous Tense 3.1 8
1.1
Vocabulary Hobbies. 1.2 9
5. 1
practice Music 2.1
3.1
Oral and written 1.1 1.2
6. Assessment revision 2.1 2.2 1 10
3.1 4.1
7. Grammar practice Present Perfect 1.2 3 11
- 163 -
NR. UNITĂŢI DE COMPE NR. DE
CONŢINUTURI SĂPT. OBS.
CRT. ÎNVĂŢARE TENTE ORE
Continuous Tense 2.1 12
Past Perfect Tense 3.1 13
2.1
Vocabulary Winter holidays 1 14
8. 2.2
practice
3.1
2.1
A winter/Christmas
9. Assessment 2.2 1 15
tale
3.1
1.2
Simple Future 16
10. Grammar practice 2.1 2
Going to Future 17
3.1
1.1
Speaking activity 2.1 18
11. Review 2
Debate 3.1 19
4.1
SEMESTRUL AL II-LEA
NR. UNITĂŢI DE COMPE
CONŢINUTURI NR. ORE SĂPT. OBS.
CRT. ÎNVĂŢARE TENTE
 identify relationships
between informational
contents 1.1
 differentiation of 1.2
phenomena 2.1
BOOKS AND
1.  analyzing a given text 2.2 1 1
READING
from various points of 3.1
view 3.2
 essay writing 4.1
 expressing personal
opinions
 identifying points of
view of authors of 1.1
various texts 1.2
 expressing past events 2.1
FLATS AND
2. orally/in writing 3.1 1 2
HOUSES
 describing objects, 3.2
events, phenomena 4.1
 expressing personal 4.2
opinions
1.1
1.2
contents
2.1
FOOD AND  describing objects,
3. 3.1 1 3
RESTAURANTS events, phenomena
3.2
 identifying points of 4.1
various texts
- 164 -
opinions
 describing objects,
events, phenomena
1.1
1.2
view of authors of
2.1
various texts
4. SHOPPING 3.1 1 4
certain objects, events, 4.1
phenomena 4.2
opinions
view of authors of
1.1
various texts
1.2
 differentiation of
2.1
certain objects, events,
5. TRAVEL 3.1 1 5
phenomena
3.2
orally/in writing
4.2
opinions
6. ASSESSMENT 1 6
 identifying points of 1.2
7. SPORT various texts 3.1 1 7
orally/in writing 4.1
opinions
contents 1.1
1.2
2.1
events, phenomena
TELEVISION AND 2.2
8.  identifying points of 1 8
NEWSPAPERS 3.1
view of authors of
3.2
various texts
4.1
 add and article writing 4.3
opinions
phenomena 2.1
9. THEATRE 1 9
 identify relationships 4.1
- 165 -
between informational 4.2
contents
opinions
THE TELEPHONE,
10.  identify relationships 3.1 1 10
COMPUTERS
contents 4.1
opinions
11. ASSESSMENT 1 11
events, phenomena
1.1
1.2
view of authors of
2.1
THE SEASIDE, various texts
12. 2.2 1 12
MOUNTAINS  expressing past events
3.1
orally/in writing
3.2
 letter and essay writing 4.1
opinions
view of authors of
various texts 1.1
 identify relationships 1.2
contents 2.2
13. WORK 1 13
phenomena 4.1
 letter writing 4.2
opinions
1.1
1.2
2.1
Listening, speaking, 2.2
14
14. FINAL REVISION reading and writing 3.1 2
15
revision 3.2
4.1
4.2
4.3
- 166 -
ENSEIGNER LE FLE SELON UNE APPROCHE
COMMUNIC’ACTIONNELLE
Prof. Anoca Adelita

Școala Gimnazială „Romul Ladea” Oravița, jud. Caraș-Severin
Compréhension orale Suivre une conversation ; Suivre les points principaux d’une
conversation (peut comprendre l’essentiel de nombreuses
interventions sur l’actualité ou sur des sujets qui l’intéressent à titre
personnel ou professionnel)
Compréhension écrite Comprendre tout type d’écrits quotidiens (article) ;(peut
comprendre tout type de texte rédigé dans une langue courante ou
relative à son travail)
Production orale Exprimer une opinion ; donner un conseil (peut s’exprimer afin de
raconter ses buts ; peut brièvement donner les raisons et explications
de ses opinions ou projets)
Production écrite Écrire la description d’un événement ; Écrire un menu/ un
dépliant (exposer, insister, mettre en relief, justifier un point de vue;
conseiller, suggérer)
Interaction orale S’exprimer sur des sujets abstraits ou culturels ; Discuter pour
trouver une solution ; Inviter les autres à donner leur point de
vue ; Émettre ou solliciter un point de vue personnel ; Poser des
questions sur un problème (peut prendre part sans préparation à une
conversation sur des sujets qui concernent la vie quotidienne)
Fonctions langagières : exprimer son opinion ; exprimer l’accord/le désaccord; donner un

conseil ; poser des questions / répondre à des questions ; faire des hypothèses ; proposer qqch.
à qqn.
Linguistique :
a. V. / les champs lexicaux: la gastronomie; l’opinion; l’accord/le désaccord, donner des

conseils, les homonymes, les paronymes, expressions idiomatiques.
b. PH. / les sons /ɛ/̃ , /ɑ̃/, /ɔ/̃
c. G. / faire la différence entre les adverbes de manière et les noms qui finissent en
-ment; l’emploi de l’infinitif.
Documents
A. Enregistrement : 1. Document audio&vidéo proposé par l”association Française des

Diabétiques - Conversation: Comment savoir équilibrer ses repas pour les diabétiques?
(link: https://www.youtube.com/watch?v=OMJ5OBaT8J0)
B. Écrits :
 Article publié dans la revue Elle à table: Comment adopter une alimentation équilibrée?
(link:http://www.elle.fr/Elle-a-Table/Les-dossiers-de-la-redaction/News-de-la-
redaction/Comment-adopter-une-alimentation-equilibree-2915986
- 167 -
 Recette de cuisine: www.recette-pour-diabétique.com
UNITÉ D’ACTION
GASTRONOMIE: B1+B2
TITRE: LA FÊTE DE L’AUTOMNE
TÂCHE: ÉTABLIR UN MENU POUR LES ENFANTS QUI PARTICIPENT À LA FÊTE

DE L’AUTOMNE
MISSION: Tu as une entreprise spécialisée en catering et le directeur d’un Centre de Jour pour
Enfants te demande de leur dresser un menu équilibré pour la Fête de l’Automne, tout en respectant
leurs besoins.
N’oublie pas que :

 Les enfants sont diabétiques.
 Ils ont de 7 à 12 ans.
 Le règlement du Centre doit être respecté.
Pour accomplir ta tâche :

Tu écouteras une conversation: Comment savoir équilibrer ses repas pour les diabétiques?
Tu liras un article: Comment adopter une alimentation équilibrée?
Tu liras des recettes sur le site: www.recette-pour-diabétique.com
Tu discuteras avec un médecin pour élaborer le menu de l’événement
Pour rendre compte de ta mission :

 Tu présentes par écrit le menu proposé au directeur du Centre et tu justifies ton choix. À cet
effet, tu conçois un dépliant pour présenter les repas qu’on va servir à l’événement (le
- 168 -
dépliant servira comme matériel de publicité pour ton entreprise de catering)
DOCUMENT 1
Tu viens d’écouter une conversation, un document audio&vidéo proposé par l’Association

Française des Diabétiques - Comment savoir équilibrer ses repas pour les diabétiques?
https://www.youtube.com/watch?v=OMJ5OBaT8J0
a. Écoute une première fois l’enregistrement. Coche la structure que tu entends :

1. des pattes allô / des pâtes à l’eau
2. le groupe dés buissons/ le groupe des boissons
3. la viande où le poison /la viande ou le poisson
4. mais attention aux quantités / mai attention eau qualités
5. de foi par semaine / deux fois par semaine/ deux foie par semaine
b. On introduit les mots: grignoter, satiété, peser, graisses, diététiciens, diététique,

diabétologue, édulcorant(sucrette), demi-écrémé en relation avec le diabète.
c. Note cinq mots appartenant au champ lexical de la nourriture ; mets-les en commun

avec tes collègues.
Nourriture
d. Écoute une deuxième fois l’enregistrement. Parmi les mots et les structures suivants,
coche ceux que tu entends. Compare tes choix avec ceux de ton collègue.
1. un grille-pain bien utile

2. l’activité physique
3. alimentation équilibrée
4. influence sur les achats de famille
5. leur consommation doit être modérée
6. source principale d’énergie
e. Écoute l’enregistrement et reconnais les sons: /ɛ/̃ , /ɑ̃/, /ɔ/̃ :
MOTS /ɛ/̃ /ɛ/̃ /ɑ /ɑ̃/ // /ɔ/̃

Ali Alimentation
Boissons
P Principale
Pain
A Édulcorant
- 169 -
En Essentiel
Ap Portion
f. Observe le tableau suivant, ensuite réponds.

Les élèves travaillent en équipes, ils posent des questions et ils répondent.
ALIMENTS COMPOSANT RÔLE

PRINCIPAL
 Réponds aux questions suivantes :
a. C’est quoi un repas équilibré? Note le maximum d’idées que tu as retenues.
b. C’est quoi bien manger? Es-tu d’accord avec la définition donnée à la fin de la
conversation écoutée?
- 170 -
c. Donne ton avis en ce qui concerne un repas équilibré.
DOCUMENT 2
Lis l’article Comment adopter une alimentation équilibrée?
http://www.elle.fr/Elle-a-Table/Les-dossiers-de-la-redaction/News-de-la-redaction/Comment-
adopter-une-alimentation-equilibree-2915986
a. Relève dans le texte 5 termes ou expressions que tu ne comprends pas dans le

contexte; note-les sur une fiche que tu remettras à ton collègue, qui te remettra la
sienne. À deux, cherchez-en le sens.
1. –
2. –
3. –
4. –
5. –
b. Relis l’article. Relève les adverbe de manière et les noms qui finissent en -ment; note-
les dans le tableau suivant :
Adverbes de manière Noms qui finissent en -ment
c. Complète le tableau ci-dessus par plusieurs noms qui finissent en –ment.
d. Utilise les adverbes de manière et les noms trouvés dans d’autres contextes. Écris les
phrases au tableau.
e. Relève quatre suggestions /propositions /conseils. Compare tes résultats avec ceux de
tes collègues.
1. –
2. –
3. –
4. –
f. Donne toi-même d’autres suggestions en utilisant des formules pour donner des
conseils.
g. Exprime ton avis concernant les repas proposés par la nutritionniste.
h. Associe les expressions à leurs interprétations:
- 171 -
A.
Des goûts et des couleurs on ne discute pas. Chacun est libre d’avoir ses goûts.
C’est du gâteau. Il a fait preuve de maladresse.
La moutarde lui monte au nez. C’est facile.
Il a mis les pieds dans les plats. Il commence à se fâcher.
Il n’est pas dans son assiette. Il est mal à l’aise.
B.
verser de l’huile sur le feu. ne plus supporter quelque chose

en avoir ras le bol regarder avidement
manger comme un moineau envenimer une querelle
manger des yeux manger très peu
être haut comme trois pommes être petit
DOCUMENT 3
Lis la recette de cuisine.

www.recette-pour-diabétique.com
RECETTE DE MOUSSE CHOCOLAT BLANC COCO
 PRODUIT: 4 verres (4 Portions)

 PRÉPARATION: 15 mins
 CUISSON: 8 mins
PRÊT DANS: 23 mins
Chaque mousse au chocolat blanc apporte 20g de glucides (sucres)
INGRÉDIENTS
 150g Chocolat Blanc Pâtissier soit environ 75g de glucides (sucres)
 30cl Crème de Coco
 4 oeuf
 5g Sucralose
 4g Gélatine en poudre
- 172 -
INSTRUCTIONS
o Fondre le chocolat blanc avec 10cl de crème de coco à feu doux. Mélanger la gélatine avec 2
CAS d'eau, laisser prendre puis ajouter au chocolat. Réserver
o Battre 20cl de Crème de coco très froide (mettre au congélateur 15mn) jusqu'à ce qu'elle
devienne ferme et mousseuse
o Monter en neige bien ferme 4 blancs d'oeuf avec le sucralose.
o Ajouter 2 jaunes d'oeufs au chocolat fondu, puis verser délicatement la crème de coco
montée en neige puis les blancs d'oeufs.
o L'ajout des blancs doit se faire en 2 ou 3 étapes en mélangeant délicatement avec une spatule
(maryse). Mettre au frais 4h à une nuit.
o Servir en décorant avec un peu de coco râpée, des éclats de chocolat noir, des tuiles de coco
allégée en sucre.
a. Souligne les verbes de la recette.
b. Donne plusieurs exemples des verbes à l’infinitif qu’on peut utiliser pour écrire une
recette de cuisine.
c. Remets en ordre les phrases:
 Mixer le jaune avec le gruyère râpé, le fromage blanc et la crème - saler et poivrer.
 Déposer les dés de jambon (qui vont s'enfoncer tout seuls) puis mettre au four à 200°
une vingtaine de minutes.
 Séparer le blanc des oeufs et monter le en neige ferme...
 Mélanger avec 1/3 des oeufs en neige puis ajouter délicatement et progressivement le
reste.
 Vérifier la cuisson avec la pointe d'un couteau qui doit ressortir sèche.
 Foncer un moule à tarte avec la pâte feuilletée - piquer la avec une fourchette et verser la
préparation.
d. Exemplifie d’autres valeurs de l’infinitif :
Consigne:
Proverbe:
Mode d’emploi:
Après une préposition:
Après une autre verbe au présent:
e. Classe les plats d’un menu:

du riz, des haricots verts, de la glace à la pistache, de l’entrecôte grillée, du bleu
d’Auvergne, de la charcuterie, des moules à la persillade, du roquefort, des crêpes au
chocolat, de la salade mixte
L’entrée:
- 173 -
Le plat principal:
Le fromage:
Le dessert:
f. Redresse le menu suivant. Trouve les mots tordus et remplacent-les pour que les invités
puissent savoir ce qu’ils vont manger:
MENU DU FOUR MENU DU ...................
Boulet rôti ............................ rôti

Purée de petit bois Purée de petit.................
Pattes fraîches à volonté .......................... fraîches à volonté
Suisses de grenouilles .......................... de grenouilles
AU DÉSERT
..........................................
Braises du jardin ............................. du jardin

Confitures de murs de la maison Confitures de .....................
de la maison
Tousse au chocolat ..........................au chocolat
POISSONS
..................................
Jus de sommes Jus de ...........................

Eau plâtre Eau ...............................
Tu peux maintenant repérer les informations utiles et intéressantes pour ta mission.
a. Ensuite, discute avec un médecin et mettez-vous d’accord sur le menu de l’événement.

Ensemble, ajoutez ce qui vous parait pertinent ou enlevez ce qui ne l’est pas. Justifiez
par écrit.
b. Relève ce que doit contenir un menu. Écris ces données dans un dépliant qui te parait
pertinent pour l ’événement. Justifie ton choix.
c. Note les informations que tu as reçues et coche celles que tu vas garder.
BIBLIOGRAPHIE:
1. Ana-Maria Chiuia, FRANCEZĂ- Vocabular-exerciții, Editura Booklet, București,
2009
2. Mihaela Cosma, Eugenia Strătulă, Cristina Grigore, ABCdaire des compétences,
Editura Sigma, București, 2005
3. Sites Internet:
www.recette-pour-diabétique.com
www.youtube.com
- 174 -
TEXTUL INJONCTIV
EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ
Prof. Ardelean Adriana Ramona

Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Baia Mare, jud. Maramureș
Titlul: Textul injonctiv

Clasa: a VI-a
Competenţe vizate: - recunoaşterea unu text injonctiv
- diferenţierea textului literar de cel non-literar
- stimularea creativităţii prin exemple de redactare.
I. Elevii au avut ca temă pentru acasă, în ora anterioară, selectarea unor reţete de bucătărie şi
prospecte ale medicamentelor. După prezentarea câtorva variante, profesorul iniţiază un dialog
despre structura acestor texte, pe baza unor întrebări:
La ce se referă indicaţiile?
De cine sunt date?
De ce? Cu ce scop?
Elevii ajung la concluzia că textele îi informează, le indică un mod de acţiune, au un lexic cu
sens propriu, orientat tematic, deci sunt texte non-literare.
II. Trecerea spre secvenţa următoare, aceea de producere de text injonctiv, este făcută prin
oferirea unui citat care îi provoacă pe copii să fie creativi, să depăşească barierele legate de
dificultatea textului non-literar. E vorba despre un fragment din romanul „Exuvii” al Simonei
Popescu, din capitolul „Cartea de bucate”.
Fără să ştie titlul capitolului, elevii sunt încurajaţi să facă predicţii:
„Cea mai ciudată carte pe care o citisem la vârsta când nu reţii mare lucru din cărţi era una
fără acţiune şi fără personaje, dar care îmi stârnise toate simţurile, imaginaţia […] Era o veche şi
pătrată...”
- majoritatea elevilor a avut dificultăţi în a intui despre ce fel de carte e vorba. O singură
elevă a ghicit că e vorba despre „o carte de bucate”, legând informaţia de prima secvenţă din lecţie.
- au primit apoi un al doilea citat, din aceeaşi carte, cu recomandarea să observe asemănările
şi deosebirile dintre reţetele de bucate aduse de ei şi această „reţetă”.
„Dar mai cumplite şi mai cumplite mi se păreau mâncărurile de inimă şi mai ales sinistra
inimă umplută, care îţi făcea pielea de găină, pentru că reţeta care începea cu „cantităţile”, punea
- 175 -
tranşant problema, fără ocolişuri: „Cantităţi: inimă”, continuând cu minuţioasa pregătire: „ Se
despică inima longitudinal, în două părţi egale, care nu se desprind una de cealaltă. Se scoate
sângele, lăsând pereţii intacţi. Se sărează şi se pipărează, după care se umple cu un amestec de
carne, franzelă, ou, ceapă tocată, sare, piper, verdeaţă. Se înfăşoară inima în felii subţiri de slănină
şi se leagă. Se fierbe înăbuşit la foc moale, în apă şi vin. Când este gata se scot aţele. Reţeta, ca
multe altele, mi se părea un sinistru ritual vrăjitoresc, diavolesc, aşa cum citisem în poveşti. În Albă
ca zăpada, mama vitregă îi poruncise vânătorului să aducă inima prinţesei pe catifea, într-o cutie.”
- concluziile elevilor au fost că textele seamănă puţin prin enumerarea cantităţilor şi
explicarea modului de preparare, dar diferă deoarece scriitoarea se implică direct, exprimându-şi
sentimentele: „mi se păreau cumplite”, apar figuri de stil „sinistru ritual vrăjitoresc” şi apoi
personaje de poveste: „Alba ca zăpada”.
III. După ce au înţeles ce înseamnă un „text de frontieră”, au primit ca sarcină de lucru să
realizeze ei o reţetă şi un prospect având ca temă „Copilăria”. Oferindu-le această temă, profesorul
i-a obligat să fie creativi, să creeze un „text de frontieră”, care îmbină elementele literare şi non-
literare. Oferim două exemple din creaţiile copiilor:
„Reţeta copilăriei”
Ingrediente:
• un copil • ½ căni de bunătate
• desene animate • o linguriţă de răutate
• calculator • un kg. de naivitate
• jocuri • 2 l de joacă
• profesori • o esenţă de teme
• 500 ml de respect
Prepararea:
Se pun primii ani din copilărie, se amestecă cu lapte praf şi ceai, se aşează în scutec şi se ţin
în fiecare noapte la căldură în braţele mamei. Se ornează cu jucării, se modelează cu nuiaua, se agită
pe uliţe prin copaci sau prin podul casei. După şapte ani începe dospirea pe băncile şcolii, iar apoi
coacerea până la paisprezece ani.
La sfârşit se serveşte cu responsabilităţi şi se ornează cu prietenii.
(Dănuţ U. - clasa a VI -a)
Prospectul medicamentului „Copilăria”
Ce conţine?
10% fericire, 7% imaginaţie, 13% inocenţă, 20% libertate, 49% joacă, 1% responsabilitate.
Doze şi mod de administrare:
• Adulţi: 30-40 ani → 2-3 linguriţe amestecate cu relaxare/zi
- 176 -
40-60 ani → 5-7 linguriţe amestecate cu responsabilitate/ săptămână
60-80 ani → 7-12 linguriţe amestecate cu veselie/lună
• Copii: 0-20 ani → 1 linguriţă amestecată cu o picătură de maturitate/an
Ce trebuie să faceţi dacă aţi luat prea mult?
În caz de exces, se face o plimbare până la locul de muncă /unitatea de învăţământ. Dacă
nici aşa nu îţi revii, atunci consultaţi doctorul Maturitate, care vă va da un bilet de vacanţă pe
tărâmul grijilor.
Ce trebuie să faceţi dacă aţi uitat să luaţi o doză?
În caz de întrerupere a tratamentului, la următoarea utilizare luaţi dublu.
Reacţii adverse/ Efecte secundare: Pot apărea următoarele simptome:
- dorinţa de a vă amuza cu jucăriile avute în copilărie
- excesul de imaginaţie şi de aventură.
A se păstra în ambalajul original, lângă inimă, la temperatura sufletului.
(Diana B.- cls. a VI -a)
Bibliografie:
1. Pamfil, Alina, Didactica limbii şi literaturii române, gimnaziu, pentru învăţământul în
limbile minorităţilor naţionale, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000.
2. Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Paralela
45. 2003.
3. *** Lectura. Repere actuale, Lucrările simpozionului de didactica limbii şi literaturii
române, Casa Cărţii de ştiinţă, Cluj, 2004.
4. Popescu, Simona, Exuvii, Polirom, Iaşi, 2007.
- 177 -
PROIECT DIDACTIC
Prof. înv. preșcolar Asandei Elena

Grădinița cu Program Normal Nr. 7 Târgoviște, jud. Dâmbovița
GRUPA: mare
TEMA ANUALĂ: Cine şi cum planifică/organizează o activitate
TEMA PROIECTULUI: „În excursie prin Europa”
TEMA ZILEI: „Ne pregătim de Jocurile Olimpice”
TIPUL ACTIVITĂŢII: fixare şi consolidare
FORMA DE ORGANIZARE: pe grupuri
MIJLOC DE REALIZARE: activitate integrată (ADE, ALA I, ALA II)
CATEGORII DE ACTIVITĂŢI:
ADP
o Rutine: Întâlnirea de dimineaţă (Mă pregătesc de concurs), Salutul, Prezenţa, Calendarul
naturii
o Tranziţii: Cântec „Trenul”
ADE
o DLC – Joc didactic „Să vorbim corect româneşte” (despărţirea propoziţiei în cuvinte,
despărţirea cuvintelor în silabe, identificarea poziţiei sunetelor într-un cuvânt- iniţial, final,
în interior)
o DOS – Activitate practică „Copacul prieteniei” (tehnici de lucru: decupare şi lipire)
ALA I
o Manipulative: Puzzle: „Din tradiţiile popoarelor” (reconstituirea întregului din bucăţele)
o Joc de rol: „De/a gospodinele” (pregătirea sandvişurilor pentru sportivi)
o Materiale de construcţii: „Aeroportul şi gara” (construire prin alăturare, suprapunere şi
îmbinare)
o Nisip şi apă: „Autostrada” (contruire prin alăturare de pietricele şi apăsare în vedea
realizării unei autostrăzi)
o Ştiinţă: CD educaţional „Mijloace de transport” (colorarea unor mijloace de transport;
- 178 -
rezolvarea unui labirint; desnarea unui mijloc de transport); labirint „Ajută mijloacele de
transport să ajungă la destinaţie” (găsirea traseului corect pe care trebuie să-l străbată
mijloacele de transport)
ALA II
o Jocuri sportive „Olimpiada copiilor” (responsabilităţile în microgrupul din care face parte)
- „Ştefeta simplă” - calităţi motrice – viteză
- „Sari în cercuri” - deprinderi motrice – săritura de pe loc cu desprindere de pe
ambele picioare)
- „Mingea la ţintă” - calităţi motrice – viteza, îndemînare
SCOP:
o Consolidarea cunoştinţelor referitoare la propoziţie, cuvânt, silabă, sunet.
o Consolidarea deprinderilor de decupare şi lipire.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
o Să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor,
cât şi în calitate de auditor;
o Să identifice, să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluţii pentru realizarea temei
propuse în cadrul activităţilor.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
ADE: DLC – Joc didactic „Să vorbim corect româneşte”

O1 – să recunoască şi să pronunţe clar sunetele limbii române;
O2 – să despartă corect cuvintele în silabe;
O3 – să formuleze propoziţii corecte din punct de vedere gramatical şi să spună câte cuvinte are;
O4 – să distingă sunetele ce compun cuvintele;
O5 – să completeze corect fişa, utilizând simboluri pentru a transmite semnificaţie.
ADE: DOS – Activitate practică „Copacul prieteniei” (lucrare colectivă)

O1 – să taie cu foarfeca pe contur în linie frântă şi curbă;
O2 – să întindă corect pasta de lipit cu paleta pe o bucată de hârtie decupată şi să o lipească pe o
suprafaţă dată.
- 179 -
ALA I
1. Manipulative
O1 – să reconstituie întregul (imaginea) din mai multe bucăţi.
2. Joc de rol
O1 – să prepare sandvişurile din ingeredientele puse la dispoziţie;
O2 – să împacheteze sandvişul în folie şi să-l aşeze în caserolă;
O3 – să se spele pe mâini înainte de a începe prepararea sandvişurile.
3. Materiale de construcţii
O1 – să construiască prin alăturare, suprapunere şi îmbinare aeroportul şi gara;
O2 – să îşi aleagă materiale necesare (din cele puse la dispoziţie) pentru realizarea temei.
4. Nisip şi apă
O1 – să aranjeze prin alăturare şi apăsare pietricelele în vederea realizării unei autostrăzi;
O2 – să “planteze“ pe marginea autostrăzii pomi, floricele, fire de iarbă (materiale realizate în
activităţi anterioare).
5. Ştiinţă
O1 – să coloreze mijloace de transport utilizând calculatorul şi un CD educaţional;
O2 – să găsească drumul corect al mijlocului de transport pentru a ieşi din labirint, utilizând tastele
cu săgeţi sus – jos, stânga – dreapta de la tastatura calculatorului;
O3 – să deseneze mijlocul de transport cu care vrea să plece în excursie, folosind programul Paint;
O3 – să rezolve corect fişa, găsind drumul pe care trebuie să-l parcurgă mijloacele de transport
pentru a ajunge la destinaţie.
ALA II
O1 – să execute corect alergarea, evitând mişcările inutile;
O2 – să folosească în timpul săriturii elanul, zborul liber în lungime şi aterizarea în poziţia ghemuit
cu braţele întinse înainte;
O3 – să arunce la ţintă fixă din poziţia stând cu un picior înainte.
STRATEGII DIDACTICE
Metode şi procedee
o Conversaţia, explicaţia, observaţia, exerciţiul, problematizarea, lucrul în perechi, turul
galeriei.
Mijloace de învăţământ
o ADE – jetoane cu imagini de mijloace de transport, cub ilustrat, fişe de muncă
independentă, imagini cu steguleţele ţărilor U.E.,siluete de porunbei, soare, coală cartonată,
- 180 -
foarfeci, aracet, stimulente (autocolante cu feţe vesele)
o ALA I – CD educaţional, fişe (labirint), puzzle, cuburi de lemn de diferite mărimi, carămizi
din plastic, pietricele, miloace de transport (jucării), pomi, flori realizate în alte activităţi,
unt, salată verde, salam, caşcaval, pâine feliată, folie, caserolă, cuţie, farfurii, şorţuleţe,
o ALA II – minge, ştafetă, diplome, medalii.
SCENARIUL ACTIVITĂŢII
Salutul: Dimineaţa a sosit

Toţi copiii au venit
În cerc să ne adunăm
Frumos să ne salutăm.
Noutatea zilei (surpriza) o constituie primirea unei scrisori de la organizatorii Jocurilor

Olimpice de la Atena, care invită copiii să participe la Olimpiada copiilor. Le citesc scrisoarea, după
care stabilim că mergem la olimpiadă, dar trebuie să ne pregătim în acest sens. De aceea am pregătit
de lucru diferite materiale în centre.
Tranziţie – Cântecul „ Trenul ”
Trenul ne aşteaptă în staţii
Să ne-alegem destinaţii
Pe traseu să pornim
Locuri să descoperim
În vagoane ne urcăm
Şi de drum ne bucurăm.
Haideţi toţi acum cu trenul

Şugudu, cântăm refrenul
Multe lucruri de văzut
In viteză le-am trecut.
Hai la drum cu noi şi tu
Suguducu, şugudu.
După intonarea cântecului, copii trec pe la toate centrele pentru a vedea ce au de lucru:
 La centrul Alfabetizare, copiii se vor juca un joc didactic „Să vorbim corect româneşte”
- 181 -
pentru ca să se înţeleagă cu ceilalti sportivi de la olimpiadă. În acest joc copiii vor
recunoaşte imagini ale unor obiecte ce se folosesc atunci când plecăm în excursie, vor forma
propoziţii corecte, vor vedea câte cuvinte are propoziţia şi câte silabe are cuvântul. Se fac
câteva exerciţii de pronunţie a unor onomatopee: - Cum face apa când merge vaporul? (gâl,
gâl); - Cum face vântul când deschidem geamul maşinii în timpul mersului? (vâj, vâj). Le
voi explica apoi regulile locului: pe măsuţă, în faţa copiilor sunt aşezate, cu faţa în jos mai
multe jotoane cu diferite mijloace de transport. La sunetul clopoţelului, un copil va lua
primul jeton, îl va întoarce, va spune ce reprezinţă, sunetul cu care începe cuvântul şi apoi va
despărţi cuvântul în silabe. Ceilalţi copii vor spune alte cuvinte ce încep cu același sunet. Se
va efectua un joc de probă pentru a vedea dacă regula jocului a fost înţeleasă, apoi voi
antrena cât mai mulţi copii în joc, urmărind ca răspunsurile să fie clare şi corecte.
Răspunsurile greşite vor fi corectate. Pentru a evita monotonia, se va trece la complicarea
jocului: Se va folosi un cub ilustrat. Un copil va rostogoli cubul. Copilul în dreptul căruia se
va opri cubul, va arăta imaginea copiilor, va spune ce reprezintă, sunetul cu care începe
cuvântul, câte silabe are. Copilul care a rostogolit cubul va formula o propoziţie care să
conţină cuvântul găsit şi va preciza câte cuvinte are propoziţia formulată. Se vor folosi
versurile:
Copilul care aruncă cubul:
“ Cubul se rostogoleşte
Ghici, la cine se opreşte? “
Copilul la care se opreşte cubul:
“ Chiar la mine s-a oprit
Voi spune ce am găsit. “
 La centrul Artă, copiii vor realiza un poster „Copacul prieteniei” ce va fi înmânat
organizatorilor Jocurilor Olimpice în semn de mulţumire că i-au invitat şi pe ei. Pentru a
duce la bun sfârşit acestă sarcină, ei trebuie să decupeze steagurile ţărilor U.E. din care să
formeze, prin lipire, coroana copacului. În centrul coroanei trebuie aşezat seagul
reprezentând Uniunea Europeană şi pe cel al ţării noaste. Porumbeii, norii soarele, firicelele
de iarbă sunt elemente care întregesc posterul Copiii vor face firicele de iarbă din hârtie
creponată, tăiată fâşii subţirele. Copiii pot aşaza steguleţele în ordinea dorită de ei. Se ajută
între ei dacă este cazul.
 La centrul Joc de rol, gospodinele pregătesc sandvişuri pentru a le mânca copiii pe drumul
spre Atena. Au la dispoziţie produsele necesare preparării tartinelor: pâine feliată, unt,
caşcaval, salam, salată verde, folie transparentă în care să le împacheteze, caserole în care să
le aşeze, şorţuleţe, cuţite ca să întindă untul pe felia de pâine. Se pune accentul pe respecte
- 182 -
reguli de igienă.
 La centrul Nisip şi apă, copiii au sarcina de a realiza o autostradă (în caz că se hotărăsc să
plece cu autocarul) prin aşezarea pietrelor una lângă alta, apoi să le apese puţin pentru a se
fixa. Pe marginea drumului vor aşeza elementele decorative realizate în alte activităţi:
copaci, flori, firicele de iarbă, mijloace de transport.
 La centrul Materiale de construcţii, copii vor construi prin alăturare, suprapunere sau
îmbinare Aeroportul din Bucureşti (cuburi de lemn) şi gara din Târgovişte (minicărămizi din
plastic, şine din plastic)
 La centrul Manipulative, copiii au sarcina de a rezolva puzzle cu imagini reprezentative
pentru câteva ţări, pentru a cunoaşte puţin din tradiţiile popoarelor şi a şti ce să viziteze când
vor pleca în excursie. Copiii vor reconstitui imaginea asamblând bucăţelele de puzzle.
Imaginile ce trebuie reconstituite reprezintă simboluri ale unor ţări europene. Puzzlele sunt
formate din bucăţi de diferite dimensiuni, avându-se astfel în vedere dezvoltarea intelectuală
a fiecărui copil. Pot schimba imaginile între ei. Se pot ajuta între ei.
 La centrul Ştiinţă, se lucrează folosind CD-ul educațional ” Mijloace de transport ”. Se
lucrează individual, câte un copil la un calculator. Fiecare îşi alege de pe CD ceea ce vrea să
lucreze: să coloreze mijloace de transport sau să să găsească drumul corect al acestora
pentru a ieşi din labirint. Alţi copii vor desena, în programul Paint, mijlocul de transport cu
care ar vrea să plece în excursie. Le dau indicaţii atunci când au nevoie.
După ce temele din fiecare centru sunt realizate, copiii hotărasc cu ce mijloc de transport vor
pleca la olimpiadă: vor pleca cu trenul din gara Târgovişte şi vor lua cu ei posterul şi sandvişurile
pregătite de gospodine (primul copil este trenul, ceilalţi sunt vagoanele). Trenul îi duce pe copii la
olimpiada care se desfăşoară la Atena (curtea grădiniţei) aici, copiii participă la câteva întreceri
sportive: „Ştefeta simplă”, „Sari în cercuri ” şi „Mingea la ţintă”.
La finalul competiţiei, copiii vor primi diplome şi medalii, vor face o fotografie de grup, după
care se vor întoarce în România (sala de grupă) tot cu trenul (în şir indian, cântând).
Material bibliografic:
o *** Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani), M.E.C. -2008;
o Ştefania Antonovici, Florica Mitu, “Metodica activităţilor de educarea limbajului în
învăţământul preşcolar“, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2005;
o Ioan Damşa, Maria Toma - Damşa, Zoe Ivănuş, “Dezvoltarea vorbirii în grădiniţa de
copii”, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1996;
o Eugenia Ţicaliuc, “Jocuri pentru grădiniţele de copii”, Editura Stadion, Craiova, 2008.
- 183 -
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ:
„ÎN AŞTEPTAREA LUI MOŞ NICOLAE”
Prof. înv. preșcolar Avîrvarei Valentina Doina

Şcoala Gimnazială „Sfânta Maria”,
Grădiniţa cu Program Prelungit „Micii Cercetaşi” Botoşani
DATA:
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: G.P.P. ,,Micii Cercetaşi”, Botoșani
EDUCATOARE: Avîrvarei Valentina
Nivel II: Grupa mare ,,Veveriţele”
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?
TEMA PROIECTULUI: ,,Sărbătorile la romȃni”
TEMA SĂPTĂMȂNII: ,,Iarna veselă”
TEMA ZILEI: ,,În aşteptarea lui Moş Nicolae”
TIPUL ACTIVITĂŢII: consolidarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor
MIJLOC DE REALIZARE: Activitate integrată ALA1+ADE(DŞ+DOS)+ALA2
FORME DE ORGANIZARE: Individual, pe grupe, frontal.
DURATA: o zi
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
 Verificarea şi consolidarea numeraţiei în limitele 1-6;
 Consolidarea deprinderii de a despărți cuvintele în silabe şi de a le reprezenta grafic, în
vederea dezvoltării gândirii logice și a vocabularului;
 Formarea deprinderii de a se exprima corect şi coerent;
 Stimularea expresivităţii şi a creativităţii prin realizarea lucrării practice;
 Consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;
 Formarea şi consolidarea unor abilităţi prin educarea atitudinilor active de comunicare şi
relaţionare intra şi interpersonală.
ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂŢII INTEGRATE:
ADP: I.D. - ,,Aş dori ca Moşul să-mi aducă...”
- 184 -
R. - ,,Să ne purtăm frumos unii cu alţii!”(deprinderea de a se comporta civilizat)
T. -,,Ca să creşti copil voinic
Faci gimnastică de mic.”- exerciţii de mişcare
ALA I:- Bibliotecă: „Citim imagini cu Moş Nicolae”

- Nisip şi apă: ,,Casa lui Moş Nicolae ”
- Artă: ,,Cadoul preferat ”- desen
ADE: - DŞ: Activitate matematică – ,,Să-l ajutăm pe Spiriduş!”- joc didactic

- DOS: Activitate practică – ,,Cizmuliţa lui Moş Nicolae”- şnuruire
ALA II: ,,Cald-Rece”- joc de mişcare
ADP: ,,Aş dori ca Moşul să-mi aducă...”

O1- Sǎ utilizeze formele de salut şi să răspundă adecvat acestora;
O2- Sǎ recunoască elementele specifice temei zilei cu ajutorul jetoanelor puse la
dispoziţie;
O3- Sǎ descrie caracteristici ale vremii, specifice zilei, asociindu-le cu imaginea
corespunzătoare;
O4- Sǎ execute acţiunile motrice însuşite.
ALA 1: ,, În aşteptarea lui Moş Nicolae”
Bibliotecă: „Citim imagini cu Moş Nicolae”

O1- Să ,,citească’’diverse imagini specifice sărbătorii;
O2 - Să formuleze propoziţii pe baza imaginilor;
O3 - Să despartă in silabe cuvintele sugerate de imagini (clopoţel, cadou, cizmă, nuieluşă,
etc);
O4 - Să traseze liniuţele corespunzătoare numărului de silabe.
Nisip şi apă: ,,Casa lui Moş Nicolae ”

O1 - Sǎ mânuiascǎ ustensilele puse la dipoziţie;
O2- Sǎ construiască în mod original căsuţa;
- 185 -
O3- Sǎ relaționeze cu partenerii de joc şi să manifeste stări afective pozitive în relaţiile cu
cei din jur.
Artă: „Cadoul preferat” - desen

O1- Să obţină efecte plastice prin folosirea culorilor în tente diferite;
O2 - Să compună în mod original şi personal spaţiul plastic;
O3 - Să utilizeze corect instrumentele şi materialele specifice desenului;
O4 - Să-şi evalueze lucrarea proprie şi a celorlalţi copii, ţinând cont de aspectul acesteia;
ADE: (DŞ+DOS)
DŞ: (Activitate matematică) - ,,Să-l ajutăm pe Spiriduş!”- joc didactic
O1- Să numere crescător şi descrescător în limitele 1-6;
O2 - Să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la număr;
O3 - Să stabilească vecinul mai mare/mai mic cu o unitate al unui număr;
O4 - Să precizeze locul unui număr în şirul numeric şi al unui obiect într-un şir de obiecte;
O5 - Să utilizeze corect limbajul matematic în exprimare.
DOS (activitate practică)

O6 - Să realizeze lucrarea practică valorificând deprinderile de lucru formate, pe baza
materialului didactic şi a explicaţiei educatoarei;
O7 - Să aplice tehnicile cunoscute de asamblare a cizmuliţei respectând ordinea etapelor de
lucru.
O8 - Să compună în mod original şi personal spaţiul plastic;
O9 - Să utilizeze corect instrumentele şi materialele specifice;
O10 -Să-şi evalueze lucrarea proprie şi a celorlalţi copii ținând cont de aspectul acesteia;
ALA 2: ,,Cald-Rece”- joc de mişcare

O1- Să caute jucăria ascunsă;
O2- Să respecte indicaţiile primite;
O3- Să-şi formeze atitudinilor active de comunicare şi relaţionare intra şi interpersonală.
STRATEGII DIDACTICE
Metode si procedee - observaţia, explicaţia, conversaţia, expunerea, exerciţul, jocul, metoda
Mâna oarbă, demonstraţia, problematizarea, algoritmizarea, lucrul în grup, brainstorming, Piramida,
aprecierea verbală, Turul Galeriei.
- 186 -
Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual, în perechi.
Resurse materiale: imagini si cărţi specifice sărbătorilor de iarnă, surpriza – „Spiriduşul”,
harta, căsuţa spiriduşului, coşuleţe, jetoane, jetoane cu cifre, tabla magnetică, foi, lipici, lucrarea
model, fotografiile copiilor, ecusoane.
Sarcina jocului:
- Numărarea crescător/descrescător în limitele 1-6, raportarea numărului la cantitate şi
cantitatea la număr, stabilirea vecinului mai mare/mai mic cu o unitate al unui număr, precizare
locului unui număr în şirul numeric şi al unui obiect într-un şir de obiecte, utilizarea corectă a
limbajul matematic în exprimare.
Regulile jocului:
Copiii desemnaţi ca lideri ai grupului, constituit aleator în urma extragerii ecusonului, vor
rezolva cerinţele impuse de joc. Ceilalţi copii vor aprecia calitatea răspunsurilor. Fiecare răspuns
bun va fi aplaudat şi punctat.
Reguli de joc: cooperarea, respectarea semnalului, respectarea regulilor după care se
grupează.
Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialului închiderea si deschiderea ochilor,
aplauzele, mimica, imitarea personajelor din poveşti, coşuleţul fermecat, aplauzele, ghicirea, bătăi
din palme, închiderea şi deschiderea ochilor, gruparea în funcţie de regula jocului.
Metode de evaluare: conversaţia euristicǎ, exerciţiul, observarea sistematică a
comportamentelor, probe orale, practice, analiza produselor, corectarea greşelilor, stimularea
verbalǎ.
BIBLIOGRAFIE:
- Aplicarea noului curriculum pentru educaţia timpurie – Editura Diana;
- Andrei Barna, Georgeta Antohe - Curs de pedagogie; „Teoria instruirii şi evaluării” - Editura
Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos”– Galaţi;
- Antohe G.,Iuliana B. -Psihopedagogia Jocului, Editura Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos”
Galaţi;
- Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani);
- D. Gherghina, C. Novac, A. Mitrache, V. Ilie, Didactica activităţilor instructiv-educative pentru
învăţămȃntul preprimar, Editura Didactica Nova, Craiova, 2005;
- Smaranda Maria Cioflica, Camelia Lazăr, Ziua bună începe la „Ȋntȃlnirea de dimineaţă”, Editura
Tehno-Art, Petroşani, 2009;
- Fişe pentru activitatea matematică din grădiniţă, „Matematica distractivă”.
- 187 -
SCENARIUL ZILEI
Activitatea debutează cu întâlnirea de dimineaţă în care copiii au posibilitatea de a-şi

împărtăşi ideile, de a-şi manifesta starea de spirit, de bună dispoziţie.
Educatoarea salută copiii, spunând:
— Dimineaţa a venit,
Şi copiii au sosit,
În cerc să ne adunăm,
Cu toţii să ne salutăm!
A-nceput o nouă zi,
Bună dimineaţa,copii!
Copiii răspund la salut:
— Bună dimineaţa salutăm,
Şi voioşi ne aşezăm
Ȋntr-un cerc frumos şi mare
Să ascultăm copilul care
Azi vrea să ne povestească
Şi să ne uimească.
Vremea să o studiem
Şi-n calendar să notăm
De e soare sau e ploaie,
Şi putem merge la plimbare.
Salutul Copiii sunt aşezaţi pe scăunelele care sunt dispuse în semicerc. Educatoarea le va
transmite un salut însoţit de o apreciere. Copiii se vor saluta de la stânga la dreapta, cu glas tare,
folosind formula de salut ,,Bună dimineaţa” şi numele colegului pe care îl salută.
Prezenţa se realizează în manieră interactivă. Copiii sunt solicitaţi,după ce au ajuns în clasă

să meargă la panoul cu prezenţa unde au fotografiile ataşate pe veveriţe. Fiecare îşi va ataşa
fotografia în copac, semn că este prezent. De asemenea sunt solicitaţi să stabilească şi absenţii zilei.
Atenţia copiilor este îndreptată catre Calendarul naturii, ocazie cu care vor veni la panou
doi copii şi vor prezenta schimbările care au loc în natură, în anotimpul de iarnă prin jocul de rol
„Meteo”.
Activitatea de grup se realizează cu ajutorul versurilor:

- 188 -
În fiecare dimineaţă
S-avem gândul bun pe faţă (îşi trec palmele pe faţă)
Către soare să privim (ridică mâinile deasupra capului şi privesc în sus)
Iubire să dăruim (îşi strâng mȃinile la piept)
De gândul rău să ne ferim (alungă gândul rău cu mâinile)
S-adunăm doar bucurie (strâng mâinile spre piept)
Şi-n lume s-o răspândim (desfac mâinile în faţă)
Şi-atunci orişice copil
În fiecare dimineaţă
Are gândul bun pe faţă. (trec mâinile spre faţă)
Ȋn cadrul Ȋntâlnirii de dimineaţă ne vom aminti că la începutul iernii vine Moş Nicolae.
Prin întrebarea: ,,Ce ne aduce Moşul?”, copiii vor identifica Mesajul zilei: ,,Ȋn ghetuţele curate
încep iute să se arate…!’’
Noutatea zilei va fi adusă de „Spiriduş” (copil costumat adecvat rolului pe care îl
interpretează) aducând cu el materialele necesare desfăşurării activităţii.
Port o discuţie referitoare la motivul sosirii musafirului:

Spiriduş micuţ vioi
Ce te-aduce pe la noi
Ȋntr-o zi de sărbătoare
Poţi răspunde la-ntrebare?
– Am venit la voi copii
Ȋnsă fără jucării.
Ci cu coşuri pline toate,
De surprize colorate
Sunt aşa de supărat,
Că mă-ncurc la numărat
La căsuţă să ajung
E un drum aşa de lung.!!!
– Lasă nu fii supărat

De copii eşti ajutat.
Aflăm astfel că s-a rătăcit şi că trebuie să ajungă în curând la căsuţa lui Moş Nicolae pentru
- 189 -
că are multe surprize. Pentru a ajunge el trebuie să treacă mai multe probe iar noi trebuie să-l
ajutăm, deoarece el nu se descurcă. Copiii sunt poftiţi în trenuleţ pentru a descoperi centrele de
lucru: Bibliotecă, Nisip şi apă şi Artă.Copiii merg spre centre cântând.
TRANZIȚIE: ,,Câte unul pe cărare’’ joc cu text şi cânt
După ce terminaţi, veţi face schimb la măsuţe (centre).
Rutine: ,,Suntem harnici” – exersarea unor deprinderi de ordine

,,Apa şi săpunul, prietenii noştri!”- exersarea unor deprinderi igienico-sanitare
După finalizarea activităţii pe centre vor merge la să se spele pe mâini şi apoi vor servi masa.
TRANZIȚIE: ,,Rândul iute să-l formăm!”
La întoarcerea în sală va continua activitatea pe domeniile experenţiale.

Este captată atenţia copiilor de materialele care se mai află în coş. Prilej cu care se va intui
materialul de lucru (harta ce ne ajută să descifrăm drumul catre căsuţă). Acestea sunt prezentate
gradual pentru a menţine motivaţia pentru activităţi. Iniţiez cu copiii o discuţie referitoare la
preocupările pe care le au părinţii, bunicii acestora, în apropierea Sfintelor sărbatori de iarnă,
moment realizat prin intermediul metodei Brainstorming. Deoarece motivarea copiilor le-a generat
o stare de aşteptare propun copiilor să desfăşurăm jocul didactic, „Să-l ajutăm pe Spiriduş”.
Copiii vor forma două echipe, în funcţie de jetonul ales (brăduţi şi reni).
După anunţarea titlului jocului şi a obiectivelor urmărite se vor explica sarcinile şi regulile
jocului pe înţelesul copiilor, se realizează jocul de probă după care se trece la executarea proriu-zisă
a acestuia.
Parcurgând toate probele existente pe hartă, copiii reuşesc să ajungă la căsuţa spiriduşului pe
care o descoperă în clasă şi în care găsesc alte surprize care au rolul de a crea un climat, o atmosferă
favorabilă, menţinând interesul şi curiozitatea copiilor pentru joc.
Se trece la desfăşurarea jocului: „Să-l ajutăm pe Spiriduş!” şi apoi la asamblarea
cizmuliţei.
Copiii vor lucra individual, pe grupe şi frontal.Lucrările realizate vor fi expuse pe panou şi
le voi cere copiilor să le analizeze.
TRANZIȚIE: ,,Ca să creşti copil voinic

Faci gimnastică de mic.’’ - gimnastica
- 190 -
Finalitatea zilei: mulţumirile Spiriduşului pentru ajutorul primit, recompensarea copiilor şi
expoziţia cu lucrări ale copiilor.
În încheiere, copiii vor juca jocul distractiv: „Rece, cald, frige”.
Strategii didactice
Eveni-
Mijloace de
învăţământ
organizare
Forme de
mentul Conţinut ştiinţific Evaluare
Metode
didactic
Se asigură condiţiile optime Frontal Evaluarea

Moment desfăşurării activităţii: deprinde-
organiza- ●aerisirea sălii de grupă; rilor de
toric ●pregătirea materialului disciplină;
didactic;
●plasarea organizată a
preşcolarilor în spaţiul
educaţional, amenajat sugestiv
Se realizează prin intermediul - conver- - surpriza frontal Observa-
Captarea elementului ludic –personajul saţia Spiriduşul rea com-
atenţiei ,,Spiriduşul“ care ne roagă să-l - expune- portamen-
ajutăm pentru a ajunge la rea tului
căsuţa sa, cu ajutorul copiilor;
cunoştinţelor noastre. Interesul
Voi prezenta materialul cu pentru
ajutorul copiilor. personajul
Intuirea materialului surpriză;
demonstrativ şi distributiv.
Se anunţă tema şi obiectivele - explica- frontal Repetă
Anunţa- activităţii, precum şi regulile ce ția tema şi îşi
rea temei trebuie respectate pe parcursul - conver- însuşesc
şi a activităţii. saţia conţinutul
obiective- Astăzi, vom pătrunde în lumea sarcinilor
lor minunată a poveştilor de iarnă. ce vor fi
Trebuie să rezolvaţi mai multe rezolvate.
sarcini pentru a-l ajuta pe
Spiriduş să ajungă la căsuţă.
Dirijarea ALA1 Rezolvă
învăţării Copiii formează trenuleţul şi - conver- frontal cerinţele.
interpretează cântecul ,,Câte saţia
unul pe cărare". - explica-
Se intuieşte materialul didactic ţia Optează
de la fiecare centru de interes. pentru
Se enunţă temele fiecărui acţiunile
centru de interes şi obiectivele de lucru
propuse în termeni accesibili preferate.
pentru stimularea participării
active a copiilor.
- 191 -
Strategii didactice
Eveni-
Mijloace de
învăţământ
organizare
Forme de
Metode
didactic
În funcţie de opţiunile lor,

copiii se vor constitui în micro-
grupuri corespunzătoare
centrului de interes.
Nu se oferă un model absolut
pentru activitate, fiecare copil
va realiza activitatea în
manieră proprie.
În cadrul centrelor de interes se
pune accent pe procesul de
desfăşurare al activităţii şi nu
pe produsul acesteia.
Educatoarea va oferi sugestii,
va crea situaţii de cooperare şi
înţelegere şi a altor puncte de
vedere.
Dacă va fi necesar, educatoarea
va reorienta copiii spre alte
centre de interes.
Bibliotecă: ,, Citim imagini cu

Moş Nicolae”
La acest sector copiii vor - explica- imagini individual, Denumesc
denumi imaginile recunoscute ția reprezen- pe grupuri şi enumeră
pe baza unor elemente - conver- tative elementele
reprezentative, vor analiza saţia din tablou.
imaginile verbalizând, vor - exercițiul
formula propoziţii, vor despărţi pe grupuri
cuvintele în silabe şi vor trasa
liniuţele corespunzătoare
numărului de silabe ale
cuvȃntului indicat.
Nisip şi apă: ,,Casa lui Moş

Nicolae ”
Copiii vor mânui ustensilele nisip individual Realizează
puse la dipoziţie, vor Kinetic, cerinţele.
construi în mod original căsuţa forme de
relaționȃnd cu partenerii de plastic,
joc stabilind stări afective tavă
pozitive în relaţiile cu cei din
jur;
Artă:
- 192 -
Strategii didactice
Eveni-
Mijloace de
învăţământ
organizare
Forme de
Metode
didactic
„Cadoul preferat” - desen - demon- foi albe, Realizează

Copiii vor desena cadoul pe straţia creioane lucrarea
care îl doresc. Va trebui să colorate plastică.
compună în mod original şi
personal spaţiul plastic să
utilizeze corect instrumentele
şi materialele specifice
desenului şi să-şi evalueze
lucrarea proprie şi a celorlalţi
copii, ţinând cont de aspectul
acesteia;
Lucrările vor fi expuse pe un
panou.
Se apreciază modul de - conver-

desfăşurare al activităţii la saţia
fiecare sector prin raportare la - explica-
obiectivele pe care le-au avut ţia
de îndeplinit.
Se fac aprecieri generale şi
individuale asupra participării
la activitate, asupra disciplinei
din timpul activității.
După ce terminaţi, veţi face
schimb la măsuţe (centre).
Rutine: ,,Suntem harnici” – - exerciţiul
exersarea unor deprinderi de
ordine
,,Apa şi săpunul, prietenii
noştri!”- exersarea unor
deprinderi igienico-sanitare
După finalizarea activităţii pe
centre vor merge să se spele pe
mâini şi apoi vor servi masa.
TRANZIȚIE: ,,Rândul iute
să-l formăm!”
Obținerea ADE:DŞ
performa Astăzi la activitatea de
nței matematică vom juca un joc
care se numeşte ,,Să-l ajutăm
pe Spiriduş! “
Modul de desfăşurare a - expune- individual, Aprecierea

jocului rea pe grupuri răspunsuri
- 193 -
Strategii didactice
Eveni-
Mijloace de
învăţământ
organizare
Forme de
Metode
didactic
Copii se împart în două echipe - conver- - ecusoane lor copii-

în funcţie de ecusonul din saţia - tabla lor
piept.Ei îl vor ajuta pe magnetică
,,Spiriduş” să ajungă la căsuţă - harta
descifrând harta şi rezolvând - piramida
fiecare sarcină cerută, pe o - recom-
piramidă. Cu fiecare cerinţă pense
rezolvată vor înainta pe hartă şi - cosuleţe
vor aduna recompensele până - jetoane
când ajung la final, unde cu diferite
descoperă căsuţa spiriduşului. imagini
Aici se află alte surprize care - jetoane
fac trecerea către activitatea cu cifre
practică. Toate momentele
jocului încep si se termină la
semnal. Fiecare probă va fi
punctată pe panoul de evidenţă
a rezultatelor. Cȃştigă echipa
care are mai multe puncte.
Intuirea materialului didactic:

A) Explicarea jocului:
Formez grupe de obiecte, - exerciţiul

numǎr elementele şi le cer sǎ- - explica-
mi spunǎ care cifrǎ se ţia
potriveşte. Dupǎ ce s-au
familiarizat cu cerinţele trecem
la joc.
Fiecare echipǎ îşi va trimite pe
rând câte un reprezentant. Se
depuncteazǎ copilul care
rǎspunde neîntrebat.
B) Jocul de probǎ:
Se verifică dacă s-au înţeles - demon-

explicaţiile educatoarei, se straţia
execută o dată de două ori de - observa-
probă. ţia
Voi chema un copil în faţǎ şi îi
voi cere sǎ repete regulile
jocului, apoi vom face o
simulare a jocului.
- 194 -
Strategii didactice
Eveni-
Mijloace de
învăţământ
organizare
Forme de
Metode
didactic
Jocul propriu-zis:
Pentru cǎ s-au înţeles bine - exerciţiul pe grupuri
regulile jocului vom face un
concurs.
Varianta I
Prin intermediul versurilor,
solicit copiii să numere
crescător/descrescător în
concentrul 1-6.
Spiriduşul, ce păcat, - proble- individual
S-a încurcat la numărat. matizarea
Hai, ajută-l dacă ştii
Şi-o surpriză vei primi.
Vor număra conştient, prin gest
de încercuire, verbalizând
corespunzător.
Varianta II
,,Scara numerelor este - piramida
O minune de poveste: - harta
Treptele dacă le urci,
Poţi la soare să ajungi.
Te invit să le cobori,
Să nu fii cu capu-n nori.”
Se descoperă şirul numeric
crescător şi descrescător fiind
incorect realizat. Fiecare
echipă va aşeza cifrele şi
mulţimile corespunzătoare
şirului pe care îl au de
rezolvat,verbalizând acţiunea.
Varianta III
Solicit copiilor să stabilească
,,vecinii” numerelor: unu, doi,
trei,care sunt vecinii mei?
Copilul numit va aşeza jetonul
cu cifra corespunzătoare la
Asigura- locul potrivit verbalizând
rea acţiunea. Observa-
retenţiei rea
şi a C) COMPLICAREA sistemati-
- 195 -
Strategii didactice
Eveni-
Mijloace de
învăţământ
organizare
Forme de
Metode
didactic
transferu- JOCULUI că a com-

lui Se prezintă pentru fiecare - algorit- portamen-
echipă câte două probleme mizarea tului
ilustrate, pe care copiii trebuie -proble- copiilor
să le rezolve. matizarea
- vor rezolva operaţii de
adunare, ajutaţi de suport
intuitiv;
-vor rezolva operaţii de
scădere, cu ajutorul planşelor
ilustrate;
-voi asigura vizibilitatea la
panoul de afişare a rezultatelor
întrecerii;
Trecerea la etapa următoare se

face printr-o tranziţie-
gimnastica de inviorare.
DOS
La Activitatea practică vor - expune-
decora cizmuliţa, prin rea
îmbinarea elementelor.
Intuirea materialului
-„ Ce aţi primit pe măsuţe?” - conver-

saţia
Executarea temei de către
copii:
. a) Analiza lucrării-model:
Se prezintă modelul realizat de - observa-
educatoare. Copiii sunt rugaţi ţia
să îl observe. Sunt întrebaţi
dacă ştiu cum a fost realizat şi
sunt recunoscute în lucrare
elementele de lucru.
- Se cere copiilor să enumere
elementele de lucru.
b) Explicarea şi demonstrarea
modului de lucru:
Se explică şi se demonstrează - demon-
copiilor tehnicile de lucru, straţia
utilizând corect materialele.
- 196 -
Strategii didactice
Eveni-
Mijloace de
învăţământ
organizare
Forme de
Metode
didactic
c) Exerciţii pentru încălzirea - exerciţiul

muşchilor mici ai mâinii:
Execut împreună cu copiii
exerciții de încălzire a
mușchilor fini ai mâinii:
„Batem palmele cu zor/ Batem
palmele cu spor/1,2-1,2/Faceţi
toţi la fel ca noi!/Pe mânuţe ne
spălam,/Curat noi ca să
lucrăm./1,2/1,2/Faceţi toti la
fel ca noi!/La pian noi să
cântam,/Linişte!Să ascultăm! ”
d) Executarea temei de către - Brain-
copii: La semnalul educatoarei storming
copiii încep lucrul - Munca
-voi supraveghea copiii în timp individu-
ce lucrează, voi cere ală
respectarea etapelor de lucru,
voi acorda explicaţii
suplimentare şi ajutor copiilor
care întâmpină dificultăţi;
-se dau indicaţii individuale
unde este cazul. Se orientează
atenţia copiilor asupra
aspectului estetic al lucrării şi a
curăţeniei la masa de lucru
-când majoritatea copiilor au
încheiat lucrarea, voi anunţa
încetarea lucrului.
e) Evaluarea lucrării - conver-
Se apreciază individual şi în saţia
colectiv modul de lucru al -
copiilor, comportamentul lor în explicaţia
timpul activităţii cât şi Metoda
rezultatul muncii lor. Se ,,Turul
aranjează lucrările pe un Galeriei”
panou.
Se face analiza lor,
respectându-se următoarele
criterii: dacă s-a realizat tema
propusă, ansamblul estetic al
lucrării.
Aprecieri ale lucrărilor şi Analiza
asupra comportamentului lucrărilor
- 197 -
Strategii didactice
Eveni-
Mijloace de
învăţământ
organizare
Forme de
Metode
didactic
copiilor.
Încheie- ALA 2: Jocul „Rece, cald,
rea frige…”
activităţii Printr-o tranziţie copiii se aşază
în semicerc.
Voi reaminti copiilor mesajul

zilei: ,,Ȋn ghetuţele curate încep
iute să se arate…!’’
Le voi adresa îndemnul:

Să fiţi cuminţi, copii,
Părinţilor să le-
aduceţi bucurii
La grădi învăţăm
Frumos să ne
purtăm!
Voi face aprecieri referitor la
modul cum s-a desfăşurat
întreaga activitate.
Voi face aprecieri referitor la

modul cum s-a desfăşurat
întreaga activitate.
Vom încheia activitatea

interpretând cântecul ,,Iarna a
sosit în zori”.
Jocul „Rece, cald, frige…”
Scopul: dezvoltarea perseverenţei.
O1 - să caute jucăria ascunsă,
O2 - să respecte indicaţiile primite.
Resurse didactice: o jucărie, o basma.
- 198 -
Desfăşurarea jocului:
Un copil este legat la ochi cu o basma. Copiii stau la locurile lor în timp ce unul dintre ei
ascunde o jucărie. La comanda cadrului didactic, copilul legat la ochi, îşi desface basmaua şi
porneşte în căutarea jucăriei ascunse. Când se apropie de jucărie, propunătorul împreună cu clasa
spun: „cald”, când e foarte aproape strigă: „frige”, iar dacă se depărtează îl previn prin cuvântul:
„rece”. Jocul se desfăşoară prin îndrumarea copilului cu ajutorul acestor trei cuvinte, până găseşte
jucăria. Jocul se reia prin schimbarea copilului care caută jucăria ascunsă.
- 199 -
PROIECT EDUCAŢIONAL JUDEŢEAN
ÎN DOMENIUL EDUCAȚIE CIVICĂ, VOLUNTARIAT,
PROIECTE CARITABILE:
„COPIL CA TINE SUNT ŞI EU!”
Prof. Bădea Claudia Sorinela

Prof. Bîrză Maria Minodora
Prof. Deaconescu Rodica-Ana
Prof. Putuca Andreea Maria
Prof. Richea Maria Adriana
Colegiul Economic „George Bariţiu” Sibiu
Motto: „Fiecare copil pe care-l instruim este un om pe care-l câștigăm!” - Victor Hugo
INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele
instituţiei/unităţii de Colegiul Economic „George Bariţiu” Sibiu
învăţământ aplicante:
Adresa completă Str. Oituz, nr. 31, Sibiu, cod poștal 550337
Nr. de telefon/fax 0269 424238 / 0269 232842
Site şi adresă poştă www.economicsibiu.ro, liceuleconomic@yahoo.com
electronică
Coordonator/i Bădea Claudia Sorinela, profesor, stefan_claudia22@yahoo.com,
0786886015
Bîrză Maria Minodora, profesor, minodora_birza@yahoo.com,
0766703436
Deaconescu Rodica Ana, profesor, r_deaconescu@yahoo.com,
0741242737
Putuca Andreea Maria, profesor, andreea207@yahoo.com, 0730265125
Richea Maria Adriana, profesor, adriana_szocs@yahoo.com,
0741121511
Roșca Daniela, director, rosca_daniela2003@yahoo.com, 0723582793
Numărul cadrelor 17/6
didactice participante
la proiect/nr. total de
cadre didactice din
unitate
Numărul elevilor din 20
unitate participanţi la
proiect
Alte Economiștii au talent! (aprilie 2016 și mai 2017, finanțator: MEN și
programe/proiecte fonduri proprii)
- 200 -
organizate SIMPOZION ȘTIINȚIFIC REGIONAL: „Colaborare în domeniul
serviciilor la nivel european” (mai 2017, finanțator: fonduri proprii)
INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului: COPIL CA TINE SUNT ȘI EU!
Tipul activităţii principale din cadrul proiectului: Proiect social - voluntariat
Domeniul în care se încadrează proiectul: Domeniul educație civică, voluntariat, proiecte
caritabile
Ediţia nr. I
Număr participanţi la proiect: 5 parteneri externi
Bugetul proiectului: Pentru calculul bugetului au fost prevăzute cheltuieli cu privire la: transport,
activități de recreere, listarea diplomelor și a materialelor didactice necesare realizării activităților,
protocol, diseminarea și promovarea proiectului.
Buget total Contribuţie proprie/alte surse
2000 1800/200
Proiectul este cu participare: directă
REZUMATUL PROIECTULUI
Elementele proiectului:
Număr de elevi şi număr de cadre didactice implicate: 70 persoane
Beneficiarii direcţi şi indirecţi:
Beneficiarii direcţi sunt elevii participanți la activităţile descrise în proiect. Beneficiarii indirecţi
sunt elevii şi profesorii care nu participă în mod direct la activităţile proiectului, dar beneficiază de
informaţiile diseminate în urma acestuia.
Activităţi propuse, în ordinea în care se vor desfăşura:

A1: Identificarea partenerilor educaţionali şi sociali ce vor fi implicaţi activ în proiect (octombrie
2017)
A2: Încheierea convenţiilor de colaborare sau a parteneriatelor (octombrie - noiembrie 2017)
A3: Identificarea elevilor cu cerințe educaționale speciale și a celor ce aparțin grupurilor
vulnerabile/din medii defavorizate (decembrie 2017 – ianuarie 2018)
A4: Identificarea elevilor doritori să desfășoare activități de voluntariat (decembrie 2017 - ianuarie
2018)
A5: Crearea unei baze de date cu participanţii la proiect (februarie 2018)
A6: Realizarea de către elevii voluntari a unor produse handmade ce vor fi oferite beneficiarilor
acestui proiect (februarie 2018)
- 201 -
A7: Derularea activităților specifice proiectului (martie - mai 2018)
A8: Organizarea unor evenimente de diseminare în unităţile şcolare participante (iunie 2018)
Descrierea activităţii principale:

Activitățile specifice proiectului se desfășoară în perioada martie – mai 2018 și își propun să
asigure posibilitatea participării la educație a tuturor copiilor, indiferent de cât de diferiți sunt ei și
cât se abat, prin modelul personal de dezvoltare, de la ceea ce societatea a denumit normal.
Impactul educativ estimat asupra grupului ţintă:

 Consolidarea imaginii de sine;
 Asigurarea egalităţii de şanse pentru toţi participanţii în vederea reducerii sentimentului
de inferioritate ce accentuează condiția de persoană cu cerințe speciale;
 Schimbarea de atitudini și comportamente care să satisfacă diversitatea copiilor, cu
predilecție a celor cu C.E.S. și care aparțin unor grupuri vulnerabile;
 Formarea capacității de relaționare între elevii implicați, care dobândesc astfel, o bogată
experiență de colaborare și comunicare interumană;
 Consolidarea imaginii pozitive a şcolii;
 Transformarea proiectului într-un exemplu de bună practică util pentru orice demersuri
viitoare similare.
PREZENTAREA PROIECTULUI
Argument justificare, context (analiză de nevoi):
MOTTO: „Fiecare copil pe care-l instruim este un om pe care-l câștigăm!” - Victor Hugo
Prezentul proiect este înscris în C.A.E.J. Sibiu, C.A.E.J. 10207/31.10.2017, secțiunea B, nr.
34/2017. Motivul principal pentru crearea acestui proiect este dorința de a identifica modalitățile
prin care fiecare dintre participanții la acesta să fie integrat într-o comunitate care promovează
diversitatea. Necesitatea educării copilului în spirit activ-participativ în vederea integrării sale într-o
societate dinamică supusă schimbării este o idee pe cât de veche pe atât de actuală. Activitățile din
proiect le permit elevilor să-și întărească încrederea în ei înșiși, dându-le oportunitatea de a se
exprima în altă manieră, de a-și depăși limitele. Totodată le oferă motivația valorizării tuturor
potențialităților latente și manifeste, pentru a trăi din plin, cu posibilitățile pe care le au și le
dezvoltă, într-o ambianță constructivă și echilibrată.
Scopul proiectului:
Scopul proiectului este încurajarea interesului și a dorinței copiilor de a forma noi cercuri de
- 202 -
prieteni, oferirea unor modele comportamentale copiilor cu CES și a celor provenind din medii
defavorizate, integrarea socială a acestora prin crearea unui context de cunoaștere, comunicare și
colaborare, precum și realizarea unui schimb de experiență benefic copiilor și cadrelor didactice
participante.
Obiectivele specifice ale proiectului:

OS1: Derularea a minim cinci activități, din cele propuse, după un program stabilit de comun
acord de către coordonatorii proiectului, în perioada martie-mai 2018, în vederea atingerii scopului
propus.
OS2: Implicarea a minim cinci elevi de la școlile partenere, respectiv Liceul Tehnologic „Ioan
Lupaș” Săliște și Școala cu clasele I-VIII Șura Mică, în cel puțin o activitate artistico-plastică de
terapie ocupațională a sentimentelor, trăirilor și impresiilor pentru a învăța să comunice unii cu alții
în scopul integrării într-o comunitate diversă.
OS3: Implicarea, în perioada martie-mai 2018, a minim 30 de elevi de la următoarele unități de
învățământ: Colegiul Economic „George Barițiu”, Colegiul Tehnic Energetic și Colegiul Tehnic
Cibinium din Sibiu în vederea dezvoltării unui comportament de deschidere nediscriminatorie față
de ceilalți copii, indiferent de mediu, stare materială sau etnie.
Descrierea grupului ţintă căruia i se adresează proiectul:

Grup ţintă Descriere
Elevii Elevii cu CES sau aparținând unor grupuri vulnerabile/medii defavorizate de la
cuprinși în Liceul Tehnologic „Ioan Lupaș” Săliște și Școala cu clasele I-VIII Șura Mică.
cadrul Elevii voluntari de la Colegiul Economic „George Barițiu”, Colegiul Tehnic
proiectului. Energetic și Colegiul Tehnic Cibinium din Sibiu.
Beneficiarii direcţi şi indirecţi:

Beneficiarii direcţi sunt elevii participanți la activităţile descrise în proiect. Beneficiarii indirecţi
sunt elevii şi profesorii care nu participă în mod direct la activităţile proiectului, dar beneficiază de
informaţiile diseminate în urma acestuia.
Durata proiectului: octombrie 2017– iunie 2018: 9 luni
Descrierea activităţilor:
A1: Identificarea partenerilor educaţionali şi sociali ce vor fi implicaţi activ în proiect
Data/perioada de desfăşurare: octombrie 2017
Locul desfăşurării: Sibiu
Participanţi - posibili reprezentanţi educaţionali:
- 203 -
 Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu
 Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională
 Liceul Tehnologic „Ioan Lupaş” Sălişte
 Colegiul Tehnic Cibinum Sibiu
 Colegiul Tehnic Energetic Sibiu
 Școala cu clasele I-VIII Șura Mică
 Fundația UCOS (Un copil, o speranță)
Descrierea pe scurt a activităţii: În luna octombrie, echipa de proiect va discuta cu toţi potenţialii
participanţi la proiect pentru detalierea activităţilor ce vor fi desfăşurate de aceştia. În măsura
necesităţilor de realizare a activităţilor vor fi implicaţi mai mulţi sau mai puţini parteneri.
A2: Încheierea convenţiilor de colaborare sau a parteneriatelor

Data/perioada de desfăşurare: octombrie - noiembrie 2017
Locul desfăşurării: Colegiul Economic „G. Barițiu” Sibiu
Participanţi: cadre didactice membre în proiect
Descrierea pe scurt a activităţii: În lunile octombrie, noiembrie se vor încheia şi semna
parteneriatele necesare desfăşurării activităţii.
A3: Identificarea elevilor cu cerințe educaționale speciale și a celor ce aparțin grupurilor

vulnerabile
Data/perioada de desfăşurare: decembrie 2017 – ianuarie 2018
Locul desfăşurării: Școala cu clasele I-VIII Șura Mică, Liceul Tehnologic „Ioan Lupaș” Săliște
Participanţi: cadre didactice membre în proiect de la școlile menționate anterior.
Descrierea pe scurt a activităţii: În intervalul decembrie 2017 – ianuarie 2018 se vor identifica
potențialii elevi cu cerințe educaționale speciale și a celor ce aparțin grupurilor vulnerabile care vor
participa la activitățile din proiect, pe baza unei analize de nevoi realizată de cadrele didactice
implicate în proiect de la cele două școli amintite.
A4: Identificarea elevilor doritori să desfășoare activități de voluntariat

Data/perioada de desfăşurare: decembrie 2017 - ianuarie 2018
Locul desfăşurării: Colegiul Economic „George Barițiu”, Colegiul Tehnic Energetic și Colegiul
Tehnic Cibinium din Sibiu
Participanţi: elevi, cadre didactice implicate în proiect de la școlile amintite.
Descrierea pe scurt a activităţii: Selecția elevilor voluntari va fi realizată pe baza unui chestionar
ce va cuprinde întrebări vizând scopul, obiectivele și activitățile specifice proiectului.
- 204 -
A5: Crearea unei baze de date cu participanţii la proiect
Data/perioada de desfăşurare: februarie 2018
Locul desfăşurării: Colegiul Economic „George Bariţiu” Sibiu
Participanţi: cadrele didactice coordonatoare ale proiectului.
Descrierea pe scurt a activităţii: Se va alcătui o listă cu datele de contact ale tuturor participanţilor,
în vederea unei colaborări eficiente pentru realizarea programului activităților.
A6: Realizarea de către elevii voluntari a unor produse handmade ce vor fi oferite
beneficiarilor acestui proiect
Data/perioada de desfăşurare: februarie 2018
Locul desfăşurării: Colegiul Economic „George Bariţiu” Sibiu
Participanţi (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanţi ai comunităţii etc.): cadre didactice
coordonatoare proiect, elevi voluntari de la Colegiul Economic „George Bariţiu” Sibiu
Descrierea pe scurt a activităţi: Se vor realiza o serie de produse handmade, ce vor fi oferite cadou
elevilor de la Școala cu clasele I-VIII Șura Mică și Liceul Tehnologic „Ioan Lupaș” Săliște,
selectați pentru acest proiect, pentru a facilita relaționarea acestora cu elevii voluntari.
A7: Derularea activităților specifice proiectului

Data/perioada de desfăşurare: martie - mai 2018
Locul desfăşurării: Colegiul Economic „George Bariţiu” Sibiu, Școala cu clasele I-VIII Șura Mică,
Liceul Tehnologic „Ioan Lupaș” Săliște, Fundația Un copil o speranță.
Participanţi: cadre didactice implicate în proiect, elevii din grupul țintă.
Descrierea pe scurt a activităţii: Se propun spre desfășurare următoarele activități specifice
scopului proiectului:
 Atelier de creație: „Fii creativ în comunicare!” (activități privind autocunoașterea, modul de
adresare și comunicare, de evitare a situațiilor conflictuale, realizarea de colaje, desene,
compuneri, etc. legate de tema: Cine sunt eu?, Să ne gândim la emoțiile celorlalți – joc de rol)
 „Eu sunt fratele tău mai mare!” (voluntarii proiectului - elevi și cadre didactice - desfășoară
vizite la Școala cu clasele I-VIII Șura Mică și Liceul Tehnologic „Ioan Lupaș” Săliște pentru
sprijinirea recuperării cunoștințelor în vederea integrării cât mai optime în școala de masă)
 Atelier de creație: „Insula fără nume” (joc de rol, povestea Insula fără nume - pentru a
înțelege diferitele percepții asupra anumitor situații conflictuale)
 „Din inimă pentru mama mea” (confecționarea unor felicitări, colaje, podoabe și ornamente
cu motive pascale etc. pentru părinți)
 Teatru – primul meu rol! (crearea și interpretarea unor povești plecând de la ”A fost
- 205 -
odată...”)
 „Treasure hunt la ZOO/Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA” (activități de
recreere)
 „După muncă și răsplată!” – recompensarea participanților și organizarea unei expoziții cu
produse realizate de elevi.
A8: Organizarea unor evenimente de diseminare în unităţile şcolare participante.

Data/perioada de desfăşurare: iunie 2018
Locul desfăşurării: județul Sibiu
Participanţi: elevi, cadre didactice participante
Descrierea pe scurt a activităţi: Realizarea unui CD de prezentare a activităților desfășurate în
vederea atingerii obiectivelor propuse. Mediatizarea proiectului se va realiza la nivelul fiecărei
școli implicate (comisii metodice, consilii profesorale, panouri informative), prin articole în presa
locală/județeană, pe site-urile instituțiilor și în revistelor școlare (unde acestea există). La Colegiul
Economic „George Barițiu” se va organiza o masă rotundă unde se vor acorda diplome elevilor
voluntari, precum și cadrelor didactice implicate în proiect.
Diagrama Gantt a activităţilor:

Nr.
Activitate OCT NOV DEC IAN FEB MAR APR MAI IUN Responsabili
crt.
1 A1 Coordonatorii proiectului
Parteneri care selectează
3 A3
elevii cu C.E.S.
Parteneri care selectează
4 A4
elevii voluntari
7 A7 Echipa de proiect
8 A8 Echipa de proiect
Rezultate calitative şi cantitative aşteptate ca urmare a implementării proiectului:

Rezultate calitative: Schimbarea de atitudini și comportamente care să satisfacă diversitatea copiilor
și formarea capacității de relaționare între elevii implicați.
Rezultate cantitative: Participarea la activități a cel puțin 30 de elevi voluntari și a minim 15 elevi
cu CES sau aparținând unor grupuri vulnerabile.
- 206 -
Modalităţi de monitorizare şi de evaluare ale proiectului:
Stabilirea unui grup de lucru alcătuit din membrii echipei de proiect, care să realizeze o fișă de
monitorizare a activităților proiectului.
Evaluarea proiectului va fi realizată prin analiza produselor activităților (expoziție cuprinzând
lucrări și produse confecționate în cadrul proiectului, panou dedicat proiectului), filmulețe
(înregistrări video de la diferite activități), realizarea unor sondaje de opinie în rândul participanților
la proiect.
Modalităţi de asigurare a continuităţii /sustenabilităţii proiectului:

Sustenabilitatea proiectului nostru se fundamentează pe următoarele variabile: economice și de
mediu (prin creșterea parametrilor de creativitate și eficiență în realizarea unor produse handmade și
totodată valorificarea produselor reciclabile), sociale (prin asigurarea aplicării principiilor de
egalitate din toate punctele de vedere între participanții în viața de școlar și apoi în cea de adult) și
nu în ultimul rând culturale și tehnologice (prin activități corespunzătoare nevoilor cetățenilor ce
promovează identitatea, tradițiile, obiceiurile și tehnicile utilizate de către comunitățile din diferite
zone ale județului Sibiu). Proiectul vizează promovarea extinsă a rezultatelor obținute, prin
susținerea dezvoltării ulterioare a proceselor educaționale la nivelul instituţiilor implicate, cât şi prin
activităţi de promovare directă, prin materiale și ședințe de informare/diseminare și sesiuni de
diseminare a bunelor practici, în final modelul propus putând fi preluat, îmbunătățit şi dezvoltat.
Activităţi de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care intenţionaţi să le realizaţi în

timpul implementării proiectului:
- informarea comunităţii despre existenţa și obiectivele proiectului, prin intermediul unor articole
în presa scrisă, dar şi prin intermediul cadrelor didactice din şcolile participante la proiect;
- publicarea de articole, impresii despre implicarea în proiect a elevilor voluntari, pe site-urile
partenerilor și în revistele școlare.
- realizarea unui panou informativ cu activitățile desfășurate.
Parteneri implicaţi în proiect descrierea parteneriatului:
Nr. Persoana
Parteneri Roluri şi responsabilităţi Adresa
crt. de contact
Str. Lucian
Muntean
 mediatizare, promovare, diseminare Blaga, nr. 26, Daniela
1. I.S.J. proiect Sibiu,
Stoicescu
0369101202,
Delia
cod 557260
- 207 -
Nr. Persoana
crt. de contact
Str.
 oferă consultanță prin psihologii Turismului, nr. Oprișiu
2. C.J.R.A.E. școlari 15, Sibiu, Monica
0269247066, Ileana
cod 550378
 asigură personal necesar implementării
Str.
Colegiul activităţilor proiectului
Electricienilor,
Tehnic  identifică elevii voluntari din cadrul Volosciuc
3. nr. 1, Sibiu,
Energetic liceului ce se vor implica în proiect Sorin Dan
0269244351,
Sibiu  promovează, mediatizează, cod 550311
diseminează proiectul
Colegiul activităţilor proiectului Str. Dealului,
Tehnic  identifică elevii voluntari din cadrul nr. 4, Sibiu, Ciubotaru
4.
Cibinium din liceului ce se vor implica în proiect 0269211547, Mona
Sibiu  promovează, mediatizează, cod 550010
activităţilor proiectului, inclusiv personal
de specialitate (psiholog școlar)
 identifică și selectează elevii cu CES
sau cei proveniți din medii defavorizate
din cadrul liceului ce se vor implica în Str. Ioan
Liceul proiect Lupaș, nr. 24,
Boromiz
5. Tehnologic  asigură spațiul necesar desfășurării Săliște
Marius
”Ioan Lupaș” activităților specifice proiectului 0269553327,
Săliște  asigură transportul elevilor implicați în cod 557225
proiect la activitățile specifice
proiectului, care nu se vor desfășura în
această instituție
 promovează, mediatizează,
activităţilor proiectului
 identifică și selectează elevii cu CES
sau cei proveniți din medii defavorizate
din cadrul școlii ce se vor implica în
Str. Principală,
proiect
Școala cu nr. 407, Șura
 asigură spațiul necesar desfășurării Răulea
6. clasele I-VIII Mică
activităților specifice proiectului Saveta
Șura Mică 0269577112,
 asigură transportul elevilor implicați în cod 557270
proiect la activitățile specifice
proiectului, care nu se vor desfășura în
această instituție
 asigură consultanță coordonatorilor Str. Siretului, Tudorache
Fundația
7. proiectului prin intermediul unui personal nr. 2/14, Sibiu Elena
UCOS
specializat 0269232773, Miruna
- 208 -
Nr. Persoana
crt. de contact
 oferă spațiu pentru desfășurarea unor cod 550403
activități
- 209 -
JOC DIDACTIC „EU SPUN UNA, TU SPUI MULTE!”
Prof. Baidoc Daniela

Școala Gimnazială nr. 308 București
GRUPA: Mijlocie
TEMA ANUALĂ: „Când, cum și de ce se întâmplă?”
TEMA SĂPTĂMÂNII: „Pământul – Planeta Albastră”
DOMENIUL DE ACTIVITATE: DLC – Educarea limbajului
FORMA DE REALIZARE: Joc didactic „Eu spun una, tu spui multe!”
SCOPUL ACTIVITĂȚII: Dezvoltarea deprinderii de a folosi corect singularul şi pluralul
substantivelor, precum şi a deprinderii de a le include corect în propoziţii; stimularea rapidităţii în
gândire.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE: pe parcursul și la sfârșitul activității copiii vor fi capabili:

O1 -- să denumească în mod corect (la singular sau plural) imaginea de pe jeton, respectând
sarcina didactică și regulile jocului;
O2 – să transforme singularul în plural şi invers, respectând sarcina didactică și regulile
jocului;
O3 – să corecteze propozițiile formulate greșit intenționat de către educatoare, folosind
singularul şi pluralul substantivelor.
SARCINA DIDACTICĂ: Alegerea jetonului cu unul sau mai multe obiecte şi exprimarea verbală
corectă a singularului şi a pluralului.
REGULA JOCULUI: Copilul atins de educatoare cu bagheta vine la masă și alege un jeton ce
reprezintă un obiect (sau mai multe), apoi denumește imaginea de pe jeton la singular (sau la
plural). Alt copil indicat de educatoare cu ajutorul baghetei magice spune același substantiv la
singular sau plural după caz. Răspunsurile corecte vor fi aplaudate.
ELEMENTE DE JOC: mişcarea, mânuirea materialului, bagheta magică, aplauzele.
Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea.
- 210 -
Mijloace de învățământ: jetoane cu diferite imagini ce reprezintă unul sau mai multe obiecte,
bagheta magică, cutie cu bilete pe care sunt scrise propoziții, recompense.
Forma de organizare: frontal, individual.
Durata: 20 minute.
BIBLIOGRAFIE:
 „Curriculum pentru învățământul preșcolar”, MECT, 2008;
 ”Jocuri didactice pentru grădinițele de copii”, Maria Taiban, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1976.
DEMERS DIDACTIC
SECVENȚELE STRATEGII
CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC EVALUARE
ACTIVITĂȚII DIDACTICE
1. ORGANIZAREA Asigurarea condițiilor necesare
ACTIVITĂȚII pentru buna desfășurare a
activității:
-aerisirea sălii de grupă;
-aranjarea scaunelor în formă de
semicerc;
-pregătirea materialului didactic.
2. CAPTAREA Se realizează printr-o scurtă Conversația Observarea
ATENȚIEI povestire despre un băiat care ne-a comportamentului
trimis o cutie cu bilete pe care a copiilor
scris câteva propoziții, dar nu stie
dacă aceste propoziții sunt corecte.
El ne roagă să îl ajutăm și să îi
spunem dacă propozițiile sunt
corecte.
3. ANUNȚAREA -Pentru a-l ajuta pe băiat, astăzi, la Conversația
TEMEI ȘI A activitatea de educare a limbajului Explicația
OBIECTIVELOR vom juca un joc numit „Eu spun
una, tu spui multe” joc prin care
vom învăța să denumim corect un
obiect sau mai multe obiecte.
4. DIRIJAREA Explicarea jocului:
ÎNVĂȚĂRII Pentru a putea juca acest joc avem Conversația
nevoie de o baghetă magică. Explicația
Copilul care este atins de bagheta Observarea
magică trebuie să aleagă un jeton și comportamentului
să denumească ceea ce vede pe copiilor
jeton. Un alt copil numit va spune
singularul sau pluralul (după caz)
pentru imaginea de pe jeton.
Copilul care îndeplinește corect
sarcina este răsplătit cu aplauze.
- 211 -
SECVENȚELE STRATEGII
CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC EVALUARE
ACTIVITĂȚII DIDACTICE
Denumirea
Executarea jocului de probă: Se corectă la singular
repetă numele jocului și se execută sau plural a
jocul de probă cu 1-2 copii. Exercițiul imaginii de pe
jeton;
Desfășurarea jocului propriu-zis:
Copilul atins cu bagheta magică
alege un jeton și spune ce este
imaginea aleasă. Un alt copil numit
va spune singularul sau pluralul Exercițiul Denumirea
(după caz) pentru imaginea de pe corectă la singular
jeton. sau plural a
Verbalizarea corectă va fi răsplătită imaginii de pe
cu aplauze. jeton;
Varianta I
Educatoarea spune un substantiv la
singular (sau plural) folosind Răspunsurile
cuvintele ”Eu spun..., tu spui...” copiilor.
Copilul atins de bagheta magică va
răspunde cu singularul sau pluralul
substantivului spus de educatoare.
Verbalizarea corectă va fi răsplătită
cu aplauze.
5. EVALUARE Varianta II Problematizarea Sesizarea și
Se prezintă copiilor cutia folosită la corectarea
captarea atenției. În această cutie greșelii.
băiatul a pus câteva bilete cu
propoziții scrise de el, dar nu este
sigur dacă le-a scris corect, de
aceea ne cere ajutorul.
Copilul atins de bagheta magică
extrage din cutie un bilet pe care
este scrisă o propoziție greșită.
Educatoarea citește propoziția și
cere unui copil să spună cum este
corect.
De exemplu:
„ Pe Pământ sunt mulți copac.”
„ Eu am văzut un munți.”
„Pământul este o planete.”
6. ÎNCHEIEREA Se fac aprecieri generale asupra Conversația Aprecieri verbale.
ACTIVITĂȚII modului în care copiii au participat Recompense.
la activitate.
Se oferă copiilor recompense
pentru participarea la activitate.
Se anunță încheierea activității și se
recită versurile:
”Rândul iute îl formăm,
Către baie să plecăm.”
- 212 -
PROIECT DIDACTIC INOVATOR:
„CATEGORIILE DE AMBALAJE ȘI NEVOIA DE RECICLARE”
Prof. Balazs Adina

Colegiul Tehnic „Alesandru Papiu Ilarian” Zalău, jud. Sălaj
O metodă nu este bună sau rea în sine, ci, prin raportarea ei la o situaţie didactică, poate fi
apreciată, din punct de vedere al oportunităţii, al utilizării, al gradului de adecvare şi de eficienţă.
Acest proiect didactic de evaluare doreşte să prezinte câteva idei referitoare la metodele active-
participative, metode inovatoare de predare şi învăţare în cadrul sistemului de învăţământ
preuniversitar. Interactivitatea reprezintă o importantă componentă a actului educaţional şi
presupune o învăţare prin comunicare, prin colaborare, generând multe idei, opinii şi argumente.
Dintre cele mai utilizate metode activ participative şi interactive am ales Turul Galeriei, la o
activitate de evaluare din cadrul proiectului cu titlul „Categoriile de ambalaje și nevoia de
reciclare”, clasa a IX-a.
Turul galeriei este o metodă interactivă de învăţare bazată pe colaborarea între elevi, ce îi
încurajează să-şi exprime opiniile proprii și să respecte părerile colegilor referitoare la munca lor.
Prin utilizarea metodei Turul galeriei se stimulează creativitatea participanţilor, gândirea colectivă
dar şi individuală; se dezvoltă capacităţile sociale ale participanţilor, de intercomunicare şi toleranţă
reciprocă, de respect pentru opinia celuilalt.
În evaluarea proiectului “Categoriile de ambalaje și nevoia de reciclare” am decis să

folosesc ca metodă de evaluare “Turul Galeriei“ verificând creativitatea lor și implicarea activă în
procesul învăţării. Elevii învaţă să asculte, să înţeleagă şi să accepte sau să respingă ideile celorlalţi
prin demonstrarea valabilităţii celor susţinute de ei, iar metoda ,,Turul galeriei” permite exprimarea
de către elevi a unor puncte de vedere personale referitoare la tema pusă în discuţie: poluarea
mediului de către ambalaje și modul lor de reciclarea.
PROIECT DIDACTIC
Argument: Această activitate urmărește consolidarea informaţiilor cu privire la reciclarea

deșeurilor de ambalaje în viaţa omului prin realizarea pe 5 grupe a unor planșe/afișe care a trebuit să
conțină mai multe informații cu temele: Reciclarea ambalajelor din hârtie, Reciclarea ambalajelor
din metal, Reciclarea ambalajelor din sticlă, Reciclarea ambalajelor din plastic și Reciclarea
- 213 -
produselor electronice și electrocasnice.
Colegiul Tehnic Alesandru Papiu Ilarian

Clasa: a IX a
Propunător: Balazs Adina
Disciplina: Calitatea produselor și serviciilor
Tema: “Categorii de ambalaje și nevoia de reciclare”
Forma de organizare: Pe grupe de câte 6 elevi
Strategia inovatoare de abordare a învățării: Metoda Turul Galeriei
Scop: Aprofundarea cunoştinţelor despre ambalaje și modul lor de reciclare.
Motivaţia:
 oferă posibilitatea de a-şi exprima propriile idei, opinii, cooperând şi gândind în mod critic.
 se cultivă în rândul copiilor toleranţa, bunătatea, competiţia, formându-le atitudini pozitive faţă
de mediul înconjurător.
 să adune şi apoi să redea informaţii culese de ei despre reciclare într-o planșă;
 să caute și să prezinte sfaturi ecologice, îndemnuri/sloganuri, imagini de impact cu deșeurile din
ambalaje ce poluează mediul etc.;
 să participe cu interes la proiect (să deseneze semnul specific de reciclare, să noteze un slogan
Eco,să ofere soluții ingenioase de reciclare a acestora etc.);
 să răspundă la întrebarea „Se pot transforma deșeurile în resursă?”.
Obiectiv psihomotric:
 să participe cu plăcere la activitate.
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exercitiul, expunere, turul galeriei.
Material didactic: imagini, jetoane cu ambalaje, planşă, foi, culori, suport pentru fixare, fişe de
lucru diferențiate.
Durata: 50 minute
Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual.

- 214 -
Forme de evaluare: continuă, secvenţială
EVENI-
NR STRATEGII
MENTUL CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC EVALUARE
CRT. DIDACTICE
DIDACTIC
1. Momentul Se asigură climatul psihopedagogic  Capacitatea
organizato- necesar desfăşurării în condiţii optime a de
ric lecţiei; concentrare a
Se pregătește materialul didactic. atenţiei
 Frontală
2. Captarea Explicarea regulamentului de aplicare a explicaţia  Capacitatea

atenţiei metodei Turul galeriei. Produsele de receptare a
activităților (colaj, afiș, planșă, poster) regulamentu-
realizate de fiecare grupă în parte se
lui metodei
expun pe pereţii clasei, care se
transformă într-o galerie expozițională;
 Formativă
3. Desfăşura- La semnalul dat de profesor elevii (pe conversaţia  Individuală

rea grupuri) trec pe la fiecare exponat observația
activităţii pentru a examina munca, soluțiile, explicaţia  Frontală
ideile expuse de colegi.
Într-un loc stabilit anterior,fiecare
grupă notează comentariile critice,
întrebările și observațiile pe care le
consideră necesare la adresa muncii
realizate de fiecare grupă.
4. Sinteza După ce se termină turul galeriei, conversaţia

parţială grupurile revin la locul inițial și citesc
comentariile, observațiile scrise de  Frontală/pe
celelalte grupe lângă planșa lor. grup
Astfel, la nivel de grup se
reexaminează produsul. Se pot face
modificări pe afiș/poster/colaj dacă
grupa consideră necesar.
- 215 -
EVENI-
NR STRATEGII
MENTUL CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC EVALUARE
CRT. DIDACTICE
DIDACTIC
5. Sinteza Se prezintă planșa finalizată de către conversaţia  Frontală

finală fiecare grupă. Toate grupele acordă un explicaţia
punctaj grupei care prezintă cu
argumentarea penalizărilor (dacă
acestea există). Se vor selecţiona trei
postere/afişe care vor primi locurile I,
II și III în funcție de punctajul total.
6. Evaluarea Profesorul monitorizează şi evaluează exerciţiul  Frontală

(evaluarea interactivă și formativă a
produselor și prezentările realizate de
grupele de elevi.)
Se trag împreună concluziile referitoare
la ambalaje si modul lor de reciclare.
7. Încheierea Se formulează împreună cu elevii conversaţia  Frontală
activităţii concluziile referitoare la metoda
utilizată în expunerea muncii lor.
8. Aprecieri şi Profesorul apreciează modul cum s-a conversaţia  Aprecierea
recomandări desfăşurat activitatea, cum s-au explicaţia verbală
implicat copiii la activitate.
Metoda prezintă numeroase avantaje:

 Plăcerea eleviilor de a lucra pe grupe;
 Șansa de a compara produsul muncii lor cu al altor echipe și de a lucra în mod organizat
și productiv;
 Elevii oferă și primesc feed-back referitor la munca lor;
 Atrage şi stârneşte interesul elevilor, realizându-se interacţiuni între elevi;
 Promovează interacţiunea dintre ei, având ca efect o învăţare mai activă şi cu rezultate
evidente;
 Stimulează efortul şi productivitatea elevului;
- 216 -
 Este importantă pentru autodescoperirea propriilor capacităţi şi limite, pentru
autoevaluare;
 Dezvoltă şi diversifică priceperile, capacităţile şi deprinderile sociale ale elevilor.
Metoda prezintă și unele dezavantaje minore, din punctul meu de vedere, nesemnificative în
comparația cu avantajele:
 Se creează un zgomot oarecare;
 Facilitează unele erori în învăţare;
 Nu există un control precis asupra cantităţii/calităţii cunoştinţelor dobândite de fiecare
elev în parte.
Această metodă îi determină pe elevi să caute şi să dezvolte soluţii pentru diferite probleme,
să facă reflecţii critice şi judecăţi de valoare, să compare şi să analizeze situaţii date şi îi învaţă pe
elevi să emită şi să-şi susţină propriile idei.
Metoda “Turul galeriei” este uşor de aplicat la orice vârstă şi adaptabilă oricărui domeniu şi
obiect de învăţământ și permit exprimarea de către elevi a unor puncte de vedere personale
referitoaree la tema pusă în discuție.
Bibliografie:
1. Dumitru Ion Alexandru  Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura de
Vest Timişoara, 2000
2. Sarivan Ligia, coord. – Predarea interactivă centrată pe elev, Educaţia 2000+,
Bucureşti, 2005.
- 217 -
„PĂMÂNTUL – CASA NOASTRĂ, PÂNĂ CÂND?”
(PROGRAMA ȘCOLARĂ PENTRU CURSUL OPȚIONAL DE ȘTIINȚE)
Prof. Baltac Sorina

Școala Gimnazială de Excelență „Sfânta Muceniță Filoteea” Pitești, jud. Argeș
ARGUMENT
“Sarcina profesorului din zilele noastre nu este de a doborî jungla, ci de a iriga

deşertul.” - C. S. Lewis
Cursul opţional de ştiinţe „Pământul-casa noastră, până când?” se adresează elevilor din
clasele V-VIII și a fost realizat pornind de la ideea că cel mai uşor şi eficient mod de a asimila
cunoştinţe este observarea şi modelarea. Totodată, problemele actuale cauzate de avansarea
descoperirilor științifice și de manipularea necontrolată a materialelor chimice, fizice, biologice,
tehnologice, industriale și financiare impun acțiuni educative bine gândite, care pot diminua
dezastrele asupra Pământului ce amenință însăși viața.
Prin structură, obiective şi conţinut, educaţia trebuie să răspundă necontenit exigenţelor
cerute de evoluţia realităţii naţionale şi internaţionale.
Reforma învăţământului în ceea ce priveşte predarea ştiinţelor în general necesită o
schimbare de esenţă: ştiinţele nu se mai predau ca un ansamblu de fapte, fenomene şi reguli care
trebuie memorate, ci drept o cale de cunoaştere activă printr-o acţiune directă a lumii
înconjurătoare.
Astfel devine esenţială pregătirea copiilor pentru a fi capabili să utilizeze tehnologia
multimedia. Pe de altă parte, orice domeniu de activitate foloseşte mai mult sau mai puţin informaţii
care pot fi transmise, recepţionate şi prelucrate eficient numai cu ajutorul calculatorului. Eficienţa
unor astfel de procese face ca tehnica prelucrării automate a datelor să devină “un al doilea alfabet”
într-o societate a Mileniului III.
Cele afirmate anterior constituie motive care implică demersuri didactice ce încearcă să
pună la dispoziţia elevilor modalităţi de învăţare capabile să dezvolte competenţe şi atitudini cum ar
fi:
• comunicarea inteligentă şi eficientă;
• gândirea sistematică şi creativă;
• munca intelectuală;
- 218 -
• necesitatea îmbogăţirii cunoştiintelor;
• utilizarea tehnologiei multimedia;
• culegerea informaţiei (a datelor);
• utilizarea informaţiei prelucrată cu ajutorul calculatorului;
• prelucra datelor experimentale.
Opţionalul de faţă îşi propune ”o şcoală diferită” prin care elevul să fie cel care descoperă
concepte ştiinţifice în viaţa de zi cu zi, concepte pe care încearcă să le înţeleagă analizând cu
metodele cercetării ştiinţifice şi formulând răspunsuri abordând puncte de vedere interdisciplinare.
COMPETENȚE GENERALE
1. Identificarea unor date din mediul înconjurător, corelarea şi valorificarea acestora în contexte
diferite.
2. Rezolvarea de probleme şi situaţii-problemă, utilizând concepte şi metode specifice diferitelor
domenii ale cunoaşterii.
3. Utilizarea raţionamentelor specifice gândirii cauzale şi explicarea rolului ei ca factor de
predicţie a schimbărilor.
4. Utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în dezvoltarea de proiecte.
5. Interiorizarea şi manifestarea în conduită a valorilor specifice unei societăţi democratice.
6. Manifestarea spiritului inovator, de iniţiativă şi antreprenorial.
7. Dezvoltarea personală prin comunicare, cooperare şi gestiunea propriei învăţări.
 Dezvoltarea curiozităţii şi a respectului faţă de orice formă de viaţă; respectul pentru

diversitatea naturală şi umană.
 Respect pentru adevăr şi rigurozitate în procesul de investigare şi de cunoaştere, în general.
 Interes pentru ameliorarea continuă a propriilor performanţe în domeniul cunoaşterii.
 Disponibilitatea pentru învăţarea permanentă, utilizând metode şi tehnici investigative.
 Conştientizarea şi implicarea în problemele de interes global.
 Disponibilitatea de a considera ipotezele ca enunţuri care trebuie verificate (testate).
 Flexibilitate în privinţa punctelor de vedere proprii confruntate cu date noi, argumentate.
 Receptivitate şi flexibilitate pentru aplicarea cunoştinţelor ştiinţifice în viaţa cotidiană.
 Aprecierea critică a raportului dintre beneficii şi efecte indezirabile în aplicarea tehnologiilor.
- 219 -
METODE ȘI STRATEGII DIDACTICE
În orele de opţional aparţinând ariei curriculare “Matematică şi ştiinţe” elevii

experimentează diferite tehnici de învăţare, relaţionare, comunicare eficientă, abilităţi de explorare a
resurselor naturale, ştiinţifice şi educarea autoevaluării. Prin aceste tehnici, în copii se dezvoltă
responsabilitatea faţă de rezultatele proprii.
Opţionalul ”Pământul – casa noastră, până când?” respectă principiile învăţării active şi
conştiente, centrate pe elev.
Metodele recomandate pentru aceste ore sunt metodele activ-participative.
Accentul se va pune pe metode interactive, specifice lucrului în grup, în combinație cu
strategii frontale și individuale: învățarea prin descoperire, investigația, portofoliul, proiectul,
interviul, simularea, dezbaterea, conversația euristică, explicația, problematizarea, folosirea surselor
științifice, jocul de rol.
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
- completează fișe de lucru individuale

- completează fișe experimentale
- întocmesc referate
- întocmesc proiecte
- construiesc machete
- folosesc enciclopedii și utilizează resursele media
- utilizează planșe
- trasează grafice
- elaborează teorii și formulează concluzii privind fenomenele studiate
- folosesc instrumentele IT pentru a caută informații, pentru a întocmi referate, pentrua realiza
filme cu impact asupra populaţiei
- propun soluții pentru rezolvarea problemelor dezbătute.
- 220 -
COMPETENŢE
COMPETENŢE SPECIFICE CONŢINUTURI ASOCIATE

1.1. Colectarea de informaţii utilizând surse Investigare. Ȋnţelegere. Soluţionare.
variate ȋn scopul documentării Comunicare (Cum cunoaştem ceea ce
1.2. Descrierea unor obiecte, fapte şi cunoaştem?-metode, mijloace şi instrumente
fenomene din lumea reală de cunoaştere, dicţionar de termeni)
1.3. Organizarea informaţiilor şi
conceptelor şiinţifice interdisciplinare Prezentarea temelor
2.1. să cunoască unele elemente componente 1. Apa pe planetă-sursa epuizabilă sau
ale lumii înconjurătoare (corpul uman, nu?
plante, animale); 2. Poluarea sub toate aspectele ei
2.2.Clasificarea şi sistematizarea (poluarea aerului, solului, apei, fonică,
informaţiilor şi conceptelor şiinţifice luminoasă, informațională, alimentară,
interdisciplinare etc)
3.1. Identificarea problemelor şi situaţiilor 3. Energia (energia solară, eoliană,
problemă din lumea ȋnconjurătoare termică, hidroenergia, energia
3.2. Utilizarea unor modele matematice/ combustibililor fosili, energia
şiinţifice pentru rezolvarea de probleme şi geotermală, energie chimică, atomică și
situaţii problemă din lumea ȋnconjurătoare nucleară, bioenergie, ș.a)
3.3. Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la 4. Sunet și culoare (muzică, nu zgomot;
probleme şi situaţii problemă imagini înșelătoare și nuanțe de gri)
4.1.Selectarea informaţiilor şi realizarea 5. Încălzirea globală (factorii care
distincţiei dintre informaţii determină încălzirea globală; efectele
relevante/irelevante şi subiective/obiective încălzirii globale; modalități de
4.2. Decriptarea şi interpretarea textelor combatere a fenomenului precizat)
ştiinţifice şi transpunerea acestora în limbaj 6. Trup şi minte (harta limbii; puterea
comun mirosului; mâna termometru, arborele
4.3. Utilizarea limbajului specific în genealogic etc)
întocmirea rapoartelor de investigaţii 7. Farmacia în viața mea (descoperirea
5.1.Utilizarea TIC în culegerea informaţiilor medicamentelor, testarea vaccinurilor,
şi datelor consumul de droguri).
5.2. Utilizarea TIC în prelucrarea şi 8. Știința aparatelor electrice (inventarea
prezentarea datelor aparatelor electrice, consumul energiei
6.1. Exprimarea opiniilor critice şi electrice, restricționarea utilizării
pertinente în raport cu fenomenele şi aparatelor electrice).
procesele studiate 9. Alimente modificate genetic (unde se
6.2. Evidenţierea relaţiilor de cauzalitate produc, ce efecte au asupra organismului
dintre fenomene, procese, obiecte ale lumii și calității vieții, măsuri de reducere a
reale consumului acestora).
7.1. Valorificarea experienţelor dobândite în 10. Ciocolata și banii pentru ciocolată
asigurarea calităţii vieţii 11. Interzicerea pungilor din plastic (Ce
7.2. Gestionarea optimă a timpului de studiu este plasticul; Proprietățile polimerilor;
7.3. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea de Înlocuirea pungilor din plastic cu pungi
problema teoretice şi /sau practice în din materiale biodegradabile)
contexte diferite 12. Ce pun în farfurie? (de unde-mi
7.4. Prezentarea sub formă scrisă sau orală a procur hrana; cantitatea de hrana
rezultatelor unui demers de investigare necesară pentru o viață bună; prepararea
individuală sau în echipă folosind termică; amestecul de alimente etc)
terminologia ştiinţifică.
- 221 -
- întocmiri de referate
- proiecte
- portofoliu
- materiale promoționale
- realizare film/Ppt
BIBLIOGRAFIE
1. „Descoperiri și invenții din vremurile preistorice până în timpurile moderne”, Ed Aquila,

Oradea
2. Dumitru Daniela-Elena, „Să descoperim fizica prin experimente”, EDP, R.A., București
3. Churchill E. Richard, Loesching V. Louis și Mandell Muriel, „365 de experimente științifice
simple cu materiale obișnuite”, Editura Aquila, Oradea
4. www.engagingscience.eu/ro
- 222 -
LESSON PLAN:
“A PLACE WHICH ATTRACTS TOURISTS”
Prof. Bărăceanu Marcela Camelia

Școala Gimnazială Corbii Mari, jud. Dâmbovița
TEACHER: Bărăceanu Marcela Camelia

SCHOOL: Școala Gimnazială Corbii Mari
GRADE: 7th
LEVEL: 3th year of study
NO. OF CLASSES PER WEEK: 2h
NO. OF STUDENTS: 24
TEXTBOOK: SNAPSHOT, ed. Longman
DATE: 9th Nov.2017
THEME: Culture and Civilisation- Unit 3
LESSON: “A place which attracts tourists’’ (p. 20)
TYPE OF LESSON: aquisition of new knowledge.
TOPIC: the natural environment: tourist, attractions, beach, mountain, tree, etc.
STRUCTURES:
 Sentence stress in statements
FUNCTIONS/COMMUNICATION:
 the pupils have to learn how to talk about the future and how to give and respond to invitations;
 defining and non-defining relative clauses with who, which, where:
 future with going to, will or present continuous:
- We’re going to walk along the cliffs.
- I’ll be here at six.
- We’re having supper at six thirty
SKILLS: read and write about holiday plans
AIMS:
 Students listening, reading, translateing the text and uses specific vocabulary in the new
language and grammar structures;
 Specific skills
by the end of the lesson students will be able to:
- 223 -
1.2 Identify key elements (who, which, where) a standard speech on familiar topics
2.3 Reporting in simple sentences of some aspects of people, facts, events
3.3 Extracting specific text information to solve a task
4.5 Formulating written answers to questions related to texts or personal experiences
 Operational skills:
1.2.1 uses specific topics and key elements into sentences
2.3.1 express information explicitly express information explicitly, general impression of the
text;
3.3.1 understand, produce and use the stated information in write sentences
4.5.1 write answers at questions about the text
TEACHING AIDS:
 Laptop,
 Youtobe documentary
 Books
 Worksheets
 Blackboard
 Projector
 pupil’s notebooks
 dictionaries
SKILLS: speaking, reading, writing, listening
TEACHING METHODS AND TECHNIQUES:

 Communicative approach- explaining, demonstrating, anticipating, word interpretation
pronouncing after a model, exercise, evaluation
 Exercise; questions and answers; gap-filling exercise; drilling; sentence writing;
conversation; dialogues,
 the Cadence Method.
ORGANIZATION AND TIME:

 Whole class
 Individual work
 Pair work
- 224 -
 50’
ASSUMPTIONS:
I assume that most of the vocabulary and information on the text to be taught is already known to
my students.
ANTICIPATED PROBLEMS:
Ss might not be very eager to participate;
Ss may have some problems in using the new vocabulary;
Ss may be confused by some new words.
Bibliography:
Metodica limbii engleze, Editura Didactica si pedagogica, autori-Marcela Dragomirescu, Olimpia
Vilceanu
SNAPSHOT, ed. Logman
STAGES OF THE LESSON
Activity 1: Warmer
Aims:
 to review the previously learnt material
 to motivate and involve students by means of personalization.
Procedure Interaction Timing

T- greets Ss and asks about their state of mind and how they feel. T-Ss
T-If you were a place,what place you would be? T-Ss
T- checks attendance. Ss-answer. T-Ss 3 min
T asks Ss to check their homework.
Activity 2: Lead-in
Aim:
 to prepare the context of the lesson by means of picture exploitation and explain the new
words.

T- asks Ss to look at the picture in the book. T-Ss
T- elicits relevant vocabulary by asking questions such as: T-Ss
- 225 -
Where is the boy? T-Ss
What is he doing? T-Ss
What other person and objects do you see in the picture? Ss-T
What kind of place do you see?
T-reads the title of the text and makes a brief survey with the class 15 min
about what
they think it is the text about, then write it on the board. T-Ss
Ss-lisening the teacher who read the text
T- requires the students to read the text in the textbook (p.20) and to
translate it.
T- writes the unknown words on the blackboard and asks the students
to form sentences with them:
New words-app.1
Attracts-v. cause to come to a place or participate in a venture by
offering
something of interest, favorable conditions, or opportunities.
attract-appeal(atractie)
coastline- the outline of a coast, especially with regard to its shape and
appearance.
the hotel has wonderful views of the rugged coastline
costline-beach (plaja)
bays- a broad inlet of the sea where the land curves inward.
bays- golf (golf)
coves - a small sheltered bay
coves-inlets (golfulet)
resorts-a place that is a popular destination for vacations or recreation,
or which is frequented for a particular purpose
resort- tourist center (statiune)
mainland- a large continuous extent of land that includes the greater
part of a country or territory, as opposed to offshore islands and
detached territories.
mainland-continent (continent)
costal views- privelisti de coasta
crowds- a large number of people gathered together, typically in a
disorganized or unruly way.
crowds-mass of peole (mutime de oameni)
seals- marin mamifer (mamifer marin)
moors- a tract of open uncultivated upland; a heath
moors- upland, moorland, heath(a acosta)
hill- a naturally raised area of land, not as high or craggy as a mountain
hill- hight ground(deal)
cliffs- a steep rock face, especially at the edge of the sea
cliffs-rocks(roca)
valley-a low area of land between hills or mountains, typically with a
river or stream flowing through it.
valley-stream(vale)
forest- a large area covered chiefly with trees and undergrowth.
forest-woods(padure)
field- an area of open land, especially one planted with crops or
pasture, typically bounded by hedges or fences.
field-gleb(camp)
- 226 -
brench-a part of a tree that grows out from the trunk or from a bough.
brench-twing(ramura, lant,isiruire de..)
mining-minerit
fishing-pescuit
land- the part of the earth's surface that is not covered by water, as
opposed to the sea or the air.
brench of the famous Art Gallery- lant de galerii de arta
Land- dray land(uscat,tarm)
manyland –dray land(Insula)
Activity 3: Reading comprehension

Aim:
 to check understanding of the text

T- put the power-point film about Cornwall T-Ss
Ss-T 10 min
A place which attracts tourist.htm
Ss-Ss
T reads then Ss read the text than in pairs check any new words.
T checks the answers with the whole class.
Then T asks the Ss complete the information about the text.
Hw-Appendix 2
1. Put the words:
beach, forest, mountain, rock, bays, coves, valley, hill, cliffs, tree,
rivers, filed, brench of art gallery, resort, maniland Britain, cave,
lake, sea, island, moor
Into three categories:
Are connected with

Are connected with Are connected with water and land
water land
- 227 -
2. Put the topic about the teht in the correct order: (1 to 5)
a.holliday attractions
b.problems
c.cultural information
d.location and climate
e.place of historical interest
Activity 4: Practicing structures – semi controlled practice

Aim:
 to provide opportunity to use recently learnt material in sentences,extract general idea.

T gives to the Ss a worksheet.
Ss complete the worksheet individually.-Appendix 3 10 min
HW- Ansewr the question:
Where is situated Cornwall?

What can see a wildlife enthusiast?
What can see the history lovers?
What offers Cornwall to art and literature lovers?
What is another side of Cornwall?
2. Write the main ideas of each fragment.
1.
2.
3.
4.
5.
Activity 5: Practicing structures – semi controlled practice

Aim:
 Creativity work which uses information about Cornwall.
- 228 -
T gives to the Ss a worksheet. T-Ss
Ss complete the worksheet individually. T-Ss 10 min
HW- Appendix 4 Ss-T
Through the Cadence Method:
Prin Metoda Cadranelor realizati:
Places: (locuri) Persons: (persoane)
What do you like to visit Draw the best place in

in Cornwall (Ce ai vrea world for you (deseneaza
sa vizitezi in Cornwall) cel mai bun loc pt. tine)
Activity 6: Assigning homework

T explains homework. Ss write the assignment in their notebooks.-ex.2c pag.21
T praises Ss for their work and gives grades. T-Ss 2 min
Appendix 1
New words
Attracts-v. cause to come to a place or participate in a venture by offering
something of interest, favorable conditions, or opportunities.
attract-appeal (atractie)
coastline- the outline of a coast, especially with regard to its shape and appearance.
the hotel has wonderful views of the rugged coastline
costline-beach (plaja)
bays- a broad inlet of the sea where the land curves inward.
bays- golf (golf)
coves - a small sheltered bay
coves-inlets (golfulet)
resorts-a place that is a popular destination for vacations or recreation, or which is frequented for a
- 229 -
particular purpose
resort- tourist center (statiune)
mainland- a large continuous extent of land that includes the greater part of a country or territory,
as opposed to offshore islands and detached territories.
mainland-continent (continent)
costal views- privelisti de coasta
crowds- a large number of people gathered together, typically in a disorganized or unruly way.
crowds-mass of peole (mutime de oameni)
seals- marin mamifer (mamifer marin)
moors- a tract of open uncultivated upland; a heath
moors- upland, moorland, heath (a acosta)
moor-parloaga,loc de vanat
hill- a naturally raised area of land, not as high or craggy as a mountain
hill- hight ground (deal)
cliffs- a steep rock face, especially at the edge of the sea cliffs-rocks (roca, stanca)
valley-a low area of land between hills or mountains, typically with a river or stream flowing
through it.
valley-stream (vale)
forest- a large area covered chiefly with trees and undergrowth. forest-woods (padure)
field - an area of open land, especially one planted with crops or pasture, typically bounded by
hedges or fences.
field-gleb (camp)
brench-a part of a tree that grows out from the trunk or from a bough. brench-twing (ramura)
cave-a large underground chamber, typically of natural origin, in a hillside or cliff.
cave-cavern (pestera)
mining-minerit
fishing-pescuit
land - the part of the earth's surface that is not covered by water, as opposed to the sea or the air.
brench of the famous Art Gallery- lant de galerii de arta
Land - dray land (uscat, tarm)
manyland – dray land (Insula)
- 230 -
Appendix 2
1. Put the words:
 beach, forest, mountain, rock, bays, coves, valley, hill, cliffs, tree, rivers, filed, brench of
art gallery, resort, maniland Britain, cave, lake, sea, island, moor.
Are connected with water

Are connected with water Are connected with land and land
a.holliday attractions
b.problems
c.cultural information
d.location and climate
e.place of historical interest
Apendix 3
1. Answer the question:
What can seea wildlife enthusiast?

- 231 -
2. Write the main ideas of each fragment.
1.
2.
3.
4.
5.
Appendix 4
Through the Cadence Method:

Prin Metoda Cadranelor realizati:
Places: (locuri) Persons: (persoane)
What do you like to visit in Draw the best place for you
Cornwall (Ce ai vrea sa vizitezi in (deseneaza cel mai bun loc pt. tine)
Cornwall)
- 232 -
Appendix 2
1. Put the words:
 beach, forest, mountain, rock, bays, coves, valley, hill, cliffs, tree, rivers, filed, brench of
art gallery, resort, maniland Britain, cave, lake, sea, island, moor.
Are connected with water

Are connected with water Are connected with land and land
 rock, bays, coves,  beach, forest,  beach, rock, bays,

cliffs, rivers, lake, sea. mountain, rock, valley, coves, cliffs, cave,
hill, tree, filed, brench island, moor.
of art gallery, resort,
maniland Britain.
a.holliday attractions -2
b.problems -5
c.cultural information -4
d.location and climate -1
e.place of historical interest-3
1-location and climate

2-holliday attractions
3-place of historical interest
4-cultural information
5-problems
- 233 -
Apendix 3
1. Answer the question:

Cornwall is situated in south-west of England.
What can see wildlife enthusiast?

They can visit one of the fishing villages along the coast,watch the seals Sanctuary,or go into the moors.

The history lovers will enjoy seeing the village and ruined of castle of Tintagel.

Many artist and writers have lived and worked in Cornwall like the sculptor Barbara Hepworth, the write
Dephne du Murier and the poet Benjamin Franklin and a famous Art Gallery in St.Ives.

The hihgt level of unemployment because the major industries,mining and fishing, have almost
desaper.
2. Write the main idea of each fragment.
1.Cornwall has mild weather and a spectacular coastline.

2.There are restaurants, amusements and wonderful coastul views.
3.History lovers can learn about Camelot and the legend of King Arthur.
4.Hwo are interesd about art and literature can learn about sculptor Barbara Hepworth, writer
Daphne du Maurier or can see the famous Art gallery, the Tate.
4.Mining and fishing which were a major industries, almost disappeared and there is a high
level of unemployment.
5.Cornwall citizens know how hard life is, when visitors leave.
- 234 -
PROIECT EDUCAȚIONAL:
,,CARTEA – COMOARĂ PENTRU SUFLET”
Înv. Barbănouă Doina

Colegiul „Aurel Vijoli” Făgăraș, jud. Brașov
,,În cărți există mai multe comori decât în toate cufărele piraților de pe Insula Comorii."
(Walt Disney)
Titlul proiectului : ,,Cartea – comoară pentru suflet"

Tipul proiectului : Proiect educațional la nivelul instituției școlare
Domeniul : Cultural-artistic
Perioada de derulare : An școlar: 2017 - 2018
Instituția : Colegiul ,,Aurel Vijoli" – Făgăraș
Echipa de implementare a proiectului:
- Învățători și prof. înv. primar de la clasele pregătitoare, I, a II-a, a III-a, a IV-a – Colegiul
,,Aurel Vijoli"
- Bibliotecar – Colegiul ,,Aurel Vijoli"
Grup țintă : elevii din învățământul primar
Beneficiari direcți : elevi din învățământ primar, bibliotecar
Beneficiari indirecți : cadre didactice și părinți
Scopul proiectului:
- Stimularea interesului și gustului pentru lectură la elevii din învățământul primar
Obiective pentru:
elevi:
- Stimularea interesului pentru lectură
- Îmbogăţirea şi activizarea vocabularului, dezvoltarea capacităţii de exprimare
- Consolidarea deprinderilor de citire corectă, fluentă, conştientă şi expresivă
- Stimularea capacităţii creatoare
- Dezvoltarea capacităţii de a gândi şi de a se exprima în conexiuni interdisciplinare
- Împărtăşirea experienţelor personale
- Valorificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale
bibliotecar:
- Creșterea numărului de cititori de carte școlară
- 235 -
- Derularea unor activități extrașcolare cu elevi din învățământul primar
- Restituirea în condiții optime a cărților împrumutate de către elevi
părinţi:
- Conştientizarea rolului pe care îl au în dezvoltarea şi educarea propriilor copii
- Creşterea implicării părinţilor în activitatea școlii
cadre didactice:
- Abordarea metodelor interactive, ca metode de lucru folosite în sprijinul realizării
obiectivelor proiectului educațional.
Argument
Pentru fiecare generaţie din ultimii ani, lectura are rivali redutabili care amăgesc cel mai
mult pe cei mici. Mijloacele de informare rapidă şi comodă oferă elevilor meniul complet în orice
domeniu al cunoaşterii și acoperă o plajă substanţială a timpului liber, care rămâne din ce în ce mai
puţin. Şi atunci se naşte întrebarea: mai este cartea "o făgăduinţă, o bucurie, o călătorie prin suflete,
gânduri şi frumuseţi" cum afirma scriitorul român Tudor Arghezi?
Copiii s-au îndepărtat de lumea cărţilor, iar televizorul și internetul au devenit pentru ei cele
mai importante surse de informaţie, făcând tot mai rar sau deloc „gestul” de a citi o carte, de a intra
într-o bibliotecă, într-o librărie, de a-şi construi o bibliotecă proprie.
Dacă elevul începe a citi din curiozitate şi insistă motivat fiind şi de aprecierile primite la
clasă, el va realiza mari progrese prin: informaţie, deprinderea cititului coerent, conştient, implicare
afectivă, însuşirea unui vocabular expresiv și îmbogăţirea acestuia.
Proiectul a pornit de la nevoia de servicii culturale oferite de școală și bibliotecă audienței
active, dar și pasive, adică acelor elevi aflați în situații vulnerabile și de risc, cauzate de sărăcie și a
accesului deficitar la cultură. Am încercat să găsim modalităţi şi tehnici care să contribuie la
stimularea interesului elevilor pentru lectură. Acest lucru se poate realiza cu mai multă uşurinţă
dacă activităţile desfăşurate în acest sens depăşesc spaţiul sălii de clasă, bibliotecile fiind mediile
cele mai potrivite ce oferă posibilitatea familiarizării cu ambientul ce păstrează atmosfera de lucru
şi parfumul celor care au aşternut pe hârtie creaţiile lor.
Dorim, de asemenea, prin schimbul real de experienţă dintre participanţi, să-i convingem pe
copii de valoarea culturală şi spirituală a cărţii, să-i determinăm să descopere şi să înţeleagă că ele
sunt rodul marilor spirite ale omenirii.
Descrierea proiectului
Proiectul educațional pe care îl propunem promovează conduita pozitivă a copilului spre
literatură și reprezintă încercarea de a reda cărții locul cuvenit, de a educa școlarii în spiritul
- 236 -
prețuirii acesteia. Cartea oferă satisfacţii nebănuite şi contribuie la formarea personalităţii şi
comportamentului celui care o citeşte.
Principalele texte care formează gustul pentru citit aparţin literaturii pentru copii, texte ce
formează dragostea pentru limba maternă, gustul pentru frumos, sensibilitatea şi discernământul în
selecţia valorilor, imaginaţia creatoare. Cu cât școlarul se apropie mai devreme de carte, cu atât mai
durabile sunt efectele ei în ceea ce priveşte comunicarea comportamentului şi socializarea lui.
Cartea va deveni una din preferinţele elevilor numai dacă vom redescoperi valenţele acestui
minunat instrument de lucru şi-l vom pune la îndemâna lor.
Descrierea proiectului:
Proiectul educațional pe care îl propunem promovează conduita pozitivă a copilului spre
literatură și reprezintă încercarea de a reda cărții locul cuvenit, de a educa școlarii în spiritul
prețuirii acesteia. Cartea oferă satisfacţii nebănuite şi contribuie la formarea personalităţii şi
comportamentului celui care o citeşte.
Principalele texte care formează gustul pentru citit aparţin literaturii pentru copii și care
dezvoltă gustul pentru frumos, sensibilitatea şi discernământul în selecţia valorilor, imaginaţia
creatoare. Cu cât școlarul se apropie mai devreme de carte, cu atât mai durabile sunt efectele ei în
ceea ce priveşte comunicarea comportamentului şi socializarea lui.
Cartea va deveni una din preferinţele elevilor numai dacă vom redescoperi valenţele acestui
minunat instrument de lucru şi-l vom pune la îndemâna lor.
Resurse:
Umane : elevi din învățământ primar, cadre didactice, bibliotecar, părinții / tutorii elevilor
Materiale : cărți, materiale informative, chestionare, coli A4 / A3, markere, foarfece, lipici,
planșe, imagini, creioane colorate / acuarele, panouri, laptop, videoproiector, diplome
Financiare : fonduri proprii
Temporale : octombrie 2017 – mai 2018
Calendarul activităților:
Nr. Modalități de Perioada și locul
Denumirea activităților Responsabili
crt. realizare desfășurării
1 •Promovarea proiectului -Masă rotundă 2- 10.10.2017 / în -coordonatori
•Biblioteca școlară -Interviul școală de proiect
-Fișa de lectură, Colțul de -Chestionarul -12.10.2017
lectură -Vizită -16.10.2017 / -bibliotecar
•,,Călători în lumea -Workshop biblioteca școlii
cuvântului" -Ziua Dicționarului
2 •,,Bucuria lecturii" -Dialog -noiembrie 2017 -echipa
-De ce trebuie să citim? -Workshop -săli de clasă / proiectului
- 237 -
Nr. Modalități de Perioada și locul
Denumirea activităților Responsabili
crt. realizare desfășurării
bibliotecă
3 •,,Toată clasa citește" -Workshop -decembrie 2017 -cadre didactice
-Cum citim? -săli de clasă din echipa
proiectului
4 •În labirintul lecturii: ,,Doi -Medalion literar -ianuarie 2018 -coordonatori
prieteni – Eminescu și -bibliotecă de proiect
Creangă" -bibliotecar
5 •Din tainele lecturii - ,,Cartea -Workshop -februarie 2018 -echipa
cu zâmbet de copil" -săli de clasă / proiectului
bibliotecă
6 •,,Clubul de citit" -Dialog -7.03.2018 -cadre didactice
-Ziua Internațională a Cititului -Concursuri -săli de clasă din echipa
cu Voce Tare -21.03.2018 proiec-tului
-Ziua Internațională a poeziei -bibliotecă -bibliotecar
7 •,,Căsuța poveștilor" -Dialog -aprilie 2018 -echipa
-Săptămâna Lecturii și a Cărții -Expoziție de car- -bibliotecă / săli proiectului
pentru copii te pentru copii de clasă
•,,Dăruiește o carte copilului -Workshop
tău"
-Ziua Internațională a Cărții
pentru copii
8 •Jurnal de lectură -Expoziție -mai 2018 -echipa proiec-
-în școală tului
•Diseminarea proiectului -Masă rotundă -coordonatorii
de proiect
Rezultate așteptate:
- Creşterea interesului elevilor pentru lectură
- Dezvoltarea deprinderilor de lectură și a gândirii critice la elevi
- Formarea unor atitudini responsabile la elevi pentru carte și lectură
- Conştientizarea părinţilor şi a reprezentantului bibliotecii privind rolul pe care-l au în
formarea şi dezvoltarea elevilor.
Locul de desfășurare: Colegiul ,,Aurel Vijoli"
Produse de etapă și finale: ,,Colțul de lectură" al clasei, fișe de lectură, jurnalul de lectură,
portofoliul, albumul foto
Monitorizare: Completarea lunară a unor fișe de monitorizare / evaluare în care se urmărește:
- desfășurarea activităților programate
- număr de participanți
- produse ale activităților.
Procedura de autoevaluare:
- Promovarea proiectului în şcoală
- Realizarea portofoliului proiectului
- 238 -
- Panouri cu imagini din activităţi
- Consemnarea numărului de participanţi la fiecare activitate
- Evaluarea impactului ce l-a avut proiectul în rândul participanţilor.
Evaluare: observarea sistematică, analiza statistică a cititorilor, analiza comparativă a rezultatelor
școlare (semestrul I / semestrul al II-lea), analiza produselor elevilor, a competițiilor și a
manifestărilor cultural-artistice, expoziții cu produse ale activităților de succes.
Mediatizarea proiectului proiectului:
- Prezentarea proiectului în cadrul comisiei metodice a învăţătorilor din cadrul unității şcolare
- Mediatizarea proiectului în unitatea școlară și în rândul părinților
- Schimburi de experienţă cu şcoli care nu sunt implicate în proiect, în cadrul cercurilor
pedagogice.
Indicatori de performanță:
- Participarea la schimburi de experiență a cadrelor didactice cu privire la modalitățile de
formare și dezvoltare a competențelor de lectură la elevi
- Realizarea de expoziții cu lucrări ale copiilor și fotografii rezultate din activitățile
proiectului.
Diseminarea proiectului: pliante, afişe, panouri cu produsele activităţii elevilor.
Sustenabilitate:
- Atragerea în proiect a elevilor din învățământul gimnazial, profesional, liceal
- Dezvoltarea proiectului într-un parteneriat educațional cu alte instituții (unități școlare,
biblioteca municipală).
- 239 -
PROIECTUL EDUCAŢIONAL „CASA COMUNĂ, EUROPA!” –
MODALITATE DE PROMOVARE A EDUCAŢIEI DE CALITATE
Prof. Barbu Octavia

Colegiul Agricol „Dr. C. Angelescu” Buzău
Dezvoltarea la elevi a gândirii flexibile şi creative prin implicarea lor în proiecte

educaţionale interdisciplinare sau transdisciplinare presupune valorizarea muncii în echipă – pentru
elevi, dar mai ales pentru cadrele didactice care se ocupă de organizarea acestor contexte
educaţionale nonformale sau informale, promovarea unor activităţi extracurriculare şi extraşcolare
eficiente, cu un impact formativ maximizat.
Educaţia pentru cetăţenie democratică şi multiculturală constituie o prioritate a reformelor
educaţionale, un scop educaţional, reprezentând instrumentul coeziunii sociale bazată pe drepturile
şi responsabilităţile cetăţenilor, dirijând sistemul de învăţământ către un set de valori comune.
Educaţia prin activităţile extracurriculare are ca principale obiective atât identificarea şi
cultivarea raportului optim dintre aptitudini, talente, promovarea unui stil de viaţă civilizat,
democratic, european, precum şi stimularea atitudinii creative în diferite domenii.
Libertatea de exprimare, libertatea de acţiune şi relaţiile cu ceilalţi colegi îmbogăţesc
experienţele sociale ale elevilor. Aceste activităţi îi sprijină să-şi orienteze energia şi către alte
acţiuni la fel de importante şi să-şi dezvolte spiritul de competiţie.
Pornind de la aceste considerente în anul şcolar 2016-2017 la Colegiul Agricol „Dr. C.
Angelescu” Buzău s-a derulat cea de-a treia ediţie a proiectului educaţional judeţean “Casa
comună, EUROPA!”.
Angrenarea într-un astfel de proiec ni s-a părut o provocare pentru a demonstra că
dezideratul european al unităţii în diversitate nu este o simplă sintagmă teoretică, ci îşi găseşte
transpunerea în practica educaţională.
Ca membri ai marii case europeane este necesar să formăm adolescenţii bazându-ne pe cele
6 valori democratice: Demnitate, Libertate, Egalitate, Solidaritate, Cetăţenie şi Justiţie.
Un dosebit impact asupra elevilor l-a avut realizarea Arborelui genealogic al construcţiei
europene care a fost construit secvenţial, de către fiecare grupă de lucru. După realizarea pe grupe a
sarcinii de lucru, şi notarea însemnărilor pe jetoane autocolante (fiecare etapă cu o culoare
distinctă), toate cele 4 grupe şi-au unit realizările pe o singură planşă, sub forma unui arbore, în
încercarea de a sintetiza principalele etape ale construcţiei europene.
Fişele cu tradiţii şi specificul naţional au avut ca rol întregirea cadrului general al
- 240 -
comunităţii statelor europene. Gupele de elevi au avut de întocmit câte o fişă cu tradiţii şi specificul
naţional pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene după o schemă dată: numele oficial al ţării,
situarea geografică pe continent, drapelul, anul aderării, populaţie, prezentarea unei tradiţii
naţionale sau a unui brend.
După întocmirea fişelor, elevii au selectat tradiţiile naţionale specifice pe care le-au inserat
cu litere şi culori distincte pe o planşă, pentru a sublinia ideea unităţii în diversitate.
Elevii au demonstrat că au multe cunoştinţe despre elementele culturale, geografice şi

istorice care reprezintă statele din Uniunea Europeană, despre simbolurile Uniunii Europene, sunt
familiarizaţi cu moneda unică europeană. Ei şi-au exprimat prin desene impresiile create şi
sentimentele trăite în urma informaţiilor primite.
Proiectul “Casa comună, EUROPA!” a fost o oportunitate pentru cei implicaţi direct şi
chiar indirect de a crea pârghiile de armonizare a valorilor locale şi naţionale la valorile europene şi
de a arăta tuturor contribuţia lor, mărindu-le responsabilitatea şi gradul de implicare în formarea ca
cetăţeni activi, cu ştiinţa şi dorinţa de a face mai bună lumea în care trăim. Prin implementarea
proiectului în şcoală, permitem unui mare număr de elevi să cunoască şi să respecte valorile centrale
ale umanităţii şi să se implice în promovarea acestora.
Orientând elevii spre descoperirea tradiţiilor şi valorilor europene (demnitate, libertate,
democraţie, egalitate, statul de drept, respectarea drepturilor omului), educându-i în spiritul unei
colaborări democratice, putem să le sădim o coştiinţă europeană.
În concluzie, este important ca educaţia elevilor să se facă în spiritul facilitării adaptării
acestora la lumea de mâine. Iar facilitarea achiziţiei competenţelor-cheie la nivel european este
esenţială într-o societate bazată pe cunoaştere şi garantează mai multă flexibilitate în ceea ce
priveşte adaptarea la modificările permanente într-o lume din ce în ce mai interconectată.
Bibliografie:
 Adrian, Liviu, Ivan. Statele Unite ale Europei: Uniunea Europeană între
- 241 -
interguvernamentalism şi supranaţionalism. – Iaşi, Editura Institutul European, 2007.
 Bărbulescu, Iordan, Gheorghe. Procesul decizional în Uniunea Europeană. – Iaşi,
Editura Polirom, 2008.
 Irinescu, Teodora; Ioniţă, Cristina. Uniunea Europeană – ieri şi azi. - Iaşi, Editura
Demiurg, 2007.
 Tudorică, Roxana. Managementul educaţiei în context european. - Bucureşti, Editura
Meronia, 2007.
- 242 -
PARTICULARITĂȚILE ACTIVITĂȚILOR TURISTICE
Prof. Beca Felicia

Colegiul Economic „Dionisie Pop Marțian” Alba Iulia, jud. Alba
În elaborarea acestui curriculum în dezvoltare locală s-au avut în vedere reperele impuse de:
 Anexa 1 la OMEN 3914/18.05.2017 Repere metodologice privind elaborarea CDL pentru
clasele a IX-a și aX-a, ciclul inferior al liceului filieta tehnologică și învățământ profesional
 Anexa 4 la OMENCS 4121/13.06.2016 SPP, Calificarea profesională TEHNICIAN ÎN
TURISM
 Anexa 2 la OMEN 3915/18.05.2017 CURRICULUM pentru clasa a X-a, învățământ liceal,
filiera tehnologică, Domeniul de pregătire profesională: TURISM ȘI ALIMENTAȚIE,
Domeniu de pregătire generală: turism, Calificarea profesională: TEHNICIAN ÎN TURISM.
Pregătirea practică comasată – Curriculum în dezvoltare locală, Modulul IV are alocat un
număr de 90 ore pe an (3 săptămâni x 5 zile x 6 ore/zi).
Scopul CDL:
Curriculum de dezvoltare locală are drept scop lărgirea domeniului ocupaţional şi
aprofundarea unităţilor de rezultate ale învăţării tehnice generale precum şi dobândirea
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor necesare pentru o inserţie rapidă pe piaţa şi pentru crearea
oportunităţilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la formarea profesională de calitate
într –o calificare. La baza elaborării Curriculumului stau rezultatele învăţării care se regăsesc în
Standardul de Pregătire Profesională.
Rolul CDL:
Curriculum de dezvoltare locală presupune participarea mai multor factori implicaţi în
procesul educaţiei: cadre didactice, elevi participanţi, parteneri sociali, autorităţi publice locale,
având un rol important în învăţământ datorită responsabilităţii şi angajamentelor pe care le au faţă
de cetăţeni.
Situații de învățare:
Conţinuturile tematice sunt stabilite în urma consultării agenţilor economici şi sunt aferente
rezultatelor învăţării incluse în mai multe Unităţi ale rezultatelor învăţării. Curriculumul se va
utiliza împreună cu SPP –ul, cadrele didactice folosind ambele instrumente pentru proiectarea şi
- 243 -
desfăşurarea activităţii didactice.
Nevoile de formare cărora le răspunde CDL-ul:

Prezentul CDL răspunde la necesitatea de a oferi prin curriculum un răspuns mai adecvat
cerinţelor sociale şi profesionale exprimată în termeni de achiziţii finale uşor evaluabile de către
agenţii economici la finalul ciclului de pregătire.
I. TABEL DE CORELARE DINTRE SITUAȚIILE DE ÎNVĂȚARE ȘI

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII
Conținuturile învățării Situații de învățare
(4) (5)
Forme de comunicare Analizarea pertinentă a formelor de comunicare
 Comunicarea verbală propuse respectând normele de etică.
 Comunicarea nonverbală Alegerea metodelor de comunicare adaptate
 Comunicarea scrisă sarcinii de lucru.
 Stabilirea formelor de comunicare Respectarea normelor de etică profesională.
indicate în diferite contexte Respectarea elementelor procesului de comunicare
Comunicarea nonverbală conform cerinţelor de lucru.
 Limbajul tăcerii Realizarea comunicării cu alegerea mijloacelor
 Limbajul timpului media adecvate situaţiei.
Folosirea corespunzătoare a materialelor şi
 Limbajul corpului
documentelor şi a procedeelor corespondenţei
 Gestica
comerciale.
 Tonalitatea vocii Intocmirea corectă a documentelor conform
 Aspectul fizic/prezența personală procedeelor corespondenţei comerciale şi a
 Limbajul spațiului normelor de etică profesională.
 Limbajul culorilor Folosirea corectă a terminologiei de specialitate.
Comunicarea eficientă Argumentarea eficientă a procesului de
 Factori ce influențează comunicarea comunicare.
 Tehnici de ascultare
 Ascultarea activă/pasivă
 Barierele comunicării și îndepărtarea lor
 Conflicte și soluționarea lor
Agenda electronică
 Importanța agendei electronice
 Colectarea, prelucrarea și folosirea
informațiilor
 Validitatea informațiilor oferite de
agenda electronică
 Organizarea unei agende electronice
 Utilizarea agendei electronice
Administrarea corespondenței
 Reguli de monitorizare a corespondenței
 Proceduri specifice de recepție a
- 244 -
(4) (5)
corespondenței și aplicarea lor
 Inregistrarea datelor cu privire la
corespondența primită
 Expedierea corespondenței prin poștă
sau fax
 Poșta electronică
Etica profesională
• Relațiile interumane – climatul optim de
muncă
• Condiții care facilitează activitatea
umană: strucutra personalității, tipuri de
temperament, psihologia grupurilor
• Imaginea personală
• Deontologia profesională
• Principii de etică profesională
• Norme etice la locul de muncă, norme
de comportament
• Disciplina în muncă și secretul de
serviciu
Selectarea informaţiilor necesare pentru
înregistrarea operaţiilor economice şi financiare în
conturi, balanţa de verificare şi bilanţul contabil.
Alegerea instrumentelor de lucru: documente
contabile, plan de conturi, softuri specifice
necesare realizării sarcinii de lucru.
Procedee comune disciplinelor Respectarea etapelor de înregisrare în conturi,
economice balanţa de verificare şi bilanţ.
 Evaluarea Înregistrarea corectă a operaţiilor economice în
 Calculația contabilitate aplicând pricipiile şi procedeele
 Inventarierea contabilităţii.
Principiile contabile generale Utilizarea corectă a planului de conturi,
 Bilanțul contabil înregistrarea cu profesionalism a operaţiilor
 Contul economice în conturi şi completarea cu
 Balanța de verificare responsabilitate a balanţei de verificare şi a
Prețurile mărfurilor bilanţului contabil.
Documente specifice operațiilor Folosirea corectă a terminologiei de specialitate
economice cu mărfuri Prezentarea unei aprecieri globale a muncii
realizate.
Argumentarea modului de înregistrare a
operaţiilor în conturi, conform aplicării
principiului dublei reprezentări.
Indicarea corectă a conexiunilor dintre cont,
balanţă şi bilanţ.
Patrimoniul turistic natural Realizează analiza datelor privind ierarhizarea
Patrimoniu turistic antropic destinațiilor turistice
Regiunile turistice ale României (jud. Alege echipamentele de protecție adaptate sarcinii
- 245 -
(4) (5)
Alba) de lucru
Circulația turistică internațională Respectă normele de dezvoltare durabilă, regulile
SSM
Respectă etapele specifice de realizare a unei harți
turistice
Respectă structura patrimoniului turistic în
caracterizarea zonelor turistice
Folosește corespunzător materialele și
documentele specifice activității turistice și de
alimentație
Folosește corect terminologia de specialitate
Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii

prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii
rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic):
 computer, conexiune Internet, scanner, fax, telefon, imprimantă, copiator, dosare,
bibliorafturi, documente specifice activităţii economice, norme şi normative etice.
 tablă, flipchart, coli, cretă, markere, filme didactice, studii de caz, exemple de bune practici.
 echipamente tehnice de învăţare, predare şi comunicare care facilitează activitatea cadrului
didactic şi receptivitatea fiecărui elev: calculator, video-proiector, imprimantă;
 legislaţie în contabilitate;
 planul de conturi general;
 formularistică (documente) de specialitate;
 cataloage, albume, pliante, ghiduri, hărți, broșuri cu specific turistic;
 filme documentare cu specific turistic.
II. SUGESTII METODOLOGICE

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Pregătirea se recomandă a se desfăşura în laboratoare, ateliere de instruire practică din
unitatea de învăţământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor menţionate
mai sus. Pregătirea în laboratoare tehnologice / ateliere de instruire practică din unitatea de
învăţământ sau de la operatorul economic are importanţă deosebită în atingerea rezultatelor
- 246 -
învăţării.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev,
inclusiv adaptarea la elevii cu CES.
Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de
dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu
reprezintă decât cadrul în care se dezvoltă competenţele.
III. SUGESTII PRIVIND EVALUAREA

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică, prin care profesorul
va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii
şi-au achiziţionat rezultatele învăţării propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea rezultatelor învățării poate fi:
1. La începutul modulului – evaluare iniţială.
• Instrumentele de evaluare pot fi orale şi scrise.
• Reflectă nivelul de pregătire al elevului.
2. În timpul parcurgerii modulului, prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării.
Planificarea evaluării trebuie să se deruleze după un program stabilit, evitându-se
aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
3. Finală. Realizată printr-o metodă cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
În funcţie de stilurile de învăţare ale elevilor se recomandă metodele centrate pe elev, care să
implice elevul în însuşirea abilităţilor practice. Se va avea în vedere alegerea unor strategii de
predare - învăţare potrivite competenţelor şi adaptate stilurilor de învăţare diferite ale elevilor.
Proiectele sunt modalităţi foarte adecvate pentru dobândirea şi evaluarea în mod integrat a
competenţelor, elevii vor fi puşi în situaţia de a lua decizii, de a comunica şi negocia, de a lucra şi
învăţa în cooperare, de a realiza activităţi în mod independent, de a împărtăşi celorlalţi cele realizate
/ învăţate, într-un cuvânt, îl ajută să participe direct la propria lui formare.
Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului/ maistrului
instructor şi a elevilor în ideea lucrului în echipă, prin cooperare, atât în clasă, cât şi în afara clasei,
la agentul economic.
Portofoliul de practică poate fi utilizat că instrument de evaluare a atingerii competenţelor
de către elev, împreună cu fişa de observaţie a activităţii elevului întocmită de îndrumătorul de
practică. Portofoliul de practică va cuprinde:
- 247 -
 jurnalul de practică
 fişe de observaţie
 fişe de lucru
 studii de caz
 rezultate ale proiectelor / miniproiectelor
 fişe de evaluare (concepute de îndrumătorul de practică) etc.
IV. BIBLIOGRAFIE
1. Dumitrana M., Jalbă L., Duţă O.(2008) – Contabilitatea în comerţ şi turism, Bucureşti:
Editura Universitară;
2. Negruţiu M., Dumitrana M., Bîrsan L.L.(1998) – Contabilitatea în comerţ şi turism,
Bucureşti: Editura Maxim;
3. Gabriela Ţigu - Etica afacerilor în turism, Editura Uranus, Bucureşti, 2003
4. Cosmescu I. - Turismul, Editura Economică, Bucureşti, 1998
5. Draica Constantin - Turism internaţional – practici de elaborare şi distribuire a produsului
turistic, Editura All Beck, Bucureşti, 2003
6. Tulvinschi M.(2003) – Contabilitatea în comerţ şi turism, Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică;
7. *** ¬ Legea Contabilităţii nr. 82/1991;
8. *** ¬ ORDIN nr. 3.512 din 27 noiembrie 2008 privind documentele financiar-contabile;
9. *** ¬ Regulamentul privind aplicarea Legii Contabilităţii;
10. www.conta.ro
11. Nicolescu, Radu (1998) – Tehnologia restaurantelor, Bucureşti: Editura Inter-Rebs;
12. Stavrositu, Stere (2006) – Arta serviciilor în restaurante, baruri, gastronomie, hoteluri,
pensiuni turistice, Bucureşti: Fundaţia Arta serviciilor în turism;
13. Dincă, Cristian şi colab. (2006) – Tehnician în turism, Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică R.A.;
14. Florea, Constantin, ş.a. (2004) – Manualul directorului de restaurant, Bucureşti: Editura
THR-CG;
15. 23. Nicolescu, Radu (1998) – Tehnologia restaurantelor, Bucureşti: Editura Inter-Rebs;
16. *** - Pachet educaţional pentru instruirea personalului din pensiuni turistice rurale + CD +
casetă video, Editura Gemma Print, Bucureşti, 2002;
17. *** - Turism – reglementarea activităţii – Editura Best Publishing.
- 248 -
ADUNAREA ȘI SCĂDEREA NUMERELOR ÎN CONCENTRUL 0-10
PROIECT DE LECȚIE
Prof. înv. primar Becheru Carmen

Școala Gimnazială Nr. 128 București
Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii

Disciplina: Matematică și explorarea mediului
Subiectul: Adunarea şi scăderea numerelor în concentrul 0-10
Tipul lecției: consolidare de priceperi şi deprinderi
Domenii integrate: Comunicare în limba română
Arte vizuale și abilități practice
Competente generale:
 Utilizarea numerelor în calcule elementare
 Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat
 Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date
MEM
 1.1. Scrierea, citirea si formarea numerelor pana la 100
 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-100, recurgând
frecvent la numărare
 1.5. Efectuarea de adunări, respectiv scăderi repetate prin numărare și reprezentări
obiectuale în concentrul 0-100
 1.6. Utilizarea unor denumiri și simboluri matematice (termen, sumă, total, diferență) în
rezolvarea și/sau compunerea de probleme
 Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularități din mediul apropiat
5.1- Sortarea și clasificarea unor date din mediul apropiat pe baza a două criterii
CLR
 1.1. Sesizarea semnificaţiei globale a unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate
 1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi rar
 2.1. Formularea unor enunturi proprii in diverse situații de comunicare
AVAP
 1.2. Identificarea liniei, a punctului, a culorii şi a formei în contexte cunoscute
 2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază
- 249 -
elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală,kinestezică
OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Pe parcursul şi la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
O1►să efectueze trei-cinci operaţii de adunare şi scădere cu numere în concentrul 0-10;
O2►să rezolve probleme alegând operaţia necesară de adunare/scădere;
O3►să găsească rezolvarea unei probleme sprijinindu-se pe datele exprimate de o imagine
(probleme ilustrate);
O4►să folosească un limbaj matematic adecvat.
1. Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, descoperirea, problematizarea, jocul didactic,
exerciţiul, metoda florii de lotus, activitatea independentă.
2. Mijloace de învăţământ: planşe suport, fişe de lucru, fişe de evaluare.
3. Forma de organizare: pe grupe, individual.
Durata: 45 minute
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
1. Captarea atenţiei: În clasă va apărea Păcală (planșă) care are în spate o tolbă. În tolba acestuia
vom găsi următorul bilet:
“Bine v-am găsit, copii,
Eu, azi, chiar nu pot vorbi.
Mulți copii am păcălit
Si uitați ce am pățit...
Iată am sosit la voi,
Plină-i tolba mea de glume,
Ghicitori și tot ce-ați vrea
Adunați-vă în juru-mi
Scoateți una câte una
Si ghiciți de veți putea.
Iar dacă voi veți ghici...
Poate vă voi răsplăti.”
2. Reactualizarea cunoștințelor Le voi spune copiilor următoarea poezie:
La a noastră adunare
Vă voi spune o ghicitoare
Una-două sau mai multe
- 250 -
Toți copiii să le-asculte.
Cine știe dintre voi,
Să dezlege ghicitori?
Vom reactualiza cunoștințele legate de adunarea și scăderea nr naturale prun completarea unui
rebus.
3. Anunţarea temei-Voi anunța copiii că în cadrul lecției de azi urmează să rezolvăm exerciții și
probleme cu operații de adunare și de scădere cu numere în concentul 0-10.
-Se scrie la tablă titlul lecţiei: +
-
4. Dirijarea invăţării - Ora se va desfășura sub forma unui concurs.
- Clasa de elevi va fi împărţită în șase echipe: Echipa Moldovenilor, Echipa Transilvănenilor,
Echipa Muntenilor, Echipa Dobrogenilor, Echipa Oltenilor, Echipa Bănățenilor. Fiecare echipă
primeşte câte un plic, iar fiecare răspuns corect va fi recompensat prin câte un steguleț.
La finalul orei, va fi stabilit clasamentul şi fiecare echipă va primi o diplomă.
- Elevii vor extrage un bilețel din tolba lui Păcală și vor rezolva planșa ce are cifra respectivă
Exerciţiul 1: Unește fiecare copil cu stegulețul său;
Exerciţiul 2: Scrie pe stegulețe operaţii de adunare şi scădere ale căror rezultate să fie cifrele
scrise pe harta țării;
Exerciţiul 3: Calculați pentru a ajuta fiecare fetiță să ajungă la costumul său popular;
Exercițiul 4: „Compune şi rezolvă probleme cu ajutorul imaginilor date”.
5. Obţinerea performanţei Vom căuta în tolba lui Păcală și vom găsi următorul bilețel:
Credeați ca ați terminat?
Voi incă nu m-ați salvat.
Inc-un hop voi mai aveți
Treceți-l dacă puteți.
- Elevii primesc o fișă de evaluare (Anexa 1).
- Fiecare copil își va confecționa câte un steguleț (vor colora stegulețul corespunzător și îl vor lipi
pe un bețișor).
6. Încheierea lecţiei Astăzi bine ați lucrat
Si uitați că m-ați salvat
Iar a voastră străduință
Merită cu prisosință
Premiată ca atare
Așa ca, pentru fiecare
- 251 -
Știu că nu v-a fost ușor,
Am în dar un ecuson.
Voi face aprecieri globale asupra modului in care s-a desfasurat lecția.
- Se va realiza clasamentul pe echipe și fiecare copil va primi câte un ecuson.
Anexa 1
Numele şi prenumele ……………………..
Fişă de evaluare
1. Calculaţi:
0+4= 6+1=
9–3= 4–2=
2. Completează căsuțele cu numărul corespunzător.
2+ =5 9- =5
+ 4 =8 10 - =2
3. Compune și rezolvă problema:
_
- 252 -
Bibliografie:
1. Programe şcolare pentru clasa I, Matematică
2. Mihail Roşu, Metodica predării matematicii, Editura CREDIS, 2004.
- 253 -
PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ:
„TOAMNA, BOGĂȚIE DE CULORI ”
Prof. înv. primar Bîscoveanu Maria Magdalena

Școala Gimnazială Găneasa, jud. Olt
TEMA ACTIVITĂŢII: „TOAMNA, BOGĂȚIE DE CULORI”

DATA: noiembrie 2017
ARII CURRICULARE: Limba şi literatura română, Arte, Tehnologii
ŞCOALA GIMNAZIALĂ GĂNEASA
CLASA: a IV-a
ÎNVĂŢĂTOARE: Bîscoveanu Mgdalena
SCOPURILE ACTIVITĂŢII:
I. Dezvoltarea sensibilităţii artistice, încurajarea spontaneităţii şi a creativităţii, stimularea şi
cultivarea înclinaţiilor, aptitudinilor şi talentului în vederea dezvoltării capacităţii de creaţie
artistică;
II. Stimularea motivaţiei pentru cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse
materiale din natură oferite de anotimpul toamna;
III. Organizarea unui moment artistic dedicat toamnei şi a unui panou cu lucrări de toamnă..
OBIECTIVE:
O1: să enumere transformările din natură aduse de anotimpul toamna;
O2: să recite creaţii literare care „cântă” frumuseţea celei de-a treia fiice a a anului;
O3: să intoneze melodii despre evenimentele şi belşugul aduse de acest anotimp;
O4: să combine în mod creativ materiale oferite de natură în anotimpul toamna, pentru
realizarea unor produse originale;
O5: să ilustreze în compoziţii plastice imagini de toamnă.
GRUP ŢINTĂ:
- Elevii clasei a IV-a
RESURSE UMANE:
- Învăţătoarea;
- 254 -
- Elevii clasei a IV-a.
RESURSE MATERIALE:
- Cărţi cu informaţii şi poezii dedicate toamnei;
- Materiale oferite de natură în anotimpul toamna;
- Planşe didactice;
- Planşe şi obiecte realizate de elevi cu materiale din natură;
- Fructe şi legume oferite de toamnă;
- Radiocasetofon cu CD;
- CD-ul „Anotimpurile”, de Antonio Vivaldi.
ACTIVITĂȚI PROPUSE:
 “A treia fiică a anului” – convorbire cu suport intuitiv;
 “Ce ne povesteste toamna?” – recitatea poeziilor de toamnă;
 “Zâmbetul naturii în ochi de copil” – expunerea unor compoziţii plastice şi practice realizate
de elevi.
EVALUAREA ACTIVITĂŢII:
- Realizarea unui album foto cu poze din timpul activităţilor.
- Realizarea unui panou cu cele mai reușite lucrări artistice ale copiilor.
- 255 -
- 256 -
ȘTIINȚE ALE NATURII – „CE ESTE AERUL?”
Prof. înv. primar Boboc Domnica

Şcoala Gimnazială nr. 149 Bucureşti
Studiul Ştiinţelor vizează observarea şi perceperea lumii in întregul său, cu componentele,

procesele si fenomenele caracteristice, ca şi învăţarea prin înţelegere şi aplicare. De aceea demersul
didactic trebuie deplasat de la ,,ce se învaţă” la ,,de ce se învaţă”. Pentru acesta, în orele de Științe,
trebuie să asigurăm elevilor deprinderile necesare de observare, comparare şi clasificare. Aceste
deprinderi se pot forma încă din ciclul primar, prin folosirea experimentului, care trezeşte interesul
copilului pentru studiul fizicii, îl stimulează, îl îndeamnă să descopere, să cerceteze, să caute
informaţii şi îl ajută să înţeleagă realitatea care îl înconjoară. Activităţile experimentale şi de
investigare experimentală realizate cu elevii, atât în cadrul activităţilor obligatorii, cât şi în timpul
liber, pot constitui soluţia salvatoare.
Profesorul dirijează activitatea pe întreg parcursul desfăşurării ei şi în acelaşi timp este
pregătit să răspundă la întrebările cele mai imprevizibile ale elevilor.
În proiectarea şi realizarea aceestor demersuri, activitatea profesorului este similară cu cea a
unui cercetător. Elevii trebuie să desopere proprietăţi şi fenomenele ale naturii, să experimenteze,
să compare concluziile între ei, aşa cum se întâmplă într-o comunitate de cercetători, deşi tot ceea
ce învaţă un copil în şcoală este deja bine cunoscut şi verificat.
Pentru exemplificare am ales conținutul ”Ce este aerul?” la disciplina Științe ale naturii la
clasa a III-a.
Experimentul nr. 1
Ipoteza: Cu ce umflam baloanele?
Materiale: baloane
Sarcini: Elevii vor umfla baloanele.
Concluzie: Baloanele s-au umplut cu aer.
Experimentul nr. 2
Ipoteza: Unde există aer?
Materiale: a) un pahar, un vas cu apă
Sarcini: a) Elevii vor încerca să introducă un pahar, cu gura în jos, într-un vas cu apă.
b) Elevii vor roti brațele înainte și-napoi.
- 257 -
c) Elevii vor sufla in palma.
d) Elevii vor agita un caiet în față.
e) Elevii vor inspira și expira cu putere.
Concluzie: Aerul există peste tot chiar dacă noi nu îl putem vedea.
Experimentul nr. 3
Ipoteza: Cum este aerul față de apă?
Materiale: a) pahar cu apă, paie
b) pahar cu apă, cretă
c) o minge, un vas cu apă
Sarcini: a) Elevii vor introduce un capăt al paiului în apă și vor sufla prin celălalt capăt.
b) Elevii vor introduce o bucată de cretă în apă.
c) Elevii trebuie să scufunde într-un vas cu apă o minge din plastic.
Concluzie: Bulele de aer se ridică la suprafaţă deoarece aerul este mai uşor decât apa.
Experimentul nr. 4
Ipoteza: Care sunt proprietățile aerului?
Materiale: veioză, servețel
Sarcini: Se pune servețelul pe veioză. Se aprinde veioza.
Concluzie: Aerul nu are culoare, este transparent deoarece putem vedea prin el, nu are miros, nu
are gust, nu are formă proprie. Aerul cald, fiind mai uşor decât aerul rece se ridică.
Experimente nr. 5
Ipoteza: Ce face mișcarea aerului pe orizontală?
Materiale: o lumânare aprinsă
Sarcini: Se deschide ușa clasei și se așază lumânarea lângă tocul ușii, în partea de jos, respectiv în
partea de sus.
Concluzie: Mişcarea aerului pe orizontală se numeşte vânt. Aerul cald, fiind mai uşor decât aerul
rece se ridică.
Schița lecției s-a realizat pe baza următoarei scheme.
- 258 -
AERUL
Ce este Propietăți Compo Mișcarea

aerului pe
:
aerul? ziție: orizontală =
vânt
Învelișul aerul cald răspândit oxigen dioxid de azot argon alte gaze forța
Pâmântului = corp este mai ușor
atmosfera peste tot carbon vântului
gazos decât aerul
în natură
rece
Protejează fără gaz eliminat gaz toxic energie

pământul de plantele pentru
deradiațiile culoare eoliană
verzi oameni și
din Cosmos
animale
fără gust necesar plantele iau mișcarea

din atmosferă
vieții dioxidul de vaselor
carbon cu pânze
fără întreține mori de vânt

pentru
miros arderea măcinarea
cerealelor
este
transparent
Pe lângă experiment, în orele de Științe ale naturii, un rol important predare – învățare,
precum și în fixarea și consolidarea cunoștințelor îl au utilizarea metodelor moderne de învațare –
fixare - consolidare. Pentru conținutul ales am folosit Ciorchinele și Explozia stelară.
Activitate frontală – Ciorchinele
fumul
produs de
fabrici şi
uzine
gazele de
eşapament
Poluarea
aerului
incendiile
- 259 -
Fișă de lucru - Explozia stelară
Care?
De ce?
Ce?
Aerul
Cum? Când?
La ora de Arte vizuale și abilități practice elevii au realizat o morișcă, iar la pauză au ieșit
afară, s-au jucat și au pus în practică cunoștințele dobândite.
Este foarte important ca elevii să îşi însuşescă încă de mici un limbaj ştiinţific
corespunzător. În cadrul acestor activităţi dezvoltăm creativitatea elevilor în paralel cu limbajul.
Încurajăm elevii să se exprime folosind mijloacele specifice vârstei: desene, mici proiecte realizate
de ei dar şi comunicarea orală.
Bibliografie:
 Mândru E., Borbeli L., Filip D., Gall M., Niculae A., Nemţoc M., Todoruţ D.,
Topoliceanu F., Strategii didactice interactive, Editura Didactica Publishing House, Bucureşti,
2010;
 Marea carte despre experimente, Editura Litera Internațional, 2009.
- 260 -
PROIECT DE LECȚIE:
„CUPRUL”
Prof. Bogdan Liliana

Școala Gimnazială Băgaciu, jud. Mureș
Data:
Clasa: a VII-A
Obiectul: Educație Tehnologică
Unitatea de învăţare: Materiale și tehnologii metalice
Subiectul: Cuprul
Scopul lecţiei: Însuşirea cunoştinţelor referitoare la Cupru
Tipul lecţiei: Mixtă
Obiective operaţionale: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili să:
O1) Prezinte noţiuni generale despre Cu
O2) Descrie principalele proprietăţi ale Cu
O3) Identifice utilizări ale Cu
O4) Argumenteze necesitatea alierii Cu
Strategii didactice:
 Resurse materiale: manualul, text suport, piese, semifabricate executate din Cu
 Resurse procedurale: scriere liberă, știu/vreau să ştiu/am învăţat, conversația, eseul de 5
minute
 Forme de organizare a învăţării: individuală, frontală, în perechi.
Evaluarea: Ce dovezi există că elevii au învăţat lecţia?
a) De conţinut: răspunsurile la întrebări, completarea rubricii „Am învăţat”
b) De utilizare a operaţiilor gândirii: analiza, sinteza, comparaţia, argumentarea
DESFĂȘURAREA LECȚIEI
I. Moment organizatoric
II. Verificarea cunoştinţelor anterioare
III. Dobândirea cunoştinţelor
Etapa 1: Ce ştiu despre subiect?
Conexiuni cu cunoştinţele anterioare prin scriere liberă
Sarcina de lucru: Elevii scriu timp de două minute o listă cu ideile pe care le au despre Cu. Voi lua
- 261 -
opinii de la fiecare elev.
Organizarea cunoştinţelor anterioare după modelul „Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat”.
 Activitate individuală pentru completarea rubricii „Ştiu”. Împart tabla în trei coloane. În
prima coloană scriu „Ştiu”, în a doua „Vreau să ştiu”, iar în a treia scriu „Am învăţat.”
Sarcina de lucru: Realizați în caiete tabelul de pe tablă. Împărţiţi o filă a caietului în trei coloane,
conform modelului. Completaţi fiecare în mod individual ce ştiţi despre Cu, timp de două minute.
Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat
 Activitate frontală pentru completarea rubricii „Ştiu”. Voi lua de la fiecare elev câte o idee
dintre cele scrise în caiete, ca răspuns la întrebarea „Ce ştiţi despre Cu?”. Solicit răspunsurile pe
care elevii sunt relativi siguri. Scriu răspunsurile pe scurt în coloana „Ştiu”. Cunoştinţele nesigure
le trec în coloana următoare.
- metal neferos
- culoare roșiatică
- metal greu
- rezistență mică
- se găsește sub formă de cuprit
- se utilizează la realizarea conductorilor
electrici, la realizarea conductelor de gaz și
apă
- este un bun conducător de electricitate și
căldură
- există aliaje pe bază de cupru: alama,
bronzul
- se prelucrează sub formă de sârme
- rezistență mare la coroziune
- există vase, cazane, monezi din cupru
Clasificarea cunoştinţelor anterioare ale elevilor

Scriem toate aceste informaţii în tabel, ordonat, ținând cont de mai multe criterii: criteriul fizico-
chimic, proprietăţi, răspândire, aliaje, utilizări.
Etapa 2: Ce vreau să ştiu despre subiect? Comunicarea titlului lecţiei noi şi motivarea elevilor
pentru învăţarea noilor cunoştinţe.
 Activitate în perechi
Sarcina de lucru: Fiecare pereche va scrie timp de două minute ce anume doreşte să ştie despre Cu,
cunoştinţele pe care doreşte să le lămurească sau despre care are îndoieli.
 Activitate frontală
Voi lua de la fiecare pereche câte o întrebare despre Cu şi o voi scrie pe tablă în rubrica „Vreau să
ştiu”.
- 262 -
Tip material după criteriul fizico- Care sunt alte proprietăţi fizice,
chimic: metal neferos proprietăţi chimice,
Proprietăţi: propietăţi mecanice, proprietăţi
 Fizice tehnologice ale Cu?
- culoare: roșiatică Care este procedeul prin care se
- densitate: greu d=8,96 g/cm3 obţine Cu din minereuri?
- conductibilitate electrică și termică: mare Ce înseamnă Cu de înaltă
 Mecanice: rezistență mică puritate?
 Chimice: rezistență mare la Ce influenţă au impurităţile
coroziune asupra Cu?
 Tehnologice: ductil De ce se aliază Cu?
Răspândire: sub formă de combinații- Care sunt aliajele Cu?
cupritul Ce utilizări prezintă Cu?
Cu se aliază cu diferite elemente: Sn, Zn,
formând aliaje ca bronz, alama.
Utlizări: industria electrotehnică, chimică,
vase, cazane
Etapa 3: Confruntarea cu noile informaţii. Lectura textului: se poate face individual, pe

perechi sau profesorul citeşte textul.
Sarcina de lucru: Citiţi textul. Căutaţi răspunsurile la întrebările din rubrica „Vreau să ştiu”.
Completaţi fiecare rubrica „Am învăţat”, apoi comunicaţi colegului de bancă ce aţi descoperit.
Etapa 4: Ce am învăţat?
Analizarea noilor informaţii, în relaţie cu cunoştinţele anterioare, completarea rubricii Am învăţat.
Se discută cu întreaga clasă informaţiile descoperite şi se completează rubrica pe tablă. Voi citi pe
rând întrebările scrise în rubrica „Vreau să ştiu” şi vom răspunde la ele. Vom trece răspunsurile la
întrebări în rubrica „Am învăţat”.
Am învăţat
Proprietăți ale Cu
Proprietăți fizice
- prezintă punct de topire ridicat (1083ºC)
Proprietăți mecanice
- duritate 40 -50 HB
- rezistă la șoc
- foarte tenace - un fir de cupru cu diametrul de 2 mm poate susţine o greutate de 140 kg
Proprietăți tehnologice
- maleabil (foiţa subţire este albastră - verzuie)
- se prelucrează ușor prin deformare plastică la rece
Proprietăți chimice
- este un metal cu reactivitate mică
- în aer uscat, la temperatura obişnuită, este stabil, dar în mediu umed şi în prezenţa dioxidului de
carbon, se acoperă cu un strat verde de carbonat bazic de cupru CuCO3∙Cu(OH)2, cunoscut sub
numele de cocleală şi care este foarte toxic. Din acest motiv vasele din cupru se acoperă cu un
strat de staniu, operaţie numită cositorire.
- 263 -
- încălzit în aer sau oxigen la 300ºC, cuprul se combină cu oxigenul şi formează oxidul de Cu(II)
negru, iar la temperatură mai înaltă se formează oxidul de Cu(I) roşu.
- cuprul reacţionează cu sulful obţinându-se sulfura de cupru(II), neagră
Alierea Cu
Proprietățile cuprului pot fi îmbunătățite prin aliere cu alte elemente ca: zincul, staniul, aluminiul,
siliciu, beriliul, nichelul.
Conductibilitatea electrică scade însă considerabil, când cuprul este impurificat, chiar și cu
cantități mici de P, As, Si sau Fe. (Cantități sub 0,1% din aceste elemente reduc valoarea
conductibilității electrice cu 20% sau chiar mai mult.)
Aliaje pe bază de cupru și nichel: constantanul, nichelina, manganina- adăugând nichel în cupru
se produce o scădere însemnată a conductibilității electrice, astfel încât aliajele Cu-Ni devin
rezistive, fiind utilizate la fabricarea rezistențelor electrice pentru reostate.
Aliaje pe bază de cupru, nichel și zinc se folosesc sub formă de table, bare, țevi, sârme, în
industria chimică, alimentară și electrotehnică.
Obținerea Cu
Cuprul metalic pur se obține din minereurile sale. Pentru extragerea cuprului, concentratele
minereurilor sale se prelucrează prin procese piro- sau hidrometalurgice. Prin prăjirea sulfurilor
de cupru rezultă monoxid de cupru care prin reducere cu carbon și oxid de fier cu valența 3 se
obține cupru brut. După obținerea cuprului brut acesta este afânat și rafinat, în final obținându-se
Cu de puritate 93-98,5%.
Utilizări
Industria electrotehnică pentru fabricarea de colectoare ale motoarelor şi dinamuri electrice,
capete de contacte, plăci de circuite imprimate, etc.. Datorită conductibilităţii sale termice este
utilizat pentru fabricarea de schimbătoare de căldură, cazane, radiatoare, serpentine, ţevi pentru
fierbătoare. Pentru marea sa maleabilitate, este folosit la fabricarea de vase şi căldări, aparate
pentru cercetări ştiinţifice, vase de bucătărie, ceasornice, muniţii, statui, monezi, medalii,
acoperişuri pentru clădiri, etc..
Industria metalurgică: aliaje (alame, bronzuri, aliaje pentru monede şi medalii), recipiente
industriale, etc..
Industria chimică: catalizator de hidrogenare şi de descompunere; coloranţi pentru vopsele sau
artificii.
Cuprul care are o puritate de peste 99%, este folosit la fabricarea conductelor de gaz şi apă, a
materialelor pentru acoperişuri, a ustensilelor şi a unor obiecte ornamentale.
Etapa 5: Ce altceva aş dori să aflu despre subiect?

Dacă există întrebări la care elevii nu au găsit răspunsul se creează rubrica „Unde aflu? ” în care se
vor specifica sursele în care vor fi căutate (reviste, Internet, enciclopedii, manuale) informațiile.
Fixarea cunoştinţelor (reflecţie) Se utilizează eseul de cinci minute; un eseu nestructurat în care se
cere elevilor să prezinte idei legate de Cu, pe scurt.
Concluzii
Metoda „Ştiu - Vreau să ştiu - Am învăţat” este o metodă ce urmăreşte conştientizarea

elevilor în legătură cu propria lor activitate de cunoaştere, respectiv de stimulare a abilităţilor
metacognitive şi a gândirii critice. Prin aplicarea ei la lecția Cuprul, elevii au fost solicitați să se
gândească la ceea ce ştiu despre temă, să îşi adreseze întrebări despre temă şi să formuleze
- 264 -
răspunsuri la întrebările adresate, să-și confirme achizițiile noi. Participarea activă a elevilor la
întregul proces de predare, face posibilă evaluarea continuă a cunoştinţelor pe care le deţin. Elevii
sunt atenți, interesați, colaborează, caută informații, analizează textul, într-un cuvânt se implică
activ pe tot parcursul lecției.
Această metodă a mobilizat întregul colectiv de elevi, fiind o modalitate de învăţare
interactivă. Angajarea elevilor în procesul de predare, participarea efectivă, conştientă şi deplină a
lor în procesul propriei formări, sunt absolut necesare pentru ca ei să asimileze logic noile achiziţii
şi să le dezvăluie funcţionalitatea.
Bibliografie:
1. Bocoş Mușcata, Didactica disciplinelor pedagogice, Editura Paralela 45, Piteşti, 2007;
2. Dulamă Maria Eliza, Metodologii didactice activizante, Editura Clasium, 2008;
3. Bocoş Mușcata, Ciomoș Florentina, Proiectarea şi Evaluarea secvenţelor de instruire,
Editura Casa Cărţii de Ştiinţa, Cluj-Napoca, 2001;
4. Cerghit Ioan, Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997;
5. Arieș Ioana, Aurel Ciocîrlea-Vasilescu,Marian Constantin, Ioana Ciocîrlea-Vasilescu,
Studiul Materialelor, Editura CD PRESS, București, 2010;
6. Gabriela Lichiardopol, Viorica Stoicescu, Silvica Neacşu, Editura Tehnologică, Manual
pentru cls.a VII-a, Editura Aramis, 2005;
7. Neamţu Carmen, Sandu Doina, Rusu Gheorghe, Halbac Violeta, cl.a VII-a, Manual
pentru clasa a VII-a, Editura LVS Crepuscul, 2005;
8. www.e-referate.ro › Chimie;
9. Cls9studiulmaterialelorpa.wikispaces.com/;
10. Chimistii2011.wikispaces.com/.../Cuprul+si+viata;
11. Constantinescu Rodica, Râpa Marilena, CHIMIE, Manual pt. clasa a VIII-a, Editura
SIGMA, Bucureşti, 2000.
- 265 -
UTILIZAREA METODEI CIORCHINELUI LA LECŢIA
„RECICLAREA MATERIALELOR”
Prof. Bogdan Mirela

Colegiul Tehnic Târnăveni, jud. Mureș
Societatea prezentului, dar mai ales a viitorului se circumscrie unui timp al informaţiei, al
complexităţii. De aceea, investiţia în inteligenţă, creativitatea şi capacitatea de inovare a indivizilor
va fi extrem de rentabilă în viitor. Învăţământul modern presupune o nouă abordare a educaţiei, prin
promovarea unor metode didactice interactive, a unor relaţii distinse, democratice între elevi şi
profesori, ceea ce nu înseamnă a coborî statutul social al celor din urmă. Modul de predare trebuie
să solicite participarea, iniţiativa elevilor şi aici intervin acele metode active, din păcate prea puţin
utilizate în şcoala românească. Aşa cum afirma şi Alexandru Găvenea în lucrarea „Cunoaşterea
prin descoperie în învăţământ”, problema principală a didacticii contemporane este aceea de a
găsi formele, mijloacele şi strategiile pentru a realiza un învăţământ capabil să trezească la viaţă,
într-o măsură şi mai mare, forţele creatoare ale elevilor şi să angajeze la învăţătură întregul potenţial
spiritual. Învăţarea activă este un proces de învăţare adaptat pe interesele, nivelul de înţelegere şi de
dezvoltare al participanţilor la proces. În cadrul învăţării active, se pun bazele unor comportamente
observabile:
 Comportamente ce denotă participare (elevul e activ, răspunde la întrebări, ia parte la
activităţi);
 Gândirea creativă (elevul are propriile sale sugestii, propune noi interpretări);
 Învăţarea aplicată (elevul devine capabil să aplice o strategie de învăţare);
 Construirea cunoştinţelor (în loc să fie pasiv, elevul îndeplineşte sarcini care îl vor
conduce la înţelegere).
Printre metodelele care activizează predarea – învăţarea sunt şi cele prin care elevii lucrează
productiv unii cu alţii, îşi dezvoltă abilităţi de colaborare şi ajutor reciproc. Ele pot avea un impact
extraordinar asupra elevilor datorită denumirilor uşor de reţinut, caracterului ludic şi pentru că oferă
alternative de învăţare cu „priză” la copii. Metoda pe care am folosit-o în cadrul lecţiei „Reciclarea
Materialelor” este ciorchinele.
Modelul “Evocare-Realizarea sensului-Reflecţie” aplicat la lecția “Reciclarea
materialelor” este un model prin care informaţiile noi sunt integrate în sistemul cunoştinţelor
anterioare prin gândire critică.
- 266 -
a.Evocare
a.1. Conexiuni cu cunoştinţele anterioare ale elevilor. Tehnica Gândiţi – Lucraţi în
perechi – Comunicaţi
 Sarcina de lucru individuală:
Lucraţi individual timp de 5 minute. Scrieţi cuvântul RECICLARE în mijlocul unei foi
goale din caiet şi încercuiţi-l; eu scriu acest cuvânt-cheie în centrul tablei. Scrieţi toate cuvintele sau
sintagmele care vă vin în minte despre RECICLARE. Înscrieţi-le şi legaţi-le prin linii de
cuvântul-cheie sau cuvintele scrise ulterior pentru a pune în evidenţă conexiunile pe care le intuiţi
sau credeţi că există între ele, respectând regulile de la utilizarea acestei metode.
 Sarcina de lucru în perechi:
Prezentaţi colegului de bancă ciorchinele realizat completându-l cu informaţiile primite de la
el.
a.2. Organizarea cunoştinţelor anterioare ale elevilor prin ciorchine
 Activitate frontală:
Voi prelua de la fiecare pereche câte o informaţie, pe rând şi o voi scrie pe tablă. Fiecare
pereche va oferi câte o informaţie, care nu a fost prezentată anterior. Scrieţi în mijlocul unei foi
cuvântul RECICLARE, încercuiţi-l şi apoi lucraţi în caiete în forma în care voi lucra eu pe tablă.
Ciorchine nestructurat
- 267 -
a.3. Evaluarea orală a cunoştinţelor anterioare de către profesor
Expunerea: Ştim că în ultima vreme se pune accent tot mai mare pe reciclarea materialelor:
 De ce a apărut necesitatea reciclării?
 Aţi prezentat câteva materiale care se pot recicla?
 Există şi materiale care nu se pot recicla?
 Aţi trecut în ciorchine câteva noţiuni: economie de energie, costuri de depozitare reduse,
reducerea numărului de procese industriale, ce constituie acestea pentru reciclare? Care
este diferenţa între reutilizare şi revalorificare?
 Vă rog să observaţi ciorchinele pe care l-am obţinut,un ciorchine nestructurat.
b. Realizarea sensului
b.1.Comunicarea titlului lecţiei noi şi motivarea elevilor pentru învăţare.Lectura individuală
a textului.
 Sarcina de lucru individuală:
Am observat că aveţi multe informaţii despre reciclare, dar am descoperit că există unele
întrebări pe care le-am marcat cu semnul întrebării.
Citiţi textul despre Reciclare. Confruntaţi ideile voastre cu informaţiile din text, clarificaţi
aspectele marcate cu semnul întrebării şi găsiţi informaţii noi cu care să completaţi ciorchinele.
Aveți la dispoziție șapte minute.
 Activitate frontală.
Vom completa ciorchinele şi vom corecta cu altă culoare. În cercurile cu semnul întrebării
bifaţi dacă afirmaţia este corectă sau scrieţi noua informaţie cu altă culoare. Cunoştinţele noi
adăugaţi-le în cercuri noi, relaţionate de cunoştinţele anterioare. Acest ciorchine ajută la
completarea ideilor, dar dacă au rămas unele aspecte neclare, fiecare va încerca să caute răspunsul
până în ora următoare.
b.2.Explorarea sensului şi organizarea cunoştinţelor noi într-un organizator grafic de tip
ciorchine.
Pentru completarea ciorchinelui adresez elevilor întrebări:
- Cum a apărut reciclarea?
- Care sunt acţiunile prin care se poate realiza reciclarea?
- Cum caracterizaţi valorificarea unui deşeu?
- Se poate diferenţia reutilizarea de valorificarea produselor?
- Care sunt sursele din care pot proveni materialele reciclabile?
- Identificaţi tipurile de materiale reciclabile.
- De ce consideraţi că materialele reciclabile trebuie sortate şi separate pe tipuri?
- 268 -
- În ce ţări se practică cu preponderenţă reciclarea? Argumentaţi.
- Care sunt problemele fundamentale care apar la reciclarea materialelor?
- Care sunt avantajele reciclării?
- Ce aţi aflat despre strategiile care se impun în domeniile reciclării?
- Cum aţi înţeles categoriile cuprinse în conceptul de reciclare?
Am obţinut astfel un ciorchine semistructurat.
Ciorchine semistructurat
Reflecţie
Sintetizarea cunoştinţelor.
Reorganizarea informaţiilor într-un ciorchine cu 7 sateliţi.
 Sarcina de lucru:
Ciorchinele pe care l-am realizat după citirea textului este mult mai bogat decât cel pe care
l-am realizat pe baza cunoştinţelor voastre anterioare. Acest ciorchine este cam dezordonat, de
aceea veţi restructura informaţiile sub forma unui ciorchine cu 7 sateliţi.
Am obţinut astfel un ciorchine structurat.
- 269 -
Avantajele Definiţie
reciclării
Categoriile
conceptului
de reciclare RECICLARE
Surse
materiale
reciclabile
Acţiuni prin
care se
realizează Probleme
reciclarea Materiale fundamentale în
reciclabile reciclarea
materialelor
Ciorchine structurat
Concluzii
Lecția “Reciclarea materialelor” abordează problematica materialelor care se pot recicla,
având în vedere faptul că reciclarea deșeurilor reprezintă o prioritate și se regăsește în
angajamentele asumate de România față de U.E.
În urma predării acestei lecții se formează la elevi o atitudine responsabilă cu privire la
protecția mediului înconjurător,prin reciclarea anumitor materiale,se dezvoltă simțul civic. Prin
desfășurarea activității pe perechi elevii comunică,cooperează,sunt interesați ca informația pe care o
transmit să fie corectă și să nu se repete. Elevii au aflat care sunt acțiunile prin care se poate recicla
un material, care sunt materialele care se pot recicla,avantajele reciclării.Elevii au fost încântați de
informațiile pe care le-au primit și au aplicat cunoștințele din lecție, prin colectarea selectivă a
hârtiei, materialelor plastice, materialelor metalice chiar în clasa unde își desfășoară activitatea și
realizarea de produse din materiale recuperabile și reciclabile
- 270 -
Produse ale elevilor din materiale recuperabile și reciclabile
Bibliografie:
2. Dulamă Maria Eliza, Metodologii didactice activizante, Editura Clasium, Cluj-Napoca,
2008;
- 271 -
5. https://ro.scribd.com/doc/250089254/CIORCHINELE
6. Arieș Ioana, Aurel Ciocîrlea-Vasilescu,Marian Constantin, Ioana Ciocîrlea-Vasilescu,
Studiul Materialelor, Editura CD PRESS, București, 2010;
7. Simionescu Claudia Maria, Căpățână Camelia, Depozitarea, tratarea şi reciclarea
deşeurilor şi materialelor recuperabile, Editura MATRIXROM, Bucureşti, 2006.
- 272 -
PROIECT DE LECŢIE
Prof. Bojan Veronica

Şcoala Gimnazială Nr. 1 Videle, jud. Teleorman
Unitatea şcolară: Şcoala Gimnazială Nr.1, Videle

Clasa: a VI-a
Profesor: Veronica Bojan
Disciplina: Matematică-Algebră
Unitatea de învăţare: Divizibilitatea numerelor naturale
Tema: Exerciţii şi probleme care se rezolvă folosind divizibilitatea
Tipul lecţiei: De recapitulare şi sistematizare a cunostinţelor
Durata: 50 minute
 Identificarea în exemple, în exerciţii sau în probleme a noţiunilor: divizor, multiplu, numere
prime, numere compuse, c.m.m.d.c., c.m.m.m.c.
 Aplicarea criteriilor de divizibilitate (cu 2, 5, 10, 3, 9) pentru descompunerea numerelor
naturale în produs de puteri de numere prime.
 Exprimarea unor caracteristici ale relaţiei de divizibilitate în mulţimea numerelor naturale,
în exerciţii şi probleme care se rezolvă folosind divizibilitatea.
 Deducerea unor reguli de calcul cu puteri şi a unor proprietăţi ale divizibilităţii în mulţimea
numerelor naturale, în exerciţii şi probleme.
Elemente de competenţă derivată:
 cognitive:
- să identifice numerele naturale care se divid cu 2, 5, 10, 3, sau 9, utilizând criteriile de
divizibilitate;
- sa aplice criteriile de diviziblitate pentru determinarea cifrelor necunoscute ale unui număr
natural divizibil cu 2, 5, 10, 3 sau 9;
- să determine c.m.m.d.c./ c.m.m.m.c. a două sau mai multor numere naturale utilizând
descompunerea în produse de puteri de numere prime;
- să aplice unele proprietăţi ale relaţiei de divizibilitate;
- să verifice proprietatea (a, b) . [a,b]=a . b, unde a, b sunt numere naturale.
 afective:
- participarea cu plăcere şi interes la etapele lecţiei
- 273 -
- dezvoltarea spiritului de observaţie şi a concentrării în rezolvare.
 psihomotorii:
- să păstreze ordinea, disciplina şi liniştea în clasă pentru buna desfasurare a lecţiei;
- să scrie corect, frumos şi îngrijit exerciţiile propuse.
Strategia didactică
 Principii didactice:
- Principiul participării şi învăţării active;
- Principiul asigurării progresului gradat al performanţei;
- Principiul conexiunii inverse.
 Metode si procedee:
- Conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, problematizarea.
 Resurse materiale:
- Fişe de lucru, culegere, tabla.
 Forme de organizare:
- Frontală, pe grupe.
 Forme de evaluare:
- Observarea sistematică;
- Aprecieri verbale;
Bibliografie
 I. Petrica, V. Bălteanu- Manual pentru clasa a VI-a, Editura Petrion, 2008;
 G. Turcitu, C. Basarab – Manual pentru clasa a VI-a, Editura Radical, 2006;
 S. Smărăndoiu, D. Săvulescu, ş.a- Culegere de matematică pentru clasa a VI-a, Editura
Clubul matematicienilor, 2012;
 D. Brânzei, D. Zaharia, M. Zaharia- Culegere Mate 2000+12/13 pentru clasa a VI-a, Editura
Paralela 45, 2012.
Desfăşurarea lecţiei
1. Moment organizatoric şi captarea atenţiei (~5 min.)

 Activitatea profesorului:
- Se creează condiţiile optime necesare desfăşurarii lecţiei. Profesorul verifică prezenţa
elevilor, face observaţii şi recomandări, dacă este cazul; Se asigură ordinea şi disciplina.
 Activitatea elevilor:
- Pregătesc cele necesare lecţiei. Elevii răspund la întrebările puse de profesor, îşi însuşesc
observaţiile şi recomandările primite.
- 274 -
 Metode:
- Conversaţia;
- Explicaţia.
 Forme de organizare:
- Frontală
- Pe grupe.
2. Anunţarea temei şi a competenţelor(~5min.)

- Astăzi vom face recapitulare la capitolul "Divizibilitatea numerelor naturale, conform
planului de recapitulare anunţat";
- Se scrie titlul la tablă;
- Profesorul distribuie fişele de lucru grupelor.
- Îşi notează şi sunt atenţi.
 Metode:
- Conversaţia;
- Explicaţia.
- Pe grupe.
3. Recapitularea propriu-zisă (~ 25 min.)

- Se propun spre rezolvare exerciţiile cuprinse în fişele de lucru distribuite elevilor.
- Profesorul supraveghează activitatea elevilor de la tablă şi din bănci şi intervine dacă este
necesar.
- Fiecare elev primeşte câte o fişă de lucru cu exerciţii variate pentru consolidarea
cunoştinţelor.
- Elevii ies pe rând la tablă şi rezolvă câte un exerciţiu. Ceilalţi elevi rezolvă în caiet şi apoi
se verifică cu tabla.
 Metode:
- Exerciţiul, demonstraţia.
- Pe grupe.
- 275 -
- Observarea sistematică;
- Aprecieri verbale.
4. Recompensarea elevilor (~10 min)

Ca premiu, elevii primesc materiale informative despre mari matematicieni, cum ar fi
Eratostene şi Pitagora.
5. Reflexie şi tema pentru acasă (~5 min.)

- Se realizează un moment de reflecţie asupra metodelor folosite şi asupra modului de
implicare a fiecarui elev în echipa sa.
- Se anunţă tema pentru acasă. De rezolvat una dintre sarcinile pe care le-au avut celelalte
grupe.
- Elevii sunt atenţi şi îşi notează tema.
 Metode:
- Conversaţia;
- Explictaţia.
- Frontal.
- Aprecieri verbale.
Fişa 1
1. În mulţimea , identificaţi numerele divizibile cu

2, cu 3, cu 5, cu 9, cu 10 şi cu 25.
2. Scrieţi mulţimea divizorilor lui 24.
3. Identificaţi în mulţimea divizorilor numărului 24, divizorii proprii şi divizorii improprii.
4. Scrieţi şase multipli ai lui 5.
5. Scrieţi multiplii lui 21, formaţi din două cifre.
6. Aflaţi toate numerele naturale de forma divizibile cu 2.
7. Care divizori ai lui 45 sunt pătrate perfecte? Dar cuburi perfecte?
- 276 -
8. Fie mulţimea Care element din A are cel mai mare număr
de divizori?
9. Scrieţi ca produse de numere prime: 15, 28, 50, 72, 1600.
10. Verificaţi egalitatea pentru perechea de numere a = 45, b=72.
11. Arătaţi că 2016 + 2016 2015 este pătrat perfect divizibil cu 9.
Fișa 2
1. Se dă numarul
Cercetaţi dacă numărul se divide sau nu cu: a) 2; b) 5; c) 10; d) 3; e) 9.
2. Să se arate că numarul se divide cu 10.
3. Stabiliţi dacă numărul este sau nu divizibil cu 5.
4. Arătaţi că numărul este divizibil cu 23.
5. Un număr natural dă restul 21 la împărţirea la 35. Arătaţi că numărul se divide cu 7.
6. Demonstraţi că numerele 5n+6 şi 6n+7 sunt prime între ele.
7. Să se afle numerele naturale a şi b ştiind că a + b = 45 şi (a,b) = 9.
8. Determinaţi toate numerele naturale de forma divizibile cu 15.
9. Determinaţi numerele prime a şi b ştiind că 28a + 21b = 2030.
10. a) Arătaţi că numerele nu sunt prime între ele.
b) Arătaţi că numerele nu sunt prime între ele.
Fişa 3
1. Să se arate că numerele de forma se divid cu 45.

2. Dacă verifică egalitatea atunci numărul se
divide cu 5.
3. Arătaţi că oricare ar fi cifrele a, b, c, numărul se divide cu 37.
4. Arătaţi că numărul este divizibil cu 15.
5. Aflaţi cel mai mic număr natural care împărţit pe rând la 7, 8 si 9 dă resturile 5, 6, 7.
6. Determinaţi numerele prime a, b,c, pentru care 7a + 4b + 6c = 100. Câte soluţii are
problema?
7. Produsul a două numere naturale este 875, iar cel mai mic multiplu comun al lor este 175.
Aflaţi numerele.
- 277 -
8. Determinaţi numerele naturale cuprinse între 1200 şi 5200 care împărţite la 20, 28, 36 să dea
de fiecare dată restul 5.
9. Numerele 122 şi 149 împărţite la acelaşi număr natural x dau resturile 10 şi 9. Aflaţi
împărţitorul. Câte soluţii are problema?
10. Determinaţi numerele prime a, b,c ştiind că a + b + c = 1998 şi b – c = 42.
- 278 -
PROGRAMĂ OPȚIONALĂ DE GEOGRAFIE CLASA A X-A:
„GEOGRAFIE LOCALĂ A POPULAȚIEI”
Prof. Bot Livia Liliana

Liceul cu Program Sportiv Baia Mare, jud. Maramureș
Curriculum opțional la decizia școlii

Denumirea opţionalului: ”Geografie locală a populaţiei”
Aria curriculară: Om şi societate
Tipul de opţional: opţional la nivel de disciplină
Durata: 1 an (1 oră pe săptămână)
Modul de desfăşurare: clasa a Xa
Unitatea şcolară şi localitatea: L.P.S.BAIA MARE

Profesor BOT LIVIA LILIANA
PROGRAMA ŞCOLARĂ
Argument
Curriculum-ul opţional de „Geografie locală a populaţiei” se adresează elevilor din

învăţămîntul liceal de la clasele a Xa, dornici să cunoască, alături de informaţiile din programa
oficială, cît mai multe date despre geografia locală şi a orizontului apropiat. El îşi propune
familiarizarea elevilor cu aspectele geografice din orizontul apropiat, precum şi dezvoltarea de
capacităţi, deprinderi de a cerceta şi întocmi referate, mini-lucrări ştiinţifice, toate cu scopul de a
cunoaşte cât mai bine locurile natale şi posibilităţile pe care le au elevii şcolii noastre în vederea
orientării şcolare şi profesionale privind ocuparea unui loc de muncă în apropiere de localitatea
natală.
Opţionalul are în vedere actualizarea evoluţiei populaţiei şi a aşezărilor umane din
depresiunea Ţara Lăpuşului, apoi problematica actuală a vieţii sociale şi economice, din această
regiune, toate privite într-o strânsă legătură. Ele explică şi exemplifică în orizontul local, concepte
de geografie umană şi regională, urmărind integrarea sa în aria curriculară „Om şi societate”,
fixarea unor noţiuni şi aplicarea lor în viaţa lor cotidiană.
Programa cuprinde: competenţe generale şi specifice, valori şi atitudini, cu exemple de
activităţi de învăţare, conţinuturi, resurse materiale şi procedurale, aplicaţii şi modalităţi de
- 279 -
evaluare, precum şi o bibliografie orientativă.
Competenţe generale
1. Situarea corectă în spaţiu şi timp a depresiunii luate în studiu;

2. Perceperea şi reprezentarea spaţiului geografic al Ţării Lăpuşului în ce priveşte
comunităţile umane;
3. Observarea şi descrierea elementelor din mediul geografic al depresiunii;
4. Descrierea corectă a realităţii înconjurătoare, condiţiilor de viaţă ale populaţiei şi ale
transformărilor numerice ale acesteia în timp;
5. Cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei cu aplicabilitate în
planul geografiei umane locale.
6. Crearea şi dezvoltarea unui comportament favorabil ameliorării relaţiilor om-mediu
înconjurător.
7. Perceperea integrală a elementelor şi a fenomenelor şi transformărilor ce se petrec în
cadrul unei populaţii din mediul geografic al Depresiunii Ţara Lăpuşului.
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
Perceperea şi reprezentarea spaţiului geografic al Ţării Lăpuşului

Situarea corectă în spaţiu şi timp a localităţilor
Competenţe specifice Activităţi de învăţare

La finalul anului şcolar, elevii vor fi Pe parcursul anului şcolar se recomandă
capabili: următoarele activităţi:
1.1. să recunoască principalele forme de - exerciţii de recunoaştere în natură;
relief din depresiune ca factori - colecţionarea de imagini, schiţe cu
determinanţi ai răspândirii aşezărilor şi ai formele de relief observate;
populaţiei;
1.2. să localizeze elementele din spaţiul- localizări, recunoaşteri folosind harta
geografic studiat; Depresiunii Ţara Lăpuşului, a localitatilor
studiate şi harta judeţului Maramureş;
1.3. să recunoască, să citească şi să - exerciţii de reducere la scară, folosind
interpreteze semnele convenţionale prin simbolurile proprii localităţilor şi
care sunt simbolizate pe harta aşezările oraşului;
urbane şi rurale din depresiune; - elaborarea unei hărţi a localitaţii (la
alegere) sub forma unui plan;
- 280 -
1.4. să se orienteze în teren cu ajutorul - exerciţii de orientare în teren după
unei hărţi sau schiţe a depresiunii repere naturale din localităţile în discuţie;
respective
1.5. să reprezinte în plan elemente ale - recunoaşterea principalelor forme de
localităţilor respective relief,a văilor pe care sunt situate aceste
aşezări, recunoşterea principalelor clădiri
de pe respectivele planuri
Observarea şi descrierea elementelor mediului geografic local; sesizarea relaţiilor dintre

elementele componente ale mediului şi populaţie.

2.1. să observe dirijat elementele - observaţii în natură;
mediului geografic local; - completarea unor fişe de observaţii;
2.2. să folosească proceduri de - exerciţii pe harta judeţului Maramureş
înregistrare a localităţilor din depresiunea de poziţionare a principalelor localităţi
studiată; existente în depresiunea Ţara Lăpuşului;
2.3. să identifice şi să descrie corect - să coreleze aşezarea localităţilor după
elemente din spaţiul geografic local al prezenţa principalelor forme de relief şi a
depresiunii Lăpuş văilor
2.4. să identifice tipologia aşezărilor din - expuneri şi eseuri în ce priveşte
depresiunea Ţara Lăpuşului, mărimea aşezările respective;
aşezărilor umane după numărul de - expoziţii de desene a localităţilor
locuitori respective, cu tematică geografică;
- întocmirea unor proiecte de îngrijire a
mediului înconjurător al acestora
Cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei cu aplicabilitate în planul

geografiei umane locale.

3.1. să construiască enunţuri simple - exerciţii de redactare;
despre procese - formulări de întrebări şi răspunsuri pe
geografice observate în cadrul studierii baza unui studiu demografic efectuat;
populaţiei din depresiune;
3.2. să realizeze corelaţii între unităţile de
- comentarea unor procese geografice
relief şi evoluţia localităţilor din regiune;observate în cadrul populaţiei acestui
teritoriu;
3.3. să folosească elemente de limbaj - analizarea unor materiale documentare
specifice geografiei în expuneri despre şi cartografice care descriu localităţile
populaţia regiunii, citirea şi interpretarea Ţării Lăpuşului;
hărţilor cu localităţile zonei;
3.4. să sesizeze unele legături vizibile - dezbateri pe grupe de elevi;
- 281 -
între populaţia din diferitele localităţi ale - formulări de întrebări şi răspunsuri în
perimetrului studiat referitoare la tradiţii cadrul unor dialoguri între elevi pe aceste
şi obiceiuri,îndeletniciri, ocupaţiile lor. teme
Crearea şi dezvoltarea unui comportament favorabil ameliorării relaţiilor populaţie - mediu

înconjurător.

4.1. să deducă evoluţia localităţilor din - întocmirea unui proiect de către elevi cu
perimetrul studiat având în vedere principalele direcţii de dezvoltare a
tendinţele populaţiei şi transformările localităţilor în parte ţinând cont de
economice prezente; resursele mediului geografic;
4.2. Să evidenţieze repartiţia populaţiei în - efectuarea unor experienţe simple care
teritoriu în funcţie de condiţiile de climă evidenţiază poziţionarea localităţilor,
şi relief ale depresiunii importanţa factorilor de mediu pentru
fiecare dintre acestea şi influenţa lor în
poziţionarea locuinţelor;
4.3. să arate care sunt activităţile umane - plantarea de copaci
care ar conduce la ridicarea gradului de - realizarea de albume fotografice, care să
poluare a zonei ilustreze aceste transformări în localităţile
respective
4.4. să compare pe baza unor experienţe - redactarea unor texte, referate în care să
care sunt principalele caracteristici ale precizeze calităţile elementului uman în
populaţiei; localităţile din Ţara Lăpuşului şi influenţa
sa asupra elementelor mediului geografic;
4.5. să adopte o atitudine civică, - participare la activităţi şi la sesiuni de
responsabilă, faţă de problemele mediului comunicări ale elevilor pe problematica
din localităţile luate în discuţie şi să le mediului şi a elementului uman din
coreleze cu ocupaţiile locuitorilor Depresiunea Ţara Lăpuşului.
SEMESTRUL I
Detalierea Activităţi de
Nr. Nr.
unităţilor de Data Obiective de referinţă învăţare şi obiective Obs.
crt ore
conţinut de evaluare
Introducere - Să definească sensul
1. 1
generalităţi termenilor de bază;
Poziţionarea Să perceapă ordinea Evaluarea
depresiunii Ţara unor fenomene continuă prin
2. 1 exerciţii de:
Lăpuşului şi prezentate sau
căile de acces observate;
- 282 -
Detalierea Activităţi de
Nr. Nr.
unităţilor de Data Obiective de referinţă învăţare şi obiective Obs.
crt ore
conţinut de evaluare
Istoricul Să identifice legăturile - utilizarea
3. populaţiei din 1 multiple şi repetabile semnelor
Ţara Lăpuşului între elementele convenţionale;
Evoluţia naturale populaţie; - raportarea textului
populaţiei în Să manifeste interes scris la imaginea
4. 2
depresiunea pentru investigarea cartografică;
Lăpuşului localităţilor; - de comparare şi
Studiul Să utilizeze surse de clasificare;
geografic al informaţii diferite din - identificarea şi
populaţiei: mediul informaţional poziţionarea la şi pe
5 numărul şi 2 exterior care să hartă;
evoluţia completeze Evaluarea
numerică a cunoştinţele localităţile formativă prin:
populaţiei respective; observarea şi
Structura Să intocmească şi să chestionarea orală,
6. populaţiei pe 1 utilizeze corect prin exerciţii,
sexe graficele şi să variante de
Structura interpreteze datele identificare, de
7. populaţiei pe 1 corect datele statistice; descriere, de
grupe de vârstă Să folosească mijloace explicare, de
Mişcarea de informare şi date ale clasificare şi
8. teritorială a 2 recensămintelor comparare a
populaţiei recente; localităţilor;
Migraţiile şi Să întocmească corect Activităţi de
9. evoluţia 2 diagrame şi pe baza completare a
acestora datelor; schemelor
Studii de caz: Să identifice elemente tabelelor;
oraşul Târgu naturale şi umane în Evaluare sumativă
10. 2 localităţile respective. prin teste de
Lăpuş şi satele
aparţinătoare evaluare, lucrări
Comunele practice, jocuri
aparţinătoare geografice.
11. 2
depresiunii Ţara
Lăpuşului
12. Concluzii 1
SEMESTRUL II
Detalierea Activităţi de învăţare

Nr. Nr.
unităţilor de Data Obiective de referinţă şi obiective de Obs.
crt ore
conţinut evaluare
Poziţia - să localizeze - evaluarea continuă
localităţii vecinătăţile utilizând prin exerciţii de:
1. natale – 1 punctele cardinale utilizarea semnelor
împrejurimi, convenţionale pentru
consecinţe - să aprecieze corect realizarea unei
- 283 -
Detalierea Activităţi de învăţare
Nr. Nr.
unităţilor de Data Obiective de referinţă şi obiective de Obs.
crt ore
conţinut evaluare
Cadrul natural distanţele reprezentări
2. 1
al satului cartografice simple,
Aşezare, căi de - să se orienteze cu
3. 1
acces ajutorul schitelor de - exprimarea în scris a
Factori de hartă termenilor învăţaţi
4. favorabilitate a 1
aşezării - să identifice corect - explicarea unor
Relieful ca fenomenele observate legături între resurse şi
factor dezvoltarea economică
5 1 - să utilizeze corect un a localităţii
determinant al
aşezării algoritm simplu de
Clima şi apele, observare, analiză şi - exerciţii de
ca factori ce exprimare a comparare, de
6. influenţează 1 elementelor percepute clasificare a localitaţii
aşezarea direct cu o alta din zona
localităţii respectivă în ce
Vegetaţie, - să poată valorifica priveşte factorii de
fauna şi informaţii din diverse mediu
solurile surse în perceperea
7. 1 reală a problemelor - test de evaluare
specifice
localităţii demografice cu care se
natale confruntă localitatea - chestionare orală
Populaţia,
structură şi - să cunoască - studiu de caz
8. evoluţie, miş- 2 potenţialul natural şi
care naturală, uman al localităţii - eseuri
migratii noastre
Activitaţi - fişa de observaţii
economice ale
9.
locuitorilor pe 1
baza resurselor - să exploreze
Obiceiuri şi modalităţi de - evaluarea finală
tradiţii în investigare, informare
10. 1 şi prezentare a datelor
localitatea
natală
Surse de
poluare a
11. 1
mediului şi
combaterea lor
Deplasarea în
12. localitatea 1
natală
13. Concluzii 1
14. Recapitulare 1
APLICAŢII ŞI EVALUARE
 Descrierea şi redarea unei realităţi observate;
- 284 -
 Portofoliu – întocmit de elevi
 Aplicaţii/deplasări în orizontul local;
 Studiu de caz- la alegere
 Interpretarea graficelor, imaginilor şi datelor;
 Lucrul cu hărţi şi fişe de lucru;
 Referate despre satul natal şi împrejurimi;
 Aplicarea de teste de evaluare.
RESURSE MATERIALE
 Albume, articole, referate;
 Planul oraşului, Harta judeţului Maramureş şi a depresiunii Ţara Lăpuşului, schiţe de hărţi şi
grafice.
 Întocmirea de fişe cu valoare de clasificare, piramida vârstelor, diagrame;
 Fişe de lucru individuale.
BIBLIOGRAFIE
1. Coteţ P., Nedelcu E. (1976), Principii, metode şi tehnici moderne de lucru în geografie,
Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti.
2. Cucu V. (1970), Oraşele României, Editura ştiinţifică Bucureşti.
3. Cucu V. (1984), Îndrumător metodic pentru observaţii pe teren şi întocmirea lucrărilor de
sinteză geografică asupra aşezărilor umane, în Sinteze geografice, Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti.
4. Cristea Sorin – Dicţionar de pedagogie, Editura Chişinău, 2
5. Dulamă Maria Eliza– Practica Pedagogică – teorie şi metodologie, Editura CLUSIUM,
2005
6. Dulamă Maria Eliza - Metodologie didactică, Editura CLUSIUM, 2005
7. Dulamă Maria Eliza – Didactică geografică, Editura CLUSIUM, 1996
8. Dulamă Maria Eliza – Strategii didactice, Editura CLUSIUM, 2000
9. Dulamă Maria Eliza – Modelul învăţării depline a geografiei, Editura CLUSIUM, 2004
10. Dulamă Maria Eliza - Metodica predării geografiei, Editura CLUSIUM, 2001
11. Dulamă Maria Eliza - Elemente de didactică a geografiei, Cluj-Napoca 2001.
12. Dumitru I. Al. – Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura de Vest,
Timişoara.
13. Dragu, Valeria, Corneliu H., Doru. V. (2000), Ghid metodologic, Geografie-geologie,
Editura Polirom 2000.
- 285 -
14. Ilinca N. (2002), Didactica geografiei, Editura Corint, Bucureşti 2002.
15. Ionescu Miron, Radu Ion – Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1995
16. Pintilie Mariana – Metode moderne de învăţare- evaluare, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca,
2002
17. Posea G. (1986), Geografia – disciplină integratoare, „Tribuna şcolii”, nr. 284/1986
18. Tomescu V., (1982), Activitatea de cercetare ştiinţifică integrată în procesul de instruire şi
educare a elevilor, în Revista Terra, nr.1-2, Bucureşti.
19. Velcea Valeria (1980), Geografia orizontului local, în Revista Terra, nr.1, Bucureşti.
- 286 -
PROIECT DE ACTIVITATE:
„ANOTIMPURILE”
Prof. Botiţă Mihaela Epaminonda

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficienţe Auditive

Buzău
PROFESOR: Botiţă Mihaela Epaminonda
CLASA: Clasa I B
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
DISCIPLINA: Formarea Abilităţilor de Comunicare
SUBIECTUL: Anotimpurile
TIPUL LECŢIEI: Consolidare de cunoştinţe
DATA: 10.10. 2017
DURATA: 45 minute
Obiectivul cadru: Consolidarea cunoştinţelor privind anotimpurile anului
Cognitive:
O1 - să asocieze imaginea cu semnul LMG corespunzător celor patru anotimpuri;
O2 - să identifice anotimpul corespunzător imaginilor prezentate cu anotimpurile anului;
Afective:
O5 - să manifeste interes pentru lecţie, răspunzând prompt şi corect la solicitări;
O6 - să participe cu interes şi plăcere la desfăşurarea activităţilor.
Psihomotrice:
O7 - să păstreze poziţia corectă a corpului în bancă pe tot parcursul lecţiei;
O8 - să-şi dirijeze efortul oculomotor către centrul de interes vizat de profesor.
Metode şi procedee: conversaţia, observaţia, explicaţia, munca independentă, jocul didactic.
Material didactic: planşe, fişe de lucru, creioane colorate, lipici.
Forme de organizare a activităţii: frontal, individual.
Forme de evaluare: aprecieri verbale, chestionare orală, fişe de lucru, observaţia sistematică
(comportamentul la lecţie).
Resurse: - temporale: 45 minute
- umane: 4 elevi.
- 287 -
Elevii vor lucra pe bază de P.I.P – uri.
Bibliografie:
1. Programe pentru grădiniţe speciale, Ministerul Învăţământului, Bucureşti, 1993
2. Metodica predării limbii române clasele I-IV- manual pentru liceele pedagogice, I.Berca, M.E.
Ionescu Micioara, E.D.P.. Bucureşti 1972;
4. Ilie Stănică, Marina Pop, Doru Vlad Popovici, Anca Rozea, Ionel Musu, Psihopedagogie
specială. Deficienţe Senzoriale., Editura Pro Humanitate, Bucureşti.
SCENARIUL DIDACTIC

1. Moment Asigur condiţiile necesare desfăşurării eficiente Elevii se pregătesc pentru
organizatoric. a lecţiei, pregătesc materialele necesare. activitate.
2. Captarea şi Adresez întrebări de rutină elevilor: Ce zi este? Răspund la întrebări
orientarea Care este data de azi? În ce anotimp ne aflăm?
atenţiei Efectuez exerciţii de gimnastică generală şi Execută exerciţiile.
exerciţii pentru musculatura degetelor.
Moment fonetic: vocalizări, inspiraţie-expiraţie,
silabe directe:
pa – po - pu
ta – to – tu
ma – mo – mu
3. Reactualizarea Le prezint planşe cu cele patru anotimpuri le cer Recunosc anotimpurile
cunoştinţelor să vină la tablă şi să-mi recunoască anotimpurile.
(Anexa 1)
4. Anunţarea Voi anunţa titlul lecţiei şi îl voi scrie pe tablă: Ascultă ceea ce spune
temei şi a „ Anotimpurile”; profesorul.
obiectivelor - Astăzi ne vom aminti despre „Anotimpuri”;
Voi enunţa obiectivele operaţionale:
- să asocieze imaginea cu semnul LMG
corespunzător celor patru anotimpuri;
- să identifice anotimpul corespunzător
imaginilor prezentate;
5. Desfăşurarea „Astăzi ne vom juca jocul: Ghiceşte Participă la joc
- 288 -
activităţii anotimpul?”(Anexa 2)
Lipesc pe tablă imagini cu cele patru anotimpuri, Realizează semnul
îi chem la tablă pe rând, îi pun să tragă un jeton mimico-gestual
care reprezintă un copăcel şi le cer să-mi corespunzător fiecărui
potrivească copăcelul la anotimpul corect şi să anotimp.
realizeze semnul mimico-gestual corespunzător
fiecărui anotimp. (Anexa 3).
6. Asigurarea Împart elevilor o foaie pe care trebuie să lipească Sunt atenţi la explicaţiile
feed-back-ului patru copăcei marcaţi cu câte un anotimp şi profesorului.
frunze decupate care repezintă cele patru Rezolvă sarcina.
anotimpuri şi le cer să le lipească pe copăcei.
(Anexa 4)
7. Evaluarea Pe tablă sunt desene cu copăcei. Fiecare copil va Aleg copăcelul şi
performanţei alege un copăcel şi îl va colora în funcţie de colorează.
anotimp. (Anexa 5)
8. Analiza Verific fişele şi fac aprecieri asupra rezultatelor Sunt atenţi la explicaţiile
rezultatelor şi a desfăşurării lecţiei. profesorului.
- 289 -
- 290 -
- 291 -
- 292 -
PROIECT DIDACTIC:
„CUVÂNT, SENS ŞI CONTEXT: RELAŢIILE SEMANTICE”
Prof. Botoşanu Daniela

Colegiul „Vasile Lovinescu” Fălticeni, jud. Suceava
Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Disciplina de învăţământ: Limba şi literatura română
Clasa: a IX-a profilul Mecanică
Profesor: Botoşanu Daniela
Unitatea de învățământ ‫ ׃‬Colegiul ˶ Vasile Lovinescu ̋ Fălticeni
Unitatea de învăţare: Joc şi joacă
Tema: Cuvânt, sens şi context: Relaţiile semantice
Tipul de lecţie: de sistematizare a cunoştinţelor de limba română pornind de la texte literare
1.1. Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în receptarea diferitelor texte;
1.3. Exprimarea orală sau în scris a propriilor reacţii şi opinii privind textele receptate;
1.5. Utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării orale şi scrise în diverse situaţii de
comunicare.
La sfârşitul activităţii didactice, elevii vor fi capabili:
O1 – să identifice relaţiile semantice ce au loc între cuvintele unei limbi;
O2 – să construiască enunţuri cu diferite cuvinte aflate în relaţii semantice (omonimie, antonimie,
sinonimie);
O3 – să definească în mod corect termenii de: sinonime, antonime, omonime, paronime;
O4 – să prezinte sensul corect al fiecărui termen din perechile de paronime, respectiv omonime;
O5 – să alcătuiască expresii şi locuţiuni pornind de la un cuvânt – suport;
O6 – să identifice sensurile anumitor cuvinte dintr-un text dat (conotativ vs. denotativ).
Resurse educaţionale: a) Capacităţile receptive ale elevilor;
b) Timp alocat: 50 de minute.
Modelul: „Evocare-Realizarea sensului-Reflecţie”
» Metode şi procedee: conversaţia euristică, învăţarea prin descoperire, problematizarea, observaţia,
expunerea, explicaţia, „jigsaw” (mozaicul), metoda „bulgărelui de zăpadă”, jocul, jurnalul
- 293 -
metacognitiv, metoda R.A.I. (răspunde, aruncă, interoghează);
» Forme de organizare: activitate frontală, activitate pe grupe, activitate în perechi, activitate
individuală;
» Mijloace de învăţământ: manualul, tabla, instrumentele de scris, fişele de lucru, chestionarul,
laptopul, videoproiectorul;
» Material bibliografic:
Marin Iancu – Limba şi literatura română, manual, clasa a IX-a, Editura Corint, Bucureşti;
*** - Dicţionar explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti;
*** - Noul dicţionar universal al limbii române, Editura Litera Internaţional, Bucureşti;
Silviu Constantinescu – Dicţionar de paronime, Editura Rocambole Plus, Piteşti;
Angela Iconaru – Dicţionar de sinonime, Editura Herra, Bucureşti;
Vistian Goia – Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura Dacia,Cluj-
Napoca;
Ana şi Mircea Petean – Ocolul lumii în 50 de jocuri creative, Editura Limes, Cluj-Napoca;
Liliana Corobca – Kinderland, Editura Cartea Românească, Bucureşti;
Liviu Papadima (coordonator) – Care-i faza cu cititul?, Editura Arthur, Bucureşti;
Adrian Costache, Florin Ioniţă, M. N. Lascăr, Adrian Săvoiu – Textul literar şi textul nonliterar.
Teme fundamentale. Clasa a IX-a, Editura Art, Bucureşti;
Evaluarea activităţii: observaţia sistematică, autoevaluarea (jurnalul metacognitiv), tema pentru
acasă.
Scenariu didactic
Eveni- Strategia didactică

Obiec-
mentele Activităţi de Resurse Resurse Forme de
tive Conţinut Evaluare
lecţiei învăţare materiale procedurale organizare
I. O3 Joc de Rezolvarea Fişa de lucru Exerciţiul Frontal Formaţi cuvinte
Evoca- „spargere itemului din Videoproiec- Conversaţia Pe grupe pornind de la
re a fişa de lucru torul Jocul (3 grupe) literele din fişa de
gheţii”, (Anexa 1) „Anagrama” lucru (Anexa1)
Anagrama Precizaţi dacă
Evoluţia există o legătură
jocului în între ele.
viaţa
omului Rezolvarea Chestionarul Metoda În pereche Răspunzând la
itemilor din „bulgărelui Pe grupe itemii
chestionar de zăpadă” (3 grupe) chestionarului
(Anexa 2) Frontal veţi descoperi
definiţiile unor
concepte
operaţionale
- 294 -
Eveni- Strategia didactică
Obiec-
mentele Activităţi de Resurse Resurse Forme de
tive Conţinut Evaluare
lecţiei învăţare materiale procedurale organizare
II. O1,O2 Cuvântul; Rezolvarea Fişa de lucru Lectura În pereche Itemii din Anexa
Reali- O3,O4 Sensul itemilor din Dicţionarul textelor din Pe grupe 3
zarea O5,O6 cuvintelor; fişa de lucru fişă (3 grupe)
sensu- Relaţiile (Anexa3) Conversaţia Frontal
lui semantice Explicaţia
O1,O3 Cuvântul; Rezolvarea Fişa de lucru Mozaicul Individual Itemii din Anexa
O4,O6 Sensul itemilor din Dicţionarul („Jigsaw”) Frontal 4
cuvintelor; fişa de lucru Conversaţia
Relaţiile (Anexa 4) Explicaţia
semantice
III. O3 Cuvântul Formularea Caietul Conversaţia Individual Formulează o
Reflec- Relaţiile unor Problemati- întrebare în
ţie semantice întrebări în zarea legătura cu
legătură cu R.A.I (ridică subiectul lecţiei
subiectul – aruncă – de astăzi şi
lecţiei interoghează) adresea-
z-o unui coleg.
Colegul va
răspunde şi apoi
va formula o altă
întrebare pe care
o va adresa unui
alt coleg.
O1 Tema Completarea Caietul Conversaţia Individual Itemii din
O6 unui jurnal Explicaţia Anexa 5
metacognitiv
(Anexa 6) Completează
jurnalul
Autoeva- Jurnalul Jurnalul Individual metacognitiv
luare metacognitiv (Anexa 6)
Anexa 1
Grupa 1 Formaţi cuvinte pornind de la literele de mai jos:
C R O D A T C O P C
Ă P I E I S I N E T
I L R Ţ E C E
------------------------------------ ---------------------------------- ------------------------------------------
A N T A U E U C O
V T I E Z M N Ş I
I A A N M T Ţ T N E
--------------------------------- ------------------------------------ -------------------------------------------
- 295 -
N C I T I P N Ţ N
Ţ E O C L S L O U
Ă N E Ă A I I
---------------------------------- ----------------------------------- ----------------------------------------------
Anexa 2
Grupa 1 Cuvântul este unitatea lingvistică complexă, realizată simultan ca unitate fonică,
semantică şi gramaticală. El are o valoare denominativă (denumeşte obiecte, însuşiri, acţiuni, stări,
relaţii etc.). Anumite cuvinte nu au decât un singur sens, sunt monosemantice, dar cele mai multe au
două sau mai multe sensuri, sunt polisemantice. Sensul propriu reprezintă înţelesul obişnuit al
cuvântului, iar sensul figurat este înţelesul pe care un cuvânt îl poate lua în plus faţă de sensul
etimologic. Diferenţierea sensurilor se face la nivelul contextului.
1) Adevărat sau fals: Toate cuvintele au sens propriu, secundar şi figurat.
2) Sunt cuvintele care au mai mult decât un singur sens:
a) polisemantice; b) monosemantice; c) paronimele.
3) Formulează o observaţie asupra diferenţei dintre cuvintele polisemantice şi omonime.
Grupa 2 Între cuvintele unei limbi se stabilesc diverse relaţii care se raportează fie la învelişul lor
sonor (omonimia), fie la conţinul acestora (sinonimia, antonimia).Sinonimia este relaţia de
echivalenţă sau de identitate între sensurile a două sau mai multor cuvinte cu forme diferite.
Sinonimele pot fi totale sau parţiale.Antonimia este relaţia de incompatibilitate sau de excludere în
care se plasează unele cuvinte.
1) Sunt cuvinte diferite ca formă şi asemănătoare sau identice ca sens:
a) omonime, b) antonime, c) sinonime.
2) Adevărat sau fals: Antonimele sunt cuvintele cu sensuri diametral opuse.
3) Formulează o observaţie despre regionalisme şi sinonimele totale.
Grupa 3 Omonimia este relaţia dintre două sau mai multe cuvinte care au aceeaşi formă şi sensuri
diferite.Cuvintele a căror formă este identică doar în varianta scrisă a limbii se numesc omografe
(oral sunt diferenţiate de accent). Cuvintele care au aceeaşi formă în varianta vorbită a limbii, dar se
scriu diferit, se numesc omofone. Paronimele sunt cuvinte foarte asemănătoare ca formă, dar cu
înţeles diferit. Paronimia reprezintă una dintre cele mai frecvente surse de greşeli (confuzia
- 296 -
paronimică; ex. maestru/maistru).
1) Sunt cuvinte foarte asemănătoare ca formă sau aproape identice din punct de vedere formal, însă
deosebite în ceea ce priveşte sensul lor:
a) antonime, b) paronime, c) pleonasme.
2) Adevărat sau fals: Omonimele sunt cuvintele cu aceeaşi formă şi cu sensuri diametral opuse.
3) Formulează o observaţie asupra diferenţei dintre omografe şi omofone.
Anexa 3
Fişă de lucru
Grupa 1 Se dă textul: „Toată ziua ne urmăream prin şanţurile labirintice de canalizare. [...]
Înarmaţi cu pistoale de apă, mascaţi cu cartoane creponate de la depozitul de mobilă, pe care le
coloram acasă făcându-le cât mai înspăimântătoare, cu colţi rânjind, ochi holbaţi şi nări umflate,
ne fugăream prin canale întortocheate, văzând deasupra doar o fâşie de cer, care se întuneca pe
măsură ce timpul trecea. Când, dând colţul, nimeream nas în nas cu un duşman, răcneam şi
tăbăram unul pe altul [...]. Nu ştiu cine a inventat jocul căruia îi zicea Vrăjitroaca şi pe care l-am
jucat ani de zile fără să ne săturăm, ba, prin clasa a opta, îl jucam încă. Era o combinaţie de jocuri
mai blânde: Hoţii şi gardiştii, Uliul şi porumbeii, Gardiana zece-zece. La început era doar o
vrăjitroacă, pe care o alegeam prin numărare. Era singura care purta mască şi avea pe deasupra şi
un băţ cojit în mână. Număra cu faţa la perete şi apoi se repezea prin şanţuri în căutarea
victimelor. Puteai ieşi din şanţ, dar nu aveai voie să te adăposteşti în scările blocurilor sau să sari
gardul în curtea morii. Vrăjitroaca ne vâna prin gropile urât mirositoare şi, când reuşea să-l
atingă pe vreunul cu băţul, scotea un răcnet teribil. Victima trebuia să rămână paralizată.
Vrăjitroaca îl târa de mână până la cuib, unde îi căra în cap un număr convenit de „castane”şi,
astfel botezat, cel prins devenea şi el vrăjitroacă. Îşi lua o mască şi urmărirea continua. Pe
înserate, când deasupra turnurilor uriaşe ale morii, pe cerul încă albastru, sticleau primele stele,
rămânea de obicei un singur supravieţuitor, hăituit de o hoardă de vrăjitroace care scoteau urlete
sinistre. [...] Vrăjitroacele nu se potoleau până nu capturau şi ultima victimă, un copilaş care
văzând că se îngroaşă gluma, se speria de-a binelea. [...] Ultimul prins era cărat în scara cea mai
apropiată, unde ceilalţi se strâmbau la el şi se prefăceau că vor să-l înghită, până veneau mamele
indignate şi ne luau acasă”. (Mircea Cărtărescu – Mendebilul)
Răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Alcătuiţi un enunţ cu sensul conotativ al sintagmei „a da colţul”!
2. Construiţi un enunţ în care să folosiţi o locuţiune/expresie care să conţină substantivul „joc”!
- 297 -
3. Demonstraţi polisemia verbului „a juca”!
4. Numiţi câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: „a inventa, uliu, băţ, perete”!
5. Precizaţi antonimele următoarelor cuvinte: „duşman, a răcni, faţa, victimă”!
6. Construiţi un enunţ cu omonimul cuvântului din text, „cer”!
7. Numiţi paronimul cuvântului „şanţ”!
Grupa 2 Se dă textul: „Şi în 15 iunie a venit vacanţa cu trenul din Franţa! Şi m-a dus într-un sat
din Mehedinţi. Sau din Gorj. Zău că nu-mi amintesc dacă la bunicii dinspre tată sau la cei dinspre
mamă am plecat prima dată, în vara lui 1978. (În fiecare vară mergeam democratic, chiar dacă
trăiam în comunism, şi la unii, şi la alţii, perioade egale de timp, ca să nu fie conflicte
interolteneşti.) De dimineaţă până seara mă jucam cu o energie de nepovestit, apoi, când intram în
casă, mă îmbăiau, mă îmbiau cu cina (aproape niciodată nu-mi era foame, nu voiam decât „ceva
dulce”) şi ne pregăteam sfacem nani.
Doar că eu venisem în vacanţă cu nişte cărţi în geamantanul de carton. Unele aveau şi poze, dar
printre ele şerpuiau cuvinte. Iar cuvintele spuneau poveşti. Care mai de care mai pline de
întâmplări ce-mi trimiteau bătăi la inimioară, de situaţii ce mă făceau să râd entuziasmat ori să
suspin cu lacrimi în ochi. Mă benoclam la imagini, mai citeam un rând, iar mai băgam geana la
desene, apoi silabiseam ce scria în carte. [...]Ce voiam să spun cu asta, de fapt? Îmi plăcea să-mi
bag nasul în cărţi la fel de tare pe cât îmi plăcea să joc. Cititul era jocul meu de noapte. Citeam pe
sub cearceafuri, pături sau plapume, ajutându-mă de o veioză mititică, ca să nu fiu văzut. Asta în
vacanţe, căci acasă nu prea mi-a ţinut cu camuflajul până într-a patra, când, în sfârşit, am avut
camera mea. Curiozitatea şi plăcerea mi-au crescut odată cu viteza de lectură. Cu cât citeam mai
mult, cu atât îmi creştea pofta să citesc şi mai mult. [...] Eram ca un flămând, ca un bulimic, un
haplea. Cărţi bune şi cărţi proaste. Amestecate pe nemestecate. Uitam de mine când începeam o
carte şi, chiar dacă, uneori, inima voia ca ea să nu se mai termine, mintea îmi punea întotdeauna
ochii să alerge pe pagini, avidă să afle ce se întâmplă mai departe, tot mai departe, până la ultima.
Mă întristam: citită, acea carte murise. Dar inima îmi dădea ghes să întind mâna după o alta, ca
după o viaţă nouă: mai vie, mai captivantă, mai frumoasă. (Robert Şerban – Jocul de noapte, în
volumul Care-i faza cu cititul?)
Răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Alcătuiţi un enunţ cu sensul conotativ al sintagmei „a-şi băga nasul”!
2. Construiţi un enunţ în care să folosiţi o locuţiune/expresie care să conţină substantivul „noapte”!
3. Demonstraţi polisemia verbului „a creşte”!
4. Numiţi câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: „poze, conflict, a îmbia, curiozitate”!
5. Precizaţi antonimele următoarelor cuvinte: „entuziasmat, a-şi aminti, a creşte, flămând”!
- 298 -
6. Construiţi un enunţ cu omonimul cuvântului din text, „mâna”!
7. Numiţi paronimul cuvântului „carte”!
Grupa 3 Se dă textul: „Sigur, copiii nu trebuie bătuţi. Dar aşa îmi vine să-i fac uneori una cu
pământul! Numai eu fac curăţenie în casa, mătur, spăl podelele în patru labe, lucrez până scot
limba, în loc să mă joc şi eu, să mă uit la televizor ori să citesc ceva recomandabil pentru oamenii
de 12 ani! Şi intră Marcel, murdar ca un porc, cu un braţ de scânduri pline de pamânt şi de iarbă şi
se plimbă cu beţele lui prin toată casa, ca apoi să le trântească în cea mai curată cameră! Unde
tocmai am măturat şi era curat de lingeai mac! Şi nici de jucat nu se joacă, le lasă acolo, că-i vine
o altă idee în cap, un alt joc ori nu mai ştiu ce! Am început să ţip la el, am luat mătura şi m-am
repezit să-l bat. Iar el, când a văzut măturoiul lung deasupra lui, şi-a pus mânuţele pe cap şi s-a
ghemuit în aşteptarea loviturii. Mi s-a părut atât de neajutorat. Nici măcar n-a înţeles de ce ţip şi
de ce vreau să-l bat [...]. Şi m-am oprit cu mătura în aer şi nu l-am bătut deloc, niciun pic. Am
încercat să-i explic, vezi Marceluş, eu am măturat un ceas, în timp ce tu te jucai afară, uite ce curat
am făcut, iar tu cu beţele tale, cu care puteai să te joci în curte, nu să le împrăştii prin toată casa,
ai făcut uite ce mizerie.
Am încercat să-i explic că n-a făcut bine, oricum beţele nu dispăreau dacă îl băteam. Aşa trebuie să
procedezi cu copiii, să le vorbeşti cu blândeţe. Ei sunt mici, vor să se joace. Marcel a înţeles că
pericolul a trecut, mătura nu mai plutea ameninţător deasupra lui, a promis solemn tot ce l-am
rugat, chiar a cules trei paie de pe jos, chipurile strânge şi el. A zis că vrea să construiască un
oraş. Şi de ce în casă? Oraşele se construiesc afară. Ca să nu-l plouă şi să nu-l calce cineva din
neatenţie. L-am asigurat că nici eu şi nici Dan n-o să-i călcăm oraşul şi că afară poate construi o
fântână, iar în casă nu poate, că nu are cum săpa groapa. Iar noi o să-l ajutăm. A venit şi Dan şi
am dus beţele afară, iar după asta a trebuit să mai mătur o dată. Dar eram mândră de mine: nu l-
am bătut. Am procedat corect şi pedagogic – l-am educat. Când voi avea copii, îi voi educa în
duhul blândeţii. (Liliana Corobca – Kinderland) Răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Alcătuiţi un enunţ cu sintagma „a scoate limba la cineva”!
2. Construiţi un enunţ în care să folosiţi o locuţiune/expresie care să conţină substantivul „beţe”!
3. Demonstraţi polisemia verbului „a trece”!
4. Numiţi câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: „a educa, pericol,a bate”!
5. Precizaţi antonimele următoarelor cuvinte: „blândeţe, a construi, a împrăştia, lung”!
6. Construiţi un enunţ cu omonimul cuvântului din text, „dar”!
7. Numiţi paronimul cuvântului „lustru”!
- 299 -
Anexa 4
Fişă de lucru
În publicitate sau în operele literare se regăsesc adesea utilizarea relaţiilor semantice sau a jocurile
de cuvinte. Identificaţi-le în textele, ilustraţiile şi fotografiile de mai jos:
a) Mulţumit deplin. (reclamă la o marcă de benzină)
b) Casă construieşti ca la carte. (reclamă la un material de construcţie)
c) Se dă la tuse. (reclamă pentru un medicament)
d) „Banul este un nume rar” (M. Kogâlniceanu)
e) « Munţii noştri aur poartă/ Noi cerşim din poartă în poartă » (Folclor)
Anexa 6
Data …………………………….
Jurnal de învăţare
Ce am învăţat Cum a învăţat Cum m-am simţit
- 300 -
FIŞĂ DE LUCRU:
„CUM FOLOSIM TIMPUL?"
Înv.-ed. Bratosin Petrică


Clasa:
Data:
Sarcina de lucru:
Ordonaţi imaginile de mai jos după momentul în care se desfăşoară:
- 301 -
VIZITĂ LA BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „ION MINULESCU” SLATINA
Prof. înv. primar Bratu Ileana Irina

DATA: noiembrie 2017

DOMENIUL: Educaţie inter şi multiculturală
CLASA: a II-a
ÎNVĂȚĂTOARE: Bratu Irina
ARGUMENT:
Literatura reprezintă o formă de cunoaştere a realităţii prin imagini artistice. Copilul trebuie
ajutat să îndrăgească de mic cărţile, mai multă lectură însemnând dezvoltarea imaginaţiei,
creativităţii, îmbogăţirea vocabularului, folosirea corectă a limbii române în contexte concrete de
comunicare. Prin intuirea şi conştientizarea mesajului etic şi estetic al operei literare se realizează o
trăire adâncă emoţional-afectivă, ce solicită în continuu sensibilitatea, memoria afectivă, atenţia
voluntară.
Vizita într-o bibliotecă are rolul de a stârni bucuria, plăcerea şi necesitatea lecturii.
Valorificarea înţelepciunii din cărţi, în toate sferele vieţii cotidiene, este un obiectiv major în
formarea personalităţii.
SCOPUL: Dezvoltarea simţului pentru literatură şi artă
OBIECTIVE:
 să-şi cultive interesul pentru literatură şi simţul estetic;
 să-şi dezvolte autodisciplina şi normele de comportare în societate;
 să manifeste un viu interes şi o participare susţinută pe tot parcursul activităţii.
ACTIVITĂŢI:
 vizitarea Bibliotecii Judeţene „ION MINULESCU” (diferite secții);
 prezentarea scriitorilor care au descris narura în proză și poezie;
 moment literar (recitarea unor poezii dedicate naturii în cele patru anotimpuri);
- 302 -
 realizarea semnelor de carte;
 deplasarea cu un mijloc de transport în comun la Biblioteca Judeţeană.
RESURSE:
 UMANE: elevii clasei a II-a, doamna învățătoare și doamnele bibliotecare.
 MATERIALE: fondul de carte existent în bibliotecă,materialele necesare confecționării
semnelor de carte.
 DE TIMP: 3 ore.
 SPAŢIALE: Biblioteca Judeţeană „ION MINULESCU”.
 DE INFORMARE: Internet, TV, radio.
 FINANCIARE: contribuţia părinţilor.
 PROCEDURALE: conversaţia, explicaţia, observarea, descoperirea.
 DE AUTORITATE ŞI PUTERE: sprijinire şi susţinere din partea echipei manageriale a
celor două școli şi a Bibliotecii Judeţene.
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII:
 Se poartă discuții între copii și bibliotecară;
 Se studiază cărti la alegere;
 Sunt prezentate de către bibliotecară anumite cărți;
 Se recită câteva poezii;
 Se confecționează semnele de carte.
 Se vizionează un film educativ.
EVALUAREA ACTIVITĂŢII:
 Susţinerea momentului artistic,
 Realizarea unui album cu fotografii de la activitate;
 Realizarea unui panou cu cele mai reușite lucrări artistice ale copiilor.
- 303 -
- 304 -
- 305 -
TEXTUL LITERAR PRIVIT DIN MAI MULTE UNGHIURI
Prof. Bretan Ildico

Profesori și părinți ne plângem tot mai des că elevii noștri nu mai citesc. Părerea mea este că
un elev care nu citește are motivele lui: nu are modele în acest sens, i se impune la modul „abuziv”
această activitate – profesorul îl ceartă, spunându-i că, dacă nu citește, va lua note proaste, va
ajunge de râsul colegilor, părintele îi face program de lectură, îi stivuiește cărțile pe noptieră, doar-
doar va începe să citească etc. Rezultatul, firește, e de cele mai multe ori inversul celui scontat.
Și totuși ce e de făcut? Ca profesori de limba și literatura română trebuie să le expunem
elevilor și alte variante ale termenului „lectură”. Elevii noștri cunosc un singur sinonim al acestui
concept, acesta fiind „citire”. Trebuie să le explicăm faptul că „lectură” înseamnă și „decodificare”,
înseamnă și „receptare”. Împreună cu ei și ținând cont și de personalitatea lor, putem decodifica și
recepta într-un mod original textele literare. Ţinând cont de faptul că elevii noştri au maniere proprii
de exprimare şi că potenţialul lor unic trebuie dezvoltat, putem aborda într-un mod diferit textul
literar astfel încât să fie pe gustul micilor cititori, bazându-ne pe teoria lui Howard Gardner, teorie
care solicită o nouă viziune asupra inteligenţei.
Teoria Inteligențelor Multiple

Adesea profesorii se miră de ce unii elevi au înțeles cunoștințele predate, iar alții nu, și
încearcă să elucideze simplu problema, atribuindu-le celor din urmă un nivel de inteligență scăzut.
Dar câți dintre ei își pun întrebarea Ce este inteligența? Inteligența este un concept greu de definit.
De obicei, pentru profesor, inteligența înseamnă: rațiune, cunoaștere și logică, adică dovedirea unor
capacități logico-matematice și lingvistice.
Studii recente au arătat că inteligența nu este sinonimă cu ceea ce credeau profesorii, ci este
capacitatea de a rezolva probleme sau sarcini aplicative, prin folosirea unui set de valori diferite
după domeniu, după formarea culturală a individului, după valorile sale biologice și sociale. 1
Howard Gardner constată modalitățile diferite de manifestare a inteligenței la nivelul
indivizilor, în funcție de domeniile în care are loc cunoașterea și de particularitățile lor în orientare
spre acestea.2 Așa se explică de ce elevul nu a înțeles nimic din explicațiile, perfect pertinente în
viziunea emițătorului, despre cum să ajungi într-un anumit loc, dar a înțeles imediat când i s-a
1
Elena Joița, Educația cognitivă. Fundamente. Metodologie, Editura Polirom, Iași, 2002.
2
Howard Gardner, Inteligențe multiple. Noi orizonturi pentru teorie și practică, Editura Sigma, București, 2007.
- 306 -
construit un desen sau i s-a prezentat o hartă.
Gardner include în categoria inteligenţă ceea ce în mod tradiţional este considerat doar
capacitate sau talent. Valorizarea în şcoală doar a abilităţilor lingvistice şi logico-matematice este
după Gardner o prejudecată care aduce multe prejudicii, întrucât succesul şcolar nu este continuat
de cele mai multe ori de succesul profesional. Definiţia pe care el o propune pentru inteligenţă este
aceea de capacitate umană de rezolvare de probleme şi de dezvoltare de produse care sunt valorizate
de cel puţin o cultură.
Howard Gardner prezintă mai multe tipuri de inteligenţă.
1. Inteligența lingvistică este vizibilă la persoanele cărora le plac lecturile, discuțiile în
grupuri de orice mărime, care învață cu plăcere și ușurință limbi străine, creează cu ușurință
povestiri, rime, jocuri încrucișate. Când profesorul se adresează unor elevi cu acest tip de
inteligență dominant, el va putea folosi fișe de lucru, jocuri de rol, cuvinte încrucișate,
jocurile de cuvinte, lectura individuală, procesul literar etc.
Elevilor de acest tip li se poate cere să creeze povești, povestiri pornind de la desene, de la o
melodie, să alcătuiască benzi desenate, să citească biografiile unor oameni celebri, să creeze un test,
întrebări. Prin intermediul acestor sarcini se poate urmări nu doar valorificarea inteligenței
dominante, ci și dezvoltarea acestui tip de inteligență la cei cu altă dominantă.
2. Inteligența logico-matematică asigură rezolvarea problemelor de matematică, a jocurilor
logice, înțelegerea și realizarea unor demonstrații științifice, clasificări și calcule. Prin
intermediul acestui tip de inteligență, oamenii analizează cauzele și consecințele unui
fenomen, ale unei acțiuni, pot recunoaște tehnicile. Pentru valorificarea și dezvoltarea
acestei inteligențe, sunt necesare activități și sarcini de tipul: stabilirea unui plan pentru un
proiect, solicitarea unor predicții, analiza datelor și ierarhizarea lor, construirea unor axe
temporale, stabilirea numărului de recurențe ale unei categorii gramaticale într-un text,
clasificarea unor clase morfologice etc.
3. Inteligența vizual-spațială are în vedere exerciții de gândire vizuală prin folosirea culorilor,
recunoașterea cu ușurință a figurilor geometrice, a dimensiunilor, relatarea unor povestiri în
imagini, realizarea unor colaje, grafice, hărți etc. Pentru valorificarea și dezvoltarea acestei
inteligențe, sunt recomandate sarcini de tipul: corelarea unor evenimente, a unor personaje
cu un cod al culorilor, construirea unor descrieri din perspective diferite, ilustrarea unor
cărți, construirea unor labirinturi în care să introducă personajele din cărțile citite. Acești
elevi învață cu ușurință, apelând la organizatorii grafici, la fotografii și imagini.
4. Inteligența chinestezică cultivă mișcarea creativă, prin mimă, dramatizare, folosirea
limbajului corporal, exerciții de relaxare fizică. Elevii cu acest tip de inteligență dominant
pot fi solicitați să pună în scenă un concept, o atitudine, să fabrice un joc etc.
- 307 -
5. Inteligența muzicală presupune capacitatea de rezolvare a problemelor cu ajutorul ritmului
şi a melodiei. Se pot da sarcini de tipul: Pune pe o melodie regulile acordului, formele
pronumelui personal; asociază texte cu melodii etc.
6. Inteligența interpersonală permite cunoașterea și înțelegerea diversității temperamentale,
sesizarea motivelor, intențiilor și emoțiilor pe care le încearcă ceilalți. este responsabilă de
cooperarea în grup și implicarea în viața comunității. Oamenii cu o astfel de inteligență
dominantă sunt toleranți, empatici și cooperativi. Această inteligență poate fi stimulată și
dezvoltată prin sarcini de tipul: Predă colegilor lecția, Găsește n soluții prin care conflictul
ar fi putut fi evitat etc. Metodele și tehnicile care se potrivesc foarte bine sunt:
brainstormingul în grup, proiectul de grup, tehnica turul galeriei etc.
7. Inteligența intrapersonală permite anticiparea corectă a comportamentului, a reacției
proprii. Persoanele cu o astfel de inteligență sunt de regulă solitare, reflexive, cu bune
competențe în autoevaluare. Perceperea textelor literare se face prin reprezentarea mai
degrabă în imagini a propriilor sentimente. Pentru dezvoltarea acestui tip de inteligență, se
pot folosi sarcini precum redactarea unui jurnal, instruirea programată, activități de
autoevaluare etc.
8. Inteligența naturalistă permite o percepere senzorială a fenomenelor naturii; persoanele cu
o astfel de inteligență dominantă sesizează cele mai mici detalii și caută explicații, au o mare
capacitate de a observa.
9. Inteligența existențială oferă capacitatea de a pune întrebări existențiale asupra sensului
vieții și al morții, asupra ierarhiei valorilor, de a reflecta asupra unor teme de religie,
filozofie, artă etc.
Din aceste perspective, îndatorirea şcolii este considerată ca fiind aceea de a identifica şi a
dezvolta toate aceste tipuri de inteligenţă. Şcoala trebuie să permită elevului să atingă obiectivele
profesionale şi personale care corespund evantaiului propriu de inteligenţe, pentru că ceea ce
prezintă Gardner este un învăţământ individualizat bazat pe cunoaşterea elevului, nu din punctul de
vedere al personalităţii sale, ci din cel al inteligenţelor pe care acesta le prezintă. Ideea centrală a
acestei teorii este aceea că fiecare individ are interese şi talente diferite, învaţă în mod diferit. De
aceea şcoala trebuie să ofere materii de studiu diversificate şi modele de instruire diferite şi
adecvate.
Pentru ca aceste propuneri să devină realitate, Gardner consideră necesară modificarea
rolului pe care îl are profesorul. Acesta trebuie să fie un specialist în evaluarea intereselor,
capacităţilor şi aptitudinilor copiilor, făcând astfel să dispară conceptul de inteligenţă globală.
Punerea în practică a acestei teorii a inteligenţelor multiple reprezintă o provocare pentru
profesori.
- 308 -
Aplicație pentru o lecție de receptare a unui text
Clasa a V-a
Textul: Vizită... de I. L. Caragiale
Obiectiv operațional: prezentarea sumară a personajelor și a relațiilor dintre ele
Sarcinile de lucru vor fi scrise pe tablă, iar elevii își vor alege sarcina și se vor grupa în
funcție de preferințe. Profesorul le va preciza că toate sarcinile trebuie rezolvate, de aceea, în cazul
în care anumite sarcini nu sunt alese de la început, ele vor fi negociate de grupuri, astfel încât
fiecare sarcină să fie abordată de un grup de elevi. Pot fi date mai multe sarcini, din care elevii să-și
aleagă una (din aceeași grupă).
1. Pentru inteligența lingvistică
 Repovestiți întâmplarea prezentată, identificând cuvintele și expresiile-cheie prin care sunt
marcate momentele acțiunii;
 Imaginați-vă o întâlnire cu personajul;
 Alcătuiți un rebus pornind de la trăsăturile personajului;
 Găsiți sinonime pentru adjectivele prin care l-ați caracteriza pe Ionel;
 Alcătuiți un cvintet pornind de la substantivul Ionel etc.
2. Pentru inteligența logico-matematică
 Gândiți-vă la o figură geometrică sau la o formulă matematică prin care să sugerați
conținutul textului;
 Analizați distribuția replicilor din punct de vedere numeric și comentați rezultatul;
 Realizați un grafic care să marcheze intervențiile celorlalte personaje referitoare la Ionel etc.
3. Pentru inteligența corporal-chinestezică
 Interpretați, doar prin mișcare și mimă, rolul lui Ionel;
 Reconstruiți, după indicațiile din text, apartamentul doamnei Popescu;
 Imaginați-vă strângerea de mână a lui Ionel devenit mare și descrieți starea pe care v-a
produs-o;
 Imaginați-vă că sunteți naratorul și ați ajuns acasă. Ce reacție/senzație ați avut când ați
descoperit de ce ieșise Ionel cu cheseaua în vestibul? etc.
4. Pentru inteligența naturalistă
 Găsiți un echivalent, în lumea plantelor sau a animalelor, pentru fiecare dintre personaje;
 Imaginați-vă cum s-ar comporta Ionel în natură;
 Păstrați-i temperamentul, dar conferiți-i o altă identitate socială: fiul unui fermier care
trăiește într-o zonă izolată. Descrieți o zi din viața lui.
- 309 -
5. Pentru inteligența muzicală
 Redați cu ajutorul sunetelor relaţiile dintre Ionel- Jupâneasă; Ionel- d-na Popescu - musafir.
 Exemplificaţi printr-un ritm, o melodie, trăirile interioare ale naratorului.
 Comentați alegerea tobei și a trâmbiței ca instrumente muzicale folosite de personaj.
6. Pentru inteligența vizual-spațială
 Realizați un desen sugestiv pentru caracterizarea personajului;
 Realizați un poster cu portretele personajelor.
7. Pentru inteligența interpersonală
 Descrieți tipurile de comportament ale personajului;
 Împărtășiți-vă ideile și sentimentele față de povestea citită;
 Definiţi relaţia dintre personaje în momentul întâlnirii lor.
8. Pentru inteligența intrapersonală
 Dacă aș fi Ionel, ce aș schimba la mine?
 Redactați o compunere, în care să descrieți acele situații în care comportamentul vostru a
semănat cu cel al lui Ionel sau momentul în care ați fost puși în situații asemănătoare, dar
v-ați comportat diferit.
După rezolvarea sarcinilor, fiecare grupă își va prezenta produsele. Se vor discuta rezultatele
și se poate întocmi un tabel sau un ciorchine pe baza acestora, ca punct de plecare pentru
caracterizarea din ora viitoare.
Așadar, utilizarea inteligenţelor multiple în procesul de predare-învăţare evaluare, mai ales
în orele de limba şi literatura română, va dezvolta la elevi dragostea pentru citit, curiozitatea şi
încrederea în forţele proprii, iar nouă, dascălilor, ne va aduce multe satisfacţii.
Bibliografie:
1. Cerghit Ioan, Metode de învăţământ, Editura Polirom, Bucureşti, 2006;
2. Danciu E. L., Strategii de învăţare prin colaborare, Editura de Vest, Timișoara, 2004;
3. Gardner Howard, Inteligențe multiple. Noi orizonturi pentru teorie și practică, Editura
Sigma, București, 2007;
4. Jinga Ioan, Educaţia şi viaţa cotidiană, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.,
Bucureşti, 2005;
5. Joița Elena, Educația cognitivă. Fundamente. Metodologie, Editura Polirom, Iași, 2002;
6. Oprea Lăcrimioara Crenguţa, Strategii didactice interactive, Editura Didactică şi
Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2006.
- 310 -
PROIECT DIDACTIC:
„ELEMENTE DE INTERFAȚĂ GRAFICĂ”
Prof. Buga Carmen Valentina

Școala Gimnazială Berceni, jud. Prahova
ȘCOALA GIMNAZIALĂ BERCENI, JUD. PRAHOVA

DISCIPLINA: INFORMATICĂ ȘI TIC
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: EDITOARE GRAFICE
LECȚIA: ELEMENTE DE INTERFAȚĂ GRAFICĂ
TIPUL LECȚIEI: DE PREDARE-ÎNVĂȚARE
TIMP: 50 MINUTE
CLASA: a V a
PROFESOR: BUGA CARMEN VALENTINA
1.Utilizarea responsabilă și eficientă a tehnologiei informației și comunicațiilor.
2.Elaborarea creativă de miniproiecte cu ajutorul editoarelor grafice.
1.1 Utilizarea eficientă și în condiții de siguranță a dispozitivelor de calcul;
1.2 Utilizarea eficientă a Editorului grafic Paint;
2.1 Aplicarea operațiilor specifice editoarelor grafice în vederea realizării unor materiale digitale.
O1-Să descrie şi să utilizeze elementele specifice ferestrei de aplicaţie Paint.
O2-Să folosească toate instrumentele de creare a desenelor în aplicaţia Paint.
O3- Să utilizeze practic editorul grafic Paint.
Metodele de predare: Observarea sistematică, conversația, explicația, exercițiul, demonstrația,

problematizarea, învățarea prin descoperire.
Mijloace didactice: laboratorul de informatică, computere, fișe de lucru.
- 311 -
Desfășurarea lecției
Obiecti-
Etapele
vele Activitatea Metode Mijloace Metode de
lecției/ Activitatea profesorului
operațio- elevului didactice didactice evaluare
Timp
nale
Set Întrebări care să stimuleze Elevii Conver- Desene
anticipa- gândirea – de tipul: Vă place să răspund la sația
tiv sau desenați? Cum procedați când întrebarile Proble-
discuții nu vă place un desen? profesorului. matiza-
pregăti- rea
toare
4'
Anunța- Anunță tema nouă și Elevii își Conver- Manua-
rea lecției obiectivele. notează în sația lul
noi caiete titlul Tabla
lecției și Caiete
6' ascultă cu de
atenție notițe
obiectivele
lecției.
Comuni- O1 Profesorul explică elevilor: Elevii își Conver- Com- Observarea
carea - modul de lansare a aplicaţiei notează în sația putere sistematică
cunoștin- Paint: Start – All Programs – caiete modul Demon- Manua- a activității
țelor noi Accesories-Paint de lansare a strația lul și
- elementele ferestrei aplicaţiei aplicației Exerci- Tabla comporta-
15' Paint: Paint și țiul mentului
Bara de titlu elementele elevilor
Bara de meniuri de interfață folosind
Paleta de culori grafică. scara de
Sunt atenți clasificare
la explicații- (DA,
Bara de instrumente le INDIFE-
profesorului. RENT,
NU)
Suprafața pentru desnare

Butonul de minimizare
Butonul de maximizare
Butonul de închidere
Stratagii O2 Profesorul propune elevilor să Elevii Demon- Com- Autoeva-
de O3 rezolve sarcinile de pe fișa de rezolvă strația putere luarea
implica- lucru. Aplică: Realizează sarcinile de Exerci- Fișe de Observarea
re captura ecranului și lipește-o în lucru. țiul lucru sistematică
Paint. Cu ajutorul Proble- a elevilor
20' instrumentelor precizează matiza-
elementele de interfață. rea
Trasarea liniilor drepte si
curbe. Figuri geometrice de
baza: dreptunghi, elipsa
Realizati cu ajutorul
accesoriului Paint cateva
modele de steaguri pentru
diferite țări.
- 312 -
Obiecti-
Etapele
vele Activitatea Metode Mijloace Metode de
lecției/ Activitatea profesorului
operațio- elevului didactice didactice evaluare
Timp
nale
O2 Profesorul propune elevilor: Elevii Demon- Com- Autoeva-
O3 folosind numai uneltele rezolvă strația putere luarea
Radieră, Grosime linie, și sarcinile de Exerci- Fișă de Observa-
culoare, desenați steagul lucru. țiul lucru rea
României. Proble- sistema-
matiza- tică a
rea elevilor
Concluzii. Profesorul întreabă elevii dacă Elevii Conver- Manua- Aprecie-
Realiza- au neclarităţi la tema predată şi participă sația lul rea
rea dacă vor să mai completeze activ la Caiete- verbală.
feedback- cunoştinţele acumulate cu ceva discuții. le
ului nou cunoscut de ei, referitor la Fișe
5' tema predată.
Fișă de lucru Paint
1. Deschideti aplicatia Paint.
2. Impartiti spatiul de lucru in trei parti.
3. Prima parte sa o colorati verde, a doua rosie si a treia in albastru.
4. In prima parte, desenati un dreptunghi cu latura galbena si pictat in interior cu portocaliu.

Scrieti in el, cu marimea 14 si scrisul Arial, dreptunghi. Mai faceti un cerc cu latura mov si
pictat inauntru cu roz (asta este partea fetelor). Scrieti in el, cu marimea 18 si scrisul Vladimir
Script, cerc. Si ultima, ai faceti un romb cu latura verde si in interior cu culoarea de la titlu
(adica un verde mai deschis). Scrieti in el, cu marimea 12 si scrisul Algerian, romb. Toate
figurile sa fie desenate cu ustensilele speciale.
5. Realizati cu ajutorul accesoriului Paint cateva modele de steaguri pentru echipa favorita de
fotbal.
- 313 -
- 314 -
LIMBĂ ȘI COMUNICARE
ORGANIZAREA FORMALĂ A MESAJULUI DIALOGAT,
ELEMENTE VERBALE ȘI NONVERBALE, REGULILE DIALOGULUI.
CONSPECTUL, PROCESUL VERBAL, CITIREA ȘI COMPLETAREA
UNOR FORMULARE TIPIZATE
(OPŢIONAL DE APROFUNDARE)
Prof. Burcă Maria

Școala Gimnazială Ungureni, jud. Bacău
NOTĂ DE PREZENTARE
Scopul studierii limbii române în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma un
tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea, să comunice şi să
interacţioneze cu semenii, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru
rezolvarea unor probleme concrete din viaţa cotidiană, să poată continua în orice fază a existenţei
sale procesul de învăţare, să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om.
Pentru clasa a VII-a profilul de clasă presupune un efectiv de 20 de elevi în care media celor
cu abilităţi de comunicare foarte bune este redusă, în clasă existând doar patru elevi care au obţinut
note peste 9 la teză, trei elevi care au obţinut note peste 8 şi doar doi elevi care au obţinut note peste
7.
Se observă randamentul scăzut de redare şi sistematizare a informaţiilor. De aceea se cere
suplimentarea orelor de limbă şi literatură română cu un opţional de aprofundare care să presupună
dezvoltarea integrală a capacităţilor de receptare şi de exprimare orală, respectiv de receptare a
mesajului scris şi de exprimare scrisă.
În mod concret dezvoltarea competenţelor de comunicare menţionate, se realizeză prin
familiarizarea elevilor cu situaţii diverse de comunicare orală şi scrisă, cu texte literare şi
nonliterare adecvate vârstei şcolare.
Abordarea conţinuturilor se face prin modalităţi ce permit înțelegerea fenomenului respectiv:
exerciţii, exemplificări, explicaţii succinte.
1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de
- 315 -
comunicare monologată şi dialogată
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte
de realizare cu scopuri diverse.
COMPETENȚE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE

I. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare
1.să înţeleagă semnificaţia generală a mesajului oral, sesizând progresia şi coerenţa ideilor
exprimate
-exerciţii de rezumare a unor mesaje orale;
-exerciţii de dezvoltare a unui enunţ sau a unui cuvânt într-o secvenţă textuală orală;
2.să sesizeze adecvarea elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat
-exerciţii de adecvare a lexicului la semnificaţia mesajului;
-exerciţii de evitare a unor greşeli lexicale în comunicare;
3.să integreze informaţiile noi în sistemul propriu de cunoștințe şi să le adapteze la trecerea de la un
cod la altul (verbal la nonverbal şi invers)
-exerciţii de identificare a cuvintelor într-un mesaj oral;
-exerciţii de decodificare a mai multor coduri utilizate în comunicarea orală;
4.să manifeste toleranţă faţă de opiniile diferite exprimate de interlocutori şi să ia atitudine critică
faţă de argumentele ascultate
-exerciţii de ascultare consecutivă;
-exerciţii de ierarhizare a ideilor receptate în funcţie de utilizarea mesajului;
-exerciţii de receptare şi de reţinere a ideilor şi a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un
monolog.
II. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de
1.să construiască un discurs oral pe o temă dată
-exerciţii de formulare a ideilor în jurul unei teme date;
-exerciţii de construire a unui text care să exprime opinia personală despre un anumit fapt;
2.să capteze atenţia interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului
-exerciţii de respingere sau acceptarea unor opinii;
-exerciţii de prezentare a unor puncte de vedere personale într-un dialog;
-exerciţii de structurare a unui dialog pe o temă dată;
-exerciţii de caracterizare a unei persoane, a unui personaj, a unei situaţii.
III. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
- 316 -
1.să interpreteze un text literar sau nonliterar făcînd corelaţii între nivelurile fonetic, lexical,
morfologic şi semantic
-exerciţii de sesizare a felului în care se combină într-un text cele trei moduri de expunere;
-exerciţii de identificare a ordinii logice şi cronologice a unui text;
-exerciţii de recunoaştere a sensului figurat al unor cuvinte într-un context dat;
2.să identifice valori etice şi culturale într-un text, exprimîndu-şi impresiile şi preferinţele
-exerciţii de analiză a elementelor etice şi culturale descoperite într-un text.
IV. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare cu scopuri diverse
1.să elaboreze texte aparținând diverselor stiluri funcţionale adoptând redactarea la situaţia de
comunicare şi la partener
-exerciţii de redactare a unor texte funcţionale (scrisoare, bilet, telegramă, cerere, proces verbal,
raport, informare, invitaţie, curriculum vitae);
-exerciţii de transpunere în scris a propriilor sentimente cu ocazia unui eveniment personal;
-exerciţii de evidenţiere a trăsăturilor unui obiect (peisaj, opere de artă, persoană) prin utilizarea
resurselor expresive de limbă;
2.să identifice efectele expresive ale construcţiei lingvistice utilizate în diferite texte
-exerciţii de comentare a textului literar sau a unor elemente dintr-un text (subiect, personaje,
elemente de stil, etc.);
-exerciţii de organizare a planului unei lucrări pe o temă dată.
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII
Comunicarea orală
-Organizarea formală a mesajului dialogat: elemente verbale
-Organizarea formală a mesajului dialogat: elemente nonverbale
-Organizarea formală a mesajului dialogat: regulile dialogului
-Susţinerea argumentată a unui schimb verbal direct (Discuţie despre „Ce fel de car-te îmi place să
citesc”)
-Exprimarea sau acceptarea de opinii diferite (Discuţii asupra caracterului unui personaj din
romanul „Neamul Şoimăreştilor”)
-Exprimarea sau acceptarea de opinii diferite (Discuţie asupra caracterului unui personaj dintr-o
operă facultativă)
-Exprimarea unei atitudini
-Formularea unei judecăţi critice („Îmi place sau nu lumea de azi”)
-Formularea unei judecăţi critice („Îmi place sau nu lumea din secolul al XVIII-lea”)
- 317 -
Scrierea
-Structura analizei de text literar fragmentar
-Sructura analizei de text literar integral
-Aşezarea în pagină a textului
-Valoarea expresivă a semnelor grafice şi de punctuaţie
-Stilurile limbii române
-Scrierea funcţională pentru un scop practic
-Citirea şi completarea unor formulare tipizate-extras de cont
-Citirea şi completarea unor formulare tipizate-foaie de depunere
-Citirea şi completarea unor formulare tipizate-cerea tip
-Redactarea unei cereri
-Redactarea unei invitaţii pentru o aniversare
-Redactarea unei invitaţii pentru un eveniment familial
-Redactarea unui curriculum- vitae
-Redactarea unui proces verbal
-Realizarea unui conspect
-Analiza de text literar
STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ:

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare
-Desprinderea semnificației globale a unui mesaj ascultat și discriminarea informațiilor esențiale de
cele neimportante;
-Desprinderea sensului cuvintelor prin raportare la semnificația mesajului ascultat;
-Construirea unui mesaj oral pe o temă dată;
-Rezumarea orală a unui text narativ dintr-un text dat.
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de
-Identificarea modurilor de expunere dintr-o narațiune dată;
-Desprinderea sensului unui cuvânt prin raportarea la contextul mesajului scris;
-Rezumarea scrisă a unui text narativ la prima vedere.
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
-Caracterizarea scrisă a unui personaj dintr-un text la prima vedere;
-Redactarea unui text în care să evidențieze caracteristicile fundamentale ale unui fragment de text
literar dat.
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte
- 318 -
de realizare cu scopuri diverse
-Redactarea unor texte cu destinație funcțională: cerere, telegramă, invitații, CV;
-Desprinderea semnificaţiei globale a unui mesaj ascultat şi discriminarea informaţiilor esenţiale de
cele neimportante;
-Construirea unui mesaj oral pe o temă dată;
-Rezumarea orală a unui text narativ dintr-un text dat.
EVALUARE:
-Teste
-Portofoliu.
BIBLIOGRAFIE:
1. Iorgu Iordan, Stilistica limbii române, Editura Academiei, 1987
2. Vistian Goia, Didactica limbii române, Editura Dacia Educational, 2008, Cluj.
- 319 -
PROIECT DIDACTIC:
„EŞTI POLITICOS? – AI ŞAPTE ANI DE ACASĂ!”
Prof. Burducea Geta

DATA:
CLASA: a X-a
OBIECTUL: Consiliere şi orientare
SUBIECTUL: „Eşti politicos? – Ai şapte ani de acasă!”
SCOPUL: Învăţarea unor reguli de comportare civilizată privitoare la salut, la modul de
comportare pe stradă, în şcoală, la ţinuta vestimentară şi întreţinerea unei conversaţii.
Elevul va fi capabil:
- să se comporte civilizat cu bunăcuviinţă şi amabilitate pe stradă, în şcoală, familie,
societate
- să se exprime civilizat în limbaj, gesturi, atitudine faţă de colegi, cadre didactice, părinţi
- să-şi consolideze deprinderea de a avea o ţinută corectă – uniforma şcolară
- să utilizeze în mod corect sensul noţiunilor „politeţe”, „politicos”, „impoliteţe”,
„nepoliticos”
- să înveţe să-şi disciplineze propriile porniri inoportune în favoarea unei atitudini
civilizate.
TIPUL LECŢIEI: mixt (însuşire şi consolidare de cunoştinţe, deprinderi de comportare civilizată)
METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE: PPT, conversaţia, demonstraţia, explicaţia, dezbaterea,
aprobarea, dezaprobarea
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: cugetări, fişe de lucru, video proiector
Forme de
Evenimentele Obiective Conţinutul Activitatea Activitatea Metode și
organizare
lecţiei operaţionale lecţiei profesorului elevului procedee
şi evaluare
1) Captarea şi O1 Dovedirea Se creează un Fac prezenţa Elevul de - dialogul - frontal
orientarea faptică a cadru favorabil şi verific serviciu
atenţiei existenţei desfăşurării orei dacă există îmi comunică
deprinderii din toate materialele absenţii.
de a se pregăti punctele de necesare Elevii prezintă
- 320 -
Forme de
organizare
şi evaluare
pentru lecţie. vedere. desfăşurării evenimentele
lecţiei petrecute în
colectivul
clasei în conversaţia
ultima euristică
săptămână
cu privire la
învăţătura şi
disciplină
2) Enunţarea O2 Să Se anunţă tema Astăzi vom
scopului şi a înţeleagă exact lecţiei prin dezbate tema
obiectivelor că, în urma descoperirea de „Politeţea –
urmărite acestei lecţii îşi către elevi în agent al
vor însuşi şi urma utilizării conduitei
consolida unor civilizate”
cunoştinţe şi cugetări . „În urma
deprinderi de desfăşurării
comportare lecţiei vom
civilizată afla ce se
înţelege
prin politeţe,
cum trebuie să
ne comportăm
în diferite
împrejurări,
cum trebuie să
ne îmbrăcăm,
să ne
exprimăm
3) Prezentarea O31Să-şi Dezbaterea Cu ajutorul Elevii sunt - dialogul -individual;

optimă a formeze temei se va elevilor, antrenaţi - explicaţia - stil vizual,
conţinuturilor şi deprinderile de realiza dirigintele într-o serie de - învăţarea practic,
consolidarea comportare conform unui precizează exemplificări prin auditiv
celor civilizată, bună plan de idei noţiunea de cu descoperire
cunoscute de cuviinţă care se va scrie „politeţe” – privire la salut,
elevi şi amabilitate pe tablă. un dau
pe stradă, mod de explicaţiile
în şcoală, comportare necesare
familie şi Se poartă caracterizat subliniind care
societate discuţii cu prin bună este
O32 Să se întreaga cuviinţă varianta
exprime clasă pe respect şi corectă de
civilizat marginea temei amabilitate în comportament.
în limbaj, propuse, relaţiile cu
gesturi, parcurgând ceilalţi
atitudine fiecare oameni,
faţă de colegi, punct din planul Antrenez conversaţia - frontal
cadre de idei. elevii în - individual
didactice, discutarea - stil practic
părinţi punctelor din - pe grupe
O33 Să înveţe planul de idei
să-şi folosind
disciplineze diferite
propriile metode.
porniri
inoportune în
favoarea
unei atitudini
civilizate.
- 321 -
Forme de
organizare
şi evaluare
4) Prezentarea O41 Să înveţe Se Prezint câteva Elevii. citesc - dialogul - frontal

concluziilor şi să se concluzionează cugetări cugetările şi se conversaţia - individual
evaluarea autoevalueze faptul că despre implică în - explicaţia
rezultatelor O42 Să-şi politeţea este un politeţe. evaluare.
fixeze noţiunea aspect al
de politeţe unui
comportament
civilizat.
Elevii sunt
evaluaţi cu
calificativ
- 322 -
PROIECT DIDACTIC:
„MONARHIA EGIPTEANĂ”
Prof. Buțincu Irina

Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza” Iași
Disciplina: Istorie
Clasa: a IX-a
Unitatea de învăţare: Moștenirea antichității
Conţinuturi vizate: Popoare şi spaţii în antichitate
Subiectul lecției: Monarhia egipteană
Tipul lecţiei: mixtă
1. Utilizarea vocabularului şi a informaţiei în comunicarea orală sau scrisă
5. Utilizarea surselor istorice, a metodelor şi tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de
probleme
Valori:
 Coerenţă şi rigoare în gândire şi acţiune
 Gândire critică şi flexibilă
 Dezvoltarea atitudinilor pro-active în viaţa personală şi cea socială
1.1 Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise
1.2 Evidenţierea relaţiei cauză – efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice
1.3 Formularea de opinii şi argumente referitoare la un subiect istoric
5.1 Înţelegerea mesajului surselor istorice arheologice, scrise, vizuale şi de istorie orală
5.3 Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiect istoric
 să definească termenii piramidă, monarhie,
 să localizeze pe hartă ariile popoarelor din antichitate (sumerieni, egipteni)
- 323 -
 să explice influenţele exercitate de mediu asupra evoluţiei omenirii
 să identifce și prezinte, pe baza surselor istorice, caracteristicile civilizației egiptene şi să
realizeze comparații cu cea sumeriană
 să enumere trăsăturilor de bază ale arhitecturii egiptene
 să identifice monumentele specifice acestei arhitecturi vizualizând imagini
Metode şi procedee: conversația euristică, explicația, expunerea, învățarea interactivă – metoda

SINELG, lucrul cu manualul
Forme de organizare a activității: frontal, individual, în grup
Material didactic: texte cu conținut istoric, manuale, atlas, hartă, flipchart, dosar de plastic,
videoproiector, fragment de 2 minute cu reconstructia digitala a Grădinilor supendate ale
Semiramidei https://www.youtube.com/watch?v=Ks1UW0y0L9A
Durata: 50 de minute
1. Moment organizatoric (1 minut):

 Pregătirea și dispunerea materialului didactic necesar și a mobilierului.
 Aerisirea sălii de clasă
 Elevii se pregătesc pentru lecție.
 Salutul.
 Notarea absenților
2. Verificarea temei și a cunoștințelor anterior însușite (10 de minute):

 Prin întrebări se verifică conținuturile discutate anterior.
 Cele patru grupuri își prezintă tema de grup:
Grupul I:
1. Realizarea unei pagini de dicționar, în care să definească termenii: oraș-stat, sumerieni,
lapizlazuli, Ur, Uruk.
2. Realizarea unei fișe biografice: Hammurabi
3. Imagini, desene, fotografii, reconstructii ale Porții Zeței Iștar.
- 324 -
Grupul II:
1. Realizarea unei pagini de dicționar, în care să definească termenii: hittiți, perși, Akkad, Lagaș.
2. Realizarea unei fișe despre Zeița Iștar
3. Imagini, desene, reconstructii digitale ale unui ziggurat, alături de un scurt text de prezentare
Grupul III:
1. Realizarea unei pagini de dicționar, în care să definească termenii scriere cuneiformă, ziggurat,
Kiș, Babilon
2. Realizarea unei fișe despre Zeul Enlil
3. Imagini, desene, reconstrucții digitale ale Grădinilor Suspendate ale Semiramidei, alături de un
scurt text de prezentare
Grupul IV:
1. Realizarea unei pagini de dicționar, în care să definească termenii: electrum, Umma, Larsa
2. Realizarea unei fișe despre Enkidu
3. Hărți ale Mesopotamiei antice
Rezultatele activității sunt îndosariate în portofoliul comun, urmând a fi completat în lecțiile

viitoare, pe parcursul săptămânilor viitoare.
3. Desfășurarea activității: - METODA SINELG: Sistemul Interactiv de Notare pentru

Eficientizarea Lecturii și Gândirii
Etapele metodei SINELG:

1. Prezentarea temei și a textului ce urmează a fi lecturat (5 minute):
Elevilor li se spune că vor citi un text despre Egiptul Antic, prin prisma a ceea ce ei știu deja despre
această temă.
2. Inventarierea cunoștințelor deja posedate în legătură cu tema Egiptul Antic (5 minute):
 înainte de începerea lecturii, elevilor li se cere să noteze pe o fișă (individual, independent) tot
ceea ce cred că știu referitor la ceea ce va fi prezentat în text; se prezintă frontal ideile
3. Notarea ideilor:
 ideile sunt notate, pe scurt, de către moderator la tablă sau pe flipchart
4. Lectura textului (10 minute):
 Elevii primesc textul pe care îl au de lecturat (manual, paginile 12-15). Se stabilește sistemul de
adnotare.
- 325 -
Elevii citesc lectura fiind însoțită de adnotări marginale cu anumite semnificații. Elevii pot lucra
independent, în grup, în perechi. Se pot consulta, pot discuta ce au descoperit.
 semnul ,,√” (bifă) – conținutul confirmă cunoștințele sau opiniile elevului, prezentate anterior;
 semnul ,,-” (minus) – conținutul textului infirmă opiniile elevului;
 semnul ,,+” (plus) – informația citită este nouă, necunoscută;
 semnul ,,?” (semnul întrebării) – se consideră că un anumit aspect este tratat confuz, ceva nu
este clar pentru elev, nu înțelege sau există un anumit aspect despre care elevii ar dori să afle mai
multe informații.
5. Realizarea unui tabel sintetic, cu rubricile (5 minute):

După încheierea lecturii se completează un tabel sintetic (la tablă sau pe flipchart), cu rubricele:
√ — + ?
cunoștințe noi,
cunoștințe confirmate cunoștințe infirmate neîntâlnite până cunoștințe incerte,
de text de text acum confuse, care merită să
fie cercetate
6. Înțelegerea (realizarea sensului) și monitorizarea înțelegerii (8 minute):

Realizarea schemei lecției. Notarea acesteia în caiete și pe tablă.
 elevii realizează o monitorizare a propriei înțelegeri, introducând noile informații în schemele
de cunoaștere pe care deja le posedă;
 elevii realizează corelații între noile informații și cele cunoscute;
 se încurajează stabilirea de scopuri, analiza critică, analiza comparativă și sinteza.
7. Reflecția/Feedback (2 minute):
 în această etapă se revine la ideile emise la începutul activității;
 au loc discuții în legătură cu acestea (ce idei au fost confirmate, ce idei au fost infirmate);
 elevii își consolidează cunoștințele noi și își restructurează activ corpusul cunoștințelor deja
cunoscute, în vederea integrării noilor concepte;
 se fac comparații cu civilizatia sumeriană.
 în această etapă se însușesc cu adevărat cunoștințele noi, are loc procesul învățării durabile.
- 326 -
8. Discuții finale/Temă pentru acasă (4 minute):
Continuarea proiectului de clasă: Civilizații Antice
Grupuri:
1. Realizarea unei pagini de dicționar, în care să definească termenii: piramidă, monoteism,
politeism, faraon
2. Realizarea unor fișe biografice: Cheops, Tutancamon, Amenofis al III-lea
3. Realizarea unor intrări de enciclopedie: Amon, Ra, Horus, Marea Piramidă din Giza
4. Imagini, desene, fotografii, reconstructii ale unor monumente și orașe egiptene: Luxor, Teba,
Marea Piramidă din Giza
5. Hărți ale Egiptului Antic.
- 327 -
„FRUNZA”, DUPĂ EMIL GÂRLEANU – PROIECT DE LECȚIE
(METODA CUBULUI)
Prof. înv. primar Calotă Eleonora

Școala Gimnazială Nr. 1 Țicleni, jud. Gorj
Data: 19.10.2017
Clasa: a II-a
Propunător: Prof. înv. primar Calotă Eleonora
Disciplina: Comunicare în limba română
Unitatea tematică: Prietena mea, cartea
Subiectul lecţiei: ,,Frunza”, după Emil Gârleanu
Tipul lecţiei: predare-învăţare
•dezvoltarea capacitaţii de exprimare orală şi de receptare a mesajului scris;
•desprinderea informaţiilor esenţiale dintr-un text citit.
1.să citească corect, cursiv şi expresiv textul „Frunza” după Emil Gârleanu;
2.să identifice cuvintele/expresiile noi introducându-le în enunţuri proprii;
3.să recunoască și să descrie semnele anotimpului toamna;
4.să scrie corect și estetic în caiete;
5.să manifeste iniţiativă, plăcere şi atitudine degajată în actul comunicării;
6.să-şi exprime propriile idei şi sentimente legate de textul citit.
Resurse:
I. Metodologice:
a) Metode şi procedee: rebusul,conversaţia,explicaţia,observaţia,problematizarea,metoda
„Cubul”, citirea explicativă, citirea în lanţ, expunerea, exerciţiul.
b) Mijloace de învăţământ: manual, caiete, un cub, fişe de lucru, markere, planşe didactice.
c) Forme de organizare: frontală, în perechi, pe grupe, individual.
II. Temporale: 45 minute
III. Umane: 22 elevi
- 328 -
IV. Forme şi tehnici de evaluare: observarea sistematică, aprecieri verbale, evaluare reciprocă
V. Bibliografice:
- Maria-Emilia Goian, Lucia Minchevici, Iulia Preda, Comunicare în limba română-Manual
pentru clasa a II-a, Editura Corint Educațional, 2014;
- Ioan Şedrean,-Metodica predării limbii române la clasele I-IV- Bucureşti, Editura
Didactică şi Pedagogică, 1995;
-www.didactic.ro.
Desfășurarea lecției
Conținutul instructiv educativ al lecției Strategii didactice

Etapele
Metode/ Evaluare
lecției Activitatea Activitatea Resurse
Forme de
învǎţǎtoarei elevilor materiale
organizare
1. Moment Se asigură condiţiile Se pregătesc Frontal
organizato- optime pentru materialele
ric desfăşurarea lecţiei. necesare.
1 min
2. Se verifică cantitativ Se citește tema. Individual Caietele Obser-
Verificarea şi calitativ tema. Conversaţia elevilor vare
temei siste-
5 min matică
Apreci-
eri
verbale
3. Reactua- Se solicită elevilor să Frontal Caietele Obser-
lizarea răspundă la întrebări elevilor varea
cunoştin- pe baza textului siste-
ţelor studiat anterior matică
4 min ”Cărți, eroi și Apreci-
cititori” după Mircea eri
Sântimbreanu. verbale
Cine este autorul
textului ,,Cărți, eroi Elevii răspund la Frontal
și cititori”? întrebări.
Ce eroi pomenește Manualul Obser-
scriitorul? varea
Este firesc să apară siste-
într-o carte cititorii? matică
De ce?
Cum se numește
persoana care scrie
cărți?
Unde se țin cărțile?
Solicit elevilor să
alcătuiască propoziții
- 329 -
Etapele
Metode/ Evaluare
Forme de
organizare
cu sensurile
cuvântului
,,bibliotecă”.
Ce sunt vocalele?
Care sunt acestea?
Ce sunt consoanele?
Daţi câteva exemple
de consoane.
4. Captarea Se propune spre Rezolvă rebusul. Problema- Planșă cu Obser-
atenţiei rezolvare elevilor un tizarea rebusul varea
2 min rebus. Completând Exercițiul/ siste-
corect răspunsurile, Frontal matică
pe verticala A-B vor
descoperi cuvântul
,,FRUNZA”.
ANEXA 1
5. Anunţarea Se anunţă subiectul Notează titlul și Tabla/
temei si a lecţiei, autorul şi autorul în caiete. Conversaţia/ Caietele
obiectivelor obiectivele. frontal elevilor
2 min Se scriu titlul şi
autorul textului pe
tablă.
6. Dirijarea Se prezintă Ascultă cu atenţie Conversaţia/ google.ro Apreci-
învățării informaţii despre şi participă la frontal eri
18 min Emil Gârleanu şi se discuţie. verbale
poartă o scurtă
conversaţie.
Se realizează citirea Citesc textul în
model de către dna gând, apoi în lanţ. Citirea model Manualul
învățătoare și se
discută pe baza
textului.
Se solicită elevilor să Citirea
citescă în gând explicativă
textul, apoi în lanţ, Notează cuvintele Citirea în
fiecare câte două în caiete. lanţ.
propoziţii. Individual
Se scriu pe tabla Alcătuiesc oral
cuvintele enunţuri.
necunoscute însoţite
de explicaţiile
corespunzătoare.
Solicit alcătuirea Problema-
orală a unor enunţuri tizarea
cu ajutorul cuvintelor
noi.
Pun în evidenţă şi
- 330 -
Etapele
Metode/ Evaluare
Forme de
organizare
alte elemente ce ţin Conversaţia/
de construcţia frontal
comunicării: scrierea
unor ortograme, a
semnelor de Explicaţia/
punctuaţie întâlnite frontal
în text.
7. Obtinerea Se prezintă pe scurt Ascultă Explicaţia
performanței metoda „Cubul”: pe explicaţiile.
7 min cele şase feţe sunt
scrise cuvintele:
descrie, compară, Execută sarcinile Metoda
analizează, de lucru specifice „Cubul”
asociază, aplică şi fiecărei acţiuni:
argumentează, Conversaţia/
intervenindu-se cu frontal
explicaţii
suplimentare pentru
fiecare acţiune Obser-
solicitată, pentru a a varea
oferi un caracter mai Cubul siste-
concret acestora: matică
1.Descrie: însuşirile Însuşirile frunzei:
frunzei. slăbită, speriată.
Metoda
2.Compară semnele Compară ,,Cubul”,
toamnei cu semnele însuşirile Exercițiul/
verii. anotimpurilor Pe grupe
(asemănări şi
deosebiri)
3. Asociază cuvintele Asociază

cu înţeles cuvintele: apus-
asemănător. asfințit, băgă de
seamă-observă,
crengi-
ramuri, arareori-
rar, copac-arbore.
4. Analizează: Despart în silabe

cuvintele „frunză”şi cuvintele, câte
,,toamna”. consoane/ vocale
conţin cuvintele.
5. Aplică: Ordonează Ordonează

următoarele cuvinte cuvintele și
pentru a obţine o formează
- 331 -
Etapele
Metode/ Evaluare
Forme de
organizare
propoziţie: propoziția.
puterile, își, simți,
slăbite, Frunza.
6. Argumentează: de Argumentează
ce ,,Zilele erau mai acţiunile date.
răcoroase, nopțile
mai reci, cerul
arareori curat.
Puternic sufla vântul.
Apusurile erau ca
sângele și parcă
înroșeau și
pământul.”
8. Încheierea Se vor face aprecieri Notează tema. Conversaţia Manualul Apreci-
lecţiei asupra participării eri
6 min elevilor la lecţie. Se Caietele verbale
va da tema pentru elevilor Evaluare
acasă. recipro-
La finalul lecției se că
împarte elevilor fișe
de colorat inspirate
de anotimpul
toamna.
- 332 -
ANEXA 1
DESCOPERĂ CE ESTE SCRIS PE VERTICALA A - B!
1.
2.
3.
4.
5.
6.
1. Totalitatea literelor unei limbi.
2. Se vede, se citește, se scrie.
3. Se aude și se rostește.
4. Rând retras ce marchează o idee nouă.
5. E scrisă de un poet.
6. Desparte cuvântul căruia ne adresăm de restul propoziției.
- 333 -
PROGRAMĂ PENTRU CURSUL OPŢIONAL
„GRAMMAR WITHIN VOCABULARY”
CLASA A IX-A
Prof. Cantu Daniela

Colegiul Naţional „VlaicuVodă” Curtea de Argeş, jud. Argeş
I. ARGUMENT
Limba engleză este prezentă în viaţa elevului fie într-un mod activ sau în mod pasiv.
Materialele folosite la acest curs opţional vor avea un caracter comunicativ, elevii având
posibilitatea sa îşi dezvolte în mod creativ o serie de valori şi atitudini privind situaţiile reale
întâlnite în viaţa de zi cu zi. Se vor utiliza activităţi cu un preponderant caracter comunicativ şi
conţinuturi adecvate pe baza unor materiale autentice. Elevii vor avea posibilitatea de a exersa
limba engleză în contexte situaţionale, dobândind deprinderi şi capacităţi de utilizare practică a
limbii în situaţii de comunicare uzuale
În acest sens am gândit că o nouă abordare a predării şi a învăţării gramaticii limbii engleze
prin intermediul vocabularului la clasa a IX-a ar fi mai mult decât binevenită. Opţionalul Grammar
within Vocabulary presupune studierea limbii engleze prin intermediul diferitelor texte din
realitatea cotidiana pornind de la ziare si reviste pana la prospecte si instructiuni de folosire a
diferitelor aparate de uz casnic. Aceste surse permit insusirea gramaticii prin structuri de vocabular.
Acest curs se adresează elevilor de clasa a IX-a şi are ca scop sensibilizarea elevilor faţă de
învăţarea şi aprofundarea cunoştinţelor de limba engleză într-un mod atractiv şi creativ punandu-se
mare accent pe lucrul în perechi, pe prezentări ale proiectelor individuale sau în echipă, pe
realizarea unor activităţi practice legate de temele propuse: redactare de retete culinare, instructiuni
de folosire, fragmente de buletine de stiri (sportive, meteo…).
Pentru stimularea interesului şi a entuziasmului elevilor am ales texte non-literare diferite
combinate cu materiale interactive audio-video. Tot în acest scop m-am gândit la activităţi cât mai
variate pentru a putea menţine viu acest interes pe parcursul întregii ore de curs dar şi a întregului
an şcolar.
Elevii vor exersa cunoştinţele de limba engleză dobândite pe parcursul anilor de studiu
anteriori, dar le vor imbogăţi în acelaşi timp cu unele noi. Aceste lucruri vor fi îndeplinite prin
intermediul exerciţiilor de redactare de texte non-literare asemanatoare celor oferite spre lucru si
studiu si anume: articole de ziare si/sau reviste, brosuri, ghiduri de calatorie...
- 334 -
Elevii au astfel posibilitatea de a-şi dezvolta capacităţile de comunicare şi de relaţionare cu
lumea înconjurătoare, de a învăţa deprinderi elementare de conversaţie, de a dramatiza şi de a folosi
expresiile, cuvintele şi intonaţia învăţate în imaginarea unor situaţii reale de viaţă. De asemenea, se
dezvoltă spiritul de observaţie, spiritual critic şi cel civic.
II. COMPETENŢE GENERALE

1. Receptarea mesajului unui text scris sau oral;
2. Exprimarea liberă a opiniilor proprii sub forma scrisă coerentă;
3. Comunicarea cu lumea înconjurătoare prin intermediul propriilor creaţii;
4. Aprecierea, la justa valoare, a calităţii unei creaţii proprii sau aparţinând unui coleg.
III. COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Pentru a forma şi evalua competenţele generale proiectate elevii vor fi solicitaţi să dovedească
dobândirea următoarelor competenţe specifice respectiv prin activităţi de învăţare:
1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare

1.1. să desprindă ideile esenţiale din prezentari - exerciţii de selectare a informaţiei
orale/ conversaţii în limbaj standard, pe teme de - exerciţii de skimming
specialitate - exerciţii de confirmare a înţelegerii globale
1.2 să identifice unele detalii specifice în mai a unui text, prin îndeplinirea unei sarcini
multe texte de specialitate scrise, autentice pentru simple (de ex. bifează, încercuieşte, etc.);
a îndeplini o sarcina de lucru
2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de
comunicare
2.1. să selecteze informaţiile relevante dintr- - discuţii colective şi pe grupe;
un text în vederea îndeplinirii unei - conversaţii pe suport vizual
sarcini de lucru; - exercitii de transpunere în desen a mesajului
2.2. să schimbe perspectiva narativă într-un - activităţi în perechi, jocuri
text şi să comenteze implicaţiile acestei
schimbări
2.3. să înveţe să lucreze în echipă;
3. Realizarea de interactiuni in comunicarea orală sau scrisă
3.1. să facă rezumatul unui text într-un
număr dat de cuvinte; - exerciţii de reformulare
3.2. să exprime şi / sau să argumenteze o
părere personală / un punct de vedere, - exerciţii de traducere (E-R, R- E)
pornind de la un text / o temă dată, - exerciţii de reordonare a paragrafelor
susţinut/ă de exemple relevante, asociaţii
şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii - exercitii de sustinere cu argumente si
şi experienţe personale sau experienţele
altor persoane exemple relevante a unei pareri.
3.3. să folosească corect şi adecvat structurile
gramaticale şi lexicale studiate, pe tot - exercitii de descriere a unui obiect, personaj,
- 335 -
parcursul comunicării orale. loc real sau imaginar
3.4. să descrie un obiect, o persoană / un
personaj, o activitate, locuri cunoscute /
imaginare;
3.6. să demonstreze capacitatea de înţelegere a
textului prin exprimarea unui punct de vedere
personal în legătură cu textul respectiv, să
emită judecăţi de valoare, să facă referiri la alte
texte cunoscute sau la propria experienţă de
viaţă şi să redea conţinutul textului cu propriile
cuvinte
4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
4.1. să recunoască elementele de vocabular şi - activităţi în perechi, jocuri
structurile gramaticale dintr-un text dat - exersarea unor roluri specifice în activitatea
4.2. să identifice sensul cuvintelor şi al unui grup;
relaţiilor semantice dintre ele - jocuri didactice
4.3. să recunoască argumentele şi să
identifice concluziile dintr-un text.
IV. CONŢINUTURI
 Teme
- Ziare şi reviste autentice
- Texte funcţionale de specialitate (fişe tehnice, instrucţiuni...)
- Prospecte, instrucţiuni de utilizare a diferitelor aparate electrocasnice
- Reţete
- Ştiri şi informaţii din mass media
 Universul tematic:
1. Aspecte din viaţa contemporană (sociale, economice, politice, culturale, ştiinţifice,
tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor)
2. Viaţa personală (stil de viaţă, strategii de studiu, comportament social)
3. Universul adolescenţei (cultură, arte, sport)
4. Repere culturale
5. Democraţie, civism şi drepturile omului
6. Mass-media
7. Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional
 Funcţii comunicative ale limbii:
1. Exprimarea opiniei
2. Exprimarea acordului/ dezacordului faţă de opiniile altora
3. Exprimarea satisfacţiei/ insatisfacţiei faţă de un punct de vedere
4. Comentarea părerilor
5. Exprimarea presupunerilor
- 336 -
6. Solicitarea de informaţii şi de sugestii
7. Oferirea si cofirmarea/ infirmarea de informatii
8. Descrierea de evenimente, fenomene
9. Formularea de propuneri şi sugestii
10. Exprimarea de condiţii
11. Formularea de sfaturi
12. Exprimarea preferinţelor, intenţiilor
13. Formularea de comparaţii
14. Formularea de persuasiuni
15. Exprimarea diverselor grade de certitudine
16. Organizarea logică a discursului
17. Iniţierea, întreţinerea şi încheierea unui dialog / conversaţii
18. Exprimarea refuzului/ argumentarea refuzului
19. Contrazicerea părerilor altora
20. Solicitarea repetării şi reformulării
21. Exprimarea presupunerilor
22. Formularea de invitaţii
23. Exprimarea de mulţumiri
24. Acceptarea / refuzul unei invitaţii
25. Exprimarea surprizei, curiozităţii, temerilor, îndoielilor
26. Exprimarea simpatiei
 Elemente de gramatică/ constructie a comunicarii:
- cele cuprinse în Programa de limba engleză:
1. Substantivul: substantive partitive, substantive defective de numar;
2. Adjectivul: idiomuri, adjective extreme, reguli de formare, comparatia intensivă;
3. Pronumele: pronume relative şi interogative;
4. Verbul: moduri nepersonale, verbe cu particulă, subjonctivul, verbe modale/ modalitate,
infinitivul/ participiul/ gerunziul;
5. Adverbul: topica şi locuţiuni adverbiale, grade de comparaţie;
6. Prepoziţia: construcţii idiomatice;
7. Conjuncţia: clasificare, contexte de folosire, locuţiuni;
8. Propoziţii subordonate relativ-atributive;
9. Structuri emfatice: Inversiunea – reguli si excepţii;
10. Expresii idiomatice
- 337 -
V. MODALITĂŢI DE EVALUARE
 jocuri didactice/ de rol
 concursuri
 dramatizări
 proiecte pe teme date sau la alegere
 probe scrise şi probe orale.
VI. VALORI ŞI ATITUDINI

 atitudinea deschisă faţă de ceilalţi
 respectul faţă de sine şi faţă de ceilalţi
 disponibilitatea de a lucra în echipă şi de a colabora cu colegii
 atitudinea degajată în folosirea limbii engleze în situaţii din realitatea cotidiana
 manifestarea flexibilitatii în cadrul schimbului de idei si în cadrul lucrului în echipa în
diferite situatii de comunicare
 conştientizarea rolului limbii engleze ca mijloc de acces la piaţa muncii şi la patrimoniul
culturii universale
 disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei prin
abordarea critică a diferenţelor şi a stereotipurilor culturale
 dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte socio-culturale si profesionale
specifice, prin receptarea unei varietati de texte în limba germana.
VII. BIBLIOGRAFIE
1. French, A. V. – Techniques in Teaching Vocabulary, Oxford University Press, 1983.
2. Gough, C. – English Vocabulary Organiser, Thomson, 2002.
3. Solutions for English Teaching, http//www.onestopenglish.com (17 Ian. 2009)
4. Thornbury, S. – How to Teach Vocabulary, Longman, 2002.
5. Wright, J. – Idioms Organiser, Thomson, 2002.
- 338 -
PROIECT DE LECȚIE:
„VERBUL”
Prof. înv. primar Caraconcea Cristina Elena

Școala Gimnazială „Mircea cel Bătrân” Giurgiu
CLASA: a IV–a
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Povestiri cu tâlc
SUBIECTUL LECŢIEI: Verbul
TIPUL LECŢIEI: de formare de priceperi şi deprinderi
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE ÎN ACTIVITATEA CU ELEVII:
 să integreze adecvat, în exprimarea orală proprie, elementele de construcţie a comunicării
studiate;
 să recunoască în textele studiate elementele de construcţie a comunicării învăţate;
 să redacteze diverse texte de mică întindere adaptându-le destinaţiei şi scopului comunicării;
 să aplice în mod conştient semnele de ortografie şi de punctuaţie;
 să manifeste independenţă în situaţiile de comunicare;
 să manifeste cooperare în diferite situaţii de comunicare.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Pe parcursul şi la sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
O1 – să recunoască verbele, la timpuri diferite, din enunţuri date, pe baza unui text suport.
Obiectivul va fi considerat realizat când toţi elevii vor recunoaşte verbele întâlnite, în
enunţurile date în textul suport.
O2 – să selecteze verbe, dintr-o listă de părţi de vorbire date. Obiectivul va fi considerat realizat
când fiecare elev reprezentant al grupei va spune doar verbele găsite, din celelalte părţi de
vorbire date pe fişa de lucru.
O3 – să completeze enunţuri lacunare, cu forma corectă a verbelor, dintr-o fişă dată. Obiectivul va
fi considerat realizat când fiecare elev va completa cel puţin 4 enunţuri lacunare, din cele 7
date.
O4 – să analizeze morfologic verbele, din textul suport dat. Obiectivul va fi considerat realizat când
fiecare elev va analiza morfologic cel puţin 3 verbe, din cele 6 existente, în enunţurile date în
textul suport.
O5 – să redacteze un text, folosind verbe date. Obiectivul va fi considerat realizat când fiecare elev
- 339 -
va recunoaşte verbele întâlnite, în enunţurile date în textul suport.
 metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, joc de mimă, exerciţiul, ciorchinele, cubul,
munca independentă, observarea, munca în echipă, eseul de 5 minute, aprecierea verbală.
 materiale didactice: coli A4, fişe cu textul suport pentru fiecare elev, fişe de lucru, carioci.
 organizarea activităţii: frontal, grupal, individual.
BIBLIOGRAFIE:
 N. Şerdean – Metodica predării limbii române
 *** - Metodica predării limbii române la clasele I – IV, Editura Aramis 2000.
 Florica Chereja - Dezvoltarea gândirii critice în învăţământul primar, Educaţia 2000+,
Editura Humanitas educaţional, Bucureşti, 2004
Conţinuturi Modalităţi
Etapele unei Strategii
O.O. Activitatea Activitatea de
lecţii didactice
învăţătorului elevilor evaluare
1.Moment Asigur liniştea şi Se pregătesc Conversa-
organizatoric disciplina în sala pentru lecţie. Se ţia
3’ de clasă. Pregătesc grupează conform
materialele. Organizez cerinţei.
colectivul de elevi pe Primesc fişele de
grupe - cărţi de joc. (6 lucru.
grupe a câte 4 elevi)
2.Verificarea Se realizează selectiv. Citesc anumite Conversa- frontală şi
temei şi a Pentru realizarea exerciţii din tema ția individuală
cunoştinţelor verificării cunoştinţelor de astăzi. Ciorchine- prin
dobândite se foloseşte metoda Completează le aprecieri
anterior „Ciorchinele”, plecând „Ciorchinele”. Coli A4, verbale
5’ de la cuvântul cheie – carioci
verbul.
3. Captarea Mimă: invit câte un Ascultă. Conversa- frontală şi
atenţiei reprezentant de la fiecare Elevii din ţia individuală
5’ grupă să extragă, pe rând celelalte grupe Jocul de prin
un plic, în care este scris trebuie să mimă aprecieri
câte un verb, pe care ei recunoască verbul verbale
să-l mimeze. mimat.
4. Anunţarea - Aş vrea să consideraţi Ascultă.
subiectului verbele prietenele frontală
lecţiei şi a noastre pentru că ele ne
obiectivelor ajută să comunicăm, să
2’ ne înţelegem mai bine şi
să vorbim frumos şi aprecierea
corect. verbală
- Lecţia de astăzi ne va
ajuta să ne consolidăm
cunoştinţele despre verb,
printr-o serie de exerciţii
- 340 -
lecţii didactice
care mai de care mai
interesante. Orice opinie Conversația
a voastră este acceptată,
nu se critică nici o
părere, corectăm
împreună greşelile iar eu
voi pune în evidenţă
răspunsurile corecte şi
frumos formulate.
5. Formare Se pune data. Se scrie Elevii pun data şi Conversa-
de priceperi titlul pe tablă. scriu titlul în ţia
şi deprinderi caiete.
55’ - Ce părţi de vorbire
cunoaşteţi? Ascultă
- Care este definiţia întrebările şi
verbului? răspund
Dirijarea sistematizării Observa- frontală

cunoştinţelor se rea Aprecierea
realizează prin exerciţii Munca verbală
de comunicare orală şi indepen-
scrisă. dentă
Exerciţiul nr. 1 Elevii recunosc Exerciţiul
Elevii vor primi o fişă, verbele.
pe care este scris un text,
ce conţine câteva Conversa-
propoziţii. ţia
exerciţiul
Exerciţiul nr. 2 Citesc cerinţa şi Munca pe Aprecierea
- Pregătiţi fişa de lucru cuvintele date, iar echipe verbală
nr. 2, pe care o aveţi în fiecare
mape. Sarcina voastră reprezentant va
este să extrageţi verbele citi răspunsul Munca
din lista de cuvinte date. găsit. indepen-
Să citească cineva dentă
verbele! Exerciţiul
Fişa de
Exerciţiul nr. 3 Completează fişa lucru
Se lucrează pe fişa de şi răspund. Aprecierea
lucru nr. 2. verbală
Elevii au ca sarcină să
completeze enunţuri
lacunare, cu forma
corectă a verbelor. Elevii rezolvă Munca
această sarcină în indepen-
Exerciţiul nr. 4 caiete. dentă frontală
Următoarea sarcină Exerciţiul Aprecierea
constă în a analiza verbală
morfologic verbele, din
- 341 -
lecţii didactice
textul suport dat.
Elevii lucrează cubul
Exerciţiul nr. 5 fiecare sarcină, iar conversa-
Descrie …… anotimpul in reprezentant al ţia
toamna, în 4-5 grupei va citi munca în
propoziţii, utilizând cel răspunsul. echipă
puţin 5 verbe. exerciţiul
Compară…..
propoziţiile date şi
precizează care este din
punctul tău de vedere
propoziţia cea mai
frumoasă şi de ce.
Analizează ….. din
punct de vedere
morfologic verbele
subliniate.
Asociază……verbele
din coloana A cu cele
opuse lor din coloana B.
Aplică...…cele învăţate
despre verb şi
transformă verbele date
în substantive.
Argumentează…..
importanţa utilizării
verbelor în conversaţii.
6.Fixarea Exerciţiul nr. 6 Eseul de 5 Individuală
cunoştinţelor Se dă ca sarcină, Lucrează, apoi minute
17’ realizarea unui eseu, citesc eseul. Exerciţiul
având la bază cuvinte Evaluarea
cheie (verbe). Munca
indepen
dentă
7. Tema Se dă ca temă pentru Îşi notează tema. Conversa-
pentru acasă acasă să găsească ţia
3’ cuvinte cu sens apropiat explicaţia
celor date, iar cu acestea
noi să alcătuiască
enunţuri.
- 342 -
PROIECT DIDACTIC:
„EDUCAREA ÎNDEMÂNĂRII”
Prof. Catrina Mirela

Şcoala Gimnazială „Vintilă Brătianu” Ştefăneşti, jud. Argeș
Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială „Vintilă Brătianu” Ştefăneşti

Profesor: Catrina Mirela
Data: 29.11.2017
Clasa: a III-a
Locul de desfăşurare: sala de sport
Materiale necesare: mingi de tenis de câmp, fluier
Temele şi obiectivele lecţiei:

1. Calitatea motrică îndemânarea – educarea îndemânării prin folosirea mingiilor mici
2. Alergarea de viteză - consolidarea startului de sus (din picioare)
Veriga Strategii didactice

Conţinut
şi Dozare Formaţii Indicaţii
(sisteme de acţionare) Metode
durata de lucru metodice
1.Orga- Adunarea Linie pe Conversaţie
nizarea Alinierea un rând Exersare
Colecti- Salutul frontală
vului de Verificarea prezenţei elevilor, a
elevi stării de sănătate şi a ţinutei
3' Comunicarea temelor lecţiei
Exerciţii de atenţie
2.Pregă- Mers şi variante de mers: 2' Coloană Explicaţie
tirea -mers pe vârfuri, braţele întinse în câte unul Demonstra- Spatele
organis- lateral; ţie drept!
mului -mers ghemuit; Exersare
pentru -mers fandat; frontală
efort
7' Alergare şi variante de alergare: Coloană
-alergare cu pas adăugat; 4' câte doi Sus
-alergare cu genunchii la piept; genunchii!
-alergare cu spatele pe direcţia de
alergare;
Variante de sărituri:
-sărituri alternative pe ambele
picioare
Variantele de mers, alergare şi
- 343 -
Conţinut
sărituri alternează cu mers uşor. 1'
3.Influe- Ex: 1 2x8T Coloană Explicaţie
nţarea Pi: stând depărtat, palmele pe şold: de Demonstra-
selectivă T1-T2: aplecarea capului spre gimnastică ţie
a înainte, cu arcuire; Exersare
aparatu- T3-T4: extensia capului pe spate, frontală
lui cu arcuire;
locomo- T5-T6: îndoirea capului lateral
tor stânga, cu arcuire;
6' T7-T8: idem T5-T6, în sens opus
Ex. 2 4x8T
Pi: stând depărtat, braţele îndoite
la piept:
T1-T2: arcuirea braţelor îndoite la
piept;
T3-T4: întinderea braţelor în
lateral, cu arcuire;
T5-T8: idem T1-T4
Ex. 3 4x8T
Pi: stând depărtat, braţul stâng
întins sus, celălalt întins jos:
T1-T2: arcuirea braţelor întinse;
T3-T4: idem T1-T2, cu
schimbarea braţelor;
T5-T8: idem T1-T4
Ex.4 4x8T
Pi: stând depărtat, braţul stâng pe
şold, braţul drept întins sus:
T1-T2: îndoire laterală stânga, cu
arcuire;
T3-T4: idem, în sens opus;
T5-T8: idem T1-T4
Ex 5 4x8T
Pi: stând depărtat, braţele pe lângă
corp:
T1-T2: extensia trunchiului cu
braţele întinse sus, cu arcuire;
T3-T4: aplecarea trunchiului
înainte, braţele întinse în lateral, cu
arcuire;
T5-T8: idem T1-T4
Ex.6 4x8T
Pi: stând depărtat, corpul aplecat
înainte, braţele întinse în lateral:
T1-T2: îndoire răsucită spre
stânga, braţul drept atinge piciorul
stâng, cu arcuire;
T3-T4: idem T1-T2, în sens opus;
T5-T8. idem T1-T4
- 344 -
Conţinut
Ex. 7 2x8T
Pi. Stând, braţele pe lângă corp:
T1: ridicarea piciorului stâng
întins sus la orizontală;
T2: idem T1, cu piciorul drept;
T3-T8: idem T1-T2
Ex: 8 2x8T
Pi: stând depărtat:
T1-T4: inspiraţie profundă, cu
ridicarea braţelor întinse prin
lateral;
T5-T8: expiraţie profundă, cu
coborârea braţelor întinse prin
lateral.
4. -rularea mingiilor de tenis de câmp 3' Două linii
Calitatea pe sol; Explicaţie
motrică -aruncarea- prinderea mingiilor de 3' Câte doi Demonstra-
îndemâ- tenis de câmp cu două mâini; se faţă în faţă ţie
narea – măreşte treptat distanţa dintre cei Exersare
educarea doi executanţi; 3'
îndemâ- -aruncarea mingiilor de tenis de
nării prin câmp cu o mână, prinderea cu
folosirea două mâini; se măreşte treptat 3'
mingiilor distanţa dintre executanţi;
mici -idem, dar mingiile se aruncă cu o 3'
20' mână de la nivelul umărului;
-idem, dar mingea atinge solul;
-Jocul „Mingea în cerc”: elevii 5' cerc
dispuşi în formă de cerc, vor pasa
mingea de tenis de câmp de la unul
la altul fără a o scăpa pe sol; după
un timp se introduce cea de-a doua
minge în joc, astfel încât cele două
mingi să nu se întâlnească.
5.Aler- -se exersează poziţiile „pe locuri” 5x Linie pe Se pune
garea de şi „gata”; un rând accent pe
de viteză -esersarea startului de sus şi a 6x aplecarea
– con- lansării de la start pe 3-4 m, cu Explicaţie corpului
solidarea plecare la comenzi auditive şi Demonstra- înainte,
startului vizuale; 3x Pe perechi ţie braţ-picior
de sus -exersarea startului de sus, a Exersare opus spre
(din lansării şi alergării accelerate pe înainte,
picioare) distanţa de 8 m. genun-
10' chiul
piciorului
dinainte
uşor îndoit
6.Reve- -alergare uşoară Coloană Exersare
nirea -exerciţii de respiraţie câte unul frontală
- 345 -
Conţinut
organis-
mului
după
efort
2'
7.Înche- -aprecieri şi recomandări Linie pe Conversaţie
ierea -salutul un rând
organi-
zată a
lecţiei
2'
- 346 -
PROIECT DIDACTIC – INTRADISCIPLINAR:
„FRUCTE ŞI LEGUME DE TOAMNĂ”
Prof. Cazacu Camelia

Școala Gimnazială „Constantin Gheorghe Marinescu” Galați
CLASA: a VII-a B, a IX-a

DATA:
OBIECTUL: Stimulare cognitivă/Ludoterapie/Meloterapie/Terapie ocupaţională
TEMA: Fructe şi legume de toamnă
TIPUL LECŢIEI: de consolidare şi sistematizare
DURATA: 50 min
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ/COMPETENŢE SPECIFICE:

* explorarea polisenzorială a obiectelor din mediul apropiat;
* exersarea tehnicilor de lucru utilizate în activităţile de Terapie Ocupaţională.
COMPETENŢE/OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
La sfârşitul activităţii didactice elevii vor fi capabili:
* O1.să identifice fructele şi legumele de toamnă;
* O2.să enumere beneficiile consumului de fructe/legume;
* O3să prezinte într-un mod personalizat leguma/fructul preferat;
* O4să recunoască/identifice fructele şi legumele după gust,
* O5.să decoreze fructele şi legumele într-un mod plăcut.
RESURSE:
Materiale: fructe şi legume, costume, scobitori
Procedurale: explicaţia, conversaţia euristică, norisorii, descoperirea, jocul didactic, ghicitori,
observaţia dirijată
Forme de organizare: individual, pe grupe, frontal
Resurse umane: 9 elevi
Resurse de timp: 50 de minute
Bibliografie:
Cătălin Nedelcu, Fructe şi legume, Editura TeoPiticot, Bucureşti, 2009;
- 347 -
Victor Al. Glinsky, 200 ghicitori foarte frumoase, Editura România Mare, Huşi, 1929.
Obiec- Conţinutul informaţional al lecţiei Resurse

tive
Momentele
ope- Activitatea Activitatea
lecţiei Materiale Procedurale
raţio- profesorului elevilor
nale
1. Moment Salutul, organizarea Elevii se
organizatoric clasei pentru oră. pregătesc pentru
2 min activitatea
didactică.
2. Captarea Pentru spargerea Elevii sunt atenti
atenţiei gheţii, profesorul la profesor Conversatia
6 min spune o ghicitoare iar pentru a Explicatia
elevii trebuie sa afle descoperi Descoperi-
raspunsul corect. raspunsul la rea
Să vă spun o ghicitoare.
ghicitoare: Ghicitori
Despre ceva de
mâncare Conversaţia
Crude sau puse la
fiert
Se consumă ca desert
Le dorește orișicine
Că-s pline de
vitamine
(Fructele) Planşe cu
Culorile lor formează fructe şi
Un decor legume de
Ca un covor toamnă. Conversaţia
Stau în tăcere, explicaţia
În grădină ele,
3. Dirijarea De tulpini atârnă Elevii enumeră
învăţării Toate împreună fructele şi
O1. Aţi ghicit? Sunt...... legumele de conversaţia
30 min (legumele) toamnă pe care Explozia
Bravo! Aţi ghicit. le cunosc. stelară
O2. Activitatea pe care
astăzi o desfăşurăm Elevii sunt atenţi
se numeşte şi răspund la
FRUCTELE ŞI întrebare.
LEGUMELE DE
TOAMNĂ.
Vă spun în
continuare nişte
ghicitori, vreau să fiţi
atenţi pentru a
O3. descoperi despre ce
- 348 -
Obiec- Conţinutul informaţional al lecţiei Resurse
tive
Momentele
ope- Activitatea Activitatea
lecţiei Materiale Procedurale
raţio- profesorului elevilor
nale
fruct/legumă este
O4. vorba-anexa 1.
Ce fructe şi legume Fructe şi
de toamnă cunoaşteți legume de jocul de rol
voi? toamnă observaţia
Anexa 2 Costume dirijată
Profesorul întreabă pentru conversaţia
elevii dacă ei fiecare descoperi-
consumă Fiecare elev legumă/ rea
fructe/legume şi de prezintă fruct
ce trebuie să le fructul/leguma personalizat
consumăm. preferată şi oferă pe care
colegilor să elevul
Elevii sunt întrebaţi guste din fructul respectiv o
de către profesor care pe care l-au prezintă.
O5. este leguma/fructul prezentat pentru
Evaluare lor preferat şi ce gust a descoperi ce
finală/Realiza are fructul sau gust are explicaţia
rea retenţei leguma preferată. fructa/leguma conversaţia
10 min respectivă. jocul
Fructe şi didactic
În continuare elevii Elevii decorează legume
sunt împărţiţi în 3 fructele şi Scobitori joc
Aprecierea grupe pentru a decora legumele. senzorial
activităţii un fruct sau o explicaţia
2 min legumă. conversaţia
Eşarfă descoperi-
Pentru evaluarea Elevii sunt atenţi Fructe şi rea
activităţii elevii sunt la indicaţiile legume
legaţi la ochi şi profesorului
trebuie să descopere
după gust/miros/
pipăit ce fruct sau
legumă este. Elevii sunt Diplome
La sfârşitul activităţii premiaţi.
fiecare elev primeşte
o diplomă pentru
activitatea
desfășurată.
- 349 -
PROIECT EDUCAŢIONAL NAŢIONAL
„KALOKAGATHIA”
„MICII CAMPIONI”
Prof. înv. preșcolar Căldăraru Mihaela Nadia

Grădiniţa cu Program Prelungit „Muguraşii” Rm. Sărat, jud. Buzău
ARGUMENT:
Jocul nu are vârstă. El este o lume a copiilor şi a oamenilor mari, deoarece tuturor le place şi
le este necesară deconectarea pe care acesta le-o oferă. Practicarea sportului – prin mijlocirea
jocului – înseamnă energie, sănătate şi vitalitate dezvoltând competiţia, iniţiativa şi
disciplina.Mişcarea şi activităţile sportive ne dau tuturor: copii, părinţi, educatoare sau bunici o
anumită libertate. Şi cum cea mai necesară libertate este ... jocul, în acest ton ne propunem să
continuăm proiectul „Campionii fără vârstă”.
Patinajul, înotul, fotbalul, şahul vor fi „aliaţii” noştri în încercarea de a ne apropia mai mult
trup şi suflet, de lumea sportului.
SCOP:
Stimularea interesului pentru mişcare în vederea asigurării unei dezvoltări fizice
armonioase.
OBIECTIVE:
a) privind copiii:
 stimularea copiilor pentru a desfăşura activităţi de mişcare şi sporturi pe măsura
posibilităţilor proprii;
 educarea trăsăturilor de voinţă, a disciplinei colective, a simţului de ordine,
comportamente care să dezvolte respectul de sine;
 dezvoltarea armonioasă a copiilor;
 stimularea iniţiativei şi a interesului pentru performanţă;
 familiarizarea cu unele elemente specifice unor probe şi ramuri sportive.
b) privind educatoarele:
 proiectarea şi desfăşurarea unor activităţi care să cultive gustul pentru sport şi
mişcare;
 implementarea unui curriculum adecvat cerinţelor proiectului şi a unor activităţi care
- 350 -
să pună în valoare potenţialul fiecărui copil în raport cu comunitatea din care provine;
 adaptarea strategiilor pentru a răspunde nevoilor de mişcare ale tuturor copiilor;
 asigurarea unei comunicări eficiente cu părinţii, în toate domeniile şi în special, în
ceea ce priveşte activitatea de educaţie fizică.
c) privind părinţii:
 stimularea implicării părinţilor în activitatea unităţii şi crearea unui mediu sigur şi
sănătos pentru toţi;
 conştientizarea de către părinţi a importanţei pe care o deţin în educaţia propriilor
copii „frumoşi şi buni”;
 implicarea autorităţilor locale şi a altor factori ai comunităţii în rezolvarea
problemelor financiare care vor apărea pe parcursul derulării proiectului.
GRUPUL ŢINTĂ:
 Preşcolarii grupelor mijlocii;
 Cadre didactice;
 Părinţii şi bunicii preşcolarilor.
DURATA:
 1 an şcolar.
RESURSE UMANE:
 educatoare;
 părinţi şi bunici ai copiilor;
 preşcolari şi şcolari;
 inspectorul pentru învăţământul preşcolar, inspectorul pentru educaţie fizică, profesori de
educaţie fizică;
 reprezentanti ai autorităţii locale, parteneri locali.
RESURSE MATERIALE:
 baza sportiva din oras;
 materiale sportive.
PARTENERI:
 părinţii;
- 351 -
 cadre didactice din grădiniţă;
 profesori de educaţie fizică;
 instructori de dans;
 cadre medicale.
COORDONATORI:
 Prof. înv. preşc. Căldăraru Mihaela Nadia.
ACŢIUNI ŞI PLANIFICAREA ACESTORA:

 Pregătirea cadrelor didactice, a părinţilor şi copiilor, în vederea cunoaşterii şi implementării
proiectului la nivelul unităţii – noiembrie 2013;
 Pregătirea cadrelor didactice pentru organizarea, conlucrarea cu părinţii, conducerea şi
desfăşurarea concursurilor sportive, programelor de înviorare, jocurilor etc.-noiembrie
2013;
 Realizarea acţiunilor de promovare a sportului în cadrul grădiniţei şi a comunităţii: jocuri
de mişcare, programe de înviorare, pauze organizate, concursuri etc.- pe toată perioada
derulării proiectului;
 Realizarea unui spaţiu pentru jocuri şi mişcare;
 Aplicarea programului cu mişcări de înviorare de 5 minute/zi, conform genericelor lunare,
desfăşurat permanent;
 Realizarea unor activităţi practice şi de investigare pe teme ca: „Armonie şi mişcare”,
„Cum ne îngrijim corpul”, „Să ne hrănim sănătos”etc. - permanent;
 Conceperea şi desfăşurarea de activităţi de euritmie.
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR:
NOIEMBRIE 2007 – „Sănătate şi mişcare” (5 min. de mişcare cu ferestrele deschise)
 „Micii campioni”-activitate de familiarizare a copiilor şi părinţilor cu tema proiectului;
 „Ne plimbăm, baze sportive observăm!”;
 „Sportul – o lume a prieteniei” – acţiune cu copiii de la G.P.P. „Mugurasii” Rm. Sarat;
DECEMBRIE– „Steluţe vesele”-euritmie
 „Ce ştiu, ce aş vrea să mai ştiu?” – întâlnire cu un medic;
 „Steluţe vesele”- euritmie;
 „Bulgăraşul neastâmpărat”- jocuri cu zăpadă;
IANUARIE – „Caruselul jocurilor”-jocuri
- 352 -
 „Urme pe zăpadă”- sărituri lungime;
 „Feerie pe gheaţă”- iniţiere în patinaj;
 „Hai la joacă afară, săniuţa mea” – concurs copii, părinţi, bunici;
FEBRUARIE – „Serbările zăpezii”
 „În ritmul muzicii”;
 „Mingea veselă” – aruncare;
 „Stele pe gheaţă”- concurs de patinaj- echipe mixte (copii – părinţi);
 „Serbările zăpezii”;
MARTIE – „Sportivii veseli”- sărituri
 „Ştafeta pinguinilor” – sărituri în sac;
 „Medalia de aur” – confecţionare ecusoane;
 „Alături de noi „- masă rotunda şi donaţie de materiale şi accesorii sportive;
 „Concursul stângacilor”- jocuri;
APRILIE – „Ştafeta sportivilor”- alergări
 „Mica sirenă”- iniţiere înot;
 „Nebunul fericit”- şah – echipe mixte (copii, părinţi, bunici);
 „Curierii”- concurs- ştafete;
MAI – „Campionii”
 „Stăpânii apelor”- concurs de înot;
 „Şahistul campion”- concurs
 „Campionii veseli”- parcurs aplicativ;
 „Sportul n-are vârstă”- maraton copii, părinţi, bunici;
IUNIE – „Joc şi veselie”
 „Micii sportivi!”- întreceri sportive
 „Şotronul magic”;
 „Balonul de aur ”- fotbal -joc bilateral: părinţi-copii;
 „In lumea copilăriei!”- desene pe asfalt.
- 353 -
„MIJLOACE DE TRANSPORT TERESTRE”
Ed. Călugăru Andreea

Grădinița cu Program Prelungit Nr. 7 Deva,
Structură Grădinița cu Program Prelungit Nr. 2 Deva, jud. Hunedoara
Nivel: I
Tema anuală: CUM ESTE, A FOST ȘI VA FI PE PĂMÂNT?
Subtema: Mijloace de transport terestre
Tema activitătii: ”Cu ce călătorim? ”
ADE: Activitate integrată tip IV (în care activitatea de bază este ADE din ziua respectivă, în care
sunt înglobate elemente din mai multe DE, indiferent de programul zilei)
Domenii experiențiale integrate: DLC +DȘ +DEC
Forma de realizare: joc didactic +pictură
Tipul activitătii: Consolidare de priceperi si deprinderi
Scopul activitătii: Consolidarea cunoștințelor copiilor despre mijloacele de transport

terestre.Consolidarea capacităţii de exprimare orală și activizarea vocabularului cu expresii şi
cuvinte referitoare la mijloacele de transport terestre. Consolidarea deprinderii de a obține efecte
plastice prin tehnica picturii.
1. Domeniul Limbă și Comunicare:
a) obiective cognitiv-informaționale:
- sǎ identifice mijloacele de transport terestre din joc pe baza unor ghicitori;
- să alcătuiască propoziţii simple pe baza unor imagini descoperite;
- să reţină ideile textului răspunzând la ghicitorile formulate;
b) psiho-motorii:
- 354 -
- să mânuiască corect materialele puse la dispoziție;
- să păstreze o pozitie corectă a corpului în timpul activitătii;
c) afective:
- să participe afectiv și cu interes la activitate;
- să respecte sarcinile și regulile jocului.
2. Domeniul Științe
Cunoașterea mediului:
a) cognitiv-informaţionale:
- sǎ clasifice mijloacele de transport terestre după locul pe unde circulă;
- sǎ enumere mijloacele de transport terestre puse la dispoziție;
- să deosebească mijloacele de transport terestre de celelalte mijloace de transport;
- sǎ asocieze mijloace de transport terestre cu anumite meserii;
b) psiho-motorii:
- sǎ manipuleze corect materialele puse la dispoziţie;
- sǎ se orienteze corect în spaţiul de lucru;
c) afective:
- sǎ coopereze cu ceilalţi colegi în realizarea sarcinilor;
- sǎ participe afectiv la joc.
3. Domeniul Estetic- Creativ:
a) obiective cognitiv-informationale:
- să aplice corect culoarea pe suprafață de lucru;
- să denumească materialele şi instrumentele de lucru aplicând reguli de utilizare ale
acestora;
b) psiho-motorii:
- să mânuiască corect instrumentele de lucru;
- să-şi coordoneze mişcările oculo-motorii în vederea realizării temei;
c) afective:
- să manifeste un comportament plăcut față de activitate;
- să interpreteze liber și creativ propriile idei, gânduri, sentimente.
Sarcina didactică: Recunoaşterea mijloacelor de transport terestre; alcǎtuirea unor propoziţii

simple, corecte din punct de vedere gramatical, clasificarea mijloacelor de transport terestre în
funcție de locul pe unde acestea circulă.
Regulile jocului: Copilul numit de educatoare, prin predarea ștafetei va da raspuns la ghicitoarea
- 355 -
citită. Copii vor respecta regulile jocului și vor preda ștafeta de la unul la altul.
Elemente de joc: surpriza, aplauze, folosirea anumitor versuri si rime, închiderea si deschiderea
ochilor.
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe.
a) Metode: conversatia,explicatia, exercitiul, demonstratia, problematizarea, metoda ciorchinele,
turul galeriei, analizarea și interpretarea imaginilor, aprecieri verbale.
b) Mijloace didactice: Tabla interactivă; prezentare Power Point; jetoane cu mijloace de transport
terestre; panou; planșă cu mijloace de transport terestre; imagini reprezentative ale mijloacelor
de transport terestre și locul pe unde acestea circulă; jetoane cu meserii și jetoane cu mijloace de
transport terestre folosite în anumite meserii; imagini la tabla interactivă cu mijloace de
transport; mașinuță de jucărie; acuarele; palete pentru culoare; pahare pentru apă; tablou cu
mijloacele de transport terestre; scrisoare de la mașinuța Fulger McQueen; stimulente.
Durata: 40 de minute
Bibliografie:
- Curriculum pentru învătământul prescolar- editura Didactica Publishing House, 2008
- Revista Învătământului Prescolar- editura Arlequin, 2013
- Metode interactive de grup, editura Arves
- Pedagogia Învățământului Preșcolar- Instrumente didactice, Presa Universitară Clujeană, 2000
EVENI- STRATEGII DIDACTICE EVALUARE

MENT CONȚINUT ȘTIINȚIFIC MIJLOACE (instrumente
METODE
DIDACTIC DIDACTICE şi indicatori)
1.Moment a) Organizarea spatiului educaţional:
organizato- - Aerisirea sălii de grupă.
ric - Se amenajează spatiul educaţional şi
se pregăteste materialul necesar pentru
buna desfăsurare a activitătii.
b) Organizarea colectivului de
prescolari:
- Copiii vor fi aşezati pe perinite în
formă de semicerc.
2.Captarea Captarea atentiei se va realiza prin Conversatia Tabla Stimularea
atenției prezentarea unei scrisori de la interactivă interesului
- 356 -
METODE
mașinuța Fulger McQueen către grupa Scrisoare de pentru
mijlocie Iepurașii. Deschid scrisoarea la mașinuța activitate
și o voi citi. În scrisoare mașinuța Fulger
Fulger McQueen ne propune McQueen.
parcurgerea unor probe la sfârșitul
cărora vom avea parte de o surpriză
mare.
3.Anunța- - Dragi copii, astăzi vǎ propun sǎ ne Explicatia
rea temei și jucǎm împreună jocul ,,Cu ce
a călătorim?”, pentru a vedea cât de
obiectivelor multe stiți voi despre mijloacele de
transport terestre.Voi va trebui să fiţi
foarte atenţi la mine şi să răspundeţi
corect, la întrebări și să rezolvați toate
sarcinile propuse de către mașinuța
Fulger McQueen.
4.Reactua- Reactualizarea cunoștințelor se va Conversația Frontală
lizarea realiza printr-o discuție cu copiii
cunoștințe- despre mijloacele de transport terestre.
lor ”- Copiii, care sunt mijloacele de
transport terestre?” Individuală
”- Cu ce mijloace de transport
terestre ați călătorit voi până
acum?
”Care mijloc de transport v-a
plăcut cel mai mult?
5.Dirijarea a) Explicarea jocului: Explicația
învățării Copiii vor fi aşezaţi pe perinițe în
semicerc. Activitatea se va desfǎşura
frontal, cu toatǎ grupa de preşcolari.
Se vor prezenta: sarcina didacticǎ şi
regulile jocului. Tabla
b) Jocul de probă: Interactivă Evaluare
La tabla interactivă va fi o prezentare formativ-
Power Point cu ghicitori despre continuă
mijloacele de transport terestre. Voi Prezentare
citi prima ghicitoare și prin PPT
intermediul predării ștafetei voi
solicita un copil să dea răspunsul. Exercițiul
După aflarea răspunsului le voi
prezenta imaginea corespunzătoare la Problemati-
tabla interactivă iar ei vor trebui să zarea
spună câte ceva despre mijlocul de
transport ghicit.
Exemplu:
Cameră pe groase roate,
Duce călători în spate, Frontală
În oraş şi în afară
Chiar şi în întreaga ţară. Conversația
- 357 -
METODE
(autobuzul)
Copii ce știți voi despre autobuz?
(....autobuzul transportă oameni.)
c) Jocul propriu-zis
Voi citi pe rând toate ghicitorile și prin
intermediul predării ștafetei voi
solicita copiii să dea răspunsurile la
acestea.
Pentru fiecare mijloc de transport
ghicit copiii vor trebui să spună ce știu Evaluare
despre acestea. Panou orală
Varianta I: ”Așează-mă la locul Metoda
meu!” ciorchinele
Pe un panou se va afla o planșă cu Imagini cu
mijloacele de transport terestre. Pe o mijloace de
măsuță vor fi două imagini cu locul pe transport
unde mijloacele de transport terestre terestre și
circulă. Copiii vor fi solicitați să locul pe
descrie cele două imagini și să le așeze Exercițiul unde
de-o parte și de cealaltă a imaginii cu acestea
miloacele de transport terestre, circulă
formând astfel două grupe: grupa
mijloacelor de transport care circulă pe
șine și grupa mijloacelor de transport
care circulă pe șosea. Le voi oferi Imagini
copiilor jetoane cu mijloacele de reprezenta-
transport terestre pe care va trebui să tive cu
le așeze la grupa potrivită. mijloace de
Varianta II: ”Caută și potrivește!” transport
Pe un panou voi așeza imagini cu terestre
următoarele meserii: doctor, pompier, Metoda Evaluare
polițist, șofer de taxi, șofer de autobuz. analizarea și formativ-
Pe o măsuță vor fi așezate imagini cu interpreta- Jetoane continuă
mijloacele de transport potrivite pentru rea meserii
fiecare meserie de mai sus. Câte un imaginilor (doctor,
copil va veni și va așeza în dreptul pompier,
meseriei alese mijlocul de transport taximetrist,
corespunzător. polițist)
Exemplu: Doctor- salvare. Jetoane cu
mijloacele
6. Obține- Complicarea jocului: ”Adevărat- de transport
rea fals!” terestre
performan- Copiii vor închide ochii timp de câteva corespunză-
ței secunde până când eu voi pune la tabla toare
interactivă imagini cu toate mijloacele acestor
mijloace de transport. Voi ruga copiii Problemati- meserii
să deschidă ochii și să privim zarea
împreună la imaginile prezentate. Voi
enunța câte o propoziție despre fiecare
- 358 -
METODE
mijloc de transport iar ei vor trebui să
descopere dacă e o propoziție Tabla
adevărată sau falsă. interactivă
Exemplu: Barca circulă pe șosea.
Fals: Prezentare
Barca circulă pe apă. PPT
7. Voi face aprecieri asupra modului în

Încheierea care s-au descurcat în timpul jocului.
jocului Evaluare
TRANZIȚIE: Cântăm: ”Trenul ne orală
așteaptă-n stații!”
Trenul ne așteaptă-n stații
Să ne-alegem destinații
Pe trasee noi pornim
Locuri să descoperim Conversația
În vagoane ne urcăm
Și de drum ne bucurăm!
ȘU-CU-TU-CU! ȘU-CU-TU-CU! Palete
DEC pentru Evaluare
Copiii vor intui materialele cu care Explicația culori formativ-
a)Intuirea vom lucra astăzi la activitatea de continuă
materiale- educație plastică: palete cu culoari,
lor pahare cu apă, pensule, tablouri cu
mijloace de transport terestre,
șervețele.
Exercițiul
”- Dragi copii, astăzi vom realiza la
b)Anunța- activitatea de educație plastică tablouri
rea temei cu mijloace de transport terestre, prin
tehnica picturii.”
Demonstra-
Se va recita poezia: ția
c)Exerciții ”Mâinile nu stau deloc
de încălzire Ci se pregătesc de joc
a Degetele-mi sunt petale
mușchilor Se deschid ca la o floare
mici ai Ploaia cade ne-ncetat Explicația
mâinii Degetele le-am mișcat Acuarele
Spre stânga și dreapta mea
Le mișcăm noi uite-așa
Și apoi le răsfirăm Evaluare
Și la pian frumos cântăm: Do, re, formativ-
mi,.....” continuă
d)Explica- ”- Pentru că astăzi am discutat despre

rea și mijloace de transport terestre vă
demonstra- propun să pictăm tablouri cu aceste
rea tehnicii mijloace de transport. ”
- 359 -
METODE
de lucru Le demonstrez odată modul de lucru. Conversația
Dau semnalul de începere a lucrării.

e)Efectua- Eu îi voi supraveghea în timp ce
rea realizează tema, îi voi ajuta, dacă este
lucrărilor cazul. Voi acorda sprijin unde este
de către nevoie. Voi urmări utilizarea corectă a
copii instrumentelor, utilizarea culorilor, Pahare
dispunerea elementelor în spaţiul pentru apă
plastic, poziţia corectă a corpului în
timpul lucrului.
A. 1. Încetarea lucrului Observația

d)Evalua- Cu 2 minute înainte de încheierea Pensule
rea activităţii anunţ copiii să se apropie de
performan- finalul lucrarii.
ței Educatoarea va aşeza lucrarea fiecărui
copil, la expoziţie pe un panou. Copiii
se ridică în picioare si vin aproape de
panou, cu faţa la lucrările executate de Șervețele
ei, la o distanţă apreciabilă (nu foarte Conversația
apropiată) şi observă picturile. Panou
B. Analiza lucrărilor
Raportarea rezultatelor obţinute la
obiectivele operaţionale: se realizează Evaluare
frontal, se fac aprecieri asupra orală
modului de realizare a lucrărilor,
raportându-se prin comparaţie cu
modelul educatoarei.
-Ce aţi pictat voi astăzi? (... o mașină,
trenuleț, camion)?
-Ce mijloace de transport sunt acestea?
(...terestre)? Aprecieri
verbale
e)Asigura- Fixarea în memorie a cunoştinţelor şi a
rea posibilităţii de a realiza transferuri, de
retenției și a extinde cunoştinţele la situaţii noi.
a -Ştiţi voi cum s-a numit jocul nostru
transferu- de astǎzi (Cu ce călătorim?)
lui -Ce mijloace de transport am pictat noi
astăzi? (terestre).
-Care sunt acestea? (masina, trenul,
camionul, autobuzul)
- Pe unde circulă mașina? (pe stradă)
f)Încheie- Se fac aprecieri generale şi individuale Stimulente

rea privind activitatea, gradul de realizare
activității a temei, comportamentul copiilor de-a
lungul întregii activităţi.
- 360 -
METODE
Se acordă stimulente: permise de
conducere.
- 361 -
TEST DE EVALUARE
Modulul: Contabilitate generală
Clasa: a X-a
Anul şcolar: 2017-2018
Prof. Căpriţă Paraschiva


Data susţinerii testului:
Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor din Partea I şi din Partea a II-a se
acordă 90 de puncte.
Din oficiu se acordă 10 puncte.
Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
PARTEA I 50 puncte
A. Încercuiţi varianta de răspuns corectă: 25 puncte

1. Ecuaţia rezultatului exerciţiului este:
a. venituri + cheltuieli = rezultatul pozitiv
b. venituri – cheltuieli = rezultatul negativ
c. venituri = cheltuieli + rezultat
d. rezultat = venituri + cheltuieli.
2. Stocurile şi producţia în curs de execuţie formează:
a. active circulante ale unităţii patrimoniale
b. active imobilizate ale unităţii patrimoniale
c. active circulante băneşti ale unităţii patrimoniale
d. pasive ale unităţii patrimoniale.
3. Este parte a capitalului propriu:
a. împrumutul din emisiunea de obligaţiuni
b. venitul înregistrat în avans
c. provizionul pentru riscuri şi cheltuieli
d. rezerva din reevaluare.
- 362 -
4. Titlurile de participare asigură cumpărătorului realizarea unui venit sub formă de:
a. dividend
b. cifră de afaceri
c. amortizare
d. dobândă.
5. Documentele justificative sunt:
a. formulare pentru înregistrarea în conturi
b. documente pentru generalizarea înregistrărilor în contabilitate
c. documente întocmite în momentul efectuării operaţiilor economice
d. documente folosite pentru verificarea înregistrărilor în conturi.
B. Citeşte următoarele enunţuri şi notează cu litera A, dacă le consideri adevărate şi litera F,

dacă le consideri false. 25 puncte
1. Elementele de activ sunt structurate în sensul creşterii lichidităţii.

2. Exigibilitatea stă la baza ordonării elementelor de pasiv.
3. Obiectele de inventar sunt active imobilizate.
4. Patrimoniul brut se compune din patrimonial net + obligaţii.
5. Documentele tipizate nu sunt întocmite pe formulare tip, cu un model, formă şi format
prestabilit.
PARTEA a II-a 40 puncte
1. Calculaţi rezultatele parţiale ale exerciţiului şi rezultatul exerciţiului, cunoscând

următoarele date:
1. Consum de materii prime = 4750 lei
2. Diferenţe de curs valutar nefavorabile = 280 lei
3. Venituri din dobânzi = 100 lei
4. Vânzări de mărfuri = 8600 lei
5. Vânzări de produse finite = 150 lei
6. Venituri extraordinare = 120 lei.
7. Cheltuieli cu salariile angajaţilor = 800 lei. 18 puncte
2. Determinaţi valoarea activului şi a pasivului, cunoscând următoarele elemente:
- 363 -
ELEMENTUL PATRIMONIAL SUMA
Construcţii 1000 lei
Capital social 1100 lei
Disponibilităţi în cont la bancă 200 lei
Materiale 300 lei
Produse finite 100 lei
Cheltuieli de constituire 80 lei
Titluri de participare 300 lei
Credite bancare 300 lei
Furnizori 225 lei
Creditori 10 lei
Debitori 5 lei
Profit 350 lei
12 puncte
3. În baza datelor: capital social subscris şi vărsat 1000 lei; rezervă legală 200 lei; furnizori
300 lei; rezerve din reevaluare 200 lei; prime de emisiune 100 lei; debitori 30 lei; provizioane
pentru riscuri şi cheltuieli 200 lei, determinaţi mărimea capitalurilor proprii.
10 puncte
- 364 -
TEST DE EVALUARE
Modulul: Contabilitate generală
Clasa: a X-a
Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total
acordat la 10.
PARTEA I 50 puncte
A. 25 puncte
1 - c, 2 - a, 3 - d, 4 - a, 5 - c
Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect.
B. 25 puncte
1- A; 2 – A; 3 – F; 4 - A; 5 - F
Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect.
PARTEA a II-a 40 puncte
1. R. expl. = V. expl. – Ch. expl. = 8600 + 150 – 4750 - 800 = 3200 profit 5 puncte
R. finan. =V. fin. – Ch. fin.=100 – 280 = -180 pierdere 5 puncte
R. extraor. = V. extraor. – Ch. extraor. = 120 – 0 = 120 lei profit 5 puncte
R. exerciţiului = +/-R EXPL. +/- R FIN. +/- R EXTRAOR. = 3200 – 180 +120 = 3140 lei
3 puncte
2. A = 1985 lei = P 12 puncte

3. Cp = 1500 lei 10 puncte
- 365 -
PROIECT DE LECȚIE LA DISCIPLINA ECONOMIE:
„ȘOMAJUL”
Prof. Cercel Otilia

Liceul Energetic Târgu Jiu, jud. Gorj
 Disciplina: Economie
 Clasa: a –XI-a
 Data:____________.
 Unitatea școlară: Liceul Energetic,Tg-Jiu,Gorj
 Profesor: Cercel Otilia
 Aria curriculară: Om și societate
 Unitatea de învățare: Echilibre şi dezechilibre economice - Inflația și șomajul
 Lecția:Șomajul
 Tipul lecţiei: de predare-învățare
 Durata:50 min
 Locul de desfăşurare: sala de clasă
 Competențe specifice:
1.3. Recunoaşterea caracteristicilor generale ale pieţei în diferite forme concrete de
manifestare a acesteia
1.4. Caracterizarea diferitelor forme de piaţă pornind de la obiectul tranzacţiilor realizate
2.4. Compararea unor fenomene şi procese specifice dinamicii economice
4.3. Adecvarea comportamentului economic propriu la cerinţele unui mediu concurenţial
5.1. Interpretarea rezultatelor evaluării unor fenomene economice din perspectivă micro şi
macroeconomică sau individuală şi socială
Competenţe individuale: C1: definirea corectă a termenilor de şomaj şi şomeri

C2: precizarea caracteristicilor şomajului
C3: identificarea formelor de manifestare ale şomajului
C4: înțelegerea politicilor de reducere a șomajului
Strategia didactică:
 Resurse procedurale: explicaţia didacticǎ, conversaţia, problematizarea, observaţia
- 366 -
sistematicǎ şi independentǎ, reflecţia personalǎ, activitatea independentǎ
 Resurse materiale: fişe de lucru individuale, culegere de probleme, manualul de economie
 Forme de organizare: frontal, pe grupe de elevi si individual
 Forma de evaluare: chestionarea frontala, observarea sistematica, fise de lucru, portofoliul.
 Material bibliografic:
Economie clasa a-XI-a de Monica Dudian, Mihaela Hrisannta Dobre, Floriana Pană, Delia Țâțu,
Editura Niculescu 2016,
1. Pregătirea lecţiei
a. Întocmirea proiectului didactic
b. Pregătirea setului de întrebări
c. Pregătirea temei
TIPUL LECŢIEI: PREDARE-ÎNVĂȚARE - ETAPE

Strategii
Elementele esențiale de conținut
Secvențele didactice
T Ob Evaluare
lecției Activitatea
Activitatea profesorului Metode Mijloace
elevilor
1. Captarea 3 Se va realiza analizând participă la strategie manual de observarea
atenției următoarele rânduri: discuții, discursivă de economie sistematică a
În familie, între colegi argumentându-și tip elevilor;
sau prieteni constatați răspunsurile; argumentativ-
că unele persoane nu persuasiv;
au de lucru. Acestea -dezbaterea;
caută noi locuri de
muncă, uneori
acceptând și condiții
care nu corespund
aspirațiilor lor. In ce
situație se află
asemenea persoane?
2.Comunicarea 5 - se va anunța subiectul manual de observarea
subiectului și a lecției și se vor comunica economie sistematică a
obiectivelor obiectivele într-un mod elevilor;
lecției accesibil, clar;
- se vor analiza următoarele
aspecte relevante pentru
tema în cauză :
- Definirea
șomajului și
caracterizarea
șomerilor
- Caracteristicile
șomajului
- Tipuri de șomaj
- Politicile de
atenuare și
combatere a
șomajului
3. Dirijarea 30 Oo1 Șomajul este un manual de observarea
învățării dezechilibru economic care -strategie economie sistematică a
constă în existența unui discursivă de elevilor;
- 367 -
Strategii
T Ob Evaluare
elevilor
surplus de ofertă pe piața tip
forței de muncă. argumentativ-
Fenomenele de pe persuasiv;
piața muncii și Ascultă ceea ce
comportamentul ofertanților li se comunică
de muncă reflectă
manifestarea șomajului sub
două aspecte:
- șomaj voluntar, -dezbaterea;
include persoanele care
decid să nu lucreze la
nivelul salariului stabilit pe
piață muncii, pe care-l
consideră sub nivelul
pregătirii lor profesionale;
- șomaj
involuntar, vizează acele
persoane fără slujbe care
doresc să lucreze la nivelul
salariului existent, dar nu li
se oferă această șansă. -strategie
discursivă de
Biroul Internațional al tip explicativ;
muncii consideră că este
șomer, orice persoană care
a împlinit 15 ani și care
îndeplinește concomitent
următoarele condiții: Participă la
- este apt de discuții
muncă;
- nu muncește; -expunerea;
- caută un loc de
muncă; Rezolvă o
problemă
- este disponibil
pentru o muncă
salariată sau
nesalariată.
Oo2 Caracteristicile
șomajului
1. Nivelul la care a
ajuns care poate fi exprimat:
- absolut, ca număr
al șomerilor -explicație
- relativ, ca rată a didactică; Culegere de
șomajului probleme
Ş
RŞ = — · 100
PO
Ş
RŞ = — · 100
PA
PA – populația activă
disponibilă
RŞ- rata șomajului
PO – populația
ocupată
Ş – numărul
șomerilor
conversația
2. Intensitatea cu
care se manifestă, în funcție
de care avem:
- șomaj total - Ascultă ceea li
se comunică
- 368 -
Strategii
T Ob Evaluare
elevilor
pierderea locului de muncă
și încetarea totală a
activității; -strategie
- șomaj parțial - didactică de
diminuarea activității tip
depuse cu scăderea duratei argumentativ-
săptămânii de lucru şi deductiv;
diminuarea corespunzătoare
a salariului.
- șomaj deghizat –
dacă activitatea are o
eficientă scăzută și ca
urmare persoanele lucrează
doar aparent
3. Durata – perioada
de la momentul pierderii
locului de muncă până la Răspund la
reluarea normală a muncii. întrebări conversația;
4. Structura –
componență pe categorii de
vârstă, nivel de calificare,
sex, rasă etc.
Oo3
Șomajul se formează
pe baza a două mari
procese:
problematiza-
- pierderea locurilor de
rea;
muncă de către o parte a
populației ocupate;
- creșterea ofertei de
muncă prin realizarea de
către noile generații a
vârstei legale de angajare în
muncă şi afirmarea nevoii
de a lucra a unor persoane
apte de muncă, dar inactive.
Dau exemple
În cadrul primului
-strategie
proces, în funcție de cauzele
discursivă de
care îl determină, se disting
tip explicativ;
mai multe forme de șomaj:
- șomaj ciclic sau
conjunctural, cauzat de
crize sau conjuncturi
defavorabile, trecătoare,
care se repetă la anumite
-expunerea;
intervale de timp;
- șomaj structural,
determinat de modificarea
structurii economiei pe
-explicație;
activități, ramuri sau
subramuri sub incidența
evoluției nevoilor, a crizei
energetice, revoluției
tehnico- științifice etc.;
- șomaj tehnologic
determinat de înlocuirea
vechilor tehnici și
tehnologii cu altele noi și
restrângerea locurilor de
muncă prin reorganizarea
unor activități sau firme.
- șomaj tranzițional
sau ficțional – are al bază
mobilitatea forței de muncă
- 369 -
Strategii
T Ob Evaluare
elevilor
în economiile dezvoltate,
permiţându-le trecerea de la
un loc de muncă la altul.
- șomaj sezonier –
este determinat de
caracterul activității în
domenii precum:
agricultură, construcții etc.,
ce impune întreruperi
obiective pe anumite
perioade de timp.
4 Politicile de atenuare şi
combatere a şomajului
(Politici active: organizarea

de cursuri de calificare,
stimularea agentilor
economici, incurajarea
investitiilor prin acordarea
de facilitati in vederea
relansarii si cresterii
economice, a crearii de noi
locuri de munca,
acordarea de facilitati
intreprinderilor care
angajeaza someri, precum
si tineri absolventi,
încurajarea efectuarii unor
lucrari de utilitate publica,
dezvoltarea ocuparii atipice
- ocuparea pe timp de
munca partial, ocuparea
temporara, munca la
domiciliu, munca
independenta si alte forme
de ocupare;
Politici pasive: masuri si

actiuni care sa asigure
somerilor involuntari un
anumit venit pentru un trai
decent sau de subzistenta-
indemnizaţia de şomaj).
4.Obţinerea 7 - se vor trece în revistǎ Participă la expunerea Fişe de - observarea

performanţei; elementele-cheie ale temei, discuţii explicaţia lucru sistematicǎ a
asigurarea feed- prezente în schema lecţiei Răspund la elevilor;
back-ului (anexa) întrebările de pe - evaluare
fişa de lucru orală
5.Asigurarea 5 - se va realiza frontal, prin Participǎ la - conversaţia - evaluare
retenţiei şi evaluarea rǎspunsurilor discuţii orală
transferului obţinute la solicitǎrile
adresate; evaluarea va avea Răspund la
o componentǎ predominant întrebări
stimualtivă
- 370 -
Fişă de lucru
Identificati despre ce tip de somaj este vorba în fiecare caz în parte.
CAZUL TIPUL DE SOMAJ

1. Lucratori agricoli necalificati care
au fost concediati în lunile de primavara. __ structural _
2.Cadre militare active care au fost trecute în rezerva în
cadrul unui program guvernamental de reducere a deficitului
bugetar cu 225% în urmatorii trei ani. ______ciclic ___
3. Dactilografa care vrea sa previna o posibila
disponibilizare si s-a hotarât sa se recalifice
pentru o ocupatie mai sigura si mai bine platita. ____frictional ___
4. Posesor al unei diplome MBA care în trei rânduri
a trebuit sa refuze oferte pentru prima sa slujba
din cariera, din cauza salariului prea mic ___frictional _______
5. Reparator de umbrele care nu mai gaseste clienti,
într-o perioada de recesiune care dureaza de doi ani. ____ structural ____
6. Muncitor cu înalta calificare într-o fabrica de sapun
care acopera 53% din piata, dar nu are export. ___ ciclic ____
- 371 -
OPȚIONAL:
„NE CONSTRUIM SINGURI JUCĂRII”
Prof. înv. preșcolar Chelaru Maria

Grădiniţa „Roza Venerini”, Pildeşti, jud. Neamţ
Argument
Alegerea opţionalului prezent a fost motivat pe lângă opţiunea părinţilor de resursele
grădiniţei, de bogăţia materialului din natură pus la dispoziţia copiilor.
Prin activităţile practice, copilul beneficiază de dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor de a
percepe forme, culori, relaţii spaţiale.
Acest tip de activitate implică nu numai structurile gândirii, ci întreaga personalitate în
formare a copilului: afectivitatea, intuiţia, percepţia, caracterul şi încurajează creativitatea,
exprimarea liberă a copiilor, contribuie la apropierea copiilor de frumosul din natură, artă şi
societate, le dezvoltă încrederea în capacităţile proprii.
Alegerea activităţii practice de confecţionare de jucării ca activitate opţională a fost aleasă,
în vederea perfecţionării deprinderilor psiho-motrice care contribuie la pregătirea copilului pentru
scris şi în acelaşi timp pentru viaţă.
Obiective cadru
o Formarea unui sistem de deprinderi practice accesibile, de mânuire, de prelucrare, de
îmbinare, de confecţionare de jucării simple sau obiecte utilizate în jocurile copiilor
o Perfecţionarea deprinderilor practice dobândite, amplificarea acestora în conţinut şi
complexitate
o Îmbogăţirea reprezentărilor copiilor cu privire la noile forme ce le iau materialele în
procesul transformării acestora. Dezvoltarea dragostei de muncă şi a răspunderii faţă de
ceea ce se realizează
o Cultivarea creativităţii copiilor, a atenţiei voluntare, stimularea capacităţii de a combina
modele noi, utilizând materiale variate. Stimularea trăsăturilor morale: independenţa în
acţiune, perseverenţa, cooperarea, spiritul critic
Obiective de referinţă
 Să realizeze lucrări mai complexe în care să exerseze priceperile şi deprinderile formate;
 Să realizeze noi teme în care să îmbine activitatea practică cu cea intelectuală pe suportul
- 372 -
cooperării şi competiţiei loiale;
 Formarea deprinderii de a prelucra noi materiale folosind tehnicile învăţate
 Formarea deprinderii de a colabora şi de a avea încredere în sine;
 Formarea capacităţii de a estima corect valoarea muncii proprii şi a celorlalţi.
Resurse umane – grupa de 22 copii.
Resurse temporale – 30 – 35 min./săptămână.
Metode şi procedee – conversaţia, explicaţia, demonstraţia, munca independentă, exerciţiul,

brainstormingul, instructajul, povestirea, turul galeriei.
Forme de organizare – frontală, pe grupuri, individuală.
Bibliografie:
„Curriculum pentru educaţie timpurie”, Bucureşti, 2008;
„Secrete metodice în didactica preşcolară”- Editura Casei Corpului didactic, Bacău, 2008;
„Lavoriamo insieme”, Editrice la Scuola, 1978;
„Activităţi opţionale în grădiniţă”, Editura AS’S SRL, 2000;
Situl: www.fantavolando.it
Planificarea activităţilor - grupa mare
Nr.
Data Conţinuturi Tema Materiale
crt.
1. Să cunoască instrumentele de lucru „Spune ce este” Instrumente şi materiale
şi materialele folosite specifice activităţilor
practice;
2. Să aplice tehnicile de lucru „Copacul Carton colorat, hârtie
însuşite: lipire, alcătuind obiecte toamna” colorată, lipici;
(colaj)
3. Să combine diferite tehnici de lucru „Strugurele” Carton colorat, lipici,
însuşite: mototolire, lipire, hârtie creponată,
decupare prin înţepare pentru înţepători, covoraşe de
obţinerea unor obiecte mochetă;
4. Să combine diferite tehnici de lucru „Şarpele” Castane, hârtie colorată,
însuşite: înşirare, lipire, pentru lipici;
obţinerea unor obiecte
5. Să combine diferite tehnici de lucru „Crizantema” Carton colorat, hârtie
însuşite: răsucire, mototolire, lipire, creponată, lipici;
- 373 -
Nr.
crt.
pentru obţinerea unor obiecte
6. Să încheie prin ţinerea corectă a „Coşuleţ pentru Fire de lână, carton,
materialelor folosind tehnica fructe” lipici;
împletirii
7. Transformarea materialelor prin „Aricei pentru Cartofi, scobitori, hârtie
prelucrarea lor în noi modele colegii noştri mai colorată;
mici”
8. Să aplice tehnicile de lucru „Steguleţe Hârtie colorată,
însuşite: lipire, alcătuind obiecte colorate pentru scobitori, lipici;
ziua ţării mele”
9. Să îndoaie diferite materiale pentru „Solniţa” Hârtie colorată;
obţinerea unor jucării
10. Să combine diferite tehnici de lucru „Lumânări de Carton colorat, lipici,
însuşite: decupare prin înţepare, Crăciun” hârtie colorată,
lipire, asamblare pentru obţinerea înţepători, covoraşe de
unor obiecte mochetă;
11. Să combine diferite tehnici de lucru „Tablou de Carton colorat, lipici,
însuşite: decupare prin înţepare, Crăciun” hârtie colorată,
12. Să combine diferite tehnici de lucru „Bradul” Carton colorat, lipici,
însuşite: decupare prin înţepare, hârtie colorată,
13. Să combine diferite tehnici de lucru „Omul de Carton colorat, lipici,
însuşite: decupare prin înţepare, zăpadă” hârtie colorată,
14. Să îndoaie diferite materiale pentru „Câinele” Carton colorat, hârtie
obţinerea unor jucării colorată, lipici;
15. Să combine diferite tehnici de lucru „Mască pentru Carton colorat, lipici,
însuşite: decupare prin înţepare, Carnaval” hârtie colorată, fire de
lipire, asamblare pentru obţinerea lână, înţepători, covoraşe
unor obiecte de mochetă;
16. Să îndoaie diferite materiale pentru „Evantaiul Carton colorat, hârtie
obţinerea unor jucării păpuşii” colorată, lipici;
17. Să aplice tehnicile de lucru „Covoraş colorat Carton, fire de lână,
însuşite: lipire, alcătuind obiecte pentru camera lipici;
păpuşii”
18. Transformarea materialelor prin „Ghiocelul” Seminţe de dovleac,
prelucrarea lor în noi modele staniol, hârtie colorată,
aracet;
19. Să combine diferite tehnici de lucru „Felicitare pentru Carton colorat, lipici,
însuşite: decupare prin înţepare, 1 Martie” hârtie colorată,
20. Să combine diferite tehnici de lucru „Dar pentru Carton, lipici, hârtie
însuşite: lipire, asamblare, pentru mama mea” colorată, înţepători,
obţinerea unor obiecte covoraşe de mochetă;
21. Să încheie prin ţinerea corectă a „Coş pentru ouă ” Carton colorat, fire de
- 374 -
Nr.
crt.
materialelor folosind tehnica lână;
şnuruirii
22. Implicarea în grup în realizarea „Mieluşei pe Carton, lipici, foarfece,
lucrărilor, demonstrând creativitate câmp” hârtie colorată,
în utilizarea tehnicilor înţepători, covoraşe de
mochetă;
23. Să combine diferite tehnici de lucru „Iepuraşul” Carton, lipici, hârtie
însuşite: lipire, asamblare, pentru colorată, înţepători,
obţinerea unor obiecte covoraşe de mochetă;
24. Transformarea materialelor prin „Vază cu narcise” Seminţe de dovleac,
prelucrarea lor în noi modele hârtie colorată, aracet;
25. Implicarea în grup în realizarea „Vas cu flori” Carton, lipici, foarfece,
lucrărilor, demonstrând creativitate hârtie colorată,
mochetă;
26. Să combine diferite tehnici de lucru „Fluturaşul” Carton, lipici, hârtie
însuşite: îndoire, lipire, asamblare, colorată;
27. Să combine diferite tehnici de lucru „Bobocul de raţă” Carton, lipici, hârtie
însuşite: răsucire, lipire, asamblare, colorată, hârtie
pentru obţinerea unor obiecte creponată, fire de lână;
28. Implicarea în grup în realizarea „Tablou de Carton, lipici, foarfece,
lucrărilor, demonstrând creativitate primăvară” hârtie colorată,
mochetă, griş, hârtie
creponată;
29. Să îndoaie diferite materiale pentru „Flori de Carton colorat, hârtie
obţinerea unor obiecte primăvară” colorată, lipici;
30. Să încheie prin ţinerea corectă a „Rama” Carton colorat, şnur;
materialelor folosind tehnica
festonării
31. Să combine diferite tehnici de lucru „Gentuţa păpuşii” Carton colorat, lipici,
însuşite: răsucire, decupare prin hârtie creponată,
înţepare, lipire, pentru obţinerea înţepători, covoraşe de
32. Să combine diferite tehnici de lucru „Clovnul” Carton, lipici, hârtie
însuşite: răsucire, lipire, asamblare, colorată;
33. Evaluare finală „Mânuţe Expoziţie.
pricepute”
- 375 -
LES TROUBLES D'APPRENTISSAGE/
LES DIFFICULTES D'APPRENTISSAGE
Prof. Chenaru Cristina

Şcoala Gimnazială „P. H. Zangopol” Buzău
L'Organisation mondiale de la santé considère le trouble d'apprentissage un terme médical

qui met en évidence un trouble permanent qui est d'origine neurologique. Un trouble
d'apprentissage correspond à une atteinte affectant une ou plusieurs fonctions neuropsychologiques,
ce qui perturbe l'acquisition, la compréhension, l'utilisation et le traitement de l'information verbale
ou non verbale. Le trouble d'apprentissage n'est pas causé par une déficience intellectuelle, ni par un
déficit sensoriel (acuité visuelle ou auditive), un manque d'encadrement scolaire, une carence de
motivation ou des conditions socio-économiques défavorisées. Les difficultés d'apprentissage sont
des obstacles à l'apprentissage qui sont temporaires et qui sont en lien avec ce que la personne peut
vivre (des conditions socioaffectives difficiles, un deuil, de l'anxiété, des difficultés
économiques…).
Quand le nécessaire est fait pour d'éliminer les éléments en cause, la personne retrouve
généralement un rythme d'apprentissage normal. C'est important de comprendre que le trouble
d'apprentissage est un réel handicap qui dure généralement toute la vie. Les troubles perturbent non
seulement le rendement scolaire mais ils peuvent également avoir des conséquences négatives sur
tous les aspects de la vie, comme la relation avec les pairs, les activités quotidiennes et domestiques
ainsi que la réalisation des tâches au travail. De point de vue scolaire, on observe de faibles résultats
et parfois même des échecs dans une ou plusieurs matières, et cela, malgré un travail et un effort
considérables. On pourra alors, dans certains cas, observer une baisse de l'estime de soi. Il est donc
important de bien comprendre ce trouble afin de permettre une identification précoce et de mettre
en place des interventions adaptées et efficaces.
Voilà une fiche adaptée aux besoins des élèves qui ont des troubles d'apprentissage au
français:
FICHE DE TRAVAIL - VIe

Les moyens de transport
A. Écrivez dans les trois colonnes les moyens de transport aérien, terrestre, maritime/fluvial que
vous connaissez:
- 376 -
moyens de transport moyens de transport moyens de transport
aérien terrestre maritime/fluvial
B. Visionnez deux fois la séquence vidéo du film de dessins animés, «Cars»,

(http://www.youtube.com/watch?v=-Kb7qX_E72k) et répondez par:
Vrai /faux
a) Martin a été camion de pompiers de couleur rouge.
b) Martin a deux grands dents.
c) Dans le film on voit un hélicoptère et une ambulance.
d) Martin veut intervenir pour prévenir une incendie.
e) Martin aide un enfant.
d) Rory arrive dans une ferme d’animaux pour soigner ses blessures.
C. Visionnez deux fois la séquence vidéo, «Thomas, le petit train»,

(http://www.youtube.com/watch?v=7ncqFMAojWA), puis trouvez la réponse correcte:
1. Dans le dessin animé il y a ……........... locomotives:
a) cinq b) six c) huit d) une e) vingt
2. Ce n’est pas une couleur des locomotives :
a) orange b) rouge c) marron d) verte e) bleue
3. Percy s’occupe du ....................…..
a) marché b) courrier c) dessin d) problème de mathématiques e) petit déjeuner
4. Thomas et ses amis sont :
a) en vacances b) toujours partantes pour nous aider c) dans le jardin d) à la mer e) en
grève
- 377 -
Bibliographie:
http://www.centam.ca/trouble_apprentissage.html
- 378 -
PROIECT DIDACTIC – CONCURS LITERAR
Prof. Chirac Mihaela

Școala Gimnazială Lunca Priporului, Nehoiu, jud. Buzău

Obiectul: Limba şi literatură română
Clasa: a VII-a/a VIII-a
Data: 30.11.2017
Unitatea de învăţare: Genul epic: Nuvela/Genul dramatic. Comedia
Conţinuturi asociate: Două loturi şi O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale
Tipul lecţiei: verificarea cunoştinţelor prin concurs
Scopul lecţiei:
• verificarea cunoştinţelor dobândite prin studierea unor opere literare
• valorizarea elevilor cu aptitudini creative şi interpretative prin construirea unui personaj
și integrarea lui într-o povestire
• stimularea creativităţii elevilor prin rezolvarea unor sarcini variate
• recunoaşterea modalităţilor specifice de organizare a textului epic, respectiv dramatic
• organizarea secvenţelor textuale în funcţie de o cerinţă specifică
• identificarea efectelor expresive ale construcţiei lingvistice realizate în text
• dramatizarea unor secvenţe din operele literare studiate
Competenţe operaţionale:
a. cognitive: la sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:
• să prezinte câteva date despre viaţa şi opera lui I. L. Caragiale
• să definească genul epic, respectiv dramatic
• să prezinte trăsăturile şi speciile genului epic, respectiv dramatic
• să definească nuvela, respectiv comedia
• să identifice trăsăturile genului epic, respectiv dramatic pe textul studiat
• să explice titlul operei studiate
• să prezinte subiectul operei studiate pe momentele subiectului
• să observe structura şi forma textului epic, respectiv dramatic
- 379 -
• să precizeze conflictul operei şi personajele
• să identifice sursele comicului
b. afective:
• să manifeste toleranţă faţă de opiniile diferite exprimate de interlocutori
• să participe cu interes la activitate
• să dezvolte gustul pentru frumos
c. cadru:
• dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
• dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
• dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
a. metode şi procedee: conversaţia euristică şi catihetică, expunerea elevilor, puzzle, metoda
cadranelor, metoda pălăriilor gânditoare, metoda ghemului
b. forme de organizare a activităţii elevilor: activitatea frontală în alternanţă cu activitatea
individuală şi pe grupe
c. materiale: caiete, texte suport, creta, tabla, marchere, laptop, fişe de lucru, flip-chart
Forme de evaluare: evaluare sumativă
Resurse şi managementul timpului:

• spaţiul de lucru: sala de clasă
• umane: elevii clasei a VII-a şi a VIII-a
• cunoştinţele lor anterioare
• de timp: 50 minute
Bibliografie:
• Caragiale I. L., Teatru, Editura Ioan Creangă, Bucureşti, 1987;
• Crişan Alexandru, Dobra Sofia, Sâmihăian Florentina, Limba şi literatura română, Manual
pentru clasa a VII –a, Editura Humanitas Educaţional, București, 2007;
• Crişan Alexandru, Dobra Sofia, Sâmihăian Florentina, Limba şi literatura română, Manual
pentru clasa a VIII –a, Editura Humanitas Educaţional, București, 2007;
• Eftimie Nicolae, Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române, Editura
Paralela 45, Piteşti, 2008;
• Goia Cristian, Didactica limbii şi literaturii române, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2002;
- 380 -
• Mândru Elena, Borbeli Lucica, Doina Filip, Strategii didactice interactive, exemple din
practica didactică, Editura DPH, Bucureşti, 2010;
• Pamfil Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu structuri didactice deschise, Editura
Paralela 45, Cluj Napoca, 2003;
• Pavelescu Marilena, Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura Corint,
Bucureşti, 2010;
• Sandu Elena, Compunerile şcolare pentru gimnaziu, Editura Polirom, Iaşi, 2004.
SCENARIU DIDACTIC
1. Moment organizatoric
Pentru început se vor prezenta cele două echipe, formate din elevii claselor a VII-a şi a VIII-
a. Profesorul va expune modul în care se va desfăşura lecţia: sub forma unui concurs între cele două
echipe, care îşi vor alege un nume sugestiv. Echipele astfel formate vor fi supuse la 4 probe, fiecare
fiind notată cu bulinuţe astfel: bulinuţa portocalie reprezintă răspuns complet, bulinuţa roz
reprezintă răspuns incomplet iar bulinuţa roșie reprezintă răspuns greşit. Va câştiga echipa care va
acumula cele mai multe bulinuţe portocalii (două bulinuţe roz vor fi asociate cu o bulinuţă
portocalie).
Elevii se pregătesc pentru lecţie, numesc absenţii, respectă indicaţiile profesorului.
Conversaţia - 5 min
2. Verificarea cunoştinţelor învăţate anterior-Proba 1-puzzle

Fiecare echipă va primi foaie de flipchart şi, contra timp, va trebui să lipească bucăţile de
hârtie primite, pe care le vor avea de completat cu informaţii despre viaţa şi opera lui I. L.
Caragiale. Va câştiga proba echipa care formează corect puzzle-ul. (Anexa 1)
Elevii rezolvă cerinţa, respectând indicaţiile profesorului.
Conversaţia, Flip-chart, Puzzle, Fişe de lucru - 5 min
3. Verificarea cunoştinţelor învăţate anterior-Proba 2-metoda cadranelor

Profesorul le cere elevilor de clasa a VII-a să definească genul epic şi să prezinte
caracteristicile specifice acestuia, apoi le cere elevilor de clasa a VIII-a să definească genul
dramatic şi să prezinte caracteristicile specifice acestuia. Împreună vor realiza pe o foaie de
flipchart o schemă pe care o vor completa cu asemănările şi deosebirile dintre cele două genuri.
Profesorul le cere elevilor să rezolve cerinţele de pe fişa primită, ţinând cont de informaţiile
dobândite prin studierea celor două opere literare. Prin metoda cadranelor, elevii clasei a VII-a vor
- 381 -
răspunde unor cerinţe privind opera Două loturi şi tot prin aceeaşi metodă, elevii clasei a VIII-a vor
răspunde unor cerinţe privind opera O scrisoare pierdută. (Anexa 2)
Elevii rezolvă cerinţele, respectând indicaţiile profesorului.
Conversaţia, Metoda cadranelor, Fişe de lucru, Filmuleţ - 10 min
4. Verificarea cunoştinţelor învăţate anterior-Proba 3-metoda pălăriilor gânditoare

Profesorul le cere elevilor să rezolve cerinţele de pe fişele primite astfel: fiecare grupă va
primi cele şase palării gânditoare. Elevii se vor grupa în perechi, fiecare pereche îşi va alege o
culoare. În funcţie de culoarea aleasă, vor rezolva exerciţiile cerute. În această situaţie, fiecare
echipă din grupă va fi punctată cu bulinuţe, în funcţie de corectitudinea şi complexitatea
răspunsului. (Anexa 3)
Elevii rezolvă cerinţele.
Conversaţia euristică, Metoda pălăriilor gânditoare, Fişe de lucru, Observaţia - 20 min
5. Proba 4 - Proba surpriză

Profesorul le cere elevilor să realizeze un desen cu un personaj inventat de ei şi să-i găseasă
calităţi şi defecte. Prin intermediul metodei ghemului, elevii vor realiza o poveste după regulile
impuse de profesor. Un elev începe povestea în care îşi introduce personajul apoi o continuă
următorul elev, introducându-şi şi el personajul. Povestea continuă până sunt epuizate personajele.
Elevii rezolvă cerinţa.
Conversaţia, Metoda ghemului - 8 min
6. Feedbackul se realizează pe tot parcursul orei, prin aprecieri verbale. Conversaţia
7. Concluzii şi tema pentru acasă

Clasa a VII-a: Realizarea unui alt final al nuvelei studiate.
Clasa a VIII-a: Realizarea unei scrisori prin care să o sfătuiţi pe Zoe Trahanache cum să iasă
din belea.
Elevii îşi notează tema. Conversaţia - 2 min
EVALUAREA ACTIVITĂŢII: - În ordinea punctajului obţinut, grupele vor primi

calificative astfel:
Locul I – „Ştiu opera studiată foarte bine!”
Locul II –„Ştiu opera studiată bine!”, cele două echipe primind şi câte o diplomă.
- 382 -
PUZZLE (proba 1)
CLASA A VII-a
1. I. L Caragiale s-a născut în anul................., la data de............., în judeţul...............
2. I. L. Caragiale s-a născut în satul............................ şi este fiul....................................
3. I. L. Caragiale s-a căsătorit cu.............................................;
4. Unde a făcut primele studii?
5. Cum s-a numit primul fiu a lui I. L. Caragiale?
6. Din ce cauză s-a mutat I. L. Caragiale în Berlin?
7. Ca şi jurnalist, la ce ziar a debutat I. L. Caragiale?
8. Ce revistă a înfiinţat I. L. Caragiale?
9. În ce an a debutat în dramaturgie?
10. Cu cine a colaborat la Junimea timp de 10 ani?
11. În ce an a fost publicată nuvela Două loturi şi ce alte nuvele mai cunoaşteţi?
12. Daţi exemple de cinci momente-schiţe publicate de I. L. Caragiale.
CLASA A VIII-A
1. I. L. Caragiale a murit în anul................, la data de..................., în oraşul........................
2. Cu cine şi-a întemeiat I. L. Caragiale familie?
3. Cum a numit I. L. Caragiale Gimnaziul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești.
4. În ce perioada a colaborat la Ghimpele şi ce pseudonim a folosit?
5. Cum s-au numit fiicele sale şi fiul său din căsătoria cu Alexandrina?
6. Care a fost drama pentru care a fost acuzat de plagiat?
7. În ce revistă şi când a publicat piesa O noapte furtunoasă?
8. La ce teatru a fost I. L. Caragiale director şi cât timp?
9. Pentru ce piese a fost premiat I.L.Caragiale de Teatrul Naţional din Bucureşti?
10. Din ce se compune opera lui Caragiale?
11. Câte comedii a scris I.L.Caragiale? Daţi exemplu de patru?
12. Daţi exemplu de o parodie scrisă de I. L. Caragiale.
Gen literar (proba 2)
Clasa a VII-a
1. Definiţi genul epic şi precizaţi caracteristicile specifice ale acestuia.
- 383 -
Clasa a VIII-a
1. Definiţi genul dramatic şi precizaţi caracteristicile specifice ale acestuia.
Înttebări metoda cadranelor:

Clasa a VII-a (Două loturi): a) Precizează spaţiul şi timpul desfăşurării subiectului piesei., b) Apare
conflictul? Ce fel de conflict? (explicaţi!), c) Precizează care sunt personajele operei., d) Precizaţi
din ce moment al subiectului face parte fragmentul citat.
Clasa a VIII-a (O scrisoare pierdută) a) Precizează spaţiul şi timpul desfăşurării subiectului piesei.,
b) Apare conflictul? Ce fel de conflict? (explicaţi!), c) Care sunt sursele comicului?; d) Precizează
care sunt personajele operei şi caracterizează-le printr-un singur cuvânt.
Metoda pălăriilor gânditoare (proba 3)

Clasa a VII-a
Cu pălăria albă pe cap se face o analiză obiectivă a situaţiilor!

POVESTITORUL
1. Defineşte nuvela!
2. Realizează, în cel mult zece rânduri, o prezentare a operei „Două loturi” de I. L. Caragiale, pe
momentele subiectului.
Când gândim cu pălăria albastră încercăm să oferim o privire de ansamblu asupra faptelor!
MODERATORUL
1. De ce opera ,,Două loturi’’ este o nuvelă? (minim două caracteristici)
2. Care crezi că este semnificaţia titlului Două loturi
Cu pălăria verde pe cap nu există limite în calea gândurilor!

GÂNDITORUL
1. Imagineazǎ-ţi alt mod în care s-ar fi putut termina acţiunea nuvelei ,,Două loturi’’. De ce crezi cǎ
autorul a optat pentru finalul cunoscut?
2. Este posibil ca domnul Lefter să fi fost victima unui joc al hazardului?
Cu pălăria galbenă pe cap gândim pozitiv şi vedem numai avantajele situaţiei!

CREATORUL
1. Încercaţi sǎ justificaţi comportamentul personajului principal. Transformaţi-l într-un personaj cu
altfel de comportament.
- 384 -
2. Ce aţi fi făcut dacă eraţi în locul domnului Lefter?
Cu pălăria neagră pe cap se face o evaluare critică a faptelor!

Gândire negativă, se bazează pe evidenţierea greşelilor, a punctelor slabe şi a riscurilor. E o pălărie
pesimistă.
CRITICUL
1. Ce nu ţi-a plăcut sau ce fapte dezaprobi?
2. Când crezi cǎ personajul a greşit cel mai mult?
Când gândim cu pălăria roşie, nu trebuie să dăm nicio justificare!

PSIHOLOGUL
1. Imaginaţi-vǎ cǎ sunteţi unul dintre personajele nuvelei. Alcǎtuiţi un monolog în care sǎ prezentaţi
faptele din punctul vostru de vedere.
2. Ce v-a plǎcut cel mai mult din aceastǎ operǎ? De ce?
Metoda pălăriilor gânditoare (proba 3)

Clasa a VIII-a
POVESTITORUL
1. Defineşte comedia!
2. Realizează, în cel mult zece rânduri, o prezentare a operei „O scrisoare pierdută” de I. L.
Caragiale, pe momentele subiectului.
MODERATORUL
1. De ce opera O scrisoare pierdută este o comedie? (minim două caracteristici)
2. Care crezi că este semnificaţia titlului O scrisoare pierdută
GÂNDITORUL
1. E posibil ca Zaharia Trahanache sǎ fii ştiut de relaţia dintre Zoe şi Ştefan Tipǎtescu? De ce neagǎ
totuşi şi dovezile evidente ale acestei relaţii?
2. Imagineazǎ-ţi alt mod în care s-ar fi putut termina acţiunea comediei ,,O scrisoare piedutǎ’’. De
ce crezi cǎ autorul a optat pentru finalul cunoscut?
CREATORUL
1. Încercaţi sǎ justificaţi comportamentul unui personaj preferat. Transformaţi-l în personaj pozitiv.
- 385 -
2. Ce ați fi făcut dacă erați în locul cetățeanului turmentat?
CRITICUL
1. Ce nu ţi-a plăcut sau ce fapte dezaprobi?
2. Care crezi cǎ este personajul care a greşit cel mai mult?
PSIHOLOGUL
1. Imaginaţi-vǎ cǎ sunteţi unul dintre personajele comediei. Alcǎtuiţi un monolog în care sǎ
prezentaţi faptele din punctul vostru de vedere.
2. Ce v-a plǎcut cel mai mult din aceastǎ operǎ? De ce?
- 386 -
„BIBLIOTECA – TEMPLUL LECTURII ȘI CUNOAȘTERII”
Bibliotecar Chirca Mariana

Liceul Teoretic „Tudor Vladimirescu” Drăgănești-Olt, jud. Olt
Am gândit că este necesar să desfășor un astfel de proiect în care să-i captez pe elevii din
învățământul primar, plecând de la orizontul ușor îngrijorător care se conturează, cu privire la
cultura generațiilor care se ridică și, de la faptul că, nu se mai acordă importanță prea mare lecturii,
de orice fel ar fi ea.
Cartea, în viața noastră, este un element central, a fost și așa trebuie să fie și pentru copiii
noștri, ea stând la baza construirii unei personalități puternice, a unei culturi generale temeinice.
Proiectul a vizat formarea unei atitudini constructive, pozitive a celor mici față de cărți,
orientarea acestora spre literatura de calitate, crearea unei colaborări cu biblioteca.
Este important ca elevii, încă de mici, să înțeleagă ce este o bibliotecă, ce ar putea să
reprezinte în viitor pentru ei, un loc unde ar găsi răspuns la întrebările lor, însă, răspunsuri
pertinente, nu găsite la primul click pe internet, care se știe că nu prezintă siguranță în informare.
Pasiunile se nasc ciudat sub imperiul factorilor externi, când mijloacele audio-vizualului,
tehnica din ce în ce mai performantă şi îmbietoare își dispută întâietatea cu cea a cărţii. Scopul
proiectului este acela de a-i determina pe elevi să aleagă și să prefere o carte în detrimentul
internetului, de a-i pătrunde tainele, revalorizând simplitatea gestului de a scoate o carte din
bibliotecă, chiar dacă informațiile obținute din cărți necesită un efort mai mare, față de cele obținute
din mediul virtual, care ne acaparează ca o avalanșă, uneori însă fără a se fixa.
Obiectivele pe care le-am urmărit au fost:
 de creare a unei percepții favorabile față de carte și de lectură;
 dezvoltarea interesului elevilor pentru informație, îmbunătățirea abilităților de comunicare;
 familiarizarea acestora cu biblioteca, cartea și alte suporturi de informații, înțelegerea
faptului că nu există carte doar pe suport fizic, ci și virtual;
 dezvoltarea unui comportament civilizat și acceptarea existenței unui set de valori și reguli
ce trebuie respectate, implementarea respectului pentru carte și păstrarea ei în bună stare,
astfel încât să poată fi împrumutată și de alți elevi;
 stimularea creativității elevilor prin realizarea unor expoziții cu desene pe anumite teme,
continuarea unor povești clasice, altfel decât sunt scrise de autorii lor;
- 387 -
 crearea unei biblioteci a clasei prin donarea unor cărți pe care, elevii deja le-au citit și pe
care le recomandă altor colegi.
Proiectul educațional ,,Biblioteca-templul lecturii și cunoașterii” s-a derulat pe parcursul
unui an școlar, la nivel local, colaboratori fiind cadrele didactice din unitatea noastră și partener
Biblioteca orășenească ,,Dumitru Popovici” Drăgănești-Olt.
Grupul țintă vizat au fost elevii din clasele I-III din unitatea noastră, dar ca beneficiari
indirecți au fost și părinții și comunitatea locală.
Activitățile din cadrul proiectului s-au desfășurat la Liceul Teoretic ,,Tudor Vladimirescu”
Drăgănești-Olt și Biblioteca orășenească ,,Dumitru Popovici” Drăgănești-Olt.
Etapele de implementare a proiectului au fost:
o formarea grupului țintă;
o întocmirea unei strategii;
o prezentarea setului de activități, care urmau să fie organizate, dar care puteau fi
modificate în colaborare cu participanții, astfel încât să răspundă necesităților;
o desfășurarea activităților;
o oferirea spațiului unde se desfășoară activitățile;
o colaborarea cu partenerul din proiect;
o concluzii, idei pentru viitor.
Monitorizarea și evaluarea rezultatelor acestui proiect s-a realizat prin întocmirea unor
procese-verbale ale activităților, fotografii, expoziții tematice.
Voi prezenta pe scurt activitățile organizate în cadrul proiectului.
 ,,Povestea cărții”
Elevii claselor I-III au vizitat biblioteca, fiindu-le prezentate colecţiile de carte şi regulile ce
trebuie respectate într-o bibliotecă; au fost informaţi în legătură cu criteriile ce trebuie îndeplinite
pentru a fi înregistrati ca cititori; le-a fost prezentata ,,Povestea cărţii”, in format ppt.
 ,,Cărțile ne vorbesc…”
Activitatea s-a desfăşurat în spaţiul bibliotecii şcolare, după ce, în prealabil copiii au citit
basme scrise de Fraţii Grimm, pe care le-am dezbătut împreună, creându-le un final inedit. O altă
acţiune desfăşurată, a constat în desenarea unor scene care le-au captat atenţia din poveștile
discutate.
- 388 -
 ,,Vine, vine Moș Crăciun!
Elevii au pregătit un moment artistic, de asemenea în sălile de clasă au realizat obiecte

specifice sărbătorilor de iarnă, din materiale ecologice, pentru împodobirea spațiilor și a brazilor, pe
care îi expunem anual în fața primăriei.
 ,,Ghiocelul-simbolul primăverii”
În bibliotecă, elevii din clasele a II-a si a III-a au creat flori din hârtie pe care le-am expus
într-o expoziție organizată în unitatea noastră.
 ,,Mama, cea mai scumpă ființă”
Le-am pus la dispoziție elevilor literatură cu tema centrală –mama-, din care aceștia au
selectat poezii frumoase despre mamă, le-au recitat și au manufacturat felicitări și mărțișoare din
materiale ecologice diverse, pe care să le dăruiască mamelor.
 ,,Credință și puritate”
I-am invitat pe elevi la bibliotecă, unde au urmărit un material ppt despre Sărbătoarea
Paștelui la români, au discutat despre tradițiile pe care le respectă locuitorii din zona noastră, în
această perioadă, de asemenea, elevii care au venit pregătiți cu ouă fierte și ustensile, le- au
încondeiat, creând minunății vizuale. Aceste ouă au fost etalate într-o expoziție organizată la
biblioteca orășenească.
 ,,Ce bine e sa fii copil!
Ne-am deplasat împreună cu elevii claselor a II-a la Biblioteca Orășenească ,,Dumitru

Popovici” din Drăgănești-Olt. D-na director le-a vorbit copiilor despre Ion Creangă, în special
despre opera acestuia foarte cunoscută ,,Amintiri din copilărie”. În continuare, s-a dezbătut tema
prieteniei , așa cum este văzută prin ochii de copil.
Acest proiect a avut un impact pozitiv asupra copiilor, care la vârsta școlară mică sunt
dornici să descopere, se bucură de diversitate, culoare, inedit.
- 389 -
Biblioteca este locul unde, dintotdeauna, vom găsi liniște pentru a medita, inspirație pentru a
crea și resurse pentru a crește spiritual.
Eu îi îndemn permanent pe elevii cu care relaționez să fie curioși, să cerceteze, să se
gândească la viitor pentru că acolo, se pare, ne petrecem cel mai mult timp.
- 390 -
PROIECT EDUCAȚIONAL ÎN PARTENERIAT CU PĂRINȚII:
MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ
MOȘ CRĂCIUN A VENIT PE LA NOI!
Prof. Chirteș Liliana Severiana

Școala Gimnazială Nr. 24 Timișoara, jud. Timiș
Argument:
În preajma sărbătorilor de iarnă trăim nostalgia desăvârşirii noastre spirituale, deoarece
sărbătorile de Crăciun ne transpun pe un tărâm spiritual remarcabil. Ne împăcăm cu noi înşine şi cu
semenii noştri, prin iubire şi iertare, prin bucuria de a fi împreună şi a deveni mai buni, mai darnici.
Educaţia extraşcolară permite implicarea elevilor în activităţi opţionale în mai mare măsură
decât este posibil pe baza activităţilor curriculare, angrenându-i pe aceştia în forme specifice de
verificare şi apreciere a rezultatelor.
În cadrul acestui proiect i-am antrenat și pe părinți. Am considerat că implicând părinții în
activități școlare și extrașcolare, acestea vor fi mai atractive pentru elevi, iar părinții vor fi mai
implicați și mai conștienți de actul didactic, de importanța școlii în viața copilului, realizând, astfel
progres în activitatea didactică.
Scopul proiectului:
Implicarea părinților în activitățile educative ale elevilor prin activități în parteneriat școală
– familie - comunitate.
Însuşirea de către elevi a unor cunoştinţe despre anotimpul iarna şi despre sărbătorile de
iarnă.
Petrecerea într-un mod deosebit a sărbătorilor de iarnă. Păstrarea unor tradiţii şi obiceiuri de
sărbători.
Resursele proiectului:
Umane: elevi, cadre didactice, părinți.
Materiale: globuri polistiren, vopsele, materiale textile, sclipici, adeziv, tabla Smart,
videoproiector, calculator, imprimantă, etc.
Informaţionale: site-uri, reviste, cărţi, emisiuni TV, etc.
Financiare: autofinanţare.
Parteneriale: părinţii.
- 391 -
Obiective specifice:
- sistematizarea cunoştinţelor despre anotimpul iarna şi despre sărbătorile de iarnă,
antrenând capacităţi dobândite la nivelul tuturor domeniilor;
- formarea deprinderilor necesare realizării unor felicitări, ornamente, tablouri etc.;
- cultivarea şi educarea sentimentelor de dragoste şi admiraţie faţă de Dumnezeu şi Iisus,
faţă de tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti;
- exersarea deprinderii de lucru în echipă, pe grupe;
- dezvoltarea capacităţii de explorare şi investigare a realităţii;
- cultivarea dorinţei elevilor de a cunoaşte copii cu probleme cu care să comunice, să
coopereze, să interacţioneze; educarea copiilor în spiritul întrajutorării semenilor;
- dezvoltarea gândirii independente, a iniţiativei, a imaginaţiei, a solidarităţii;
- consolidarea capacităţii de a trăi emoţii pozitive;
- colaborarea mai strânsă dintre şcoală, familie şi comunitatea locală în scopul atingerii
obiectivelor propuse în prezentul proiect;
- stimularea comportamentului participativ al elevilor la diferite acţiuni; atragerea lor în
organizarea unor activităţi cu caracter extracurricular.
Durata de desfăşurare: 20-22 decembrie 2017
Grup ţintă: elevii clasei a IV- a B de la Școala Gimnazială Nr.24 Timişoara
Beneficiari direcţi: elevii clasei a IV- a B
Mijloace de utilizare: conversaţia, exerciţii practice, expunerea, povestirea, activităţi interactive,

expoziţii, etc.
Modalităţi de evaluare:
- aprecieri verbale;
- expoziţie, desene, lucrări ale elevilor;
- portofolii;
- susţinerea momentului artistic ,,Colinde, colinde…”
- cadouri pentru elevi.
Diseminarea:
- prezentarea proiectului la nivelul comisiilor metodice.
- 392 -
PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR
Nr. Locul de
Perioada Modalităţi de realizare Invitaţi
crt. desfăşurare
“Colinde, colinde…”
20
Prezentarea programului artistic pregătit pentru Sala festivă
1. decembrie Părinţii
această ocazie
2017
Realizarea de ornamente de Crăciun Sala de clasă
“Globulețul magic”
“Moș Crăciun a venit pe la noi!”
21
2. decembrie Sala festivă Părinții
Activitate educativ- distractivă desfășurată în
2017
colaborare cu Clubul Cerino
22 Prezentarea de felicitări electronice de
3. decembrie Crăciun Sala de clasă Părinții
2017 (e- card)- JibJab
Director, Organizator/ Coordonator,

Prof. Daniela Lobază Prof. Chirteș Severiana
- 393 -
PROIECT DIDACTIC
EDUCAŢIE FIZICĂ
Prof. Chitea Mihaela

Şcoala Gimnazială „Nicolae Bălcescu” Piteşti, jud. Argeş
Şcoala: ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,NICOLAE BĂLCESCU” PITEŞTI

Profesor: CHITEA MIHAELA
Clasa: a IV-a
Efectiv: 20 elevi (F; B)
Data: 7 octombrie 2017
Durată: 45 minute
Obiectul: Educaţie fizică
Locul de desfăşurare: terenul de sport
TEME:
1. Îndemânare – coordonarea acţiunilor corpului în spaţiu şi timp.
 Dezvoltarea capacităţilor de coordonare a acţiunilor corpului în spaţiu şi timp, prin
jocuri dinamice
2. Jocuri sportive
 Handbal – Consolidarea driblingului din deplasare cu accent pe protejarea
corespunzătoare a mingii, prin exerciţii specifice
Tipul lecţiei: consolidarea unor deprinderi specifice jocurilor sportive
 Cognitive:
 să execute corect tipurile de exerciţii date conform comenzilor şi în sincronizare cu
ceilalţi copii în limita posibilităţilor individuale;
 să respecte regulile şi indicaţiile date.
 Afectiv-atitudinale:
 să-şi educe spiritul de competiţie prin participarea cât mai activă în cadrul echipei din
care face parte;
 să păstreze ordinea şi disciplina în timpul lecţiei;
- 394 -
 să-şi dezvolte autocontrolul de lucru şi al emoţiilor.
 Psiho-motorii:
 să execute cu deplin control mişcările simple şi complexe;
 să răspundă prompt la comenzile primite;
 să respecte regulile jocurilor din lecţie;
 să execute corect driblingul simplu şi multiplu din deplasare.
MOMEN-
FORMAŢII DE INDICAŢII
TELE CONŢINUT DOZARE OBS.
LUCRU METODICE
LECŢIEI
„În linie pe un
Organiza- Alinierea; 30” rând
rea Salutul; 30” adunarea!”
colectivului Verificarea 1’ „V-aliniaţi!”
de elevi echipamentului şi a Lini e pe un „Drepţi!”
3’ stării de sănătate; „Bună ziua!”
rând.
Anunţarea 30” „Pe loc
temelor; repaus!”
Întoarceri la 30”
stânga, la dreapta şi la
stânga împrejur.
„Cu stângul
Variante de mers înainte, marş!”
„Spatele drept,
Pregătirea - Mers normal 1l privirea
organis- - Mers pe vârfuri cu 1L înainte!”
mului braţele sus „Spatele drept,
pentru efort - Mers normal 1l genunchii se
7’ - Mers pe călcâie cu 1L ridică sus”
mâinile la ceafă „Genunchii
- Mers normal 1l bine întinşi!”
- Mers pe partea 1L „Trage de
exterioară a labei braţe la spate!”
piciorului „Spatele drept,
- Mers normal 1l palmele pe
- Mers pe partea 1L genunchi!”
interioară a labei „Inspiraţie cu
piciorului ridicare pe
- Mers normal 1l vârfuri,
- Mers ghemuit 1L expiraţie cu
(pe lăţime mers de coborâre pe
voie) toată talpa!”
Variante de alergare
- Alergare uşoară 2 ture
- 395 -
MOMEN-
LUCRU METODICE
LECŢIEI
- Mers normal 1L
- Alergare cu 1 diag.
genunchii sus
- Mers normal 1L
- Alergare cu 1 diag
pendularea gambelor
înapoi
- Mers normal 1L
- Alergare cu pas săltat 1 diag.
- Mers normal 1L
- Alergare cu paşi 1 diag.
adăugaţi cu umărul
stâng spre direcţia de
alergare
- Mers normal 1L
- Alergare cu paşi 1 diag.
adăugaţi cu umărul
drept spre direcţia de
alergare
(pe lăţime mers de
voie)
Complex de dezvoltare
fizică armonioasă:
Exerciţiul nr. 1.
P.I. Stând depărtat, 3x8 timpi
braţele îndoite, palmele
pe şold:
T1-2 – aplecarea Coloană de
capului înainte cu gimnastică „Din formaţie
arcuire câte 4. câte 1 în
T3-4 – extensia capului formaţie câte 4
cu arcuire pe mijlocul
T5-6 – îndoirea capului terenului, la
Influenţa- lateral dreapta cu pas marş!”
rea arcuire
selectivă a T7-8 – îndoirea capului
aparatului lateral stânga cu
locomotor arcuire
8’ Exerciţiul nr. 2.
P.I. Stând depărtat, 3x8 timpi „Luăm distanţă
braţele la piept de două
T1-2 – extensia braţelor lungimi de
cu arcuire la piept braţ!”
T3-4 – extensia braţelor
cu arcuire lateral
T5-6 – bătaia palmelor
- 396 -
MOMEN-
LUCRU METODICE
LECŢIEI
deasupra capului
T7-8 – bătaia palmelor
la spate jos
Exerciţiul nr. 3.
braţul drept pe lângă
ureche sus, braţul stâng
îndoit cu mâna pe şold
T1-2 – îndoire laterală a „Spatele
trunchiului spre stânga drept!”
cu arcuire
T3-4 – idem spre
dreapta
T5-6 – extensia „Braţele bine
trunchiului cu arcuire a întinse!”
braţelor sus
T7-8 – îndoire înainte
cu arcuire şi atingerea
solului cu vârful „Genunchii
degetelor de la mâini bine întinşi!”
Exerciţiul nr. 4.
P.I. Stând depărtat cu 3x8 timpi
mâna stânga pe şold şi
braţul drept rotunjit
deasupra capului
T1-2 – îndoirea
trunchiului cu arcuire
spre stânga
T3-4 – îndoirea
trunchiului cu arcuire
spre dreapta
T5-6 – idem spre stânga
T7-8 – idem spre
dreapta
Exerciţiul nr. 5.
braţele îndoite la piept
T1-2 – răsucirea
trunchiului spre stânga
cu arcuire
T3-4 – răsucirea
trunchiului spre
dreapta cu arcuire
T5-6 – idem spre stânga
T7-8 – idem spre
dreapta
Exerciţiul nr. 6.
P.I. Stând depărtat. 3x4 timpi
- 397 -
MOMEN-
LUCRU METODICE
LECŢIEI
T1-2. Fandare cu
arcuire cu piciorul
stâng în faţă.
T3-4. Fandare cu
arcuire cu piciorul
drept în faţă
Exerciţiul nr. 7.
P.I. Stând, braţele 30”
îndoite, palmele pe
şold: sărituri ca
mingea.
ŞTAFETA CU
PIRUETA
Colectivul este împărţit
în 4 echipe egale ca
număr şi care se găsesc
în spatele unei linii de
start, cu interval de 1,5 - atenţionarea
m între ele. La 10 – 15 permanentă
Calitate m de la linia de star, se asupra poziţiei
motrică de va aşeza pentru fiecare 3X corecte în
bază echipă câte o minge timpul
Îndemâ- medicinală. La exerciţiilor
nare semnalul
13’ conducătorului, primul
elev din fiecare echipă
va alerga până la
minge, aşează palma
pe minge şi execută o
piruetă, fără a ridica
mâna de pe ea, după
care se întoarce în
alergare la următorul.
Jocul se repetă până
execută toţii elevii.
Câştigă echipa care
termină prima.
SEMĂNATUL ŞI
CULESUL
CARTOFILOR
Colectivul este împărţit
în 4 echipe egale ca 3X
număr şi care se găsesc
în spatele unei linii de
start. Pe mai multe
- 398 -
MOMEN-
LUCRU METODICE
LECŢIEI
culoare din doi în doi
metri în cadrul unor
cercuri cu diametrul de
50 cm, se aşează câte o
minge de mărime
diferită. Primii elevi, la
semnalul
conducătorului, aleargă - avertizări/
şi culeg mingile, corectări în
ocolesc un jalon, se cazul
întorc, aşează mingile nerespectării
la loc şi predau ştafeta regulilor;
următorului elev.
Câştigă echipa care
termină prima. Atenţie!
Mingile trebuie aşezate
obligatoriu în interiorul
cercului.
Dribling (din mers/din 3X

alergare) 10m cu
ocolirea unui obstacol
cu braţul îndemânatic,
revenire la şirul
HANDBAL: propriu în dribling cu
Dribling braţul neîndemânatic,
simplu şi pasarea mingii
multiplu următorului coechipier,
14’ apoi deplasare la coada
şirului.
PARCURS
APLICATIV
- Dribling (din
mers/din alergare) 3X
printre jaloane cu
schimbarea braţului de
dribling în dreptul
fiecărui jalon;
- oprire;
- aruncare la poartă de
pe loc;
- recuperarea mingii
- dribling (din mers/din
alergare) în linie
dreaptă cu braţul
îndemânatic, pasare la
primul coechipier din
- 399 -
MOMEN-
LUCRU METODICE
LECŢIEI
coloană care nu are
minge, deplasare la
coada şirului.
Joc bilateral 5`
Revenirea exerciţii de 2’
organis- respiraţie (inspiraţie cu Mers pe toată
mului după ducerea braţelor lateral suprafaţa terenului
efort şi ridicare pe vârfuri,
3’ expiraţie cu îndoirea
trunchiului spre înainte
şi ducerea braţelor jos)
relaxarea braţelor 1’
şi a picioarelor, mişcări
de relaxare
Concluzii Alinierea 30”

2’ Aprecieri asupra 30”
comportamentului În linie pe un rând
elevilor în lecţie;
Evidenţieri 30”
pozitive. 30”
Salut.
- 400 -
PROIECT DE LECŢIE PE STILURI DE ÎNVĂȚARE
Prof. Chiţu Mariana

Liceul „Alexandru cel Bun” Botoșani
Scopul o învăţarea centrată pe elev cu ajutorul softului educaţional AEL

lecției: o ordonarea materialului informativ referitor la derivaţi halogenaţi
- să cunoască criterii de clasificare a derivaţilor halogenaţi
Obiective de - să modeleze cel puţin 5 structuri ale derivaţilor halogenaţi
referința si - să modeleze cel puţin 3 ecuaţii ale reacţiilor chimice de hidroliză a
obiective derivaţilor halogenaţi
operaționale: - să formuleze concluzii şi eventual generalizări referitoare la clasele
de compuşi ce se obţin prin hidroliza derivaţilor halogenaţi
Resurse - manual, fişa de lucru, tabla, creta, caiete de notiţe, soft AEL, fişa de
materiale: autoevaluare
Resurse - conversaţia, lucrul cu fişe, observarea sistematică, problematizarea,
procedurale algoritmizarea
Strategii de învăţare
Scopul Strategia de Timp Elevi cu Elevi cu Elevi cu Resurse
predării predare alocat
dominanta dominanta dominanta
vizuală auditivă practică
1.Moment - discuţie 2 min. - se notează absenţele -
organizatoric - se restabileşte liniştea în clasă
- se formează grupele de lucru
2.Generarea - Expunere 8 min. -Elevii -Elevii -Elevii - Fişe de
entuziasmu- orală răspund la răspund la răspund la lucru
lui şi a - dezbatere întrebările întrebările întrebările - Tabla
interesului - Distri- adresate de adresate de adresate de - Caiete
pentru tema: buirea prof. şi prof. şi prof. şi de notiţe
Hidroliza fişelor de notează pe notează pe notează pe
derivaţilor lucru caiete caiete caiete
halogenaţi criteriile de criteriile de criteriile de
Verificarea clasificare a clasificare a clasificare a
cunoştinţelor derivaţilor derivaţilor derivaţilor
despre halogenaţi halogenaţi halogenaţi
derivaţi
halogenaţi
3.Dezvolta- Discuţie 25 - Elevii - Elevii - Elevii - Fişa
rea muncii în Dezbatere min. citesc fişa de citesc fişa de ascultă, de lucru
grup Munca în lucru, lucru şi lucrează şi - Tabla
grup: clasifică asculta notează - Creta
crearea şi derivaţii criteriile de ecuaţiile - Caiete
consolida- halogenaţi şi clasificare a reacţiilor de notiţe
rea ideilor completează derivaţilor chimice
- 401 -
predării predare alocat dominanta dominanta dominanta
Secvenţă ecuaţiile halogenaţi
AEL reacţiilor precum şi
chimice din observaţiile
fişă făcute şi
Vizionează aduc
secvenţa argumente
AEL pro şi contra
referitoare la
rezolvarea
exerciţiilor
din fişa de
lucru.
4.Dobandi- Observaţia 5 min Vizualizează Vizualizează Vizualizează Fise de
rea de Dezbaterea extrag extrag extrag lucru
abilităţi de Discuţia informaţiile informaţiile informaţiile tabla
documenta- Generarea şi şi şi
re, de idei şi înregistrează înregistrează înregistrează
sistematizare concluzii pe fişe pe fişe pe fişe
şi reacţiile reacţiile reacţiile
verbalizare a chimice chimice chimice
propriilor Elevii citesc, Ascultă, Realizează
rezultate lucrează şi discută, scheme,
obţinute formulează notează, înregistrează
referitoare la păreri despre citesc şi datele
hidroliza produşii formulează obţinute şi
derivaţilor obţinuţi prin concluzii concluzionea
halogenaţi hidroliză despre ză datele
hidroliza
derivaţilor
halogenaţi
5.Evaluarea Test de 7 min - Vizuali- - Vizuali- - Vizuali- - Fişa
învăţării autoevaluar zează, citesc zează, citesc zează, citesc de
e sub forma şi rezolvă şi rezolvă şi rezolvă autoeva-
de grilă cu testul de testul de testul de luare
itemi de tip autoevaluare autoevaluare autoevaluare
complement
simplu
6. Rezultatul După 2 min. Vizualizează Vizualizează Vizualizează - Fişa de
autoeva- terminarea şi corectează şi corectează şi corectează autoeva-
luării testului testele, testele, testele, luare
elevii îşi anunţând anunţând anunţând
vor nota finală nota finală nota finală
schimba
lucrările
între ei şi
se vor
corecta
- 402 -
predării predare alocat dominanta dominanta dominanta
singuri
urmărind
răspunsuri-
le corecte
FIŞĂ DE LUCRU
Hidroliza derivaţilor halogenaţi
1. Clasificaţi după natura radicalului hidrocarbonat, după numărul atomilor de halogen şi

poziţiile atomilor de halogen următorii derivaţi halogenaţi:
C H2 Br
C H2 CH C H2
a) CH 3  CH 2  Cl b) c)
Br
Br Cl
C H3 CH CH C H3
d) C H3 C C H2 C H3 e) f) C H3 C H2 C Cl
Cl Cl
Br Cl
Denumiţi compuşii halogenaţi.
2. Să se completeze reacţiile chimice:
-
HO
a) C H3 C H2 C l + H2O
-
HO
C H3 CH C H2 C H3 + H2 O
b)
Br
-
C H3 HO
C H2 CH C l + H2 O
c)
Cl
Cl
-
HO
d) C H3 C C H2 C H3 + H2O
Cl
- 403 -
3. Identificaţi compuşii halogenaţi a, b, c şi completaţi următoarele reacţii de hidroliză.
a) -
HO
+2 H2O C H3 CH C H2 + 2HC l
( a)
OH OH
b) -
HO
+2 H2O C H3 C C H2 C H2 + 3 HBr
( b)
O OH
c)
C OOH
-
HO
+4H2O + 6 HC l
( c)
C OOH
Test de evaluare
1. Scrieţi în spaţiul liber varianta din paranteză care completează corect fiecare afirmaţie:
a) Compuşii dihalogenaţi geminali formează prin hidroliză ………….. (compuşi carbonilici /
compuşi carboxilici).
b) Prin hidroliza 1,1 diclor propan se obţine ……………… (propanal / propanonă).
c) Clorura de etil prin hidroliză bazică formează ………. (etanol / etanal).
d) Acidul benzoic se obţine prin hidroliza bazică a ……………..…….. (1,1,1 triclor etan /
triclorofenilmetan)
e) Glicerina (1,2,3 propantriol) se obţine prin hidroliza bazică a unui derivat trihalogenat
……………. (geminal / vicinal).
f) Acetona se obţine prin hidroliza bazică a …………………………….. (1,1 diclorpropan /
2,2 diclorpropan)
- 404 -
PROIECT DE LECȚIE:
„DOUĂ LOTURI” DE I. L. CARAGIALE – CARACTERIZAREA
PERSONAJULUI PRINCIPAL
Prof. Ciobanaşu Valentina

Şcoala Gimnazială „Nicolae Iorga” Poiana, com. Vorona, jud. Botoşani
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Școala Gimnazială „N. Iorga” - Poiana

PROFESOR: Ciobanașu Valentina
DATA: 15. 04. 2017
CLASA: a VII-a
SUBIECTUL: “Două loturi” de I.L. Caragiale – Caracterizarea personajului principal
TIPUL LECȚIEI: însuşire de noi cunoştinţe
SCOPURI DIDACTICE:
 sensibilizarea elevilor în vederea desfăşurării activităţii didactice;
 aplicarea şi exersarea noilor cunoştinţe teoretice;
 fixarea şi consolidarea noilor cunoştinţe şi competenţe verificarea şi evaluarea
cunoştinţelor şi abilităţilor elevilor.
- Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare;
- Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de
comunicare monologată şi dialogată;
- Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;
- Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare, cu scopuri diverse.
3.2 Recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ:
- moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog);
- întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este
acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale
- 405 -
personajelor), „cine“ povesteşte (naratorul);
- specii literare: nuvela.
3.5 Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea:
- citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers; valorificarea
elementelor nonverbale în interpretarea unor texte studiate.
 Identificarea trasaturilor unui text epic;
 Definirea nuvelei;
 Argumentarea apartenentei operei Doua loturi la specia literara nuvela;
 Descrierea personajului principal.
Valori şi atitudini:
 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul
literaturii;
 Stiularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului
limbajului asupra celorlalţi şi prin nevoia de a înţelege şi de a folosi limbajul într-o
manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social;
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia
pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
 Cognitive:
La sfârşitul lecției, elevii vor fi capabili:
- să clasifice personajele din text în funcţie de participarea lor la momentele acţiunii;
- să ofere informaţii legate de trăsăturile personajului principal;
- să recunoască modalităţile de caracterizare a personajului;
- să dea exemple pentru fiecare modalitate de caracterizare;
 Afective:
- să participe cu interes la activitate;
- să manifeste spirit de colegialitate şi cooperare în cadrul echipei.
a. Metode şi procedee: conversaţia, ciorchinele, exerciţiul de recunoaştere, învăţarea prin
- 406 -
cooperare, învăţarea prin descoperire, expunerea
b. Forme de organizare a învăţării: activitate frontală, pe grup şi individuală
c. Resurse: capacităţile receptive ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare, timp (50 de minute)
d. Mijloace de învăţământ: fleep-chart, videoproiector, manual, caiete, fişe de lucru
 Limba română, manual pentru clasa a VII-a, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008
 Literatura română pentru elevii de gimnaziu, Editura Badea & Professional Consulting,
Bucureşti, 2006
Strategii didactice
Conținutul
Evenimentele Ob. Metode și
instructiv – Mijloace Forme de Evaluare
lecției op. procedee
educative didactice organizare
didactice
Verificarea
prezenței elevilor.
1.Moment
Pregatirea Conversația
organizatoric
meterialelor introductivă
1 min
necesare
desfașurării lecției
Se aduc în
discuție
cunoștințele -
Conversația
2.Reactualizarea ancoră privind
introductivă
cunoștințelor subiectul nuvelei Aprecieri
și de Planșă Frontal
anterioare „Două loturi” și verbale
reactualizare
5 min momentele
Observația
acesteia. Se
verifică tema
elevilor.
Profesorul le arată
elevilor citatul
scris pe flipchart
3.Captarea
(ANEXA 1) Conversația Fleep- Aprecieri
atenției Frontal
Elevii recunosc pe examinatorie chart verbale
5 min
flipchart cuvintele
personajului
Lefter Popescu.
Profesorul
precizează faptul
4. Anunţarea că pe parcursul
titlului lecţiei în acestei ore vor
Conversație
curs de discuta despre
euristică
desfăşurare şi a personajele operei
Expunerea
obiectivelor “Două loturi” de
1 min I.L.Caragiale,
punând mai mult
accent pe
- 407 -
Strategii didactice
Conținutul
didactice
personajul Lefter
Popescu şi
urmând ca, la
sfârşitul lecţiei să
distingă trăsăturile
personajului
principal
încadrându-l într-
o tipologie și să
recunoască
modalitățile de
caracterizare.
O1 Li se explică Conversația Fișă de Frontal
elevilor că, pentru Învățarea prin lucru Evaluare
a putea vorbi descoperire orală
despre personajul
Lefter Popescu,
trebuie să
identifice mai
întâi locul
personajului în
operă, raportându-
se la celellate
personaje care
participă la
acțiune:
(personajul
principal,
personajele
5. Dirijarea
secundare şi
învăţării
personajele Individual
25 min
episodice) ale
textului. Pentru
această secvenţă,
li se împarte
elevilor o fişă de
lucru. (ANEXA
2)
Se verifică şi se
O2 corectează
eventualele
răspunsuri ale
elevilor, câţiva
dintre ei
răspunzând oral,
prin sondaj,
urmând apoi a fi
- 408 -
Strategii didactice
Conținutul
didactice
notate Învățarea prin Evaluare
următoarele cooperare scrisă
informaţii: Pe grupe
Personaj
principal: Lefter
Popescu
Personaje
secundare:
chivuţele şi Fleep-
căpitanul Pandele chart
Personaje
episodice:
doamna Popescu,
comisarul
Turtureanu şi
domnul
Georgescu Ciorchinele
Elevii vor primi o

fişă de lucru pe
O3 grup (ANEXA 3),
pe baza căreia vor
descoperi
modalităţile de
carcaterizare a
personajului
principal şi
trăsăturile de
caracter ale
acestuia. Se fac
trei grupe. Fiecare
grupă îşi va alege
un reprezentant
care va prezenta
apoi răspunsurile
şi câte un membru
care va merge la
fleep-chart pentru
a le scrie.
Pe baza
răspunsurilor date
de elevi,
profesorul face
schema
caracterizării pe
tablă, cu ajutorul
- 409 -
Strategii didactice
Conținutul
didactice
metodei
ciorchinelui, iar
elevii notează în
caiete şi ajută la
realizarea
schemei.
(ANEXA 4)
Elevii
Demonstrația
6. Obținerea completează, Fișă de Evaluare
O4 Observația Individual
performanței individual, testul lucru scrisă
Explicația
grilă. (ANEXA 5)
Elevii primesc
tema pentru acasă:
realizarea unei
compuneri cu
7. Asigurarea titlul
retenţiei şi a “Caracterizarea Conversația
Frontal
transferului lui Lefter examinatorie
Popescu”, care să
includa
informaţiile din
schema realizată
în decursul lecţiei.
- se apreciază
participarea
elevilor la lecţie;
8. Aprecierea
se notează câţiva Aprecieri
elevilor și Dialogul Frontal
elevi care au avut verbale
închierea lecției
o activitate
anterioară
susţinută.
ANEXA 1
“ – Aşa sunt eu, galant, cocoană! Când am chef, sparg; sparg, cocoană, când am chef, farfurii de
câte zece mii de franci una! Sparg, mă-nţelegi, sparg al dracului!”
- 410 -
ANEXA 2
FIŞĂ DE LUCRU INDIVIDUALĂ

PERSONAJELE DIN OPERA LITERARĂ “DOUĂ LOTURI” DE I. L. CARAGIALE
Personaj Personaje
Personajele
principal secundare
Personaje
episodice
ANEXA 3
FIŞĂ DE LUCRU
GRUPA I: MIJLOACE DE CARACTERIZARE A PERSONAJULUI

Completaţi tabelul de mai jos cu informaţiile potrivite:
Exemple Modalitatea de Cine face Trăsătura de

caracterizare caracterizarea/ De caracter
unde reiese
caracterizarea
- numele personajului: “Lefter
Popescu”
“- Ţi-ai găsit! Eu şi noroc...”
“ - Femeie, trebuie să fie-n

casă...Dracu’ n-a venit să le
ia!... «
- 411 -
GRUPA A II-A: MIJLOACE DE CARACTERIZARE A PERSONAJULUI

unde reiese
caracterizarea
“ Toţi zeii! Toţi au murit![...]
numai Norocul trăieşte şi va
trăi odată cu vremea[...] »
« -Taci! strigă crunt d.
Lefter...Pe câte farfurii ai dat-
o?[...]
- Unde sunt farfuriile? …Voi
să văz farfuriile! Adu
farfuriile! porunceşte straşnic
d. Lefter.[...]
Şi pac! trânteşte una
jos...ţăndări! şi pe urmă, paf!
alta asemenea.”
“ Domnul Lefter e convins că
Ţâca a furat biletele, drept care
o ia la palme.”
GRUPA A III-A: MIJLOACE DE CARACTERIZARE A PERSONAJULUI

unde reiese
caracterizarea
“ – Bravo! Bun gust ai! Zice
rânjind sardonic.”
“ – Aşa sunt eu, galant,
cocoană!când am chef,
sparg... »
« - Domnule Popescu, dacă
dumneata nu mai vrei să vii la
serviciu, atunci, te rog, cel
puţin trimite mâne cheia
sertarului unde ai acte
publicate în întârziere.
- Am fost bolnav, d-le şef.
- Mofturi!
- Parol, domnule şef; mâne viu
negreşit.”
- 412 -
ANEXA 4
Caracterizarea personajului principal:

Lefter Popescu
participă la toate “Lefter” = violent

neîncrezător
momentele acţiunii om fără
bani
“Ţi-ai găsit! impulsiv
eu şi noroc…”
Personaj
prin cu Ţâca
principal
nume
Caracterizare relaţia cu
Auto- Caracterizare Lefter
alte
caracterizare directă Popescu indirectă personaje
nu reacţii şi revoltat cu soţia

norocos, găseşte agitat stări împotriva
atotputernic biletele interioare sorţii
îi reproşează
“Toţi zeii! Toţi au din cauza cu şeful lipsa
murit![...]numai ameninţărilor depresiv biletelor
Norocul trăieşte şi şefului din jachetă
va trăi odată cu Vremea[…]” supus revoltat
- 413 -
ANEXA 5
Nume şi prenume: Data:

Clasa:
Test grilă
Caracterizarea personajului Lefter Popescu din opera “Două loturi” de I. L. Caragiale
Încercuiţi răspunsurile corecte:

1. Lefter Popescu este un personaj:
a. secundar
b. episodic
c. principal
2. Lefter Popescu participă la:
a. un singur moment al acţiunii
b. două momente ale acţiunii
c. toate momentele acţiunii
3. Caracterizarea personajului se face:
a. doar prin caracterizare directă
b. doar prin caracterizare indirectă
c. atât prin caracterizare directă, cât şi prin caracterizare indirectă
4. Autocaracaterizarea:
a. este o modalitate de caracterizare directă
b. este o modalitate de caracterizare indirectă
c. nu este o modalitate de caracterizare a personajelor
5. Domnul Popescu rosteşte următoarele cuvinte: “ – Alaltăieri!...fără s-o cauţi pân buzunare!”
către:
a. doamna Popescu
b. Ţâca
c. căpitanul Pandele
- 414 -
PROIECT DIDACTIC
Prof. Ciobanu Lăcrimioara

Școala Specială Profesională „Sfântul Stelian” Botoșani
Unitatea şcolară: Școala Specială Profesională ,, Sfântul Stelian’’ Botoșani

Prof.: Ciobanu Lăcrimioara
Disciplina: M 1-Tehnologii generale din textile-pielărie
Clasa: a XI-a înv. profesional
Unitatea de învățare: Procesul de producţie în confecţii
Lecția: Operaţii din procesul tehnologic
Tipul lecției: de formare de priceperi si deprinderi
Timpul acordat: 50 min
Locul de desfășurare: Laborator tehnologic
Competențe specifice: Descrie procesul tehnologic de transformare a ţesăturilor si tricoturilor în
produse finite.
Obiective operaţionale: La sfîrşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
COD Comportamentul Criteriul de reușită Condiții de realizare a
comportamentului
O1 Elevii să clasifice Defectele În funcție de provenienţa acestora
O2 Elevii să identifice Defectele Analizând mostrele primite
O3 Elevii să enumere Metodele de şablonare Analizând modelele primite
O4 Elevii să recunoască Tipurile de încadrari Simple sau combinate
O5 Elevii să realizeze O încadrare simpla Respectând condiţiile tehnice
Conţinutul activităţilor de instruire:
Cod Arii de continut Sub-arii de continut
C 1 Provenienţa si clasificarea
defectelor Mostre de tricot, ţesături
C2 Metode de şablonare Simple, combinate
C3 Executarea şablonarii Şabloane in mărime naturală si în miniatura.

Ţesături, coli albe
Diagrama obiective/conţinuturi:
obiective/conţinuturi C1 C2 C3
O1 X
O2 X
O3 X
O4 X
O5 X
- 415 -
Metode și procedee de instruire: Conversația, explicația, demonstrația, problematizarea, exercitiul
practic, observarea dirijată
Evaluare:
Observarea sistematică, evaluarea orală, practică, portofoliul
Organizarea activităţii: frontal, pe grupe de 4-5 elevi, individual.
Mijloace de învaţământ: mostre de tricot, ţesătură, fişe de lucru, şabloane, riglă,creioane, fişe de
observaţie, lupe, coli, caiet de notiţe, centimetru.
Evenimen- Strategie didactică

T
tele Activitatea Mijloa- Forme
i Activitatea Metode
instruirii profesoru- ce de de Eva-
m elevului
conținuturi/ lui de
învăţă- organi- luare
p învaţământ
obiective mânt zare
1 2 3 4 5 6 7 8
Moment 2 Face Elevii îşi Observaţia Cata- Frontal --
organizato- prezenţa corectează ţinuta, dirijata log
ric Verificarea dacă este cazul Conversaţia Caiete
ţinutei Elevii de serviciu
elevilor anunţă prezenţa
Controlul Se pregătesc
caietelor de pentru activitate
notiţe, a
trusei de
lucru
Formarea 3 Propune Răspund la Manual Evalua-
de priceperi elevilor o întrebări şi se Observaţia Caiete re orală
si nouă completează Pixuri
deprinderi situaţie: reciproc Creta
Operaţii Urmăresc Tabla
din expunerea
procesul profesorului
tehnologic: Notează în caiete Frontală
recepţia şi titlul lecției Individu
şablonarea și competențele ală
Dirijarea Prezintă derivate
invăţării obiectivele
O1-O2 lectiei.
Reactuali- Elevii numiţi Conversaţia
zează răspund la
cunostințe- întrebari, ceilalţi
le teoretice sunt atenţi şi
necesare intervin dacă este
formării de cazul cu,
priceperi si completări.
deprinderi.
- 416 -
T
m elevului
p învaţământ
1 2 3 4 5 6 7 8
Formarea 10 Solicită Sunt atenţi la Fișe de Pe grupe Fişă de
de priceperi elevilor să explicatii, vor Problemati- lucru observa
și se împartă lucra la fişele de zarea ţie
deprinderi în grupe de lucru primite. Lupe
4-5 elevi, Explicaţia Evalua-
Oţinerea să işi Exercitiul re
performan- aleagă un practică
ţei lider,
secretar si
membrii
dupa care
le
inmânează
fișele de
lucru si
mostrele de
țesături si
tricoturi
urmate de
explicațiile
necesare.
Completea
ză fişa de
observatie
Asigurarea 5 Confirmă Prezintă lucrarea Conversaţia Tesatu- Pe grupe Portofo-
feed-back- și efectuata. Reţin ri si liu
ului apreciază aprecierile si tricotu-
raspunsuri- explicaţiile ri cu
le corecte făcute de defecte
Face profesor
observații
si corecţii
dacă este
cazul.
5 Prezintă Notează pe Caiete Frontal Evalua-
Formarea obiectivele caiete, ascultă și Explicaţia Pixuri Indivi- re orala
de priceperi lectiei: devin interesați Tabla dual
şi - Metode de noua Conversaţia
deprinderi de propunere.
şablonare.
Dirijarea - Tipuri de Răspund la
invaţării încadrări. intrebari elevii
O3-O5 - Incadrare solicitati, ceilalti
simplă. sunt atenti.
Reactualiza
- 417 -
T
m elevului
p învaţământ
1 2 3 4 5 6 7 8
rea
cunoştinţe-
lor
teoretice
necesare
formării de
priceperi si
deprinderi:
- Câte
metode de
şablonare
cunoașteti
-In ce
constă
metoda de
şablonare
ptin
conturare?
- De câte
tipuri sunt
metodele
combinate?
Obţinerea 15 Imparte Işi desfaşoară Exerciţiul Coli Pe grupe Evalua-
performan- clasa pe activitatea după practic Șabloa- re
tei grupe, recomandările ne practică
împarte primite. Fișe de Obser-
fişele de lucru vaţia
lucru si Rigle curentă
şabloanele,
coli,
creioane,
rigle.
Dă
explicaţii si
indicaţiile
necesare
desfăşurarii
activităţii.
Analiza 5 După Prezintă Conversaţia Înca- Frontală Obser-
rezultatelor finalizarea rezultatele Explicaţia drări la Indivi- vaţia
activităţii încadrarilor lucrării, scară duala curenta
solicită formulează reală Pe grupe Evalua-
Elaborarea elevilor sa concluzii sau pe rea
concluziilor prezinte si aferente calcu- orală
să încadrării pe care lator
- 418 -
T
m elevului
p învaţământ
1 2 3 4 5 6 7 8
analizeze tocmai au Înca-
aspectele efectuat-o. drări
observate realiza-
în timpul te de
lecției. elevi
Solicită Rigle
formularea
de
concluzii
cu privire
la
încadrările
efectuate.
Asigurarea 2 Prezintă pe Îsi însuseşc mai Explicaţia Inca- Frontală Obser-
feed-back- scurt bine cunosțintele Conversaţia drări la Indivi- vația
ului elementele despre șablonare. scara duală curenta
esenţiale Reţin aprecierele reală
ale lucrării, si explicațiile sau pe
apreciază suplimentare. calcu-
rezultatele lator
și
răspunsuri-
le corecte.
Oferă dacă
este cazul
explicaţii
suplimen-
tare.
Secvenţa 3 Formulea- Reţin aprecierile, Conversaţia Caiete Frontală -
finala ză observaţiile si de Indivi-
Aprecierea aprecieri, recomandările notite, duală
lecţiei observaţii pixuri,
si catalog
recomandă
ri cu
privire la
formarea
de
priceperi si
deprinderi
corecte de
realizare a
încadrărilor
si
depistarea
- 419 -
T
m elevului
p învaţământ
1 2 3 4 5 6 7 8
defectelor.
Bibliografie:
R. T. Lupaşcu, F. F. Costache, F. Ilieşiu, D.E. Costache - Manual pentru clasa a X-a, Editura
CD PRESS
C.Nitucă, T.Stanciu - Didactica disciplinelor tehnice, Editura Performantica, Iaşi 2006
Gh. Ciontea - Utilajul şi tehnologia confecţiilor textile, Editura Didactică şi Pedagogică
Bucureşti.
- 420 -
PLAN DE DEZVOLTARE PROIECTE ȘCOLARE
SĂPTĂMÂNA LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR DONATE
Prof. Ciocan Carmen

Prof. Dogaru Simona
Coordonare: prof. Ciocan Carmen, prof. Dogaru Simona, prof. Himcinschi Simona
Colaboratori: Filantropia Ortodoxă Alba Iulia, familii defavorizate
Participanți: colectivul clasei a IX-a A coordonat de prof. diriginte Ungureanu Irina, colectivul
clasei a IX-a B coordonat de prof. diriginte Alexievici Eugenia, colectivul clasei a IX-a D coordonat
de prof. diriginte Beca Felicia, colectivul clasei a X-a B coordonat de prof. diriginte Himcinschi
Simona, colectivul clasei a X-a C coordonat de prof. diriginte Cetean Emil, colectivul clasei a X-a
D coordonat de prof. diriginte Cacovean Simona, colectivul clasei a X-a E coordonat de prof.
diriginte Apolzan Cosmin, colectivul clasei a XI-a A coordonat de prof. diriginte Ciocan Carmen,
colectivul clasei a XI-a B coordonat de prof. diriginte Ghiușan Adina, colectivul clasei a XI-a D
coordonat de prof. diriginte Toth Cristina, colectivul clasei a XI-a C coordonat de prof. diriginte
Furdui Amalia, colectivul clasei a XI-a E coordonat de prof. diriginte Dogaru Simona, prof. Cucea
Ramona, colectivul clasei a XII-a A coordonat de prof. Popa Victoria, prof. Scheau Ana-Maria,
colectivul clasei a XI-a G coordonat de prof. diriginte Iacșa Nicolae, psiholog școlar Draschan
Nicoleta, colectivul clasei a XII-a B coordonat de prof. Lăncrăjan Maria.
Scopul proiectului:
 Voluntariatul ne oferă posibilitatea de a face lumea în care trăim mai bună
 Prin activităţi de voluntariat se formează deprinderi utile şi se învaţă lucruri noi,se câştigă
experienţă, abilităţi practice şi de comunicare
 Prin munca în echipe dinamice de voluntari se pot realiza contacte, se pot face cunoştinţe, se
leagă prietenii, se socializează, se testează o posibilă carieră, toate acestea fiind utile în viaţă
 În societatea românească există foarte mulţi copii abandonaţi, persoane vârstnice singure şi
familii defavorizate care au nevoie de ajutorul voluntarilor
- 421 -
Obiectivele proiectului:
 Sensibilizarea elevilor și a profesorilor din unitatea noastră școlară cu privire la situația
dificilă în care se află copiii afectați de lipsa alimentelor
 Încurajarea participării elevilor la acţiuni de voluntariat
 Însuşirea de valori civice precum solidaritatea, implicarea şi munca în echipă
 Consolidarea abilităților copiilor de a trăi împreună cu ceilalți într-o societate unită și
solidară, în care contează valențele umanitare, angajamentul, responsabilitatea
 Elevii să devină responsabili, să respecte procedurile, politicile, drepturile şi obligaţiile
voluntarilor
Retrospectivă și inventariere:
 implicarea continuă în acțiuni comunitare a colectivului de profesori și elevi
 formarea unor atitudini, abilităţi şi comportamente de respect pentru fiinţa umană, mediul
înconjurător, fără a discremina în funcţie de rasă, etnie, sex, convingeri politice sau
religioase, abilitate fizică sau psihică, nivel de educaţie, vârstă, etc.
Măsuri/Intenții:
 colectarea unei cantități mari de fructe și legume și donarea acesteia unui public țintă
 elevii învaţă să fie altruişti, cunosc nevoile altor oameni sau copii care din diferite motive au
o situaţie mai dificilă
Criterii de succes/indicatori și evaluare:

 implicarea unui număr cât mai mare de clase în această acțiune
 sensibilizarea elevilor din clase în privinţa suferinţei aproapelui
 dobândirea unor virtuţi importante în privinţa slujirii aproapelui
Plan de acțiune și repere în timp:
Nr. Responsabil/
Obiectiv parțial Ce? Termen
Crt. Cine?
1 Anunțarea Prof. Himcinschi Prezentarea obiectivului 10.11.2017
proiectului Simona proiectului și a termenelor
2 Diseminarea Diriginți voluntari Proiectul este prezentat 15.11.2017
proiectului la nivelul claselor participante de
claselor colegiului către profesorii diriginți
- 422 -
Nr. Responsabil/
Obiectiv parțial Ce? Termen
Crt. Cine?
3 Desfășurarea Prof. Dogaru Desfășurarea proiectului 20.11.2017-
proiectului Simona prin colectarea produselor 23.11.2017
Prof. Ciocan și depozitare în sala 3
Carmen
Prof. diriginți
4 Distribuirea fructelor Prof. coordonatori Fructele și legumele 24.11.2017
și legumelor grupului proiect colectate în scopul donării
țintă sunt distribuite familiilor
defavorizate, a
beneficiarilor
5 Feed- back proiect Prof. Himcinschi Chestionarea verbală a 5.12.2017
Simona elevilor
Graficul implementării activităţilor
Nr. Denumirea 20.11.2017-

10.11.2017 15.11.2017 24.11.2017 5.12.2017
crt. activităţii 23.11.2017
1 Anunțarea proiectului
Diseminarea
2 proiectului la nivelul
claselor
Desfășurarea
3
proiectului
Distribuirea fructelor
4 și legumelor grupului
țintă
5 Feed- back proiect
- 423 -
PROIECT EDUCATIV:
„ASTĂZI E ZIUA MEA!”
Prof. înv. primar Cioploiu Felicia

A. DENUMIREA PROIECTULUI –TITLUL
a. Titlul: „Astăzi e ziua mea!”

b. Tipul de activitate în care se încadrează:
Activitate extraşcolară cultural-artistică şi distractivă
c. Tipul de proiect: local
Scurtă prezentare a experienţei în domeniul proiectului:

Şcoala Gimnazială Nr. 1 Ţicleni a organizat in fiecare an, cu prilejul Zilei Internaţionale a
Copilului, activităţi cultural – artistice şi distractive.
Remarcând bucuria copiilor, plăcerea acestora de a participa la activităţi extraşcolare,
cadrele didactice şi-au propus realizarea unui proiect educativ amplu, care să conţină activităţi
complexe şi diversificate, la care elevii să participe cu drag şi interes.
C. CONTEXT
1 Iunie este Sărbătoarea tuturor copiilor şi a fiecăruia în parte, prilej de a ne îndrepta

gândurile către toţi copiii, către puritate si inocenţă.
- 424 -
Ziua Internaţionala a Copilului este sărbătorită în numeroase ţări, de regulă (dar nu
obligatoriu) pe data de 1 Iunie a fiecărui an.
De Ziua Internaţională a copilului, fiecare inimă de copil trebuie să tresalte şi să se bucure
pentru că toată lumea îi arată cât îl iubeşte.
Această zi este marcată printr-o serie de activităţi special pregătite care au ca scop crearea
unor momente dragi fiecărui copil. Într-o atmosferă de sărbătoare internaţională, copiii îşi exprimă
gândurile şi sentimentele pentru copiii lumii desenând, recitând, cântând şi dansând.
Participă la concursuri sportive şi jocuri distractive.
D. DESCRIEREA PROIECTULUI:
 Scop
 Realizarea unei activităţi cultural-artistice şi distractive cu prilejul Zilei Internaţionale a
Copilului.
 Obiective
 Implicarea activă a elevilor in activităţile desfăşurate;
 Stimularea creativităţii, a expresivităţii, antrenarea competenţelor interpretative, actoriceşti;
 Exprimarea liberă a sentimentelor şi trăirilor;
 Creşterea gradului de socializare si comunicare;
 Dezvolatarea unor legături de prietenie între elevii şcolii;
 Dezvoltarea comportamentelor prosociale, proactive;
 Formarea sentimentului de dragoste şi prietenie faţă de toţi copiii lumii.
 Grup ţintă
Direct
 Elevii din Şcoala Gimnaziala Nr.1 Ţicleni Gorj
Indirect
 Biblioteca oraşenească
 Comunitatea locala din oraşul Ţicleni
 Politia
 Durata:
 1 zi: 1 iunie 2017
- 425 -
 Conţinutul proiectului
 Programul activităţilor
 Fotografii
 Diplome
 Calendarul activităţilor
Nr
Activitatea Perioada Responsabili Resurse
crt
1 „Pace pentru copiii lumii!” 01.06. Umane
Desene pe asfalt 2017 elevi
cadre didactice
8ºº-9ºº Materiale
Cretă colorată
2 „Jocuri distractive ” 01.06. Umane
desfăşurate în aer liber 2017 elevi
cadre didactice
9ºº-10ºº Materiale
Diverse
3. „Cupa campionilor ” 01.06. Umane
Întreceri sportive 2017 elevi
Materiale
10ºº-11ºº Mingii, obstacole,
Role, biciclete
4. „Astăzi e ziua mea!” 01.06. Umane
Program cultural – artistic 2017 elevi
dedicat Zilei Internaţionale a cadre didactice
Copiilor 11-12º Părinţi
Invitaţi
Materiale
Scena, Decor,
Costume
 Metode şi tehnici de lucru, forme de organizare

 dezbaterea, analiza, observatia, conversatia, problematizarea, descoperirea, cooperarea,
lucrul in echipa, brainstorming-ul de grup si individual
 individual, pe echipe, în grup organizat
 Rezultate
 Program cultural-artistic
 Fotografii
 Expoziţie
 Activităţi sportive şi distractive
- 426 -
 Resurse umane proprii
 elevii din clasele I-IV – Şcoala Gimnaziala Nr. 1 Ţicleni
 cadre didactice
COORDONATOR:
 Prof. înv. primar CIOPLOIU FELICIA
COLABORATORI:
 ŢICLEANU AURICA
 CALOTĂ ELEONORA
Voluntari
 Părinţi ai elevilor
 Biblioteca
 Politia
 Comunitatea locală
E. EVALUARE – CALITATE
 Evaluare internă
 Avizarea specialiştilor
 Analiza activităţilor
F. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI
 Există posibilitatea de continuare ulterioară a proiectului şi extindere prin atragere de
parteneri.
G. BUGETUL PROIECTULUI
 Decorul se realizează de către cadre didactice şi elevi.
 Pentru surprize, dulciuri, confetti, baloane etc, se caută sponsori.
- 427 -
PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ:
„MODULUL UNUI NUMĂR COMPLEX”
Prof. Cîmpeanu Nicoleta

Liceul Teoretic „Alexandru Papiu Ilarian” Dej, jud. Cluj
Clasa: a X a
Unitatea de învăţare: Forma algebricǎ a numerelor complexe
Titlul lectiei: Modulul unui numǎr complex
Tipul lectiei: Lecţie de comunicare de noi cunoştinţe
Obiective cadru:
1.Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, a terminologiei şi a procedurilor de calcul
specifice matematicii;
2.Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme;
3.Dezvoltarea capacităţii de a comunica, utilizând limbajul matematic;
4.Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte
variate.
1.Elevii să-şi însuşeascǎ formula de calcul a modulului unui numǎr complex şi proprietǎţile
acestuiaşi sǎ le aplice în rezolvarea de probleme;
2.Elevii să identifice utilizări ale formulelor învǎţate în diferite tipuri de probleme.
1.Observarea şi aplicarea în rezolvarea de probleme de geometrie a formulelor ce conţin
module de numere complexe;
2.Alegerea proprietǎţilor convenabile referitoare la modulul numerelor complexe pentru
optimizarea efectuǎrii unor calcule.
a) Metode si procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, munca independentǎ,
problematizarea;
b) Mijloace de realizare: manualul, fişe de lucru, fişe de evaluare, tabla, creta;
- 428 -
c) Forme de organizare: frontal, individual.
Etapele
Activitatea profesorului Activitatea elevilor
lecţiei
1.Mo- Creează condiţiile necesare desfăşurării
ment lecţiei. Verifică prezenţa elevilor şi tema Se pregǎtesc cu cele necesare pentru
organi- de casǎ a acestora lecţie. Se asigură ordinea şi disciplina.
zatoric
2.Reac- Pune întrebǎri legate de noţiunea de
tualiza- conjugat al unui numǎr complex Rǎspund întrebǎrilor profesorului şi îşi
rea (definiţie, proprietǎţi) exprimǎ pǎrerile
cunoş-
tinţelor
3.Pre- Se dau z1 , z 2  C . Sǎ se arate cǎ Elevii îşi noteazǎ în caiete enunţul.
zentarea Se rezolvǎ exerciţiul propus folosind
E  z1  z 2  z1  z 2  R .Generalizaţi
rezultatul (la tema de casǎ se va face faptul cǎ dacǎ z  z  z  R şi
noului
material proprietǎţile conjugatului unui numǎr
demonstrarea relaţiei)
complex.
E  z1  z 2  z1  z 2  z1  z 2  z1  z 2 =E,
deci E  R.
Generalizare:dacǎ z, z k  C , k  0, n
atunci numǎrul
n n
E  z   zk  z   zk  R
k 0 k 0
4.Asigu- 1  2i Condiţia din enunţ este echivalentǎ cu

rarea Fie a  R şi z  . Determinaţi z  z , adicǎ:
a  1  ai
feed-
valorile lui a pentru care z  R. 1  2i 1  2i
back- 
ului a  1  ai a  1  ai
   
 1  2i  a  1  ai  1  2i  a  1  ai
 a  1 2  a  a  2
5.Anun- Se vor prezenta noţiunea de modul al unui Noteazǎ în caiete titlul lecţiei şi ascultǎ
ţarea numǎr complex şi proprietǎţile sale, explicaţiile profesorului.
temei precum şi aplicaţii ale acesteia.
6.Dirija- Definiţie: Dacă z  x  yi, x, y  R , atunci Se demonstreazǎ pe tablǎ o parte din
rea proprietǎţi, restul rǎmânând temǎ de casǎ
z  x2  y2 se numeşte modulul (folosind eventual manualul).
învǎţǎrii
numărului complex z. 4) Folosind proprietǎţile 1) şi 3), gǎsim:
Proprietǎţi:
1) z  0, z  C şi z  0  z  0,
2
    
z  z'  z  z'  z  z'  z  z  z'  z' 
2)  z  Re z  z şi  z  Im z  z , 2
 z  z ' , de unde avem relaţia
2
z  C ,
doritǎ.
3) z  z  z , z   z  z , z  C ,
2
- 429 -
Etapele
lecţiei
4) z  z '  z  z ' , z, z '  C, 8) deoarece z 
1
 1 , din proprietatea 5),
z
z z
5)  ' , z, z '  C , z '  0, 1 1 1
z '
z avem: z   1 , adicǎ  sau
z z z
6) z  z '  z  z '  z  z ' , z, z '  C , z 1  z .
1
7) z  z '  z  z '  z  z ' , z, z '  C ,

1
8) z 1  z , z  C * .
7. Sǎ se demonstreze în mulţimea C Vom folosi proprietatea 3) gǎsind:
Asigu- identitatea: z1  z2  z1  z2
2 2
rarea
feed-

z1  z 2  z1  z 2  2 z1  z 2 ,
2 2 2 2
  
 z1  z 2   z1  z 2  z1  z 2   z1  z 2  
z 1 , z 2  C .
 z1  z1  z 2  z 2  z1  z 2  z1  z1  z 2
2 2 2
back-
ului
 z 2  z1  z 2
2

 2 z1  z2
2 2

8.Obţine- Arǎtaţi cǎ dacǎ z1  z 2  r  0 , atunci Vom folosi proprietatea 3) şi faptul cǎ
rea
z  z2 A  R  A  A.
perfor- A 1  R. r2
manţei 1  z1  z 2 Din ipotezǎ z1  z1  z1  r 2  z1 
2
z1
r2
z2  z2  z2  r 2  z2 
2
z2
z1  z 2
Vom calcula A : A 
1  z1  z 2
r2 r2

z1 z 2 r 2 z1  z 2 
   A.
r 2 r 2 r 2 1  z1  z 2 
1 
z1 z 2
9.Temǎ Se propun ca temǎ exerciţii şi probleme din Noteazǎ tema datǎ de profesor.
de casǎ manual.
- 430 -
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAȚIONAL:
„SUFLET PENTRU SUFLET”
Prof. Cîndea Doina

Şcoala Gimnazială Nr. 113 București
Motto: „Facem lucruri care contează!”
Titlul proiectului: „Suflet pentru suflet”
Durata proiectului: anul școlar 2017/2018 (decembrie 2017 – iunie 2018)
Scopul proiectului: Stimularea mentală, antrenarea fizică, integrarea socială și dezvoltarea mai
amplă a abilităților copiilor cu nevoi speciale prin activități recreative, de imaginație și terapeutice
(arte plastice, muzică, sport, petrecerea timpului liber)
Obiective:
Implicarea elevilor, cadrelor didactice și a altor voluntari în cadrul unor proiecte ce vor fi
realizate împreună cu persoanele defavorizate
Educarea sentimentelor de prietenie, toleranță, armonie și bună dispoziție în relațiile cu copii
din alte grupuri
Dezvoltarea abilităților de comunicare eficientă, de lucru în echipă, de asumare a
responsabilităților.
Creșterea stimei de sine
Responsabilizarea elevilor și cadrelor didactice prin implicarea în acțiuni comunitare
Promovarea imaginii școlii în comunitate
Întărirea parteneriatului cu alte instituții școlare.
Modalități de monitorizare și evaluare:

Întâlniri lunare ale echipelor de proiect
Chestionare aplicate beneficiarilor, voluntarilor, cadrelor didactice
Procese- verbale încheiate în urma desfășurării activităților
- 431 -
Raport de evaluare finală.
Impactul proiectului:
Îmbunătăţirea imaginii şcolii în spaţiul comunităţii locale.
Modalități de realizare:
 Echipa de proiect comună va realiza materialele publicitare (pliante, post-ituri, comunicate
de presă) pentru promovarea proiectului
 Elevii voluntari și cadrele didactice voluntare de la Școala Gimnazială se vor întâlni lunar
pentru desfășurarea unor activități recreative, de relaxare, de petrecere a timpului liber cu
elevii beneficiari ai Școlii Speciale.
Produse ale proiectului: fotografii, afișe, lucrări realizate de către elevi.
Bugetul proiectului:
 Consumabilele utilizate pentru obținerea diferitelor produse/ lucrări vor fi procurate de către
Școala Gimnazială.
 Costurile pentru materialele publicitare vor fi suportate de către cadrele didactice și elevii
voluntari.
Calendarul activităților
Nr. Denumirea Data / locul Resurse

crt. activității/ activități desfășurării Umane materiale
1. „În jurul bradului” decembrie - elevi Hârtie colorată,
- Semnificația 2017 voluntari lipici cu sclipici,
Crăciunului- Școala - elevi cartoane colorate,
prezentare Specială beneficiari brad, cd-uri cu
- confecționarea unor - cadre colinde,
podoabe pentru brad didactice prezentare –
- învățarea unui colind voluntare Semnificația
Crăciunului
2. „Dă-mi mâna, ianuarie 2018 - elevi Felicitări,
prietene!” Școala voluntari diplome, dulciuri,
- sărbătorirea zilei de Specială - elevi sucuri, materiale
naștere a elevilor beneficiari pentru jocurile
beneficiari și voluntari - cadre distractive
născuți în semestrul I didactice
- concurs de cultură mai 2018 voluntare
generală Școala
- 432 -
Nr. Denumirea Data / locul Resurse
crt. activității/ activități desfășurării Umane materiale
- Jocuri distractive Specială
- servirea de dulciuri și
sucuri
- dans
3. „Ce miros au Februarie - elevi retroproiector,
meseriile?” 2018 voluntari laptop, planșe
- prezentarea/ Școala - elevi didactice, versuri
recunoașterea unor Specială beneficiari selecționate,
meserii (imagini, - cadre alimente pentru
ghicitori) didactice prepararea unor
- recitări de versuri voluntare gustări, diplome
- prepararea unor de participare
salate/ dulciuri/ gustări
4. „Mărțișoare, Martie 2018 - elevi textul „Legenda
mărțișoare...” Școala voluntari mărțișorului”, cd-
-Legenda mărțișorului- Specială - elevi ul cu cântecul
audiere beneficiari „Mărțișoare,
- confecționarea de - cadre mărțișoare”,
mărțișoare și didactice laptop, materiale
oferirea/expunerea voluntare necesare
acestora confecționării de
mărțișoare
5. „Natura ne aprilie 2018 - elevi Cartoane,
zâmbește!” Școala voluntari markere, lipici cu
- Realizarea de afișe Gimnazială - elevi sclipici, hârtie
ecologice beneficiari colorată, puieți,
- Plantare de pomi, - cadre răsaduri/ semințe
răsaduri de flori didactice de flori, materiale
- Ce putem face cu voluntare, reciclabile
materialele prof. de
reciclabile? biologie -
- Construirea unei colaborator
machete din cutii,
peturi/ doze și
expunerea acesteia la
loc vizibil (lângă
Primărie)
6. „Am reușit!” Iunie 2018 - elevi Chestionare de
- întâlnire de evaluare voluntari evaluare a
a activităților - elevi activităților,
- impresii, opinii beneficiari impresii, opinii
- cadre
didactice
voluntare
- 433 -
EVALUAREA INIȚIALĂ, DE PROGRES ȘI SUMATIVĂ LA MODULUL
„COMUNICAREA PROFESIONALĂ” CLASA A X-A, PROFIL SERVICII
Prof. economist Cîrcotă Roxana

Liceul Tehnologic de Marină Galați
TEST INIȚIAL
OBIECTIVUL TESTULUI:
Depistarea nivelului de cunoştinţe şi a gradului de omogenitate a colectivului de elevi din punct de
vedere a cunoştinţelor asimilate.
(30 p) I. Încercuiţi varianta corectă de răspuns:

1. A comunica înseamnă:
a) a da de ştire, a informa
b) a pune în legătură cu, a pune în contact cu
c) a spune, a vorbi cu
d) toate variantele de răspuns sunt corecte.
2. Emiţătorul este persoana care:
a) primeşte mesajul
b) primeşte mesajul şi–l transmite mai departe
c) transmite mesajul
d) interpretează şi analizează informaţia.
3. Sinonimul cuvântului metacomunicare este următorul:
a) comunicare verbală
b) comunicare scrisă
c) comunicare extrasenzorială
d) comunicare nonverbală.
4. Feedback-ul (reactia inversa) reprezinta:
a) reacţia imediata a receptorului după expunerea la mesaj;
b) transformarea mesajului într-un mod care să exprime simbolic ideea sau conceptul care doreşte
să ajungă la receptor;
c) partea din răspuns care se întoarce la emitent; răspunsul dat de receptor emiţătorului;
informaţia utilizată pentru a determina fidelitatea transmiterii si recepţionării mesajului; poate fi
- 434 -
pozitiv sau negativ;
d) cel caruia îi este adresat mesajul.
5. Comunicarea nonverbală reprezintă:
a) comunicarea prin intermediul sunetelor;
b) comunicarea dincolo de cuvinte;
c) comunicarea prin intermediul mesajelor scrise;
d) comunicarea prin intermediul telefonului.
6. Limbajul lucrurilor este caracterizat prin:
a. vestimentaţie;
b. calităţile vocii;
c. igiena personală;
d. obiectele de uz curent.
(30 p) II. Apreciaţi cu Adevărat sau Fals următoarele enunţuri:
1. Este dificil să comunicăm eficient cu cineva care are o educaţie diferită de a noastră, ale cărui
cunoştinţe despre un anumit subiect sunt mai reduse sau mai avansate.
2. Lipsa de încredere care poate crea dificultăţi de exprimare nu poate fi învinsă prin pregătirea şi
planificarea atentă a mesajelor.
3. Ciocnirea personalităţilor este una dintre cele mai frecvente cauze ale eşecului în comunicare.
4. Vestimentaţia reprezintă o parte foarte importantă a vieţii profesionale pentru că este primul
element pe care îl percep partenerii de afaceri, clienţii sau colegii.
5. Capul inclinat în sus arată interesul faţă de interlocutor
6. Emiţătorul este iniţiatorul comunicării, cel care elaborează mesajul.
(30 p) III. Argumentaţi următoarea afirmaţie (5-8 rânduri): Comunicarea reprezintă
elemental de bază al relaţiilor interumane.
Barem de corectare şi notare:

I. 1.- d-5p.; 2.- c-5p.; 3.- d-5p. 4- c- 5p, 5- b-5p, 6-d 30 p.
II. Pentru fiecare raspuns corect se acorda cate 5 puncte;pentru raspuns incorect sau lipsa
acestuia 0 puncte.
III. 1.- A-5p; 2.-F-5p.;3.-A-5p.,4-A- 5p, 5- F- 5p, 6-A-5p 30 p.
IV. Pentru fiecare raspuns corect se acorda cate 5 puncte;pentru raspuns incorect sau lipsa
acestuia 0 puncte.
V. Argumentarea pertinentă şi originală a afirmaţiei 30 p.
Oficiu-10p
- 435 -
TEST DE PROGRES
C1. Poziţionează interlocutorul într-o schemă de comunicare

C2. Identifică elementele mesajului
C3.Ameliorează calitatea comunicării şi îndepărtează barierele comunicării

1.Elementele procesului de comunicare sunt:
a. emiţător, receptor, mesajul, cuvântul, înţelegerea, ideea;
b. emiţătorul, mesajul, mijlocul de comunicare, limbajul comunicării, receptorul, contextul;
c. ordinul, cuvântul, înţelegerea, ideea, mesajul, limbajul comunicării, receptorul;
d. emiţătorul, mesajul, receptorul, mijlocul de comunicare, cuvântul, contextul.
2. Conform observaţiilor lui MAHRABIAN, într-o conversaţie:
a) partea verbală reprezintă sub 25%, iar cea nonverbală peste 75%;
b) partea verbală reprezintă 65%, iar cea nonverbală 35%;
c) partea verbală reprezintă sub 35%, iar cea nonverbală peste 65%;
d) cele două forme ale comunicării sunt reprezentate în mod egal.
3. Comunicarea intrapersonala presupune:
a) exista doi participanti; prezinta calitatea de a influenta opiniile, atitudinile, credintele
oamenilor, permite dialogul cu celalalt;
b) schimburi de idei si emotii, impartasirea de experiente.
c) prezenta unui emitator unic si a unei multitudini de receptori (prelegeri, discursuri etc.);
d) ca emiţătorul şi receptorul sunt una şi aceeaşi persoana;
4. Calităţile mesajului sunt:
a) unitatea şi independenţa
b)unitatea, coerenţa şi evidenţierea
c) coerenţa şi simplitatea
d) veridicitate şi complexitate.
5. Zgomotul (perturbatiile) reprezinta:
a) reactiile receptorului dupa expunerea la mesaj;
b) transformarea mesajului intr-un mod care sa exprime simbolic ideea sau conceptul ce se
doreste sa ajunga la receptor;
c) interferentele ce pot conduce la o perceptie incorecta a mesajului, orice element ce
distorsioneaza procesul comunicarii;
- 436 -
d) interpretarea de catre receptor a simbolurilor codificate de emitator.
6. Comunicarea nonverbală reprezintă:
a. totalitatea interjecţiilor din vocabularul unei limbi
b. cuvintele prin care transmitem un mesaj
c. totalitatea simbolurilor de natură iconică la care facem apel în procesele de comunicare
d. felul în care stăm, mergem, dăm din mâini, hainele pe care le purtăm, maşina pe care o
conducem, serviciul unde lucrăm etc.
(20 p) II. În coloana A sunt enumerate elementele comunicării nonverbale, iar in coloana B
concretizarea acestora. Scrieţi asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A si litera
corespunzătoare din coloana B.
A Elementele comunicării B Concretizare
1. limbajul corpului a. igiena personala
2. limbajul spaţiului b. a veni le timp
3. limbajul timpului c. expresia fetei
4. prezenta personala d. utilizarea spaţiului intim
5. limbajul tăcerii e. păstrarea unei taine
f. obiecte de uz curent
(25 p) III a)Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele enunturi:
1. Emiţătorul este iniţiatorul comunicării, cel care elaborează mesajul.
2. Mesajul este forma fizică în care emiţătorul codifică informaţia, poate fi un ordin, o idee,
un gând.
3. Mijlocul de comunicare este persoana care primeşte mesajul.
4. Comunicarea implică prezenţa a cel puţin două persoane: emiţător - receptor.
5.În Africa negrul semnifică binele, iar albul răul.
b) Alegeţi unul din enunţurile false de mai sus şi transformaţi-l într-un enunţ adevărat.
(15 p) IV. Completati spatiile libere cu notiunile corecte:
1. Dialogul reprezintă………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
2. Limbajul nonverbal include:
...............................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
3. Ce este negocierea?
………………………………………………………………………………………………………
- 437 -
………………………………………………………………………………………………………
Barem de corectare şi notare

I. 1.- b-.; 2.- c-.; 3.- d-. 4- c-, 5- c-, 6-d-
Pentru fiecare răspuns corect se acorda câte 5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0
puncte
II. 1-c, 2-d, 3-b, 4-a, 5-e,
puncte
III. a) 1-A, 2-A, 3-F, 4-.A, 5- A
puncte
b) Mijlocul de comunicare sau canalul de comunicare este drumul parcurs de mesaj dinspre
emiţător spre receptor
Pentru răspuns corect şi complet se acordă 5 puncte; pentru răspuns parţial corect sau incomplet
se acordă 2 punct;
pentru fiecare răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. Orice altă metodă de rezolvare corectă va fi
punctată corespunzător.
IV.1. Dialogul reprezintă comunicarea în cadrul căreia mesajele se schimbă între participanţi,
fiecare fiind, pe rând, emiţător şi receptor.
2. Limbajul tacerii, limbajul timpului, mimica, gestica, limbajul spatiului
3. forma principala de comunicare, un complex de procese, de activitati, constând în contacte,
întâlniri, consultari, tratative desfasurate între doi sau mai multi parteneri, în vederea realizarii unei
întelegeri.
se acordă 2 punct; pentru fiecare răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p
TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ
C1. Comunicarea profesională

C2. Promovarea mărfurilor/ serviciilor
C3. Vânzarea mărfurilor/ serviciilor
C4. Dezvoltare profesională în scopul obţinerii performanţei
- 438 -
1. Ce are în vedere pregătirea negocierii?
a) constituirea echipei de negociere şi numirea conducătorului acesteia;
b) stabilirea locului şi datei negocierii, asigurarea condiţiilor de transport, masă şi cazare;
c) stabilirea momentului de începere a negocierii, după crearea condiţiilor necesare unei negocieri
eficiente;
d) rezolvarea formalităţilor de deplasare, alegerea şi pregatirea cadourilor:
2. Limbajul reprezintă:
a. semnele şi semnalele folosite în comunicare
b. limba ca fenomen social
c. o pluralitate de semne care au o semnificaţie comună, relativ constantă în diferite
situaţii pentru un număr de interpreţi, care pot fi produse şi combinate în anumite moduri
de către aceştia
d. faptele comunicationale
3. Obiectivele comunicării sunt:
a) să fim receptaţi şi înţeleşi
b) să fim acceptaţi şi să provocăm o reacţie
c) nici una
d) a şi b.
4. Pentru a da mai multă forţă părţilor importante dintr-o frază aceasta va fi pusă în evidenţă prin:
a) poziţie
b) spaţiu
c) grafica caracterelor
d) a, b, c
(20 p) II. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele enunturi:
1. În cazul în care există între comunicatori divergenţe de statut, de puncte de vedere sau de opinii,
apar posturile necongruente: persoana nu priveşte spre interlocutor, nu interacţionează sub nici o
formă.
2. Pupilele se lărgesc, în general, la vederea a ceva neplăcut, faţă de care avem o atitudine de
repulsie. Pupilele se micşorează ca manifestare a sincerităţii, plăcerii.
3. După statutul interlocutorilor comunicarea orală poate fi verticală şi orizontală;
4. Contextul sau situatia este un factor care influenteaza comunicarea;
5. Interviul este destinat clarificarii si aprofundarii unor idei; nu are un centru de autoritate vizibil,
dar are un moderator.
(20 p) III. Completati spatiile libere cu notiunile corecte:
- 439 -
1. Ce presupune negocierea?
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
2. Prin ce poate fi contracarată tactica „ultima ofertă”?
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
(30 p) IV. Întocmiţi următoarele tipuri de corespondenţă:
1. Ofertă generală de produse;
2. Invitaţie la Târgul Firmelor de exerciţiu desfăşurat la voi în şcoală;
Notă: Timp de lucru 50 min.

I. 1.- a-.; 2.- c-.; 3.- d-. 4- d-,
II. a)1-A, 2-F, 3-A, 4-.A, 5- F
puncte
III.1. Negociere presupune interactiunea mai multor actori care, confruntati în acelasi timp cu
divergente si cu interdependente, aleg cautarea voluntara a unor solutii reciproc acceptabile.
2. Tactica „ultima ofertă” poate da rezultate în negocieri şi poate fi contracarată prin amânarea
răspunsului, simularea nesurprinderii, schimbarea subiectului de discuţie, parăsirea sălii de
discuţie.
se acordă 5 punct; pentru fiecare răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p
IV. Un posibil exemplu ar fi:
Ofertă generală de produse:
Suntem una dintre cele mai importante firme de exerciţiu care comercializează/prestează
..........................
Deoarece suntem siguri că articolele/serviciile pe care le producem/prestăm sunt în atenţia
dv. şi având în vedere şi intenţia noastră de creştere a reţelei de vânzare/prestare a
produselor/serviciilor noastre, vă propunem să studiaţi întreaga noastră gamă de produse/servicii.
Pentru a vă face o idee despre eficienţa firmei noastre de exerciţiu, vă trimitem anexate
- 440 -
catalog ilustrat complet şi cea mai recentă listă de preţuri. Dorim să vă atragem atenţia atât asupra
calităţii produselor/serviciilor, cât şi asupra preţurilor şi condiţiilor avantajoase de
furnizare/prestare.
Aşteptăm răspunsul dv. şi vă transmitem salutări cordiale.
Anexe: catalog şi listă de preţuri.
Invitaţie la Târgul firmelor de exerciţiu din liceu:

Pentru al treilea an consecutiv …………………….va sponsoriza reuniunea firmelor de
exerciţiu care va avea loc pe 20 şi 21 noiembrie................. Reuniunea oferă managerilor şi
celorlaţi membrii ai firmelor de exerciţiu posibilitatea de a se pune la curent cu:
 Oferta de produse/servicii a firmelor de exerciţiu;
 Modalităţi de îmbunătăţire a activităţii firmei de exerciţiu;
 Noutăţi în domeniul firmelor de exerciţiu;
 Poziţia pe piaţă a firmelor de exerciţiu din ţară şi străinătate.
Vă puteţi face rezervări la adresa noastră ………………………. sau prin agenţia de turism a
liceului. Dacă aţi participat deja, cunoaşteţi importanţa acestei întruniri.
Dacă încă nu v-aţi gândit la această posibilitate, vă rugăm să luaţi în considerare eventualitatea
participării în acest an.
Sperând că vă vom întâlni la ……………………., vă transmitem cordiale salutări.
Anexe: formular de participare şi program.
se acordă 8 punct; pentru fiecare răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.
- 441 -
PROGRAMĂ ȘCOLARĂ CDL, CLASA A IX-A:
„DESPRE AUTOMOBILE – PAS CU PAS....”
Prof. Cîrlea Elena

Colegiul „Mihai Viteazul” Bumbești-Jiu, jud. Gorj
1. Notă de prezentare
– denumirea calificării: Tinichigiu vopsitor auto

– nivelul de pregătire: Învăţământ profesional
– numărul de ore alocat modulului: 150 ore
Scopul modulului CDL este de a dezvolta la absolvenții acestei calificări cunoștințe, abilități
și atitudini necesare integrării socio-profesionale conform ocupațiilor specificate în SPP-uri sau
interesul pentru continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.
Modulul CDL ”Despre automobile – pas cu pas....” pune accent pe achizițiile realizate
după parcurgerea modulelor din cultura de specialitate insistând pe competențe de reprezentare și
proiectare a elementelor constructive de caroserie și formarea abilităților practice în condiții reale
de activitate productivă la operatorii economici.
Elevul este pus în situația dobândirii și utilizării unui limbaj tehnic adecvat situațiilor de
învățare, dobândirii abilităților de comunicare la locul de muncă în vederea rezolvării sarcinilor și
integrării într-o disciplină tehnologică care presupune necesitatea organizării activității și a
respectării condițiilor optime de lucru.
Motivația alegerii specializării de tinichigiu vopsitor-auto rezidă din cerințele locale și
regionale dar și din posibilitatea inițierii unei afaceri în domeniu cu investiții minime.
2. Tabel de corelare dintre rezultatele învăţării şi conţinuturile învăţării
Rezultatul învățării Conținuturile Situaţii de

1.Construcția și funcționarea automobilului învățării învăţare
Cunoștinte Abilități Atitudini

1.1.1 Noțiuni 1.2.1 Cunoașterea 1.3.1 Accesarea unor Noțiuni generale -Prezintă
generale unui scurt istoric surse variate pentru a privind construcția evoluția
despre privind evoluția obține informații și funcționarea automobilu-
- 442 -
automobile. automobilului; necesare automobilelor lui de-a
1.2.2 Folosirea documentării asupra lungul
terminologiei de unei teme date; istoriei
specialitate pentru 1.3.2 Menținerea utilizând
a comunica despre unui interes continuu aplicații,soft-
construcția și față de evoluțiile uri și
funcționarea tehnologice din mijloace
automobilului; industria auto; TIC;
1.2.3 Localizarea 1.3.3 Asumarea -Identifică
componentelor răspunderii pentru tipologii
automobilului și prevenirea și constructiv –
urmărirea reducerea impactului funcționale
legăturilor negativ al activității de
funcționale dintre asupra mediului. automobile și
acestea. domenii de
utilizare
asociate;
-Recunoaște
componente
funcționale
ale
automobilulu
i prin
activități de
dezmembrare
la operatorii
economici –
parteneri
sociali.
2. Realizarea schiței piesei mecanice în vederea executării învățării învăţare
ei

2.1.1 Reguli de 2.2.1 Realizarea 2.3.1 Asumarea -Alege și
reprezentare în vederilor și răspunderii în -Norme uzuale de utilizează
proiecție secțiunilor aplicarea reprezentare și corect
ortogonală a elementelor de normelor generale cotare în desenul materiale și
pieselor; caroserie și de reprezentare a tehnic instrumente
2.1.2 Reguli de cotarea acestora; pieselor; -Abateri de pentru
reprezentare a 2.2.2 Întocmirea 2.3.2 Asumarea prelucrare: întocmirea
schiței după schiței, măsurarea rolului care îi dimensionale, de schiței;
model; și cotarea revin în timpul formă și poziție -Realizează
2.1.3 Abateri de elementelor de întocmirii schiței; în
prelucrare. caroserie în 2.3.3 Respectarea conformitate
vederea executării termenelor de cu regulile de
prin operații de realizare a reprezentare
lăcătușerie; sarcinilor ce le schița unor
2.2.3 Înscrierea revin în timpul repere simple
abaterilor întocmirii schiței. de caroserie.
dimensionale, de
formă și poziție pe
- 443 -
schița elementelor
de caroserie în
vederea executării.
3. Măsurarea mărimilor tehnice specifice proceselor învățării învăţare
industriale

3.1.1 Mijloace de 3.2.1 Selectarea 3.3.1 Respectarea -Mijloace pentru -Măsoară
măsurare și mijloacelor și normelor măsurarea mărimile
control uzuale metodelor de ergonomice și de mărimilor cinematice
pentru măsurare și securitate la locul cinematice specifice
construcția și control pentru de muncă; (turometru, rulării
funcționarea fiecare din 3.3.2 Respectarea vitezometru) automobilulu
automobilului; mărimile tehnice procedurilor de -Mijloace pentru i: viteze,
măsurate; lucru; măsurarea turații,
3.2.2 Utilizarea 3.3.3 Colaborarea presiunilor accelerații.
mijloacelor de cu membrii (manometre) -Măsoară
măsurare și echipei. -Mijloace pentru parametrii ce
control pentru: măsurarea condiționeaz
viteze, turații, temperaturii ă buna
accelerații, (termometre) funcționare a
presiuni, -Mijloace pentru automobilulu
temperaturi, măsurarea și i: presiune,
nivel; verificarea temperatură,
3.2.3 Reglarea și suprafețelor simple nivel;
utilizarea corectă și profilate -Determină
a mijloacelor de abaterile de
umăsurare în formă și
vederea reducerii poziție
erorilor de specifice
măsurare elementelor
de caroserie.
4. Realizarea pieselor prin operații de lăcătușerie generală învățării învăţare

4.1.1 Tipuri de 4.2.1 Alegerea 4.3.1 - Materiale și -Asociază
materiale și materialelor și Respectarea caracteristici tipul de
semifabricate semifabricatelor normelor tehnice ale acestora material/semi
necesare necesare executării ergonomice și pentru industria fabricat cu
executării pieselor; de securitate la auto condițiile de
elemtelor de 4.2.2 Descrierea locul de muncă; -Operații lucru și tipul
cadru și caroserie tratamentelor 4.3.2 pregătitoare în de solicitări
auto; termice necesare Respectarea vederea la care este
4.1.2 Operații îmbunătățirii procedurilor de prelucrărilor de supusă piesa;
pregătitoare caracteristicilor lucru; lăcătușerie și baza -Alege SDV-
aplicate elemtelor de 4.3.3 materială necesară uri și utilaje
semifabricatelor caroserie; Colaborarea cu acestora specifice
în vederea 4.2.3 Alegerea membrii echipei. -Operații de operației
executării SDV-urilor și 4.3.4 Adoptarea debitare (SDV-uri, pregătitoare
- 444 -
elementelor de utilajelor în funcție unei atitudini tehnologii de sau de
cadru și de operația responsabile față execuție și control, lăcătușerie
caroserie: executată; de protecția norme de SSM) solicitată prin
curățare, 4.2.4 Utilizarea mediului. -Operații de îndoire documentația
îndreptare, corectă și eficientă a și profilare (SDV- tehnică a
trasare; SDV-urilor și uri, tehnologii de reperului;
4.1.3 Operații de utilajelor; execuție și control, -Stabilește
lăcătușerie 4.2.5 Calculul norme de SSM) soluții optime
generală dimensiunii -Norme de SSM, pentru
specifice semifabricatului în PSI și protecția determinarea
executării condiții de trasare și mediului specifice conformității
elementelor de croire optimă; atelierului de dintre piesa
cadru și 4.2.6 Executarea lăcătuserie generală realizată și
caroserie: controlului privind și tinichigerie auto. desenul de
debitare, îndoire, calitatea executării execuție;
profilare. operației. - Aplică
normele de
SSM, PSI, și
ergonomice
specifice
atelierului de
lăcătușerie
generală.
- Lista minimă de resurse materiale

Pentru buna desfășurare a modului CDL: ”Despre automobile – pas cu pas....” sunt
necesare următoarele resurse materiale minime:
- Instrumente de desen
- Instrumente de măsurare și verificare pentru viteză, accelerație, turație, presiune,
temperatură, nivel
- Semifabricate de tip tablă, bare și profile
- Scule și dispozitive utilizate la curățarea mecanică, îndreptare, îndoire, debitare manuală și
termică, trasare
- Echipament de protecție.
3. Sugestii metodologice
Conţinuturile modulului CDL ”Despre automobile – pas cu pas....” trebuie să fie abordate
într-o manieră integrată, corelată cu particularităţile şi cu nivelul iniţial de pregătire al elevilor.
Pregătirea se recomandă a se desfăşura în laboratoare sau/şi în cabinete de specialitate, din
unitatea de învăţământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor din SPP.
Pregătirea în cabinete/ laboratoare tehnologice din unitatea de învăţământ sau de la
operatorul economic are importanţă deosebită în atingerea rezultatelor învăţării prevăzute în
- 445 -
Standardul de pregătire profesională al calificării.
Pentru dobândirea rezultatelor învăţării, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
- elaborarea de referate interdisciplinare;
- activităţi de documentare;
- vizionări de materiale video (casete video, cd/ dvd – uri);
- învăţarea prin descoperire;
- activităţi practice;
- studii de caz;
- elaborarea de proiecte;
- activităţi bazate pe comunicare şi relaţionare;
- activităţi de lucru în grup/ în echipă.
4. Sugestii privind evaluarea

- Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul
va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii
au atins rezultatele învăţării stabilite în standardele de pregătire profesională.
- În parcurgerea modulului, se utilizează atât evaluarea de tip formativ, cât și de tip sumativ,
pentru verificarea atingerii rezultatelor învăţării. Elevii vor fi evaluaţi în ceea ce priveşte atingerea
rezultatelor învăţării specificate în cadrul modulului.
Evaluarea rezultatelor învăţării poate fi:
a. Continuă:
 instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul temei, de modalitatea de
evaluare – probe orale, scrise, practice – de stilurile de învăţare ale elevilor.
 planificarea evaluării trebuie să se deruleze după un program stabilit
 va fi realizată de către profesor/tutore de practică pe baza unor probe care se referă explicit
la cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile specificate în standardul de pregătire profesională.
b. Finală:
 realizată printr-o probă cu caracter integrator la sfârşitul procesului de predare/ învăţare, pe
baza criteriilor și indicatorilor de realizare și ponderea acestora, precizați în standardul de
pregătire profesională al calificării şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de
realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
c. Instrumente de evaluare continuă:
- 446 -
- fişe de observaţie;
- fişe test;
- fişe de lucru;
- fişe de documentare;
- fişe de autoevaluare/ interevaluare;
- lucrări de laborator/ practice.
d. Instrumente de evaluare finală:
- proiectul,
- studiul de caz,
- portofoliul,
- testele sumative.
5. BIBLIOGRAFIE
1. Carmen Leonte –„ Măsurări tehnice”- Editura LVS Crepuscul 2005
2. Gabriela Lichiardopol, Elisabeta Ciocan ș.a. –„ Îndrumar pentru laboratorul tehnologic-
profil tehnic”- Editura Aramis, 2002
3. Gheorghe Husein, Mihail Tudose –„ Desen tehnic de specialitate” -E.D.P.București, 1994
4. Hidos C, Isac P- ”Organizarea locului de muncă și elemente de ergonomie”, Editura
Tehnică, București, 1973
5. Ion Ezeanu ș.a –”Pregătire de bază în domeniul mecanic – Discipline tehnice”, Editura
LVS Crepuscul, 2000
6. Adriana Popescu –”Manual pentru cultură de specialitate”, EDP, R.A., București, 2004
8. Legislație:
OMEN 3914/18.05.2017 Repere metodologice privind proiectarea CDL-urilor
OMENCS 4121/13. 06.2016 SPP
OMENCS 4457/05.07.2016 CRR Clasa a-IX-a
OMEN 3915/18.05.2017 CRR Clasa a-X-a.
- 447 -
PROIECT DIDACTIC PENTRU EVALUARE SCRISǍ
Prof. Clipicioiu Gheorghița

Liceul Energetic Târgu-Jiu, jud. Gorj
Data: 19.03.2017
Clasa: a XII-a C
Profesor: Gheorghița Clipicioiu
Tipul lecţiei: de evaluare
Competența fundamentalǎ: utilizarea corectǎ şi adecvatǎ a limbii române în diferite situații de

comunicare
1.3. identificarea particularitǎților şi a funcțiilor stilistice ale limbii în receptarea diverselor tipuri de
texte;
2.4. identificarea şi analiza elementelor de compozițieşi limbaj în textul poetic;
2.6. interpretarea textelor la prima vedere prin prisma propriilor valori şi a propriei experiențe de
lecturǎ
4.2. argumentarea în scris a unor opinii în diverse situații de comunicare.
Competențe derivate:
C1-dentificarea sinonimelor contextuale ale cuvintelor selectate;
C2-explicarea rolului semnelor de punctuație într-o secvențǎ poeticǎ;
C3-prezentarea semnificației a douǎ figuri de stil diferite identificate în poezie;
C4-comentarea unei decvențe a textului prin evidențierea relației dintre ideea poeticǎ şi mijloacele
artistice.
- bazate pe activitatea individuală a elevilor.
- activitate independentă.
Mijloace de învăţământ: fişe de lucru
- 448 -
Examenul de bacalaureat național 2014. Limba şi literatura românǎ, Modele de teste,
Editura Delfin
1.Organizarea clasei
Asigur condițiile necesare bunei desfǎşurǎri a lecției. Solicit elevilor pregǎtirea pentru evaluare.
Elevii se pregǎtesc pentru test.
Le reamintesc conținutul tematic ce urmeazǎ a fi verificat, cu precizarea elementelor esențiale.
2.Evaluare
SUBIECTUL I
Citeşte urmǎtorul text:
Sunt ani la mijloc și încă mulți vor trece

Din ceasul sfânt în care ne-ntâlnirăm,
Dar tot mereu gândesc cum ne iubirăm,
Minune cu ochi mari și mână rece.
O, vino iar! Cuvinte dulci inspiră-mi,

Privirea ta asupra mea se plece,
Sub raza ei mă lasă a petrece
Și cânturi nouă smulge tu din liră-mi.
Tu nici nu știi a ta apropiere

Cum inima-mi de-adânc o liniștește,
Ca răsărirea stelei în tăcere;
Iar când te văd zâmbind copilărește,

Se stinge-atunci o viață de durere,
Privirea-mi arde, sufletul îmi crește.
1. Numeşte câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor sfânt şi se stinge.
10 puncte
2. Explicǎ rolul semnelor de punctuație din secvența: O, vino iar! 10 puncte
- 449 -
3. Menționeazǎ douǎ elemente prin care se realizeazǎ subiectivitatea în textul dat.
10 puncte
4. Prezintǎ semnificația a douǎ figuri de stil diferite identificate în poezie. 10 puncte
5. Comenteazǎ, în 60-100 de cuvinte (şase-zece rânduri), ultimele douǎ strofe ale textului, prin
evidențierea relației dintre ideea poeticǎ şi mijloacele artistice. 10 puncte
SUBIECTUL al II-lea
Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte (15-30 de rânduri) despre modul în care
educația primitǎ în şcoalǎ influențeazǎ devenirea ulterioarǎ a tinerilor.
40 puncte
În elaborarea eseului de tip argumentativ, trebuie:

- sǎ respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea
mijloacelor lingvistice adecvate exprimǎrii unei aprecieri;
10 puncte
- sǎ ai conținutul adecvat argumentǎrii pe o temǎ datǎ: formularea ipotezei/a propriei opinii fațǎ de
problematica pusǎ în discuție, enunțarea şi dezvoltareacorespunzǎtoare a douǎ argumente adecvate
ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 20 de puncte
- sǎ respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie
şi de punctuație) şi limitele de spațiu indicate. 10 puncte
3. Aprecierea rezultatelor, subliniindu-se elementele mai puțin cunoscute de elevi, eventual

explicații suplimentare pentru corectarea erorilor.
SUBIECTUL I (50 de puncte)

1. cate 5 puncte pentru numirea fiecǎrui sinonim pentru sensul din text al cuvintelor date (de
exemplu sfânt-binecuvântat, sacru, divin; se stinge-dispare moare, se sfârşeşte. 2x5p= 10 puncte
2. explicarea rolului semnelor de punctuație(de exemplu: virgula marcheazǎ prezența interjecției
„o”, iar semnul exclamǎrii evidențiazǎ evidențierea unei exclamații retorice, marcǎ a prezenței eului
liric. Ambele semne de punctuație accentueazǎ dorința îndrǎgostitului de a-şi revedea iubita.
2x5 p=10 puncte
- 450 -
3. Menționarea a douǎ elemente prin care se realizeazǎ subiectivitatea (verbe de persoana I:
„-- ntâlnirǎm”, „iubirǎm”, „vǎd”), de persoana a II-a („nu ştii”, „inspirǎ”), dar şi prin pronumele de
persoana I („mii”, „ne”). 2 x5 p=10 puncte
4. Prezentarea semnificației a douǎ figuri de stil (De exemplu: epitetul mânǎ rece- nǎruirea relației
erotice, distanța între cei doi iubiți; metafora razei accentueazǎ universul compensatoriu, ideal,
feeric, de basm pe care subiectul poetic îl imagineazǎ în prezența iubitei. 2x5 p=10 puncte
5. Comentarea ultimelor douǎ strofe ale textului, prin evidențierea relației dintre ideea poeticǎ şi
mijloacele artistice. (de exemplu: Ultimele douǎ strofe se construiesc pe baza unei antiteze extinse,
procedeu artistic tipic romantismului. Iubita idealǎ, comparatǎ cu o stea, oferǎ linişte şi echilibru
subiectului poetic, afectat de un tumult interior; în terțetul final, puritatea şi naivitatea tinerei
(epitetul zâmbind copilǎreşte) genereazǎ metamorfoza îndrǎgostitului, care se delimiteazǎ de
durerea existenței, intrând într-o lume superioarǎ din punct de vedere spiritual şi sentimental (aspect
relevat de metaforele cu valențe hiperbolice din ultimul vers- Privirea-mi arde, sufletul îmi creşte).
10 puncte
SUBIECTUL al II-lea (40 de puncte)
- structura discursului de tip argumentativ:
 formulare adecvatǎ a ideilor in scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru intre cele trei
componente: ipoteza, enunțarea si dezvoltarea argumentelor, concluzia 5
 p. / formulare parțial adecvatǎ 3 p. 5 puncte
 utilizarea adecvatǎ a mijloacelor lingvistice utile exprimǎrii unei aprecieri (de exemplu:
verbe de opinie, adverbe/locutiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivitǎții
evaluative, conjuncții/locuțiuni conjuncționale cu rol argumentativ, utilizate pentru
exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final, concluziv etc., conectori
argumentativi) 5 p. / utilizare partial adecvata 3 p. 5 puncte
- conținutul argumentǎrii:
 formularea ipotezei/a propriei opinii fata de problematica propusa [Formularile de tipul
Sunt/nu sunt de acord cu afirmatia... / Autorul are dreptate când afirmǎ cǎ... / Afirmația
autorului este corectǎ..., neînsoțite de enunțarea propriei opinii, nu se considerǎ ipoteza.]
3 puncte
 cate 5 puncte pentru enunțarea fiecǎruia dintre cele douǎ argumente [pro şi/sau contra]
adecvate ipotezei 2x5p= 10 puncte
 cate 5 puncte pentru dezvoltarea corespunzǎtoare a fiecǎruia dintre argumentele enunțate
2x5p= 10 puncte
 formularea unei concluzii pertinente 3 puncte
- respectarea normelor limbii literare si a limitei de spatiu indicate:
- 451 -
 registrul stilistic adecvat cerinței 1 punct
 respectarea normelor de exprimare 1 punct
 respectarea normelor de ortografie şi de punctuație 1 punct
 respectarea limitelor de spațiu indicate 1 punct
- 452 -
CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII
DIN ARIA CURRICULARĂ „MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE”
OPŢIONALUL:
„METODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR DIN COTIDIAN”,
CLASA A XI-A, PROFIL REAL
Prof. Cobzac Diana

Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Ungheni, Republica Moldova
Preliminarii
Curriculumul pentru această disciplină opţională răspunde cerinţelor de strategie şi finalitate

ale procesului educaţional, dar în primul rând cerinţelor de educaţie economică şi matematică în
condiţiile sprijinirii tinerei generaţii în vederea adaptării cât mai rapide la principiile vieţii.
Opţionalul Metode de rezolvare a problemelor din cotidian pune în legătură comunitatea de
afaceri, şcoala şi familia. Acest curs implică matematică generală şi algebră. Elevii sunt implicaţi
într-o serie de activităţi care stimulează gândirea, învaţă cum poate fi folosită matematica în
viitoarea lor carieră, în tranzacţii economice personale şi în viaţa de zi cu zi. Activităţile prezentate
în cadrul acestui curs se bazează şi se dezvoltă pe conceptele pe care elevii şi le-au însuşit în cadrul
orelor obişnuite de matematică.
Metode de rezolvare a problemelor din cotidian este un curs opţional pentru liceu, care îi
ajută pe elevi să înţeleagă problemele cu conţinut din economie, fizică, geometrie şi alte domenii
din cotidian. Acest curs îi determină pe elevi să acumuleze noi cunoştinţe matematice şi să-şi
dezvolte aptitudini şi abilităţi pentru a deveni o viitoare forţă de muncă productivă.
1. Dezvoltarea unei gândiri deschise şi creative; dezvoltarea iniţiativei, independenţei în gândire şi

în acţiune pentru a avea disponibilitate de a aborda sarcini variate.
2. Manifestarea tenacităţii, perseverenţei, capacităţii de concentrare şi a atenţiei distributive.
3. Dezvoltarea spiritului de observaţie.
4. Dezvoltarea simţului estetic şi critic, a capacităţii de a aprecia rigoarea, ordinea şi eleganţa în
arhitectura rezolvării unei probleme sau a construirii unei teorii.
- 453 -
5. Formarea obişnuinţei de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor situaţii
cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice.
6. Formarea motivaţiei pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viaţa socială şi
profesională.
Competenţe – cheie/transversale şi transdisciplinare
1. Competenţe de învăţare / de a învăţa să înveţi;

2. Competenţe de comunicare în limba de stat;
 Competenţa de a comunica într-un limbaj ştiinţific argumentat.
3. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie;
4. Competenţe acţional-strategice;
 Competenţe de a-şi proiecta activitatea, de a vedea rezultatul final, de a propune soluţii de
rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii.
5. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale(TIC);
6. Competenţe interpersonale, civice, morale;
 Competenţe de a colabora în grup/echipă, a preveni situaţiile de conflict şi a respecta opiniile
semenilor săi;
 Competenţe de a se comporta în situaţii cotidiene în baza normelor şi valorilor moral-
spirituale.
Competenţele specifice ale opţionalului „Metode de rezolvare a problemelor din cotidian”
1. Utilizarea conceptelor matematice, a metodelor, algoritmilor, proprietăţilor, teoremelor studiate

în contexte variate de aplicare;
2. Folosirea terminologiei şi a notaţiilor specifice matematicii în situaţii reale şi/sau modelate;
3. Iniţierea şi realizarea unor investigaţii/explorări utilizând achiziţiile matematice dobândite, a
modelelor matematice studiate şi tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale adecvate;
4. Integrarea achiziţiilor matematice dobândite cu alte cunoştinţe, inclusiv din fizică, chimie,
biologie, informatică, economie pentru rezolvarea problemelor în situaţii reale şi/sau modelate;
5. Rezolvarea prin consens/colaborare a problemelor, situaţiilor-problemă create în cadrul
diverselor activităţi.
- 454 -
Repartizarea temelor pe unităţi de timp:
Nr. crt. Unitatea de învăţare Nr. de ore

1. Funcţii. Ecuaţii. Sisteme şi totalităţi. 3
2. Şiruri. Progresii. 4
3. Figuri geometrice în plan. 6
4. Aplicaţii ale derivatelor. 6
5. Axiomatica geometriei în spaţiu. 5
6. Elemente de combinatorică, teoria probabilităţilor, calcul financiar. 8
7. Recapitulare finală. 2
Total: 34
Subcompetenţe, conţinuturi şi activităţi de învăţare/evaluare
Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare/evaluare

1.1 Recunoaşterea unor Funcţii. Ecuaţii. Exerciţii de:
dependenţe funcţionale în Sisteme şi - Identificare a unor dependenţe
situaţii reale şi/sau modelate. totalităţi. funcţionale în diverse contexte;
1.2 Aplicarea algoritmului de  Funcţia de gradul - Folosire a proprietăţilor funcţiilor în
studiu al funcţiei în rezolvări de I, ecuaţii de diverse contexte;
probleme, situaţii-problemă, în gradul I. - Transferul şi extrapolarea soluţiilor
studiul unor procese fizice,  Sisteme şi unor probleme pentru rezolvarea
chimice, biologice, sociale, totalităţi. altora;
economice modelate prin funcţii - Rezolvare de probleme şi situaţii-
1.3 Modelarea unor situaţii problemă;
cotidiene, inclusiv - Explorare a unor proprietăţi cu
antreprenoriale, prin intermediul caracter local şi/sau global al
ecuaţiilor, inecuaţiilor, funcţiilor studiate în situaţii reale
sistemelor studiate. şi/sau modelate;
1.4 Analiza rezolvării unei - Exprimare în limbaj matematic a
ecuaţii, sistem în contextul unor situaţii concrete din diverse
corectitudinii, simplităţii, domenii, ce se pot descrie prin
clarităţii şi al semnificaţiei funcţii;
rezultatelor. - Modelare a unor situaţii cotidiene,
inclusiv antreprenoriale, prin
intermediul funcţiilor, ecuaţiilor,
sistemelor studiate;
- Compunere şi rezolvare de probleme
de funcţii, ecuaţii, inecuaţii, sisteme
de ecuaţii relevante unor situaţii
cotidiene şi/sau din alte domenii.
Activităţi de evaluare: Evaluarea
formativă, finală, asistată de calculator,
testarea, probe scrise, practice, etc.
2.1 Recunoaşterea şirurilor, Şiruri. Progresii. Exerciţii de:
progresiilor aritmetice,  Progresia - Recunoaştere şi exemplificare a
progresiilor geometrice în aritmetică. şirurilor, progresiei aritmetice,
diverse contexte. Aplicaţii. progresiei geometrice în diverse
2.2 Analiza şi interpretarea  Progresia contexte;
- 455 -
rezultatelor obţinute la geometrică. - Analiză şi interpretare a rezultatelor
rezolvarea unor probleme prin Aplicaţii. obţinute la rezolvarea unor probleme
utilizarea şirurilor, progresiilor. prin utilizarea şirurilor, progresiilor;
2.3 Utilizarea şirurilor, - Utilizare a şirurilor, progresiilor în
progresiilor în diverse domenii, diverse domenii, inclusiv în realizarea
inclusiv în realizarea unor de proiecte;
proiecte simple. - Compunere şi rezolvare de probleme
de şiruri, progresii relevante unor
situaţii cotidiene şi/sau din alte
domenii.
formativă, finală, testarea, probe scrise,
practice, metoda proiectelor, etc.
3.1 Identificarea în diferite Figuri geometrice Exerciţii de:
contexte şi clasificarea după în plan. - Identificare în diverse contexte şi
diverse criterii a figurilor  Triunghiuri. clasificare după diverse criterii a
geometrice studiate şi a Congruenţa figurilor geometrice studiate şi a
proprietăţilor acestora. triunghiurilor. proprietăţilor acestora;
3.2 Determinarea poziţiilor Asemănarea - Determinare a poziţiilor relative ale
relative ale figurilor geometrice triunghiurilor. figurilor geometrice în plan în
studiate în situaţii reale şi/sau  Relaţii metrice în situaţii reale şi/sau modelate;
modelate. triunghi. - Aplicare a terminologiei şi a
3.3 Modelarea geometrică a unor Elemente de notaţiilor aferente elementelor de
situaţii cotidiene şi/sau din alte trigonometrie. geometrie studiate, inclusiv în
domenii, inclusiv utilizând  Patrulatere situaţii de comunicare;
calculatorul. convexe. - Analiză şi interpretare a rezultatelor
3.4 Elaborarea unui algoritm de  Poligoane obţinute la rezolvarea unor probleme
rezolvare şi rezolvarea regulate. practice prin utilizarea elementelor
problemei de geometrie în  Cercul. Relaţii de geometrie studiate;
situaţii reale şi/sau modelate. metrice în cerc. - Compunere şi rezolvare de probleme
3.5 Calcularea de lungimi de  Aria suprafeţelor de geometrie, relevante unor situaţii
segmente, măsuri de unghiuri, poligonale. cotidiene şi/sau din alte domenii.
perimetre, arii în situaţii reale Activităţi de evaluare: Evaluarea
şi/sau modelate, utilizând formativă, finală, asistată de calculator,
instrumentele şi unităţile de testarea, probe scrise, practice, metoda
măsură adecvate. proiectelor, lucrări practice, etc.
4.1 Aplicarea unor algoritmi Aplicaţii ale Exerciţii de:
specifici calculului diferenţial în derivatelor. - Aplicare a unor algoritmi specifici
rezolvarea unor probleme şi  Probleme din calculului diferenţial în rezolvarea
cercetarea unor procese reale diverse domenii unor probleme şi cercetarea unor
şi/sau modelate. ce conduc la procese din diverse domenii;
4.2 Explorarea unor proprietăţi noţiunea de - Rezolvare a unor probleme de
cu caracter local şi/sau global ale derivată. optimizare din diverse domenii,
unor funcţii referitoare la  Aplicaţii directe utilizând derivata;
derivabilitate în rezolvarea unor ale derivatelor în - Aplicare a derivatelor în studiul
probleme de optimizare din fizică, geometrie, proceselor fizice, sociale, economice
diverse domenii. economie. prin intermediul rezolvării unor
4.3 Aplicarea derivatelor în  Probleme de probleme de maxim şi/sau minim;
studiul proceselor fizice, sociale, maxim şi minim. - Compunere si rezolvare de probleme
economice prin intermediul Optimizări. ce ţin de derivată, relevante unor
rezolvării unor probleme de situaţii cotidiene şi/sau din alte
- 456 -
maxim şi/sau minim. domenii.
5.1 Recunoaşterea şi descrierea Axiomatica Exerciţii de:
poziţiilor relative ale punctelor, geometriei în - Modelare a unor poziţii relative ale
dreptelor, figurilor în plan şi spaţiu. Corpuri punctelor, dreptelor, figurilor în plan
spaţiu, a poliedrelor şi corpurilor geometrice. şi spaţiu, ale planelor şi corpurilor în
rotunde după diferite criterii în  Paralelism şi spaţiu, utilizând inclusiv calculatorul;
situaţii reale şi/sau modelate. perpendicularitate - Utilizare a criteriilor de paralelism şi
5.2 Utilizarea criteriilor de în spaţiu. perpendicularitate în rezolvări de
paralelism şi perpendicularitate  Poliedre. probleme, în situaţii reale şi/sau
al dreptelor, dreptelor şi  Corpuri rotunde. modelate;
planelor, planelor în rezolvări de - Compunere şi rezolvare de probleme
probleme în situaţii reale şi/sau ce ţin de poziţii relative, paralelism şi
modelate perpendicularitate în spaţiu, relevante
5.3 Identificarea figurilor plane unor situaţii cotidiene şi/sau din alte
din cadrul figurilor spaţiale în domenii;
situaţii reale şi/sau modelate. - Calcul al ariilor suprafeţelor şi/sau
5.4 Utilizarea calculatorului în volumelor poliedrelor şi corpurilor
contextul modelării şi rotunde studiate în situaţii reale şi/sau
identificării unor poziţii relative modelate.
ale figurilor în spaţiu în scopul Activităţi de evaluare:
formării şi dezvoltării Evaluarea formativă, finală, asistată de
imaginaţiei/viziunii spaţiale. calculator, testarea, probe scrise,
5.5 Proiectarea şi realizarea unor practice, etc.
proiecte simple în domeniul
antreprenorial utilizând
achiziţiile matematice referitoare
la poliedre şi corpuri rotunde.
6.1 Utilizarea permutărilor, Elemente de Exerciţii de:
aranjamentelor, combinărilor şi combinatorică, - Rezolvare a problemelor cu text, a
proprietăţilor acestora în teoria problemelor practice, din alte domenii
rezolvarea unor probleme probabilităţilor şi ce conţin elemente de combinatorică;
practice din alte domenii. calcul financiar. - Compunere şi rezolvare de probleme
6.2 Calcularea probabilităţii  Elemente de de combinatorică, relevante unor
producerii unui eveniment în combinatorică situaţii cotidiene şi/sau din alte
situaţii reale şi/sau modelate.  Elemente de domenii;
6.3 Utilizarea unor algoritmi teoria - Calculare a probabilităţii producerii
specifici calculului financiar probabilităţilor. unui eveniment în situaţii reale şi/sau
pentru analiza de caz şi în  Elemente de modelate;
rezolvări de probleme. calcul financiar. - Organizare şi algoritmizare a datelor
utilizând tehnologiile informaţionale
şi comunicaţionale;
- Utilizare a unor algoritmi specifici
calculului financiar şi/sau a
probabilităţii pentru efectuarea
analizei de caz şi în rezolvări de
probleme.
- 457 -
Indicatorii Nr. Nr. Obser

Conţinuturi Data
CS şi S crt. ore vaţii
Funcţii. Ecuaţii. Sisteme şi totalităţi. 3
I 1.1, Funcţia de gradul I. Ecuaţii de gradul I. Rezolvarea
1 1
II 1.2, problemelor.
III 1.3, 2, 3 Sisteme şi totalităţi. Rezolvarea problemelor. 2
IV 1.4 Şiruri. Progresii. 4
V 4, 5 Progresii aritmetice. Aplicaţii. 2
VI 2.1, 6, 7 Progresii geometrice. Aplicaţii. 2
2.2, Figuri geometrice în plan. 6
2.3 Triunghiuri. Congruenţa triunghiurilor. Asemănarea
I 8 1
triunghiurilor.
II 3.1, Relaţii metrice în triunghi. Elemente de
III 3.2, 9 1
trigonometrie.
IV 3.3, 10 Patrulatere convexe. 1
V 3.4, 11 Poligoane regulate. 1
VI 3.5 12 Cercul. Relaţii metrice în cerc. 1
13 Aria suprafeţelor poligonale. 1
Aplicaţii ale derivatelor. 6
I 4.1,
14, 15 Probleme de optimizare din fizică. 2
II 4.2,
16, 17 Probleme de optimizare din geometrie. 2
III 4.3
18, 19 Probleme de optimizare din economie. 2
IV
V 5.1, Axiomatica geometriei în spaţiu. Corpuri
5
VI 5.2, geometrice.
5.3, 20 Paralelism şi perpendicularitate în spaţiu. 1
5.4, 21, 22 Poliedre. 2
I 5.5 23, 24 Corpuri rotunde. 2
II Elemente de combinatorică, teoria
8
III probabilităţilor, calcul financiar.
IV 25, 26 Elemente de combinatorică. 2
V 6.1, 27, 28 Elemente de teoria probabilităţilor. 2
VI 6.2, Elemente de calcul financiar: procente, dobânzi,
29, 30 2
6.3 TVA, preţ de cost, profit.
Elemente de calcul financiar: tipuri de credite,
31, 32 2
buget, buget familial, buget personal.
Recapitulare finală. 2
33 Oră de sinteză integrativă. 1
34 Probă de evaluare finală. 1
Bibliografie:
1. Achiri Ion, Didactica matematicii, Prut Internaţional, Chişinău, 2013.
2. Cojocaru Ion, Şcoala naţională şi învăţământul matematic în concepţia pedagogilor
autohtoni, Univers Pedagogic, Chişinău, 2007.
3. Iavorschi Victor, Matematica, Culegere de exerciţii şi probleme pentru clasele a X-a – a XII-
a, Chişinău, 2012.
- 458 -
4. Lachi Nicolae, Lachi Paulina, Teze semestriale la matematică pentru cursul de liceu,
Chişinău, 2010.
5. Matematica, Curriculum naţional pentru clasele a X-a – a XII-a, Chişinău, 2010.
6. Matematica, Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală,
Cartier, Chişinău, 2012.
7. Raischi Victor, Geometria pentru toţi, ghid de prezentare, Litera Educaţional, Chişinău,
2006.
- 459 -
PLAN DE LECŢIE:
„CATEGORII DE CONTURI”
Prof. Cociş Alexandrina

Colegiul „Aurel Vijoli” Făgăraş, jud. Braşov
Colegiul „Aurel Vijoli”, Făgăraş

Profil: Economic
MODULUL – Bazele contabilitatii
Clasa: a X-a
PROFESOR: Cociș Alexandrina
Data:
Tema: Înregistrarea evenimentelor și tranzacțiilor pe baza planului de conturi
Titlul lecţiei: Categorii de conturi
Tipul lectiei: Lectie de recapitulare si sistematizare a cunostintelor
Locul de desfasurare: Sala de clasa
Durata: 50 minute
Scopul lecţiei: Recapitularea cunostintelor/ notiunilor privind categoriile de conturi

Competenţe: UC 7 – C 3. Utilizează planul general de conturi pentru înregistrarea
evenimentelor și tranzacțiilor
Obiective:
 Să recunoască conturile – căutând în planul general de conturi simbolul fiecărui cont
specific evenimentelor și tranzațiilor
 Să recunoască categoriile de conturi
 Să aprofundeze și să consolideze cunoștințele însușite
Metode si procedee de invatamint: conversatia, explicatia, exercitiul, repetiţia;
Mijloace de invatamant de uz general: tabla, creta, caiete de notite, fişe de lucru;
Evaluare: Observarea curenta, evaluare orala;
Mod de lucru cu elevii: pe grupe.
Surse informationale: Carti de specialitate – suport de curs.
- 460 -
Stiluri
Strategia de Strategia de de
Timp Scopul predării Resurse
predare învăţare învăţare
V A P
5 Moment - pregătirea - observare • • • - catalogul;
min organizatoric colectivului de organizarea
elevi clasei;
- anuntarea pregătirea
modului de materialelor
desfasurare a didactice
activitatii
5 Anuntarea temei, - expunere orală - profesorul • • • - creta
min obiectivelor prezinta ideile - tabla
urmarite si a generale in jurul
planului de carora graviteaza
recapitulare cunostintele ce vor
fi repetate si
sistematizate
- se comunica
rezultatele care se
asteapta de la elevi
la sfarsitul
activitatii
10 Recapitularea si - elevii raspund la
min sistematizarea - expunere orală intrebarile • • • - tabla;
cunostintelor profesorului legate - creta;
de categoriile de
conturi
-se clarifica si se
elimina confuziile
constatate
-stabilirea unor
conexiuni prin
largirea orizontului
cunoasterii
- sunt rezolvate
25 Consolidarea şi - fişă de lucru cerinţele din fişa - plan de
min exersarea comuna de lucru; • conturi
Practică - se completează •
- elevii vor fi fişele de lucru in - fişă de lucru;
impartiti pe grupe, grup;
vor primi acelasi - rezultatele sunt • - tabla;
tip de fisa de prezentate în plen
lucru; de catre
reprezentantul
grupului;
- se analizează
rezultatele obţinute
de catre fiecare
grup.
- 461 -
Stiluri
Strategia de Strategia de de
Timp Scopul predării Resurse
predare învăţare învăţare
V A P
5 Aprecierea - sunt formulate
min activitatilor concluzii • • •
elevilor privitoare la modul
de lucru al
elevilor, la
rezultatele
obtinute
- 462 -
COMPLEMENTE DE MATEMATICĂ – OPȚIONAL
PENTRU CLASA A XI-A
Prof. Cohal Daniela

Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” Botoșani
Argument
Adeseori rezolvăm exerciţii şi probleme în mod natural, fără să avem conştiinţa vreunei
metode de rezolvare, de filtrare a dificultăţilor şi totuşi există modalităţi de a înlesni căutarea şi
implicit găsirea soluţiei, legate de înţelegerea esenţei problemei, clasificarea ei în scheme cunoscute
şi, nu în ultimul rând, de curajul de a lungi căutarea soluţiei atunci când raţionamentul are mai
multe zale.
Greşelile de calcul şi de raţionament pot fi evitate prin antrenament şi prin educaţie, care să
cuprindă verificarea sistematică a fiecărui rezultat intermediar, proba rezultatului final pe enunţul
iniţial, proba verosimilităţii rezultatului, a dimensionalităţii corecte.
În cadrul acestui opţional sunt întâlnite diferite modalităţi de evaluare şi studiu: teme de
proiect, teme de sinteză care au drept scop continuarea şi consolidarea unor concepte din cadrul
lecţiilor, de asemenea aceste teme de studiu pot constitui subiectul unor referate care să completeze
referatele elevilor
Conceput pe baza tipului de programă M1, cursul de faţă oferă un bogat material teoretic şi
aplicativ, astfel încât să determine formarea unor competenţa cognitive şi operatorii cu ajutorul
cărora elevii să perceapă diverse dimensiuni ale realităţii cotidiene şi să aplice metodele matematice
în cele mai variate activităţi practice.
Cursul cuprinde trei capitole distincte.
Capitolul I: complemente de geometrie
Sunt prezentate noţiuni teoretice care permit utilizarea calculului vectorial în caracterizarea
relaţiilor plane şi spaţiale şi în rezolvarea unor probleme de geometrie.
Capitolul II: complemente de algebră
În acest capitol elevii sunt familiarizaţi cu efectuarea unor transformări elementare în
matrice precum şi cu înţelegerea şi aplicarea definiţiei determinantului de ordin n şi cu ajutorul
permutărilor.
Capitolul III: complemente de analiză matematică
Noţiunile definite sunt ilustrate prin exemple cunoscute anterior, elevii, beneficiind de un
- 463 -
număr considerabil de probleme rezolvate dar şi de o serie de probleme propuse.
Complemente de matematică
Clasa a XI-a – curs opțional
Competențe generale
1. Folosirea corectă a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare.

2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri
matematice.
3. Utilizarea corectă a algoritmilor matematicii în rezolvarea de probleme cu diferite grade de
dificultate.
4. Exprimarea şi redactarea corectă şi coerentă în limbaj formal sau în limbaj cotidian a rezolvării
sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme.
5. Analiza unei situaţii problematice şi determinarea ipotezelor necesare pentru obţinerea
concluziei.
6. Generalizarea unor proprietăţi prin modificarea contextului iniţial de definire a problemei sau
prin îmbunătăţirea sau generalizarea algoritmilor.
Competențe specifice și conținuturi

-Asocierea datelor extrase dintr-o situaţie COMPLEMENTE DE ANALIZĂ
problemă cu proprietăţi ale funcţiilor MATEMATICĂ
numerice studiate, de tipul: teoreme de  Şiruri recurente
convergenţă, operaţii cu limite, limite tip  Exemple de şiruri ca măsură a unor mărimi
-Exprimarea cu ajutorul noţiunilor de limită, din realitate
continuitate derivabilitate, monotonie, unor  Prezentarea algoritmului pentru studiul
proprietăţi cantitative şi calitative ale unei continuităţii punctuale – probleme tipice
funcţii.  Proprietatea valorilor intermediare şi alte
-Caracterizarea unor funcţii utilizând proprietăţi remarcabile (axioma lui Cantor)
reprezentarea geometrică a unor cazuri  Inversarea funcţiilor continue
particulare  Derivarea funcţiilor inverse – concluzii
- Abordarea unor situaţii cotidiene sau pentru practice
rezolvarea unor probleme practice.
 Aplicaţii ale derivatelor în diferite domenii
- Căutarea de soluţii la probleme diverse. (fizică, economie)
- Utilizarea unor rezultate de la grupurile de
 Consecinţe şi generalizări ale teoremei lui
transformări în modelarea unor situaţii
Lagrange
concrete şi să aplice regulile de operare în
 Aproximarea rădăcinilor reale ale unor
probleme
ecuaţii
- Efectuarea unor transformări elementare în
matrice.  Probleme de extrem.
- Înţelegerea şi aplicarea definiţiei
determinantului de ordin n şi cu ajutorul COMPLEMENTE DE ALGEBRĂ
permutărilor.
- Cunoaşterea unor metode numerice de  Matrice elementare. Transformări
- 464 -
determinarea a rangului unei matrice. elementare.
- Rezolvarea de sisteme de ecuaţii şi inecuaţii  Elemente de programare liniară.
liniare.  Permutări, determinanţi de ordin superior
-Utilizarea elementelor de transformări  Identităţi deduse din dezvoltarea
geometrice în plan şi spaţiu în scopul determinantului în mai multe moduri.
modelării unor probleme din diferite domenii.  Metode numerice pentru determinarea
-Utilizarea calculului vectorial în rangului unei matrice, matrice inversă şi
caracterizarea relaţiilor plane şi spaţiale şi în rezolvarea sistemelor
rezolvarea unor probleme de geometrie. Aplicaţii în rezolvarea unor sisteme de inecuaţii
-Identificarea situaţiilor problemă, formularea liniare
de probleme pe baza cunoştinţelor acumulate.
-Ilustrarea, clarificarea sau justificarea unor COMPLEMENTE DE GEOMETRIE
idei, algoritmi, metode în domeniul algebric
şi al geometriei studiate.  Poziţiile relative a două drepte în plan
- Generalizarea unor enunţuri.  Interpretarea geometrică a sistemelor liniare
- Cunoaşterea şi utilizarea în contexte variate cu două necunoscute
a paşilor de analiză şi construcţie a rezolvării
 Locuri geometrice date prin condiţii liniare
unei probleme specifice domeniilor studiate.
 Utilizarea numerelor complexe
- Realizarea de conexiuni şi transferuri între
domeniile studiate din matematică.  Relaţii metrice deduse analitic
- Justificarea prin argumente înlănţuite logic  Planul şi dreapta în spaţiu
paşii de rezolvare ai unei probleme.  Aplicaţii.
- Colaborarea în cadrul unui grup pentru  Evaluare.
desfăşurarea unor activităţi specifice studiului
disciplinei.
Activități de învățare
Exerciţii de exprimare prin simboluri specifice a relaţiilor matematice dintr-o problemă
Exerciţii de utilizare a schemelor şi diagramelor de lucru în rezolvare de probleme.
Folosirea particularizării, a generalizării sau analogiei pentru alcătuirea sau rezolvarea de
probleme noi pornind de la o problemă dată.
Exerciţii de construcţie şi interpretare a unor diagrame, tabele, scheme grafice, ilustrând
situaţii cotidiene.
Exerciţii de identificare a problemelor de extrem şi rezolvare a acestora pe baza exemplelor
studiate
Exerciţii de utilizare a algoritmilor de rezolvare a sistemelor de ecuaţii şi inecuaţii liniare
Exerciţii de construcţie a unei strategii de optimizare pe baza regulilor studiate.
Optimizarea strategiilor în rezolvarea problemelor concrete referitoare la aplicaţiile
derivatelor în diferite domenii
Metode de evaluare
 Referate
 Teste grila
- 465 -
 Verificare orala
 Miniproiect (teme de studiu, teme de proiect)
Bibliografie:
1. C. Năstăsescu ş.a. - Probleme de structurii algebrice – Editura Academiei RSR,
București, 1988
2. Dan Brânzei - Geometrie circumstanţială – Editura Junimea, Iași, 1983
3. G. Simionescu; V. Ştefănescu - Aplicaţii ale calculului vectorial în geometrie - Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1975.
4. Gh. D. Simionescu - Probleme de sinteză de geometrie plană şi în spaţiu – Editura
Tehnică, 1978
5. Gh. Rizescu - Teme pentru cercurile de matematică – Editura didactică și pedagogică,
București, 1977
6. Ion D. Ion şi altii – Complemente de algebră - Editura științifică și enciclopedică,
București, 1984
7. Mircea Ganga – probleme elementare de matematică, Editura Mathpress, Ploiești, 2003
8. N. Mihăileanu Complemente de algebră elementară - Editura didactică și pedagogică,
București, 1968
9. N. N. Mihăileanu - Lecţii complementare de geometrie – Editura didactică și
pedagogică, București, 1976
10. Ştefan Mirică s. a. – manual pentru clasa a XI-a, editura Aramis, București, 2002
11. Viorel Gh. Vodă - Surprize în matematica elementară – editura Albatros, București,
1981
12. Viorel Gh. Vodă - Triunghiul – ringul cu trei colţuri – editura Albatros, București, 1979.
- 466 -
„SIGURANŢA RUTIERĂ”
Prof. Coman Sorina

ARGUMENT
Vă invităm să faceți primii paşi în lumea regulilor de circulație! Cunoscând normele rutiere
şi aplicându-le veți putea să vă feriți de evenimente nefericite.
Veți afla pe unde trebuie să circulați,să traversați strada,care sunt locurile unde vă puteți juca,ce
vehicule pot fi întâlnite ȋn trafic,care este rolul polițistului,ce semnificație au unele indicatoare şi
marcaje rutiere.
Pornind de la adevărul că “în circulaţia rutieră e de ajuns - uneori - să greşeşti o singură dată
pentru că a doua oară nu mai ai când”, am gândit elaborarea acestui proiect pentru a intensifica
activitatea de sprijinire a elevului în dobândirea de cunoştinţe, capacităţi şi deprinderi care să-i
permită adaptarea cu uşurinţă la condiţiile de mic pieton.
„Cunoașterea și repectarea regulilor de circulație – o șansă pentru viaț ta!”
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
- antrenarea elevilor ȋn exersarea unor deprinderi și capacități vizând ȋnvățarea regulilor de
circulație rutieră.
OBIECTIVELE ACTIVITĂȚII:
- cunoasterea noţiunile de: drum public, trotuar, carosabil, pieton, vehicul, semafor, agent
de circulaţie, conducǎtor de vehicul, participant la traficul rutier;
- identificarea și cunoașterea semnificației indicatoarelor rutiere pentru pietoni şi biciclişti;
- formarea unor deprinderi de educație rutieră și moral-civică, necesare protejării vieții, pe
baza unor reguli cunoscute și unanim acceptate;
- educarea capacității de a manifesta un comportament disciplinat și preventiv pe drumurile
publice prin respectarea și aplicarea ȋn situații diverse a unor cunoștințe privind normele de
educațe rutieră cunoscute.
GRUP ȚINTĂ
elevii clasei a VI-a, Școala Gimnazială Bibirești Nr. 2.
- 467 -
BENEFICIARI:
 elevi,
 părinți.
LOCUL DESFĂŞURĂRII:
 Școala Gimnazială Bibirești Nr.2:
 sala de clasă.
RESURSE:
Umane:
 elevi,
 dirigintele clasei a VI-a,
 părinți,
 agent poliție.
Temporale: 29 noiembrie 2017
Materiale: fișe cu indicatoare rutiere, legislația rutiera, foi albe/ colorate A4, carioci, aparat foto,
diplome, laptop, videoproiector, materiale powerpoint, chestionare (pentru concurs);
PROGRAMUL ACTIVITĂȚILOR DESFĂȘURATE:
NR. LOC
ACTIVITATEA PERIOADA
CRT. DESFĂŞURARE
1. ,,Ghid - educația rutieră” Sala de clasă 29 nov.

-prezentare Power-Point: dicționar rutier, 2017
indicatoare rutiere pentru pietoni și bicicliști;
circulația pe timp de iarnă/ noapte; reguli pentru
mersul pe bicicletă, role, shateboard; reguli ce se
impun atunci când se folosesc mijloace de transport
ȋn comun; codul bunelor maniere pe stradă.
- worshop;
2. „Permis de bun pieton” Sala de clasă 29 nov.

-concurs; 2017
„Cunoașterea și repectarea regulilor de circulație –
o șansă pentru viaț ta!”
- 468 -
DISEMINAREA ACTIVITĂȚII EXTRACURRICULARE:
Expoziție foto cu momente din cadrul activității.
REZULTATE SCONTATE:
Participarea unui număr de 10 părinți la activitate;
Participarea tuturor elevilor clasei a VI-a la activitatea desfăşurată;
Organizarea unei expoziții foto cu cel puțin 30 de fotografii realizate de elevi pe parcursul
desfășurării activității.
MEDIATIZARE:
Popularizarea proiectului prin spaţiul de afişaj al şcolii.
- 469 -
PROIECT DE LECȚIE PENTRU CLASE SIMULTANE
Prof. înv. primar Condruț Mădălina Diana

Școala Gimnazială „Timotei Petride” Latinu, com. Măxineni, jud. Brăila
Clasa a II-a a IV-a
Aria Matematică și științe Matematică și științe

curriculară
Disciplina Matematică și explorarea mediului Matematică
Subiectul „Masa. Kilogramul. Gramul” „Bani. Leul. Euro”
Unitatea “Ne antrenăm pentru o viață sănătoasă” “Măsurare și măsuri”
tematică
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul 2.4.Efectuarea de adunări și scăderi de

unor investigaţii, prin observarea şi numere naturale în concentrul 0 - 1000
Compe- generalizarea unor modele sau 000 sau cu numere fracționare;
tenţe regularităţi din mediul apropiat; 2.5. Efectuarea de înmulțiri de numere
specifice 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul naturale în concentrul 0 - 1 000 000 și de
a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; împărțiri la numere de o cifră sau două
a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-100, cu cifre;
sprijin în obiecte, imagini sau 4.1. Utilizarea unor instrumente și unități
reprezentări schematice; de măsură standardizate, în situații
6.1. Utilizarea unor măsuri concrete, inclusiv pentru validarea unor
neconvenţionale pentru determinarea şi transformări;
compararea maselor, lungimilor şi 4.2. Operarea cu unități de măsură
capacităţilor; standardizate, folosind transformări;
6.4. Identificarea şi utilizarea unităţilor
de măsură uzuale pentru lungime,
capacitate, masă (metrul, centimetrul,
litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi a
unor instrumente adecvate;
Compe- Dezvoltare personală Geografie

tenţe 2.3. Identificarea unor fenomene și
integrate 3.3. Prezentarea utilităţii unor procese cu caracter geografic din mediul
meserii/profesii înconjurător al orizontului local, al
cunoscute; regiunii, țării și continentului;
Istorie
2.3 Identificarea, pe baza surselor, a
cauzelor, a consecințelor și a elementelor
care s-au schimbat sau nu într-o anumită
perioada de timp;
Cognitive: Cognitive:
- Să cântărească un creion, un pix
Compe- și un caiet, folosind un cântar de - Să rezolve un rebus;
tențe bucătărie; - Să citească informații despre leu
vizate
- 470 -
- Să noteze datele obținute într-un și euro;
tabel;
- Să rezolve o problemă, folosind
- Să calculeze câte grame vor operațiile matematice învățate;
avea 2/ 6 creioane, pixuri,
caiete; - Să calculeze suma pe care trebuie
- Să cântărească o anumită să o plătească pentru cantitatea
cantitate de mălai cerută de cumpărată;
cumpărător; - Să calculeze restul pe care trebuie
- Să calculeze, acolo unde este să îl primească;
posibil, suma datorată și restul
pentru cumpărător;
Afective:
- Să manifeste interes pentru
Afective:
lecție;
- Să manifeste interes pentru lecție;
Tipul predare- învățare predare-învățare

lecţiei
Mijloace didactice: cântar de bucătărie, Mijloace didactice: cântar de bucătărie,
pix, creion, caiet,fișe cu tabele pentru pix, creion, carte, caiet, penar, fișe cu
Strategia înregistrarea datelor, mălai, pungi, rebus, mălai, pungi, bancnote și monede
didactică bancnote și monede de hârtie. de hârtie.
Metode de învăţământ, procedee: Metode de învăţământ, procedee:

conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul
didactic, lucrarea practică. didactic, lucrarea practică.
Forme de organizare a activităţii: Forme de organizare a activităţii: frontal,

frontal, individual; individual;
Evaluare: aprecieri verbale, conversația Evaluare: aprecieri verbale, conversația

de evaluare, proba practică. de evaluare, proba practică.
Resurse  oficiale  oficiale

biblio- Programa școlară pentru clasele Programa școlară pentru clasele a III-
grafice Pregătitoare și clasele I-II nr. 3418 / a/ a IV-a
19.03.2013
 metodico – didactice  metodico-didactice
Metodica predării matematice la Metodica predării matematice la
clasele I – IV, Dumitru Ana, M. clasele I – IV, Dumitru Ana, M. Ana,
Ana, Editura Carminis, 2005 Editura Carminis, 2005
Resurse 5 elevi 9 elevi

umane
Resurse 50 minute 50 minute
temporale
- 471 -
Clasa a II-a Clasa a IV-a
Etapele Conținut instructive- Strategia Conținut instructiv- Strategia
lecției educativ didactică educativ didactică
Moment Se creează un climat conversația Se creează un climat conversația
organiza- favorabil desfăşurării favorabil desfăşurării
toric lecţiei. lecţiei.
Se pregăteşte materialul conversația Se pregăteşte materialul
necesar bunei desfăşurări necesar necesar bunei conversația
a activităţilor de desfăşurări a activităţilor
comunicare în limba de comunicare în limba
română. română.
Verifica- Se verifică tema conversația Se verifică tema cantitativ conversația

rea temei cantitativ și calitativ. și calitativ.
Captarea ACTIVITATE ACTIVITATE

atenției DIRECTĂ INDIRECTĂ
Elevii răspund oral la conversația Elevii completează un conversația
întrebări legate de masa rebus, din care va rezulta
corpurilor: cuvântul „EURO”.
Ce înseamnă masa? (Se (anexa 2) conversația
va face distincția între conversația
masă și greutate)
Care sunt unitățile de
măsură pentru masă? Activitate
(Unitățile de măsură vor individuală
fi scrise în caiete și la Fișă de
tablă: 1 kg = 1000 g). Activitate lucru
Care sunt instrumentele frontală
de măsură pentru masa
corpurilor?
Enunța- Elevii sunt anunțați că Conversația Elevii sunt anunțați că vor

rea vor învăța să folosească învăța să folosească Conversa-
obiecti- unitățile de măsură unitățile monetare, pe care ția
velor pentru masă, intrumente le vor folosi într-un joc
de măsură (cântarul), pe interactiv, mai târziu.
care le vor folosi într-un
joc interactiv, mai târziu.
ACTIVITATE ACTIVITATE DIRECTĂ

Dirija- INDIRECTĂ Se verifică activitatea
rea Elevii vor cântări, Conversația anterioară. Conver-
învățării folosind un cântar de Unul dintre elevi va citi sația
bucătărie, un creion, un câteva informații despre
pix, un caiet. leu și moneda euro. (anexa
Elevii vor nota datele 3)
obținute într-un tabel. Se notează în caiete și la
(anexa 1) Activ. tablă unitățile monetare și
- 472 -
individuală corespondențele dintre ele.
Exercițiul 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50
Proba bani, 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50
practică lei, 100 lei, 200 lei, 500
lei.
1 leu = 100 bani

1 leu= 50 bani + 50 bani
1 euro = 4.5 lei
ACTIVITATE
6.Obți- ACTIVITATE Activitate INDIRECTĂ
nerea DIRECTĂ frontală Elevii vor rezolva
perfor- Elevii trebuie să Exercițiul următoarea problemă: Ana
manței calculeze câte grame au 2 Explicația a cumpărat de la piață 5 kg
/ 6 / creioane/ pixuri / de ceapă, a câte 2 lei kg, 3 Activitate
caiete. kg de roșii, a câte 4 lei kg individuală
În cazul în care masa și 6 kg ardei a câte 14lei Exercițiul
unui obiect depășește 10 kg. Câte kg de castraveți
g, calculul se va face prin mai poate cumpăra, știind
adunare repetată. că un kg costă 2 lei și că
suma de bani pe care o are
la ea este de 150 lei?
Rezolvare:
5 x 2= 10 lei (ceapa)
3 x 4 = 12 lei (roșiile)
6 x 14 = 84 lei (ardeii)
10 + 12 + 84= 106 lei
(ceapa + roșiile + ardeii)
150 – 106 = 44 lei (îi
rămân)
44 : 2 = 11 kg castraveți
Activitate ACTIVITATE DIRECTĂ

frontală JOC DIDACTIC – „LA
ACTIVITATE Conversația MAGAZIN” Activitate
DIRECTĂ Jocul Elevii vor interpreta rolul frontală
JOC DIDACTIC – „DE- didactic cumpărătorului, cerând Conversați
A VÂNZĂTORUL” Exercițiul vânzătorului diferite a
Elevii vor interpreta rolul cantități de mălai (1 kg, 1 Jocul
vânzătorului, cântărind 1/5 kg, 2 kg, 2 2/5 kg). didactic
diverse cantități de mălai, Elevii vor calcula cât Exercițiul
pe care elevii clasei a 4-a trebuie să plătească și ce
le vor cumpăra, folosind rest trebuie să primească
unitățile monetare pentru cantitatea
potrivite (1 kg mălai cumpărată și vor plăti,
costă 2 lei). folosind bancnotele și
monedele primite.
Varianta 2
Plata se va face în lei și
pentru prețul exprimat în
- 473 -
euro (ex.1 kg mălai costă
un euro = 4,5 lei; 2 kg =
4,5lei + 4,5 lei= 9 lei)
Se fac aprecieri cu privire

Aprecieri la modul în care elevii au
7.Înche- verbal răspuns la lecție. Aprecieri
ierea Se fac aprecieri cu Elevii îşi notează tema verbale
activității privire la modul în care pentru acasă:
elevii au răspuns la
lecție, cum au colaborat.
Elevii își notează tema:
exercițiile, din auxiliar,
pagina
ANEXA 1
CLASA A II-A
1 creion - g 2 creioane - g 6 creioane - g
1 pix - g 2 pixuri - g 6 pixuri - g
1 caiet - g 2 caiet- g 6 caiet - g
ANEXA 2
CLASA A IV-A
1. BAN DIN METAL

2. MONEDA NATIONALA A ROMANIEI
3. SCHIMB DE MARFURI
4. BAN DIN HARTIE
- 474 -
PROGRAME DE INTERVENŢIE LA NIVEL INTERNAŢIONAL
ASUPRA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT
Prof. Constantin Malancă Veronica

Prof. Militaru Alexandru Lucian
Liceul Tehnologic „Henri Coandă” Buzău
J. B. Watson definea comportamentul ca ansamblul reacţiilor obiectiv obserbavile pe care

un organism, în general înzestrat ca un sistem nervos, îl execută ca răspuns la stimulările mediului,
ele însele obiectiv observabile. Tulburările de comportament sau modificările de comportament sunt
forme de dezechilibru psihic ce implică tulburări în sfera emoţional-volitivă ca urmare a unei
leziuni cerebrale pre sau postnatale. În marele dicţionar al psihologiei Larousse, comportamentul
este un mod de a fi şi a acţiona al animalelor şi al oamenilor,manifestări obiective ale educaţiei lor
globale.
Termenul de comportament, în plan psihopedagogic, cuprinde ansamblul reacţiilor unor
fiinţe ca răspuns la o situaţie trăită în funcţie de stimulii din mediu şi de tensiunile interne ale
organismului care într-o structură unitară, dispune de o anumită motivaţie, de o anumită direcţie şi
un anumit scop.
D. Trebach este de părere că profesorul la clasă se confruntă şi trebuie să traverseze diverse
probleme de disciplină. Identificarea scopului acestor comportamente indizerabile se va dovedi de
utilă în determinarea nevoilor elevului, care nu au fost atinse şi în alegerea strategiilor de intervenţie
cele mai adecvate. Cele patru obiective, în opinia lui Trebach, ale tulburărilor de comportament şi
actelor de indisciplină pe care elevii le manifestă la clasă sunt:
- caştigarea atenţiei / comportament manifestat de catre un elev sau un grup de elevi, pentru
atragerea atenției iar comportamentul său va întrerupe profesorul și colegii în procesul de predare-
învățare, pentru a caștiga audiență.
- puterea / este comportamentul prin care va încerca autoritatea profesorului de la clasă, prin
acțiuni sau cuvinte, elevul va încerca să demonstreze că el este liderul în clasă. Elevii care manifestă
acest comportament nu respectă instrucțiunile profesorului sau se conformează facand comentarii
nepoliticoase și răspund profesorului într-o manieră nepoliticoasă.
- evitarea eșecului / acești elevi nu întrerup procesul predării învățării.
Integrarea elevilor cu tulburări de comportament presupune în opinia lui Alois Gherguț,
aplicarea unor strategii de intervenție psihopedagogică destinate prevenirii și corectării
comportamentelor indezirabile mediului școlar și social, consolidarea unor atitudini favorabile față
- 475 -
de școală din partea elevului cu tulburări de comportament (Gherguț, 2001). Un rol important în
cadrul acestui proces îi revine consilierului școlar care, avand o pregătire psihopedagogică poate
folosi o varietate de metode și tehnici de consiliere destinate schimbării sentimentelor și atitudinilor
ce stau la baza apariției tulburărilor de comportament.
În multe țări se derulează o serie de programe de intervenție care au ca scop atat prevenția
cat și intervenția asupra tulburărilor de comportament în cazul în care acestea au apărut.
Exemple de programe relevante:
1. Bullying Prevention Program - Program pentru prevenirea comportamentelor de

intimidare și a conflictelor / autor Dan Olweus
Programul are ca obiective reducerea nivelului și a conflictelor. Programul a făcut parte
dintr-o campanie națională desfășurată în Norvegia ce a vizat diminuarea comportamentelor de
intimidare din școală, schimbarea climatului din școală și comunitate într-unul mai puțin conflictual
și cu mai puține recompense.Acest gen de program a fost aplicat și în școli din Germania, Marea
Britanie, Statele Unite, raportandu-se scăderi semnificative ale acestor comportamente.
2. The Incredible Years - Anii incredibili - autor Carolyn Webster -Stratton

Programul are la bază cercetări care i-au dovedit eficiența în reducerea agresivității copiilor
și a problemelor de comportament și creșterea competențelor sociale în mediul școlar. Scopurile
programului sunt pe termen scurt prin prevenirea tulburărilor de comportament cu debut la varste
timpurii și promovarea abilităților sociale, emoționale și cognitive ale copiilor.
3. Triple P- Positive Pareting Program - program pozitiv pentru părinți -autor Matt
Scanders
Programul se adresează părinților copiilor cu tulburări de comportament cu retard mental și
tulburări de comportament dar și profesioniștilor care se confruntă cu probleme și care au nevoie să
le soluționeze. Este un program flexibil care dorește să rezolve problemele apărute și să prevină
apariția problemelor viitoare.
4. I can Problem Solve Program-Programul de rezolvare a problemelor EU POT - autor

Myrna Shuer
Este un program de intervenție școlară, care antrenează elevii în găsirea unor soluții variate
la problemele interpersonale, în analizarea consecințelor acestor soluții și recunoașterea și
conștientizarea gandurilor, sentimentelor și motivelor care au generat situațiile problemă. Programul
- 476 -
își propune să schimbe modul de gandire al copiilor, să crească nivelul de adaptare socială a
elevilor, să promoveze comportamente prosociale și să diminueze impulsivitatea și inhibiția
5. Improving Social Awareness - Îmbunătățirea conștientizării sociale - rezolvare de

probleme sociale - autor Maurice Elias
Programul are ca scop prevenirea violenței și reducerea comportamentelor problematice.
Unul din scopurile sale este și reducerea stresului provocat de tranziția de la ciclul primar la cel
gimnazial. Programul are la bază teoriile lui Piaget și Dewey și este un curriculum care are trei faze:
de pregătire, de instruire și de aplicare.
6. Promoting Alternative Thinking Strategies - Strategii de promovare a gandirii alternative

Programul caută să dezvolte la copii cunoștințe și abilități necesare autocontrolului,
înțelegerii exprimării și reglării emoțiilor și rezolvării efective de probleme sociale. Programul are
ca scop îmbunătățirea ecologiei clasei și școlii,promovarea competențelor socio-emoționale și
reducerea agresivității.
7. The Social Decision-Making and Problem Solving program-Programul de luare a

deciziilor sociale și de rezolvare de probleme
Programul are ca scop prevenirea violenței, a abuzului de substanțe și reducerea
comportamentelor problematice. Programul caută să dezvolte la copii stima de sine, autocontrolul,
formarea unor abilități sociale cum ar fi identificarea, monitorizarea și reglarea stresului și
emoțiilor, evitarea unor probleme sociale cum ar fi actele de violență, eșecul școlar, consumul de
droguri, îmbunătățirea relațiilor de cooperare în grup, formarea abilităților de a dezvolta relații
pozitive între colegii de clasă.
În tulburările de comportament o serie de intervenții sunt centrate pe îmbunătățirea

abilităților de comunicare cum ar fi:
- creșterea eficienței deprinderilor de comunicare
- învățarea individului să comunice prin mai multe forme
- facilitarea comunicării prin folosirea formelor adecvate de comunicare cum ar fi utilizarea
semnelor, simbolurilor și obiectelor în locul comunicării verbale
- crearea unui mediu propice pentru comunicare
- crearea oportunităților de comunicare pentru partener.
Victor E. Frakl, care a dezvoltat logoterapia sau terapia semnificațiilor, consideră că dacă
- 477 -
vrem să schimbăm comportamentul cuiva este nesesar doar să schimbăm înțelesul evenimentului
care este legat de comportamentul respectiv. ,,Oamenii nu sunt afectați de ceea ce li se întamplă, ci
de cum înțeleg/interpretează ei ceea ce li se întamplă... (Epictet).
Bibliografie:
1. David, D., (2006). Tratat de psihoterapii cognitive şi comportamentale, Iaşi, Editura
Polirom;
2. Popovici, D. V., (2007). Orientări teoretice şi practice în educaţia integrată, Arad, Editura
Universităţii Aurel Vlaicu.
- 478 -
OPȚIONAL CHIMIE:
„SOLUȚII ȘI REACȚII CHIMICE”
Prof. Constantinescu Rozica

Școala Gimnazială Nr. 2 Râmnicu Sărat, jud. Buzău
Denumirea opţionalului: SOLUȚII ȘI REACȚII CHIMICE

Tipul opţionalului: opţional la nivelul disciplinei Chimie
Aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe ale naturii
Modul de desfăşurare: Clasa a VII-a
Ritmicitate: 1 oră / săptămână
Durata: 1 an şcolar
Propunător: Prof. CONSTANTINESCU ROZICA
Unitatea de învăţământ: Școala Gimnazială nr.2 Râmnicu Sărat
Localitate: Râmnicu Sărat
Locul desfăşurării: sala clasei a VII-a şi laboratorul de chimie-fizică al școlii
Tabelul elevilor participanţi: întreaga clasa a VII-a
ARGUMENT
MOTTO: ...NATURA ESTE CEL MAI MARE ȘI SUBLIM CHIMIST, CHIMIA ESTE VIAȚA ȘI
VIAȚA CUPRINDE O MULTITUDINE DE TRANSFORMĂRI.
Opţionalul se adresează elevilor de clasa a VII-a şi îşi propune să stimuleze înţelegerea

legăturii dintre noţiunile teoretice dobândite şi viaţa de zi cu zi. Opţionalul porneşte de la premisa
că cea mai eficientă învăţare este cea practică, fapt pentru care partea teoretică este redusă
comparativ cu cea aplicativă.
Elevii trebuie să ştie că viaţa se desfăşoară după principii ştiinţifice. Orice proces din viaţă
este guvernat de legi descoperite de ştiinţele naturii.
Pentru toate acestea şi multe altele, merită să citiţi, să vă informaţi, să căpătaţi cunoştinţe din
toate domeniile, nu doar din chimie, pentru că un om bine informat şi educat este un om puternic şi
va fi preţuit pretutindeni.
Vom încerca să descoperim împreună câteva din “misterele” chimiei – ştiinţă cu ajutorul
- 479 -
căreia oamenii au reuşit să realizeze poate cele mai spectaculoase şi mai incredibile minuni. Unele
fenomene naturale pot fi reproduse în laborator şi descoperite prin experimente chimice,gata să
ajute elevii în perfecționarea abilităților practice prin lucrări practice de laborator.
Cu ajutorul acestui opţional se urmăreşte familiarizarea elevilor cu operaţiile cele mai
importante din laboratorul de chimie, operaţii care implică formarea şi dezvoltarea unor deprinderi
practice, utile şi în viaţa cotidiană. În acelaşi timp, elevii vor îmbina experimentul clasic de
laborator, cu cel virtual, realizat cu ajutorul calculatorului, fapt care contribuie la menţinerea
interesului pentru studiul chimiei ca ştiinţă experimentală, prin angajarea activă şi conştientă a
elevilor în procesul de învăţare.
Toate substanţele din jurul nostru sunt alcatuite din substanţe chimice, fie mai simple,
precum ar fi de exemplu sarea de bucutarie, fie mai compuse, cum sunt parfumurile, detergenţii, sau
cele mai hrănitoare grupe de alimente.
Chimia stă la baza ştiinţei. Pe de o parte, ajută biologia şi furnizează explicatii pentru
procesele vieţii. Pe de altă parte, se combină cu fizica şi găseşte explicaţii pentru fenomenele
chimice în procesele şi particulele fundamentale ale universului.
citat din P.W. Atkins
COMPETENŢE GENERALE
La sfârşitul parcurgerii conţinuturilor propuse de această programă, elevul trebuie să
dobândească următoarele competenţe generale:
 Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor chimice, a operaţiilor de bază folosite în laborator, şi
în viaţa de zi cu zi;
 Dezvoltarea capacităţilor de explorare a realităţii şi de experimentare prin folosirea de
ustensile, reactivi şi operaţii proprii chimiei, din organizmul viu;
 Dezvoltarea capacităţii de comunicare utilă lucrului individual şi în echipă, cu accent pe
folosirea limbajului specific chimiei;
 Cunoașterea și aprofundarea cunoștințelor teoretice despre soluții și reactivi chimici folosiți
in chimie;
 Formarea abilităţilor de aplicare a cunoştinţelor acumulate, prin experiment chimic.
COMPETENŢE SPECIFICE

 1. Să cunoască terminologia specifică  exerciţii de scriere a formulelor chimice
referitoare la conceptele specifice şi a reacţiilor chimice;
chimiei;  interpretarea noţiunilor şi efectuarea unor
- 480 -
 2.1Să dobândească deprinderi practice de comparaţii pentru a evidenţia notele
efectuare a operaţiilor de bază în definitorii, proprietăţile comune şi
laborator şi gospodărie, să-şi formeze şi diferenţele specifice între substanţe
dezvolte spiritul de observaţie, de simple şi compuse;
cercetare şi în viaţa cotidiană  folosirea unor cantități diferite de
 2.2Să culeagă datele experimentale, să le dizolvant pentru obținerea unui număr
interpreteze şi să le organizeze în mare de soluții
structuri logice;  pregătirea reactivilor şi a ustensilelor de
 2.3Să proiecteze un experiment pe o laborator pentru efectuarea
temă dată; experimentelor;
 2.4Să interpreteze mărimile, relaţiile,  efectuarea de experimente utilizând
modelele, fenomenele legate de informaţiile date;
conţinuturile conceptuale abordate;  completarea unor fişe de lucru
 3.Să clasifice macromateriale şi experimentale;
materialele chimice după diferite criterii;  formularea unor concluzii referitoare la
 4.Să aplice cunoştinţele teoretice în comportarea unor substanţe simple sau
scopul interpretării proprietăţilor şi compuse;
fenomenelor studiate din viaţa cotidiana;  exerciţii de rezolvare a problemelor de
 5.1Să valorifice informaţiile rezultate din chimie legate de concentrația procentuală
documentare pentru a lua o decizie a soluțiilor;
privind metodologia de abordare  documentarea pentru întocmirea
teoretică şi practică a unei lucrări; materialelor de prezentare prin biblioteca
 5.2Să comunice sub formă scrisă sau şcolară dar şi cu ajutorul bibliotecii
orală concluziile; virtuale;
 6.Să evalueze factorii de risc implicaţi în  întocmirea unor referate, portofolii,
utilizarea unor substanţe chimice şi să proiecte referitoare la experimente
decidă asupra avantajelor şi a deosebite;
dezavantajelor folosirii lor.  prezentarea referatelor, proiectelor,
portofoliilor în faţa colegilor folosind
mijloacele moderne (computer);
 identificarea unor aplicaţii ale chimiei
folosind operații de dizolvare,concentrare
soluții,precipitare,și anumiți reactivi
chimici de bază.
CONŢINUTURI
I. Tehnici uzuale
I.1. Modalităţi de protecţie
I.2. Ustensile de laborator
I.3. Determinări şi măsurări
II. Soluții
II.1. Amestecuri
Generalități.
- 481 -
II.2. Tipuri de soluții
Generalităţi
II.3 Solubilitatea substanțelor
II.4 Clasificarea soluțiilor
a. Soluții diluate. Soluții concentrate
b. Soluții saturate. Soluții nesaturate
c. Concentrația în procente de masă
III. Reacții chimice

III.1. Generalităţi
III.2. Clasificarea reacțiilor chimice
a. Reacția de combinare
b. Reacția de descompunere
c. Reacția de substituție
d. Reacția de schimb sau înlocuire dublă
e. Reacții rapide, lente. Catalizatori
f. Reacții exoterme, endoterme.
IV. Tipuri de reactivi folosiți in experimente

IV.1 Reactivi – tipuri, utilizare, proprietăţi. a). Generalităţi
SOLUȚII ȘI REACȚII CHIMICE
COMPETENŢE ACTIVITĂŢI DE
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE
SPECIFICE VIZATE ÎNVĂŢARE
I.Tehnici uzuale Elevii vor fi capabili:
Să cunoască norme pentru Experiment în laboratorul de
asigurarea securității și chimie:
sănătății în laboratorul de - prepararea unei soluţii;
chimie;
 să cunoască şi să -separarea amestecurilor;
utilizeze aparatura din
laborator;
 să cunoască să -rezolvarea unor proiecte
măsoare mase şi individuale
volume de substanţe.
II. Soluții Prin studiul acestui capitol

elevii vor fi capabili:
 să cunoască și -referate cu experimente
chimice privind obținerea de
- 482 -
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE
SPECIFICE VIZATE ÎNVĂŢARE
identifice amestecuri soluții de diferite concentrații
omogene și eterogene procentuale
 să identifice unele
aspecte referitoare la Rezolvarea de calcule cu
metode de separare procente de masă
 să înţeleagă rolul
experimentului din - fişe de lucru – alcătuire;
laboratorul de chimie
pentru aprofundarea
chimiei
- elaborarea unor planşe

-scheme instalație de separare
Prin studiul acestui capitol amestecuri
elevii vor fi capabili:
 să identifice și să clasifice
reacțiile chimice care se
produc în natură și în -fișe de lucru-alcătuire
laborator
 să cunoască modul de -rezolvare prin calcule a
descoperire pe cale rezultatelor experimentelor
experimentală un nou tip de chimice la fiecare tip de
III. Reacții chimice reacție reacții chimice
 să descopere prin
experiment importanța -fișe de observații
tipurilor de reacții chimice. experimentale
- elaborarea unor planşe;

 să identifice categorii de -alcatuire de referate de tip
reactivi chimici folosiți în experiment.
reacțiile chimice
-fișe de lucru
 să descopere prin
experiment în laboratorul de
IV. Reactivi -fișe de observații
chimie caracteristicile
experimentale
reactivilor folosiți în reacțiile
chimice
experimente chimice în
laborator.
METODE ŞI MATERIALE DIDACTICE
A. Metode didactice
 Conversaţia euristcă
 Explicaţia
 Descoperirea dirijată
- 483 -
 Experimentul de laborator
 Instruirea programată pe calculator
 Problematizarea
B. Materiale didactice
 Aparatură şi ustensile de laborator
 Substanţe chimice
 Sistemul periodic al elementelor
 Calculator şi videoproiector
În cadrul acestui opţional voi aplica atât metode tradiţionale de evaluare, cât şi metode
alternative. Evaluarea este axată pe lucrul în echipă şi pe învăţarea prin colaborare, comunicare, în
vederea stimulării iniţiativei şi creativităţii elevilor.
Evaluarea se va realiza prin:
 Observarea sistematică a modului de lucru al elevilor, individual şi în echipă;
 Evaluare orală;
 Evaluare scrisă prin teste de evaluare şi fişe de lucru;
 Prezentarea unor referate, portofolii;
 Prezentarea unor informaţii în format electronic (power-point)
BIBLIOGRAFIE
1. Fătu S., Ursea L. – „Lucrări practice de chimie”, Editura Sigma, Bucureşti, 1993
2. Izabela Băjenariu, Lucreția Maria Papuc, Florica Popescu ”Chimie pentru clasa a VII-a
Caiet de lucru”- Booklet
3. Petrovanu O., Munteanu M. – „Experimente chimice şi lucrări de cerc pentru gimnaziu”,
EDP, Bucureşti, 1983
4. Sever Banciu A. – „Din istoria descoperirilor elementelor chimice”, Editura Albatros,
Bucureşti, 1981
5. Luminița Ursea, Sandu Fătu -”Lucrări practice de chimie” Editura Sigma, 1973
6. Izabela Băjenariu,Lucreția Maria Papuc, Florica Popescu ”Chimie-Exerciții și probleme
pentru gimnaziu - Booklet
7. http://ro. Wikipedia
- 484 -
8. www.didactic.ro
9. Programa școlară aprobată prin O.M.E.C.I.nr.5097/09,09.2009
An școlar 2018-2019
Semestrul I și Semestrul II
35 ore (1 oră / săptămână)
UNITATEA
Nr. COMPETENŢE Nr. Săptă
DE CONŢINUTURI Obs.
crt. SPECIFICE VIZATE ore mâna
ÎNVĂŢARE
1. Tehnici - să cunoască şi să utilizeze 1. Invitaţie în laboratorul
uzuale aparatura din laborator; de chimie 1 S1
- să cunoască unele reguli 2. Măsuri de protecţia
de protecţie a muncii în muncii în laboratorul de 1 S2
laborator; chimie
- să măsoare mase şi 3. Ustensile şi aparatură de 1 S3
volume de substanţe; laborator
4. Chimişti celebri şi 2 S4- refe-
descoperirile lor S5 rate
2. Soluții - să cunoască și să 1. Mărunţirea; încălzirea şi 1 S6
identifice amestecuri răcirea
omogene și eterogene; 2. Dizolvarea şi 2 S7
- să identifice unele amestecarea S8
aspecte referitoare la 3. Prepararea soluţiilor de 2 S9
metode de separare și diferite concentraţii; 1 S10
operațiile de bază din probleme -
laborator; 4.Separarea substanțelor 2 S12
- să înţeleagă rolul din amestecuri 1 S13
experimentului din 5. Decantarea şi filtrarea 1 S14
laboratorul de chimie; 6. Cristalizarea şi distilarea S15- refe-
6. Precipitarea 1 S16 rat
7. Experimente distractive 2 S17 por-
tofo-
Evaluare sumativă 1 S18 lii
3. Reacţii -să identifice și să clasifice

chimice reacțiile chimice care se 1.Reacția de combinare 1 S1
produc în natură și în 2.Reacția de
laborator descompunere 1 S2
- să cunoască modul de 3.Reacția de substituție 1 S3
descoperire pe cale 4.Reacția de schimb sau 1 S4
experimentală un nou tip înlocuire dublă 1 S5
de reacție 5.Reacții rapide, lente. 1 S6
- să descopere prin Catalizatori.Experimente. 1 S7
experiment importanța 6.Reacții exoterme, 1 S8
tipurilor de reacții chimice endoterme.
Evaluare sumativă 2 S9
S10
- 485 -
UNITATEA
Nr. COMPETENŢE Nr. Săptă
DE CONŢINUTURI Obs.
crt. SPECIFICE VIZATE ore mâna
ÎNVĂŢARE
4. Reactivi - să identifice categorii de 1.Generalități 1 S11
reactivi chimici folosiți în 2. Tipuri de reactivi 1 S11
reacțiile chimice 3.Proprietăţi: 1 S12
- să descopere prin Sensibilitate, Specificitate. S13
experiment în laboratorul 4.Experimente. Utilizări. 2 S14
de chimie caracteristicile S15
reactivilor folosiți în
reacțiile chimice Evaluare sumativă. 1 S16
5. Evaluare Evaluare finala 1 S17

finală
VALORI ŞI ATITUDINI
 Dezvoltarea interesului pentru informare şi documentare ştiinţifică

 Dezvoltarea curiozităţii faţă de mediu
 Dezvoltarea toleranţei faţă de opiniile celorlalţi
 Conştientizarea şi implicarea în problemele interdisciplinare
 Încredere în adevărurile ştiinţifice şi apreciere critică a limitelor acestora.
- 486 -
PROIECT „VALENTINE’S DAY”
Prof. Corban Elena-Lămîița

Liceul Teoretic „Spiru Haret” Moinești, jud. Bacău
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII „ALEXANDRU SEVER” MOINEŞTI
CADRE DIDACTICE PARTICIPANTE:

1. CORBAN ELENA-LĂMÎIŢA-CORNATOR
2. ISCU GINA- ÎNV. CLS.A II-A
3. PETREA LĂCRĂMIOARA- ÎNV. CLS.A III-A
4. PALADE CORINA– ÎNV. CLS.A IV-A
5. PARFENE VIORELA-CORINA-DIRIG. CLS.V-A
6. ACĂR GABRIELA –DIRIG. CLS. VI-A
7. MUNTENAŞU IUSTINIAN-DIRIG. CLS.VII-A
8. TOMA MIHAELA -DIRIG.CLS.VIII-A
Grup ţintă: 80 de elevi cu vârste cuprinse între 8 şi 14 ani
Beneficiari direcţi: elevi ai claselor I – VIII de la Şcoala cu clasele I-VIII „Alexandru Sever”
Moineşti
Resurse bugetare: 2,5 RON/elev - taxa plătită de copii pentru activitate
Locul desfăşurării: Şcoala cu clasele I-VIII „Alexandru Sever” Moineşti

- 487 -
Data: 14.02. 2011
Parteneri: Comitetul de Părinţi pe clase, Consiliul elevilor
Impactul asupra grupului ţintă:

 cunoaşterea unui aspect al tradiţiilor anglo-saxone mult mediatizat dar nepracticat până
acum de către elevii şcolii noastre, satisfacţia demonstrării cunoştinţelor de limba engleză în
faţa părinţilor, a profesorilor şi colegilor, dezvoltarea spiritului de iniţiativă şi de competiţie,
folosirea aptitudinilor şi a talentelor artistice.
Obiectivele proiectului
Obiective cadru:
 Educarea atenţiei voluntare, a spiritului de întrecere la elevi.
 Dezvoltarea aptitudinilor de comunicare, de lucru în echipă a tuturor persoanelor
implicate;
 Creşterea gradului de toleranţă a comunităţii locale faţă de elevi şi între elevi.
 Stimularea dorinţei de participare activă şi afectivă.
Obiective specfice:
 Să formeze şi să dezvolte atitudini pozitive, autonome care să armonizeze relaţia cu sine şi
cu ceilalţi (elevi, persoane din comunitate).
 Să formeze şi să dezvolte calităţi morale şi de voinţă:hotărârea, perseverenţa, tenacitatea,
corectitudinea, curajul, voinţa, stăpânirea de sine,disciplina, simţul estetic, încadrarea în
colectivitate.
 Să dezvolte calităţile fizice: îndemânarea.
 Să-şi dezvolte maleabilitatea faţă de opinii noi individuale sau de grup şi să folosească
constructiv elementele comune.
- 488 -
CONFECŢIONAREA DE INIMIOARE
BALUL PRIETENIEI
Sunt oameni care intra si ies din vietile noastre, dar sunt altii, prieteni dragi, care raman cu noi
pentru totdeauna lasand urme in inimile noastre, influentandu-ne caracterul.
DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR
În cadrul Atelierului Fanteziei, elevii, sub îndrumarea cadrelor didactice şi a părinţilor, au

confecţionat inimioare-simbol al prieteniei.
În sala festivă a şcolii s-a organizat Balul prieteniei cu muzică pentru toate gusturile.
În cadrul acestei activităţi s-au desfăşurat următoarele probe de concurs:
 cea mai frumoasă pereche,
 cea mai frumoasă inimioară,
 cea mai frumoasă scrisoare de dragoste.
La final s-a făcut premierea concurenţilor, iar apoi s-a continuat cu dansul.
- 489 -
Sa fii tu insuti e deajuns
Sa fii cine esti e deajuns.

Sa dai din ceea ce esti tu, inseamna sa dai deajuns.
Sa faci ceea ce iti place e sa faci indeajuns.
Nu e nici o competitie de castigat si nimic de dovedit,
Doar hranirea viselor, un sine care se vrea descoperit
Si dragoste ce se cere impartasita.
Nu te indoi de valoarea ta si sa stii mereu,
Fara urma de indoiala ca esti cu adevarat apreciat
- 490 -
Esti o persoana unica
Fa-ti o promisiune ca in viata

Sa -ti amintesti mereu ca esti unic.
Sa traiesti fericit de-a lungul timpului.
Sa-ti aduci aminte date importante.
Sa faci mereu lucrurile pe care ai vrut sa le faci.

Sa te bucuri de viata in fiecare zi.
Sa ai o viata plina de iubire.
Sa-ti transformi visele in realitate
- 491 -
Competiţiile:
1. Proba de machiaj
• fetele trebuie să îi machieze pe băieţi pe fundal muzical (vor sta cu spatele la juriu şi după 7
minute fiecare îşi prezintă perechea machiată tematic)
2. Proba de dans
• elevii vor dansa pe diferite stiluri de muzică
(disco, populară, vals, blues, tango, arăbească, manele)
3. Proba de creativitate- declaraţii de dragoste

• - elevii vor extrage fiecare câte un bileţel pe care sunt scrise 3 cuvinte. Fiecare va trebui să
scrie o declaraţie de dragoste perechii sale folosind cuvintele scrise pe hartie. Se vor scrie
mai întâi pe o foaie apoi fiecare va citi cu voce tare ce a scris.
• (16 bileţele)
4. Proba de Karaoke
• Un reprezentant de la fiecare pereche (aleşi de comun acord sau prin tragere la sorţi) va
trebui să cânte o melodie /o strofă dintr-o melodie
5. Proba cu mâncatul pufuletilor

• aceasta este o competiţie în care elevii vor trebui să mănânce o pungă de pufuleţi cât mai
repede.
6. Dansul cu mărul
• la fiecare pereche se va pune un măr între frunţile acestora şi vor trebui să danseze întreaga
melodie fără să cadă mărul
- 492 -
ANEXEZ MODELELE PENTRU INIMIOARE:
- 493 -
IMPACTUL CONSUMULUI DE SUC AMBALAT ASUPRA MEDIULUI
PROIECT DIDACTIC
Prof. Cortojan Viorica

Școala Gimnazială „Constantin Gh. Marinescu” Galați
Disciplina: Matematică și științe în societatea cunoașterii

Clasa: a VII-a
Observarea unor aspecte ale interacţiunii om-mediu;
Colectarea de informaţii utilizând surse variate în scopul documentării;
Dezvoltarea unor deprinderi, comportamente, atitudini;
Interpretarea şi relaţionarea datelor şi faptelelor observate prin activitatea directă.
O1 – să răspundă corect la întrebările adresate;
O2 – să completeze enunţurile lacunare folosind cuvintele potrivite;
O3 – să efectueze exerciţii de interpretare ṣi de relaţionare a datelor ṣi a faptelor<
O4 – să aplice operaţii matematice în rezolvarea problemelor;
O5 – să alcătuiască mesaje pentru sensibilizarea oamenilor pentru o alimentație responsabilă.
Strategia didactică: activ participativă
Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, expunerea, observarea, exerciţiul, problematizarea,
munca independentă, munca pe grupe, ciorchinele, brainstorming-ul.
Resurse materiale: retroproiector, fişe de lucru (răvaṣe), coli de scris, tabele, suporturi pentru
ciorchine, marker.
Forme de organizare a activităţii: activitate frontală, pe grupe şi individuală.
Repere temporale: 50 minute
DERULAREA SECVENŢELOR DE ÎNVĂŢARE
Nr. Secvențele Activitatea

Activitatea profesorului
crt. lecției elevilor
1. Moment Se creează climatul optim necesar desfăşurării în Pregătesc

organizatoric bune condiţii a lecţiei. materialele pentru
lecţie.
- 494 -
2. Captarea Fiecare elev are pe bancă câte un răvaṣ care Citesc ṣi răspund la
atenţiei conţine o întrebare sau un enunţ lacunar. (Anexa 1) întrebare sau
Pe baza răspunsurilor primite, conduce discuţia completează
spre concluzia că pentru o cutie de suc este nevoie propoziţia lacunară.
de foarte multe materiale pentru producerea ei.
3. Anunţarea Anunţă titlul lecţiei şi obiectivele. Scriu titlul lecţiei
temei și a Scrie titlul pe tablă. pe caiet.
obiectivelor
4. Dirijarea V-aţi pus vreodată întrebarea ce materiale se Completează
învăţării folosesc pentru o cutie de suc? ciorchinele
Solicită elevilor completarea unui ciorchine
pornind de la,, Alcătuirea unei cutii de suc –
materiale necesare’’.
Propune realizarea unor activităţi prin care elevii
să afle ingredientele dintr-o cutie de suc. (Se citesc
ingredientele unei cutii de suc și se completează un
ciorchine
Solicită elevilor:
1. Să completeze estimativ tabelul în care vor face
o cruciuliţă în căsuţa zilei respective ori de câte ori Completează
s-a consumat suc în familie (Anexa 2) 2. Solicită tabelul
ca fiecare grupă de elevi să cântarească ambalajul
folosit pentru sucul la cutie (hârtia, aluminiul care
a căptușit cutia, paiul din plastic) apoi să calculeze
consumul acestor materiale folosite conform
tabelului completat anterior (pentru o săptămână / Calculează
pentru o lună/ un an). consumul de
Solicită prezentarea rezultatelor obţinute. materiale
Se trec rezultatele obţinute într-un tabel.
Pe baza datelor colectate, se conduce discuţia spre Prezintă rezultatele
concluzia consumului mare de materiale care obţinute
pentru fabricarea cărora mediul este degradat. Trec rezultatele în
3. Clasa de elevi este împărţită pe grupe. tabel
După ce elevii citesc și completează ingredientele
unei cutii de suc, fiecare echipă se documentează Răspund la
și află care este impactul asupra sănătății. întrebări
4. Propune elevilor alcătuirea unui mesaj prin care Lucrează pe grupe
să-i determine pe oamenii să folosească eficient alcătuind
resursele naturale. un mesaj.
Propun soluţii.
5. Asigurarea Cere elevilor să scrie un scurt text privind Alcătuiesc textul.
retenţiei şi importanţa consumului de alimente cât mai puțin Câţiva elevi
transferului procesate. prezintă textele
scrise.
6. Evaluare şi Solicită elevilor să formuleze răspunsuri la Răspund la
autoevaluare întrebări referitoare la consumul de resurse întrebări
naturale care se folosesc pentru alimentele
procesate.
- 495 -
Se fac aprecieri asupra răspunsurilor elevilor şi

asupra lucrărilor realizate.
ANEXA 1
Răvaṣe
Se găseṣte în cele trei stări de agregare.
Componentele mediului sunt: solul, aerul ṣi .......
Se obtine din bauxita ..............................
Hârtia se obține din ........
Din petrol se poate obține …………
Pentru fabricarea aluminiului se folosesc ……..
Materialele plastice se degradează …………….
Cutia de la suc se degradează ...........
Sucurile din comerț au termen de valabilitate ............
ANEXA 2
Completează tabelul cu câte o cruciuliţă în dreptul zilei ori de câte ori a fost consumat suc în
familia ta.
Sâm-bătă
Dumincă
Miercuri
vineri
Marţi
Luni
Joi
XX
X
Bibliografie:
1. S. Fătu, Metodica predării chimiei, Editura Corint, București, 2007
2. www.ccdg.ro/ manânca responsabil
- 496 -
PROIECTAREA JOCULUI DIDACTIC - LANȚUL GEOGRAFIC
Prof. Cosma Camelia

Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri” Mircești, jud. Iași
Competența generală
 Raportarea realităţii geografice spaţiale şi temporale la reprezentări cartografice
Competența specifică
 Să localizeze elemente din realitate pe reprezentări cartografice
 Să aplice cunoştinţe şi deprinderi învăţate
 Să citească hărţi şi să utilize semne convenţionale
Forma de exprimare
 Întrecere pe echipe
Competențe psihologice stimulate

 atenția,
 memoria,
 obsevația,
 gândirea,
 memoria.
Resurse folosite
 unane – grupe de elevi
 materiale – harta.
Desfășurarea jocului
Denumirea jocului - Lanțul geografic
Regulile jocului
Fiecare nume de râu se arată pe hartă.
Nu este voie să se repete aceeaşi denumire în lanţul respectiv.
- 497 -
Nu se face deosebire între literele „î” şi „j”, „s” şi „ş”, „t” şi „ţ”.
Câştigă grupa de elevi care a dat cele mai multe răspunsuri corecte și complete.
Sarcinile jocului
Prima etapă
Elevii celor 2 grupe trebiue să denumească râuri ţinând seama de denumirea precedentă, în
aşa fel ca iniţiala denumirii următoare să înceapă cu ultima literă a denumirii precedente.
A doua etapă
Elevii celor 2 grupe descriu elementele identificate și formulează unele considerații.
Conținutul jocului
Jocul are două etape iar elevii sunt împărțiți în două grupe.
Fiecare grupă își desemnează un reprezentant care conduce jocul și notează lanțul
denumirilor. Prima denumire este dată de persoana care conduce jocul. Aceasta indică pe unul
dintre participanţii la joc pentru continuare.
Elevul indicat arată pe hartă obiectivul respectiv – râul- şi spune repede numele următor.
În a doua etapă se face descrierea elementelor şi se formulează unele consideraţii.
Evaluarea jocului
Se fac aprecieri referitoare la desfăşurarea jocului evidenţiind grupa câştigătoare.
- 498 -
LESSON PLAN:
CHRISTMAS IS IN WINTER
Prof. Cosma Lavinia Georgiana

Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficiențe Auditive Buzău
DATE: 19th December 2017

SCHOOL: Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficiențe Auditive Buzău
TEACHER: Cosma Lavinia Georgiana
CLASS: 6th
LEVEL: 4th year of study
NO. OF STUDENTS: 9
LESSON: Christmas is in Winter
STRUCTURES: Christmas vocabulary
FUNCTIONS: Talking about Christmas
SKILLS: speaking, reading, listening, writing
OBJECTIVES: by the end of the lesson students will be able to:
 to associate a word to an image/a set of images
 to articulate the words as correctly as possible, respecting the specific intonation and accent
of English
 to participate actively in a dialogue
FUNCTIONS:
 Students will assimilate the terms refering to Christmas;
 Students will consolidate their knowledge regarding Christmas
TEACHING AIDS: flashcards, worksheet, laptop, blackboard
TEACHING TECHNIQUES: conversation, dialogue, exercise
METHODS: conversation, explanation, observation, reading
TIME: 45 minutes
1. Warming- up:
Aim: to prepare the students for the lesson

Procedure:
- 499 -
 T greets the pupils and asks them to write the date on the blackboard
 T asks the students what month and season it is at present.
 T presents to the students some letters and they have to build the word ~December~.
 T asks the students what we celebrate in winter.
Interaction: T – Ss
Timing: 10'
2. Lead-in:
Aim: to introduce the topic/to set the context

Procedure:
 T announces the theme of the lesson and writes the title on the blackboard.
 A set of images is given to each student.
Timing: 2'
3. Presentation
Activity 1: Speaking – Writing – Matching

Aims: to produce words, to exercise writing, to pronounce as correctly as possible
Procedure:
 T gives the students prompts and they have to name words related to Christmas.
 T writes the words in English on the blackboard and the students have to stick each image in
their notebooks and write the word that describes the image next to it.
Timing: 23'
Activity 2: Speaking
Aims: to use correctly the word describing the images so that they can solve the crossword,
to consolidate the new terms
Procedure:
 T present the students a crossword. Each line has an image and they have to write the
corresponding word. At the end, they discover on the vertical column the word SANTA.
Timing: 5'
- 500 -
Activity 3: Speaking
Aims: to participate actively
Procedure:
 T spells the word SANTA for the students and introduces a new song for them
S-A-N-T-A
Interaction: T – S
Timing: 5'
Homework: worksheet
- 501 -
OPȚIONAL:
„STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS”
Prof. Cosma Maria Carmen

Şcoala Gimnazială nr. 14 Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedinţi
În condiţiile unei vieţi extrem de stresante şi cu multă poluare omul a găsit soluţia pentru
a-şi prelungi viaţa. Omul s-a reîntors la rădăcini şi a descoperit în natură adevărate miracole.
Prin acest opţional am dorit să subliniez importanţa respectării regulilor unei alimentaţii
corecte, a principiilor unei hrăniri sănătoase a organismului, condiţie esenţială pentru un corp
sănătos.
Opţionalul vrea să aducă în discuţie beneficiile consumului unor alimente, fructe şi legume,
singurele capabile de a ne proteja corpul de eventuale îmbolnăviri.
Temele sunt bine alese, vizează probleme de alimentaţie din zilele noastre fiind adresate
capacităţii de înţelegere a elevilor de gimnaziu.
În cadrul opţionalului “Stil de viaţă sănătos“ mi-am propus ca temele să fie parcurse în mod
plăcut, să-i implice în mod direct pe elevi aceştia îmbinând în mod plăcut lectura, cunoştinţele
proprii cu studiul individual şi abilităţile practice.
 Utilizarea unor noţiuni, norme şi principii specifice educaţiei pentru un stil de viaţă
sănătos;
 Formarea unor atitudini şi comportamente responsabile pentru sănătate;
 Conştientizarea că alimentaţia sănătoasă este vitală pentru o dezvoltare armonioasă şi
pentru a avea performanţa în ceea ce facem;
 Utilizarea corectă a noţiunilor privind calitatea produselor alimentare;
 Găsirea unor soluţii proprii pentru rezolvarea problemelor de sănătate specifice vârstei.
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare:
 Utilizarea unor noţiuni, norme şi principii specifice educaţiei pentru un stil de viaţă
sănătos;
- 502 -
 Conştientizarea că alimentaţia sănătoasă este vitală pentru o dezvoltare armonioasă;
Nr.
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
Crt.
Să descrie beneficiile alimentaţiei Recunoaşterea alimentelor sănătoase de cele
1
sănătoase, activităţii fizice, odihnei; dăunătoare sănătăţii;
Alcătuirea unui meniu zilnic cu alimente
Să înţeleagă şi să utilizeze termeni sănătoase;
2
specifici alimentaţiei sănătoase. Participarea în mod activ la realizarea sarcinilor
propuse.
 Utilizarea corectă a noţiunilor privind calitatea produselor alimentare;

 Să găsească soluţii proprii pentru rezolvarea problemelor de sănătate specifice vârstei;
Nr.
crt.
Să enumere produse ce aparţin Iniţierea şi desfăşurarea de jocuri pe teme
1 fiecărei trepte din piramida alimentaţiei sănătoase;
alimentelor; Jocuri de rol;
Formarea deprinderii de a mânca sănătos;
Să adopte un comportament care Studiu de caz;
2
promovează un stil de viaţă sănătos. Formularea şi rezolvarea de situaţii problemă;
Realizarea de portofolii.
Conţinuturile învăţării:
 Cum să ne dezvoltăm un stil de viaţă sănătos;

 Comportamentul alimentar; cine influenţează comportamentul alimentar;
 Sănătate şi stil de viaţă;
 Alimentaţie sănătoasă; alimentaţie nesănătoasă;
 Ştii ce mănânci? Citeşte etichetele;
 Denumire – aliment; compoziţie; valoarea nutritivă a alimentelor
 Clasificarea alimentelor; alimente sănătoase şi nesănătoase;
 Alimente dietetice;
 Fructe şi legume sănătoase;
 Alimentaţia în funcţie de anotimp;
 Alimente – medicamente;
 Recapitulare; evaluare;
- 503 -
PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ PE SEM. I; AL II-LEA
Nr. Unitatea de Competenţe Nr.

Conţinuturi Săpt. Obs.
crt. invăţare specifice ore
1 S1
Cum să ne dezvoltăm
Să descrie beneficiile un stil de viaţă sănătos
alimentaţiei
sănătoase, activităţii Comportamentul
fizice, odihnei; alimentar; Cine-l 1 S2
1 Stil de viaţă influenţează?
sănătos Să înţeleagă şi să
utilizeze termenii Sănătate şi stil de
specifici viaţă
alimentaţiei 1 S3
sănătoase; Exercitii fizice si
sănătatea;
1 S4
Alimentaţia sănătoasă 2 S5;S6
si nesănătoasă;
Etichete pentru a
alege sănătos; 1 S7
Să enumere produse
ce aparţin fiecărei Alimente- compoziţie;
trepte din piramida Valoarea nutritivă a 7 S8
alimentelor; alimentelor; S9
S10
Clasificarea S11
Deprinderi alimentelor; S12
2 Alimentare S13
Raţia alimentară; S14
Grupe de alimente;
2 S15
Piramida alimentelor S16
Recapitulare Aditivii alimentari;

semestrială 1 S17
Prezentare portofolii
1 S18
Să adopte un Alimente 2 S19
Alimente comportament care dietetice;Diete; S20
sănătoase; promovează un stil
3 Alimente de viaţă sănătos; Fructe şi legume –
nesănă- beneficii asupra 2 S21
toase sănătăţii; fructe şi S22
legume autohtone si
- 504 -
Nr. Unitatea de Competenţe Nr.
Conţinuturi Săpt. Obs.
crt. invăţare specifice ore
exotice;
Stresul şi alimentaţia 1 S 23
Mineralele din
alimente; 1 S 24
Alimentaţia în funcţie
de anotimp; 1 S 25
Aliment-medicament;
Alimente nesănătoase
şii boli
cardiovasculare
Alimentaţia şi 2 S26
obezitatea; S27
Suntem ceea ce
mâncăm - despre
cantitatea şi calitatea 1 S28
alimentelor
Sportul şi alimentaţia 3 S29

S30
Recapitulare; S31
Evaluare finală;
Întocmirea
portofoliilor
2 S32
S33
3 S34
S35
S36
Modalităţi de evaluare
 Probe orale;
 Probe scrise;
 Probe practice;
 Autoevaluarea;
 Proiecte;
- 505 -
 Referate;
 Portofolii;
 Studiu de caz.
Valori si atitudini
 Dezvoltarea curiozităţii şi a respectului faţă de natură;

 Grija faţă de ceilalţi şi faţă de sănătatea propriei persoane;
 Dezvoltarea toleranţei faţă de opiniile altora;
 Motivaţia pentru informare şi documentare ştiinţifică pentru formarea unui stil de viaţă
sănătos, condiţie esenţială pentru menţinerea sănătăţii.
Bibliografie
David Grotto - 101 alimente care va pot salva viaţa, Editura Polirom, 2009
Gh. Mencinicopschi - Şi noi ce mai mâncăm? Vol. 1-2, Editura Coreus, 2011
Ileana Berar - Sarea intre Da si Nu, Editura Lucman
Ovidiu Bojor, Catrinel Berariu - Sănătatea prin remedii naturiste, Editura Polirom
Ovidiu Bojor - Sănătatea prin seminţe, legume şi fructe, Editura Fiat Lux
Regina Durbec - Diete cu fructe şi legume pentru eliminarea toxinelor, Editura Polirom.
- 506 -
OPȚIONAL:
„EDUCAȚIE PENTRU CETĂȚENIE DEMOCRATICĂ”
Prof. Cosma Vasile Marius

Argument
Dinamica socială impusă de societatea contemporană formulează cerinţe noi faţă de

comportamentul omului, cerinţe care să răspundă printr-o inserţie pozitivă şi o adaptare activă la
ritmul rapid al transformărilor sociale. Din această perspectivă, noile tendinţe în formarea
atitudinilor prosociale se orientează spre instrumentarea individului cu abilităţi de analiză şi spre
dezvoltarea creativităţii sociale în sensul progresului social.
În acest scop, introducerea în perioada preadolescentă a unui opţional care îşi propune să
schiţeze primele direcţii în atitudinile sociale ale copiilor este o soluţie în formarea conştiinţei
sociale şi de integrarea activă a individului în mediul social.
Educaţia pentru cetățenie democratică este văzută, pe plan european, ca instrument al
coeziunii sociale, bazată pe drepturile şi responsabilităţile cetăţenilor. Nucleul educaţiei pentru
democrație îl reprezintă formarea copiilor, tinerilor şi adulţilor pentru a deveni cetăţeni activi şi
responsabili și urmăreşte promovarea unei culturi a democraţiei şi a drepturilor omului.
Consiliul Europei sublinia, cu un deceniu în urmă, că învatamântul are acum, mai mult ca
niciodată, un rol crucial în formarea indivizilor independenți și responsabili. Sistemele educative
trebuie să ofere tinerilor ocazia de a dobândi cunoștințe, atitudini și competențe esențiale în
urmatoarele domenii cheie, strâns legate unele de altele: preătirea pentru viață într-o societate
democratică; pregătirea pentru lumea muncii; pregătirea pentru viața culturală.
Educaţia pentru cetățenie democratică înseamnă un set de practici şi de activităţi al căror
scop este de a pregăti cât mai bine tinerii şi adulţii pentru a participa activ la viaţa democratică prin
asumarea şi exercitarea drepturilor şi responsabilităţilor lor în societate. Cu alte cuvinte, înseamnă
să învăţăm cum să devenim cetăţeni şi cum să trăim într-o societate democratică.
În perioada recentă, totuşi, evenimentele şi schimbările care au avut loc în Europa au
constituit o provocare. Printre acestea se numără:
• conflictele etnice şi naţionalismul;
• ameninţările globale şi insecuritatea;
• apariţia unor noi tehnologii de informaţie şi comunicare;
- 507 -
• problemele de mediu;
• migraţia populaţiei;
• apariţia unor noi forme de identitate colectivă anterior suprimate;
• cererea de autonomie personală mai mare şi noi forme de egalitate;
• diminuarea coeziunii sociale şi a solidarităţii dintre oameni;
• neîncrederea în instituţiile politice tradiţionale, în formele de guvernare şi liderii politici.
În faţa unor astfel de provocări, a devenit clar că este nevoie de noi tipuri de cetăţeni:
cetăţeni care să fie nu numai informaţi, ci şi activi – capabili să contribuie la viaţa comunităţii din
care fac parte, a ţării şi a lumii, să-şi asume o responsabilitate mai mare pentru aceasta.
Rolul educaţiei în dezvoltarea unor astfel de cetăţeni este acum aproape universal
recunoscut. Abilitatea de a se implica în viaţa şi în problemele publice, în mod inteligent şi
responsabil, se formează. Cu toate că anumite lucruri pot fi deprinse în mod neorganizat în cadrul
familiei, în societatea actuală acestea nu mai sunt suficiente pentru formarea cetăţenilor informaţi şi
competenţi, de care au nevoie democraţiile moderne pentru a-şi asigura existenţa.
Atitudini şi valori
 responsabilitatea faţă de acţiunile proprii, preocuparea pentru dezvoltarea personală şi

schimbare socială;
 curiozitatea, acceptarea şi aprecierea diversităţii;
 empatia şi solidaritatea cu alţii şi dorinţa de a sprijini pe cei ale căror drepturi sunt
ameninţate;
 sentimentul demnităţii umane, a valorii personale şi a celorlalţi;
 justiţia socială, dorinţa de a activa pentru idealurile libertăţii, egalităţii şi a respectului pentru
diversitate;
 respect faţă de demnitatea omului și respectarea drepturilor omului;
 exercitarea drepturilor şi asumarea responsabilităţilor.
1. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaştere

şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală.
2. Aplicarea cunoştinţelor specifice ştiinţelor sociale în rezolvarea unor situaţii problemă, precum şi
în analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare.
3. Cooperarea pentru realizarea unor activități şi pentru investigarea unor probleme specifice
- 508 -
diferitelor grupuri şi comunități, prin asumarea unor valori şi norme sociale şi civice.
4. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare.
5. Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii.
- exerciții de clarificare, în contexte relevante,

1.Utilizarea corectă a termenilor specifici în a înțelesului unor termeni specifici domeniului
diferite situații de comunicare scrisă sau orală.
- identificarea dintr-un complex de cauze pe
2. Analizarea factorilor economici, politici și cele decisive în luarea unei decizii
culturali care alcătuiesc imaginea unei - reflectarea asupra beneficiilor și a pierderilor
societăți. provocate de anumite evenimente
3.Receptarea critică a informațiilor din mass- - analiza critică a unor articole de presă
media, studiul critic al realității. -înțelegerea și conștentizarea impactului
oricărei forme de discriminare instituțională și
4.Susținera diversității, ințelegerea și non-instituțională
acceptarea diversității.
- formularea unui punct de vedere propiu și
5.Abilitatea de a-și preciza propria decizie, pe argumentat
baza dovezilor și a găndirii critice. - realizarea unor comparaţii între opinii şi
argumente diferite
6.Recunoașterea și acceptarea
-exprmarea opiniei cu privire la problemele
interculturalității.
controversate
7.Identificarea și analiza unor probleme -descoperirea consecințele pozitive si negative
controversate. ale problemele controversate
-exersarea unor roluri specifice în activitatea de
8.Exercitarea drepturilor și responsabilităților grup
cetățenești într-o societate democratică.
-evaluarea critică a consecințele pe care le-a
9.Consecvența comportamentului în raport cu avut nerespectarea drepturilor omului
un set de valori asumate. -discutarea modalităților concrete în care se
respectă valorile și principiile unei societăți
10.Asumarea responsabilităților de cetățean democratice
român și european.
-rezolvarea în echipă a unor probleme civice,
prin asumarea unor responsabilităţi şi prin
relaţionarea pozitivă cu ceilalţi
-susținerea, cu argumente, a necesității
respectării unor valori asumate
Modalități de evaluare
 elaborarea de proiecte pe teme date;
 realizarea unor portofolii pe teme date;
 observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor;
- 509 -
 evaluarea în perechi;
 autoevaluarea.
Conținuturi
1. Migrațiile contemporane
 Cauzele migrațiilor contemporane.
 Spațiul istoric al migrațiilor contemporane.
 Consecințele migrațiilor contemporane.
 Migrația romanilor.
2. Dialog intercultural.
 Diversitatea și provocările ei.
 Națiune, patrie, stat, cetățean.
 Naționalismul.
 Identitate națională – identitate europeană.
 Integrarea României în NATO și UE.
 Dialogul intercultural – o soluție pentru rezolvarea conflictelor.
3. Globalizarea.
 Globalizarea și manifestările ei.
 Consecințele globalizării.
 Globalizarea și identitatea națională.
4. Cooperare și conflict.
 Impactul războiului asupra societăților.
 Invățăminte ale războaielor mondiale.
 Organizații internaționale pentru menținerea păcii.
 Holocaustul.
 Terorismul – problemă a societății contemporane.
 Educație în cadrul fundamentalismului islamic.
 Combaterea terorismului.
5. Democrația și drepturile omului.
 Sistemul politic democratic.
 Sistemul politic totalitar și respectarea drepturilor omului.
 Statul femeii în sec. XX.
 Statutul femeii în timpul regimului comunist și în perioada post-decembristă.
 Drepturile omului în tratate și documente.
- 510 -
Bibliografie
 Andreescu Gabriel, Națiuni și minorități, Editura Polirom, Iași, 2004

 Bauman Zygmunt, Globalizarea și efectele ei sociale, Editura Antet, București, 1996
 Bârzea Cezar, Educația pentru democrație într-o societate democratică o perspectivă a
educției permanente, Consiliul Europei, Strasbourg, 2000
 Budunescu Ion, Terorismul – fenomen global, Editura Politică, București, 1997
 Boia Lucian, România – țară de frontieră a Europei, Editura Humanitas, București, 2001
 Carol Căpiță, Laura Căpiță, Tendințe în didactica Istoriei, Editura Paralela 45, Pitești, 2005
 Marino Adrian, Pentru Europa. Integrarea României, Ediția a II-a, revăzută și intregită,
Editura Polirom, Iași, 2005
 Paul Vasile, Conflictele sec. XXI. Proiecții în spațiul strategic, București, Editura Militară,
1999
 Stradling Robert, Să înțelegem istoria sec. XX, Editura Sigma, București, 2002
 Tămaș Sergiu, Dicționar politic. Instituțiile democrației și cultura civică, Editura Academiei
Române, 2003
 Haupt Frevert, Omul sec. al XX-lea, Editura Polirom, Iași, 2002
Planificare semestrială şi anuală

Educație pentru cetățenie democratică
Clasa a VIII-a
Nr.
Unitatea de învăţare Conţinuturi C.S. Săpt. Obs.
ore
1.1. Cauzele migrațiilor
contemporane. 1
1.2. Spațiul istoric al migrațiilor 2 6 1-6
1. Migrațiile contemporane. 3
contemporane 1.3. Consecințele migrațiilor 5
contemporane.
1.4. Migrația românilor.
1.5. Evaluare
2.1. Diversitatea și provocările ei.
2.2.Națiune, patrie, stat, cetățean. 5
2.3. Naționalismul. 9 7 7-13
2.4. Identitate națională – 10
identitate europeană.
2. Dialog intercultural.
2.5. Integrarea României în
NATO și UE.
2.6. Dialogul intercultural – o
soluție pentru rezolvarea
conflictelor.
- 511 -
Nr.
Unitatea de învăţare Conţinuturi C.S. Săpt. Obs.
ore
2.7. Evaluare.
3.1. Globalizarea și manifestările ei. 1
3.2. Consecințele globalizării 4 5 14-18
3.3. Globalizarea și identitatea 6
3. Globalizarea
națională
3.4. Evaluare.
3.5. Recapitulare finală.
4.1. Impactul războiului asupra
societăților.
4.2. Invățăminte ale războaielor 5
mondiale. 7 8 19-26
4.3. Organizații internaționale pentru 8
menținerea păcii. 9
4. Cooperare și conflict. 4.4. Holocaustul.
4.5. Terorismul – problemă a
societății contemporane.
4.6.Educația în cadrul
fundamentalismului islamic.
4.7. Combaterea terorismului.
4.8. Evaluare.
5.1. Sistemul politic democratic.
5.2. Sistemul politic totalitar și 1
respectarea drepturilor omului. 3 27-34
5.4. Statul femeii în sec. XX. 9 8
5.5. Statutul femeii în timpul 4
5. Democrația și
regimului comunist și în perioada
drepturile omului.
post-decembristă.
5.6. Drepturile omului în tratate și
documente.
5.7. Evaluare
5.8. Recapitulare finală.
- 512 -
MEMORII
Prof. ing. Costache Daniela

Liceul Tehnologic Special Nr. 3 București
1. Memoria internă reprezintă „biblioteca” sistemului de calcul. Aici se memorează

informaţia (datele de intrare şi programele) codificată în binar (0 şi 1).
BIT (binary digit) – cea mai mică unitate de informaţie reprezentabilă într-un calculator,
care poate lua doar valorile 0 şi 1.
Biţii sunt grupaţi câte 8 şi formează un OCTET (BYTE).
Multiplii unui octet sau byte sunt:
kB sau ko kilobyte sau kilooctet 103 bytes 1 000 bytes

MB sau Mo megabyte sau megaoctet 106 bytes 1 000 000 bytes
GB sau Go gigabyte sau gigaoctet 109 bytes 1 000 000 000 bytes
TB sau To terabyte sau teraoctet 1012 bytes 1 000 000 000 000 bytes
a. Memoria ROM (Read Only Memory) este o memorie care poate fi doar citită. Ea este
scrisă de către producător.
Nu poate fi modificată şi conţine informaţii necesare funcţionării calculatorului. Ea este
nevolatilă (nu se pierde la oprirea calculatorului). În ea se încarcă sistemul de operare şi programele
de aplicaţie.
b. Memoria RAM (Read Acces Memory) este o memorie care poate fi atât citită cât şi scrisă.
Este o memorie volatilă, adică programele şi datele se vor pierde după ce calculatorul va fi
închis şi păstrează informaţia doar atâta timp cât calculatorul este sub tensiune.
2. Memoria externă este o memorie suplimentară care comunică cu microprocesorul. Ea este
o memorie nevolatilă din care se poate citi şi în care se poate scrie. Memoria externă are de obicei o
capacitate mult mai mare ca memoria internă, în care se pot înmagazina mai multe programe şi
datele corespunzătoare lor.
Memoria externă este alcătuită din:
a. - discuri fixe (hard-disk)
b. - discuri flexibile (floppy-disk)
c. - Compact discul (CD-ROM-ul)
d. - DVD
e. - Memorie Flash USB
- 513 -
a. Discurile fixe (hard-disk) sunt montate în interiorul unităţii centrale şi nu pot fi detaşate
de calculator decât prin demontarea acesteia.
b. Discuri flexibile (floppy-disk) care are capacitatea de 1,44 Mb. Discurile flexibile se
folosesc cât este nevoie, ele fiind introduse într-un locaş special, după care pot fi recuperate cu
uşurinţă.
c. Compact discul (CD-ROM-ul) este un alt suport de memorie externă superior discurilor
flexibile, care are capacitatea de 650- 900 Mb
d. DVD este asemănător CD-ului.
DVD-ROM reprezintă suportul care permite doar citirea informaţiilor, fiind utilizat în
special pentru distribuţia de produse program, multimedia. Capacitatea de la 4,7 Gb la 17 GB.
DVD-R (Recordable – inscripţionabil) permite executarea unei singure operaţii de
inscripţionare, similar CD-R.
e. - Memorie Flash USB este o memorie electronică nevolatilă (în care datele persistă și fără
alimentare cu energie electrică).
- 514 -
„UNIVERSUL COPILĂRIEI”
Prof. înv. primar Costache Dorina Adela

Prof. înv. primar Lazăr Niculae
Prof. înv. primar Pruteanu Mariana
Școala Gimnazială Grebănu, jud. Buzău
TIPUL ACTIVITĂȚII PRINCIPALE: CONCURS INTERJUDEȚEAN DE MUZICĂ ȘI

DANS”
NIVELUL: interjudețean
DOMENIUL ÎN CARE SE ÎNCADREAZĂ PROIECTUL: festival cultural – artistic
EDIȚIA a I a
Anul școlar 2017 – 2018
Coordonatori proiect,
prof. învățământ primar Costache Dorina Adela
prof. învățământ primar Lazăr Niculae
prof. învățământ primar Pruteanu Mariana
A. INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituției/unității de învățământ aplicante:
1. Școala Gimnazială Grebănu
Localitatea Grebănu, Județul Buzău
Persoană de contact: prof. învățământ primar Costache Dorina Adela, prof. învățământ
primar Lazăr Niculae, prof. învățământ primar Pruteanu Mariana.
B. INFORMAŢII DESPRE PROIECT

B.1. Titlul proiectului: ” Universul copilăriei”
B.2. Domeniul în care se încadrează proiectul:
 Domeniul cultural-artistic, arte vizuale
 Domeniul cultural–artistic, culturi şi civilizaţii
 Domeniul cultural-artistic, literatură
 Domeniul cultural-artistic, teatru
- 515 -
 Domeniul cultural artistic – folclor, tradiţii, obiceiuri
 Domeniul cultural-artistic – muzică
 Domeniul cultural-artistic – dans
 Domeniul ecologie şi protecţia mediului
 Domeniul educaţie civică, voluntariat, proiecte caritabile
 Domeniul sportiv (inclusiv majorete și gimnastică aerobică)
 Domeniul tehnic
 Domeniul ştiinţific
B3: Ediţia nr. I
B4: Număr participanţi la proiect: 150
B5: Bugetul proiectului:
Buget total Buget solicitat MEN Contribuţie proprie/alte surse
500 lei - DA
C. REZUMATUL PROIECTULUI
Prezentaţi minim următoarele elemente ale proiectului dumneavoastră:
a. Prezentul proiect descrie Concertul – concurs ”Universul Copilăriei” cu scopul de a
promova muzica populară și ușoară românească precum și cea internațională în rândul tinerelor
talente interpretative, precum și readucerea în atenția publicului și a concurenților, a celor mai
valoroase creații muzicale. Sunt implicați în acest proiect aproximativ 150 copii din școlile și
grădinițele județului precum și din alte județe din țară, însoțiți de cadrele didactice și părinții
acestora.
b. În ziua de 7 mai 2018, cadrele didactice organizatoare, vor transmite proiectul
Concertului-concurs ”Universul Copilăriei” tuturor instituțiilor implicate. Acestea își vor anunța
participarea până la data de 26 mai 2018.
D. PREZENTAREA PROIECTULUI
D.1. Argument justificativ:
Existența multiplelor manifestări legate de interpretare muzicală la nivelul unităților de
învățământ din județul Buzău au generat la inițiativa prof. învățământ primar Costache Dorina
Adela, prof. învățământ primar Lazăr Niculae, prof. învățământ primar Pruteanu Mariana, Școala
Gimnazială Grebănu, Județul Buzău, de a organiza o competiție care să valorifice performanțele
preșcolarilor, școlarilor, elevilor și ale cadrelor didactice coordonatoare.
În calitate de organizatori, ne dorim ca ediția a I a, a Concertului – concurs ”Universul
Copilăriei” să fie dedicată interpretării vocale individuale și grupurilor vocale din învățământul
preșcolar, primar, gimnazial și liceal la nivel interjudețean.
- 516 -
D.2. Scopul proiectului:
a. Descoperirea tinerilor talentați în domeniul muzicii, promovarea și aprecierea acestora la
adevărata lor valoare. Educarea tinerei generații în scopul cunoașterii, păstrării și respectării
fondului spiritual – tradițional.
b. Popularizarea muzicii de calitate, autentic românească într-o lume care promovează din ce
în ce mai mult muzica unde trăirea, emoția, sunt considerate demodate și plasate în plan secundar.
c. Stimularea schimburilor culturale între copii proveniți din diferite zone ale țării.
D.3. Obiectivele specifice ale proiectului:
a. Să valorifice potențialul artistic individual al copiilor și al cadrelor didactice
îndrumătoare.
b. Să încurajeze interpretarea individuală și în grup, ca o alternativă fiabilă în dezvoltarea
personalității copiilor.
c. Să promoveze performanțele artistice ale copiilor, coordonatorilor și imaginea unităților
de învățământ în comunitate.
d. Să ofere publicului și participanților modele autentice de manifestare a valorilor
tradiționale românești.
e. Să dezvolte capacitatea concurenților de a se adapta cerințelor individuale și a lucrului în
echipă.
f. Să se realizeze un material audio cu finaliștii competiției care va fi distribuit în școli.
g. Să sensibilizeze concurenții și spectatorii în legătură cu bogăția și frumusețea tradiției
muzicale și culturale românești.
D.4. Descrierea grupului ţintă: preșcolari, școlari, cadre didactice, părinți.
D.5. Durata proiectului: 16 iunie 2018
D.6. Descrierea activităţilor:
Activitatea nr. 1
a. Interpretare vocală:
- muzică populară individual și de grup
- muzică ușoară individual și de grup
- muzică cultă
- dans
b. Titlul activității: ”Universul Copilăriei”
c. Data: 16 iunie 2018
d. Locul desfășurării: Sala Sporturilor – R. Sărat
e. Participanți: preșcolari, elevi, cadre didactice, părinți, reprezentanți ai comunității locale,
sponsori.
- 517 -
f. Programul activității în ziua de 16 iunie 2018:
10,00 – 10,30 – Deschiderea festivă;
10,30 – 14,00 – Desfășurarea concursului
14,00 – 15,00 – Festivitatea de premiere
h. Responsabili:
- prof. învățământ primar Costache Dorina Adela, prof. învățământ primar Lazăr Niculae,
prof. învățământ primar Pruteanu Mariana, Școala Grebănu, județul Buzău.
i. Beneficiari: preșcolari și elevi din județul Buzău dar și din alte județe.
j. Modalități de evaluare:
- evaluarea de către un juriu specializat pentru fiecare secțiune
- elaborarea unei fișe de evaluare.
D.7. Rezultate așteptate:
a. Dezvoltarea relațiilor de colaborare între școlile organizatoare și alte școli din țară, între
comunități locale.
b. Se preconizează participarea la nivelul acestei ediții aproximativ 150 de copii preșcolari,
școlari, elevi pe cele două secțiuni: interpretare muzicală individuală și de grup, dans. Mediatizarea
corespunzătoare va atrage un număr mare de spectatori estimați la peste 400 de persoane.
c. Acordarea de diplome și trofeul concursului
d. Realizarea unui CD și a unui album foto
e. Realizarea unei cărți cu ISBN, cu lucrările premiate
f. Se va ridica nivelul de performanță al preșcolarilor, școlarilor și elevilor din punct de
vedere vocal, vor fi cultivate simțul estetic și exigența publicului spectator cu privire la
autenticitatea și frumusețea cântecului popular românesc precum și a celui de muzică ușoară. Pe
termen lung Concertul – concurs, va contribui la construcția identitară prin interiorizarea într-un
moment de maximă tensiune spirituală a muzicii de calitate.
D.8. Indicatorii de evaluare:
Un juriu alcătuit din membri de specialitate și al instituțiilor partenere pentru fiecare
secțiune.
Beneficiarii direcți și indirecți ai proiectului:
- preșcolari, școlari, elevi, cadre didactice și părinți.
D.9. Continuitatea/ sustenabilitatea proiectului:
Încheierea unor contracte de parteneriat cu instituțiile implicate în această ediție.
Încheierea unor contracte de sponsorizare cu sponsorii locali ai acestei ediții.
D.10. Activităţi de promovare/mediatizare:
Promovarea concursului în presa locală, prin intermediul presei scrise și audio vizuale.
- 518 -
Realizarea unui material despre această ediție și publicarea în revista școlii, pe site-ul școlii,
precum și realizarea unui CD.
D.11. Parteneri implicaţi în proiect:
Primăria Municipiului Râmnicu – Sărat și Sala Sporturilor – Rm. Sărat.
DEVIZ ESTIMATIV
Fonduri Finanţare Finanțări anterioare pe
proprii solicitată acelașii proiect
Nr. Total
Descrierea cheltuielilor* MEN Surse MEN TOTAL
crt. sumă
2017 proprii 2017
Topuri hârtie, diploma la DA NU 0 DA NU 500 Ron

cele trei secțiuni elevi,
cadre didactice;
Trofee secțiuni muzică
(transport)
CD-uri înregistrarea
concursului pt. membrii
participanți
Mape pentru membrii
juriului
Tipărirea numărului mare
1 de diplome
-cartușe imprimantă color
- aperitive pentru copii de
2 la distanțe mari
TOTAL RON 500 Ron
* Cheltuielile eligibile sunt: cazare şi masă participanţi, premii (cf. OMECTS

nr.3216/13.02.2008), cheltuieli de organizare şi materiale (numai consumabile, nu obiecte de
inventar), transport intern.
E. ALTE INFORMAȚII DESPRE APLICANT

a. Tipul unității de învățământ (școală, liceu, palat, club)
b. Numărul cadrelor didactice participante la proiect
c. Numărul elevilor participanți la proiect
d. Numărul claselor/cercurilor participante la proiect și tipul/profilul acestora
e. Participări anterioare la alte programe/proiecte (dacă au existat alte participări,
enumerați mai jos titlurile proiectelor, perioada de desfășurare și finanțatorul/ finanțatorii)
F. INFORMAȚII DESPRE POTENȚIALII PARTENERI

G.1. Unitățile școlare partenere (dacă există)
- 519 -
G.2. Adresa completă, nr. de telefon/fax, adresă poștă electronică/site, persoană de contact
(nume și prenume, funcție, date de contact)
G. În cazul în care nu va exista posibilitatea de finanțare MECTS, doresc ca proiectul să fie

inclus în CAE:
a. DA
Inițiatori:
prof. învățământ primar Costache Dorina Adela, prof. învățământ primar Lazăr Niculae,
prof. învățământ primar Pruteanu Mariana, Școala Grebănu, județul Buzău
CONCURS INTERJUDEȚEAN DE MUZICĂ ȘI DANS

”Universul Copilăriei”
EDIȚIA I
RÂMNICU – SĂRAT 16 IUNIE 2018
Evenimentul se dorește a fi o modalitate de descoperire și promovare a copiilor și tinerilor

talentați în domeniul muzicii ușoare și populare, precum și promovarea muzicii de calitate în rândul
acestora. Stimularea schimburilor culturale în muzică și dans în minunata lume a copilăriei.
REGULAMENT
Concursul se va desfășura pe două secțiuni: interpretare muzicală și dans în data de
16.06.2018 și se adresează preșcolarilor, elevilor din clasele I-VIII și din învățământul liceal. În
ziua de 16.06.2018, va avea loc gala de premiere la secțiunea interpretare muzicală și dans, în sala
sporturilor a Municipiului Râmnicu – Sărat.
- Secțiunea MUZICĂ
Concursul se va desfășura pe două secțiuni interpretare muzicală și dans în data 16.06.2018
și se adresează preșcolarilor, elevilor din clasele I – VIII și din învățământul liceal. În ziua de
16.06.2018, va avea loc gala de premiere la secțiunea interpretare muzicală și dans, în sala
sporturilor a Municipiului Râmnicu Sărat.
 Secțiunea MUZICĂ
Concursul se va desfășura pe trei genuri muzicale cu o singură piesă – individual/grup:
- FOLCLOR (soliști vocali, grupuri vocale)
- MUZICĂ UȘOARĂ (soliști vocali, grupuri vocale, soliști instrumental)
- MUZICĂ CLASICĂ (instrumentiști, soliști vocali).
- 520 -
Pentru fiecare din aceste genuri se pot înscrie:
- preșcolari
- elevi din înv. primar, gimnazial, liceal.
NU SUNT ADMISE INTERPRETĂRI PE POZITIV
Fișele de înscriere vor fi trimise până la data de 26 mai 2018.
Prezența în concurs constă în interpretarea unui cântec de muzică populară sau ușoară,
individual sau în grup, care să ateste calitățile interpretative ale concurenților. Interpretarea va fi
susținută de negativul piesei (format audio – way). Repertoriul va cuprinde piese din muzica
românească sau internațională (pentru secțiunea muzică ușoară, și piese folclorice zonale pentru
secțiunea folclor).
- 521 -
ÎNVAŢĂ SĂ ÎNVEŢI!
PARTENERIAT ŞCOALA-FAMILIE-COMUNITATE
Prof. Costică Simona Maria

Liceul „Demostene Botez” Truşeşti, jud. Botoşani
„Prezenţa părinţilor poate transforma cultura şcolii” (S.L. Lightfoot)
Argument Termenul de „parteneriat” este bazat pe aceea că, partenerii au un

fundament comun de acţiune şi un spirit de reciprocitate care le permit să
se unească. Astfel, părinţii şi profesorii pot crea parteneriate variabile,
angajându-se în activităţi comune de învăţare, sprijinindu-se unii pe alţii în
îndeplinirea rolurilor cerute, desfăşurând proiecte de curriculum
colaborativ, participând împreună la diverse activităţi de luare a deciziei.
Întâlnirile „tipice” cu părinţii nu abordează întotdeauna aceste probleme,
oferind părinţilor puţine şanse de a cunoaşte profesorii elevilor şi
problemele şcolii. De aceea, trebuie pus accent pe activităţi de cunoaştere
interpersonală pentru a crea un cadru de siguranţă şi pe strategii de
desfăşurare a acestora cât mai variat şi accesibil.
Ca urmare, acest proiect, îsi propune să dezvolte competenţe de lucru între
elevi dar şi cu familia elevului şi să răspundă nevoilor de comunicare,
relaţionare, construire de echipe, cooperare, motivare şi implicare.
Propunătorul este conştient însă ca parteneriatul şcoală-familie nu
„produce” neapărat elevi de succes.
Scopul Analizarea relaţiei dintre performanţele şcolare şi succesul în viaţa
proiectului personală; identificarea de către elevi a realizărilor personale (care au
condus la dezvoltarea unor abilităţi şi la formarea unor deprinderi)
Optimizarea relaţiei şcoală-familie-comunitate, în aşa fel încât elevii să
obţină singuri succesul.
Obiective Elevi:
Dezvoltarea abilităţilor de autocunoaştere şi intercunoaştere;
Optimizarea încrederii în sine şi în ceilalţi;
Pregătirea pentru obţinerea celor mai bune rezultate la examenele naţionale
Creşterea interesului pentru schimbare, învăţare, dezvoltare;
Înţelegerea schimbării ca parte a creşterii şi dezvoltării;
Participarea activă la propria educaţie şi la integrarea în viaţa socială.
Părinţi:
Realizarea unor cercetări pentru dignosticarea şi identificarea
instrumentelor de comunicare relaţiei şcoală-familie;
Antrenarea părinţilor în activităţi de informare şi formare educaţională;
Crearea unui cadru de motivare şi implicare a partenerilor;
Încurajarea voluntariatului; atragerea părinţilor către activităţi din „lumea
şcolii”.
Grup ţintă Elevii clasei a VIII-a, părinţii acestora, comunitatea locală
Perioada de An şcolar 2017/2018
desfăşurare
- 522 -
Coordonatori şi Conducerea şcolii, profesor psihopedagog profesorii clasei de matematică
colaboratori şi limba română, bibliotecar
Materiale Chestionare, referate (lectorate), materiale informative (Regulament şcolar,
broşuri, pliante, afişe etc.), program „Ajută-ţi colegul”
Bugetul autofinanţare
proiectului
Popularizarea pliante pentru părinţi, elevi şi profesori
proiectului
Plan de activităţi
Perioada
Nr. Activităţi Forma Responsabil
(Data)
1 Părinţii „se întorc” la şcoală lectorat Diriginte Septembrie
Alcătuirea Comitetului de Părinţi 2017
2 Discuţii informale asupra informare director Octombrie
Regulamentului de ordine şedinţă cu părinţii diriginte 2017
interioară şi a documentelor şcolare
3 Elaborarea unui chestionar pentru atelier de lucru prof. psihoped. Noiembrie
părinţi privind colaborarea şcoală- diriginte 2017
familie
4 Consilierea părinţilor în cazul cabinet de prof. psihoped. Octombrie
apariţiei unor crize în familie care consiliere diriginte 2017-iunie
pot influienţa progresul şcolar al Consiliul prof. 2018
elevului, proiect temele pentru clasei
acasă
5 Programul „Ajută-ţi colegul” Acţiune de Prof. limba Octombrie
autocunoştere şi română 2017-iunie
dezvoltare Prof. 2018
interpersonală matematică
7 Activitate de voluntariat: „Mână de acţiune de părinţi Decembrie
la mână” voluntariat cu elevii clasei 2017
prilejul Crăciunului diriginte Aprilie
şi a Sărbătorilor 2018
Pascale
8 Biblioteca -loc de întâlnire în dezbateri Diriginte Mai 2018
familie Elevii clasei a
VIII-a
Bibliotecar
9 Influenţa familiei asupra carierei ora de dirigenţie Diriginte Iunie 2018
elevului invitat- un părinte prof. psihoped.
„Profesia” de părinte-O zi din viaţa
unui părinte
10 Evaluarea naţională-succes sau dezbatere Diriginte Iunie 2018
insucces? Părinţi
Priholog şcolar
Dacă în alte culturi creşterea şi educarea copiilor este o problemă a întregii comunităţi, la
noi, părinţii sunt de cele mai multe ori singuri, adesea fără niciun ajutor.
- 523 -
De aceea, uneori părinţii consideră, în general educaţia copiilor dificilă, atunci când copilul
prezintă un comportament care pentru ei este inacceptabil. În astfel de cazuri părinţii sunt iritaţi, se
supără sau se simt neputincioşi.
În condiţiile social-economice actuale se manifestă două tendinţe contradictorii: părinţii sunt
îngrijoraţi de viitorul copiilor lor, dar în acelaşi timp ,,nu mai au timp şi răbdare să acorde atenţie
problemelor acestora’’. Relaţia lor cu şcoala este ignorată sau evitată, acţiunile educative ale celor
două instituţii exercitându-se oarecum paralel.
Este o sarcină a şcolii, a personalului didactic, să identifice situaţiile problematice din
familiile copiilor, să dirijeze pe cât posibil strategiile educative ale acestora în formarea elevului şi
mai ales să conştientizeze faptul că relaţia de colaborare şcoală-familie este determinantă în
obţinerea performanţelor şcolare.
PROGRAM DE CONSILIERE ADRESAT PĂRINŢILOR
Denumirea: AJUTOR ÎN ORGANIZAREA TEMELOR
Argument: Deoarece temele acasă au un rol important în activitatea de zi cu zi a elevului,

trebuie reconsiderată atitudinea multor părinţi în ceea ce priveşte necesitatea efectuării acestora de
către copil zilnic şi cu responsabilitate.
Scop: dezvoltarea la părinţi a unei atitudini adecvate faţă de efectuarea temelor acasă
Obiective:
 sensibilizarea părinţilor cu privire la nevoia de sprijin a copilului
 optimizarea modalităţilor de lucru acasă
 identificarea problemelor cu care se confruntă copiii în efectuarea temelor
 evaluarea celor mai eficiente strategii educaţionale de lucru acasă
Grup ţintă: 10 - 15 părinţi ai copiilor care manifestă probleme în rezolvarea temelor acasă
Durata: 12 săptămâni-4 şedinţe săptămânale
Tipuri de activităţi: dezbatere, masă rotunda, întâlniri interactive, ateliere
- 524 -
Şedinţa I
Tema: Tema acasă – o preocupare pentru întreaga familie
Obiective:
 identificarea celor mai bune strategii pentru fiecare copil în parte
Un copil care refuză ajutorul părinţilor în momentul în care întâmpină dificultăţi în
rezolvarea temei dar argumentând că el face cum i-a spus „doamna” este de preferat să fie lăsat să
rezolve şi chiar să meargă la şcoală cu tema greşită decât să meargă cu tema rezolvată de părinţi
pentru că în partea de verificare a temelor el îşi va da seama singur de cele greşite.
Părinţii care au un program încărcat şi se întorc seara târziu acasă trebuie să responsabilizeze
copilul, să-l înveţe să-şi facă singur temele şi să le verifice tot singur, încurajându-l şi apreciindu-l
pentru progresele realizate de unul singur.
De fiecare dată, când se găseşte timp, părinţii trebuie să observe caietele de teme şi să facă
aprecieri asupra lor, pentru că aceste caiete reprezintă activitatea principală a copilului, pe care el
simte nevoia s-o valorizeze pentru a se motiva mai departe în îndeplinirea sarcinilor şcolare.
 formularea expectaţiilor parentale privind rezolvarea sarcinilor de către copil
Majoritatea părinţilor doresc ca temele să fie realizate corect şi în mare măsură fără ajutor.
Este important ca fiecare părinte să ştie că pentru fiecare copil în parte condiţiile care asigură
randamentul maxim în procesul de învăţare sunt individualizate. De aceea, este bine ca părintele să
urmărească progresele înregistrate de copil şi să adapteze sprijinul acordat în funcţie de nevoile
acestuia. Este foarte posibil să fie zile în care părintele nu se înţelege cu copilul său. Există metode
prin care se poate scădea tensiunea acumulată şi evita conflictul:
-să se ţină cont de posibilităţile copilului
-„gândeşte înainte de a vorbi!” (ca părinte dacă a stabilit nişte reguli, trebuie respectate)
-Copiii fac ceea ce „merge”. Dacă se încearcă mituirea cu ceva dulce după ce a greşit
sperând că astfel se va opri, sigur data viitoare va proceda la fel.
Şedinţa II
Tema: De ce dau profesorii teme?
Obiective:
 identificarea nevoilor cognitive şi emoţionale ale copiilor
 cunoaşterea de către părinţi a importanţei lucrului acasă
 analiza problemelor legate de rezolvarea temelor
Înainte de a discuta cum îşi pot ajuta părinţii copiii la teme, este mai important să cunoască
de ce dau profesorii teme pentru acasă şi care sunt beneficiile copilului dacă îşi îndeplineşte corect
sarcina de elev.
- 525 -
 pentru a revedea şi a înţelege şi mai bine ceea ce s-a discutat în clasă;
 pentru a-şi însuşi mai rapid informaţiile predate la şcoală;
 pentru a se obişnui de mici să consulte diferite resurse precum cărţile de la bibliotecă,
enciclopediile, dicţionarele;
 pentru a explora subiectul amănunţit faţă de ce se face la şcoală în timpul unei ore de
curs.
Temele îl ajută pe copil să-şi dezvolte atitudini şi obiceiuri pozitive. Elevul învaţă să lucreze
independent; el este nevoit să se autodisciplineze şi să-şi asume responsabilitatea de a se prezenta la
şcoală cu tema făcută şi lecţia învăţată.
Şedinţa III
Tema: Îi ajută temele pe copii să înveţe?
Obiective:
 evaluarea strategiilor de creştere a randamentului copiilor
 identificarea modalităţilor de promovare a creşterii motivaţiei în a face teme acasă
 Modalităţi de promovare a motivaţiei:
 copilul are nevoie să ştie că părinţii iau în serios importanţa temelor. Dacă îşi dă seama
că părintele este interesat dacă tema este făcută sau nu, copilul va fi motivat pentru a-şi pregăti
lecţiile în timp util.
Pentru a-l determina pe copil să conştientizeze semnificaţia temelor, ar trebui urmate
următoarele sfaturi:
 stabilirea unui program fix pentru scrierea temelor. Dacă are şi alte activităţi
suplimentare, practicarea unui sport, cursuri de pian etc., copilul va fi surmenat, oboseşte, nu
reuşeşte să-şi termine temele în timpul stabilit este necesar să se renunţe la unele activităţi
suplimentare pentru că temele primează.
 Alegerea unui spaţiu potrivit pentru scrierea temelor (chiar şi un colţişor, dar acela să fie
al lui).
 Îndepărtarea factorilor care distrag copilul (televizor, telefoane „de curtoazie” în timpul
alocat temelor: ceilalţi membri ai familiei să stea în altă cameră fără să facă gălăgie.
 Copilului trebuie să i se asigure materialele de care are nevoie (creioane, carioci, riglă,
foarfecă, lipici etc.) pentru a nu fi nevoit să meargă prin vecini să ceară, sau mai rău dacă nu le are
intră în panică şi se descurajează şi nu va mai lucra cu dăruire tema.
 Părintele trebuie să fie un bun exemplu: nu se uită la televizor în timp ce copilul (mă
refer bineînţeles la copilul de vârstă şcolară mică) îşi face temele. Părintele trebuie să găsească o
activitate adecvată în acel interval de timp (să citească sau să scrie – chiar şi o listă a problemelor
- 526 -
care trebuie rezolvate de familie în zilele care urmează).
 Un copil care întâmpină greutăţi în realizarea temelor are nevoie de multă răbdare din
partea părinţilor; când reuşeşte să rezolve corect fără ajutor, copilul trebuie lăudat – nu recompensat
nici condiţionat: dacă îşi face temele corect va primi ceva dulce. NU! A doua oară va proceda la fel.
 Părintele trebuie să-şi arate interesul faţă de temele copilului (un drum până la librărie
pentru a-i cumpăra cărţile de care are nevoie este o mare bucurie pentru copil; zilnic să fie întrebat
ce a învăţat la şcoală, chiar dacă ziua a fost obositoare pentru părinţi).
Şedinţa IV
Tema: Studii de caz
Obiective:
 analiza strategiilor folosite de familie şi şcoală în cazul copiilor care refuză temele acasă
 identificarea de soluţii la dificultăţile cu care se confruntă părinţii participanţi
-Respectă sentimentele copilului! Află mai întâi cauza pentru care se comportă într-un
anumit fel
-Priveşte greşelile - inclusiv ale tale - ca posibilităţi de a învăţa. Analizează situaţia, vezi
unde ai greşit, cere-ţi scuze de la copil.
 Oferă opţiuni copilului!
 Transformă temele într-un joc!
 Laudă-l când se comportă bine!
-propunerea unui proiect personal de realizat împreună cu propriul copil.
Timp de 8 săptămâni părintele pune în practică proiectul de educaţie propus şi

beneficiază de consiliere în cazul în care întâmpină dificultăţi. La sfârşitul celor 8 săptămâni grupul
se reuneşte şi fiecare părinte va prezenta modul în care s-a desfăşurat proiectul, accentuând
câştigurile dobândite prin această experienţă de relaţionare.
Bibliografie:
1. Nicoleta Florea, Consiliere şi orientare, Editura Taida, Iaşi, 2015
2. Ana Maria Oancea, Consiliere şi dezvoltare personală, Editura Ştiinţe ale educaţiei,
Bucureşti, 2016
3. Mariana Chirilă, Viitorul copilului tău începe azi, Editura Taida, Iaşi, 2004.
- 527 -
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL ÎNTRE GRĂDINIŢĂ
ŞI INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN IAŞI
Prof. Coşan Ioana Cristina

Grădiniţa cu Program Prelungit „Cuvioasa Parascheva” Iaşi
Grup ţintă: preşcolarii grupei mari din grădiniţă

Perioada de derulare a proiectului: martie – iunie 2017
Programul activităţilor: două-trei activităţi lunar
Locul desfăşurării: Grădiniţa ,,Cuvioasa Parascheva” Iaşi
Argument
Educaţia rutieră trebuie implementată de la vârsta preşcolară în scopul dezvoltării
capacităţilor de înţelegere, de formare a unor deprinderi practice şi a unor abilităţi specifice
percepţiei traficului rutier, a simţurilor orientării şi concentrării, a capacităţii de a lua repede decizii
corecte. În ceea ce priveşte învăţarea normelor de circulaţie este cunoscut faptul că numai prin
educaţie şi exerciţiu pot fi asimilate cunoştinţe largi, complexe şi precise, iar copilul îşi dezvoltă
deprinderea de a gândi şi acţiona corespunzător în acea situaţie rutieră în care ajunge să fie implicat.
Acţiunea de învăţare a circulaţiei rutiere se exercită prin intermediul particularităţilor de vârstă şi a
celor individuale, copilului dezvoltându-i-se nu numai interese cognitive, ci şi capacităţi, aptitudini,
abilităţi, deprinderi.
Activitatea porneşte de la premisa că, la vârstele mici, capacitatea copilului de a lua decizii
este afectată de multiple procese, cum sunt: estimarea eronată a distanţei, vitezei şi timpului;
anticiparea inadecvată a posibilelor acţiuni ale altor participanţi la traffic, perceperea inadecvată a
cauzalităţii accidentelor de circulaţie, ceea ce provoacă o acceptare a riscului, întrucât sunt ignorate
implicaţiile periculoase ale traficului rutier; impulsivitatea, specifică şcolarilor mici, generată de
conduita lor neastâmpărată, ritmul propriu în procesul asimilării informaţiei.
Parteneriatul încheiat între G.P.P. „Cuvioasa Parascheva” si IPJ Iaşi vizează formarea unei
deprinderi civilizate pe stradă, cunoaşterea semnelor şi indicatoarelor de circulaţie, înţelegerea
necesităţii respectării lor şi a rolului poliţistului în dirijarea circulaţiei. Activităţile de circulaţie
rutieră susţinute de agentul de circulaţie se vor completa în mod firesc cu povestiri, poezii şi cântece
tematice, concursuri şi expoziţii de desene.
Scopul proiectului: cunoaşterea şi aplicarea corectă de către preşcolari a principalelor

- 528 -
reguli de circulatie rutieră, precum şi conştientizarea pericolelor la care se expun atunci când ignoră
aceste reguli.
Obiective generale:
 dobândirea de către preşcolari a unor cunoştinţe de educaţie rutieră, a unor reguli şi norme
corecte de deplasare în spaţiile publice;
 utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor situaţii specifice circulaţiei rutiere;
 cultivarea interesului şi curiozităţii pentru cunoaşterea şi respectarea zilnică a unor
indicatoare, semne, reguli şi norme de circulaţie potrivit vârstei preşcolare;
 educarea capacităţii de a manifesta un comportament disciplinat preventiv pe drumurile
publice;
 cunoaşterea locurilor de joacă şi respectarea regulilor de circulaţie;
 organizarea unor expoziţii şi desene pe teme de circulaţie rutieră, a unor spectacole tematice.
Obligaţiile părţilor implicate: asigurarea desfăşurării în bune condiţii a activităţilor

planificate a fi desfăşurate lunar pe întreaga perioadă a parteneriatului, precum şi asigurarea unui
conţinut şi material didactic divers, cât mai accesibil copiilor în scopul atingerii obiectivelor
propuse, respectarea termenului de desfăşurare a fiecărei acţiuni planificate pe durata
parteneriatului, realizarea şi prezentarea portofoliului cu imagini din timpul acţiunilor desfăşurate
cu preşcolarii în parteneriat.
Resurse:
 Umane: preşcolarii, educatoarele, poliţia rutieră, părinţii;
 Materiale: planşe, cărţi, fişe, foi albe, creioane, acuarele, pahare, plastilină, xerox, computer,
mijloace audio – video;
 Financiare: proprii.
Popularizare: prezentarea proiectului în cadrul comisiei metodice din grădiniţă, expoziţii cu

lucrări ale copiilor pe holul instituţiei, prezentarea portofoliului proiectului la şedinţa cu părinţii,
asistenţe la activităţi.
Evaluare:
 Portofoliu şi C.D. cu poze din cadrul activităţilor;
 Expoziţii cu lucrările preşcolarilor;
 Lucrări practice, vizite, asistenţe la activităţi.
- 529 -
Calendarul derulării activităţilor în parteneriat
NR. DATA ŞI LOCUL MODALITĂŢI DE RESPONSA-

TEMA
CRT. DESFĂŞURĂRII REALIZARE BILI
1. Martie ,,Circulaţia pe stradă” Observare Profesorii din
Grădiniţa cu P.P. ,,Aşa da, aşa nu!” Lectură după echipa de
,,Cuv. Parascheva” ,,Semne de circulaţie imagini proiect
Iaşi cunoscute de mine” Desen
2. Aprilie ,,Strada mea” Desen Profesorii din
Grădiniţa cu P.P. ,,De-a agentul de Joc de rol echipa de
,,Cuv. Parascheva” circulaţie” Parcurs aplicativ proiect
Iaşi ,,Ce ne spun
indicatoarele?”
3. Mai ,,Agentul de circulaţie ne Convorbire cu un Profesorii din
Grădiniţa cu P.P. sfătuieşte” agent de circulaţie echipa de
,,Cuv. Parascheva” poezia ,,Pietonul” Memorizare proiect, agent
Iaşi cântec ,,Semaforul” Cântec de circulaţie
4. Iunie ,,Strada nu e loc de Povestire creată de Profesorii din
Grădiniţa cu P.P. joacă” copii echipa de
,,Cuv. Parascheva” ,,Cine respectă regulile Concurs pe echipe proiect
Iaşi de circulaţie îşi apără
viaţa” (evaluare)
- 530 -
PROIECT DE LECȚIE:
„SISTEMUL SOLAR”
Prof. înv. primar Cristea Doina-Ileana

Școala Gimnazială „Vintilă Brătianu” Ștefănești, jud. Argeș
Clasa: a IV- a
Aria curriculară: Matematică și științe
Disciplina: Științe ale naturii
Subiectul: „Sistemul Solar”
Tipul lecției: mixtă
Scop: - formarea priceperii de a observa, identifica şi descrie caracteristicile Sistemului solar, din
diferite surse de informare
O.1 – să descrie noţiunile specifice temei (Univers, Sistem solar,planetă, satelit, asteroid,
cometă, meteorit etc);
O.2 – să ordoneze planetele Sistemului solar;
O.3 – să poziţioneze Terra între planetele Sistemului solar;
O.4 – să identifice caracteristici ale planetelor în urma observării dirijate;
O.5 – să folosească cunoştinţele însuşite în lecţie în rezolvarea diverselor cerinţe;
O.6 – să manifeste interes, spirit de echipă şi de competiţie corectă în timpul activităţii
Strtegie didactică:
a) Resurse procedurale:
1. Metode și procedee didactice: conversaţia euristică, observarea, exerciţiul, analiza,
problematizarea, modelarea, jocul de rol
2. Forme de organizare: frontal, individual, pe echipe
b) Resurse materiale: prezentare PPT (Sistemul solar), computer, planşe cu Sistemul solar,
globul geografic, manualul, fişe de lucru, enciclopedii.
Bibliografie:
o Galperştein, Al. I – „Prima mea enciclopedie”, Editura Litera Internaţional, Chişinău,
- 531 -
2004
o Ploscariu, Nicolae – „Ştiinţe ale naturii” manual pt clasa a IV-a, Editura Art, București,
2016
o „Programa şcolară pt clasele a III-a şi a IV-a” – M.E.N., 2014
o ### - „Prima mea enciclopedie” – Editura Tudor, Bucureşti, 2006
DEMERSUL DIDACTIC
Momentele Ob. Activitatea cadrului

Activitatea elevilor Evaluare
lecției op. didactic
1. Moment Creează condiţiile Îşi pregătesc materialele Observare
organizatoric necesare pentru buna necesare lecţiei sistematică
desfăşurare a activităţii
(materiale, prezenţă, etc.)
Prezintă invitaţii.
2.Captarea Prezintă elevilor Urmăresc fotografiile şi
atenției fotografii din timpul precizează scopul vizitei la Probă orală
vizitei la Planetariu şi Planetariu.
solicită recunoaşterea
acestora.
3. Anunțarea Anunţă că această lecţie
temei și a va fi o continuare a vizitei Ascultă prezentarea cadrului Observare
obiectivelor la Planetariu, deoarece se didactic. sistematică
vor explica noţiunile
întâlnite în filmul
vizionat, se vor ordona
planetele Sistemului
solar, se vor descrie
caracteristicile
acestora,dar, de data
aceasta nu de către un
muzeograf, ci chiar de
către elevi.
4. O.1 1) Solicită elevilor să 1) Câţiva elevi citesc Probă orală
Desfășurarea O.4 citească compunerile compunerile; ceilalţi ascultă,
propriu-zisă a realizate în urma vizitei: pun întrebări, fac eventuale
lecției „Călătorie în Sistemul observaţii.
O.3 solar”. Observare
sistematică
2) Prezintă materialul 2) Urmăresc prezentarea şi
O.1 PPT: „Sistemul solar”. răspund la întrebările Probă orală
O.2 adresate de cadrul didactic.
O.3 3) Descoperă la tablă
textul lacunar, care 3) Completează la tablă şi pe
constituie planul de idei fişele primite spaţiile Probă orală
al lecţiei (Anexa nr.1). punctate.
- 532 -
Momentele Ob. Activitatea cadrului
Activitatea elevilor Evaluare
lecției op. didactic
O.1 4) Adresează elevilor
O.4 întrebări cu rolul de 4) Răspund la întrebările
fixare a cunoştinţelor: adresate.
* Câte planete compun
Sistemul solar?
* Care sunt acestea?
* Care este planeta cea
mai apropiată de Soare?
Dar cea mai depărtată?
O.2 * Care este cea mai mică Probă scrisă
O.3 planetă? Dar cea mai Probă
O.4 mare? practică
O.5 * Imaginaţi-vă ce s-ar
O.6 întâmpla dacă: Soarele s-
ar stinge; Mişcarea
Pământului ar înceta.
5) Organizează clasa în 5) Colaborează în cadrul

trei echipe. Acestea vor echipelor pentru rezolvarea
primi fişe de lucru cu sarcinilor primite.
conţinut diferenţiat,
vizând alte discipline de
învăţământ: limba
română; matematică;
educaţie tehnologică.
(Anexa nr.2)
6. Realizarea Propune un concurs: Colaborează în cadrul Probă scrisă
feed-back-ului O.5 echipele vor primi fişe de echipelor pentru rezolvarea Evaluare
O.6 evaluare cu acelaşi sarcinilor primite. reciprocă
conţinut, vizând noţiunile
însuşite (Anexa nr.3)
8. Asigurarea 1) Joc de rol: „Cine sunt 1) Pe rând, joacă rolul Probă
retenției și a O.1 eu? – recunoaşteţi planetelor, prezentând practică
transferului O.2 planeta!” caracteristici ale acestora şi
cerând colegilor
recunoaşterea lor. Observarea
2) „Ştiaţi că...”: aspecte 2) Citesc curiozităţile sistematică
legate de temă (Anexa primite pe bileţele.
nr.4)
8. Aprecieri Premiază echipele Ascultă precizările doamnei
asupra lecției Face aprecieri legate de învăţătoare.
participarea individuală la Observarea
lecţie şi precizează elevii sistematică
care vor fi notaţi în
catalog.
- 533 -
Anexa nr. 1
SISTEMUL SOLAR
Sistemul solar este un ansamblu de corpuri cereşti care nu au …………………. proprie,

numite ………………………, şi care se mişcă în jurul unei stele - ……………. .
De lângă Soare, spre exterior, cele nouă planete sunt: ……………........……,
….......……....…........, .................................., ..........................................., .........................................,
..................................., ..............................., ........................................, .......................................... .
În afară de Soare şi de planete, Sistemul solar mai cuprinde ....................................,
................................ şi ............................... .
Dintre cele nouă planete, doar pe ............................ există viaţă. Acest fapt este posibil
datorită poziţiei faţă de ………………………., care asigură ……………………. şi
…………………………. potrivită a aerului. Planetele mai …………………… de Soare sunt prea
încălzite, iar cele depărtate primesc ………………….. şi ………………………… din ce în ce mai
puţine. …………………… este cea mai apropiată planetă de Soare, iar …………………. cea mai
îndepărtată. Deşi nu este cea mai apropiată de Soare, planeta ……………………… este cea mai
fierbinte.
Toate planetele se mişcă în jurul …………….. lor (o linie imaginară ce trece prin centrul
lor) şi în jurul …………………, în acelaşi timp. Acest lucru determină pe Pământ formarea
……………………………………………. şi a ………………………… .
Anexa nr. 2
Echipa nr. 1
Alcătuiţi enunţuri, folosind expresiile:
a intra în pământ; la capătul pământului; a fi cu picioarele pe pământ;
soare cu dinţi; a fi rupt din soare; a fi cazut din lună.
Echipa nr. 2
Modelaţi din plastilină forma Soarelui şi a celor nouă planete, apoi prindeţi-le pe un suport pentru a
ilustra ordinea lor în Sistemul solar.
- 534 -
Echipa nr. 3
a) Rezultatul exerciţiului următor reprezintă numărul de zile în care planeta Mercur parcurge o
rotaţie în jurul Soarelui: 99 + 14X15 – (56 + 825:5) =
b) Aflaţi diferenţa dintre numărul de zile în care planeta Mercur parcurge o rotaţie în jurul
Soarelui şi numărul de zile în care Pământul parcurge aceeaşi rotaţie.
Anexa nr. 3
FIŞĂ DE LUCRU
1. Enumeraţi „giganţii Sistemului solar”:

…………………………………………………………………………………………………
2. Precizaţi valoarea de adevăr (A/F) a enunţurilor date:

* Pe Marte nu există viaţă. * Pe Jupiter cresc plante.
* Planetele nu au lumină proprie. * Luna este satelitul natural al Pământului.
* Pluton este cea mai apropiată planetă de Soare. * Terra este a IV-a planetă de la Soare.
3. Alegeţi varianta corectă:

Soarele/Luna se află în centrul sistemului nostru solar.
Pluton/ Jupiter este cea mai mare planetă a sistemului nostru solar.
Marte/ Terra este planeta „vie”.
4. Completaţi spaţiile punctate folosind cuvintele din paranteze:

Planetele primesc mai puţină ………......... şi …….……… de la ………………… cu cât
sunt mai …………………. de acesta.
Pluton este cea mai ………………. şi cea mai …………………. planetă a sistemului nostru
………….. .
(solar, depărtate, întunecată, lumină, Soare, rece, căldură)
5. Identificaţi numele planetei/planetelor care:

a) este a treia de la Soare: Venus, Terra, Pluton
b) este cea mai îndepartată de Soare: Jupiter, Neptun, Pluton
c) au în jurul lor inele: Terra, Saturn, Venus, Jupiter, Neptun, Uranus.
- 535 -
Anexa nr. 4
Primul om care a păşit în spaţiul cosmic a fost cosmonautul rus Iuri Gagarin. În 1961, el a urcat
la bordul rachetei Vostok 1 – încărcată doar cu provizii de apă şi oxigen – şi, după doar 14 minute, a
putut admira Pământul din spaţiu. Cosmonautul a spus că „cerul este foarte întunecat, iar Pământul
este albăstrui”. Zborul în jurul Terrei a durat o oră şi 48 de minute, timp în care Gagarin a
experimentat influenţa condiţiilor de zbor asupra organismului uman.
În 1969, naveta americană Apollo 11, avându-i la bord pe cosmonauţii Neil Armstrong, Edwin
Aldrin şi Mike Collins, a ajuns pe orbita lunii. Armstrong a fost primul om care a păşit pe solul
lunar. El a spus: „Un pas mic pentru om, un salt imens pentru omenire.” Împreună cu astronautul
Aldrin a înfipt în solul lunar steagul S.U.A.
În localitatea Alomogordo din S.U.A. s-a construit „Palatul Internaţional al Gloriei Spaţiale”,
care adăposteşte exponate legate de cele mai importante momente ale cuceririi Cosmosului (diferite
obiecte şi instrumente folosite în călătoriile spaţiale, fotografii ale „pionierilor” Cosmosului etc). În
incinta clădirii se află şi un „arbore al Lunii” – crescut dintr-o sămânţă care a fost dusă pe Lună şi
readusă pe Pământ, în timpul unei călătorii a navetei Apollo.
La suprafaţa Soarelui, temperatura este de 6 000 de grade. În interior, temperatura se ridică şi
atinge 15 milioane de grade în centrul Soarelui.
- 536 -
,,NOI SUNTEM PRIETENII NATURII!”
Institutor Crișan Florica

Grădinița cu Program Prelungit „Grădinița Prieteniei” Arad
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: „Când, cum şi de ce se întâmplă?”

TEMA ZILEI: ,,Noi suntem prietenii naturii!”
ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ
Primirea copiilor
Întâlnirea de dimineață
Salutul
Prezenţa
Împărtăşirea cu ceilalţi - Astăzi mă simt...!
Completarea calendarului naturii
Activitate de grup
Noutatea zilei : Scrisoarea grădinarului
-Mesajul zilei-„O poveste de neuitat”
A.L.A. 1
ACTIVITĂŢI LIBER ALESE
CONSTRUCȚII JOC DE ROL ȘTIINȚĂ
De-a grădinarii Așează în ghiveci

Coşuri ecologice atâtea flori câte îți
indică cifra!
ADE. ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE
Activitate integrată ,,Noi suntem

prietenii naturii”
DŞ- Activitate matematică

DOS- Activitate practică
- 537 -
A.L.A. 2
JOC MUZICAL: În poiana din vâlcele
NIVELUL: II
DATA:
GRĂDINIȚA: Grădinița P.P. Grădinița Prieteniei Arad
INSTITUTOR: Crișan Florica
TEMA ANUALĂ: „Când, cum şi de ce se întâmplă?”
SUBTEMA: ,,Și noi iubim natura!"
TEMA ZILEI: ,,Noi suntem prietenii naturii!"
ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ: „Bună dimineaţa, prieteni ai naturii!”
TIPUL ACTIVITĂŢII: Formare de priceperi şi deprinderi
-să utilizeze formule de salut adecvate momentului zilei;
-să identifice simbolurile adecvate caracteristicilor zilei (vreme, anotimp);
-să recunoască caracteristicile anotimpului primavara, denumindu-le;
-să recite versuri cu respectarearea intonaţiei, ritmului, pauzei, în concordanţă cu mesajul transmis;
-să își exprime în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive manifestând prietenie, toleranţă şi
armonie.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, convorbirea, învăţarea prin cooperare,
problematizarea.
MIJLOACE DIDACTICE: panoul grupei, simboluri – elemente meteorologice, calendarul naturii,
fotografii ale copiilor, bandă dublu adezivă, petale de flori din carton colorat, tabla magnetică,
scrisoarea grădinarului, flori, decor-poieniță, laptop.
FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală.
- 538 -
BIBLIOGRAFIE:
- „Curriculum pentru învăţământul preşcolar” 2008, (3-6/7ani), M.E.C.I., Bucureşti;
- Bane Colleen, 2004- „Bună dimineaţa! Mă bucur că eşti aici” – Manualul cadrului didactic
pentru întâlnirea de dimineaţă, Editura Ro Media, Bucureşti.
ETAPELE ACTIVITĂŢII
ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ:
Copiii așezați în cerc vor intona cântecul: ,, Bună dimineața!”
Salutul:
,,Bună dimineaţa, prieteni ai naturii, / Mă bucur că sunteţi aici!”
Pentru salutul de dimineaţă se foloseşte recitarea unei poezii create de educatoare: ,,Salutul”.
Salutul
Bună dimineața salutăm / Și frumos ne așezăm
Într-un cerc frumos și mare / Vremea să o studiem
Și-n calendar să notăm / De e soare sau sunt nori?
Sau bate vântul ușor?
Calendarul naturii
Copiii vor completa calendarul naturii cu ajutorul educatoarei, vor fi îndemnaţi să privească
pe fereastră. Se vor pune întrebări legate de aspectele calendaristice.
Prezența copiilor
Acest moment va fi realizat cu ajutorul fotografiilor copiilor. Fiecare copil va alege o petală
din culoarea pe care o preferă și o va așeza pe tabla magnetică, formând în final 3 flori colorate:
roșie, galbenă și albastră.
Activitatea de grup
Se va realiza prin jocul muzical: ,,Dacă vesel se trăiește!”
Noutatea zilei:
În poieniţă copiii vor fi întâmpinați de doamna educatoare care se află acolo la rugămintea
prietenului grădinar. Acesta a rugat-o pe educatoare să-l ajute la treabă și să îngrijească poienița sa
până la întoarcerea lui de la piață. I-a lăsat și un joc, însă nu reușește să răspundă corect la toate
întrebările. Cere ajutorul copiilor. Jocul se numește Descoperă comoara. Doar dacă vor răspunde
corect vor putea înainta în joc și vor ajunge la comoară. Fiecare copil va urma cărarea care are
aceeași culoare ca floarea pe care și-a ales-o la prezență.
Tranziţie: „Pe cărare noi plecăm / Florile roșii, galbene, albastre urmăm / Grădinarul să-l ajutăm!”
- 539 -
ALA 1
 CONSTRUCŢII
TEMA: „Coşuri ecologice”
-să recunoască materialele puse la dispoziție;
-să respecte toate etapele de asamblare în realizarea coşurilor speciale pentru reciclare;
-să asocieze jetonul cu litera corespunzătoare primului sunet din denumirea materialului reciclabil
(hârtie, plastic, sticlă) cu coşurile realizate;
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, observaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
problematizarea.
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: plăci de poliester colorate, bețișoare de lemn, semnul reciclării,
fișe cu însemne speciale pentru fiecare coș, etichete.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Copiii realizează coşuri speciale pentru reciclare prin asamblarea plăcilor de poliester
colorate cu ajutorul bețișoarelor de lemn. La final vor atașa cu ace fișe cu însemne speciale pentru
fiecare coș.
EVALUAREA ACTIVITĂȚII:
Se fac aprecieri asupra modului în care copiii au realizat sarcina dată, iar coșurile vor fi
așezate în poieniță.
 IMAGINAȚIE. JOC DE ROL

TEMA: ,,De-a grădinarii” (Plantăm flori de primavară)
- să mărunțească pământul cu mâinile;
- să introducă pământ în găletuțe colorate;
- să planteze florile.
METODE ȘI PROCEDEE: observația, explicația, demonstrația, exercițiul, jocul.
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: autocolant flori, găletuțe colorate, șorțuri colorate, pământ,
răsaduri de flori, stopitoare cu apă, etichete.
Copiii vor planta flori de primavară în găletuțe colorate, jucând rolul grădinarului.
Se fac aprecieri asupra modului în care copiii au realizat sarcina dată, iar găletuțele cu flori
- 540 -
vor fi așezate în poieniță.
 ȘTIINȚĂ
TEMA: ,,Așează în ghiveci atâtea flori câte îți indică cifra!”
-să recunoască cifrele de pe ghiveci;
-să așeze în ghiveci atâtea flori câte îi indică cifra.
-să așeze ghivecele cu flori în ordinea crescătoare a cifrelor date.
METODE ŞI PROCEDEE: observația, conversația, explicația, exercițiul, învățarea prin
cooperare.
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ghivece, jetoane cu cifre, flori, etichete.
Copiii vor așeza în ghiveciul primit atâtea flori câte îi indică cifra. Apoi copiii vor lucra în
echipă, așezând ghivecele cu flori în ordine crescătoare a cifrelor date.
Se fac aprecieri asupra modului în care copiii au realizat sarcina dată, iar ghivecele cu flori
vor fi așezate în poieniță.
ACTIVITATE INTEGRATĂ
Activitate matematică + Activitate practică
NIVELUL: II
TEMA ANUALĂ: „Când, cum și de ce se întâmplă?“
SUBTEMA: „Natura, comoara noastră“
TEMA ZILEI: ,,Noi suntem prietenii naturii”
DOMENIU EXPERIENTIAL: Ştiinţă + Om şi Societate
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Activitate matematică + Activitate practică
ACTIVITATE MATEMATICĂ
MIJLOC DE REALIZARE: Joc didactic
SUBIECT: ,,Descoperă comoara!”
 Să identifice poziția unui obiect într-un șir utilizând numeralul ordinal.
-Să așeze pe suportul de lucru (piramidă) florile numerotate în ordine crescătoare (1-10);
- 541 -
-Să realizeze corespondența floare - stropitoare în funcție de mărime (mic și mare);
-Să așeze pe panou coșurile de reciclare în funcție de culoare;
-Să folosească corect numeralul ordinal.
SARCINA DIDACTICĂ:
Jocul va consta într-un traseu sub formă de piramidă care trebuie parcurs pentru a descoperi
comoara. Copiii trebuie să rezolve corect sarcinile de pe fiecare treaptă a piramidei pentru a înainta
spre comoară.
REGULILE JOCULUI:
Copiii vor rezolva pe rând probele jocului ,,Descoperă comoara!” Fiecare probă rezolvată
corect îi va duce mai aproape de comoară.
După parcurgerea celor șase trepte, copiii vor fi recompensați prin deschiderea comorii și
intuirea materialului găsit.
ELEMENTE DE JOC: aplauzele, surpriza.
METODE SI PROCEDEE: observația, conversația, explicația, demonstrația, exercitiul,
brainstormingul.
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: piramida - suport de lucru, flori colorate numerotate, jetoane
cu cifre, jetoane colorate cu stropitori mari și mici, jetoane coșuri depozitare selectivă a deșeurilor,
jetoane cu sticle verzi, jetoane colorate cu găletuțe, ecusoane-recompensă cu pământul fericit,
bandă dublu adezivă, plicuri colorate, laptop.
ACTIVITATE PRACTICĂ
MIJLOC DE REALIZARE: Confecționare (decupare- lipire)
SUBIECT: ,,Florile prieteniei”
-să decupeze pe linia continuă petalele florii;
-să lipească corespunzător poza în mijlocul florii și părțile decupate pentru a realiza floarea;
-să respecte reguli de utilizare corectă a foarfecii și a lipiciului.
-să aprecieze lucrarea proprie și a colegilor.
METODE SI PROCEDEE: observația, conversația, explicația, demonstrația, exercitiul, metode
active: turul galeriei, călătoria misterioasă.
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: decor de poieniță, flori, copaci din carton, coșuri de depozitare
selectivă a deșeurilor, pahare de plastic colorate, hârtii mototolite, sticle de plastic, sticle de sticlă
verde, bandă dublu adezivă, coli colorate, lipici, foarfece, bețe verzi, etichete, pozele copiilor,
- 542 -
laptop.
FORMA DE ORGANIZARE: frontal, pe grupe, individual.
ALA 2
MIJLOC DE REALIZARE: Joc muzical
SUBIECT: ,,În poiana din vâlcele”
-Să execute mișcările sugerate de textul jocului muzical;
-Să cânte cu dezinvoltură jocul muzical respectând linia melodică și ritmul acesteia.
REGULILE JOCULUI:
Copiii se vor așeza în cerc și se țin de mânuțe. Vor cânta jocul muzical și vor imita mișcările
sugerate de text.
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exercitiul, jocul.
ELEMENTE DE JOC: mișcarea, dansul, imitarea păsărelelor.
MIJLOACE DE INVATAMANT: decor de poieniță, laptop, muzică pe fundal.
FORME DE ORGANIZARE: frontal
Se vor face aprecieri asupra modului în care s-a desfășurat jocul.
BIBLIOGRAFIE:
 „Activitatea integrată din gradiniță", Editura Didactica Publishing House, București, 2008;
 „Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii", Bucuresti, 2000;
 „Jocuri și jucării pentru preșcolari", Editura Compania, Bucuresti, 2005;
 „Curriculum pentru învăţământul preşcolar” 2008, (3-6/7ani), M.E.C.I., Bucureşti.
- 543 -
„ÎMPREUNĂ PENTRU COPIII NOŞTRI”
PROIECT DE PARTENERIAT GRĂDINIŢĂ - FAMILIE
Prof. Croitoru Georgiana Ernestina

Şcoala Gimnazială Ioneşti, jud. Vâlcea
ARGUMENT
Datorită faptului că societatea în care trăim este într-o permanentă schimbare atât părinţii cât
şi educatoarele trebuie să aibă în vedere o adevărată luptă cu mediul,să fie foarte atente la
mijloacele pe care le folosesc pentru a putea lucra eficient cu copiii,ei fiind foarte vulnerabili la
această vârstă iar influenţele negative sunt la tot pasul. Pentru a avea o relaţie activa şi pozitivă cu
preşcolarii trebuie să le descoperim trebuinţele şi nevoile, pentru că legăturile ce se stabilesc între
preşcolari şi adulţi să se bazeze atât pe încredere dar mai ales pe respectul reciproc.
După cum bine se ştie familia este factorul primordial în educarea unui copil şi educaţia
începe în familie de aceea legătura dintre grădiniţă şi mediul familial va trebui să se întrepătrundă,
iar educatorul să cunoască foarte bine mediul de viaţă al copilului, pentru a putea colabora.
Parteneriatul dintre grădiniţă şi familie, organizat corect, duce la o educaţie solidă, fără
pericolul eşecului şcolar mai târziu. Prescolaritatea reprezintă piatra de temelie în formarea
copilului, iar prezenţa familiei în cadrul grădiniţei va fi liantul între copil şi mediul necunoscut
iniţial.
Parteneriatul grădiniţa – familie, acţiunile pe care aceştia le desfăşoară, continuarea de către
familie a activităţilor desfăşurate în grădiniţă, nu fac decât să ducă la o mai bună formare a celui ce
urmează a se forma pentru viaţa de adult ce o va avea, preşcolarul.
SCOPUL PROIECTULUI: Colaborarea dintre familie şi grădiniţa pentru o implicare cât

mai activă în procesul de formare a preşcolarului.
OBIECTIVE GENERALE:
 Formarea unor deprinderi şi bune practici de relaţionare şi comunicare între preşcolari,
părinţi şi educatoare.
 Dezvoltarea unor atitudini positive fata de problemele educative ale preşcolarilor, dar şi
eliminarea discriminărilor de orice natură.
- 544 -
 Identificarea responsabilităţilor membrilor parteneriatului;
 Derularea unor activităţi specifice, pregătite pentru stimularea unor procedee de
colaborare între membrii.
 Cunoaşterea individuală a copiilor, pentru o mai bună colaborare gradinita- copil,
grădiniţa – familie.
PARTENERI IMPLICAŢI
 Educatoarea de la grupa;
 Părinţii, bunicii;
 Preşcolarii de la grupa;
 Consilierul educative al şcolii.
OBLIGAŢII COLATERALE
 Educatoarea şi consilierul educativ au obligaţia de a fi prezenţi la activităţile întreprinse;
 Au obligaţia de a media şi soluţiona problemele ce pot apărea în urma unor dezbateri şi
lecturări de materiale;
 Părinţii participă de bună voie la acţiunile desfăşurate la grupă, dar au obligaţia de a
asigura mijloacele necesare pentru preşcolari;
 Să se implice activ în activităţile desfăşurate şi să se implice în soluţionarea unor
probleme de tip educaţional.
DURATA: Durata parteneriatului: un an şcolar, 2017 - 2018.
GRUPUL TINTA: Părinţi, bunici, preşcolari, educatoare.
LOCUL DE DESFĂŞURARE: G. P.N. Fotesti - Ioneşti
RESURSE:
 UMANE - Preşcolarii de la grupa;
- Educatoarea de la grupa;
- Părinţii preşcolarilor, bunici;
 MATERIALE - cărţi, pliante, reviste, fise, calculator, ecusoane;
 FINANCIARE - bugetul minim alocat de membrii, proiectului.
- 545 -
MODALITĂŢI DE REALIZARE
 Şedinţe cu părinţii;
 Lectorate pe diverse teme;
 Vizite, excursii, drumeţii;
 Activităţi desfăşurate împreună cu părinţii;
 Sărbătorirea onomastică şi de naştere a copiilor;
 Expoziţii cu lucrările copiilor;
 Serbările realizate în diferite momente ale anului.
Întâlnirea se va desfăşura lunar, pe o perioadă de un an şcolar, timp de o oră, moment în care
se vor discuta temele propuse.
La finele fiecărei întâlniri, educatoarea anunţa tema pentru luna viitoare, pentru a le da
posibilitatea părinţilor de a se pregăti cu materiale şi noutăţi.
Se vor distribui diferite fise de observaţie, chestionare şi alte modalităţi de evaluare.
Locul
Perioada/ Modalităţi de
Conţinut desfăşu- Responsabilitatea
Tema realizare
rării
Septembrie - lansarea Întâlnire cu Sala de Dirijarea întâlnirii
Necesitatea proiectului; părinţii grupă Prezentarea temelor
parteneriatului - cunoaşterea Expunere din proiect.
grădiniţă – familie partenerilor şi
,,Împreună pentru stabilirea regulilor
copiii noştri” şi obligaţiilor
fiecărui membru în
parte;
- alegerea
comitetului de
părinţii;
- stabilirea
opţionalelor de la
grupă.
Octombrie - realizarea unei Activitate cu Sala de Coordonarea
„Atelierul activităţi practice părinţii grupă activităţii derulată
fanteziei” împreună cu Expoziţie cu împreună cu
părinţii şi copiii; lucrările realizate părinţii.
„Copilul şi -colectarea de la grădiniţă Distribuirea unor
familia” materiale din referat chestionare pentru
natură pentru părinţii.
realizarea lucrărilor
Noiembrie - dezvoltarea Lectorat Sala de Coordonarea
„De vorbă cu stimei de sine la Masă rotundă grupă activităţi realizate
părinţii’’ preşcolari Discutarea unor
- 546 -
Locul
Tema realizare
rării
- îmbunătăţirea probleme survenite
atitudinii adultului în urma dialogului
faţă de preşcolar cu părinţii.
-realizarea unei
scurte caracterizări
a preşcolarilor;
- lecturarea
referatului cu
această temă
Decembrie - să-şi dezvolte Program artistic Sala de Organizarea şi
„Colinde, colinde” atitudine pozitive festivitati coordonarea
faţă de obiceiurile activităţilor.
şi tradiţiile
creştine.
- serbare de
Crăciun
Ianuarie Gestionarea Referat Grădiniţa Coordonarea
„Cum să procedez” situaţiilor de criză Consiliere după activităţi de către
în socializarea caz educatoarea grupei
copilului preşcolar Invitat psiholog
- ce sunt normele şi Şcolar.
regulile, cum
învaţă copilul
regulile, intervenţii
în situaţiile de
criză.
- referat ,,Copilul
şi prietenii
necuvântători’’
Februarie Vizionare CD Expuneri Grădiniţă Luarea la cunoştinţă
„Sănătatea bunul Expunerii Dezbateri a unor probleme ale
cel mai de preţ” Prezentarea şi Referat copiilor privind
,,Piramida distribuirea către Activitate cu sănătatea şi
alimentelor’’ părinţi a Ghidului părinţii – coloram, alimentaţia
de alimentaţie învăţăm, discutam nesănătoasă.
sănătoase dietetice Piramida
şi echilibrată - alimentelor;
Referat ,,Cum expoziţie lucrări
dezvoltăm un stil
de viaţa sănătos la
preşcolari’’
Martie Un îndemn de a fi Lectura scrisorii Grădiniţă Participarea la
„Scrisoarea un bun părinte Program artistic serbarea copiilor
copilului pentru pentru a reuşi să Activitate cu Dăruirea unor
părinţii săi” răspundă adecvat mămicile diplome speciale
„Un zâmbet, o nevoilor copilului mamelor.
floare, un strop de său să dezvolte
candoare” normal.
Activitate practică
- 547 -
Locul
Tema realizare
rării
cu şi pentru
mămici
Aprilie Influenţe negative Prezentare referat Grădiniţa Citirea referatului
„Cum îmi protejez ale lumii moderne. Dezbateri pe teme propusă
Copilul” - referat Referat Participarea la
,,Calculatorul în dezbaterii.
viaţa unui copil’’
Mai Comportamente Prezentare de Grădiniţă Coordonarea
„Probleme dificile inadecvate referat activităţii
- strategii simple” (plânsul, Dezbateri Discutare
linguşeala, Referat problemelor
minciuna, tupeu, depistate.
obrăznicia,
agresivitatea
încăpăţânarea) şi
gestionarea
situaţiilor.
- referat ,,Crizele
de plâns la copii’’
Iunie Serbare şi - concurs de Grădiniţa Implicarea
„Copilărie fericită” concursuri desene pe asfalt; părinţiilor în
organizate de - concurs de confecţionarea
educatoare şi copii biciclete; costumelor şi
cu ocazia Zilei pregătirea
Internaţionale a cadourilor.
copilului.
- 548 -
„FILE DE ISTORIE”
PROGRAMĂ DISCIPLINĂ OPŢIONALĂ
Prof. înv. primar Damian Aurelia-Liliana

Şcoala Gimnazială Vădeni, jud. Brăila
Aria curriculară: Om şi societate

Tipul: Interdisciplinar
Discipline integrate: Istorie, Limba şi literatura română, AVAP,
Geografie, Muzică şi mişcare, Educaţie civică
Clasa: a IV-a
Durata: 1 an
Număr de ore pe săptămână: 1
ARGUMENT
„Istoria e cea dintâi carte a unei naţii” (N. Bălcescu), iar studiul ei ar trebui început de la
cea mai fragedă vârstă, copilul formându-se ca om al societăţii viitoare prin cunoaşterea şi
valorificarea trecutului. Impedimentul realizării acestei timpurii educaţii este dat de caracterul
aproape în totalitate abstract al acestei ştiinţe. Faptul istoric este irepetabil, el nu poate fi
experimentat, dar nici falsificat ori schimbat în aşa fel încât să se apropie de gândirea intuitiv-
concretă a elevului de clasa a IV-a. De aceea, se impune o cale de adaptare a conţinuturilor
prevăzute de disciplina Istorie, la fondul psihic puternic afectiv al copilului, capabil să-şi imagineze
că retrăieşte şi participă ca „erou pozitiv” la un anumit eveniment din trecut. Opţionalul „File de
istorie” face posibilă cunoaşterea şi înţelegerea mai uşoară a actului istoric, la nivelul capacităţilor
elevilor, prin sensibilizarea acestora, pe calea abordării legendelor istorice. Dacă evenimentele
istorice, în succesiunea lor strict cronologică, pot sau nu avea ecou în intelectul şcolarilor, sunând
sec în imaginaţia lor – îmbrăcate în aura legendelor, faptele înaintaşilor îşi fac loc mai întâi în inima
copilului, ale cărei trăiri înflăcărate determină interesul şi motivaţia pentru înţelegerea conştientă de
la nivelul creierului.
În concluzie, opţionalul propus se constituie ca un adjuvant al disciplinei Istorie, în
receptarea de către elevi a trecutului, atât în scopul cunoaşterii şi păstrării fiinţei noastre naţionale
între celelalte popoare ale lumii, cât şi a valorificării experienţelor pozitive întru propăşirea speciei
umane între celelalte fiinţe ale planetei.
- 549 -
1. Localizarea în timp și în spațiu a evenimentelor istorice studiate

2. Explorarea surselor relevante pentru a înțelege fapte și evenimente din trecut și din
prezent
3. Cunoaşterea faptelor istorice şi interpretarea acestora
4. Utilizarea termenilor istorici în diferite situații de comunicare
5. Formarea imaginii pozitive despre sine și despre ceilalți
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Competenţe
Activităţi de învăţare
specifice
1.să ordoneze cronologic -cercetarea şi ordonarea unor documente
evenimente istorice; de familie sau istorice
-observarea izvoarelor istorice
2.să expună în cuvinte proprii -realizarea unui tablou al generaţiilor;
aspecte ale legăturii dintre -cercetarea de imagini şi texte ale unor
mediu şi evoluţia omului în istorici şi cercetători cu privire la relaţia
istorie; om-natură
-descoperirea unor acţiuni umane care
3.să identifice adevărul istoric influenţează pozitiv sau negativ mediul
în conţinutul unor legende- natural;
texte istorice; -lectura independentă şi/sau dirijată a
legendelor istorice
4.să descrie simplu un fapt -identificarea şi selectarea informaţiei
istoric folosind drept sursă cerute;
legenda istorică; -povestirea conţinutului narativ al textului
-identificarea personajelor şi a
5.să observe şi să compare întâmplărilor;
fapte şi eroi ai istoriei potrivit -descoperirea cauzelor şi a urmărilor unor
legendelor lecturate; fapte
-caracterizarea unor eroi;
6.să aprecieze interpretarea -descoperirea unor dovezi de apreciere a
faptului istoric de către popor eroilor şi faptelor istorice(alte legende,
în decursul timpului; mărturii)
-comentarea acestor dovezi;
7.să descopere termeni istorici -identificarea, selectarea, explicarea
sau expresii literare noi în termenilor şi expresiilor noi
conţinutul textelor; -construirea de enunţuri proprii
-crearea de variante proprii ale legendelor
8.să se sensibilizeze moral- prin modificarea finalului, introducerea
civic patriotic ca urmare a unor personaje, etc.;
cunoaşterii unui fapt sau erou -interpretare de roluri, dramatizări ale
istoric. textelor.
- 550 -
CONŢINUTURI
1. Să cunoaştem trecutul: Legende istorice – izvoare ale

trecutului istoric; Povestea familiei. Arborele genealogic; Incursiune în
orizontul trecutului local; Urmele trecutului în Muzeul de istorie
2. Strămoşii nostri: dacii şi romanii:Legendele dacilor:

„Burebista”, „Decebal, eroul dacilor”;„Cum l-a înfrânt Traian pe Decebal”;
„Apolodor din Damasc – prietenul dacilor”; „Limba noastră” de
A.Mateevici
3. Întemeierea statelor feudale româneşti:„Viteazul Gelu –

românul”, „Basarab –eroul de la Posada”, „Dragoş cel mândru ca soarele”
4. Ţările române în evul mediu. Figuri de voievozi şi domni:

„Întemeierea Bucureştiului”, „Mânăstirea Argeşului”, „Povaţa unui cărturar
înţelept”, Dreptatea lui Ţepeş”, Legende despre voievozii: Mircea cel
Bătrân, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu
5. Independenţa şi unitatea naţională:„Tudor – eroul

Oltului”, „Eroii revoluţiei de la 1848”, „Cuza-Vodă” „Eroina de la Jiu”,
„Marea Unire”
6. România după Marea Unire: Al doilea război mondial,

Personalităţi – simbol româneşti de după 1945
- 551 -
Evaluare orală: povestire; răspunsuri la întrebări; joc de rol; brainstorming

Evaluare în scris: teste; lucrări scrise: rezumat, caracterizare, eseu, compunere liberă, poezii, rebus
(rezolvare şi creare:individual, în perechi, în grupe mici)
Evaluare practică: desene, colaje după personaje sau scene din conţinutul textelor;
proiectul; portofoliul; dramatizare, serbare; vizite la muzeul de istorie.
Conţinuturile învăţării Metode activ-participative

1.Unitatea: Să cunoaştem
trecutul” -jocul didactic: ”Recunoaşte
-Legende istorice, izvoare ale personajul”,”Spune mai departe”,
trecutului istoric puzzle
-Povestea familiei mele -jocul didactic: ”Banda timpului”,
-Incursiune în orizontul istoric „Arborele familiei”
local -metoda proiectului: oraşul
-Urmele trecutului în Muzeul de (legende, instituţii, aşezare,etc.),
Istorie judeţul (aşezare, case memoriale,
2.Unitatea: „Stămoşii noştri” muzee, folclor, etc.)
Legendele dacilor „Străbunul -metoda „Ştiu/vreau să ştiu/Am
străbunilor, Burebista”, „Decebal, învăţat”
eroul dacilor”
-„Cum l-a înfrânt Traian pe
Decebal” -diagrama Venn-Euler
-„Limba noastră” de Al. -jocul de rol „Înfruntarea”
Mateevici ciorchinele, cvintetul
3.Unitatea: „Întemeierea statelor
medievale româneşti”
-„Viteazul Gelu-românul” -cvintetul, brainstorming
-„Basarab-eroul de la Posada -ciorchinele
„Dragoş cel mândru ca soarele” -metoda Sinelg, eseul de 5 minute
4.Unitatea: „Ţările române în evul
mediu”
-Satul şi oraşul medieval: -metoda mozaic, jocul de rol
„Întemeierea Bucureştiului”,
„Mănăstirea Argeşului”,
„Dreptatea lui Ţepeş” -rebus, puzzle, jocul de rol, cvintetul,
-Figuri de voievozi şi domni: proiectul, cubul
legende despre Iancu de
Hunedoara, Mircea cel Bătrân,
Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, -metoda cadranelor
Constantin Brâncoveanu -jocul didactic, jocul de rol,
-Viaţa religioasă şi cultura brainstorming
medievală: Dimitrie Cantemir, -proiectul, diagrama Venn,
- 552 -
Conţinuturile învăţării Metode activ-participative
Vasile Lupu, Matei Basarab dramatizarea
5.Unitatea: „România modernă. -proiectul
Secolul independenţei şi unităţii
naţionale
-Tudor, eroul Oltului
-Revoluţia de la 1848 în legende
-Cuza-Vodă şi partenerii săi de
legendă
-Alba-Iulia şi Marea Unire
6.Unitatea: „România după Marea -metoda predării/învăţării reciproce
Unire” -metoda mozaic
-Personalităţi culturale interbelice -proiectul
-Al doilea război mondial
-Personalităţi simbol, inventatori
români intraţi în legendă
RESURSE MATERIALE: cărti de lectură, fişe de lucru, scheme, tabele, diagrame, rebusuri,
portofolii creaţii ale copiilor
Derularea opţionalului oferă multiple posibilităţi de evaluare, îmbinând într-o manieră

plăcută metodele tradiţionale cu tehnicile moderne de verificare. Se poate opta (în cazul în care
există un mobilier modular) şi pentru o nouă orientare spaţială ca în figurile de mai jos:
Distribuţia comunicării prin modele spaţiale

- 553 -
BIBLIOGRAFIE:
1.- Almaş Dumitru: „Povestiri istorice”, colecţia „Literatura de ghiozdan”, Editura Vizual,
Bucureşti, 2005,
2.- Almaş Dumitru: „Povestiri istorice” pentru copii şi şcolari – ilustrată, E.D.P., Bucureşti, 1987;
3.- Bandea Angela, Şova Pavel; „Lecţia de istorie” – ghid metodic, Editura Anco, 2005
4.- Boris Crăciun. „Istoria ilustrată a românilor „ – de la origini pâna în prezent, Editura Porţile
Orientului, Iaşi, 1998.
- 554 -
PROIECT DE LECȚIE:
„O CĂLĂTORIE ÎN LUMEA POVEŞTILOR”
Prof. înv. primar Danciu Florentina

Școala cu clasele I-VIII Cîndești, com. Vernești, jud. Buzău
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Școala cu clasele I-VIII Cîndești

CLASA: I
PROF. ÎNV. PRIMAR Danciu Florentina
OBIECT: Lectura
SUBIECT: ”O călătorie în lumea poveştilor”
TIPUL LECŢIEI: Consolidare şi verificare a cunoştinţelor
FORMA DE REALIZARE: Joc didactic
SCOPUL LECŢIEI:
- Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor privind poveşti şi personaje cunoscute;
- Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală corectă.
O1- să recunoască o poveste după imagini;
O2- să asocieze replicile cu personajele din poveşti;
O3- să aşeze imaginile în ordinea desfăşurării evenimentelor;
O4- să răspundă corect la ghicitorile despre poveşti şi personajele lor;
O5- să povestească episodul din imaginea prezentată;
O6- să lipeasca corect personajele pozitive/negative realizand ciorchinele propus;
O7- să reconstituie imaginea puzzle.
METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE: conversaţia, explicaţia, observaţia, brainstormingul,
exerciţiul, ciorchinele, jocul didactic
MATERIALE DIDACTICE: Cutia cu surprize, planşe cu momente din poveşti, panou, jetoane cu
personaje din poveşti, replici ale personajelor, plicuri cu întrebări, ecusoane, mascote, coli de hartie
A2 pentru realizarea ciorchinilor, imagini puzzle, prezentare power point
DURATA LECŢIEI: 45 min
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
-Programa pentru clasa I
-Metodica limbii române
-Poveşti diverse: ”Scufita roşie” de Charles Perrault, „Capra cu trei iezi”, „Punguța cu doi
- 555 -
bani”,”Ursul păcălit de vulpe”, „Fata babei şi fata moşneagului” de Ion Creangă, „Albă ca
zăpada” de Fratii Grimm etc.
SCENARIUL DIDACTIC
Strategia
Ob.
Etapele lectiei Conţinutul didactic didactică/ Evaluare
op.
Forme de org.
Moment Se asigură condiţiile optime pentru Exerciţiul
organizatoric buna desfăşurare a lectiei: organizatoric
Frontal
Captarea Captarea atenţiei se va realiza prin Conversaţia
atenţiei aducerea unei cutii frumos
ambalate.
Aceasta este numită “Cutia cu Frontal
surprize “deoarece multe personaje
din poveşti şi-au trimis cate un
element caracteristic însoţit de câte
o sarcină pentru lecţie.
Anunţarea temei Anunţ elevii că astazi vor desfaşura Conversaţia
şi a obiectivelor un concurs având ca temă poveştile Explicaţia
cunoscute. Pe parcurs vor descoperi
sarcini trimise de personaje
îndrăgite.
Enunţ obiectivele pe înţelesul
elevilor.
Desfăşurarea Elevii sunt împărţiţi în 3 echipe:
lecţiei -echipa găinuşei (din povestea
“Punguţa cu doi bani”)
-echipa ursuleţului (din povestea
„Ursul păcălit de vulpe”)
-echipa căteluşului (din povestea Explicaţia
„Fata babei şi fata moşneagului”)
Fiecare echipă are mascotă iar
membrii au ecusoane.
Pentru a avea acces la cutiuţa cu
surprize trebuie ca fiecare echipă să
O1 rezolve următoarea sarcină:
Sarcina 1.
Recunoaşte personajul!
Această sarcină este prezentată pe Conversaţia
calculator. Din fiecare echipă va fi Exerciţiul
ales un reprezentant care va Prin
recunoaşte povestea din care face Frontal răspunsurile
parte personajul prezentat in date
programul Power Point.
Corectitudinea răspunsurilor va da
accesul catre „cutia cu
surprize”.Aici se vor găsi toate
- 556 -
Strategia
Ob.
op.
Forme de org.
sarcinile lectiei.
Pe cutie se afla un biletel care va da
startul jocului
„Stiu că nu stiţi să citiţi

Dară la concurs porniţi
Sper că vă veţi descurca
O2 Sarcinile-a rezolva!”
Prima sarcină din „cutia cu

surprize” va fi descoperită din
coşuleţul Scufiţei roşii care spune:
„Replica de vei ghici

O poveste vei descoperi!”
Sarcina 2
Descoperă titlul poveşti din care
face parte replica:
Vor fi trei replici, câte una pentru Exerciţiul
fiecare echipă.Fiecare răspuns va fi
recompensat pentru ca la final să se
aleagă un castigator.
“Cui apartine replica?”

Explicaţia Prin
1.„Du fetiţa, departe în pădure, că ghicirea
nu vreau s-o mai văd în faţa ochilor. titlului
Ucide-o şi adu-mi drept dovadă
plămânii şi ficatul ei.” Jocul
2. „Văleu cumătră, talpele mele! Mă didactic
rog scoate-mă că-mi arde inima-n
mine!... Cumătră, mă pârlesc, ard de
tot, mor, nu mă lăsa!”
3.„Da’ cum sa nu!... Daca ai pofta
de ouă, bate şi tu cocoşul tău, să
facă ouă, si-i mânca; căci eu asa am
bătut găina, şi iacăt-o cum ouă.”
Dacă răspunsurile sunt corecte Conversaţia

atunci se va trece la urmatoarea exerciţiul
etapă.
Vom deschide surpriza pe care a
trimis-o Cenuşăreasa.
Sarcina este de asemenea
versificată:
“Te invit la joc copile

Hai incearcă a fii cu mine
- 557 -
Strategia
Ob.
op.
Forme de org.
În poveşti amestecate
Să le-ndrepti tu ca la carte!”
Sarcina 3
Ordonează cronologic povestea.
Câte un membru de la fiecare
echipă, vine la tablă, studiază
O3 imaginile amestecate din poveşti şi Prin
le aranjează apoi conform ordonare
desfaşurării cronologice.
Fiecare răspuns corect este
recompensat.
Se continuă descoperirea altor
surprize trimise de personajele din
poveşti.
Fata moşneagului ne trimite cufărul
ei.În interiorul acestuia găsim o altă
sarcina versificată: Conversaţia
“La minte copt de vei fii

Vei stii totul a ghici Explicaţia
Ia încercă acum de zor Problematizarea
Şi vezi daca e uşor!”
Sarcina 4
Ghicește povestea din care face
O4 parte personajul.
1.A fost odată un cocoş Ghicitori
Ce s-a întors bogat la moş
2.Ştiu un moş cu coada-n cleşte

Fiindcă a vrut să prindă peşte
3.Şi-a venit şi găinuşa

Ca să ouă mărgeluşa
4.Cunoaşteţi oare o fetiţă

Ce avea roşie scufiţă?
5.Toţi pantofi au încercat

Dar doar ea l-a şi luat
6. Şi atuncea când minţea

Nasul mare îi creştea
Răspunsurile bune sunt povestirea

recompensate.
Următoarea sarcina este trimisă de
găina din povestea “Punguţa cu doi individual
- 558 -
Strategia
Ob.
op.
Forme de org.
bani”.Sarcina este înfăţişată într-un
ou aceasta spune:
“Vă trimit din ouşor

Rolul de povestitor”
Sarcina 5
Povesteşte fragmentul înfaţişat de
imagine.
Elevii aleşi vor denumi povestea din
care face parte imaginea şi vor Povestirea
povesti fragmentul înfăţişat de
imagine.Vor găsi imagini din trei Ciorchinii
poveşti diferite:”Ursul păcălit de
vulpe”, „Capra cu trei iezi” şi Frontal
„Scufiţa roşie”.
Răspunsurile bune sunt
O5 recompensate.
Cocoşul din povestea “Punguţa cu
doi bani” trimite ultima sarcină:
“Pentru că de toate ştiţi

La o probă vreau să fiţi
Vreau să vad eu cât de bine
Completaţi voi un ciorchine!”
Sarcina 6
Completaţi cei doi ciorchini cu
personaje potrivite.
Cu ajutorul unor imagini cu Prin
personaje pozitive şi negative din completare
O6 poveştile cunoscute, elevii solicitaţi
vor copleta corespunzator cei doi
ciorchini realizând unul cu Pe grupe
personaje pozitive şi unul cu
personaje negative.
Această sarcină va adune puncte
pentru ambele echipe.
Evaluarea Din ineriorul cutiei cu surprize se
performanţei extrag trei imagini puzzle.Aceste
O7 sunt din cadrul a trei poveşti Explicaţia puzzle
cunoscute:”Capra cu trei iezi”,
„Albă ca zăpada” şi „Scufiţa roşie”. Exerciţiul
Această sarcină se rezolvă in cadrul frontal
echipei şi va fi punctată
corespunzător.
Daca timpul permite se va da si o
fisa de evaluare.
- 559 -
Strategia
Ob.
op.
Forme de org.
Încheierea Se numară punctele acumulate şi se Conversaţia Aprecieri
activităţii stabilesc locurile echipelor. verbale
Echipele vor fi recompensate cu Explicaţia
diplome şi desene cu personaje din
poveşti pentru a fi colorate acasă. Diplome
Se fac aprecieri cu privire la
desfăşurarea lecţiei.
- 560 -
SCHOOLHOUSE TEST
SOFT PENTRU CREAREA TESTELOR DE EVALUARE
Prof. Daşu Narcisa Gabriela

Liceul Tehnologic „Costin Neniţescu” Buzău
În Dicţionarul de pedagogie, Schaub Horst defineşte evaluarea ca fiind “procesul care

începe cu planificarea şi cu descrierea obiectivelor şi a conţinuturilor care vor fi controlate mai
târziu”.
Fenomenul evaluativ capătă valenţe din ce în ce mai bogate, lărgindu-şi sfera de
cuprindere. În acest sens, analizând practicile evaluative, Ion T. Radu remarcă faptul că “evaluarea
performanţelor şcolare este tot mai mult înţeleasă nu ca acţiune de control – sancţiune, limitată la
verificare şi notare, ci ca proces ce se întrepătrunde organic cu celelalte procese ale actului didactic,
exercitând a funcţie esenţial-formativă, concretizată în a informa şi a ajuta în luarea unor decizii cu
scopul de ameliorare a activităţii în ansamblu.”
Indiferent de ciclul de învăţământ, evaluarea îşi propune acelaşi obiectiv: îmbunătăţirea
educaţiei, însă contextul şi publicul vizat determină dezvoltarea unor concepte diferite.
Pentru ca sistemul de evaluare să fie operaţional, evaluatorul trebuie să răspundă la o serie
de întrebări:
DE CE EVALUĂM ?
 pentru îmbunătăţirea
performanţelor celor evaluaţi;
instrumentelor de evaluare;
metodelor, mijloacelor şi
strategiilor de evaluare;
 pentru realizarea unei selecţii;
 pentru a cunoaşte
performanţele şi progresele;
 pentru corectarea rezultatelor;
 pentru formarea deprinderilor de autoevaluare;
 pentru identificarea deficienţelor sau disfuncţionalităţilor şi elaborarea strategiilor corective;
- 561 -
 pentru a cunoaşte care este stadiul de pornire şi cum se poate acţiona pe mai departe;
 pentru optimizarea demersurilor realizate atât în învăţare, cât şi în predare şi evaluare;
 pentru a elabora programe compensatorii în cazul rezultatelor nesatisfăcătoare şi a
programelor de progres;
CE EVALUĂM ?
 cunoştinţe, atitudini, aptitudini, deprinderi;
 atingerea obiectivelor legate de un anumit conţinut;
 organizarea şi desfăşurarea procesul de învăţare;
 modul de folosire a unui aparat sau un mijloc de învăţământ stabilit dinainte;
 trăsături de personalitate şi de conduită;
 progresele şcolare;
 procesele de instruire;
 sistemul şi unităţile de instruire;
 curriculum;
 personalul didactic (autoevaluare);
CUI FOLOSEŞTE EVALUAREA ?

 celor evaluaţi;
 celui care realizează evaluarea;
 părinţilor;
 conducătorul instituţiei;
 factorilor de decizie şcolară;
 celor care realizează o anumită selecţie (angajări);
PE CINE EVALUĂM ?
 elevii luaţi individual;
 grupul de elevi selecţionat după un criteriu anume (şcoală, vârstă, profil, etc.);
 cadrele didactice (autoevaluare);
 reprezentanţii instituţiei şcolare;
CÂND EVALUĂM ?
 la începutul unui demers educativ;
 pe parcursul desfăşurării procesului instructiv-educativ;
 la sfârşitul unei etape, activităţi, demers instructiv-educativ;
- 562 -
CUM EVALUĂM ?
 prin examinări curente;
 prin examene;
 prin teste;
 prin probe orale;
 prin probe scrise;
 prin probe practice;
 prin studii de caz;
 prin fişe de activitate personală;
 prin portofoliu;
 prin investigaţii;
 prin observarea curentă a comportamentului;
 prin jurnalul reflexiv;
 cu ajutorul mijloacelor de învăţământ, a calculatorului;
 prin proiect.
Orice activitate şcolară se manifestă printr-un proces care trebuie să fie însoţit de evaluări
periodice pe parcurs şi o evaluare finală. În majoritatea instituţiilor de învăţământ, evaluarea şcolară
este realizată de cadre didactice care decid itemii probelor de evaluare, administrează aceste probe,
le corectează şi în final le evaluează prin note (sau calificative) şcolare.
Testul de evaluare se constituie ca o probă complexă formată dintr-un ansamblu de itemi
care în urma aplicării oferă informaţii pertinentă referitoare la modul de realizare a obiectivelor
didactice, la direcţiile de intervenţie de perspectivă a cadrelor didactice, pentru ameliorarea
eficienţei demersurilor instructiv educative.
Tipuri de itemi aplicaţi în evaluare:
1. itemi obiectivi
1.1 cu alegere duală: adevărat/fals, corect/greşit
1.2 de tip pereche
1.3 cu alegere multiplă
2. itemi semiobiectivi
2.1 cu răspuns scurt şi de completare
2.2 întrebări structurate
3. itemi subiectivi
3.1 rezolvare de probleme
3.2 eseul structurat
- 563 -
3.3 minieseul
4. metode alternative de evaluare.
Bazele unui învăţământ modern impun schimbarea metodelor şi mijloacelor de

învăţământ. Rolul calculatorului în acest sens devine esenţial, atât ca mijloc de învăţământ cât şi ca
sursă de documentare, acces la informaţie pentru elevi şi cadre didactice.
Modernitatea tehnică a calculatorului ca mijloc de învăţământ creează premizele
optimizării metodelor de predare-învăţare-evaluare.
Ca suport în activitatea didactică, instructorii utilizează noile tehnologii pentru:
 pregătirea şi realizarea materialelor didactice
 evaluarea şi analiza evoluţiei elevilor
 pregătirea şi realizarea prezentărilor informative şi formative
 planificarea timpului, realizarea orarului şi a calendarelor de activităţi.
În România există o preocupare constantă pentru utilizarea de soft educaţional pentru
evaluarea unor discipline şcolare în învăţământul preuniversitar.
Un astfel de exemplu este softul Schoolhouse Test.
Cu acest program, crearea testelor este uşoară, rapidă şi chiar distractivă. Putem crea testul
propriu-zis, foaia de răspuns a elevului şi grila de corectare a profesorului. Testele pot avea o
varietate de tipuri de itemi: cu alegere multiplă, cu răspuns scurt, listă, ordonare, adevărat-fals. Se
pot crea teste şi pentru şcolarii mici.
Interfaţa programului este de tip grafic, fereastra conţinând multe din elementele specifice
ferestrei Windows:
 bara de titlu, pe care se află denumirea aplicaţiei şi cele trei butoane (de minimizare,
maximizare/restaurare, închidere a ferestrei);
 bara de meniuri, ce conţine patru meniuri: File, View, Tools şi Help;
 bara de unelte, pe care se găsesc următoarele butoane: New, Open, Save, Save Test
Settings, Apply Saved Test Settings
 Zona de lucru a ferestrei, care este împărţită în două panouri. Conţinutul acestor
panouri se schimbă funcţie de modul de vizualizare.
- 564 -
Butoane pentru Bara de meniuri Bara de unelte Bara de titlu
schimbarea modului de
vizualizare
Tipuri de
itemi
Zona de lucru a ferestrei

Zona de vizualizare şi editare a itemilor
introduşi în test
Se lucrează în trei moduri:

1. Design View: în care se creează testul introducând întrebări, instrucţiuni, imagini şi
răspunsuri pentru tipul de item ales din lista ascunsă.
2. Document View: se utilizează pentru a vizualiza foaia de test, pentru a iniţializa pagina şi
pentru a tipări foaia de test împreună cu grila de corectare (dacă nu se utilizează o foaie de
răspuns)
3. Answer Sheet View: se utilizează pentru a vizualiza foaia de răspuns, pentru a o seta şi
pentru a o lista împreună cu grila de corectare corespunzătoare. Folosind foaia de răspuns,
foaia de test poate fi reutilizată.
Design View
În acest mod de
lucru se creează itemii,
introducând întrebările,
răspunsurile, instrucţiunile,
imaginile necesare. Pentru
aceasta se selectează un tip
de întrebare din lista ascunsă
şi începem să introducem
datele. Apoi se stabileşte
punctajul, dacă se doreşte ca
- 565 -
acesta să fie vizibil pentru fiecare întrebare sau această opţiune poate fi deselectată (Documents
View ->Document Settings Pane -> Marks Visible). Putem adăuga o imagine la fiecare item, iar
dacă mai mulţi itemi se referă la o singură imagine se utilizează elementul Picture din lista ascunsă.
Itemii pe care îi adăugăm în test vor apărea în panoul din dreapta al ferestrei Design View
numit Test Items Panel. Pentru a vedea datele introduse pentru un item se dă click pe acel item.
Itemii pot fi uşor mutaţi în cadrul testului folosind butoanele Move Item Up or Move Item
Down
Dacă nu vrem să utilizăm toţi itemii, aceştia pot fi deselectaţi, putând fi utilizaţi într-un
viitor test. Itemii pot fi şterşi, copiaţi sau mutaţi în alt test, utilizând opţiunile meniului contextual
care apare prin click dreapta pe itemul dorit, în panoul Test Items, sau utilizând butoanele
corespunzătoare de pe bara Design view
Randomize - acest buton permite

rearanjarea întâmplătoare a itemilor în cadrul testului
conform opţiunilor din fereastra de alături..
Se pot introduce şi simboluri matematice în
itemi, cu ajutorul butonului Symbol
Dacă dorim afişarea punctajului pentru fiecare item, acesta se introduce în caseta text
corespunzătoare, aflată în stânga itemului.
Document View
Prezintă foaia de test aşa cum va fi scoasă la imprimantă şi pune la dispoziţie opţiuni de
formatare. Nu pot fi schimbate întrebările. Opţiunile de formatare sunt prezentate în partea dreaptă a
ferestrei, în Document Settings Panel.
Se pot formata fonturile utilizate pentru redactarea testului (se pot alege: tipul fontului,
culoarea fontului, dimensiunea fontului, atât pentru întrebări, cât şi pentru răspunsuri, spaţierea
itemilor, spaţierea elementelor, punctajul vizibil sau nu, etc.).
- 566 -
Pagina poate conţine antet şi subsol. Utilizatorul are posibilitatea de a-şi stabili
informaţiile ce vor apărea în antet sau subsol. Acestea la rândul lor pot fi formatate din punct de
vedere al tipului de font, mărimii, culorii.
Foaia de test are şi grilă de corectare, care poate fi vizualizată utilizând butonul View
Key.
Pe foaia de test în dreptul fiecărei întrebări poate fi introdus punctajul, iar în partea de sus
a foii de test se afişează automat punctajul total, putând verifica dacă punctajul total nu depăşeşte
punctajul maxim admisibil.
- 567 -
Answer Sheet View
Oferă imaginea foii de răspuns a elevului, aşa cum va fi tipărită, iar în partea dreaptă este
panoul în care se fac formatările dorite (Answer Sheet Settings), la fel ca şi în cazul lui Document
View.
Şi în acest caz programul furnizează o grilă de corectare.
Schoolhouse Test este surprinzător de uşor de folosit datorită interfeţei intuitive, care vă
lasă să vedeţi aspectul final al foii de test. Acest program este shareware, având posibilitatea de a-l
testa o lună de zile, după care se poate renunţa la el sau se poate cumpăra.
- 568 -
Bibliografie:
1. Jinga Ion, Istrate Elena, Manual de Pedagogie, Editura All, 1998
2. Crenguţa Oprea, Pedagogie. Alternative metodologice interactive,
www.unibuc.ro/eBooks/StiinteEDU/CrengutaOprea
3. Ion Negreţ Dobridor, Probleme fundamentale de pedagogie generală, Bucureşti,
Editura All, 1998
4. Ion T. Radu, Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică şi Pedagogică, 2005.
- 569 -
« LE PORTRAIT PHYSIQUE » – PROJET DIDACTIQUE
Prof. David Oana-Andreea

Colegiul Național „Vasile Alecsandri” Bacău
Classe: VIIe, Ve année d’étude

Sujet: Le portrait physique
Type de leçon: enseignement-apprentissage
But : acquisition de nouvelles connaissances de vocabulaire
Compétences générales :
- douer les élèves d’instruments psycho-intellectuels pour fixer l’information;
- cultiver la disponibilité et la capacité créatrice des élèves ;
- enrichir les connaissances de vocabulaire ;
- développer la collaboration entre les élèves.
Compétences spécifiques :
C1 – connaitre les mots et les structures appropriées pour la description physique d’une
personne;
C2 – associer les mots aux images;
C3 – faire la description physique d’une personne;
C4 – manipuler un texte selon des consignes précises;
C5 – rédiger un portrait.
Stratégie didactique :
Méthodes et procédés: la conversation, l’observation, l’explication, l’exercice, le contrôle et
la correction du devoir, la grappe.
Formes d’organisation : travail collectif, travail individuel, travail par groupes ;
Moyens illustratifs : les marqueurs, images, fiches de travail, le CD-ROM, le chevalet à
feuilles mobiles (flipchart), l’écran de projection, le vidéoprojecteur, l’ordinateur.
Bibliographie :
Le Petit Larousse illustré, Larousse, Paris, 2008
Dominique Abry (directrice d’ouvrage), L’enseignement aux enfants en classe de langues,
- 570 -
CLE International, Paris, 2009, pp. 111-115
Nicolae Florentin Petrisor, 45 Fiches d’animation, Editura Paradigme, Pitesti, 2007
SCÉNARIO DIDACTIQUE
Méthode
Étapes de la Activité de Activité des Formes
C.S. d’enseigneme
leçon l’enseignant élèves d’activité
nt
1. Mise en train - Je salue : - L’élève de La F
Bonjour, mes service donne le conversation R
élèves ! nom des absents, O
indique la date et N
- Je note les noms le jour T
des absents et je A
fais une L
conversation E
situationnelle : - Les élèves
- Quelle est la date répondent aux
aujourd’hui ? questions posées.
- Y a-t-il des
absents ?
- Les élèves se
préparent pour le
travail.
2. Contrôle des - Qu’est-ce que - Les élèves Le contrôle et Frontale et
connaissances vous avez préparé écrivent au la correction individuelle
acquises pour aujourd’hui ? tableau noir les du devoir
exercices.
- Je vérifie le - Tout le monde
devoir. corrige les fautes
- Je corrige les dans les cahiers.
fautes et je
propose à résoudre
au tableau noir le
devoir.
3. Transition à la - Je demande à un - Un élève passe La F
nouvelle leçon élève de prendre devant la classe et conversation R
des crayons de dessine sur la O
couleur et de feuille du N
dessiner sur le chevalet ce que je T
chevalet à feuilles lui dis. A
mobiles ce que je L
lui dis : une grande E
C1 tête, un gros nez
rouge, une grande
bouche bleue
souriante, des
oreilles vertes, des
yeux noirs, des
- 571 -
Méthode
C.S. d’enseigneme
nt
cheveux et des La
sourcils oranges, conversation
des points roses sur - Les élèves L’observation
les joues, des rides observent que le
violettes sur le dessin ressemble
front. à un personnage
- Ensuite je drôle – un clown.
demande aux
élèves de dire ce
que leur collègue a
dessiné.
- Je leur dis que je
les ai donné la
description
physique d’un
clown et leur
collègue a pu en
dessiner le portrait.
4. - J’annonce le sujet - Les élèves La F
Communication de la nouvelle notent le titre de conversation R
de nouvelles leçon et j’en écris la leçon dans les O
connaissances le titre au tableau – cahiers et se N
Le portrait préparent pour la T
physique. leçon. A
- Je communique L’explication L
aux élèves les - Les élèves E
objectifs de la écoutent avec
leçon. attention les L’observation
objectifs de la du document
C1 - J’écris au tableau leçon. PPT
sous forme de - Les élèves font
grappe le attention aux
vocabulaire du explications et La grappe
portrait et je leur prennent des
montre par notes dans leurs La prise de
l’intermédiaire cahiers. notes
d’une présentation
C3 powerpoint À tour de
comment est-ce rôles
qu’on peut
formuler les
phrases afin de
réaliser une
description - Deux ou trois
physique. élèves passent
- Je demande aux tour à tour devant
élèves de décrire la classe et on les
quelques-uns de décrit du point de
leurs collègues. vue physique.
- 572 -
Méthode
C.S. d’enseigneme
nt
C2 5. Renforcement - Je propose aux - Les élèves L’observation Frontale
des élèves comme regardent les
connaissances première activité images pendant
l’association des qu’ils écoutent les
images aux descriptions et
descriptions puis ils font les
physiques qu’ils associations.
écoutent. Je leur
C4 montre cinq images Par groupes
C1 et je leur lis cinq L’exercice Par groupes
C3 portraits physiques.
C5 - Les élèves
- Pour mettre en regardent l’image
œuvre la et font par écrit la
performance je description
propose aux physique d’une
apprenants de personne.
dresser le portrait
physique selon une
image. Je leur
montre l’image
d’une personne et
chaque groupe doit
en faire la
description
physique. À la fin
de l’activité, le
représentant de
chaque groupe doit
présenter le portrait
physique réalisé.
6. Evaluation de - J’évalue l’activité La Frontale
la performance des élèves conversation
et indication du oralement et par
devoir des notes.
- Les élèves
- Je présente la notent le devoir.
consigne du devoir.
- 573 -
DES MOTS POUR DÉCRIRE UNE PERSONNE
LE GENRE:
C'est un homme / une femme/ un garçon/ une fille/ un enfant
L'ÂGE:
Il/ elle est jeune/vieux, vieille âgé,âgée
L'APPARENCE:
Il/ elle est beau, belle- mignon, mignonne- jolie/ laid, laide- moche
LA TAILLE:
Il/ elle est grand, grande/petit, petite/de taille moyenne
Il/ elle est gros, grosse/mince, maigre
LES CHEVEUX:
Il/elle a les cheveux / Ses cheveux sont noirs/bruns/blonds/roux/ gris / blancs
Il/elle est brun, brune/blond, blonde/ roux, rousse
LES YEUX:
Il/elle a les yeux/ Ses yeux sont grands/petits, noirs/marron/gris/verts/bleus
Les traits particuliers:

Il/elle a la barbe, une moustache, un grain de beauté, des taches de rousseur.
Le caractère:
Il/ elle est sympathique, antipathique/ heureux, heureuse/ méchant, méchante...
Les vêtements:
Il/elle porte un pantalon noir, une jupe jaune, un tee-shirt bleu, des lunettes....
- 574 -
PROGRAMĂ CURS OPŢIONAL
FOLCLOR LITERAR
Prof. Deaconescu Mihaela-Maria

Titlul opţionalului: FOLCLOR LITERAR

Tipul opţionalului: Curriculum la Decizia Şcolii
Durata: un an şcolar
Grupul ţintă: clasa a V-a
Număr de ore: o oră pe săptămână
ARGUMENT
Ţinând cont că valorile culturii populare trebuie promovate generaţiilor următoare, prezentul
proiect urmăreşte organizarea de activităţi pentru a oferi elevilor o altă modalitate de
învăţare.Alegerea acestei activităţi opţionale are ca motivaţie evidenţierea prezenţei în folclorul
românesc a ideii că a crea înseamnă a exista.
Coexistând şi exprimând o stare de spirit, literatura, muzica, dansul, portul dovedesc, în
primul rând, capacitatea creatorului anonim de a realiza unitatea de expresie în diversitate.Temele
alese se doresc a fi un sprijin în completarea şi aprofundarea cunoştinţelor despre creaţia populară.
Tratarea temelor se va face într-o perspectivă mai amplă, care să-i ajute pe elevi să înţeleagă
şi să aibă o imagine integratoare a artei populare, artă care reflectă cu fidelitate factura psihică a
poporului, obiceiurile şi tradiţiile milenare. Se va avea în vedere redarea, prin aspecte diferite, a
principiului că omul e creativ, doritor să sporească ceea ce este definit ca bun şi frumos pe lume.
„Importanţa capitală a folclorului nostru stă în aceea că literatura modernă, spre a nu pluti
în vânt, s-a sprijinit pe creaţia populară în lilsa unei tradiţii culte”(George Călinescu, Istoria
literaturii române)
Durata unui an şcolar: o oră pe săptămână.

Metode, activităţi: documentarea, lectura, observaţia, comentariul de text, jocul de rol
- 575 -
Vom organiza activităţi practice: vizite de documentare, cercetarea faptelor folclorice, vizionarea
de spectacole, prezentarea unor spectacole, organizarea de mini-spectacole.
Modalităţi de evaluare: orale şi scrise, portofolii, eseuri, referate.
1. Receptarea mesajului textului popular oral/ scris

2. Stimularea motivaţiei pentru receptarea textului folcloric
3. Dezvoltarea capacităţii de argumentare şi gândire critică.
 Educarea elevilor în spiritul valorii, frumosului şi cunoaşterii culturii populare

 Cunoaşterea valorilor reale, autentice ale folclorului nostru
 Familiarizarea elevilor cu tradiţiile populare, cu valorile spirituale şi materiale ale poporului
nostru
 Stimularea plăcerii de a citi
 Formarea şi dezvoltarea simţului estetic(de apreciere a frumosului şi de selectare a surselor
generatoare de frumos)
 Cultivarea interesului pentru portul popular, creaţiile folclorice, obiceiurile străvechi
 Identificarea folclorului ca păstrător de înalte valori morale.
SCOPUL
o Valorificarea potenţialului intelectual al elevilor

o Încurajarea lecturii
o Dezvoltarea abilităţilor de relaţionare interumană
o Capacitatea de a culege informaţii, de a le interpreta, compara, analiza.

- familiarizarea cu termenii de cultură - discuţii, dezbateri asupra conţinutului, formei
populară:creaţie populară, folclor, artă şi mesajului diferitelor specii ale genurilor
populară literare
- manifestarea dorinţei de a descoperi creaţii  Doina, cântecul, strigătura, descântecul,
populare ghicitoarea
- identificarea trăsăturilor specifice literaturii  Balada, legenda, pluguşorul, oraţia de
populare nuntă, basmul, snoava.
- 576 -
- sesizarea obiceiurilor specifice poporului
nostru
- observarea specificităţii spiritului nostru
românesc.
- învăţarea categoriile culturiii populare:  Observarea costumelor populare
 Literatura populară  Audiţii de melodii populare
 Muzica populară  Comentarea unor texte aparţinând
 Dansul popular literaturii populare
 Ţesăturile  Confecţionarea unor măşti simple
 Arhitectura  Executarea unor paşi de dans popular
 Pictura populară(pe ouă, pe sticlă)
- însuşirea tehnicilor de culegere a folclorului - realizarea unor portofolii personale
- valorificarea creaţiile populare, atât prin - amenajarea unui colţ folcloric
compoziţii scrise, cât şi prin colecţii, panouri,
expoziţii, portofolii
- formarea priceperilor de a elabora şi a - realizarea de eseuri, portofolii şi referate pe
prezenta lucrări personale pe baza creaţiilor teme date
populare
- educarea spiritului spre dorinţa de cunoaştere - audierea colindelor
a tradiţiilor şi obiceiurilor legate de marile - interpretarea colindelor
sărbători religioase - cunoaşterea semnificaţiilor sărbătorilor
- diferenţierea autenticului de kitsch, valoarea - încondeierea ouălor.
de nonvaloare, cu scopul de a propaga
conţinutul nealterat al datinilor strămoşeşti
- realizarea de mini-spectacole folclorice - participarea la realizarea programelor artistice
cu ocazia diverselor activităţi organizate de
şcoală sau comunitatea locală.
CONŢINUTURI
1. Valori populare. Cunoaşterea specificului folclorului românesc (8 ore)

Excursie de documentare –satul românesc
Audiţie şi culegere de texte folclorice
Descoperirea tainelor artei populare
Urmărirea cu interes şi participarea la obiceiuri
Amenajarea unui „Colţ folcloric”.
2. Interferenţa artelor (6 ore)

Unitatea dintre text-costumaţie-muzică-mişcare
Cultivarea dragostei de frumos şi linişte interioară - dincolo de cuvânt.
Vizionare de spectacol
- 577 -
3. Autenticul şi kitschul (7 ore)
Arta adevărată- „artă” comercială (uneori vulgară)
Preferinţa pentru simplitate, adevăr şi valoare prin propagarea conţinutului nealterat al datinilor
stămoşeşti, portului şi textelor populare.
Audiţii muzicale
Organizarea unui spectacol folcloric
4. Literatura sărbătorilor (8 ore)

Sărbătorile şi semnificaţiile legate de evoluţia morală şi spirituală a unei colectivităţi
Colindele (de la Crăciun, dar şi de la Paşti),urările cu pluguşorul, jocurile cu măşti,cântecele de stea
Analiza ritualului marilor sărbători religioase (Crăciun, Bobotează, Paşti, Rusalii) în legătură cu
istoria acestor pământuri.
5. Coeziunea universului de gândire populară (3 ore)

Temele, motivele, aspectele prin care se pronunţă literatura şi mentalitatea folclorică tradiţională
6. Poezia obiceiurilor (3 ore)

Evocări simbolice ale momentelor cruciale din viaţa omului
Obiceiuri de botez
Oraţia de nuntă.
Bocetul.
EVALUARE
Modalităţile de evaluare vor fi concepute în stânsă legatură cu specificul cursului opţional

propus. Se va avea în vedere dorinţa ca folclorul romînesc să fie cunoscut, iar valorificarea acestuia
să devină o activitate care să permită cunoaşterea sensurilor şi semnificaţiilor.
În acest context, evaluarea vizează:
- redactarea unor eseur, compoziţiii
- realizarea unor portofolii pe teme sau motive date
- analiza unor fapte, evenimente păstrate de istorie
- observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor
- autoevaluarea
- aprecieri verbale
- dezbatera unor aspecte.
- 578 -
Grup-ţintă: elevii clasei a Va
Resurse
- umane: elevi, profesori, bibliotecari, muzeografi, culegători de folclor, ş.a
- materiale: cărţi, albume, enciclopedii, dicţionare, manuscrise, obiecte de artizanat,ş.a
BIBLIOGRAFIE
Angelescu, Silviu, Mitul şi literatura,Editura Cartex, 1999.

Ispas, Sabina, Flori dalbe de măr.Din poezia obiceiurilor de iarnă, 1987.
###Siminoc şi Busuioc.Basme româneşti, 2005
Marian, S.Florian, Sărbătorile la români.Studiu etnografic, 1994
Vulcănescu, Romulus, Mitologie română,Bucureşti, 1985
Kernbach, Victor, Dicţionar de mitologie generală.Mituri, divinităţi, religii, Bucureşti, 1995.
- 579 -
PROIECT DE LECŢIE – EVALUARE
Prof. Diaconu Alina

Școala Gimnaziala Ungureni, jud. Bacău
CLASA: a V-a
ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare
DISCIPLINA: Limba și literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Unitatea 8 Portretul
TIPUL LECȚIEI: de evaluare
2.3. alcătuirea unor propoziții și fraze corecte din punct de vedere gramatical;
3.4. sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate;
4.4. redactarea unor texte imaginative şi reflexive în scopuri şi în contexte variate.
Obiectivele evaluării:
O.1. Să indice tipul de portret prezentat în textul dat;
O2.Să identifice trăsăturile fizice și morale ale personajului;
O3.Să analizeze adverbele dintr-un text;
O.4.Să formeze adverbe cu ajutorul sufixelor;
O.5.Să alcătuiască propoziții folosind interjecții;
O.6. Să realizeze caracterizarea personajului preferat.
Metode și procedee: conversația, exercițiul analiza literară și gramaticală.
Forme de organizare: frontală, individuală.
Resurse:
Material: fișa de evaluare.
Temporale: 50 min;
Umane: colectivul clasei a V-a.
Evaluare: proba scrisă.
Bibliografie:
1.Pamfil, Alina, Limba și literature română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Pitești,
Editura Paralela 45, 2006;
2.Popescu, Olga, Teste de evaluare pentru clasele IV-VIII, Editura Corint, București, 2003;
3.Ilie, Emanuela, Didactica literaturii române, Editura Polirom, Iaşi, 2008;
- 580 -
4.Programa școlară pentru Limba și literature română, clasa a V-a, elaborată în cadrul M.E.N, 2009.
Strategia
Conţinutul activităţii
didactică:
Metode şi
Nr. Etapele Ob. procedee
Evaluare
crt. lecţiei ev. Activitatea Activitatea Mijloace de
profesorului elevului învăţământ
Forme de
organizare
1. Moment -asigură ordinea şi - se pregătesc aprecieri
organizatoric verifică dacă toţi pentru oră. conversaţia verbale
elevii au toate -semnalează catalogul
materialele absenţii sau frontal
necesare pe probleme de individual
bancă. organizare, dacă
este cazul.
2. Captarea - se reaminteşte - sunt atenti la aprecieri
atenţiei elevilor faptul că explica-ţiile conversaţia verbale
vor fi evaluate profesorului, cer
frontal
cunoştinţele eventuale
referitoare la lămuriri în cadrul
portret, adverb, discuţiei.
interjecție,
caracterizarea unui
personaj, li se
explică obiectivele
propuse.
3. Verificarea O1 - împarte fişele de - rezolvă fişele proba
cunoştinţelor O2 evaluare primite exerciţiul scrisă
O3 - supraveghează analiza
O4 elevii pe parcursul gramaticală
O5 rezolvării fişelor fişe de
evaluare
individual
4. Tema pentru - comunică elevilor - notează tema aprecieri
acasă tema pentru acasă pentru acasă conversaţia verbale
caietele
frontal
- 581 -
Nume: _________________
Data: ________________
TEST DE EVALUARE
I. Citeşte cu atenţie textul de mai jos, pentru a putea răspunde cerinţelor:

,,Aramis era un tânăr de 22-23 de ani, cu o privire copilărească şi dulceagă cu ochii negri şi
blajini, cu obrajii trandafirii şi catifelaţi ca o piersică de toamnă. Mustaţa-i subţire desena deasupra
buzei de sus o linie fără cusur. De obicei, vorbea puţin şi încet. Râdea potolit, arătându-şi frumoşii
dinţi care păreau foarte îngrijiţi, ca, de altfel, întreaga sa fire.”
(Alexandre Dumas, Cei trei muschetari)
Se cere:
A.
1. Alege răspunsul corect:
a) Fragmentul este un portret individual.
b) Fragmentul este un portret colectiv. 4p
2. Transcrie, din text, cuvintele ce conturează portretul fizic al lui Aramis. 10 p
3. Identifică, în text, elementele cu ajutorul cărora este realizat portretul moral al lui Aramis.
6p
4. Explică, în 2-3 rânduri, structura: „ vorbea puțin și potolit“ 6p
B.
5. Indică tipul şi funcţia sintactică a următoarelor adverbe: puțin, încet, potolit. 9p
6. Construieşte 2 enunţuri în care cuvîntul potolit să fie adjectiv şi adverb. 6p
7. Formează adverbe derivate cu ajutorul sufixelor –ește, - iș, -îș, -âș de la următoarele
cuvinte de bază: om, bărbat, mort, englez, prieten, cruce. 6p
8. Scrie enunţurile,alegând forma corectă:
•La bal a sosit nu mai/ numai prinţul.
•Bineînţeles /bine înţeles că vom merge împreună în excursie.
•Altfel/ alt fel a decurs concursul. 6p
9. Completează spațiile punctate cu interjecții care exprimă:
-bucuria.................................................. –durerea................................................................
-supărarea................................................ –zgomote din natură..............................................
4p
10. Alcătuiește două propoziții în care să folosești, la alegere, două dintre interjecțiile de la
- 582 -
exercițiul 9. 4p
II. Alcătuiește o compunere, de 10-15 rânduri, în care să caracterizezi personajul tău

preferat dintr-o carte, dintr-un film sau desen animat. 21 p
În compunerea ta, trebuie:
-să dai compunerii tale un titlu sugestiv; 3 puncte
-să încadrezi personajul ales în operă, film sau desen animat; 4 puncte
-să precizezi două trăsături prezentate direct; 4 puncte
-să precizezi două trăsături prezentate indirect; 4 puncte
-să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate; 4 puncte
-să te înscrii în limitele de spaţiu indicate; 2 puncte
Vei primi 10 puncte pentru redactare! (unitatea compoziţiei – 1p.; coerenţa textului – 1 p.;
registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 1 p.; ortografia – 3 p.;
punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.)
Se acordă 10 puncte din oficiu!
Barem de corectare și notare
I.A.1. a) Fragmentul este un portret individual. 4p

I.A.2.Portret fizic: „tânăr de 22-23 de ani,cu o privire copilărească şi dulceagă cu ochii negri şi
blajini,cu obrajii trandafirii şi catifelaţi ca o piersică de toamnă.Mustaţa-i subţire .... “, „frumoşii
dinţi care păreau foarte îngrijiţi “ 10 p
I.A.3. Portret moral: „De obicei, vorbea puţin şi încet.Râdea potolit ... “ 6p
I.A.4. Explicarea succintă- 2p; - explicare integrală-4p
I.B.5. puțin- adverb provenit din adjectiv, de mod, funcție sintactică de complement
încet- adverb provenit din adjectiv, de mod, funcție sintactică de complement
potolit- adverb provenit din adjectiv, de mod, funcție sintactică de complement 3x3- 9 p
I.B.6. Am oferit bomboane unui copil potolit.
Andrei stă potolit. 3x2- 6 p
I.B.7. omenește, bărbătește, morțiș, enlezește, prietenește, cruciș 6x1- 6 p
I.B.8. La bal a sosit numai prințul.
Bineînţeles că vom merge împreună în excursie.
Altfel a decurs concursul. 2x3-6 p
- 583 -
I.B.9 – Ura! / Au! / Of! / Vâj- vâj! Etc. 1x4- 4 p
I. B.10. – alcătuirea a doua enunțuri potrivite 2x2- 4p
II. Redactarea compunerii:

-să dai compunerii tale un titlu sugestiv; 3 puncte
-să încadrezi personajul ales în operă, film sau desen animat; 4 puncte
-să precizezi două trăsături prezentate direct; 4 puncte
-să precizezi două trăsături prezentate indirect; 4 puncte
-să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate; 4 puncte
-să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. 2 puncte
Vei primi 10 puncte pentru redactare! (unitatea compoziţiei – 1p.; coerenţa textului – 1 p.;
registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 1 p.; ortografia – 3 p.;
punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.)
- 584 -
PROGRAM DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT (PIP)
Prof. itinerant/de sprijin Diaconu Stela

Școala Gimnazială „Șerban Cioculescu” Găeşti, jud. Dâmbovița
Numele şi prenumele elevului: T.A.I

Data şi locul naşterii:18.06.2003, Găești
Domiciliul: Găești
Şcoala: „ Șerban Cioculescu” Găești
Clasa: a VIII-a B
Echipa de lucru:
 Prof. de sprijin: Diaconu Stela
 Prof. matematică: Toader Alexandru
 Psiholog/consilier: Radu Emilia
 Prof. diriginte: Joita Irinel
Problemele cu care se confruntă copilul (rezultatele evaluării complexe): Certificat nr. 363/
30.06.2016, CJRAE Dȃmbovița
Diagnostic: Tulburari de invatare
Priorităţi pentru perioada: 11 septembrie – februarie 2017

 diminuarea dificultăţilor de învăţare la matematică;
 dezvoltarea competenţelor de calcul matematic;
 diminuarea tulburărilor de atenţie şi a hiperactivităţii;
 dezvoltarea competentelor de psihomotricitate (utilizarea instrumentelor
geometrice);
 consolidarea deprinderilor de a scrie ordonat în caietul de matematică;
 dezvoltarea deprinderii de a lua notite şi de a efectua temele pentru acasă.
- 585 -
PROGRAMUL DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT
Numere reale
Peri-
Criterii Metode şi
Metode şi
oada
minimale de instrumen-
Obiective Conţinuturi mijloace de
de
apreciere a te de
realizare
inter-
progreselor evaluare
venţie
*Să ▪ Multimi de numere - observaţia S3 - Identifică - Observaţia
identifice, Relaţia NZQR. dirijată; numere sistematică
numere - conversaţia naturale,
naturale, euristică numere
numere - fișe de lucru întregi,
întregi, numere
numere raţionale,
raţionale, numere reale
numere reale
*Să ▪ Reprezentarea - observaţia S4, - Reprezintă - Evaluarea
reprezinte numerelor reale pe axa dirijată; S5, şi calculează individuală
pe axă, şi să numerelor prin - conversaţia S6 modulul unor
calculeze aproximări Modulul unui - fişe de lucru numere
modulul număr real naturale,
unor numere numere
naturale, întregi,
numere numere
întregi, raţionale,
numere numere reale
raţionale,
numere reale
*Să ▪ Intervale de numere - exerciţiul; S7 - Identifică - Evaluarea
identifice şi reale - fișe de lucru şi individuală
să reprezintă
reprezinte intervale de
intervale de numere
numere reale reale mai
simple
*Să ▪ Operaţii cu numere - explicatia S8,S9 - Rezolvă - Evaluarea
efectueze reale demonstrati adunări şi indivi-
adunări şi vă; scăderi duală
scăderi cu - exercițiul; uşoare cu
numere reale - fișe de lucru numere
reale
*Să ▪ Raţionalizarea - exerciţiul; S10 - Raţiona- - Fişe de
raţionalize- numitorului de forma - manualul; lizează muncă
ze numitori, - fise de lucru numitori cu indepen-
cu ajutorul a b sau a  b , a, b  N
*
ajutorul dentă
profesorului profesoru- - Temele
lui pentru
acasă
*Să rezolve ▪ Calcule cu numere reale - observarea S11 - Rezolvă - Autoeva-
- 586 -
Peri-
Criterii Metode şi
Metode şi oada
Obiective Conţinuturi mijloace de de
apreciere a te de
realizare inter-
venţie
exerciţii cu reprezentate prin litere - conversaţia adunări şi luare
adunări şi cu euristică scăderi - Aprecie-
scăderi - manualul simple cu rea
simple cu numere răspun-
numere reale reale surilor
reprezentate reprezen-
prin litere tate prin
litere
*Să ▪ Formule de calcul - observaţia S12 - Identifică - Autoeva-
identifice prescurtat dirijată, formule de luarea;
formule de - lucrul in calcul - Evaluarea
calcul perechii/ prescurtat reciprocă
prescurtat cooperare în aplicaţii
simple
*Să rezolve ▪ Descompuneri în - observaţia S13 - Rezolvă - Autoeva-

exerciţii factori (factor comun, dirijată, exerciţii luarea;
simple de grupare de termeni, - lucrul in simple de - Evaluarea
descompune- formule de calcul) perechii/ descompun reciprocă
re în factori cooperare ere în
cu ajutorul factori cu
formulelor ajutorul
formulelor
şi cu
sprijinul
profesoru-
lui
*Să rezolve Exercitii - observaţia S14 - Rezolvă - Autoeva-
exerciţii dirijată, ecuaţii luarea;
simple, - lucrul in simple cu - Evaluarea
pregătitoare perechii/ ajutorul reciprocă
pentru testul cooperare profesoru-
de evaluare lui
*Să rezolve ▪ Probă de evaluare - Linierea S14 - Scrie - Evaluarea
exerciţii de caietului, ordonat în testelor
genul celor sublinierea pagină,
studiate titlului, scrie titlul
anterior scrierea și corect, scrie
sublinierea data și
datei subliniază
titlul și data
*Să ▪ Rapoarte de numere - exerciţiul; S15 - Identifică -
identifice reale reprezentate prin - manualul; rapoarte de
rapoarte de litere - fise de lucru numere
numere reale reale
reprezentate reprezen-
prin litere tate prin
- 587 -
Peri-
Criterii Metode şi
Metode şi oada
Obiective Conţinuturi mijloace de de
apreciere a te de
realizare inter-
venţie
litere,
numărăto-
rul,
numitorul
acestora
*Să rezolve ▪ Amplificarea şi - exerciţiul; S15 - Rezolvă -
exerciţii simplificarea rapoartelor - manualul exerciţii
simple de simple de
amplificare amplificare
şi şi
simplificare simplificare
a rapoartelor a
rapoartelor
*Să rezolve ▪ Operaţii cu rapoarte - exerciţiul; S16 - Rezolvă -
exerciţii - manualul; exerciţii
simple de - fise de lucru simple de
adunare şi adunări şi
scădere a scăderi a
rapoartelor rapoartelor
care au care au
acelaşi acelaşi
numitor numitor
*Să rezolve ▪ La dispoziţia - test de lucru S17 - Scrie - Evaluarea
exerciţii profesorului ordonat în testelor
simple ▪ Probă de evaluare pagină,
pentru ca să scrie titlul
facă faţă la corect, scrie
testul de data și
evaluare subliniază
titlul și data
Evaluarea periodică:
Obiective realizate:
 Identifică numere naturale, numere întregi şi numere reale;
 Reprezintă pe axa numerelor numere naturale şi întregi;
 Calculează modulul unui număr natural sau întreg;
 Efectuează adunări şi scăderi simple cu numere reprezentate sub formă de litere;
 Identifică formule de calcul prescurtat (doar binom sumă la pătrat şi diferenţă de pătrate);
 Reuşeşte cu sprijinul profesorului să amplifice şi să simplifice rapoarte simple;
 calculează adunări şi scăderi cu rapoarte reprezentate prin litere care au acelaşi numitor;
- 588 -
 calculează înmulţiri şi împărţiri cu numere reale reprezentate prin litere;
 discută, în perechi sau în grup, soluţiile găsite pentru rezolvarea unor exerciţii sau probleme;
 participa la jocuri - competiţie între grupuri;
 este mai atent cu aspectul caietului de matematică.
Dificultăţi întâmpinate:
 nu-şi poate prelungi perioada de concentrare pentru o perioada da timp mai lungă, în
activitatea de matematică;
 nu reuşeşte să descompună în factori, folosind formulele studiate;
 greşeşte la calcule elementare.
Metode cu impact ridicat:

 pozitiv:
 lauda;
 acordarea de ajutor;
 explicaţia demonstrativă,
 utilizarea fișelor de lucru care au și desene din lumea desenelor animate;
 ludoterapia- activităţile de joc, competiţiile între grupuri;
 încurajarea autoaprecierii;
 utilizarea minicalculatorului pentru realizarea sau verificarea calculelor;
 negativ:
 efortul intelectual susţinut;
 blamarea în fata colegilor;
 izolarea.
Revizuirea programului de intervenţie educaţional-terapeutică (în funcţie de rezultatele

evaluărilor periodice)
Obiectivele nerealizate la „Numere reale” vor fi reluate în PIP-ul urmator
- elevul va fi solicitat în activităţi stimulative pentru diminuarea tulburărilor de atenţie.
Recomandări particulare:
 acordarea sprijinului cognitiv şi afectiv în momentele dificile ale elevului cu CES (mai
ales când elevul solicită);
 stimularea pozitivă pentru captarea atenţiei şi diminuarea situaţiilor de indiferentă pentru
elevul cu CES;
- 589 -
 valorizarea elevului cu CES. prin implicarea în activităţi extracurriculare, participarea la
petrecerile clasei și în proiecte educaționale, alături de ceilalți colegi;
 monitorizarea permanentă a progresului înregistrat.
Rolul şi modul de implicare a părţilor în program: Elevul locuieste cu familia care se implica in
activitatile scolare, mentine legatura cu scoala. Se va continua pe recuperarea lui cognitivă, urmând
să fie diminuate treptat tulburările de atenţie și să fie îmbunătățite comunicarea și colaborarea cu
ceilalți elevi din clasă.
- 590 -
PROGRAMA ŞCOLARĂ ORGANIZATĂ MODULAR:
„DESENĂM PENTRU SUFLET”
Prof. Dickemann-Ioniţă Georgeta

Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr. 1 Ploieşti, jud. Prahova
„Când arta va deveni un bun comun ca lumina Soarelui – atunci vom fi făcut încă un pas, şi poate
cel mai important, spre adevărata civilizaţie.”
Nicolae Tonitza
DISCIPLINA: - DESENAM PENTRU SUFLET (opţional)

Clasele a II-a - a X-a
CURS CDS MODULAR DIN CADRUL ARIILOR TRANSCURRICULARE: – “Limbaj şi
comunicare, Arte, Tehnologii, Matematica si Ştiinte”
NIVEL DE ŞCOLARITATE: PRIMAR/GIMNAZIAL = INVAŢĂMANT SPECIAL (Elevi cu
deficienţe de invaţare uşoare/moderate şi severe)
PARTEA I IDENTITATEA DISCIPLINEI DE STUDIU
1. PROGRAMA SCOLARĂ CA INSTRUMENT AL REFORMEI CURICULARE
Formele şi culorile sunt elemente primare de limbaj care incită curiozitatea şi atrag atenţia
elvilor atunci când ei încep investigarea mediului din jurul lor.
Abordarea didactică a acestor elemente plastice ca elemente de expresie în compoziţii
plastice poate facilita mai uşor înţelegerea lumii ce ne înconjoară pe toţi, cât şi reflectarea ei în mod
personal ca un mod de exprimare expresivă a ideilor, mesajelor şi sentimentelor trăite. Pentru lucru
elevii folosesc materiale ca: acuarele, tempera, guasa, tuşuri colorate, materiale cu texturi diferite,
hârtii colorate, ceară, carioca, ipsos, argila, ştampile, fire de lână etc. Culorile influenţează pozitiv
percepţia, atenţia şi memoria. Culoarea vindecă răni sufleteşti, asigură un randament superior în
muncă, creează bună dispoziţie. De aceea trebuie să stăpânim foarte bine gramatica
culorii.Folosirea tehnicilor plastice de lucru nu trebuie sa fie un scop în sine, ci o modalitate de
realizare a unor subiecte in concordanţă cu temperamentul si sensibilitatea fiecăruia. Prin folosirea
diversificata a tehnicilor de lucru in activitati plastice, elevii îşi dezvoltă capacitatea de exprimare
artistico – plastică, având posibilitatea de a comunica prin mijloace diverse propriile idei, trăiri si
- 591 -
sentimente. Pictura, desenul, modelajul devin mijloacele care oferă o libertate timpurie de
dezvoltare personală a copilului, cât şi de achiziţie a unui alt fel de limbaj care să-l susţină în ceea
ce este, poate să devină şi să se exprime liber.
Opţionalul îşi propune să dezvolte creativitatea elevilor cu deficient mintale moderate si
usoare prin integrarea elementelor de limbaj plastic, ce se află în relaţie cu majoritatea
conţinuturilor curriculum-ului şcolar special, cu celelalte forme de limbaj cu care elevii vin în
contact în realitatea înconjurătoare (limbajul scris, limbajul non verbal).
Astfel, în întregul opţionalului, abordarea didactică presupune metode de exersare a
elementelor de limbaj scris bazată pe înţelegerea corelaţiei dintre ele cu elementele de limbaj
plastic. Apelând la textele literare, imagini din mediul de cunoaştere apropiat şi lucrări de artă
accesibile dezvoltăm la elevi un limbaj expresiv în compoziţiile lor plastice, cât şi în lucrările
favorabile pentru scriere. Am observat în orele destinate acestor discipline o preocupare a elevilor
pentru realizarea unor lucrări. Copiilor le place să lucreze cu culori şi sunt deosebit de încântaţi
când obţin lucrări frumoase. De asemenea se instalează spiritul de competiţie în a realiza lucruri cât
mai frumoase şi mai utile. Folosirea tehnicilor plastice de lucru nu trebuie să fie un scop in sine, ci o
modalitate de realizare a unor subiecte in concordanţă cu temperamentul si sensibilitatea fiecăruia.
Prin folosirea diversificată a tehnicilor de lucru in activităţi plastice, elevii isi dezvoltă
capacitatea de exprimare artistico – plastică, avand posibilitatea de a comunica prin mijloace
diverse propriile idei, trăiri si sentimente.In tehnicile plastice de lucru elevii folosesc materiale ca:
acuarele, tempera, guaşe, tuşuri colorate, materiale cu texturi diferite, hârtii colorate, ceară, carioca,
ipsos, argilă, ştampile, fire de lână etc.
Colajul este un procedeu de organizare a unei forme sau compozitii plastice cu ajutorul unor
materiale diverse (hartie colorata, materiale textile, plante etc.). Acesta se realizeaza prin taierea sau
ruperea formelor intregi, a unor părţi ale materialelor si alăturarea lor, lipindu-le.
Decolajul - este procedeul prin care efectele expresive se obtin prin dezlipirea sau ruperea
partiala a materialelor lipite in prealabil pe un suport de panza, hartie, lemn etc.
Tehnica modelajului – ajuta pe elevi să perceapă în mod activ realitatea înconjuratoare si
sa modeleze ceea ce au perceput, gândit si imaginat. Elevii dobândesc nu numai cunostinte, dar si
deprinderi durabile, practice, productive si creatoare.
Pictura pe ţigla, scoici si piatra ofera elevilor posibilitatea de a crea obiecte de decor.
Tehnica imprimarii cu tesaturi rărite, desenarea cu ceara, pictatul cu pasta de dinti,
precum si folosirea tehnicilor mixte dezvolta imaginatia, fantezia, spiritul de initiativa al elevilor,
cultiva gustul estetic al elevilor, trezind un viu interes pentru aceasta activitate si le ofera largi
posibilitati de a-si afirma inventivitatea.
- 592 -
2. STATUTUL ACADEMIC ŞI DIDACTIC AL DISCIPLINEI DE STUDIU
Disciplina ,,Desenam pentru suflet”, apartine ariei curriculare ,,Arte si tehnologii”,

contribuind la formarea si dezvoltarea competenţelor generice. Daca programele şcolare clasice
vizează în special o învătare centrată pe elev bazată pe achiziţii de cunostinţe, aceasta este dificil de
realizat dat fiind volumul mare de cunostinte in timp scurt, iar in cazul elevilor cu deficienţe mintale
uşoare si moderate, datorita capacitaţii limitate de invaţare şi asimilare. Din perspectiva noii
paradigme a educaţiei şi a reformei curriculare cu dimensiunii europene a invaţamantului romanesc,
prin propunerea acestui opţional se urmăreste o schimbare a accentului de pe cunoştinte teoretice pe
activitătile practice, socialmente utile prin care să se formeze elevilor convingeri si atitudini
adecvate privind nevoia de a fi utili, de a se integra in societate şi poate mai tarziu de a-şi caştiga o
sursa minima de trai.
3. STANDARDUL CURRICULAR DE EVALUARE AL DISCIPLINEI PE NIVEL DE

ŞCOLARITATE
3.1. COMPETENTELE GENERALE VIZATE DE DISCIPLINA DE STUDIU

CGD 1. Utilizarea limbii române în diferite situaţii de comunicare, corect şi adecvat.
CGD 2. Cunoasterea, înţelegerea si utilizarea în comunicare a unor termeni specifici, pentru
a descrie materialele folosite, metodele folosite, evenimente.
CGD 3. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în
contexte variate.
CGD 4. Observearea şi denumirea materialelor din mediul înconjurător pe care le poate
folosi in activitate.
3.2. INDICATORI DE PERFORMANTA

Indicatori de performanta
Competente generale (CG) de nivel superior/nivel de
de nivel bazal/nivel de studiu
studiu
Utilizarea limbii române în Utilizarea unui limbaj specific Descrierea verbală a
diferite situaţii de comunicare, artelor si tehnologiilor, metodelor folosite.
corect şi adecvat. ştiintelor naturii, matematicii
in descrierea unor materialelor
folosite din mediul
înconjurător.
Cunoasterea, întelegerea si Identificarea unor obiceiuri, Să cunoasca obiceiuri, tradiţii,
utilizarea în comunicare a traditii şi căi pe care le poate legende, poveşti pe care să le
unor termeni specifici, pentru oglindi în lucrările lor. organizeze in timp.
- 593 -
Competente generale (CG) de nivel superior/nivel de
de nivel bazal/nivel de studiu
studiu
a descrie materialele folosite,
metodele folosite, evenimente
Dezvoltarea interesului şi a Să manifeste iniţiative in a Să manifeste un
motivaţiei pentru studiul şi transpune diferite situaţii in comportament adecvat in
aplicarea matematicii în
context matematic, propunand relaţiile cu colegii dintr-un
contexte variate. modalitati diverse de abordare grup de lucru in cadrul
a unei situaţii, completarea, activitatilor practice de
valorificarea şi consolidarea realizare de lucrari practice.
cunoştinţelor de geometrie;
Observearea şi denumirea Dezvoltarea dragostei pentru Stimularea şi valorificarea
materialelor din mediul frumosul din natura, potenţialului creativ al elevilor
înconjurător pe care le poate dezvoltarea şi stimularea prin utilizarea diferite tehnicii
folosi in activitate expresivităţii şi creativităţii formarea priceperilor si
elevilor. deprinderilor multiple de
pliere, indemanare, simt
practic si estetic;
PARTEA A II-A ORGANIZAREA MODULARĂ A DISCIPLINEI DE STUDIU PE AN

SCOLAR Clasele II-X
CLASELE a II-a - a X-a

4. SISTEMUL MODULELOR
Modulul iniţial 2 ore
Modulul disciplinar 1 Atelietul micilor artişti 10 ore
Modul integrat 2. Misterul mainilor dibace 8 ore
Modulul disciplinar 3 Clubul creaţiei şi fanteziei 9 ore
Modulul deschis 6 ore
BIBLIOGRAFIE
1. Barff, Ursula, Inge, Burkhardt, Maier, Jutta – Carte de construit pentru copii, EIS POL.
2. Barbu, Angelica, Arcire, Otilia, Bucur, Elena, Iacob, Stela – Programe şcolare pentru
învăţământul primar, Discipline optionale, Editura „AXA” – Botosani 2000.
3. Cerkez, M. şi Căpiţă, L.E. (coord.) (2004) - Dezvoltarea competenţelor de comunicare în
învăţământul obligatoriu, vol. I, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti.
4. George Topîrceanu – “Poezii”.
5. Ilioaia, Maria – Metodica predării desenului la clasele I – IV, EDP, Bucuresti, 1990.
6. Legende despre flori - din folclorul popular.
7. Potolea, Dan (2002). - Conceptualizarea curriculumului; o abordare multidimensională.
- 594 -
8. Păun, Emil, Potolea, Dan (coord.) Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri
aplicative. Iaşi: Polirom.
9. Tudor Opriş (2006) - “Mica enciclopedie a artizanilor naturii”, EDP, Bucureşti.
10. Tincea, Vasilica – Grafica si pictura, curs optional, Editura Aramis 2000.
- 595 -
PROIECT DE LECȚIE:
„INIMA ȘI VASELE DE SÂNGE”
Prof. Dimofte Loredana

CLASA: a-VII-a
ARIA CURRICULARA: Matematica si Stiinte ale naturii
DISCIPLINA: Biologie
UNITATEA DE INVATARE: Functiile de nutritie-Sistemul circulator
SUBIECTUL: Inima si vasele de sange
TIPUL LECTIEI: lectie de formare de priceperi si deprinderi practice/insusire de noi cunostinte
LOCUL DE DESFASURARE: sala de clasa
SCOPUL LECTIEI: Dobândirea informaţiilor referitoare la cunoşterea alcătuirii sistemului

circulator pentru conştientizarea importanţei acestuia în funcţionarea normală a organismului
COMPETENTE SPECIFICE
1.1 Identificarea si observarea alcatuirii si functiilor organelor si sistemelor de organe ale
corpului uman;
2.1 Utilizarea metodelor şi a mijloacelor adecvate studierii organismului uman;
3.2. Elaborarea şi aplicarea unor algoritmi de identificare, investigare şi rezolvare a unor
situaţii problemă;
4.1. Utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii de comunicare;
5.1.Interpretarea relaţiilor dintre propriul comportament şi starea de sănătate.
COMPETENTE DERIVATE
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
C1 Sã localizeze inima in organism
C2 Să prezinte structura interna si externa a inimii
C3 Să descrie principalele vase de sange
C4 Să efectueze corect disecţia inimii
C5 Sa dobandeasca abilitati practice de folosire a instrumentelor de laborator
- 596 -
STRATEGIA DIDACTICA
METODE SI PROCEDEE: conversatia, explicatia, observatia, învăţarea prin descoperire,
experimentul de laborator, explozia stelara, problematizare
FORME DE ORGANIZARE: activitate frontala combinata cu activitate individuala si pe
grupe
MIJLOACE DIDACTICE: manual, tabla, fişe de lucru, videoproiectorul, laptopul, inima de
mamifer, tavite de disectie, truse de disectie, vata, lupe, stetoscop.
RESURSE:
- umane: clasa de elevi
- temporale: 50 min
- bibliografice – oficiale: programa scolara
– didactice:
1) Z.Partin, L. Logofatu, C. Th. Niculescu, Manual de biologie clasa a-VII-a,
Editura Corint
2) V. Lazar, M. Nicolae, Lectia forma de baza a organizarii procesului de
predare-invatare-evaluare la disciplina biologie, Editura Avers-2007
3) M. Ghete, M. Grosu, Activitati practice de biologie pentru gimnaziu,
Editura Didactica si Pedagogica-Bucuresti.
SCENARIUL DIDACTIC
Metode şi
Conţinuturi şi sarcini de învăţare procedee
Etapele Mijloace de
CD Evaluare
lecţiei Activitatea Activitatea învăţământ
profesorului elevului Forme de
organizare
1.Mo- Se creează condiţiile
ment propice desfăşurării
organi- activităţii instructiv-
zatoric educative.
2.Capta- -Prezinta inima de mamifer Facand apel la Expunerea Observa-
rea si solicita elevilor ca pe cunostintele anterioare Conversaţia rea
atenţiei baza cunostintelor din clasa elevii emit ipoteze cu interesu-
(1 min) a VI a si din viata cotidiana privire la materialul Frontală lui
sa identifice aceste organe biologic prezentat si elevilor
afirma ca este inima
3.Enun- Anunta ca vor studia o noua Noteaza in caiete titlul Tabla
ţarea functie de nutritie-circulatia lectiei si urmaresc Frontală
temei si sangelui si vor face obiectivele
compe- observatii asupra inimii.
tentelor Scrie te tabla tema lectiei si
- 597 -
Metode şi
Etapele Mijloace de
CD Evaluare
organizare
2 min prezinta competentele pe
care elevii trebuie sa le
cunoasca la terminarea
lectiei
4.Actua- Prin chestionare orala se Elevii vor răspunde Conversaţia Oral
lizarea reactualizeaza cunostinte cerinţelor. Frontală
cunoştin acumulate anterior
ţelor
10 min
5.Preze- Va localiza inima cu Pe baza cunoştinţelor Conversaţia Observa-
ntarea ajutorul elevilor pe torsul obţinute în clasa a VI a Explicaţia rea
conţinu- uman prezintă componentele compor-
tului și C1 Imparte elevilor fisele de sistemului circulator. tamentu-
dirijarea activitate -Sunt atenţi la lui faţă
invatarii -profesorul le explică explicaţiile Observatia de lecţie
20 min elevilor cum se realizează profesorului.
C2 fiecare etapă a activităţii Analiza
practice, că fiecare punct -Se grupează şi studiază răspun-
din fișă reprezintă un sarcinile din fişa de Expunere surilor
obiectiv al lecției. lucru. După efectuarea
Dupa efectuare disectiei observaţiilor notează
C3 profesorul le cere elevilor sa concluziile pe fişa de Tabla
isi asculte bataile inimii cu lucru dupa care le vor
ajutorul unui stetoscop confrunta cu restul Tors uman
explicandu-le astfel ca colegilor si profesorul
zgomotul care insoteste -elevii vor participa
C4 fiecare bataie a inimii este activ pe parcursulManualul
generat de valvele care se lecției, Inima de porc
blocheaza cu putere -Răspund la întrebări Tava de
C5 impiedicand sangele sa observând imaginile din disectie
reintre in inima atlasul anatomic,Bisturiu
-se vor nota la tabla manual. Pensa
concluziile corecte, Completează schema Foarfece
realizându-se în acest timp lecţiei în caiete. Lupa
schema logică a lecţiei Frontală
7.Obţi- Profesorul cere elevilor sa Elevii vor răspunde Conversatia
nerea raspunda la intrebari cu profesorului si vor Analiza
perfor- privire la lectia desfasurata semnala eventualele răspun-
manţei astazi si se explica unele neintelegeri Individuala surilor
4 min neintelegeri Frontală
7.Feed- Are loc pe tot parcursul Elevii vor coopera pe Individuală Observa-
back-ul lecţiei, prin aprecierile tot parcursul lecţiei. Frontală rea
profesorului şi interesu-
observaţiile acestuia cu lui faţă
privire la răspunsurile de lecţie
elevilor.
- 598 -
Metode şi
Etapele Mijloace de
CD Evaluare
organizare
8.Evalu- Se cere elevilor sa se se Elevii vor realiza Explozia Oral
area aseze in grupuri sarcina propusa de stelara
perfor- preferentiale professor Conversatia
manţe- Fiecare grupa va extrage -va trebui sa formuleze Explicatia
lor cate o steluta avand fiecare intrebari cu privire la Pe grupe
10 min una din intrebarile: Cine? inima si vasele de sange
Ce? Unde? De ce? Cand? Fiecare reprezentant al
grupului comunica
intrebarile elaborate,
elevii celorlalte achipe
raspund la intrebari sau
formuleaza intrebari la
intrebari.
9.Reten- Profesorul reia principalele Elevii răspund cerinţei. Conversaţia
ţia idei din prezentarea Frontală
conţinutului.
10.Tran Profesorul cere elevilor să Elevii vor nota tema în Conversaţia Tema
sferul rezolve ca temă exerciţiile caiete. Explicaţia pentru
din manual, oferind Elevii vor pune în Manualul acasă
explicaţii. aplicare cunoştinţele Frontală
acumulate pe parcursul
lecţiei în mediul social,
familial.
- 599 -
SCHEMA LECŢIEI
Anatomia sistemului circulator
Sistemul circulator - inima

- vase de sange - artere
- vene
- capilare
Inima
- localizată în cutia toracică, între cei 2 plămâni
- are o greutate de aproximativ 300g
- are formă de pară cu vârful îndreptat spre stânga
- se sprijină pe diafragmă
- învelită de un sac cu pereţii dubli = PERICARD, muşchiul inimii = MIOCARD (ţesut
muscular de tip striat cardiac), ENDOCARD (interior)
- formată din 4 cămăruţe: 2 atrii şi 2 ventricule (atriile şi ventriculele comunică între ele prin
nişte orificii = ORIFICII ATRIO – VENTRICULARE)
- împărţită de un perete longitudinal în partea stângă (sânge cu O2) şi partea dreaptă (sânge cu
CO2).
Vasele de sânge
Reprezintă o reţea de tuburi prin care circulă sângele.
Tipuri de vase de sânge:
ARTERE = duc sângele de la inimă Artera aortă – cea mai mare arteră din corp, duce
în organism, pornesc din ventricule sângele oxigenat la organe, pleacă din ventricului
stâng. Pe traseul său se curbează formând cârja
aortică.
Artera pulmonară - duce sânge cu CO2 la plămâni,
porneşte din ventriculul drept.
VENELE = aduc la inimă sânge din Venele cave - doua, aduc sânge cu CO2 din
tot organismul, în atrii. organism, în atriul drept.
Vene pulmonare - patru, aduc sânge oxigenat de la
plămâni şi se deschid în atriul stâng
CAPILARELE = sunt cele mai fine Fac legatura dintre artere si vene
vase de sânge.
- 600 -
Lucrare practica
Inima-disectie
Inima este un organ musculos cu rol de pompa care impinge sangele in artere. Prin disectia
acestui organ se observa alcatuirea interna in paralel cu observarea mulajului sau a desenului
schematic.
Materiale Manualul, mulajul inimii, atlas anatomic, inima de porc, trusa de disectie,
necesare vata, tavite de disectie
Mod de lucru Aveti pe masa de lucru o inima de porc si trusa de disectie pentru fiecare echipa
Fiecare elev isi are rolul bine stabilit in cadrul echipei
 2 elevi realizeaza disectia
 1 elev realizeaza monitorizarea activitatii- respectarea modului si timpului
de lucru
 Ceilalti elevi observa si noteaza in fisa de lucru
Sarcini de lucru:
-Observati caracteristicile externe ale inimii
 forma…………………………………………
 culoare…………………………………………
-Se inlatura stratul de grasime si se identifica cele doua fete: anterioara-mai bombata, cu un sant
oblic vizibil; posteriaora- plata, cu un sant longitudinal putin adanc, greu vizibil
-Se observa vasele care deschid in atrii si cele care pleaca din ventricule
-Sectionati longitudinal inima cu bisturiul, astfel incat sa obtineti 2 jumatati, fiecare cu cele 4
camarute ale inimii
-Obsevati cu ochiul liber stratul extern (pericardul), muschiul inimii (miocardul) si stratul intern
(endocardul)
-Identificati cele 4 camarute ale inimii si peretii

despartitori
-Folositi lupa pentru a vedea orificiul si valvula atrio-

ventriculara, corzile tendinoase si valvulele in cuib
de randunica
-Observati grosimea miocardului pentru fiecare

camaruta in parte
-Identifica vasele de sange care pornesc de la inima

Completati legenda desenului
- 601 -
PROGRAMĂ DE OPȚIONAL:
„CUM NE COMPORTĂM”
Ed. Dinu Georgeta

Grădinița cu Program Prelungit „Rostogol” Călărași
DENUMIREA OPȚIONALULUI: „CUM NE COMPORTĂM”

TIPUL OPȚIONALULUI: la decizia grădiniței
GRUPA: mare
DURATA: un an
DOMENIUL EXPERENȚIAL: DLC, DOS, DEC
NR. DE ORE: o oră pe săptămână
EDUCATOARE: Dinu Georgeta
SUSȚINĂTOR: Dinu Georgeta
UNITATEA: Grădinița cu Program Prelungit ,,Rostogol’’Călărași
ARGUMENT
,,Bunele maniere preced faptele bune şi le comandă.
Buna-cuviinţă înseamnă corectitudinea în ţinută şi în atitudinea exterioară, în cuvânt şi faptă,
respectarea bunelor maniere şi a formelor sociale, amabilitate.
În manifestare, ea variază după condiţii impuse de timp, loc şi societate, dar satisface
totdeauna pretenţiile corectitudinii fireşti. Buna-cuviinţă se poate forma prin obişnuinţa de a te purta
frumos cu cei din jur.’’ (J. Locke)
Educația ocupă cel mai important loc în viața copilului. Buna creștere se dobândește în
familie din mass media și în grădiniță. Vorbind despre bunele maniere este necesar să fie cunoscute
și însușite de copii, acestea reprezentând temelia de bază pentru viitorii adulți. De la 3 la 5 ani,
copilul începe să fie capabil să împartă jucăriile, îşi dezvoltă simţul binelui şi al răului, este
conştient când face un lucru bun sau un lucru rău, observă reacţiile părinţilor în faţa
comportamentului său ("mă ignoră sau îmi acordă atenţie"), apreciază recompensele, dar
conştientizează şi semnificaţia pedepsei.
De asemenea, acum este momentul pentru a-l învăţa bunele maniere: ce se cuvine şi ce nu se
cuvine la masă, într-o vizită, în parc, la grădiniţă, sau în alte împrejurări. A-l învăţa bunele maniere
este însă un proces de durată, care va prinde contur în fiecare zi, iar cele mai bune ocazii pentru a
îndruma copilul în direcţia corectă sunt întâmplările curente din spaţiul familial. Masa alături de
- 602 -
membrii familiei, mersul la cumpărături, vizitele la bunici, participarea la spectacole, sunt tot atâtea
momente în care copilul este obişnuit cu bunele maniere. Respectarea regulilor de comportament,
mențin echilibrul social și relațiile de prietenie între copii.
Cei care nu învață să se poarte de mici vor fi respinși de colegi, vor deveni persoane
dezagreabile si se vor afla in permanent conflict cu cei din jurul lor.
Pentru a nu face parte dintre aceștia învățăm copiii prin activități plăcute să se comporte
civilizat și mai târziu vor cunoaște bucuria de a fi apreciați și lăudați.
OBIECTIVE FUNDAMENTALE:
 Cunoașterea și respectarea normelor de comportare în societate;
 Educarea trăsăturilor pozitive de voință și caracter și formarea unei atitudini pozitive față
de sine și față de ceilalți.
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ:
 Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli
de securitate personală; Reguli de minimă protecţie a naturii şi pericolul încălcării lor;
reguli privind protecția vieții proprii și a celor din jur.
 Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie,
grădiniță, grupul de joacă.
 Să negocieze şi să participe la decizii comune.
 Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme
prestabilite și cunoscute.
 Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie,
toleranță, armonie concomitent cu învăţarea autocontrolului.
 Să recunoască comportamente pozitive si negative în manifestările lor ale celorlalți copii
și în alte situații.
 Să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria persoană şi
față de alte ființe și obiecte.
 Să capete abilitatea de a intra în relaţie cu cei din jur, respectând norme de
comportament.
 Sa relateze propriul comportament in situatii concrete de viata.
 Să-şi formeze deprinderi practice şi gospodăreşti.
 Să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.
- 603 -
METODE ȘI PROCEDE:
o conversația
o explicația
o demonstrația
o studiul de caz
o jocul de rol
o problematizarea
o lectura după imagini
o convorbirea
o joc exercițiu
o memorizare
o lectura educatoarei
o povestire
o cântec
o dramatizare
o vizită
o joc didactic
o scenetă.
FORME DE ORGANIZARE:
 Frontală
 Pe grupuri
 Individuală.
MIJLOACE DE REALIZARE:
 Joc didactic
 Jocul de rol
 Povești
 Memorizări
 Cântece
 Convorbiri
 Lectura după imagini
 Teatru de păpuși
 Film didactic
 Activitate practică.
- 604 -
MODALITĂȚI DE EVALUARE:
 Portofoliul copiilor;
 Observarea comportamentului copiilor;
 Concursuri;
 Probe practice;
 Înregistrari video;
 Acordarea unor diplome.
BIBLIOGRAFIE:
 Niculescu, Mariana Rodica -Curriculum educational, Editura Prohumanitate, Bucuresti,
2000;
 M.E.C.T -Curriculum national-cadru de referinta--, Editura Corint, Bucuresti, 1998;
 Verza, Florin Emil, -Psihologia varstelor, -Editura Prohumanitate, Bucuresti, 2000;
 M.E.C.T.- Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii-Editura
Integral, Bucuresti, 2005.
 Post, Peggy - ,,Codul bunelor maniere pentru copii”, Editura Corint Junior, Bucureşti,
2005
 Munteanu, Delia – ,,Politeţe şi bună cuviinţă”, Editura Ramida, Bucureşti, 1992.
PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII OPȚIONALE
Nr.
Data Tema activității Mijloc de realizare Semnătura
crt.
1. „Cine sunt eu?” Joc de prezentare
2. „Salută-mă frumos!’ Joc de rol
„Sunt manierat!”
3. Memorizare
de Aurora Luchian Vaslui
4. ,,Te rog să-mi dai!’’ Joc didactic
„Doi frati cuminti”

5. Memorizare
de Elena Farago
6. „Familia mea” Lectură după imagini
7. „Prietenii curățeniei” Convorbire
- 605 -
Nr.
crt.
„ Cuvântul fermecat”
8. Povestire
de V. Oseeva
9. „Așa da, așa nu!” Joc didactic
,,Copilul politicos’’
10. Memorizare
de Tincuţa Gherase
11. „Un copil politicos” Cântec
12. „Bunele maniere la grădiniță” Lectură după imagini
13. „Ce ție nu-ți place, altuia nu face!” Convorbire
14. „In vizită” Joc de rol
„Iedul cu trei capre”

15. Povestea educatoarei
de Octav Pancu Iași
„Iedul cu trei capre”

16. Dramatizare
de Octav Pancu Iași
17. ,,Cine știe, răspunde!” Concurs
„ Ciripel cel lacom”

18. Povestire
De Luiza Vlădescu
,,Purcelușul pedepsit’’
19. Film
de Despina Calavrezo
Ajutorarea copiilor
20. „Prietenul la nevoie se cunoaște”
sărmani
21. „Ce obiect este acesta? Joc didactic
Activitate
22. „Primim oaspeți la masă”
gospodărească
23. „O aniversare în familie” Lectură după imagini
24. „ Daruri pentru prieteni” Activitate practica
25. „Cum ne comportam? Convorbire
„Greșeala Cumințicăi”
26. Lectura educatoarei
de Viniciu Gafița
- 606 -
Nr.
crt.
27. „Cum treci strada? Memorizare
28. „ Răspunde la telefon!” Joc de rol
Întâlnire cu agentul de
29. ,,De vorbă cu agentul de poliție
poliție
30. „ Teatru de păpuși ” Spectacol
Convorbire cu suport
31. „Ce e bine, ce e rău”
intuitiv
32. „Fapte bune, fapte rele” Joc didactic
33. „Ce ție nu-ți place, altuia nu face!” Concurs
- 607 -
TEST DE EVALUARE
CITIRE-SCRIERE-COMUNICARE
CLASA I
Înv.-ed. Dinu Pompiliu

1. Găseşte în coloanele de mai jos cuvintele care se deosebesc printr-o singură literă.
casă zar
bancă masă
pată ladă
var pară
lamă barcă
2. Desparte în silabe cuvintele următoare:

ghicitoare ………………………………
ochelari ……………………………...
cartofi ……………………………....
motocicletă ………………………………
castraveţi ………………………………
3. Scrie mai multe!

vale ………………………
ureche ………………………
bunic ………………………
chibrit ………………………
4. Completează propoziţiile următoare:

Bunica coase ……………………….
……………………. pleacă la …………………..
Copiii ………………………. în parc.
5. Scrie la fiecare cuvânt o însuşire potrivită.

cireşe ………………………...
- 608 -
rochie ………………………
pâine ……………………….
bicicletă …………………….
6. Scrie cuvintele cu sens opus.

amar …………………
înalt …………………
vesel …………………
bătrân …………………
cuminte …………………
7. Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele următoare: minge; covrigi; îngheţată; ghiozdan.

………………………………………………………………………..………………………………..
………………………………………………………………………..………………………………..
………………………………………………………………………..………………………………..
………………………………………………………………………..………………………………..
8. Scrie corect proverbul următor:

cunoaşte se ziua de bună dimineaţă
………………………………………………………………………..………………………………..
- 609 -
PROIECT DIDACTIC:
„COMUNICAREA. FACTORII CARE ÎNLESNESC SAU PERTURBĂ
RECEPTAREA”
Prof. Dinu Sorina Georgiana

Profesor: Dinu Sorina Georgiana

Data: 22. IX. 2017
Clasa: a IX-a
Disciplina: Limbă şi literatură română
Subiectul lecţiei: Comunicarea. Factorii care înlesnesc sau perturbă receptarea
Tipul lecţiei: însuşire de noi cunoştinţe
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în
diferite situaţii de comunicare
2. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:
1. să identifice elementele situaţiei de comunicare;
2. să utilizeze corect şi adecvat formele exprimării orale şi scrise în diferite situaţii de
comunicare;
3. să utilizeze adecvat achiziţiile lingvistice în receptarea diferitelor texte;
4. să distingă între diverse tipuri de comunicare.
Resurse educaţionale: capacităţile receptive ale elevilor clasei a IX-a C profesională

Timp alocat: 50 min.
a. Metode şi procedee: se vor folosi alternativ sau combinat metode şi mijloace precum:
conversaţia euristică, explicarea, schema la tablă, exerciţiul.
b. Forme de organizare a activităţii elevilor: în cadrul lecţiei se vor folosi combinat activitatea
frontală, activitatea individuală a elevilor.
c. Mijloace didactice: fişe de lucru, planşe.
- 610 -
d. Material bibliografic:
Limba şi literatura română-manual pentru clasa a IX-a, Adrian Costache, Florin Ioniţă,
Adrian Săvoiu, Grup Edotorial Art, Bucureşti, 2004.
Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române, Nicolae Eftenie, Editura
Paralela 45, Piteşti, 2008
O didactică a limbii şi literaturii române. Provocări actuale pentru profesor şi elev,
Florentina Sâmihăian, Editura Art, Bucureşti, 2014
I. Moment organizatoric: verificarea prezenței elevilor, crearea unei atmosfere necesare

desfăşurării lecţiei. – 1 min
II. Actualizarea cunoştinţelor învăţate anterior-10 min.

Verificarea temei pe care elevii au avut-o de rezolvat pentru acasă: desene care să
reprezinte: semne de circulație, reclame și exprimarea emoțiilor. Se va menționa elevilor că acestea
vor fi utilizate mai târziu, pe parcursul orei.
III. Captarea atenţiei elevilor pentru activitatea didactică ce urmează-6 min.:

Pornind de la lecţia anterioară, câmpul lexico-semantic, se va realiza, cu ajutorul elevilor
câmpul lexico-semantic al cuvântului comunicare, sub forma unui copac. Trunchiul acestuia
reprezintă noţiunea de bază, comunicarea, iar coroana va fi constituită din postit-uri colorate, sub
formă de frunze, pe care elevii vor nota cuvinte din aria semantică a comunicării. Se face astfel
legătura cu lecţia nouă.
IV. Anunţarea subiectului lecţiei şi a competentelor specifice - 2 min.

Profesorul anunţă titlul noii lecţii, notându-l pe tablă: Comunicarea. Factorii care nlesnesc
sau perturbă receptarea.
V. Dirijarea procesului de învăţare-25 min.:

Se vor formula câteva întrebări legate de comunicare: Ce înseamnă a vorbi? Care este
diferenţa între a vorbi şi a comunica?
Se explică elevilor necesitarea imperioasă a comunicării în cadrul relaţiilor interumane şi
faptul că omenirea nu poate fi imaginată în absenţa comunicării. Se orientează discuţia spre
identificarea rolului comunicării: transmitere de informaţii, mijloc de a stabili şi a menţine diverse
tipuri de relaţii sociale, schimbarea şi modelarea atitudinilor, convingerilor, credinţelor oamenilor.
Se desemnează un elev (şeful clasei, de exemplu) căruia i se cere să comunice ceva
- 611 -
colectivului clasei. Se notează enunţul pe tablă şi se porneşte astfel la identificarea elementelor
comunicării, prin întrebări dirijate de profesor:
 Cine transmite informaţia, cine comunică?
 Cui comunică?
 Ce comunică?
 Cum comunică?
 Prin ce mijloace?
Se stabilesc astfel elementele comunicării şi se formulează definiţia acesteia: procesul de
transmitere a unui mesaj (informaţii, idei, opinii, sentimente) de la emiţător (individ sau grup) la
receptor cu ajutorul unui cod (limbaj verbal sau nonverbal) şi utilizând un canal (comunicare orală
sau comunicare scrisă).
Copacul construit iniţial va fi refăcut, păstrându-se doar trunchiul. Coroana de data aceasta
va fi constituită din elementele comunicării: emiţător, receptor, mesaj, cod, canal, context.
Pentru a înţelege şi mai binele elementele comunicării şi rolul fiecăruia dintre ele se vor da
elevilor fişe de lucru în care vor trebui să identifice o parte dintre elemente, schimbarea rolului
emiţătorului cu cel al receptorului, rolul codului într-o comunicare, situaţiile în care se realizează
sau nu comunicarea. (Fişa nr. 1)
Prin întrebări adresate elevilor şi prin modul în care au comunicat până acum se identifică
prima formă de comunicare, cea orală. Cu ajutorul elevilor şi cu exemple din realitate
înconjurătoare se stabilesc toate formele de comunicare.
Distingem astfel următoarele tipuri de comunicare: orală şi scrisă. Cea orală poate fi:
 Verbală – se realizează prin intermediul unei limbi cunoscute de toţi participanţii la actul
de comunicare.
 Nonverbală – se realizează prin gesturi, mimică, poziţia corpului.
 Paraverbală – se realizează prin intermediul aspectelor legate de: voce (accent,
intonaţie), pauzele intenţionate, tuse semnificativă.
Se explică elevilor ce înseamnă fiecare tip de comunicare în parte, întărindu-se aspectele
teoretice cu desenele pe care elevii le-au avut de pregătit pentru astăzi.
Se propune un text în care elevii trebuie să identifice elementele nonverbale şi paraverbale
prezente în tex. (Fişa nr. 2)
După rezolvarea cerinţelor elevii trebuie să identifice, pe aceleaşi texte propuse, motivul
pentru care nu s-a putut realiza eficient actul comunicării. Se trece astfel la identificare şi
clasificarea factorilor care înlesnesc sau perturbă comunicarea. Se insistă asupra necesităţii
depistării şi înlăturării barierelor, în caz contrar locul lor luându-l obstacolele, foarte greu sau
imposibil a fi depăşite.
- 612 -
VI. Evaluarea formativă
Se reia fişa nr. 1 şi se propune elevilor să îşi aleagă un exemplu în care situaţia de
comunicare nu s-a putut realiza. Apoi vor trebui să reconstituie exemplul astfel încât să aibă loc o
situaţie de comunicare şi să identifice toate elementele acesteia.
VII. Asigurarea retenţiei şi transferului-6 min

Se fac aprecieri şi observaţii privitoare la activitatea elevilor pe parcursul orei. Se apreciază
activitatea şi contribuţia elevilor în cadrul orei.
Ca activitate independentă pentru acasă, elevii vor avea următoarea sarcină: Alegeţi, din
opera caragialiană, câte un text reprezentativ pentru următoarele situaţii:
a) Comunicarea nu a fost posibilă datorită unor factori de natură externă (de ex. zgomot);
b) Comunicarea s-a realizat eficient;
c) Un fragment în care sunt îmbinate elementele verbale cu cele paraverbale.
FIŞA nr. 1
A. Bifaţi în căsuţele corespunzătoare situaţiile în care se desfăşoară un act de comunicare:

a)  doi elevi discută în pauză;
b)  un aparat de radio transmite într-o încăpere goală;
c)  mama citeşte scrisoarea de la fiul ei;
d)  un japonez ţine un discurs în limba sa în faţa voastră;
e  un copil telefonează acasă, dar cel care răspunde nu-l aude;
f)  cloșca, găsind o râmă, își cheamă puii;
g)  la o galerie de artă un vizitator privește tablourile expuse;
h)  un copil citește romanul său preferat.
B. Identifică elementele situaţiei de comunicare în textele următoare:

a) Un domn către impiegat: Mă rog, n-a venit vreo scrisoare pentru mine?
Impiegatul: Nu... Dar de unde era să vă vie?
Domnul: Știu eu? de la cineva.
Impiegatul: Nu.
Domnul: Bine. (Pleacă.)
Impiegatul (scoțând capul pe ferestruică): Mă rog...
Domnul (întorcându-se): Poftim...
Impiegatul: Dar... cum vă cheamă pe dv. ...?
- 613 -
Domnul: Ion Popescu.
(I. L. Caragiale – La poştă)
b) D-lui Caragiale, registrator etc.
Domnul meu,
Postul de registrator ce ocupaţi în administraţiunea centrală fiind suprimat prin bugetul
exerciţiului 1901-1902, cu regret vă facem cunoscut că rămâneţi în disponibilitate pe ziua de 1
aprilie 1901.
Director general, C. Marinescu.
FIŞA nr. 2
Citiţi cu atenţie textul următor apoi identificaţi elementele nonverbale şi paraverbale.
a) Cetăţenul: Nu sunt turmentat… (zâmbind) coano Joiţico… las’ că ne cunoaştem … Mă cunoaşte

conul zaharia de la 11 Fevruarie… Nu e vorba, ţinem de d. Nae Caţavencu… e din Soţietate…dar
vorba e, eu alegător… eu…. (sughite) apropitar, eu pentru cine votez? (sughite) d-aia am venit.
(şovăie)
(I. L. Caragiale – O scrisoare pierdută)
b) Caţavencu: (ia poză, trece cu importanţă printre mulţime şi suie la tribună; îşi pune pălăria la o
parte, gustă din paharul cu apă, scoate un vraf de hârtii şi gazete şi le aşază pe tribună, apoi îşi trage
batista şi-şi şterge cu eleganţă avocăţească fruntea. Este emoţionat, tuşeşte şi luptă ostentativ cu
emoţia care pare a-l birui. - Tăcere completă. Cu glasul tremurat.) Domnilor!... Onorabili
concetăţeni!... Fraţilor!... (plânsul îl îneacă.) Iertaţi-mă, fraţilor, dacă sunt mişcat, dacă emoţiunea
mă apucă aşa de tare... suindu-mă la această tribună... pentru a vă spune şi eu... (plânsul îl îneacă
mai tare.)... Ca orice român, ca orice fiu al ţării sale... în aceste momente solemne... (de abia se mai
stăpâneşte) mă gândesc... la ţărişoara mea... (plânsul l-a biruit de tot) la România... (plânge. Aplauze
în grup)... la fericirea ei!... (acelaşi joc de amândouă părţile)... la progresul ei! (asemenea
crescendo)... la viitorul ei! (plâns cu hohot. Aplauze zguduitoare.)
(I. L. Caragiale – O scrisoare pierdută)
- 614 -
PICĂTURI DE JOC ÎN VISE DE COPIL
- PROGRAMĂ PENTRU ACTIVITATEA OPȚIONALĂ -
Ed. Dinu Viorica

Denumirea opționalului: ,,Picături de joc în vise de copil”

Tipul opționalului: transdisciplinar
Grupa: mare
Nivel: preșcolar
Durata: 1 an școlar
Număr de ore/ săptămână: 1 oră
Argument:
Motto: „Jocul este şi o pregătire pentru viata de mai târziu, dar mai presus de toate, el este
însăşi viata copilului” (Mc. Dougall)
Vârsta preșcolară constituie o perioadă destul de lungă în care se produc însemnate
schimbări în viața afecivă a copilului. Emoțiile și sentimentele preșcolarului însoțesc toate
manifestările lui, fie că este vorba de jocuri, de povești, de activități educative, fie de îndeplinirea
sarcinilor primite de la adulți.
Dezvoltarea socială și emoțională reprezintă fundamentul relațiilor și interacțiunilor care dau
semnificație experiențelor copiilor acasă, la grădiniță, în comunitate.
Scopul acestui opțional este acela de a susține formarea sistematică de abilități pe cele patru
zone de dezvoltare: abilități la nivel cognitiv, la nivel emoțional, social și psiho-motric. Această
dezvoltare se realizează prin jocuri de gândire prin care copiii pot experimenta și exersa, într-un
mod creativ, abilitățile identificate în cadrul poveștilor terapeutice.
Prin urmare, din punct de vedere metodologic, fiecare activitate desfășurată în cadrul
opționalului propus este centrată pe următoarele etape:
 Introducerea în atmosfera de joc, prin intermediul jocurilor de spargere a gheții;
 Identificarea abilităților emoționale, sociale și cognitive, prin intermediul poveștilor
terapeutice;
 Fixarea/ exersarea abilităților, prin intermediul jocurilor didactice;
 Aplicarea la viața reală, prin intermediul ,,întâlnirii de grup’’, moment de reflecție asupra
temei abordate în acea activitate.
- 615 -
Procedând astfel, copiii sunt încurajați să fie spontani, să facă alegeri, să adreseze întrebări,
să comunice propriile opinii, să colaboreze în carul grupurilor, să aibă intervenţii argumentate, să
manifeste iniţiativă, să exprime idei originale şi emoţii autentice despre ceea ce învaţă.
Experiența ludică, esența acestui opțional, este în aceeași măsură plăcută, captivantă și
emoționantă, stimulând puternic motivația și entuziasmul copiilor și constituie un fundament solid
al procesului de învățare, bazat pe experiență directă.
Obiective cadru:
1. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă de
ceilalţi.
2. Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi cunoscuţi.
3. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar.
Obiective de referinţă Activităţi de învăţare

1.1. Identificarea unor trăsături personale Jocuri de autocunoaștere (exemplu: ,,Acesta sunt
elementare eu!”)
Povești terapeutice pentru construirea și
acceptarea imaginii de sine (ex. ,,Pistruiatul”)
Jocuri didactice de fixare și consolidare
(exemplu: ,,Ce știi despre mine?)
1.2. Respectarea unor reguli simple de igienă Joc de spargere a gheții pentru dezvoltarea
personală atenției (exemplu: ,,Ghicește ce facem noi!)
Prezentare de texte literare cu conținut ce
vizează igiena personală (exemplu: ,,Maricica”
de L. Vlădescu)
Jocuri de identificare a regulilor de igienă
personală și a situațiilor de aplicare a acestora
(exemplu: joc didactic ,,Așa da, așa nu!”)
1.3. Recunoașterea asemănărilor/deosebirilor Jocuri de cunoaștere și intercunoaștere
dintre sine și ceilalți după criterii simple (exemplu: joc ,,Tandemul”)
Povești terapeutice
Jocuri pentru stabilirea de deosebiri și asemănări
(exemplu: ,,Sunt cel mic sau cel mare?”)
2.1. Recunoașterea și exprimarea emoțiilor de Jocuri de spargere a gheții (,,Detectează
bază emoțiile!”)
Povești terapeutice (exemlu: ,,Povestea broscuței
Tobias”)
Jocuri pentru etichetarea corectă a emoţiilor
(exemplu: joc ,,Roata emoțiilor”)
2.2. Identificarea și aplicarea regulilor de Jocuri de spargere a gheții pentru stabilirea și
comunicare/cooperare în cadrul grupului respectarea unor reguli (exemplu: ,,Detectivii”)
Povești terapeutice (exemplu: ,,Povestea
stupului de albine)
Jocuri de gândire care presupun: colaborare,
munca în echipă, cooperare, ajutor reciproc
- 616 -
(ex.: joc ,,Călătorie misterioasă”)
2.3. Explorarea caracteristicilor ființelor și Jocuri de intercunoaștere (ex.: ,Prietenul secret”)
obiectelor preferate și a interacțiunii simple Povești terapeutice (ex. ,,Dia-Păpădia”)
cu acestea Jocuri didactice pentru cunoașterea unor
elemente ale mediului înconjurător/ obiecte/
jucării preferate (ex.: joc ,,Darurile lui Moș
Crăciun”)
3.1. Identificarea unor rutine în activitatea din Jocuri de spargere a gheții (ex. „Trezește-te
grădiniță ursulețule!”)
Povești terapeutice al căror conținut vizează
formarea unor deprinderi: respectarea
programelor de masă, respectarea perioadei de
somn, de joacă, etc (ex. ,,Nu vreau încă să mă
culc!”)
Jocuri didactice (ex. ,,Când facem așa?)
3.2. Aplicarea unor tehnici simple care vor Joc de spargere a gheții: ,,Alegeți și grupați!”
sprijini pe viitor învățarea și succesul școlar Povești terapeutice al căror conținut vizează
adaptarea la viața de școlar (ex. ,,Povestea
furnicuței Maria”)
Jocuri didactice matematice și lingvistice (ex.
,,Ghiozdanul cu surprize/
Descompunem și compunem!”)
3.3. Identificarea hobby-urilor, jocurilor și a Prezentarea colecțiilor pe care fiecare le are
activităților preferate, talentelor/ acasă sau a obiectului/jucăriei/activității
predispozițiilor preferate (ex.: joc ,,Micul colecționar”)
Concursuri (ex.: ,,X Factor”), jocuri de mișcare,
jocuri muzicale
Lista de conţinuturi
1. Poveștile ne învață...
Povești terapeutice:
A) pentru dezvoltarea abililităților de interacțiune socială: Povestea stupului de albine,
Povestea lui Lapinot (respectarea regulilor de grup), Povestea jucătorului de fotbal (reguli de
grup), Povestea măgărușului încăpățânat, Pauza (relații de grup), Lumea ghețurilor
(adaptarea școlară), Peștișorul, Cei patru prieteni credincioși (prietenie), Jucăriile fericite,
Peștișorul prietenos, Dă-i mîna ta (comunicare și relaționare), Lumea ghețurilor (adaptarea
școlară), Rățuștele prietenoase
B) pentru recunoașterea și exprimarea adecvată a unei varietății de emoții și sentimente:
Pistruiatul, Narcisa (acceptarea necondiționată de sine), Povestea broscuței Tobias, Ariciul
cel sfios, Martinel (furie), Povestea zebrei fără dungi, Adevăratele bijuterii ale prințesei, În
căutarea fericirii, Povestea furnicuței Maria (motivația de a învăța, a munci), Povestea
albinuței Maia (încrederea în forțele proprii), Povestea vânătorii de comori (dezinteres față
de lecții), Dia-Păpădia, Nu vreau încă să mă culc (rutine), Iepurașul Țup- Țup, Povestea
- 617 -
elefănțelului curios
2. Acesta sunt eu!
Jocuri de autocunoaștere, de prezentare:
 Acesta sunt eu!
 Eu sunt…
 Prietenul secret
 Oglinda
 Dacă aș fi…
 Prezentare fără cuvinte
 Jocul numelui
 Prenume- adjectiv
 Autocolaj
Jocuri didactice:
 Ce știi despre mine?
 Al cui este?
 Trenul curățeniei
 Grămăjoare, grămăjoare
3. Eu și ceilalți
Jocuri de cunoaștere interpersonală:
 Prietenul secret;
 Prezentare fără cuvinte
 Portretul prietenului meu
 Ce avem în comun?
 Găsește-l pe…
 Lămâie, lămâiță
 Îmi placi deoarece…
 Curcubeul diversității
 Detectivul de pantofi
 Eu…în papucii tăi
 Ghicește la ce m-am gândit?
Jocuri didactice:
 Forme și culori
 Cui îi dau jucăria?
 Bingo
- 618 -
 Domino
 Caută perechea
 Ce nu este la fel?
 Care imagini sunt identice?
 A cui zi este?
4. Împreună cu ceilalți
Jocuri de cunoaștere interpersonală:
 Tandemul
 Împreună
 Complimente
 Schimb de aplauze
 Omida
 Îmbrățișări
Jocuri didactice:
 Ne bucurăm, ne minunăm!
 Grădina cu flori!
 Găsește frații mei!
 Ghiozdanul cu surprize
 După mine, cine vine?
 Lanțul sunetelor
Jocuri de spargere a gheții:
 Scaunele muzicale
 Alegeți și grupați!
 Trezește-te ursulețule!
 Obiectul pierdut
 Împărate luminate!
 Cursa cu mașini
 La spălătoria de mașini!
 Stop!
 Călătorie cu surprize
 Spune mai departe!
 Păsărica fără cuib
 Baba oarba
 Pe lac, pe mal
- 619 -
 X și O
 Foc și apă
 Scara
Modalități de evaluare: ,,întâlniri de grup’’, fișe de evaluare, autoevaluarea, observaţia sistematică

a comportamentului preșcolarilor.
Bibliografie:
 Cioflica, Smaranda - Jocuri didactice pentru educarea limbajului, Editura Tehno-Art, 1999;
 Frîncu, Angela - Jocuri didactice şi exerciţii distractive”, E.D.P., Bucureşti, 1972;
 http://sinzianaburcea.blogspot.ro
 https://ursuletinazdravani.wordpress.com
- 620 -
PROIECT DE LECŢIE MATEMATICĂ CLASA A III-A:
„PĂTRATUL”
Prof. înv. primar Dobre Adriana

Şcoala Gimnazială „Gala Galaction” Mangalia, jud. Constanţa
Data:
Şcoala: Şcoala Gimnazială ,,Gala Galaction” Mangalia
Propunător: prof. înv. primar Dobre Adriana
Clasa: a III-a B
Disciplina: Matematică
Unitatea tematică: Salutare, primăvară!
Subiectul lecţiei: Pătratul
1.1. Observarea unor modele / regularităţi din cotidian, pentru crearea de raţionamente proprii
3.1. Localizarea unor obiecte în spaţiu şi în reprezentări, în situaţii familiare
3.2. Explorarea caracteristicilor simple ale figurilor şi corpurilor geometrice în contexte familiare
4.1. Utilizarea unor instrumente şi unităţi de măsură standardizate, în situaţii concrete
a) cognitive
O1 - să identifice elemente de geometrie în diverse situaţii;
O2 - să definească diferite noţiuni de geometrie recunoscute;
O3 – să compare poligoane pe baza judecăţilor de valoare;
O4 - să efectueze calcule specifice în rezolvarea problemelor tipice de geometrie;
O5 - să aplice reguli în şiruri repetitive;
b) psiho-motorii
OPM1: să utilizeze corespunzător instrumente de lucru adecvate;
OPM2: să construiască poligoane indicate cu ajutorul riglei, beţişoarelor, hârtie;
c) afective
OA - stimularea interesului şi a motivaţiei pentru cunoaşterea noţiunilor de geometrie ca parte
- 621 -
integrantă în situaţii de viaţă;
Resurse:
I. Metodologice
a) Metode şi procedee:
Metode de comunicare orală:
 expozitive:
 explicaţia
 interogative:
 conversaţia euristică;
 problematizarea;
Metode de cercetare a realităţii:
 în mod indirect:
 demonstraţia;
Metode bazate pe acţiune:
 bazate pe acţiunea efectivă, reală:
 exerciţiul;
 bazate pe acţiunea simulată:
 jocul didactic.
b) Mijloace de învăţământ
Mijloace didactice:
 coli, riglă, creioane, beţişoare, sfoară.
c) Forme de organizare: frontală, pe grupuri, în perechi, individuală.
II. Temporale: 45 de minute
III. Bibliografie:
 Ştiinţifice:
pedagogice:
- Mihalaşcu Doina, Curriculum-Instruire-Evaluare, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2006,
pp.87-90;
- 622 -
metodico-didactice:
- Petrovici Constantin, Didactica matematicii pentru învăţământul primar, Editura
Polirom, 2014;
 Oficiale:
- Radu Mihaela-Ada, Chiran Rodica, Matematică, manual pentru clasa a III a, Editura
Aramis Print, Bucureşti, 2016;
- ***MEN, Programa şcolară pentru disciplina MATEMATICĂ, clasele a III-a -a IV-
a, Anexa 2 la ordinul ministrului nr. 5003 / 02.12.2014.
RESURSE
OBIECTIVE
MODA-
DURATA
MOMEN- FOR- LITĂŢI

ELEMENTE ESENŢIALE
TELE ME DE DE
DE CONŢINUT MIJ-
LECŢIEI METODE ACTI- EVA-
LOACE
VITA- LUARE
TE
I.  Moment organizatoric.
PREGĂ- 2′  Copiii îşi închipuie Conversa-
TIREA realizarea unui colaj din ţia
PENTRU forme geometrice, enumerând O1 Frontal
LECŢIE numărul de triunghiuri şi Jocul
dreptunghiuri folosite pentru didactic
a realiza o floare, iarba
răsărită.
II.  Verificarea cantitativă a
REAC- 4′ temei de către elevi (prin Conversa- Apre-
TUALI- schimb de caiete „De-a ţia ciere pe
ZAREA învăţătorul”). Aprecieri ale perechi
CUNOŞTI elevilor referitor la aspectul
NŢELOR temei.
2′  Verificarea calitativă a
temei pentru un exerciţiu. Chestio
 Elevii sunt solicitaţi Exerciţiul Frontal nare
pentru alegerea unei variante O2 orală
din:
- Dreapta poate fi
prelungită la nesfârşit, este
nemărginită / poate avea doar
13 cm
- Triunghiul Temă
5′ echilateral are toate laturile Explicaţia Beţişoare de
egale / inegale OP Exerciţiul Activi- lucru în
- Segmentul de M1 Problema- tate clasă
dreaptă este mărginit la tizarea indivi- Obser-
ambele capete / are doar un duală varea
capăt mărginit OP siste-
- Semidreapta poate M2 matică
- 623 -
RESURSE
OBIECTIVE
MODA-
DURATA
ELEMENTE ESENŢIALE
TELE ME DE DE
DE CONŢINUT MIJ-
LOACE
VITA- LUARE
TE
fi desenată în trei poziţii / o
singură poziţie
- Unghiurile sunt
de trei feluri / două feluri
 Elevii construiesc din
beţişoare:
- Un poligon cu 4
laturi, unde o latură este de 3
ori mai mare decât latura
mică
- Un poligon
format prin luarea a 2
beţişoare astfel încât
lungimea e de două ori mai
mare decât lăţimea
- Două triunghiuri
prin adăugarea a două
beţişoare
- Un poligon cu 4
laturi egale
III.  Se scrie titlul lecţiei pe
DIRIJA- 14′ tablă şi în caiete şi elevii sunt
REA anunţaţi că vor desena
ÎNVĂŢĂ- pătrate, vor reprezenta figuri
RII geometrice în diverse situaţii, O2 Explicaţia Manual
vor rezolva probleme tipice. Demonstra Video- Frontal
 Se defineşte pătratul şi ţia proiector Chestio
se dau definiţii pentru fiecare Conversa- nare
literă din cuvânt. O3 ţia orală
 Se lucrează de pe Cd-ul Exerciţiul
manualului ex. 1 / 29. Frontal
 Se enumeră deosebiri Hârtie Activi-
dintre două imagini sub OP dreptung tate
formă de pătrat şi dreptunghi M2 Exerciţiul hi indivi- Obser-
/ 29 manual. Problema- duală varea
 Se exemplifică obiecte OP tizarea siste-
din mediul înconjurător sub M1 Riglă matică
formă de pătrat. OP Creion Frontal
 Se formează dintr-un M2 Lipici Activi- Temă
dreptunghi pătratul prin O1 tate de
rupere liberă, se lipeşte pe indivi- lucru în
caiet. *Se notează, se fixează duală clasă
un punct M pe latura BC, se
marchează un unghi nou
format.
- 624 -
RESURSE
OBIECTIVE
MODA-
DURATA
ELEMENTE ESENŢIALE
TELE ME DE DE
DE CONŢINUT MIJ-
LOACE
VITA- LUARE
TE
 Se desenează pe caiet /
tablă un pătrat cu latura de 3
cm, se notează, se evidenţiază
vârfuri, unghiuri, laturi.
 *Se pliază un pătrat de
patru ori, se evidenţiază
puncte formate, se numără
pătratele formate, se
haşurează un pătrat mic, se
lipeşte pe caiet, se scrie
fracţia.
IV.  Elevii vor forma un
FIXAREA 10′ pătrat cu ajutorul sforii, vor Activitate Sfoară Frontal Chestio
CUNOŞTI calcula oral perimetrul prin OP în echipă marcată nare
NŢELOR adunarea măsurii tuturor M2 orală
laturilor. Exerciţiul Riglă Temă
 Se rezolvă o problemă O4 Problema- Creion de
tipică de aflare a tizarea lucru în
perimetrului: Într-o cameră clasă
pătrată cu latura de 6 m
dorim să aşezăm o panglică
de jur împrejur cu ocazia unei
aniversări. Câţi m de panglică
cumpărăm, dacă uşa are 1 m?
V.  Se desenează un model
OBŢINE- 6′ repetitiv pe tablă, urmărind Munca Frontal Chestio
REA forma geometrică, culoarea, O5 indepen- Activi- nare
PERFOR- haşurarea, poziţia formelor dentă tate orală
MANŢEI geometrice. Problema- indivi- Obser-
tizarea duală varea
... siste-
matică
(Pătrat cu două buline,
dreptunghi galben, pătrat cu
trei buline, dreptunghi Explicaţia
galben) Exerciţiul
Frontal
 Se citeşte poezia, iar Obser-
elevii desenează în aer OP varea
noţiuni de geometrie indicate. M2 siste-
Când desenez o casă matică
Fac un pătrat mai mare, O2
Latură cam de 10 centimetri
are.
Ferestrele sunt ochii,
- 625 -
RESURSE
OBIECTIVE
MODA-
DURATA
ELEMENTE ESENŢIALE
TELE ME DE DE
DE CONŢINUT MIJ-
LOACE
VITA- LUARE
TE
Dreptunghiuri către soare.
Şi dacă urci pieptiş,
Dai şi de-acoperiş:
E un triunghi ce are
Un vârf proptit în soare.
Mai are casa dar
Un coş dreptunghiular
Pe care ies acum
Spirale lungi de fum.
Copacii pare-mi-se
Coroane desenează
Din linii curbe-nchise,
Doar gardul pe-ndelete,
Îşi scrie mândru forma
Cu linii frânte, drepte.
E-n jur, precum se ştie,
ATÂTA GEOMETRIE.
VI.  Se fac aprecieri finale,
ASIGU- 2′ generale şi individuale. Sunt Temă
RAREA notaţi elevii care au participat Explicaţia Frontal de
RETEN- activ la lecţie. lucru
ŢIEI ŞI  Ca temă pentru acasă se acasă
TRANSFE dau: din manual 4/29, 3/30;
RULUI din culegere 4/114, opţional
5/116.
 Se stabilesc materialele
necesare pentru ora
următoare (monedă, dop,
capac).
Urmează instrucţiunile şi descoperă:

Aşezi drept un pătrat mic
Şi-i mai faci şi-o gură.
Sub el pui unul mai mare.
Din dreptunghi îi potriveşti
Braţe şi picioare.
Din triunghiuri nasturi faci
Şi din cercuri ochi şi nas.
Dacă le aşezi cu tact,
Obţii sigur o figură.
- 626 -
PROIECT DIDACTIC:
„APLICAŢIA PAINT. INSTRUMENTE DE DESENARE, CULORI, HAȘURI,
INSERARE ȘI FORMATARE TEXT”
Prof. Dobre Marinela

Școala Gimnazială „I. D. Sîrbu” Petrila, jud. Hunedoara
Clasa: a V-a
Unitatea de învǎţare: Editoare grafice
Subiectul: Aplicaţia Paint. Instrumente de desenare, culori, hașuri, inserare și formatare text
Tipul Lecţiei: predare-învățare
Durata: 50 minute
Loc desfăşurare: Laboratorul de informatică
1. Utilizarea responsabilă și eficientă a tehnologiei informației și comunicațiilor
2. Rezolvarea unor probleme elementare prin metode intuitive de prelucrare a informației
3. Elaborarea creativă de mini proiecte care vizează aspecte sociale, culturale și personale,
respectând creditarea informației și drepturile de autor
1.2. Utilizarea eficientă a unor componente software
1.3. Utilizarea eficientă şi în siguranță a Internetului ca sursă de documentare
3.1. Aplicarea operațiilor specifice editoarelor grafice în vederea realizării unor materiale
digitale
Elevii vor fi capabili să:
O1. elevul să răspundă corect, fără sprijinul profesorului, la cel puțin una din întrebările
recapitulative adresate de acesta
O2. elevul să identifice și să utilizeze instrumentele de desenare de la MS Paint
O3. să insereze și formateze un text
O4. să deschidă un document existent, să-l modifice şi să-l salveze
- 627 -
O5. elevul să realizeze fără sprijin desene mai complexe utilizând toate instrumentele de
desenare de la MS Paint.
Formă organizare: frontală, individuală, grup
Strategia didacticǎ:
Resurse procedurale: expunere: demonstrare, explicare, analiză, exemplificare
discuţie: comparare, explicare, exemplificare, analizare
Metode: procedee: exerciţiu: analiză, exerciții, exemplificare
Resurse materiale: tablă, caiet, calculator, filme didactice, fișe de lucru, tutorial
Formă de Resurse
Secvenţă Timp Obiec Metodă
Activitate cadru didactic Activitate elevi organizar materia
lecţie (min) tive procedee
e le
Momentul 3 Verificarea prezenţei elevilor. Se acomodează. Discuţie
organizatoric Verificarea stării generale a Raportează Frontală Tablă
laboratorului de informatică de absenţii. Caiet
clasă. Video-
Captarea 2 Anunţ şi scriu pe tablă: Notează. Discuţie proiec-
atenţiei Aplicația Paint tor
Instrumente de desenare, culori, PC
hașuri, inserare și formatare text
Verificarea 3 O1 Adresez întrebări pentru stabilirea Răspund la Discuţie
conţinuturi- continuității: întrebări
lor însuşite 1. Ce este Paint?
anterior 2. Care sunt elementele de
interfață ale MS Paint?
Prezentarea, 3 O2 Prezint instrumentele de desenare Notează în Discuţie
explicarea şi în Paint caiete. Explicație
învăţarea Sunt atenți la
subiectului prezentarea ppt
nou 3 Rezultat: elevii recunosc Notează în Exercițiu
instrumentele de desenare și fac caiete practic
exerciții cu ele
3 O3 Prezint adăugarea textului și Sunt atenți la Discuţie
modificarea lui (formatarea) prezentarea ppt Explicație
3 Rezultat: elevii adaugă și Notează în Exercițiu
modifică textul caiete practic
2 O4 Prezint elevilor pașii pe care Sunt atenți la Discuţie
trebuie să-i urmeze pentru explicațiile Explicație
rezolvarea cerințelor din fișa primite
primită
25 Rezultat: elevii rezolvă fișa Rezolvă fișa Exercițiu
primită practic
Fixarea 2 O5 Tema de casă (primesc fișa) Urmăresc Discuţie
cunoștințe- Rog elevii să deseneze tutorialul, Explicație
lor imaginea amuzantă pornind de pașii de urmat
la tutorialul de desenare a unui
șarpe zâmbăreț
Momentul 1 Întreb elevii dacă au întrebări. Unii întreabă, Discuție
organizato- Verific starea sălii de clasă. alții se
ric pregătesc de
pauză.
- 628 -
Fișă de sinteză a teoriei
Editoare grafice: Paint. Instrumente de desenare, culori, hașuri, inserare și formatare text
Paint este cel mai cunoscut editor grafic folosit in sistemul Windows.
1.
Instrumentele Pensule și Forme fac posibilă editarea imaginilor.

Pensulele oferă diferite posibilități de desenare: pensulă simplă,
pensulă pentru culori tip ulei, pensulă pentru culori tip acuarelă,
aerograf (spray), creion ascuțit, creion gros, marker/carioca
Formele se pot uiliza pentru simplificarea
desenelor și sunt de mai multe feluri: linie
dreaptă, linie curbă, elipsă, pătrat, triunghi, hexaon, săgeți, stea, polygon cu
colțuri rotunjite.
Utilizați instrumentul Radieră, pentru a șterge porțiuni
din imagine. Faceți clic pe Radieră, apoi, sub caseta de
instrumente, pe o dimensiune de radieră, apoi glisați radiera pe
porțiunea de imagine pe care doriți să o ștergeți. Porțiunile
șterse vor fi înlocuite de culoarea de fundal.
Utilizați instrumentul Umplere cu culoare, pentru a
umple cu culoare o imagine întreagă sau o formă delimitată.
La fel ca și în cazul instrumentelor de desen pot alege aspectul umplerii: culoare solodă, creion,
pictură în ulei, acuarelă, aerograf, marker.
- 629 -
2.
FIȘA DE LUCRU PENTRU EDITOARE GRAFICE – PAINT
1.Deschideți (clic dublu) folderul DESENE de pe Desktop:
2.Clic dreapta pe FISA 1- open with Paint:
Și rezolvați cerințele fișei:

- 630 -
După rezolvarea fișei,
Clic butonul din dreapta (situat în partea stângă, sus, a ferestrei Paint), Save as – DESENE
fisa1rezolvata:
- 631 -
Și verificăm existența celor 2 fișe:
Tema de casă:
1.Urmărim tutorialul
https://www.youtube.com/watch?v=B0d4SS3iG_A
Pentru ca se derulează foarte repede le prezint pașii
și le împart fișa pentru a putea rezolva tema, care
în final arată astfel:
- 632 -
Resurse bibliografice:
1.Daniel Popa, Informatică și TIC, Manual clasa a V-a, Editura Intuitext, 2017
2.Luminița Cojocaru, Ștefania Penea, Claudia-Elena Stan, Oana Rusu, Informatică și TIC,
Manual clasa a V-a, Editura Litera, 2017
https://www.youtube.com/watch?v=B0d4SS3iG_A
- 633 -
PROJET D’ACTIVITÉ DIDACTIQUE:
LE CORPS HUMAIN
Prof. Dobrican Denisa

Şcoala Gimnazială Copalnic Mănăştur, jud. Maramureş
Professeur : Dobrican Denisa

Ecole : Scoala Gimnaziala Copalnic-Manastur
Classe : VIe
Objet de l’étude: la langue française (L2)
Niveau : A1
Manuel : Limba franceza pentru clasa a VI-a, Limba moderna 2, Cavailloti, Bucuresti, 2013
Unité 9 : Un défilé de mode
Sujet de la leçon : Le corps humain
Type de leçon : d’acquisition des nouvelles connaissances et de fixation
Durée : 50 minutes
 Compréhension de l’écrit;
 Production écrite.
Compétences spécifiques :
CE : identifier le message global d’un texte écrit en vers:
PE : décrire sa propre personne et son copain/sa copine.
Objectifs opérationnels:
À la fin de la classe, les élèves seront capables de:
O1 - identifier les parties du corps dans un texte;
O2 - utiliser les nouvelles notions dans des exercices;
O3 - employer les parties du corps pour faire une petite description.
Méthodes et procédés: la conversation, l’observation, l’exercice, l’explication, la lecture, le jeu, la

description.
- 634 -
Moyens et matériel: les cahiers, le tableau noir, les fiches de travail, la craie, les affaires d’un
élève, la propre personne.
Forme d’organisation: frontale, individuelle.
Scénario didactique
Le contenu informationnel
Les séquences La stratégie
L’activité des Durée
de la leçon Objectifs L’activité de l’enseignant didactique
élèves
Mise en train Le professeur salue les L’élève de conversation 2’
élèves, enregistre les service donne le frontale
absents et écrit la date au nom des
tableau noir. absents.
On crée en classe une Les élèves se
atmosphère propice au préparent pour
travail. la classe de
français et
écrivent la date
dans leurs
cahiers.
Transition vers O1 Le professeur donne aux Les élèves conversation 5’
les nouvelles élèves quelques fiches lisent à haute frontale
connaissances (annexe 1) avec une voix la chanson la lecture
petite chanson et et répondent
demande aux élèves de la aux questions.
lire à haute voix. Puis, le
professeur pose quelques
questions : Quelles
parties du corps vous
identifiez dans ces petites
poésies ? Vous les
connaissez ?
La Le professeur dit quel est Les élèves Conversation 1’
communication le titre de la leçon et écrivent dans frontale
du titre et des l’écrit au tableau noir : leurs cahiers le
objectifs Le corps humain. Le titre de la leçon.
professeur annonce les
objectifs de la leçon.
L’acquisition Le professeur écrit au Les élèves conversation 15’
des nouvelles tableau noir les parties du écrivent dans frontale
connaissances corps (Annexe 2). leurs cahiers les explication
parties du
corps.
La fixation des O2 Le professeur donne aux Les élèves font fiches de
connaissances élèves une fiche de le fiche de travail 7’
travail (Annexe 3) et travail et, puis, L’exercice
explique les exercices. ils corrigent la
- 635 -
Le contenu informationnel
Les séquences La stratégie
L’activité des Durée
de la leçon Objectifs L’activité de l’enseignant didactique
élèves
Puis le professeur vérifie fiche de travail
les exercices en faisant et font attention
des aux
observations. observations.
Toucher le O3 Le professeur demande Les élèves font Conversation 7’
feed-back aux élèves de réaliser les deux frontale
deux petites descriptions descriptions et La
physiques : une d’eux- les lisent. description
mêmes et une de leur
copain. Ils peuvent
utiliser les adjectifs
qualificatifs pour une
description complète.
Puis, le professeur écoute Le jeu 10’
quelques descriptions et
les corrige.
Les élèves
Le professeur propose un notent les
petit jeu : Jacques dit… : formes du verbe
Touchez le nez / les « toucher »
oreilles / la bouche / les dans les cahiers
cheveux etc. Pour que les et puis ils
élèves comprennent, le jouent le jeu :
professeur écrit le verbe Jacques dit…
toucher au tableau noir : touchez….
Toucher = a atinge
Touche !=Atinge;
Touchez = Atingeti !! Quelques
Le professeur laisse élèves vont
quelques élèves de venir devant la classe
devant la classe et de et continuent le
continuer le jeu. jeu.
Le devoir O2 Le professeur indique Les élèves conversation 3’
comme devoir exercices notent le devoir frontale
2, page 99 et de dessiner et font attention l’explication
le corps humain sur une aux
fiche et d’écrire les explications.
parties du corps, et donne
des explications.
- 636 -
Annexe 1
Savez-vous planter les choux ?

À la mode, à la mode
À la mode de chez nous.
On les plante avec la main

On les plante avec la main
À la mode de chez nous
On les plante avec le coude

On les plante avec le coude
On les plante avec le genou

On les plante avec le genou
On les plante avec le nez

On les plante avec le nez
On les plante avec la tête

On les plante avec la tête

- 637 -
Annexe 2
Les parties du corps
les cheveux
a) La tête : le visage
la bouche (les dents et les lèvres)
les yeux (l’œil)
les oreilles
le nez
le bras
supérieurs la main
les doigts
b) Les membres :
le genou
inférieurs le pied
la jambe
c) Le corps : le dos et la ventre.
- 638 -
Annexe 3
Fiche de travail
- 639 -
PRIETENII CULORILOR – PROGRAMĂ
PENTRU ACTIVITATE OPȚIONALĂ – NIVELUL I
Prof. Dobrică Manuela-Nicoleta

Grădinița cu Program Prelungit Nord 2 Râmnicu Vâlcea, jud. Vâlcea
MOTTO: „Dă-i copilului în mână o pensulă și acuarele și vei vedea cum învață singur să
descopere lumea” - ȘTEFAN LUCHIAN
ARGUMENT
La vârsta preşcolarității, copilul manifestă o deosebită curiozitate faţă de tot ceea ce îl
înconjoară şi mai ales faţă de natură, care îi apare într-o varietate de forme şi culori. Admirând
această lume împreună cu copiii, i-am îndemnat spre artă, spre descoperirea culorilor şi a
modalităților diverse de utilizare a acestora în crearea unor lucrări estetice, prin intermediul cărora
se pot exprima diferite emoții. Culoarea aduce bucurie sau întristează, vindecă răni sufleteşti,
dezvoltă inteligenţa şi imaginaţia, înlătură oboseala şi creează bună dispoziţie. Materialele inedite
utilizate deschid noi oportunități pentru preșcolari, încurajându-le latura creativă.
Conștientizând importanta deosebită a culorii în mediul ambiant şi în viaţă, ne-am oprit
asupra acestui element de limbaj plastic, pentru a-l aprofunda.
Aşa s-a născut opţionalul "Prietenii culorilor", activitate preferată de copii, în care, pe lângă
dezvoltarea simţului estetic, se stimulează și expresivitatea şi creativitatea.
OBIECTIVE CADRU:
 Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje;
 Realizarea unor corespondenţe între diferitele elemente de limbaj plastic şi forme, obiecte din
mediul înconjurător (natură, artă şi viaţa socială);
 Stimularea expresivităţii şi a creativităţii prin desen, pictură, modelaj.
OBIECTIVE DE REFERINTA:
- Să redea teme plastice specifice desenului.
- Să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii;
- Să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice;
- Să recunoască elemente ale limbajului plastic şi să diferenţieze forme şi culori în mediul
înconjurător;
- 640 -
- Să cunoască şi să diferenţieze materiale şi instrumente de lucru, să cunoască şi să aplice reguli
de utilizare a acestora;
- Să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activităţi plastice concrete;
- Să compună în mod original şi personal spaţiul plastic, utilizând materiale şi tehnici diverse
alese de el;
- Să interpreteze liber, creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice;
- Să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului
preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie,
peisaje, activităţi cotidiene ale oamenilor).
COMPORTAMENTE:
- cunoaşte materialele de lucru specifice activităţilor artistico-plastice;
- execută linii drepte sau curbe închise/deschise;
- utilizează corect instrumentele de lucru (creion, pensulă, carioca, ceracolor etc.) în exprimarea
liberă a gestului grafic (chiar şi prin mâzgălituri);
- execută trasee utilizând diferite instrumente de lucru şi diferite suporturi (hârtie, carton, lemn,
piatră etc.);
- dispune alternativ două sau mai multe elemente decorative;
- redă prin desen obiecte/personaje reale sau imaginare;
- trasează linii în duct continuu, în diferite poziţii, pentru a reda imaginea unor obiecte (în desene
individuale sau colective);
- aplică, pe suprafeţe date sau libere, culoarea (cu pensula, buretele, degetul, palma, ghemotocul
de hârtie, ghemul de aţă, ţesături rare, ştampila, peria, tubul);
- obţine efecte plastice prin combinarea culorilor sau alte tehnici (fuzionare, presare, suprapunere,
decolorare, stropire, plierea hârtiei);
- realizează compoziţii plastice, cu teme date sau la liberă alegere, prin prelucrarea formelor
spontane (punct, adăugarea unor linii/puncte) prin intermediul cărora îşi exprimă sentimente şi
emoţii trăite;
- elaborează creaţii individuale şi colective cu şi fără temă dată;
- participă la crearea cadrului estetic specific ambiental;
- respectă poziţia de lucru faţă de suportul de lucru;
- descoperă semnificaţia lucrărilor proprii/ale altor copii prin analiza formelor, liniilor, culorilor
etc.;
- propune posibilităţi de valorificare a lucrărilor (expoziţii, aniversari, concursuri, tombole etc.).
- 641 -
SEMESTRUL I
Data Tehnici folosite Teme

- ștampilare cu dop de plută, capac PET, sectiuni de
Oct. 2017 ”Mingi mari și mici”
fructe
Oct. 2017 - desen decorativ (creioane colorate) ”Rochița păpușii”
Oct. 2017 - ștampilare cu frunze „Covor de frunze uscate”

- tehnică mixtă (imprimarea cu palmele,
Oct. 2017 “Livada toamna”
dactilopictură)
Noi. 2017 - amprentarea cu hartie mototolită “Umplem coșul toamnei”
Noi. 2017 - amprentarea cu corole de crizanteme “Vaza cu crizanteme”
Noi. 2017 - ștampilare cu dop de plută, capac PET „Strugurele”
Noi. 2017 - dactilopictura “Steagul tricolor”
Dec. 2017 - decolorare cu pic „Noaptea lui Mos Nicolae”
Dec. 2017 - modelaj „Globuri colorate”
Dec. 2017 - pictură cu aracet „Barba lui Mos Craciun”
Ian. 2018 - pictură „Ninge!”
Ian. 2018 - fuzionarea (pictură pe suprafață umedă) „Fularul schiorului”
Ian. 2018 - desen decorativ (carioca) “Prosop țesut”
SEMESTRUL AL II-LEA
Feb. 2018 - desen “Puișori”
Feb. 2018 - dactilopictură „Melci”
Feb. 2018 - pictură „Mărțișoare, mărțișoare”
Mar. 2018 - dactilopictură „Flori pentru mama”
Mar. 2018 - tehnică mixtă (stropire, dactilopictură) „Culorile primăverii”
- 642 -
Mar. 2018 - modelaj (plastilină de casă) ”Păsărele în cuib” I
Mar. 2018 - pictură „Păsărele în cuib”II
Apr. 2018 - pictură pe pietre „Ouă de Paști”
Apr. 2018 - pictură pe bucăți de lemn „Expoziție auto”
Apr. 2018 - pictură (tehnică mixtă) ”Vaporul”
Mai 2018 - desen ”Ce vreau să devin?”
Mai 2018 - tehnica stropirii „Galaxii”
Mai 2018 - compoziție decorativă (carioca) ”Prosopelul”
Mai 2018 - pictură pe coji de nucă „Buburuze / albinute”
Iun. 2018 - evaluare: diferite tehnici învățate „Micii pictori”
Iun. 2018 - evaluare: diferite tehnici învățate „Cel mai bun artist”
EVALUARE:
- expoziţii temporare sau permanente cu lucrări ale copiilor;
- concurs: “Cel mai bun artist!”;
- album cu instantanee din timpul activităților – format electronic;
- participare la concursuri specifice – diplome, premii;
- portofoliul copiilor.
BIBLIOGRAFIE:
 *** MECT, Noul curriculum pentru invatamantul prescolar, 2008;
 Ailincăi, Cornel, Introducere în gramatica limbajului vizual, Editura Polirom, București, 2010;
 Barboni, Elena, Pictura mai mult decat o joaca, Editura Emia, 2002;
 Bojneag, Maria, Educatie plastica, Editura Tehno-Art, 2007;
 Crotti, Evi, Desenele copilului tău. Interpretări psihologice, Editura Litera, 2016;
 Manea, Alexandra, Tăbîrcă Mihaela, ”Domeniul Estetic și creativ” (3-5 ani), Editura Delta Cart,
2016.
- 643 -
PROJET DIDACTIQUE:
LE PLUS QUE PARFAIT
Prof. Dragomir Corina

École Gymnasiale Smeeni

Professeur : Dragomir Corina
Classe : VII-ème
Niveau CECRL : A2
Manuel : Langue française pour VII- ème, Édition Cavallioti, 2006
Unité 5 : Métro, boulot, dodo…
Sujet : Le plus que parfait
Type de leçon : communication de nouvelles connaissances
Formes d’organisation : travail individuel
Lieu de travail : la salle de classe
Durée : 50 minutes
- comprendre l’oral ;
- comprendre l’écrit.
Compétences cognitives visées : (les enfants seront capables de) :

-identifier les similitudes et les différences entre le passé composé et le plus que parfait ;
-reconnaître la valeur temporelle des temps verbaux présentés;
-utiliser d’une manière correcte le plus que parfait, dans diverses situations.
Évaluation de la performance : formative, évaluation de l’activité individuelle par des notes et

des appréciations
Ressources méthodologiques : - méthodes et procédés : l’explication, l’observation, l’exercice

écrit, la problématisation, la decouverte, la comparaison
- moyens didactiques : la fiche de travail, les cahiers, le tableau
- 644 -
Scénario de la classe
Les séquences
Temps Activité de l’enseignant Activité des élèves
de la leçon
1. La mise en 5’ L’enseignant salue ses enfants et il Les enfants répondent au salut du
train note les absents dans le catalogue. professeur et ils énumèrent les
absents, s’il y en a.
L’éveil de Puis, le professeur essaie de créer
l’attention une atmosphère propice au travail, Ceux-ci écoutent les questions du
par quelques questions adressées professeur et ils participent à la
aux élèves: conversation avec celui-ci, en
a. Comment allez-vous aujourd’hui? répondant
b. Avez-vous souri?
Pour détendre les élèves, Ils mettent le petit visage dans la
l’enseignant offrent à ceux-ci des poitrine ; ils s’aident
visages souriants en papier. mutuellement
Le contrôle du 7’ L’enseignant vérifie rapidement, Les uns lisent le devoir, les autres
devoir des yeux, l’existence du devoir écoutent attentivement pour
dans les cahiers et puis il propose remarquer l’exactitude de leur
aux enfants la vérification de celui- devoir et pour faire les
ci, oralement. corrections nécessaires.
On corrige les fautes si besoin est.

La 1’ On communique aux élèves le titre Les élèves notent dans leurs
communication de la classe de français : <<Le plus cahiers le titre écrit par le
du titre de la que parfait>> professeur au tableau.
leçon
La 39’ Le professeur utilise une méthode
communication par laquelle les élèves peuvent
de nouvelles identifier seuls la façon dont l’on
connaissances construit le plus que parfait.
L’activité débute par un exercice Les élèves reçoivent une fiche

d’identification des verbes au passé avec des exercices.
composé. (l’exercice 1 sur la fiche Ils résolvent l’exercice 1 sur la
attachée au projet.) fiche, en soulignant les verbes au
passé composé. (ils disent à haute
voix ce qu’ils trouvent).
On continue par le deuxième Les enfants passent au tableau

exercice de la fiche dont la pour accomplir la tâche indiquée
consigne propose de transformer le par la consigne no. 2.
présent de l’auxiliaire dans Les autres complètent dans leurs
l’imparfait. cahiers.
On annonce les élèves qu’ils ont

réussi à découvrir seuls la manière
de la construction du P.Q.P.
Le professeur écrit le schéma au Ceux-ci transcrivent le schéma

- 645 -
Les séquences
Temps Activité de l’enseignant Activité des élèves
de la leçon
tableau, mais à l’aide de ses dans les cahiers. Quelqu’un
apprenants. reprend oralement la modalité de
LE PLUS QUE PARFAIT = construction.
l’auxiliare avoir/être à l’imparfait +
le participe passé du verbe à
conjuguer
exp. Mon ordinateur avait pris…
On attire attention aux enfants Ils doivent répondre : parce qu’il

qu’on discute d’un temps composé. y a un verbe auxiliaire.
Pourquoi ?
L’enseignant lance une autre

question :
Le plus que parfait qu’est-ce qu’il
exprime ?
Le professeur donne un coup de Ils écrivent au tableau, sur l’axe
main à ses élèves par une autre temporelle, les actions de chaque
consigne, no. 3, sur la fiche de phrase.
travail. Ils doivent observer que le PQP
On guide les enfants vers la bonne exprime une action du passé,
réponse de la question adressée. antérieure à une autre action
passée, finie.
L’étape suivante : quel auxiliaire Ils complètent les pointillés par

on doit utiliser ? l’auxiliaire convenable, en tenant
A l’aide de l’exercice 4 de la compte de la personne indiquée.
fiche on oriente les enfants et ils En résolvant l’exercice, ils
se rappellent la manière de choix, observent que la manière dont on
concernant l’auxiliaire. choisit l’auxiliare est similaire à
celle liée au passé composé.
Ils se rappellent : les verbes qui

acceptent COD – avec l’auxiliaire
avoir et les verbes qui ne
l’acceptent pas – avec l’auxiliaire
être. Les verbes pronominaux
aussi.
Ils notent dans leurs cahiers.

5. L’évaluation 2’ Le professeur fait l’évaluation de Les élèves écoutent les
de la l’activité par des notes, si c’est le appréciations de l’enseignant.
performance cas ou il apprécie oralement
l’activité de ses apprenants.
6. L’indication 1’ Comme devoir, l’enseignant Ils notent le devoir et ils écoutent
du devoir indique l’exercice 5 de la fiche. les indications du professeur.
On leur donne des indications, si
besoin est.
- 646 -
Fiche no. 1
1. Identifie les verbes au passé composé :

a. Mon ordinateur a pris un virus et il est tombé malade. Je m’inquiète un peu.
b. J’ai pris le diner et je n’ai rien mangé avec lui au restaurant. Maintenant j’ai soif.
c. Elle n’est pas venue et nous sommes partis seuls au cinéma. Le film commence.
d. Nous avos écrit les lettres et nous les avons déjà expédiées. Nous en sommes très contents.
2. Transforme l’auxiliaire de la première proposition à l’imparfait.
3. Situe sur l’axe des temps les actions exprimées par les verbes des phrases obtenues à
l’exercice 2.
______PQP _____________________PC________________________P_______________
a.
b.
c.
d.
4. Complète les espaces par l’imparfait des verbes auxiliaires <<avoir>>et <<être>>.
J’ _______ vu Elles _________ trouvé
Tu _______ sorti Ils ___________ venus
Tu _______ été Nous__________ cherché
Vous _________ continué Vous _________ restés
Il s’ ________ couché J’ ________dansé
Je m’ _________ couché Il _________ fait
Vous ________ rentrés Elle ________ eu
Elle _________ fini Tu t’ ________ dépêché
5. Continue les phrases de l’exercice 4 comme tu veux.
- 647 -
SCHIMB DE BUNE PRACTICI:
PROIECT TEMATIC TRANSDICIPLINAR
„ISTORIA PE PLACUL TUTUROR”
Prof. înv. primar Dragomir Elena

Școala Gimnazială Iedera de Jos, jud. Dâmbovița
Disciplina principală: Istorie

Discipline asociate/secundare: Geografie, Limba și literatura română, Educație plastică
Clasa: a IV-a
An școlar: ........
Tema: Istoria pe placul tuturor
Perioada/Durata: două săptămâni
Data prezentării: .........
Scop: trezirea interesului pentru studierea istoriei și formarea deprinderilor de documentare pe o

temă istorică
Obiective:
- Să se documenteze cu privire la temele istorice date;
- Să realizeze/completeze jurnale de lectură;
- Să desprindă informații istorice din texte, grafice, hărți, filme, lecții animate, enciclopedii
(inclusiv enciclopedii electronice), dicționare, atlase etc.;
- Să prezinte rezultatele propriei documentări (eseuri, colaje, desene, ilustrații, machete, hărți,
portofolii etc.);
- Să prezinte/descrie în cuvintele proprii fapte/evenimente istorice;
- Să caracterizeze un domnitor;
- Să lucreze în grup, realizând o carte uriașă despre domnitorii români.
Etapele proiectului:
- Identificarea scopului și etapelor de realizare a proiectului;
- Stabilirea cerințelor și a surselor de informare;
- Identificarea criteriilor de evaluare;
- Stabilirea datei de prezentare;
- 648 -
- Organizarea clasei pe grupe și stabilirea responsabilităților în cadrul grupului (grupe a câte
4/5 elevi);
- Documentarea în clasă sub conducerea profesorului;
- Documentare individuală și de grup în afara școlii;
- Realizarea unor produse în urma documentării;
- Prezentarea rezultatelor documentarii;
- Evaluarea/autoevaluare/interevaluare.
Teme de grup: Mircea cel Bătrân (grupa I), Mihai Viteazu (II), Ștefan cel Mare (III), Vlad Țepeș
(IV), Iancu de Hunedoara (V), Constantin Brâncoveanu (VI) – domnie, bătălii, caracterizare,
însemnătate.
Metode și procedee: lectura informatică, lectura explicativă, conversația euristică, problematizare,

învățarea prin cooperare, învățarea prin descoperire, exercițiul, documentarea, jurnalul de lectură,
jurnalul cu dublă intrare, ciorchinele, explozia stelară, vizionarea de lecții interactive/animate,
jocul/exercițiul digital, demonstrația, jocul de rol, vizionarea de filme educative.
Material didactic: dicționare, enciclopedii, enciclopedii elctronice, cărți, atlase, manuale școlare,
CD-ul și revista Edu Istorie (editura Edu), lecțiile animate de pe platforma editurii Edu, prezentare
în power point despre domnitorii români, filme documentare, fotografii, hărți, secvențe din filme
artistice, grafice, fișe de lucru, markere, flipchart, videoproiector, calculator/laptop.
Lecția 1:
- citirea individuală, în gând, a textului informativ referitor la domnitorul Mihai Viteazu
(lucru diferențiat pe grupe);
- vizionarea lecției animate despre Mihai Viteazu de pe platforma editurii Edu;
- rezolvarea sarcinilor de pe CD (joc interactiv);
- rezolvarea exercițiilor din fișa de lucru;
- stabilirea sensului cuvintelor necunoscute prin raportare la context sau folosind dicționarul;
- redactarea unui text însoțit de ilustrație despre Mihai Viteazu
- organizarea materialelor realizate în Cartea uriașă a proiectului (textele, ilustrațiile, hărțile
etc).
Lecția 2:
- prezentarea unor informații despre domnitorul studiat, obținute din resurse diferite (cărți,
- 649 -
enciclopedii, atlase, hărți, pliantele unor muzee, CD-ul Edu istorie, revista Edu Istorie;
- discuții referitoare la cele prezentate; întrebări și răspunsuri; autoevaluare/interevaluare;
- lecție interactivă despre Ștefan cel Mare (Edu istorie); discuții pe marginea celor văzute;
- prezentare în power point despre ctitoriile lui Ștefan cel Mare;
- scrie-i o scrisoare lui Ștefan cel Mare, folosind termeni istorici dați;
- evaluarea, autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate;
- realizarea unui desen/ a unei ilustrații sau hărți potrivite elementului studiat.
Lecția nr. 3:
- vizionarea unui scurt film documentar despre Vlad Țepeș
- discuții între membrii fiecărui grup referitoare la informațiile desprinse din documentar și
completarea unui ciorchine;
- realizarea unei expoziții cu imagini/cărți despre Vlad Țepeș;
- scrierea de mesaje prin care se fac aprecieri, se oferă sugestii privind prezentările realizate
de fiecare grup;
- dramatizarea pe marginea textului „Dreptatea lui Țepeș”.
Lecția nr. 4:
- concurs istoric la nivelul clasei.
Lecția nr. 5:
- prezentarea rezultatelor documentării pe grupe;
- evaluare/interevaluare/autoevaluare;
- impresii, concluzii, sugestii;
- completarea unui chestionar despre proiect;
- notare.
- 650 -
PROIECT DIDACTIC
Prof. înv. primar Dragomir Iuliana

Şcoala Gimnazială Nr. 11 Buzău
Aria curriculară: Limbă si comunicare

Disciplina: Comunicare in limba română
Unitatea de învăţare: Să fim mai buni
Subiectul: Sunetul și litera „B” mare de tipar și de mână
Discipline integrate: D.P.; M.E.M.; M.M.
Scopul: Scrierea literei „B” izolat și în cuvinte;

Dezvoltarea deprinderii de citire a cuvintelor și propozițiilor cu literele învățate;
COMPETENTE SPECIFICE:
Comunicare în limba română (C. L. R.):

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate;
1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte, în enunţuri rostite corect;
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare
cunoscute;
3.1. Citirea unor cuvinte, propoziții scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână.
Matematică și explorarea mediului (M.E.M.):

4.1. Formularea unor observații asupra mediului apropiat, folosind limbajul comun,
reprezentări prin desene;
Dezvoltare personală (D.P.):

3.2. Aplicarea unor tehnici simple care sprijină învățarea și succesul școlar;
Muzică și mișcare (M.M.):

2.1. Cântarea în colectiv asociind mișcarea sugerată de text.
- 651 -
A.Cognitive:
OC1: Să descrie litera„ B” identificând elementele ei componente;
OC2: Să localizeze sunetul ,,b”,despărțindu-l în silabe;
OC3: Să citească, în ritm propriu, cuvinte și propoziții cu noua literă învățată;
OC5: Să scrie litera „ B” mare de mână prin unirea corectă a elementelor grafice din care este
compusă;
OC6: Să transcrie corect cuvinte și propoziții, realizând corespondența literă de tipar - literă de
mână;
OC8: Să răspundă corect la întrebări,valorificând conținutul textului citit;
OC9: Să formuleze propoziții, ordonând logic un sir de cuvinte date.
B.Motrice:
OC1: Sa aibă o pozitie corectă in timpul scrisului;
OM2: Să manipuleze corect instrumentele de lucru.
a) Metode și procedee: metoda fonetică analitico-sintetică, conversaţia, povestirea, exercițiul,
explicaţia, demonstrația, problematizarea, activitatea independentă, jocul didactic
b) Mijloace de învăţământ: jetoane cu imagini/cuvinte, planșa cu litera B, manualul, fișe de
lucru, creioane colorate, flip-chart, plicuri cu jetoane
Forme de organizare: frontal, individual, în perechi
Resurse temporale: 90 minute

umane: 33 elevi
Bibliografie:
 Iliana Dumitrescu-Comunicare in limba română – manual pentru clasa I, Editura CD
PRESS Bucuresti, 2014
 Dumitru Logel, Elena Popescu - Sinteze de metodica a predarii limbii si literaturii
romane in invatamantul primar, Editura Carminis,Pitesti.
 Vasile Molan, Maria Bizduna - Didactica limbii si literaturii romane, MEC, P.I.R. 2006
 Programa pentru clasa I, 19.03. 2013
- 652 -
- 653 -
- 654 -
- 655 -
- 656 -
FIȘĂ DE LUCRU
1. Încercuieşte literele B mare de tipar.
A B E B F D B G H B P R E U Z Y C S F G B M B C B Q
V H B D W B L J B M I U B V T J Y X
O Q B
B U R S B G B I P K B N O B W A S B
I Colorează numai imaginile care denumesc cuvinte în pronunția cărora se regăsește și
2.
sunetul b;
- 657 -
BAR BU
BI AN CA
BOG DAN
BUȘ TENI
BU CU REȘTI
BA CĂU
BRĂ I LA
BRA ȘOV
- 658 -
- 659 -
PROIECT DE LECŢIE:
„PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI”
Prof. Dragomir Nicoleta


Obiectul: Biologie
Clasa: a VIII-a
Unitatea de învăţare: Echilibre şi dezechilibre în ecosisteme
Tema: Protecţia şi conservarea mediului
Scopul lecţiei: Implicarea elevilor în activităţi de cultivare şi de îngrijire a plantelor în scopul
formării unui comportament ecologic şi a unor atitudini orientate spre asigurarea calităţii mediului
înconjurător.
- formarea deprinderilor de documentare şi comunicare;
- prelucrarea datelor înregistrate şi elaborarea concluziilor;
- demonstrarea unui mod de gândire ecologic în luarea unor decizii;
- demonstrarea înţelegerii consecinţelor propriului comportament în raport cu mediul.
- să cunoască metode de colectare a materialelor reciclabile pentru evidenţierea unui
comportament ecologic orientat către protecţia şi conservarea mediului;
- să planifice acţiuni ecologice în parteneriat cu reprezentanţi ai comunităţii şi cu alte şcoli;
- să realizeze 2-3 materiale promoţionale pentru protejarea mediului natural.
Tipul lecţiei: lecţie de creaţie, bazată pe elaborarea unor proiecte.
Demersul didactic:
Resurse procedurale:- exerciţiul;
- conversaţia;
- problematizarea.
Resurse materiale: - cărţi de specialitate;
- calculatoare;
- acces la internet.
Forma de organizare: frontal şi pe grupe.
- 660 -
Locul desfăşurării: laboratorul de informatică.
Evaluare: formativă prin chestionare orală şi proiectele realizate.
Nr.
Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor
crt.
1. Organizarea Notează în catalog elevii Îşi pregătesc caietele şi manualele
lecţiei absenţii şi verifică dacă sunt de biologie.
condiţii optime pentru
desfăşurarea lecţiei.
2. Reactualizarea Prezintă elevilor un material
cunoştinţelor şi Power-Point cu un peisaj de
captarea atenţiei munte în care vegetaţia este Răspund la întrebări.
bogată dar apar şi zone
despădurite.
Elevii sunt solicitaţi să explice
cum pot contribui la oprirea
despăduririlor şi la refacerea
zonelor verzi.
3. Anunţarea temei Anunţă elevii că vor desfăşura o Notează în caiete titlul lecţiei şi
şi a obiectivelor lecţie în cadrul căreia vor realiza urmăresc obiectivele.
proiecte pentru promovarea
educaţiei ecologice în şcoală şi
în comunitate.
4. Dirijarea învăţării Împarte elevii în 3 grupe şi Elevii se grupează după indicaţiile
repartizează fiecărei grupe profesorului şi se consultă cu
sarcina de lucru. privire la activităţile pe care doresc
Grupa I primeşte ca sarcină să le includă în programul
realizarea unui proiect educativ educativ.
de promovare a protecţiei Folosesc diferite site-uri pentru a
pădurii. se documenta în vederea realizării
Grupa II primeşte ca sarcină pliantelor şi fluturaşilor care vor fi
realizarea unui proiect educativ distribuiţi în şcoală.
de plantare a unor arbori şi După perioada de documentare
arbuşti în curtea şcolii. elevii întocmesc programul
Grupa III are ca sarcină proiectului educativ, urmând ca în
realizarea unei campanii de termen de o săptămână să prezinte
colectare şi reciclare a deşeurilor proiectul complet.
şi diseminare a rezultatelor.
5. Obţinerea Inventariază principalele Prezintă în faţa colegilor
performanţei informaţii, discută rezultatele programul propus pentru proiectul
elevilor activităţii elevilor şi oferă grupei pe care o reprezintă.
sugestii de activităţi care pot
motiva populaţia să protejeze
mediul înconjurător.
6. Evaluarea Notează elevii care au propus Prezintă întregului colectiv al
performanţei activităţi deosebite, au dat clasei, ideile lor de activităţi.
elevilor dovadă de creativitate, s-au
- 661 -
Nr.
Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor
crt.
documentat şi au realizat
proiecte motivante.
Program de activitate educativă

Grupa I
Nr. Activităţi
Forma de organizare Data Responsabili Monitorizare
crt. propuse
1. „Şi nouă ne Atelier de lucru pentru octombrie Profesorul de Realizarea
pasă!” realizarea unor fluturaşi cu 2010 biologie unei campanii
mesaj ecologic ce vor fi împreună cu ecologice în
distribuiţi elevilor din membrii şcoală prin
şcoală şi în comunitate. echipei de distribuirea
proiect. de fluturaşi şi
pliante.
2. „Natura Atelier de lucru pentru decembrie Membrii Expoziţie de
văzută prin realizarea unor desene şi 2010 echipei de desene.
ochi de copil” fotografii cu peisaje din proiect Realizarea
natură. împreună cu unor mape cu
profesorii de fotografii.
biologie şi
desen.
3. „Pădurea- Prezentarea unor referate şi februarie Profesorii de Realizarea
plămânul completarea 2011 biologie şi unei mape cu
Terrei” chestionarului”Cunoaştem geografie referatele
datele din calendarul împreună cu prezentate de
ecologic?” membrii elevi.
echipei de
proiect.
4. „Cum te simţi Acţiune de ecologizare în aprilie Membrii Realizarea
Pământule?” Pădurea Bălănoaia. 2011 cercului unui CD cu
„Micul fotografii din
ecologist”. timpul
activităţilor
- 662 -
Grupa II
Nr. Activităţi
crt. propuse
1. „Plantele- Plantarea unor arbori şi aprilie Profesorul de Popularea
izvor de arbuşti în spaţiul verde al 2011 biologie grădinii şcolii
sănătate” şcolii. împreună cu cu arbori şi
membrii arbuşti
echipei de ornamentali
proiect şi (liliac, tei,
membrii tuia)
cercului şi realizarea
„Micul unui CD cu
ecologist.” fotografii.
2. „Să aplicăm Divizarea tufelor de arbuşti martie Profesorul de Realizarea
ce am din curtea şcolii. 2011 biologie unui CD cu
învăţat!” împreună cu fotografii din
membrii timpul
echipei de activităţilor.
proiect.
3. „Un copil - o Demararea unei campanii mai Profesorul de Amenajarea
floare!” în cadrul căreia elevii vor 2011 biologie grădinii şcolii
planta flori în grădina din împreună cu prin plantarea
faţa şcolii. elevii. unor flori.
4. „Protejează Activităţi de curăţare a iunie Profesorul de Amenajarea
mediul în frunzelor uscate, înlocuirea 2011 biologie „colţului
care trăieşti!” ghivecelor, udarea florilor. împreună cu verde” al
membrii clasei.
cercului
„Micul
ecologist.”
- 663 -
Grupa III
Nr. Activităţi
crt. propuse
1. „Un mediu Campanie de colectare şi martie Membrii Achiziţionarea
curat - o valorificare a hârtiei. 2011 cercului de unelte
viaţă „Micul pentru grădină
sănătoasă” ecologist” şi plante
ornamentale
din banii
obţinuţi prin
valorificarea
hârtiei.
2. „Reciclând Atelier de lucru pentru aprilie Membrii Realizarea
deşeurile, reciclarea dozelor de 2011 cercului unui poster cu
protejăm aluminiu, transformarea „Micul imagini din
resursele!” lor în obiecte utile şi ecologist” timpul
valorificarea acestora. desfăşurării
activităţilor.
3. „Gândurile Prezentarea unor materiale mai Membrii Realizarea
mele despre PPT, realizate de elevi. 2011 echipei de unei mape cu
pădure” proiect scrisori/mesaje
de ziua
pădurii.
4. „Protejează Atelier de lucru pentru iunie Membrii Realizarea
pădurea” realizarea unor afişe, 2011 echipei de unui panou pe
postere şi colaje. proiect care sunt
afişate reguli
privind
protecţia
mediului.
Bibliografie:
Barna A., Pop I., Moldovan A. 1998. Predarea biologiei în învăţământul gimnazial, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Ciurchea M., Ciolac-Russu A., Iordache I. 1982. Metodica predării ştiinţelor biologice,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Lazăr V., Nicolae M. 2007. Lecţia - forma de bază a organizării procesului de predare-
învăţare- evaluare la disciplina biologie, Editura Arves, Craiova.
Mohan G., Ardelean A., Mihail A. 2000. Biologie. Manual pentru clasa a VIII a, Editura All
Bucureşti.
Todor Virginia, 1979. Metodica predării biologiei la clasele V-VIII, Editura Didactică.
- 664 -
„CARAGIALE, PRIETENUL COPIILOR”
Prof. Dreptate Ioana-Floarea

Şcoala Gimnazială „Dr. Aurel Vlad” Orăştie, jud. Hunedoara
ARGUMENT:
Teatru contribuie la educarea gândirii reproductive şi creative, inteligenţei, imaginaţiei,

inventivităţii şi spontaneităţii, iar prin activităţile propuse se realizează un cadru propice relaţionării,
socializării, exprimării libere a tuturor copiilor şi posibilitatea manifestării spiritului lor creativ.
Prin joc, copilul transformă realitatea, îi descoperă pe ceilalţi, se descoperă pe sine şi se
dezvăluie celorlalţi, comunicând, colaborând. Jocul organizat cu roluri bine stabilite îi permite
copilului să rămână în lumea lui imaginară, de poveste şi, în acelaşi timp, să treacă spre realitatea
obiectivă.
Deschiderea elevilor pentru această formă de artă e o bună motivaţie în alegerea celor mai
accesibile conţinuturi şi adoptarea unor strategii variate care să ducă la atingerea obiectivelor.
PROFESORI COORDONATORI:
DIMULESCU RODICA
DREPTATE IOANA
OBIECTIVE:
1. Dezvoltarea capacităţii de comunicare
2. Dezvoltarea gândirii critice în sensul bun al cuvântului;
3. Cultivarea potenţialului creativ al elevilor;
4. Dezvoltarea capacităţii interpretative şi imaginative a elevilor;
5. Dezvoltarea spiritului de echipă şi a colaborării.
 Discipline implicate: - Limbă şi comunicare

- Arte
- Tehnologii
 Obiectiv transdisciplinar: promovarea la modul concret a circuitului EDUCAŢIE-
FORMARE-CREATIVITATE (lărgirea orizontului cultural al elevilor)
- 665 -
 Durata cursului: MAI 2017
 Locul de desfăşurare:
-activităţi şcolare: sala de clasă, sala de sport, curtea şcolii;
-activităţi extraşcolare: vizionarea pieselor de teatru şi a schiţelor prezentate sub formă
de dramatizare, dezbaterea pe tema acestora.
 Grup ţintă:
-elevii claselor V-VIII;
-alţi ,,artişti’’, mici căutători de frumos de la alte clase din şcoală.
RESURSE MATERIALE ŞI UMANE

Pentru desfăşurarea optimă a activităţilor sunt necesare următoarele materiale:
-casete video, CD/DVD, cărţi, reviste;
-materiale din natură şi auxiliare.
Actul evaluării reprezintă un proces continuu, formal sau informal, de apreciere a calităţii, a
importanţei sau a utilităţii activităţii de predare-învăţare, proces desfăşurat din nevoia cotidiană
de selecţie, de comparare sau de ameliorare a acesteia.
O evaluare corectă presupune:
- definirea şi formularea cât mai obiectivă a caracteristicilor procesului evaluat;
- identificarea celor mai relevante tehnici şi instrumente de evaluare;
Finalităţile evaluării acestor activităţi sunt:
- atitudini (practice, sociale, ştiinţifice, etc.)
- capacitatea de a face aprecieri de valoare (opinii, adaptări atitudinale şi
comportamentale).
- probe orale, practice şi mai târziu scrise
- metodele alternative (observarea sistematică a elevului în timpul rezolvării unei sarcini
date, investigaţia şi autoevaluarea).
- se va urmări în timpul spectacolelor calitatea imaginaţiei, atitudinea de
responsabilitate, predispoziţiile pentru creaţie, stăpânirea anumitor operaţii superioare ale gândirii,
atitudinile de organizare sau de metodă, progresele în comunicare sau în relaţii, posibilităţile de
dezvoltare personală sau socială şi chiar fineţea estetică sau toate formele de bun simţ şi de
experienţă.
- evaluare obiectivă, care să-i ajute pe elevi, să-şi cunoască posibilităţile reale de
învăţare, să-şi formeze o imagine corectă despre ei înşişi, să-i îndrum permanent spre formarea unei
- 666 -
atitudini de autoperfecţionare.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ - ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
I. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

-să pronunţe clar şi corect sunetele şi cuvintele; - ex. de dicţie;
-să construiască propoziţii corecte gramatical; - jocuri de cuvinte;
-să construiască enunţuri logice; - ex.de comunicare;
-să sesizeze legătura dintre text şi imagine; -conversaţii în echipă pe teme
-să dovedească imaginaţie în comunicarea orală; propuse;
-să-şi dirijeze atenţia pentru a asculta mesajul oral; - ex.de dialog;
-să manifeste interes pentru lectură; - ex.de alcătuire de propoziţii;
- jocuri de rol;
II. Dezvoltarea spiritului de echipă şi a colaborării

-să cunoască şi să aplice reguli de organizare şi desfăşurare a - dialog pe tema cerinţelor de
spectacolelor şi a vizitelor la teatru; organizare a spectacolelor şi a
-să manifeste iniţiativă în relaţiile interpersonale, în grupul de vizitelor;
lucru în care îşi desfăşoară activitatea; - ex.de lucru în echipă;
III. Dezvoltarea gustului pentru artă în toate formele ei de manifestare

-să manifeste spirit critic faţă de redactarea diverselor tipuri de - formulare de opinii şi puncte de
texte; vedere proprii;
-să participe la dezvoltarea climatului afectiv pozitiv al -joc de rol;
grupului din care face parte;să-şi manifeste preferinţele - audiere muzicală;
muzicale, ale personajelor, ale culorilor, susţinându-le prin - vizionare de spectacole;
argumente; - dialog;
-să-şi exprime impresiile declanşate în urma spectacolelor
susţinute, folosind un vocabular adecvat;
BIBLIOGRAFIE:
1) Toma Mareş -,,Copiii şi teatrul lor de păpuşi’’, Bucureşti 1985, Editura ,,Ion Creangă’’
2) XXX -,,Micul actor’’, Editura ,,Ion Creangă’’, Bucureşti 1985;
3) O. Marinescu -,,Lectura artistică şi recitarea’’, Editura ,,Ion Creangă’’, Bucureşti 1990;
4) Sandina Stan ,,Tehnica vorbirii scenice’’, Bucureşti 1985;
5) Ruth Bzers -,,Teatrul, izvor de fantezie creatoare’’, Bucureşti, E.D.P. 1970.
- 667 -
PROIECT DIDACTIC:
„NE PREGĂTIM DE VACANȚĂ”
Ed. Drozd Năstaca

Liceul Tehnologic Ruscova,
Grădinița cu Program Normal Ruscova, jud. Maramureș
Grădinița: cu PN Ruscova
Educatoare: Drozd Năstaca
Grupa: Mijlocie
Tema anuală de studiu: Când, cum și de ce se întâmplă?
Tema proiectului: Vacanță, bine te-am găsit!
Tema săptămânii: Ne pregătim de vacanță
Categoria de activitate: DȘ- Cunoaşterea mediului
Mijloc de realizare: Joc didactic
Tip de activitate: Verificare și consolidare de cunoştinţe
Scopul: Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere a mediului înconjurător, exersarea vocabularului
activ şi îmbogăţirea lui cu cuvinte noi: relief, munte, stâncă, câmpie, cascadă, faleză, exersarea
capacităţii de analiză, sinteză, comparaţie, dezvoltarea atenţiei şi creativităţii copiilor, educarea
sentimentelor de admiraţie pentru frumuseţea meleagurilor natale.
-Să descrie aspectele caracteristice verii, analizând cu atenţie imaginile prezentate;
-Să aşeze, corespunzător imaginile analizate;
-Să manipuleze cu uşurinţă materialul didactic necesar;
-Să participe cu interes şi plăcere la activitate;
-Să iubească şi să ocrotească mediul înconjurător.
Sarcina didactică: Descrierea ilustraţiilor care reprezintă aspecte specifice mării și muntelui
Regulile jocului: Copii sunt împărțiți în două echipe: cea a rucsăcelelor, și cea a geamantanelor,
vor rezolva probele jocului. Ilustraţiile sunt aşezate cu faţa în jos,pe o măsuţă, în faţa copiilor,
tot în faţa copiilor se aşează panoul cu simbolurile celor două oferte de vacanță. Copilul care
răspunde corect ia imaginea şi o aşază corespunzător pe panou. Copiii selectează imaginile
specifice celor două zone(mare/munte), apoi descriu ceea ce au făcut şi pun întrebări colegilor
Elemente de joc: mânuirea materialului, aplauze, închiderea şi deschiderea ochilor, surpriza,
întrecerea, deplasarea, aplauze, mimarea unor acţiuni şi redarea unor onomatopee.
- 668 -
a)Metode şi procedee: explicaţia, demonstraţia, conversaţia, exerciţiul, observaţia,
problematizarea, jocul, aplauze, conversaţia euristică, Metoda cubului, planșe cu vara specifice
zonelor mare/munte;
b)Material didactic: imagini caracteristice fiecărui anotimp, panou, imagini specifice mării,
imagini specifice muntelui, planșe, jetoane u rucsăcele și geamantane.
Forma de realizare: frontal, individual, pe echipe;
1. ,,Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Editura V&I Integral-
Bucureşti- 2000
2. Silvia Breben şi colaboratorii - ,,Cunoaşterea mediului- ghid metodic pentru învăţământul
preşcolar”, Editura Radical Craiova 2000.
3. Silvia Breben şi colaboratorii – ,,Metode interactive de grup pentru învăţământul preşcolar”,
Editura Arves Craiova 2002.
4. Viorica Preda: ,,Grădiniţa altfel-scrisori metodice”,Editura Integral, Bucureşti-2003
Durata: 25 minute
Nr. Evenimentul Strategii

Conţinutul ştiinţific Evaluare
crt. didactic didactice
1 Momentul Copiii sunt așezați pe scăunele în
organizatoric semicerc.
2 Captarea Zâna Vara își face apariția într-o surpriza Observaţia
atenţiei rochie verde cu flori de mac directă
aplicate, pe cap are o pălărie
împodobită cu trandafiri, cireșe,
căpșuni, iar într-o mână are un
geamantan de călătorie, iar pe
celălalt umăr un rucsac. Intră
salutând, prezentându-se, spunând
că vrea să îi invite într-o călătorie de
vacanță, întrebându-i dacă sunt
pregătiți.(Zâna fiind chiar
educatoarea).
Vara a sosit voioasă
Şi ne aduce cânt şi soare
Ea ne cheamă în drumeţie
Sus la munte jos la mare
3 Reactualizarea -Oare ce știți voi despre mine? Cred observaţia, Chestionare
cunoştinţelor că știți că eu mai am 3 surori, noi explicaţia, orală
suntem 4 în total, voi știți cum se conversaţia,
numesc ele? Printr-un scurt dialog
- 669 -
se reamintesc copiilor câteva
aspecte caracteristice fiecărui
anotimp.
4 Anunţarea Încercăm să stabilim: ,,Unde
temei mergem cănd folosim rucsacul?,, (la
munte), ,,Dar geamantanul?,, (la
mare). Avem multe surprize în
rucsac și în geamantan, pe care le
vom descoperi pe rând, dar pentru a
putea pleca în călătoria de vacanță
aș vrea mai întâi să ne împărțim în
două grupe egale: cei care vor pleca
la munte și cei care vor pleca la
mare. Astfel veți primi ecusoane
specifice: ,,geamantane,, vor primi
cei ce vor să se îndrepte spre mare,
iar ,,rucsăcele,, vor primi cei ce
doresc să plece la munte. Până le
prind ecusoanele în piept, discuția
poate să continue:
Anunț tema: Astăzi ne vom juca
jocul: ,,Ne pregătim de vacanță”.
Vom porni într-o călătorie
imaginară la munte sau mare, unde
va trebui să răspundeți în propoziții
complete, să fiți activi, voi urmări
dacă ştiţi să denumiţi, să enumeraţi
obiectele de îmbrăcăminte şi
încălţăminte, mijloacele de
transport, şi multe alte întrebări
legate de mediul înconjurător, iar la
final cu siguranță veți fi răsplătiți
printr-o surpriză de a mea, care se
află în bagajele mele desigur. Ca să
putem pleca, trebuie să ne facem
bagajele cu tot ceea ce avem nevoie
și să mergem cu anumite mijloace
de transport. În drum vom vedea
mai multe forme de relief, iar când
ajungem la destinaţie vom vedea
anumite plante, vieţuitoare şi o să ne
jucăm anumite jocuri.”
5 Dirijarea Explic şi demonstrez copiilor observaţia, Stimularea şi
învăţării regulile jocului. Pentru că suntem sprijinirea
împărțiți în două echipe, vom explicaţia, copiilor
împărți și tabla la fel, unde vom
pune tot atâtea bulinuțe pentru demonstraţia,
răspunsurile corecte, iar la final vom
observa care echipă a câștigat. conversaţia,
-Dar oare ce am eu în acest rucsac?
- 670 -
-Nu sunteți curioși? Iată am multe exerciţiul,
jetoane, care vă vor fi de folos în
alegerea hăinuțelor pentru munte. problematizarea
Identic și pentru descoperirea
hăinuțelor pentru mare. Este numit jocul, aplauze,
un copil pentru a denumi imaginea
de pe jeton, vom justifica, de ce imagini,
avem nevoie de acel obiect
vestimentar. Fiecare răspuns corect
va fi contabilizat prin atribuirea unei
bulinuțe pe panou. Se procedează la
fel şi cu celelalte imagini. Se
aplaudă răspunsurile corecte.
II. Jocul propriu-zis

Un copil, din cei care vor pleca la
mare, va veni în faţă, va lua
geamantanul şi-şi va pune obiectele
de care va avea nevoie.
Acelaţi lucru apoi va face un copil
din cei care vor pleca la munte,
punându-şi hainele în rucsac.
După ce ne-am făcut bagajele ce
facem ca să ajungem la destinaţie?
Ce mijloace de transport specifice
cunoaşteţi la mare/munte? Conversaţia
Pentru că deja știm care sunt euristică
hăinuțele de care avem nevoie la
munte sau la mare, trecem la alt
joculeț.
-Cu ce mijloc de transport putem
călători pentru a ajunge la munte
sau la mare?(cu autocarul, cu
mașina familiei, cu trenul și de ce
nu și cu avionul, dacă mergem în
altă țară).Voi scoate din bagaj
imagini specifice, spre a le
recunoaște.
-Hai să spunem de exemplu că
mergem cu autocarul. Cum trebuie
să ne comportăm? Să vorbim tare,
să țipăm? (nu). Nu avem voie,
trebuie să dăm dovadă că suntem
civilizați și să ne comportăm frumos
fără să-i deranjăm pe ceilalți.
Joc de simulare: “De-a călătoria la
mare”
Invit copii într-o călătorie imaginară
la munte: Închidem ochii și ne Sinteza parţială
imaginăm că ne-am pregătit bagajul
- 671 -
pentru a pleca la mare, ne-am urcat
în tren, privim pe fereastră.
-Ce vom vedea pe fereastră?
În drum spre mare veți vedea(munți,
dealuri, câmpii, râuri, câmpii întinse
cu grâu, floarea soarelui.
-Ce știți despre floarea soarelui? (că
ea crește pe lanurile întinse ce duc
spre mare).
Aceeași simulare de călătorie
imaginară spre munte. În drum spre
munte veți avea parte de un peisaj
specific muntelui, cu izvoare,
copaci, brazi, stânci).
-După ce ajungem la destinație, cum
ne putem ocupa timpul liber? La
munte de exemplu? (Putem escalada
munții, facem drumeții, admirăm
peisajul, ne răcorim la umbra
copacilor, bem apă de izvor.) În
rucsac am găsit jetoanele acestea cu
fructe pe care le putem găsi la
munte, ia să vedem cine le
recunoaște? (mure, zmeură, afine și
chiar ciuperci.)
-Dar la mare? (Facem plajă, ne
scăldăm în apa mării, facem castele
din nisip, putem practica sporturi
nautice, mâncăm înghețată pentru a
ne răcori, bem multă apă, sucuri.)
-Seara ce putem face la munte? (foc
de tabără), iar la mare? (ne plimbăm
pe faleză, putem să ne dăm în
carusel și alte aparate, putem
participa la concerte în aer liber).
-Dar despre animale ce știți? Ce
animale trăiesc în pădurile țării
noastre? (vulpea, veverița, ursul,
lupul, râsul).
-Dar la mare ce putem vedea?
(pești, delfini, scoici, raci, meduze).
-Dar voi știți că pe timpul meu,
adică al verii sunt și multe fructe,
puteți să denumiți câteva? Ia să
vedem câteva imagini ajutătoare:
cireșe, vișine, căpșune, caise, mere.
-Care vă plac cel mai mult? De ce
sunt bune fructele de consumat?
(pentru că au vitamine și sunt
gustoase, dulci).
- 672 -
6 Asigurarea Am găsit un cub care are niște cifre explicaţia, Completarea
retenţiei şi a pe el. Va veni câte un copil din răspunsurilor
transferului de fiecare grupă și va arunca cubul, iar demonstraţia,
cunoştinţe cifra la care se va opri, va trebui să
întoarcă o imagine de la munte sau conversaţia
mare, pusă pe dos, va trebui să
recunoască de unde e și o va prinde problematizarea
pe panou la locul potrivit imaginii.
Jocul va continua până vor fi panoul cu
potrivite imaginile. Echipele vor imagini,
primi floricele pe tabela de marcaj a
răspunsurilor corecte. floricele
Urmează complicarea jocului, copiii
sunt rugați să închidă ochii, iar între
timp voi amesteca imaginile de pe
panou, voi pune imagini specifice
mării la munte și invers, iar ei vor
avea de descoperit greșala.
Cei din tabăra de la mare pun
întrebări celor de la munte şi invers
apoi. Dacă vor răspunde corect vor
dărui scoici, dacă nu primesc ei
pietricele şi aşa mai departe
Va răspunde câte un copil de la
fiecare grupă.
Pentru răspunsurile corecte se
primeşte câte o floricică, echipa cu
cele mai multe floricele este
câştigătoare.
7 Încheierea Se stabileşte echipa câştigătoare și Aprecieri
activităţii vor fi aplaudați. verbale
-Și până la urmă v-am convins că
merită să mergeți în vacanță la
munte sau la mare, pentru că e la fel
de frumos, deoarece avem o țară
minunată.
Se fac aprecieri generale şi
individuale asupra modului cum au
răspuns şi s-au comportat copiii la
activitate. Copiii sunt răsplătiți cu
fructe de sezon scoase din bagajul
verii.
- 673 -
PROIECT EDUCATIV:
„ZIUA EUROPEANĂ A LIMBILOR”
Prof. Drăghici Lucia & Prof. Dobre Vasilica

Școala Gimnaziala Nr. 1 Videle, jud. Teleorman
TITLUL PROIECTULUI: ,,Ziua Europeană a Limbilor”
COORDONATORI:
 prof. Dobre Vasilica
 prof. Drăghici Lucia
 prof. Dinculescu Florentina
 prof. Voinea Aura
 prof. Iaurum Viorel
 prof. Robaciu Neli-consilier educativ
ARGUMENT:
Ştim cu toţii că învăşţarea a cât mai multor limbi străine este o necesitate şi joacă un rol
decisiv în vieţile noastre, iar cunoaşterea lor poate deschide noi orizonturi, ajuta la dezvoltarea
intelectului şi înlesneşte comunicarea.
2001 a fost Anul European al Limbilor. Evenimentul, organizat de Consiliul Europei şi
Comisia Europeană, s-a bucurat de un enorm succes, motiv pentru care data de 26 septembrie a
fost declarată Ziua Europeană a Limbilor. În fiecare an, cu această ocazie, se sărbătoresc nu
numai cele 23 de limbi oficiale ale UE, ci şi bogata moştenire de culturi şi tradiţii, care este o
expresie vie a tuturor limbilor Europei.
- 674 -
Această sărbătoare a devenit o tradiţie şi în şcoala noastră, încercând în fiecare an o nouă
abordare şi o diversificare a activităţilor iniţiate cu acest prilej.
SCOPUL PROIECTULUI:
 cunoaşterea de către elevi a originii acestei sărbători;
 sensibilizarea elevilor pentru studiul limbilor moderne;
 punerea în valoare a cunoştinţelor dobândite de către elevi la orele de curs şi în cadrul altor
activităţi educative la care au participat;
 conştientizarea elevilor cu privire la necesitatea însuşirii mai multor limbi străine pe
parcursul pregătirii lor pentru viaţă.
OBIECTIVE:
 să stimuleze elevii pentru însuşirea şi utilizarea limbilor străine studiate;
 să aducă la cunoştinţa celor prezenţi informaţii despre istoricul zilei de 26 septembrie;
 să prezinte, într-o formă plăcută, aprecierea de care se bucură studiul limbilor moderne în
randul elevilor şcolii noastre.
GRUPUL TINTA:
 elevii Scolii Gimnaziale Nr. 1 Videle
ECHIPA ORGANIZATOARE: ELEVII CLASELOR a VIII-a A-B
DURATA PROIECTULUI:
 15-30 septembrie 2017
MODALITATI DE REALIZARE:
 Expozitie documentara (imagini din ţările europene, mesaje în limbi străine, creaţii literare
ale elevilor şcolii în limbile engleza şi franceză);
 Carnavalul veseliei (cls.VI-VIII) cu următorul program:
o parada stegulețelor;
o salutul în mai multe limbi europene;
o cântece și poezii in cele doua limbi straine studiate pe tema,,A happy
childhood’’ (cls. a VI-a A-B, cls a VIII-a A-B)
o acţiune caritabilă pentru colegii din şcoala aflaţi în dificultate, urmare a
donaţiilor de rechizite şi dulciuri de către elevii participanţi la carnaval.
- 675 -
RESURSE UMANE:
 elevi de la cls. VI-VIII
 diriginţii
 alte cadre didactice
 părinţi
LOCUL DE DESFASURARE:
 sala de clasă
 holul şcolii
ACTIVITATI:
Activitatea nr. 1: 15-20 sept. 2017-elaborarea proiectului, stabilirea sarcinilor pentru echipa
organizatoare, popularizarea proiectului la nivelul şcolii, pe site-ul unităţii de învăţământ;
Activitatea nr. 2: 21-25 sept. 2017-pregătirea programului artistic
Activitatea nr. 3: 26 sept. 2017, orele 17-19 –desfăşurarea carnavalului.
 impactul asupra elevilor şi cadrelor didactice;
 fotografii postate pe site-ul scolii;
 articol in revista de limbi străine;
 postarea unor imagini pe site-ul Comisiei Europene.
- 676 -
PROIECT EDUCAȚIONAL INTERDISCIPLINAR:
„ȘTIINȚELE CARE AU SCHIMBAT OMENIREA”
Prof. Drăghici Octavian-Marius

Şcoala Gimnazială Nr. 1 Videle/Școala Gimnazială Nr. 2 Videle, jud.Teleorman
A. INFORMATII DESPRE APLICANT

Numele instituţiei/unităţii de învăţământ aplicante: SCOALA CU CLS. I-VIII NR. 1, Videle,
Teleorman
Adresa completă: VIDELE, STR. SOSEAUA GIURGIULUI, NR.43
Nr. de telefon/fax: 0247455933
Site si adresă poştă electronică: scoalanr1videle@yahoo.com
Persoană de contact: DRAGHICI OCTAVIAN-MARIUS, profesor chimie-fizica, e-mail
draghicimarius58@yahoo.com
B. INFORMATII DESPRE PROIECT

B.1. Titlul proiectului: STIINTELE CARE AU SCHIMBAT OMENIREA
B.2. Simpozion online pentru elevi/Concurs interdisciplinar
- ştiinţific
B.4. Editia nr. 1
B.5. Locul şi perioada de desfăşurare a activităţii principale: Scoala Gimnazială Nr. 1 - februarie
2018/ Scoala Gimnazială Nr. 2 - aprilie 2018
B.6. Număr participanţi la proiect: 50 elevi
B.7. Proiectul este cu participare: directa şi online.
C. REZUMATUL PROIECTULUI
a. Număr de elevi şi număr de cadre didactice implicate: 50 de elevi, 10 cadre didactice
b. Activităţi propuse, în ordinea în care se vor desfăşura:
Activitatea nr. 1:
Elaborarea proiectului şi prezentarea şcolilor implicate-noiembrie2017-ianuarie2018
Activitatea nr. 2:
Simpozion online pentru elevi cu tema:
 Personalităţi care au revoluţionat ştiinţele – ianuarie-februarie 2018
- 677 -
 Modalităţi de aplicare a ştiinţelor în viaţa de fiecare zi
Activitatea nr. 3:
Concurs interdisciplinar: chimie -fizică -biologie -aprilie 2018
Activitatea nr. 4:
Evaluarea şi mediatizarea rezultatelor proiectului: mai -iunie 2018
d. Parteneri: Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 2 Videle
D.1. Argument, justificare, context
În condiţiile actuale, „lumea ştiinţei” trebuie înţeleasă în sens larg, dincolo de zidurile şcolii
prin „experimentarea” unor situaţii cât mai reale din viaţă. Pentru acei elevi care vor să
„experimenteze” adevăruri ştiinţifice, să descopere încrederea în propriile forțe pentru a obţine
rezultate semnificative prin efort personal, proiectul reprezintă o „punte” între noţiunile sedimentate
la clasă şi interdisciplinaritatea lumii înconjurătoare.
Prin temele alese, activităţile converg către formarea personalităţii elevului sub cele două
aspecte importante, ştiinţific şi educativ, exersând în munca de documentare şi cercetare ştiinţifică a
unei teme şi învăţând să sesizeze aspecte folositoare ale cunoştinţelor acumulate.
Temele propuse respectă programa în vigoare de la disciplinele chimie, biologie, fizică
pentru ciclul gimnazial si se doreşte a evalua cunoştinţele teoretice şi practice acumulate la orele de
curs precum şi dezvoltarea competenţelor digitale ale elevilor.
Lumea informatizată oferă alternative învăţării, dar selecţia informaţiei nu este întotdeauna
realizată cu atenţie, tocmai de aceea copiii au nevoie de activităţi care să-i motiveze, sa-i capteze şi
să-i transforme în mici cercetători. Vom avea ocazia să vedem ce părere au partenerii noştri despre
felul în care ei folosesc informaţiile de pe net sau din alte surse, cum se organizează.
D.2. Scopul proiectului:

Formarea de atitudini şi comportamente responsabile faţă de mediul înconjurător vizând
păstrarea unui mediu natural echilibrat, propice vieţii.
D.3. Obiectivele specifice:

- Dezvoltarea interesului elevilor pentru studiul ştiinţelor;
- Conştientizarea necesităţii de utilizare a cunoştinţelor însuşite în cadrul orelor de fizică, chimie,
biologie în viaţa de zi cu zi;
- Implicarea unor elevi cu dificultăţi de învăţare în activităţi practice care folosesc informaţii din
lumea ştiinţelor;
- 678 -
- Fomarea comportamentului şi a atitudinii civice faţă de lumea în care trăim;
- Stabilirea relaţiilor de prietenie şi colaborare între elevii din diferite unităţi şcolare;
- Publicarea lucrărilor în revista şcolii (a clasei)/la colţul dedicat proiectului;
- Realizarea unui schimb de experienţă în activitatea elevilor şi a cadrelor didactice.
D.4. Descrierea grupul ţintă căruia i se adresează proiectul:

50 elevi ai claselor V-VIII din şcolile implicate în proiect;
10 cadre didactice din şcolile partenere şi părinţi ai elevilor implicaţi în desfăşurarea activităţilor
proiectului.
D.5. Beneficiarii direcţi: 50 elevi participanţi, 10 cadre didactice participante

Beneficiarii indirecţi: elevii claselor V-VIII din şcolile participante, cadrele didactice din
şcolile participante, părinţi ai elevilor, comunitatea locală.
D.6. Durata proiectului: noiembrie 2017 – iunie 2018

Activitatea nr. 1
a.Titlul activităţii: Elaborarea proiectului şi prezentarea şcolilor implicate
b.Data/perioada de desfăşurare: noiembrie 2017-ianuarie 2018
c.Locul desfăşurării: la nivelul şcolilor implicate în proiect
d.Participanţi: cadrele didactice coordonatoare şi elevi ai cls. V-VIII
e.Descrierea pe scurt a activităţii: iniţiatorul va elabora proiectul şi va obţine avizele necesare, va
populariza proiectul la nivelul şcolilor partenere, se vor stabili elevii participanţi şi cadrele didactice
colaboratoare.
Responsabil: prof. Draghici Octavian-Marius
Beneficiari: elevi ai cls. V-VIII şi cadrele didactice participante;
Modalităţi de evaluare:avizarea proiectului.
Activitatea nr. 2
Titlul activitatii: Sesiune de comunicari ştiinţifice online pentru elevi, cu următoarele teme:
 Personalităti care au revoluţionat ştiinţele
 Modalităţi de aplicare a ştiinţelor în viaţa de fiecare zi
Data/perioada de desfăşurare: ianuarie-februarie 2018
Locul desfăşurării: la nivelul scolilor implicate in proiect
- 679 -
Participanti: elevi ai claselor V-VIII din scolile partenere;
Descrierea activitatii: elevii, sub coordonarea profesorilor de specialitate, vor elabora scurte
prezentări pornind de la temele propuse pe care le vor trimite pe adresele de e-mail ale
coordonatorilor.
Condiţii de redactare: prezentările vor fi redactate în Microsoft Word, format A4, cu diacritice, la
un rând, cu margini egale de 20 mm (text aliniat „justified”) titlul va fi scris cu majuscule (Times
New Roman 14 Bold), centrat; autorul, profesorul îndrumător şi instituţia se vor scrie la două
rânduri sub titlu (Times New Roman 12), aliniat la stânga; la două rânduri de numele autorului se
începe scrierea textului (Times New Roman 12); prezentarile nu vor depăşi o pagină şi vor fi trimise
pe adresa de
e-mail draghicimarius58@yahoo.com
Responsabil: profesorii coordonatori.
Beneficiari: elevi ai cls. V-VIII si cadrele didactice participante.
Modalităţi de evaluare: portofoliul
Activitatea nr. 3
Titlul activitatii: Concurs interdisciplinar: chimie-fizica - biologie
Data/perioada de desfăşurare: aprilie 2018
Locul desfăşurării: la nivelul şcolilor implicate în proiect
Participanti: elevi ai claselor VII-VIII din şcolile partenere;
Descrierea activitatii: coordonatorii vor elabora subiectele cu caracter interdisciplinar şi baremele
corespunzătoare; concursul se va desfăşura la nivelul fiecărei şcoli partenere în ultima săptămâna a
lunii aprilie 2018; rezultatele concursului vor fi popularizate în cele două şcoli partenere, la nivelul
comisiilor metodice, al cercurilor pedagogice, pe site-ul scolii.
Responsabil: profesorii coordonatori
Beneficiari: elevi ai cls. VII-VIII şi cadrele didactice participante;
Modalităţi de evaluare: premii şi diplome de participare
Activitatea nr. 4
Titlul activitatii: Evaluarea şi mediatizarea rezultatelor proiectului
Data/perioada de desfăşurare: iunie 2018
Locul desfăşurării: la nivelul şcolilor implicate in proiect
Participanti: elevii participanţi la desfăşurarea activităţilor proiectului, cadrele didactice
colaboratoare, părinţii;
Descrierea activităţii: profesorii coordonatori vor analiza activităţile desfăşurate,vor stabili premiile
- 680 -
şi vor mediatiza rezultatele.
Responsabil: profesorii coordonatori
Beneficiari: elevi ai cls. V-VIII şi cadrele didactice participante, părinţi ai elevilor implicaţi.
Modalităţi de evaluare: realizarea unei expoziţii documentare cu lucrările premiate şi cu rezultatele
concursului interdisciplinar.
D.9. Rezultate calitative şi cantitative aşteptate ca urmare a implementării proiectului:

În urma implementării acestui proiect se are în vedere dezvoltarea la elevi a interesului şi a
motivaţiei pentru studiul stiintelor realiste, promovarea competiţiei între elevi şi între şcolile
aplicante, în dorinţa de a câştiga un prestigiu atât în cadrul comunităţii cât şi pe plan judeţean.
Pe de altă parte, aceste activităţi reprezintă un antrenament pentru elevii care participă şi la
alte concursuri şi olimpiade şcolare, dovadă a nivelului ridicat de performanţă care se regăseşte
printre mulţi elevi participanţi.
Realizarea unor articole pentru colţul proiectului (revista şcolii), are menirea de a promova
interesul pentru studiul ştiintelor, oferind astfel importante idei, materiale de studiu pentru cei
interesaţi de interdisciplinarea ştiinţelor.
Elevii vor avea posibilitatea ,,să se aventureze” într-o lume nouă, să cunoască metode noi de
lucru, în echipă, să relaţioneze, să-şi găsescă parteneri în sarcinile propuse spre studiu, să apeleze la
surse informaţionale, dirijat şi direcţionat, prin linkuri accesibile, să disimuleze informaţia.
Activităţile vor fi diverse şi se vor axa pe nevoile elevilor. Temele nu sunt impuse, ci vor fi alese
împreună cu elevii. Se vor desfăşura, de regulă, în cadru nonformal, dar vor avea posibilitatea să-şi
prezinte produsele şi în cadrul activităţilor din şcoală şi chiar în unele ore de curs, precum şi pe e-
mail.Vor comunica virtual şi vor împărtăşi impresii, idei, informaţii.
D.10. Modalităţi de monitorizare şi evaluarea ale proiectului: portofoliul, CD- DVD, albume,
analiza la nivelul comisiei metodice.
D.11. Modalitati de asigurare a continuităţii /sustenabilităţii proiectului

Proiectul va fi reluat în anii şcolari următori, la nivel zonal şi judeţean.
D.12. Activităţi de promovare/mediatizare şi de diseminare:

Se vor acorda premii şi diplome de participare elevilor şi profesorilor.
Se va realiza CD-ul cu proiectele realizate de către elevi în cadrul activităţilor propuse.
Vor fi elaborate articole privind modul de desfăşurare a proiectului şi rezultatele acestuia pentru
colţul proiectului şi pentru revista şcolii.
- 681 -
Coordonatori proiect:
Prof. chimie-fizica, Drăghici Octavian-Marius
Prof. biologie, Pascu Marian-Gheorghe
Prof. fizică, Zamfir Eugen
- 682 -
OPTIONAL:
„FANTEZIE, DIBACIE, CREAȚIE”
Ed. Dubar Rozica Magdalena

Grădinița cu Program Prelungit Nr. 7/
ARIA CURRICULARĂ: EDUCAȚIE PLASTICĂ ȘI ACTIVITĂȚI PRACTICE

Grupa – Mare
Educatoare: Dubar Rozica Magdalena
Argument:
Copiilor preșcolari le place să deseneze, să modeleze, să decupeze din hârtie diferite siluete,
însă în jurul nostru sunt foarte multe materiale cu ajutorul cărora se pot crea imagini artistice
interesante. Acestea sunt materiale din natură: frunze, petale de flori, coji, semințe, fructe, resturi de
blană, piele, sârmă și altele. Lumea din jur este atât de bogată și variată, încât multe obiecte,
fenomene, ființe, nu numai că ne atrag să le admirăm, dar ne trezesc dorința de a le repeta, a le
înmulți, atingând perfecțiunea naturii.
Aportul activităților creatoare și al îndeletnicirilor practice ale preșcolarilor contribuie într-o
mare măsură la formarea personalității acestora. Opționalul își propune să răspundă dorinței copiilor
de a munci și de a-și vedea rezultatul muncii.
Mânuind un material variat ca formă, culoare, mărime, așezându-l în diferite poziții spațiale,
tratându-l prin tehnici simple specifice activităților practice, copii vor gândi independent și vor
folosi tehnici și procedee variate de lucru. În final, toate duc la crearea unor lucrări originale, care
- 683 -
înlătură monotonia și tipizarea în lucru și conduc la dezvolatearea spiritului estetic și creativității
copiilor.
Obiective cadru:
 Formarea și consolidarea unor abilități practice specifice nivelului de dezvolatare motrică;
 Îmbogățirea cunoștințelor despre materiale și caracteristicile lor, precum și despre tehnici de
lucru necesare prelucrării acestora în scopul realizării unor produse simple;
 Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje;
 Realizarea unor corespondențe între diferitele elemente de limbaj plastic și forme, obiecte
din mediul înconjurător (natură, artă și viața socială);
 Stimularea expresivității și a creativității prin desen, pictură, modelaj.
Obiective de referință:
 Să cunoască și să utilizeze unelte simple pentru realizarea unei activități practice;
 Să cunoască diferite materiale de lucru, din natură ori sintetice;
 Să efectueze operații simple de lucru cu materiale din natură și sintetice;
 Să fie capabil să realizeze lucrări practice inspirate dein natură și viața cotidiană,
valorificând deprinderile de lucru însușite;
 Să obțină efecte plastice, forme spontane și elaborate prin diferite picturii;
 Să exerseze deprinderile tehnice modelajului în redarea unor teme plastice;
 Să cunoască și să diferențieze materiale și instrumente de lucru, să cunoască și să aplce
reguli de utilizare a acestora;
 Să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activități plastice concrete;
 Să compună în mod original și personal spațiul plastic;
 Să interpreteze liber, creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice.
- Să denumească ustensilele de lucru accesibile vârstei;
- Să selecteze în modadecvat uneltele în funcție de activitatea concretă;
- Să observe caracteristicile materialelor din natură și să le găsească unitatea;
- Să rupă hârtia, să taie cu foarfeca, să lipească, să trateze suprafețele realizând diferite colaje
estetice și funcționale;
- Să lipească obiecte din natură;
- Să plieze prin îndoire repatată o suprafață de hârtie;
- Să-și dezvolte încrederea în forțele proprii și să manifeste stabilitate și perseverență în
- 684 -
activitate;
- Să găsească utilitatea tutror obiectelor realizate (decor, expoziție, jucărie, masca).
Evaluare:
 Frontală și individuală
 Aprecieri verbale ale activităților și ale celorlalți, convorbiri, discuții
 Realizarea unor proiecte de grup
o Realizarea unui portofoliu cu lucrările copiilor
o Realizarea unor expoziții periodice cu obiectele realizate de preșcolari
o Aprecierea rezultatelor prin premii, laude, încurajări.
Semestrul I
Metode și
Data Tema propusă Materiale folosite
procedee
Legume de toamnă Scoici, cochilii, semințe de: dovleac,
ardei, mac; boabe de: porumb, fasole;
orez, gris, mălai, coli de carton. Conversația
Mere, pere în panere... Ghinde, coji de alună, orez, semințe
de coriandru, boabe de fasole,
Buchet de tufănele Frunze presate, fire de ață, semințe de
dovleac, semințe de floarea soarelui, Explivația
boabe de porumb
Peisaj de toamnă - machetă Carton, frunze uscate, semințe,
deșeuri textile
Toamna în pădure Carton, frunze uscate, semințe, Demonstrația
deșeuri textile, acuarele
Hora frunzelor – balerinele Frunze uscate, presate de diferite
forme și nuanțe, carton, placaj
Căsuța greierașului Tărtăcuțe în forme de pară, fire de Exercițiul
PNA, cariocă, capace de plastic,
ambalaje PET, frunze presate
Casa mea Plastilină, acuarele, pensule
Felicitări pentru Crăciun Carton colorat, cariocă, lipici, Munca în
mărgele, poliestiren echipă
Decorăm bradul de Crăciun Crenguțe de brad, conuri, globuri,
lumânări
La derdeluș Cutii de chibrituri, carton colorat,
lipici, aracet, poliestiren, fire textile Jocul
Oameni de zăpadă Vata, gheme, deșeuri textile, ata,
lipici
Covoraș tărănesc Hârtie glasată, cariocă, lipici, fire
textile Modelarea
Peisaj de piatră Piatră, tempera, lac de mobilă
- 685 -
Semestrul a II-lea
Metode și
Data Tema propusă Materiale folosite
procedee
La Polul Nord - Boluri de plastic, poliestiren, figurine
machetă de carton, PET-uri, capace, aracet
Bărcuțe, avioane, Hârtie colorată, foarfece, modele Conversația
rachete decupate cu perforatorul
Mărțișoare Scoici, fire textile, carton, plante
uscate, pietre colorate decorative,
foarfece, cariocă cu sclipici, figurine
Coliere pentru mama Argilă, macaroane, foarfecă, cariocă cu Explicația
sclipici, figurine
Flori pentru mama – Hârtie glasată, foarfecă, cariocă cu
origami sclipici, figurine
Buchetul florilor de Lemn, carton, bucăți de poliestiren
primăvară colorate, foarfecă, cariocă cu sclipici,
figurine Demosntarția
Rândunica și cuibul Carton, frunze, semințe de dovleac,
boabe de muștar, boabe de porumb,
semințe de arțar
Hristos a înviat! Carton colorat, lipici, mărgeluțe,
semințe
Iepurași și puișori Ouă, carton, hârtie colorată, semințe, Exercițiul
cariocă
Album de modă Carton, hârtie glasată, PET-uri,
materiale reciclabile
Căsuța și broasca Nuci, carton, hârtie glasată, aracet
țestoasă
Buburuza Carton colorat, nucă, acuarele, lipici
Jocul
Berzele pe lac Frunze de diferite mărimi, aracet, hârtie
glasată
Tava cu cescuțele Ghindă, burete, hârtie colorată, staniol,
păpușii capace de la ambalaje de brânză topită
La mulți ani, copii! Carton colorat, lipici, hârtie glasată
Munca în echipă
Inimi pentru toți copiii Carton, staniol, frunze de diferite culori
și forme, semințe de dovleac, de
muștar, poliestiren colorat
Expoziție de vânzare Materiale adunate pe parcursul anului
școlar sunt expuse pentru părinți, Modelarea
aceștia putând răsplăti munca celor
mici.
Bibliografie:
Ana A., Cioflica S., Proiecte tematice orientative, Editura Tehno-art, Petrosani, 2003
Consiliul National Pentru Curriculum, Ghid metodic de proiectare a activitatii didactice la
cunoasterea mediului, Editura Aramis Print, 1998
- 686 -
Nicoara E., Penes M., Stan L., indrumator pentru utilizarea ghidului de proiecte tematice,
Editura Aramis, Bucuresti, 1997.
- 687 -
PROIECT DIDACTIC – SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII
Prof. Duca Mihaela Simona

- Disciplina: MODULUL VIII -SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII

- Clasa: a XI-a profil tehnic, mecanică
- Unitatea de învăţare: Accidente de muncă şi boli profesionale
- Titlul lecţiei: MĂSURI DE PRIM AJUTOR ÎN CAZ DE ACCIDENT
- Scopul lecţiei: pregătirea pentru acordarea primului ajutor în caz de accidente de muncă
- Tipul lecţiei: comunicare (transmitere) de noi cunoştinţe.
- Locul desfăşurării lecţiei: în cabinetul de SSM.
- Durata lecţiei: 50 minute.
Conţinutul activităţii de instruire:

Arii de Subarii de
Cod
Conţinut conţinut
1. Urmările 1.1. Urmările accidentelor de muncă mecanice.
accidentelor de 1.2. Urmările accidentelor de muncă chimice
C1
muncă 1.3. Urmările accidentelor de muncă termice
1.4. Urmările accidentelor de muncă electrice.
C2 2. Acordarea 2.1. Acordarea primului ajutor în cazul FRACTURILOR ŞI
primului ajutor LUXAŢIILOR.
în cazul 2.2. Acordarea primului ajutor în caz de HEMORAGII.
accidentelor de (arteriale, venoase; interne, externe)
muncă 2.3. Acordarea primului ajutor în caz de ARSURI (termice,
chimice, electrice)
2.4. Acordarea primului ajutor în cazul STOPULUI
CARDIO-RESPIRATOR.
Condiţii de probare a
Comportamentul urmărit Criteriul de reuşită
Cod comportamentului
(ce se cere) (ce se acceptă)
(ce se oferă)
O1 Să identifice urmările Se oferă fişa de lucru. Să identifice cel puţin o
fiecărui tip de accident de urmare pentru fiecare tip de
muncă. accident de muncă.
O2 Să enumere etapele de Se oferă fişa de lucru. Să enumere cel puţin două
acordare a primului ajutor etape ale acordării primului
în diferite situaţii. ajutor în cazul fiecărui tip
de accident.
- 688 -
Ordinea de parcurgere a conţinutului:
Obiective Conţinut Succesiunea conţinutului

O1 C1 1.1.→1.2.→1.3→1.4.
O2 C2 2.1. →2.2. →2.3. →2.4.
Metode şi procedee de instruire:

 studiul de caz
 explicaţia
 exerciţiul
 conversaţia
 demonsţraţia
 expunerea
 metoda Phillips 6/6
 metoda "TURUL GALERIEI"
Mijloace de învăţământ (complexul multimedia)
Cod Denumirea resursei materiale

C calculator
V videoproiector
PPT Prezentare Power Point
F fişă de lucru
T fişa test
Bibliografie:
1. Curriculum şcolar Învăţământ tehnic OMECTS 4857/31.08.2009, clasa a IX-a, Domeniul Electric
2. Floarea Irimia, Gabriela Lichiardopol, Iuliana Mustata, Dorina Dragomir, Florina
Pisleaga, Daniela Burdusel, Aurelia Vaduva, Irina Rat, Manuela Buse, Maria Radoi, Sănătatea şi
securitatea muncii, Editura CD Press, 2011
3. Mariana Basuc s.a, Securitate şi sănătate în muncă- cerinţe legale şi bune practici, CPPPIM,
2008.
- 689 -
- 690 -
Mai jos sunt prezentate un exemplu de fişă de lucru şi fişa test utilizate la această lecţie.
Fişă de lucru 1
LUCRU ÎN ECHIPĂ.
Un mecanic care lucrează la o întreprindere cu profil chimic suferă o arsură chimică gravă cu un
acid care se varsă accidental pe mâinile sale. A doua zi trebuie să i se amputeze una din mâini.
1. a. Încadraţi accidentul de muncă de mai sus, în categoriile de mai jos:
- 691 -
În funcţie de gravitatea În funcţie de numărul de În funcţie de natura factorilor
accidentului persoane implicate în accident ce determină accidentul
cu itm mecanic
individual
cu invaliditate termic
electric
cu deces colectiv
chimic
b. Care este urmarea accidentului de muncă de mai sus?
2. Pentru accidentul de muncă dat, enumeraţi etapele acordării primului ajutor.
Fişa TEST
1. Asociaţi accidentele din coloana A cu urmările acestora, din coloana B:

A B
1. Accident de muncă mecanic a. arsură termică
2. Accident de muncă electric b. hemoragie internă
3. Accident de muncă chimic c. intoxicaţie
4. Accident de muncă termic d. stop cardio-respirator
2. Citiţi cu atenţie următoarele afirmaţii. Precizaţi în dreptul fiecărui enunţ dacă este adevărat
sau fals:
a. In cazul unei fracturi deschise folosim frecvent atelele (trebuie sa fie atât de lungi încât
să depaşească capetele osului fracturat)._____
b. Odată cu garoul se ataşează şi un bileţel cu ora aplicării garoului şi eventual numele
persoanei care l-a pus._______
c. În cazul arsurilor de gradul II – apar băşici (flictene), începe să fie afectat ţesutul şi zona
începe să fie dureroasă. Primul ajutor – badijonare, băşicile se sparg.______
Diagrama obiective – itemi:
Obiective/ itemi I1 I2
O1 *
O2 *
Etalon de rezolvare:
Nr. Barem de
Răspunsul corect
item corectare
1. 1-b; 2- d; 3-c; 4-a 4 puncte
2. 1- fals; 2- adevărat; 3- fals 6 puncte
- 692 -
PROGRAMĂ ȘCOLARĂ CDL, CLASA A IX-A:
„MODERNIZAREA PRELUCRĂRILOR MECANICE”
Prof. Dumitrache Mirela

1. Notă de prezentare
- denumirea calificării: Operator la mașini cu comandă numerică
- nivelul de pregătire: Învăţământ profesional
- numărul de ore alocat modulului: 150 ore
Scopul modulului CDL este de a dezvolta la absolvenții acestei calificări cunoștințe, abilități
și atitudini necesare integrării socio-profesionale conform ocupațiilor specificate în SPP-uri sau
interesul pentru continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior
Modulul CDL ”Modernizarea prelucrărilor mecanice” pune accent pe achizițiile realizate
după parcurgerea modulelor din cultura de specialitate insistând pe competențe de reprezentare și
proiectare a pieselor mecanice prelucrate pe mașini unelte convenționale și neconvenționale și
formarea abilităților practice în condiții reale de activitate productivă la agenții economici.
Elevul este pus în situația dobândirii și utilizării unui limbaj tehnic adecvat situațiilor de
învățare, dobândirii abilităților de comunicare la locul de muncă în vederea rezolvării sarcinilor și
integrării într-o disciplină tehnologică care presupune necesitatea organizării activității și a
respectării condițiilor optime de lucru.
Motivația alegerii specializării de operator la mașini cu comandă numerică rezidă din
cerințele locale și regionale dar și din posibilitatea inițierii unei afaceri sau asocierii cu firme mici și
mjlocii din domeniu care și-au început activitatea în zonă.
2. Tabel de corelare dintre rezultatele învăţării şi conţinuturile învăţării

1.Realizarea schiței piesei mecanice în vederea învățării învăţare
executării ei
Cunostinte Abilitati Atitudini
1.1.3 Reguli 1.2.5 Realizarea 1.3.1 Asumarea -Norme uzuale de -Alege și utilizează
de vederilor și răspunderii în reprezentare și corect a materiale
reprezentare secțiunilor piesei aplicarea cotare în desenul și instrumente
în proiecție mecanice normelor tehnic pentru întocmirea
ortogonală a necesare generale de - Abateri de schiței;
pieselor; executării reprezentare a prelucrare: -Realizează în
- 693 -
acesteia; pieselor; dimensionale, de conformitate cu
1.1.6 Reguli 1.2.12 Întocmirea 1.3.4 Asumarea formă și poziție regulile de
de schiței piesei rolului care îi reprezentare a unor
reprezentare mecanice în revin în timpul schițe pentru repere
a schiței după vederea întocmirii schiței simple executate pe
model; executării acestei pentru realizarea mașini de
prin operații de piesei mecanice; prelucrare prin
1.1.5 Abateri lăcătușerie; 1.3.6 așchiere sau
de prelucrare. Respectarea operații de
1.2.3 Înscrierea termenelor de lăcătușerie.
abaterilor realizare a
dimensionale, de sarcinilor ce le
formă și de revin în timpul
poziție pe schița întocmirii schiței
piesei mecanice pentru realizarea
necesare pieselor
executării mecanice.
acesteia.
4. Măsurarea mărimilor tehnice specifice proceselor învățării învăţare
industriale
4.1.3 Precizia 4.2.15 Calcularea 4.3.1 -Mijloace pentru -Măsoară și
prelucrării și dimensiunilor Respectarea măsurarea calculează
asamblării limită, calculul normelor dimensiunilor dimensiunile
pieselor; toleranțelor; ergonomice și liniare (șubler, liniare și
-noțiuni ce de securitate la micrometru, unghiulare
caracterizează 4.2.17 locul de comparator) specifice unor piese
precizia Verificarea muncă; -Mijloace pentru mecanice;
dimensională: preciziei de 3.3.2 măsurarea -Determină
arbore, prelucrare a unei Respectarea dimensiunilor abaterile de formă
alezaj,dimensiu piese procedurilor unghiulare și poziție specifice
ne (nominală, de lucru; (raportor, șablon, pieselor mecanice.
efectivă, limită) 4.2.20 Utilizarea 3.3.3 echer)
abatere, mijloacelor de Colaborarea -Mijloace pentru
toleranță măsurare și cu membrii măsurarea și
control în echipei în verificarea
vederea scopul suprafețelor simple
determinării îndeplinirii și profilate
abaterilor sarcinilor la
dimensionale de locul de
formă și poziție muncă.
ale pieselor
7.Fabricarea reperelor pe mașini unelte învățării învăţare
convenționale
7.1.5 Procesul 7.2.7 Alegerea 7.3.2 -Procesul de -Stabilește și
de așchiere parametrilor Asumarea în așchiere reglează parametrii
(parametrii optimi pentru cadrul echipei, -Scule așchietoare regimului de
regimului de operația de la locul de utilizate la așchiere;
așchiere, tipuri executată pe muncă a prelucrările prin -Identifică tipurile
- 694 -
de așchii, mașini de responsabilităț strunjire, frezare, de mașini unelte
mișcări strunjit, frezat, ii pentru rectificare utilizate pentru
executate la rectificat; sarcina de -Descrierea prelucrarea unor
așchiere, tipuri lucru primită; construnctiv piese mecanice în
de suprafețe); 7.2.1 Pregătirea 7.3.3 funcțională a condiții optime;
mașinilor de Respectarea mașinilor unelte -Alege și utilizează
7.1.1 Mașini strunjit, frezat, disciplinei la -Prelucrarea sculele și
specifice rectificat în locul de suprafețelor plane, dispozitivele
prelucrării prin vederea realizării muncă; cilindrice și conice necesare prelucrării
strunjire, pieselor simple; 7.3.4 interioare și prin strunjire,
frezare, Colaborarea exterioare frezare, rectificare
rectificare; 7.2.3 Utilizarea cu membrii - Norme de SSM, pentru piese simple
sculelor echipei pentru PSI și protecția conform schiței;
7.1.2 Scule așchietoare în îndeplinirea mediului la -Aplică normele de
așchietoare vederea riguroasă a strunjire. protecția muncii în
utilizate la executării, sarcinilor. situații concrete de
strunjire, prelucrării prin 7.3.9 prelucrare a
frezare, strunjire, frezare, Respectarea diferitelor tipuri de
rectificare; rectificare; normelor de suprafețe.
sănătate și
7.1.9 Norme de 7.2.12 Aplicarea securitate în
SSM, PSI și normelor de muncă
protecția SSM, de
mediului protecția
specifice mediului și PSI
prelucrării pe specifice.
strung.
Pentru buna desfășurare a modului CDL: ”Modernizarea prelucrărilor mecanice ” sunt

necesare următoarele resurse materiale minime:
- Instrumente de desen, piese mecanice simple
- Instrumente de măsurare și control pentru dimensiuni liniare, unghiulare și suprafețe
- Semifabricate din materiale metalice feroase și neferoase
- Documentație tehnică (desene de execuție, fișe tehnologice, cartea mașinii unelte)
- Mași unelte – strunguri, freze, mașini de rectificat
- Scule și dispozitive utilizate la prelucrarea prin așchiere
- Echipament de protecție
- Soft-uri educaționale, calculator, video-proiector.
3. Sugestii metodologice
Conţinuturile modulului CDL ”Modernizarea prelucrărilor mecanice ” trebuie să fie

abordate într-o manieră integrată, corelată cu particularităţile şi cu nivelul iniţial de pregătire al
elevilor.
- 695 -
Pregătirea se recomandă a se desfăşura în laboratoare sau/şi în cabinete de specialitate, din
unitatea de învăţământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor din SPP.
Pregătirea în cabinete/ laboratoare tehnologice din unitatea de învăţământ sau de la
operatorul economic are importanţă deosebită în atingerea rezultatelor învăţării prevăzute în
Standardul de pregătire profesională al calificării.
Pentru dobândirea rezultatelor învăţării, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
- elaborarea de referate interdisciplinare;
- activităţi de documentare;
- vizionări de materiale video (cd/ dvd – uri);
- studii de caz;
- elaborarea de proiecte;
- activităţi bazate pe comunicare şi relaţionare;
- activităţi de lucru în grup/ în echipă.
4. Sugestii privind evaluarea
- Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul
va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii
au atins rezultatele învăţării stabilite în standardele de pregătire profesională.
- În parcurgerea modulului, se utilizează atât evaluarea de tip formativ, cât și de tip sumativ,
pentru verificarea atingerii rezultatelor învăţării. Elevii vor fi evaluaţi în ceea ce priveşte atingerea
rezultatelor învăţării specificate în cadrul modulului.
Evaluarea rezultatelor învăţării poate fi:
a. Continuă:
 instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul temei, de modalitatea de
evaluare – probe orale, scrise, practice – de stilurile de învăţare ale elevilor.
 planificarea evaluării trebuie să se deruleze după un program stabilit
 va fi realizată de către profesor/tutore de practică pe baza unor probe care se referă
explicit la cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile specificate în standardul de pregătire
profesională.
- 696 -
b. Finală:
 realizată printr-o probă cu caracter integrator la sfârşitul procesului de predare/ învăţare, pe
baza criteriilor și indicatorilor de realizare și ponderea acestora, precizați în standardul de
pregătire profesională al calificării şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de
realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
c. Instrumente de evaluare continuă:
- fişe de observaţie;
- fişe test;
- fişe de lucru;
- fişe de documentare;
- fişe de autoevaluare/ interevaluare;
- lucrări de laborator/ practice.
d. Instrumente de evaluare finală:
- proiectul,
- studiul de caz,
- portofoliul,
- testele sumative.
5. Bibliografie
1. Adriana Popescu –”Manual pentru cultură de specialitate”, EDP, R.A., București, 2004
2. Carmen Leonte –„ Măsurări tehnice”- Editura LVS Crepuscul 2005
3. Gabriela Lichiardopol, Elisabeta Ciocan ș.a. –„ Îndrumar pentru laboratorul tehnologic-
profil tehnic”- Editura Aramis, 2002
4. Gheorghe Husein, Mihail Tudose –„ Desen tehnic de specialitate” -E.D.P.București, 1994
5. Hidos C, Isac P- ”Organizarea locului de muncă și elemente de ergonomie”, Editura
Tehnică, București, 1973
6. Ion Ezeanu ș.a –”Pregătire de bază în domeniul mecanic –Discipline tehnice”, Editura
LVS Crepuscul, 2000
7. M. Voicu, P. Szel, R.Ghilezan- ”Utilajul și tehnologia meseriei –Prelucrător prin
așchiere”, EDP, București, 1994
8. Legislație: OMEN 3914/18.05.2017 Repere metodologice privind proiectarea CDL-urilor
OMENCS 4121/13. 06.2016 SPP
OMENCS 4457/05.07.2016 CRR Clasa a-IX-a
OMEN 3915/18.05.2017 CRR Clasa a-X-a.
- 697 -
PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ:
„COMENZI DE DESENARE. COMANDA CIRCLE”
Prof. ing. Dumitru Carmen Violeta

Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” Focșani, jud. Vrancea
Disciplina: M1 - Utilizarea aplicațiilor de tip CAD

Clasa: a XI- a A
Data: 29X-2 XI 2014
Profesor: Dumitru Carmen Violeta
Titlul lectiei: Comenzi de desenare. Comanda Circle
Tipul lectiei: Asimilare de noi cunoștințe
Loc de desfasurare: Laborator informatica
Unitatea de competenta tehnica specializată:

32.10. Utilizarea aplicațiilor de tip CAD.
Competențe:
32.10.2..Identifica şi utilizează hard si soft pentru a realiza aplicații
32.10.3. Interpretează şi modifică desene în 2D.
Competente specifice:
Cs1. Utilizarea meniurilor derulante CAD la folosirea comenzii Arc;
Cs2. Folosirea comenzii Arc cu ajutorul liniei de comenzi;
Cs3. Execuția arcelor de cerc prin diferite modalități de construcție;
Cs4. Utilizarea meniurilor derulante CAD la folosirea comenzii Circle;
Cs5. Execuția cercurilor folosind linia de comenzi;
Cs6. Aplicarea procedeelor pentru desenarea cercurilor in AutoCAD.
Criterii de performanta:
(a) Identifica şi utilizează elemente hard si soft pentru a realiza aplicații specifice domeniului.
(b) Aplica procedee de baza pentru desenare CAD.
(c) Cotează desenele.
- 698 -
Probe de evaluare
Probe practice prin care candidatul demonstrează, prin realizarea unor desene, ca este capabil sa
identifice si sa utilizeze elemente hard si soft pentru a realiza aplicații specifice domeniului, sa
cunoască procedee de baza pentru desenare si cotare, conform precizărilor din criteriile de
performanta (a), (b), (c) si acoperind toate condițiile de aplicabilitate ale acestora.
Metode folosite
expunerea problematizarea Învățarea prin descoperire
algoritmizarea explicația instruirea programata
demonstrația conversația euristică Exercițiul
Mijloace de invatamant:
 Computere
 Videoproiector
 Filme didactice
 materiale si mijloace de învățământ mixte (manuale, cursuri)
 fişe de lucru
 Desene tehnice
Forme de organizare a activitatii

- activitate independenta
- activitate frontala
Resurse
- Oficiale: programa școlară
- Temporale: 100 min
- Alte resurse: programul Autocad
STRATEGII DE INVATARE
Necesarul de Etapele obligatorii procesului Metode didactice Mijloace
cunoștințe si de învățare materiale
deprinderi inițiale
Noțiuni de: Etapa introductiva Exercițiul Fișe de lucru
 desenare Etapa efectivă de executare a Demonstrația Computere
interactiva desenului Problematizarea Program
 o comenzi de Etapa finală: concluzii, evaluare Conversația AutoCAD
desenare Observația Filme didactice
- 699 -
DESFASURAREA LECTIEI
Strategiile învățării
Timp Compe Criterii de
Etapele lecției Activitate
(min) tente Activitate elev performanta
profesor
Așteaptă in liniște
Comunica corect
lista absenților.
Salută,
Se așează in fata
consemnează
Organizarea computerelor si
absențele
clasei pentru 2 deschid programul
Repartizează elevii
activitate Autocad
la computere
Își pregătesc caietele
de notițe si
instrumentele de
scris.
Reactualizarea Profesorul solicită Răspund la
cunoștințelor elevii să: întrebările
- Enumere profesorului
comenzile de Completează
Cs1 desenare învățate. răspunsurile
- Explice colegilor când este
modalitățile de cazul.
introducere a unei Urmăresc in
Cs2 comenzi in aplicația Autocad,
Autocad. identifica modurile
- Sa specifice rolul de apelare a
20 comenzii Arc. comenzii Arc.
- Sa explice
Cs3 modurile de apelare Primesc fisele de
a comenzii Arc. lucru şi le studiază.
Distribuie fişe de Elevii executa
lucru desenele
Solicita elevii să
rezolve prima parte Elevii desenează
din fişele de lucru. individual arce de
cerc prin
modalitățile
cunoscute.
Profesorul scrie
Identifica si
titlul lecției pe
utilizează
tabla. „Comanda
Cs4 procedee hard
CIRCLE” Notează in caiete
si soft pentru
Enunță tema si Sunt atenți la
realizarea
Dobândirea obiectivele explicațiile
Cs5 aplicației
noilor 30 Prezintă comanda profesorului
specifice
cunoștințe Circle.
desenului
Urmăresc programul
Aplica
Solicită elevii sa Autocad si răspund
procedee de
enumere modurile la solicitările
Cs6 baza pentru
de apelare a profesorului.
desenare CAD
comenzii Circle
- 700 -
Urmăresc filmele
Prezintă opțiunile prin care se explica
comenzii Circle variantele de
construcții ale
cercurilor
Profesorul le Elevii construiesc
prezintă filme individual in
didactice cu Autocad cercurile
aplicații conform filmelor
demonstrative. vizionate.
Profesorul solicită
elevii să rezolve
fişa de lucru
Identifica si
Solicita elevii
utilizează
construiască
procedee hard
cercurile folosind Elevii executa
si soft pentru
opțiunile de desenele conform
realizarea
constructive indicaţiilor de pe
aplicației
Cs4, învățate fişe.
Desfăşurarea specifice
Cs5, Va observa modul
activității de 35 desenului
Cs6 de lucru al fiecărui
către elevi
elev
Îndrumă elevii care Întreabă profesorul

Aplica
nu lucrează corect atunci când comit
procedee de
greșeli si corectează
baza pentru
Verifica desenele.
desenare CAD
corectitudinea
construcției
desenelor
Sistematizarea
cunoștințelor
învățate prin Confruntă
Feed-back 6
întrebări, corecții, observațiile
explicații
suplimentare.
Evaluarea Notează elevii
cunoștințelor 5 justificând notele Se autoevaluează
si notarea
Verifică Închid
Încheierea calculatoarele și calculatoarele.
2
lecției ordinea în Fac ordine în
laborator. laborator.
- 701 -
Modul I: Utilizarea aplicațiilor de tip CAD
Numele si prenumele elevului:
Clasa:
Data:
Fişa de lucru
Aplicație - comenzi pentru desenare in AutoCad
Construiți desenele următoare conform specificațiilor.

Completați liniile punctate cu variantele de construcție ale arcelor de cerc si ale cercurilor.
1.Arc definit prin ................................................ 1p
4. Arc definit prin ................................................ 1p
5.Cerc definit prin ................................................ 1p
6. Cerc definit prin ................................................ 1p
- 702 -
9. Cerc ................................................ 1p
Modul I: Utilizarea aplicațiilor de tip CAD

Numele si prenumele elevului
Clasa
Data
Fisa de lucru - REZOLVARE
Aplicație - comenzi pentru desenare in AutoCad
Construiți desenele următoare conform specificațiilor. Completați liniile punctate cu variantele de

construcție ale arcelor de cerc si ale cercurilor.
1.Arc definit prin trei puncte
2. Arc definit prin punct iniţial, centru, punct final
3. Arc definit prin punct iniţial, centru, unghi la centru
- 703 -
4. Arc definit prin punct iniţial, punct final, rază
5.Cerc definit prin prin centru şi rază
6. Cerc definit prin prin centru şi diametru
7. Cerc definit prin trei puncte
8. Cerc definit prin două puncte diametral opuse.
9. Cerc tangent la trei entităţi
Se acorda cate 0,5 p pentru corectitudinea construirii desenelor conform specificațiilor.

Se acorda cate 0,5 p pentru corectitudinea completării corecte a răspunsurilor.
- 704 -
PROIECT EDUCAŢIONAL:
„LARG DESCHIDEŢI POARTA SUFLETULUI”
Prof. Dumitran Mihaela

Şcoala Gimnazială Copalnic Mănăştur,
Şcoala Gimnazială „Vasile Gheţie” Berinţa, jud. Maramureș
,,...ca sufletul să devină ieslea în care S-a născut Pruncul Sfânt”
Argument
Naşterea Domnului este sărbatoarea dragă nouă, tuturor, mici şi mari deopotrivă. Cu acest
prilej dorim să marcăm în mod deosebit marele praznic prin implicarea elevilor în activităţi speciale
menite să le accentueze creativitatea, simţul estetic, sentimentul patriotic şi morala creştină. De
aceea ne propunem să cuprindem activităţi diverse care întrunesc elemente aparţinând domeniului
cultural-artistic: pictură, muzică şi literatură precum şi atitudini specifice educaţiei civice.
Scopul proiectului
Dezvoltarea sentimentului de mândrie şi respect faţă de tradiţiile şi obiceiurile locale şi
crearea unei atitudini pozitive faţă de valorile poporului român prin exersarea competenţelor
artistice.
Obiective:
- conştientizarea importanţei conservării valorilor tradiţionale româneşti
- dezvoltarea simţului practic prin implicarea în activităţi practice
- dezvoltarea sentimentului de solidaritate şi altruism faţă de persoanele defavorizate
- 705 -
- dezvoltarea creativităţii
- implicarea în activităţi formative care presupun interpretarea de colinde, recitarea de poezii,
jocul de rol
Iniţiator: Prof. Dumitran Mihaela
Colaboratori: Prof. Coţofan Olivia, Înv. Ungur Maricela, Înv. Năstasă Gabriela, Editura Petruş
Violeta.
Grup ţintă: preşcolarii, elevii ciclului primar, elevii ciclului gimnazial de la Şcoala Gimnazială
,,Vasile Gheţie” Berinţa.
Locul desfăşurării activităţilor: Şcoala Gimnazială ,,Vasile Gheţie” Berinţa
Data/Perioada de desfăşurare: 19-22 decembrie
Desfăşurarea activităţilor:
Ziua I, 19 decembrie – Atelier: confecţionarea de materiale specifice Crăciunului: aranjamente,

decoraţiuni din diferite materiale reciclabile, felicitări, icoane, pictură pe lemn sau sticlă, etc.
Acestea vor fi expuse în şcoală spre vânzare, iar banii vor fi donaţi căminului de bătrâni din
localitatea Cărbunari cu care şcoala a iniţiat un parteneriat.
Ziua a II-a, 20 decembrie – ,,Sărbătoarea Crăciunului, Bucurie şi Speranţă”. Se vor organiza

activităţi în care se va discuta despre semnificaţia sărbătorii. De asemenea, elevii vor forma grupe
şi vor prezenta diverse datini şi obiceiuri locale de Crăciun.
Ziua a III-a, 21 decembrie - Serbare ,,Larg deschideţi poarta sufletului”. Programul literar-artistic
va cuprinde: scenete, jocuri de Crăciun, recitări şi colinde.
Ziua a IV-a, 22 decembrie – Vizită la căminul de bătrâni din localitatea Cărbunari, unde elevii
vor susţine un concert de colinde.
Evaluare: toţi participanţii vor primi diplomă de excelenţă pentru implicarea în proiect, adeverinţă
de voluntariat pentru implicarea în acţiuni caritabile.
- 706 -
„TAINELE BUNELOR MANIERE” – OPŢIONAL INTEGRAT
(D.P., C.L.R., A.V.A.P.)
Prof. înv. primar Dumitriu Valentina

Şcoala Primară Nr. 1 Sarata Basarab, com. Hăneşti, jud. Botoşani
1. ARGUMENT
„Manners make man” (Comportamentul îl face pe om) – este celebra inscripţie gravată pe
faţada clădirii de la New College din Oxford, care cuprinde în câteva cuvinte calitatea cea mai de
preţ pe care trebuie să o aibă fiecare om, aceea de a fi manierat.
Se afirmă din ce în ce mai des că în vremurile pe care le trăim au început să se altereze tot
mai mult valorile tradiţionale. Continuăm să trăim într-o lume în care în discoteci tinerii dansează
pe mese, alţii pornesc noaptea pe motociclete cu casetofoane date la maxim de unde răsună o
muzică neplăcută, raşi în cap sau cu plete, o lume în care tânărul nu mai oferă locul în autobuz celui
mai învârstă ci, din contră îl împinge la urcare pentru a-şi croi primul loc, etc. - o lume pe care noi
nu o înţelegem şi care ne dă senzaţia că înnebunim pe zi ce trece.
În astfel de condiţii, mai merită să ne preocupăm de bunele maniere? Răspunsul e unul
singur: buna creştere nu este şi nu va deveni niciodată inutilă, pentru că ea îl face pe om să se
respecte în primul rând pe sine ca apoi să-i poată respecta pe cei din jur.
Alterarea comportamentului îşi află rădăcinile în etapa de vârstă preşcolară. O tot mai mare
libertate a copiilor, lipsa de supraveghere intenţionată şi conştientă din partea părinţilor, par să fie
cauzele cele mai frecvente generatoare ale comportamentului nedorit la copil.
Pornind de la aceste consideraţii şi de la faptul că educaţia unui copil nu se limitează doar la
a-l învăţa să scrie, să citească şi să calculeze, ci şi la învăţarea felului în care trebuie să se comporte
cu ceilalţi, am ales introducerea unei activităţi opţionale care să pună bazele unui comportament
adecvat, adică a bunelor maniere – acestea fiind cheia către succesul social.
2. COMPETENŢE SPECIFICE ŞI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Competenţe Exemple de activităţi de învăţare

C.S.1. cunoașterea regulilor de politețe în cazul - adresarea formulelor de salut unor persoane
salutului în anumite momente ale zilei, pe stradă cunoscute, indiferent de locul in care se afla;
și acasă; - insusirea gesturilor ce insotesc salutul la
- 707 -
femei, barbati si copii;
- interpretarea de catre elevi a modalitatilor
de salut si de a raspunde la salut, prin mini-
scenete.
C.S.2. explicarea importanței punctualității și - cunoasterea situatiilor in care punctualitatea
consecințele nerespectării ei; este obligatorie si exemplificarea lor;
- enumerarea masurilor ce se iau pentru a fi
punctuali prin: fise de lucru si afise;
- realizarea unor benzi desenate cu anumite
situatii in care nu s-a respectat punctualitatea.
C.S.3. asigurarea înaintea vestimentației, igiena - folosirea de catre copii a prosopului
corporală perfectă; personal, sapunului si periutei de dinti prin
demonstratii si exercitii practice la scoala.
C.S.4. implicarea în activități de spălare a - efectuarea practica unor actiuni pe grupe de
hainelor, de călcare a lor și de curățire a elevi.
încalțămintei;
C.S.5. asortarea îmbrăcamintei cu anotimpul sau - desenarea unor modele de imbracaminte si
cu vremea respectivă și alegerea hainelor imbinarea lor cat mai bine dupa culori,
potrivite pentru unele ocazii; urmata de o expozitie;
- consultarea unor reviste de moda.
C.S.6. organizarea unei mese cu tacâmuri și - efectuarea de exercitii practice de folosire
veselă de acasa pe care să le așeze corect în corecta a tacamurilor, paharelor, cestilor;
calitate de gazdă; - utilizarea servetelelor, a cosului de paine, a
sticlelor cu diferite bauturi;;
- consumarea in mod civilizat a diferitelor
feluri de alimente;
- aranjarea tacamurilor dupa terminarea mesei
C.S.7. simularea luării unor mese la restaurant - interpretarea unor roluri de gazda, musafir
sau în vizită. sau client la restaurant prin mini-scenarii
C.S.8. păstrarea curățeniei în stațiile de așteptare -însușirea de către copii a ceea ce e bine să
și în interiorul mijloacelor de transport; facă în aceste cazuri și recomandări sub
forma unui pliant.
C.S.9. îmbinarea cunoștințelor despre politețe, - memorarea si aplicarea unor reguli ce
punctualitate și vestimentație atunci când merg trebuie respectate inainte de spectacol, in
la cinematograf, la teatru, la spectacole și la timpul spectacolului si dupa terminarea lui.
expoziții;
C.S.10. formularea clară a cuvintelor, - exprimarea sa se faca in mod politicos,
propozițiilor și frazelor, pe un ton moderat atât amabil, calm, fara gesturi inutile;
în vorbirea curentă cât și la telefon; - respectarea anumitor reguli in functie de
persoanele cu care se vorbeste;
- cautarea in dictionar a cuvintelor al caror
sens nu este cunoscut;
- prezentarea la telefon;
- utilizarea agendei telefonice si intocmirea
unei pagini de agenda.
C.S.11. scrierea corectă, ortografică și ortoepică -intocmirea unor scrisori-aplicatii dupa
în orice formă de corespondență. modele, cu respectarea regulilor de scriere si
a esteticii:
scrisoare catre un prieten (coleg)
scrisoare catre parinti, bunici, frati
- 708 -
scrisori oficiale (cereri)
vederi si felicitari
telegrame, bilete
3. CONṬINUTURILE ÎNVӐṬӐRII
BINE AŢI VENIT!
 Saluturi, gesturi, comunicare

Pe cine salutam?
Cine saluta primul?
Cum salutam?
Cand si cum raspundem la salut?
Arta conversaţiei
CA LA VOI ACASĂ
 Viaţa de zi cu zi- dimineaţa
Intimitatea coresopondenţei
Vizite peste noapte
Minciuni vinovate şi nevinovate
CE ORE AVEM AZI?

 Drumul spre şcoală; la cursuri
Cu maşina spre şcoală
Prezentările
Cum se rezolvă corect orice confruntare
Comportamentul cu cei diferiţi
DIN NOU ACASĂ

 Viaţa de zi cu zi
Hainele
Tradiţii
Despre păstrarea liniştii
Bunele deprinderi
- 709 -
Respectul
COPII, MASA E GATA!

 Masa în familie
Masa obişnuită cu trei feluri
Băutul
Folosirea tacâmurilor
HAI PE-AFARĂ!
 La joacă
Nu uita!
MERGEM LA PLIMBARE?
 În societate, oraş, mijloace de transport
Vecinii
Semnificaţia unor gesturi
Prioritatea
LA CE FOLOSESC?
 Computer, internet, e-mail, scrisori, telefon
Atenţie!
Chat şi messenger
Cum vorbim la telefon
LA TEATRU SAU LA FILM?

 Spectacole
CU TRENUL DIN FRANŢA!

 Vacanţa, călătorii; animale de companie, restaurant şi fast-food
Probleme de călătorie
Animale de companie
La restaurant
La fast.food
Regulile lui Joy
- 710 -
ŢI-AM ADUS O ATENŢIE!
 Vizite. Cadouri
Cadourile
Prima vizită a unui nou prieten
LA MULŢI ANI!
 Aniversări, petreceri
Lista invitaţilor
Invitaţiile
La venire şi la plecare
Florile
Cum punem întrebări
4. MODALITӐṬI DE EVALUARE
Mini-scenete
Mini-scenarii
Chestionare
Afise
Fise de lucru
Benzi desenate
5. BIBLIOGRAFIE
www. Didactic.ro
www. Google.ro
Mihnea Columbeanu „ Magia Bunei Cuviinţe”Joy Publishing House, 2013
- 711 -
FICHE PEDAGOGIQUE
Prof. Dunca Claudia

Liceul Tehnologic „Liviu Rebreanu” Maieru, jud. Bistrița-Năsăud
Nom de l’enseignant : Dunca Claudia

Date : le 28 mai
École : Liceul Tehnologic ,,Liviu Rebreanu”, Maieru
Classe : VA
Niveau : A1
Sujet: Les vêtements- renforcement
Durée : 50 minutes
Objectifs opérationnels :
a) communicatifs-fonctionnels : - utiliser le vocabulaire des vêtements dans des situations de
communication
- décrire une personne
b) linguistiques : utiliser correctement les formes de l’adjectif possessif
c) socio-culturels : la mode chez nous et en France
Compétences : Compréhension orale, compréhension écrite, production orale, écrite, interaction.
Méthodes et stratégies d’enseignement/apprentissage : la conversation, l’exercice, jeu de Q/R
Matériel auxiliaire : des fiches, des crayons de couleurs, des colles, le tableau noir, l’ordinateur.
Démarche/Scénario didactique
Méthodes,
Moments Activités de
Activités des élèves Objectifs stratégies, Temps
de la leçon l’enseignant(e)
moyens
I.
Mise en route Salut, l’appel, Les élèves
conversation répondent aux La 2 min
situationnelle questions du conversation
professeur
- 712 -
Méthodes,
moyens
II. Le professeur Les élèves lisent leur 3 min

Contrôle des
connaissances
demande les élèves devoir et ils sont La
acquises quel a été leur attentifs aux conversation
pendant le devoir et corrige les indications du L’exercice
cours fautes de professeur
précédent ; prononciation et
contrôle du
devoir
d’orthographe.
III. Les élèves reçoivent Les élèves trouvent Objectifs

Exploitation une fiche avec des les 9 mots. linguistique La 2 min
Expression exercices. Puis ils nomment les s conversation
orale/écrite/ 1. Combien des mots qui Travail frontal
Fixation
mots peux-tu commençent par la L’exercice
-réemploi
-simulation trouver dans lettre C.
-créativité le serpante?
2. Nomme les 1 min
mots qui
commençent
par la lettre
C.
3. Formule des Objectifs 2 min
phrases avec communicat
les mots ifs- L’exercice
trouvés. fonctionnels Travail frontal
4. Transforme Les élèves 5 min
selon le transforment les
modèle. phrases en utilisant
5. . relie les adjectifs
chaque nom possessifs
de vêtement convenables. Objectifs
à communicat Travail par 3 min
l’accessoire ifs- groupes
convenable fonctionnels
(annexe 1)
Puis, le professeur Les élèves

partage la classe en travaillent par 7 min
5 groupes. Chaque groupes et Travail par
groupe va recevoir reconstituent les groupes
une enveloppe avec phrases.
quelques phrases Les élèves lisent les
avec des mots en phrases correctes.
désordre. Les élèves L’équipe qui a
doivent reconstituer perdu doit trouver
les phrases les différences entre
correctes. (annexe2) les deux images.
L’équipe qui finit la Les élèves trouvent 5 min
- 713 -
Méthodes,
moyens
première va nomer les différences
l’équipe qui va
résoudre l’exercice
suivant.(annexe3)
Pour l’activité Ils doivent travailler Communica Travail en 12 min

suivante, chaque en groupe: coller les tifs- groupe.
équipe reçoit des vêtements démandés fonctionnels
vêtements découpés et les colorer selon
en papier, une fiche les instructions.
avec 2
,,mannéqiuns”(anne
xe4)) et une
enveloppe avec des
instructions.
(annexe 5).
L’équipe qui finira
la première va
recevoir un diplôme.
À la fin de la classe
le professeur
présente aux élèves
quelques images
avec des vêtements
réalisés par des
grands créateurs
français.
V.
Evaluation Le professeur 3 min
évalue l’activité des
élèves par des
rémarques et par
des notes.
VI.
Production/ Les élèves doivent 5 min
Devoir dresser une liste
(pour aller avec des vêtements
plus loin)
portés par des
femmes.
- 714 -
Annexe 1
1. Combien de mots peux-tu trouver dans le serpent ?
BOTTESSANDALESPANTOUFLESCHAUSSURESCASQUETTEROBEMANTE
AUIMPERMÉABLECRAVATEFOULARD
2. Nomme les mots qui commençent par la lettre C.
3. Construis des phrases avec les mots trouvés.
4. Transforme selon le modèle :

C’est la robe de ma soeur. C’est SA robe. Ce n’est pas sa robe.
a. C’est la chemise de Marie.
b. C’est le manteau de mon oncle.
c. C’est la jupe de ma mere.
d. Ce sont les chaussures de Michel.
e. Ce sont les costumes de mon frère.
5. Relie chaque nom de vêtement à l’accessoire convenable:

A. Costume 1. Bashkets
B. Robe du soir 2. Parapluie
C. Robe de plage 3. Ceinture
D. Impermeable 4. Cravat
E. Short 5. Lunettes de soleil
F. Pantalon 6. Collier de perles
- 715 -
annexe 2 : Reconstitue les phrases correctes.
a. sont/ préférés/ baskets / Mes/ chaussures/ les.

b. des/ chics/ vêtements/ porte/ Elle.
c. robes/ adore/ les/ Marie.
d. jupe/ un/ et/ ai/ une/ J’/ chemisier.
e. sont/ préférés/ baskets / Mes/ chaussures/ les.

f. des/ chics/ vêtements/ porte/ Elle.
g. robes/ adore/ les/ Marie.
h. jupe/ un/ et/ ai/ une/ J’/ chemisier.
i. sont/ préférés/ baskets / Mes/ chaussures/ les.

j. des/ chics/ vêtements/ porte/ Elle.
k. robes/ adore/ les/ Marie.
l. jupe/ un/ et/ ai/ une/ J’/ chemisier.
m. sont/ préférés/ baskets / Mes/ chaussures/ les.

n. des/ chics/ vêtements/ porte/ Elle.
o. robes/ adore/ les/ Marie.
p. jupe/ un/ et/ ai/ une/ J’/ chemisier.
- 716 -
Annexe 3. Trouve les différences entre les 2 images.
- 717 -
Annexe 4: Habillez Dora et Michel
- 718 -
- 719 -
Annexe 5
Habillez Dora et Michel!
Dora est blonde et a les yeux verts. Elle porte une blouse verte et une jupe jaune. Sur la tête
elle a un joli chapeau gris et aux pieds elle a des souliers toujours gris.
Michel est brun et a les yeux bleus. Il porte un pull-over rouge, un pantalon bleu et une
ceinture noire. Il a un bonnet orange et des baskets rouges.
- 720 -
TEHNOLOGIA GENETICĂ ÎN EDUCAŢIE – EXPERIMENTE
DE CLONARE ÎN LABORATOR ŞI ÎNVĂŢAREA METODEI SOL
(ÎNVĂŢAREA AUTOORGANIZATĂ)
Prof. Duroi Alice-Isabela

Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” Târgovişte, jud. Dâmboviţa
Acest articol este rezultatul participării mele la un curs de formare Comenius “Tehnologia
genetică în educaţie – experimente de clonare în laborator şi studierea metodei de predare-învătare
S.O.L.- învăţare autoorganizată (Self Organized Learning)” desfăşurat în perioada 3-9.10.2010 la
“Lise Meitner Schule”, un liceu de ştiinţe din Berlin. Acest curs a fost finanţat prin Programul de
Învăţare pe tot Parcursul Vieţii şi prin Fondul Social European POS-DRU 2007-2013. Ţările
participante au fost Franţa, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Luxemburg, Spania şi România.
Intenţia cursului a fost de a îmbina activitatea practică din laborator (experimente de
inginerie genetică) cu metoda de predare-învăţare S.O.L. Au fost promovate cunoştinţele de
genetică moleculară ale participanţilor, a fost facilitată dezvoltarea unor aptitudini cheie, cum sunt:
învăţarea autonomă, pregătirea rezumatelor şi a prezentărilor orale. A fost prezentat sistemul de
învăţământ din Germania, a fost oferită posibilitatea de a discuta şi de a evalua opinii referitoare la
legislaţie, controversele etice şi culturale care derivă din progresul continuu al tehnologiilor
genetice.
Dintre lucrările practice pe care le-am efectuat în laboratorul de genetică moleculară, pot
enumera: Transformarea genetică a bacteriei Escherichia coli cu ajutorul plasmidului pGLO, care
este un vector purtător al genelor gfp (Green Fluorescent Protein) şi cultivarea celulelor bacteriene
transformate genetic; Izolarea ADN-ului recombinat prin tratament cu SDS (sodiu dodecil sulfat) şi
clivarea ADN-ului recombinat cu ajutorul enzimelor de restricţie (Bam H I); P.C.R. (The
Polimerase Chain Reaction) - amplificarea fragmentelor de ADN care poartă gena de interes (gfp) şi
electroforeza în gel de agaroză pentru separarea fragmentelor de ADN în funcţie de greutatea
moleculară a acestora; Calcularea lungimii fragmentelor de ADN rezultate după P.C.R., în funcţie
de mobilitatea electroforetică a acestora.
Cunoştinţele teoretice necesare realizării acestor lucrări de laborator au fost prezentate şi
asimilate prin metoda de predare-învăţare S.O.L. (Self Organized Learning) - învăţarea
autoorganizată.
Această metodă are următoarele particularităţi:
- 721 -
 Este o metodă de predare-învăţare care oferă autonomie elevilor;
 Poate fi utilizată atât pentru activităţi de învăţare cu durata de cel puţin o oră, cât şi
pentru proiecte interdisciplinare ce se pot întinde pe mai multe săptămâni;
 Permite elevilor să-şi gestioneze propriul proces de învăţare;
 Utilizarea constantă a acestei metode de învăţare îi conduce pe elevi să-şi dezvolte
propriul set de reguli în scopul creşterii independendenţei şi responsabilităţii în procesul de
învăţare;
 Această metodă se bazează pe evaluarea periodică, corectarea greşelilor atunci când este
este cazul.
S.O.L. are la bază următoarele concepte:
 ORGANIZAREA PE GRUPE DE LUCRU
 TEHNICA PUZZLE (MOZAICUL) - activitatea este împărţită în grupe de lucru,
asemeni unui mozaic, astfel încât fiecare piesă – elev, este esenţială pentru realizarea şi înţelegerea
completă a produsului final.
 PRINCIPIUL SANDWICH-ului – alternarea învăţării individuale cu învăţarea prin
cooperare în cadrul aceleiaşi teme (de exemplu, muncă individuală, grupe formate din 2 elevi, grupe
formate din 4 elevi, tehnica mozaicului, activitate frontală, activitate teoretica, activitate practica).
 EVALUAREA - sunt evaluate: cunoştinţele ştiinţifice, produsele activităţii, modul de
prezentare, comunicarea în cadrul grupului de lucru.
Toate activităţile desfăşurate în cadrul acestui curs de formare s-au desfăşurat la un nivel
pedagogic foarte ridicat, cadrele didactice coordonatoare s-au implicat activ, s-au folosit metode
didactice interactive care au stimulat participarea activă şi deplină în procesul învăţării, atât din
punct de vedere fizic cât şi psihic, a tuturor participanţilor la curs. Materialele informative puse la
dispoziţia cursanţilor au fost de o calitate excelentă, ustensilele, aparatura, reactivii folosiţi în
activităţile practice de laborator au corespuns celor mai înalte standarde. Întreaga bază materială
pusă la dispoziţie a permis desfăşurarea unor activităţi instructive de calitate.
Acest curs mi-a oferit o altă viziune referitoare la promovarea educaţiei europene prin
interculturalitate, mi-am îmbogăţit cunoştinţele metodice şi ştiinţifice, capacitatea de a
interrelaţiona, lucruri pe care nu le-aş fi reuşit fără această finanţare europeană.
Programele de formare Comenius reprezintă pentru cadrele didactice o oportunitate imensă
în scopul perfecţionării activităţii de la catedră, pentru găsirea de noi surse de creativitate şi
inspiraţie, pentru dezvoltarea abilităţilor de a comunica într-o limbă străină şi a competenţelor
sociale, interculturale.
- 722 -
Bibliografie:
1. Lise Meitner Schule, Eugen Hollander, Genial, Berlin, 2004
2. Necker-Zeihler, LISUM, Berlin-Brandenburg, 2005
3. www.genial-info.net
- 723 -
„CĂLĂTORIE CU SURPRIZE”
Prof. înv. preșcolar Duță Elena

Grădinița cu Program Normal Crâng, oraș Pătârlagele, jud. Buzău
DATA: 07. 11. 2017

GRUPA: combinată (Nivel II)
EDUCATOARE: Duță Elena
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ,,Când, cum și de ce se întâmplă?”
TEMA PROIECTULUI: ,,Toamnă harnică, bună și darnică”
TEMA SĂPTĂMÂNII: ,,Florile din grădina toamnei”
TEMA ACTIVITĂȚII: ,,Călătorie cu surprize”
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată
TIPUL ACTIVITĂȚII: Mixtă (Transmitere și asimilare de noi cunoștințe CM- consolidare de
priceperi și deprinderi AP)
COMPONENȚA ACTIVITĂȚII INTEGRATE: ADP+ALA1+ ADE (DȘ+ DOS)+ALA2

Activități de Dezvoltare Personală:
Rutine: Întâlnirea de dimineață:: ,,Toamnă harnică și darnică, toți copiii te iubesc!
Salutul. Prezența, Calendarul naturii
Tranziție: ,,Bat din palme clap, clap, clap…”- joc cu tex și cânt
Activități Liber Alese 1:
 Știință: ,,Supa de legume- pune în oala de supă doar
legumele de pe rețeta ta”
 Artă: ,,Coșul cu fructe- gustări pentru drum”-modelaj
 Joc de masă: ,,Haine potrivite pentru călătorie în
anotimpul toamna”- selectare de imagini
Activități pe Domenii Experiențiale:
Domeniul Științe (Cunoașterea mediului)- observare - ,,Crizantema”
Domeniul Om și Societate (Activitate practică)- ,,Buchet de crizanteme”- lipire, asamblare
Activități Liber Alese 2:
Joc senzorial: ,,Spune ce ai atins!”
- 724 -
SCOPUL ACTIVITĂȚII: Lărgirea cunoștințelor copiilor despre părțile componente ale unei
plante (rădăcină, tulpină, frunze, flori), funcțiile principale ale acestora, cunoașterea modului de
îngrijire de către om, a utilității ei, precum și consolidarea unor deprinderi practice, specific
nivelului de dezvoltare motrică (lipire, asamblare).
O1. Să recunoască însușirile vizibile ale crizantemei: culoare, formă, miros.
O2. Să denumească părțile componente ale crizantemei (rădăcină, tulpină, frunză, floare).
O3. Să precizeze care este mediul de viață și modul de îngrijire al crizantemelor.
O4. Să folosească tehnici de lucru învățate (modelare, lipire, asamblare) pentru a realize temele
date.
O5.Să recunoască și să denumească fructe și legume de toamnă.
O6. Să participle active, cu plăcere și interes la procesul de investigare a crizantemei, rezolvând
sarcinile propuse de cadrul didactic.
STRATEGII DIDACTICE
Metode şi procedee: conversația, explicația, observația, exercițiul, demonstrația, jocul, metoda

ghicitorilor.
Mijloace de învățământ: calendarul naturii, jetoane cu imagini specifice toamnei, plic cu

scrisoarea greierașului, cutia cu surprize, jetoane reprezentând obiecte vestimentare, plastilină,
planșete, jetoane cu legume de toamnă, oale pentru supă din hârtie, lipici, crizanteme naturale, vaze
pentru flori, laptop, cartonașe cu simbolurile ,,Adevărat” și ,,Fals”, flori, tulpini și frunze din hârtie.
Forme de organizare: frontal, individual, pe echipe
BIBLIOGRAFIE:
 Culea L. și colaboratorii, Activitatea integrată din grădiniță- Ghid pentru cadrele
didactice din învățământul preuniversitar, Editura Didactica Publishing House, București
2008;
 Pletea, M., și colaboratorii, Aplicațiile noului curriculum pentru învățământul preșcolar,
vol III, Edit. DPH, București 2009;
 Revista națională de profil psihopedagogic pentru cadrele didactice din învățământul
preșcolar și primar, Nr. 1-2/ 2016, Editura Arlequin, București, 2016.
- 725 -
Scenariul zilei
Întâlnirea de dimineață: ,,Toamnă harnică și darnică, toți copiii te iubesc!

SALUTUL. Copiii se adună în sala de grupă. Activitatea debutează cu întâlnirea de grup între copii
și educatoare, prin intermediul salutului de dimineață. Copiii sunt salutați prin intermediul
versurilor:
,,Dimineața a sosit
Toți copiii au venit
În cerc să ne adunăm,
Cu toții să salutăm!
Bună dimineața, dragi pitici!
Mă bucur că sunteți aici!
A început o nouă zi.
Bună dimineața, copii!
Fiecare copil salută strângând mâna colegului de lângă el. Ultimul copil va saluta educatoarea, care
la rîndul ei, salută întreaga grupă de preșcolari.
PREZENȚA: ,,După ce ne-am adunat/ Și frumos ne-am salutat
Cu colegii ne-am întâlnit/ Cine oare n-a venit?”
Se vor nominaliza absenții zilei.
CALENDARUL NATURII se completează, îndrumați de versurile:
,,Calendaru-i încântat/ Că va fi iar completat

Cu nori, ploaie, vânt, furtună/ Dar eu zic că-i vreme bună!”
Vom stabili în ce anotimp suntem, în ce zi a săptămânii ne aflăm, ce zi a fost ieri, ce zi va fi mâine,
cum este vremea afară și cum ne îmbrăcăm
ÎMPĂRTĂȘIREA CU CEILALȚI. Educatoarea întreabă copiii dacă au visat ceva în noaptea care
tocmai a trecut. Copiii povestesc, apoi și educatoarea le împărtășește copiilor visul său. Un vis
despre fapte bune, despre cum prietenii adevărați se ajută între ei, dar și despre ajutorul care trebuie
oferit străinilor aflați în necaz.
- 726 -
NOUTATEA ZILEI. Se descoperă pe o măsuță o cutie de cadou (în care se află un plic).
Educatoarea deschide cutia, ia plicul, citește scrisoarea, apoi le spune copiilor o ghicitoare despre
autorul scrisorii, pentru a le stârni și mai tare curiozitatea.
,,Trup micuț, dar suflet mare/ Cântă și inveselește intreaga adunare
Nu-i plătești nimic, el cântă, / Strânge arcușul, se frământă
Toată vara-i pe fâneață/ Cantă cu vioara-n brațe.”
Educatoarea împărtășește și copiilor conținutul scrisorii. (Anexa 1)
Educatoarea le spune copiilor că, așa cum au discutat mai înainte, este bine să ne ajutăm
semenii. Așadar, îl vom ajuta și pe micuțul greieraș Cri. Pentru aceasta, vom pleca într-o călătorie
cu trenul, cu destinația ,,Tărâmul Fermecat”. Trenul cunoaște drumul către această destinație, și va
porni îndată ce noi suntem pregătiți.
Însă, știm cu toții, că înainte de a pleca într-o călătorie, trebuie să ne pregătim. Ne deplasăm
către centrele de interes.
Tranziție:
Bat din palme, clap, clap, clap Hai la drapta, uite așa
Din picioare trap, trap, trap Și la stânga tot așa,
Ne-nvârtim, ne răsucim Ne-nvârtim, ne răsucim
Și spre centre noi pornim. Și spre centre noi pornim
ALA1
La centrul Știință, copiii primesc un carton suport pe care este desenată o oală de supă și pe
care copiii trebuie să lipească legumele după criteriile indicate de rețetă (ex. supa de legume mici,
supă din legume rosii și maron). Fiecare carton suport are semnalată în partea superioară rețeta
(legenda indică criteriul de grupare).
La Centrul Artă copiii vor modela, din plastilină, coșul și fructele de toamnă, pe care le vom
lua cu noi în excursie, drept gustare.
La Centrul Joc de masă copiii au la dispoziție imagini cuprinzând o gamă de articole de
îmbrăcăminte și încălțăminte. Ei trebuie să selecteze, dintre imaginile prezentate, doar pe acelea cu
articole utilizate toamna.
După prezentarea sarcinilor fiecărui sector, copiii aleg centrul la care vor să lucreze, urmând ca
pe parcursul activității să aibă posibilitatea de a schimba sectorul ales inițial. La final se realizează
evaluarea activităților pe centre.
Se realizează apoi tranziția- pauza pentru baie:
,,Câte unul pe cărare
- 727 -
Mergem veseli către baie
Mergem ca să ne spălăm
Curăței să arătăm.”
Se aranjează sala de grupă pentru următoarea secvență, activitățile pe domenii experiențiale
(DȘ și DOS).
După intrarea copiilor în sala de grupă, vom pleca în călătoria plănuită, pentru a-l ajuta pe
greierașul Cri.
ALA2
Trecerea de la activitatea pe domenii experiențiale la activitatea recreativă se va realiza prin
cântecelul ,,Spune-mi iubite copilaș!”
Pentru jocul distractiv, educatoarea explică regulile jocului, după care copiii încep jocul.
Demers didactic
Evenime
Strategii
nt Conținut științific Evaluare
didactice
didactic
Crearea condițiilor necesare bunei desfășurări a
1.Mom- activității:
ent  Aerisirea sălii de grupă Observa-
organi-  Amenajarea spațiului de desfășurare a activității rea
zatoric  Pregătirea materialului didactic necesar desfășurării copiilor
activității
 Intrarea copiilor în sala de clasă
Salutul de dimineață. Copiii sunt salutați prin intermediul
versurilor: Frontal
2. ,,Dimineața a sosit Indivi- Observa
Capta- Toți copiii au venit dual rea
rea În cerc să ne adunăm, copiilor
atenției Cu toții să salutăm! Conver- Aprecieri
Bună dimineața, dragi pitici! sația verbale
Mă bucur că sunteți aici!
A început o nouă zi.
Fiecare copil salută strângând mâna colegului de lângă
el. Ultimul copil va saluta educatoarea, care la rândul ei,
salută întreaga grupă de preșcolari.
Prezența:
,,După ce ne-am adunat/ Și frumos ne-am salutat
Cu colegii ne-am întâlnit/ Cine oare n-a venit?” Observa-
Se vor nominaliza absenții zilei. rea
Calendarul naturii se completează, îndrumați de copiilor
versurile: Aprecieri
,,Calendaru-i încântat/ Că va fi iar completat verbale
Cu nori, ploaie, vânt, furtună/ Dar eu zic că-i vreme Conver-
- 728 -
Evenime
Strategii
didactice
didactic
bună!” sația
Vom stabili în ce anotimp suntem, în ce zi a săptămânii ne
aflăm, ce zi a fost ieri, ce zi va fi mâine, cum este vremea
afară și cum ne îmbrăcăm
Împărtășirea cu ceilalți. Educatoarea întreabă copiii
dacă au visat ceva în noaptea care tocmai a trecut. Copiii
povestesc, apoi și educatoarea le împărtășește copiilor visul
său. Un vis despre fapte bune, despre cum prietenii adevărați Cutia cu
se ajută între ei, dar și despre ajutorul care trebuie oferit surprize
străinilor aflați în necaz.
Noutatea zilei. Se descoperă pe o măsuță o cutie de Scrisoa-
cadou (în care se află un plic). rea
Educatoarea deschide cutia, ia plicul, citește scrisoarea, apoi
le spune copiilor o ghicitoare despre autorul scrisorii, pentru Ghicitoa-
a le stârni și mai tare curiozitatea. rea
,,Trup micuț, dar suflet mare/ Cântă și inveselește

intreaga adunare
Nu-i plătești nimic, el cântă, / Strânge arcușul, se
frământă
Toată vara-i pe fâneață/ Cantă cu vioara-n brațe.”
Educatoarea citește și copiilor conținutul scrisorii.

(Anexa 1)
,,- Copii astăzi vom face o călătorie pe Tărâmul Fermecat.

Acolo vom găsi multe flori frumoase, dar și îndrăgitele
crizanteme, pe care greierașul Cri, vrea să i le ducă furnicii
Anica, în schimbul hranei pe care aceasta i-o va da și pe care
el o va folosi pentru a supraviețui. Trebuie să vă reamintesc
însă, că drumul nu este unul ușor, ci unul plin de obstacole.
Sper să reușim tot ceea ce noi ne-am propus. Observ-
Și pentru că în călătorie nu se pleacă pur și simplu, area
haideți să ne pregătim!” copiilor
Conver- Aprecieri
sația verbale
ALA1 Exerci-
La Centrul Știință vom alege legumele și vom pregăti o țiul
supă delicioasă.
La Centrul Artă vom pregăti (modela) gustările pentru
drum- fructe.
La Centrul Joc de masă vom sorta hainele potrivite
pentru călătorie.
Înainte de începerea activităților pe centre, copiii își
încălzesc mușchii mici ai mâinilor, prin câteva exerciții:
,, Umerii îi vor mișca Degetele-mi sunt petale
Spatele vom îndrepta Se deschid ca la o floare
Mâna lebădă o fac Ploaia cade ne-ncetat,
- 729 -
Evenime
Strategii
didactice
didactic
Care dă mereu din cap Vârful degetelor bat
Palmele nu stau deloc Iar apoi le răsfirăm
Și se pregătesc de joc Și la pian noi cântăm.
3. Dragi copii, în cadrul activităților de astăzi vom sorta Obser-

Anunța- hainele de toamnă potrivite pentru călătorie, vom modela Frontal varea
rea gustări pentru drum, vom selecta legumele specificate în Conver- comporta-
temei și rețetă pentru a prepara o supă, căci înainte de a pleca de sația mentului
a acasă, trebuie să mâncăm, vom observa și vom învăța despre
obiecti- crizanteme, vom selecta crizanteme și vom face un buchet
velor mare de crizanteme
4. ,,Să ne urcăm în tren și să pornim la drum!”

Desfășu- Tranziție: Trenul colorat
rarea
activită- ,,Trenul, trenul, trenul colorat,
ții În gara mea, a staționat
Apoi a plecat, prin munți și câmpii
Trenul colorat, iubit de copii.
Primul vagon e roșu, ca mărul din livadă

Al doilea este galben, ca o dulce pară
Al treilea-i colorat, în culoarea mov
Al patrulea-i portocaliu, culoarea unui
morcov”.
După o bucată lungă de drum, trenul se oprește. Curioși,

călătorii coboară să vadă ce se întâmplă. Descoperă că au Conver-
ajuns în fața primului obstacol. Depășirea obstacolului se sația
realizează prin participarea călătorilor la o activitate de
observare a crizantemei.
Observarea globală a crizantemei:

 Ce floare este aceasta?
 Cum ați recunoscut-o? Observa- Observa-
 Voi ați văzut undeva crizanteme? (în grădini, în ția rea
parcuri, la florărie) copiilor
 Unde crește crizantema?- grădini, parcuri, sere, Conver-
ghiveci sația
 Din ce părți este formată crizantema?- rădăcină,
tulpină, frunze, floare
 Ce vă place mai mult la ea?- floarea
Analiza crizantemei va porni de la ceea ce place mai

mult copiilor la ea.
FLOAREA:
Fiecare copil va primi o crizantemă. ,,Priviți cum se apucă Conver-
crizantema, de codiță! ” sația
- 730 -
Evenime
Strategii
didactice
didactic
 În ce anotimp înflorește?- toamna
 Deci ce fel de floare este?- floare de toamnă
 Ce culoare au florile?- albe, galbene, mov
 Cum sunt florile ca mărime? Sunt mai mari sau
mai mici decât alte flori?
- crizantemele au flori mult mai mari decat alte flori
 Cu ce poate fi asemănată floarea crizantemei? Ce
formă are ea?- au formă rotundă si seamănă cu un
ghem sau cu un bulgăre de zăpadă. Observa-
 Câte petale are crizantema? Pot fi numărate?- ția
crizantema are foarte multe petale
Haideți să pipăim floarea!
 Ce simțiți când pipăiți petalele crizantemei?-
petalele sunt subțiri, fine și catifelate
 Cum sunt petalele crizantemei?- sunt inguste si
alungite
 Cum sunt așezate petalele crizantemei? – ele sunt
așezate unele lângă altele, pornind toate din mijlocul
florii
 Scuturați ușor floarea! Ce observați?- petalele cad Observ-
Haideți să mirosim floarea! area
 Ce putem spune despre parfumul florii?- este foarte copiilor
plăcut
Sinteza parțială
Este realizată de educatoare printr-o ghicitoare:
Mici petale albe, moi
Strânse toate la un loc
Toate, toate sunt la fel
De te uiți bine la el
Parc-ar fi un bulgărel
Cu puțin parfum pe el.
TULPINA:
Conver-
Copii, să privim acum tulpina! sația
 Ce culoarea are tulpina?- verde
Încercați să o îndoiți! Observa-
 Cum este tulpina? – este înaltă, tare, lemnoasă, ția
trosnește când este ruptă
 Ce s-ar întâmpla dacă nu ar avea tulpina puternică
și rezistentă?- s-ar rupe sub greutatea florii; vântul ar
rupe-o repede, căci toamna vântul suflă tare.
Sinteza parțială
Este realizată de educatoare printr-o ghicitoare: Ghicitoa-
Sunt un tub lung și lemnos re
Culoarea mi-o știe orișicine
- 731 -
Evenime
Strategii
didactice
didactic
Rolul meu e foarte mare
Eu susțin întreaga floare.
FRUNZELE:
 Ce observați pe tulpină?- frunzele Conver-
 Ce culoare au?- verde sația
Să privim frunzele! Să le pipăim!
 Cum sunt fruzele? – mari, crestate. Observa-
 Ce rol au frunzele pentru plantă? – in frunze se ția
prepară hrana, din apă și săruri minerale, de aceea
se mai numesc și ,,bucătăria florii”.
 De ce au ele nevoie ca să se mențină verzi?-
frunzele au nevoie de apă, lumină, căldură
 Ce se întâmplă cu frunzele când vine frigul? Dar
dacă planta nu este udată?- se ofilesc, se usucă
Sinteza parțială
,,Mă cunoaște lumea toată Ghicitoa-
Că sunt mare si crestată re
Și cu verde colorată.
La mine in bucătărie
Nu primesc pe orișicine,
Eu aici gătesc bucate
Alimente, pentru plante.
Ca să nu mă ofilesc
De la soare eu primesc
Lumina și căldura-n dar
Si apă dintr-un nor ștrengar.”
RĂDĂCINA:
Priviți cum este rădăcina crizantemei! Observa-
Conver- rea
 Din ce este formată rădăcina?- este formată din
sația copiilor
multe fire lungi, adânc înfipte în pământ
 Ce rol are rădăcina?- prin aceste firișoare, planta se
Observa-
fixează în pământ să nu cadă și tot prin ele, își trage
ția
apa și sărurile minerale din pământ;
Sinteza parțială
,,În pământ ea are casă
Ghicitoa-
E subțirică și firoasă,
rea
Apă și substanțe adună
Pentru planta ce-o susține.”
FOLOASE ȘI MOD DE ÎNGRIJIRE:

Educatoarea va cere copiilor să așeze crizantemele în cateva
vaze de flori cu apă. Se vor fixa, prin consultare, locurile
cele mai potrivite pentru asezarea florilor în sala de grupă.
- 732 -
Evenime
Strategii
didactice
didactic
 Dacă avem crizanteme în grădină, ce trebuie să
facem ca ele să crească și să înflorească?- ca să
pătrundă apa și aerul la rădăcină, pământul trebuie să Aprecieri
fie săpat (afânat), buruienile să fie smulse și aruncate verbale
(plivit). Conver-
 La ce sunt folosite crizantemele? Dar cele culese?- sația
pentru înfrumusețarea gradinilor, a caselor
 Cum se pot așeza ele în vaze?- fie flori de aceeași
culoare, fie de culori diferite.
 Ce putem face pentru ca florile din vază să nu se
ofilească repede?- se schimbă apa zilnic și din când
în când li se taie o mică parte din tulpină; pentru a fi
păstrate mai mult timp, în vaze se pune zahăr.
Sinteza parțială
Se realizează de către educatoare printr-o scurtă poezioară:
,,În parcuri și prin grădini
Dau culoare și parfum
Și în vază sunt frumoasă
Dacă mă vei lua în casă. Ghicitoa-
re
De vezi că mă ofilesc
Să-mi schimbi apa cât mai des
Din codiță-mi tai puțin
Și imediat îmi revin”
După activitatea de observare, trenul pornește din nou la

drum. Însă, după o altă bucată de drum, întâlnește un al
doilea obstacol. Călătorii coboară din nou din vagoane și
rezolvă sarcina primită.
Sinteza finală se va realiza prin jocul ,,Adevărat sau Jocul

Fals?”.
Educatoarea citește afirmațiile despre crizantemă și părțile Conver-
componente ale acesteia, iar copiii aleg, ridicand paleta, sația
semnul corespunzător: atunci când afirmația este

Exerci-
țiul
adevărată și atunci când afirmația este falsă.
1. Crizantema este o floare rară care crește pe munții

înalți.
2. Crizantema înflorește în anotimpul toamna. Frontal
3. Florile crizantemelor au culoarea albă, galbenă sau
mov. Indivi-
4. Crizantemele au florile mult mai mici decât alte flori. dual
5. Florile crizantemelor au formă rotundă, pot fi
asemănate cu un ghem sau un bulgăre de zăpadă.
- 733 -
Evenime
Strategii
didactice
didactic
6. Petalele florilor de crizantemă sunt foarte groase și
înțepătoare.
7. Crizantema este o plantă care miroase foarte urât.
8. Tulpina crizantemei este foarte rezistentă.
9. În frunze se prepară hrană, ele sunt un fel de
bucătărie a plantei.
10. Crizantema este fixată în pământ prin rădăcină.
11. Rădăcina crizantemei are formă de ceapă.
12. Prin firișoarele rădăcinii, crizantema își trage apa și
substanțele hrănitoare din pământ.
13. Oamenii plantează crizanteme în grădini și parcuri
pentru a înfrumuseța aceste locuri.
5.Obți- Trenul pornește din nou la drum. Merge și merge și Frontal
nerea merge cu viteză tot mai mare. În zare, se vede un castel mare Observa-
perfor- și strălucitor. Este castelul împăratului ale cărui fiice sunt rea
manței crizantemele. Ne dăm seama că am ajuns pe Tărâmul copiilor
și Fermecat. Coborâm din vagoane. Suntem înconjurați de flori Conver-
asigura- minunate, care mai de care mai mândră și mai frumoasă. sația
rea Facem o scurtă plimbare pe acest tărâm minunat. Trebuie să
retenției ne grăbim însă, altfel, trenul va pleca fără noi.
și a ,, Să alegem crizantemele și să facem un buchet! Conver-
transfe- Copii, mi-a venit o idee. Haideți să îi facem o surpriză sația
rului greierașului Cri! Să facem două buchete! Un buchet pentru
furnica Anica și un buchet pentru greieraș, sunt convinsă ca Aprecieri
și-ar dori și el unul, să-și înfrumusețeze casa! Pentru că nu verbale
avem prea mult timp la dispoziție, să ne împărțim în două
echipe, echipa verde și echipa galbenă! Echipa verde va face
buchetul pentru furnica Anica, iar echipa galbenă, buchetul
pentru greierașul Cri!”
Copiii primesc medalioane cu frunze galbene și verzi.
,,Pentru că florile se culeg greu, vă propun să ne încălzim
puțin mâinile și degetele!”
Tranziție: ,,Jocul degetelor”- joc cu text și cânt
Exerciții de încălzire a mîinilor. Educatoarea le spune

copiilor că trebuie să se grăbească, întrucât vântul a început Conver-
să bătă- copiii ridică mainile legănându-le dintr-o parte într- sația
alta, imitând vântul. Moriștile se învârt cu putere. Norii se Exerciț-
strâng si începe să picure, copiii bat cu degetele în mese, iul
imitând ploaia. Din castelul împăratului se aud cântece
minunate, de pian. Copiii imită cântatul la pian.
După încălzirea mâinilor, copiii încep activitatea. Se

intuiesc materialele, se discută modul de lucru, urmând
desfășurarea propriu-zisă a activității.
Din lanurile de flori, copiii ,,culeg” doar crizantemele și
formează buchetele pentru cele două persoane speciale.
După realizarea celor două buchete, cele două echipe vor
- 734 -
Evenime
Strategii
didactice
didactic
analiza buchetele și vor porni din nou la drum, către casă.
Ajunși înapoi în sala de grupă, preșcolarii îl întâlnesc pe
greierașul Cri. Îi înmânează cele două buchete, însă acesta
nu este sigur că buchetele sunt formate din crizanteme, căci
el nu cunoaște prea bine această floare, are doar niște
informații pe care i le-a dat furnica Anica. Așa că le testează
puțin cunoștințele, adresându-le câteva întrebări despre
însușirile crizantemei.
Copiii răspund întrebărilor, apoi, îl invită pe greieraș să le
cânte un cântecel.
Tranziție: ,,Spune-mi iubite copilaș!”
8. Activitatea se continua cu jocul senzorial ,,Spune ce ai

Fixarea atins!”. Pe Observa-
cunoștin Copiii sunt așezați în două coloane, în funcție ecusoanele echipe rea
țelor din piept. comporta-
Pe rând, copiii, vor pipăi diverse obiecte (flori de toamnă, Jocul mentului
fructe și legume de toamnă. Pentru fiecare răspuns Demon-
corect, echipa primește aplauze și o bulină- față veselă. strația
Câștigă echipa care adună cele mai multe buline.
Se execută jocul de probă, apoi se trece la desfășurarea Aplauze
jocului.
Echipa câștigătoare va primi aplauze, în timp ce echipa
care va pierde, va executa o pedeapsă- să meargă ca piticii
prin clasă.
9. Se fac aprecieri verbale cu privire la modul de
Evalua- desfășurare a activității din această zi, se trag concluziile, iar Aprecieri
rea preșcolarii, sunt felicitați pentru tot ceea ce au realizat și Frontal verbale
activită- primesc recompensele promise de greierașul Cri.
ții
- 735 -
„FRUCTE VESELE” – PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
Prof. înv. preșcolar Enache Maria

Școala Gimnazială „Uruguay” București
GRUPA MIJLOCIE
TEMA ANUALA: ,,Când, cum și de ce se întâmplă”
TEMA PROIECTULUI: ,,BOGĂȚIILE TOAMNEI”
SUBTEMA: ,,MERE, PERE ÎN PANERE!”
TEMA ACTIVITĂȚII: „FRUCTE VESELE”
TIPUL DE ACTIVITATE: integrată
1. ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ (ADP)
 Întâlnirea de dimineaţă: „Toamna cea darnică”
 Rutine: „Învăț să protejez natura”
 Tranziţii: „Toamnă, toamnă harnică” - cântec
2. ACTIVITĂŢI LIBER ALESE (ALA) – CENTRE DE INTERES
- Stiință: ,,Borcane cu compot” - copiii vor sorta jetoane după formă și culoare;
- Construcții: ,,Lădițe pentru fructe” - copiii vor îmbina materiale pentru realizarea unor
lădițe.
- Artă: ,,Fructe de toamnă” (colorare în contur) – copiii vor colora desene cu fructe de
toamnă.
3. ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE (ADE)
DLC: ,,Toamna” - de Demostene Botez – memorizare
Scopul activităţii: formarea și dezvoltarea unei exprimări orale corecte din punct de vedere
fonetic, lexical și grammatical.
– să memoreze cel puțin 1-2 strofe din poezie, pe baza modelului educatoarei;
– să-și îmbogățeasca vocabularul cu următoarele cuvinte: roade, panere;
– să recite corect, expresiv, respectând intonația, ritmul și pauzele.
DOS: ,,Fructe vesele” - activitate practică (lipire).
Scopul activităţii: formarea unor abilităţi practice prin utilizarea tehnicilor de lucru specifice
lipirii.
- să recunoască materialele de lucru şi posibilităţile de utilizare a acestora;
- 736 -
- să lipească cel puțin două elemente constitutive ale feței fructului;
- să realizeze o lucrare finală cu valoare estetică şi practică.
4. JOCURI ŞI ACTIVITĂŢI RECREATIVE
Tema: ,,Armonii de toamnă“ – cântece și dans
BIBLIOGRAFIE:
 „Curriculum pentru învăţământul preşcolar”, Editura DIDACTIC PUBLISHING HOUSE,
2009
 „Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Editura GHEORGHE-
CÂRŢU ALEXANDRU, 2009.
SCENARIUL ZILEI
Ziua începe cu Întâlnirea de dimineață.

I. SALUTUL. Educatoarea salută copiii: „Bună dimineaţa fructe de toamnă!”. Copiii (așezați în
semicerc) își aleg un nume de fruct și se prezință celorlalți colegi dându-și mâna de la stânga la
dreapta.
II. PREZENTA. Dimineaţa, la venirea în sala de grupă, fiecare copil îşi așează fotografia la
panou.
III. CALENDARUL NATURII (se folosesc jetoane şi imagini). Se discută despre cum este
vremea în această zi pentru a aşeza la „Calendarul naturii” jetoanele corespunzătoare anotimpului,
se va preciza ziua, data şi luna în care ne aflăm. (Ce zi este astăzi? Ce zi a fost ieri? Dar mâine? În
ce lună suntem? Cum este vremea? Cum sunt oamenii îmbrăcaţi? În ce anotimp suntem?)
IV. ÎMPĂRTAŞIREA CU CEILALŢI. Se discută despre bucuriile ce ni le aduce anotimpul
Toamna.
V. NOUTATEA ZILEI. Astăzi a venit în vizită la grupă Zâna Toamnă (care a pregătit multe
surprize pentru copii). Ea va rămâne să vadă câte lucruri știu aceștia despre anotimpul Toamna.
Apoi se prezintă copiilor, în termeni accesibili, activităţile pe care le vor desfăşura în această zi şi
se precizează pe scurt
sarcinile pe care le vor îndeplini în cadrul activităţilor.
 Rutina: „Invăţăm să îngrijim natura”- deprinderea de a îngriji, de a respecta şi de a ocroti
- 737 -
natura.
In cadrul activităţii integrate „Fructe vesele” (DLC, DOS), copiii sunt invitați să învețe o
poezie despre Toamnă și să realizeze coronițe cu fructe vesele în vederea dezvoltării tehnicilor de
lipire/asamblare a diferitelor materiale utilizate.
 Tranziții: „Toamnă, toamnă harnică” – cântec
„Bat din palme” – joc ritmic
Activitatea va fi completată cu Activităţile liber alese în care copiii vor avea de realizat diferite
sarcini în funcţie de sectorul ales. La centrul ȘTIINȚE copiii vor sorta jetoane cu fructe de toamnă
și le vor așeza în borcane în funcție de forma și culoarea etichetei acestuia. La sectorul
CONSTRUCȚII copiii vor realiza lădițe pentru fructe cu materiale la alegere. La centrul ARTĂ
copiii vor colora fructe de toamnă în contur.
Se apreciează comportamentul preşcolarilor, modul în care au răspuns în timpul întregii
activităţi şi progresul realizat. Activitatea se finalizează cu un moment de relaxare „Armonii de
toamnă” (cântece și dans).
DEMERS DIDACTIC
SECVEN- MIJLOA-
ŢELE CE
CONŢINUT INSTRUCTIV-EDUCATIV METODE
ACTIVI- DIDACTI-
TĂŢII CE
1. - Se pregăteşte materialul didactic şi se asigură
Moment condiţiile necesare desfăşurării activităţii.
organiza- - Cadrul didactic salută copiii: „Bună dimineaţa,
toric fructe de toamnă!”
2. - Se face sub formă de surpriză. Conversaţia
Captarea În sala de grupă soseşte Zâna Toamnă, care aduce Silueta
atenţiei copiilor mai multe surprize (ilustrații, baghetă, cutii zânei
cu surprize). Toamna,
3. Anun- - Se anunţă tema activităţii şi obiectivele pe înţelesul imagini de
ţarea copiilor. Zâna Toamna îi roagă pe copii să învețe toamnă,
- 738 -
SECVEN- MIJLOA-
ŢELE CE
ACTIVI- DIDACTI-
TĂŢII CE
temei şi a poezia „Toamna” scrisă de Demostene Botez. coșulețe,
obiective- Ulterior copiii își vor confecționa coronițe cu fructe volum de
lor vesele pentru a se distra în compania zânei. poezii,
4. Diri- Se face o scurtă reactualizare a cunoștințelor cutii cu
jarea dobândite de către copii prin câteva întrebări despre surprize,
învăţării toamnă. Conversaţia baghetă.
ADE - Cum este vremea toamna?
DLC - Ce se întâmplă cu plantele şi copacii în acest
anotimp?
- Cum se îmbracă oamenii toamna?
- Ce ne aduce toamna?
Familiarizarea cu conținutul poeziei. Se recită
poezia model. Conversa
Se recită model prima strofa. Un copil (atins de
bagheta magică a zânei Toamna) vine lângă planșă și Explicaţia
recită sub îndrumare această strofă. Alți 2-3 copii
repetă strofa.
Se recită model strofa I și a II-a.
Deasemenea, 2-3 copii recită prima și a doua strofă Demonstraţia
sub îndrumarea educatoarei. Se repetă cele doua
strofe cu toată grupa.
Pentru fixare educatoarea propune jocul „Continuă
tu!” în care copiii atinși de baghetă recită poezia în Exerciţiul
lanț de unde a rămas copilul ales anterior.
Se fac aprecieri verbale individuale sau colective,
5. asupra modului cum s-a desfășurat activitatea.
Obţinerea Tranziția către activitatea practică se va realiza prin
perfor- cântecul „Toamnă, toamnă harnică”
manţei Zâna Toamna, fericită că a cunoscut copii atât de
ADE isteți, îi invită la un moment de relaxare. Dar pentru
DOS aceasta trebuie să se costumeze adecvat, adică să își Conversația
Activitate confecționeze o coroniță cu un anumit fruct de
practică toamnă preferat pentru a participa la distracție.
Cu ajutorul materialelor de pe măsuțe se va
realiza tema „Fructe vesele”.
Se cere apoi copiilor să intuiască și să denumească Coronițe,
materialele de lucru de pe mese. Se explică şi se lipici,
demonstrează modul de lucru: „luăm lipiciul şi îl jetoane cu
întindem pe spatele fiecărui element (gură, ochi, fructe
codiță, mâini). Apoi lipim aceste elemente pe jetonul Demonstraţia (mere și
reprezentativ pentru fructul primit și apăsăm bine pere),
pentru fixare. Vom avea grijă să nu depășim spațiul Exercițiul elemente
și să nu murdărim imaginea”. La final educatoarea îi constitutive
ajută pe copii să capseze fructul obținut pe coroniță. ale feței
Se prezintă copiilor modelul realizat insistând fructului,
asupra tehnicilor de lucru şi ordinii efectuării lor, șervețele.
asupra acurateții și a esteticului.
Se execută împreună cu copiii exerciții de încălzire a
- 739 -
SECVEN- MIJLOA-
ŢELE CE
ACTIVI- DIDACTI-
TĂŢII CE
mușchilor fini ai mâinii: „Mișcăm degețelele și batem
pălmuțele, răsucim încheietura și dăm mingea dura-
dura etc.”
Se urează copiilor - „Spor la lucru!”, după care
se va trece la realizarea temei de către copii.
În timp ce copiii lucrează (pe fond muzical) se Casetofon,
urmăreşte activitatea fiecăruia oferind indicații și CD
ajutor celor care întâmpină greutăți.
Se apreciază modul în care au răspuns şi progresul
realizat de către copii.
Tranziṭia către centre se va realiza prin cântecul „A,
a, a acum e toamnă da”. Exerciţiul
6. Eva- - La activitățile pe sectoare, copiii formează grupe
luarea respectând cerinṭa: „Aṭi primit ȋn dar un fruct, vă
ALA I grupaṭi după formă”.
- Se expun sarcinile de lucru ce se află în coșulețe: Borcane
- La sectorul „Știință”, copiii vor sorta jetoane cu etichetate
fructe după formă și culoare apoi le vor așeza în cu fructe,
borcane etichetate corespunzător. jetoane cu
- La „Construcții”, vor realiza lădițe pentru frute cu fructe
materialele puse la dispoziție (Lego, cuburi diverse). diferite,
- La „Artă”, copiii colora în contur fructe de toamnă lego,
utilizând culori adecvate. cuburi,
- După ce le-au fost explicate sarcinile, copiii culori
lucrează, iar când unul dintre ei finalizează sarcina cerate, fișe
încredințată, se va îndrepta către alt sector de de lucru
activitate dacă există locuri libere.
7. Asi- - Activitatea se va încheia cu un moment de
gurarea divertisment „Armonii de toamnă” (cântece și dans). Casetofon,
retenţiei Copiii își vor pune coronițele cu fructe și se vor Conversaţia CD,
şi a distra în compania zânei Toamna. stimulente
transferu- Se fac aprecieri asupra desfăşurării întregii activităţi.
lui Toţi copiii primesc stimulente (jetoane cu fructe).
ALA II
8.
Incheiere
a
activității
- 740 -
ATRAGEREA SPRE LECTURĂ – MODELE DE BUNĂ PRACTICĂ
Prof. Farcaş Claudia

Bibliotecar Băilă Mirela
Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară „Ţara Bârsei”
Prejmer, jud. Braşov
"Cartea este o luminiţă pe care altcineva a aprins-o pentru tine să-ţi lumineze clipele de
singurătate".
Cu toată amploarea pe care au luat-o mijloacele audio vizuale în difuzarea culturii, cartea a
rămas şi va rămâne unul dintre cele mai frecvente mijloace de autoinstruire, de formare a omului
societăţii moderne. Lectura cărţii oferă celui care o parcurge, prilejuri unice de reflecţie, de
meditaţie; ea îndeamnă la introspecţie, angajează valori formativ-educative care îşi pun amprenta
asupra întregului comportament al cititorului. Lectura reprezintă o metodă educativă în care
predomină acţiunea de comunicare scrisă, ce propune cititorului o cale de autoinstruire eficientă
prin dobândirea unor tehnici intelectuale specifice.
Încă din perioada tranziţiei, natura fenomenului lecturii se modifică profund. Se modifică
cerinţele de lectură ale cititorilor, ca efect al nevoilor lor sociale, economice, civice, spirituale, se
modifică şi natura serviciilor menite a satisface trebuinţele de lectură. La cererile individuale şi
foarte diferenţiate ale beneficiarilor, ele vor trebui să ofere răspunsuri individualizate. (2,
MOLDOVEANU Maria, pag. 22).
Cum se poate ajunge la o lectură automotivantă pentru elevi? Poate trebuie avute în vedere
câteva principii care să-l ajute pe profesor să fie extrem de persuasiv: lectura să fie centrată pe
sensurile pe care textul le poate genera (a citi pentru a înţelege); lectura să fie interactivă (să se
producă un dialog între cititor şi text şi între cititorii aceleiaşi cărţi, bazat pe răspunsuri subiective);
lectura să fie exersată (să li se creeze elevilor ocazia de a ieşi dintr-un şablon rigid, de a aborda
fenomenul lecturii în mod diferit, adaptat lor şi contextului); lectura să aibă un scop bine identificat
pentru elevi (plăcere, autocunoaştere, descoperirea unor particularităţi textuale etc.); lectura să fie
încurajată (prin atitudinea personală a profesorului, prin recompense, prin discuţii valorizatoare
etc.).
O astfel de persoană ştie cum să înveţe, deoarece ştie cum este organizată informaţia, cum
s-o regăsească şi cum s-o utilizeze în aşa fel încât ceilalţi să poată învăţa de la ea. (1, BANCIU
Doina, pag. 20). Există o relaţie directă între modul cum este stimulată motivaţia lecturii în şcoală şi
- 741 -
opţiunile pentru lectură ale elevului (3, SCHIFIRNEŢ Constantin pag. 48).
Astăzi se caută mai mult informaţia, extrasă în mod succint, decât lecturarea cărţii întregi
pentru a nu rupe informaţia necesară din context. Mai mult decât oricând elevul doreşte să aibă
libertate în alegere şi exprimare, chiar şi în domeniul lecturii; dar nici o lectură haotică, fără
conţinut nu este benefică. Într-un context în care motivaţia tinerilor pentru lectură este tot mai
redusă, personalitatea lor fiind modelată de factori educativi adesea lipsiţi de constantă valorică,
Cercurile de lectură reuneşte elevii care au ca preocupare comună lectura, într-o sărbătoare a
schimbului de idei şi de impresii, cuprinşi în activităţi specifice de cultivare şi de dezvoltare a
gustului pentru lectură şi urmăreşte formarea de valori şi de atitudini, prin intermediul literaturii.
Activităţi prin care se poate asigura un cadru pentru susţinerea şi dezvoltare a gustului
pentru lectura de plăcere: întâlniri regulate în care sunt puse în discuţie cărţi din afara lecturii
şcolare. Promovarea lecturii se poate face prin: concursuri de tipul cel mai bun afiş de promovare a
lecturii, benzi desenate, cea mai reuşită copertă, ”carta cititorului”, manifeste ”prolectură”,
”recunoaşteţi autorul”, ”recunoaşteţi personajul”, târguri de carte, reparare de cărţi uzate, cronici,
recenzii, jurnale de lectură, portofolii, ilustraţii pentru cartea preferată, recomandări de carte prin
”scenarii originale”, activităţi de tipul ”toată şcoala citeşte”, maraton al lecturii etc.
Lectura de plăcere sau automotivantă, autotelică, este singura care asigură un cititor avizat,
un cititor permanent, care va continua această practică dincolo de băncile şcolii şi pe care am dorit
să o consolidăm prin intermediul proiectului „Cercurile de lectură”. De aceea, exemplific câteva
activităţi derulate în cadrul cercurilor de lectură pe care le-am organizat cu elevi din ciclu primar,
gimnazial şi liceu, în Centrul Documentar Informativ din şcoala mea, activitate începută acum trei
ani.
Activităţi menite a atrage elevii spre lectură:
1. NOTA DE INIMĂ: Activitate de deschidere a cercurilor de lectură.

Scop: a. evocarea unor experienţe autentice de lectură, care definesc, în esenţă, tipuri de cititori, de
cărţi şi de lecturi; b. alcătuirea unei liste de cărţi citite, ce poate fi folosită ca punct de pornire al
cercurilor de lectură, în locul recomandărilor stricte ale profesorului; c. lectura predictivă, pornind
de la o experienţă olfactivă; d. incitarea la lectură, prin metode neconvenţionale;
Desfăşurare:
A. Evocare: Li se oferă participanţilor o listă ce cuprinde mai multe mirosuri, precum: vanilie,
scorţişoară, iasomie, tămâie, mare, munte, mentă, leuştean, trandafiri, viorele, crini, cerneală, lemn
ars, lemn de fag, brad, dulceaţă de gutui, magiun de prune, ciuperci, fân, usturoi, lavandă, mere,
pere coapte, peşte prăjit, porumb fiert, cafea la ibric etc.
- 742 -
Timp de câteva minute, participanţii relaţionează aceste mirosuri cu evenimente petrecute,
cu experienţe personale, cu amintiri, cu persoane. Pot, în perechi, să-şi împărtăşească aceste
evocări. Mai apoi, fiecare va alege din listă două mirosuri, asociindu-le povestea evocată de acestea,
o persoană, un loc, un obiect şi o carte. Se va completa, astfel, tabelul următor:
MIROSUL POVESTEA ASOCIERI

EVOCATĂ CARTE UN OBIECT O PERSOANA UN LOC
CITITĂ
1.
2.
Aceste cărţi aduse în discuţie vor face obiectul unei liste de cărţi comune şi vor reprezenta, indirect
şi implicit, recomandări de lectură.
B. Realizarea sensului: Dintr-un recipient special, fiecare participant primeşte câte un „papirus”-
sigilat cu pecete de ceară şi parfumat discret. Fără a-l desface, pornind doar de la miros, fiecare va
încerca să intuiască ispititorul conţinut al mesajului (lectura predictivă): unde s-ar putea petrece
acţiunea, când, cine ar fi personajele, care ar fi intriga... Dezvoltarea misterului „papirusului”- un
fragment din Parfumul de Patrick Suskind.
C. Reflecţie: lectura şi analiza lecturii predictive.
2. CĂRŢILE PE CARE NU LE-AI CITIT - activitate de creare a listelor de lectură suplimentară.

În romanul său fascinant „Dacă într-o noapte de iarnă un călător”, Italo Calvino construieşte o
alegorie a Cititorului, în căutarea Cărţii Cărţilor, a scriiturii care să-l mulţumească pe deplin, să-l
determine să se regăsească definitiv şi să o împărtăşească cu cei dragi. Feţele lui sunt multiple:
Cititor şi Cititoare, cititor de plăcere, dezinteresat, ocazional sau serios, riguros, interpret,
pragmatic. Romanul începe cu o „excursie” într-o librărie în care cititorul caută noul roman al lui
Italo Calvino, despre care citise în presă. Labirintul printre cărţi este o ocazie de a le eticheta, de a le
clasifica.
Drumul călătorului prin librărie, care îşi clasifică, ordonează şi etichetează cărţile nu după
raţiuni de biblioteconomie, ci după experienţe personale, poate fi un bun pretext de scoatere la
„vânzare” a propriilor preferinţe livreşti ale cititorilor de la Cercul de lectură. Astfel, se pot gândi,
după modelul lui Calvino, „etichete” ce să prilejuiască numirea unor cărţi, vehicularea unor titluri,
pe criterii strict subiective: Cartea care ţi-a displăcut, ţi-a lăsat un gust amar; Cartea pe care ai lua-o
cu tine în orice vacanţă de vară; Cartea pe care nu ai crezut niciodată că o vei termina de citit;
Cartea pe care ai cumpărat-o şi încă nu ai citit-o; Cartea savurată ca „desert”; Cartea pe care ai
intenţia să o citeşti dar mai întâi trebuie să citeşti alte; Cartea pe care vrei să o ai la îndemână pentru
- 743 -
a te justifica; Cartea prea scumpă pe care ai putea să aştepţi să o cumperi când va fi la jumătate de
preţ; Cartea în care te-ai visat sau te-ai imaginat; Cartea pe care ai putea să o împrumuţi de la
cineva; Cartea pe care ai „domesticit-o”, ai transformat-o „a mea”; Cartea pe care ai vrea cu orice
preţ să o citeşti înainte de lansarea oficială; Cartea care ţi-a răspuns cel mai mult unor prejudecăţi
formate; Cartea deja citită fără să fi fost nevoie să o deschizi; Cartea fără de care crezi că ai fi fost
altfel; Cartea pe care ai recitit-o de cele mai multe ori; Cartea la care te-a trimis un film; Cartea
pentru care ţi-ai neglija activităţile cotidiene; Cartea care ţi-a răspuns cel mai puţin unor unor
prejudecăţi formate; Cartea la modă pe care n-ai vrut să o citeşti; Cartea în care ai fi vrut „să
trăieşti”, ca personaj; Cartea cu care ai dormi sub pernă; Cartea „grea” la stomac; Cartea de care
crezi că te-ai fi putut lipsi; Cartea care ţi-a făcut rău, care ţi-a mâncat degeaba timpul; Cartea pe
care ai citi-o ca să epatezi; Cartea pe care ţi-e frică să o reciteşti; Cartea pe care o cauţi sau ai
căutat-o în zadar multă vreme; Cartea pe care toţi au citit-o şi, deci, e ca şi cum şi tu ai citit-o;
Cartea pe care ai citit-o aproape fără întrerupere, fără să te poţi gândi la altceva între timp.
Acest „joc” poate scoate la iveală atât preferinţele cât şi cărţile care le-au displăcut, ambele
situaţii generând contextul problematizării atitudinii faţă de carte.
Nu contează atât „formula” prin care se ajunge la cărţi, dacă le recomandă sau interzic
colegilor, dacă există păreri convergente despre lecturi. E esenţial aici să se trimită la ele în urma
unor experienţe autentice de lectură, să se justifice opiniile şi să se incite la lectură.
Nu interesează primordial, a produce, prin aceste activităţi, nişte decodori buni, care, aşa
cum spunea Simona Popescu în Exuvii, să „analizeze stilistic diverse poezele clasice cu detaşarea
celui care studiază anatomia corpului uman pe mulaje de plastic”, ci a fi capabili de reflecţie, de a
avea un orizont pe baza căruia să producă legături creative, originale, neaşteptate şi neprogramate şi
de a împărţi celorlalţi bucuria lecturii.
3. O CARTE ÎN SENZAŢII
Sarcina de lucru:
1. Alegeţi din fondul documentar al CDI o lucrare a unui scriitor pe care îl apreciaţi. În ora de
Iniţiere în cercetarea documentară şi în afara cursurilor, citiţi această lucrare şi completaţi cu
sinceritate şi în mod responsabil fişa cărţii3.
2. Realizaţi un pliant/o prezentare PowerPoint/altă formă de prezentare (la alegerea voastră) care să
conţină numele, prenumele şi clasa voastră (a IX-a A), an şcolar (2009-2010), denumirea cursului
nostru (Iniţiere în cercetarea documentară), profesorul coordonator (Palcu Claudia), datele de
identificare a cărţii (autor(i), titlu, loc de apariţie, editură, an), răspunsul vostru pentru rubrica „O
1. Fişă adaptată după Projet-lecture au coeur du CDI. CRDP de l’Académie de Créteil, 1999, p. 65.
- 744 -
carte în senzaţii”.
FIŞA CĂRŢII: Autor; Titlul; Loc apariţie; Editura; Anul apariţiei; Nr. pag.; Rezumat; Personaje
principale; personajele preferate; Gradul de dificultate al lecturii: a. lectură foarte uşoară b. lectură
uşoară c. lectură dificilă; Timpul necesar lecturii integrale: ore/zile/săptămâni/luni; Nota pe care ai
acorda-o cărţii (1/10); Ai recomanda această carte?; Fraza ta preferată (reproducere exactă şi
indicarea paginii la care apare fraza citată): O carte în senzaţii”:
Dacă această carte ar fi…………… (o culoare, un sentiment, o figură geometrică, un tablou
celebru, un loc de pe Pământ etc),ar fi…………pentru că…………..
4. PROIECT DE LECTURĂ: „SCRIITORUL MEU PREFERAT ÎN FONDUL

DOCUMENTAR AL CDI”
PRODUS DOCUMENTAR VIZAT: Bibliografia lucrărilor de şi despre:

…….…………..existente în fondul documentar al CDI.
SARCINA DE LUCRU: Identificaţi în fondul documentar al CDI lucrări scrise de
……………….sau lucrări/studii despre……………........ Pentru fiecare titlu veţi redacta o referinţă
bibliografică după următorul model:
- Pentru lucrări monografice (cărţi): NUMELE AUTORULUI, Prenumele, Titlu, Subtitlul, Menţiuni
de responsabilitate secundară (facultativ), Locul de apariţie, Editura, Anul apariţiei.
- Pentru un studiu: NUMELE AUTORULUI, Prenumele, Titlul studiului, În: Titlul lucrării, Locul
de apariţie, Editura, Anul apariţiei, pagina.
- Pentru un articol apărut într-un ziar sau o revistă: NUMELE AUTORULUI, Prenumele. Titlul
articolului. În: Titlul periodicului, Anul de vârstă, Anul de apariţie, Numărul de ordine al
periodicului, paginile între care se găseşte articolul citat.
- Pentru un articol publicat on-line: Ex. NUMELE AUTORULUI, Prenumele, în: Titlul
documentului/numele site-ului, data apariţiei, [Consultat la data …..]. Disponibil la adresa: ……
În sinteză: lectura este un aspect esenţial al procesului instructiv-educativ; actualmente

există factori ce diminuează procesul lecturii; profesorului îi revine un rol deosebit în edificarea
prestigiului lecturii; pentru activizarea lecturii sunt necesare: cultivarea dragostei pentru lectură,
promovarea imaginii lecturii; învăţarea tehnicii lecturii, organizarea activităţilor de amploare în
sprijinul lecturii.
„Toţi cei care au acces la cărţi, sunt nişte inşi mai buni decât alţii, mai puternici, iar
durerile îi ating mai puţin şi nefericirile trec mai repede.” Mircea Eliade.
- 745 -
BIBLIOGRAFIE:
[1] BANCIU, Doina, Abordarea profesiei de bibliotecar şi documentarist într-o nouă
strategie, în: Revista Bibliotecii Naţionale, an III, nr. 2, 1997, p. 20.
[2] MOLDOVEANU, Maria, Obsolenţă şi inovaţie: un model de analiză a serviciilor de
lectură, în: Biblioteca, an III, nr.1-2, 1992, p. 22.
[3] SCHIFIRNEŢ, Constantin, Lectură şi cititor, în: Biblioteca, an III, nr. 1-2, 1992, p. 48.
- 746 -
„CALCULATORUL – MAI MULT DECÂT O JOACĂ” – PROIECT
DE PROGRAMĂ PENTRU ACTIVITATEA OPŢIONALĂ
Ed. Filip Nela

Denumirea opționalului: „Calculatorul – mai mult decât o joacă”

Tipul opționalului: Inițiere computerială
Ariile curriculare: DȘ, DLC, DEC
Durata: An şcolar 2016-2017
Nr. de ore: 1 oră pe săptămână
Grupa: Mare
Argument
Astăzi toată lumea foloseşte, direct sau indirect, calculatorul, acesta devenind un partener de
lucru al omului, un coechipier de « joacă » al copilului. Introducerea unei astfel de activităţi
opţionale răspunde interesului crescut al copiilor pentru activităţi informatizate, ele contribuind la
dezvoltarea încrederii în forţele proprii, asigurând o libertate mai mare oferită copilului,
capacităţilor sale de expresie. Majoritatea copiilor au cunoştinţe minime privind utilizarea
calculatorului, ei dispunând acasă de computer şi de o gamă variată de jocuri, Din discuţiile purtate,
atât cu copiii cât şi cu părinţii, am constatat că nu toate jocurile pe care le deţin corespund nivelului
de vârstă şi nu toate au valenţe educative.
Avem în vedere faptul că alături de celelalte mijloace didactice putem utiliza calculatorul,
acesta fiind un instrument didactic ce poate fi folosit în scopul eficientizării tuturor activităţilor de
învăţare de la clasă. Calculatorul a devenit o componentă a spaţiului socio-cultural al copiilor
influenţându-le limbajul şi comunicarea non-verbală şi punându-i în situaţia de a găsi rapid soluţii.
Noul curriculum pentru învăţământul preşcolar prevede stimularea copilului în perceperea,
cunoaşterea şi stăpânirea mediului apropiat, printre finalităţile sale numărându-se şi educarea
capacităţii copilului de a interacţiona cu mediul, de a-l cunoaşte prin explorări, experimente şi
exerciţii.
Integrarea calculatorului în activitatea de învăţare constituie o strategie modernă de
racordare a învăţământului la noile cuceriri tehnologice.
Calculatorul oferă totodată o abordare interdisciplinară a domeniilor de cunoaştere.
- 747 -
Obiective cadru:
 cultivarea interesului pentru cunoaşterea şi utilizarea calculatorului;
 dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător prin intermediul
computerului;
 stimularea potenţialului creativ al copilului, a intuiţiei şi imaginaţiei;
 utilizarea unui limbaj informatic adecvat.
 să cunoască componenţa externă a calculatorului şi funcţiile acesteia;
 să cunoască şi să exerseze reguli de utilizare a computerului;
 să lanseze în execuţie Windows;
 să recunoască elemente ale lumii înconjurătoare
 să cunoască elementele mediului socio-cultural;
 să denumească principalele operaţii specifice lucrului cu calculatorul;
 să comunice mesaje în timpul efectuării jocurilor;
 să-şi exercite imaginaţia creatoare prin intermediul diverselor aplicaţii practice (lucrul în
programul Paint).
Conţinuturile învăţării:
 cunoaşterea părţilor componente ale calculatorului,
 cunoaşterea tastelor importante;
 selectarea unei anumite aplicaţii;
 utilizarea programelor Paint şi Word;
 activităţi distractive.
Metode şi procedee didactice: conversaţia, observaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
problematizarea.
Mijloace didactice: computer, CD-uri, coli albe, imprimantă.
Forme de organizare: perechi, grupuri mici, individual.
Evaluare continuă: se realizează la finalul fiecărei activităţi.
Se urmăreşte:
 nivelul la care a ajuns în cadrul jocului;
- 748 -
 gradul de colaborare;
 realizarea sarcinilor propuse în aplicaţia Paint.
Evaluare finală:
 se va urmări ,,când” şi ,,cum” îşi utilizează informaţiile primite
 se vor realiza portofolii personale cu desenele copiilor;
 se pot realiza poveşti şi personaje de tipul ,,benzi desenate”;
 se vor realiza invitaţii (programe de desfăşurare) la serbarea de sfârşit de an şcolar.
Parteneri: grădiniţă, familie.
Inventar de activităţi:
 ,,Prietenul meu se prezintă” – elemente componente ale calculatorului
 ,,Agaţă şi deplasează!” – operaţii simple cu mouse-ul
 ,,Ne jucăm cu tastatura” – semnificaţia fiecărei taste
 ,,Ne jucăm cu iconiţe” – lansarea unei aplicaţii
 ,,Unde pot să desenez?” – familiarizarea cu programul Paint
 ,,Pot să scriu!” – utilizare Word
 ,,Colorează imginea aşa cum doreşti!” – CD. ,,Cenuşăreasa”
 ,,Scrisoare către Moş Crăciun” - Paint (desen din imaginație)
 ,,Vreau să ştiu despre animale!” - vizionare film documentar (PPS)
 ,,Povești îndrăgite” – puzzle
 ,,Completează şirul numerelor (crescător/descrescător)!” – exerciții aplicative
 ,,Ouă încondeiate” - desen decorativ (Paint)
 ,,Scriem cuvinte care încep cu sunetul...” – aplicații Word
 ,,Învățăm limba engleză?” – joc exercițiu
 ,,Vă invităm la serbarea noastră!” - (redactare de afişe/invitaţii/programe)
Bibliografie:
 Lespezanu M., – „Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar”– Editura Omfal Esenţial,
Bucureşti, 2007;
 Maior, A., – „Matematica distractivă – cls. I”, Editura Aramis, Bucureşti, 2009;
 ,,Curriculum pentru învăţământul preşcolar”, Editura Didactica Publishing House,
Bucureşti, 2009.
- 749 -
„RENUL LUI MOȘ CRĂCIUN”
Prof. înv. preșcolar Filipoiu Georgiana

Grădinița cu Program Normal Cochirleanca, jud. Buzău
Grupa: Mare
Tema anuală de studiu: Când, cum și de ce se întâmplă?
Subtema: Magia sărbătorilor
Tema proiectului: Sărbători, sărbători!
Tema activității: Renul lui Moș Crăciun
Forma de realizare: Activitate integrată.
Tipul de activitate: Verificare și consolidare de cunoștințe și deprinderi.
Componența activității integrate: (Întâlnirea de dimineaţă, jocuri şi activităţi didactie alese, activităţi
pe domenii experienţiale, tranziţii, joc de mişcare/relaxare)
ADP:
Întâlnirea de dimineaţă:
 Salutul -”Bună dimineața, copii!”
 Prezenţa - se va realiza prin așezarea pozelor la Panoul de prezență.
 Noutatea zilei: Scrisoare de la Rudolf, renul lui Moș Crăciun.
Tranziţii:
* ”Bat din palme: clap, clap, clap
Din picioare trap, trap, trap!
Ne-nvârtim, ne răsucim
Și la centre noi pornim!”
* ”Randul iute îl formăm
Și spre baie ne-ndreptăm
Pe mâini să ne spălăm
Și la masă ne-așezăm”
JOCURI ŞI ACTIVITĂŢI DIDACTICE ALESE
Bibliotecă: “Globurile fermecate” - grafisme
Joc de rol: „Cofetarii pricepuți!”- modelare
ACTIVITĂŢI DOMENII EXPERIENŢIALE:
A.D.E. : D.Ș.2 + D.O.S. „Să-l ajutăm pe renul Rudolf”
- 750 -
D.Ș.(activitate matematică) – joc didactic+ D.O.S.(activitate practică)-lipire
JOCURI ŞI ACTIVITĂŢI RECREATIVE
„Împodobim bradul” – joc de mișcare
Dezvoltarea capacității de aplicare a cunoștințelor matematice referitoare la numere în intervalul
1-5 și consolidarea abilităților practice însușite anterior- lipire.
O1- să traseze corect grafisme respectând liniatura și spatiul dat;
O2- să realizeze prăjituri din aluat;
O3- să raporteze corect cantitatea la număr și invers;
O4- să precizeze locul unui numar natural în șirul numeric;
O5- să precizeze vecinii mai mari sau mai mici ai numărului în limitele 1- 5;
O6- să formeze șirul numeric crescător și descrescator în limitele 1-5;
O7 – să lipească elementele decupate respectând ordinea etapelor de lucru;
O8 – să respecte regulile de grup în organizarea și desfășurarea jocurilor recreativ distractive.
SARCINA DIDACTICA: Raporteaza corect cantitatea la numar și invers, precizeaza locul unui
numar natural în șirul numeric, precizează vecinii mai mari sau mai mici ai numărului în limitele
1- 5, formeaza șirul numeric crescător și descrescător în limitele 1-5, rezolvă problema corect.
REGULILE JOCULUI: Copiii vor trebui să parcurgă mai multe probe în cadrul jocului. Copilul
ales de educatoare va veni la panou și va rezolva proba. Daca nu reușește să rezolve singur proba va
fi ajutat de ceilalți colegi.
ELEMENTE DE JOC: Aplauze, mișcarea, închiderea și deschiderea ochilor, bătăi din palme,
spargem baloane și surpriza.
METODE ŞI PROCEDEE: Conversația, explicația, exercițiul, demonstrația, jocul didactic,
observația, instructajul verbal și problematizarea.
MATERIALE DIDACTICE: Scrisoarea de la renul Rudolf, sacul cu materiale: fișe, carioci, coca
rafaelo, planșete, cutii pentru prăjituri, șorțuri, renul lui Moș Crăciun, baloane, brad din polistiren,
jetoane: globuri diferite culori, clopoței, bomboane, renul Rudolf, sania cu Moș Crăciun, cifre de la
1 la 5, lipici, coli colorate, coli incolore, pamblica pufuleți, ochișori, brad artificial, podoabe pentru
brad, casetofon cu CD.
DURATA:1 ZI
Scenariul zilei
Activitatea debutează cu Întâlnirea de dimineață. Copiii stau pe scăunele în semicerc rostind
versurile:
”Dimineața a sosit,
- 751 -
Toți copiii au venit,
Haideți să ne adunăm
Și pe rând ne salutăm!”
Salutul ”Bună dimineața, copii!” se realizează prin tehnica comunicării rotative. Acesta
începe de la educatoare și este continuat de toți copiii grupei, fiecare salutându-și colegul din partea
dreaptă.
Copiii trec la Panoul de prezență unde își așează poza, apoi se va completa Calendarul
naturii.
Împărtășirea cu ceilalți se realizează printr-o discuție liberă despre sarbatorile de iarnă.
Noutatea zilei o reprezintă un sac roșu plin cu diferite materiale și o scrisoare de la renul
Rudolf:
„Bine v-am găsit, dragi copii din grupa mare. Eu sunt renul Rudolf, renul lui Moș Crăciun.
Sunt foarte supărat că am scăpat sacul acesta din sanie. Este un sac cu globuri și cutii pentru
prăjituri, dar globurile nu sunt terminate și în cutiile de prăjituri nu am apucat să punem prăjiturile.
Vreți să mă ajutați să termin treaba? Pentru asta trebuie să căutați în sac și să treceți mai multe
probe. Pentru centrul Bibliotecă aveți de ornat globuri cu semen grafice și la centrul Joc de rol să
modelați prăjiturele. Va rog să mă ajutați! Renul Rudolf”
Copii au gasit în sac pentru centrul Bibliotecă: fișe cu globuri și carioci și pentru centrul Joc
de rol: coca de prăjituri, șorțuri și cutii de cadouri pentru a așeza prăjiturile.
Preșcolarii merg la centrele de lucru printr-un moment de tranziție:
”Bat din palme: clap, clap, clap!
Din picioare trap, trap, trap!
Ne-nvârtim, ne răsucim
Și la centre noi pornim!”
La centrul Bibliotecă preșcolarii vor realiza ,,Globulețe fermecate ,, prin semne grafice.
La centrul Joc de rol trebuie să modeleze prăjituri și să le așeze în cutiile de cadouri.
Rutină și tranziție Copiii formează o coloană și părăsesc sala de grupă pentru mersul la baie,
spălatul mâinilor și servitul mesei.
A.D.E.: D.Ș.- Activitate matematică (joc didactic)+DOS (lipire)- ”Să-l ajutăm pe Renul
Rudolf”.
Întorși în sala de grupa copii îl întâlnesc pe Renul Rudolf care le cântă un cantecel prin care
le spune supărarea lui. Educatoarea propune copiilor activitatea “ Să-l ajutăm pe renul Rudolf!”, pe
parcursul careia preșcolarii vor avea de rezolvat mai multe probe cu sarcini diferite.Dupa ce îl vor
ajuta pe Rudolf copii îi vor oferi cadou o felicitare realizata de ei în cadrul activității practice. În
încheiere se vor face aprecieri colective și individuale asupra modului de participare la joc cât și la
- 752 -
activitatea practică.
După desfășurarea activității pe domeniile experiențiale se trece la jocurile recreative:
Împodobim bradul!
Vor împodobi bradul și îi vor cânta brăduțului un cântecel.
Bibliografie:
1. Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-6/7 ani), București 2008;
2. Mihaela Neagu și Georgeta Beraru, Activități matematice în grădiniță, Editura Polirom,
București 1997.
- 753 -
„SIGURANŢA ELEVILOR – O PRIORITATE ÎN PREZENT ŞI VIITOR!”
EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ ȊN DOMENIUL EDUCAȚIONAL
Prof. Filiuțã Gina

Colegiul Tehnic „Marcel Guguianu” Zorleni, jud. Vaslui
Titlul proiectului: „Siguranţa elevilor – o prioritate în prezent şi viitor!”
Obiectivul general:
Sensibilizarea elevilor cu privire la necesitatea implicării în activităţi educative pentru
formarea spiritului de solidaritate şi voluntariat prin implicarea individuală sau în echipă pentru
aplicarea măsurilor de autoprotecţie, protecţie şi prim-ajutor în situaţii de urgenţã, dezvoltarea
capacităţilor de înţelegere şi de evaluare a pericolelor generate de dezastre şi calamităţi naturale.
Argument
Elevii Colegiului Tehnic „Marcel Guguianu” sunt un grup eterogen proveniţi din şcoli
gimnaziale în special din mediul rural. Majoritatea elevilor provin din medii defavorizate: familii
monoparentale, centre de plasament, familii de romi, au părinţii plecaţi în străinătate sau se află în
grija asistenților maternali. Peste 60% dintre elevi provin din familii cu un nivel scăzut de educație,
secundar inferior sau mai puțin (sursa: dosarele personale). Sărăcia a determinat peste 15% dintre
părinții elevilor noștri să plece la muncă în străinătate, lăsându-şi copiii în grija rudelor sau chiar
singuri. Nivelul de venit al familiilor este foarte scăzut, dovada fiind numărul mare al beneficiarilor
programului "Bani de liceu", 39% (sursa: dosarele Comisiei), menit a-i ajuta pe elevi să continue
școala, însă insuficienţi pentru mulţi dintre ei. Toate acestea au contribuit la o slabă educaţie a
elevilor oferită de familie.
În vederea realizării analizei de nevoi, a fost aplicat un chestionar elevilor.
Indicatorii urmăriţi au fost:
- Atitudinea adolescenților față de participarea la eforturile de protecție a comunitãților
ȋmpotriva situațiilor de urgențã
- Dezastrele din România(sã identifice ṣi sã localizeze principalele dezastre care afecteazã
comunitatea localã)
- Poluarea mediului
- Voluntariatul ȋn comunitatea ta
- 754 -
- Accidentele de muncã ṣi ȋmbolnãvirilor profesionale
- Acordarea primului ajutor ȋn caz de dezastre
- În urma prelucrării şi interpretării răspunsurilor la chestionar, s-a constatat necesitatea
creşterii gradului de conştientizare cu privire la formarea unui comportament preventiv
ȋn rândul elevilor prin activitãți de informare preventivã privind mãsurile ce trebuie luate
pentru prevenirea riscurilor situațiilor de urgențã.
Informarea preventivă este, potrivit legii, o activitate preventivă planificată, organizată şi
desfăşurată în scopul gestionării riscurilor.
Informarea preventivă este una dintre activităţile principale de exercitare a autorităţii de stat
în domeniul prevenirii situaţiilor de urgenţă. Aceasta este coordonată la nivel naţional de Ministerul
Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, autoritatea naţională în
domeniu.
Informarea preventivă constă în ansamblul de acţiuni şi măsuri prin care se asigură:
- conştientizareara elevilor privind riscurile la care s-ar putea expune la un anumit
moment şi într-un anumit loc, precum şi privind măsurile de protecţie şi comportamentul
pe care ar trebui să le adopte în cazul producerii unei situaţii de urgenţă;
- educarea cetăţenilor privind modul de alarmare şi informare permanentă a lor în cazul
producerii unei situaţii de urgenţă.
- formarea unui comportament preventiv adecvat prin cunoaşterea principalelor riscuri cu
determinări în domeniul situaţiilor de urgenţă, a intensităţii şi ariei de manifestare a
acestora, precum şi a măsurilor de prevenire, reducere sau limitare a efectelor negative
asupra populaţiei, bunurilor materiale şi a mediului înconjurător.
Informarea preventivă se desfăşoară la nivel local de către autorităţile publice locale,
voluntari din rândul instituţiilor de învăţământ, medicale, mass-media, specialiştilor în probleme de
mediu, ape, păduri, industrie chimică sau organizaţii neguvernamentale în prevenirea şi gestionarea
situaţiilor de urgenţă.
Diriginţii abordează această tematică în cadrul orelor de consiliere, dar timpul alocat este
redus şi nu permite organizarea unor activităţi cu adevărat eficiente.
Adolescentul îşi petrece mare parte din timpul liber în comunităţi virtuale şi mai puţin în
cele reale.
Din analiza de nevoi, rezultă necesitatea creşterii numărului şi calităţii activităților de
educație pentru un comportament civic ȋn comunitate,prin formarea unei atitudini responsabile faţǎ
de protejarea vieţii proprii şi a semenilor săi şi a unui comportament preventiv în situaţii de risc.
Aceasta se poate realiza prin implementarea acestui proiect educațional.
Din acelaşi chestionar, reiese că elevii doresc să participe la activităţi extracurriculare.
- 755 -
Astfel ei vor fi beneficiarii activităţilor de informare cu privire la formarea unei atitudini
responsabile faţǎ de protejarea vieţii proprii şi a semenilor săi şi a unui comportament preventiv în
situaţii de risc dar şi voluntari în activităţi de promovare a spiritului civic ȋn comunitate.
- creşterea cu 30% faţă de situaţia actuală a numărului de activităţi extracurriculare de
promovare a cetăţeniei active, până în iunie 2017;
- reducerea cu 20% a abandonului şcolar, faţă de anul şcolar precedent, până în iunie
2017;
- dezvoltarea abilităţilor unui număr de 40 elevi de a proiecta şi desfăşura în echipă
activităţi de conştientizare în şcoală şi în comunitate, până în iunie 2017.
Activitãți:
1. Lansarea proiectului – Coordonatorul de proiect – prof. Filiuțã Gina
2. Selecţia grupului ţintă
3. Realizarea materialelor informative
4. „Dezastrele ȋn România”
5. Realizarea unui panou de promovare a proiectului
6. ‚‚Militeazã pentru un mediu sãnãtos”
7. „Cunoaṣterea ȋnvinge riscurile”- concurs SSM
8. „Cum acționãm ȋn caz de dezastre?”
9. Campanie de conṣtientizare”Înveți azi, sã te pãzeṣti o viațã!”
10. Seminar final de prezentare a activităţilor realizate în cadrul proiectului
11. Monitorizare şi evaluare
12. Diseminare
Rezultate calitative:
- creşterea gradului de implicare al elevilor şi cadrelor didactice în activităţi
extracurriculare de promovare a cetăţeniei active. Proiectul va determina un număr mai
mare de elevi şi profesori să participe la astfel de activităţi şi să se implice ca voluntar în
acţiunile comunităţii.
- îmbogățirea nivelului de cunoştinţe al elevilor din grupul țintă despre un comportament
preventiv privind situațiile de urgențã. Aceştia vor disemina informațiile dobândite în grupul
de colegi, prieteni, familie.
- îmbunătățirea frecvenței la ore și reducerea abandonului școlar în rândul elevilor
- 756 -
implicați în proiect, ca urmare a implicări în activitățile de proiect
- îmbunătățirea relației școală-comunitate, ca urmare a parteneriatelor încheiate și a colaborării
pentru implementarea proiectului
- îmbunătățirea imaginii școlii în comunitatea locală și în comunitatea educațională lărgită,
ca urmare a mediatizării activităților proiectului și a campaniei de conștientizare de la nivelul
comunității
- îmbogăţirea resurselor informaţionale ale şcolii cu privire la prevenirea situatiilor de
urgenta. Materialele realizate în cadrul proiectului vor fi incluse într-un portofoliu şi vor putea fi
utilizate la alte activităţi viitoare.
- îmbogăţirea experienţei echipei de proiect în proiectarea şi implementarea proiectelor
educaţionale. Inventarul de bune practici identificate în proiect va conţine informaţii utile
despre modul de planificare, implementare, monitorizare, evaluare şi diseminare a proiectului,
modalităţile de stimulare a implicării elevilor în activităţi extracurriculare. Acestea vor putea fi
utilizate pentru proiecte viitoare.
Beneficiari direcţi:
- 40 elevi de ambele sexe, de la învăţământul liceal si profesional.
Beneficiari indirecţi:
- Toţi elevii, toate cadrele didactice, personalul didactic auxiliar şi nedidactic din şcoală
- Părinţii elevilor şcolii
- Comunitatea localã
- Comunitatea în care se va face campania de distribuire a materialelor informative
- Comunitatea educaţională lărgită care va beneficia de activităţile de diseminare
- Partenerii şcolii ce se vor implica în proiect.
Produse finale:
- Pliante de promovare
- Panou informativ
- Broşură cu imagini de la activităţile desfăşurate în cadrul proiectului.
- 757 -
PROGRAMĂ PENTRU DISCIPLINA OPȚIONALĂ
„POVEȘTI DESPRE ȘCOALĂ”
Prof. Finiș Anca

Liceul Tehnologic „Nicanor Moroșan” Pîrteștii de Jos, jud. Suceava

Opțional la nivelul disciplinei limba şi literatura română
Clasa a V-a
1 oră / săptămână
Motto: „Literatura, teatrul și filmul sunt jocuri magice ale cuvintelor ce creează imagini nesfârșite.”
ARGUMENTUL
Limita dintre literatură, cinematografie și teatru nu va putea fi stabilită niciodată, întrucât
cele trei arte se întrepătrund. Din acest motiv, este necesară crearea unui opțional care să aibă drept
temelie exact această idee. Cărțile au așternut în fața ochilor cititorilor lumea fascinantă a textului
scris pe care teatrul și filmul au transformat-o într-un limbaj propriu.
Nu de puține ori școala a devenit cadrul acțiunii acestor creații, fiind locul care își pune o
puternică amprentă asupra tuturor la vârsta copilăriei. În acest spațiu elevii fac primii pași pentru a
deveni oameni de valoare. Aici își formează primele grupuri de prieteni și tot în acest mediu își
trimit primele bilețele de dragoste. Pe scurt, școala nu poate fi redusă la a fi o simplă clădire în care
există doar note, teme și examene, devenind mai mult de atât, o parte minunată a călătoriei lor prin
viață.
A descoperi ce înseamnă cu adevărat școala dincolo de pereții fizici ai instituției pare un
lucru cât se poate de firesc într-o lume a valorilor răsturnate, cu atât mai mult cu cât arta devine
prietenul neprețuit alături de care are loc „aventura” orelor de opțional. Astfel, o atitudine pozitivă
față de școală coroborată cu descoperirea unor opere diverse și crearea unor texte le va asigura
elevilor reușita la examene, cultivarea gustului estetic, dezvoltarea abilităților de socializare, de
exprimare liberă a propriilor convingeri și sentimente, petrecerea timpului liber într-un mod
educativ.
În plus, simplul răspuns la întrebarea „De ce învăț?” înseamnă găsirea unei motivații pe baza
„exersării” situațiilor diferite de viață în care se află personajele, ființele născute din cuvinte. De
aceea, nu trebuie lăsat în umbră nici faptul că o creștere a motivației prin tematica abordată și
- 758 -
alegerea unei palete diverse de materiale va duce cu siguranță la rezultate mult mai bune în toate
domeniile.
Dincolo de aceste aspecte, activitățile vor urmări dezvoltarea competențelor formulate
pentru ca elevii să devină într-adevăr oamenii unui viitor mai bun, mai ales că ne dorim ca unele ore
să fie organizate sub forma unor parteneriate cu alte țări, elevii având șansa să cunoască „pe viu”
Europa și școlile de pe alte meleaguri prin intermediul limbajului artistic.
În concluzie, opționalul va implica elevii în activități diverse, bogate în conținut, iar
beneficiile multiple ale participării la aceste ore de opțional vor facilita adaptarea elevilor într-o
lume modernă, europeană și în continuă schimbare.
1. Utilizarea corectă şi creativă a limbii române în diferite situații de comunicare
2. Dezvoltarea interesului pentru artă (literatură, teatru, film)
3. Dezvoltarea unei atitudini pozitive față de școala românească / europeană
COMPETENȚE SPECIFICE și EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Utilizarea corectă şi creativă a limbii române în diferite situații de comunicare
COMPETENȚE SPECIFICE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

 exerciții privind descifrarea textelor
1.1 Aplicarea cunoștințelor de limbă în  exerciții de înțelegere a semnificației globale a
receptarea unor mesaje diverse textelor
 jocuri de rol
 exerciţii de consultare a dicționarului
 exerciții de interpretare a operelor
 exerciţii de sesizare a abaterilor de la normele
1.2 Utilizarea normelor cunoscute în
gramaticale
comunicarea orală sau scrisă
 exerciţii de aplicare corectă a normelor
ortografice şi a semnelor de punctuaţie în
comunicare
 exerciții de scriere despre un text/film
1.3 Redactarea unor texte în scopuri şi în
 exerciții de scriere creativă
contexte variate
 exerciții de așezare a textului în pagină
 exerciții de scriere
 exerciții de lectură a unui e-book
1.4 Corelarea cunoștințelor de
 exerciții de audiție a unui audio-book
informatică cu cele de redactare a unui
 exerciții de căutare a unor materiale pe internet
text
 exerciții de inventariere a unor texte în format
electronic
2. Dezvoltarea interesului pentru artă (literatură, teatru, film)
- 759 -
 exerciții de lectură inocentă, comprehensivă și
2.1 Folosirea strategiilor de lectură pentru
creativă a textului
înțelegerea textelor propuse
 exerciții de prezentare a primelor impresii
 exerciții de reflecție asupra celor citite/vizionate
și de raportare a informațiilor la propria
experiență
 exerciții de exprimare a propriilor opinii și
sentimente față de text
2.2 Interpretarea textelor din prisma
 exerciții de sesizare a mesajului pe care îl
propriilor valori, sentimente, dar și a
transmite textul cititorului/ spectatorului
experienței artistice / de viață
 exerciții de punere în scenă a unui fragment de
text/ a unei adaptări
 exerciţii de identificare şi comentare a
elementelor etice şi culturale dintr-un text şi de
exprimare a propriei atitudini faţă de ele
 exerciții de interpretare a operelor
 exerciții de scriere după model
2.3 Identificarea particularităților unor
 exerciții de diferențiere a limbajelor artistice
texte, manifestând curiozitate față de
 exerciții de comparare a mesajului artistic cu cel
acestea
din texte nonficționale (știri, reportaje etc.)
 exerciții de realizare a unui review
3. Dezvoltarea unei atitudini pozitive față de școala românească / europeană

 exerciții de comparare a unor texte diverse
3.1 Compararea unor texte care au ca
 exerciţii de sesizare a raportului dintre realitate
temă viața în cadrul școlii
şi ficţiune
 exerciții de argumentare a unor opinii
3.2 Exprimarea argumentată a unui punct
 exerciții de selectare a unor fragmente literare și
de vedere cu privire la școală
non-literare pentru susținerea opiniei
 jocuri didactice
3.3 Relaţionarea cu proprii colegi pe calea  exerciții de colaborare pentru realizare a unor
deschisă de artă materiale variate (filme, videoclipuri, proiecte,
postere etc.)
 Cultivarea interesului pentru artă (literatură, film și teatru)
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de artă și școală
 Dezvoltarea abilităților de mediere și acceptare interculturală prin artă
METODE
 lectura, jocul de rol, jocul didactic, analiza literară / de film, portofoliul, brainstorming,
povestirea pe dos etc.
- 760 -
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT
 laptop, calculatoare, dvd, filme, telefoane mobile, audio-book, pliante, fișe, planșe, cărți, stick-
uri
MODALITĂȚI DE EVALUARE
 fișe, portofoliu, proiecte („Școala viitorului”), postări pe blog, jurnal colectiv, chestionare,
observația, afișe, postere, autoevaluare
MODUL TEXTE PROPUSE

 Ion Creangă - „Amintiri din copilăriei” (fragmente)
 Edmundo de Amicis - „Cuore” (fragmente)
 Mihail Sadoveanu – „Domnu Trandafir”
 Ioan Slavici – „Budulea Taichii”
 Barbu Ștefănescu Delavrancea – „Domnu Vucea”
 Ion Luca Caragiale – „Un pedagog de școală nouă”
I. Şcoala de  Simona Popescu - „Exuvii” (fragmente)
altădată  Markus Zusak – „Hoțul de cărți” (fragmente)
 Mircea Eliade – „Romanul adolescentului miop” (fragmente)
 Dan Lungu – „Întâmplările manualului” („Care-i faza cu cititul?”)
 Vlad Zografi – „Sfârșitul cărților” („Care-i faza cu cititul?”)
 Marin Preda – „Moromeții” (fragmente)
 Mark Twain – „Aventurile lui Tom Sawyer” (fragmente)
 Marin Preda – „Viața ca o pradă” (fragmente)
 Poezii despre școală (T. Arghezi, G. Vieru, Marin Sorescu etc.)
 Mircea Sântimbreanu - „Recreația Mare” și „Să stăm de vorbă fără
catalog”
II. Școala de astăzi
 Jeff Kinney – „Jurnalul unui puști”
 ### „Școala din deal”; „Fabula învățăturii”; „Povestea băiețelului cu
floarea roșie”
III. Școala  P.L. Travers – „Mary Poppins” (fragmente)
viitorului  J. K. Rowling. „Harry Potter” (fragmente)
Notă! Se vor adăuga textelor prezentate reportaje, audiobook-uri, site-uri, desene animate,
documentare, fragmente din filme (altele decât cele care reprezintă ecranizări ale textelor, ex.
„Christmas Oranges”, „Nanny McPhee”, „Annie”, „Mica prințesă”), știri, muzică, imagini, pliante,
reclame, în funcție de preferințele elevilor și de modul în care progresează.
BIBLIOGRAFIE
1. ANPRO, Curs Ateliere de lectură/ Ateliere de scriere - participare
2. Ceuca, Justin, Teatrologia românească interbelică, Editura Minerva, București, 1990
3. cinema-edu.ro
- 761 -
4. Costin, Claudia, Curs de teatrologie – participare la USV
5. http://agenda.liternet.ro
6. http://www.cotidianul.ro/teatrul-este-pentru-mine-o-tentativa-de-a-trai-viata-pe-care-n-o-traiesc-
118336/
7. https://www.etwinning.net/ro/pub/index.htm?qlid=26
8. hyperliteratura.ro
9. yorick.ro
- 762 -
PROIECT DIDACTIC:
„DINȚIȘOR CEL FERICIT”
Prof. înv. primar Finiș Sorin

Aria curriculară: Consiliere și orientare

Disciplina: Dezvoltare personală
Clasa: I
Tema: Dințișor cel fericit
La sfârşitul activităţii, elevii vor fi capabili:
O1: Să identifice obiectele specifice igienei dentare;
O2: Să deprindă mișcările necesare pentru o igienă dentară corectă;
O3: Să sesizeze consecințele respectării sau nerespectării regulilor de igienă dentară;
O4: Să își exprime opinia în mod deschis.
Resurse materiale: tablă, cretă, fișe de lucru, creioane colorate, carioci, imagini
Metode şi procedee: conversația, joc de rol, joc de spargere a gheții, „Aplaudă și indică!”,
brainstorming, problematizarea, empatia, „Transpune-te în locul lor!”, „Crocodilul”
Evaluare: interevaluare
Forme de organizare: frontală
Scenariul didactic
Strategii didactice
Momentele Conţinutul Itemi de
lecţiei lecţiei Forme de Resurse Resurse evaluare
organizare procedurale materiale
Moment
organizatoric
Evocarea
Elevii și Cine lipseşte
6 min. frontal conversaţia -
învățătorul se astăzi?
pregătesc pentru
noua lecție.
- 763 -
Strategii didactice
Elevii participă la
un joc de
spargere a gheții
în cadrul căruia
Prezentați-vă
se prezintă.
după următorul
Modelul acestui
model:
joc are la bază
„Mă numesc
personajul pe
Dințișorul cel
care elevii îl vor
Fericit. Tu cum
întâlni pe
te numești?”
parcursul lecției joc de spargere
În momentul
și care îi face să a gheții
tablă adresării
descopere tema frontal „aplaudă și
cretă întrebării va
de zi. indică!”
trebui să
conversația
aplaudați și
Anunţarea temei
indicați colegul
şi a obiectivelor:
care să vă
se notează pe
urmeze.
tablă titlul lecției
Despre ce credeți
și sunt precizate
că vom discuta
obiectivele
astăzi?
operaționale într-
o manieră
accesibilă
elevilor.
Priviți cu atenție
Elevii sunt imaginile.
solicitați să Alegeți-le doar
realizeze un pe cele ce
Realizarea
ciorchine din reprezintă obiecte
sensului brainstorming tablă
imagini care să frontal care îi ajută pe
40 min. conversația imagini
conțină toate copii să fie
obiectele care îi sănătoși.
ajută să fie De ce ne ajută
sănătoși. aceste obiecte să
fim mai sănătoși?
- 764 -
Strategii didactice
Linia colorată
reprezintă apa cu
care ne spălăm pe
dinți și care
desparte două
tabere: tabăra
dințișorilor
fericiți și tabăra
celor nefericiți.
Pentru a trece în
tabăra celor
fericiți va trebui
să fiți invitați de
către „crocodil”
Elevii sunt puși
(ultimul copil
în situația de a fi
care a intrat din
DINȚIȘORI „crocodilul”
cretă tabăra celor răi)
FERICIȚI / frontal empatia
colorată astfel: „Cel
NEFERICIȚI, în conversația
invitat are papuci
funcție de tabăra
albi.”
în care se află.
Acum că jocul s-
a încheiat,
răspundeți la
următoarele
întrebări:
 În ce tabără
v-ați simțit
cel mai bine?
De ce?
 Cum credeți
că se simt
dințișorii
voștri când
sunt îngrijiți?
Învățătorul va citi
povestea
interactivă
„Dințișor cel
Fericit”. Acest problematizarea
Ascultați cu
text conține o conversația
atenție textul ce
serie de întrebări frontal empatia povestea
urmează a fi citit
la care elevii în perechi „transpune-te în interactivă
de către
trebuie să locul lor!”
învățător.
răspundă, joc de rol
demonstrând
cunoașterea unor
reguli de igienă
dentară.
- 765 -
Strategii didactice
Rezolvarea unor
exerciții îi va
ajuta pe elevi să
Rezolvați
înțeleagă cât de exercițiul
frontal fișe exercițiile de pe
importantă este explicația
fișa de lucru.
respectarea
regulilor de
igienă dentară.
Se organizează
Reflecţia Învățați dansul
un dans pornind
3 min. frontal fișe Dințișorului
de la textul dat la
Fericit.
începutul orei.
4. Extensia
Învățați un copil cum trebuie să ne spălăm corect pe dinți.
1 min.
Fișă de lucru
„Dințișor cel fericit”
(poveste interactivă)
„Salut, copii de clasa I! (răspuns). Sunt Dințișor și vă invit să mi ascultați povestea. M-am
născut în gurița lui Răducu și de mic eram tare nefericit. Știți de ce? (răspuns) Așa e! Răducu nu știa
cum să se spele pe dințișori, dar voi știți, nu? (răspuns) Din prima clipă mi am dorit să locuiesc
într-un loc sclipitor, iar gurița nu era așa. Am început să țopăi de supărare până ce Răducu a țipat.
Oara l-a durut? (răspuns) Mămica lui l-a învățat să se spele pe dinți și de atunci am fost cel mai
fericit.”
 Dințișor te provoacă! Rezolvă și tu exercițiile pe care le-a avut ieri la școala de dințișori.
1. Notează următoarele cuvinte în coloana corespunzătoare:

lapte, sucuri, fructe, legume, carne, gumă, dulciuri
Ajută la păstrarea dinților sănătoși Strică dinții
2. 15 dințișori s-au întâlnit într-o guriță cu alți 17 dințișori. Câți dințișori pot încăpea în acea
guriță?
3. Cum crezi că arată Dințișorul cel Fericit? Desenează-l.
- 766 -
4. Învățați dansul Dințișorului Fericit:
„Unu, doi, trei și...
Măcar două minuțele
De jos în sus,
De sus în jos,
Și în față, și în spate,
Periem și periem,
Dinții ca să-i îngrijim,
Limba să fie curată și
Doi obrăjori deodată.
Periem și periem
Chiar de două ori pe zi:
Și când ne trezim
Și când iar dormim.”
- 767 -
PROJET INTERDISCIPLINAIRE
“COURRIER DU COEUR OU JOURNALISTES EN HERBE”
Prof. Floareş Daniela

Colegiul Naţional Catolic „Sf. Iosif” Bacău
L’apprentissage par des projets est un modèle de bonnes pratiques qui a comme but essentiel
de réaliser une production concrètesocialisable, en intégrant des savoirs nouveaux. L’avantage d’un
telprojetestqu’ilpermetde placer l’élève en situation, au centre de la demarchepédagogique, et de
luicréer le cadre propice pour jouer un rôle, pourentrerdans la peau d’un personnagedans un
contexte de la vie réelle.
„Courrier du coeurou journalistesen herbes” est un projet interdisciplinaire, qui implique les
compétences linguistiques de langue française et les compétences numériques. De plus, c’est un
projet du type résolution de problèmes, qu’on peut monter avec les élèves de la huitième/ neuvième/
dixième qui étudient le français comme langue étrangère, niveau A2 B1 conformément au Cadre
Européen Commun de Référence pour les Langues.
On peut se proposer deux objectifs généraux:améliorer les compétences d’expression écrite
en français et travailler les compétences du XXIe siècle.
Objectifs opérationnels peuvent être les suivantes:
 imaginer une douleur d’âme
 la rédiger à la première personne
 rapporter les paroles de quelqu’un
 donner une solution à un problème de ce genre
 évaluer le travail de l’équipe(évaluation interne) // évaluer une autre équipe
 travailler les compétences numériques (les TICE), en français.
Les bénéficiaires directes d’un telprojetsont, sans doute, les élèves participants,c’est-à-dire
le groupe cible, tandis que les bénéficiaires indirectes peuvent devenir tous les élèves des autres
classes du professeur coordinateur.
La consigne est, dans une première étape, que les élèves, qui travaillent en équipes de 5 ou 6
membres, imaginent une personne – âge, milieu social, études – et un cas spécifique au genre de
rubrique ”Courrier du cœur” des revues pour les adolescents et les jeunes. Ils doivent mentionner le
nom de la publication de l’espace francophone et donnerquelques détails sur l’historique, le succès,
la fréquence de parution de la publication. Pour cela ils font une recherche internet et à cette
occasion ils mettent au travail leurs compétences de compréhension écrite et orale.
- 768 -
Dans la deuxième étape, les élèves travaillent ensemble pour rédiger dans la langue
française une lettre ou un message de type témoignage pour la publication francophone choisie.Ils
présente les cas devant la classe en rapportant les paroles du personnage imaginé. C’est une bonne
occasion de travailler la compréhension écrite et l’expression orale.
Dans la troisième étape, ils échangent avec une autre équipe leur cas et témoignage et
doivent assumer la responsabilité du journaliste-rédacteur qui répond au message du soi-dit
lecteur.La consigne pour cetteétape est d’entrerdans la peau et dansl’esprit d’un journalisteafin de
donner une réponse avisée, structurée et argumentée.
Dans la quatrième étape, les productions des équipes – les cas et les réponses desjournalistes
en herbe – sont présentées devant la classe.
La dernière étape de projet invite les élèvesà rédiger sur l’ordinateur les textes imaginés et
ainsi améliorer leurs compétences numériques.
Il y a plusieurs formes d’évaluation qu’on propose, convenables pour ce type de
projet:premièrement, les coéquipiers évaluent chacun des membres de l’équipe selon son
implication et travail pour la production finale ; deuxièmement, c’est l’évaluation du professeur
coordinateur pour les textes imaginés et pour la rédaction sur l’ordinateur de ceux-ci. Le professeur
peut vérifier le travail des équipes en ayant en vue les items suivants: l’expression écrite, la
correctitude lexico-grammaticale, la richesse du contenu et l’originalité. Troisièmement, chaque
équipe évalue les travaux des autres équipes.
Ce qui est aussi intéressant est le fait que le professeur travaille lui-même en rédacteur en
chef, il vérifie à chaque étapes le progrès des équipes tout en donnant une forme correcte et finale
aux réponses formulées par les élèves.
Voici quelques exemples de productions réalisées par les équipes d’élèves de la IXe de notre
lycée l’année scolaire passée :
Lettre du lecteur 1:«Bonjour! Je m'appelle François, j'ai 16 ans et j'ai une petite amie. Mon
problème est que je suis tombé amoureux d'une autre fille. Je suis confus. J’en suis comblé. J'ai le
sentiment que c'est la fin du monde! Je pense que cette nouvelle fille èprouve les mêmes sentiments
que moi, qu’ellepartagemon amour, mais ma petite amie m'aime aussi. Est-ce qu’on peut aimer
deux filles de la même intensité ? Venez à mon aide!»
La réponse des journalistes en herbe : «François, il est nécessaire de parler avec l’autre fille
de tes sentiments afin de choisir celle que tu aimes vraiment et qui partage les tiens. Si tu choisis
cette nouvelle fille, fais attention à ce que la séparation de ta petite amie soit amiable!»
Lettre du lecteur 2 :«Je m'appelle Alice, j'ai 17 ans et j'aime un garçon qui a 19 ans. Mais il
y a un grand problème: il est le petit ami de ma soeur. Bien qu'ils soient ensemble depuis un an, il
m'a dit beaucoup de fois qu'il m'aimait plus qu'elle. Il y a deux mois, il a pris mon numéro de
- 769 -
téléphone de ma soeur et à partir de ce moment-là il m'appelle et insiste que j’accepte prendre un
jus avec lui.Que faire? Je l'aime!»
Réponse du journal : «Alice, tu peux essayer de parler avec ta sœur, de lui dire la vérité et
la faire voir la réalité. Tu ferais mieux de renoncer au garçon que tu crois aimer parce que ta soeur
est plus importante. Ta sœur, à son tour, a la liberté de prendre une décision concernant ce type qui
joue avec vous deux. Elle fera peut-être de renoncer à un jeune homme qui ne peut pas rester
fidèle.»
Lettre du lecteur 3 : «Je m’appelle Andreea, j’ai 16 ans et je connais un garçon depuis
quelque temps. Il est plus grand que moi de trois ans. Quand je le vois, je m’émotionne chaque fois.
Nous nous regardons sans rien dire et nous nous sourions. Je veux que les choses se passent bien
entre nous. Que faire?»
Réponse du journal : «Andreea, courage! Trouve un sujet commun et parle avec ce garçon.
Aborde-le avec des questions de plus en plus personnelles, mais n’exagère pas. S’il ne veut pas
répondre, trouve un autre sujet et continue. Bon courage! Probablement cela finira par une belle
amitié.»
Lettre du lecteur 4 : «Salut! Je suis Sophie, j’ai 16 ans et je suis au lycée. Je craque pour un
garçon, mais je ne sais pas si je lui plaît. Le problème est que son meilleur ami m’aime et je ne veux
pas ruiner leur amitié, parce qu’ils sont mes amis, tous les deux. Que faire?»
Réponse du journal : «Essaie de parler avec le garçon que tu aimes, trouve le courage de
l'aborder. S'il t'aime aussi, parle avec son ami et explique-lui que tu es dans une relation. La vérité
est la meilleure stratégie! Il vaut mieux qu'il ne se fâche pas vu que,de tout manière,tu ne sens rien
pour lui, à part amitié.»
Lettre du lecteur 5 : «Salut! Je m’appelle Marie, J’ai dix-sept ans et je suis amoureuse d’un
garçon qui fait part d’un mauvais et dangereux entourage. Malgré ça, je l’aime, mais je n’aime pas
ses amis. J’en ai parlé avec une amie qui m’a conseillée d’insister pour qu’il renonce à sa bande.
Que faire?»
Réponse du journal : «Notre solution est que tu parles avec ton ami à ce sujet pour lui
expliquer les dangers qu’il peut affronter s’il continue à faire partie de cet entourage-là. Et puis,
s’il ne veut pas comprendre, il vaut mieux que tu t’éloignes de lui et des risques qu’il prend avec
son entourage.»
En guise de conclusion, on peut dire que les élèves aiment bien travailler sur le projet
„Courrier du coeurou journalistes en herbes”. Ils s’y impliquent avec grand plaisir parce que le
projet leur offre la possibilité de présenter leurs propres problèmes ou blessures d’âme, sans
s’exposer avec leurs noms et leurs données personnelles. De plus,le sujet met en lumière les
préoccupations spécifiques à leur âge tourmenté qui les met à dure épreuve. Ce qui est vraiment
- 770 -
difficile pour eux à l’âge de l’adolescence c’est de gérer les douleurs sentimentales et les premières
expériences affectives liées au sexe opposé, la communication et le partage avec les copains et les
parents, la nécessité et en même temps la difficulté de trouver de bonnes solutions pour les
situations nouvelles, surprenantes parfois.
De plus, les élèves adorent jouer le rôle d’adulte journaliste qui doit avoir des connaissances
et des compétences de psychologue, ils aiment prendre la responsabilité de conforter une personne
en difficulté, de formuler une réponse, un conseil qui puisse changer l’avisoumême la vie de
quelqu’un.
- 771 -
„LUMEA MINUNATĂ A COPILĂRIEI” – PROGRAMĂ
PENTRU DISCIPLINĂ OPȚIONALĂ INTEGRATĂ
Prof. înv. primar Florea Elena-Loredana

Şcoala Gimnazială Oniceni, com. Forăști, jud. Suceava
Clasa: a II-a
Arii curriculare vizate: Limbă şi comunicare, Matematică și explorarea mediului, Om şi societate,
Arte şi tehnologii
Nr. ore pe săptămână: 1
Argument
Această programă de opțional oferă posibilitatea ca, pornind de la textul literar/nonliterar să
integreze în lecție și jocuri didactice din alte arii curriculare.
“Jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vieţii. Jocul este singura atmosferă
în care fiinţa psihologică cere să respire şi, în consecinţă, să acţioneze.”(Claponde, “Psychologie
d’enfantes”) și de aici importanţa majoră pe care această activitate o are în viaţa copilului şi nu
numai.
Copilul munceşte jucându-se şi asta îi face o plăcere deosebită. Această disciplină opțională
îi oferă copilului o ieşire din monotonia orelor de curs, o altfel de abordare a activităţii lui de şcolar.
Prin activitatea de joc, elevul ajunge să muncească şi să realizeze lucruri interesante pentru el şi
pentru cei din jurul său..
Folosind jocul în timpul orelor de opţional, doresc să-l determin pe elev să muncească cu
plăcere, să aibă o comportare mult mai activă decât la celelalte ore, să accepte competiţia cu sine şi
cu ceilalţi parteneri de joc, să devină interesat de activitatea ce se desfăşoară.
1. Stimularea capacităţii de receptare a textelor literare şi a mesajului acestora
2. Dezvoltarea capacităţilor de exprimare literară (orală/scrisă), utilizând concepte specifice
diferitelor domenii (matematică, explorarea mediului, arte).
3. Dezvoltarea capacităţilor artistice, interpretative, creative și a gândirii logice a copiilor
4. Dezvoltarea motivaţiei şi interesului pentru lectură
- 772 -
Competențe specifice şi exemple de activităţi de învăţare:
1. Stimularea capacităţii de receptare a textelor literare şi a mesajului acestora
Competențe specifice Exemple de activităţi de învăţare

1.1 audierea unui text citit - audierea/vizionarea unor poveşti, basme, povestiri, poezii, piese
de teatru, filme pentru copii;
sau povestit; - ex. de ascultare a unor texte literare, prezentate de către învăţător
sau de către un elev;
- citirea expresivă a unor texte literare (poveşti, povestiri, poezii,
ghicitori) atractive, accesibile, însoţite de imagini expresive;
1.2.înţelegerea conţinutului - ex.-joc de identificare şi explicare a cuvintelor şi expresiilor noi;
unui text literar studiat; - ex.-joc de identificare a momentelor principale ale acţiunii;
- ex.-joc de recunoaştere a unor momente din text, după imagini
prezentate sau texte citite;
- ex. de ordonare logică a momentelor principale ale lecturii, cu
utilizarea mijloacelor didactice auxiliare;
- ex. de sesizare a elementelor surpriză introduse în lectură;
- ex. de extragere a aspectelor esenţiale dintr-un text;
- dialoguri realizate între învăţător-elev, elev-elev;
- repovestirea/ desenarea unei secvenţe preferate dintr-un text
audiat/vizionat;
- dramatizări ale poveştilor/fragmentelor din textele audiate;
- ex. de interpretare a rolului şi recitare, în faţa unui auditoriu;
1.3. stabilirea legăturii între - raportarea informaţiei din text la experienţa de viaţă;
informaţia din text şi faptele - observarea şi descrierea unor respectări sau încălcări de reguli şi
de viaţă; norme elementare de conduită;
- discutarea în grupuri mici a unor proverbe, zicători, ghicitori ce
ilustrează comportamente acceptate în viaţa de zi cu zi;
1.4. prezentarea însuşirilor - ex. de identificare a personajelor principale / secundare şi
fizice şi morale ale pozitive/negative din text;
personajelor din textul - ex. de recunoaştere cu ajutorul învățătorului a însuşirilor fizice şi
literar; psihice ale personajelor;
- ex. de exprimare a opiniilor proprii în legătură cu
comportamentul personajelor.
2. Dezvoltarea capacităţilor de exprimare literară (orală/scrisă) utilizând concepte specifice

diferitelor domenii (matematică, explorarea mediului, arte).

2.1. redarea în manieră - ex. de citire expresivă a textelor, de povestire cu suport intuitiv
proprie, conținutul textului (imagini cuvinte, întrebări);
literar - ex. de relatare, într-o succesiune logică a întâmplărilor prezentate
într-un text narativ;
- ex. de comparare a textelor prin stabilirea asemănărilor și
deosebirilor;
- ex. de deprindere a trăsăturilor morale și fizice ale personajelor
dintr-un text citit;
- 773 -
- ex. de memorare și recitare expresivă a unor versuri;
2.2. formularea corectă de - realizarea unui dialog pe o temă dată;
întrebări, răspunsuri, - conversaţii,discuţii,dezbateri (chiar şi contradictorii);
pornind de la un text - joc didactic;
cunoscut; - ex. de evaluare a lecturilor studiate;
2.3. crearea de conţinuturi - ex. de modificare a unor părţi din text;
noi, valorificând textele - ex. de ordonare a cuvintelor într-un enunţ;
studiate; - ex. de comparare a textelor prin stabilirea asemănărilor şi
deosebirilor;
- ex. de creare a unor versuri pe o temă dată;
- ex. de creare a unui text cu început sau final dat;
-ex.-joc de redare a textelor prin intermediul desenului/ colajului
-ex.- joc de rezolvare/creare a unor probleme matematice
3. Dezvoltarea capacităţii artistice, interpretative, creative și a gândirii logice a copiilor

3.1.prezentarea corectă, - exerciţii de dicţie, respiraţie, ţinută corporală;
coerentă şi expresivă a unei - realizarea unor dialoguri improvizate pe diferite teme şi în
creaţii literare în proză sau în situaţii determinate;
versuri; - ex. de schimbare a finalului textului literar;
- ex. de completare de versuri;
3.2. organizarea şi interpretarea - ex. de interpretare a datelor;
datele oferite de textele - extragerea informaţiilor necesare dintr-o bază de date.
studiate - compunerea unor probleme cu soluţii multiple;
și crearea de probleme - exerciţii ritmice şi interpretative;
3.3. interpretarea unei melodii - exerciţii de memorizare, interpretare şi de improvizaţii
individual sau în grup; muzicale;
- audierea unor cântece destinate copiilor (folclorul
copiilor);
- reproducerea în colectiv/individual a cântecelor însuşite
intuitiv, pronunţând corect cuvintele din text;
- acompanierea cântecelor cu jucării muzicale (tobe, muzicuţe,
beţişoare, lemne, etc), cu percuţie corporală
(bătăi din palme, bătăi cu degetul în bancă);
- exerciţii de observare a formelor plastice pe reproduceri de
3.4. realizarea de compoziţii artă;
plastice libere sau cu temă - exerciţii de organizare a compoziţiilor folosind grupele de
dată; culoare şi amestecuri, cu elemente reale sau fantastice;
- exerciţii de observare a modului de interpretare dramatică;
-exerciţii de analiză a unui rol şi de interpretare a personajului;
3.4.interpretarea expresivă a - exerciţii de creaţie;
unui rol dintr-o scenetă; - jocuri de rol;
4. Dezvoltarea motivaţiei şi interesului pentru lectură
- 774 -
4.1. manifestarea curiozității și - ex. de cunoaştere și folosire a bibliotecii şcolare;
interesului pentru lectura unor - ex. de organizare a unei biblioteci personale;
texte literare variate; - planificarea simplă a unor activităţi de lectură;
- ex. de prezentarea unor cărți din literatura pentru copii;
- vizită la bibliotecă;
4.2. manifestarea unei - ex. de iniţiere în vederea citirii unor cărţi din literatura pentru
atitudini pozitive faţă de actul copii;
lecturii; - ex. de lectură independentă;
- concursuri tematice pe baza lecturilor audiate/citite în
clasă/acasă;
- realizarea unor momente artistice:dramatizări, serbări şcolare,
dimineţi de basm,recitări etc.
4.3. valorificarea în activittea - întâlniri cu autori de carte;
cotidiană a informaţiilor - vizite la muzee şi case memoriale;
dobândite din textele literare; - organizarea unor momente literare dedicate vieţii şi operelor
unor scriitori;
- ex. de comparare a unor întâmplări din textele citite, cu situaţii din
viața cotidiană;
- ex. de recitare/memorare a unor poezii;
- ex. de folosire a unor proverbe și zicători;
Conţinuturi
1. Copilul şi copilăria – Gabriela Genţiana Groza, Elena Farago, Tudor Arghezi, Edmondo de
Amicis, Mircea Sîntimbreanu, Frank Baum
2. Prieteni necuvântători – Otilia Cazimir, Emil Gârleanu, Mihail Sadoveanun, Marin
Sorescu, Gellu Naum
3. Basme și poveşti din literatura română: Vladimir Colin, Călin Gruia, Ion Creangă și din
literatura universală: H.Cr. Andersen, Fraţii Grimm
- observaţia sistematică a elevilor, probe orale, practice, mini-proiecte, autoevaluarea,
evaluarea reciprocă, jocul didactic, joc de rol, dramatizări, concursuri, programe artistice,
portofoliu, colecţie de cărţi ilustrate
Exemplu de abordare integrată a textului ”La Grădina Zoologică” de Marin Sorescu

1. Marin Sorescu prezintă fiecare animal într- un mod foarte original și hazliu. Completează
propozițiile următoare cu informații din text:
Elefantul ………………………………………………………………………………………
Cămila …………………………………………………………………………………………
Cangurul ………………………………………………………………………………………
- 775 -
2. Alege un animal care nu apare în text și încearcă să-l prezinți în același mod.
3. Cuvinte prietene - Unește cuvintele cu același înțeles:
ursuz limpede
ursuz
jivine dificil
servici animal clar

greu
e
morocănos întotdeauna mereu

slujbă
4. Adevărat sau fals?

 Girafele beau apă o data la cateva zile, pentru ca majoritatea lichidului necesar și-l
iau din plante și frunze. ___
 Dungile tigrilor sunt unice la fiecare membru în parte și cu ajutorul lor se face
identificarea, cum se întâmplă la oameni cu amprentele. ___
 Veverițele iși fac depozite de nuci și semințe într- un singur loc, pentru a avea masa
la îndemână. ___
 Coada vulpilor le este utilă pentru a se înveli pe timp de iarnă și totodată pentru a
comunica cu alte vulpi prin semnale. ___
 Pelicanii folosesc pungile de sub gât pe post de plasă de pescuit, cu care pot susține o
încărcătură de până la 11 kg. ___
5. Privește imaginile:
21l 24l 52l 34l
Câți litri de apă bea prima cămilă?...............................................................................

Dar a doua?..................................................................................................................
Scrie o întrebare a cărei răspuns se află printr-o scădere. ……………………………
- 776 -
Colorează cămila care bea mai multă apă.
6. Tu ai vizitat o grădină zoologică? Povestește în 10 rânduri experiența ta.
7. Realizează animalul tău preferat folosin role de carton și alte materiale reciclabile.
8. Citește în întregime textul ”La Grădina Zoologică” din volumul ”Unde fugim de-acasă?” de
Marin Sorescu.
Bibliografie:
1. Jurcă, A., Sânpălean, M., Monce, I., Ne jucăm, rezolvăm, învăţăm…, Editura Hiperbola,
Turda, 2001;
2. Nicolae, E., Probleme de logică pentru copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1993;
3. Pârâială, V.(Coord.), Discipline opționale la clasele I-IV, modele orientative, Editura
Polirom, Iași, 2000;
4. X X X, Antologie de texte literare, clasele I- IV, Editura Aramis, Bucure;ti 2001;
5. X X X, Lecturile copilăriei- clasa I, a II-a, a III-a, a IV-a”, Editura Eduard, 2008;
6. X X X, Cântece pentru copii;
7. X X X, Scenete, piese de teatru.
- 777 -
PROIECT TRANSCURRICULAR:
„UNIVERSUL”
Prof. înv. primar Florescu Cristina

Școala Gimnazială Cricov Valea Lungă, jud. Dâmbovița
Clasa: Pregătitoare
An şcolar:
Semestrul:
Școala
Perioada/data: o săptămână
Numărul activităţilor: patru
Profesor înv. primar:
Tema transdisciplinară: Cum funcţionează lumea
Titlul proiectului: Aventuri în cosmos
Disciplina principală: Matematică şi explorarea mediului
Discipline secundare: Comunicare în limba română, Arte vizuale şi abilităţi practice
Explorarea mediului:
- Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat
- Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică
Conţinuturi vizate
- Universul: Pământul, Soarele şi Luna: recunoaştere în modele simple
Comunicare în limba română:

- Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
- Exprimarea de mesaje orale simple în diverse situaţii de comunicare
- Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
- Redactarea de mesaje simple în diverse situaţii de comunicare
Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune)
- Dialogul: Formularea de întrebări şi răspunsuri despre: jocuri şi jucării, membrii familiei,
prieteni, animale, reguli de igienă alimentară şi personală
- 778 -
Citire/ lectură
- Cartea Coperte, foaie, pagină, text, ilustraţii
- Literele mici şi mari de tipar
- Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte
- Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)
- Formularea de propoziţii cu suport intuitiv
Scriere/ redactare
- Desenarea literelor de tipar
Scrierea funcţională folosind desene, simboluri
- Felicitarea Biletul
Arte vizuale şi abilităţi practice:

- Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte
familiare
- Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare
diverse
Conţinuturi vizate
Desen, pictură, confecţii şi jucării, modelaj, colaj
- Materiale şi instrumente
- Tehnici de lucru
- Elemente de limbaj plastic
- Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii
Matematică şi explorarea mediului:

3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea - desenarea poziţiei Soarelui dimineaţa şi
corectă în relaţie cu mediul natural şi social la prânz, la aceeaşi oră şi în raport cu
acelaşi reper timp de o săptămână şi
evidenţierea regularităţilor;
- utilizarea unei lupe pentru evidenţierea
căldurii primite de la Soare; discuţii pe
tema ”Soarele sursă de căldură”, ”Cum
este vremea vara?”, ”Cum este vremea
iarna?”
4.2. Identificarea relaţiilor de tipul „dacă... - organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar
atunci…” între două evenimente succesive întâmpla dacă…?”
- vizionarea şi discutarea unor filme/
- 779 -
prezentări
- recunoaşterea rolului Soarelui ca sursă
de căldură şi rolul acestuia în
menţinerea vieţii
Comunicare în limba română
1.1 Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, - aprecierea ca adevărate sau false a unor
pe teme familiare, rostit clar şi rar enunţuri scurte care testează înţelegerea
globală a textului audiat
- formularea de răspunsuri la întrebări
despre conţinutul unui mesaj/scurt text
audiat
- reformularea unor mesaje
- repovestirea unor secvenţe preferate,
dintr-un text audiat
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de - participarea la jocuri de rol de tipul
mesaje orale, în contexte de comunicare vorbitor ascultător, folosind păpuşi,
cunoscute măşti etc.
- audierea unor poveşti citite
- vizionarea unor scurte secvenţe din
documentare pentru copii
2.1 Pronunţarea clară a sunetelor şi a cuvintelor - reproducerea unui mesaj scurt cu
în enunţuri simple schimbarea intonaţiei, în funcţie de
intenţia de comunicare (aserţiune,
întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie
etc.)
- simularea unor situaţii care presupun
verbalizarea unor trăiri diferite - jocuri
de rol
2.2 Transmiterea unor informaţii referitoare la - formularea de răspunsuri la întrebări
sine şi la universul apropiat, prin mesaje scurte formulate de colegi
- prezentarea unor întâmplări din viaţa
proprie
- formularea unei descrieri elementare
2.3. Participarea cu interes la dialoguri scurte, în - dialoguri în diferite contexte, reale sau
situaţii de comunicare uzuală simulate
- jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce
s-ar întâmpla dacă …”
2.4 Exprimarea propriilor idei în contexte - combinarea unor propoziţii simple prin
cunoscute, manifestând interes pentru folosirea unor cuvinte de legătură
comunicare - folosirea unor cuvinte descriptive
pentru a îmbogăţi o descriere
- utilizarea şi interpretarea tonului folosit
în vederea exprimării unor emoţii
variate
- iniţierea şi menţinerea unei discuţii pe o
temă de interes
3.1 Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, din - recunoaşterea şi numirea literelor mari
universul apropiat, scrise cu litere mari şi mici şi mici de tipar pe diferite suporturi
de tipar - punerea în corespondenţă a unor
- 780 -
cuvinte formate din 1-2 silabe cu
imagini potrivite, reprezentând obiecte
din universul apropiat
3.4. Exprimarea în cuvinte proprii a mesajelor - răsfoirea de cărţi în colţul amenajat cu o
redate pe suport vizual sau auditiv, manifestând mini-bibliotecă, în biblioteca şcolii etc.
interes pentru lucrul cu cartea - observarea amplasării imaginilor în
raport cu textul
- ,,citirea” imaginilor 3D din revistele
pentru copii
4.1 Trasarea elementelor grafice şi a contururilor - exersarea musculaturii fine a mâinii şi a
literelor, folosind resurse variate coordonării mişcărilor prin colorare,
haşurare în interiorul unui contur,
înşirare de mărgele
- utilizarea corectă a instrumentelor de
trasare/ de scris
- confecţionarea unor afişe, colaje,
bileţele, care să cuprindă şi text scris cu
litere de tipar (rupte sau decupate din
reviste şi ziare, desenate cu mâna etc.)
4.2 Redactarea unor mesaje simple, în contexte - decorarea unor obiecte/ desene folosind
uzuale de comunicare semne grafice - „scrierea” unor bileţele
folosind diferite semne, linii curbe, linii
frânte şi „citirea” mesaj
4.3. Exprimarea de idei, trăiri personale şi - „scrierea” de bileţele cu mesaje diverse,
informaţii prin intermediul limbajelor folosind desene, simboluri (inventate
neconvenţionale spontan sau stabilite anterior) etc.
- exprimarea răspunsului la anumite
întrebări cu ajutorul desenului sau prin
simboluri
- organizarea în clasă a unui colţ/panou
intitulat “Peretele vorbitor”, în care
copiii să-şi poată lăsa mesaje şi
informaţii pe o temă aleasă de ei, în
cadrul unui proiect (prin desene, cuvinte
şi simboluri)
Arte vizuale şi abilităţi practice
1.1 Sesizarea semnificaţiei unui mesaj vizual - punerea în corespondenţă a desenelor,
simplu, exprimat prin desen/pictură/modelaj/ picturilor, modelajului,colajului cu
colaj/film/desen animat, care reflectă un context mesaje orale indicate
familiar
1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorarea - observarea modului diferit de ilustrare a
de mesaje artistice simple, exprimate vizual aceluiaşi subiect – prin desen, pictură,
modelaj, colaj etc.
- vizionarea unor fragmente din filme de
desene animate, cu caracter educativ şi
formularea de răspunsuri simple la
întrebări legate de mesaj
2.2. Realizarea unor compoziţii, individual/în - realizarea de aplicaţii ce au la bază
perechi/în grup, folosind culori la alegere şi iniţiative spontane, atunci când li se pun
- 781 -
tehnici improvizate la dispoziţie materiale şi instrumente
diverse, într-un miniatelier amenajat în
sala de clasă sau în Colţul de Artă
- realizarea unor compoziţii, individual/în
perechi/în grup, folosind culori la
alegere şi tehnici improvizate –
Exemplu: stropire, suflare,ştampilare,
tragere şi zgâriere, amprentare cu
frunze, fructe, legume,
- obţinerea formelor spontane prin
presarea hârtiei, dactilopictură, modelaj,
decolorare cu pic etc.
- folosirea liniei cu scop de contur şi cu
scop decorativ în aplicaţii/compoziţii
liber alese
2.3. Realizarea de aplicaţii/compoziţii/obiecte/ - realizarea de construcţii libere,
construcţii simple, pe baza interesului direct spontane, atunci când li se pun la
dispoziţie materiale şi instrumente
diverse, într-un mini-atelier amenajat în
sala de clasă sau în Colţul de Artă
- utilizarea unor tehnici simple de
îndoire, pliere, înşirare, răsucire, lipire,
rupere, tăiere, decupare după contur,
modelaj, în funcţie de nevoile/opţiunile
copiilor
2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate - realizarea unor lucrări în care să se
nivelului de vârstă, în care se asociază elemente asocieze elemente de exprimare
de exprimare vizuală, muzicală, verbală, plastică, cu alte forme de exprimare
kinestezică artistică – Exemplu: ilustrarea unei
poveşti cunoscute prin desen sau prin
cântec, ilustrarea mişcării sugerate într-
un tablou etc.
- realizarea de scurte dramatizări
(fragmente din poveşti) cu ajutorul
păpuşilor pe băţ, pe deget sau pe mână
Metode și procedee: ciorchinele, jocul didactic, învățarea prin descoperire, turul galeriei, cubul,
explozia stelară, prezentarea în power point, vizionare de film educativ, documentarul, softuri
educaționale (Prin lumea poveștilor, editura EDU, Țup în explorarea mediuliu, editura EDU).
Material didactic: cărți, enciclopedii, povești, fișe de lucru, creioane colorate, flipchart,
videoproiector, caiete speciale, fișe cu organizatori grafici de copletat, filme educative,
documentare, softuri educaționale, (Prin lumea poveștilor, editura EDU, Țup în explorarea
mediuliu, editura EDU).
- 782 -
Evaluare: Pe parcursul întregului proiect, elevii vor fi, verbal, încurajaţi şi evaluaţi pentru
activitatea lor, pentru îndeplinirea unor sarcini, pentru realizarea unor desene, modele, pentru
participarea la discuţii, pentru muncă în echipă, grup etc. La sfârşitul fiecărei activităţi, elevii vor
realiza un mesaj (text, desen, dramatizare, joc de rol etc.) prin care să exprime ce au învăţat şi ce au
simţit în timpul activităţii.
- 783 -
PROIECT DIDACTIC:
„ÎNTÂIUL DRUM” DE I. AGÂRBICEANU
Prof. Focșăneanu Gabriela

CLASA: a VI-a
DISCIPLINA: Limba şi literatura românǎ
SUBIECTUL: ,,Întâiul drum“ de Ion Agârbiceanu
TIPUL LECŢIEI: de receptare a unui text epic
MOTIVAŢIA: este o lecţie valoroasă din perspectiva metodelor activ – participative, în sprijinul
dezvoltării interesului pentru lectură şi a gustului estetic; lecţia se sprijină pe priceperile şi
deprinderile deja formate în decodarea mesajului artistic şi urmăreşte, în principal, perfecţionarea
continuă a capacităţii de comunicare prin valorificarea noţiunilor însuşite şi de investigare a unui
text literar.
I. COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ŞI CIVICE:

1. Formarea capacităţii de receptare a mesajului oral/scris;
2. Formarea capacităţii de elaborare a mesajului oral/scris.
II. COMPETENŢE SPECIFICE:

1.2. identificarea secvenţelor de dialog, de naraţiune şi de descriere dintr-un mesaj oral, în scopul
înţelegerii modului de structurare a acestora;
2.1. înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral;
2.2. selectarea elementelor de lexic adecvate situaţiilor de comunicare;
3.2. recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ;
a) Cognitive:
O1: să prezinte date despre viața și opera lui Ion Agârbiceanu
O2: să alcătuiască rezumatul textului respectând cerințele impuse de text
O3: să identifice cuvintele necunoscute
O4: să emita păreri proprii despre temă și să le argumenteze
- 784 -
O5: să răspundă la întrebări, dovedind cunoașterea subiectului operei
b) Psihomotorii:
O6: să-și dezvolte gândire, limbajul, atenția concentrată, distributivă, spiritul de observație
O7: să utilizeze corect mijloacele auxiliare folosite şi spaţiul tablei, respectiv al caietului
c) Afective:
O8: să manifeste spirit de colegialitate şi cooperare în cadrul echipei;
O9: să participe cu interes la activitate;
O10: sǎ se autoevalueze corect.
STRATEGIA DIDACTICĂ
a) Metode şi procedee: conversaţia, rebusul, explozia stelară, scheletul de recenzie, explicaţia,
problematizarea, învăţarea prin descoperire, eseul de cinci minute, lectura și rezumarea în perechi.
b) Mijloace de învăţământ: fişa, tabla, manualul, culegeri, caietul special al elevului, coli de
flipchart
c) Forme de organizare a activităţii: activitate în grupe, activitate frontală, activitate individuală
d) Resurse şi managementul timpului:
 spaţiu de lucru: sala de clasǎ
 capacităţi normale de învăţare ale elevilor
 cunoştinţele lor anterioare;
 timpul de învăţare: 50 minute.
MODALITĂŢI DE EVALUARE: frontalǎ, formativǎ, oralǎ, eseul de cinci minute
BIBLIOGRAFIE:
 Programe şcolare pentru clasele V-VIII. Aria curriculara: limbă şi comunicare, Bucureşti,
1999;
 Alex. Crişan, Sofia Dobra, F. Sânmihăian, ,,Limba şi literatura română’’, Manual pentru
clasa a VI-a, Editura Humanitas Educational, Bucureşti, 2004;
 ,,Metodica predării limbii române în şcoala generală’’, Ion Berca, EDP, Bucureşti, 1966;
 „Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu”, Vistian Goia, Editura
Dacia Educaţional, Cluj Napoca, 2002
 ,,Exerciţii de limba română, compuneri şi tehnici de studiu’’ – Daniela Nedelcuţ, Editura
Cardinal, 1994
 H. Soare, Gh. Soare, Limba şi literatura română, Îndrumător pentru manualele alternative,
Editura Carminis, Piteşti, 2005.
- 785 -
Scenariul didactic
1. Moment organizatoric (1’) - Se asigură condiţiile necesare defăşurării optime a activităţii:

asigurarea liniştii, pregătirea materialului didactic, cretă, burete, caiete, manuale, pixuri etc.
Pe o foaie de flipchart, profesorul va nota câteva reguli pentru buna desfășurare a lecţiei, reguli
emise de elevi(conversația)
- fiecare grup îşi va alege câte un purtător de cuvânt
- ne anunţăm la răspuns doar prin ridicarea a două degete
- nu vorbim neanunţati
- în cadrul grupei vorbim în şoaptă să nu deranjăm pe ceilalţi
- împărţim sarcinile echitabil.
2. Verificarea temei scrise, a cunoştinţelor anterior însuşite şi captarea atenţiei (5’) - Se

verificǎ tema cantitativ; se corecteazǎ eventualele greşeli (conversația, explicația). Elevii, împărţiţi
în echipe – grupuri de câte 3- 4 – primesc câte o fişǎ de lucru pe care vor descoperi un rebus cu
ajutorul căruia vor fi verificate cunoştinţele anterioare (Anexa 1).
3. Anunţarea temei şi a obiectivelor (1’) - Elevii sunt anunţaţi că în această oră vor face cunoştinţă
cu Ion Agârbiceanu prin lectura textului „Întâiul drum”; sunt prezentate obiectivele. (conversația)
4. Dirijarea învǎţǎrii şi obţinerea performanţelor (30’) - Elevii sunt împărţiţi în 5 grupe şi

fiecare grupă va primi câte un portofoliu şi o fişă de sarcini. Conform sarcinilor din fişă, elevii îşi
vor alege un nume: 1. Rezumatorii, 2. Clarificatorii, 3. Întrebătorii, 4. Înţelepţii, 5. Prezicătorii.
(problematizarea, învăţarea prin descoperire, lectura și rezumarea în perechi.)
1. Rezumatorii – primesc bilete cu fragmente din textul ce urmează a fi lecturat și Fişa de sarcini:
biletele se distribuie în cadrul grupului în ordine cronologică. Un cititor lecturează biletul, iar
ceilalţi vor rezuma cele ascultate, notând forma finală în Anexa 2. Liderul grupului va face publică
ideea finală.
2. Clarificatorii – primesc Anexa 3, dicţionare explicative, Fişa de sarcini: în timpul lecturii,
membrii acestui grup vor nota în Anexa 3 cuvintele al căror sens nu-l cunosc, după lectură îşi
împart sarcinile şi apoi, cu ajutorul dicţionarelor, vor nota în fişe explicaţia găsită. Liderul grupului
va face publică munca echipei.
3. Întrebătorii – primesc Anexa 4 şi Fişa de sarcini: în timpul lecturii vor nota în fişa 4 întrebări
legate de textul citit, apoi vor înmâna fişa celor din grupa 4.
- 786 -
4. Înţelepţii – primesc Fişa de sarcini: Vor asculta lectura textelor făcute de cei din prima grupă şi
vor răspunde întrebărilor puse de Întrebători pe Anexa 5.
Liderul grupului va face publică munca echipei. Apoi vor înapoia anexa 4 Întrebătorilor.
5. Prezicătorii – vor primi Anexa 6 şi Fişa de sarcini: Vor asculta cu atenţie citirea textului şi apoi
vor face predicţii în legătură cu continuarea acţiunii. Liderul grupului va face publică munca
echipei. Membrii grupei se vor anunţa prin ridicarea a doua degete pentru a răspunde întrebărilor
curioşilor.
• După finalizarea textului, se aplică metoda Explozia stelară - Anexa 7.
• Profesorul va lipi pe tablă o stea mai mare şi va înmâna fiecărei echipe câte o stea mai mică, având
pe dos una din întrebările: cine, când, unde, cum, de ce?.
• elevii vor emite întrebări legate de text care să înceapă cu întrebarea de pe dos şi le vor nota pe
fata steluţei.
• fiecare lider va lipi steluţa grupei pe tablă şi va pune oral întrebările, iar colegii din celelalte grupe
vor răspunde prin ridicarea mâinii, liderul alegând pe cel ce va da răspunsul.
5. Asigurarea retenţiei şi a transferului de cunoştinţe (7’) - Elevii primesc Anexa 8, fiecare

grupă completând spaţiul aferent. Vor avea de realizat un schelet de recenzie pentru textul studiat.
Liderul grupei va veni la tablă și va prezenta rezultatul.
6. Evaluarea (5’) - Elevii primesc o fişǎ de ieșire (Eseul de 5’)– Anexa nr. 9 – pe care o
completeazǎ. Se fac aprecieri legate de modul şi gradul de participare a elevilor la lecţie, de
calitatea rǎspunsurilor, aprecieri generale şi individuale.
7. Tema pentru acasă (1’) - Se fixeazǎ tema: Alcătuieşte un eseu în care să descrii o întâmplare
asemănătoare la care ai fost martor sau participant. (conversația)
- 787 -
Anexa 1
REBUS
Cerinţe:
1. Anotimpul alb
2. Autorul Amintirilor din copilărie
3. Partea de vorbire ce arata obiecte
4. Figură de stil prin care se compară
5. Parte de vorbire ce arată acţiunea
6. Sinonim pentru iscusință
7. Opera în care se narează
8. Rânduri din poezie
9. Potrivește versurile la final
10. Marele poet național: Mihai…
11.Cartea este un obiect…
Completând rebusul veţi obţine pe
verticala A-B numele unui scriitor.
Anexa 2
Grupa I - REZUMATORII
Realizați rezumatul operei Întâiul drum de I. Agârbiceanu.
Anexa 3
Grupa a II-a - CLARIFICATORII
Notaţi în timpul lecturii cuvintele, expresiile al căror sens nu-l cunoaşteţi, apoi căutaţi
explicaţia în dicţionar şi notaţi-o în coloana a doua.
Cuvântul necunoscut Explicaţia găsită în dicţionar
- 788 -
Anexa 4
Grupa a III-a - ÎNTREBĂTORII
Notaţi în timpul lecturii întrebările care vă trec prin minte legate de text, apoi înmânaţi fişa
colegilor din grupa a 4-a pentru a primi răspunsurile.
Anexa 5
Grupa a IV-a - ÎNȚELEPȚII
Răspundeti întrebărilor formulate de colegii din grupa a III-a!
Anexa 6
Grupa a V-a - PREZICĂTORII
Imaginați-vă alte finaluri posibile ale operei Întâiul drum de I. Agârbiceanu.
Anexa 7 Explozia stelară

Notaţi întrebările care vă trec prin minte legate de textul lecturat care să înceapă cu: cine,
când, unde, cum, de ce; apoi adresaţi întrebările colegilor din celelalte grupe pentru a primi
răspunsurile.
CUM?
CINE?
CÂND?
ÎNTÂIUL
DRUM
UNDE? DE CE?
- 789 -
Anexa 8 Schelet de recenzie
Se solicită elevilor să completeze un Schelet de recenzie, astfel rezumă conţinutul de idei,

dobândind un algoritm de realizare a unui rezumat. Lor li se cere:
• Să exprime într-o propoziţie sau frază despre ce este vorba în textul citit, să prezinte, pe
scurt, subiectul acestuia.
• Să aleagă o expresie semnificativă (sintagmă pentru conţinutul textului).
• Să rezume, într-un cuvânt, esenţa textului.
• Să descrie “culoarea sentimentală” a textului.
• Să găsească un simbol (grafic) pentru textul în cauză.
• Să completeze propoziţia: “Cel mai bun / mai interesant lucru din acest text este...”
Posibile răspunsuri:
1. Ioniță merge pentru prima dată la magazin să cumpere sare, ajutându-și astfel mama care era
foarte ocupată.
2. Binele învinge.
3. Curaj
4. Alb - puritatea intenţiilor
5. Steaua norocului
6. Cel mai interesant lucru din acest text este că dacă ai curaj, poţi reuşi.
Anexa nr. 9 Eseul de 5’
AUTOEVALUARE OBSERVAŢIILE PROFESORULUI

Mi-a plăcut cel mai mult:
Nu mi-a plăcut:
Ce nu ai înţeles din lecţia de azi?
Despre ce ai dori să discutăm ora următoare?
Eu îmi dau nota………………………...... şi sunt:
vesel trist furios
- 790 -
„DUALISMUL UNDĂ - CORPUSCUL”
Prof. Fometescu Olivia

DISCIPLINA: Fizică
An școlar: 2017-2018
DATA: S10
CLASA: a XII-a
UNITATEA DE INVATARE: Elemente de fizică cuantică
TEMA LECTIEI: Dualismul undă-corpuscul
TIPUL/CATEGORIA DE LECŢIE: Consolidare și sistematizarea cunoștințelor
 Descrierea fenomenelor și ipotezelor: efectul fotoelectric extern, efectul Comptom, ipoteza
lui Planck, ipoteza lui Eisntein, ipoteza lui de Broglie, principiul de incertitudine
 Rezolvarea unor probleme simple aplicând expresiilor mărimilor fizice studiate în
capitolului ”Elemente de fizică cuantică”
 Aprecierea critică asupra comportării duale undă-corpuscul a materiei
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:
 Să definească și să descrie pe scurt: efectul fotoelectric extern, efectul Comptom, ipoteza lui
Planck, ipoteza lui Eisntein, ipoteza lui de Broglie, principiul de incertitudine
 Să rezolve probleme legate de efectul fotoelectric, efectul Compton, lungimea de undă asociată,
principiul incertitudinii
 Să observe și să analizeze critic informațiile prezentate în filmulețul: „Introducere în lumea
cuantică”
METODE: conversaţia, modelarea, observația, explicaţia, rezolvarea de probleme, eseu de 5

minute
MIJLOACE: fişe de lucru, tabla, laptop, videoproiector
- 791 -
FORME DE ORGANIZARE: frontal, pe grupe
SCENARIU DIDACTIC:
Activitatea profesorului Activitatea elevului Obs.

I. Momentul organizatoric
 Verificarea prezenţei elevilor
 Captarea atenţiei
II. Actualizarea cunoştinţelor anterioare

 Se realizează prin conversație - răspund la întrebări
III. Anunţarea lecţiei și a obiectivelor

 “Dualismul undă-corpuscul” şi se stabilesc
comepetențele care vor fi dobândite
IV. Desfăşurarea lecţiei noi

Lecţia se va desfăşura în sală de clasă
Se actualizează noțiunile/lecțiile studiate la capitolul
”Elemnte de fizică cuantică”
Se cere elevilor să prezinte succint - elevii răspund la întrebări și
noițiunile/definițiile/formulele referitoare la lecțiile scriu pe tablă cele solicitate
studiate
Se prezintă cu ajutorul videoproiectorului
sistematizarea capitolului studiat (Anexa 1 + Anexa 2)
Se prezintă elevilor filmul ”Introducere în fizica - pe grupe, rezolvă sarcina din

cuantică” și se cere elevilor să comenteze/să-și fișa de lucru
prezintă părerea vizavi de cele observate.
V. Evaluarea şi tema pentru acasă - rezolvă la tablă problemele

 Evaluarea se realizează pe parcursul întregii propuse
activităţi prin autoevaluare şi evaluare de către
profesor
 Se cere elevilor realizarea unui „Eseu de 5 minute” - vizionează filmul și aduc
- ce le-a plăcut la lecţie comentarii/aprecieri legate de
- 3 lucruri noi pe care le-au învăţat cele observate
- o întrebare în legătură cu lecţia
- 792 -
Anexa 1
Anexa 2
- 793 -
L’APPRENTISSAGE DU FRANÇAIS PAR DES TÂCHES
PROFESSIONNELLES
Prof. Frone Valentina

Pendant mon activité comme professeur de français dans un lycée technologique, j’ai
remarqué que les programmes scolaires et les manuels proposent aux élèves de ce type
d’enseignement une formation généraliste en langues vivantes, tout comme à leurs copains des
lycées théoriques et vocationnels. La composante professionnelle est mise à l’écart ou jetée dans la
responsabilité du professeur de la classe.
Personnellement, je considère que pour la population scolaire des lycées technologiques,
l’apprentissage d’une langue moderne devrait viser la maîtrise de savoirs et de savoir-faire liés au
domaine professionnel, vu que le métier est une partie incontournable du quotidien des ces élèves et
que les agents économiques exigent de plus en plus des compétences de communication dans une
langue de circulation internationale, notamment à ceux intéressés par les professions du domaine du
tourisme et de la restauration.
En prenant comme cible une classe terminale de techniciens en gastronomie, j’ai essayé de
concevoir et de mettre en marche un programme de français basé sur la composante de spécialité
qui puisse mieux répondre à leurs besoins linguistiques, dans l’espoir que par cette expérience ils
pourront atteindre un meilleur niveau de langue. L’idée d’une telle démarche est issue d’un cours de
formation portant sur la méthodologie du français sur objectifs spécifiques, auquel j’ai eu la chance
de participer au mois de mars 2016 à l'Institut Français de Bucarest.
Au cours de ma documentation sur le domaine professionnel des apprenants ainsi que sur
l’analyse de leurs besoins, je me suis rendu compte la qualification de technicien en gastronomie
couvre un large éventail de professions de la restauration-hôtellerie, en fonction de l’expérience et
du niveau de formation acquis par la suite, les principales tâches qui lui sont assignées visant le
travail dans le restaurant et dans la cuisine.
A base de l’analyse du public cible, de ses besoins ainsi que des documents support
recueillis, j’ai essayé de créer un référentiel de compétences professionnelles en français requises
pour le technicien en gastronomie:
Dans la conception du programme, j’ai tenté de comprendre les aspects essentiels du métier
et les tâches récurrentes qui inviteraient l'élève à utiliser la langue française pour agir et interagir au
lieu du travail.
- 794 -
De ce point de vue, au cours de la formation j’ai proposé aux élèves différentes tâches qui
leur donneraient l’occasion de passer d’un savoir abstrait à une application dans le monde réel, à
savoir professionnel.
Compétences
Tâches professionnelles récurrentes Savoir-faire langagiers
à travailler
Nommer les produits
alimentaires, les
Préparer les ingrédients
ustensiles, les
de base
équipements, les
Utiliser les instruments et
techniques de cuisson,
les équipements de la
Lire les caractéristiques PO
PRODUCTION cuisine
techniques d’un appareil, CE
CULINAIRE Cuisiner des préparations
des étiquettes PE
culinaires
Lire et suivre une fiche
Dresser les assiettes
technique de fabrication
Concevoir des recettes,
Expliquer des recettes
des menus, des cartes
Rédiger une fiche
technique de fabrication
Nommer les principales
infections alimentaires
Respecter des normes de
Lire des règles d’usage PO
L’ORGANISATION sécurité et d’hygiène au
Localiser les équipements CE
DU TRAVAIL poste de travail
de travail EE
Réaliser un inventaire
Passer une commande à
un fournisseur
Identifier le personnel de
Communiquer avec la
la brigade PO
COMMUNICATION brigade de la cuisine et de
Donner et suivre des IO
la salle, l’hiérarchie
consignes
Réaliser la mise en place
de table Nommer les équipements
Desservir les plats et les (chaises, nappes, assiettes,
boissons couverts, verres,
SERVICE EN Débarrasser et assurer le serviettes, accessoires, PO
SALLE suivi du service à table décoration) CO
avec la remise des Situer dans l’espace
couverts Identifier le personnel de
Ranger la salle de la brigade
restaurant
Bien accueillir, présenter
la carte, aider le client à
Prendre contact
choisir, s’inquiéter sur ses
Prendre en charge le
goûts CO
client
Donner des conseils PO
COMMUNICATION Prendre congé
Caractériser un plat IO
Communiquer avec la
Réagir aux réactions EE
brigade de la salle et de
positives ou négatives du
la cuisine, l’hiérarchie
client
Prendre en note la
- 795 -
Compétences
Tâches professionnelles récurrentes Savoir-faire langagiers
à travailler
commande
prendre congé
Suivre et donner des
directives
Transmettre les
commandes à la cuisine
Favoriser la politique
commerciale de
l'établissement
Prendre en compte les Proposer
objectifs de vente et la Convaincre PO
VENTE stratégie commerciale Rassurer CO
Avoir une tenue Vanter la qualité des IO
vestimentaire et produits
àcorporelle irréprochable
ainsi qu’un langage
adapté.
Comme on peut voir dans le tableau, la communication ne constitue pas un objectif en soi
mais un conditionnement pour l'ensemble des prestations du technicien en gastronomie. On ne
communique pas pour parler avec l’autre comme le proposait l’approche communicative des années
1980 mais on communique pour agir, pour réaliser la tâche. C’est pourquoi, le vocabulaire est
spécialisé et les actes de langages sont propres au domaine professionnel concerné.
De ce point de vue, le programme de formation s’est situé dans une démarche actionnelle,
car les tâches visées ont été étroitement liées aux besoins exprimés par les apprenants et aux
objectifs escomptés.
L’apprentissage par des micro-tâches professionnelles afin de mieux communiquer et agir
dans les situations de travail exigeant la maîtrise du français a constitué le pilier central de la
formation. Le cours a été conçu afin que les apprenants deviennent capables d’écouter, de
comprendre et interagir dans les situations qui rencontreront dans leur emploi, c’est pourquoi la
nécessité de développer la compréhension et de lexpression orale a predominé avant les
compétences écrites.
Les contenus d’apprentissage ont été déterminés sur la base de l’analyse des besoins des
apprenants et les activités d’apprentissage ont visé des actes langagiers en relation étroite avec leur
futur environnement professionnel.
J’ai accordé une importance primordiale à l’acquisition du lexique du domaine de la
restauration, à son exploitation à travers de documents supports variés et appropriés au niveau du
public cible, aux objectifs à atteindre et aux compétences visées.
Dans le but de recréer un contexte simulant le milieu où mes apprenants travailleront, j’ai
- 796 -
proposé de nombreux jeux de rôle et de simulations des situations professionnelles.
À la fin de cette expérimentation, mon grand contentement est, au-delà de l’amélioration du
niveau des élèves et de l’attirance pour le français, la réussite de les avoir doté avec des
connaissances qui leur seront vraiment utiles dans leur vie future.
- 797 -
CONCURSUL NAȚIONAL - COMPETIȚIE ON-LINE
„AZI VIRTUAL MÂINE REAL PRIN FIRMELE DE EXERCIȚIU!”
Prof. Furdui Amalia

Colegiul Economic „Dionisie Pop Martian” Alba Iulia, jud. Alba
Moto: Imaginația este mai importantă decât cunoașterea. Cunoașterea e limitată, imaginația poate
acoperi întreaga lume” - Albert Einstein
A. Informatii despre aplicant

Numele instituţiei de învățământ Colegiul Economic Dionisie Pop Martian
aplicante
Adresa completă Str Octavian Goga, nr 11, localitatea Alba Iulia
Număr telefon/fax: 02580811468
Site și adresă poştă electronică: e-mail: eco.alba@mail.albanet.ro
Responsabil proiect Furdui Amalia
B. Informații despre proiect

 Titlul proiectului naţional: „Azi Virtual Mâine Real Prin Firmele De Exercițiu!”
 Precizaţi tipul activității principale din cadrul proiectului – CONCURS
 Proiectul se încadrează în - Domeniul tehnic
 Număr participanţi: 100 – concurs cu participare indirectă
C. Rezumatul proiectului
Concursul este destinat elevilor din învăţământul preuniversitar şi îşi propune promovarea
bunelor practici în predarea şi învăţarea conceptului Firma de exerciţiu, stimularea creativităţii,
cultivarea şi dezvoltarea spiritului de competiţie.Concursul „Azi virtual mâine real prin firmele de
exercițiu! ” prin activităţile sale îşi propune să contribuie la:
 dezvoltarea comunicării interculturale, lărgirea orizonturilor pentru elevii aflaţi în
diferite stadii ale formării profesionale;
 dezvoltarea conexiunilor între unităţile şcolare din ţară, între profesori care predau
discipline economice, în scopul manifestărilor educative comune;
 creşterea gradului de implicare a tinerilor în unităţile şi comunităţile din care provin
prin transmiterea informaţiei către semenii lor, contribuind în mod real la binele
fiecăruia şi la binele comunităţii.
- 798 -
Organizatorii proiectului îşi propun derularea următoarelor activităţi:
 Înscrierea concursului în CAEN/CAER
 Promovarea concursului și a regulamentului în şcoli, licee
 Primirea, înregistrarea și centralizarea lucrărilor;
 Numerotarea lucrărilor și realizarea expoziției cu fotografiile primite;
 Constituirea echipelor de lucru;
 Jurizarea și premierea lucrărilor;
 Expedierea diplomelor, a premiilor.
D. Prezentarea proiectului
 Descrieţi grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
 elevii din învăţământul preuniversitar (clasele a XI-a şi a XII-a)
 studenti care au înfiintat inteprinderi simulate IS
 Durata proiectului
 februarie - aprilie
SECȚIUNILE CONCURSULUI:
 Cea mai bună prezentare PPT
 Cea mai bună pagină Web
 Cel mai bun spot
 Cea mai bună siglă
 Cel mai bun slogan
 Cel mai bun catalog
CRITERII DE EVALUARE
 Cea mai bună prezentare PPT
Nr crt Caracteristci Punctaj
1. Conținut 40 p
2. Organizare 30 p
3. Estetică 20 p
4. Atractivitate 10p
 Cea mai bună pagină Web

1. Elemente de identificare a FE 35 p
2. Navigare 25 p
3. Grafică 15 p
4 Cumpărături online 25 p
- 799 -
 Cel mai bun spot
1. Prezentare 40 p
2. Originalitate 20 p
3. Calitate 20 p
4. Reprezentativ 20 p
 Cea mai bună siglă

1. Originalitate 25 p
2. Reprezentativă 25 p
3. Ingeniozitate 25 p
4. Estetică 10 p
5. Design 15 p
 Cel mai bun slogan

1. Reprezentativ 20 p
2. Concis 30 p
3. Original 20 p
4 Ingenios 20 p
5. Credibil 10 p
 Cel mai bun catalog

1. Conținut 40 p
2. Organizare 30 p
3. Estetică 30 p
CONDIŢII DE PARTICIPARE:
Elevii şi cadrele didactice care doresc să participe la acest concurs vor completa Formularul de
înscriere, formular ce se va trimite prin e-mail la adresa: azivirtualmainereal@gmail.com.
RECUNOAȘTEREA ARTICOLELOR
 Materialele promotionale vor fi cuprinse într-un ghid de bune practici (carte) on-line, cu
ISSN.
 Se primesc DIPLOME de participare
 Se primesc DIPLOME premii pentru fiecare secțiune.
Toți participanții la concurs vor trimite un e-mail la azivirtualmainereal@gmail.com care va

conține în atașament următoarele:1. Fișa de înscriere si 2. Lucrarea/materialul.
- 800 -
FIŞĂ DE ÎNSCRIERE
CONCURS NAȚIONAL
„AZI VIRTUAL MÂINE REAL PRIN FIRMELE DE EXERCIȚIU!”
21 APRILIE 2017
Denumirea scolii de provenienta *…………………………………………

Denumire firma *…………………………………………………………
Se va completa F.E. ......... S.R.L. sau S.A.
Localitatea *……………………………………………………………….
E-mail F.E. *………………………………………………………………
Prof. coordonator *……………………………………………………….
Sectiunea la care participa * se va completa cu DA/NU
Pagina web
Sigla
Slogan
Spot
Prezentare electronica
Catalog
Formularul de înscriere, formular ce se va trimite prin e-mail la adresa:

azivirtualmainereal@gmail.com.
- 801 -
„NORME DE IGIENĂ ÎN PREPARAREA HRANEI”
Prof. Galeș Cristina – Director

Şcoala Gimnazială Comuna Vâlcăneşti, jud. Prahova
Unitatea de învățământ: Şcoala Gimnazială, Comuna Vîlcanesti

Clasa: a V-a
Număr de elevi:
Disciplina: Educatie tehnologica şi aplicaţii practice
Data:
Mediul de instruire:
Profesor: Galeş Cristina
Modulul/U.Î.:
Titlul lecţiei: Norme de igienă în prepararea hranei
I. Necesitatea studierii temei: In vederea menţinerii sănătăţii şi securităţii muncii, elevii

trebuie să cunoscă si să respectate norme de igienă şi protectie a muncii in bucătărie.
II. Structura logică a conţinutului lecţiei:
1.1 folosirea echipamentului de

protectie,(halat, sort, boneta,)
1., igienă echipament,
igienă personală
igienă personală 1.2 echipamentul de protectie
trebuie mentinut curat, mentinerea
permanenta a igienei corporale
A. Norme de
igienă în 2. igienă 2.1. menţinerea
spatiu de lucru suprafetelor ustensilelor
preparea
şi aparatelor curate
hranei
3. igienă 3.1. spălarea alimentelor,
alimente păstrarea in coditii igienice
B.Norme de a alimentelor
protecţie a
muncii in
bucătărie
- 802 -
III. Contextul în care are loc învățarea:
Experienţa anterioară de Cuvinte „cheie”

Resurse materiale
învăţare a elevilor Lb. rom. Lb. engl.
* Elevii cunosc: Salata Salad Materiale didactice utilizate
- diferite tehnologii traditionale Fructe Fruits în lecție: fructe, tocator,
si moderne de preparare a Cutit Knife cutit, manuşi, şort.
hranei Igiena Hygiene Fişă de lucru 1,2
- reteta si etapele de preparare a
unei salate.
* Elevii au:
- materiale necesare realizării
salatei: ustensile, fructe.
*Elevii pot:
- să identifice etapele
procesului tehnologic de
preparare a alimentelor;
- să identifice normele de
igienă ce trebuie respectate în
timpul preparării alimentelor
IV. Obiective operaționale:
Comportamentul Condiţiile în care vor

Capacitatea care se Criterii de realizare
prin care elevii vor lucra elevii pentru a
urmăreşte a se forma (limita minimă
proba capacitatea realiza
la elevi prin învăţare admisă)
respectivă comportamentul
Deprinderea de a Prepararea unei salate Având la dispoziție Respectarea etapelor
prepara o salata de de fructe. ustensile, fructe, de preparare cu
fructe respectand echipament de respectarea normelor
normele de igiena in protectie. de igiena (80%)
prepararea hranei
Respectarea normelor Manevrează corect Având la dispoziție Prezentarea corectă a
SSM in bucatarie ustensilele ustensile, fructe, cel puțin 3 norme
echipament de SSM in bucatarie
protectie.
V. Proba de evaluare
Punctaj
Nr. ob. Conținutul itemului
Maxim Minim
1 Enumerați etapele de realizare a unei salate de fructe 6 4
2 Enumerați și explicați 3 dintre normele protectie a 3 1,5
muncii in bucatarie atunci cand preparaţi salata de
fructe
Din oficiu 1 1
Total 10 6,5
- 803 -
VI. Strategii didactice
T Forme de
Mijloace
I Etape de instruire Arii de Metode de organizare a
de învăţă-
M conţinut învăţământ activităţii
mânt
P Profesor Elevi Profesor Elevi
5′ 1. Secvenţa introductivă
(discuţii pregătitoare) Ascultă,
Explic elevilor etapele adresează
activităţii. întrebări
2. Crearea contextului:
Împarte clasa în 3 grupe Expunerea colectiv
frontal
(corespunzătoare conversaţia
numărului de rânduri de Elevii îşi aleg
bănci) liderii şi numele
Solicită alegerea echipei
liderului fiecărei grupe şi
denumirea echipei.
10′ 3. Transmiterea noilor Elevii noteză in A.1.1
cu-noştinţe caiete. 1.2
Explic importanta 2.1 indivi-
folosirii echipament de 3.1 dual
protectie (halat, sort, B. frontal
boneta), echipamentul de
protectie trebuie
mentinut curat, Explicatia
mentinerea permanenta a Problematiza-
igienei corporale, rea
menţinerea suprafetelor
ustensilelor şi aparatelor
curate, spălarea
alimentelor, păstrarea in
coditii igienice a
alimentelor.
Explic normele de
protectie a muncii in
bucatrie şi atrag atenţia
asupra posibilelor
accidentări.
20′ 4. Fixarea (feed-back) Liderii de echipa A.1.1 Indivi- Pe grupe
Imparte fişa de lucru 1 organizează 1.2 Fişa de dual
echipa astfel incat 2.1 lucru 1
fiecare membru 3.1 Materiale
să participe la B. diferite
rezolvarea
Aplicaţia
sarcinii de lucru.
practică
-Elevii se
Salata de
echipează, spala,
fructe
curaţă, taie
fructele.
-Servesc salata de
fructe şi apoi
curăţă spaţiul de
lucru.
10′ 5. Proba de evaluare Rezolva fişa de A.1.1 Exercitiu Fişa de Indivi- Indivi-
Imparte fişa de lucru 2 lucru 2. 1.2 lucru 2 dual dual
2.1
3.1
B.
- 804 -
T Forme de
Mijloace
I Etape de instruire Arii de Metode de organizare a
de învăţă-
M conţinut învăţământ activităţii
mânt
P Profesor Elevi Profesor Elevi
5′ 6. Secvenţa finală Noteaza in caiete. A.1.1 Aplicaţia Colaj Frontal Indivi-
Tema pentru acasa: 1.2 practică dual
Realizati un colaj in care 2.1
sa ilustrati normele de 3.1
igiena in bucatarie.
FIŞĂ DE LUCRU 1
1. Respectând normele de igienă pregătiţi o salată de legume/fructe având in vedere

următoarele etape:
 spalati-vă mâinile şi suprafeţele de lucru
 echipati-vă corespunzător
 spălaţi legumele/fructele
 tăiaţi legumele/fructele
 Poftă bună iar la final curăţati farfuria şi spaţiul de lucru!
FIŞĂ DE LUCRU 2
1. Enumerați etapele de realizare a unei salate de fructe.
2. Enumerați și explicați 3 dintre normele SSM atunci cand preparaţi salata de fructe.
- 805 -
UN BASM MATEMATIC
Prof. Garcea Florin Catalin

Școala Gimnazială Lihulești, jud. Gorj
Basmul: adaptat, creat de profesor, Cosma Teodora.

Subiectul de basm al scenetei:
Prinţesele Algebra şi Geometria sunt răpite de către Zmeul Notelor Mici şi fratele acestuia,
Zmeul Corigenţelor.
Pentru a le elibera şi a le reda familiei Regelui şi Domeniului său Regal, vitejii (elevii care
doresc să obţină note mai mari, să promoveze la disciplina matematică în semestrul I), trebuie să
participe la întreceri – concurs, de tip întrebare – răspuns.
Regele Mathematicus îl trimite pe viteazul Numericus, să participe la întrecerea - concurs
impusă, să elibereze cele două Prinţese.
Cadrul: oră de curs la clasa a VII –a.
Roluri:
Primul elev – rolul viteazului Numericus –…...
Al doilea elev – rolul Regelui Mathematicus - …...
Prinţesa Algebra - ……
Însoţitoarea Prinţesei Algebra – ……
Prinţesa Geometria – …..
Însoţitoarea Prinţesei Geometria – ……
Zmeul Notelor Mici –……
Zmeul Corigenţelor –……
Însoţitorii viteazului Numericus – doi sau mai mulţi elevi, care îl vor ajuta pe viteaz să
utilizeze documentele (fişele cu aplicaţii adezive) în întrecerea – concurs.
Prezentatorul – un elev (o elevă sau profesorul).
Sceneta:
Primul elev, foarte preocupat de situaţia sa şcolară se întâlneşte cu al doilea elev.
Al doilea elev: Ce faci ……………………………………?
Primul elev: Mă gândesc ce ar trebui să fac, deoarece îmi place matematica, însă am notele
foarte mici, s–ar putea să nu promovez în acest semestru.
Al doilea elev: În lumea basmelor, învăţatul la matematică poate fi uşor, amuzant şi cu
reuşită. Să ne imaginăm că tu eşti viteazul Numericus, eu sunt Regele Mathematicus, iar fiicele
- 806 -
mele,
Prinţesa Algebra şi Prinţesa Geometria sunt răpite de către Zmeul Notelor Mici şi de către
fratele acestuia, Zmeul Corigenţelor…
Cei doi elevi ies din scenă pentru a se costuma.
Intră în scenă celelalte personaje, costumate şi se aşează la locurile stabilite pentru
desfăsurarea întrecerii – concurs.
Prinţesele împreună cu însoţitoarele lor susţin planşele cu întrebările din algebră şi din
geometrie, sau le fixează pe un suport.
Cei doi Zmei vor adresa întrebările şi vor încearca să-l împiedice pe viteazul Numericus să
răspundă corect la întrebări (nerespectând ordinea în care sunt scrise pe planşe). Pot să-şi cheme
ajutoare, sau să-şi formeze o galerie.
Intră în scenă Regele Mathematicus, apoi viteazul Numericus.
Regele Mathematicus: Numericus, îţi înmânez documentele necesare (fişele cu aplicaţii
adezive), ia-ţi însoţitori şi du-te pe Tărâmul Zmeului Notelor Mici şi al fratelui său, Zmeul
Corigenţelor, unde sunt răpite cele două Prinţese, Algebra şi Geometria, pentru a le elibera!
Numericus ia documentele, îşi cheamă însoţitorii şi pleacă spre Tărâmul Zmeului Notelor
Mici şi al fratelui său, Zmeul Corigenţelor.
Fisa de lucru
1. Care este media aritmetică și media geometrică a numerelor a  2  3; b  2  3 ?
2. Aflaţi rezultatul calculului 2 x  32  2 x  32 x  3.
3. Aflaţi numerele reale a și b, pentru care 9a 2  12 a  5  b 2  4b  8  3.

16
4. Dacă x 2  , aflaţi x R.
25
5. Calculaţi : a) 1 + 2 + 3 + ... + 20 - 10 2  
2 sin 45   3 cos 30   4 cos 60  .
   
b)  7   4  2333  2333  3222 : 3220 :  3;
6. Rezolvaţi: a) xy+x =3, în Z; b) (x-1)(y-11) = - 17, în Z.

7. Dacă latura unui pătrat are lungimea egală cu 7 dm, câți centimetri are lungimea
diagonalei?
8. Aflaţi lungimea catetei AB a triunghiului ABC - dr.,dacă m(<A) = 90°, AC = 4 cm și BC
= 5 cm.
9. Calculați aria triunghiului ABC , dacă m(<A) = 60°, AB = 6 3 , AC = 4 2 .
10. Perimetrul unui trapez isoscel ABCD este egal cu 4 (5 + 3 2 ) cm, iar m(<A) = 45°,
AB||CD.
- 807 -
Aflaţi lungimile diagonalelor și aria trapezului.
După întrecerea – concurs.

Regele Mathematicus: Felicitări, Numericus! Ai izbândit!
Numericus: Face reverenţa cuvenită.
În timp ce participanţii aplaudă, primul şi al doilea elev revin în scenă, fără costume, ca la
începutul scenetei, realizând momentul final.
Al doilea elev: Acum poţi promova cu succes semestrul al II-lea al anului şcolar
(Formularea acestei propoziţii se adaptează la momentul desfăşurării scenetei).
Primul elev: Acum cred că voi obţine notă mai mare la răspuns şi voi promova la
matematică, semestrul al II-lea (Formularea frazei se adaptează, după momentul desfăşurării
scenetei).
Bibliografie:
www.wikipedia.ro
www.didactic.ro
- 808 -
„ÎN LUMEA MINUNATĂ A ANIMALELOR”
Prof.-ed. Gavrileţ Valeriu

Şcoala: Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficienţe Auditive Buzău

Data:
Propunător: profesor-educator Gavrileţ Valeriu
Clasa: a XI-a
Aria curriculară: Terapie educaţională complexă şi integrată
Disciplina: Stimulare cognitivă
Titlul activităţii: „În lumea minunată a animalelor”
Tipul activităţii: Consolidare
Scopul activităţii: Consolidarea cunoştinţelor despre animalele sălbatice din ţara noastră.
- să răspundă corect la ghicitori
- să denumească şi alte animale sălbatice de la noi din ţară, altele decât cele din ghicitori
- să descrie pe scurt animalele din imagini
- să denumească poveşti în care personajele principale sunt animale sălbatice sau domestice
- să participe cu interes la activitate.
Metode şi procedee: explicaţia, observaţia, exerciţiul, conversaţia, dialogul.
Material didactic: videoproiector, prezentare PPT cu cele mai cunoscute animale sălbatice din ţara
noastră, fişe de lucru, jetoane cu imagini ale unor animale sălbatice.
Forme de organizare: frontal şi individual.
Timp alocat activităţii: 45 minute.
DEMERS DIDACTIC
Nr. Etapele Metode şi Mijloace de Forme de

crt. activităţii procedee învăţământ organizare
1. Moment Asigurarea climatului psiho-
organizatoric pedagogic necesar desfăşurării în
bune condiţii a lecţiei:
- pregătirea materialului
didactic;
- dispunerea mobilierului.
- 809 -
2. Captarea Solicit elevii să răspundă la Evalua-
atenţiei ghicitori despre animale: rea
răspun-
„Are-o coadă înfoiată conversaţia, anexa cu frontal surilor
Hoaţă este şi şireată dialogul ghicitori elevilor,
Dar e vai de coada ei aprecieri
Dacă dă peste Grivei.” verbale
„Vine moşul pe cărare

Cu cojocul în spinare
Se duce către pădure
După fragi şi după mure.”
Urecheat cu haine sure

Stă pe câmp şi în pădure.”
„Cine poate să-l ajungă

Pe acest alergător
Care-şi poartă puii-n pungă?
Îl ghiciţi foarte uşor!”
„Uriaş cu nasul mare

Poartă oameni în spinare.”
„Corabie plutitoare
Pe nisipuri, călătoare!”
„Cenuşiu, cu ochi sticloşi

Şi cu colţii fioroşi
Umblă-n haită prin pădure
Nişte oi ar vrea să fure.”
„Animal cu chip de om Evalua-

Ţopăie din pom în pom.” rea
răspun-
„Are gâtul foarte-nalt surilor
Şi picioarele cam lungi. elevilor,
Dacă vrei să-i dai o floare aprecieri
E cam greu la ea s-ajungi.” verbale
„Nu e cal dar are coamă

Şi-i puternic, fără seamă.
Îl ghiceşti uşor când vrei,
Că e scris pe banii mei.”
„Mândru şi încoronat,
Prin păduri este-mpărat!”
Întreb elevii ce fel de animale

sunt cele pe care le-au ghicit ei şi
care din acestea trăiesc la noi în
ţară.
3. Anunţarea Astăzi vom învăţa mai multe
temei lucruri despre animalele conversaţia frontal
sălbatice din tara noastră. Anunţ
titlul activităţii – „În lumea
minunata a animalelor” şi
obiectivele urmărite în termeni
accesibili.
4. Dirijarea Prezint elevilor un material observa-
învăţării video cu cele mai cunoscute conversaţia video- frontal re
- 810 -
animale sălbatice din ţara proiector şi sistema-
noastră. Vom face o descriere a observaţia individual tica
lor pe baza imaginilor. Le material PPT
prezint cele mai semnificative explicaţia
date despre aceste animale.
Voi discuta cu ei despre aprecieri
importanţa pe care o au verbale
animalele în viaţa noastră şi ce
trebuie să facem noi pentru a le
ajuta să supravieţuiască în
continuare.
5. Obţinerea Prezint elevilor o fişă de lucru: explicaţia fise de lucru Se eva-
performanţei la întrebările puse de mine în luează
fişă, ei trebuie să aleagă din exerciţiul plicuri cu răspun-
plicul cu jetoane imaginea care jetoane surile
reprezintă răspunsul corect. conversaţia date în
fişă
6. Evaluarea Fac aprecieri colective şi explicaţia frontal
activităţii individuale asupra modului cum
au participat şi răspuns la conversaţia
activitate.
ANEXA 1
„Are-o coadă înfoiată

Hoaţă este şi şireată
Dar e vai de coada ei
Dacă dă peste Grivei.”
„Vine moşul pe cărare

Cu cojocul în spinare
Se duce către pădure
După fragi şi după mure.”
Urecheat cu haine sure

Stă pe câmp şi în pădure.”
„Cine poate să-l ajungă

Pe acest alergător
Care-şi poartă puii-n pungă?
Îl ghiciţi foarte uşor!”
- 811 -
„Uriaş cu nasul mare
Poartă oameni în spinare.”
„Corabie plutitoare
Pe nisipuri, călătoare!”
„Cenuşiu, cu ochi sticloşi

Şi cu colţii fioroşi
Umblă-n haită prin pădure
Nişte oi ar vrea să fure.”
„Animal cu chip de om
Ţopăie din pom în pom.”
„Are gâtul foarte-nalt

Şi picioarele cam lungi.
Dacă vrei să-i dai o floare
E cam greu la ea s-ajungi.”
„Nu e cal dar are coamă

Şi-i puternic, fără seamă.
Îl ghiceşti uşor când vrei,
Că e scris pe banii mei.”
„Mândru şi încoronat,
Prin păduri este-mpărat!”
ANEXA 2
FISA DE LUCRU
Citeşte cu atenţie şi răspunde lipind imaginea corespunzătoare:
1. Cel mai puternic animal este ................
- 812 -
2. Este jucăuşă şi îi plac alunele ........................
3. Aleargă foarte repede şi nu-l poţi ajunge .......................
4. Este considerat regele pădurii ..................................
5. Are coada lungă şi îi place să fure găini ........................................
6. Când se apără, îl poţi confunda cu o minge ..................................
- 813 -
DESCRIEREA TEHNICĂ ŞI METODICA ÎNVĂŢĂRII
SĂRITURII ÎN DEPĂRTAT PESTE CAPRĂ
Prof. Ghelase Matei

 DESCRIEREA TEHNICĂ:
Săritura în depărtat peste capră constă dintr-un elan de aproximativ 10-15 m urmat de o
bătaie pe trambulină, desprinderea şi înclinarea corpului înainte cu întinderea braţelor spre aparat.
În momentul în care palmele ating suprafaţa de sprijin, picioarele se depărtează lateral, bazinul se
ridică concomitent cu împingerea energică în aparat, urmată de o ridicare a trunchiului spre
verticală. În timpul zborului II, braţele se ridică lateral sus, privirea este orientată înainte, iar
picioarele se apropie, pregătind aterizarea (fig. 1).
Fig. 1
 ETAPELE METODICE DE ÎNVĂŢARE:

1. Sprijin ghemuit, săritură în sprijin plutitor cu picioarele depărtate şi revenire la poziţia
iniţială.
2. Stând pe trambulina aşezată la distanţă mică faţă de aparat, cu mâinile sprijinite pe acesta,
bătăi succesive cu ridicarea bazinului.
- 814 -
bătăi succesive cu ridicarea bazinului şi depărtarea picioarelor lateral.
bătăi succesive cu ridicarea bazinului, depărtarea picioarelor lateral şi oprire pe aparat în şezând
depărtat.
5. Din aşezat depărtat pe aparat, împingere în braţe desprindere de pe aparat şi aterizare.
6. Elan 2-3 paşi, săritură în depărtat peste capra ridicată la o înălţime redusă, cu ajutor.
7. Elan 6-8 paşi, săritură în depărtat peste capra ridicată la o înălţime redusă, cu ajutor.
8. Efectuarea săriturii complete fără ajutor.
 AJUTORUL:
Acesta se acordă din faţa aparatului, luând priză la nivelul braţelor elevului trăgându-l peste
aparat.
 GREŞELI DE EXECUŢIE:
1. Elevul are membrele inferioare relaxate în timpul bătăii pe trambulină.
2. Bazinul nu este ridicat la nivelul aparatului în primul zbor.
3. Împingere ineficientă pe aparat datorită luării contactului cu aparatul pe braţe îndoite.
4. Traiectoria zborului II este scurtă şi joasă.
5. Lipsa extensiei la nivelul trunchiului după desprinderea de pe aparat.
6. Aterizare joasă.
- 815 -
METALE - FERUL ȘI CUPRUL
Prof. dr. Gheorghe Carmen-Luiza

Școala Gimnazială „Sfântul Apostol Andrei” Buzău
Clasa/Vârsta Unitatea Titlul activităţii didactice Timp

a VIII-a Substanţe simple cu utilizări Fierul și cuprul
2x50 minute
(14 – 15 ani) practice
Justificarea didactică pentru utilizarea

Obiective de învăţare
TIC
Utilizarea blog – ului pentru lecţii – ppt,
1.1. Explicarea observaţiilor în scopul
fişiere PDF, articole științifice interactive,
identificării unor aplicaţii ale fenomenelor
pentru ca elevii să nu mai fie nevoiţi să se
chimice.
concentreze pe luarea de notiţe, ci pe ceea ce
2.1. Analizarea, interpretarea observaţiilor/
le explică profesorul. Profesorul implică
datelor obţinute prin activitate investigativă.
elevii în desfăşurarea lecţiilor. Elevii au
2.3. Formularea de concluzii şi de generalizări
sarcina să lectureze şi să înţeleagă materialul
pentru punerea în evidenţă a proprietăţilor
pentru lecţie înainte ca aceasta să se
chimice a fierului și cuprului.
desfăşoare, iar la oră profesorul se axează pe
2.4. Utilizarea aparaturii şi a echipamentelor de
aprofundarea anumitor aspecte, pe explicarea
laborator, a tehnologiilor informatice pentru
neînţelegerilor, pe ilustrarea proceselor
studiul diferitelor substanţe.
chimice. Pentru a ilustra reacţiile chimice,
4.2. Prezentarea rezultatelor unui demers de
profesorul de chimie se foloseşte de câteva
investigare folosind terminologia ştiinţifică.
filme scurte de pe Internet
5.1. Aprecierea avantajelor şi a dezavantajelor
http://www.youtube.com /din biblioteca e-
utilizării unor substanţe chimice.
filme (experimente realizate în laboratorul
școlii)
Publicând on-line curriculumul disciplinei
chimie, cu planul de lecţii aferent, îmbogăţit Prin utilizarea TIC elevii dobândesc deprinderi
cu trimiteri bibliografice şi la resurse on-line transferabile precum:
sau nu, elevul are acces la conţinutul  culegere, clasificare și interpretare a
educaţional pe care el trebuie să-l asimileze. informațiilor
Predarea prin proiecte este o metodă activă
 planificare si organizare a activităților
de predare şi are ca scop sprijinirea cadrelor
 pregatire de materiale
didactice în promovarea învăţării centrate pe
elev, prin integrarea tehnologiei şi prin  lucrul în echipă
abordări bazate pe proiecte particulare şi cu  de cercetare și investigare
un grad foarte ridicat de aplicabilitate.
Termeni cheie Resurse
Resurse tehnice: computer, videoproiector, 6
Smartphone conectate la Internet
Termenii cheie din vocabularul tehnic pe
Resurse materiale – fișe de lucru, coli de
care elevii îi vor utiliza pe parcursul lecţiei:
flipchart, markere, postit-uri
Internet, platformă educațională, blog, editor
Resurse procedurale – cubul, ciorchinele,
de texte, email, tehnoredactare, bookmarking
diagrama Venn, eseul de cinci minute, jurnalul de
învățare, termeni cheie, copacul ideilor,
- 816 -
conversaţia euristică, experimentul virtual
Desfăşurarea activităţii didactice
Principalele activităţi de învăţare propuse în cadrul proiectului sunt:
1. interpretarea informaţiilor obţinute dintr-un tabel, grafic, diagramă, film didactic, soft
educaţional, etc., cu referire la stare naturală, istoric, zăcăminte, denumiri, compuși ai
fierului și cuprului, proprietăţi fizice și chimice, utilizări practice
2. exerciţii de scriere a ecuaţiilor reacţiilor chimice care evidenţiază proprietăţile chimice
ale:
- ferului și cuprului
3. completarea unor fişe de observaţii care să evidenţieze proprietăţile substanţelor studiate
4. formularea de concluzii referitoare la comportarea substanţelor simple şi compuse în
timpul unor reacţii chimice;
5. investigarea unor proprietăţi şi utilizări, corelarea aplicaţiilor practice ale fierului și
cuprului cu proprietăţile acestora
6. comunicarea scrisă sau orală, în cadrul echipei, a informaţiilor referitoare la aplicaţiile
practice ale fierului și cuprului
7. prezentarea unor produse finale elaborate în urma unui demers de investigare
1.1. Evocare
Spargerea gheții se va face prin stabilirea ,,regulilor de aur pe o coală de flipchart. Profesorul va
scrie reguli ce trebuie respectate de elevi în timpul activității, reguli ce vor fi enunțate de către
aceștia. Profesorul discută cu elevii regulile pentru grup: fiecare elev participă; nimeni nu
domină; fiecare elev se concentrează, în liniște, asupra sarcinii care îi revine (discuțiile au loc
astfel încât membrii altor echipe să nu fie deranjați); se acordă atenție gestionării eficiente a
timpului de lucru. Apoi vor fi enumerate 5 cuvinte cheie folosite în lecția trecută.
1.2. Realizarea sensului
PROFESORUL: prezintă obiectivele lecției, împarte clasa în 6 grupe, îndeamnă elevii
să-şi aleagă o culoare din cele şase cartonaşe (roşu, albastru, galben, verde, violet, portocaliu),
explică corespondenţa între culoarea aleasă şi sarcina ce corespunde acelei culori de pe cub,
distribuie materialele și fișele de lucru, observă sistematic desfășurarea activității și oferă sprijin.
1. Cere elevilor să descrie caracteristicile unui vas pentru gatit de calitate – din oțel
inoxidabil, cupru fontă sub formă de jurnal de învățare.
2. Propune compararea proprietăţilor celor două metale sub forma diagramei Venn.
3. Îndeamnă elevii să analizeze informațiile referitoare la fier și cupru și să sintetizeze
informațiile sub formă de ciorchine
4. Cere elevilor să asocieze cuvântul „fier” şi cuvântul „cupru”, cu alte lucruri, să scrie
aceste cuvinte pe cartonaşe colorate şi să se alcătuiască un copac al ideilor.
5. Cere elevilor să aplice cunoştinţele dobândite privind proprietățile chimice ale metalelor
și să sintetizeze informațiile sub forma unui eseu de cinci minute
6. Propune argumentarea unor afirmaţii privind proprietățile fierului, cuprului, compușilor
acestora, să aleagă 5 termeni cheie și să prezinte rezultatul activității printr-o poveste.
ELEVII:
- conştientizează obiectivele lecției; urmăresc indicaţiile referitoare la organizarea lecţiei;
împart rolurile în cadrul fiecărei echipe, aleg o culoare şi conştientizează sarcina de lucru înscrisă
pe faţa cubului; urmăresc itemii de pe fişa de lucru; rezolvă sarcina.
1.3. Reflecție
Prezintă rezultatul activității în fața clasei – ciorchinele, copacul ideilor, diagrama Venn,
eseul de 5 minute, povestea – folosind 5 termeni cheie, jurnalul de învățare. După prezentarea
tuturor posterelor, va fi desemnată echipa câștigătoare, prin evaluarea modului de prezentare. Ei
se vor autoevalua și interevalua în cadrul echipei pe baza unei fișe de evaluare. Își vor exprima
starea sufletească printr-un postit.
2. EXTINDERE – spre alte cunoștințe, activități, investigații
- Formularea de întrebări și răspunsuri pe baza produselor activității
- 817 -
- Comentarea observațiilor colegilor
- Includerea observațiilor în același poster (completare) sau într-un poster viitor
- Cvintetul, turul galeriei (observații, corecturi, completări, calificative, etc.)
- Evidențierea calității produselor activității în ansamblu
- Exprimarea noilor conținuturi cu cuvinte proprii
3. EVALUAREA PROCESULUI DE ÎNVĂȚARE – dovezi că elevii au învățat ceva, au
învățat să utilizeze adecvat anumite procese de gândire și de învățare
Încurajarea învățării reflexive (metacogniția) – ce s-ar fi putut face pentru ca lecția să fie
mai reușită?, ce a fost nou și interesant pentru mine?, ce nu a fost interesant?, ce nu am
înțeles?, de ce?, ce aș dori să aprofundez?, au fost diferențe de opinie în grup? Ce poziție
am susținut eu? Discuțiile au fost deranjante sau stimulative?
Anexa 1
Grupa 1. Utilizați jurnalul de învățare
Înainte de lectura despre tema respectivă, elevul va răspunde la trei întrebări, completând
tabelul de mai jos:
Ce știu? Ce trebuie să știu? De ce?
După lectura fragmentului vei răspunde la un număr de 4 întrebări:

Ce știu sigur? Ce am aflat? Ce mai vreau să știu? De ce?
Sarcina 1. Exista 5 tipuri principale de materiale folosite la productia ustensilelor pentru gatit:
inox, cupru, aluminiu, fonta, ceramica. Vasele pentru gatit de calitate au anumite caracteristici.
Folosind Internetul, găsiți informații despre materialele folosite și caracteristicile acestora.
DESCRIE caracteristicile unui vas pentru gatit de calitate – din oțel inoxidabil, cupru,
fontă
Grupa 2.
Sarcina 2. Folosind Internetul, platforma educațională și blogul profesorului, găsiți informații
despre proprietăţile fierului cu cele ale cuprului.
COMPARĂ proprietăţile fierului cu cele ale cuprului, folosind diagrama Venn
Grupa 3.
Sarcina 3. Folosind Internetul, platforma educațională și blogul profesorului ANALIZEAZĂ
informațiile referitoare la fer. Sintetizează-le sub formă de ciorchine.
Grupa 4.
Sarcina 4. Folosind Internetul, platforma educațională și blogul profesorului ASOCIAZĂ
cuvântul „fer” şi cuvântul „cupru”, cu alte lucruri. Scrie termenii cheie pe cartonaşe colorate
şi alcătuiește un copac al ideilor.
Grupa 5.
Sarcina 5 Folosind Internetul, platforma educațională și blogul profesorului APLICĂ
cunoştinţele teoretice în practică
1) Fe + S = ………… 2) Fe + 2 HCl = FeCl2 + ………. 
3) 2 Fe + 3 ….. = 2 FeCl3 4) …….. + H2SO4 diluat = FeSO4 + H2 
5) …….+ CuSO4 = FeSO4 + Cu 6) Cu + 2………… = CuSO4 + SO2  + 2H2O
7) 3…….. + 8 HNO3 = 3Cu (NO3)2 + 2NO + 4H2O 8) 2…….+ O2 = 2NO2
9) …….+ 2HNO3 diluat= Fe (NO3)2 + H2  10) 2………… + Cu = Cu(NO3)2 + 2Ag 
Se cere:
a) să se scrie ecuaţiile reacțiilor chimice
b) să se precizeze culoarea gazului folosit în ecuația 3 și a gazului obținut în ecuația 8
- 818 -
c) să se indice 2 proprietăți ale gazului obținut în ecuația 2
d) să se descrie experimentul pentru ecuația 10, să se explice fenomenele observate –
film didactic – experiment filmat
http://www.youtube.com/watch?v=C4MUGlXzREY
Prezentați răspunsurile la punctele b,c,d sub forma unui eseu de 5 minute.
Grupa 6.
Sarcina 6. Folosind Internetul, platforma educațională și blogul profesorului
ARGUMENTEAZĂ
I. De ce cisternele pentru acid azotic şi sulfuric concentrat se fac din fier?
II. De ce cuprul nu reacţionează cu FeSO4?
III. De ce apa cu sare care se infiltrează în beton provoacă rugina cablurilor de susţinere din
oţel? Cum se poate proteja fierul împotriva coroziunii (ruginirii)?
Alege 5 termeni-cheie și prezintă rezultatul activității printr-o poveste
Organizarea spaţiului şi a grupului de elevi (indicaţii privind gruparea elevilor, studiul

individual, managementul resurselor)
O metodă de lucru colaborativ implică apelul la blogul profesorului. Aici există sarcini de lucru /
secţiuni pe care elevii le completează postând la rândul lor comentarii. Profesorul îi împarte pe
grupe şi atribuie fiecărei echipe câte două componente din secţiunile dedicate lor. Elevii trebuie
să comunice între ei prin intermediul poştei electronice şi să caute răspunsurile cele mai bune.
Cum întrebările nu sunt tocmai uşoare, elevii sunt nevoiţi să caute pe Internet informaţii
suplimentare şi apoi fiecare să formuleze un răspuns coerent. La final, toate răspunsurile trebuie
să fie editate cu un editor de texte, să nu depăşească 250 de cuvinte şi să fie scrise cu diacritice.
După ce documentul a fost creat, elevii trebuie să-l încarce pe blog şi să-l invite pe profesor să
evalueze răspunsurile. După această etapă, profesorul afişează rezultatele tot pe blog.
Finalizarea proiectului
Elevii îşi vor prezenta produsele activităţii, vor reflecta asupra experienţei de învăţare, se vor
autoevalua etc.
Elevii prezintă rezultatul activității în fața clasei – ciorchinele, copacul ideilor, diagrama Venn,
eseul de 5 minute, povestea – folosind 5 termeni cheie, jurnalul de învățare. După prezentarea
tuturor posterelor, va fi desemnată echipa câștigătoare, prin evaluarea: conţinutului ştiinţific,
modului de prezentare, originalității.
Ei se vor autoevalua și interevalua și în cadrul echipei pe baza unei fișe de evaluare.
Își vor exprima starea sufletească printr-un postit.
,,Educaţia prin metoda proiectului este orientată de întrebări cheie ale curriculumului care fac
legătura între standardele de performanţă (obiective de referinţă şi competenţe specifice),
capacităţile cognitive de nivel superior ale elevilor şi contexte din viaţa reală.”
(http://educate.intel.com/ro/ProjectDesign/Design/)
Evaluarea
Abilităţi şi cunoştinţe Deprinderi tehnice
Evaluarea intervine pe tot parcursul acestui Elevul învaţă nu doar la şcoală, ci şi acasă, în
proces cu scopul de a gestiona procesul de faţa televizorului, la calculator, lecturând o
predare-învăţare. revistă sau un ziar, ascultând un post de radio
Profesorul devine managerul procesului de on-line sau folosind un forum pentru a afla date
predare-învăţare, el ghidează elevul înspre despre o temă de interes personal): caută pe
rezultatele aşteptate, îi oferă repere şi îl Internet informaţii, utilizează blogul – rezolvă
antrenează în procesul de predare-învăţare. sarcini, postează comentarii; comunică între ei
Evaluarea proiectului (pe bază de procentaj) prin intermediul poştei electronice, blogului;
va ţine seama nu doar de rezultatul final, ci editează răspunsurile cu diacritice, respectând
inclusiv de modul cum s-a desfăşurat numărul de cuvinte; încarcă documentul creat
- 819 -
proiectul. În felul acesta, elevii vor înţelege că pe blog şi îl invită pe profesor să evalueze
pentru a obţine un anumit rezultat, trebuie să răspunsurile
ştie cum să se auto-gestioneze, să-şi planifice
studiul şi activităţile practice, şi mai ales să-şi
respecte planul.
Autoreflecţia
Scrieţi câteva consideraţii personale privind desfăşurarea activităţii didactice (în cazul în care
aceasta a fost implementată în clasă). Întrebările de mai jos vă pot ghida reflecţia:
1. Cât de reuşită apreciaţi că a fost activitatea didactică pe care aţi desfăşurat-o?
2. Care au fost punctele forte, dar punctele slabe ale acestei activităţi?
3. Ce modificări ar fi necesare pentru îmbunătățirea activității didactice viitoare?
4. Care a fost reacţia elevilor la activitatea didactică propusă (referitor la modalitatea / strategia
de predare)?
5. Care a fost feedback-ul elevilor (referitor la însușirea cunoștințelor predate)?
6. Care a fost atmosfera de lucru pe parcursul activităţii didactice?
1. Lecția a fost reușită.
2. Puncte forte: Folosind blogul, am primit comentarii şi întrebări de la elevi, la lecţia
respectivă și le-am răspuns, tot sub forma unui comentariu. Se realizează o învăţare
asincronă, care nu depinde de răspunsurile imediate din partea profesorului, aşa cum se
întâmplă în cadrul unei ore de curs. Avantajul lecţiilor în format electronic este acela că
elevul poate avea acces la ele nu doar în timpul orei, când profesorul explică, ci şi după
aceea, pentru a relua anumite aspecte. De asemenea, au fost inserate în lecții diverse
sarcini pentru a fi rezolvate acasă, chiar exerciţii diferenţiate pe grade de dificultate
pentru fiecare elev din clasă, și elevii au primit sprijin pentr rezolvarea lor.
Puncte slabe: -
3. Activitatea profesorului se centrează pe elev, pe ajutarea acestuia să înveţe cum să înveţe,
adică să-şi construiască singur cunoaşterea. Pentru îmbunătățirea activității didactice
viitoare voi ține cont de sugestiile elevilor în proiectarea lecțiilor.
4. Elevii au fost mai atenţi la ceea ce s-a predat, a crescut receptivitatea lor şi
interactivitatea, Ei au fost mai activi în cadrul lecţiilor, punând mai multe întrebări cu
privire la fenomenele explicate.
5. Elevii au reţinut mult mai uşor informaţiile noi pentru că le asociază unor imagini. Ei
trebuie doar să fie atenți, deoarece creierul înmagazinează informaţia de la prima sau a
doua vizualizare fiind stimulată memoria de lungă durată. De asemenea, elevii au devenit
mai creativi, au folosit cunoştinţele în situaţii noi
6. Elevii s-au implicat mai mult în cadrul lecţiilor, a crescut atractivitatea pentru chimie.
Folosind TIC cât mai mult la clasă, elevii și-au dezvoltat abilităţi complementare - de
utilizare a calculatorului şi a noilor tehnologii informaţionale, de a prezenta, de a elabora
proiecte pentru lecţii şi a colabora cu colegii
- 820 -
PATRIE ȘI PATRIOTISM
Prof. Gheorghe Ion

CJRAE – CSAP - Școala Gimnazială „Sfântul Apostol Andrei” Buzău

a VIII-a
Patrie și patriotism Patriotismul 2x50 min
14 – 15 ani
Utilizarea TIC Obiective de învăţare

1. Să identifice semnificaţia unui nou concept
cu ajutorul unor texte, imagini, diagrame
Elevul va dobândi cunoştinţe despre patriotism
2. să selecteze dintr-o sursă dată, informaţii
ca sentiment naţional şi raportarea lui la
despre o anumită problemă studiată.
integrarea europeană. Elevul îşi va dezvolta
3. să asocieze concepte unor imagini sau texte
competenţe de cetăţean activ al patriei sale.
date
Prin interacţiunea la fiecare moment dintre
4. Să realizeze corespondenţa între un concept/
elev şi propria-i învăţare se pune un mare
principiu şi enunţul corespunzător
accent pe:
5. să marcheze răspunsul corect cu privire la
- acoperirea dificultăţilor de învăţare precise
patriotism şi problemele legate de manifestarea
care apar atunci când materia este predată în
acestuia.
mod tradiţional
6. să completeze un text lacunar cu noile
concepte studiate
- facilitarea înţelegerii sensurilor şi 7. să stabilească valoarea de adevăr a unor
terminologiilor enunţuri date;
- cunoaşterea şi utilizarea conceptelor în 8. să alcătuiască un enunţ ordonând logic
relaţie cu dezvoltarea capacităţilor de termenii daţi.
explorare, investigare şi rezolvare de 9. să identifice, în textele date, acele elemente
probleme; comune şi cele care fac diferenţa înte
- favorizarea relaţiei nemijlocite a elevului cu naţionalităţi.
obiectele cunoaşterii şi învăţarea prin efort 10. să descopere etapele constituirii Uniunii
propriu dirijat; Europene şi etapele extinderii acesteia.
- menţinerea interesul elevilor. 11. să exerseze prin joc calitatea de cetăţean
Prin utilizarea TIC elevii dobândesc deprinderi activ
transferabile precum: căutarea și clasificare a
informațiilor, elaborarea de materiale
didactice, proiecte, lucru în echipă, cercetare
Resurse tehnice: 8 computere, videoproiector
Termenii cheie din vocabularul tehnic pe care
elevii îi vor utiliza pe parcursul lecţiei: Resurse materiale – coli de flipchart, markere
Resurse procedurale – cubul, ciorchinele,

Internet, platformă educațională, blog, editor
diagrama Venn, eseul de cinci minute, jurnalul
de texte, email, filme flash capturi ale
de învățare, termeni cheie, copacul ideilor
ecranului, videoclip, Movie Maker
filme flash capturi ale ecranului, videoclip
realizat cu Movie Maker
Enumeraţi principalele activităţi de învăţare propuse în cadrul proiectului.
- 821 -
1. activităţi de lămurire a înţelesului cuvintelor (alcătuirea de liste de cuvinte, căutarea
explicaţiilor pe Internet);
2. exerciţii de completare a unui text, de continuare a unui text, de comentare, de rezumare etc.,
postate pe blog
3. construirea unor situaţii problematice şi identificarea tipurilor de enunţuri; exerciţii de
argumentare; comentariu de text;
4. activităţi de negociere, de luare a deciziei prin consens sau prin compromise
5. exerciţii care solicită exprimarea părerilor, a convingerilor, a sentimentelor personale;
6. activităţi de investigare de tip proiect care necesită muncă în echipă;
7. activităţi de cooperare cu persoane diferite în realizarea unei sarcini de lucru
7. DESFĂȘURAREA LECȚIEI
7.1. Evocare
Toți elevii respect regulile, participă la activități, nimeni nu domină; discuțiile au loc în liniște,
membrii echipelor colaborează eficient; se acordă atenție gestionării eficiente a timpului. Apoi
vor fi prezentate concluziile lecției de ora trecută pentru a face legătura cu lecția nouă. Vor fi
lămurite aspectele din lecția trecută care nu au fost înțelese îndeajuns și vor avea loc dezbateri
asupra comentariilor postate și a strategiilor ce vor fi folosite în lecția curentă.
7.2. Realizarea sensului
PROFESORUL: prezintă obiectivele lecției, împarte clasa în 6 grupe, îndeamnă elevii să
arunce un cub pentru a distribui fiecărei echipe o sarcină, distribuie materialele și fișele
de lucru, observă sistematic desfășurarea activității și oferă sprijin permanent.
ELEVII: urmăresc indicaţiile profesorului; împart rolurile în cadrul fiecărei echipe,
urmăresc itemii de pe fişa de lucru; rezolvă sarcina.
Reflecție
Prezintă rezultatul activității în fața clasei și pe blog. După prezentarea tuturor posterelor,
ei se vor autoevalua și interevalua pe baza unor criterii stabilite de comun acord și afișate la
începutul activității, precum și prin comentarii pe blog.
8. EXTINDERE – spre alte cunoștințe, activități, investigații
- Comentarea observațiilor produselor activităților pe echipe
- Includerea comentariilor pe blog sau e-Journal
- Evidențierea calității produselor activității în ansamblu
9. EVALUAREA PROCESULUI DE ÎNVĂȚARE
A fost lecția reușită? ce a fost interesant? ce mi-a plăcut? ce nu am înțeles? de ce? ce aș dori să
mai învăț? cum m-am simțit? ce trebuie făcut ca sarcina să fie rezolvată în timp util?
Anexa 1
GRUPA I - DESCRIE: Ce ştim despre patrie şi patriotism? Indicație: Barbu Şt. Delavrancea –
citat despre patrie, patriotism; alt scriitor / poet)
Utilizați jurnalul de învățare: Ce știu? Ce trebuie să știu? De ce? / Ce știu sigur? Ce am aflat? Ce
mai vreau să știu? De ce?
GRUPA II - Ion Creangă şi Ştefan cel Mare au pus câte o piatră la temelia României de astăzi!
Folosind Internetul, platforma educațională și blogul profesorului, filmul prezentat - găsiți
informații despre Ion Creangă şi Ştefan cel Mare privind subiectul lecției.
COMPARĂ informațiile folosind diagrama Venn
GRUPA III - Folosind Internetul ANALIZEAZĂ următoarele situaţii:
a) Domnitorul Constantin Brâncoveanu şi fii săi au fost ucişi de turci
b) La 21 iulie 1914, la Sinaia, se întrunea Consiliul de Coroană al României în cadrul
căruia urma să se hotărască intrarea României în Primul Război Mondial.
c) Infirmieră în Armata Română, Ecaterina Teodoroiu, în ciuda tuturor obstacolelor, s-a
înrolat voluntară pe front.
Apreciaţi care dintre ele reprezintă manifestări de patriotism şi de ce. Argumentaţi-vă răspunsul.
- 822 -
Sintetizează-le sub formă de ciorchine. Postați pe blog.
GRUPA IV - Folosind Internetul caută citate celebre despre patrie și patriotism. ASOCIAZĂ
cuvântul „PATRIE” şi cuvântul „PATRIOTISM” cu alte lucruri. Scrie termenii de mai jos pe
cartonaşe colorate şi alcătuiește un copac al ideilor. Pozează aspecte din timpul rezolvării sarcinii
și creează un film cu Movie Maker. Postează-l într-un articol pe blog
GRUPA V – Folosind Internetul și blogul profesorului APLICĂ cunoştinţele teoretice în
practică
Exemple de patriotism în literatura universală: Epopeea “Odiseea” de Homer, Povestirea “Micul
patriot padovan” din “Cuore” de Edmondo de Amicis.
Cum puteţi folosi cele învăţate în existenţa cotidiană? Prezentați răspunsurile sub forma unui
eseu de 5 minute. Postează pe blog
GRUPA VI - Folosind Internetul și blogul profesorului ARGUMENTEAZĂ
1. Ce înseamnă patrie şi patriotism – „Ubi bene, ibi patria” (Unde e bine, acolo e patria)
2. Ce înseamnă să fim români şi în acelaşi timp europeni
 L. Blaga ne-a învăţat că trebuie “să fim noi înşine sub stelele noastre şi să îngăduim
celorlalţi să fie şi ei – tot ei înşişi – sub stelele lor”
 Titu Maiorescu afirma: “Să fim naţionali cu faţa spre universalitate”
 Constantin Noica spunea: “În alte ceruri să priveşti şi sub cerul lumii tale să visezi”.
Alege 5 termeni-cheie și prezintă rezultatul activității printr-o poveste. Postează pe blog.
Elevii lucrează în echipă, colaborează, schimbă idei și experiențe. Ei caută pe Internet informaţii,
editează articole - folosesc editoare de texte, inserează imagini, filme, creează filme didactice sau
de prezentare a produselor finale, postează comentarii și întrebări pe blogul profesorului.
Profesorul îi împarte pe grupe şi atribuie sarcinile. Elevii trebuie să comunice între ei, iar dacă
sarcina nu este finalizată în clasă vor comunica prin intermediul poştei electronice sau a blogului
pentru a cauta răspunsurile cele mai bune. Elevii trebuie să-l invite pe profesor să evalueze
răspunsurile.
Elevii își prezintă produsele activităţii în fața clasei și pe blog. După prezentarea tuturor
posterelor, ei se vor autoevalua și interevalua pe baza unor criterii stabilite de comun acord și
afișate la începutul activității, precum și prin comentarii pe blog.
Evaluarea
Elevii prezintă rezultatul activității în fața clasei
Elevii caută pe Internet informaţii, le
și pe blog. După prezentarea tuturor posterelor,
prelucrează sub formă de tabele, grafice,
ei se vor autoevalua și interevalua pe baza unor
imagini, filme – Movie Maker și Photo Story3,
criterii stabilite de comun acord și afișate la
folosesc e-Journalul și blogul, comunică între
începutul activității, precum și prin comentarii
ei prin email, blog
pe blog.
Autoreflecţia
Lecția a fost reușită pentru că noțiunile au fost prezentate interactiv, elevii lucrează în echipă,
colaborează, schimbă idei, experiențe. Ei caută informaţii, le clasifică, le prelucrează și le
prezintă într-o formă atractivă. Crește motivația lor pentru învățarea disciplinei.
Prin interactiunea la fiecare moment dintre elev și propria-i învatare se pune un mare accent pe
acoperirea dificultăților de învățare care apar atunci când materia este predată în mod tradițional,
facilitarea întelegerii sensurilor, învățarea prin efort propriu dirijat, menținerea interesului
elevilor.
Pentru îmbunătățirea activității didactice viitoare este necesară încurajarea elevilor să acorde
feed-back permanent prin întrebări și comentarii, profesorul având posibilitatea de a reproiecta
activitatea în funcţie de secvenţa anterioară
Elevii au avut o reacție pozitivă față de activitatea didactică propusă, deoarece aceasta a
- 823 -
contribuit la consolidarea abilităţilor de investigare, întărirea motivaţiei elevilor în procesul de
învăţare, stimularea gândirii logice
Elevii consideră că învăţarea nu mai este doar un proces de transfer de informaţii de la profesor
la elev, ci un proces de construire de cunoştinţe în timpul interacţiunii cu ceilalţi participanţi ai
grupului. Ei pot participa activ la construirea de cunoştinţe, combinând tipurile de învăţare
formală, informală şi nonformală.
Atmosfera de lucru a încurajat elevii să înveţe prin descoperire, să înţeleagă sarcinile, să găsească
soluţii. Au fost înțelese conținuturile mult mai ușor, putând fi transferate în contexte noi.
- 824 -
„LA FÊTE DE L’HIVER” – PROJET DIDACTIQUE
Prof. Gheorghiu Cati

Şcoala Gimnazială „Ştefan Octavian Iosif” Tecuci, jud. Galaţi
Date:
Classe: VIIe – L2
Professeur: Gheorghiu Cati
Unité: Un Noël pas comme les autres
Leçon: La fête de l’hiver
Type de leçon: leçon d’acquisition de nouvelles connaissances
Compétences spécifiques:
1.3. Selectarea informaţiilor dintr-un mesaj oral articulat clar şi rar;
4.2. Redactarea unor enunţuri simple cu valoare imperativă pentru situaţii uzuale.
O1 – identifier des informations spécifiques;
O2 – utiliser / employer correctement l’impératif;
O3 – exprimer des ordres, des conseils, des souhaits.
Stratégies didactiques :
Méthodes : l’explication, la conversation, l’apprentissage par découverte, l’exercice, la

démonstration, le jeu de rôle.
Ressources matérielles : les fiches de travail, le tableau noir, le tableau blanc, ordinateur,
vidéoprojecteur, markers, affiche, discours, images.
Temps : 50 minutes
Formes d’organisation : travail frontal, travail individuel, travail en équipes, travail par groupes
- 825 -
Bibliographie :
 www.google.com - images
Mise en train (2 minutes) :

Salut, appel, conversation situationnelle. On éveille l’attention des élèves, on crée en classe
une atmosphère propice au travail.
Passage vers la nouvelle leçon (2 minutes) :

On vise l’acquisition de nouvelles connaissances et le rappel de l’impératif.
Activité 1 (15 minutes) :

Méthodes : conversation, exercices, écoute, apprentissage par découverte
Ressources matérielles : fiches de travail, affiche, tableau-noir/blanc
Temps : 15 minutes
Formes d’organisation : frontale, individuelle, par groupe
Description de l’activité :
On propose aux élèves de regarder une image et répondre aux questions du professeur :
1. C’est…
un texte publicitaire.
une affiche.
un poster.
2. Elle parle :
de l’été.
du printemps.
de l’hiver.
3. Elle annonce…
une fête.
un examen.
un spectacle.
- 826 -
On donne une copie de l’affiche à chaque élève, mais sur leur copie il y a des mots qui
manquent. On va lire le texte et ils vont compléter les trous pendant l’écoute. Il y a deux écoutes. Il
y a aussi un exemple. Attention, on commence !
On répète. Voilà ! La deuxième écoute. On vérifie les réponses : le numéro 2, c’est…et ainsi
de suite.

Méthodes : observation, lecture, apprentissage par découverte, exercices, jeu de rôle.
Ressources matérielles : fiches de travail, images
Temps : 15 minutes
Formes d’organisation : frontale, individuelle, en équipes, par groupe
On annonce le programme que la 7e a préparé pour cette fête.
Un élève présente le programme à la « télé ».
- 827 -
L’élève donne à ses camarades de classe les fiches de travail pour les distribuer.
Mettez dans la case à droite le numéro du conseil auquel l’image fait allusion :
1. Ayez une bonne

alimentation !
2. Mangez des fruits et des
légumes de saison !
3. Faites du sport
régulièrement !
4. Aérez votre maison !
5. Faites-vous vacciner !
6. Dormez bien !
7. Profitez des jours de soleil !
Maintenant reliez le conseil à sa suite :
1. Ayez une bonne alimentation… a) … pour évacuer les microbes !

2. Mangez des fruits et des légumes de b) … pour garder la bonne forme et la
saison… vitalité !
3. Faites du sport régulièrement… c) … pour renforcer le système immunitaire !
4. Aérez votre maison… d) … qui est synonyme de bonne santé !
5. Faites-vous vacciner… e) … dès que possible !
6. Dormez bien… f) … contre la grippe !
7. Profitez des jours de soleil… g) … pour soutenir le système immunitaire !
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
Chaque groupe présente leur résultat.

Méthodes : explication, conversation, démonstration, exercice
Ressources matérielles : fiches de travail, tableau-noir, tableau-blanc, markers
Temps : 15 minutes
Formes d’organisation : frontale, individuelle
- 828 -
Rappel de l’Impératif !
On prie les élèves d’observer les verbes : « Ayez » ; « Mangez » ; « Aérez » ; « Faites »,
etc.
Ça vous dit quoi ? Ils sont :
à l’indicatif
au futur
à l’impératif
On utilise l’impératif pour …. Ils doivent continuer la phrase.
On se souvient la forme affirmative :
Tu fais du sport. Fais du sport !
Nous allons au cinéma. Allons au cinéma !
Vous ouvrez vos livres. Ouvrez vos livres !
Maintenant, on passe la parole aux élèves. On leur donne une fiche de travail.
Faites le même :
 Vous fermez la porte.
 Tu prends ton pantalon rouge.
 Nous écoutons le professeur.
 Tu lis le texte de la leçon.
 Vous prenez le train.
 Nous faisons attention.
 Vous mangez des légumes.
 Tu écris le poème.
Regardez les images et écrivez des conseils. Chaque groupe a deux images.
- 829 -
Évaluation :
On fait des appréciations sur le travail des élèves et on accorde des notes.
Devoir (1 minute) :
Les élèves doivent écrire encore 4 ou 5 conseils à leur choix !
- 830 -
SUGESTII METODICE PENTRU REALIZAREA OPŢIONALELOR
ÎN ABORDAREA INTERDISCIPLINARĂ
Prof. înv. primar Gherghescu Jenica

Școala Gimnazială „V. I. Popa” Bârlad, jud. Vaslui
Prof. înv. primar Gherghescu Neculai Lucian
Școala „Teodor Medeleanu” Ciocani, jud. Vaslui
MOTTO:
„Noţiunile de profesor şi elev vor fi înlocuite
odată frumos prin cele de OM şi OM.”
(Lucian Blaga)
Planul cadru pentru învăţământul primar, ce se aplică din anul şcolar 1998-1999, oferă
învăţătorilor, elevilor şi părinţilor un element de noutate: discipline, cursuri, teme opţionale.
Ele pot viza o disciplină, o arie sau mai multe arii curriculare.
Curriculum elaborat în şcoală cuprinde diverse activităţi opţionale pe care şcoala le propune
sau pe care le alege din lista MEC.
Repere pentru proiectarea curriculumului elaborat în şcoală sunt:
 resurse umane şi materiale;
 interesele elevilor;
 specificul zilei;
 necesitatea comunităţii locale.
Deci curriculumul elaborat în şcoală înseamnă discipline opţionale cuprinse în oferta făcută
de şcoală.
Ca orice noutate, opţionalele au produs o anumită atitudine de reţinere din partea noastră, a
învăţătorilor.
A alege un opţional nu este suficient, oricât de generos ar părea la prima vedere. Se impune
o proiectare cu atenţie a demersului didactic în funcţie de anumite directive cadru şi de referinţă.
Opţionalele constituie un element esenţial de contextualizare a curricumului favorizând:
 adaptarea ofertei de învăţare la specificul local;
 centrarea procesului de predare-învăţare pe nevoile şi interesele elevului şi trecerea de la
„o şcoală pentru toţi” la o „şcoală pentru fiecare”;
- 831 -
 manifestarea creativităţii la nivelul practicii şcolare, cadrul didactic aflându-se în situaţia
de a-şi concepe obiectivele şi conţinuturile;
 corelarea resurselor şcolii cu dorinţele copiilor;
 crearea unei personalităţi proprii a şcolii prin diferenţierea ofertei de educaţie.
Opţionalele pot fi de mai multe tipuri
1. Opţional la nivelul disciplinei:
 activităţi, modele, teme care nu fac parte din programele şcolare propuse de autoritatea
centrală;
 disciplina care nu este prevăzută pentru o anumită clasă.
2. Opţional la nivelul ariei curriculare:
 o temă interdisciplinară care implică cel puţin două discipline dintr-o arie;
 obiectivele de referinţă sunt formulate din perspectiva temei, pornind de la obiectivele
cadru ale disciplinelor.
3. Opţional la nivelul mai multor arii curriculare:
 o temă proiectată de la un obiectiv transdisciplinar sau interdisciplinar;
 se intersectează segmente de discipline aparţinând mai multor arii.
Elaborarea programei de opţional cuprinde următoarea structură:
 argument;
 obiective de referinţă ai activităţii de învăţare;
 lista de conţinuturi;
 modalităţi de evaluare.
Introducerea interdisciplinarităţii în învăţământul preuniversitar, la organizarea
conţinuturilor sau în predarea acestora, se impune cu, din ce în ce mai multă, insistenţă pe măsură
ce devin mai evidente limitele şi incoerenţele unui învăţământ conceput pe discipline tradiţionale
strict delimitate. Astfel, se impune efortul fiecărui cadru de a ieşi din graniţele stricte ale disciplinei
de bază, de a face saltul către cercetarea interdisciplinară, iar opţionalele ne oferă această
alternativă, care este impusă de însăşi natura lucrurilor şi a fenomenelor realităţii.
Abordarea sistematică şi progresivă într-un cadru interdisciplinar a opţionalului determină o
organizare specifică a conţinuturilor procesului instructiv-educativ. Ea are în vedere conexiunile
dintre componentele procesului didactic şi se dezvoltă în evantai, în mod treptat, spre a se ajunge la
un nou mod de organizare a învăţării.
Vom exemplifica conexiunile între opţionalul „Natura prietena noastră” – Ştiinţe, ales la
clasa a III-a şi, disciplinele Educaţie tehnologică şi Educaţie plastică, ce prezintă următoarele
modalităţi de acţiune didactică:
- 832 -
 transportul de informaţii de la Ştiinţe (opţional) spre cele două discipline şi invers;
 utilizarea în actul predării-învăţării la ştiinţe a unor metode sau procedee specifice şi
celorlalte două discipline;
 apelul la valori şi modele similare sau apropiate. Oferite de opţional şi celelalte
discipline;
 utilizarea unui limbaj categorial comun, în vederea integrării cunoştinţelor în ansambluri
informaţionale mai vaste şi, în sisteme de cunoştinţe unitar structurate.
Redăm modul în care se concretizează abordarea interdisciplinară în cazul mai sus
menţionat, acest model s-a finalizat într-un caiet de evaluare. Acest caiet cuprinde şi rubrici de
apreciere a rezultatelor obţinute de elevi pe semestre şi observaţii finale.
Caiet de evaluare
Discipline opţionale
Numele şi prenumele elevului_____________________________________________________
Clasa: _______________
An şcolar: ____________
Nr. matricol: _______Vol.: ______Pag.: ______
Adresa:___________________________________________________
Telefon ___________ / __________________
1. Competenţe dovedite: _________________________________________________________
2. Competenţe care necesită consolidare:
______________________________________________________________________________
3. Competenţe în curs de achiziţionare:
______________________________________________________________________________
Aprecierile finale constituie o sinteză a achiziţiilor elevului şi observării necesare făcute,

pentru găsirea consecinţelor aplicative ale interdisciplinarităţii sub raport logic şi pentru a asigura
continuitate educaţională.
Dorim ca acest caiet să constituie un instrument de legătură ce atestă relaţia învăţător –
şcoală – familie şi un argument necesar pentru continuarea studiului opţional sau pentru orientarea
spre abordarea altei discipline opţionale.
- 833 -
Conexiuni interdisciplinare ale opţionalului „Natura, prietena noastră”
Aria
Disciplina Componente
curriculară
 recunoaşte şi diferenţiază componentele de natură ştiinţifică
din mediul apropiat;
 observă şi descrie însuşiri ale vieţuitoarelor şi caracteristici
ale condiţiilor de mediu;
 foloseşte instrumente familiare pentru a descoperi
Matematică şi competenţele între vieţuitoare şi mediul înconjurător;
Ştiinţe
Ştiinţă  cooperează în cadrul unei echipe pentru a investiga o situaţie
de natură ştiinţifică din mediul apropiat;
 realizează experienţe simple pe teme date, pe baza unei liste
de observaţii;
 manifestă curiozitate faţă de fenomenele mediului
înconjurător.
 organizează echilibrat elementele de limbaj studiate într-un
spaţiu plastic;
 obţine formele elaborate pe baza celor spontane prin
Educaţie
Arte prelucrare, folosind toate culorile şi nonculorile;
plastică
 realizează compoziţii cu diferite materiale şi tehnici de lucru;
 foloseşte limbaj plastic adecvat în observarea unor imagini,
planşe didactice, albume de artă.
 identifică şi clasifică materiale din natură şi materiale
Educaţie
Tehnologii sintetice în funcţie de caracteristicile lor;
tehnologică
 descoperă posibilităţi de utilizare a diferitelor materiale.
Prezenţa OPŢIONALULUI în programul obligatoriu al elevului, a constituit subiectul „unei

anchete pe un eşantion cuprinzând 50 elevi, din clasa a II-a”, a şcolii Ciocani, unde îmi desfăşor
activitatea.
Elevii chestionaţi au fost implicaţi în diferite activităţi opţionale proiectate interdisciplinar:
„Natura, prietena noastră”, „Să învăţăm de la natură”, „S.O.S. Natura”, „Micii gospodari”.
Am alcătuit un chestionar, dintr-o succesiune organizată de întrebări cu scopul cunoaşterii
opiniilor de la elevi în legătură cu:
 preferinţe pentru anumite opţionale;
 cauze pentru care li se pare că învaţă mai mult sau mai puţin la orele opţionale;
 dacă le va folosi în viitor ceea ce învaţă la aceste discipline;
 ceea ce li se pare mai interesant la activităţile opţionale;
 preferinţa pentru opţional interdisciplinar sau opţional pentru o singură disciplină.
Bibliografie:
1. Antonescu, G. G., 1991 „Pedagogie Generală”, Scrisul Românesc, Bucureşti.
- 834 -
2. D’Hainard, L., 1981 „Programe de învăţământ şi educaţie permanentă”, colecţia
Pedagogia secolului XX, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
3. Văideanu, George, 1984 „Volumul - Congresul Mondial d’Education Compareé”, Paris,
Juillet.
- 835 -
PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ
Prof. Ghimboaşă Ionela

Şcoala Gimnazială nr. 25 Timişoara, jud. Timiş
Activitatea extracurriculară este complementară procesului de predare- învăţare-evaluare.

Acest gen de activitate are o influenţă formativă asupra copiilor, în toate formele ei de organizare:
plimbări, excursii, vizite, concursuri, spectacole, programe artistice etc.
PROIECTAREA ACTIVITĂŢII
În ceea ce priveşte educaţia religioasă se propune un cadru de deschidere, bucurie,

cunoaştere de sine, încredere, comuniune cu ceilalţi şi apropiere de Dumnezeu la Biserică.
TITLUL ACTIVITĂŢII:
BISERICA, LOC DE ÎNTÂLNIRE CU DUMNEZEU
PARTENERI
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.25, TIMIŞOARA
BISERICA ORTODOXĂ CALEA MARTIRILOR TIMIŞOARA
GRUP ŢINTĂ
ELEVI –CICLUL GIMNAZIAL, CLASA A V-A
INTERESELE VIZATE ALE ELEVILOR

1. Pregătirea spirituală pentru Sfintele Paşti prin Taina Împărtăşaniei
2. Concretizarea lecţiilor teoretice din cadrul orei de religie
3. Trăire a adevărurilor religioase
4. Modificarea comportamentului religios-moral
OBIECTIVUL PRIVIND DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE ÎNVĂŢARE ŞI A

ABILITĂŢILOR SOCIO-EMOŢIONALE
Transmiterea valorilor creştine bazate pe noţiunile de “Bine, Frumos şi Adevăr”
- 836 -
DESCRIEREA ACTIVITĂŢII
În cadrul parteneriatului educaţional dintre Şcoala Gimnazială Nr. 25 Timişoara şi Biserica
Ortodoxă din Calea Martirilor din Timişoara se regăseşte activitatea de Împărtăşanie a elevilor.
Astfel, în Postul Mare premergător Sfintelor Paşti, în urma acordului dat de părinţii elevilor, aceştia
vor stabili împreună cu profesorul de religie şi preotul paroh o data în care vor participa la Sfânta
Taină a Spovedaniei şi Împărtăşaniei la Biserica din Calea Martirilor. Se va face o instruire bazată
pe respectarea regulilor de circulaţie şi cele din Biserică. Profesorul de religie invită şi părinţii dacă
aceştia doresc să însoţească elevii, conducându-i în siguranţă către obiectivul vizat. La această
activitate participă şi alţi profesori din şcoală. La Biserică sunt aşteptaţi de către preot care le face
cunoscut istoria bisericii locale, dat fiind faptul că acesta găzduieşte şi osemintele eroilor de la
Revoluţia din 1989, apoi le explică rolul educaţiei creştine necesară tuturor oamenilor în relaţia cu
Dumnezeu. Elevii sunt invitaţi să se spovedescă pe rând, în linişte, după care vor primi Taina
Împărtășaniei. Este un moment de înălţare spirituală pentru toţi cei prezenţi la Biserică.
ÎNTREBĂRI DE REFLECŢIE
- Ce reprezintă Sfânta Taina Spovedaniei şi a Împărtăşaniei?
- În ce constă pregătirea pentru aceste Taine?
- Care este cea mai importantă sărbătoare creştină?
- Care este rolul Bisericii în viaţa oamenilor?
METODA DE EVALUARE
1. Administrarea de chestionare pentru aflarea opiniei elevilor;
2. Realizarea unor planşe pe grupe”Să fim buni creştini” în care să evidenţieze în virtuţile
creştine necesare în relaţia omului cu Dumnezeu;
3. Fotografii.
DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ
După primirea Sfintei Taine a Împărtăşaniei elevii sunt mai liniştiţi, luminoşi având o stare
de bucurie în suflet.
ZIUA ŞI DATA
22 MARTIE 2017 orele 8-10
LOCAŢIA
BISERICA ORTODOXĂ CALEA MARTIRILOR TIMIŞOARA
- 837 -
RESURSE NECESARE
Elevi, profesori, preot, lumânări
TOTAL ELEVI PREZENŢI

25 elevi
IMPACTUL ASUPRA ELEVILOR

1. Autocunoaştere şi liniştirea conştinţei;
2. Formarea şi consolidarea unor deprinderi religioase;
3. Elevii se simt bine, sunt bucuroşi când se implică în astfel de activităţi;
4. Conştientizarea şi intensificarea sentimentelor religioase;
5. Creşterea iubirii de Dumnezeu şi de semeni.
CE POATE FI ÎMBUNĂTĂŢIT
Deplasarea cu un microbus
CE POATE FI DE FOLOS ÎN PROCESUL DE PREDARE-EVALUARE PE DISCIPLINĂ

Toate învăţăturile primite din partea preotului sunt folositoare la orele de religie, dirigenţie,
istorie şi geografie.
- 838 -
PROIECT DE LECŢIE
Prof. Ghişa Maria Alina

Clasa: a V-a A;
Profesor: Ghişa Maria Alina;
Disciplina: Informatică şi TIC;
Unitatea de învăţare: Aplicaţia Paint;
Titlul lecţiei: Realizarea unei felicitări;
Tipul lecţiei: Formarea priceperilor şi a deprinderilor;
Durata lecţiei: 50 min;
Condiţii de desfăşurare a activităţii: cabinet informatică;
- Utilizarea responsabilă și eficientă a tehnologiei informației și comunicațiilor.
- Utilizarea eficientă a unor componente software;
- Aplicarea operațiilor specifice editoarelor grafice în vederea realizării unor materiale
digitale.
Obiective educaţionale:
 cognitive:
- să recunoască operaţiile de bază cu un fişier Paint;
 psihomotorii:
- să utilizeze corect noţiunile teoretice însuşite;
- să execute corect operaţiile de copiere, decupare şi rotire;
 afective:
- să se implice cu plăcere şi interes la toate etapele lecţiei;
- să conştientizeze necesitatea folosirii unei aplicaţii utilizând accesoriile sistemului de
operare Windows.
- 839 -
Elevii vor fi capabili:
- să utilizeze instrumentele aplicaţiei Paint pentru crearea unei felicitări;
- să exerseze comenzile de copiere, decupare şi rotire a unui obiect;
- să adauge un text într-un fişier grafic Paint şi să-l formateze;
- să deschidă un fişier existent, să-l modifice şi să-l salveze.
- Principiul participării şi învăţării active;
- Principiul asigurării progresului gradat al performanţelor;
- Principiul conexiunii inverse;
 Metode de învăţământ:
- Metode de comunicare orală: conversaţia frontală, conversaţia individuală,
conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiu practic;
- Metode bazate pe acţiune: exerciţiul, aplicaţii practice;
 Forme de organizare a activităţii: frontală, individuală;
 Forme de dirijare a învăţării: dirijată de profesor sau independentă;
 Metode de evaluare: evaluare iniţială – orală, prin întrebări şi observarea sistematică;
 Mijloace de învăţământ: calculatorul, fişa de lucru-Anexa A, tabla, film didactic.
Bibliografie:
 Chirilă Diana Nicoleta, Niţă Adrian, Niţă Maria, Popescu Carmen, Informatică şi TIC.
Manual pentru clasa a IX-a, Corint, 2017.
Scenariul desfăşurării lecţiei
Metode de
Etapele lecţiei Profesorul Elevii
învăţământ
1. Momentul Verifică prezenţa, notează Se pregătesc pentru oră Conversaţia
organizatoric absenţele şi organizează clasa în
2 min vederea desfăşurării activităţii
2. Enunţarea Anunţă tema lecţiei, scopul şi Sunt atenţi şi cer eventuale Conversaţia
obiectivelor şi obiectivele urmărite lămuriri suplimentare
captarea Explică modul de desfăşurare a Participă la discuţie
atenţiei lecţiei Urmăresc filmul
6 min Vizionare film didactic referitor la
realizarea unui vederi
- 840 -
Metode de
Etapele lecţiei Profesorul Elevii
învăţământ
https://www.youtube.com/watch?
v=9dR9GLbBFXU
3. Reactualiza- Se realizează prin câteva întrebări Răspund la întrebării:

rea adresate elevilor:
cunoştinţelor  Paşi necesari pentru Start- Toate programele- Conversaţia
dobândite deschiderea unui fişier nou Accesori-Paint
anterior Paint sunt…  .bmp, .jpeg, .gif, etc. Conversaţia
6 min  Extensia unui fişier Paint  Ctrl+C (copiere) euristică
poate fi… Ctrl+V (lipire)
 Combinaţiile de taste pentru  Fişier- Salvare c,a iar
copiere unui obiect sau text apoi se alege locaţia şi
sunt…. se introduce numele
 Salvarea unui fişier creat în  Se selectează obiectul
Paint se realizează astfel… apoi se alege din fila
Pornire- opţiunea rotire
 Paşi necesari pentru rotirea – dreapta cu 900 sau
unui obiect în Paint sunt… stânga cu 900
4. Formarea Scrie titlul lecţiei pe tabla Notează în caiete
priceperilor şi „Realizarea unei felicitări”
a deprinderilor Distribuie elevilor fişele de Primesc fişele de aplicaţii Conversaţia
32 min aplicaţii din Fişa de lucru - Anexa din Fişa de lucru - Anexa A Exerciţiul
A Citesc cu atenţie cerinţele practic
Explică elevilor fiecare cerinţă din fişa de lucru. Explicaţia
Urmăreşte activitatea elevilor pe Ascultă cu atenţie indicaţiile Conversaţia
tot parcursul desfăşurării activităţi profesorului. individuală
şi dă indicaţii cu privire la modul Rezolvă sarcinile din fişa de
de realizare al cerinţelor lucru
Pun eventuale întrebări
Participă activ la discuţii
5. Evaluarea Profesorul verifică realizarea Răspund la unele întrebării Conversaţia
2 min cerinţelor. Notează elevii în suplimentare puse de frontală
catalogul propriu ţinând cont şi de profesor
eforturile depuse de elevii pe
parcursul întregii activităţi.
6. Temă pentru Realizaţi o felicitare de Crăciun- Notează tema Conversaţia
acasă un peisaj de iarnă care să conţină:
2 min câțiva brazi, un deal, zăpadă, o
casă şi un om de zăpadă.
- 841 -
Fișă de lucru – Anexa A
1. Deschideţi aplicaţia Paint şi salvaţi fişierul cu numele felicitare_aniversare.gif în folderul clasei

voastre.
2. Realizaţi o felicitare aniversară pentru un prieten de-al vostru cu următoarele cerinţe:
a. Felicitarea să fie încadrată într-un chenar;
b. Felicitarea să conţină un ghiveci(vază) cu flori aşezată pe un suport oarecare.
Indicaţie: desenaţi o singură floare pe care apoi o multiplicaţi, o deformaţi şi o
recoloraţi(pentru a nu fi toate florile identice);
c. Florile să conţină frunze.
d. Desenaţi o fundiţă aproximativ la mijlocul ghiveciului (vazei). Indicaţie: fundiţa
poate fi creată utilizând forma inimă şi opţiunea rotire din fila pornire;
e. Scrieţi un text la alegere cu următoarea formatare: font Arial black, dimensiune 16,
stil boldat (îngroşat), înclinat, culoare roşie;
f. În funcţie de fantezia fiecăruia, desenul poate conţine şi alte elemente.
3. Salvaţi desenul cu modificările făcute.
Un model de realizare:
- 842 -
PROIECT DE LECŢIE:
„RENAȘTERE ȘI UMANISM”
Prof. Gligore Loredana

Școala Gimnazială Cerăt, jud. Dolj
Data:
Unitatea de învățământ: Şcoala Gimnazială Cerăt
Profesor: Gligore Loredana
Aria curriculara: Om şi societate
Disciplina: Istorie
Clasa: a VI-a
Unitatea de învăţare: Nasterea lumii moderne
Conținut: Renaștere și Umanism
Tipul lecţiei: mixtă (predare – învăţare - evaluare)
Timp: 50 minute
Locul de desfăşurare: cabinetul de istorie
1.2. Utilizarea termenilor istorici epocii moderne, în diferite situații de comunicare scrisă
sau orală
3.4. Localizarea în timp și în spațiu a faptelor istorice de la sfarsitul evului mediu și din
epoca modernă, pe baza surselor istorice
3.5. Descrierea unui fapt istoric de la sfârșitul evului mediu utilizând informații selectate din
surse istorice, cunoscute sau la prima vedere
C1 – să indice timpul şi spaţiul evenimentelor istorice;
C2 – să opereze cu notiuni ca: renastere, umanism, aparitia tiparului, afirmarea libertatii
nationale.
C3 – să identifice pe baza textului principalele influente ale Renasterii si Umanismului in
cultura europeana;
C4 – să identifice pe baza textului principalii reprezentanti in literatura si stiinta.
- 843 -
- metode şi procedee: - ciorchinele, explicaţia, conversația euristică, lucrul cu documentul
istoric, știu/vreau să știu/am învățat
- activitate individuală, frontală, pe grupe
- materiale: flipchart, fișe de lucru, tabla, creta
- mijloace de învăţare:
- Manual clasa a VI-a, autori A. Pippidi, M. Dvorski Editura Corint, București, 2007
- Manual clasa a VI-a, autori V. Balutoiu, C Vlad, Editura All, București, 2005
Evaluare: - continuă
Scenariul didactic:
MOMENTELE ACTIVITATEA ACTIVITATEA STRATEGIA DIDACTICĂ

CS.
LECŢIEI PROFESORULUI ELEVILOR METODE MIJLOACE FORME
- consemnează absenţele
Moment
- organizează clasa - răspund cerinţelor
organizatoric Conversaţia
- creează un climat favorabil profesorului
(1 min.)
desfăşurării lecţiei
Profesorul solicită elevilor Răspund Ciorchinele Activ.
completarea schemei ciorchinelui întrebarilor frontală
Reactualizarea pe tablă având în centru Marile formulate de
cunostintelor descoperiri geografice. profesor. Observarea
(10 min) sistematica
Pe flipchat prezintă citatul de la a elevilor
Anuntarea Anexa 1 flipchat Activ.
lectiei, a Arată că o consecință a Identifică răspunsul Expunere frontală
competențelor descoperirilor geografice o Notează
(5 min.) reprezintă centrarea pe om.
Noteaza titlul lectiei
RENASTERE SI UMANISM
Prezintă lecția și realizează schema Completează
C1 lecției cu ajutorul răspunsurilor schema pe caiete Observarea Fișe de Activ.
date de elevi la sarcinile de lucru sistematică lucru pe
C2 Rezolvă cerințele a elevilor grupe
Dirijarea
Împarte clasa în patru grupe Anexelor 2- 5 și
învățării
C3 fiecare cu propria sarcină de lucru. completeză schema Activ
(30 min.)
lecției indv.
C4 Supraveghează elevii în timpul
lucrului și intervine atunci când
este nevoie.
Solicită elevilor completarea pe Completează
flipchat a tabelului ȘTIU/ Activ.
Fixarea şi
ȘTIU/VREAU SĂ ȘTIU/AM VREAU frontală
sistematizarea
ÎVĂȚAT SĂ
cunoştinţelor
ȘTIU/ Activ.
(5 min.)
AM indiv.
ÎVĂȚAT
Realizarea, pe grupele existente, Elevii noteaza tema Activ.
Tema pentru
a unei prezentări ppt cu pentru acasa. Indiv.
acasă
personalități ale Renașterii, ale
(2 min)
literaturii, picturii, sculpturii și
- 844 -
MOMENTELE ACTIVITATEA ACTIVITATEA STRATEGIA DIDACTICĂ
CS.
LECŢIEI PROFESORULUI ELEVILOR METODE MIJLOACE FORME
arhitecturii
Aprecierea Sunt notați elevii care s-au
activităţii remarcat
Anexe
Anexa 1
Identificați persoana la care face referire textul.

„Te-am așezat în mijlocul lumii ca să cuprinzi mai ușor cu ochii ceea ce se află în ea.”
Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului
Anexa 2
Pe baza textului:
Transcrieți numele inventatorului tiparului și cea mai cunoscută tipăritură a sa.
Identificați procedeul de tipărire și originea sa.
La originea tiparului se găsesc ștampilele cu ajutorul cărora se obținea, prin presare, un
desen sau un text. Procedeul a fost folosit în Egipt și în China, chinezii punând bazele tiparului
îinainte de Hristos. Ei gravau litere pe plăci de lemn, pe care se aplica cerneala și care erau presate
pe coli de hârtie. Aceasta tehnică (xilogravura) s-a răspândit, prin intermediul musulmanilor, și în
Europa. Spre anul 1440, Johannes Gutenberg a inventat literele mobile. Cea mai cunoscută
tiparitură a sa a fost Biblia, realizată în jurul anului 1454. Imprimarea cu litere mobile, care a pus
bazele tipării moderne, a cunoscut o largă și rapidă expansiune, fapt ce a permis răspândirea cărților
tipărite în toată Europa.
Anexa 3
Analizați textul și identificați principalii reprezentanți ai științei și realizările lor.

Cea mai mare realizare știintifică a epocii o constituie crearea sistemului heliocentric de
către Copernic, care a dat lovitura decisivă vizând tradiția care plasa Pamantul în centrul
Universului:” După îndelungate cercetări, m-am convins, în sfârșit, că Soarele este o stea fixă
înconjurată de planete care se învârtesc în jurul lui, care este centrul și făclia lor.” (Copernic)
Un progres considerabil înregistrează cunoștintele tehnice, se răspândesc armele de foc, se
- 845 -
dezvoltă industria textilă, mineritul, fabricarea hârtiei.
Studiul corpului uman a preocupat mai mulți savanți din secolul XVI, realizându-se mari
progrese în domeniul medicinei și chirurgiei. Elvețianul Paracelsius a criticat medicina tradițională.
Francezul Ambriose Pare, considerat părintele chirurgiei, a pus la punct procedeul legării arterelor,
iar spaniolul Miguel Serveto explica circulația sângelui între inimă și plămâni.
Anexa 4
Analizați textul și identificați principalii reprezentanți ai literaturii și operele lor.

În Franta, realismul satiric al Renașterii este reprezentat, în primul rând, de creația lui
Rabelais, străbătută de un optimism și de umor în opera „Gargantua și Pantagruel”. În Spania,
filonul realist- satiric al literaturii spaniole renascentiste este strălucit valorificat de Cervantes în „
Don Quijote” roman al literaturii moderne. În Anglia, Renașterea este dominată de Shakespeare a
cărui operă oglindește dramatic atât crepusculul societății medievale cât și tensiunile embrionare ale
societății moderne. Piesele sale de teatru: „Hamlet”, „Richard III”, „ Romeo si Julieta”, jucandu-
se pe marile scene ale lumii până astăzi. În Olanda, atacurile lui Erasmus din Rotterdam
împotriva erorilor autorităților ecleziastice și superstițiilor i-au adus învinuirea de protestantism din
parteaVaticanului, Erasmus iși ilustrează clar poziția ideologică în opera „ De Libero Arbitrio”.
În Țările Române, Miron Costin, Grigore Ureche, Constantin Cantacuzino s-au
preocupat de realizarea unor scrieri în care să prezinte originea românilor, cronici care realizeaăa
cea dinâai imagine scrisă a istoriei noastre.
Anexa 5
Pe baza textului:
Transcrieți cunoștințele pe care trebuia să le învețe Pantagruel.
Identificați calitatea pe care trebuia să o dobândescă Pantagruel.
„Spun deci, si asa doresc, sa-ti insusesti fara greseala limba greaca mai intai, apoi latina si
ebraica sfintelor scripturi, chiar si araba si chaldeeana. Sa nu ramana nici istoria sa nu o stii pe de
rost. In ceea ce priveste geometria, aritmetica si muzica m-am straduit sa fac sa le pretuiesti de mic
copil... Invata toate canoanele astronomiei... Si prin frecventarea anatomistilor sa dobandesti o
perfecta cunoastere a celeilalte lumi care este omul”.
Scrisoarea lui Gargantua către fiul său, Pantagruel
- 846 -
Schema lecției
Renașterea reprezintă o perioadă de profunde transformări economice, social – politice și culturale care
marchează trecerea de la epoca medievală la epoca modernă
Umanismul reprezintă o mișcare culturală care promova o cultură laică și care a pus în centrul atenției
omul cu calitățile și defectele sale.
Sec XIV-XV condițiile politice, sociale și economice ale Italiei permit apariția Renașterii
Centre: Florența, Milano,Veneția, Ferarra, Roma.
Mecenat: sprijin si protectie acordate artistilor, scriitorilor de catre cei bogati
Răspândirea Umanismului:
1450- J. Gutenberg a inventat tiparul
1455 – Biblia
Filosofie
- Italia: Niccolo Machiavelli – „Principele”
- Olanda: Erasmus din Rotterdam – „Elogiul nebuniei”
- Germania: Sebastian Brant – „Corabia nebunilor”
- Franța: Michel de Motaigne – „Eseuri”
- Anglia: Francis Bacon – „Eseuri”
Literatură
- Italia: Dante Alighieri – „Divina Comedie”
- Franța: Francois Rabelais - „Gargantua și Pantagruel”
- Anglia: Wililam Shakespeare - „Hamlet”, „Richard III”, „ Romeo si Julieta”
- Spania: Miguel de Cervantes - „ Don Quijote”
- Țările Române: Miron Costin, Grigore Ureche, Constantin Cantacuzino – Letopisețe
Știință
- Nicolaus Copernic – sistemul heliocentric, astronomie
- Luca Paccioli – matematică
- Ambroise Pare, Miguel Servet – medicină
Pictură
- Italia: da Vinci, Botticeli, Tizian
- Flandra: Brueghel
- Spania: El Greco
- Germania: Holbein
- 847 -
ACTIVITATE OPŢIONALĂ:
„CĂLĂTORIE PRIN LUMEA POVEȘTILOR”
Prof. înv. preșcolar Glodean Iulia

Școala Gimnazială Valea Vișeului,
Grădinița cu Program Normal Bistra, jud. Maramureș
Motto: „Copilul se naşte curios în lume şi nerăbdător de a se orienta în ea. Literatura care îi
satisface această pornire îl încântă. Ca să fie opere de artă, scrierile pentru copii trebuie să
intereseze şi pe oamenii maturi, instruiţi. A ieşi din lecturi cu stimă sporită pentru om, acesta e
secretul marilor literaturi pentru copii.”
(George Călinescu)
ARGUMENT
Creativitatea constituie o disponibilitate, o potenţialitate a întregii personalităţi, fiind una din

cele mai mari producătoare de valori umane, sociale şi educaţionale.
Vârsta preşcolară este perioada care se caracterizează printr-un remarcabil potenţial creativ.
Acum copiii dobândesc deprinderea de a-şi exprima ideile, impresiile, gândurile, dorinţele într-o
formă nouă, inteligentă, cursivă, creatoare. Dacă această perioadă nu este fructificată, pierderile ce
se produc vor fi mari, iar recuperările ulterioare vor fi parţiale şi adesea minime.
Limbajul reprezintă modul cel mai direct şi adesea cel mai la îndemâna preşcolarilor de
exprimare a creativităţii. Pornind de la memorarea, la început mecanică şi apoi tot mai conştientă a
cuvintelor, expresiilor, copiii ajung să le folosească în contexte noi, atât cu sensul lor real, dar şi cu
sens figurat. În acest ultim caz putem vorbi de tendinţa clară a preşcolarului de a inventa, de a crea
în materie de comunicare.
Dar pentru a crea în mod conştient copilul trebuie să aibă exemple, să trăiască printre
poveşti, povestiri, poezie de calitate. Literatura pentru copii este foarte bogată şi oferă posibilităţi
nemăsurate de receptare, de înţelegere şi interpretare, de influenţare pozitivă.
Sarcina prioritară a educatoarei rămâne aceea de a identifica de timpuriu, din marea masă a
copiilor de 5-7 ani, pe aceia care dispun de potenţial creativ într-o mai mare măsură şi de a-i
îndruma, încuraja în demersul lor, călăuzindu-i într-o lume minunată, aceea a operelor literare
valoroase, din literatura pentru copii.
- 848 -
Tocmai acest lucru îşi propune acest opţional.
METODOLOGIA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII OPŢIONALE
Activitatea opţională se planifică o dată pe săptămână, iar durata activităţii nu depăşeşte

durata normală a unei activităţi pe domenii experienţiale (aprox. 35 min.).
Se lucrează cu un grup de 20 preşcolari.
Conţinuturile, obiectivele şi modalităţile de realizare sunt stabilite în funcţie de resursele
materiale existente, de nivelul grupei de copii, durata de timp pentru care este gândit opţionalul,
particularităţile individuale ale copiilor.
Modalităţile de evaluare prin care se finalizează acest opţional sunt:
* concursuri de creaţie la nivelul grupei, al grădiniţei, al comunităţii locale sau concursuri naţionale
pentru preşcolari;
* spectacole cu dramatizări după texte literare aparţinând autorilor consacraţi ori după textele create
de preşcolari;
* o culegere de texte create de copii.
DURATA OPŢIONALULUI: 1 an şcolar
GRUPA: mare
TIPUL: opţional la nivelul mai multor domenii:

 „Domeniul limbă şi comunicare”,
 „Domeniul om şi societate”,
 „Domeniul stetic şi creativ”.
* Metode didactice: conversaţia, expunerea, povestirea, demonstraţia, exerciţiul, jocul didactic,

brainstormingul, dramatizarea, jocul de rol.
* Mijloace de învăţământ şi materiale didactice: cărţi cu poezii, poveşti, desene ale copiilor,
creioane colorate şi acuarele, costumaţie pentru dramatizări, calculator şi imprimantă, panouri
publicitare.
* Forme de organizare: cu întregul grup, pe grupuri mai mici, individual.
- 849 -
PATENERI: educatoare, părinţi, biblioteca școlară.
OBIECTIVE CADRU
I. Educarea sentimentelor de dragoste pentru literatura română şi universală pentru copii;
II. Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;
III. Educarea sentimentului de apreciere pentru munca de creaţie;
IV. Educarea simţului estetic, stimularea imaginaţiei creatoare;
V. Trezirea conştiinţei şi a valorii de sine.
EVALUARE
* Portofoliul grupei,
* Portofoliul individual al fiecărui copil;
* Probe orale şi probe practice (desene);
* Jocuri de rol;
* Dramatizări;
* Expoziţii de desen la nivelul grupei şi a grădiniţei;
* Concursuri şi momente culturale artistice.
Grupa: Mijlocie
Educatoare: GLODEAN IULIA
An şcolar: 2017-2018
Denumirea opţionalului: „În lumea poveştilor”
Domeniul de activitate: Domeniul Limbă şi Comunicare
Număr de ore: 1 / săptămână
Tematica activităților
SĂPT. CONTINUT MIJLOC DE REALIZARE

S1 ,,Scufița roșie,, Lectura educatoarei
S2 ,,Turtița fermecată,, Lectura educatoarei. Conf. măști
S3 ,,Coliba iepurașului,, Povestea educatoarei
S4 ,,Căsuța din oală,, Povestea educatoarei, dramatizare
S5 “Ridichea uriașă”poveste populară Povestea educatoarei
S6 “Recunoaste personajul” Joc didactic
S7 “Cei trei purceluși” de Van Gool Lectura educatoarei
VACANȚĂ
- 850 -
SĂPT. CONTINUT MIJLOC DE REALIZARE
S8 “Confecționare de măști,, Pictură, decupare
S9 ,,Capra cu trei iezi,, de Ion Creangă Povestea educatoarei
S10 ,,Legenda lui Moș Nicolae,, Vizionare DVD
S11 “Cel mai bun povestitor” Joc didactic
S12 “Fetița cu chibriturile” de Fratii Grimm Povestea educatoarei
S13 ,,Micii actori,, Dramatizare povești
S14 ,,Frumoasa și bestia,, Lectura educatoarei
VACANȚA DE IARNĂ
S15 “Confecționare de măști,, Pictură, decupare
S16 “Punguta cu doi bani” de Ion Creanga Povestea educatoarei
S17 “Ursul pacalit de vulpe” de Ion Creanga Povestea educatorei
VACANȚĂ INTERSEMESTRIALĂ
S1 “In tara povestilor cunoscute” Joc didactic, pictură
S2 “Concursul personajelor de poveste” Joc didactic
S3 “Martisorul” legenda populara Lectura educatoarei
S5 “Recunoaste si povesteste” Joc didactic
S6 “Cel mai bun actor” Dramatizare
S7 “Hansel si Gretel” de Fratii Grimm Povestea educatoarei
VACANȚĂ DE PRIMĂVARĂ
S8 “Fata babei si fata mosneagului”de Ion Creanga Povestea educatoarei
S10 ,,Iedul cu trei capre,, Lectura educatoarei, conf. măști
S11 “Cenusareasa” de Charles Perrault Povestea educatoarei
S12 “Motanul incaltat” de Charles Perrault Lectura educatoarei
S13 “Alba ca zapada” de H.C.Andersen Lectura educatoarei, colorare
S14 “Mica sirena” de H. C. Andersen Lectura educatoarei, colorare
S15 “Ghicește personajul...,, Joc didactic
S16 “Recunoaste povestea” Joc didactic cu imagini din pov.
S17 “Ce personaj sunt?” Joc didactic
BIBLIOGRAFIE:
1) Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, M.E.C.T. 2008
2) Revista Învăţământul preşcolar, nr.3/2007;
3) Revista Învăţământul preşcolar, nr.3-4/2010;
4) * * * Antologie de texte literare, Editura Aramis, Bucureşti, 2005;
5) „Curriculum pentru discipline opţionale”, Bucureşti, 2000.
- 851 -
„FRUNZELE SE JOACĂ ÎMPREUNĂ CU NOI”
Prof. înv. preşcolar Godiciu-Runcan Ileana-Maria

Prof. înv. preşcolar Muntean Maria-Cristina
Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 3 Sebeş, jud. Alba
GRUPA: mijlocie;
TEMA ANUALĂ: Când, cum şi de ce se întâmplă?;
TEMA PROIECTULUI TEMATIC: Toamna, anotimpul dărniciei;
TEMA SĂPTĂMÂNII: Tablou de toamnă;
TEMA ZILEi: Frunzele se joacă împreună cu noi;
CATEGORIA DE ACTIVITATE: ADP+ALA1+ADE+ALA2;
TIPUL ACTIVITĂŢII: Consolidarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor;
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată;
ACTIVITATI DE ÎNVĂŢARE:
I) ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ (ADP):
ADP- Întâlnirea de dimineaţă: Discuţie”Cum e toamna?”;
Rutine: Micul dejun, igienă personală;
Tranziţii: Jocuri şi cântece despre toamnă;
II) ACTIVITĂŢI LIBER ALESE (ALA1):
Biblioteca+Artă: „Decorăm nervurile frunzei” (exerciţii grafice);
Senzorial: „Plăcinte de toamnă”;
III) ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE
DLC: „Prima frunză de toamnă!” povestea educatoarei;
DOS+DS: „Frunze colorate” (aplicaţie);
IV) ACTIVITĂŢII LIBER-ALESE (ALA2)
„Surprizele toamnei” – ghicitori;
- consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor despre aspecte de toamnă, cu precădere despre frunze;
- consolidarea deprinderilor formate până în prezent prin activităţi variate;
- dezvoltarea capacităţii de a-şi accepta colegii şi de a se juca împreună cu ei.
- 852 -
- O1 să demonstreze receptarea mesajului poveştii şi al altor informaţii transmise de
educatoare;
- O2 să traseze nervurile frunzei cu ajutorul plastilinei;
- O3 să observe reacţiile obiectelor din cutia senzorială în momentul aşezării lor în apă;
- O4 să decoreze, după imaginaţie, o bucată de aluat, cu elementele studiate în cutia
senzorială;
- O5 să ghicească elementele a căror umbră e proiectată pe perete;
- O6 să manifeste dorinţa de a participa la activităţi şi disponibilitatea de a se juca cu colegii.
- Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, povestea educatoarei, experimentul, exerciţiul,
turul galeriei;
- Resurse materiale: aluat, cutia senzorială, frunze, seminţe, flori, castane, nuci, ghinde,
alune, retroproiector, plastilină, planşete, apă, siluetele personajelor poveştii, teatru, lipici,
hârtie, jetoane;
- Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual.
SCENARIUL ZILEI
Ziua debutează cu Întâlnirea de dimineaţă. Copiii sunt aşezaţi în cerc pentru a putea stabili
un contact vizual cu toţi membrii grupei.
Salutul se realizează prin versurile:
„Bună dimineaţa, cer frumos,/Bună dimineaţa, soare luminos!/Bună dimineaţa, micule
vânt./Care alergi mereu pe pământ!/Bună dimineaţa, copaci desfrunziţi!/Bună dimineaţa, păsărele
mari şi mici!/Bună dimineaţa, pietre tari!/Bună dimineaţa, animale mici şi mari!”
Calendarul naturii şi împărtăşirea cu ceilalţi: Discuţie despre anotimpul toamna;
Noutatea zilei: anunţarea unui spectacol de teatru suţinut de educatoare;
Cu ajutorul unor cântecele despre toamnă se face tranziţia spre următoarea activitate.
Captarea atenţiei se realizează cu ajutorul unei activităţi de educare a limbajului, DLC,
prima activitate pe domenii experienţiale. Educatoarea prezintă povestea: “Prima frunză de
toamnă”, prin care transmite mesajul zilei: acela de a fi prieteni şi de a se juca împreună.
Se consolidează ideea prin cea de-a doua activitate pe domenii experienţiale:
DS+DOS: »Frunze de toamnă », desfăşurată pe grupuri, activitate în care cei mici au
decorat frunze, fiecare frunză având o culoare diferită, precum cele 3 frunze din poveste, precum şi
- 853 -
prin activităţile la sectoare.
La sectorul Bibliotecă+Artă copiii au trasat, prin modelarea şi aplatizarea plastilinei,
nervurile unei frunze;
La sectorul Ştiinţă copiii au observat reacţiile unor obiecte din cutia senzorială în contact cu
apa şi s-au jucat cu obiectele respective şi cu aluat.
TRANZIŢIA dintre cele 2 categorii de activităţi a constat în jocuri de mişcare: “Când e
toamnă”.
Activităţile zilei s-au încheiat printr-o joacă cu retroproiectorul, copiii ghicind umbrele
elementelor specifice toamnei, umbre proiectate pe perete.
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
STRATEGII
DIDACTICE
EVENI-
CONŢINUTUL METODE
MENT RESURSE
ŞTIINŢIFIC ŞI EVALUARE
DIDACTIC MATERIALE
PROCEDEE
1. Moment Se vor asigura condiţiile Conversaţia
organizatoric necesare pentru desfăşurarea
optimă a activităţii. Copiii se
aşează în cerc pe scăunele. Se
face prezenţa şi calendarul
naturii.
2. Captarea Se va realiza prin povestea Siluetele Conversaţia Stimularea
atenţiei educatoarei: « Prima frunză personajelor, Explicaţia interesului
de toamnă » şi printr-o teatru Povestirea pentru
discuţie despre toamnă. activităţi
3. Anunţarea Educatoarea anunţă că Conversaţia
temei şi a povestea transmite mesajul explicaţia
obiectivelor zilei: acela de a fi prieteni şi
de a coopera. Ei vor trebui să
demonstreze, în timpul
tuturor activităţilor (descries
de educatoare), că respectă
acest îndemn
4. Dirijarea Se realizează prin activitatea Foi de hârtie Conversaţia
învăţării integrată DS+DOS, a doua albă şi Observarea
activitate experienţială. colorată, lipici Explicaţia sistematică
Împărţiţi pe 3 grupuri, copiii Aprecierile
au decorat, în echipă, câte o Exerciţiul verbale
frunză, folosind culori Turul galeriei
specifice celor 3 frunze din
poveste: galbenă, portocalie,
roşie. După finalizarea
sarcinii se evaluează şi
apreciază produsele prin
- 854 -
STRATEGII
DIDACTICE
EVENI-
CONŢINUTUL METODE
MENT RESURSE
ŞTIINŢIFIC ŞI EVALUARE
DIDACTIC MATERIALE
PROCEDEE
metoda turul galariei.
Printr-o tranziţie constând în
jocuri de mişcare, se face
trecerea la următoarea
activitate, cea pe sectoare.
5. Obţinerea S-a realizat la cele două
performanţei centre planificate: Centrul Explicatia
si asigurarea Ştiinţă şi centrul Conversaţia
feed-back- Biblioteca+Artă. Exerciţiul
ului Activităţile s-au realizat în Experimentul
mod integrat, fiind atinse
simultan obiective din mai
multe domenii.
La primul sector copiii s-au
jucat cu frunze şi fructe în
cutia cu apă, observând dacă
ele se scufundă sau plutesc,
apoi au decorat aluat cu o
parte din aceste obiecte,
imaginându-şi că fac plăcinte.
La cel de-al doilea sector
copiii au trasat cu plastilină
nervurile unei frunze.
6. Evaluarea A constat într-un joc prin care Retroproiector Conversaţia
copiii au ghicit umbrele unor Jetoane Explicaţia Aprecieri
elemente specifice toamnei, verbale
elemente proiectate cu
retroproiectorul pe perete.
7. Încheierea Se fac referiri la modul de Conversaţia Aprecieri
activităţii desfăşurare a activităţii, dacă verbale
sarcinile de lucru au fost
corect rezolvate.
- 855 -
MODEL DE FIŞĂ DE AVIZARE A UNUI OPŢIONAL
Prof. Golumbeanu Luminiţa

Colegiul „Mihai Viteazul” Bumbeşti-Jiu, jud. Gorj
FIŞĂ DE AVIZARE AVIZAT,

A PROGRAMEI PENTRU Inspector şcolar de specialitate
OPŢIONAL / CDŞ ________________________
2017- 2018
Instituţia de învăţământ COLEGIUL “MIHAI VITEAZUL” BUMBEŞTI-JIU
Denumire opţional/CDŞ EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE ŞI VIAŢĂ ACTIVĂ
Tipul Optional ca disciplină nouă Clasa: a XI-a A
Durata 1 an Număr de ore pe săptămână 1
Suportul curricular CONFORM PROGRAMEI JUNIOR ACHIEVEMENT
ROMÂNIA
Abilitarea pentru susţinerea FACULTATEA DE CHIMIE – BIOLOGIE- GEOGRAFIE
cursului SPECIALIZAREA CHIMIE – BIOLOGIE
Nume, prenume cadru didactic GOLUMBEANU LUMINIŢA
CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE
DA NU DA, cu recomandare
I. Respectarea structurii standard a programei
Argument X
Competenţe specifice X
Conţinuturi (asociate competenţelor) X
Valori şi atitudini X
Sugestii metodologice (inclusiv modalităţi de evaluare) X
II. Existenţa unei bibliografii X
III. Elemente de calitate
Respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor X
Concordanţa cu etosul şcolii, cu interesele elevilor şi X
cu nevoile comunităţii
Conţinutul argumentului
 oportunitatea opţionalului X
 realismul în raport cu resursele disponibile X
Corelarea competenţelor cu conţinuturile X
Corelarea competenţelor cu situaţiile de învăţare propuse X
la sugestii metodologice
Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul didactic X
propus
Aprobat în CA din ____________ Avizat,
Responsabil Comisie Metodică:
Director: ________________________ prof. Golumbeanu Luminiţa
- 856 -
“ROOMS, FURNITURE AND OTHER” – LESSON PLAN
Prof. Gura Florina-Elena

Școala Gimnazială Berghin, jud. Alba
Date: 6th November, 2017

Teacher: Florina Gura
Class: 5th Level: beginners
Number of students: 24 Time: 50’
Text book: Limba moderna 2 - limba engleza, Jenny Dooley, Uniscan Gup Educational
Unit: “My World”
Lesson: ”Rooms, Furniture and Other”
Type of lesson: Acquiring new knowledge
Main aims: - to ask/ answer questions using new “ Rooms, Furniture and Other” vocabulary;
- to write down and spell correctly the vocabulary they’ve just learned.
Lesson’s aims:
By the end of the lesson students will be able to:
- repeat words and short phrases accurately;
- develop pronunciation/ intonation;
- match correctly some given words with the pictures;
- classify some items from the pictures into three main categories: rooms, furniture and other;
- make up sentences, using the expressions “there is/ are”.
Teaching techniques: conversation, explanation, vocabulary exercises, the Audiolingual Method.
Teaching aids: textbook, blackboard, CD, laptop, Bingo cards.
STAGES OF THE LESSON
1. Warm-up
Aim: introducing students in the atmosphere of the English class
Procedure: Teacher asks for the absents. The student on duty tells the absents.
- 857 -
Interaction: T- S; S-T Time: 3’
2. Check-up the homework

Aim: be aware of the importance of doing the homework
Procedure: T asks some Ss to present their homework, comments upon their homework and
gently corrects their mistakes (if there are any) or asks the other Ss to help their colleagues
(peer correction).
Interaction: T- W C; Ss-S Time: 5’
3. Lead-in
Aim: To introduce the topic of the lesson.
Procedure: The teacher informs the students that they are going to acquire some new
knowledge from “My World” module. At the same time she writes the title on the blackboard:
“Rooms, Furniture and Other”.
Interaction: T-W C Time: 2’
4. Presentation
Aims: -to repeat words accurately;
- to develop pronunciation/ intonation;
- to match correctly some given words with the pictures;
Procedure: -T asks Ss to listen and after that to repeat a list of rooms from the house;
- Then, the Ss are asked to match the rooms to the pictures – ex 1 b, page 34;
- Finally, the Ss will have to listen and repeat another list of words that refers to furniture and
other objects from the house.
Interaction: T- Ss Time: 10’
5. Practice
Aims: - to work with the new vocabulary, using it in different types of exercises and games.
Procedure:
Activity 1: T asks Ss to classify some items from the pictures into three main categories:
rooms, furniture and other.
Activity 2: The T tells the Ss they will play a game named “Guess the word”. They are divided
into two teams and they are given a piece of paper with some words. Each team is allowed to
ask three questions about the word on the paper. “Is it “sofa”?”,“Is it “kitchen?”, “Is it “bed?”
etc. The team that guesses the word correctly is the winner of that round.
- 858 -
6. Production
Aim: -to make up sentences, using the expressions “there is/ are”.
Procedure: T asks Ss to solve ex 3 from page 35.
7. Evaluation
Aim:- to assess Ss’ understanding and acquisition of the new vocabulary.
Procedure: T tells the Ss they will play the game “Bingo”. Each student is given a card with
words from the taught lesson; they will have to cross out the words that T calls out. Students
continue searching for the corresponding words until they have crossed out four words in a row
vertically, horizontally, or diagonally. At this point, the student calls out, "Bingo!" The first
student to say, "Bingo," with four in a row, wins the game.
Interaction: T- W C Time: 5’
8. Assigning the homework and offering feedback

Procedure: The teacher gives instructions for the homework: they will have to draw their
house and put labels on rooms, furniture and other. After that she offers them a feedback about
their activity at the class.
Interaction: T- W C Time: 5’
- 859 -
PROIECT DE LECŢIE:
„PĂDUREA – BIOTOPUL ȘI BIOCENOZA”
Prof. Gutu Florentina-Irina

Colegiul Tehnic „Ion Holban” Iași
PROFESOR: Gutu Florentina-Irina

CLASA: a V-a
DISCIPLINA: Biologie
SUBIECTUL: Padurea - biotopul si biocenoza
TIPUL LECŢIEI: comunicare/însuşire de noi conţinuturi
SCOPUL LECTIEI: realizarea unei activități de investigare pentru identificarea unității biotop-
biocenoză în cadrul unui ecosistem
COMPETENŢE SPECIFICE VIZATE:
1.2. Realizarea dirijată a unor activități simple de investigare pe baza unor fișe de lucru date
2.1. Organizarea informatiilor stiintifice dupa un plan dat
2.2. Utilizarea adecvată a terminologiei specifice biologiei în comunicarea orală și scrisă
3.1. Identificarea caracteristicilor sistemelor biologice pe baza modelelor
3.2. Utilizarea unor algoritmi cunoscuți în investigarea lumii vii
OBIECTIVE OPERAȚIONALE: Elevii pot fi capabili:
1. Să identifice tipurile de paduri din tara noastra pe baza imaginilor
2. Să identifice factorii abiotici și biotici dintr-un ecosistem pe baza propriilor observații
RESURSE MATERIALE:
o Plante naturale, ciuperci
o Muschi, licheni-incluziuni
o tipuri de sol
o fișe de lucru
o video-proiector
o imagini cu animale specifice padurilor de foioase si de conifere
RESURSE PROCEDURALE:
Activitate de investigare (efectuare de observații, formularea concluziilor), conversație
euristica, invatarea prin descoperire, explicatia
FORME DE ORGANIZARE: activitate frontala combinata cu activitate pe grupe si individuala
LOCUL DE DESFASURARE: Sala de clasa
- 860 -
EVALUARE: prin chestionare orala si prin fise de evaluare
DESFASURAREA LECTIEI:
ETAPELE ACTIVITATEA
ACTIVITATEA PROFESORULUI
LECTIEI ELEVILOR
Organizarea Verific condiţiile necesare desfaşurării normale a Pregătesc caietele,
clasei lecţiei, prezenţa elevilor. materialele necesare orei,
3 minute
Captarea Influenteaza factorii abiotici viata organismelor Elevii răspund la intrebare.
atenţiei dintr-o padure?
3 minute
Prezentarea In cadrul acestei lecţii elevii identifica unitatea Elevii notează titlul lecţiei
obiectivelor biotop-biocenoza in cadrul ecosistemului de pe caiete şi urmăresc
3 minute padure indicaţiile primite pentru
rezolvarea sarcinilor.
Notează pe caiete.
Dirijarea Definiti padurea. Identificati pe baza imaginilor Elevii raspund la
învăţării tipurile de paduri din tara noastra. intrebarile adresate de
30 minute Padurea= suprafata mare de teren acoperita cu profesor si vor nota ceea ce
numeroase specii de plante lemnoase si plante s-a discutat in caiete.
ierboase, care adapostesc foarte multe specii de Elevii se vor grupa.
animale Grupele 1 si 2: identifica
Tipuri de paduri: plantele lemnoase din
- paduri de foioase - au arbori cu frunze cazatoare padurea de conifere
- paduri de conifere –au arbori cu frunze in forma Grupele 3 si 4: identifica
de ace plantele din padurea de
- paduri de amestec – au arbori cu frunze foioase.
cazatoare, dar si de conifere Fiecare grupa va completa
Le cere apoi elevilor sa formeze cate 4 grupe - fisa de lucru pe baza
doua grupe vor identifica pe baza materialelor observatiilor facute si va
primite plantele lemnoase specifice padurii de prezenta pe rand plantele
foioase si doua grupe plantele lemnoase specifice lemnoase specifice padurii
padurii de conifere in vederea stabilirii factorilor de foioase, respective
abiotici specifici fiecarui tip de ecosistem. Le conifere.
distribuie fisele de lucru in vederea completarii Raspunsurile grupei care
lor. va prezenta vor fi
Completeaza raspunsurile acestora. completate de colegii din
celelalte grupe si de
Profesorul le cere elevilor din grupele stabilite sa profesor.
identifice tipul de sol si sa descrie si ceilalti factori Fiecare grupa va completa
abiotici specifici fiecarei paduri. fisa de lucru in urma
observatiilor facute si va
Factori Padurea de Padurea de prezenta pe rand factorii
abiotici foioase conifere abiotici specifici padurii
temperatura mai ridicata scazuta respective.
lumina intensitate mai intensitate Raspunsurile grupei care
mare mica va prezenta vor fi
precipitatii moderate crescute completate de colegii din
celelalte grupe si de
profesor.
- 861 -
ETAPELE ACTIVITATEA
LECTIEI ELEVILOR
tip de sol brun roscat- cenusiu-
este fertil fertilitate slaba Elevii noteaza ceea ce s-a
discutat in caiete cu
Profesorul le cere elevilor sa precizeze categoriile ajutorul profesorului.
trofice specifice biocenozei padurii si sa dea
exemple de specii reprezentative. Elevii raspund la
Profesorul completeaza raspunsurile elevilor. intrebarea profesorului
Biocenoza padurii si noteaza ceea ce s-a
- Producatori-arbori (brad, stejar), arbusti discutat in caiet.
(porumbar), plante ierboase
- Consumatori-animale (lup, cocos de munte)
- Descompunatori- ciuperci, bacterii
Influenteaza factorii abiotici distributia plantelor

intr-o padure? Elevii raspund la intrebari,
Precizati stratificarea dintr-o padure de foioase. ajutati de profesor.
Stratificarea padurii de foioase Noteaza in caiet cele
- stratul mineral discutate cu ajutorul
- stratul organic profesorului.
- litiera-stratul frunzelor uscate
- stratul ierbos
- stratul arbustilor
- stratul arborilor
Profesorul distribuie elevilor pe langa materialele
naturale primite la inceputul orei si imagini cu
diferite specii de animale si le cere elevilor sa
identifice factorii biotici specifici fiecarei tip de
paduri primite de fiecare grupa la inceputul orei. Elevii din grupele 1 si 2
Completeaza raspunsurile elevilor precizeaza factorii biotici
din padurea de conifere si
Factori Padurea de Padurea de elevii din grupele 3 si 4
biotici foioase conifere precizeaza factorii biotici
licheni Lichenul galben Matreata din padurea de foioase.
bradului Raspunsurile grupei care
Plante Muschi, ferigi, Muschi, va prezenta vor fi
ierboase viorele, ghiocei ferigi, roua completate de colegii din
cerului celelalte grupe si de
Plante Porumbar, Brazi, molizi, profesor.
lemnoase maces, stejar, pini, afin
artar, castan Elevii noteaza ceea ce s-a
Animale Viermi, Insecte- discutat in caiete cu
nevertebrate paianjeni, omida ajutorul profesorului.
melci, insecte paroasa a
molidului,
cariul
molidului,
viespea
Animale Bufnite, Pitigoi,
vertebrate ciocanitoare, soarecele
- 862 -
ETAPELE ACTIVITATEA
LECTIEI ELEVILOR
porci mistreti, vargat, cocos
rasi, caprioare, de munte, jder
lupi
Obţinerea Distribui fiecărui elev fisa de evaluare pe care Rezolvă fisa.
performanţei urmează s-o completeze în timp de 9 minute.
9 minute
Rezolvă testul După rezolvarea fiselor prin conversaţie euristică Urmăresc răspunsurile şi
2 minute se stabilesc răspunsurile corecte identifică greşelile pe care
le-au făcut.
FISA DE LUCRU
Identificarea din materialele primite (plante naturale, incluziuni-muschi, licheni) a

organismelor specifice padurii de foioase, respectiv conifere
Factori biotici
Padurea de foioase Padurea de conifere
- 863 -
Identificarea si stabilirea factorilor abiotici specifici fiecarui tip de padure
Factor abiotic Padurea de foioase Padurea de conifere

lumina
temperatura
precipitatiile
Tip de sol
Identificarea organismelor specifice fiecarui tip de padure pe baza materialelor primite

(plante naturale, incluziuni-muschi, licheni, fotografii)
Factori biotici Padurea de foioase Padurea de conifere

Ciuperci
licheni
Plante ierboase
Plante lemnoase
Animale nevertebrate
Animale vertebrate
- 864 -
Data:
Nume si prenume:
Fisa de evaluare
I. Alegeti raspunsul corect (o singura varianta de raspuns): 4p
1. Bradul se gaseste in: 2. Stejarul se gaseste in:

a. padurea de foioase a. padurea de conifere
b. pajiste b. in zona polara
c. padurea de conifere c. padurea de foiose
3. In padurea de conifere solul este: 4. Producator:

a. brun roscat a. plop
b. cenusiu b. forfecuta
c. galben c. iepure
II. Identifica si noteaza sub fiecare imagine tipul de padure 3p
a)……………………… b)……………………… c)……………………
III. Completati spatiile libere: 2p
1. Padurile de foioase cuprind arbori cu frunze……………(a)……………..si in padurile

de……(b)……………arborii au frunze in forma de ace.
2. Solul brun-roscat se intalneste in padurile……………(a)………….., iar in padurile de conifere

solul este……(b)……………. .
1 p.o.
- 865 -
Barem de notare
I. Se acorda cate un punct pentru fiecare raspuns corect – 1.c., 2.c, 3.b, 4.a.
II. Se acorda cate 1 p pentru identificarea corecta a fiecarui tip de padure

a) - padure de foioase
b) - padure de conifere
c) - padure de amestec foioase si conifere
III. Pentru fiecare spatiu completat corect se acorda cate 0.5 p

1. (a) cazatoare
(b) conifere
2. (a) foioase
(b) cenusiu
Se acorda 1 punct din oficiu.
- 866 -
PROGRAMA ȘCOLARĂ PENTRU DISCIPLINA OPȚIONALĂ
„MINTE SĂNĂTOASĂ ÎN CORP SĂNĂTOS”
Prof. înv. primar Guțoiu Delia Cristina

Școala Gimnazială Gălbinași, jud. Buzău
Aria curriculară: Consiliere și orientare

Durata: 1 an
Clasa: I
Argument:
Perioada copilăriei este extrem de importantă. În cadrul ei începe să se contureze

dezvoltarea personalităţii. Mecanismele de reglare, autoreglare şi capacitatea de reacţie sunt încă în
curs de formare. Pe acest fond, numeroşi factori care acţionează în familie, în şcoală, în societate, în
natură şi care par inofensivi la prima vedere, pot agresa organismul în formare. Sunt perioade în
care numeroşi factori pot afecta dezvoltarea normală a copilului.
Copiii trebuie ajutaţi să-şi dezvolte capacitatea de adaptare rapidă şi activă la mediu, să-şi
făurească o manieră raţională, igienică de activitate, de odihnă, de folosire a timpului liber. Copiii
trebuie să fie învăţaţi treptat să cunoască, la nivelul lor de înţelegere, care este valoarea regimului de
viaţă ordonat, care este importanţa unor deprinderi igienice, alimentare, comportamentale, bine
constituite, care sunt avantajele ritmului şi ale alternanţelor în activitatea de învăţare, care sunt
efectele nocive şi consecinţele vieţii dezordonate. Copilul trebuie ferit de epuizare. Este necesar să i
se ofere condiţii de odihnă şi momente de recreere şi joc. Drumeţiile şi excursiile trebuie să devină
o necesitate în viaţa copiilor.
Un rol important în asigurarea sănătăţii copilului îl are educaţia pentru sănătate, justificată
de:
 Familiarizarea acestora cu limbajul, tematicile şi cu activităţile de învăţare specifice;
 Nevoia de a-i iniţia pe şcolarii mici la un comportament activ, liber, responsabil,
deschis, comunicativ;
 Posibilitatea de a valorifica experienţa specifică vârstei, prin accentuarea
dimensiunilor afectiv-atitudinale asociate celei cognitive, stimularea participării
responsabile.
- 867 -
Nr. Competențe specifice Activităţi de învăţare
Identificarea principalelor părţi - exerciţii-joc de descoperire a părţilor componente

1.1 ale organismului uman utilizând ale corpului uman, utilizând mulaje, planşe, imagini
termeni simpli de anatomie; sau prin studiul propriului corp;
- exerciţii de recunoaştere pe bază de imagini;
- rezolvare de puzzle-uri;
- exerciții de trasare a simetriei corpului omenesc;
2.1 Recunoașterea comportamentelor - descrierea unor comportamente sănătoase;

sănătoase şi comportamentelor - enumerarea unor modalităţi de transmitere a bolilor;
de risc; - exerciţii de comparare a situaţiilor reale şi
imaginare;
- povestiri orale;
- prezentarea unui program zilnic;
2.3 Aplicarea corectă a normele - exerciţii de aplicare a normelor de igienă corporală

igienico-sanitare; şi a vestimentaţiei prin simularea unor situaţii;
- realizarea unor expoziţii cu materiale realizare sau
procurate de elevi;
2.4. Identificarea rolului activităţii - aprecierea timpului acordat activităţii fizice şi a

fizice şi a odihnei în menţinerea odihnei;
sănătăţii; - prezentarea unui program zilnic
- studierea cazurilor reale şi precizarea regulilor
respectate/nerespectate;
2.5. Comentarea situaţiilor de abuz, - analiza unor situaţii de abuz, violenţă, accidente;
violenţă, accidente;
2.6. Utilizarea corectă a unor noţiuni - exemple de observare şi evaluare a valabilităţii

privind calitatea produselor produselor alimentare;
alimentare, a proceselor din - modalităţi de evitare a folosirii substanţelor toxice, a
mediul înconjurător; accidentelor;
- povestiri;
2.7. Formarea reprezentărilor corecte - descrierea propriei persoane în relaţiile cu ceilalţi;

asupra sinelui şi a celorlalţi; - diferenţe şi asemănări în reprezentările asupra
oamenilor;
Conținuturile învățării:
I. Noţiuni elementare de anatomie şi fiziologie

1. Corpul uman: părţi componente
2. Starea de sănătate /boală („Ce înseamnă să fii sănătos?”, „Ce înseamnă să fii bolnav?”)
3. Creşterea şi dezvoltarea în perioada copilăriei („ Cresc în fiecare zi”)
II. Igiena personală
- 868 -
1. Igiena cavităţii bucale
2. Igiena mâinilor şi a unghiilor
3. Igiena părului
4. Igiena corpului
5. Igiena îmbrăcămintei
6. Igiena încălţămintei
7. Boli cauzate de lipsa de igienă: hepatita A (boala mâinilor murdare)
8. Gripa şi virozele respiratorii
III. Activitate şi odihnă
1. Regimul de activitate şi odihnă în perioada copilăriei
2. Timpul liber: activităţi şcolare şi extraşcolare („Ne jucăm şi învăţăm; Când şi cât învăţăm?; Când
şi cum ne jucăm?; Când şi cum ne odihnim? ”)
IV. Sănătatea mediului
1. Mediul înconjurător („Să trăim într-un mediu sănătos”; ”Locul de joacă”; ”Unde pun gunoiul?”)
2. Curăţenia în clasă şi în şcoala mea
V. Sănătatea mintală
1. Autocunoaşterea („Cine sunt? Cum sunt? Ce îmi place, ce nu îmi place?”)
2. Eu şi ceilalţi, locul meu în clasă/colectiv
3. Diferiţi şi totuşi la fel
4. Controlul emoţiilor („Mi-e frică! De cine? De ce?”)
VI. Sănătatea alimentaţiei
1. Tipuri de alimente
2. Termenul de valabilitate al alimentelor; reguli de păstrare a alimentelor
3. Diversitatea alimentelor – condiţie a sănătăţii; importanţa vitaminelor
VII Accidente, violenţă, abuz fizic
1.Modalităţi de prevenire a accidentelor
2.Cum ne putem apăra de violenţă, abuz fizic?
Modalități de evaluare:
1.Evaluare orală
 Dialoguri
 Povestiri
 Ghicitori
 Recitări
- 869 -
 Prezentarea părerii proprii în legătură cu un aspect
 Lectură
 Construcţii de enunţuri, proverbe, zicători
 Interviuri
 Simulări
 Redactări de texte orale scurte
 Lucrul cu dicţionarul
 Observări şi descrieri
 Comparări şi evaluări
 Exemplificări
 Găsirea de soluţii eficiente
2.Evaluarea scrisă
 Alcătuire de enunţuri scrise
3.Evaluare practică
 Confecţionare de afişe/desene/pliante
 Expoziţii tematice
 Colectare de deşeuri
 Îngrijirea unei suprafeţe din curtea şcolii
4.Autoevaluarea
5.Miniproiecte
6.Portofolii
7.Dramatizări
8.Jocuri de rol, de mişcare,
9.Concursuri
10.Vizionare de filme
11.Excursii/drumeţii
Bibliografie:
1. Baban, Adriana,”Consiliere educațională”, Imprimeria “Ardealul”, Cluj Napoca, 2001;

2. Cucinic, Constanţa, ”Cum să fiu politicos”, Editura Aramis, București, 2003;
3. Cucinic, Constanţa, ” Cum să fiu sănătos”, Editura Aramis, București, 2003;
4. M.E.C., „Ghid pentru cadre didactice - Programul Educație pentru sănătate în școala
românească”, Editura Exclus, București, 2004;
- 870 -
5. Teleagă, Rozalia, „ Lecturi biologice ”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975;
6. Theodorescu, Dem, ”Mic atlas de anatomia omului”, Editura Didactică și Pedagogică,
București 1974.
- 871 -
ÎN ÎMPĂRĂȚIA FERMECATĂ A CUVINTELOR
Prof. înv. preșcolar Halip Viorica Rodica

Școala Gimnazială „George Voevidca” Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava
Descrierea proiectului
Scop
Dezvoltarea aptitudinilor şi competenţelor lingvistice.
Dezvoltarea interesului pentru lectură, a respectului pentru carte şi autorul acesteia.
Obiectivele proiectului
Pentru preşcolari
Obiective de referință
- trezirea interesului pentru explorare lingvistică, cu ajutorul creaţiilor literare, al sunetelor,
imaginilor, onomatopeelor (glasul naturii);
- testarea aptitudinilor de comunicare în limba română într-o manieră ludică;
- stimularea spiritului creativ;
- dezvoltarea abilităţilor de comunicare în grup;
- creşterea receptivităţii faţă de experienţe noi, căutare şi rezolvare prin explorare lingvistică,
analiză, sinteză, concretizare, punând accentul pe realizarea de conexiuni între sensuri şi
solicitând o profundă implicare intelectuală, afectivă, voliţională;
- formarea unei atitudini de grijă, respect şi consideraţie faţă de carte şi autorul acestea;
- stimularea imaginației și creativității verbale;
- cunoașterea instituțiilor care se ocupă de apariția, distribuirea sau păstrarea cărților.
Obiective principale
- să audieze și să redea basme, povești, povestiri specific vârstei lor;
- să precizeze autorii poveștilor cunoscute;
- să cunoască date esențiale din bibliografia autorilor propuși;
- să înțeleagă conținutil și mesajul operei literare;
- să creeze dialoguri imaginare între personajele textelor propuse;
- să participle cu plăcere la dramatizări, interpretând rolurile pe care și le doresc;
- să prezinte scene creative cu eroii îndrăgiții din basmele și povestirile cunoscute.
Pentru cadrele didactice
- familiarizarea cadrelor didactice cu noile metode de stimulare a interesului pentru
- 872 -
descoperirea limbajului la vârstele mici;
- abilitatea cadrului didactic de a construi un mediu educaţional care să motiveze copilul în
procesul comunicării;
- educarea unei atitudini pozitive față de abordarea metodelor interactive, ca metode de lucru
folosite în sprijinul realizării obiectivelor programei;
- menţinerea şi perpetuarea unei functionari optime din punct de vedere somatic, fiziologic,
mintal, emotional, social, spiritual.
Pentru părinţi
- conştientizarea părinţilor cu privire la rolul lor în dezvoltarea şi educaţia propriilor copii;
- creşterea implicării părinţilor în activitatea grădiniţei şi în crearea unui mediu cald şi sigur
pentru preşcolari.
- să descopere toate sunetele limbii române;
- să execute corect diverse exerciţii logopedice, în scopul corectării defectelor de pronunţie;
- să manifeste interes pentru lumea sunetelor, cuvintelor, propoziţiilor, frazelor, poveştilor;
- să-şi exprime idei, sentimente prin comunicare;
- să se exprime în propoziţii clare şi corecte din punct de vedere gramatical;
- să manifeste interes pentru lecturat;
- să-şi exprime gândurile şi sentimentele în texte-proză, versuri, folosind o exprimare
nuanţată;
- să coopereze în diferite situaţi de comunicare;
Conţinutul proiectului
Metodologie
În vederea pregătirii proiectului se vor folosi metode care vizează informarea, dezbateri,
studierea materialelor informative, ghiduri de bună practică, proiecte educaţionale) şi metode care
vizează motivarea corespunzătoare a cadrelor didactice implicate înproiect: observaţia, conversaţia,
explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, descoperirea, învăţarea prin descoperire,
învăţarea prin cooperare, dezbaterea, lucrul în echipă, lucrul în perechi, întâlniri cu specialişti,
excursii, vizite, concursuri, vizionări casete, prezentare de imagini foto, etc.
În organizarea activităţilor care vizează implicarea părinţilor se vor folosi metode de
informare a acestora prin şedinţe cu părinţii, prin material tipărite.
Prin metodele alese se oferă un cadru educaţional care să încurajeze exprimarea părerilor, o
implicare activă şi conştientă.
Activităţile de corectare a deficienţelor de pronunţie se realizează prin: gimnastică
respiratorie, facială, linguală, mandibulară, exerciţii de emitere corectă a sunetelor, de pronunţie
- 873 -
corectă a silabelor, cuvintelor, de activizare şi îmbogăţire a vocabularului,etc.
Verificarea nivelului de dezvoltare a limbajului sub aspect fonetic am realizat-o prin jocuri
didactice, povestiri cu început dat, repetare de poezii, poveşti create, etc.
Exerciţiile de vorbire le-am efectuat cu întreaga grupă, fiind cuprinşi şi copiii ce întâmpină
dificultăţi minore sau nici o dificultate, în scopul evitării complexului de inferioritate la copii.
Am dezvoltat auzul fonematic-capacitatea copiilor de a diferenţia corect sunetele pe cale
auditivă, iar apoi capacitatea acestora de a recunoaşte locul acestora în cuprinsul cuvintelor şi în
cadrul propoziţiilor.
Am organizat şedinţe de consiliere, jocuri distractive speciale, dozate cu tact şi pricepere, în
cadrul cărora regulile acestora au determinat copiii să acţioneze promt, să-şi antreneze toate
capacităţile intelectuale, în scopul rezolvării sarcinilor jocului.
Exerciţiile, jocurile didactice, şedinţele de consiliere, poveştile, convorbirile au fost
planificate gradat,menite să corecteze deficienţele de vorbire şi să asigure dezvoltarea normal a
limbajului.
Evaluare
Probele de evaluare internă vor viza activitatea echipei de implementare a proiectului şi se
vor analiza rapoartele responsabililor, se vor elabora planuri de măsuri în vederea îmbunătăţirii
activităţilor.
- Se vor aplica probe orale: povestiri, repovestiri, susţinerea unui dialog, recitări,
observându-se progresul în activitatea de comunicare orală.
- se va face o evaluare referitoare la îmbunătăţirea pronunţiei, activizarea vocabularului,
exprimarea cu ajutorul limbajului artistic.
- se va realiza o analiză comparativă, o fişă de progres referitoare la corectartea defectelor
de pronunţie pe parcursul unui an şcolar, la dobândirea de competenţe lingvistice.
- se va realiza un album cu poze realizate pe parcursul derulării proiectului,
- participarea copiilor împreună cu familia la cel puţin o activitate de tip outdoor;
- manifestarea şi exprimarea verbal a sentimentelor sufleteşti pozitive în cadrul activităţilor
desfăşurate şi în alte situaţii de viaţă, în relaţia cu colegii şi cu adulţii.
Calendarul acțiunilor
Nr.
Data Tema Subtema Observaţii
crt.
1. Sept.2017 Documentare şi -Popularizarea proiectului la
informare nivelul instituţiei de
învăţământ, localităţii,
-Discuţii cu părinţii copiilor
- 874 -
Nr.
crt.
împlicaţi în proiect;
-Identificarea colaboratorilor;
-Stabilirea activităţilor;
-Semnarea parteneriatelor;
2. Oct.2017 ,,În împărăția Întâlnire cu eroii cunoscuți
poveștilor”” din povești, povestiri sau
Examinarea nivelului de basme
înţelegere a vorbirii; Discuţii individuale şi
Depistarea modului de colective în cadrul jocului
exprimare al copiilor didactic ,,Personaje minunate,
de prin basme adunate”
-Prezentare de imagini;
identificarea fonemelor în
poziţii fonetice: initială,
mediană,
finală;
-Dialog cu personajele
preferate;
3. Nov.2017 ,,În împărăția toamnei” -Corectarea fonemelor din
Capacitatea de a descrie familia s,ş,j,v;
fenomene naturale cu -Exerciţii de imitare a
ajutorul limbajului sunetelor din natură prin
literar-artistic din poezii, onomatopee;
povești. -Exerciţii de antrenare a
Capacitatea de redare vocabularului activ;
prin imitare a sunetelor
din natură prin
onomatopee
4. Dec.2017 ,,Iarna în cuvinte și -Corectarea consoanelor
imagini” sonore: f,n,m,c,p,t;
Capacitatea de redare -Exerciţii de respiraţie;
prin imitaţie a unor -Ex. de dezvoltare a
acţiuni umane cu ajutorul muşchiului lingual;
onomatopeelor; -Completarea cuvântului care
Capacitatea de a reda lipseşte din propoziţe;
fapte, acțiuni din poezie, -Descriere de imagini;
proză cu ajutorul -Exprimare prin intermediul
limbajului literar-artistic. limbajului literar-artistic
Capacitatea de a se
exprima în propoziţii
clare şi corecte din punct
de vedere grammatical,
precum şi cu ajutorul
limbajului artistico-
plastic
5. Ian.2018 ,,La gura sobei” -Exprimare cu ajutorul
Prezentare de cărţi, limbajului literar-artistic
cunoaşterea -Expoziţie de carte;
caracteristicilor unei -Specificul cărţilor;
cărţi; Despre M. -Corectarea consoanelor
- 875 -
Nr.
crt.
Eminescu-Luceafărul sonore: f,n,m,c,p,t,
poeziei româneşti -Exerciţii de dezvoltare a
muşchiului lingual;
6. Febr.2018 ,Iarna a cuprins -Observări în mediul natural;
pământul” -Redarea caracteristicilor
Redarea unor idei iernii cu ajutorul limbajului
principale din poveşti literar-artistic;
poezii -Exerciții pentru emiterea
corectă a sunetului r
7. Martie ,,Zvon de primăvară” -Gimnastică fonoarticulatorie;
2018 Pronunţarea cât mai -Emiterea corectă a sunetului
corectă a onomatopeelor; r
Perfecţionarea auzului -Emiterea de propoziţii, fraze;
fonematic; -Exprimarea de emoții,
Formarea de propoziţii şi sentimente, gânduri cu
fraze utilizând un limbaj ajutorul limbajului literar-
artistico-plastic artistic;
8. Aprilie ,,Din suflet dăruire” -Exprimarea corectă cu
2018 Pronunţarea corectă a ajutorul limbajului artistic;
sunetelor. Înțelegerea semnificației
Formarea de propoziţii, învierii;
fraze expresive, corecte -Gimnastică labială;
din punct de vedere - Vizionare filmuleț
gramatical; documentar;
- Exprimarea literar artistică a
emoțiilor, sentimentelor cu
ajutorul dialogului,
Donație de carte
9. Mai 2018 ,,Zâmbet și culoare” -Activitate practică în
Exprimarea prin sunete, parteneriat cu familia pentru
silabe, cuvinte, confecționarea unor costume
onomatopee, propoziţii, pentru dramatizări
fraze -Corectarea sigmatismului şi
rotacismului
10. Iunie 2018 ,,Carte frumoasă, cinste -Expoziţii cu fotografii
cui te-a scris” realizate pe parcursul
derulării proiectului;
Exprimarea cu ajutorul
limbajului literar-artistic
-Dialog cu cartea
Bibliografie:
1.Bratu, Bianca, Preșcolarul și literatura, Editura didactică și pedagogică, București, 1977
2.Păunescu, Constantin, Tulburări de limbaj la copil, Editura Medicală, București, 1984
3.Stanica, C, Vrașmaș, Terapia Tulburărilor de limbaj, București,1982
3.Șchiopu, Ursula, Psihologia vârstelor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981.
- 876 -
ROLUL PROIECTELOR ÎN PREDAREA MATEMATICII
Prof. Hoffmann-Bronţ Viorica Cornelia

Liceul Tehnologic Special nr. 1 Oradea, jud. Bihor
Aş dori să împărtăşesc experienţele mele din ultimii trei ani, de când am început să mă ocup
de proiecte şi faptul cum mă ajută aceste experienţe în munca mea de zi cu zi la catedră, la ora de
matematică.
Una din experienţele mele deosebite a fost participarea la un proiect Transfrontalier întitulat
“Stay at school”, unde alături de 5 şcoli din România şi 5 şcoli din Ungaria, ne-am schimbat printre
multe altele păreri, idei, materiale didactice legate de predarea la ora de matematică. Am discutat
pe tema Legii Educaţiei din fiecare ţară, am analizat programele şcolare din ţările partenere, unde
am ajuns la concluzia că există diferenţe mari în ceea ce priveşte descongestionarea materiei la
matematică, programa noastră fiind mult mai voluminoasă dar şi mai complexă. Am reuşit să
încheiem un parteneriat educaţional pe tema schimbului de bune practici cu Grupul Şcolar ”Baross
Gábor” din Debrecen (Ungaria). Prin schimbul de bune practici înţelegânduse activităţile de
predare-învăţare, activităţi de socializare, modalităţi de petrecere a timpului liber, activităţi
ecologice.
Cu această ocazie am susţinut o lecţie demonstrativă la analiză matematică, la lecţia “Limita
funcţiei într-un punct dat”. Am avut o plăcere deosebită, când la sfârşitul orei elevii din Debrecen
au stat cu mâinile pe sus, dornici să răspundă, deşi nu cunoşteau limba română doar semnele
matematice, o dovadă vie că matematica este un limbaj universal. Am insistat pe metoda de predare
frontală, deşi în ultimii ani unii susţin că este demodată, dar aşa consider că înainte de toate elevului
trebuiesc prezentate concret exemple rezolvate la oră ca apoi să încerce şi el rezolvarea exerciţiilor
de acest tip, nemaivorbind de importanţa formulelor de calcul care sunt de nelipsit dintr-un caiet de
notiţe la matematică.
Pornind de la scopurile unui proiect, o ţintă importantă, dar precară în multe cazuri, se referă
la procesul de predare-învăţare, la comunicarea internaţională cu scop didactic şi la ameliorarea
climatului şcolar. Dacă scopurile legate de integrarea şcolilor într-o comunitate europeană, sau cele
care vizează sprijinirea dezvoltării instituţionale sau a dezvoltării profesionale a cadrelor didactice
prin proiecte pot fi mai uşor atinse, cele care vizează efectiv schimbările de metodologie şi de
proiectare didactică sunt mai complexe.
Proiectele au un potenţial uriaş de a oferi elevilor noi oportunităţi de învăţare, o diversificare
a activităţilor didactice şi, astfel, noi provocări atât pentru contactul cu noi informaţii, cât şi pentru
- 877 -
dezvoltarea de noi competenţe sau formarea de atitudini. Comunicând cu colegi din Europa, elevii
se familiarizează cu elemente de specific cultural sau de specific al educaţiei din ţările partenere, îşi
îmbunătăţesc competenţele de comunicare într-o limbă străină dar şi pe cele de comunicare în sens
social – de interrelaţionare.
Din perspectiva cadrelor didactice, proiectele sporesc motivaţia elevilor pentru rezolvarea
sarcinilor de învăţare, arătând că elevii sunt foarte dornici să înveţe, cu condiţia să fie stimulaţi şi
îndrumaţi cu grijă. La nivelul procesului didactic, proiectele şi instrumentele web 2.0 oferă
profesorilor oportunităţi de diversificare a metodologiei, a sarcinilor şi a mediului de
învăţare.Acestea sunt o modalitate accesibilă şi relevantă pentru abordarea procesului didactic
centrat pe elev. Astfel, proiectele sunt iniţiate plasând elevii în centrul activităţilor – interesele lor,
experienţa anterioară care poate fi valorificată, potenţialul lor de dezvoltare, modalităţi de
comunicare şi de învăţare preferate – blog, wiki etc. Mai mult, proiectele presupun muncă în echipă,
sprijin reciproc, efort comun pentru rezolvarea unor sarcini, implicând astfel pe lângă dimensiunea
cognitivă a procesului de învăţare şi dimensiunile afectivă şi socială – acestea stimulând motivaţia,
implicarea şi performanţa. Lucrul în grup şi diversitatea activităţilor, a metodelor şi mijloacelor de
învăţare vin în întâmpinarea diversităţii stilurilor de învăţare diferite ale elevilor, facilitând
adaptarea instruirii la specificul acestora.
Analizând proiectele de colaborare în mediu virtual derulate de cadre didactice nu numai din
România, ci şi din alte ţări, se poate observa că multe dintre acestea rămân la un stadiu incipient de
colaborare sau de adaptare a activităţilor de predare-învăţare astfel încât să permită colaborarea
între elevi (din aceeaşi clasă sau din clase din ţări diferite). Colaborarea se reduce la prezentarea
şcolilor şi postarea unor materiale în spaţiul comun de lucru, pe o pagină web sau un blog.
Materialele postate reflectă activitatea cadrelor didactice, rareori pe cea a elevilor. Însă, în ambele
situaţii, materialele tind să fie rezultate ale unor iniţiative sau interese individuale şi nu un produs al
parteneriatului, al lucrului în echipă.
În sens didactic, proiectul este o metodă de învăţare. „Învăţarea bazată pe proiect este o
învăţare în profunzime în care copiii sunt stăpânii propriei activităţi, unde li se oferă libertatea de
alegere dintr-o serie de posibilităţi stabilite de cadru didactic împreună cu elevii. Acest tip de
învăţare este proiectată după nevoile şi interesele individuale ale fiecărui elev, fapt destul de greu de
împlinit în toate tipurile de activităţi din programul şcolar”
Dintre elementele de mai sus, două sunt definitorii pentru ca un proiect să fie relevant şi
bazat pe colaborare: obiectivele şi activităţile prin care acestea sunt atinse.
În ce priveşte conceperea şi articularea activităţilor, a modului de lucru corelat cu
obiectivele proiectului, este bine să avem în vedere:
-Activităţi şi mijloace care să stimuleze şi să susţină motivaţia elevilor pe parcursul
- 878 -
proiectului;
-Interacţiunile dintre elevi, atât la nivelul clasei, cât şi cu elevii din alte şcoli.
-Implicarea elevilor în activităţi prin activităţi mai puţin dirijate, pentru stimularea acţiunii
independente, a autocontrolului, autoevaluării şi a reflecţiei asupra propriei învăţări;
-Valorificarea experienţei anterioare a elevilor;
-Gradarea activităţilor, diversificarea lor şi implicarea elevilor în stabilirea modurilor de
lucru;
-Proiectarea unor sarcini de lucru care presupun muncă în echipă, colaborare, asumare de
responsabilităţi;
-Alternarea formelor de organizare a activităţii: frontal, perechi, grupuri mici, individual;
-Diversitatea tipurilor de interacţiune oferite de aplicaţiile web 2.0 facilitează comunicarea şi
interacţiunile în reţele sociale, într-o manieră adecvată stilului şi nevoilor fiecăruia (comunicare mai
mult sau mai puţin intensă, suport, feedback etc.).
Un alt element important pentru a transforma proiectul într-o activitate autentică de învăţare
îl constituie evaluarea acestuia, atât pe parcursul implementării, cât şi la final. Pe durata întregului
proiect, evaluarea continuă - informaţiile despre mersul proiectului, despre eventualele probleme
sau întârzieri ale activităţilor etc. – va permite adaptarea activităţilor, a ritmului de lucru,
identificarea obstacolelor şi identificarea de soluţii. În acest scop, discuţiile formale sau informale
între membrii echipei, consultarea cu cei implicaţi, sesiunile de feedback, jurnalul sau alte metode
sunt foarte utile şi uşor de realizat. Pentru încheierea proiectului, planificăm o evaluare de final sau
sumativă, care ne va ajuta să vedem în ce măsură ne-am atins obiectivele, în ce măsură s-au obţinut
rezultatele aşteptate, care sunt efectele (inclusiv cele neanticipate), care este nivelul de satisfacţie al
participanţilor la proiect. Metode utile de culegere de informaţii: interviul individual sau de grup,
chestionarul, jurnalul proiectului etc.
Relaţia profesor – elev în cadrul proiectelor poate dobândi noi valenţe. Cadrele didactice pot
recepta mai bine nevoile şi interesele elevilor, pot valorifica şi complementariza învăţarea în spaţiul
formal cu cea non-formală şi informală, timpul alocat învăţării sau rezolvării de sarcini de învăţare
fiind un continuum între timpul şcolar şi timpul liber.
Proiectele pot fi realizate atât ca activităţi integrate în curriculum, cât şi ca activităţi
extracurriculare. Pot fi proiecte pe discipline de studiu sau proiecte integrate – inter sau
transdisciplinare. Un criteriu important în evaluarea proiectelor îl reprezintă integrarea lor în
curriculum, modul în care pot susţine parcurgerea curriculum-ului, întrucât aceste proiecte nu
reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de susţinere a activităţii didactice, de complementarizare a
eforturilor de atingere a finalităţilor educaţiei.
În această secţiune aş scrie despre integrarea unui proiect în curriculum, fie în cadrul unei
- 879 -
singure discipline, fie crosscurricular, dacă dorim să lucrăm în echipă cu colegi de specialităţi
diferite. Vom putea decide care dintre cele două abordări ne avantajează şi vom găsi câteva exemple
de activităţi care să vă inspire.În fiecare curriculum există subiecte adecvate pentru utilizarea în
proiectele. Lucrând cu elevii, vom găsi, de asemenea, pe parcursul anului şcolar, posibilitatea de a
aborda probleme conexe altor obiecte de studiu, sau subiecte legate de aceeaşi materie, dar diferite
de cele din curriculum. Ambele tipuri de probleme sunt interesant de explorat într-un proiect de
colaborare.
Matematica este un domeniu abstract de cunoştinţe construită cu ajutorul raţionamentului
logic pe concepte cum ar fi numere, cifre, structuri şi transformări. Matematica se distinge de alte
ştiinţe pentru o legătură specială care le-a la realitate. Este un caracter pur intelectual, bazat pe o
serie de axiome declarat adevăruri (axiome înseamnă că nu au suferit nici o experienţă, dar sunt
inspirate de experienta) sau pe unele postulate fi acceptate cu titlu provizoriu. O declaraţie
matematic - numit o teoremă sau propozicion, în general, considerate adevărate în cazul în care
procesul de certificare formală care determină validitatea acestuia respectă o structură raţionament
logic-deductive. Matematica este de obicei definită ca un studiu de cantitate, mărime şi relaţii ale
numerelor şi simbolurilor. În ea se îmbină subiectele aritmeticii, geometriei, algebrei, calculului
probabilităţii, statisticilor şi multe alte arii de cercetare. Există două mari laturi ale matematicii:
pură şi aplicată. Matematica pură se ocupă numai cu interesul său teoretic, pe când matematica
aplicată dă metode şi tehnică pentru a rezolva probleme ştiinţifice în afaceri şi inginerie sau aplicaţii
teoretice în ştiinţă.
Luând în considerare cele amintite,în toamna acestui anului trecut am început să lucrez la un
proiect educaţional interjudeţuan întitulat “Implicarea elevilor în confeţionarea mijloacelor
educaţionale”. Aş reaminti că mijloacele didactice reprezintă ansamblul instrumentelor materiale,
naturale, tehnice, selectate şi adaptate pedagogic la nivelul metodelor şi al procedeelor de instruire
pentru realizarea eficientă a sarcinilor proiectate la nivelul activităţii de predare-învaţare-evaluare.
Valoarea mijloacelor didactice depinde de calităţile pedagogice angajate în măsura în care ele sunt
simultan sau succesiv: purtătoare de informaţii semnificative; puncte de sprijin material necesar
pentru activarea deplină a metodelor alese; resurse practice, disponibile să diminueze sau chiar să
anuleze "verbalismul" propriu metodologiilor tradiţionale. Mijloacele didactice intervin ca
instrumente subordonate acţiunii imprimată la nivelul metodelor de învăţământ, pe baza unui
ansamblu de procedee operaţionale. Proiectul meu încearcă să stimuleze elevii în confecţionarea
unor materiale didactice la Ştiinţele Reale, şi în special la matematică. Concret, mi-am amenajat un
cabinet de matematică din planşe, figuri, corpuri geometrice realizate doar de elevi. La sfârşitul
fiecărui capitol sau modul ne-am scos formulele esenţiale, graficele unor funcţii importante,formule
trigonometrice, corpuri geometrice din confecţionate din cartoane sau sârmă, figuri geometrice
- 880 -
decupate din placaje.
Bibliografie:
-www.didactic.ro
-iTeach.ro
-www.etwinning.net
- 881 -
MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI – PREMISA
UNEI BUNE REFORME
Prof. Horșa Daniela Maria

Școala Gimnazială „Vasile Goldiș” Alba Iulia, jud. Alba
Atunci când vorbim despre reformă în educație este foarte important, mai ales în sistemul
românesc de învățământ, să ținem seama de numărul mare al elevilor care intră în componența unei
clase, în special în orașe, unde acesta poate depăși 30 de elevi. Din păcate, în România reformele de
până acum au ținut prea puțin cont de aspectul acesta. Mulți dintre elevii unei clase din sistemul
public de învățământ pot fi considerați „elevi problemă”, pentru că întrerup, prin diverse acțiuni,
buna desfășurare a unei lecții. Cei mai mulți sunt considerați ”deranjanți”, „perturbatori”. Pe lângă
astfel de elevi, există și elevii cu CES, ADHD, precum și elevi foarte buni la învățătură.
Profesorului îi va fi astfel, imposibil să respecte programa, în funcție de cerințele speciale ale
elevilor, într-un colectiv numeros, și datorită faptului că în ciclul gimnazial există presiuni foarte
mari din partea părinților, în special a celor buni la învățătură, dar și numărului mare de ore -zilnic
șase - care îngreunează posibilitatea unui program de recuperare, elevii fiind foarte obosiți. În astfel
de clase, profesorul folosește prea puțin manualul, creându-și propria baterie de teste, adaptate.
A avea un management favorabil în clasă nu înseamnă că elevii vor reuși să învețe, ci, mai
degrabă, înseamnă că aceștia vor avea mediul adecvat pentru a dobândi cunoștințe.
Obținerea comenzii clasei este crucială pentru instruirea copiilor. Este o chestiune serioasă
să câștigi controlul asupra unui colectiv, deoarece profesorii se vor simți astfel mai puțin stresați și
epuizați, decizând, mai greu să renunțe la profesia de dascăl. Reforma trebuie făcută în primul rând
de la eliminarea supraîncărcării curriculumului. Nu este nicio dramă dacă elevul nu performează
maximal la toate materiile, iar încărcarea exagerată a programului are ca efect obosirea și
suprasaturarea copilului. Tocmai de aceea, reforma ar trebui să elimine logica actuală a sistemului
de învățământ care pune accentul exclusiv pe rezultatele la teste-trebuie abordată prin prisma mai
largă a obiectivelor învățării permanente. Învățarea formală, de tip școlar, acoperă numai parțial
competențele și abilitățile necesare succesului în viață, iar creativitatea și rezolvarea eficientă a
problemelor nu este încă acoperită de curriculumul evaluat prin teste. Trebuie arătat copilului că
părerea lui contează, că este important, să i se lase dreptul elevului în a lua unele decizii, drept
pentru care trebuie să i se ofere câteva opțiuni pentru ceea ce și cum învață. Este necesară, în acest
sens, schimbarea sistemului de învățământ, aproape în totalitate, pentru că generațiile de azi au
nevoie de cât mai multă practică și de mai puțină teorie. E nevoie să se încurajeze descoperirea și
- 882 -
fructificarea talentului fiecărui elev. Elevii bine motivați își dezvoltă dorința arzătoare de cunoaștere
(chiar dacă nu este întotdeauna cunoaștere dobândită în contextul formal al școlii sau slab
relaționată curriculumului școlar). Motivați, implicați într-un traseu educativ în care le este angajată
imaginația, ei înțeleg beneficiile și bucuriile învățării. Aceasta înseamnă că profesorii trebuie să
devină experți în proiectarea pedagogică. De asemenea, înseamnă că profesorii trebuie să folosească
puterea tehnologiei care, în ultima vreme este omniprezentă, atât în sala de clasă, cât și în
împărtășirea cu ceilalți profesori a ceea ce se vrea a fi învăţat, pentru încurajarea învățării
interdisciplinare.
Un alt aspect de care trebuie să se țină seama, este implicarea părinților în cât mai multe
activități în care să fie puși în situația de a relaționa unii cu alții: munci fizice în folosul comunității
în forma igienizării spațiului din vecinătatea școlii, ieșirea la teatru în formula – părinte-elev-
profesor diriginte, ieșirea la iarbă verde in aceeși formulă, însoțiți, poate, și de alți profesori, ceea ce
va duce, cu siguranță, la o mai bună coeziune a grupului; să folosim forța de colaborare internă
pentru a căuta relațiile cu comunitatea, să privim părinții mai mult ca parte a soluției decât ca pe o
problemă; Să se urmărească programe și activități care să se bazeze pe construirea capacităților
bidirecționale, să mobilizeze resursele comunității și școlii în slujba învățării.
Reconceptualizarea învățării ca o dezvoltare permanentă, de-a lungul întregii vieți, a
capacităților umane oferă, prin orizontul larg, o perspectivă mai relaxată asupra copiilor care la un
anumit moment al vieții nu au rezultatele dorite în școală și –totodată- asupra soluțiilor la care
putem apela pentru utillizarea optimă a potențialului lor real. Învățarea poate fi construită în mod
natural ca un proces dinamic, antrenant, plin de satisfacții. Reforma trebuie să aibă în vedere
schimbarea modalității de susținere a examenului de Evaluare Națională, care are același grad de
dificultate - elevi cu CES - și ceilalți.
Astfel, reforma este reală numai dacă toate laturile: politică, socială, spirituală, fuzionează și
ar trebui să cuprindă următoarele schimbări, atât în ceea ce privește cadrele didactice cât și
conținuturile:
Competențele fundamentale ale cadrelor didactice ar fi legate de:
 a cunoaște nevoile și întrebările generale în grupul cu care lucrează (nu confundați cu
”Psihologia vârstelor”, e vorba de mai mult: științe ale copilăriei și adolescenței –
psihologie, sociologie, antropologie, științe juridice etc.);
 a observa și a descoperi nevoi și întrebări specifice diferitelor subgrupuri sau persoane cu
care lucrează (gândire științifică și tehnici de investigare / cercetare) socio-umană);
 a căuta resurse de foarte bună calitate pentru a formula răspunsuri la respectivele întrebări /
nevoi (gândire științifică și tehnici de investigare / cercetare în cadrul setului respectiv de
valori-competențe);
- 883 -
 a formula și a documenta răspunsuri multiple (gândire științifică și tehnici de investigare /
cercetare în cadrul setului respectiv de valori-competențe);
 a testa diferitele răspunsuri și a evalua, pe această bază, calitatea fiecăruia (gândire
științifică și tehnici de investigare / cercetare în cadrul setului respectiv de valori-
competențe);
 a imagina (creativitate), a organiza (management) și a conduce (leardership) activități
specifice în care elevii să facă ei înșiși toate acestea.
Aș specializa cadrele didactice din educația secundară pe un anume set de valori-
competențe, însă aș dezvolta totodată capacitatea fiecăruia de a recunoaște și integra toate celelalte
seturi de valori-competențe, cel puțin atât cât să nu ”saboteze”, explicit sau implicit, conștient sau
non-conștient, celelalte acțiuni educative.
Diferitele seturi de valori și competențe transversale nu presupun nicio ierarhie: fiecare este
la fel de important ca oricare altul.
Numărul de ore alocat pentru fiecare în diferitele cicluri școlare va fi diferit, nu în funcție
de o așa-zisă ”importanță” mai mare sau mai mică – apreciată întotdeauna după criterii arbitrare -,
ci în funcție de focalizarea ciclului: de pildă, în ciclul primar ne putem focaliza mai mult pe coduri
și instrumente de comunicare și competențe de calcul, în timp ce în gimnaziu ne putem focaliza mai
mult pe acțiune eficace, eficientă și constructivă, metode de învățare și creativitate și gândire
științifică, iar în liceu pe sănătate, autocunoaștere, respect de sine, cunoaștere și respect al celuilalt
și dimensiunea spirituală a vieții.
1. Acțiune eficace, eficientă și constructivă
 Scopuri / rezultate dorite ale acțiunii: formulări explicite și clare ale nevoilor, dorințelor,
visurilor specifice ale celor care învață, precum și ale întrebărilor pe care ei și le pun (”de
ce”-urile copilăriei și adolescenței, ”cum să fac…?”, ”cum să reușesc…?” etc.)
 Gândire strategică: termen lung, termen mediu și termen scurt
 Depășirea obstacolelor
 Asumarea riscurilor
 Autoorganizare: buget de timp; gestiunea energiei; stabilire de priorități
 Monitorizarea rezultatelor
 Re-ajustarea proiectului
 Alegeri informate = libertate
 Responsabilitate
 Inteligență caracterială
2. Sănătate, autocunoaștere, autonomie și respect de sine
 Protecție a sănătății: igienă, nutriție, mișcare
- 884 -
 Autoservire (autonomie funcțională)
 Autoobservație reflexivă: identificarea nevoilor, valorilor-atitudinilor, emoțiilor,
competențelor etc.
 Încredere bazată pe propriile acțiuni
 Expresie emoțională, gestiune a emoțiilor și autocontrol
 Automotivare
 Aptitudini speciale / talente
 Autotestare și autoevaluare realistă a performanțelor
 Optimism realist
3. Cunoaștere și respect al celuilalt, similar sau diferit
 Observație reflexivă a celuilalt (coleg, prieten, părinte, profesor ș.a.)
 Atitudine apreciativă; Empatie; Compasiune; Solidaritate; Cooperare; Solicitarea ajutorului;
Comunicare constructivă
4. Coduri și instrumente de comunicare în acțiuni sociale eficace, eficiente și constructive
* Nu simpla ”comunicare” ne interesează, ci comunicarea ca instrument al acțiunii sociale eficace,
eficiente și constructive.
 Comunicare în limba maternă:
o orală
o citit – scris
o limbaj paraverbal*limbaj non-verbal** Notă: Studiile arată că, în procesul de
comunicare, aproximativ 7% se transmite prin limbajul verbal; restul se transmite
prin limbajul paraverbal și non-verbal. Or, educația actuală se focalizează aproape
exclusiv pe comunicarea verbal; Comunicare în alte limbi
 Limbaje artistice: literar, vizual, auditiv, motric, combinate; Computer
5. Cunoaștere și respect pentru resursele din mediul natural și din mediul construit prin
activități umane (științe aplicate)
 Valorificarea resurselor în scopul satisfacerii nevoilor materiale (apă, aer, hrană, protecție,
creșterea calității vieții)
 Utilizări ale resurselor pentru satisfacerea altor nevoi umane: de relaxare, estetice etc.
 Utilizări imediate și utilizări pe termen lung: protecția și economisirea resurselor naturale;
protecția și dezvoltarea patrimoniului cultural și patrimoniului organizației/instituției
6. Resurse sociale ale individului și contribuția lui în cadrul grupurilor, instituțiilor și
organizațiilor
 Familia; Grupuri de joacă, de învățare, de distracție etc.
 Prietenii; Construcția și întreținerea capitalului social (networking)
- 885 -
 Comunitatea locală Instituții: locale, naționale, internaționale și transnaționale
 Organizații: locale, naționale, internaționale și transnaționale
7. Gândire matematică și calcul
 Limbaje matematice
 Gestiunea banilor: bugetul de venituri și cheltuieli
 Gestiunea timpului: bugetul de timp (zile, ore, minute)
8. Gândire științifică
 Limbaje științifice specifice
 Metode de căutare, organizare și arhivare a informației
 Metode de selecție a informației relevante și credibile; gândire critică
 Metode de prelucrare și interpretare / înțelegere a informației
 Metode de generare și testare a ipotezelor
 Criterii și metode de evaluare a calității raționamentului științific / concluziilor
 Metode de comunicare a unui demers științific
9. Dimensiunea spirituală a vieții umane
 Filosofie: Diversitatea, unitatea și interdependența formelor de existență din univers
Mișcarea, schimbarea, transformarea ca ”legi” universale
 Credință / Religie Acceptarea și respectul dimensiunii spirituale a vieții celuilalt
10. Învățare continuă și creativitate
 Deschidere către propria dezvoltare / învățare continuă
 Metode de învățare; Modelul OECD de educare a creativității:
 Interogație (curiozitate + căutare + gândire critică); Perseverență; Imaginație; Cooperare;
Disciplină.
Bibliografie:
Kiss, Arpad (1977) Învățare și dezvoltare, București: Editura Didactică și Pedagogică
Jurcău Nicolae (coord.), (2009) Pedagogie școlară, Cluj-Napoca, U.T.PRESS
Joița, Elena (1995), Management școlar. Elemente de tehnologie managerială, Craiova;
Editura Gheorghe Cârțu Alexandru
https://elisabetastanciulescu.ro/2013/02/cum-vad-eu-reforma-curriculara-in-educatie/
- 886 -
PROIECT DE LECŢIE:
„MĂSURAREA INTENSITĂȚII CURENTULUI ELECTRIC CONTINUU
CU AMPERMETRU ȘI MULTIMETRU”
Prof. Hotăranu Lenuța Daniela

Domeniul de pregătire de bază: Electric

M3: Măsurări electrice în curent continuu
Clasa: a IX-a
Durata lecţiei: 1 oră
Unitatea de învățare: Măsurarea mărimilor electrice în circuitele de c.c.

Tema lecției: măsurarea intensității curentului electric continuu cu ampermetru și multimetru
Tipul lecţiei: lecție mixtă
Abilități:
3.2.17
Reprezentarea schemelor electrice de conectare a aparatelor în circuitul de măsurare;
3.2.25
Utilizarea corectă a vocabularului de specialitate în procesul de comunicare la locul de muncă;
3.2.26
Comunicarea rezultatelor activităților desfășurate.
 Să definească intensitatea curentului electric;
 Să precizeze aparatul folosit pentru măsurarea intensității curentului electric și modul de
conectare;
 Să indice multiplii și submultiplii amperului.
 Activități de învățare: explicaţia, conversaţia, descrierea, observaţia dirijată, problematizarea.
 Organizarea învăţământului: frontal-dirijată, individuală.
- 887 -
 Spațiul de desfășurare: laborator electrotehnică
 Resurse procedurale:
- Aparate de măsură, module laborator MCM1, fișe de lucru, fișe de laborator
 Surse informaționale:
- Florin Mareș ş.a. –Electrotehnică și măsurări electrice- Manual pentru clasa a X-a, EdituraArt,
Bucureşti 2006;
- Fișe de documentare.
Desfăşurarea în timp a lecţiei:

 Moment organizatoric ………………………………………………………………………...3'
 Reactualizarea cunoştinţelor anterioare ……………………………………………............…7'
 Anunţarea lecţiei noi şi a obiectivelor operaţionale…………………………………............. 2'
 Prezentarea noului conţinut ………………………………………………………. …….…..26'
 Sistematizarea şi fixarea cunoştinţelor prin rezolvarea cerinţelor din fişa de lucru.........…... 10'
 Asigurarea retenţiei prin comunicarea temei pentru acasă………………………………...….2'
STRUCTURA LECŢIEI
I. Moment organizatoric -3 minute

Activitate profesor
 Notează absenţele.
 Pregătirea caietelor de notiţe, portofoliilor
 Distribuirea, cu ajutorul elevilor, a fișelor de documentare, a planşelor didactice, a
elementelor de circuit și aparator de măsură
Activitate elev
 Pregătesc caietele de notițe
Resurse procedurale
 Condiţiile materiale si ambientale din laboratorul de electrotehnică
Evaluare:
 Observare curentă şi sistematică
II. Reactualizarea cunoştinţelor anterioare-7 minute

Activitate profesor
 Poartă un dialog pe tema ,,Aparatele analogice și digitale pentru măsurarea mărimilor
- 888 -
electrice”, noţiuni învăţate în lecţia precedentă;
 Adresează întrebări despre marcarea aparatelor de măsură;
 Solicită elevilor să specifice elementele panoului frontal al aparatelor
Activitate elev
 Participă la dialogul iniţiat de profesor
 Ascultă întrebările profesorului şi formulează răspunsuri
 Activitate frontal, conversaţia
Resurse procedurale
 Tipuri de aparate de măsură
Evaluare
 orală
III. Anunţarea lecţiei noi şi a obiectivelor operaţionale-2 minute
Activitate profesor
 Anunţă studierea unei teme noi şi anume: „Măsurarea intensității curentului electric
continuu cu ampermetru și multimetru” şi a obiectivelor urmărite în cadrul lecţiei
Activitate elev
 Elevii notează în caiete tema şi obiectivele urmărite
 Activitate frontală, expunerea
IV. Prezentarea noului conţinut-26 minute

Obiective operaţionale
 Să definească intensitatea curentului electric;
 Să precizeze aparatul folosit pentru măsurarea intensității curentului electric și modul de
conectare;
 Să indice multiplii și submultiplii amperului.
Intensitatea curentului electric este o mărime fizică scalară egală cu sarcina electrică transportată în
unitatea de timp printr-o secţiune transversală a circuitului.
Intensitatea curentului electric poate fi exprimată matematic prin relaţia: I=q/t
Intensitatea curentului electric se măsoară prin metode directe, cu aparate indicatoare numite, în
tehnică, ampermetre, montate în serie cu consumatorul.
- 889 -
Submultiplii amperului
- 1mA – miliamperul = 10-3A
- 1 μA – microamperul =10-6A
- 1pA – picoamperul =10-12A
Multiplii amperului sunt
- 1 kA - kiloamperul =103A
- 1 MA- megaamperul =106A
Activitate elev
 Participă la dialogul iniţiat de profesor și determină împreună unitățile de măsură
 Sunt atenţi la noţiunile predate; redescoperă conduşi de profesor cunoştinţe dobândite la alte
discipline;
 Notează în caiete
 Activitate frontală, observaţia, conversaţia
Resurse procedurală
 Planşe didactice
 Elemente de circuit
 Aparate de măsură-ampermetre, multimetre
Evaluare
 Observare curentă şi sistematică, orală
V. Sistematizarea şi fixarea cunoştinţelor-10 minute

Activitate profesor
 Prezintă fişa de lucru şi explică sarcinile pe care le au de realizat elevii;
 Distribuie fişele de lucru şi solicită elevilor să răspundă cerinţelor;
 Corectează răspunsurile incomplete
Activitate elev
 Citesc cu atenţie cerinţele din fişele de lucru și rezolvă testul;
 Formulează răspunsuri
 Activitate individuală
- 890 -
 Fişe de lucru
VI. Asigurarea retenţiei prin comunicarea temei pentru acasă-2 minute

Activitate profesor
 Comunică tema pentru acasă,
 Concluzii şi notarea elevilor
Activitate elev
Elevii notează tema
- 891 -
„MATEMATICA ALTFEL” – OPTIONAL
Prof. înv. primar Hritac Rodica

Școala Gimnazială „Teofil Vâlcu” Hănești, jud. Botoșani
ARGUMENT
Am elaborat acest opţional pornind de la premisa că, în ciclul primar, jocul rămâne una din
modalităţile de bază pentru abordarea activităţii didactice.
Prin această programă doresc să-i ajut pe elevi să privească matematica şi altfel, nu doar ca
pe un complicat şir de exerciţii şi probleme.
“Jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vieţii. Jocul este singura
atmosferă în care fiinţa psihologică cere să respire şi, în consecinţă, să acţioneze.”(Claponde,
“Psychologie d’enfantes”). Şi de aici importanţa majoră pe care această activitate o are în viaţa
copilului şi nu numai.
La această vârstă copilul munceşte jucându-se şi asta îi face o plăcere deosebită. Ori un
obiect opţional trebuie în primul rând să-i ofere copilului o relaxare, o ieşire din monotonia orelor
de curs, o altfel de abordare a activităţii vieţii lui de şcolar. Prin activitatea de joc, elevul ajunge să
muncească şi să realizeze lucruri interesante pentru el şi pentru cei din jurul său..
Folosind jocul în timpul orelor de opţional, doresc să-l determin pe elev să muncească cu
plăcere, să aibă o comportare mult mai activă decât la celelalte ore, să accepte competiţia cu sine şi
cu ceilalţi parteneri de joc, să devină interesat de activitatea ce se desfăşoară.
Prin opţionalul „Matematica altfel” urmăresc adaptarea unor cunoştinţe dobândite prin
studiul curriculumului pentru rezolvarea de situaţii-problemă nonstandard, ca şi dezvoltarea unor
activităţi de dobândire, pe cale intuitivă, a unor noţiuni complementare curriculumului.
Programa cuprinde jocuri şi probleme distractive, de perspicacitate, care urmăresc
dezvoltarea spiritului de observaţie, a memoriei, a agerimii minţii.
Matematica nu este numai o înşiruire de cifre, reguli sau capcane care trebuie rezolvate şi
învăţate pentru că aşa prevede programa şcolară, ci poate fi şi o disciplină atractivă. Elevii trebuie
convinşi că matematica nu este grea.
Această disciplină îi învaţă pe copii să fie atenţi, să gândească mai mult asupra datelor unei
probleme, să observe orice amănunt interesant, să facă deosebirea între informaţiile relevante şi cele
nerelevante pentru obţinerea unei soluţii corecte. Sarcinile didactice vizează şi dezvoltarea unei
judecăţi analitice, necesară formării unei personalităţi inventive, puternic investigatoare.
- 892 -
Elevii vor dezlega enigmele matematicii prin joc, rezolvând probleme de logică şi
perspicacitate, probleme tip „ capcană-surpriză”, rebusuri.
Implicarea copiilor în identificarea şi selectarea materialului adecvat conţinuturilor propuse
a determinat o schimbare în atitudinea lor faţă de şcoală, precum şi creşterea interesului faţă de
propria lor formare.
COMPETENȚE SPECIFICE
CS 1. Identificarea şi utilizarea conceptelor matematice şi a limbajului matematic în situaţii

diverse;
CS 2. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora în contexte variate;
CS 3. Rezolvarea şi formularea de probleme, utilizînd achiziţiile matematice;
CS 4. Exploararea /investigarea unor situaţii problemă reale sau modelate, integrând
achiziţiile matematice şi cele din alte domenii;
CS 5.Evidențierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spațiul
înconjurător;
CS 6. Recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice în mediul apropiat şi în repre-zentări
plane accesibile (incluzând desene, reproduceri de artă, reprezentări schematice);
CS 7. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relație cu ceilalți sau cu mediul
natural;
CS 8. Asocierea emoţiilor de bază cu elemente simple de limbaj nonverbal şi paraverbal;
CS 9. Transmiterea unor mesaje verbale şi nonverbale simple despre propriile experienţe de
viaţă;
CS 10.Identificarea semnificației unui mesaj oral/scris;
CS 11.Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare;
CS 12. Explorarea şi crearea unor conţinuturi digitale simple în format vizual sau/şi audio
COMPETENȚE SPECIFICE ȘI ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
Competențe specifice Exemple de activități de învățare

CS 1.Identificarea şi - recunoaşterea poziţiilor relative ale unor obiecte în spaţiu, în raport
utilizarea conceptelor cu sine şi cu repere fixe date în jocuri de mișcare
matematice şi a limba- - identificarea citirea şi scrierea numerelor naturale în jocuri logice
jului matematic în si- și de perspicacitate
tuaţii diverse; -punerea în corespondență a unor exerciții cu rezultatul corect.
-rezolvarea unor probleme cu coținut legat de personaje din povești.
- 893 -
CS 2. Aplicarea -Utilizarea unor denumiri și simboluri matematice în cântece,
operaţiilor aritmetice şi desene și jocuri, în rezolvarea de probleme.
a proprietăţilor acestora - ilustrarea prin desene proprii a ceea ce sugerează versurile-
în contexte variate; problemă;
- exerciții-joc de „ghicire” a unor rime în care intervin numărători;
CS 3. Rezolvarea şi for-
mularea de probleme, -identificarea algoritmului de rezolvare a unor probleme cu conținut
utilizînd achiziţiile ma- experențial.
tematice; -jocuri de logică matematică.
-punerea în scenă a unor probleme/situații problematice care folosesc
operatorii logici ,,și, sau, nu” în concursuri și jocuri matematice
- concurs între grupe pe diferite teme cu subiect matematic:
(alegerea numelui grupei, „personalizarea” ei prin găsirea de
simboluri, mascote, ecusoane etc.)
- „descoperirea”operaţiilor matematice de adunare, scădere, înmulțire
și împărțire cu ajutorul suportului în obiecte, pe cale intuitivă, prin
rezolvări tipice.
CS 4. Explorarea/ - activităţi de dezvoltare a capacităţii de explorare;
investigarea unor - exerciții de nuanţare a laturii distractive a matematicii prin
situaţii problemă reale introducerea unor personaje preferate din desenele animate, prin
sau modelate, integrând jocuri și reprezentări pesonale.
achiziţiile matematice şi - rezolvarea unor probleme atipice;
cele din alte domenii; -selectarea materialelor de lucru după mai multe criterii date.
-clasificarea corpurilor dintr-un mediu, în vii și nevii și înregistrarea
concluziilor într-o diagramă Venn.
-corelarea competențelor de matematică cu cele de comunicare în
limba română, de muzică și mișcare, de arte vizuale și abilități
plastice, TIC
CS 5.Evidențierea - localizarea uor obiecte prin stabilirea uor coordonate în raport cu
caracteristicilor un sistem de referință dat, folosind sintagme date, cântece, ghicitori,
geometrice ale unor desene.
obiecte localizate în - selectarea /gruparea unor figuri geometrice după mai multe criterii
spațiul înconjurător; date.
-realizarea unor desene simple folosind o axă de simetrie dată.
-jocuri de construcții și desene cu obiecte de fomă geometrică, din
diferite materiale.
CS 6. Recunoaşterea - conturarea pe foaie velină a unor forme geometrice plane (pătrat,
unor figuri şi corpuri triunghi, dreptunghi, cerc), cu ajutorul unor şabloanelor;
geometrice în mediul - decorarea unor obiecte cu motive geometrice prin desen sau colaj;
apropiat şi în repre- - realizarea unor colaje cu ajutorul formelor geometrice învăţate
zentări plane accesibile (case, castele, pomi, gărduleţe, roboţi etc.);
(incluzând desene, - compunerea unui spaţiu plastic folosind ca forme doar pătrate sau
reproduceri de artă, doar cercuri etc. (ex.: un copac stilizat, doar din cercuri – mari, mici,
reprezentări medii);
schematice); - decuparea pe contur a formelor geometrice plane de diferite
dimensiuni, realizate pe diverse suporturi (hârtie glasată, carton);
- sesizarea importanței figurilor geometrice în viața personală
CS 7. Manifestarea - refolosirea unor materiale în cadrul unor activităţi (ex.: paharul de
grijii pentru la iaurt pentru decorare şi utilizarea ca ghiveci pentru plante,
comportarea corectă în folosirea unor imagini din pliantele publicitare pentru crearea unor
- 894 -
relație cu ceilalți sau cu şiruri, pentru ilustrarea anotimpurilor etc.);
mediul natural; - identificarea importanţei energiei în viaţa omului, a modalităţilor
de economisire a energie;
- exprimarea unor opinii (acord / dezacord) cu privire la anumite
atitudini şi comportamente
- identificarea propriilor greşeli de comportament în munca pe
echipe
- realizarea unor experienţe care să pună în evidenţă propagarea
sunetului prin diverse medii care-i alterează tăria: un radio care se
va acoperi cu diferite materiale - hârtie, ţesătură, material izolator,
vată etc.;
- producerea de sunete specifice ploii – picături de apă care cad,
tunetul, mersul prin apă etc.;
- identificarea surselor convenţionale de energie şi a unor surse
alternative de energie;
- evidenţierea forţei vântului şi a apei, ca surse de energie, prin
utilizarea unor modele (ex.: morişcă, roată pusă în mişcare de o apă
curgătoare/ apa de la robinet); a modalităţilor de economisire a
energie;
CS 8. Asocierea - selectarea unor imagini cu personaje care exprimă emoţii de bază
emoţiilor de bază cu (Exemplu: Alegeţi personajele care exprimă bucurie, fericire,
elemente simple de veselie…) din timpul sau la finalul unei orei
limbaj nonverbal şi - jocuri de mimă
paraverbal; - turul clasei: “Cum te simţi astăzi?” (la începutul/finalul zilei, la
începutul/finalul unei activităţi)
- descrierea emoţiilor trăite în jocurile matematice preferate.
CS 9. Transmiterea - prezentarea unei experienţe personale (prima zi de şcoală, zile de
unor mesaje verbale şi naştere, jucăria favorită, o controversă cu un prieten/coleg,
nonverbale simple victoria/înfrângerea într-un joc etc.)
despre propriile expe- - crearea unor scurte povestiri sau scenete hazlii, pe baza unor
rienţe de viaţă; cuvinte cheie: calendar, pădure, furculiţă, zâmbet, adunare
- verbalizarea ideilor, gândurilor, emoţiilor faţă de unele situaţii date
- emiterea unor afirmaţii pozitive despre sine şi ceilalţi, despre
datele matematice oferite de ipoteza unei probleme
- exprimarea opiniilor despre unele situaţii de viaţă „Eu cred că...”,
„În opinia mea...”
CS 10.Identificarea -formularea unor răspunsuri sau întrebări legate de o temă dată.
semnificații unui mesaj -executarea unor instrucțiuni în diferite tipuri de activități.
oral/scris; -identifcarea enunțurilor sadevărate / false referitoare la o problemă
dată.
-ordonarea cronologică a dateor, ca momente ale algoritmurilor de
calcul folosiți, utilizând noțiuni ca: întâi, a doua oară, primul, al
doilea, ....
- completarea unor enunțuri/șiruri după modele date.
CS 11.Participarea cu -participarea la discuții în perechi/în grup pe teme de interes
interes la dialoguri, în -formularea unor mesaje în care să-și exprime inteția de a primi
diferite contexte de informații/lămuriri în legătură cu un aspect/ o problemă
comunicare; -identificarea unor obiecte /ființe prin descoperirea caracteristi-cilor
acestora pe baza unor întrebări și răspunsuri, în cadrul unor jocuri
de grup.
- 895 -
-decodarea unor informații din diferite surse de învățare.
-emiterea unor predicții asupra căilor de rezolvare dintr-un exercițiu
sau problemă.
-realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin din partea cadrului
didactic.
CS 12. Explorarea şi -utilizarea unor procedee simple de căutarea informaţiilor de tip
crearea unor conţi- imagine sau video pe INTERNET
nuturi digitale simple în -realizarea unor înregistrări simple de tip imagine, video sau audio,
format vizual sau/şi cu sprijinul adultului
audio -vizionare de PP –aplicații interactive în jourile pe computer, cu
tematică adecvată, în care instrucțiunile sunt oferite verbal.
CONṬINUTURILE ÎNVӐṬӐRII
I.Lecṭie introductivǎ:
Sǎ ne amintim
II.Scrierea, citirea ṣi formarea numerelor pȃnǎ la 1000. Adunarea ṣi scǎderea

numerelor naturale ȋn concentrul 0-1000:
Numere naturale de la 0 la 1000;
Calcule ṣi probleme simple;
Poveṣti cu numere.
Recapitulare ṣi evaluare;
Ameliorare ṣi dezvoltare.
III.Înmulṭirea ṣi ȋmpǎrṭirea numerelor naturale ȋn concentrul 0-100:

Exerciṭii ṣi probleme cu ȋnmulṭiri ṣi ȋmpǎrṭiri;
Probleme de sezon;
Curiozitǎṭi, simboluri, evenimente; Recapitulare ṣi evaluare; Ameliorare ṣi dezvoltare
IV.Matematica ṣi mediul natural ṣi social:

Matematica ȋn viaṭa noastrǎ;
Mǎrimi ṣi mǎsurǎtori;
Curiozitǎṭi;
Recapitulare ṣi evaluare;
- 896 -
V.Recapitulare finalǎ ṣi evaluare:
Recapitulare;
Exerciṭii ṣi probleme:
Jocuri matematice:
Evaluare;
ATITUDINI ŞI VALORI
✓
Atitudine corectă şi responsabilă pentru valorile omenirii
✓
Atitudine motivantă pentru învăţare
✓
Atitudine de respect faţă de munca oamenilor, față de mediul înconjurător
✓
Altruism, toleranță, solidaritate, respect pentru ceilalți și stimă de sine
✓
Creativitate, spirit critic, capacitate de a lucra în echipă, de a lua lua decizii pentru
atingerea scopului propus.
MODALITӐṬI DE EVALUARE
-observarea sistematicǎ;
-probe de evaluare;
-probe practice;
-autoevaluare;
-mape tematice;
-portofolii;
-proiecte;
-concursuri;
-jocuri.
Pentru buna desfǎṣurare a orelor se va acorda atenṭie urmǎtoarelor aspecte:

 abordarea integratǎ a temelor propuse;
 folosirea jocului didactic ȋn toate momentele lecṭiei;
 formularea unor enunṭuri de tipul:,,Justificǎ”, ,,Explicǎ”, ,,Argumenteazǎ”etc;
 reformularea enunṭului unei probleme astfel ȋncȃt sǎ devinǎ uṣor de ȋnṭeles ṣi apoi de
- 897 -
rezolvat;
 discuṭii cu elevii asupra rezultatelor problemelor teoretice ṣi aplicate propuse ṣi
interpretarea rezultatelor obṭinute;
 folosirea terminologiei matematicii, respectȃndu-se particularitǎṭile de vȃrstǎ;
 folosirea cunoṣtinṭelor matematici ȋn viaṭa de zi cu zi;
 dezvoltarea deprinderilor de a lucra individual, ȋn perechi ṣi ȋn grup;
 dezbateri pe tema fixǎrii rolurilor ȋn echipǎ ȋn funcṭie de interesele ṣi aptitudinile
individuale;
 formularea unor probleme care sǎ poatǎ fi realizate ȋn grupuri de elevi pe baza unor
discuṭii preliminare ṣi analiza problemei;
 stimularea capacitǎṭii de a utiliza cunoṣtinṭele dobȃndite ȋn contexte noi;
 folosirea unor metode moderne de evaluare (observarea sistematicǎ, centrarea pe
progresul personal,-autoevaluarea, proiecte);
 evaluarea capacitǎṭii de a identifica probleme ṣi de a formula ȋntrebǎri cu privire la
specificul domeniului;
 verificarea cunoṣtinṭelor elevilor prin verificǎri frontale ṣi lucrǎri scrise la fiecare
lecṭie;
 corectarea lucrǎrilor efectuate de elevi, prin ȋntrebǎri ṣi discuṭii, care sǎ dea
posibilitatea tuturor elevilor sǎ verifice exactitatea temei executate;
 evaluarea cunoṣtinṭelor ȋn direcṭie interdisciplinarǎ.
BIBLIOGRAFIE
1.Dima, S. ,,Antologie.Jocuri”(II). Lumea copiilor, Editura Recoop, Bucureṣti, 1993

2.Jurcǎ, A. ,,Sȋnpalean, M., Monce, I., ,,Ne jucǎm, rezolvǎm, ȋnvǎṭǎm…” Editura Hiperborea,
Turda, 2001
3.Nicolae, E., ,,Probleme de logicǎ pentru copii”, E.D.P., Bucureṣti, 1993
4.Oneṭiu, S., ,,Exerciṭii ṣi jocuri didactice pentru matematicǎ”, Editura The Best, Cluj-Napoca, 1999
5.Verza, E., ,,Omul, jocul ṣi distracṭia”, Editura Ṣtiinṭificǎ ṣi Enciclopedicǎ, Bucureṣti, 1978.
- 898 -
PLANIFICARE CALENDARISTICA
Nr
Compe-
crt Nr
Unitatea de învăţare tenţe Conţinuturi vizate Săpt.
ore
specifice
1. Lecţie introductivă 2 -Prezentarea lui Numerus ṣi a conţinuturilor 1 S1

3 opţionalului
Tema propusa: Numerus îṣi aminteṣte
2. Adunarea ṣi 1 Adunarea ṣi scăderea numerelor în 4 S2-S5
scăderea numerelor 2 concentrul 0-100
naturale în 3
concentrul 0-100 4
3. Inmulţirea 1 Inmulţirea numerelor,Exerciţii ṣi probleme 10 S6-S15
numerelor naturale 2 diverse.Probleme de…sezon
în concentrul 0-100 3 Teme propuse: Zȃna ruginie ṣi elevii săi,
4 Prinţul strugure ṣi matematica, Impărăţia
5 oamenenilor de zăpadă, Brăduţii ne
6 povestesc, Scrisori pentru Moṣ Crăciun
7 Recapitulare
8,9,10,11 Evaluare
4. Inmultirea ṣi 1 Curiozităti, simboluri, evenimente 6 S16-18
împărţirea 2 Aflarea unor necunoscute.Mesaje cifrate S1-S3
numerelor naturale 3 Teme propuse: Poveṣtile păpuṣilor
În concentrul 0-100 4 Matrioṣka, Numerus ṣi regulile de circulaţie,
5 Miṣcare, sport, matematică ṣi puţină magie,
6 Numerus ṣi bunele maniere...la masă, Mesaje
7 vrăjite, Jocurile lui Numerus
8,9,10,11, Recapitulare
12 Evaluare
- 899 -
PROIECT EDUCAŢIONAL INTERDISCIPLINAR OUTDOOR LEARNING
„COMUNICĂM ÎN NATURĂˮ
Prof. Hurtoi Mihaela

Colegiul Economic „Ion Ghica” Brăila
MOTTO:
,,Natura-ţi dă zilnic exemplul de a trăi.” (Nicolae Iorga, Cugetări)
Scurtă descriere a activităţii
Proiectul „Comunicăm în natură” are ca obiectiv principal dezvoltarea abilităţilor de

comunicare la elevii de liceu. Comunicarea reprezintă un sistem de transmitere a unor mesaje care
pot fi procese mentale (confuzii, gânduri, decizii) sau expresii fizice (sunete şi gesturi). Ea
constituie o necesitate şi, în acelaşi timp o activitate socială. A comunica înseamna a emite şi
receptiona mesaje, a trimite stimuli si colecţiona răspunsuri. Odata emis şi receptionat, mesajul va
aparţine, în comun, atât celui care a “dat”, cât si celui care a primit.
Această activitate în aer liber se va desfăşura pe trei secţiuni corespunzătoare unor discipline
diferite, respectiv: Limba şi literatura română, Calitatea produselor şi serviciilor şi Organizarea
unităţilor economice, iar profesorii implicaţi în proiect vor încerca să demonstreze
inerdisciplinaritatea acestora şi faptul ca fără o comunicare eficientă nu putem trăi în societate.
Jocul şi distracţia implică şi ele o comunicare interpersonală. Aparent marginal şi frivol,
jocul ocupă în viaţa omului şi a omenirii un loc mult mai important decât consimte să-i acorde
opinia comună.
Obiective cadru:
1. descoperirea personalã - care constă în raportarea la alţii şi obţinerea de elemente pentru
propria noastră evaluare;
2. descoperirea lumii externe - explică concret relaţiile exterioare ale obiectelor şi
evenimentelor înţelese cu ajutorul comunicării;
3. stabilirea relaţiilor cu sens - ne arată că prin comunicare căpătăm abilitatea de a stabili şi
menţine relaţii cu alţii, deoarece în mod obişnuit ne place să ne simţim iubiţi şi apreciaţi de
alţii;
4. schimbarea atitudinii si a comportamentelor - presupune ideea de comunicare, căreia îi este
- 900 -
proprie schimbarea atitudinii şi a comportamentelor noastre şi ale altora;
5. joc şi distracţii - comunicarea înteleasă ca mijloc de destindere.
 să exteriorizeze trăirile si sentimentele într-un mod original;
 să recepteze cu atenţie şi toleranţă mesajul colegilor;
 să manifeste iniţiativă în comunicare faţă de situaţii prezentate;
 să-şi manifeste şi să-şi dezvolte imaginaţia şi curiozitatea;
 să manifeste interes, cooperare, participare activă în cadrul activităţilor desfăşurate.
Grup ţintă:
 Elevii clasei a IX-a
Locul desfăşurării:
 Activitatea se va desfăşura într-un spaţiu dechis (parc)
Durata: 60 min
Materiale necesare:
Activitatea 1 - Limba şi literatura română: fişe plastifiate pe care sunt scrise iniţialele factorilor de
comunicare (E de la emiţător, R de la receptor, M de la mesaj), coli de scris, instrumente de scris;
Activitatea 2 – Calitatea produselor şi serviciilor: fişe plastifiate cuprinzând toate literele
alfabetului, şi alăturat fiecărei litere, un număr de la 1 la 30, un pachet de cărţi de joc, hârtie de
scris, creioane;
Activitatea 3 - Organizarea unitatilor economice: beţe cu lungimea de 1,5-2m, sfoară, hârtie
colorată, inele metalice, coli A4, pix, calculator de buzunar.
Activitatea 1 - Limba şi literatura română , prof. Hurtoi Mihaela

Elevii sunt împărţiţi în trei grupe a câte 9-10 elevi (fiecare echipă îşi alege un nume: echipa
roşie, echipa verde, echipa albastră), apoi sunt aşezaţi în coloane. În cadrul fiecărei grupe se
stabileşte un Emiţator, un Receptor, un Mesaj, un Cod, iar restul elevilor rămaşi reprezintă factori
perurbatori pe Canalul de comunicare.(Fiecare ţine în mână o foaie plastifiată cu iniţialele E, R sau
M) Emiţătorul formulează un enunţ legat de disciplina Limba Română. Mesajul trebuie să parcurgă
drumul către Receptor, fără a-i atinge pe cei din canalul de comunicare (factorii perturbatori trebuie
să-l împiedice sau să-i vorbească pentru ca acesta să uite ce are de spus Receptorului). În apropierea
- 901 -
Receptorului se află Codul care va da mâna cu Mesajul, acest lucru însemnând că mesajul a ajuns
corect la Receptor şi poate fi înţeles de către acesta (dacă mesajul a fost atins de către factorii
perturbatori, codul nu va da mâna cu mesajul). Receptorul trebuie să scrie mesajul pe o foaie de
hârtie. Jocul se reia şi pentru ceilalţi membri ai echipei care au îndeplinit rolul de factori
perturbatori care vor îndeplini, pe rând, rolul de mesaj. După ce se exemplifică activitatea, se dă
startul pentru cele trei grupe;
Va câştiga echipa care are cele mai multe mesaje pe foaie de hârtie şi care, evident trebuie să
coincidă cu mesajul emis de Receptor. Evaluarea activităţii se va face prin completarea unei fişe de
reflecţie de către fiecare grupă în parte.
Prin această activitate am încercat să imprim elevilor mei atitudini pozitive faţă de mediul
înconjurător, un stil de viaţă sănătos, dorinţă de implicare şi de oferire de soluţii la probleme
concrete, posibilităţi multiple de comunicare, cunoaştere şi intercunoaştere.
Activitatea 2 – Calitatea produselor şi serviciilor

Clasa se aliniază pe un singur rând şi fiecare rosteşte în ordine un număr de la 1 la 3.
Grupa I – toţi elevii cu numărul 1 de ordine
Grupa II – toţi elevii cu numărul 2 de ordine
Grupa III – toţi elevii cu numărul 3 de ordine
Activitatea Grupei I
Fiecare membru al grupei extrage la întâmplare câte o carte de joc, după care se deplasează
în teren şi ridică fişa cu litera corespunzătoare numărului extras.
Dacă această fişă a fost deja ridicată de către un alt coleg de la celelalte grupe, însumează
sigla cărţii de joc extrase cu cea a următorului coleg din grupa sa care a extras. Procedeul se repetă
până când fiecare membru al grupei a extras câte o fişă cu o literă. Se face menţiunea că vocalele A,
Ă, Î, I Y, consoanele T şi Ţ, S şi Ş pot fi echivalate între ele fiind astfel utilizate după necesităţi.
Utilizând literele extrase, membrii grupei vor forma cuvinte reprezentând mărfurile studiate la
această disciplină. Cuvintele obţinute vor fi formate doar din combinaţiile literelor extrase. Celelalte
două grupe desfăşoară activităţi identice.
Analiza rezultatelor obţinute de fiecare grupă se face astfel:
Grupa 1 prezintă cuvintele obţinute şi precizând grupele de mărfuri din care acestea fac parte.
Grupa 2 verifică corectitudinea cuvintelor obţinute de Grupa 1 şi pune întrebări legate de aceste
mărfuri (câte o întrebare pentru fiecare marfă prezentată) şi dă verfictul asupra activităţii Grupei 1:
câte cuvinte corect formate, câte răspunsuri corecte la întrebările formulate. Pentru fiecare răspuns
şi fiecare cuvânt corect formulat se acordă câte 1 punct. Se calculează punctajul Grupei 1.
În acest timp Grupa 3 are rol de arbitraj soluţionând eventualele controverse.
- 902 -
Grupa 2 execută activităţile desfăşurate anterior de Grupa 1 iar verificarea este realizată de către
Grupa 3, Grupei 1 revenindu-i rolul de arbitru.
Grupa 3 prezintă rezultatele activităţii desfăşurate, iar verificarea se face de către Grupa 1, Grupei 2
revenindu-i rolul de arbitru.
După obţinerea punctajului la fiecare grupă în parte, profesorul împreună cu liderii celor trei
grupe analizează rezultatele, întocmeşte clasamentul şi prezintă concluziile legate de activitatea
fiecărei grupe în parte şi de utilitatea exerciţiilor efectuate.
Activitatea 3 - Organizarea unitatilor economice

Elevii vor fi împărţiţi pe 4 grupe, din numărul total de elevi prezenţi,respectiv 28-32.Fiecare
grupă are ca element de simbol o culoare, grupa 1=rosu, grupa 2=albastru, grupa 3=galben, grupa
4=verde.
Elevii au ca primă sarcină de realizat câte 4 undiţe/grupă, şi câte 7-8 bărci din hârtie
colorată, după simbolul grupei. Fiecare bărcuţă va avea prins un inel metalic. În fiecare bărcuţă se
vor pune, câte 4 bileţele cu numele produselor alimentre si nealimentare la alegere, care să
cuprindă: cantitatea, preţul, caracteristici de depozitare a produselor, producatorul şi marca.
Bărcuţele realizate vor fi aşezate în partea de jos a foişorului. Se dă start …….LA PESCUIT.
Grupele de elevi vor pescui astfel: Grupa 1=bărcile de la grupa 2, Grupa 2=bărcile de la
grupa 3, Grupa 3=bărcile de la grupa 4, Grupa 4=bărcile de la grupa 1.
După ce au pescuit, elevii au sarcina de a realiza depozitarea mărfurilor în spaţiile destinate
fiecărui tip de produs, vor realiza stocul produselor şi vor totaliza preţurile finale+T.V.A.
Echipele vor fi punctate dupa următoarele criterii: Timpul cel mai scurt de pescuit =1punct,
Stocarea mărfurilor corectă=1 punct. Preţuri finale corecte =1 punct. Jocul se poate relua prin
schimbarea bărcuţelor pe grupe, astfel încât pescuitul să devină o plăcere.
Prin acest joc elevii au posibilitatea de a realiza cu uşurinţă stocarea mărfurilor, condiţiile de
depozitare şi de a calcula preţurile finale, vor înţelege elementele de import-export şi vor deosebi
produsele alimentare de cele nealimentare.
- 903 -
PROIECT DE PARTENERIAT GRĂDINIȚĂ – GRĂDINIȚĂ
„PUNŢI DE PRIETENIE”
Prof. înv. preșcolar Husariu Monica

Grădiniţa „Roza Venerini” Pildeşti, jud. Neamţ
DESCRIEREA PROIECTULUI
Scopul:
- Crearea unor relaţii de colaborare, cooperare şi cunoaştere reciprocă între copiii
participanţi la proiect.
- Oferirea unor contexte educaţionale care să permită copiilor formarea competenţelor şi
atitudinilor specifice unei educaţii multiculturale.
Obiective:
- cultivarea sentimentului de prietenie în rândul copiilor;
- stimularea respectului de sine şi faţă de ceilalţi;
- cultivarea unei atitudini pozitive faţă de prietenie;
- educarea gustului estetic;
- stimularea disponibilităţii de a disemina experienţa pozitivă;
- Conştientizarea unor diferenţe culturale dintre diverse popoare şi cultivarea respectului
faţă de acestea;
- Familiarizarea copiilor cu anumite obiceiuri, tradiţii din cultura fiecărui popor;
- Educarea copiilor în spiritul toleranţei şi cooperării.
Prof. Chelaru Maria
Prof. Husariu Monica
Prof. Dior Bernaveta
Grup ţintă:
- copiii de vârstă preşcolară din localitatea Pildești - Neamț şi preșcolarii din Grădinița
”Beata Rosa” din Ariccia- Ialia
- cadre didactice implicate în proiect.
- 904 -
Durata proiectului: an şcolar 2017-2018.
Metode şi tehnici de lucru:

- conversaţia;
- exerciţiul;
- expoziţii cu lucrările copiilor;
- activităţi comune între parteneri;
- schimburi de CD-uri şi fotografii cu activităţile desfăşurate.
Rezultate scontate
- Dezvoltarea unor relaţii de prietenie şi colaborare între grădiniţele implicate în proiect;
- Creşterea nivelului de cunoştinţe şi de informaţii ale copiilor, cu privire la copiii din
instituţiile participante;
- Manifestarea spiritului de toleranţă şi cooperare între toţi copiii, indiferent de etnie, cultură
sau religie;
- Dezvoltarea şi perfecţionarea cadrelor didactice participante la activităţi şi prin ele a
instituţiilor semnatare;
- Îmbunătăţirea procesului educaţional din instituţiile implicate în proiect;
- Creşterea prestigiului instituţiilor participante.
Resurse implicate:
a) Resurse umane: Cadre didactice împreună cu copiii de la şcolile şi grădiniţele implicate în
proiect
b) Resurse materiale: sediile instituţiilor, care se folosesc în funcţie de interesul comun
c) Resurse financiare: donaţii/ sponsorizări, fonduri obţinute de instituţiile participante care
se folosesc în interes comun în scopul realizării parteneriatului şi derulării activităţilor
Evaluarea proiectului:
-expoziţie cu lucrările copiilor;
-album cu fotografii şi înregistrări de la acţiunile comune.
- 905 -
Calendarul activităţilor în cadrul parteneriatului „Punţi de prietenie”
Nr.
Termene Activităţi Strategii de realizare CINE PARTICIPĂ
Crt.
1. Septembrie „Să creăm punti de -Contactarea instituţiei Reprezentanţii
prietenii” partenere instituţiilor implicate
-Conceperea proiectului
de către coordonatori
-Prezentarea proiectului
în cadrul Consiliului
Profesoral
2. OCTOMBRIE ”Să ne cunoaștem Schimb de scrisori şi Cadre didactice
prietenii” fotografii pe calea implicate în proiect,
internet-ului şcolari şi preşcolari
3. DECEMBRIE „Cum l-am Schimb de DVD-uri cu Cadre didactice
întâmpinat pe Moş sebările de Crăciun implicate în proiect,
Crăciun?” şcolari şi preşcolari
5. Martie „Alb şi roşu Confecționarea de Cadre didactice
mărţişor” mărțișoare și trimiterea implicate în proiect,
lor în Italia şcolari şi preşcolari
6 IUNIE ”La mulți ani Expoziție cu desenele Cadre didactice
copile” copiilor din ambele implicate în proiect,
grădinițe organizată la şcolari şi preşcolari
Grădinița ”Roza
Venerini”
7. IUNIE ”Am creat punții Încheierea parteneriatului Coordonatorii
de prietenie” și evaluarea parteteneriatului
-Întocmirea portofoliului
final cuprinzând materiale
adunate pe parcursul
desfăşurării proiectului;
Raportarea finală a
rezultatelor proiectului şi
analiza lui în cadrul
grădiniței.
- 906 -
PROIECT EDUCATIONAL:
„PUNŢI ÎNTRE SAT ŞI ORAŞ”
Prof. înv. primar Huţuleac Dan Paul

Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” Dorohoi, jud. Botoșani
A. Tip: judeţean
B. Domeniu: interculturalitate
1. Perioada: noiembrie 2017 – iunie 2018
2. Instituţia coordonatoare: Şcoala Gimnazială ,,Alexandru Ioan Cuza’’, Dorohoi, jud. Botoșani
3. Parteneri/colaboratori: Şcoala Primară nr. 2, Sauceniţa, com. Văculeşti, jud. Botoșani
4. Echipa de implementare a proiectului:

Şcoala Gimnazială ,,Alexandru Ioan Cuza’’, Dorohoi:
- Prof. Paula- Mihaela Stoleru- Director
- Prof. înv. primar Huţuleac Dan-Paul- Coordonator
Şcoala Primară nr. 2, Sauceniţa, com. Văculeşti:
- Prof. Iuliana Vreme- Director
- Înv. Rudei Lucia- Coordonator
5. Grup ţintă/beneficiari:
- Elevii claselor I
- Cadre didactice
6. Argument
Şcoala se străduie să realizeze punţi de legătură între nevoile educaţionale, resursele şi
dispoziţiile intelectuale ale copiilor şi perspectivele de dezvoltare economică a societăţii, trebuie să
se afle în dialog permanent cu elevii, cu părinţii acestora, cu alte instituţii din comunitate.
Cunoaşterea diferitelor aspecte ale vieţii din mediul rural/urban, stabilirea de relaţii sincere,
acordarea de ajutor colegial, între copiii de la sat şi cei de la oraş sunt argumente ce susţin acest
- 907 -
proiect.
Dacă sunt organizate, susţinute, conştient-direcţionate spre problemele educative ale tinerei
generaţii activităţile de parteneriat educaţional întregesc activitatea educativă a şcolii, iar ele capătă
un caracter formativ, aducând un surplus informaţional elevilor, completând condiţiile concrete ale
educaţiei acestora.
7. Scop
 Oferirea posibilităţii de a cunoaşte diferite aspecte ale vieţii din mediul rural/urban pentru
copiii implicaţi în proiect.
 Stabilirea de legături între copiii de la sat şi cei de la oraş.
8. Obiective:
 Cunoaşterea specificului vieţii din mediul rural/urban;
 Cultivarea dragostei pentru locul natal;
 Derularea în parteneriat a unor activităţi educative cu efective de elevi de la şcoli sat /oraş;
 Dezvoltarea sentimentului apartenenţei, cu şanse egale, la aceleaşi valori culturale.
9. Resurse
 Materiale: Vor fi asigurate cu sprijinul Comitetelor de părinţi de la cele două şcoli partenere în
proiect;
 Financiare: Cheltuielile necesare derulării proiectului vor fi suportate de şcolile participante.
10. Activităţi
a) Decembrie 2017– Sărbători şi tradiţii în satul românesc
– Activitate desfăşurată în cadrul Şcolii Primare nr. 2, Sauceniţa
Responsabil: înv. Rudei Lucia
b) Ianuarie 2018 – În mijlocul cărţilor
– Vizită la biblioteca de la Şcoala Gimnazială ,,Al. I. Cuza Dorohoi’’
– Vizită la Biblioteca Municipală Dorohoi
Responsabil: prof. înv. primar Huţuleac Dan-Paul
c) Martie 2018 - Să oferim mărţişoare
– Activitate desfăşurată în cadrul Şcolii Primare nr. 2, Sauceniţa
Responsabil: înv. Rudei Lucia
d) 1 Iunie 2018 – Parteneri de joacă
– Activităţi desfăşurate în Parcul Cholet Dorohoi
- 908 -
Responsabil: prof. înv. primar Huţuleac Dan-Paul
11. Evaluare
- Analiza schimburilor de impresii, direct sau pe internet, realizarea unei comunicări de
lungă durată prin corespondenţă;
- Verificarea şi aprecierea portofoliilor realizate de fiecare clasă participantă la proiect;
- Expoziţie cu lucrările participanţilor la proiect- desene ilustrative, fotografii şi imagini de
la activităţi.
12. Mediatizare
- Prezentarea proiectului la nivelul comisiilor metodice din fiecare şcoală implicată în
proiect.
- Publicarea unor articole despre proiect în presa locală.
13. Diseminare
- Afişarea proiectului pe www.didactic.ro.
- Realizarea unei comunicări-prezentare în Power Point cu activităţile desfăşurate.
14. Sustenabilitate
Proiectul nu presupune cheltuirea unor sume de la buget, fondurile minime necesare vor fi
obţinute prin sponsorizări, de la comitetele de părinţi.
- 909 -
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ŞCOALA PRIMARA Nr. 2
ALEXANDRU IOAN CUZA SAUCENIŢA
DOROHOI –jud. BOTOŞANI Com. VĂCULEŞTI
Telefon/ Fax: 0231 / 611 759
mail: scoala7.dorohoi@yahoo.com
web: http://scoala7dorohoi.ro
Nr...............din……………… Nr...............din………………
ACORD DE PARTENERIAT
1. Încheiat între: Şcoala Gimnazială Al. I. Cuza Dorohoi, reprezentată de d-na Director
prof. Paula-Mihaela Stoleru şi Şcoala Primară nr. 2 Sauceniţa, com. Văculeşti, reprezentată de
d-na Director, prof. Iuliana Vreme în vederea colaborării pentru realizarea Proiectului educativ
,,Punţi între sat şi oraş”.
2. Durata parteneriatului: Prezentul acord de parteneriat intră în vigoare la data semnării de
către părţi, fiind încheiat pe o perioadă de 12 luni;
3. Prezentul acord poate fi modificat prin acordul reciproc al părţilor;
4. Partenerii se obligă să colaboreze pe toată durata proiectului pentru ca acesta să se
deruleze conform planului stabilit;
5. Prezentul protocol se încheie în două exemplare, câte unul pentru fiecare partener.
Data ________________
Școala Gimnazială ,,Al. I. Cuza’’ Dorohoi Școala Primară nr. 2 Saucenița

Director, Director,
Prof. Paula-Mihaela Stoleru Prof. Iuliana Vreme
Coordonator proiect, Coordonator proiect,

Prof. înv. primar Huţuleac Dan-Paul Înv. Rudei Lucia
- 910 -
„DĂRUIND, VOM DOBÂNDI!”
Inst. Huţuleac Gabriela

Şcoala Profesională Specială „Sfântul Stelian” Botoşani
1. Informaţii generale despre proiect

 Buget estimat pentru întregul proiect – 500 Ron
 Durata proiectului – 5 zile (18-22 aprilie 2016)
2. Context
 Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Diriginți cu experiență; • Probleme de comportament derivate
• Părinți interesați de activitatea din tipul și gradul de dizabilitate de
școlară; care suferă elevii școlii.
• Ateliere şcolare dotate;
• Elevi atrași de participarea la
activitățile școlare și extrașcolare.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
• Disponibilitatea profesorilor și a • Fonduri insuficiente;
conducerii în relația cu părinții; • Sprijin superficial al autorităților
• Existența parteneriatelor de locale în; colaborarea cu elevii cu
colaborare cu diverse instituții și CES.
agenți economice;
• Părinți care se implică în activitățile
extrașcolare;
• Instructori de educație care
colaborează eficient cu diriginții;
• Cursuri de formare pentru
personalul didactic organizate de
CCD.
 Echipa de implementare:
 Manager proiect: Huţuleac Gabriela
 Membri: Cadre didactice
 Parteneri:
 Asociația de părinți;
 Centrul ,,Sfântul Spiridon’’.
- 911 -
3. Obiective
 Generale:
- implicarea elevilor și părinților în activitatea de voluntariat;
 Specifice:
- sensibilizarea elevilor și părinților față de persoanele aflate în dificultate;
- dezvoltarea creativității și a simțului artistic;
- dezvoltarea sentimentului de generozitate și altruism.
4. Grup țintă
- elevii și părinții lor de la ȘPS ,,Sfântul Stelian’’-30 elevi, 20 părinți.
 Beneficiari:
 Direcți – persoanele internate la Centrul ,,Sfântul Spiridon’’;
 Indirecți – elevi, părinți, comunitatea locală.
5. Descrierea proiectului
Nr.
Activitate Responsabil
crt.
1. Prezentare proiect• Huţuleac Gabriela - manager de proiect
2. Implementare • Membru din echipa de implementare
3. Monitorizare • Membru din echipa de implementare
4. Evaluare • Membru din echipa de implementare
5. Diseminare • Membru din echipa de implementare
6. Rezultate scontate
 Elevi și părinți sesibili la suferința persoanelor aflate în dificultate;
 Îmbunătățirea colaborării între elevi și părinți în vederea desfășurării de activități
în comun.
 Impactul proiectului:
 Creșterea interesului pentru activități de voluntariat în echipa părinți-elevi.
7. Monitorizare
 Director
 CPAESE
 Indicatori:
 80% dintre elevii implicați în activități de voluntariat;
 80% dintre părinții implicați;
- 912 -
 60% părinți cu competențe tehnice.
 Evaluare:
 Fotografii
 Prezentări Power-Point
 Discuții
 Rapoarte
8. Diseminare
 Site-ul școlii
 Comunitate
 Presă
 Comisie metodică
Nr. Grup ţintă pentru

Activitatea de diseminare Perioada Loc desfăşurare
crt. diserminare
1. Prezentarea proiectului pe Elevi, părinți, profesori 18. 04. ȘPS ,,Sfântul
site-ul școlii 2016 Stelian”
2. Prezentarea proiectului în Cadre didactice 19. 04. ȘPS ,,Sfântul
cadrul Comisiei metodice 2016 Stelian”
3. Comunicat de presă Comunitatea locală În ultima ȘPS ,,Sfântul
zi de Stelian”
proiect
9. Sustenabilitate
 Vizită la agenții economici
 Expoziție – fotografii din activitățile desfășurate
Nr.
Activitatea de diseminare Grup ţintă Perioada Loc desfăşurare
crt.
1. ,,De ziua ta onomastică’’ Elevi instituționalizați 21 mai Centrul ,,Sfântul
2016 Spiridon’’
2. ,,Copil ca tine sunt și eu’’ Elevi instituționalizați 1 iunie Centrul ,,Sfântul
2016 Spiridon’’
- 913 -
10. Descrierea detaliată a proiectului
Nr. Du- Modalități de Rezultate

Obiective Activități Resurse Indicatori
crt rată desfășurare așteptate
1. Dezvolta- Procurarea 5 -Umane: -Deplasare la -80% elevi Materiale
rea materialelor ore elevi, librărie pentru cu achizițio-
creativi- pentru părinți, achiziționarea competențe nate
tății și a confecționarea profesori; materialelor. de
simțului felicitărilor și Materiale: -Vizită la relaționare;
estetic a obiectelor hârtie agenții -70% părinți
decorative colorată, economici cu
lipici, pentru competențe
materiale procurarea de de negociere
textile; deșeuri textile.
Financiare
100 Ron.
Realizarea 12 -Umane: Ateliere de -90% elevi Păpuși și
obiectelor ore elevi, lucru creativi felicitări
decorative și a părinți, implicați în realizate
felicitărilor profesori; crearea
Materiale: obiectelor;
materiale -80% părinți
textile,
vată, ace,
ață;
Financiare
50 Ron.
2. Sensibili- Pregătirea 4 -Umane: Masă rotundă: -80% elevi -Întâlnirea
zarea pachetelor ore elevi, întâlnire elevi- sensibilizați cu elevii
elevilor și părinți, părinți în privința realizată;
părinților profesori; nevoilor -Întâlnirea
Materiale: persoanelor cu părinții
Alimente; aflate în realizată.
Financiare dificultate;
300 Ron. -70% părinți
sensibilizați.
Organizarea 1 Umane: -Întocmirea Activitate
vizitei și a oră profesori; tabelelor realizată
transportului Materiale: -Întâlnire cu
pachete; conducerea
Financiare școlii
50 Ron.
Vizitarea și 3 Umane: Întâlnire cu -90% dintre -Vizită
dăruirea ore elevi, persoanele elevii realizată;
pachetelor părinți, aflate în implicați în -Pachete
profesori; dificultate activitate; oferite.
Materiale: -60% dintre
pachete. părinți.
- 914 -
TABEL DE COSTURI
Nr. Categorii de
Detaliere cheltuieli suma Sursa de finanțare
crt. cheltuieli
1 Materiale Consumabile: markere, foi A4, tuș, 400 Ron Sponsorizări
xerox, hârtie colorată, ață, materiale Fonduri proprii
textile, alimente.
2 Servicii Carburant 50 Ron Sponsorizări
Fonduri proprii
3 Umane 25 ore 50 Ron Voluntariat
- 915 -
PROIECT DIDACTIC:
„POEZIA INTERBELICĂ ÎNTRE MODERNISM ȘI TRADIŢIONALISM”
Prof. Iftime Alina

Liceul Tehnologic „Virgil Madgearu” Constanța
Unitatea de învățământ:
Profesor:
Clasa: a XII - a
Unitatea de învăţare: Modernismul
Subiectul lectiei: Poezia interbelică între modernism si tradiţionalism
Tipul lecţiei: sistematizare-consolidare
Motivaţie: „În această oră se urmăreşte consolidarea unor abilităţi şi competenţe privind trăsăturile
textului liric. Lecţia dezvoltă gândirea critică, dând posibilitatea elevilor să abordeze din diferite
perspective noţiunnile de modernism și tradiționalism.”
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare, în vederea realizării unei comunicări
eficiente si personalizate
2.1 Adecvarea strategiilor de lectură la specificul textelor literare studiate, în vederea
înţelegerii şi interpretării personalizate
2.2. Compararea, pe baza unor criterii clar formulate, a unor viziuni despre lume, despre
condiţia umană sau despre artă reflectate în textele studiate
2.3. Compararea propriei interpretări a textelor studiate cu altele, realizate de colegi sau de
critici şi istorici literari
3.1. Analiza relaţiilor dintre o operă studiată şi curectul cultural în care a apărut aceasta.
Competențe derivate (Obiective operaţionale):

La sfârşitul lecţiei, toţi elevii vor fi capabili:
a. cognitive
O1 - să enunţe trăsăturile modernismului şi pe cele ale tradiţionalismului;
O2 - să ilustreze conceptul de artă poetică prin referire la un text studiat;
- 916 -
O3 - să recunoască în textul liric elementele ce conferă caracterul modernist al textelor lirice
discutate;
O4 - să argumenteze caracterul tradiţional al unui text liric;
O5 - să observe modul de organizare a textului liric.
b. afective:
O6 - să interiorizeze noile cunoştinte în sistemul propriu de valori estetice;
O7 - să dovedească receptivitate afectiv-intelectuală faţă de tema abordată;
O8 - să aprecieze valoarea literar-artistică a textului discutat.
a. metode şi procedee: conversaţia euristică, lectura expresivă a poeziei, exerciţiul, analiza,
problematizarea, demonstraţia, explicaţia, comparaţia, învăţarea prin descoperire.
b. forme de organizare a activităţii: activitate frontală îmbinată cu activitatea individuală.
c. resurse: capacităţile receptive şi emoţionale ale elevilor, cunoştinţele însuşite anterior
despre genurile şi speciile literare.
d. material didactic: fişe de lucru, imagini, prezentare ppt.
Bibliografie:
Limba şi literatura română – manual clasa a XII-a, Editura Corint, Bucureşti, 2008.
Livia Ciupercă – Proiectarea didactică, Editura Spiru Haret, Iaşi 2005.
D Ivănuş - Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura Universităţii, Craiova,
1999
C. Parfene - Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Universităţii,
Bucureşti, 2001.
N. Eftenie, - Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române, Editura Paralela
45, Buc. 2001.
T. Vianu - art. Atitudinea şi formele eului în lirica lui Eminescu, Editura Junimea, Iaşi,
1974.
G. Călinescu - Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Minerva,
Buc. 1982.
- 917 -
Secven Resurse
Compe Metode
ţe Ob. Unităţi de conţinut/ Evalu timp /
tenţe didacti Observaţii
didacti op. Activităţi de învăţare are material
specifice ce
ce did.
1.Orga ♦ salutul, notarea 2,

nizarea absenţelor, asigurarea
clasei: climatului de lucru. conversa
1.1formul ţia
2.Actua area O1 ♦ Se reactualizează, euristică evalua Sche Prof.
lizarea corectă a prin activitate frontală, re ma notează
cunoşti unei cunoştinţele despre dialogul format 5, pe tablă
nţelor alocuţiuni/ noţiunile literare de ivă secvenţel
dobândi opinii; modernism și e
te 1.2 tradiționalism, având instrucţio
anterior aplicarea în vedere ideologia nale
în promovată,
exprimare reprezentanţii, texte
a proprie a poetice studiate. conversa
regulilor ţia
3.Capta de ♦ Profesorul citeşte Manua
rea comunicar elevilor fragmente de 5, lul
atenţiei e orală; texte reprezentative
pentru orientările
literare: „Melancolie” explicaţi
de L. Blaga și „Târziu a
de toamnă” de Ion
Pillat.
4.Anun ♦Profesorul anunţă

ţarea subiectul lecţiei 2,
subiect consolidarea noţiunilor
ului şi a despre tradiționalism
obiectiv și modernism. Elevii
elor trebuie să ştie la
sfârşitul lecţiei conversa
următoarele: ţia
semnificaţia titlului, să
identifice tema şi
O2 motivele literare, să
– identifice orientarea
O5 literară căreia îi
aparţine poezia; să
selecteze cuvintele şi
expresiile-cheie, să
determine semnificaţia
lor, să descopere
principalele procedee
artistice care dau
expresivitate textului,
să recunoască
- 918 -
Secven Resurse
Compe Metode
specifice ce
ce did.
trăsăturile orientării
literare în configuraţia
textului, ilustrându-le
cu exemple;
2.1
înţelege ♦ Profesorul face
rea lectura model a lectura
textului la textului, apoi dirijează, expresi Obs. a
prima prin intermediul vă activi
5.Dirija vedere; întrebărilor, activitatea tăţii
rea 2.2 elevilor de a descifra indivi
învăţări interpretar O4 mesajul discursului duale
i ea textului O5 literar (Ce impresie v-
studiat a lăsat lectura acestui reflecţia Dacă
prin text? formativ prof.
prisma Care sunt elementele ă observă
propriilor moderne, exerciţiu dificultăţi
valori şi tradiţionaliste l de în
experienţe reprezentative pentru identific identifica
de lectură; această poezie?, Ce vă are, de Manua rea
2.3 sugerează titlul acestui interpret 25 lul caracteris
recunoaşte text?, Care este tema are tici-lor
rea, text?, Ce sentimente textului
comentare sugerează mesajul expunere va da
a şi textului?, a sugestii,
formularea Care sunt cuvintele argumen evalua dirijând
unor cheie ale acestei text? tată re activitate
judecăţi de Ce imagini artistice fronta a elevilor
valoare găsiţi în text? lă
privind
structuri
le fişa de
specifice lucru
demersu Informaţia esenţială
lui narativ; se notează la tablă şi în harta
2.4 caietele elevilor, prin semanti
comentare realizarea hărţii că
a semantice a textului.
procedeelo
r de
semnifi
care;
3.1
argumenta
rea unui
punct de
vedere al
grupului;
- 919 -
Secven Resurse
Compe Metode
specifice ce
ce did.
3.2
formula ♦ Se solicită elevilor
rea unui realizarea unei cărți de activitate 7,
discurs vizită a conceptelor individu
argumenta studiate: ală
tiv prin - Perioada:
care să - Reprezentanți:
6.Asigu susţină un - Texte
rarea punct de reprezentative:
retenţie vedere - Formulați o
i şi a personal. singură
transfer propoziție sau
ului: frază în care să
surprindeți
ideologia
promovată:
- Alegeți o
culoare care
este
semnificativă
pentru
ideologia
promovată
(argumentați
alegerea):
- Specificați
motivele
pentru care ați
recomanda
lectura unor
texte
reprezentative
altor persoane:
7. ♦ temă pentru acasă:

Asigura Redactați un eseu 4, Profesoru
rea feed despre l oferă
– back - întrepătrunderea evalua sugestii
ului modernismului și a re privind
tradiționalismului în indivi rezolvare
poezia interbelică duală a temei
românească pornind de propuse
la textele discutate.
- 920 -
PARTENERIAT EDUCAŢIONAL ÎNTRE GRĂDINIŢĂ
ŞI INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ:
„POMPIERUL 112”
Prof. înv. preşcolar Ilaş Simona

Grădiniţa „Cuvioasa Parascheva” Iaşi
Grup ţintă: preşcolarii din grădiniţă
Perioada de derulare a proiectului: februarie 2017 – iunie 2017
Argument
Focul i-a fascinat mereu pe copii, motiv pentru care este necesar ca ei să afle care sunt
pericolele focului şi fumului, exersându-se comportamentul corect în caz de incendiu. Adulţii
consideră uneori că o simplă interzicere a anumitor activităţi este suficientă pentru a-şi ocroti
copilul. Aceasta nu înseamnă să li se interzică copiilor tot ceea ce are legătură cu focul.
Prin această colaborare dorim să promovăm educarea privind apărarea împotriva incendiilor
în familie şi la grădiniţă, formând preşcolarilor un comportament adecvat în cazul producerii unei
situaţii de urgenţă.
Scopul proiectului
Familiarizarea copiilor cu măsurile de prevenţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă, cu
efectele benefice şi dăunătoare ale focului, precum şi responsabilizarea lor cu privire la
comportamentul adecvat în cazul producerii situaţiilor de urgenţă.
Obiective generale:
 Informarea şi educarea copiilor cu privire la tipurile de risc generatoare de situaţii de
urgenţă;
 Însuşirea unor reguli şi măsuri de prevenţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă;
 Formarea capacităţii copiilor de a răspunde adecvat în situaţii de urgenţă şi de a acorda
primul ajutor;
 Cultivarea unor atitudini ş valori centrate pe grija pentru viaţa personală şi a celorlalţi.
- 921 -
 Să identifice corect situaţiile de urgenţă;
 Să respecte normele de prevenire a incendiilor;
 Să precizeze efectele pozitive şi negative ale focului;
 Să descrie rolul pe care îl are pompierul;
 Să exemplifice mijloacele de intervenţie pentru stingerea incendiilor;
 Să intervină eficient în situaţii de urgenţă, dând dovadă de capacitate de răspuns şi prim
ajutor.
Programul activităţilor: una - două activităţi lunar.
Locul desfăşurării: Grădiniţa ,,Cuvioasa Parascheva” Iaşi; ISUJ IAŞI
Obligaţiile părţilor implicate: asigurarea desfăşurării în bune condiţii a activităţilor planificate a fi

desfăşurate lunar pe întreaga perioadă a parteneriatului, precum şi asigurarea unui conţinut şi
material didactic divers, cât mai accesibil copiilor în scopul atingerii obiectivelor propuse,
respectarea termenului de desfăşurare a fiecărei acţiuni planificate pe durata parteneriatului,
realizarea şi prezentarea portofoliului cu imagini din timpul acţiunilor desfăşurate cu preşcolarii în
parteneriat.
Resurse:
 Umane: preşcolarii, educatoarele, copiii, pompierii, părinţii, îngrijitoarele;
 Materiale: planşe, cărţi, fişe, foi albe, creioane, acuarele, pahare, plastilină, xerox, computer,
mijloace audio – video;
 Financiare: proprii.
1. identificarea nevoilor de dezvoltare profesională şi de diversificare a contactelor cu alte
instituţii;
2. contactarea partenerilor dezirabili şi expedierea scrisorii de intenţie;
3. contacte telefonice şi schimburi de idei între conducerile celor două instituţii;
4. încheierea protocolului de colaborare;
5. întocmirea calendarului de activităţi;
6.derularea propriu-zisă;
7. evaluarea proiectului, efecte, concluzii.
- 922 -
Popularizare: prezentarea proiectului în cadrul comisiei metodice din grădiniţă, expoziţii cu lucrări
ale copiilor pe holul instituţiei, prezentarea portofoliului proiectului la şedinţa cu părinţii, asistenţe
la activităţi.
Evaluare:
 Portofoliu şi C.D. cu poze din cadrul activităţilor;
 Expoziţii cu lucrările preşcolarilor;
 Lucrări practice, vizite, asistenţe la activităţi.
Calendarul derulării activităţilor în parteneriat
Nr. Data şi locul Modalităţi de

Tema Responsabili
crt. desfăşurării realizare
1. Februarie ,,Copiii şi focul” – Observare Profesorii înv.
Grădiniţa cu P.P. material PPT despre foc preşc. din echipa
,,Cuv. Parascheva” (reguli, tipuri de foc, de proiect
Iaşi aprinderea şi stingerea
focului)
3. Martie ,,Bandajăm prietenul ars” Joc de rol Profesorii înv.
Grădiniţa cu P.P. preşc. din echipa
,,Cuv. Parascheva” de proiect
Iaşi
4. Aprilie ,,E incendiu – ce să fac?” Lectură după Profesorii înv.
Grădiniţa cu P.P. (mijloace de intervenţie) imagini preşc. din echipa
,,Cuv. Parascheva” ,,Prietenul meu, de proiect
Iaşi pompierul” (costumaţie, Observare
rolul pompierului)
5. Mai ,,În vizită la Vizită la ISUJ Iaşi Profesorii înv.
ISUJ Iaşi Detaşamentul de preşc. din echipa
pompieri Iaşi” de proiect,
părinţii
preşcolarilor
6. Iunie ,,Aşa da, aşa nu!” Concurs pe echipe Profesorii înv.
Grădiniţa cu P.P. (evaluare) preşc. din echipa
,,Cuv. Parascheva” de proiect
Iaşi
- 923 -
PROJET D’ACTIVITÉ DIDACTIQUE
Prof. Ilie Alexandra-Andreea

Liceul Tehnologic Cogealac, jud. Constanţa
Unité d’enseignement: « Le Lycée Technologique » de Cogealac

Enseignant: ILIE Alexandra-Andreea
Date : le 4 mars 2016
Classe : XI ème A / L2
Objet : Langue française
Sujet : LA FRANCOPHONIE (LE FRANÇAIS NOUS RÉUNIT)
Type de leçon : leçon mixte
Durée : 50 minutes
Objectif - cadre : développer la compétence de compréhension orale, expression écrite et
expression orale
- La captation des messages transmis à l’oral ou à l’écrit dans différentes situations de
communication ;
- La production de messages oraux ou écrits adéquats à des contextes variés de
communication ;
- La réalisation d’interactions dans la communication orale ou écrite ;
- Le transfert et la médiation des messages oraux ou écrits dans des situations variées de
communication.
Objectifs opérationnels :
a) Objectifs cognitifs - À la fin de l’activité, les enseignés seront à même de :
O1: exprimer son point de vue en ce qui concerne l’importance de la langue française;
O2 : identifier les informations essentielles d’un document audio;
O3 : identifier les valeurs développées dans la chanson francophone de Kids United – On
écrit sur les murs;
O4 : compléter la chanson avec les mots manquants;
O5 : créer le mur de la classe - Le mur de nos rêves pour le monde – après le visionnement
du clip et après l’écoute de la chanson.
b) Objectifs affectifs - À la fin de l’activité, les enseignés seront disposés à:
O 1 : éveiller l’intérêt pour promouvoir la paix, l’espoir et les Droits des enfants;
- 924 -
O 2 : manifester de l’intérêt vis-à-vis la promotion de la langue française et la diversité
culturelle et linguistique.
Formes d’activités:
a) activité collective: le contrôle et la correction du devoir; la conversation
b) activité individuelle: des exercices cognitifs (d’identification et discrimination, d’analyse);
des exercices à trous, de complétion, Vrai/Faux
c) activité en équipe : des exercices d’expression écrite ;
Supports: la chanson de Kids United – On écrit sur les murs -
https://www.youtube.com/watch?v=VV5oVYVGfNc ; Allons en France – Pourquoi apprendre le
français ? - https://www.youtube.com/watch?v=iGMKL5ZNd7s ; fiches de travail ; tableau noir ;
ordinateur et rétroprojecteur
Ressources psychologiques: le développement de l’imagination, de la créativité, de l’esprit
d’équipe
Évaluation formative: synthétiser les informations acquises
Évaluation de la performance:
- l’évaluation de l’activité collective par des remarques
- l’évaluation de l’activité individuelle, par des notes.
Méthodes et procédés:
- méthodes informatives – participatives: la conversation, le dialogue;
- méthodes informatives – non-participatives: l’exposé, l’explication;
- méthodes formatives – participatives: l’apprentissage par la découverte; le jeu
méthodes formatives – non-participatives: l’exercice
Étapes de la Méthodes/
classe/ Déroulement de l’activité Obj. organisation Supports
Durée de l’activité
1. Mise en -L’enseignant salue, assure l’ordre, le -On éveille
train silence, fait la présence l’attention des
(1 min.) enseignés
2.La -L’enseignant pose des questions sur leur -On crée en
conversation état spirituel classe une
introductive atmosphère
(1 min.) propice au
travail
3.Énoncé -L’enseignant annonce le contenu de la -l’exposé
des objectifs classe: la succession des étapes de la
(2 min.) leçon:
-la correction du devoir
- l’acquisition et la fixation des
- 925 -
connaissances concernant la culture et la
civilisation françaises par des activités
individuelles et collectives: LA
FRANCOPHONIE (LE FRANÇAIS
NOUS RÉUNIT)
4.La -L’enseignant demande aux enseignés, -L’enseignant Les cahiers
vérification par sondage, de lire le devoir. fait des de devoirs
et la remarques sur
correction le travail des
du devoir enseignés
(5 min.)
5.L’acquisiti On passe à la nouvelle leçon. Les élèves Le tableau
on et la Question introductive : Quand on parle répondent noir
fixation de de la francophonie, à quels mots vous oralement, puis
nouvelles pensez ? ils viennent au
connaissanc à l’aide de la méthode de la grappe, tableau noir
es l’enseignant écrit au tableau noir le terme pour écrire
(25 min.) FRANCOPHONIE et il demande aux leurs réponses.
élèves d’énumérer plusieurs mots autour
de ce mot.
L’enseignant annonce le sujet de la
nouvelle leçon et il écrit le titre au
tableau noir.
On communique aux élèves les objectifs
de la nouvelle leçon.
Le thème de cette classe de français est :
LA FRANCOPHONIE (LE FRANÇAIS
NOUS RÉUNIT)
Pour cette leçon l’enseignant exploite
deux documents audio : Allons en France
– Pourquoi apprendre le français ? / une
chanson francophone : Kids United – On
écrit sur les murs
Les enseignés reçoivent des fiches de
travail. Puis les élèves résolvent les
exercices sur la fiche donnée par le
Fiche de
professeur, concernant le sujet de la
travail
leçon, étant surveillés et guidés par
l’enseignant.
Les enseignés
Fiche de travail découvrent 4
Activité 1 : raisons pour
apprendre le
français. Ils
donnent 3
O1 autres raisons.
Les élèves
- 926 -
- pour communiquer répondent
- c’est une langue internationale oralement.
- pour partager culture et langue
- pour voyager dans le monde de la
francophonie
Donnez 3 autres raisons : Pourquoi
apprendre le français ? Les élèves
Activité 2 : Regardez la vidéo puis O2 lisent les Ordinateur
répondez aux questions par Vrai (V), questions sur
Faux (F) la fiche et
1. Les jeunes expliquent pourquoi il est ensuite ils
important d’apprendre les langues regardent la Fiche de
étrangères. vidéo. travail
2. Le français est une langue mélodieuse. Après le
3. Le français est la langue de la visionnement
littérature. du clip, les
4. Certains des jeunes qui parlent élèves auront
regrettent d’avoir appris le français. 30 secondes
5. Les jeunes qui parlent dans le pour répondre.
document sont tous d’origine française. O2 Ensuite on fait
Activité 3 : Lisez les phrases tirées de la la mise en
vidéo et reliez-les aux catégories commun.
données: Apprendre les langues
étrangères…/ Apprendre le français…/ Fiche de
Le français pour moi, c’est … travail
1. C’est très important de connaître
différentes langues.
2. En ce moment-là, le monde est
ouvert, donc il faut apprendre Les élèves
plusieurs langues. répondent
3. Le français est une langue très oralement.
mélodieuse.
4. J’ai premièrement appris le français
avant d’apprendre l’anglais, et le
français m’a aidé à apprendre
l’anglais.
5. C’est la langue de l’amour, pour moi.
6. C’est la langue de la culture et de
l’histoire, la langue de la Révolution.
7. Si tu ne connais pas le français, ça va
être difficile de communiquer avec
les gens ici.
Les élèves lisent les phrases sur la fiche
de travail et ensuite ils auront 1 minute
pour travailler individuellement. Ensuite
on fait la mise en commun.
Activité 4 : Une chanson francophone : Les élèves sont -la chanson
On écrit sur les murs – Kids United séparés en sans le son
Avec le clip deux groupes.
- 927 -
I.1. Visionnez le clip (sans le son). Vous Ils regardent
êtes séparés en deux groupes. avec attention Fiche de
Groupe 1 : concentrez votre attention O3 le clip de la travail
sur les enfants chanteurs. Décrivez leurs chanson sans
apparences et leurs actions. le son.
Groupe 2 : concentrez votre attention Chaque groupe
sur les enfants filmés en extérieur. a une tâche à
Décrivez leurs apparences et leurs résoudre.
actions.
Les élèves lisent la tâche de chaque
groupe et ensuite ils regardent le clip, Les élèves
sans le son. regardent le
Après avoir regardé la vidéo, on fait la O3 clip avec le
mise en commun. son.
Avec le son Les élèves
I. Première écoute :Visionnez de doivent
nouveau le clip avec le son. Répondez observer les
aux questions suivantes : détails du clip. La chanson
Qui chante ?Comment sont les enfants : Ils répondent avec le son
heureux, tristes ? Où habitent les enfants oralement.
que tu as vus ? Quel est le thème de cette
chanson ?
Pour cette activité les élèves lisent les Les élèves Fiche de
questions sur la fiche de travail. Ensuite écoutent la travail
ils écoutent la chanson une première fois chanson une
(avec le son). deuxième fois.
Après avoir écouté la chanson, ils auront Après avoir
30 secondes pour répondre aux questions. écouté, ils
À la fin, on fait la mise en commun. complètent les
II. Deuxième écoute espaces libres
Suivez le clip avec le son, deux fois si avec les mots
nécessaire. Complétez le refrain avec O4 qui manquent.
les mots entendus dans la chanson :
-ceux qu'on aime, l’encre de nos veines,
jours à venir, l'on voudrait dire
On écrit sur les murs le nom de

…………………………….
Des messages pour les
…………………………………
On écrit sur les murs à
…………………………………
On dessine tout ce que
…………………………………
-la force de nos rêves, l'amour se lève, le

monde endormi, graffiti
- 928 -
On écrit sur les
murs……………………………
Nos espoirs en forme de
…………………………………..
On écrit sur les murs pour que
…………………………….
Un beau jour sur
…………………………………
À la fin de l’activité, le professeur

distribue aux élèves le texte de la
chanson. Ils reçoivent le texte de la
chanson pour pouvoir corriger seuls
l’exercice.
6.L’évaluati Activité 5 : Participez à la création du O5 Les enseignés
on mur de la classe : On écrit sur le mur de travaillent en
formative la classe... groupes de
(14 min.) En groupes de 5 apprenants, créez un cinq élèves et,
mur en papier intitulé : LE MUR DE à l’aide de
NOS RÊVES POUR LE MONDE l’imagination,
- Rassemblez les slogans de la ils doivent
chanson et imaginez d’autres réaliser un mur
formules. en papier
- Écrivez des messages d’espoir et intitulé: Le
de paix. mur de nos
-Les élèves écrivent leur rêve pour le rêves pour le
Monde sur un mur en papier. Ils sont monde.
libres de rassembler les slogans de la
chanson, d’utiliser d’autres formules de
paix et d’espoir ou de dessiner.
-Quand les élèves finissent leur travail, ils
viennent devant leurs collègues, et ils
présentent ce qu’ils ont fait.
-L’enseignant fait des observations sur le
travail des enseignés.
-On choisira ensemble le mur le plus
intéressant.
7. Fixation -L’enseignant annonce le devoir pour la -L’enseignant Fiche de
du transfert fois prochaine: donne des travail
(2 min.) Inventez votre refrain : On écrit sur les indications
murs … concernant le
devoir
- 929 -
LESSON PLAN
Prof. Ilie Cătălina-Gabriela

NAME: Ilie Cătălina-Gabriela SCHOOL: Colegiul Economic Buzău

DATE: NO. OF STUDENTS:
Grammar lesson GRADE: 10/ CLASS:
The Comparison of Adjectives
TIME: 50’
TEXTBOOK: Any textbook
AIDS: Textbook, Bb, laptop, video projector, DVD, handouts, map of the world
SKILLS: speaking, listening, reading, writing
AIM FOR THE TEACHER: to revise the structure for the comparison of adjectives and to make Ss
feel confident about using them in real life
OBJECTIVES:
The students should be able:
1. To practise listening/watching for specific information in order to develop independent
active listening skills
2. To revise and use the structures for the comparison of adjectives correctly
3. To feel confident about using the comparatives and superlatives in real-life conversation
LANGUAGE: -VOCABULARY: language connected with holiday activities, free time, and
entertainment
-GRAMMAR: the comparison of adjectives
LESSON STAGES
ACTIVITY 1: Class-organisation Interaction Time

OBJECTIVE: To focus the Ss` attention on the new lesson T-S 1`
PROCEDURE:
1. I greet the Ss and they respond.
2. I ask who is absent and the student on duty answers the question.
- 930 -
3. I communicate the title/purpose of the lesson.
“As you know, today we are going to revise the comparison of adjectives.”
ACTIVITY 2: Warm-up & checking homework Interaction Time

OBJECTIVE: To get Ss interested in the lesson and T-S 10`
check previous knowledge
PROCEDURE:
1. I ask Ss about homework.
2. We check homework with the whole class.
3. I do a warm-up activity, using a map of the world which refers to geographical
superlatives.
4. I divide the Ss into groups and I organize the activity as a game.
5. The group who get most answers right are the winners and the prize is chocolates for the
whole class after the lesson.
ACTIVITY 3: Video/Listening Interaction Time

OBJECTIVE: To practise listening/watching for T-S/S-S 15’
specific information in order to develop
independent active listening skills
To revise the structures for the comparison of adjectives
PROCEDURE:
1. I explain that they are going to watch a video- a grammar animation
(https://www.english.com/focus/grammaranimations). They have watched such a video
before. Half of it is a cartoon and the other half a grammar presentation.
2. I ask Ss to watch/listen carefully and to write as many comparative and superlative
structures as possible from the conversation that they hear.
3. I stop the recording at the end of the grammar animation and ask Ss to read out loud the
structures that they managed to write in their notebooks. I also ask them to come to the
blackboard and write them there and to translate the structures.
4. I play the rest of the recording and Ss watch the presentation.
ACTIVITY 4: Grammar practice Interaction Time

OBJECTIVE: To revise/use the structures for the comparison T-S/S-S 12’
of adjectives correctly
- 931 -
PROCEDURE:
1. I remind Ss about other types of comparison.
2. I ask Ss to give examples for the structures.
3. I tell Ss that they are going to apply their knowledge of the comparison of adjectives.
4. I hand out worksheets and tell Ss that they are going to work in pairs in order to solve the
exercises.
5. I check answers with the whole class at the end of each exercise.
ACTIVITY 5: Speaking practice Interaction Time

OBJECTIVE: To use the structures for the comparison T-S/S-S 10’
of adjectives correctly
PROCEDURE:
1. I tell Ss that they are going to work in pairs and write a dialogue, using as many structures of
comparison as possible. I give a few topics: holiday, activities, free time, and entertainment.
2. I do a model dialogue with one of the Ss.
3. Ss work in pairs and write the dialogues- 3 replies each.
4. We check with the whole class- they act out the dialogues.
ACTIVITY 6: Assigning homework Interaction Time

OBJECTIVE: To make sure Ss have more practice at home T-S 2’
PROCEDURE:
1. I tell Ss what their homework is and I give any necessary explanations: translate the
sentences from the exercises on the worksheets.
- 932 -
PROIECT DIDACTIC:
„ÎN LUMEA LUI CREANGĂ”
Prof. înv. primar Ilie Mariana Laura

PROPUNĂTOR: ILIE MARIANA LAURA

CLASA: a III a
DISCIPLINE: Limba și literatura română, Matematică, Muzică și mișcare, Arte vizuale și abilități
practice
TEMA: În lumea lui Ion Creangă
TIPUL ACTIVTĂȚII: de consolidare și verificare a cunoștințelor
COMPETENȚE GENERALE:
 Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare;
 Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare;
 Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare;
 Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare;
 Utilizarea numerelor în calcule;
 Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical;
 Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei;
 Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării,
individual sau în grup;
 Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici adecvate.
COMPETENȚE SPECIFICE:
 Limba și literatura română:
1.1. Extragerea unor informaţii de detaliu dintr-un text informativ sau literar accesibil;
1.4. Manifestarea curiozităţii faţă de diverse tipuri de mesaje în contexte familiare;
2.1. Descrierea unui obiect/ unei fiinţe din universul apropiat pe baza unui plan simplu;
2.3. Prezentarea unei activităţi realizate individual sau în grup;
3.1. Extragerea unor informaţii de detaliu din texte informative sau literare;
3.3. Formularea unei păreri despre o povestire/personajele acesteia.
- 933 -
 Matematică
2.4. Efectuarea de adunări şi scăderi de numere naturale în concentrul 0 - 10 000;
2.5. Efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul 0 - 10 000 şi de împărţiri folosind tabla
înmulțirii, respectiv tabla împărțirii;
5.1. Utilizarea terminologiei specifice şi a unor simboluri matematice în rezolvarea şi/sau
compunerea de probleme cu raţionamente simple;
5.3. Rezolvarea de probleme cu operaţiile aritmetice studiate, în concentrul 0 - 10 000.
 Muzică și mișcare
1.1. Receptarea unor cântece din folclorul copiilor, colinde, a unor lucrări accesibile din patrimoniul
cultural;
2.1. Cântarea individuală, în mici grupuri, în colectiv, cu asocierea unor elemente de mişcare şi a
acompaniamentului instrumental;
3.1. Manifestarea unor reacţii, emoţii, sentimente sugerate de fragmente muzicale.
 AVAP
2.2. Realizarea de creații funcționale în diverse tehnici pe diferite suporturi (hârtie, confecții textile,
ceramică, sticlă etc.).
O.1 – să desprindă informaţii din citate date despre viaţa şi activitatea lui Ion Creangă;
O.2 – să dramatizeze un text liric studiat;
O.3 – să asocieze personajul cu opera din care face parte;
O.4 – să realizeze corespondenta dintre piesele unui puzzle cu replici si imagini ale
pesonajelor din poveştile citite;
O.5 – să asocieze corect sinonimele/antonimele din fişa data;
O.6-sa rezolve corect rebusul literar;
O.7-sa rezolve corect problemele matematice propuse;
O.8-sa alcatuiasca un cvintet despre un personaj indragit.
STRATEGII DIDACTICE
METODE ŞI PROCEDEE: convorbirea, citirea explicativă, problematizare, cvintetul,
dramatizarea, procesul literar, instruirea asistată de calculator, cvintetul, jocul didactic Bingo,
metoda cadranelor
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: imagini cu personaje ale textelor, prezentare Power
Point, ghicitori, fise, rebus literar
FORMA DE ORGANIZARE: pe grupe, individual, frontal, perechi
- 934 -
RESURSE UMANE: 15 elevi
RESURSE TEMPORALE: 50 minute
FORME ŞI TEHNICI DE EVALUARE: observarea sistematică, temă de lucru în clasă,
aprecierea verbala
BIBLIOGRAFIE:
Creangă, Ion, Amintiri din copilărie, Editura Hera, 2001
Şerdean, Ion, Metodica predării limbii şi literaturii romăne la clasele I – IV, E.D.P.,
Bucureşti, 1993
Antologie de texte literare pentru clasele I – IV, vol. I şi II, Editura Aramis, Bucureşti.
Ob.
Nr. Secvenţele Strategii
de Conţinutul învăţării Evaluare
crt. lecţiei didactice
ref.
1. Moment Se asigură ordinea şi disciplina - instructajul
organizatoric necesare bunei desfăşurări a verbal
lecţiei. - activitate
Se pregătesc materialele de lucru frontală
necesare.
2. Captarea O2 Dramatizare - Nică și mătușa dramatizare,
atenţiei Mărioara. (Anexa 1) conversatie,
Se va alege un complet de observatie - observarea
judecată format din: grefier, - activitate sistematică
procuror, preşedinte, avocatul frontală
apărării, mama - martorul
acuzatului, Nică şi pârâta mătuşa
Mărioara.
Se dezbate vinovăţia sau
nevinovăţia copilului Nică.
Elevii din clasă grupaţi în echipe
prezintă în faţa celorlalţi sentinţa
găsită de ei.
4. Anunţarea -Recunoașteti personajele? - explicaţia,
temei şi a -Din ce operă fac parte? conversaţia, - observarea
obiectivelor -Pentru a descoperi numele celui observaţia, sistematică
O6 care le-a dat viață, vom rezolva jocul didactic,
jocul didactic „Bingo” în perechi rebus
(Anexa2)
Se anunţă tema, se precizează - activitate
obiectivele şi se enumeră câteva frontală
dintre activităţile pregătite.
Se notează titlul lecţiei pe tablă.
5. Dirijarea Se proiectează elevilor un slide-
învăţării show cu poze și imagini din viața - lectura
scriitorului Ion Creangă. explicativă, - observarea
O1 Elevii sunt împărțiți în 2 grupe. demonstraţia, sistematică
Fiecare grupă trebuie să rezolve explicaţia,
- 935 -
un ciorchine cu aspecte din viața jocul didactic
și opera marelui scriitor. Pentru a de activizare - temă de
O1 completa ciorchinele, elevii Bingo lucru în clasă
trebuie să răspundă unor ghicitori. conversaţia
(Anexele 3,4) - calculator,
Se va explica ce are fiecare grupă retroproiector, - observarea
de făcut. prezentare sistematică,
slideshow aprecierea
După ce elevii termină de rezolvat -activitate pe verbală
fiecare fişă, se vor prezenta în faţa grupe
clasei, aducându-se completări
dacă e cazul. - observarea
sistematică,
O3 Fişele rezolvate vor deveni pagini - activitate aprecierea
ale cărții intitulată „Ion Creangă”,frontală/indivi verbală
carte ce se va realiza la sfârșitul duală
orei.. - explicaţia,
conversaţia, observarea
observaţia sistematica
- calculator, aprecierea
Joc didactic-Recunoaște opera retroproiector, verbala
O4 literară! - prezentare Power Point prezentare
– filmulețe din poveștile și slideshow
amintirile lui Creangă -activitate pe
Elevii trebuie să recunoască titlul grupe observarea
poveștii, personajele principale și fișe de sistematica
locul acțiunii. lucru,imagini aprecieri
cu personaje verbale
O5
Joc didactic-Puzzle- personaje
din operele lui Creangă
Fiecare grupă primește câte o fișă
O7 pe care sunt scrise replicile unor conversația, observarea
personaje din lumea lui Creangă. explicația, sistematica
Ei trebuie să realizeze jocul aprecieri
corespondența între replica și didactic verbale
imaginea cu personajul care o activitate pe
interpretează. (Anexele 5,6) grupe
fișe de lucru
Joc didactic- Cireșii mătușii
Mărioara
Fiecare grupă primește câte o fișă conversația,
cu sinonime/antonime. Aceștia explicația,
trebuie să găsească cuvintele problematizare
corecte și să completeze copacii a
cu cireșe dulci și
gustoase.(Anexele 7,8)
conversația,
Probleme matematice explicația
Învățătorul Ion Creangă a problematizare
strecurat în întâmplările sale și a, exercițiul,
- 936 -
câteva probleme ce trebuie metoda
rezolvate. cadranelor
Elevii citesc cu atenție conținutul activitate
problemei și rezolvă sarcinile frontală/indivi
expuse. (Anexa 9) duală
fișe de lucru
6. Obţinerea Elevii sunt invitaţi să realizeze un -conversaţia, - observarea
performanţei O8 cvintet despre personajele exerciţiul, sistematică
şi asigurarea studiate. Un reprezentant al explicaţia
feed-back- fiecărei grupe va citi poezia stând
ului pe Tronul cititorului.
- activitate pe
grupe
7. Asigurarea Pe fondul auditiei unor cântece - activitate pe - aprecierea
retenţiei şi a O7 pentru copii: echipe verbală
transferului „Pupăza din tei”
de „Ursul păcălit de vulpe” - temă de
cunoştinţe „Capra cu trei iezi”, elevii vor lucru în clasă
realiza două personaje din opera
lui Creangă: ursul și vulpea,
utilizând materiale reciclabile.
8. Aprecieri Se realizează cartea „Ion
finale Creangă” cu ajutorul fișelor
rezolvate pe parcursul orei. - activitate - aprecierea
Se fac aprecieri colective şi frontală verbală
individuale asupra modului de
desfăşurare a lecţiei şi a - diplome
comportamentului copiilor în
probele de colaborare.
Fiecare elev primeste o diploma
pentru ca a dovedit ca este un bun
prieten al scriitorului.
- 937 -
PROIECT DIDACTIC:
„CONCENTRAȚIA SOLUȚIILOR”
Prof. Ionescu Carmen Daniela

Liceul Tehnologic „Costin Nenițescu” Buzău
CLASA: a XI-a – Tehnician în chimie industrială

Modul 1: Tehnici de laborator
I. OBIECTIVELE LECŢIEI:
La finalul activităţii didactice, elevii vor fi capabili să:
 definească concentraţia unei soluţii;
 identifice modurile de exprimare a concentraţiei soluţiilor;
 recunoască etapele parcurse pentru prepararea unei soluţii de concentraţie dată;
 indice posibilităţi prin care se poate obţine dintr-o soluţie mai diluată, o soluţie mai
concentrată şi invers;
 efectueze practic aplicaţiile experimentale, pe baza cunoştinţelor dobândite;
 lucreze în echipă.
II. CONDIŢII PREALABILE

Elevii trebuie să poată emite judecăţi de valoare, să facă legătura între cunoştinţele de chimie,
chimie analitică şi experienţa personală.
III. RESURSE MATERIALE:

 substanţe chimice;
 ustensile de laborator (flacon de cântărire, cilindru gradat, pahar Berzelius, balanţă,
greutăţi marcate, spatulă, baghetă).
RESURSE DE TIMP: 50 min.
RESURSE PROCEDURALE (METODE ŞI PROCEDEE):

 conversaţia;
 brainstorming;
 experimentul de laborator;
- 938 -
 descoperirea;
 modelarea;
 problematizarea;
 metoda Turul galeriei;
 elaborarea unui miniproiect;
 munca în echipă.
IV. EVALUARE
1. nivelul implicării elevilor - observare directă - comunicare, responsabilizare, trecerea de la
observaţia experimentală la interpretarea teoretică;
2. conţinuturi- nivelul de cunoştinţe;
3. gândire- comentarii, argumentare.
V. DESFĂŞURAREA PROPRIU-ZISĂ A ACTIVITĂŢII DIDACTICE

Activitatea didactică se desfăşoară în laboratorul de specialitate, elevii fiind grupaţi la mesele
de lucru.
A. EVOCARE: 5 minute
Se aplică brainstorming- SOLUŢII
Se aminteşte elevilor definiţia soluţiilor, precum şi faptul că acestea se formează prin procesul
de dizolvare.
Soluţia = mediu de dispersie + faza dispersată
Mediul de dispersie = solvent, dizolvant
Faza dispersată = solvat, dizolvat, solut
Exemplu: Într-o soluţie de clorură de sodiu (sare de bucătărie) în apă distingem solventul, care este
apa, şi solvatul, care este clorura de sodiu.
Li se propune elevilor o activitate independentă:
1. Într-o soluţie de clor în apă (apa de clor) solventul este......... şi solvatul este............ .
2. Într-o soluţie de iod în benzen dizolvantul este............ şi dizolvatul este................... .
Elevilor li se reaminteşte prin această activitate - componentele soluţiei se indică prin numele
soluţiei, şi anume: o soluţie de iod în benzen; dacă solventul este apa, acesta se subînţelege şi nu se
mai specifică (ex.: soluţie de clorură de sodiu).
B. REALIZAREA SENSULUI: 30 minute

Sarcina de lucru 1: Ştiind că în clasa a IX-a s-a studiat concentraţia procentuală, scrieţi formula
- 939 -
concentraţiei procentuale.
Fişa de lucru, punctul 1. Timp alocat 5 min.
Sarcina de lucru 2: Plecând de la formula concentraţiei procentuale, efectuaţi calculele necesare
pentru completarea următorului tabel.
Sarcina de lucru 3: Pe grupe de lucru, preparaţi soluţiile corespunzătoare, cu concentraţiile obţinute.
C. REFLECŢIE: 15 minute
Sarcina de lucru 4: Probă practică de evaluare. Fiecare grupă de lucru efectuează o altă lucrare, şi,
prin rotaţie toate cele 3 grupe vor realiza experimental cele trei lucrări practice. La mesele de lucru
fiecare grupă va avea un referat cu modul de lucru şi o fişă de consemnare a rezultatelor.
Se solicită elevilor să scrie pe post-ituri rezultatele obţinute, realizându-se astfel Turul Galeriei.
EXTENSIE
Realizarea miniproiectului, după următorul plan:
 definirea soluţiilor;
 generalităţi referitoare la soluţii (componente, clasificare);
 definirea concentraţiei soluţiilor;
 aspecte referitoare la prepararea soluţiilor (etapele preparării, cu referire concretă la lucrările
practice efectuate ca probe de evaluare).
FIŞA DE LUCRU
Sarcina de lucru 1: Scrieţi formula concentraţiei procentuale, studiată în clasa a IX-a.

.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
Sarcina de lucru 2: Plecând de la formula concentraţiei procentuale, efectuaţi calculele necesare

pentru completarea următorului tabel.
Nr. grupei g, soluţie KCl g, H2O Concentraţia(%)

1 200 10
2 1000 20
3 0,4 0,1
- 940 -
Sarcina de lucru 3: Pe grupe de lucru, preparaţi soluţiile de mai sus, cu concentraţiile obţinute.
Informaţie:
Etapele în prepararea unei soluţii de concentraţie dată sunt următoarele:
 calcularea masei de substanţă ce trebuie dizolvată în vederea obţinerii soluţiei;
 cântărirea masei de substanţă găsită în calcul;
 introducerea cu ajutorul pâlniei, a substanţei cântărite în vasul în care se prepară soluţia
(pahar Berzelius, balon cotat);
 introducerea a jumătate din solvent peste solvat pentru dizolvare (se agită sau se încălzeşte
soluţia);
 aducerea la semn cu ajutorul pipetei, turnând solventul;
 verificarea concentraţiei, controlând densitatea soluţiei, cu densimetrul.
- 941 -
PROIECT DIDACTIC:
„ACIZI”
Prof. Ionescu Luminiţa

Şcoala Gimnazială Nr. 1 Blăgeşti, jud. Bacău
CLASA: a VIII-a
TEMA LECTIEI: Acizi
TIPUL LECTIEI: Recapitulare, sistematizare şi consolidare a cunoştintelor
SCOPUL LECTIEI: Consolidarea cunoştinţelor referitoare la acizi,dezvoltarea deprinderilor de
aplicare a noţiunilor învăţate şi rezolvarea de probleme;
1.Explicarea unor fenomene,procese,procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.
2.Investigarea comportării unor substanţe sau sisteme chimice.
3.Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante,demonstrând
raţionamente deductive şi inductive.
4.Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme,în formularea explicaţiilor,
în conducerea investigaţiilor şi în raportarea rezultatelor.
5.Evaluarea consecinţelor proceselor si acţiunilor produselor chimice asupra propriei
persoane şi asupra mediului.
La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili:
1. să recunoască acizii;
2. să compare acizii în funcție de caracteristicile lor;
3. să exemplifice acizi;
4. să argumenteze afirmatiile referitoare la reacțiile chimice la care participă acizii;
5. să asocieze informațiile cu proprietățile fizico-chimice ale acizilor;
6. să-și dezvolte deprinderea de sistematizare şi sinteză pentru aplicarea noțiunilor învățate;
7. să aplice noțiunile teoretice în rezolvarea de probleme de calcul.
STRATEGIE DIDACTICĂ:
a)resurse procedurale:
- 942 -
► metoda cubului”ACIZI”
► conversația euristică;
► explicația;
► algoritmizarea;
► problematizarea;
► jocul didactic;
b)resurse materiale:
► planșă sugestivă: ACIZI
► culegere de probleme;
► fișe de lucru;
► cub;
c)material bibliografic:
► manual;
► culegere de probleme;
d)forme de organizare:
► frontal şi individual;
► în echipe;
EVALUARE:
► orală;
► prin rezolvarea cerințelor propuse cu ajutorul cubului;
► prin probleme de calcul;
I. Moment organizatoric:
- se asigură condițiile optime de desfășurarea a lecției;
- se face prezența elevilor la ora de curs;
- se verifică materialul didactic necesar desfăşurării lecţiei;
II. Anunțarea temei:

Astăzi vom rezolva probleme care cer aplicarea noţiunilor învățate despre „ACIZI„ cu
ajutorul unei metode numite „Metoda Cubului„. Ne vom organiza pe grupe (6).
- 943 -
III. Scenariul propriu-zis:

- Profesorul împarte elevii pe grupe - Elevii își aleg un lider care
în număr de 6. rostogolește cubul;
- Explică elevilor în ce constă - Studiază cerința de pe fața cubului
activitatea lor: fiecare grupă va lua și încep să rezolve cerinţele;
cubul şi îl va rostogoli; cerinţa care - Atunci când au nelămuriri cer
se va afla pe fața cubului o va explicații suplimentare.
rezolva împreună cu colegii din
grupă; rezolvările vor fi prezentate
de unul dintre colegi ales ca lider.
- Le acordă elevilor pentru rezolvarea
cerințelor 10 minute.
- După scurgerea timpului profesorul - După rezolvarea cerințelor elevii

solicită liderului de echipă să fiecărei grupe îşi numește un lider
prezinte și apoi să completeze care va prezenta rezolvarea cerinței
tabelul afișat la tablă. primite la tablă.
- Liderul de grup prezintă
rezolvarea.
- Se corectează eventualele greșeli.
- Profesorul urmăreşte cu atenție
prezentările elevilor și face
completările sau corecturile de
rigoare acolo unde este necesar.
- Face aprecieri cu privire la modul
de lucru și de prezentare al elevilor.
- În continuare înmânează elevilor o
fișă de probleme aplicative spre
rezolvare. Fișa cuprinde probleme - Elevii citesc problemele și încep să
rezolve cerințele. Ies la tablă și
expun rezolvarea problemelor.
- Profesorul apreciază elevii care au
participat activ la desfășurarea
activității și chiar notează o parte
din elevi.
IV. Tema pentru acasă:

De revăzut clasele de compuşi studiate până acum şi de rezolvat problemele rămase din fișa de
probleme.
- 944 -
FIȘĂ DE PROBLEME
1. Calculați cantitatea de sare și de oxid nemetalic ce rezultă în urma reacției dintre 250g soluție
de acid azotic de concentrație 70% cu cuprul. Argumentați de ce hidrogenul se regăsește în
produșii de reacție, sub formă de apă și nu sub formă moleculară.
2. Scrieți reacțiile posibile dintre HCl și substanțele din cercul mare.
Denumiți toate substanțele și încadrați-le într-un tabel de forma:
Metale Nemetale Oxizi Acizi Baze Săruri
- 945 -
- 946 -
PROIECT DIDACTIC:
„GRAFURI NEORIENTATE”
Prof. Ioniţă Doina

Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş” Tecuci, jud. Galaţi
Lecţie de verificare de cunoştinţe

Disciplina: Informatică
Clasa: a XI-a
Unitatea de învăţare: Grafuri neorientate
Tema: Grafuri neorientate – metode de reprezentare
1.Definirea şi recunoaşterea conceptelor specifice teoriei grafurilor.
2.Folosirea corectă a raţionamentelor şi algoritmilor de rezolvare a unor probleme care utilizează
teoria grafurilor.
3.Elaborarea de algoritmi complecşi care folosesc teoria grafurilor.
1.Identificarea unor noţiuni specifice şi terminologii utilizate în teoria grafurilor.
2.Exemplificarea pe baza unor probleme cunoscute, a termenilor legaţi de teoria grafurilor.
3.Cunoaşterea şi înţelegera proprietăţilor specifice diverselor tipuri de grafuri.
4.Prelucrarea datelor de tip calitativ şi cantitativ cuprinse în problemele care se rezolvă prin teoria
grafurilor
OBIECTIVE EDUCAŢIONALE
OBIECTIVE COGNITIVE:
- să definească corect noţiunile teoretice însuşite;
- să aplice corect noţiunile însuşite în aplicaţii concrete.
OBIECTIVE AFECTIVE:
- să argumenteze anumite situaţii create în etapele de rezolvare a unei aplicaţii;
- să manifeste interes faţă de problemele puse şi dorinţa de învăţare prin descoperire proprie a
adevărului ştiinţific;
- să studieze individual şi în echipă, în colaborare şi în competiţie, cunoscând scopul învăţării
temei date;
- să aprecieze corect soluţiile oferite de ceilalţi colegi.
- 947 -
OBIECTIVE PSIHOMOTORII:
- să dezvolte gândirea algoritmică, logică, flexibilă, creatoare;
- să-şi dezvolte atenţia concentrată şi spiritul de observaţie;
- să utilizeze corect noţiunile teoretice însuşite;
- să conceapă programe pentru aplicaţiile propuse.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE
1. Să definească noţiunea de graf neorientat.
2. Să cunoască termenii corespunzători teoriei grafurilor.
3. Să cunoască proprietăţile unui graf neorientat.
4. Să reprezinte un graf neorientat folosind: reprezentarea grafică, matricea de adiacenţă, listele
vecinilor, vectorul de muchii.
5. Să aplice teoreme specifice teoriei grafurilor.
6. Să poată rezolva probleme în care grafurile neorientate au aplicaţii practice.
STRATEGII DIDACTICE
- principiul asigurării progresului gradat al performanţelor şi înlăturarea treptată a punctelor de
sprijin;
 Metode de învăţământ:
- metode bazate pe acţiune: exerciţiul;
 Forme de organizare: individuală;
 Forme de dirijare a învăţării: independentă;
 Metode de evaluare: evaluare sumativă-test;
 Material bibliografic:
M. Miloşescu-manual informatică, EDP, Bucureşti, 2006.
G. D. Mateescu-Informatică-fişe de lucru pentru elevi, Editura Donaris, Sibiu, 2006.
C. Petre-Metodica predării informaticii, Editura Arves, Sibiu, 2000.
 Moment organizatoric:
- întocmirea proiectului didactic;
- pregătirea setului de aplicaţii;
 Organizarea şi pregătirea clasei:
- verificarea frecvenţei;
 Captarea atenţiei clasei:
- 948 -
- anunţarea subiectului pentru tema respectivă;
- anunţarea obiectivelor pentru tema respectivă;
- anunţarea modului de desfăşurare a evaluării;
Test de evaluare
Timp de lucru: 50 min

Toate subiectele sunt obligatorii.
I. Fie următoarea reprezentare grafică pentru un graf neorientat G=(X,U):
1) (10 p) Mulţimile X şi U sunt:

a) X={1,2,3,4,5}, U={(1,3),(1,6),(6,5),(2,4),(2,7),(4,7)}
b) X= {1,2,3,4,5,6,7}, U={(1,3),(1,6),(6,5),(5,2),(2,4),(3,4),(4,7)(1,7),(6,7)}
c) X={1,2,3,4,5,6,7}, U={(1,3),(1,6),(6,5),(6,4),(2,7),(4,7)}
d) X={1,2,3,4,5,6,7}, U={(1,3),(1,6),(6,5),(2,1),(2,7),(4,7)}
2) (10 p) Stabiliţi valoarea de adevăr a fiecăreia dintre propoziţii:

2.1) Nodurile 1 şi 5 sunt adiacente.
2.2) Nodul 6 are gradul 1
2.3) G este un graf conex
2.4) G este un graf complet
II.
1) (10 p) Care este suma gradelor vârfurilor unui graf neorientat cu n vârfuri şi m muchii?
a) 2m b) 2(m-1) c) 2n d) m
2) (10 p) Câte noduri are un graf complet cu 15 muchii?

a) 10 b) 6 c) 5 d) 12
III. (10 p) Completaţi fiecare dreptunghi cu un termen aflat în dreptunghiurile colorate:
- 949 -
IV. (6 p) Completaţi enunţurile următoare cu cuvintele sau expresiile potrivite:
1) Matricea………….corespunzătoare unui graf……….este simetrică.
2) Numărul nodurilor adiacente cu un nod x reprezintă ………. nodului x.
V. 1) (8 p) Pentru graful din desenul de mai jos să se scrie:

a) matricea de adiacenţă
b) lista vecinilor
c) vectorul de muchii
2) (6 p) Să se adauge un număr minim de muchii grafului din desenul de mai jos astfel încât
să devină conex.
VI. (20 p) Se consideră o reţea de calculatoare, care conţine n calculatoare identificate prin
numere cuprinse între 1 şi n. Calculatorul identificat prin 1 este server-ul. Un mesaj trebuie
transmis de la server la toate celelalte noduri ale reţelei. Mesajul pleacă de la server spre toate
- 950 -
calculatoarele cu care acesta este legat direct. Dacă un calculator primeşte mesajul, el transmite
mesajul respectiv spre toate calculatoarele cu care acesta este legat direct şi care nu au primit
mesajul la un moment anterior. Realizaţi un program care să determine ordinea în care
calculatoarele primesc mesajul. Utilizaţi tehnica modularizarii în scopul obţinerii unui program
cât mai transparent din punct de vedere al algoritmului folosit.
Subiect Răspuns corect Punctaj Observaţii

I 1) b) 10
2) 2.1 Fals 2,5
2.2 Fals 2,5
2.3 Adevărat 2,5
2.4 Fals 2,5
II 1) a) 10
2) b) 10 5p-aplicarea
teoriei
5p-finalizare
III a) adiacente 10
b) terminal
c) gradul
d) izolat
e) incidente
IV 1) de adiacenţă, neorientat 4
2) gradul 2
V 1) a) 3
b) 3
c) 2
2) 2 6
- 951 -
Subiect Răspuns corect Punctaj Observaţii
VI Program stucturat şi corect 20 pct *se citeşte
-declararea corectă a variabilelor 5 direct matricea
-subprogram pentru citirea grafului neorientat* 5 de adiacenţă sau
se citesc
-subprogram pentru parcurgerea grafului** 5 muchiile şi se
formează
-corectititudinea sintactică a programului 5
matricea de
adiacenţă
** parcurgerea
DF sau BF
Oficiu 10
Total 100
- 952 -
PROIECT DE LECȚIE:
„TEMPERAMENTUL”
Prof. Istrate Doina Mirabela

Colegiul Tehnic de Alimentație și Turism „Dumitru Moțoc” Galați
Clasa: a X-a
Obiect: Psihologie
Subiect: Temperamentul
Tipul lecţiei: Consolidare și sistematizare a cunoștințelor
Durata: 50 min.
● utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaştere şi
explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală;
● cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, în cadrul diferitelor
grupuri;
● manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare;
● participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii.
1.3. Caracterizarea principalelor dimensiuni ale personalităţii
2.3. Analizarea profilului propriei personalităţi şi a personalităţii celorlalţi
3.2. Exemplificarea, prin cooperare cu ceilalţi, a unor trăsături ale personalităţii necesare reuşitei în
activitate
4.2. Analizarea posibilităţilor de dezvoltare personală din perspectiva cunoştinţelor de psihologie
5.1. Caracterizarea profilului unui participant responsabil şi eficient la luarea deciziilor în
comunitate
Competenţe derivate
Cd1: definirea temperamentului ca latură a personalității;
Cd2: descrierea comportamentelor specifice fiecărui tip de temperament;
Cd3: identificarea asemănărilor și deosebirilor dintre tipurile de temperament;
Cd4: analizarea raportului dintre înnăscut și dobândit în cazul temperamentului;
- 953 -
Cd5: valorificarea informațiilor dobândite în rezolvarea unor sarcini de lucru.
STRATEGIE DIDACTICĂ:
 Metode şi procedee: explicaţia, cubul, conversaţia euristică, conversaţia de consolidare,
colaje
 Mijloace didactice: fişe de lucru, flip-chart, coli de hârtie, markere, imagini, poze
 Forme de organizare: mixt
BIBLIOGRAFIE:
 Banea, Silvia, Morărașu, Violanda Cristina, Ghid de resurse practice pentru activitatea de
consiliere şi orientare a elevilor, Editura Performantica, Iaşi, 2009.
 Necula, Adrian, (coordonator), Iacob, Luminița ș.a, Psihologie.Manual pentru clasa a X-a,
Editura Polirom, Iasi, 2008;
 Zlate, Mielu, Crețu, Tinca s.a., Psihologie.Manual pentru clasa a X-a, Editura Aramis,
Bucuresti, 2005.
Activitatea Strategie
Etapele lecţiei Activitatea elevului Evaluare
profesorului didactică
Moment Notează absenţele în Elevul de serviciu Conversaţia
organizatoric catalog numeşte absenţii
(2 min.) Face unele observaţii
Anunțarea Profesorul enumeră Elevii manifestă
competențelor competențele lecţiei interes şi curiozitate în Explicaţia
și explicarea şi le prezintă elevilor rezolvarea sarcinilor Flip-chart
scopului cu ajutorul flip- didactice propuse de Conversaţia
activității și a chart-ului; profesor Frontal
modului de
lucru Profesorul anunţă
(3 min.) elevii că în această
lecţie îşi vor
dezvolta capacitatea
reflexivă şi de
cunoaştere prin
exerciţii stimulative
Realizarea Pentru a verifica Elevii sunt împărţiţi în
sarcinii gradul de însuşire şi 6 grupe. Fiecare grupă Explicația
didactice de întelegere a va primi câte o sarcină Frontal
(43 min.) conceptelor esenţiale de lucru, în funcţie de
pentru studiul culoare aleasă.
temperamentului,
propune elevilor
- 954 -
spre rezolvare mai Cartoane
multe sarcini de colorate
lucru, cuprinse în
fișa de lucru
CUBUL (Anexa 1)
Profesorul explică Studiază conţinutul Lucru pe
elevilor faptul că, sarcinii şi încep să echipe
folosind metoda rezolve sarcinele de
cubul ei vor rezolva lucru din Anexa nr. 1 Fișe de lucru
sarcini diferite de Elevii manifestă
lucru, astfel: curiozitate epistemică şi Cubul
1.descrie; interes în soluţionarea
2.compară; 3. optimă a sarcinei Markere
analizează; 4. didactice primite Coli de hârtie
asociază; 5. aplică;
6. argumentează. Fiecare grupă îşi
prezintă rezultatele
Profesorul numeşte printr-un elev delegat
responsabilul
fiecărei grupe pentru Elevii construiesc
a expune în faţa expunerea analitică,
clasei demersul concepte-cheie, factori
analitic ce a rezultat detreminanţi,
din activitatea lor; comparaţii, exemple,
argumente;
Profesorul solicită Elevii răspund Conversaţia
argumente întrebărilor euristică Apreciere
suplimentare, suplimentare puse de verbală
reformulări sau profesor, în legătură cu Conversaţia
rectificări ale celor ceea ce au avut de de
expuse, în cazul în analizat; consolidare
care apar exprimări Se iniţiază dialogul
ambigui sau elev-elev, elev-profesor Mixt
incorecte din punct
de vedere psihologic.
Profesorul împarte
elevilor poze, Elevii realizează
imagini ce reprezintă colajele, pe care le Poze Apreciere
personaje din desene afișează în fața clasei Coli de hârtie verbală
animate,scriitori Colaje
români, anotimpuri, Pe grupe
elemente ale naturii,
emoticoane și coli de
hârtie (Anexa nr.2)
le solicită elevilor să
realizeze un colaj al
celor patru tipuri de
temperamente,
asociind corect
- 955 -
pozele primite cu
temperamentul
corespunzător
La final, profesorul Elevii argumenteză
afișează colajul cu alegerile făcute
asocierile corecte și
cere elevilor să
argumenteze, pe
scurt, alegerea făcută
Tema pentru Anunță tema pentru Notează tema în caiete Conversația
acasă acasă Frontal
(1 min.)
Încheierea Face aprecieri Ascultă aprecierile Conversația Apreciere
activității generale cu privire la Frontal verbală
(1 min.) participarea elevilor
la lecţie
Notează elevii care
s-au remarcat
Anexa 1
Metoda cubului
grupa nr. 1
Descrie comportamentul unui elev aparținând fiecăruia dintre cele patru tipuri de
temperament, în următoarele două situații: obținerea unei note mici la școală și o ceartă cu
părinții.
grupa nr. 2
Compară temperamentul coleric cu cel sangvinic, după modelul lui Eysenk, specificând
două asemănări și două deosebiri.
grupa nr. 3
Analizează raportul dintre înnăscut și dobândit în cazul temperamentului.
grupa nr. 4
Asociază imaginile cu modalitatea fiecărui tip de strângere de mână și cu tipul de
temperament corespunzător acestora.
- 956 -
o Strângere de mână:
a. simplă, rapidă, cu o privire care ″se înfige″ în ochii dvs;
b. Învăluitoare, de durată, scuturându-vă mâna în mai multe
reprize;
c. Moale și fugitivă, cu o privire lăturalnică;
d. Aparent normală, dar cu o palmă jilavă.
grupa nr. 5
Aplică cunoștințele dobândite despre temperament și identifică tipul temperamental din
cazul prezentat, subliniind caracteristicile esențiale ale acestuia.
 Studiu de caz:
Bogdan Vasile posedă o înaltă capacitate de muncă, depunând eforturi îndelungate și intense. În
aceste perioade, însă el are nevoie totdeauna de pauze scurte, dar frecvente. O oboseală profundă
apare cu greu. Trăiește intens împrejurările grele de viață, însă în acest timp nu-și pierde
capacitatea de muncă. Este foarte independent și sigur de sine. Manifestă inițiativă și capacitatea
de a conduce. Deseori are izbucniri nervoase de tip impulsiv. Îi este foarte greu să suporte o
așteptare îndelungată, deseori manifestă o grabă inutilă.
grupa nr. 6
Argumentează ideea că temperamentele nu pot fi ierarhizate.
- 957 -
ANEXA 2
- 958 -
PROIECT DIDACTIC:
„ÎNĂLŢIMEA SUNETELOR MUZICALE. GAMA DO”
Prof. Iștvan Rodica Petruța

Liceul Tehnologic Topoloveni, jud. Argeș
DATA:
CLASA: a IV-a
ARIA CURRICULARĂ: Arte
OBIECTUL: Educaţie muzicală
TEMA LECTIEI: Înălţimea sunetelor muzicale. Gama Do
TIPUL LECŢIEI: Recapitulare şi sistematizare
COMPETENŢE GENERALE: - Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de
limbaj muzical
- Interpretarea unor cântece pentru copii
COMPETENŢE SPECIFICE: - Corelarea înălţimilor sunetelor muzicale cu notaţia muzicală
- Utilizara notaţiei înălţimilor sunetelor pentru însuşirea unor
cântece (exersarea citirii unor fragmente din melodii cunoscute)
- Cântarea în colectiv, însoţită de elemente de mişcare
OBIECTIVE: Pe parcursul şi la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1 - Să precizeze în gama Do: numărul de trepte, modul de dispunere a sunetelor, denumirea
acestora.
O2 - Să reprezinte grafic sunetele cuprinse între Do1 şi Do2
O3 - Să recunoască sunetele gamei Do în funcţie de poziţia acestora pe portativ
O4 - Să intoneze, după auz, sunetele gamei Do în diferite relaţii sonore
O5 - Să ctească scurte fragmente melodice care cuprind sunetele gamei
O5 - Să intoneze corect cântecele învăţate
O6 –să execute mișcări coordonate după ritmul impus de o melodie
 Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, munca independentă, munca în
- 959 -
echipă, jocul didactic
 Mijloace de învăţământ: coli flipchat, semne grafice muzicale cu denumirea sunetelor,
CD-player, CD-uri, instrument muzical
BIBLIOGRAFIE:
 Georgeta Aldea, Gabriela Munteanu- “Didactica educaţiei muzicale în învăţământul
primar”, E.D.P, Bucureşti, 2001
 Jean Lupu, Mihaela Stâneci- “Jocuri muzicale pentru copii mari şi mici”, Editura Sigma
Primex, 1999
 Dumitra Radu, Alina Perțea – manual de Muzică și mișcare pentru clasa I-IV, Editura
Aramis.
Nr. Momentele Ob
Conţinutul ştiinţific Strategii Evaluare Obs.
crt. lecţiei op
1. Moment or-  Se pregătesc cele necesare începerii Conversaţia
ganizatoric orei. Se grupează elevii.
 Se asigură liniştea.
2. Captarea * Pregătirea vocilor pentru cânt. Explicația, Frontală
atenţiei - Exerciţii de respiraţie:”miroase Exercițiul,
floarea”, “stingerea lumânărilor de
pe tort”, “păpădia”, “ce frumos
miroase floarea”.
- Exerciţii de încălzire a vocii:
intonarea unor scurte fragmente
musicale,după instrument, folosindu-
se diverse silabe: ma, mu, di,ta, etc.
3. Anunţarea  Li se comunică elevilor că vor Frontală
temei şi repeta tot ceea ce ştiu despre sunetele Conversaţia
obiec- muzicale învăţate până acum la
tivelor muzică. Elevii sunt anunţaţi că îi
aşteaptă multe surprize plăcute,
jocuri didactice, sarcini pe care le vor
rezolva individual sau în grup.
4. Prezentarea  Recapitularea cunoştinţelor teoretice
şi rezolvarea legate de Gama Do.
conţinutului Ex.1.* Jocul didactic “Găsește-mi O1 Conversația,
consolidării locul” Explicaţia, Frontală
Pe coala flipchat se află desenată scara Exerciţiul
gamei Do pe treptele căreia se vor lipi
cartonașe cu un semn muzical pe care Jocul Observa
sunt scrise denumirile sunetelor didactic rea siste-
muzicale ale gamei DO. Se discută matică
mai întâi despre scara muzicală (ce
reprezintă, ce sunete se află pe fiecare O5 Explicaţia,
treaptă, de ce sunt aşezate sunetele pe Exerciţiul
trepte, etc). Se explică desfăşurarea
- 960 -
Nr. Momentele Ob
Conţinutul ştiinţific Strategii Evaluare Obs.
crt. lecţiei op
jocului. O2
EX.2.*Intonarea notelor muzicale de ,3 Frontală
pe scara muzicală,cu ajutorul
instrumentului.
Ex.3.* Pe coală va fi desenat și un O5 Observa
portativ pe care vor scrie diferite note rea siste-
muzicale de către un elev. Sarcina Exercițiul matică
celorlalți elevi este de a recunoaște O3
notele muzicale. Conversaţia
EX.4.*Se vor intona notele muzicale
cu ajutorul instrumentului;
Ex.5 *Se vor recunoaște unele sunete
musicale cantata la instrument.
Ex.6.*- Rezolvarea unor sarcini în Munca în Individua-
grup(3 grupe) echipă lă
Fiecare echipă primeşte ca sarcină de
lucru citirea notelor muzicale de pe O5 Frontală
primul portativ al Probă
cântecelor:„Toamna și Exerciţiul practică
școala(pag.6),Rândunica,(pag.8)Arici
ul(pag15). Elevii vor avea ca sarcină Observa
să citească în cadrul grupului de rea siste-
lucru notele muzicale şi să-şi matică
desemneze un reprezentant care va Probă
răspunde oral în numele grupului. Se practică
lasă timp de lucru şi se prezintă
rezolvarea în ordinea numită de Exerciţiul
învăţător.
Ex.7*Intonarea cântecelor Exerciţiul
învăţate:Cântecul gamei,Toamna și
școala.
Se intonează Cântecul gamei” în
diverse modalităţi: în cor, cântare în
lanţ (fiecare grupă intonea-ză câte
două măsuri din cântec). Se discută pe
textul cântecelor.
- Se intonează cântecul “Toamna și
școala” în diverse modalităţi: în cor,
în dialog.
5 Obţinerea  Ex.7.Intonarea „Cântecului gamei ” O5 Exercițiul Probă
performanţei cu alte versuri decât cele din manual, practică
şi evaluarea cu acompaniament muzical.
6 Încheierea  Intonarea cântecului „La joacă” cu O5 Exercițiul Aprecieri
activității mișcările specifice ,6 finale
- 961 -
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE
ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV
Prof. Japalela Tamara Veronica

Liceul Tehnologic „Gh. Ruset Roznovanu” Roznov, jud. Neamț
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.”
(Maria Montessori –“Descoperirea copilului”)
În ultimul timp, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea
realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea
personalităţii preşcolarilor. În şcoala contemporană, o educaţie eficientă, depinde de gradul în care
se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine. Depinde, de asemenea şi de măsura
în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are
misiunea de a-i forma pe copii sub aspect fizic şi socio-afectiv, pentru o integrare socială cât mai
uşoară. Complexitatea procesului educaţional impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele
extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional devine o necesitate. În opinia mea,
activitățile extracurriculare sunt deosebit de importante deoarece, contribuie la gândirea şi
completarea procesului de învăţare. De asemenea, prin intermediul acestora se pot dezvolta şi
explora anumite înclinaţii şi aptitudini ale copiilor. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o
atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi, îmbinându-se utilul cu plăcutul.
Un punct forte al activităţilor extraşcolare este acela că antrenează copiii în activităţi cât mai
variate şi bogate, cu o structură aparte, diferită de clasica metodă de predare-învăţare. O activitate
desfăşurată într-un mediu extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale şi
facilitarea integrării în mediul şcolar. Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adoptă în
educaţia tradiţională, indiferent, dacă are o finalitate pozitivă şi un obiectiv primar atins, ea nu va
epuiza niciodată sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului.
Ca profesor diriginte am organizat planificarea activităţilor extraşcolare ţinând cont de mai
mulţi factori: perioada de desfăşurare, anotimpul, timpul şcolar, precum şi orarul navetei elevilor şi
nu în ultimul rând de resursele financiare.
Atunci când timpul nu ne permite să ne deplasăm în anumite locuri pentru a ne recrea, am
stabilit activităţi care se desfăşoară în sala de clasă, unde elevii îşi pot îmbogăţi cunoştinţele prin
jocuri, prezentări Power Point, vizionare filme educative, piese de teatru, etc.
- 962 -
Copii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească în primul rând o gândire independentă,
toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare
a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca educatorul însuşi
să fie creativ, pentru că numai aşa poate să aducă în atenţia elevilor săi tipuri de activităţi
extraşcolare care să le stârnească interesul, curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participa
necondiţional la desfăşurarea acestora.
Ceea ce trebuie să ţinem cont este că întotdeauna obiectivele instructiv – educative să
primeze, dar în acelaşi timp să reușim să prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de
relaxare. Este foarte important să dăm o notă relaxantă tuturor jocurilor şi activităţilor.
Exemple de activităţi extraşcolare
1.“Ziua inginerului român“.

Activitatea organizată cu aceasta
ocazie oferă cadrul informării și
sensibilizării populației cu privire la ceea
ce înseamnă profesia de inginer, la
studiile, cursurile ce trebuie urmate, la
eforturile depuse şi bucuriile obţinute.
Elevii au vizionat o prezentare
Power Point cu informaţii referitoare la activitatea pe care o desfăşoară un inginer, trecându-se în
revistă un clasament al celor mai cunoscuţi ingineri şi cercetători români.
Elevii au fost interesaţi de a afla informaţii referitoare la activitatea pe care o desfăşoară
inginerii.
Cuvântul inginerie are ca origine cuvântul latinesc ingeniare, „a născoci”.
Titlul de "inginer" este urmat de denumirea specializării tehnice în care s-a pregătit pe
parcursul anilor de studii din facultate. De exemplu: inginer construcţii civile (facultatea de
construcţii), inginer instalaţii (facultatea de instalaţii), inginer chimist (facultatea de chimie), inginer
agronom (facultatea de agronomie), inginer electronist (facultatea de electronică), inginer
mecatronist (facultatea de construcţii de maşini), inginer horticultor (facultatea de horticultură),
inginer IT (facultatea de automatică şi calculatoare), inginer mecanic (facultatea de mecanică), etc.
2. “Ziua pompierilor români”.
Elevii au vizionat o prezentare Power Point cu informaţii referitoare la activitatea pe care o
desfăşoară un pompier, echipamentul pe care îl poartă acesta - scule, dispozitive şi instrumente, care
sunt indispensabile pentru protecţia acestora şi pentru salvarea persoanelor aflate în pericol.
- 963 -
Au fost prezentate cazuri în care este absolut nevoie de aceste
persoane, cum ar fi: incendii, cutremure, inundaţii, suicid,
descarcerări, poluări cu substanţe nocive, salvarea diverselor animale
aflate în pericol.
Elevii au fost interesaţi de a afla informaţii referitoare la
voluntariatul în cazul pompierilor, de condiţiile ce trebuie îndeplinite.
Argumente ale elevilor:
„Activitatea propusă de doamna dirigintă Japalela Tamara a fost o activitate de succes
deoarece am învățat că și eu pot să fac ceva pentru ceilalți, chiar dacă sunt încă elev, fără putere de
decizie, fără o independență materială. Atunci când vrei să salvezi pe cineva o faci cu riscul vieţii şi
cu satisfacţia că în urma ta cineva îţi va mulţumi veşnic.” (elev Roşu Constantin, clasa a X-a D)
“Mi-a plăcut mult această activitate propusă de dna dirigintă, deoarece am aflat informaţii pe
care nu le ştiam și nici nu aş fi avut ocazia să le aflu vreodată.” (elev Niță N. Eduard Emilian, clasa
a X-a D)
3.“29 septembrie - Ziua naţională a inimii”.
„Inima” nu înseamnă
pur şi simplu numai organul
care se numeşte aşa, ci
înseamnă mai ales interiorul
omului; chiar şi mintea
omului ţine de inima omului.
Inima este simţirea, inima
este voinţa omului, inima este
mintea omului. Inima este
acestea trei la un loc, toate
într-o unire nedespărţită.
Activitatea organizată cu aceasta ocazie oferă cadrul informării și sensibilizării elevilor cu
privire la ceea ce înseamnă inima pentru noi, viaţă, sănătate, viitor.
Elevii au vizionat o prezentare Power Point cu informaţii referitoare la importanţa inimii,
alcătuire, boli, cauze şi efecte.
A fost realizat jocul “Hârtia mototolită” de unde elevii au putut învăţa că rănile produse de
vorbe urâte, injurii, jigniri care lasă în inimă răni adânci, care nu vor dispărea niciodată.
Au vizionat şi un filmuleţ în Power Point intitulat “Inima perfectă”, de unde au putut învăţa
că a dărui este cel mai frumos şi sincer lucru.
Elevii au fost interesaţi de informaţiile aflate manifestându-şi interesul de a relua activitatea
- 964 -
şi cu altă ocazie.
4. “OCTOMBRIE Ziua mondială a zâmbetului”
Elevii au urmărit o serie
de prezentări Power Point:”Un
zâmbet cadou”, “Zâmbet de
copil”, “Zâmbetul tău”,
“Zâmbet”, au spus glume și au
ascultat melodia “Un zâmbet, o
floare, o rază se soare”
Este zâmbetul
molipsitor?
Putem spune asta pentru
că un zâmbet nu este oferit prea
des. Puţine sunt persoanele care oferă un zâmbet cald în semn de prietenie, mulţumire sau din
simpla dorinţă de a face viaţa cuiva mai roz. Atunci, din celălalt colţ, răspunsul nu întârzie să apară!
Din obligaţie sau din politeţe, la zâmbet se răspunde întotdeauna cu zâmbet. Zâmbetul este
calea cea mai simplă de comunicare fără să fie nevoie să folosim cuvintele, este calea ce ne conduce
spre pace şi mulţumire interioară.
Să zâmbim nu este greu. Zâmbetul face parte din ingredientele pe care le-am primit atunci
când am fost creaţi. Lecţia zâmbetului nu este dificilă, dar mulţi nu vor să o cunoască. Mulţi cred
că, dacă afişează o mască serioasă, fără să schiţeze nici o formă de sentimente pe chipul lor, au mai
multă notorietate.
Zâmbim pentru că suntem trişti şi nu vrem ca acest lucru să se vadă, aducem zâmbetul pe
buzele noastre pentru a nu aduce lacrimile pe obrajii noştri; uneori anulăm un zâmbet din dorinţa de
a părea superiori, alteori vrem să aducem bucurie în suflet prin acest gest simplu numit zâmbet.
Zâmbim pentru că, de cele mai multe ori, este modul nostru de apărare împotriva răutăţilor.
Zâmbetul alungă tristeţea şi deschide poarta către entuziasm, linişte şi dorinţa de a fi mai
bun.
Zâmbetul este cel ce contribuie la fericirea din familie, la succesul în afaceri şi poate fi o
formă de recunoştinţă faţă de un prieten drag.
Zâmbetul linişteşte şi creează o stare de siguranţă. Nu costă nimic pentru a-l dărui, dar,
trimis la momentul potrivit, poate să salveze suflete descumpănite, pierdute în bezna tristeţii.
În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul
activităţilor extracurriculare.
Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica în
- 965 -
astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed-back pozitiv.
Bibliografie:
1. Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ, în“ Învăţământul primar“nr. 1 / 2000, Editura Discipol, Bucureşti.
2. Ionesc, M., Chiş, V.,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001.
- 966 -
CONCURS INTERDISCIPLINAR
„SĂ DESENĂM FIZICA!”
Prof. Jichici Corina

Liceul Tehnologic „Petre Mitroi” Biled, jud. Timiş
În cadrul acestui proiect educaţional derulat în şcoală, s-a încercat realizarea unei contopiri
între educaţia formală şi cea non formală, folosind tehnici şi metode bazate pe interdisciplinaritate
şi transdisciplinaritate. Dacă la dezvoltarea personalităţii elevilor ar contribui doar educaţia formală,
ar exista o limitare impusă de conţinutul dat de programele şcolare, ar predomina informarea asupra
aspectelor calitative ale dezvoltării personalităţii copilului.
Dezvoltarea creativităţii şi a aptitudinilor specifice fiecărui elev nu trebuie îngrădită în
tiparele formale prin care cunoaştem o disciplină. Pentru a obişnui elevii cu un alt mod de gândire şi
receptare a realităţilor înconjurătoare s-au propus asocieri şi conexiuni între discipline ca fizică,
educaţie plastică, chimie, disciplinele tehnice.
Scopul activităţii a fost realizarea unor desene folosind tehnici la alegere în care să fie
ilustrate fenomene fizice, aparate, dispozitive pe care le regăsim în viaţa cotidiană precizându-se
legile fizice ce le guvernează, stau la baza funcţionării lor şi a mărimilor fizice implicate.
- 967 -
- 968 -
PROIECT DE VOLUNTARIAT
ÎN CADRUL STRATEGIEI NAȚIONALE DE ACȚIUNE COMUNITARĂ:
„DIN SUFLET PENTRU SUFLET”
Prof. Kadar Ioana Gabriela

Liceul Tehnologic Agricol „Alexiu Berinde” Seini, jud. Maramureș
1. Titlul proiectului: ”Din suflet pentru suflet”
2. Scop: Organizarea unor activități de voluntariat pentru susținere psihologică și ajutorarea

persoanelor cu Cerințe Educaționale Speciale, din școală și din centrele de plasament.
3. Argument: Suntem ființe sociale și avem mereu nevoie de aproapele nostru. De cele mai multe
ori în situații dificile ne dăm seama că rămânem singuri. Prezența sau absența celor din jurul
nostru în momentele grele depinde de educația celui care întinde mâna. Această mână poate fi
întinsă numai dacă îi învățăm pe elevi să dăruiască și să fie utili pentru cei din jur.
4. Obiective generale
- includerea, în mod direct, a copiilor cu nevoi speciale (care locuiesc în centre de
plasament) în comunitățile locale;
- atingerea incluziunii și implicării prin angajarea tuturor celor interesați într-un program
educațional de activități ce promovează intens integrarea socială;
- încurajarea elevilor de a se dedica activităților desfașurate cu copiii cu nevoi speciale, nu
doar în cadrul proiectelor ci și după terminarea acestora, în scopul susținerii acestui
proces de integrare socială și dezvoltare educațională;
- stimularea și dezvoltarea abilităților persoanelor cu nevoi speciale prin activitați
creative, de imaginație si terapeutice, cum ar fi: artele plastice, IT, muzică;
- încurajarea elevilor, în sensul însușirii și îmbunătățirii abilităților privind inițiativa și
devotamentul, prin participarea lor la proiecte de acțiune comunitară prin activități de
voluntariat.
5. Grup țintă
* beneficiari direcți: elevii din Casa de Tip Familial Nr. 3 Baia Mare
- 969 -
* beneficiari indirecți: - elevii voluntari ai Liceului Tehnologic Agricol”Alexiu Berinde”
Seini și ai școlilor partenere.
6. Activități:
a) Realizarea și prezentarea proiectului” Din suflet pentru suflet ” - întâlnire între
partenerii implicați în proiect pentru a stabili obiectivele, acțiunile comune, activitățile ce
urmează a fi realizate.
b)“ Dăruiește un zâmbet ” - acțiune de cunoaștere și împrietenire a voluntarilor cu elevii din
Casa de Tip Familial Nr. 3 Baia Mare.
c) “ Ajutând pe alții ne ajutăm pe noi” - atelier de creație - confecționarea unor ornamente
pentru Craciun;
d) “ 22 Martie - Ziua Internațională a Apei ” - sesiune de prezentări PPT la Biblioteca
Județeană ”Petre Dulfu” Baia Mare, cu participarea elevilor din cele patru instituții școlare
partenere.
e) “ 22 Mai- Ziua Internațională a Biodiversității“
- expoziție de artă plastică și produse din materiale reciclabile;
- activitate practică de realizare a unor obiecte artistice a copiilor de la Casa de Tip Familial
Nr. 3 cu sprijinul voluntarilor din cele trei unități școlare;
f) ” Voluntarii priviți prin ochii copiilor” - editarea unei broșuri cu activitățile desfășurate
pe parcursul anului școlar și creațiile literare și artistice ale copiilor din cele patru instituții
partenere.
7. Indicatori de evaluare:
a) observarea comportamentelor și intervenția directă a profesorilor pentru încurajarea si
stimularea interrelaționării pozitive între elevii cu C.E.S. și elevii din școală;
b) stabilirea unor grupe de lucru mixte pentru sprijinirea invățării active pe probleme de
socializare și îmbunătățirea comunicării, precum și formarea unei atitudini pozitive a
elevilor din școala obișnuită față de elevii cu C.E.S.;
c) încurajarea atitudinii active și a implicării elevilor în soluționarea nevoilor speciale pe care
le au elevii cu C.E.S.;
d) stabilirea unor concluzii privind necesitatea ocrotirii persoanelor cu dizabilități, precum și
conștientizarea problemelor cu care se confruntă aceștia în viața de zi cu zi;
e) calitatea prezentărilor PPT realizate de elevi în cadrul sesiunilor de lucru;
f) calitatea și numărul broșurilor realizate în cadrul proiectului.
- 970 -
8. Resurse:
a) umane – elevii și cadrele didactice voluntare;
b) materiale – mape, pliante, afișe, broșură, hartie xerox, creioane colorate, acuarele, planșe,
aparat foto, aparat video;
c) financiare: sponsorizări, Primăria Orașului Seini, fonduri proprii.
9. Perioada de desfășurare: octombrie 2016 - septembrie 2017
10. Parteneri ai ai Liceului Tehnologic Agricol”Alexiu Berinde” Seini:

Inspectoratul Școlar Județean Maramureș
Colegiul Național „Gheorghe Șincai ” Baia Mare
Liceul Teoretic ”Emil Racoviță” Baia Mare
Casa de Tip Familial Nr. 3, Baia Mare
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare
Primăria Orașului Seini
Casa de Cultură a Orașului Seini
- 971 -
“HALLOWEEN PARTY”
Prof. Kollat Delia

Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Baia Mare, jud. Maramureş
Argument
Halloween-ul este o sărbătoare de origine celtică care este preluată în zilele noastre de tot
mai multe popoare. Printre aceste popoare începe a se număra România, căci tot mai des în ultimul
timp se organizează diverse spectacole şi petreceri pe tema Halloween-ului. Noi considerăm că este
binevenită, căci este un prilej de bucurie şi sărbătoare la limba engleză.
Numele de Halloween vine de la expresia „all hallows’ eve”, din limba engleză, ceea ce
reprezintă numele unei sărbatori creştine numită a tuturor sfinţilor, “ajunul zilei tuturor sfinţilor”.
Denumirea a fost prescurtată în „Hallowe’en” şi apoi în Halloween.
Halloween este sărbătorit în general în noaptea de 31 octombrie. Ceea ce este specific
sărbătorii de Halloween şi cu ceea ce asociem noi tot timpul această sărbătoare este dovleacul
cioplit în diverse forme, dar în special în personaje înfricoşătoare.
Altceva ce este specific acestei sărbători şi ca un obicei, dar care la noi nu a fost preluat
încă, este faptul că în această noapte copiii se costumează în cele mai ciudate şi înfricoşătoare
costume, în vrăjitori, mumii, schelete, stafii sau alte personaje sinistre şi colindă pe la case punând
întrebarea „Trick or treat?”, ceea ce s-ar traduce „Pacaleală sau dulciuri?”. Această frază se
interpretează ca o ameninţare că dacă nu vor primi dulciuri, atunci persoanei căreia i s-a colindat i
se va face o farsă.
Iată care ar fi unele dintre poveştile sau legendele Halloween-ului…
Se spune că în noaptea considerată de Halloween, pe 31 octombrie, spiritele persoanelor
care au murit în ultimul an se întorc pe pamânt în căutarea unor corpuri vii pentru a le poseda pe
perioada anului viitor, aceasta fiind condiţia de a dobândi o alta viaţă după moarte.
Celţii considerau că în această noapte de Halloween toate legile spaţiului şi timpului
interacţionează şi astfel porţile care separă vii de morţi se deschid permiţând spiritelor rele să se
întoarcă şi să-i posedeze pe cei vii. Pentru ca cei vii să se apere şi să nu fie posedaţi, în noaptea de
31 octombrie nu se aprindeau focuri în case pentru ca spiritelor sa le fie frig şi astfel să nu le calce
pragul. De asemenea, costumele ciudate şi care mai de care mai înfricoşătoare erau îmbrăcate de cei
care colindau sau participau la parade, în acelaşi scop, pentru a speria spiritele ce veneau în căutarea
celor vii.
- 972 -
Costumele de Halloween cel mai des întâlnite la parade şi la petreceri sunt cele care imită
personaje cât mai suprarealiste şi înfricoşătoare, ca: fantome, mumii, vampiri, vrăjitoare, demoni,
iar culorile predominante ale sărbătorii de Halloween sunt portocaliul şi negrul, aceste culori fiind
asociate dovleacului şi morţii.
Dovleacul sculptat în figuri înfricoşătoare este numit „Felinarul lui Jack” (Jack-o’lantern).
Acest bostan sculptat provine din poveştile populare irlandeze din secolul XVIII. Se spune că Jack
era un irlandez care îl păcălise pe Satana sa se urce în vârful unui măr, dupa care acesta sculptase în
coaja copacului simbolul crucii, astfel împiedicându-l pe diavol să mai poată coborî din pom.
Conform tradiţiei, dupa ce Jack a murit, acesta nu a fost primit în rai datorita metodelor sale
diavoleşti, dar nu i s-a permis nici intrarea în iad deoarece l-a păcălit pe diavol. Astfel Jack a rămas
să cutreiere fără încetare pământul, până când se spune că Satana, înduioşat i-a dăruit lui Jack o
bucată de jar pentru a-şi lumina drumul în timpul nopţii. Jack a amplasat jarul primit în capul unui
dovleac pe care tocmai îl mâncase… şi astfel am ajuns la dovleacul de Halloween din zilele noastre.
Ca şi o tradiţie de Halloween, se spune că dacă în această noapte cureţi de coajă un măr în
faţa unei oglinzi luminate de o lumânare, poate să-ţi apară în oglindă imaginea ursitului.
Istoria Halloween-ului, ca fiecare festival din istorie, este inspirată din tradiţii ce s-au
menţinut de-a lungul timpului din generaţie în generaţie, însă, odata cu trecerea timpului,
sărbătoarea de Halloween tinde să se degradeze şi să capete alte conotaţii.
DENUMIREA PROIECTULUI
Halloween Party
SCOP
Diferenţele culturale sunt evidente nu doar în atitudini zilnice şi momente banale ale vieţii,
dar mai ales în modul de abordare a unei sarbatori.
Halloween prin specificul său celto-britanic s-a extins în lume ca o sărbătoare prin care se
încearcă alungarea spiritelor malefice.
OBIECTIVE
- educarea tinerei generaţii în spiritul respectării tradiţiilor şi obiceiurilor altor popoare
europene;
- stimularea creativităţii elevilor;
- prezentarea modului în care a evoluat sărbătoarea până la formele ei de manifestare
curente.
- 973 -
REZULTATELE CONCRETE AŞTEPTATE
- înţelegerea de către elevi a diferenţelor culturale;
- o mai bună imagine a lumii europene.
PERIOADA DE DESFĂŞURARE A PROIECTULUI

20 octombrie - 31octombrie 2017
GRUPUL ŢINTĂ:
elevii Şcolii Mihail Sadoveanu, Firiza
LOC DE DESFĂŞURARE
- Şcoala Mihail Sadoveanu, Firiza
- Sediul Asociaţiei Mansio respectiv sediul Centrului de Infomare şi educare Firiza.
ECHIPA DE PROIECT
- Prof. Kollat Delia
- Prof. Bretan Ildico
- Prof. înv. primar Hochia Ioana
- Preşedinte Asociaţia Mansio Hochia Adrian
ACTIVITĂŢI
Nr Loc
Activitate Termen Responsabili
crt. desfăşurare
1 Redactare proiect 20 Şcoala Mihail Instit.Hochia
Octombrie Sadoveanu Ioana
2017 Firiza Prof. Bretan
Ildico
Prof. Kollat
Delia
2 Realizare afiş 20 Scoala Mihail Prof. Kollat
Octombrie Sadoveanu Delia
2017 Firiza
3. Decorarea sălii / 30 Asociatia Instit.Hochia
spaţiului de Octombrie Mansio / CIE Ioana
manifestare 2017 Firiza
5 Realizarea diplomelor Octombrie Biblioteca Simona Gabor
2017 Judeţeană Petre Oana
Dulfu Baia Mare Ungureanu
- 974 -
MOD DE IMPLEMENTARE
 CONCURS DE CREAŢIE ARTISTICĂ
- articole în revista şcolii şi presa locală;
- petrecerea propriu-zisă;
- creaţii folosind tehnica colajului şi materiale diverse, crenguţe, paie, materiale textile,
hârtie (activitate realizată la sediul CIE);
- concurs de sculptat în dovleci (expoziţie realizată la sediul şcolii Mihail Sadoveanu,
Firiza);
- concurs de costume (activitate desfăşurată la sediul Asociaţiei Mansio/ CIE Firiza);
- concurs de desene pe tema concursului şi expunerea acestora în sediul şcolii Mihail
Sadoveanu, Firiza;
- concurs de mâncăruri înfricoşătoare (activitate desfăşurată la sediul Asociaţiei Mansio/
CIE Firiza);
- concursuri interactive între perechi de elevi (activitate desfăşurată la sediul Asociaţiei
Mansio/ CIE Firiza);
- crearea unor poezii sau compuneri pe tema proiectului a căror jurizare va fi făcută sub
coordonarea prof. Bretan Ildico;
- piese de teatru realizate de clasele primare din cadrul aceleiaşi şcoli.
Alte activităţi se vor desfăşura în limba engleză, cum ar fi citirea de povestiri înfricoşătore
sau legende legate de Halloween, precum şi rezolvarea de puzzle-uri lingvistice, sub coordonarea
prof. Kollat Delia.
EVALUARE
- mediatizare în presa locală;
- acordarea de diplome;
- realizarea unui album
multimedia al proiectului.
- 975 -
PROIECT DIDACTIC:
„ÎN LUMEA POVEȘTILOR”
Prof. înv. preșcolar Lazăr Elena Lucia

Grădinița cu Program Prelungit Nr. 7 Deva, jud. Hunedoara
Profesor învățământ preșcolar: Lazăr Elena Lucia

Unitatea: Grădinița cu P.P. Nr. 7 Deva
Grupa: Mare
Tema anuală: Cu ce și cum exprimăm cea ce simțim?
Tema săptămânii: ”În lumea poveștilor”
Categoria de activitate: Domeniul Stiințe
Denumirea activității: Activitate matematică
Tema activității: ”Albă ca zăpada și cei șapte pitici”
Forma de realizare: Joc didactic
Tipul activității: Consolidare
Scop: Cunoașterea locului fiecărui număr în succesiunea naturală; folosirea corectă a numeralele
ordinale și cardinale; exersarea atenției voluntare, a memoriei și cultivarea calității gîndirii și a
dragostei de muncă.
 Obiective cognitiv-informative
- să respecte succesiunea numerelor
- să folosească corect numerele cardinale și ordinale
 Obiective psiho-motorii
- să raporteze corect numărul la cantitate
- să mânuiască materialul dat
 Obiective afectiv- volative
- să participe activ la joc
Sarcina didactică: Stabilirea locului fiecărui număr în șirul natural, folosirea corectă a numeralului
ordinal.
Elemente de joc: Mișcarea, mânuirea uneltelor.
- 976 -
Reguli de joc: Copilul care înmânează felinarul sau unealta piticului trebuie să precizeze locul pe
care îl ocupă acest pitic, folosind corect numeralul cardinal și ordinal.
Material: - Albă ca zăpada, șapte pitici (imagini, siluete), șapte unelte (2 ciocane, clește, greblă,
lopată, topor, târnăcop), 7 căciuli de pitici, 7 pachețele.
Metode: - Convorbirea, explicația, exercițiul, problematizarea.
Bibliografie:
”Curriculum pentru învăţământul preşcolar “, M.E.C. - 2008
”Piramida cunoașterii”, Loloca Tătaru, Adina Glava, Olga Chiș; Editura Diamant 2014
Demers didactic
Eveniment Strategii
Conținut științific Evaluare
didactic didactice
Moment Pentru a desfășura activitatea în condiții Conversația Observarea
organizatoric bune, se aerisește sala, se aranjează comportamentului
mobilierul în formă de semicerc, se copiilor
pregătește materialul necesar. Aprecieri verbale
Captarea Vă plac poveștile?
atenției Îmi puteți da câteva exemple de povești Observarea
ascultate la grădiniță. Conversația comportamentului
Și mie îmi plac poveștile, când eram mică. copiilor
Povestea mea preferată a fost și încă este
”Albă ca zăpada și cei șapte pitici”.
Am o surpriză, avem câțiva invitați speciali Stimularea
care au auzit că vă plac poveștile, și s-au interesului pentru
hotărât să vină astăzi în vizită să vă activitate
cunoască. Surpriza
(Descopăr panou cu piticii și Albă ca
zăpada).
Despre ce poveste este vorba?
- Albă ca zăpada și cei șapte pitici.
Anunțarea După cum vedeți cei șapte pitici și Albă ca Conversația Observarea
temei și a zăpada au venit azi în vizită să se joace cu comportamentului
obiectivelor noi. copiilor
Reactualiza - Dar voi mai știți cum îi cheamă pe pitici? Conversația Observarea
rea - Somnorosul, rușinosul, mutulică, comportamentului
cunoștiințelor înțeleptul, hap-ciu, bucurosul. copiilor
Câți pitici sunt?
- 7 pitici (se numără piticii crescător și
descrescător) Copiii manifestă
Cine ocupă primul loc în rândul piticilor? interes, atenţie,
- Înțeleptul curiozitate,
Îmi puteți spune al câtelea pitic este dorinţă de
somnorosul? învăţare
- Al patrulea pitic
Ce sunt acestea?
- Unelte
- 977 -
Eveniment Strategii
didactic didactice
Câte unelte sunt?
- 7 unelte
Haideți să vedem cum se numesc și câte
sunt din fiecare?
Prima unealtă este un ... ciocan.
Câte ciocane sunt?
- Două ciocane.
La ce se folosesc uneltele?
La munca piticilor în munți.
Jocul se numește ”Albă ca zăpada și cei
șapte pitici”.
Prezentarea Explicarea și demostrarea jocului Observarea
conținutului și După cum știți piticii muncesc în mine, dar comportamentului
dirijarea pentru a munci au nevoie de uneltele lor. copiilor
învățării Iar noi îi vom ajuta și le vom împărți
fiecăruia o unealtă pentru a putea pleca la Conversația
muncă.
Un copilaș va primi o unealtă care o va
înmâna la rândul său unui pitic.
Oricare pitic dintre cei șapte poate primi Evaluare orală
unealta.
După ce piticul a primit unealta, copilașul
care ia înmânat-o va spune ce loc ocupă Explicația
piticul în rândul lor, adică în rândul
piticilor.
Locul I, locul III, etc.
Și al câtelea pitic este (este piticul al doilea,
primul pitic).
Dar atenție, să împărțim uneltele în așa fel
încât fiecare pitic să aibă o unealtă cu care
șă poată munci în mină.
Albă ca zăpada îmi va șopti la ureche cine
va înmâna unealta piticului.
Exercițiul
Jocul de probă
Se va executa jocul de probă, pentru a vedea
dacă s-au înțeles toate cerințele.
Obținerea Desfășurarea jocului propriu- zis

performațelor Albă ca zăpada înmânează ciocanul
Alessiei. Problemati
Alessia vine la panou și îl înmânează unui zarea
pitic.
Ce loc ocupă piticul căruia i-ai înmânat
ciocanul?
- Piticul ocupă locul II.
Al câtelea pitic este?
- Este al doilea pitic.
Acum David va primi o unealtă.
Ce unealtă ți-a dat Albă ca zăpada?
- 978 -
Eveniment Strategii
didactic didactice
- O lopată.
Ce loc ocupă piticul care a primit lopata?
- Piticul ocupă locul V.
Și al câtelea pitic este în rândul piticilor?
- Este al cincilea pitic.
Se va continua jocul până când vor fi
folosite toate numeralele cardinale și
ordinale în limitele 1-7.
Asigurarea Complicarea jocului

retenției și a Acum că fiecare pitic are unealtă, pot porni
transferului la muncă. Dar înainte de a pleca trebuie să
le împărțim câte un pachețel cu mâncare, în
caz că le va fi foame să aibe ce mânca.
Vreau ca 7 băieței să vină în fața grupei. Cei
șapte copii vor fi piticii fiecare primind câte
o căciuliță de pitic. Iar alături de pitici va
veni o fetiță care va fi Albă ca zăpada.
Restul copiilor care sunteți pe scăunele veți
primi câte un pachețel pe care îl veți înmâna
câte unui pitic care este indicat de Albă ca
zăpada.
Albă ca zăpada va numi un copilaș care va
veni și va dărui pachețelul celui de-al treilea
pitic.
Alt copilaș va veni și va înmâna la indicația
Albei ca zăpada celui de-al cincilea pitic.
Pe rând pachețelele vor fi înmânate fiecărui
pitic.
Obținerea descriptorilor de performanță

Acum că fiecare pitic și-a primit unealta și
pachețelul, pornesc la muncă și se întorc
seara târziu.
Au ajuns acasă.
Cinci pitici vor să se spele pe mânuțe.
De câte prosoape au nevoie pentru a se
șterge? (cinci prosoape)
Mâncarea este gata iar pentru masă sunt
pregătiți șase pitici.
De câte linguri au nevoie?(șase linguri)
S -a făcut târziu iar cei șapte pitici se
pregătesc pentru somn.
De câte paturi au nevoie?(șapte paturi)
Evaluare Se fac aprecieri asupra modului de Conversația Aprecierea
comportare şi participare a copiilor pe comportamentului
parcursul activităţii. Copiii vor fi copilului
recompensaţi prin aprecieri verbale şi Aprecieri verbale
stimulente.
- 979 -
PROIECT DIDACTIC:
„ALCANI: DEFINIȚIE, NOMENCLATURĂ, RADICALI, IZOMERIE”
Prof. Lăzăroiu Liliana

Titlul lectiei: Alcani: definiție, nomenclatură, radicali, izomerie

Clasa: a X-a
Tipul lectiei: Lectie combinată (mixtă)
Durata lecţiei: 1 oră
La sfârșitul lecției, elevii trebuie să fie capabili:
O.1 să modeleze cu ajutorul modelelor structurale hidrocarburile saturate;
O.2 să denumească hidrocarburile din seria alcanilor pe baza algoritmului prezentat;
O.3 să stabilească izomerii de catenă pentru o anumită formulă moleculară;
O.4 să denumească izomerii de catenă utilizând regulile enunțate de profesor;
O.5 să aplice cunoștințele dobândite în rezolvarea de exerciții și probleme.
Metode si strategii didactice folosite:

o conversația euristică,
o problematizarea,
o modelarea,
o rezolvarea de exerciții si probleme,
o algoritmizarea,
o descoperirea dirijată.
Mijloace didactice folosite:

- calculator, videoproiector
- trusa cu bile
- fişă de activitate1
- fişa de exerciţii 2
Mod de organizare a lecţiei: frontală, individuală şi pe grupe

- 980 -
Instrumente
Obiective
evaluare
Metode şi
de
Activitatea profesorului Activitatea
procedee
elevilor
didactice
1. Moment organizatoric: prezenţa şi Conversaţia

verificarea mijloacelor de învăţământ
necesare lecţiei
Captarea atenţiei elevilor
2. Verificarea cunostintelor învăţate Elevii răspund la Conversaţia
anterior necesare atingerii întrebări şi dau euristică
obiectivelor propuse: un exemplu de
Prin întrebări frontale şi individuale: catenă aciclică
-Ce sunt hidrocarburile? saturată şi
-Cum puteți clasifica catenele de atomi de stabilesc natura
carbon? fiecărui atom de
-Ce sunt alcanii? carbon
-Care este formula lor generală?
-Cere elevilor să dea un exemplu de o catenă
aciclică ramificată saturată, și să stabilească
natura fiecărui atom de carbon.
O2 3. Prezentarea noului conţinut şi Elevii scriu în Explicaţia Fişa de
conducerea învăţării: caiete definiţia activitate
şi formula nr. 1
Anunţă tema şi motivaţia lecţiei; Alcanii moleculară a
Defineşte alcanii şi scrie pe tablă formula alcanilor
general a lor CnH2n+2
Învăţarea
Cere elevilor să dea valori lui „n”, de la 1 la 10 Elevii îndrumaţi prin
O3 şi să scrie seria omoloagă de profesor descoperire
definesc seria
omoloagă, şi
denumesc
alcanii conform
algoritmului
prezentat de Algoritmi-
profesor. zarea
O4 Cere elevilor să compare structurile alcanilor Elevii compară
din seria omoloagă şi să descopere prin ce se termenii seriei
deosebesc un termen de precedesorul şi omoloage şi
respectiv de succesorul lui. descoperă ca
aceştia diferă
prin o grupare
CH2
Cere elevilor să completeze rubricile unui tabel Elevii rezolvă
O3 din fişa 1 sarcinile de
lucru din fişă şi
- 981 -
Instrumente
Obiective
evaluare
Metode şi
de
procedee
elevilor
didactice
îndrumaţi de
profesor
denumesc Modelarea
radicalii pentru folosind
primii termeni ai trusa cu bile
O1 seriei. Problemati-
Îndrumă elevii şi urmăreşte modul de realizare zarea
a sarcinilor de lucru din fişa 1 şi denumeşte Algoritmi-
conforn nomenclaturii IUPAC primii zece zarea
alcani. Fişa de
Profesorul le precizează elevilor că, în cazul lucru nr
alcanilor, orientarea celor 4 valente ale 2
O5 atomilor de carbon este tetraedrică. Profesorul
le explica elevilor ca hidrocarburile cu catene Elevii
liniare au de fapt forma de linii frânte care, din modelează cu
cauza rotatiei libere, pot lua forme variate, cea ajutorul trusei cu
mai stabilă fiind forma în zig-zag. bile, structura
Cere elevilor să modeleze, cu ajutorul trusei cu unor alcani
bile, structura unor alcani.
Profesorul le explică elevilor că, deoarece în Elevii îndrumaţi

acest caz izomeria se datorează ramificării de profesor
catenei, alcanii prezintă izomerie de catenă. definesc
notiunea de
izomeri şi scriu
pe caiete
exemple de
izomeri pentru
butan şi pentan
Profesorul prezinta elevilor algoritmul de
denumire a izoalcanilor: Elevii aplică
- se stabileste linia de catenă cea mai algoritmul de
lungă; denumire a
- se numerotează de la un capăt la altul izoalcanilor la
atomii de carbon în așa fel încât catena rezolvarea fişei
laterală să ocupe poziția cu numărul de activitate
cel mai mic: individuale 2
- se denumesc ca radicali catenele
laterale;
- se indică poziția lor prin cifre;
- se adaugă numele alcanului cu catena
liniară stabilită;
- se stabilește suma indicilor de poziție;
- se alege denumirea corectă cea
corespunzătoare sumei indicilor cea
mai mica.
- 982 -
Instrumente
Obiective
evaluare
Metode şi
de
procedee
elevilor
didactice
Profesorul aplică algoritmul prezentat în Pe parcursul

cazul 2-metil-pentanului.Profesorul propune întregii lecții
elevilor spre rezolvare fișa de lucru individuală elevii urmăresc
2. secvențial
prezentarea
ppt Alcanii/
filmul Alcanii
de pe site-ul
„Lecții
virtuale”
O1 4. Fixarea şi consolidarea cunoştinţelor Elevii Modelarea
Realizează feed-back-ul prin conversaţie cu modelează cu
elevii, ajutorul trusei de Conversaţia
modele cu bile euristică
O5 şi tije structurile
metan, etan şi
propan, butan,
izobutan,
pentan,
izopentan şi a
neopentanului
5. Încheierea lecţiei. Face aprecieri Elevii îşi Conversaţia
verbale asupra activitătii elevilor. notează în caiete
Anunţă tema: Întocmiţi un referat cu tema pentru
tema Alcanii –stare naturală, utilizări acasă
FIŞA DE ACTIVITATE Nr. 1
1. Completaţi rubricile din următorul tabel pentru primii patru termeni din seria omoloagă a
alcanilor:
Radical Radical Radical

monovalent divalent trivalent
Denumire
structură
atomi de
Formula
Număr
carbon
plană
alcan
Formula
Formula
Formula
Denumire Denumire
Denumire
an→iliden an→ilidin
an→il
sau ilen sau in
n=1 Metan
n=2 Etan
n=3 Propan
- 983 -
FIŞA DE LUCRU Nr. 2
1. Denumiţi următorii izoalcani:
a. CH3-C(-CH3)2-CH2-CH2-CH3
b. CH3-C(-CH3)2 -C(-CH2-CH3)2 -CH2-CH2-CH3
c. CH3-CH2 -C(-CH2-CH3)2 -CH2-CH2-CH2-CH2-CH2-CH3
d. CH3-CH(-CH3)-CH2-CH2-CH3
2. Scrieţi formulele structurale pentru:

a. 2,2-dimetil propan
b. 3, 4- dietil -2,5-dimetil decan
c. 2,2,4- trimetil hexan
d. 3-etil-4-metil heptan
- 984 -
REPETÂND EFICIENT
Prof. Leana Iulia

Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” Bacău
An de an, în clasa a IX-a ne confruntăm la disciplina chimie cu un nivel de cunoștințe

scăzut. Testarea inițială are ca rezultat o medie mică și foarte mică, elevii greșind frecvent la
scrierea formulelor chimice, a ecuațiilor chimice și la efectuarea calculelor chimice. Combinat cu
fenomenul de absenteism, aceste deficiențe ne complică mult munca la clasă și activitatea de
predare învățare. Cum rezolvăm eficient aceste probleme?
Am experimentat fișele de lucru pe grupe de elevi. La clasa a IX-a și a IX-a școala
profesională un aspect mai dificil este reprezentarea corectă a configurațiilor electronice. 70% din
elevi înțeleg reprezentarea configurațiilor electronice destul de ușor. Pentru cei 30% care înțeleg
mai greu am lucrat cu o fișa de tipul: CONFIGURAȚIA ELECTRONICĂ
Configuraţia
Element
1s 2s 2p 3s 3p 4s electronică
─ ─ ─── ─ ─── ─
1H
─ ─ ─── ─ ─── ─
2He
─ ─ ─── ─ ─── ─
3Li
─ ─ ─── ─ ─── ─
4Be
─ ─ ─── ─ ─── ─
5B
─ ─ ─── ─ ─── ─
6C
─ ─ ─── ─ ─── ─
7N
─ ─ ─── ─ ─── ─
8O
─ ─ ─── ─ ─── ─
9F
─ ─ ─── ─ ─── ─
10Ne
─ ─ ─── ─ ─── ─
11Na
─ ─ ─── ─ ─── ─
12Mg
─ ─ ─── ─ ─── ─
13Al
- 985 -
Configuraţia
Element
1s 2s 2p 3s 3p 4s electronică
─ ─ ─── ─ ─── ─
14Si
─ ─ ─── ─ ─── ─
15P
─ ─ ─── ─ ─── ─
16S
─ ─ ─── ─ ─── ─
17Cl
─ ─ ─── ─ ─── ─
18Ar
─ ─ ─── ─ ─── ─
19K
─ ─ ─── ─ ─── ─
20Ca
Acest tip de fișă de lucru este util și pentru elevii care au înțeles mai rapid configurațiile
electronice deoarece în repartizarea electronilor respectăm regula lui Hund. Repartizarea corectă a
electronilor pe orbitali atomici va fi corelată, mai târziu, cu noțiunile de electrovalență și covalență.
Pentru deducerea poziției unui element în sistemul periodic am propus elevilor rezolvarea
următoarei fișe de lucru:
Element Pozitia SPE

Configuratia electronica
perioada grupa
1H
2He
3Li
4Be
5B
6C
7N
8O
9F
10Ne
11Na
12Mg
13Al
14Si
15P
16S
17Cl
18Ar
19K
20Ca
21Sc
22Ti
- 986 -
Element Pozitia SPE
Configuratia electronica
perioada grupa
23V
24Cr
25Mn
Evident se poate lucra diferențiat cu elevii. Cu elevii sub medie vom lucra configurații
succesive până la elementul cu Z=20, iar cu elevii buni și foarte buni putem lucra cu valori selective
și mai mari decât Z=20, eventual și pentru elementele din grupele secundare.
Reprezentarea proceselor de ionizare reprezintă o altă noțiune mai greu de înțeles de elevii
din clasa a IX-a, în special cei de la clasa a IX-a școala profesională. Simplificând îi putem învăța
că:
 Elementele care au 1, 2, 3 electroni pe ultimul strat electronic cedează 1, 2, 3 electroni,
formând ioni pozitivi cu sarcina 1+, 2+, 3+; aceste elemente au caracter electropozitiv.
M – nē → Mn+
 Elementele care au 5, 6, 7 electroni pe ultimul strat electronic acceptă 3, 2, 1 electroni
(diferența până la 8), formând ioni negativi cu sarcina 3-, 2-, 1-; aceste elemente au carecter
electronegativ. N + nē → Nn-
Pe fișele de lucru date elevilor vom alege elemente din cele două categorii separat.
Formarea ionilor pozitivi
Element Configurație electronica Ecuatia reactiei de ionizare

M - ne- → Mn+
3Li
4Be
11Na
12Mg
13Al
19K
20Ca
- 987 -
Formarea ionilor negativi
Element Configuratie electronica Ecuatia reactiei de ionizare

N + me- → Nm-
7N
8O
9F
15P
16S
17Cl
35Br
Le putem cere elevilor să noteze în ecuația reacției de ionizare electronii ca punte lângă
simbolul chimic al elementului. De exemplu: Na· - e - → Na +.
Vom alege de exemplu pe o fișă: 3Li, 4Be, 11Na, 12Mg, 13Al, 19K, 20Ca și pe o altă fișă 7N, 8O,
9F, 15P, 16S, 17Cl. Elevii mai buni ne vor întreba, desigur "Dar elementele ce prezintă 4 electroni pe
ultimul strat?".
Pentru astfel de elevi vom lărgi aria informațiilor cu prezentarea liniei de demarcație metale-
nemetale din Sistemul periodic al elementelor, ionizarea fierului (Z = 26), cuprului (Z = 29) sau
chiar mai mult.
Pentru a reprezenta ionizările sub o altă formă putem apela la fișe de lucru de tipul:
Ecuatia reactiei Caracter

Element Configuratie electronica
de ionizare electrochimic
7N
8O
9F
15P
16S
17Cl
33As
- 988 -
Ecuatia reactiei Caracter
Element Configuratie electronica
de ionizare electrochimic
34Se
35Br
6C
14Si
52Te
Le vom solicita elevilor să folosească Sistemul periodic al elementelor pentru a deduce

numărul de electroni de pe ultimul strat (numărul electronilor de valență – pentru elementele din
grupele principale. Înainte de a modela legătura ionică, putem lucra alte două tipuri de fișe, pentru a
le arăta elevilor corelația dintre sarcinile electrice ale ionilor și scrierea corectă a unei formule
chimice (suma sarcinilor electrice este egală cu zero). De exemplu, acest tip de fișă de lucru atinge
și un alt obiectiv – repetarea ecuațiilor reacțiilor chimice (reacții de combinare).
Cl- O-2 N-3
Na+1Cl-1
+
Na
Clorură de sodiu
Ca+2
Al+3
Ecuaţiile reacţiilor chimice de obţinere a combinaţiilor:

Na + Cl2 → Na + O2 → Na + N2 →
Ca + Cl2 → Ca + O2 → Ca + N2 →
Al + Cl2 → Al + O2 → Al + N2 →
Sau tipul de fișă de lucru de mai jos ne propune corelația acid – sare:
Acid Radical acid Sare

1+
Na Ca2+ Al3+
HCl-acid Cl1- NaCl-clorură de CaCl2-clorură de AlCl3-clorură de
clorhidric sodiu calciu aliminiu
- 989 -
Folosind fișa precedentă am repetat formulele sărurilor în cele două ore de recapitulare care
au precedat testarea inițială, dar, se pare fără prea mult succes. Nu ne-am descurajat, am reluat fișele
de lucru, după ce am lucrat la tablă câteva exemple (acidul clorhidric – HCl, acidul azotic – HNO3,
acidul sulfuric – H2SO4, acidul carbonic – H2CO3, acidul fosforic – H3PO4). Putem extinde aria
exemplelor la acidul azotos, acidul sulfuros, acidul percloric și altele. Pentru a diversifica tipul de
fișe, dar și pentru a asigura o nouă repetiție dar și a extinde aria noutăților, putem lucra cu fișe de
tipul:
Ionul Formula combinației cu ionul clorură Ecuațiile reacțiilor chimice de obținere a
pozitiv Cl- acestor combinații
Na + HCl →
Na+ NaCl Na2O + HCl →
NaOH + HCl →
Ca+2
Al+3
Fără îndoială că activitatea didactică de predare – învățare – evaluare are aspecte plăcute și
altele mai puțin plăcute. În prima categorie aș include și progresul elevilor.
BIBLIOGRAFIE:
1. Fătu Sanda – Didactica chimiei – Editura Corint, București, 2002.
2. Șunel Valeriu, Ciocoiu Ioana, Rudică Tiberiu, Bîcu Elena – Metodica predării chimiei –
Editura Marathon, Iași, 1997.
- 990 -
PROIECT DE LECȚIE:
„8 MARTIE”
Prof. Leonte Cristina Dorina

ȘCOALA: LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL PENTRU COPII CU DEFICIENTE

AUDITIVE BUZAU
PROFESOR: LEONTE CRISTINA DORINA
CLASA: a III-a
DATA: 23.04.2016
ORA: 8 – 8.45
OBIECTUL: CITIRE-SCRIERE-COMUNICARE
SUBIECTUL: 8 MARTIE
TIPUL LECTIEI: PREDARE-INVATARE
SCOPUL LECTIEI: Formarea deprinderilor de interpretare si intelegere a unui text prin intuirea
unor imagini si citire; imbogatirea vocabularului si operationalizarea lui in diferite situatii de
invatare.
a) domeniul cognitive
O1) sa intuiasca imaginea aferenta textului;
O2) sa citeasca correct, constient lectia;
O3) sa sesizeze legatura dintre text si imaginile prezentate pentru facilitarea intelegerii;
O4) sa inteleaga semnificatia globala a textului prin raspunsuri la intrebari;
O5) sa realizeze correct jocul de rol;
O6) sa foloseasca cuvintele in alte contexte date, lacunare;
b) domeniul avectiv-motivational
O7) sa manifeste dragoste si respect pentru parinti (mama) si pentru munca acestora;
O8) sa doreasca sa fie apreciat de profesor;
c) domeniul psihomotor
O9) sa depuna efort in executarea miscarilor aparatului verbo-motor necesar in
pronuntarea corecta a sunetelor si cuvintelor.
- 991 -
METODE SI MIJLOACE: conversatia, exercitiul observatial, explicatia, jocul didactic, munca
independenta cu manualul.
MATERIALUL DIDACTIC: manualul, plansa “Primavara”, fise de lucru.
DIRIJAREA CONTINUTULUI
NR. MOMENTELE
CRT. LECTIEI ACTIVITATEA
ELEVULUI
1 Momentul -Pregatirea elevilor pentru ora -Elevii se pregatesc
organizatoric pentru ora
-Elevul de serviciu
-Cer elevilor sa raspunda la intrebarile: face controlul
a) Cine este elevul de serviciu? curateniei si da
b)Ce zi este astazi? raportul
c) Ce ora avem acum? -Elevii raspund la
intrebari
2 Captarea si Momentul fonetic: Respiram: -Elevii executa
orientarea atentiei a,o,u,e,i,a,pa,po,pu,pe,pi,pa,pa,me,ma,mo,mu,ma,ma momentul fonetic
3 Reactualizarea Astazi vom vorbi despre ziua de 8 Martie -Elevii sunt atenti
cunostintelor Cer elevilor sa deschida manualul si sa intuiasca -Elevii intuiesc
insusite anterior plansa plansa din manual
Solicit elevilor sa citeasca lectia din manual, in cor, -Elevii citesc lectia
apoi selectiv din manual
4 Enuntarea scopului Prezint scopul si obiectivele lectiei si motivul pentru -Elevii urmaresc cu
si a obiectvivelor care trebuie sa stie semnificatia zilei de 8 Martie atentie profesorul
5 Dirijarea invatarii Solicit elevilor sa fie atenti si sa raspunda oral la -Elevii raspund
urmatoarele intrebari: oral la intrebari
- Despre ce sarbatoare este vorba in lectie?
-Care sunt lunile de primavara?
Solicit elevilor sa raspunda la urmatoarele intrebari

si apoi sa scrie raspunsul pe tabla si pe caiete: -Elevii scriu
- In ce anotimp este ziua de 8 Martie? raspunsul pe tabla
- Ce oferim mamei in aceasta zi? si pe caiete
Solicit elevilor sa citeasca din manual litelele”A” si - 3 elevi citesc din

“L”, conform planificarii din P.I.P. manual
literele”A,L”, dupa
care le vor scrie pe
caiete
Prezint elevilor jocul de rol: 2 elevi realizeaza

“ Sa ne imaginam ca suntem in ziua de 8 Martie.Ce jocul de rol
facem?
6 Evaluarea Prezint elevilor si explic sarcinile fisei de evaluare Elevii sunt atenti la
Supraveghez si indrum activitatea independenta explicatii si rezolva
‘Fiecare dintre voi va primi o fisa de evaluare ce sarcinile fisei de
contine propozitii lacunare pe care va trebui sa le evaluare
completati”
- 992 -
DIRIJAREA CONTINUTULUI
NR. MOMENTELE
CRT. LECTIEI ACTIVITATEA
ELEVULUI
7 Aprecieri finale Se fac aprecieri asupra modului in care au raspuns Elevii primesc
elevii si sunt evidentiati cei care au fost activi aprecierile din
partea profesorului
8 Tema Deseneaza si scrie o felicitare pentru mama ta Elevii scriu tema pe
caiet
FIȘA DE EVALUARE
Completati propozitiile:
1) Acum este anotimpul …………………………………..
2) Suntem in luna ………………………………………….
3) La 8 Martie eu am oferit felicitari ……………………….
4) La 8 Martie sarbatorim ……………………………………
- 993 -
TEST DOCIMOLOGIC - FUNCȚIA DE GRADUL I
Prof. Licsandru Marie-Anne Cristinne

Colegiul Economic „P.S. Aurelian” Slatina, jud. Olt
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Funcția de gradul I

CLASA a IX a, M2 (3 ore/săptămână)
Competențe Competențe Subcompetențe Obiective de

generale specifice evaluare
1. Identificarea unor 1.1.Recunoaşterea 1.1.1.Identificarea şi aplicarea - Să identifice o
date şi relaţii funcţiei de gradul I terminologiei, a notaţiilor funcţie de gradul I
matematice şi descrisă în moduri aferente noţiunii de funcţie în cu o necunoscută
corelarea lor în funcţie diferite. diverse contexte. dintr-o listă de
de contextul în care au 1.1.2.Formularea de exemple funcţii date.
fost definite. simple de dependenţe
funcţionale din diverse - Să reprezinte
domenii, inclusiv din viaţa grafic o funcţie de
cotidiană. gradul I cu o
2. Prelucrarea datelor 2.1.Utilizarea unor 2.1.1.Identificarea şi aplicarea necunoscută.
de tip cantitativ, metode algebrice sau terminologiei, a notaţiilor aferente
calitativ, structural, grafice pentru noţiunilor de ecuaţie, inecuaţie, sistem de - Să verifice
contextual cuprinse în rezolvarea ecuaţiilor, ecuaţii, sistem de inecuaţii în diverse apartenenţa unui
enunţuri inecuaţiilor, contexte. punct dat graficului
matematice. sistemelor de ecuaţii. 2.1.2. Identificarea unor dependenţe unei funcţii.
funcţionale în situaţii reale şi/sau
modelate. - Să recunoască şi
2.1.3.Transpunerea unei situaţii-problemă să descrie
în limbajul ecuaţiilor, al inecuaţiilor şi/sau proprietăţile unei
sistemelor de ecuaţii, funcţii de gradul
2.1.4.Rezolvarea problemei obţinute şi unu, utilizînd
interpretarea rezultatului. reprezentarea
3. Utilizarea 3.1.Descrierea unor 3.1.1.Deducerea proprietăţilor funcţiei de grafică a funcţiei
algoritmilor şi a proprietăţi desprinse gradul I (zero, semn, monotonie) prin date.
conceptelor din reprezentarea lectura grafică şi/sau analitică.
matematice pentru grafică a funcţiei de - Să exprime cu
caracterizarea locală gradul I şi ajutorul unei
sau globală a reprezentarea ei formule o
unei situaţii concrete. geometrică. dependenţă
funcţională liniară
4. Exprimarea 4.1.Exprimarea 4.1.1.Justificarea unui demers sau rezultat dată, definită pe R.
caracteristicilor legăturii între funcţia matematic obţinut sau indicat cu referire la
matematice cantitative de gradul I şi funcţii, recurgînd la argumentări. - Să utilizeze
sau calitative ale unei reprezentarea ei proprietăţile
situaţii concrete şi a geometrică. funcţiilor studiate
algoritmilor de în situaţii reale sau
prelucrare a acestora. modelate.
5. Analiza şi 5.1.Interpretarea 5.1.1.Explorarea unor proprietăţi cu
interpretarea graficului funcţiei de caracter local şi /sau global a unor funcţii
caracteristicilor gradul I utilizând în situaţii reale şi /sau modelate.
matematice ale unei proprietăţile algebrice
situaţii-problemă. ale funcţiei.
- 994 -
Competențe Competențe Subcompetențe Obiective de
generale specifice evaluare
6. Modelarea 6.1.Rezolvarea cu 6.1.1.Utilizarea algoritmului de studiu a
matematică a unor ajutorul funcţiilor a funcţiei de gradul I în rezolvări de ecuaţii,
contexte problematice unei situaţii-problemă inecuaţii, proble-me, situaţii-problemă, în
variate, prin integrarea şi interpretarea studiul unor procese fizice, chimice,
cunoştinţelor din rezultatului. biologice, economice, sociale, modelate
diferite domenii. prin funcţii.
MATRICEA DE SPECIFICAŢII:
Domenii cognitive Cunoaştere Rezolvări de

şi Aplicare probleme, rezolvări de Total
înţelegere situaţi-problemă
Conținuturi
Proprietăți ale funcției de gradul I: 18,75% 12,5% 6,25% 37,5%

monotonia, semnul. Item I.1. Item I.1. a),b) Item I.1. d) 6 itemi
a),b),c)
Graficul funcției de gradul I. 37,5% 18,75% 18,75% 75%
Item I.2. Item I.2. a),b),c) Item I.3. a),b),c) 12 itemi
a),b),c)
Item I.3.
a),b),c)
Interpretarea grafică a 12,5% 6,25% 18,75% 37,5%

proprietățiilor funcției de gradul I. Item II.1. Item II.2. Item II.1. 6 itemi
Item II.3. Item II.2.
Item II.3.
Poziții relative a două drepte. - 6,25% 12,5% 18,75%

Item II.5. Item II.4. 3 itemi
Item II.5.
Total 68,75% 43,75% 56,25% 100%

11 itemi 7 itemi 9 itemi 27 itemi
- 995 -
TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ
Funcția de gradul I
CLASA a IX a, M2 (3 ore/săptămână)
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timp de lucru: 50 de minute.
SUBIECTUL I (40 de puncte)

1. Scrieți cuvintele care precizează monotonia funcției date:
a) 4p Funcția f : R  R, f  x   2 x  3 este .................................
b) 4p Funcția f : R  R, f  x   2 x  3 este .................................
c) 4p Funcția f : R  R, f x    2 x  3 este .................................
d) 4p Funcția f : R  R, f x  (a 2  a  1) x  3 , cu a ϵR este ................
2. Fiecare punct din coloana A aparține graficului unei funcții descrise în coloana B.
Asociați fiecărei litere din coloana A cifra corespunzătoare din coloana B pentru a obține enunțuri matematice
adevărate.
A B
a) 4p A(1,5) 1) h : R  R, h x   x  5
2) f : R  R, f  x   2 x  3
b) 4p B(-1,3)
c) 4p C(0,5)
3) g : R  R, g  x   2  x
4) j : R  R, j  x   2  x
3. Încercuiți un singur răspuns corect:

a) 4p Graficul funcției h : R  R, h x   x  5 este
A. Un segment, B. O dreaptă, C. O semidreaptă, D. Toate răspunsurile
 
b) 4p Graficul funcției f : 0,5  R, f  x   x  5 este
A. Un segment, B. O dreaptă, C. O semidreaptă, D. Un punct
c) 4p Graficul funcției f : 2  I , f  x   ax  b , cu I  R și a,bϵR poate fi:

A.Un segment, B. O dreaptă, C. O semidreaptă, D. Un punct
SUBIECTUL al II-lea (50 de puncte)

Scrieți rezolvarea completă a următoarelor cerințe:
Se consideră funcția f : R  R, f  x   x  3 .
1. 8p Trasați graficul funcției f.
2. 8p Calculați aria triunghiului determinat de graficul funcției f și axele de coordonate.
3. 8p Determinați punctul situat pe graficul funcției f care are abscisa egală cu dublul ordonatei.
4. 8p Determinați măsura unghiului dintre reprezentarea grafică a funcției f și axa ordonatelor.
5. 8p Calculați distanța de la punctul M(-3,-4) la graficul funcției f.
6. 8p Calculați valoarea sinusului unghiului dintre reprezentările grafice ale funcțiilor f și

g : R  R, g  x   3  2 x.
- 996 -
Barem de corectare
Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea punctajului obținut la 10.
Itemi Scor Răspuns Punctaj acordat Observaţii

maxim corect
I.1.a. 4 crescătoare Se acordă 4 puncte pentru răspunsul corect. Nu se acordă
puncte alte puncte
intermediare.
I.1.b. 4 descrescătoare Se acordă 4 puncte pentru răspunsul corect. Nu se acordă
puncte alte puncte
intermediare.
I.1.c. 4 descrescătoare Se acordă 4 puncte pentru răspunsul corect. Nu se acordă
puncte alte puncte
intermediare.
I.1.d. 4 crescătoare Se acordă 4 puncte pentru răspunsul corect. Nu se acordă
puncte alte puncte
intermediare.
I.2.a. 4 A→2 Se acordă 4 puncte pentru răspunsul corect. Nu se acordă
puncte alte puncte
intermediare.
I.2.b. 4 B→4 Se acordă 4 puncte pentru răspunsul corect. Nu se acordă
puncte alte puncte
intermediare.
I.2.c. 4 C→1 Se acordă 4 puncte pentru răspunsul corect. Nu se acordă
puncte alte puncte
intermediare.
I.3.a. 4 D. Se acordă 4 puncte pentru răspunsul corect. Nu se acordă
puncte alte puncte
intermediare.
I.3.b. 4 A. Se acordă 4 puncte pentru răspunsul corect. Nu se acordă
puncte alte puncte
intermediare.
I.3.c. 4 D. Se acordă 4 puncte pentru răspunsul corect. Nu se acordă
puncte alte puncte
intermediare.
II.1. 8 f 0  3  A0,3 2 puncte pentru calcularea corectă a valorii
puncte în 0
f 3  0  B3,0 1 punct pentru determinarea corectă a lui A
DreaptaAB 2 puncte pentru calcularea corectă a valorii
în 3
1 punct pentru determinarea corectă a lui B
2 puncte pentru trasarea corectă a dreptei
AB.
II.2. 8 Aria triunghiului AOB este egală cu 2 puncte pentru determinarea corectă a AB
puncte 9 2 puncte pentru determinarea corectă a AO
. 2 puncte pentru determinarea corectă a BO
2 2 puncte pentru determinarea corectă a
ariei triunghiului AOB.
II.3. 8 P2b, b  2 puncte pentru determinarea corectă a lui P
puncte 2 puncte pentru calcularea corectă a valorii
f 2b   b funcției f în 2b
P6;3 4 puncte pentru determinarea corectă a lui P
II.4. 8 Triunghiul AOB este dreptunghic 4 puncte pentru determinarea corectă a

puncte isoscel, deci m OBA  45 .  felului triunghiului AOB
4 puncte pentru determinarea corectă a
măsurii unghiului OBA.
II.5. 8 Justificarea modului în care se 4 puncte pentru justificarea corectă a
- 997 -
Itemi Scor Răspuns Punctaj acordat Observaţii
maxim corect
puncte calculează distanța. modului cum se calculează distanța
Distanța este egală cu 2. 4 puncte pentru determinarea corectă a
valorii distanței.
II.6. 8 G f  G g  T 2,1 2 puncte pentru determinarea punctului de
puncte intersecție al graficelor celor două funcții
G f  Oy  P0,3 2 puncte pentru determinarea corectă a
punctului de intersecție al graficului funcției
G g  Oy  Q0,2 f cu axa Oy
62 2 puncte pentru determinarea corectă a
APQT  , punctului de intersecție al graficului funcției
2 g cu axa Oy
2 5  2 2  sin  PTQ  2 pentru calcularea ariei triunghiului PQT
APQT  2 pentru determinarea corectă a sinusului
2 unghiului PTQ.
sin  PTQ  
3
10
total 90
puncte
Barem de notare
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Punctaj 90-85 84 - 75 74 - 65 64 - 54 - 44 - 34 - 24 - 14 - 4-1
acumulat 55 45 35 25 15 5
- 998 -
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL:
„COPIII ȘI ALIMENTAŢIA SĂNĂTOASĂ”
Prof. Lucaci Florentina

Şcoala Gimnazială „Henri Coandă” Perişor, jud. Dolj
TITLUL PROIECTULUI: „Copiii și alimentaţia sănătoasă”
COORDONATOR PROIECT: prof. Lucaci Florentina
PARTENER: CABINETUL MEDICAL – Perişor, doctor Tudor Ana
MOTIVAREA: O dietă sănătoasă, raţională, include o varietate de alimente care oferă copilului
energia şi nutrientele necesare unei dezvoltări psihosomatice normale.
DURATA: Anul şcolar 2017-2018
SCOPUL: Conştientizarea faptului că o dietă neadecvată, este cauza cea mai frecventă a
sindromului de malnutriţie (afecţiune caracterizată prin dezvoltare staturo-ponderală
necorespunzătoare vârstei, datorită deficitului alimentar de vitamine şi nutriente alimentare). De
asemenea, alimentaţia iraţională poate duce la apariţia obezităţii, care are implicaţii socio-
emoţionale şi mai ales de sănătate, importante.
OBIECTIVELE PROIECTULUI:
- Identificarea modelului alimentar al elevilor şi a efectelor acestuia asupra randamentului
şcolar;
- 999 -
- Informarea grupului ţintă asupra rezultatelor obţinute în urma identificării
comportamentelor alimentare;
- Realizarea unui ghid metodologic pentru promovarea comportamentelor alimentare
sănătoase;
- Conştientizarea părinţilor despre efectele alimentaţiei asupra randamentului şcolar al
elevilor;
- Conştientizarea elevilor despre efectelor alimentaţiei asupra randamentului şcolar.
GRUPUL ŢINTĂ: Elevii claselor V-VIII.
BENEFICIARII DIRECŢI: Elevii Şcolii Gimnaziale „Henri Coandă” Perişor
BENEFICIARII INDIRECŢI: părinţi, invitaţi, medic, profesori.
REZULTATE PRECONIZATE: Conştientizarea importanţei unui comportament alimentar

adecvat pentru sănătatea fizică şi psihică a elevilor.
ACTIVITĂŢI PROPUSE:
- „Vreau să cresc mare şi frumos, mâncând sănătos” - concurs educativ de desene, clasele
V-VIII-octombrie 2017
- „Alimente sănătoase”- Concurs între clasele V-VI, decembrie 2017
- „Cea mai gustoasă salată de fructe” – Concurs între clasele VII-VIII, aprilie 2018
- Evaluare-expoziţie de fotografii-iunie-2018
MATERIALE ELABORATE la sfârşitul proiectului:

- fotografii;
- expoziţie tematică;
- diplome;
- albume.
- 1000 -
CARTEA, AVENTURĂ ŞI CUNOAŞTERE
(PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL)
Prof. Lujerdean Iuliana

Şcoala Gimnazială Nr. 2 Sibiu
ARGUMENT
Motto: „Că nu este alta şi mai frumoasă, şi mai de

folos în toată viaţa omului zăbavă decât cetitul
cărţilor.”
Miron Costin
Opţionalul a fost gândit cu scopul de a reda cărţii locul pe care-l merită în viaţa elevilor.
El urmăreşte, de fapt, formarea şi dezvoltarea gustului pentru lectură. Elevii au posibilitatea
de a cunoaşte şi alte texte literare decât cele din manual, iar abordarea lor se va face atât cu metode
tradiţionale, cât şi moderne. Prin parcurgerea activităţilor propuse, elevii îşi vor dezvolta încrederea
în sine, capacitatea de exprimare liberă a ideilor şi sentimentelor, interesul pentru lectură. De
asemenea, îşi propune dezvoltarea sensibilităţii şi cultivarea creativitaţii elevilor prin implicarea lor
în activităţi diverse: realizarea de afişe, prezentare de carte, scurte dramatizări.
Acest curs îşi propune o incursiune în literatura română şi străină, prin receptarea şi
descifrarea unor texte accesibile, potrivite vârstei lor. Se va încheia cu organizarea unei expoziţii cu
produsele muncii lor: compuneri, desene, afişe, programe.
Roadele acestui curs le vor culege încet, dar sigur, şi nu doar în activitatea şcolară. Cel mai
mare câştig este acela, când peste ani, vor spune, la rândul lor, cuvintele lui Jorge Luis
Borges „mi-am imaginat întotdeauna Paradisul sub forma unei BIBLIOTECI”.
Programa pentru disciplina şcolară opţională Cartea, aventură şi cunoaştere are următoarea
structură:
 Argument
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
 Conţinuturi
 Sugestii metodologice şi modalităţi de evaluare
- 1001 -
 Bibliografie.

1.1 identificarea informaţiei esenţiale într-un Exerciţii de formulare a ideilor principale şi
mesaj oral; secundare în mesaje orale diverse (înregistrări
audio sau video cu basme, schiţe, poezii);
1.2 sesizarea unităţilor lexicale necunoscute Exerciţii de formulare de întrebări pe marginea
în fluxul vorbirii, în scopul clarificării acestora; unui text ascultat;
Exerciţii de rezumare orală a unor texte
1.3 manifestarea stărilor sufleteşti faţă de narative citite sau ascultate;
activitatea de lectură sau faţă de anumite Exerciţii de lectură;
aspecte din operă; Exerciţii de formulare a unor argumente şi a
unor contraargumente;
Exerciţii-joc: recitări, scurte dramatizări;
Joc: « Cine ştie, câştigă!»

2.1 Identificarea ideilor principale într-un text Exerciţii de formulare a ideilor principale şi
scris; secundare în texte scrise;
Exerciţii de familiarizare cu termenii
2.2 Identificarea mesajului unui text scris; necunoscuţi; Exerciţii de identificare a
semnificaţiei cuvintelor în funcţie de contextul
în care apar;
2.3 Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu Exerciţii de lectură /recitare corectă şi fluentă a
textul/ cartea unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers;
Exerciţii de valorizare a noţiunilor morale bine-
rău, frumos-urât;
Vizită la Biblioteca Judeţeană « Astra ».

3.1 redactarea unor texte/ enunţuri; Exerciţii de rezumare /povestire a unor texte
narative, filme (texte multimodale);
3.2 alcătuirea rezumatului unui text Exerciţii de redactare a unor texte cu diferite
narativ /film; destinaţii;
3.3 transpunerea unui text literar într-un alt Exerciţii de reprezentare plastică, pe baza
registru artistic (colaj, pictură, teatru, etc.). sugestiilor textelor.

4.1 argumentarea preferinţelor faţă de anumite Exerciţii de comparare: operă literară-film
texte; Exerciţii de motivare a preferinţelor şi a
4.2 prezentarea textelor citite, folosind opiniilor;
argumente pentru a-i convinge pe ceilalţi să Exerciţii de prezentare a conţinutului textului
citească; citit folosind alte registre artistice (desene,
4.3 alegerea acelor cărţi care corespund afişe, pliante sau programe);
- 1002 -
gustului şi nivelului lor de înţelegere. Expoziţii cu produsele muncii elevilor;
Exerciţii de comparare (asemănări şi deosebiri)
cu personajul operei citite;
Exerciţii de redactare a unor scrisori destinate
personajului / autorului favorit.
CONŢINUTURI
1. Lectura
Cartea în opera literară; autor, personaj;
Textul (texte literare populare şi culte, în proză şi în versuri, aparţinând diverselor genuri şi
specii literare);
Raportul realitate - ficţiune;
Literatura şi celelalte arte: muzica, teatrul, filmul;
Şcoala
Călătorii, incursiuni în necunoscut.
2. Practica raţională şi funcţională a limbii. Comunicarea orală şi scrisă
Comunicarea orală. Dialogul, monologul;
Comunicarea scrisă
Organizarea unui text în funcţie de destinaţie – scrisoarea;
Scrierea funcţională – interviul, chestionarul, reclama; scrierea imaginativă; scrierea despre
textul literar;
Prezentarea textului – aşezare în pagină, rolul imaginilor;
Punctuaţia şi ortografia.
TEXTE PROPUSE:
Literatura română:
Arghezi, Tudor – Cartea cu jucării;
Blandiana, Ana – Întâmplări din grădina mea;
Creangă, Ion – Amintiri din copilărie;
Coşbuc, George – Poezii;
Farago, Elena – Din traista lui Moş Crăciun;
Mitru, Alexandru - Legendele Olimpului (Eroii);
Naum, Gellu – Cărţile cu Apolodor;
Sadoveanu, Mihail – Dumbrava minunată;
Sântimbreanu, Mircea – Recreaţia mare;
Sorescu, Marin - Unde fugim de-acasă;
- 1003 -
Literatură universală:
Goscinny, René; Sempé, Jean-Jacques- Micuţul Nicolas
Paulsen, Gary – Toporişca;
Charles Perrault – Motanul încălţat;
Twain, Mark – Aventurile lui Tom Sawyer;
Wilde, Oscar – Prinţul fericit.
SUGESTII METODOLOGICE ŞI MODALITĂŢI DE EVALUARE
Sugestiile metodologice orientează proiectarea demersului didactic, adecvat competenţelor,

valorilor şi atitudinilor prevăzute de programă. Trebuie atent corelate cu activităţile de învăţare şi
conţinuturile alese pentru a se evita rutina şi pentru a urmări dezvoltarea personalităţii elevului. Se
pot îmbina metodele tradiţionale cu acelea moderne.
Exemple de metode care pot fi utilizate:
- activităţi în echipă, în alternanţă cu lucrul individual;
- metode euristice, învăţarea prin descoperire, învăţarea intuitivă, învăţarea pe baza teoriei
paşilor mărunţi;
- clubul de lectură;
- desenul;
- jocul, jocul-concurs;
- lectura, lectura pe roluri.
Material didactic variat: planşe, fişe de lucru, filme, filme documentare, albume, cărţi cu
operele literare recomandate spre lectură, CD/ DVD-uri, audiocartea.
Modalităţi de evaluare diverse:
- probe orale;
- observare sistematică;
- teste;
- chestionare;
- portofoliu;
- concurs de desene/afişe/ recitare;
- afişe,
- benzi desenate.
- 1004 -
BIBLIOGRAFIE
Coord. C.N.C. – „Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română,
învăţământ primar şi gimnazial”, Bucureşti, Editura Aramis, 2002;
Coord. C.N.C. – „Curriculum Naţional. Planuri –cadru pentru învăţământul preuniversitar”, CNC,
MEN, 1999;
„Programa şcolară pentru disciplina opţională «Rădăcini latine în cultura şi civilizaţia românească»,
CDŞ integrat”, Anexă la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3180/ 13.02.2013
Giurgea, Doina – „Ghid metodologic pentru disciplinele opţionale”, Ediţia a II-a (revăzută şi
adăugită), D&G Editur, Bucureşti, 2007;
Petean, Ana şi Mircea – «Ocolul lumii în 50 de jocuri creative», Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996;
Rotter, Sylvia; dr. Sindelar, Brigitte – “Sus cortina… pentru viaţă! Pedagogie teatrală – jocuri şi
exerciţii”, UNATC Press, Bucureşti, 2014;
Şufană, Alina; Opriş, Liliana – „În vacanţă ... cu alte cuvinte! Limba şi literatura română, caiet de
vacanţă, clasa a VI-a”, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008.
- 1005 -
„OAMENI PENTRU OAMENI”
Prof. Macovei Elena

Liceul Tehnologic Special „Vasile Pavelcu” Iaşi
ARGUMENT
Discriminarea îl determină pe copil să caute metode alternative de exprimare emoţională: de
la stimă de sine scăzută, sentimente de inferioritate, anxietate şi refugiu, până la comportament
antisocial, agresivitate orientată asupra sinelui sau a altor persoane. Discriminarea are astfel, pe
lângă consecinţele individuale, și consecinţe sociale cu efect negativ asupra dezvoltării societății,
cauzând adesea o reacţie în lanţ de dezavantaje pentru copil, şcoală şi societate în general, ducând la
disfuncţionalităţi în sistemul de învățământ, la subminarea coeziunii sociale.
Proiectul îşi propune promovarea drepturilor omului, în vederea combaterii discriminării şi
acceptarea diferenţelor interindividuale.
I. DENUMIREA PROIECTULUI: „Oameni pentru oameni”
II. PERIOADA DE DESFĂŞURARE: octombrie 2017 – aprilie 2018
III. BENEFICIARII PPROIECTULUI:

direcți: elevi de la nivelul gimnazial, liceal şi profesional de la Liceul Tehnologic Special
“Vasile Pavelcu” Iaşi.
indirecți: părinţii, cadrele didactice, şcoala şi comunitatea.
IV. SCOPUL PROIECTULUI:

Promovarea drepturilor omului şi acceptarea diferenţelor interindividuale, în vederea
combaterii discriminării şi promovării interculturalităţii.
V. OBIECTIVELE ACTIVITĂŢILOR PROPUSE:

să identifice deosebirile dintre oameni;
să identifice drepturile fundamentale ale omului;
să-şi formeze atitudinea de respect faţă de oameni;
să-şi formeze capacitatea de a acţiona în legalitate în orice împrejurare;
- 1006 -
să stimuleze respectarea îndatoririlor şi responsabilităţilor sociale;
să identifice formele discriminării;
să-şi formeze deprinderea de a analiza anumite situaţii şi de a-şi exprima opinia;
să-şi formeze capacitatea de a lua decizii corecte în situaţii problematice;
să-şi formeze abilităţi de comunicare asertivă;
să utilizeze metode şi tehnici pentru rezolvarea conflictelor;
să-şi formeze deprinderi de comportament prosocial;
să relaţioneze pozitiv în cadrul familiei, şcolii şi comunităţii.
VI. MIJLOACE ŞI RESURSE:

resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observaţia, descrierea, exercitiul,
problematizarea, povestea metaforică, jocul de rol, studiul de caz, tehnici de metode şi
tehnici pentru rezolvarea conflictelor, strategii pentru eficientizarea abilităţilor de
comunicare;
resurse umane: profesorii cordonatori şi echipa de implementare a parteneriatului;
resurse materiale şi financiare: materiale consumabile; videoproiector; computer; materiale
audio - video prezentate în Power Point/Prezi/Media Player.
VII. FORMA DE ORGANIZARE: în grup
VIII. ATMOSFERA DE LUCRU:

condiţii destinse, permisive, de susţinere şi de securizare;
interstimularea prin promovarea transferurilor de opinii, aprecieri, observaţii, sugestii,
experienţă personală;
încurajarea exprimării originale;
valorizarea diferenţelor interindividuale;
transparenţa şi comunicarea empatică.
IX. DESCRIEREA ACTIVITĂȚILOR:

Proiectul constă în implementarea unui program de combatere a discriminării şi promovare a
interculturalităţii, organizat în module de 5 activităţi, desfăşurate lunar, pe 3 grupe, în perioada
octombrie 2017 – aprilie 2018.
Activităţile de grup propuse facilitează dezvoltarea armonioasă a personalităţii copiilor şi
tinerilor prin promovarea acceptării diferenţelor interindividuale, cooperare, comunicare, înţelegere,
altruism, empatie şi valorizare. Toate acestea vor avea un impact pozitiv asupra personalităţii
- 1007 -
copiilor, contribuind la creşterea calităţii vieţii.
X. CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR:
Nr.
Activitatea Participanţi Perioada
Crt.
1. Diferiţi, dar egali Profesorii şi elevii Octombrie
participanţi 2017
2. Drepturile fundamentale ale omului Profesorii şi elevii Noiembrie
participanţi 2017
3. Respectând legea - ne respectăm pe noi Profesorii şi elevii Ianuarie
participanţi 2018
4. Discriminarea face victime Profesorii şi elevii Martie
participanţi 2018
5. Cum evităm discriminarea? Profesorii şi elevii Aprilie
participanţi 2018
XI. MODALITĂŢI DE EVALUARE:

Criteriile de evaluare se vor orienta:
 pe progresul individual şi achiziţiile personale;
 pe originalitatea de gândire şi expresie;
 pe aspectele pozitive.
XII. MONITORIZAREA PROIECTULUI:

Aplicarea proiectului va fi urmărită în fiecare etapă, coordonatorii monitorizând permanent
implicarea efectivă a copiilor şi profesorilor în activităţile planificate.
Prin seriozitate, perseverenţă, îndrumare nemijlocită de către coordonatori se va urmări
realizarea obiectivelor propuse.
Fotografii şi înregistrări video din timpul activităților.
- 1008 -
OPȚIONAL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ
Prof. Maftei Vasilica
Școala Gimnazială „George Tutoveanu” Bârlad, jud. Vaslui
Conştientizarea de către elevi că unul şi acelaşi fenomen poate fi abordat din unghiuri şi sub
aspecte diferite şi că informaţiile oferite în cadrul diferitelor discipline nu se exclud, creează acea
libertate interioară care le conferă încredere în propriile lor capacităţi intelectuale şi independenţă în
realizarea sarcinilor de învăţare.
Prezenţa OPŢIONALULUI în programul obligatoriu al elevului, a constituit subiectul „unei
anchete pe un eşantion cuprinzând 50 elevi, din clasa a II-a”, în școala unde ne desfăşurăm
activitatea.
Elevii chestionaţi au fost implicaţi în diferite activităţi opţionale proiectate interdisciplinar:
„Franceza pe înțelesul tuturor”, „Geografia, prietena noastră”, „Să învăţăm de la natură”, „S.O.S.
Natura”.
Am alcătuit un chestionar, dintr-o succesiune organizată de întrebări cu scopul cunoaşterii
opiniilor de la elevi în legătură cu:
- preferinţe pentru anumite opţionale;
- cauze pentru care li se pare că învaţă mai mult sau mai puţin la orele opţionale;
- dacă le va folosi în viitor ceea ce învaţă la aceste discipline;
- ceea ce li se pare mai interesant la activităţile opţionale;
- preferinţa pentru opţional interdisciplinar sau opţional pentru o singură disciplină.
Chestionar pentru elevi
1. Ce discipline opţionale preferi?

Matematică
Geografie
Limbi străine
Educaţie plastică
2. Învăţaţi mai multe sau mai puţine la orele opţionale faţă de celelalte ore?
mai puţin
- 1009 -
aproape la fel ca la celelalte
mai mult ca la celelalte
3. Ce vi se pare mai interesant la orele de opţional?

nimic
oferă lucruri noi
se predă puţin
totul
4. Ce preferaţi: opţional la o singură disciplină sau care grupează mai multe discipline
(interdisciplinar)?
o singură disciplină
mai multe discipline
nu are importanţă
Clasificarea rezultatelor obţinute:
Reprezentarea
Categorii f %
grafică
I. 1. Matematică 2 4
2. Geografie 10 20
3. Limbi străine 28 56
4. Educaţie plastică 10 20
II 1. mai puţin 4 8
2. aproape la fel 21 42
3. mai mult 25 50
III 1. nimic
2 4
2. oferă lucruri noi
12 24
3. se predă puţin
9 18
4. totul
27 54
IV 1. o singură disciplină
21 42
2. mai multe discipline
25 50
3. nu are importanţă
4 8
Considerăm că acest chestionar ne-a oferit câteva constatări şi concluzii semnificative

pentru tema abordată, în cazul nostru, investigarea opţiunilor şi aprecierilor unor elevi ai şcolii
primare, privitoare la interdisciplinaritatea opţionalelor.
1) Preferinţa pentru activităţile opţionale la limbi străine, educaţie plastică şi geografie este
- 1010 -
prezentă la 56%, 20% respectiv 20% din numărul elevilor chestionaţi.
Cerându-le să motiveze, ei au afirmat:
- sunt atractive;
- fac experimente interesante;
- mânuiesc calculatorul pe care nu-l au acasă;
- îmi place să răspund mai mult la aceste ore;
- mă joc mai mult, dar învăţ şi mai multe;
- fac ceea ce-mi place;
- doamna profesoară ne dă mai multă libertate în ceea ce facem.
Sunt motive care justifică preferinţele elevilor pentru activităţile opţionale, la disciplinele
subliniate anterior.
2) 50% din elevi au răspuns că au învăţat mai multe lucruri în orele de la opţionale decât la
cele rezervate disciplinelor obligatorii. Mulţi au afirmat că au avut posibilitatea să-şi satisfacă
curiozităţile, au aflat lucruri mai puţin cunoscute şi mai interesante, nu au simţit ameninţarea
insuccesului şi le place să participe la ore.
3) Se cuvine menţionat faptul că 54% consideră că tot ce se face în orele de opţional este
interesant, sunt lucruri importante pentru ei şi-i ajută pentru clasele viitoare.
4) Alegerea opţionalului precum şi motivarea alegerii a produs următoarea clasificare:
- 42% o singură disciplină;
- 8% nu are importanţă;
- 52% (interdisciplinar) mai multe discipline.
Cei care au ales opţionalul interdisciplinar au motivat că le oferă mai multe lucruri despre
aceeaşi temă, sunt atraşi de activităţile practice, au posibilitatea să afle şi să înveţe mult mai mult.
Răspunsurile sincere ale elevilor, de o profunzime neaşteptată, ne pun semne de întrebare.
Ne dăm seama că ei sunt dornici de o schimbare, vor ceva „de voie”, dar uneori sunt împiedicaţi
chiar de cei care ar trebui să producă schimbările: cadrele didactice.
Profilul omului european se evidenţiază prin dimensiunea comunicativă a personalităţii sale,

prin profunzimea cunoştinţelor fundamentale şi abilităţii în domeniile: istorie, geografie,
matematică, dar şi în domeniul limbilor străine, educaţiei tehnologice, educaţiei plastice şi în alte
domenii.
În loc de încheiere vă sugerăm următoarele sfaturi când realizaţi programe pentru opţionale:
- 1011 -
Începeţi
simplu !
Proiectaţi conţinuturile şi
activităţile de învăţare în Implicaţi elevii şi părinţii !
strânsă legătură cu
curriculum
Sfaturi pentru cadrele

didactice
Acordaţi suficient timp

Sfătuiţi-vă şi cu ceilalţi studiului şi reflectaţi !
colegi !
Încercaţi o viziune inter- Interesaţi-vă, studiaţi

transdisciplinară ! programe similare !
Bibliografie:
Momanu, Mariana, 2002 „Introducere în teoria educării”, Editura Polirom, Iaşi
Moise, C., Cozma, I., 2001/2002 „Fundamentele educării. Elemente de didactică”, Curs,
Iaşi.
Văideanu, George, 1985 „Exposé de quelques concepts fondamenteaux”, UNESCO.
- 1012 -
TEACHING CITIZENSHIP AND HUMAN RIGHTS THROUGH ENGLISH
Prof. Manase Elena-Diana

Şcoala Gimnazială Bereşti-Tazlău, jud. Bacău
ARGUMENT
Orice copil are dreptul să-şi exprime liber opinia cu privire la orice problemă care îl
priveşte, iar părerea lui trebuie să fie luată în considerare cu respect şi înţelegere. Toţi copiii,
indiferent de originea lor etnică, religie, situaţie financiară, sănătate etc., trebuie să se bucure de
toate drepturile, Statul având obligaţia de a proteja copiii împotriva tuturor formelor de
discriminare.
Cursul TEACHING CITIZENSHIP AND HUMAN RIGHTS THROUGH ENGLISH îşi
propune să educe elevii din şcoala gimnazială cu privire la promovarea toleranţei în contextul
diversităţii. Valorile educaţiei civice sunt parte fundamentală a FAMILIEI şi PRIETENILOR. Este
esenţial să te focalizezi/centrezi pe copii ca oameni, dincolo de priceperile lor şi să le îmbunătăţeşti
dezvoltarea cu/prin atitudini corecte. În educaţia civică şi morală CUM SĂ PREDAI este mai
important decât CE SĂ PREDAI. De aceea, cursul este destinat ca învăţare activă, centrată pe copil
şi expusă în viaţa de zi cu zi.
COMPETENŢE CADRU
1. Utilizarea conceptelor specifice sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaştere şi

explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală;
2. Aplicarea cunoştinţelor specifice ştiinţelor sociale unor situaţii problemă, precum şi în
analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare;
3. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, în cadrul diferitelor
grupuri;
4. Manifestarea unui comportament social activ unei lumi în schimbare;
5. Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii;
6. Dezvoltarea capacităţii de a dialoga şi de a coopera cu ceilalţi în condiţiile acceptării
pluralismului şi a valorizării diferenţelor.
- 1013 -
1.1. Recunoaşterea valorii şi a demnităţii propriei persoane şi a celuilalt;

1.1. Explicarea semnificaţiei drepturilor omului pentru funcţionarea unei societăţi democratice;
1.4. Identificarea drepturilor omului şi a responsabilităţilor asociate fiecărui drept;
2.1. Formularea unui punct de vedere personal asupra situaţiilor de încălcare a drepturilor
omului/copilului;
3.1. Manifestarea respectului şi toleranţei în relaţiile cu ceilalţi, indiferent de rasă, etnie, credinţe
religioase, gen, etc.;
3.2. Cooperarea cu ceilalţi într-o societate democratică;
4.1. Identificarea drepturilor proprii şi asumarea responsabilităţilor respectând drepturile
celorlalţi;
4.2. Proiectarea unui comportament raţional şi democratic al cetăţeanului care încurajează
interculturalitatea şi integrarea socială;
5.2. Participarea unor decizii cu referire la situaţii reale sau imaginare, prin exercitarea unor
drepturi şi asumarea de responsabilităţi.
Procesul de predare – învăţare a disciplinei opţionale are la bază şi promovează următoarele

valori şi atitudini:
 Dezvoltarea spiritului civic şi democratic la elevi;
 Identificarea unor soluţii pentru prevenirea deteriorării mediului înconjurător;
 Drepturi şi responsabilităţi;
 Dezvoltarea capacităţii de autoorganizare şi a spiritului de echipă;
 Recunoaşterea importanţei educaţiei morale şi spirituale pentru o viaţă sustenabilă;
 Înţelegere reciprocă;
 Dialog intercultural;
 Demnitatea persoanei;
 Toleranţă.
LISTĂ DE CONŢINUTURI
I. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR / THE ENVIRONMENT
- 1014 -
a. Viaţa urbană şi Viaţa rurală / Urban life and Rural life
b. Poluarea / Pollution
c. Păstrarea unui mediu curat / Keeping the environment clean
d. Dezastre naturale / Natural disasters
II. DREPTURILE OMULUI / HUMAN RIGHTS

a. Drepturile individuale şi de grup / Individual and group rights
b. Încredere şi respect social / Confidence and social respect
c. Discriminare / Discrimination
d. Rezolvarea conflictelor / Resolving conflicts
III. TOLERANŢĂ ŞI COEXISTENŢĂ / TOLERANCE AND COEXISTENCE

a. Prietenie şi cooperare / Friendship and cooperation
b. Comportare în cadrul grupului şi în comunitate / Group and community behaviour
c. Atitudini morale şi civice / Moral and civic attitudes
IV. CULTURĂ ŞI RELIGIE / CULTURE AND RELIGION

a. Varietate culturală /Cultural variety
b. Dialog şi comunicare / Dialogue and communication
c. Identitate, diversitate şi valori comune / Identity, diversity and common values
d. Evenimentele lumii / World events
 Elaborarea de proiecte pe teme date;

 analiza unor cazuri de respectare/încălcare a drepturilor omului;
 exerciţii de argumentare şi contraargumentare;
 portofolii pe teme date;
 realizarea unor materiale (afişe, fluturaşi) de promovare în cadrul şcolii a drepturilor
elevilor;
 observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor;
 autoevaluarea.
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Pentru formarea şi consolidarea competenţelor specifice pot fi folosite:
- 1015 -
 diferite metode active, aşa cum sunt:
 analiza de text;
 brainstormingul;
 jocul de rol;
 portofoliul;
 învăţarea problematizată;
 învăţarea prin descoperire;
 analiza unor cazuri de încălcare a drepturilor omului;
 diferite modalităţi de lucru cu elevii aşa cum sunt:
 discuţiile libere în clasă în interpretarea unor cazuri;
 argumentarea pro şi contra unei idei;
 investigaţii ale unor cazuri de încălcare a drepturilor omului şi identificarea
abuzurilor comise;
 campanii de promovare în şcoală a drepturilor şi responsabilităţilor elevilor, a
egalităţii de gen;
 colaborarea cu organizaţii neguvernamentale pentru cunoaşterea activităţilor
inţiate de acestea referitoare la promovarea şi apărarea drepturilor omului.
BIBLIOGRAFIE
ABC: Teaching Human Rights, New York and Geneva, 2003
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului
Convenţia ONU cu Privire la Drepturile Copilului
Constituţia României
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului
DIACONU Ion: Drepturile omului, Institutul Român pentru Drepturile Omului, Bucureşti,
1993
MIROIU Mihaela (coord.): Cultură civică. Democraţie, drepturile omului toleranţă, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995
SHAPIRO Daniel: Conflictele şi comunicarea, Editura ARC, 1998.
- 1016 -
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
Prof. Manea Adriana

Grădinița cu Program Prelungit „Muguraşii” Rm. Sărat, jud. Buzău
NIVELUL: I
TEMA ANUALĂ: Când,cum şi de ce se întâmplă?
PROIECT TEMATIC: Roata anotimpurilor;
TEMA: Frumuseţile primăverii;
SUBTEMA: Mireasma florilor de primavară;
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată ALA + ADE(DLC)

--Activităţi liber alese:
 Ştiinţă: ,,Alege şi grupează flori’’-fişă de lucru
 Construcţii: ,,Flori de primavara’’-Mozaic
--Activităţi de dezvoltare personală:
 Intâlnirea de dimineaţă: ,,Prietenii florilor’’
,,Invăţăm să îngrijim florile;
--Activităţi pe domenii experienţiale:
 DLC (Educarea limbajului): Memorizare - ,,Flori de primavară’’
--Program distractiv: ,,Iepurii la morcovi’’- joc de mişcare.
-Cultivarea sensibilităţii artistice prin audierea unor creaţii în versuri;
-Formarea deprinderii de a reda independent fragmente sau integral poezia însuşită;
-Îmbogăţirea vocabularului activ al copiilor şi cultivarea unei vorbiri expresive prin asimilarea
unei poezii.
-să recepteze un text care i se citeste ori i se povesteste,intelegand in mod intuitiv caracteristicile
expresive si estetice ale acestuia.
 ADE-DLC-Educarea limbajului:
- 1017 -
O1. - să audieze textul în versuri recitat de educatoare;
O2. - să recite expresiv, respectând pauzele, folosind un ton şi un ritm potrivit;
O3. - să-şi exprime trăirile afective sugerate de textul poeziei;
O4. - să-şi îmbogăţească vocabularul cu cuvinte noi;
 ALA- Stiintă:
-să formeze, prin încercuire, grupe cu doua sau trei elemente(flori de primăvară);
-să coloreze adecvat trei ghiocei;
-să utilizeze corect instrumentele de lucru;
-să pastreze pozitia corectă a corpului faţă de suportul de lucru;
-Construcţii:
-să manipuleze uşor materialele puse la dispoziţie;
-să redea cu ajutorul pieselor Mozaic flori de primăvară;
-să se orienteze corect în spaţiul de lucru.
 METODE SI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, observaţia, povestirea, demonstraţia,
exerciţiul;
 MIJLOACE DE INVĂTĂMÂNT:
-BIBLIOTECA: text-suport, planşă ilustrativă, imagini cu flori de primăvară, panou pentru
afişarea planşei;
-ŞTIINŢĂ: fişe de lucru, creioane colorate, panou pentru afişarea fişelor;
-CONSTRUCŢII: truse Mozaic.
BIBLIOGRAFIE:
 Curriculum pentru învăţământul preşcolar 2009
 Activitatea integrata din gradinita-ghid, 2008
 Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru învăţământul preşcolar, 2009
 Metodica educării limbajului în grădiniţa de copii, Editura Didactica Nova, Craiova, 2005
 Revista ,,Invatamantul prescolar”, nr.3-4
SCENARIUL ZILEI
 ADP - Intâlnirea de dimineaţă:

1. Salutul: ,,Buna dimineaţa copii cuminti şi prietenosi!”
-V-am spus aşa, deoarece musafirul nostru de astăzi, a venit să vadă ce cuminti, atenti şi
- 1018 -
prietenoşi sunteţi voi.
2. Prezenţa:- Solicit copiilor sa se uite în jurul lor şi să observe căror copii nu le-a placut
să iasa din casă astăzi, când este o zi aşa frumoasă (daca lipseste vreun coleg, să precizeze numele
lui), completez in catalogul grupei.
3. Completarea calendarului naturii se realizează pe baza unei discuţii cu copiii despre
vremea de astăzi, despre anotimpul în care suntem. Se va completa calendarul naturii cu simbolul
potrivit.
-Prezint o imagine cu flori de primăvară, solicit copiilor să le recunoască şi sa le
denumeasca. Port o discutie despre ele si prietenii lor, fluturasii, buburuzele si albinele, care le ajuta
cand culeg polenul si nectarul din flori, facand apoi in stupi gustoasa miere.
-Voi sunteti prietenii florilor? De ce?
-Ce trebuie să facem noi, oamenii şi copiii pentru flori? (le îngrijim: le udăm, smulgem
buruianul dintre ele, nu le rupem, florile în ghivece le punem în locuri luminoase, să le mangaie
soarele)
4. Noutatile zilei: Astăzi musafirii sositi în grădiniţa noastră vor să vadă dacă voi sunteti
atenti, cuminti,isteti si daca stiti sa va comportati frumos.
a. Tranzitie: V-am pregatit o poezie, iar dacă sunteti atenti la mine, veti creste mari îndată
Le solicit să se aşeze în câte unul (Trenuleţul) şi să mergem pe la fiecare centru.
Voi prezenta centrele deschise astăzi şi ceea ce vom avea de realizat in cadrul lor.
 ALA+ADE-Activitate integrată:
- Jocuri şi activităţi alese: Ştiinţă: ,,Alege şi grupează flori’’-fişă de lucru
Construcţii: ,,Flori de primăvara’’-mozaic
- DLC(Educarea limbajului): Memorizare ,,Flori de primavara’’
 ADE-DEC (Educatie muzicala): Cântec ,,E primavară, da!’’-repetare
(activitate frontala) Joc cu cântec ,,Albinita’’-predare
 Jocuri de mişcare - ,,IEPURII LA MORCOVI’’
Obiective urmarite:
-să respecte etapele jocului;
-să execute corect deprinderile motrice exersate;
-să relationeze cu partenerii de joc.
Se va explica jocul şi etapele lui, se va demonstra, se va face un joc de proba, dupa care se
va desfasura jocul propriu-zis, cu intreaga grupa de copii.
Deprinderea motrică exersată: săritură liberă cu desprindere de pe ambele picioare.
Materiale: morcovi naturali, din plastic, sau confecţionaţi din carton.
Formaţie de lucru: două linii trasate faţă în faţă.
- 1019 -
Desfăşurarea jocului:
Linia de plecare, delimitată cu ajutorul unor benzi de hârtie colorată (sau liniile de la
marginile covorului), reprezintă casa iepuraşilor. Aceştia trebuie să ajungă la stratul cu morcovi,
situat la o depărtare de 2-3 m, prin săritură pe ambele picioare.
La comanda ,,Iepurii la morcovi!’’, copiii pornesc cu aceeaşi săritură, îndreptându-se cât
mai repede spre stratul de morcovi. Odată ajunşi la destinaţie, execută sărituri libere pe loc, imitând
ronţăitul morcovilor. La comanda ,,Iepurii acasă!’’, copii revin la locurile de plecare, tot prin
sărituri libere cu desprindere de pe ambele picioare, cu deplasare înainte.
MOMENTELE OB. STRATEGII

CONŢINUTUL ŞTIINTIFIC EVALUARE
ACTIVITĂŢII OP. DIDACTICE
Asigur conditiile necesare
Moment unei bune desfăsurări a
organizatoric activităţii:
-asezarea mobilierului pe centre;
-pregatirea materialului didactic;
-prezentarea centrelor de interes;
Prezint centrele de interes
deschise astazi si ceea ce
urmeaza sa facem in fiecare
centru (copiii merg in
,,Trenulet’’ pe la fiecare centru
Anunţarea temei si observa materialele puse la
si a obiectivelor dispozitie si ceea ce trebuie sa
realizeze):
 Stiinta-veti rezolva o
fişă de lucru, avand ca
sarcină sa colorati cu
rosu grupa cu doua
elemente, iar cu albastru
grupa cu trei elemente;
 Construcţii-veti construi
cu ajutorul trusei Mozaic
flori de primavara (pe
care le prefera fiecare),
avand grija sa va
incadrati in spatiul de Explicaţia
lucru si lucrand in liniste;
 Bibliotecă-va fi centrul
unde o sa stau si eu, pe
tot parcursul activitatii,
unde o sa desfasuram
activitatea de ,,Educarea
limbajului’’, toti copiii
urmand sa treaca prin
acest centru.
Solicit copiilor sa-si aleagă
- 1020 -
centrul preferat, cerandu-le să fie Observaţia
atenti si linistiti, sa inceapă
lucrul. Conversaţia
Prezint copiilor din prima serie
Captarea plansa ilustrativa (cu elementele
atenţiei ce se regasesc in poezia ce Explicaţia
urmeaza a fi recitata), spunand
ca am primit-o in dar de la copiii
care merg la o gradinita din
apropierea orasului nostru.
Ei stiu multe despre florile de
primavara si ar vrea sa stiti si Observatia
voi.
Familiarizez copiii cu conţinutul
Introducerea poeziei care urmeaza a fi
copiilor în predata, povestindu-le şi Povestirea
activitate explicându-le:
,,Dacă priveşti în gradina cu
flori, vezi flori cate nu gandesti
(adica multe feluri de flori), care
abia au iesit afara din pamant
O3 (rasarit). Ele sunt frumoase,
parfumate (miros foarte frumos)
şi sunt ingrijite (pamantul din
jurul lor este sapat, buruienile Observarea
sunt smulse) şi udate. Florile de Observaţia comportamentului
primavara din imaginea noastră copiilor
se numesc: ghiocei, lalele,
branduse, viorele, zambile şi Explicaţia
albastrele.
Astazi vom învăţa o poezie
frumoasă, despre ceea ce tocmai Observarea
v-am povestit care se numeste comportamentului
,,Flori de primavară’’. copiilor
Va trebui să fiti atenti când voi
recita poezia, să o învăţati si voi,
să o recitati rar, pe un ton
potrivit, dupa cum o să vă recit
eu.
a)Recitarea model
Prezentarea Recit expresiv poezia (de 2 ori),
noului continut pentru a pune in valoare atat
şi dirijarea continutul cat si frumusetea ei Demonstraţia
învăţării O1 artistica:
Flori de primăvară
In grădina, de priveşti,
Vezi flori câte nu gândeşti.
Flori de primăvară
Abia iesite-afară.
Flori frumoase, parfumate,
- 1021 -
Ingrijite si udate:
Ghiocei si chiar lalele,
Branduse şi viorele,
Zambile şi albăstrele.
O2 b)Invăţarea poeziei de catre
copii
Copiii sunt solicitati să fie atenti,
O4 voi mai recita o data, dupa care
solicit catorva copii sa recite
integral poezia (pe parcurs ii Aprecieri verbale
ajut).
c)Incheierea activităţii de Exerciţiul

predare a poeziei
Se va recita poezia inca o data cu
intregul grup.
Pana voi verifica eu cum s-au
O1 descurcat si celelalte grupe de
O2 copii, acestia vior colora repede
O3 floarea preferata din fisele
O4 pregatite.
Ca tranzitie, se va canta
cantecelul ,,Bat din palme’’(si se
vor executa miscarile adecvate
textului).
Se va realiza rotirea la centre, ca
toti copiii sa desfasoare Autoevaluarea
activitatea de Educarea
limbajului. Aprecieri verbale
Se vor analiza lucrarile copiilor, Observaţia Autoevaluarea
Obţinerea apeland a autoevaluare si la
performanţei evaluarea colegilor, iar fişele si Conversaţia Aprecieri verbale
lucrarile lor vor ramane afisate.
Se vor face aprecieri si
Aprecieri si recomandari cu privire la Aprecieri verbale
recomandări activitatile desfasurate,
evidentiindu-se cei mai atenţi
copii.
- 1022 -
ETWINNING – O PROVOCARE
Prof. Manea Mihaela

Școala Gimnazială nr. 24 Galați
În 2010 am făcut primii paşi în domeniul proiectelor şi parteneriatelor europene. Cu paşi

timizi dar încrezătoare, am descoperit platforma eTwinning. Entuziasmul şi dorinţa fără margini de
a mă „conecta” la mediul profesional european, dorinţa de cunoaştere, de cercetare, m-au făcut să
caut cu ardoare informaţii despre şcolile europene. Au urmat numeroase provocări, insuccese dar şi
împliniri şi o reală redescoperire de sine, o refacere a adevărului profesional şi personal… Mesajul
pe care doresc să-l transmit prin acest articol este acela că eTwinning este pentru mine poarta spre
descoperire, motorul ce mă ţine conectată la nou.
Provocările mele eTwinning
1. Marea provocare europeană - oscilarea între proiect naţional şi proiect european.
Provocare: cât de mult contează experienţa profesională a colegilor din alte ţări? Pot fi
aplicate achiziţiile „experienţelor europene” în activitatea educaţională pe care o desfăşori?
Prima concluzie ar fi aceea că a adopta o atitudine necompatibilă cu sistemul educaţional din
care faci parte sau cu nevoile şi interesele elevilor tăi, nu poate conduce decât la un eşec.
În al doilea rând cred că trebuie să manifeşti toleranţă la atitudinile şi punctele de vedere
diferite. Privite sub un alt orizont de cultură organizaţională, acestea pot căpăta un sens logic.
În al treilea rând, prin compararea a diferite culturi profesionale europene, am constatat ca
diferenţă - o anumită centrare a profesorilor români pe acţiune, în timp ce majoritatea europenilor se
focalizează pe problema de rezolvat şi pe rezultat, subordonând complet acestora acţiunea.
2. Comunicarea prin chat – oportunităţi, reguli, limite.
Provocare: cum şi cât trebuie să comunici pe o astfel de platformă, însă încât să fie suficient
de bine?
Pentru mine, ca profesor de tehnologie, platforma eTwinning a prezentat interes şi din
perspectivă tehnică. Am observat că lipsa competenţelor de comunicare într-o limbă străină sau a
competenţelor TIC devin mari piedici care blochează accesul profesorilor şi elevilor la o astfel de
- 1023 -
comunitate.
La fel ca în cazul comunicării verbale orale, viabilitatea comunităţilor virtuale depinde de
implicarea în comunicare, de temperamentul individual al membrilor platformei. Am constatat că în
cazul comunităţilor virtuale, sociabilitatea este strict dependentă de stăpânirea instrumentelor
presupuse de funcţionarea acestui gen de comunitate: conectarea la internet, stăpânirea unui limbaj
minimal într-o limbă străină, cunoaşterea noilor tehnologii de comunicare.
3. Competenţele TIC
Provocare a reprezentat-o utilizarea paginilor web.

Cred că cel mai însemnat progres pe care mi l-a adus lucrul pe platforma eTwinning a fost
cel în domeniul managementului spaţiilor web. Schimbul de experienţă şi învăţarea în domeniul
administrării aplicaţiilor TIC este, pe această platformă, natural. Dacă vrei să comunici, trebuie să
poţi utiliza instrumente de comunicare dintre cele mai diverse. Fiecare partener încearcă să te atragă
spre acea aplicaţie web care i se pare lui mai confortabilă pentru că o cunoaşte. Fiecare membru
eTwinning adaptează o altă aplicaţie, un alt soft şi în felul acesta te impulsionează să-l aplici: blog,
pagină wiki, revistă on-line, prelucrări video şi audio, photostory, transfer şi schimb de informaţie
pe canale transparente, uşor de adaptat nevoilor individuale. Absolut toate acestea le înveţi pe
platforma eTwinning pur şi simplu lucrând în proiecte.
4. Integrarea în curricullum – o adevărată necesitate.
Provocare: cum pot fi legate proiectele eTwinning de activitatea educaţională propriu-zisă,

la obiectivele de predare-învăţare pe care trebuie să le atingem?
Am desfăşurat pe platformă două tipuri de proiecte: activităţi cross-curriculare pe teme
educaţionale de interes european (educaţie ecologică) şi proiecte didactice centrate pe elemente
curriculare specifice unei discipline anume (artă si tehnologie).
Proiectele cross-curriculare au specificul lor şi utilitatea lor…, dar mult mai practice, mai
simplu de gestionat şi mai eficiente din punct de vedere didactic pot fi proiectele cu tema
curriculară clară.
5. Învăţarea prin colaborare cu pagini web.
Provocare: cum poţi transforma o platformă web în instrument colaborativ de predare-

învăţare?
- 1024 -
La începutul experienţei mele eTwinning, consideram noţiunea de învăţare prin colaborare
cu suport web imposibilă pentru mine, nu-i puteam vedea sensul. Activitatea de proiect desfăşurată
pe platformă, precum şi două programe europene de formare în acest domeniu (unul dintre ele
accesat de pe paltforma eTwinning, online), mi-au permis să mă familiarizez cu acele aplicaţii web
care facilitează interactivitatea şi colaborarea într-o măsură mai mare. Din baza de aplicaţii
disponibile pe TwinSpace recomand, pentru activităţile de învăţare care se doresc colaborative,
îndeosebi aplicaţia wiki şi blogul – care, în mod nemijlocit, permit elevilor şi profesorilor din
şcolile partenere să colaboreze şi să se „cunoască “ efectiv în realizarea unei teme propuse.
6. Reflecţie
Când voi începe un proiect eTwinning aş alege ca partener un profesor din aceeaşi arie
curriculară, o şcoală parteneră cu elevi ale căror vârstă, interese şi preocupări curriculare să fie
compatibile în grad cât mai ridicat cu cele ale elevilor mei şi aş opta pentru o activitate de învăţare
direct corelată curriculumului.
Nu există recompensă mai mare decât aceea de a învăţa să faci ceva în mod competent…
Mulți câştigă diplome şi par să se mulţumească cu asta…, dar ele nu înseamnă nimic în raport cu a
avea o abilitate concretă de a face ceva sau nu se compară cu dobândirea unei perspective realiste
asupra propriilor iniţiative şi demersuri…
Recomand experienţa eTwinning oricărui profesor care are dorinţa de a se descoperi pe sine,
sub aspect profesional, într-o lumină nouă, modernă, europeană.
Bibliografie:
Revista Iteach-nr 24-revista online.
Ghidul proiectelor eTwinnig-Platforma eTwinning
Revista Pedagogică nr 12-revista on-line.
- 1025 -
METODE INTERACTIVE ÎN ORA DE LECTURĂ
- EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ -
Prof. înv. primar Mangiurea Luminița

Liceul Tehnologic „Nicolae Dumitrescu” Cumpăna, jud. Constanța
Disciplină: Comunicare în limba romană

Clasa: a III-a
Subiectul lecției: “Amintiri din copilărie” (fragment din partea I) de Ion Creangă
Pentru înțelegerea textului avem de parcus următoarele etape:

A. Citit
B. Audiat / Conversatie
C. Compunere
D. Interviu
Secvente didactice:
1. Tipuri de citire: în perechi, selectivă, prin excludere, în ștafeta, pe roluri.

2. Metoda “explozia stelară” și “carusel”: Cine? Ce? De ce? Când? Cum? Unde?
3. Vizionarea unor fragmente din filmul “Amintiri din copilarie” film românesc din 1964 regizat
de Elisabeta Bostan care se bazează pe opera literară „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă.
4. Cvintetul – “copilăria”
5. Scheletul de recenzie
6. Fisa de lectura
7. Reporter în acțiune: Ce părere ai despre?
8. Planul simplu al lectiei
9. Dramatizarea momentelor “prinderea muștelor cu ceaslovul” și “calul bălan”.
1. Tipuri de citire: în perechi, selectivă, prin excludere, în ștafeta, pe roluri.
2. Completati întrebările apoi scrieți răspunsurile potrivite:
- 1026 -
Cine………… Ce…………. De ce…...... Cand………. Cum….…… Unde…..….
……………? …………….? …………..? ……………? …………...? ……………?
……………... ……………. …………… ……………. …………… ……..….….
…………….. ……………. …………... ……………. …………… ….………..
……………... ……………. …………... ……………. …………… ……….…..
…………….. ……………. …………… ……………. …………… ………..….
3. Vizionarea unor fragmente din filmul “Amintiri din copilărie” film românesc din 1964
regizat de Elisabeta Bostan care bazează pe opera literară „Amintiri din copilărie” de Ion
Creangă.
4. Realizati un cvintet pornind de la cuvântul “copilărie”:
Numele și prenumele echipei …………………… Data………………
5. Scheletul de recenzie
(lucru în echipă)
1. Scrieti într-o propoziție despre ce este vorba în text.

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
2. Intr-o expresie, redați esența textului.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
3. Printr-un cuvânt, spuneți ce conține textul.
- 1027 -
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
4. Prezentati cel mai bun / interesant lucru din acest text.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
5. Precizati culoarea pe care o asociați conținutului textului.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
6. Realizati un desen care să surprindă esentialul.
Numele și prenumele………………………… Data…………………
6. Fisa de lectură
Titlul lecturii _____________________________________________________________________

Autorul _________________________________________________________________________
Personajele intamplării
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Cuvinte / expresii noi invătate
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Principalele evenimente ale intamplării

(povestire pe scurt)
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
- 1028 -
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Personajul cel mai interesant a fost _________________________________________, deoarece
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Cel mai mult m-a impresionat________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Eu am învățat din această lectură _____________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Felicitari! Ai terminat fișa lecturii!
Poti desena o scenă din lectură.
7. Reporter în acțiune: Ce părere ai despre?
Realizati un text în care să va spuneți părerea despre Nica din “Amintiri din copilărie” de Ion
Creangă.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
- 1029 -
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
8. Planul simplu al lectiei:
9. Dramatizarea momentelor “prinderea muștelor cu ceaslovul” și “calul bălan”.
Bibliografie:
1.Barbu, M., Metodică predării limbii şi literaturii române, Editura Gh.Alexandru, Craiova,
- 1030 -
2002
2.Nuţă, S., Metodică predării limbii române în ciclul primar, Editura Aramis, Bucureşti,
2000
3.Pătrască Camelia, Elena si Savin Monica, Formatori - “Cănd, cum si de ce evaluam? -
Curs de formare al CCD Constanta, 2017;
4.https://www.didactic.ro/materiale-didactice/28730_exerciții-de-citire-la-clasele-i-iv
- 1031 -
PROIECT EDUCATIV:
„NOUĂ NE PASĂ! DAŢI-LE O ŞANSĂ!”
Prof. Manolache Elena Rada

Motto:
„Orice fiinţă umană are dreptul la viaţă. Pentru copiii cu nevoi speciale trebuie să se asigure
o viaţă demnă prin participarea lor la viaţa colectivităţii.”
Mesajul:
Avem nevoie unii de ceilalţi. Fiecare raport interpersonal ne îmbogăţeşte, ne oferă informaţii
pentru interacţiunile viitoare, ne dezvoltă competenţa intercunoaşterii.
Prezentaţi următoarele elemente ale proiectului dumneavoastră:
a. Ce fel de activitate este (concurs, festival, proiect social, expoziţie etc.) – precizare
obligatorie şi eliminatorie – PROIECT SOCIAL
b. Număr de elevi implicaţi - 100
MOTIVAŢIA PROIECTULUI:
Argument
„Nu merge înaintea mea pentru că s-ar putea să nu te pot urma. Nu merge în urma mea
pentru că s-ar putea să nu te pot ghida. Mergi alături de mine şi fi prietenul meu.”
Copilul cu cerinţe educative speciale are probleme similare cu cele ale unui copil obişnuit,
suprapuse de altele specifice. Rezolvarea problemelor în discuţie necesită tratare individualizată
timpurie prin activităţi de corecţie şi de recuperare speciale pentru facilitarea includerii copilului în
sistemul educaţional obişnuit.
Predispoziţia biologică nu este o sentinţă, iar mediul social este o şansă. Sentinţa produsă de
societate e mai periculoasă pentru un copil în dezvoltare decît predispoziţia biologică. Pornind de
aici, trebuie să înţelegem faptul că trăim într-o lume a diversităţii umane, că şcoala nu se poate
eschiva de la rolul de promotor al progresului uman şi că doar ea poate facilita schimbarea,
întrevăzută ca posibilă, a mentalităţii şi atitudinii faţă de cerinţele educative ale tuturor copiilor.
Şcoala va reuşi să răspundă cerinţelor speciale de educaţie ale copiilor aflaţi în dificultate şi
nevoilor de educaţie ale familiilor acestora doar prin eforturile ei interne şi cu sprijinul tuturor.
Acest parteneriat sprijină dezvoltarea unei atitudini pozitive, autonome, care să armonizeze
- 1032 -
relaţiile cu sine şi cu ceilalţi, cu mediul încojurător. Dorinţa noastră se îndreaptă spre a stabili noi şi
reale punţi de comunicare între copil – copil – cadre didactice – bibliotecari.
Considerăm că relaţia de prieteneie nu e numai o posibilitate, ci şi o necesitate. La această
vârstă şcolarii cu nevoi speciale, indiferente de tipul şi gradul deficienţei, au nevoie să înveţe, să ia
în considerare punctul de vedere al altor copii, să facă schimb de idei şi să înţeleagă mai bine
experienţele prietenilor lor.
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PROIECTULUI:

 Scopul: sprijinirea morală şi financiară a unor persoane cu nevoi speciale – copii.
Scopul proiectului este formarea unei atitudini corecte faţă de copiii deficienţi, nevoia de a-i
iniţia pe şcolari în proiectrea unui comportament responsabil, tolerant. Nu e suficient să faci
cunoscut copilului prin dezbateri, convorbiri, că trebuie să-l accepte semenul său şi să-i întindă o
mână. Trăirile afective sunt cele care declanşează opţiunea şi prin acestea acţiunea. Cheia
succesului constă în deplasarea accentului de pe lămurirea verbală pe resortul afectiv, prin exercţiul
moral. Pentru buna desfăşurare a acestui exerciţiu e nevoie de asigurarea unui cadru organizatoric
firesc
OBIECTIVE SPECIFICE
a. Privind copiii implicaţi în proiect
- identificarea copiilor aflaţi la necaz – DIAGNOSTICATI CU AUTISM;
- stabilirea resurselor necesare – cărţi, jucării, rechizite, reviste, sume de bani;
- identificarea de către organizatori a unor surse de finanţare pentru obţinerea materialelor
necesare;
- realizarea unui program de mediatizare a deficienţei AUTISM;
- desfăşurarea unor activităţi educative extraşcolare cu scopul stimulării elevilor participanţi
la proiect;
- însuşirea unor norme de comportament civilizat;
- stabilirea relaţiilor de prietenie şi de întrajutorare cu ceilalţi copii;
- formarea deprinderilor de lucru în echipă şi de cooperare;
- crearea unei atmosfere de destindere şi voie bună;
b. Privind cadrele didactice şi bibliotecară
- încurajarea cadrelor didactice şi bibliotecari pentru a crea mediu educaţional care să
favorizeze dezvoltarea unor trăsături pozitive de caracter;
- promovarea unor metode si tehnici noi de lucru cu elevii;
- realizarea unui management eficient la nivelul clasei şi a unei comunicări optime.
- 1033 -
Gupul ţintă:
- elevi ai claselor pregătitoare;
- cadre didactice;
- bibliotecarii, secretare, contabile.
Durata proiectului: 1 aprilie-20 iunie 2016
GRUPUL ŢINTĂ: copii bolnavi

Pentru acest an, prioritar va fi cazul copilului B.A-/8 ani, care este elev în clasa pregătitoare
,,D” la şcoala Gimnazială NR 25 Timişoara. Acest băieţel suferă de autism şi este în tratament de
mai bine de 5 ani, în Timişoara, la Asociaţia ,,Casa Faenza” centru comunitar a copiilor autişti şi
terapie individualizată ABA. Pentru familia acestuia – doar un părinte lucrează şi mai are un frate
mai mic, diagnosticat şi el cu autism- cheltuielile sunt peste puterile lor. Ne-am gândit că orice
ajutor cât de mic, va aduce o rază de speranţă familiei.
METODOLOGIA DE INTERVENŢIE:
Metode: explicaţia, conversaţia, observaţia, studiul de caz, lucru în echipă.
Forme de organizare:
- şedinţa de informare teoretică;
- vizite tematice la ,,CASA FAENZA”.
- activităţi extraşcolare- expoziţii cu vânzare, tombole cu lucrări ale copiilor, redirecţionare
2% a impozitului pe venit.
ANALIZA RESURSELOR
I - Resurse materiale şi financiare
cărţi, caiete, rechizite, reviste,
jucării, surprize.
II - Resurse temporale: proiectul se va desfăşura în perioada aprilie-iunie 2016.
PLANUL OPERAŢIONAL DE ACŢIUNE:
ACTIVITĂŢI martie Aprilie mai
IDENTIFICAREA ŞI ORGANIZAREA
GRUPULUI TINTĂ:
-selectarea copilului X
- evaluare iniţială X
- 1034 -
ACTIVITĂŢI martie Aprilie mai
PREGĂTIREA ACTIVITĂŢILOR:
- evaluarea necesităţilor de realizare a programului de X

întrajutorare a copilului cu nevoi speciale
- recrutarea colaboratorilor X
DESFĂŞURAREA PROPRIU - ZISĂ A

ACTIVITĂŢILOR:
- lansarea proiectului X
- realizarea felicitărilor, lucrărilor de PAŞTE X
- expoziţii cu vânzare, tombole X
X
FINALIZARE:
- sumele obţinute vor fi înmânate d-nei BOIAN X
GEORGIANA, într-un cadru festiv şi vom marca ziua
AUTISMULUI
EVALUAREA ACTIVITĂŢILOR:
- monitorizarea activităţilor X X X
- autoevaluarea periodică X X X
- autoevaluarea finală X
- popularizarea activităţii X X
Rezultate:
Elevii din clasele primare şi gimnaziale vor fi interesaţi de acţiunile derulate în proiect si vor
învăţa ce înseamnă să fii voluntar precum si dorinţa de a continua această activitate în viitor.
Cadrele didactice îşi vor manifesta creativitatea profesională prin utilizarea unor strategii
alternative cu eficienţă crescută în atingerea obiectivelor programului.
Acţiunile întreprinse vor contribui la îndeplinirea obiectivelor stabilite, dar şi la descoperirea
unor noi provocări, probleme cu care se confruntă astăzi sistemul educaţional şi care impun găsirea
unor soluţii pe măsură.
Rezultatele programului „Nouă ne pasă! Daţi-le o şansă!”se va concretiza atât în modalităţi
concrete (expoziţii, vizite, colecţii diverse, albume, redirecţionare a 2%) cât şi în progresele
înregistrate în planul formării personalităţii elevilor sub diferite aspecte, cu precădere în dezvoltarea
unui comportament democratic şi participativ empatic.
Acţiunea a avut răsunet şi în mass-media:

http://ziuadevest.ro/actualitate/60497-casa-faenza-timisoara-noua-ne-pasa-dati-le-o-sansa-ziua-
- 1035 -
internationala-de-constientizare-a-autismului
http://www.pressalert.ro/2016/03/se-poate-copil-cu-autism-admis-la-o-scoala-obisnuita-din-
timisoara-ce-gest-impresionant-vor-sa-faca-pentru-alex-colegii-sai/
http://stiri.tvr.ro/si-au-vandut-jucariile-ca-l-ajute-pe-alex--colegul-lor-care-sufera-de-
autism_72668.html
- 1036 -
PROIECT DE ACTIVITATE
„INCURSIUNE ÎN LUMEA CĂRȚII ȘI A SCRISULUI”
Prof. documentarist Marin Nicoleta-Adelina

TITLUL ACTIVITĂŢII: Incursiune în lumea cărții și a scrisului

COORDONATOR: profesor documentarist, prof. etc.
COLABORATORI/PARTICIPANȚI: --
DATA: 23 aprilie …..
CLASA/ GRUPUL TINTA:
TIPUL ACTIVITĂŢII: activitate culturală
OBIECTIVE:
O1: să cunoască semnificația zilei de 23 aprilie;
O2: să-și dezvolte gustul pentru lectură;
O3: să încurajeze şi să popularizeze lectura;
O4: să-și îmbogățească cultura generală;
O5: să participe cu interes la activitate.
Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, învăţarea prin descoperire,
problematizarea, argumentarea, brainnstorming-ul;
Forme de organizare: activitatea frontală;
Mijloace de învăţământ: ppt-uri, videoproiector, cărţi, fleepchart, marker;
Bibliografie:
*http://adevarul.ro/locale/satu-mare/manifestari-ziua-internationala-cartii-ziua-bibliotecarului-carei-
1_5536539ecfbe376e3566d6c6/index.html
*http://ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_Interna%C8%9Bional%C4%83_a_c%C4%83r%C8%9Bii_%C8
%99i_a_drepturilor_de_autor
*http://stiri.tvr.ro/23-aprilie-ziua-mondiala-a-cartii-si-a-drepturilor-de-autor-ziua-bibliotecarului-
din-romania_43553.html
*http://www.crestinortodox.ro/sfantul-gheorghe/sfantul-mucenic-gheorghe-118692.html
* https://www.google.ro/search?q=cea+mai+mare+carte
- 1037 -
* http://www.citatepedia.ro/index.php?id=19368
* http://libruniv.usarb.md/nou/131216/curiozitati.pdf
Evaluarea activităţii: observaţia sistemică, chestionar.
Moment organizatoric:
Pregătirea materialelor necesare activităţii.
Captarea atenţiei:
Elevilor li se prezintă o ghicitoare (Anexa 1)
ARE FOI ȘI NU E POM,
ÎȚI VORBEȘTE ȘI NU-I OM,
DĂ EXEMPLE, SFATURI MULTE,
CELOR CE VOR SĂ LE-ASCULTE. (cartea)
Anunţarea obiectivelor activităţii:

Profesorul documentarist anunţă că vor desfăşura o activitate culturală, de informare
referitoare la semnificația zilei de 23 aprilie, aceasta va avea în prim plan cartea.
Dirijarea procesului de învăţare:

Elevilor și cadrelor didactice participante li s-au prezentat două materiale în power point.
Primul material ppt – Evenimentele zilei de 23 aprilie (Anexa 2) - a prezentat evenimentele
zilei de 23 aprilie: Sf. Gheorghe, Ziua Mondială a Cărții și a Drepturilor de Autor, Ziua
Bibliotecarului, trecerea în neființă la această dată a Lui William Shakespeare și Miguel de
Cervantes – doi titani ai literaturii universale.
Cel de-al doilea material ppt – Curiozități din lumea cărții (Anexa 3) - a fost redat sub
forma unei călătorii în timp, din antichitate până în epoca contemporană. Au fost prezentate
momente semnificative din evoluția scrisului și a cărții, de exemplu, elevilor li s-a amintit că prima
formă de scriere a fost pictogramele, a urmat scrierea pe tăblițe de lut - biblioteca din Ninive - alte
suporturi pe care s-a scris au fost fildeșul, metalul, papirusul, pergamentul și hârtia. De asemenea,
au fost prezentate momente ale importanței cărții în epoca medievală – era considerată operă de lux.
Descoperirea tiparului în sec. al XV-lea de către Johanes Gutenberg, apariția primelor cărți în Țara
Românească, înființarea Bibliotecii Academiei Române în anul 1867, cea mai mare biblioteca din
lume – Biblioteca Congresului din Wasghinton, Cea mai mare carte din lume, cea mai mică carte
- 1038 -
din lume etc… (vezi Anexa)
Obţinerea performanţelor:
Printr-o activitate în perechi elevii îşi vor exprima punctul de vedere cu privire la activitatea
tocmai finalizată: “Consideraţi că această lecţie vă va ajuta pe viitor? Argumentaţi? “
Evaluarea activităţii:
Elevii evaluează propria activitate, pe baza unui chestionar.
Asigurarea transferului şi a retenţiei:

Elevii au fost rugați să realizeze un mic rezumat al cărții care le-a plăcut cel mai mult.
Anexa 2
- 1039 -
Anexa 3
- 1040 -
PROIECT DIDACTIC – ÎNVĂŢAREA EXPERIENŢIALĂ
Prof. Marincaş Luminiţa

Liceul Teoretic „Emil Racoviţă” Baia Mare, jud. Maramureş
Teoria învăţării experienţiale a fost consacrată conceptual de către David Kolb în 1984,
oferind o viziune fundamental diferită asupra procesului de învăţare faţă de teoriile clasice care
plasează individul într-o ipostază pasivă ca receptor de informaţie. Învăţarea experienţială este
definită de Kolb ca proces în care cunoaşterea este creată prin transformarea experienţei. Cea mai
eficientă învăţare este cea pe care o poţi controla, experimentând.
Învăţarea experienţială presupune succedarea în mod natural a mai multor etape:
experimentele ştiinţifice sunt folosite ca axă centrală în procesul de învăţare şi dezvoltare în cadrul
atelierelor iar elevii primesc instrumentele şi contextul special creat pentru stimularea curiozităţii
lor şi facilitarea asimilării de noi cunoştinţe. În urma desfăşurării experimentelor, elevii reflectează
asupra acţiunilor şi consecinţelor. Apoi profesorul (care joacă rol de moderator) direcţionează
grupul în obţinerea concluziilor generale şi rezumarea rezultatelor (de ce, cum, când), introducând
noţiunile sau conceptele noi. Urmează etapa de exemplificare a utilizării fenomenelor şi proceselor
în viaţa reală, invitând în final elevii la un exerciţiu de creativitate şi inovaţie pentru găsirea a noi
modalităţi de utilizare a rezultatelor obţinute.
Principala provocare pentru profesorul care propune o activitate outdoor este cum să
transforme materia primă din mintea elevului, trecând-o printr-un proces de învăţare intenţionată, în
competenţe funcţionale. Una din ipotezele educaţiei experenţiale este aceea că se intenţionează a fi
holistică şi integratoare, bazată pe procesul de a da un sens oricărei întâmplări.
Experienţa, învăţarea şi progresul sunt interconectate şi se află la baza a diferitelor activităţi
outdoor.
Cel mai important în demersul outdoor este rolul profesorului. Acesta trebuie:

 să lucreze cu aceeaşi elevi şi în clasă şi afară

 să fie concomitent profesor, facilitator, partener

 să relaţioneze ceea ce este experimentat afară cu acele cunoştinţe prevăzute în
curriculum şi studiate în interior.
Am desfăşurat o lecţie tip outdoor cu o clasă de a XII-a şi vă prezint proiectul didactic al acestei
lecţii:
- 1041 -
PROIECT DIDACTIC
Disciplina: Modulul 8 - Protecţia mediului

Clasa: a XII-a
Cadrul didactic: prof. Marincaş Luminiţa
Unitatea de competenţă tehnică specializată: 16. Protecţia mediului
Titlul unităţii de învăţare: Surse de poluare a aerului şi modul de dispersie a poluanţilor
Tipul/categoria de lecţie: - recapitulare, sistematizare şi sinteza cunoştinţelor/consolidare a unor
priceperi şi deprinderi - lecţie tip outdoor
Scopul lecţiei: Recapitularea, sistematizarea şi sinteza cunoştinţelor referitoare la poluarea aerului.
Explorarea mediului înconjurător.
Competenţe fundamentale:
 a învăţa să cunoască (surse de poluare, agenţi poluanţi)
 a învăţa să facă (plan de măsuri pentru protecţia mediului şi combaterea poluării)
 a învăţa să trăiască împreună cu ceilalţi (să colaboreze cu ceilalţi)
 a învăţa să fie (atent, participativ, inventiv)
Competente individuale:
16.1. Identifică surse de poluare şi agenţi poluanţi
16.2. Precizează efecte ale agenţilor poluanţi asupra mediului
16.3. Identifică proceduri de ameliorare a factorilor de mediu
 elevii vor fi capabili:
o O1 Să identifice poluanţii aerului în funcţie de sursa de poluare;
o O2 Să caracterizeze poluanţii aerului;
o O4 Să evidenţieze efectele poluării aerului asupra omului şi asupra mediului
o O3 Să descrie un plan de măsuri pentru prevenirea şi combaterea poluării aerului
Metode si procedee: conversaţia, explicaţia, problematizarea, descoperirea dirijată şi
independentă, observaţia independentă
Mijloace didactice: planşe, fişă de lucru – Poluarea aerului, post-it-uri, pixuri, explorarea
- 1042 -
mediului înconjurător
Forme de organizare: activitate frontală, pe grupe, individuală
Resurse:
Umane: 15 elevi – clasa a XII-a
Materiale: planşe, fişa de lucru, panou electronic
Spaţiale: sala de clasă, zona parcului Mara
Scenariul didactic
I. Moment organizatoric:
 se notează absenţele în catalog
 se stabileşte o atmosferă propice desfăşurării activităţii didactice
 elevii se pregătesc pentru începerea lecţiei
II. Recapitularea, sistematizarea şi sinteza cunoştinţelor
A. INDOOR
 Se anunţă tema, obiectivele şi se prezintă planul de discuţii.
Recapitularea cunoştinţelor referitoare la poluarea aerului:
 clasificarea agenţilor poluanţi

 clasificarea surselor de poluare a aerului
 acţiunea poluării aerului asupra sănătăţii omului
 efectele globale ale poluării aerului asupra mediului
Captarea atenţiei: profesorul dă citire următorului citat:

„Dacă un singur soare şi un singur aer există pentru toţi, …., de ce unii ţin cu tot dinadinsul să le
polueze, poluându –se?” (Grigore Vieru)
 Recapitularea cunoştinţelor se realizează prin prezentarea de către elevi a planşelor

realizate de către aceştia:
 elevii au fost împărţiţi în patru echipe;

 fiecare echipă a avut de realizat câte o planşă, cu o temă dată, după un plan stabilit
- 1043 -
împreună cu profesorul;
 temele propuse: Poluanţii aerului; Sursele de poluare a aerului; Efectele globale ale
poluării aerului asupra mediului; Efectele poluanţilor aerului asupra sănătăţii omului
 timp de lucru: o săptămână

 surse de informare: cărţi de specialitate, Internet, prezentări ppt puse la dispoziţie de
către profesor
 echipele şi-au ales câte un nume

Fiecare echipă prezintă pe rând proiectul realizat, ceilalţi elevi sunt atenţi, pun întrebări şi
completează o fişă de observaţie.
Profesorul are rolul de moderator, apreciază calitatea muncii elevilor, corectează eventualele
greseli, stimulează competiţia între echipe.
 Sistematizarea şi sinteza cunoştinţelor despre poluarea aerului:
 elevii primesc testul de autoevaluare care cuprinde itemi obiectivi şi semiobiectivi

 după expirarea timpului de lucru elevii confruntă soluţiile găsite cu cele cuprinse în
baremul de corectare
 profesorul pune la dispoziţie baremul de corectare pe video – proiector

 fiecare elev îşi stabileşte punctajul care va fi validat de către profesor
 discutarea cu colegul de bancă a soluţiilor propuse.
 Pentru a particulariza noţiunile învăţate despre poluarea aerului, profesorul le propune

elevilor ca următoarea oră să se desfăşoare în zona parcului Mara.
B. OUTDOOR
 Prin explorarea, observarea şi cercetarea zonei parcului Mara, elevii împărţiţi în patru echipe vor
avea de îndeplinit următoarele sarcini:
 să identifice sursele de poluare a aerului şi poluanţii emişi în atmosferă - în acea zonă

- 1044 -
 să analizeze panoul electronic, plasat în parcul Mara, pentru a evidenţia indicatorii
urmăriţi pentru monitorizarea calităţii aerului în Baia Mare precum şi locurile de
amplasare a staţiilor automate de monitorizare a calităţăii aerului
 să descrie un plan de măsuri de prevenire şi combatere a poluării aerului din oraşul Baia
Mare folosind informaţiile, observaţiile culese de la oamenii intervievaţi.
Mareriale necesare: cartoane colorate (pentru fiecare sarcină o altă culoare), carioci pentru fiecare
grupă;
 Activitatea elevilor:
 Profesorul este iniţiatorul, observă modul de lucru, gradul de implicare, relaţionarea şi
colaborarea între elevi, devine partenerul elevilor.
C. INDOOR
 cartoanele cuprinzând informaţiile şi observaţiile culese de fiecare echipă vor fi expuse

pe un panou
 se va realiza o dezbatere, între echipe, despre modul de rezolvare a sarcinilor primite

 profesorul monitorizează întreaga dezbatere pentru a fi sigur că informaţiile se transmit
corect
 ideile principale vor fi sistematizate pe un flipchart

 fiecare elev notează în caiet termenii de specialitate întâlniţi şi în dreptul acestora
explicaţia lor (din cărţi de specialitate, manual).
III. Asigurarea feed - back -ului – elevii completează individual Fişa de reflexie.
- 1045 -
Bibliografie: Suport curs – Formarea şi perfecţionarea personalului implicat în operaţiunile
remediale/ corective şi preventive. Proiectul „Educaţia – şansa de aţi scrie propriul viitor” POSDRU
162/2.2/ S7140232. Editura Fida Solutios, Noiembrie 2014.
- 1046 -
PROJET DIDACTIQUE
Prof. Marinescu Georgeta

Colegiul National „Vasile Alecsandri” Bacău
CLASSE: VIe, IIe année d’étude

DISCIPLINE: langue française (L2 – 2 heures/semaine)
ANNÉE SCOLAIRE: 2016-2017
DATE: le 15 décembre 2016

SUJET: Le Noël-lexique
TYPE : Mixte - L’atelier du Père Noël
BUT : Renforcer les connaissances de lexique
COMPÉTENCES GÉNÉRALES :
- Former des habiletés et des habitudes d’opérer avec le lexique appris;
- Cultiver la disponibilité et la capacité créatrice des élèves ;
- Développer la collaboration entre les élèves.
COMPÉTENCES SPÉCIFIQUES :
À la fin de la classe les élèves seront capables de :
C1 – appliquer le lexique dans des textes ou phrases;
C2 – répondre aux questions en employant le lexique spécifique;
C3 – utiliser correctement le mots nouveaux ;
C4 – rédiger des textes en employant le lexique spécifique.
STRATÉGIE DIDACTIQUE :
Méthodes et procédés: la conversation, le contrôle et la correction du devoir, l’observation,
l’exercice, l’explication ;
Moyens illustratifs: les cahiers, le tableau noir, les fiches de travail, le vidéo ;
Forme d’organisation: frontale, individuelle, par groupe ;
Ressources de temps: 50 minutes
- 1047 -
BIBLIOGRAPHIE :
Tanţoş, Ana-Maria, Le français pour les petits, Edu, Mureş, 2015
SITOGRAPHIES :
http://www.francaisfacile.com/exercices/
www.mondedetitounis.com
Étapes de la Activité de Méthode Formes

CS Activité des élèves Durée
leçon l’enseignant d’enseignement d’activité
1. Mise en train - Je salue mes - L’élève de service F 2
élèves ! donne le nom des R min
- Je note les absents absents, indique la O
et je fais une date et le jour ; La conversation N
conversation - Les élèves T
situationnelle : répondent aux A
- Quelle est la date questions posées. L
aujourd’hui ? E
- Y a-t-il des
absents ?
- Les élèves se
préparent pour le
travail.
2. Contrôle des - Qu’est-ce que - Les élèves Le contrôle et la FRON 5
connaissances vous avez préparé répondent aux correction du TALE min
acquises pour aujourd’hui ? questions oralement devoir ET
- Je vérifie le - Tout le monde INDI
devoir et je corrige corrige les fautes VIDU
les fautes. dans les cahiers. ELLE
3. Transition à - Je propose aux L’écoute du F 3
la nouvelle élèves de visioner - Les élèves écoutent document audio R min
leçon et un vidéo pour avec attention le O
C2 communication réviser un peu le vidéo. N
de nouvelles lexique sur le Noel. La conversation T 2
connaissances - Je pose des - Les élèves A min
questions pour répondent à mes L
vérifier la questions ; L’explication E
compréhension du
texte et pour que
les élèves utilisent - Ils font attention
dans leurs réponses aux objectifs de la
le lexique leçon.
spécifique.
- J’annonce le sujet
de la nouvelle
leçon et j’en écris
le titre au tableau
L’atelier du Pére
Noël.
- Je précise les
objectifs de la
leçon.
- 1048 -
Étapes de la Activité de Méthode Formes
CS Activité des élèves Durée
leçon l’enseignant d’enseignement d’activité
4. - Je distribue aux Les élèves travaillent L’exercice INDI 10
C1 Renforcement élèves les cartons par groupes avec des VIDU min
des colorées et je leur cartons, des feutres, La conversation ELLE
connaissances demande de décrire ils collent des 10
le monde de Noël. images, ils dessinent, L’écoute PAR min
- Ils vont travailler etc. pour effectuer les GROU
C3 par groupes (cinq) tâches. PES
1. la première 3
gropupe va ilustrer min
l’arbre de Noël
avec tout ce qu’on
pose comme
décorations ; FRON
2. la deuxième TALE
groupe va ilustrer
le Père Noël, ses
vêtements et ce
qu’il offre aux
C4 enfants ;
3. la troisième Par groupes, ils vont
groupe va ilustrer devant la classe et ils
un bonhomme de vont présenter leurs
neige avec les cartons/ dessins.
éléments
spécifiques ;
4 la quatrième
groupe va ilustrer
les repas
spécifiques de
Noël ;
5 la cinquième
groupe va faire des
cartes de Noël avec
des messages
spécifiques.
En même temps
qu’ils travaillent, je
leur pose des
chansons de Noël
pour écouter.
5. Evaluation - A la fin, les élèves - Les élèves font leur La conversation FRON 1
de la vont présenter autoévaluation et ils TALE min
performance et devant la classe écoutent mes
indication du leurs travails. appréciations.
devoir - J’évalue l’activité
des élèves
oralement et par
des notes.
- 1049 -
PROIECT DIDACTIC:
„SĂRBĂTOAREA PRIMĂVERII”
Prof. înv. primar Matache Larisa

Liceul Tehnologic „Dimitrie Filipescu” Buzău
Unitatea de învățământ: Liceul Tehnologic „Dimitrie Filipescu”

Clasa: Clasa pregătitoare
Aria curriculară: Comunicare în limba română
Discipline integrate: Comunicare în limba română, Matematică și explorarea, Dezvoltare
personală, Arte vizuale şi abilităţi practice, Muzică şi mişcare
Unitatea tematică: Enigmele universului
Subiectul lecției: Sărbătoarea primăverii
Tipul lecției: recapitulare
Forma de realizare: activitate integrată (CLR, DP, AVAP, MM)
Scopul lecției: formarea şi consolidarea priceperilor şi deprinderilor de a recunoaşte, citi şi scrie
literele mari și mici ale alfabetului, cuvinte şi propoziţii; exersarea unui comportament civilizat şi
încurajarea de fapte bune.
O1- să recunoască numerele 0-20;
O2-să redea conținutul textului citit ajutându-se de întrebări ajutătoare;O3-să ordoneze, în mod
corect, silabe pentru a obține cuvinte;
O4- să formeze cuvinte noi prin scrierea de la sfârșit către capăt a cuvintelor date;
O5-să identifice cuvintele lipsă din enunțurile date;
O6- să asocieze culorile potrivite pentru trăsături pozitive și negative;
O7- să redea pluralul substantivelor date;
O8- să redea sinonimele și antonimele cuvintelor date;
O9 -să observe modificări apărute în viaţa plantelor, în funcţie de anotimp;
Metode și procedee: conversaţia, explicaţia, problematizarea, observaţia euristică, jocul didactic,
piramida ilustrată, bingomat,roata florilor, lectura predictivă.
Mijloace de realizare:, fişe de lucru, planşe cu gradina Zânei Primăvara devastată, casetofon,
stimulente, jetoane cu flori, creioane colorate.
Forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe
- 1050 -
Resurse temporale:45 minute
Resurse umane:18 elevi
Forme și tehnici de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor, evaluarea
selectivă, aprecieri verbale, stimularea verbală, prin aplauze şi prin analiza acţiunilor, acordarea de
recompense
Momentele Ob.
Activitatea didactică Evaluare
lecției Op. Forme de
Metode Mijloace
organizare
Moment Se asigură condițiile optime Coversația Frontal
organiza- desfășurării activității: aerisirea
toric sălii de clasă, pregătirea
2 min materialului didactic, plasarea
organizată a copiilor în spațiul
educațional.
Captarea O1 Jocul: ”Banca de date” Coversația Coș Frontal Observare
atenției -Descrie jocul și prezintă Explicația Jetoane sistematică
7 min. materialele. Exercițiul flori cu
Le solicit elevilor să extragă Jocul numere
numere din coș, iar pentru 0,19 și
20 le voi arăta eu. Vom număra
crescător și descrescător.
În spatele florilor cu numerle 1-9
se vor afla literele ce vor constitui
cuvântul PRIMĂVARA.
Anunțarea În activitatea de astăzi vom învăța Coversația
temei și a de ce este important anotimpul
obiective- Primăvara și de ce sărbătorim
lor venirea ei. Deasemenea ne vom
2 min. reaminti cifrele de la 0 la 20,
vomasculta un text și vom
raspunde la întrebări legate de el,
o vom ajuta pe Primăvară să-și
ranjeje grădina îndepliind sarcinile
propuse – să ne jucăm: copăcelul
magic, bingomat, roata florilor,
piramida ilustrată.
Dirijarea O2 Pentru că florile au format Text Frontal Observare
învăţării cuvântul primăvara le voi Lectura Planșe Sistematică
25 min citi elevilor textul ”Grădina predictivă
primăverii”
O3 Se pun căteva întrebări pentru
înțelegerea textului:
Care este titlul? Care sunt
O4 personajele? Ce s-a intâmplat cu
grădina? Cum era înainte și după
O5 furtună? Ce a promis Primăvara?
Cum o putem ajuta?
O6 O putem ajuta pe Zâna Primăvara Jetoane:
să rearanjeze grădina în cel mai Jocul -flori Muncă
O7 scurt timp. Voi expune planșa cu didactic -forme în echipă
O8 grădina devastată a Primăverii și geome-
- 1051 -
Momentele Ob.
Metode Mijloace
organizare
le voi explica faptul că prin trice Observare
O9 rezolvarea sarcinilor vom putea -copăcei sistematică
pune la locul lor elementele Exercițiul Lipici
cadrului natural al grădinii.
Se vor realiza exerciţii pentru
încălzirea mâinilor cu ajutorul
unor versuri:
Ploaia cade neîncetat/ Vârful
degetelor bat/
Degetele sunt petale/ Se Fișă de Individual
deschid ca la o floare lucru
Boboc – floare, boboc –
floare”
Activitate pe echipe: Joc
Joc: Copăcelul magic didactic: O floare Frontal Observare
Se formează trei echipe și fiecare Roata din poli- sistematică
va primi un copăcel cu sarcni florilor stiren cu
diferite: diferite
Echipa 1: Alături de copăcel Exercițiul flori de
elevii vor primii perechi de flori în primă-
culori diferite pe care sunt scrise Problemati vară ce
silabe. Ei vor trebui să formeze -zarea au
cuvinte prin așezarea silabelor în sarcini
ordinea corespunzătoare. de lucru
Echipa 2- Pe copăcel sunt lipite
flori pe care sunt scrise cuvinte.
Elevii vor mai primii și alte flori
pe care ei vor trebui să formeze
cuvinte noi prin scrierea celor date
începând de la coadă către capăt și
le vor lipi pe copăcel.
Echipa trei- Vor primi un copăcel
pe care sunt scrise propoziții Problema-
incomplete, dar și flori care conțin tizarea
cuvintele lipsă.Elevii vor avea ca
sarcină de lucru să identifice
corect cuvintele lipsă din fiecare Exercițiul
propoziție și să le lipească.
Activitate individuală:
Le orientez atenția către copăcelul
primei echipe și printr-o discuție
se va stabili că aceste cuvinte
constituie fie trăsăturile Zânei
primăvara, fie emoțiile trăite de
ea.Le propun să le grupăm după
culori într-un tabel.
Joc: roata florilor: Se prezintă o
floare pe petalele căreia se află o
altă floare de primăvară care are
pe spate ocâte o sarcină.În urma
rezolvării sarcinei floarea va fi
lipită pe planșa cu grădina
- 1052 -
Momentele Ob.
Metode Mijloace
organizare
Primăverii.
1. Ghiocelul: Denumește
floarea. Eu spun una tu
spui mai multe: rădăcină,
tulpină, frunză, floare.
Ce alcătuiesc aceste
cuvinte și ce rol au ele?
2. Laleaua
Denumeşte floarea!
Cum se mai spune la: buburuză,
harnic, copac.
3.Narcisa
Denumeşte floarea!
Găseşte cuvintele cu sens opus:
urât, cald, însorit.
Se insistă asupra fenomenelor ale
naturii specifice primăverii.
4.Lăcrămioara
Denumeşte floarea!
Enumeră lunile de primăvară.
Desparte în silabe cuvintele
enumerate. Se urmărește și
integrarea primăverii în cadrul
celorlalte anotimpuri ale anului.
5.Zambila
Denumeşte floarea! Identifică
elementele componente ale casei
ce au fost luate de primăvară, apoi
puneți-le la locul lor. (forme
geometrice)
6.Brândușa
Denumeşte floarea!Problemă
ilustrată.
Se solicită elevilor să cânte: ”Doar
una e Primăvara!”
Joc- Bingomat:
Pe jetoane din carton sunt scrise
adunări și scăderi în concentrul 0-
20 fără trecere peste ordin.
Rezultatul acestor operații va
constitui ordinea acelui carton ce
va fi lipit pe o planșă. Jetoanele
vor constitui o imagine cu mama -
8 Martie. Se solicită alcătuirea
unor propoziții după imaginea
formată.
Feedback- Piramida ilustrată- are loc un Piramida Planșă Frontal
ul dialog prin care se subliniază de cu Pira-
este important și de ce se mida
sărbătorește anotimpul Primăvara. Jetoane
Încheierea Se vor face aprecieri generale şi Conversa- Aprecieri
activității individuale asupra participării ția verbale,
- 1053 -
Momentele Ob.
Metode Mijloace
organizare
1 min elevilor la lecţie, precum şi asupra individuale,
comportamentului lor pe parcursul aplauze
orei, oferind fiecăruia câte un
stimulent.
- 1054 -
PROIECT DE PARTENERIAT
GRĂDINIȚĂ – MEDIC STOMATOLOG:
„COPII SĂNĂTOŞI, UN ZÂMBET FRUMOS’’
Prof. înv. preșcolar Matei Adriana Cristina

Grădiniţa cu Program Prelungit „Dumbrava Minunată” Piteşti, jud. Argeș
Grupa mijlocie Albinuțele

Coordonator proiect: prof. înv. preșc. Matei Cristina
ARGUMENT:
Omul privit în ansambul său nu poate fi văzut decât ca un întreg. Luat în parte nu facem
decât să fragmentăm această unitate și să o analizăm disociat, fapt care ne îndepărtează de adevăr.
La fel și sănătatea trebuie observată într-o manieră holistică. Proasta funcționare a unui organ aduce
suferința întregului organism,așa că nu doar simbolistic putem afirma că partea include întregul.
Neapreciată de mulți la adevarata ei valoare sănătatea cavității orale are repercusiuni asupra
homeostaziei întregului organism. Fără a intra în detalii de natură medicală pot doar afirma că multe
boli își au originea la acest nivel superior al tractului digestiv.
Motivul pentru care s-a realizat acest proiect este cel al profilaxiei cariei dentare în cadrul
segmentului preșcolar,cu atât mai mult cu cât literatura de specialitate abundă într-o vastă cazuistică
a bolilor copiilor ca urmare a complicațiilor datorate cariei dentare.
Astfel se va avea în vedere o explicare corespunzătoare și cât mai eficientă a importanței
spălatului dinților, a alimentației echilibrate și corecte, a obiceiurilor vicioase care apar în această
perioadă la copii și cum pot fi ele îndreptate, cât și a controlului în cabinete de specialitate la măcar
6 luni pentru o eficientizare maximă a stării de sănătate orală.
- 1055 -
Formarea unui stil de viaţă sănătos devine o condiţie esenţială pentru o dezvoltare
armonioasă a personalităţii copilului. Astfel se va urmări promovarea cunoştinţelor corecte privind
diferite aspecte ale sănătăţii şi formarea de atitudini şi deprinderi indispensabile unui comportament
responsabil şi sănătos.
Educaţia pentru sănătate trebuie să înceapă la vârste mici pentru că în această etapă se
dobândesc obiceiuri care sunt relevante activităţilor ulterioare.
DURATA PROIECTULUI: anul şcolar 2017-2018.
GRUPUL ŢINTĂ:
 preșcolarii de la grupă;
 părinții copiilor;
 educatoarele;
 medicul stomatolog.
SCOPUL PROIECTULUI:
Proiectul va avea drept finalitate formarea unei atitudini pozitive și responsabile față de
sănătatea cavității orale proprie și a celor din jur prin obținerea unor rezultate concrete în păstrarea
stării de sănătate și prevenirea îmbolnăvirilor.
În cadrul activităților desfășurate copiii vor fi capabili:
 Să explice noțiunile de sănătate și boală;
 Să-și însușească norme de comportament care să asigure sănătatea cavității orale și
prevenirea îmbolnăvirilor;
 Să cunoască și să aplice reguli de igienă personală și colectivă;
 Să explice necesitatea controlului periodic la cabinetul stomatologic;
 Să identifice factorii de risc ce dăunează sănătății cavității orale și evitarea acestora.
ETAPELE PROIECTULUI
1. Organizarea grupului țintă și contactarea colaboratorilor
 Adresarea scrisorilor de intenție către colaboratori.
 Semnarea protocolului de către parteneri.
2. Stabilirea calendarului activităților
- 1056 -
LOCUL DE DESFĂŞURARE:
 Sala de grupă din cadrul grădiniței.
 Cabinetul stomatologic.
REZULTATE AŞTEPTATE:
 Participarea conştientă a copiilor în aplicarea sfaturilor pentru igiena buco-dentară;
 Colaborarea permanentă cu medicul pentru realizarea obiectivelor propuse de cunoaştere a
structurii şi funcţionării organismului uman.;
 Preluarea tuturor cazurilor şi neregulilor semnalate de unitatea de învăţământ acordând
sprijin şi consiliere;
 Organizarea periodică de programe de instruire cu preşcolarii pentru formarea deprinderilor
igienico-sanitare prin acţiuni personale impuse şi coordonate de adulţi;
 Schimbarea premiselor relaţiei copil – medic stomatolog-;
 Informarea despre educaţia sanitară şi igiena personală.
 Întocmirea unui album foto în care să se prezinte momente din activitățile realizate în
vederea atingerii obiectivelor propuse;
 Realizarea unor expoziții cu lucrări ale copiilor, desene, pliante etc.
CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR
NR.
DATA TEMA ACTIVITĂŢII MODALITĂŢI DE REALIZARE
CRT
1. Octombrie Lansarea proiectului Masă rotundă împreună cu educatoarele
2017 „Sănătoşi, voioşi, voinici” şi medicul
2. Noiembrie Evaluarea de către medic a copiilor-
2017 „Prietena mea, periuţa de instructaj „Cunoaşterea regulilor de bază
dinţi” în păstrarea curăţeniei corporale și a
cavității orale în special’’
3. Decembrie „Construim dinţişori ca ai Explicarea alcătuirii dinților și modelarea
2017 noştri’’ acestora din plastilină.
4. Ianuarie ,,Ce sunt şi de unde apar Vizionare desene-animate-documentar:,,
2018 cariile?’’ Călătorie în corpul uman- bacteriile’’
5. Februarie „Îmi îngrijesc dinții – Cum „Cunoașterea regulilor de folosire a
2018 folosim pasta de dinţi şi periuței de dinți și aplicarea tehnicilor
periuţa?’’ corecte de periaj.”
6. Martie ,,De vorbă cu medicul Consultaţie gratuită cu scopul prevenirii
2018 stomatolog’’ bolilor cavităţii orale. Explicarea
necesităţii controlului stomatologic
periodic
Vizită la cabinetul stomatologic
7. Aprilie „Amintiri de la cabinetul Desenăm şi pictăm ce am văzut la
- 1057 -
NR.
DATA TEMA ACTIVITĂŢII MODALITĂŢI DE REALIZARE
CRT
2018 medical” cabinetul medicului stomatolog
Împărtăşim impresiile din timpul
consultului şi vizitei la cabinet.
8. Mai „Să mâncăm sănătos” „Cunoaşterea regulilor de alimentaţie
2018 corectă” astfel încât să ne protejăm dinții.
9. Iunie Evaluarea proiectului Expoziţie de fotografii realizate pe
2018 parcursul derulării proiectului şi lucrări
realizate de copii
Bibliografie:
 Băran Pescaru Adina, Parteneriat în educație, Editura Aramis Print, București, 2004
 Popescu Maria, Implicarea comunității în procesul de educație, Editura Corint, 2000.
- 1058 -
UTILIZAREA METODEI CUBULUI LA LECȚIA
„MATERIALE PLASTICE”
Prof. Mathe Maria

Argument:
 Abordează problematica materialelor plastice, o problematică complexă, cu mare

aplicabilitate la ora actuală, în diferite domenii;
 Activităţile lecţiei sunt diversificate, astfel încât, să garanteze că toate stilurile de învăţare
ale elevilor clasei sunt satisfăcute la un anumit moment al lecţiei;
 Prin utilizarea metodelor activ-participative: metoda cubului, lanţul ideilor, turul galeriei, se
reuşeşte captarea atenţiei elevilor şi participarea acestora la lecţie;
 Elevii sunt provocaţi să găsească modalităţi diverse de realizare a sarcinilor de lucru.
Competenţe vizate:
 Stabilirea legăturii între materialele tehnice, structura şi proprietăţile acestora;

 Recunoaşterea materialelor metalice feroase şi neferoase în funcţie de modul de elaborare,
simbolizare, utilizare;
 Recunoaşterea materialelor avansate (inteligente) utilizate în domeniile industriei de vârf;
 Alegerea materialelor în concordanţă cu protecţia ambientală.
Valori şi atitudini:
 Manifestarea gândirii critice şi creative în domeniul tehnic;

 Responsabilitatea pentru utilizarea raţională a materiilor prime şi materialelor;
 Conştientizarea importanţei protejării mediului înconjurător;
 Dezvoltarea unei atitudini responsabile faţă de mediul înconjurător.
- 1059 -
Demersul didactic:
Metodologie
Metoda cubului.
Presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, permiţând
abordarea complexă şi integratoare a unei teme. Se utilizează un cub (real sau imaginar) care are
diferite instrucţiuni notate pe fiecare faţă, după cum urmează:
 Descrie Cum arată?
 Compară Cu ce se aseamănă şi de ce diferă?
 Asociază La ce te face să te gândeşti?
 Analizează Din ce e făcut, din ce se compune?
 Aplică Cum poate fi folosit?
 Argumentează E bun sau rău? De ce?
 Profesorul cere elevilor să rezolve sarcinile specificate pe feţele cubului, în ordinea

enumerată anterior, dar nu obligatoriu.
 O activitate desfăşurată pe baza metodei cubului pune în evidenţă operaţiile de gândire
implicate în învăţarea unui conţinut, sprijinindu-i pe elevi în înţelegerea acestuia.
 Metoda, aplicată individual, în perechi sau grupuri mici, poate fi folosită cu succes atât în
etapa de evocare, cât şi în cea de reflecţie.
 În anumite situaţii lucrările desfăşurate ale elevilor pot fi afişate pe pereţii clasei sau pe tablă,
iar elevii vor observa cum anume au completat colegii.
Etapele realizarii lectiei:

a. Lanţul ideilor:
 Sarcina de lucru: Spuneţi pe rând, câte o informaţie despre materialele plastice, fără însă să le
repetaţi pe cele spuse anterior. Se organizează informaţiile într-un copac al ideilor.
- 1060 -
b. Realizarea cubului:
 Se realizează un cub din carton. Feţele cubului sunt colorate diferit. Fiecărei feţe îi
corespunde un verb:
 Faţa 1: Albastru – verbul descrie;
 Faţa 2: Roşu – verbul compară;
 Faţa 3: Verde – verbul asociază;
 Faţa 4: Galben – verbul analizează;
 Faţa 5: Portocaliu – verbul aplică;
 Faţa 6: Maro – verbul argumentează.
 Elevii sunt împărţiţi în 6 grupe eterogene; Echipele aleg un lider de grup care extrage un
bilet pe care este scris verbul definitoriu pentru acea grupă (descrie, compară, asociază, analizează,
aplică, argumentează), astfel încât fiecărei grupe îi revine sarcina de a răspunde unei cerinţe.
 Elevii din grupa I: descrieţi elementele componente ale materialelor plastice.
 Elevii din grupa a II-a: stabiliţi asemănări şi deosebiri între materialele termoplastice şi
materialele plastice termoreactive; comparați materialele plastice şi materialele metalice din punct
de vedere al proprietăţilor fizice, chimice, mecanice.
 Elevii din grupa a III-a: realizaţi o asociere corectă între proprietăţile materialelor plastice
- 1061 -
şi elementele componente ale acestora (proprietăţile fizice, mecanice, dielectrice, şi între
proprietăţile chimice, de fricţiune ale materialelor plastice şi utilizări).
 Elevii din grupa a IV-a: analizaţi din ce sunt compuse materialele plastic (modalitatea de
obţinere a diferitelor tipuri de materiale plastice: polietilenă, policlorura de vinil, teflonul).
 Elevii din grupa a V-a: căutaţi domeniile unde pot fi utilizate materialele plastic (cu
exemplificări concrete pe tipuri de materiale, mod de livrare).
 Elevii din grupa a VI-a: argumentaţi utilizarea materialelor plastice în domeniul
electrotehnic (argumentează necesitatea recuperării şi revalorificării materialelor plastice).
Reflecţie
Turul galeriei:
 Materialele realizate, posterele sunt expuse în clasă, în 6 locuri vizibile.

 Elevii din fiecare grup prezintă modul în care au rezolvat sarcina de lucru şi apoi, trec pe
rând pe la fiecare poster al colegilor de la altă grupă, analizează şi evaluează produsele realizate de
colegi, formulează comentarii şi observaţii în scris.
 Elevii au oportunitatea să ofere şi să primească feedback referitor la munca lor, au şansa să
vorbească despre produsul lor, simultan cu ceilalţi, în mod organizat şi productiv.
 Liderul fiecărei grupe, la finalul lecţiei apreciază activitatea propriei grupe: cine a participat
mai activ, cine nu s-a angajat în realizarea sarcinilor, ce activităţi au avut un rol hotărâtor în
ajungerea la concluzii.
Evaluare:
 Evaluarea: Ce dovezi există că elevii au învăţat lecţia?
 De conţinut: Rezolvarea corectă a sarcinilor de pe fiecare faţă a cubului;
 De utilizare a operaţiilor gândirii: Analiza, sinteza, comparaţia, argumentarea răspunsurilor.
Feedback, reflecţii:
Reflecţii ale cadrului didactic:
 A fost o lecţie antrenantă, în care elevii au aflat noţiuni noi despre materialele plastice
precum: elemente componente, utilizări, tipuri de materiale plastice, reciclarea materialelor plastice;
 Au fost utilizate operaţii ale gândirii: analiza, sinteza, comparaţia, argumentarea;
 Prin desfăşurarea activităţii pe grupe, elevii comunică, cooperează, sunt interesaţi să înveţe
unii de la alţii, prin rezolvarea integrală a sarcinilor.
- 1062 -
Reflecţii ale elevilor:
 Suntem încântaţi de informaţiile primite, de modul în care s-a desfăşurat activitatea;
 Am aplicat cunoştinţele din lecţie, prin colectarea materialelor plastice chiar în clasa
noastră;
 Am recuperat diferite tipuri de materiale plastice şi am încercat să le dăm o altă utilizare.
Produs realizat de elevi:
- 1063 -
Concluzii:
Metoda cubului:
 Solicită gândirea elevului
 Ajută la formularea unor păreri personale
 Ajută la dobândirea respectului și a încrederii în sine.
Elevii s-au implicat în desfășurarea lecției, iar entuziasmul constatat la ei arată veridicitatea
următoarelor cuvinte:
“Daca imi spui, o să uit, daca îmi arăți, o să țin minte, daca mă implici, o să înțeleg”
Anonim
Rezumatul lucrării
Metoda cubului presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe
perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme. Se utilizează un cub care are
diferite instrucţiuni notate pe fiecare faţă, după cum urmează:
- Descrie - Compară - Aplică
- Asociază - Analizează - Argumentează
Elevii sunt împărţiţi în 6 grupe eterogene; Echipele aleg un lider de grup care extrage un
bilet pe care este scris verbul definitoriu pentru acea grupă (descrie, compară, asociază, analizează,
aplică, argumentează), astfel încât fiecărei grupe îi revine sarcina de a răspunde unei cerinţe.
Profesorul cere elevilor să rezolve sarcinile specificate pe feţele cubului, în ordinea enumerată
anterior, dar nu obligatoriu.
O activitate desfăşurată pe baza metodei cubului pune în evidenţă operaţiile de gândire
implicate în învăţarea unui conţinut, sprijinindu-i pe elevi în înţelegerea acestuia.
Bibliografie:
2. Dulamă Maria Eliza, Metodologii didactice activizante, Editura Clasium, Cluj-Napoca,
2008;
6. Arieș Ioana, Aurel Ciocîrlea-Vasilescu, Marian Constantin, Ioana Ciocîrlea-Vasilescu,
Studiul Materialelor, Editura CD PRESS, București, 2010.
- 1064 -
SCENARIU DIDACTIC:
„OPINIA MEA CONTEAZĂ!”
Prof. Măgurean Maria-Crina

Şcoala Gimnazială Baia-Sprie, jud. Maramureş
Domeniu Context Sarcină de Activități de comunicare Texte

îndeplinit
Educațional Sala de clasă Plan de lucru Ascultare: Profesorul oferă Exprimar
Persoane: elevi, Elaborarea unui text sugestii, ea opiniei
profesor. argumentativ explică modalitățile de
Completarea unor organizare a
grile de auto-
unui text argumentativ,iar
/interevaluare
elevii iau notițe.
Scriere: elaborarea unui text
argumentativ.
Autoevaluare-interevaluare-
evaluare –în scris și oral
(atelier de scriere)
SCENARIU DIDACTIC
Nivel/Clasa a-VII-a
Criterii
EFICIENȚA Scopul general este clar pe tot parcursul textului.
COMUNICĂRII Adoptă, în mod natural, stilul și registrul potrivit. Este conștient de
destinatar și reușește să-și adapteze textul la așteptările acestuia,
pentru a-i mențineinteresul pe parcursul lecturii.
CONȚINUT Acoperă subiectul integral.
Ideile sunt relevante și exprimate clar și sunt însoțite de detalii
uneori originale și de argumente pertinente.Poate să argumenteze și
să prezinte aprecieri personale. Își exprimă punctul de vedere în mod
clar și elaborat, pe parcursul întregului text.
CORECTITUDINE Aplică regulile de ortografie și de punctuație învățate. Folosește
structurile gramaticale și semnele de punctuație pentru a conferi mai
multă expresivitate textului (ex. forme verbale, conectori la nivel de
propoziție și frază, semnele de punctuație mai puțin utilizate).
COMPLEXITATE Include în textele produse cuvinte și expresii specifice limbii scrise.
Modurile și timpurile verbale folosite sunt variate și utilizate
adecvat, chiar și cele mai puțin frecvente.
Demonstrează o cunoaștere subtilă a limbii, fiind capabil să aleagă
termenul cel mai potrivit. Apelează la sinonimie,pentru a evita
repetițiile și la alte mijloace de îmbogățire a vocabularului
(derivarea, compunerea, schimbarea valorii
gramaticale).
- 1065 -
ORGANIZARE Poate redacta corect texte mai lungi, organizate în
paragrafe construite în jurul unor idei sau evenimente, în funcție de
tipul de text vizat. Folosește conectori specifici. Textul e coerent și
coeziv. Introducerea e alcătuită corect, conținând teza textului sau
ideea principală, iar concluzia reia punctele principale ale
argumentației.
Competențe
Strategice Conceperea unui plan de lucru, elaborarea textului,
revizuirea, editarea și corectarea variantelor
intermediare.
Pragmatice Exprimarea argumentată a opiniei.
Utilizarea unor conectori logici și discursivi care să
contribuie la organizarea textului (apoi, în cele din
urmă etc.).
Lingvistice Expresii și cuvinte cu sens figurat, figuri de stil.
Structuri gramaticale specifice modului de
expunere.
IMPLEMENTAREA SCENARIULUI DIDACTIC
ETA- CONTEXTUL DE MATERIALE/

COMPETENȚE ACTIVITĂȚI
PE STUDIU RESURSE
1. Strategice La școală. Întrebări Fișă de lucru.
Generarea ideii de bază. Muncă deschise. Organizator grafic.
Decizii privind tema și ideile individuală/în Formularea ideii
principale vizate. perechi/în principale.
Plan de lucru. grup.
Organizarea informației.
2. Lingvistice În clasă. Exercițiul – Fișă de lucru.
Lexicale Individual. trucuri pentru un
Cuvinte cu sens fi gurat, fi În perechi. text mai bun.
guri de stil.
Gramaticale:
Structuri specifi ce modului
de expunere – narațiune,
descriere.
3. Pragmatice În clasă muncă în Exersarea Fișă de lucru.
Funcționale: perechi/indivi mărcilor Liste de conectori.
Nararea unor evenimente. uală. discursive.
Descrierea
unor persoane și a unor locuri.
Discursive:
Utilizarea unor conectori
logici și discursivi care să
contribuie la organizarea
textului (apoi, în cele din urmă
etc.).
- 1066 -
ETA- CONTEXTUL DE MATERIALE/
COMPETENȚE ACTIVITĂȚI
PE STUDIU RESURSE
4 AUTOEVALUARE-INTEREVALUARE-EVALUARE Grile de
autoevaluare
Fișe de control
Fișe de
interevaluare
Grile de evaluare
FIȘA ELEVULUI
OPINIA MEA CONTEAZĂ!
A) Pentru a demonstra acest aspect răspunde următoarelor întrebări şi rezolvă

exerciţiile propuse.
1. Mai întâi avem nevoie să completezi sincer următorul chestionar:
OPÍNIE, opinii, s. f. Părere, judecată, idee. ◊ Opinia publică = părerea

publicului într-o anumită chestiune. ◊ Expr. A face opinie separată = a
susține în mod ferm o părere deosebită de cea a majorității; a nu se
alătura părerii majorității. [Var.: (înv.) opiniúne s. f.] – Din lat. opinio, -
onis, fr. opinion.
Sursa: DEX '09 (2009
2. Citeşte cu atenţie textul de mai jos şi răspunde cerinţelor formulate:
Riscurile folosirii telefonului mobil – Telefonul mobil este nociv?!

În zilele noastre aproape orice, de la copii la vârstnici, are în buzunarul de la haină sau de la
pantaloni un telefon mobil.Telefonul mobil aduce omului foarte multe avantaje, căci este în timp
real în contact cu prieteni sau oameni de afaceri, dar trebuie ştiut că acest dispozitiv aduce şi multe
dezavantaje corpului uman.Undele radio produse de telefoanele mobile dăuneaza celulelor corpului
- 1067 -
alterând astfel ADN-ul. Conform studiilor s-a arătat că nu întotdeauna celula este capabilă să repare
răul făcut de aceste radiaţii şi astfel celulele afectate pot duce la apariţia cancerului. În privinţa
acestei maladii, studiile nu sunt însă foarte precise. De exemplu, un studiu, finanţat de oameni de
afaceri din lumea întreagă, a scos la iveală faptul că, folosirea pe o perioada mai mare de 10 ani a
telefonului mobil, creşte cu 40% riscul dezvoltării unei tumori în partea creierului unde se ţine
telefonul la ureche.În acelaşi timp, cercetatorii danezi spun că, folosirea telefonului mobil nu creşte
riscul apariţiei unei tumori cerebrale. Cu toate acestea, studiul nu îl contrazice în totalitate pe cel
dintâi.Iată 2 dintre daunele pe care le poate provoca folosirea telefonului mobil:
1. Telefonul mobil poate duce la perturbarea somnului:
Se spune ca telefonul mobil are un impact negativ

major asupra calităţii somnului mai ales în rândul
tinerilor. Un studiu belgian efectuat pe 2.500 de tineri, a
arătat că 20% dintre aceştia aveau probleme cu somnul
din cauza folosirii telefonului mobil. Şi simplele sms-
uri provoacă probleme. Aproape 6% la dintre tinerii
participanţi la studiu au spus că sunt treziţi, de cel putin
trei ori pe săptămână din somn, de recepţionarea unui
mesaj scris.
De asemenea, numeroase studii arată că cu cât sunt mai
performate mobilele, cu atât provoacă mai multe
afecţiuni utilizatorilor. Se pare ca telefoanele de nouă
generaţie, care funcţioneaza pe principul 3G provoaca
dureri de cap şi greaţă.
2. Telefonul mobil poate duce la scăderea capacităţii de concentrare
Telefoanele mobile pot duce la pierderi de memorie.

Conform unui studiu efectuat într-un spital din
Bristol pe un grup de voluntari, jumătate dintre
aceştia au fost supuşi pe o perioadă îndelungată la
radiaţii specifice mobilelor, iar ceilalţi nu au
participat la iradiere. Apoi, tuturor li s-au aplicat
teste în urma cărora să se măsoare activitatea
cerebrală. Cei iradiaţi au scos cele mai proaste
rezultate. Acesta înseamnă că expunerea la radiaţiile
cu care funcţionează telefoanele mobilele poate duce
la pierderea memoriei şi la pierderea capacităţii de
concentrare şi, deci, implicit a rezultatelor.
Adaptare http://www.codrosu.ro/riscurile-folosirii-telefonului-mobil-telefonul-mobil-este-nociv
a) Precizează sinonimele contextuale ale cuvintelor:
perturbare .........................
nociv .........................
maladie .....................
- 1068 -
b) Transcrie construcţiile care fac referire la riscurile utilizării telefoanelor mobile:
c) Notează ideile centrale ale textului:
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
d) Menţionează două posibile avantaje ale utilizării telefonului mobil, raportându-te/ sau nu,
la textul suport.
1..............................................................................................................................................
2..............................................................................................................................................
Trucuri:
În redactarea unei opinii exprimate în scris, trebuie să respecţi următoarele aspecte:
 Folosirea verbelor de opinie la persoana I: consider, cred, apreciez, sunt/ nu sunt de

acord cu....
 Utilizarea unor structuri de opinie precum: în opinia mea, părărea mea este......
 Formularea clară, coerentă, concisă a opiniei.
 Susţinerea acesteia cu argumente pe care le puteţi introduce prin următoarele
structuri: în primul rând, un prim argument, fiindcă, deoarece, cu toate că, aşa
cum,... de exemplu, etc.
- 1069 -
 Exprimarea unei concluzii care să evidenţieze opinia pe care a-ţi formulat-o; aceasta
poate fi introdusă prin: deci, aşadar, în concluzie, etc.
 Exprimarea unor emoţii, stări, situaţii care vă determină să aveţi o opinie.
 Adecvarea la subiect.
 Respectarea normelor limbii literare.
 Fiecare să fie marcat, în scris, prin alineate.
e) Lucraţi în perechi.
Se discută tot mai des despre posibilitatea folosirii telefoanelor mobile în cadrul şi
programului şcolar. Formulează o opinie pro, iar colegul tău o opinie contra acestei
posibilităţi. Dezbatere.
1. Pro:
Părerea mea este că utilizarea telefoanelor mobile în cadrul programului de

şcoală este benefică, pentru că............................................................
2. Contra:
Nu sunt de acord cu folosirea telefoanelor mobile la şcoală pentru că

.....................................
f) Exprimă-ţi opinia referitoare la avantajele/ dezavantajele utilizării telefoanelor mobile.
Introducere:
În opinia mea/ din punctul meu de
vedere................
S
T Cuprins:
R Formularea argumentelor;
U Susţinerea acestora cu exemple
C potrivite;
T Utilizarea formulelor specifice (în
U primul rând, în al doilea rând, pe de o
R parte..., pe de altă parte);
A Foloseşte verbe de opinie persoana I:
cred, consider, apreciez);
Încheiere:
În concluzie, aşadar......
- 1070 -
g) Redactaţi versiunea finală a textului argumentativ:
h) Cereţi-i unui coleg să-ţi evalueze textul:
Formular de răspuns
Nume: ___________________________________
Titlul lucrării: _____________________________
Am observat că...
____________________________________________________________________
Mi-a plăcut/am apreciat faptul că...
____________________________________________________________________
Mă întreb...
____________________________________________________________________
Aș sugera...
___________________________________________________________________
Câteva aspecte pe care le-am reținut/care m-au marcat...
__________________________________________________
- 1071 -
Feedback din partea profesorului
........................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
Cheia exercițiilor:
a) deranjament
vătămător/ distrugător
boală
b) dăunează celulelor corpului alterând astfel ADN-ul; perturbarea somnului; scaderea capacitatii
de concentrare.
c) Undele radio produse de telefoanele mobile dăunează celulelor corpului alterând astfel ADN-
ul., astfel celulele afectate pot duce la apariţia cancerului.Telefonul mobil poate duce la
perturbarea somnului, în special cele performante. Telefonul mobil poate duce la scaderea
capacitatii de concentrare, implicit şi rezultatelor.
d) Contact real imediat cu interlocutorul;
Aplicaţii diverse: foto, calendar, mesaje, internet, etc.
- 1072 -
FIŞĂ DE LUCRU:
„UITE, VINE MOŞ CRĂCIUN!” DE OTILIA CAZIMIR
Prof. Mărculescu Livia Monica

Şcoala Gimnazială nr. 11 Buzău
1. Formează perechi de cuvinte cu înţeles asemănător:

nămeţi; a plecat; grăbit; uite; cale; toiag; vine; creşte; s-a dus; zorit; iată; drum; troiene; soseşte; se
înteţeşte; baston.
2. Scrie cuvinte cu acelaşi înţeles:

*daruri=
*oaspeţi=
*iaca=
*moşi-strămoşi=
3. Formează perechi de cuvinte cu înţeles opus:

bătrân; noapte; vale; luminată; bună; proaspăt(ă); s-a oprit; zi; deal; tânăr; rea; învechit(ă); a pornit;
întunecată.
4. Ce înţeles au grupurile de cuvinte scrise mai jos:

*,,în fapt de seară” *când se lasă seara
*spre dimineaţă
*iepuraşul ,,cu urechile ciulite” *cu urechile frumoase
*foarte atent la orice zgomot
*,,…vin din moşi-strămoşi” *obiceiurile legate de sărbătoarea Crăciunului sunt
foarte, foarte vechi
*Moş Crăciun are peste 2 000 de ani
5. Transcrie din text cuvintele care conţin grupul de sunete:

,,ie”:
,,oa”:
- 1073 -
6. Răspunde la întrebări, scriind versurile corespunzătoare:
*Cine trage sănioara lui Moş Crăciun?
*Cum îl primesc copiii pe Moş Crăciun?
7. Compune o scrisoare pentru Moş Crăciun. Ce ai cere pentru tine? Dar pentru
ceilalţi membri ai familiei tale?
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
- 1074 -
PROIECT DE PROGRAMĂ - DEZVOLTARE PERSONALĂ
(OPȚIONAL)
Prof. Melinte Leopoldina

Prof. Breșug Cristina Elena
Şcoala Gimnazială Specială nr. 8 București
ȘCOALA: ȘCOALA GIMNAZIALA SPECIALA NR. 8

ARIA CURRICULARA: “OM SI SOCIETATE”
CLASA: a VIII a (D.M.M)
DURATA: 1 AN
Nota de prezentare
Disciplina Dezvoltare personala este dedicata activitatilor de invatare care au ca scop

dezvoltarea capacitatii elevului de a se autocunoaste si de a-si exprima intr-o maniera pozitiva
interesele, aptitudinile, trairile personale, abilitatile de relationare si comunicare, dezvoltarea
capacitatilor de invatare. In cadrul disciplinei se formeaza in primul rand abilitati si se dezvolta
atitudini, finalitatea fiind dobandirea increderii in sine, starea de bine a copiilor, activitati de
recuperare/ compensare, interrelationarea, socializarea, activitati cu caracter integrator.
Nascuta din nevoile psihologice, personale ale copilului, aceasta nouă activitate își propune
să stimuleze, să exerseze, să amplifice abilitățile cognitive, emotionale, relaționale ale copilului dar
- 1075 -
si să identifice eventualele întârzieri în dezvoltare, blocajele de comunicare și emoționale și să
introducă o notă recuperatorie și puternic antrenantă în universul interior al copilului scolar.
Structura programei scolare include urmatoarele elemente:

- Nota de prezentare
- Competente generale
- Competente specifice si exemple de activitati de invatare
- Continuturi
- Sugestii metodologice
- Modalitati de evaluare
- Indicatori de performanta.
Competentele generale pentru disciplina Dezvoltare personala vizeaza achizitiile elevului pentru
integul interval de studiu al disciplinei.
Competentele specifice se formeaza pe parcursul unui an scolar, sunt derivate din competentele
generale si reprezinta etape in dobandirea acestora. Competentele specifice sunt corelate cu
exemple de activitati de invatare. Exemplele de activitati de invatare constituie modalitati de
organizare a activitatii didactice in scopul realizarii obiectivelor. Cadrul didactic are libertatea de a
utiliza exemple de activitati de invatare pe care le propune programa scolara sau de a le completa
astel incat acestea sa faciliteze un demers didactic adecvat situatiei concrete de la clasa. Se asigura,
in acest fel, premisele aplicarii contextualizate a programei scolare si a proiectarii unor parcursuri
de invatare adaptate nevoilor clasei si elevilor.
Competente generale (Clasa a VIII-a)
1. Manifestarea interesului pentru autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de

sine si fata de ceilalti.
2. Adoptarea unui stil de viață sănătos în relație cu sine, cu ceilalți, cu mediul.
3. Exprimarea adecvata a emotiilor in interactiunea cu copii si adulti cunoscuti.
4. Utilizarea abilitatilor si a atitudinilor specifice invatarii in context scolar.
- 1076 -
Competente specifice si exemple de activitati de invatare
CLASA a VIII a
1.Manifestarea interesului pentru autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de sine si fata de

ceilalti.
Competente specifice Activitati de invatare

1.1 Stabilirea unor Abilitati de cunoastere si intercunoastere
asemanari intre sine si  jocuri de autocunoaştere şi intercunoaştere prin
ceilalti, dupa criterii simple folosirea diferitelor forme de comunicare
 exerciţii art-creative realizate în mod individual
sau în echipă (prezentarea unor forme originale de
salut în cadrul cărora copiii îşi atribuie o
însuşire/calitate care-i face unici şi diferiţi de
ceilalţi; obţinerea unor produse unice: decuparea
unei hârtii împăturite în forme diferite, colorarea
unui obiect, interpretarea în manieră proprie a unui
rol etc., desenarea conturului mâinii sau a
amprentelor personale etc.)
 confecţionarea unor cadouri de tipul „lucru
manual”
 rezolvarea unor fişe de lucru pentru identificarea
asemănărilor şi deosebirilor dintre sine şi ceilalţi
1.2 Se autoanalizeaza in Abilitatea de a avea incredere in sine
vederea cunoasterii de sine  Puncte forte si limite personale
1.3 Exemplifica o serie de  Greseala- etapa normala, naturala si uneori
modalitati concrete de necesara in dezvoltarea personala
dezvoltare a resurselor  Modalitati de dezvoltare si valorificare a resurselor
personale personale
 Chestionare de identificare a intereselor,
aptitudinilor, de cunoastere a personalitatii.
 Teste proiective
2.Adoptarea unui stil de viata sanatos in relatie cu sine, cu ceilalti, cu mediul.

2.1 Analizeaza si evalueaza Abilitati de igiena personala
relatia dintre igiena  Igiena personala, reguli pe care le respectam
personala si sanatate  Sanatate si igiena personala
2.2 Isi monitorizeaza  Programul personal de igiena zilnica/ saptamanala
programul zilnic si respecta
regulile de igiena
2.3 Explica optiunile Abilitati de adoptare a unui stil de viata sanatos
personale de nutritie  Nutritia
 Miscarea si sanatatea
 Odihna zilnica
 Piramida alimentelor
2.4 Identifica legaturi Abilitati de ingrijire si realizare a sigurantei locuintei
observabile intre  Notiunui elementare privind curatenia in spatiul
confort/nonconfort, personal
- 1077 -
securitate/ pericole  Sistemele de siguranta a locuintei. Rolul si scopul
2.5 Elaboreaza proiecte de lor.
amenajare a camerei,  Reguli de baza pentru amenajarea spatiului
locuintei care respecta personal.
regulile de siguranta
2.6 Utilizeaza si Abilitati tehnice
manipuleaza corect  Aparatura casnica
aparatele cu care lucreaza  Aplicarea si respectarea normelor de utilizare in
bune conditii a aparaturii tehnice
3.Exprimarea adecvata a emotiilor in interactiunea cu copii si adulti cunoscuti.

3.1 Exprimarea emotiilor de Abilitati de exprimare a emotiilor
baza in contexte variate  dialoguri având ca suport imagini care surprind
emoţii de bază, cu ajutorul cărora să se analizeze,
de exemplu, stările de tristeţe, fericire, relaxare,
frică etc. („Ce fac atunci când sunt...)
 aplicarea unor tehnici art-creative prin care să se
exprime diferite stări emoţionale: desene, cântece,
modelaje din lut şi plastilină, roluri în teatru,
colaje, tapiserii din materiale textile etc.
 participarea la scurte scenete, prin atribuirea unor
roluri, pentru exersarea exprimării emoţiilor în
situaţii variate
 dezbateri despre legătura dintre emoţii şi
comportamente
 exerciţii de identificare a soluţiilor proprii pentru
exprimarea in mod sanatos a emotiilor
 scrierea unor texte formate din 4-5 propoziţii
despre cum s-au simtit in diverse situatii
3.2 Identifica propriile Gestionarea emotiilor
emotii si pe cele ale  Conduita emotionala expresiva (expresii
celor din jurul lui pe emotionale, etichete verbale specifice, reactii
baza comportamentelor, fiziologice asociate trairilor afective)
limbajului, mimicii si  Relatia ganduri-emotii-comportamente
pantomimicii  Strategii de control emotional
3.3 Exemplifica legatura
dintre ganduri, emotii si
comportament
3.4 Utilizeaza strategii de
control emotional
3.5 Utilizarea unor elemente Insusirea abilitatilor de ascultare activa
de ascultare activa  vizionarea unor secvenţe de film pentru
identificarea expresiilor corporale, faciale, verbale
simple, care indică ascultarea activă
 observarea, în jocuri de rol create de colegi, a
elementelor specifice ascultării active
 utilizarea în comunicarea cu ceilalţi (familie,
colegi, prieteni, cadre didactice) a unor modalităţi
- 1078 -
simple de ascultare activă: contact vizual, postură
adecvată, intonaţie etc.
 realizarea unor desene cu persoanele care ascultă
activ/nu ascultă activ
 fişe de lucru cu situaţii de comunicare/ascultare
activă din viaţa cotidiană (acasă, pe stradă, în parc,
la scoala, la magazine, la film etc.)
3.6 Explorarea abilitatilor Abilitati de relationare cu ceilalti
de relationare cu ceilalti  exerciţii de identificare a unor reguli de
comportament în relaţia cu ceilalţi, pe baza
discutării unor situaţii concrete din experienţa
elevilor
 exerciţii de identificare a premiselor pentru a
coopera cu ceilalţi (hobby-uri, interese comune,
activităţi preferate etc.)
 elaborarea unor compuneri despre prieteni,
universul extins al copilului (prietenii fraţilor/
surorilor)
 crearea unor mesaje de mulţumire adresate
prietenilor/ colegilor
4.Utilizarea abilitatilor si a atitudinilor specifice invatarii in context scolar.

4.1 Realizarea unui Abilitati de creare a programului zilnic de activitati
program zilnic de activitati,  crearea unui orar zilnic personalizat
cu ajutorul adultilor  iniţierea unei agende în care să fie precizat
programul zilnic
 enumerarea activităţilor într-o listă „Ce fac azi?”
 plasarea unor simboluri pentru activităţile
programului zilnic în funcţie de succesiune,
frecvenţă, dificultate, durată
 completarea unor texte lacunare „Eu învăţ mai
bine… “, “Cel mai uşor învăţ cu..”, ”Îmi place să
învăţ despre …” Pentru a memora mai uşor am
nevoie de …”, “ Pentru a învăţa, prefer să folosesc
următoarele obiecte…”
 analiza gradului de îndeplinire a programului zilnic
 investigarea programelor zilnice ale membrilor
familiei
4.2 Aplicarea unor tehnici Abilitati de dezvoltare a gandirii si limbajului
de dezvoltare a gandirii  exercitii de gasire a diferentelor a doua imagini
si limbajului date
 exercitii de colorare, decupare, constructie de
diferite obiecte simple (palarii, cosulete,
decoratiuni)
 Stiati ca… (prezentare de filmulete informative
despre viata plantelor si a animalelor)
 “Parcurge labirintul”- fise cu labirint
 colaje colective avand ca tema: Plantele,
- 1079 -
Animalele, Educatie rutiera
4.3 Prezentarea utilitatii Abilitati de cunoastere a meseriilor si de orientare
unor meserii cunoascute profesionala
 chestionare de identificare a interselor
profesionale
 vizite la locuri de muncă interesante pentru copii
(fabrica de ciocolată, cabinet de stomatologie,
primărie, redacţie de ştiri, centrul pompierilor
etc.).
 crearea unor postere originale despre specificul
meseriilor şi beneficiile acestora pentru membrii
comunităţii
 dezbateri despre produsele/rezultatele unor
meserii, utilitatea meseriilor, ce vreau sa devin in
viata.
Continuturi tematice:
1. Cunoasterea de sine si a celorlalti.

2. Cunoasterea si redarea unor expresii faciale si corporale.
3. Realizarea unor contacte verbale si nonverbale intre copii.
4. Exprimarea si relatarea unor fapte, trairi si intamplari in prezenta celorlalti.
5. Antrenarea grupului ca intreg si formarea sentimentului de apartenenta la grup.
6. Exersarea jocurilor de rol si a conduitelor prosociale.
7. Realizare de corespondente pe criterii logice.
8. Stabilire de contrarii (perechi de contrarii).
9. Relaxare prin angajare tactil- kinestezica.
10. Aspecte specifice ale organizarii invatarii si pregatirii pentru viata.
11. Stil de viata sanatos.
Sugestii metodologice
Strategiile didactice recomandate pentru orele de Dezvoltare personală sunt cel activ-
participative. Disciplina are un accentuat caracter explorator şi practic-aplicativ, care presupun
implicarea directă a elevilor. Elevii conştientizează, exersează abilităţi şi atitudini într-un mediu
prietenos de învăţare, devin responsabili pentru modul în care se implică în jocurile şi activităţile
propuse. Este foarte important ca activităţile să-i ajute pe copii să se simtă bine, să le placă şi, astfel,
să fie motivaţi să înveţe. Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în perechi/echipă,independent
sau facilitate de cadrul didactic.
- 1080 -
În ceea ce priveşte contextele nonverbale şi informale de realizare a activităţilor de
Dezvoltare personală, sunt recomandate: vizite în diferite organizaţii publice sau private (bibliotecă,
muzee, companii/ firme, fabrici, magazine, cabinete, primării, alte şcoli, poliţie etc.), participarea la
spectacole de teatru, film, invitarea la clasă a unor personalităţi de succes din comunitate (actori,
sportivi, profesori, pompieri, medici etc.) sau „întâlniri” cu personaje din desene animate/filme
preferate. Atunci când este posibil, activităţile vor fi realizate într-un spaţiu neconvenţional, cum ar
fi: parcuri, în curtea şcolii, locaţii din cadrul excursiilor/ taberelor organizate, locuri de muncă ale
părinţilor, ONG/companii/firme. Sub îndrumarea cadrului didactic, copiii vor fi încurajaţi să
organizeze şi să participe la evenimente educaţionale: expoziţii, festivaluri, târguri, ateliere de lucru
etc., care să valorifice rezultatele activităţii lor. Sunt recomandate parteneriatele cu alte clase din
şcoala sau din alte scoli.
Modalitati de evaluare
Evaluarea reprezintă o componentă importantă a procesului de învăţare. La disciplina

Dezvoltare personală, evaluarea se realizează din mai multe perspective: a cadrului didactic, a
elevului însuşi (autoevaluare) şi a colegilor (interevaluare). Pentru evaluarea fiecărui elev, se
recomandă metode de evaluare precum: activităţi practice, proiecte individuale şi de grup,
postere/desene/colaje, portofolii. Este important feedbackul permanent faţă de progresul fiecărui
elev, încurajarea exprimării ideilor personale, expunerea şi valorizarea produselor învăţării.
Portofoliul va fi prezentat părinţilor în diferite momente pe parcursul anului şcolar, iar acesta va
constitui un prilej de dialog pe marginea intereselor elevilor şi a aspectelor recomandate pentru
îmbunătăţire. Alte modalităţi de realizare a evaluării sunt reprezentate de discuţiile de grup,
utilizarea cadranului învăţării (Ce mi-a plăcut, Ce nu mi-a plăcut, Ce am învăţat, Ce voi folosi
etc.),precum şi a fişelor individuale de observaţie (completate de către cadrul didactic).Evaluarea nu
reprezintă numai un instrument de control şi măsurare a competenţelor elevilor, ci şi o modalitate de
reglare a strategiilor de predare-învăţare, de adaptare a cadrului didactic la nevoile individuale şi de
vârstă ale elevilor.
- La sfarsitul anului, toti elevii vor fi capabili sa identifice o atitudine pozitiva fata de sine si
fata de ceilalti;
- La sfarsitul anului, toti elevii vor fi capabili sa redea cel putin un stil de viata senator in
relatie cu sine, cu ceilalti, cu mediul;
- 1081 -
- La sfarsitul anului, toti elevii vor fi capabili sa exprime adecvat cel putin o emotie in
interractiune cu copiii, adultii, cunoscutii;
- La sfarsitul anului, toti elevii vor fi capabil sa utilizeze abilitati si atitudini specific invatarii
in context scolar.
- 1082 -
COPIII, PRIETENI DEVOTAŢI AI NATURII
Ed. Meseşan Viorica & Prodan Luminiţa

Grădiniţa cu Program Prelungit „Paradisul Piticilor” Dej, jud. Cluj
Denumirea opţionalului: Copiii, prietenii devotaţi ai naturii

Domeniul de activitate: Educaţie ecologică
Grupa: mijlocie B
Număr de ore/ act. pe săptămână:1activitate/săptămână
Abilitatea pentru susţinerea cursului: Cunostinţe şi abilităţi în domeniu
Argument
E bine ca omul de mâine să ştie ce este bine şi ce este rău în raporturile cu ,,natura mamă”
pentru ca mai târziu,tânărul iar mai apoi adultul să acţioneze în consecinţă. Copiii generaţiei viitoare
vor avea de îndreptat ceea ce au stricat părinţii, bunicii şi străbunicii lor, în măsura în care acest
lucru, va fi posibil, dar până atunci trebuie tras un semnal de alarmă.
Aşa cum ne ocupăm de educaţia intelectuală, de cea morală şi etică, de dezvoltarea
aptitudinilor şi sentimentelor, de educaţia voinţei, este momentul să ne ocupăm şi de educaţia
ecologică prin care să-i învăţăm pe copii ,,De ce şi cum trebuie să protejăm natura”, desigur în
conformitate cu particularităţile de vârstă.
O floare ruptă, o piatră mutată fără rost, scrijelirea copacilor sau ruperea lor, focuri aprinse
la întâmplare şi nesupravegheate, defrişarea pădurilor sunt fapte ce pot duce la degradarea naturii.
Este o datorie cetăţenească, o datorie de conştiinţă, să contribuim la ocrotirea naturii, cu toate că
adulţii sunt exemplele clare, vizibile de urmat ale copiilor, şi copiii pot fi exemple pentru adulţi.
Copiii admiră natura cu alţi ochi, fiind în perioada de descoperire a ei, şi o contemplă mai bine
decât adultul.
Începem iniţierea copiilor cu propriul lor mediu înconjurător, cu ambianţa de acasă,
locuinţa, grădiniţa, curtea de joacă, strada, oraşul.
Am ales acest opţional şi datorită diversităţii mediului care mi-l oferă orizontul local. Voi
încerca prin activităţile pe care mi le-am propus să stimulez spiritul de cercetare în echipă pe baza
înţelegerii sistemului ecologiei şi a relaţiilor oamenilor cu mediul, să-i determin să-şi asume
responsabilitatea pentru protejarea naturii şi să lupte pentru un mediu sănătos, curat şi paşnic.
O parte din aceste activităţi au fost cuprinse şi în proiectul educaţional ,,ECO-GRĂDINIŢA”
- 1083 -
derulat şi în unitate noastră.
 Formarea şi exersarea deprinderilor de îngrijire, protejare şi ocrotire a mediului înconjurător
pentru educarea atitudinii pozitive faţă de acesta;
 Stimularea copilului în crearea şi menţinerea unui mediu natural propice vieţii.
 Consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare psiho-fizice.
CONŢINUTURI:
 Mediul înconjurător: Pădurea, Parcul, Grădina Botanică (investigarea şi cercetarea naturii);
 Relaţia omului cu natura (condiţie esenţială pe pământ);
 Comportamente ecologice: de a iubi, a ocroti şi a proteja natura;
 Materiale din natură sau materiale reciclabile (valorificare).
VALORI ŞI ATITUDINI:
 Punerea în practică a cunoştinţelor şi regulilor însuşite, referitoare la mediu.
 Manifestarea unor deprinderi de îngrijire, protejare şi ocrotire a mediului înconjurător în
diferite contexte de viaţă.
 Dezvoltarea dragostei pentru natură şi pentru protejarea ei.
 Formarea interesului de a-şi extinde în mod continuu cunoştinţele şi a-şi dezvolta
capacităţile şi deprinderile pe tot parcursul vieţii.
SUGESTII METODOLOGICE:
Acest opţional îi implică în aceeaşi măsură atât pe cadrul didactic, cât şi pe copii realizându-
se astfel un parteneriat în învăţare.
Activităţile opţionalului vor fi organizate ţinând seama de particularităţile de vârstă ale
preşcolarilor şi vor stimula afirmarea individualităţii lor.
 educaţia este centrată pe copil şi nu pe materie, aceasta urmând să îndeplinească sursa de
atingere a obiectivelor;
 şcoala să asigure şanse egale fiecărui copil normal dezvoltat; să promoveze un învăţământ
diferenţiat şi de instruire în ritm propriu prin folosirea diferenţială a timpului.
EVALUARE:
1. ,,Arta prin ochii copiilor!” (lucrari colective cu materiale din natură).
2. ,,Aşa da, aşa nu!” (afişe ecologice).
- 1084 -
3. ,,Cel mai bun ecologist!” (concurs pe teme de ecologie).
4. ,,Micii ecologişti” (album cu imagini din activitatea copiilor).
5. ,,Parada costumelor ECO!” (prezentare de costume din materiale reciclabile).
RESURSE MATERIALE
1.MATERIALE DIN NATURA:
 ghindă, castane, conuri, seminţe, plante, legume, fructe, pietre, crengi, pănuşă, coji de
nucă, etc.
2. MATERIALE REFOLOSIBILE:
 plastice, textile, hârtie, carton alb şi color, pungi de hârtie, role de carton, tăvi, caserole,
farfurii, pahare, linguri şi furculiţe de unică folosinţă, mărgele, plasă de rafie, rafie colorată,
staniol, peturi, doze, globuri, etc.
3. ALTE MATERIALE:
 Carton, foi de desen, carioca, pixuri colorate sidefate, tempera, creioane, creioane cerate
etc.
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE PROPUSE

,,Natura în anotimpul toamna”- Plimbare, observare
„Povestea castanului” - Povestire
,,Imnul ecologiștilor”- Cântec
,,Daruri din natură”- Activitate practică în natură
”Natura și copiii”- Desen
”Din lumea celor care nu cuvântă”de Emil Gârleanu- Povestea educatoarei
”O faptă bună”- Poveste creată de copii
”Focul prieten sau dușman?”- Convorbire
,,Așa da! Așa nu!’’- Lectură după imagini
„Iarna în pădure”- Convorbire după ilustrații
”Jucării din materiale refolosibile”- Confecționare de jucării din materiale refolosibile
,,De-a ecologiștii”- Joc – exerciţiu
Confecţionarea unei sigle specifică grupului: „Prietenii naturii”
,,Tot ce e pe lume”- Cântec
BIBLIOGRAFIE
 Geamănă Nicoleta Adriana, „Educaţie ecologică la vârsta preşcolară – mic îndrumător
pentru educatoare”, Editura Coresi S.A., Bucureşti, 2008.
- 1085 -
 Geamănă Nicoleta Adriana, ,,Suport de curs pentru cadrele didactice implicate în proiecte
de educaţtie ecologică la nivel preprimar şi primar” elaborat în cadrul Departamentului de
Ecologie Sistemica şi Dezvoltare Durabila, Universitatea Bucureşti, 2004.
 Ionescu, Al., Săhleanu, V.Bandiu, „Protecţia mediului înconjurător şi educaţia ecologică”,
Editura Ceres, Bucureşti, 1989
 Marcela Meraru, Valeria Oprişorean, „Scrisoarea pământului către copii”, Editura Emia,
2004.
- 1086 -
„DIN LUMEA MINUNATĂ A COPILĂRIEI”
FOLCLORUL COPIILOR
Ed. Mihalcea Ioana

Prof. Lică Sabinica
Grădinița cu Program Normal „Piticot” Buzău
Tipul opţionalului: Opţional la nivelul mai multor domenii experienţiale

Domenii experienţiale vizate: Domeniul Limbă şi Comunicare, Domeniul Estetic şi Creativ,
Domeniul Psiho-Motric.
Nivelul de vârstă/grupa: nivel II (5-6 ani)
Motto:
„Lumea ta, copilărie,
Cea mai dragă-i dintre toate,
Are zmeie de hârtie
Şi baloane colorate.”
Argument
Scriitori de seamă din toate timpurile s-au aplecat cu înţelegere şi interes asupra universului
copilăriei, culegând, creând şi inserând în operele lor „mici bijuterii” din folclorul copiilor. În
jocurile lor, copiii inventează scurte poezii, cântece, caracterizate printr-un grai poetic, concret, care
încântă urechea, contribuind la dezvoltarea imaginaţiei şi a limbajului. Recitate, cântate, jucate ori
gesticulate, aceste producţii artistice pun în mişcare trupul, mintea şi sufletul copiilor.
Am considerat oportună alegerea acestui opţional, din raţiunea de a valorifica în beneficiul
copiilor multiplele valenţe formative ale producţiilor literare înmănunchiate sub genericul de folclor
al copiilor!
Obiective cadru:
 Dezvoltarea capacităţii de audiere, receptare şi interpretare a folclorului pentru copii;
 Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical şi sintactic;
 Stimularea expresivităţii şi creativităţii prin muzică, mişcare, forme de expresie plastică.
Copiii vor fi capabili:
- 1087 -
 Să recunoască texte din folclorul copiilor;
 Să asculte şi să reacţioneze adecvat la diferite tipuri de texte,
 Să memoreze şi să reproducă cât mai expresiv aceste texte;
 Să poată transforma într-o scurtă povestire mesajul unui text audiat;
 Să asimileze cuvinte şi expresii literare, populare şi să le utilizeze în contexte noi;
 Să redea prin muzică şi gestică conţinutul textelor;
 Să poată crea cu ajutorul adultului structuri verbale simple (rime, ghicitori, versuri);
 Să realizeze compoziţii artistico-plastice libere, sugerate de mesajul textelor.
Exemple de comportamente:
Copii audiază şi memorează cântece (descântece) pe care le adresează unor fenomene;
mimează anumite stări sufleteşti; reproduc ritmat cântece, executând mişcări sugerate de text;
stabilesc criterii după care se constituie perechile sau grupurile de parteneri; prezintă în ritm vioi,
rapid şi sacadat textul jocurilor numărătoare şi jocurilor – recitative; redau plastic impresii sau teme
ilustrate în conţinutul unor cântece şi poezii;
Conţinuturi:
Cântece (descântece) pe care copii le adresează unor fenomene;
Cântece (descântece) pe care copiii le rostesc micilor vietăţi;
Jocuri de grup;
Jocuri - recitative în perechi şi jocuri numărătoare;
Frământări de limbă.
Activităţi de învăţare:
Memorizări, jocuri muzicale, dramatizări, audiţii muzicale, exerciţii de creaţie, mima,
pantomima, jocuri de creaţie, pictură, desen.
Metode şi mijloace de realizare:

Explicaţia, conversaţia, povestirea, exerciţiul individual şi pe grupuri mici, memorizarea,
dramatizarea, improvizaţia scenică, audiţii muzicale, prezentări Power Point, brainstorming-
ul, posterul, interviul, tehnica blazonului.
 Probe orale: povestiri, jocuri de rol, jocuri de simulare, recitări de versuri;
 Probe scrise: desene după texte din folclorul universal al copiilor; scrisori imaginare, sub
- 1088 -
formă de desene, către personaje din texte;
 Probe practice: jocuri de competiţie şi concursuri, activităţi practice, expoziţii, momente
artistice, serbări.
Nr.
TEMA ACTIVITĂŢII OBIECTIVE
crt.
1. Treci ploaie *Să recite textul, imitând „ploaia” prin lovirea ritmică a
podelei cu vârful degetelor
2. Cântecul ariciului *Să reproducă versurile ca pe un descântec, cu voce
obişnuită, apoi în şoaptă, în gând:
*Să exprime plastic (desen, pictură), discuţia cu ariciul;
3. Joacă fetiţă *Să interpreteze textul cântecului într-o atmosferă de joc
şi voioşie;
4. În prima zi de dimineatã *Să redea textul cântecului ritmic bătând din palme;
5. Ţãranul e pe câmp *Să respecte regulile jocului;
6. Lună nouă * Să reproducă cu intensităţi diferite ale vocii, în paralel
cu ridicarea braţelor în sus, invocând o rugăciune;
7. Printre munţi şi printre văi * Să interpreteze cântecul bătând din palme
*Să ilustra prin desen strofa care le place cel mai mult.
8. Un, doi, trei, baba la bordei! *Să redea în perechi textul într-un ritm vioi, rapid şi
sacadat;
9. Foie verde portoclă *Să interpreteze în grup textul colindului;
10. Ineluş – cerceluş *Să participe la joc dând dovadă de fair-play în cadrul
grupului;
11. Podul de piatră *Să realizeze „dărâmarea” şi „reclădirea”, stabilindu-se
trasee variate (liniar, şerpuit);
12. Am bam bus! *Să redea textul într-un ritm vioi, rapid şi sacadat;
Ieşi fetiţă la portiţă *Să interpreteze jocul cu mişcări coordonate, ritm şi
13.
gestică;
14. Unu, doi *Să cânte şi să redea mişcările sugerate te text;
*Să repete textul, în grup şi individual, apoi trec la
15. În pădure
„dramatizarea” lui;
16. Numărători distractive *Să se organizeze în perechi după criterii diferite:
preferinţe ale copiilor, prietenii, înălţime, sugestii ale
educatoarei, etc;
17. „Leneşul mai mult aleargă” *Să reţină mesajele transmise prin snoave, proverbe şi
zicători;
18. Să râdem cu personajele lui *Să descopere şi să exprime emoţii artistice;
Creangă
19. “Vorba lungă, sărăcia *Să desprindă învăţăminte din conţinutul unor proverbe;
omului!”
20. „Desenăm şi ne amuzăm” *Să execute în grup tema dată, manifestând spirit
cooperant;
21. „Barza” *Să interpreteze nuanţat şi original versurile
22. ,,Mămăruţă-Ruţă” * Să descrie o ţintă imaginară aleasă pentru mămăruţă;
23. „ Cântece (descântece) *Să reproducă versurile ca pe un descântec, cu voce
pentru soare” obişnuită, apoi în şoaptă, în gând:
*Să exprime plastic (desen, pictură), tema descântecului
24. „Iepuraş drăgălaş” *Să transpună conţinutul în joc;
- 1089 -
Nr.
TEMA ACTIVITĂŢII OBIECTIVE
crt.
25. „Cărămidă nouă”-descântec *Să respecte intonaţia, accentul şi ritmul în interpretarea
descântecului;
26. .,,Treci ploaie” *Să recite textul, imitând „ploaia” prin lovirea ritmică a
podelei cu vârful degetelor;
27. „Din oceanul Pacific” *Să reproducă independent într-o înlănţuire logică jocul
numărătoare;
28. „Pe podişul mexican” *Să redea textul într-un ritm vioi, rapid şi sacadat;
29. „Dacă vesel se trăieşte!” *Să sincronizeze mişcările cu textul şi muzica jocului;
30. „Să ne amintim!” -concurs *Să manifeste spirit critic (la nivel elementar) în joc şi
în interpretarea rolurilor
- 1090 -
PROIECT DIDACTIC:
„CROŞETAREA UNEI ROZETE”
Prof. Mihăescu Ioana

MODULUL: Tehnici de valorificare a deşeurilor textile şi din piele (CDL – Curriculum în

dezvoltare locală)
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Tehnici de valorificare a materialelor recuperabile
DATA:
CLASA: a IX-a, domeniul de pregătire profesională Industrie textilă şi pielărie
PROPUNĂTOR: prof. Mihăescu Ioana
MATERIALE ŞI USTENSILE:
a) Aţă pentru croşetat 20 g

b) Croşeta No 2
c) Foarfecă
TEHNICI DE CROŞETARE ŞI SEMNE CONVENŢIONALE:
a) Ochi liber
b) Picioruş mic, fără jeteu
- 1091 -
Picioruşul mic este desenat cu un X.
c) Picioruş mare, cu jeteu
MODELUL ROZETEI ŞI SCHEMA TEHNOLOGICĂ:
- 1092 -
SUCCESIUNEA OPERAŢIILOR:
1. Selectăm aţa, croşeta

2. Alegem modelul rozetei
3. Elaborăm schema tehnologică
4. Croşetăm modelul după schemă
6. Spălăm rozeta
7. Călcăm rozeta cu fierul de călcat.
TEHNICA SECURITĂŢII:
1. Locul de lucru trebuie să fie bine iluminat;

2. Foarfecele se transmite cu inelele înainte;
3. Acele, foarfecele se păstrează în cutii speciale;
4. Nu se fac mişcări bruşte cu mâna în care se ţine acul, sau foarfecele, ca să nu rănim
persoana de alături;
5. Înainte de a începe orice lucru, luaţi cunoştinţă cu reguli de protecţie a muncii şi de
tehnica securităţii şi respectaţi-le cu stricteţe.
- 1093 -
„BIBLIOTECA, PRIETENA COPIILOR”
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL CU BIBLIOTECA
Prof. înv. primar Mirea Daniela Constanța

Şcoala Gimnazială Teslui, jud Dolj
ARGUMENT
Literatura pentru copii trebuie să investigheze universul propriu de cunoaştere al copilului,
năzuinţele, aspiraţiile lui cele mai înalte, printr-o ingenioasă transfigurare artistică.
De aceea este nevoie de cărţi diferite care să se adreseze nivelului de înţelegere al copilului,
în funcţie de particularităţile de vârstă şi preferinţele individuale.
Naturii Mamă. În ciuda progresului rapid al ştiinţei, cartea rămâne nemuritoare în educarea şi
formarea personalităţii fiecărui om.
Coordonat pe acest drum, micul şcolar, se obişnuieşte cu gândul că, oriunde, oricând şi
oricum, cartea rămâne cel mai bun profesor al omului.
Acest prilej le deschide copiilor o lume nouă şi plăcută, le oferă amintiri în care retrăiesc
momentele frumoase din perioada debutului şcolar, şi nu numai.
Scopul proiectului de faţă este de a oficializa şi motiva intrarea copiilor în lumea cărţilor şi
de a întări parteneriatul dintre ei şi bibliotecă.
La rândul ei, biblioteca va trezi în sufletele prichindeilor curiozitatea şi plăcerea de a
parcurge paginile cărţilor, multiple, variate şi pline de învăţături.
Copiii vor deveni mai responsabili, mai atenţi, mai pregătiţi pentru viitor. Vor descoperi
Literatura, ca artă a cuvântului, prin intermediul căreia realitatea este recreată în toată
complexitatea ei, oferă copilului de vârstă şcolară mică un întreg univers de gânduri şi sentimente,
de aspiraţii şi îndrăzneli, de înaripare entuziastă şi idealuri înalte.
SCOPUL PARTENERIATULUI:
Educarea elevilor în sensul receptării valorilor culturale, stimularea interesului pentru
lectură, formarea competentelor de lectura in vederea asigurarii succesului scolar.
- 1094 -
GRUP ŢINTĂ:
Beneficiari direcţi
elevii Școlii Gimnaziale Teslui, Dolj;
reprezentanţii bibliotecii;
Beneficiari indirecţi
invitaţi, părinţi;
cadrele didactice ale şcolii.
OBIECTIVE GENERALE:
stabilirea unei bune relaţii între bibliotecă şi şcoală;
implicarea bibliotecarilor în formarea şi dezvoltarea elevilor;
dirijarea şi controlul lecturii atât de către cadre didactice cât şi de părinţi.
Pentru elevi:
Formarea unei atitudini de grijă şi respect faţă de carte;
Cunoaşterea instituţiilor care se ocupă de apariţia, distribuirea şi păstrarea cărţilor;
Formarea şi dezvoltarea gustului pentru lectură;
Consolidarea deprinderilor de citire corectă, fluentă, conştientă şi expresivă;
Îmbogăţirea vocabularului, dezvoltarea capacităţii de exprimare;
Stimularea capacităţii creatoare.
Pentru părinţi:
Conştientizarea rolului pe care îl au în dezvoltarea şi educarea propriilor copii.
LOCUL DE DESFÃŞURARE:
Şcoala Gimnazială Teslui
Biblioteca Judeţeană Dolj “Alexandru şi Aristia Aman”
RESURSE UMANE (echipa de proiect):

elevii Școlii Gimnaziale Teslui;
prof. înv. primar Daniela Constanța MIREA - învăţătoarea clasei;
prof. Doina Manuela GREJDAN – directorul şcolii;
dr. Lucian DINDIRICĂ - director al Bibliotecii Judeţene Dolj “Alexandru şi Aristia
Aman”.
- 1095 -
RESURSE MATERIALE:
cărţi, hârtie, stilouri, mape, dosare, foarfece, lipici, plicuri;
imagini şi ilustraţii;
texte literare;
fotografii, un aparat foto;
laptop, imprimantă, xerox.
DURATA PROIECTULUI:
an şcolar 2017-2018.
CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR 2017-2018
NR. LOCUL CINE

LUNA ACTIVITĂŢI PROPUSE
CRT. DESFĂȘURĂRII RĂSPUNDE
1. Septembrie Prezentarea proiectului: Școala Gimnazială Prof. înv. primar
BIBLIOTECA, Teslui Daniela Constanța
PRIETENA COPIILOR MIREA
prof. Doina Manuela
GREJDAN
2. Octombrie ÎN LUMEA CĂRȚILOR Biblioteca Prof. înv. primar
Prezentarea bibliotecii: Judeţeană Dolj Daniela Constanța
importanța, organizarea “Alexandru şi MIREA
carților, modalitatea de Aristia Aman” prof. Doina Manuela
împrumutare a GREJDAN
cărților, sala de lectură Reprezentanți din
partea bibliotecii
3. 1 Noiembrie Joc didactic: Școala Gimnazială Prof. înv. primar
. „LA BIBLIOTECĂ” Teslui Daniela Constanța
(reguli de comportare la MIREA
bibliotecă, formule de
adresare şi de mulţumire
etc.)
4. 2 Decembrie “DATINI ȘI OBICEIURI Școala Gimnazială Prof. înv. primar
. DE IARNĂ” Teslui Daniela Constanța
Program artistic MIREA
5. Ianuarie „EMINESCU - POET Școala Gimnazială Prof. înv. primar
NEPERECHE” Teslui Daniela Constanța
Expoziţie cu desene şi MIREA
informaţii despre
Eminescu
6. 3 Februarie „PRIETENA MEA, Școala Gimnazială Prof. înv. primar
. CARTEA” Teslui Daniela Constanța
organizarea bibliotecii clasei MIREA
7. 5 Mai ION CREANGĂ- Biblioteca Prof. înv. primar
. PRIETENUL COPIILOR Judeţeană Dolj Daniela Constanța
- 1096 -
NR. LOCUL CINE
LUNA ACTIVITĂŢI PROPUSE
CRT. DESFĂȘURĂRII RĂSPUNDE
Medalion literar – activitate “Alexandru şi MIREA
la bibliotecă Aristia Aman” prof. Doina Manuela
”Lumea copiilor, lume de GREJDAN
poveste” Reprezentanți din
Prezentarea unor personaje partea bibliotecii
din poveşti
8. 6 Iunie ,,BIBLIOTECA MEA’’ Școala Gimnazială Prof. înv. primar
. - desene folosind diferite Teslui Daniela Constanța
tehnici reprezentand MIREA
biblioteca in ochii fiecarui
copil
Evaluarea proiectului
îmbogăţirea experienţelor de învăţare;
dezvoltarea sentimentelor de respect pentru carte;
dezvoltarea deprinderilor de citire, recitare şi analiză a unor teste literare;
dezvoltarea deprinderilor de a lucra în echipă.
MEDIATIZARE:
Prezentarea proiectului în cadrul comisiei metodice a învăţătorilor din cadrul şcolii;
Articole în revista școlii;
Mediatizarea pe site-ul școli.
METODE DE EVALUARE:
observarea sistematică;
chestionarul.
DISEMINAREA PROIECTULUI:
pliante, afişe;
panori cu produsele activităţii elevilor.
- 1097 -
„ÎN LUMEA LUI MATE”
DISCIPLINĂ OPȚIONALĂ
Prof. înv. primar Mitrache Daniela

Școala Gimnazială Bircii, Scornicești, jud. Olt
ARGUMENT:
Copiii visează. Să devină cercetători,arhitecți, medici, mecanici, constructori de mațini și

roboți, astronauți. Visează să cunoască secretele Universului sau ale Microuniversului. Știința care
unește toate aceste domenii și visuri ale copiilor este MATEMATICA.
strategiile de bază pentru abordarea activităţii didactice. Prin programa opționalului ,,În lumea lui
MATE” doresc să-i ajut pe elevi să privească matematica şi altfel, nu doar ca pe un complicat şir de
exerciţii şi probleme. Ea poate fi privită ca un joc. ,,Jocul este munca, este binele, este datoria, este
idealul vieţii. Jocul este singura atmosferă în care fiinţa psihologică cere să respire şi, în
consecinţă, să acţioneze.”(E.Claparede, “Psychologie d’enfantes”). Folosind jocul în timpul orelor
de opțional, doresc să-i motivez pe copii să lucreze cu plăcere la matematică, să rezolve și să
compună ei înșiși situații-problemă nonstandard, dar şi să provoc activităţi de dobândire, pe cale
intuitivă, a unor noţiuni complementare curriculumului.
Programa opționalului cuprinde jocuri şi probleme distractive, de perspicacitate, care
urmăresc dezvoltarea spiritului de observaţie, a memoriei, a agerimii minţii.
Scopul optionalului îl reprezintă, in acelasi timp, promovarea şi formarea atitudinilor
necesare pentru a înţelege interrelaţiile dintre oameni de-a lungul timpului, pentru dezvoltarea
activităţii conştiente şi responsabile care are drept scop îmbunătăţirea calităţii vieții. ,, În lumea lui
- 1098 -
MATE” poate fi o mică ,,filosofie a copilului” pentru fiecare zi. Activităţile proiectate vor avea un
impact pozitiv asupra atitudinii elevilor faţă de colegi, față de sine, oameni în general, mediul
înconjurător, față de muncă. Unitățile tematice sunt concepute în manieră transdisciplinară,
combinând elemente de limbă și comunicare, calcul matematic simplu, cunoașterea mediului
înconjurător, de aderare la reguli civice și de dezvoltare personală, de exersare a abilităților artistice
și practice.
Din punct de vedere metodologic, acest opțional este centrat pe utilizarea metodelor learning
by doing (învățarea experiențială-procesul de a face sens din experiența directă). Elevii pornesc de
la propriile experiențe cognitive sau emoționale pe care le dezvoltă și le perfecționează. Astfel
elevii sunt încurajați să fie spontani, să facă alegeri, să adreseze întrebări, să comunice propriile
opinii, să aibă intervenţii argumentate, să reflecteze asupra temelor puse în discuţie, să manifeste
iniţiativă, să exprime idei originale şi emoţii autentice despre ceea ce învaţă.
DURATA: 1 an şcolar, cu posibilitate de prelungire.
VARIANTA DE CURRICULUM: Nucleu
NUMĂR DE ORE: 1 oră / săptămână
SEMESTRUL NUMĂR ORE
1 Semestrul I 18 h
2 Semestrul al II –lea 15 h
3 TOTAL 33 h
COMPETENȚE SPECIFICE ȘI ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1. Aplicarea operaţi- -Utilizarea unor denumiri și simboluri matematice în cântece,
ilor aritmetice şi a desene și jocuri, în rezolvarea de probleme.
proprietăţilor acestora - ilustrarea prin desene proprii a ceea ce sugerează versurile-
în contexte variate problemă;
- exerciții-joc de „ghicire” a unor rime în care intervin numărători;
2. Exploararea /inves- - activităţi de dezvoltare a capacităţii de explorare;
tigarea unor situaţii - exerciții de nuanţare a laturii distractive a matematicii prin
problemă reale sau introducerea unor personaje preferate din desenele animate, prin
modelate, integrând jocuri și reprezentări pesonale.
achiziţiile matematice şi - rezolvarea unor probleme atipice;
cele din alte domenii -selectarea materialelor de lucru după mai multe criterii date.
-clasificarea corpurilor dintr-un mediu, în vii și nevii și
- 1099 -
înregistrarea concluziilor într-o diagramă Venn.
plastice, TIC
3. Recunoaşterea unor - conturarea pe foaie velină a unor forme geometrice plane (pătrat,
figuri şi corpuri triunghi, dreptunghi, cerc), cu ajutorul unor şabloanelor;
geometrice în mediul - decorarea unor obiecte cu motive geometrice prin desen sau
apropiat şi în repre- colaj;
zentări plane accesibile - realizarea unor colaje cu ajutorul formelor geometrice învăţate
(incluzând desene, (case, castele, pomi, gărduleţe, roboţi etc.);
reproduceri de artă, - compunerea unui spaţiu plastic folosind ca forme doar pătrate
reprezentări sau doar cercuri etc. (ex.: un copac stilizat, doar din cercuri –
schematice) mari, mici, medii);
- decuparea pe contur a formelor geometrice plane de diferite
dimensiuni, realizate pe diverse suporturi (hârtie glasată, carton);
4. Aprofundarea unor - redactarea și rezolvarea unor probleme în versuri;
conținuturi matematice - rezolvarea unor rebusuri cu conținut matematic;
abordându-le din - crearea unor situații problemă pornind de la versurile unor
diferite puncte de cântece cunoscute (sau învățarea unor cântece suport pentru
vedere crearea unor astfel de situații);
- executarea unor instrucțiuni în realizarea unor desene cu teme
matematice;
- identifcarea enunțurilor adevărat / fals referitor la noțiuni de
timp în desfășurarea unor fenomene din natură;
- ordonarea cronologică a datelor, ca momente ale algoritmurilor
de calcul folosiți, utilizând noțiuni ca: întâi, a doua ....planetă din
Sistemul Solar
5. Participarea cu -participarea la discuții în perechi/în grup în vederea compunerii
interes la compunerea și rezolvării deprobleme;
și rezolvarea unor -formularea unor mesaje în care să-și exprime inteția de a primi
probleme cu conținut informații/lămuriri în legătură cu un aspect/ o problemă
hazliu -identificarea unor obiecte /ființe prin descoperirea caracteristi-
cilor acestora pe baza unor întrebări, răspunsuri și experimente;
-decodarea unor informații din diferite surse de învățare.
-emiterea unor predicții asupra căilor de rezolvare dintr-un
exercițiu sau problemă.
-realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin din partea
cadrului didactic.
CONȚINUTURI:
1. Operații aritmetice și proprietățile acestora

2. Probleme atipice
3. Probleme și personaje din povești
4. Figuri și corpuri geometrice din mediul înconjurător
5. Probleme de logică și perspicacitate.
- 1100 -
6. Povești cu numere
7. Compuneri de probleme folosind simboluri
8. Explorarea mediului prin experimente și probleme
MODALITĂŢI DE EVALUARE:
1. METODE TRADIŢIONALE:
a. probe scrise si orale (evaluare sumativă şi formativă) la sfârşitul unităţilor de învăţare şi
în finalul unor lecţii;
b. probe practice;
2. METODE ALTERNATIVE:
a. observaţia sistematică a comportamentului elevului;
b. investigaţia;
c. portofoliul – pe parcursul unităţilor de învăţare;
d. autoevaluarea;
BIBLIOGRAFIE:
Ministerul Educaţiei Naționale, Programa școlară pentru disciplina Matematică, clasele a III-a – a
IV-a, ordinul M.E.N. nr. 5003/2.12.2014,
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Organizarea interdisciplinară a ofertelor
de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la şcolarii mici – suport de curs ICOS,
Maria Raicu, Matematica pentru clasa a III-a, Editura Ars Libri, 2014
Matematica prin joc, Editura Polirom, Iasi, 2000
Viorel Buta, Logica si creativitate, Editura Militara, Bucuresti 1992.
- 1101 -
ÎN LUMEA LUI MATE
Opțional
Clasa a III-a
1 oră/săptămână
Semestrul I
Com-
UNITATEA Nr.
Nr. petente CONŢINUTURI /Detalii de Peri-
DE de OBS.
crt. speci- conţinut oada
ÎNVĂȚARE ore
fice
Operații aritmetice și proprietățile

acestora
Cifre, cifre ..... Numerația
Compararea numerelor naturale
Compunerea si descompunerea
numerelor
Să pornim la C1;
Numere năzdrăvane 15.IX.
d drum cu MATE C2;
Șiruri de numere 6 20X
1. Noțiuni
Cifre și jocuri. Socoteli ciudate/
introductive
dat exerciții de ghicire a unor rime în care
int intervin numărători
Cifre și personaje din povești /
Probleme cu personaje din povești
Matematica toamnei /Numere cu
fructe.
Cine
construiește mai
Figuri și corpuri geometrice din
repede și mai C1;
mediul înconjurător
frumos! C2; 27.X-
2. Desene, reproduceri de artă, 6
Ilustrări din C3; 15.XII
reprezentări schematice
natură prin
Micii arhitecții
figuri și corpuri
geometrice
Probleme atipice
C2 Iarna, sărbători, datini...numere și
22XII
3. A sosit iarna! C3 probleme 2
12I
C4 Probleme practice
Compuneri de probleme
- 1102 -
Com-
UNITATEA Nr.
Nr. petente CONŢINUTURI /Detalii de Peri-
DE de OBS.
crt. speci- conţinut oada
ÎNVĂȚARE ore
fice
Curiozitați matematice
C1
MATE vă invită Numere năzdrăvane. 19I
4. C4 4
să fiți creativi Povești cu numere. 2II
C5
Probleme de logică și perspicacitate
SEMESTRUL AL II-LEA
Probleme de logică și perspicacitate

C1 Probleme în versuri
Vreau să știu!
C2 Rebusuri. Zâmbiți, vă rog!
Matematica și 16II
5 C3 Desene cu teme matematice 7
alte discipline 30III
C4 Natura și matematica
școlare
C5 Matematica în cântec
Matematica și Universul
Compuneri de probleme folo-

Probleme C2
sin sind simboluri IV6
6ves vesele pentru C4 4
Explorarea mediului prin experi- V11
co copii isteți C5
eri mente și probleme
Artificii de calcul
Trucuri matematice
C1 Triunghiul magic
Bucuriile C2 Zarul.
V18
7 campionilor – C3 3
VI15
concurs final. C4 Proiect -,,Ce mi-a plăcut la acest
C5 opțional? De ce?
”Micul om de știință”
Concurs ,,Matematica prin joc”
- 1103 -
PROIECT DE LECȚIE
LA DISCIPLINA EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ
Prof. Mîcnea Florentina

Liceul Teoretic „George Emil Palade” Constanța
Unitatea școlară: Liceul Teoretic ,,George Emil Palade” Constanța

Aria curriculară: Om și societate
Disciplina: Educație antreprenorială
Unitatea de învățare: Inițierea și derularea unei afaceri
Lecția: Obținerea produsului. Promovarea produsului
Tipul lecției: Formare de deprinderi. Evaluare
Profesor: Mîcnea Florentina
 Utilizarea conceptelor specifice educației antreprenoriale pentru explicarea unor fapte,
evenimente, procese din viața reală
 Aplicarea cunoștințelor în rezolvarea unor situații problemă, precum și în analizarea
posibilităților personale de dezvoltare
 Cooperarea cu ceilalți în rezolvarea unor probleme teoretice și practice
 Manifestarea unui comportament social și responsabil, adecvat unei lumi în schimbare
 Participarea la luarea deciziilor și rezolvarea problemelor comunității
 Formularea unor opinii referitoare la rezolvarea problemelor comunității, privind inițierea și
derularea afacerilor.
 Identificarea rolurilor pe care elevii le pot îndeplini, la nivel individual, în domeniul
economiei
 Recunoașterea necesității și implicațiilor subiectului lecției în managementul propriei
cariere.
a) Metode și procedee didactice: explicația, conversația euristică, exercițiul, problematizarea,
expunerea.
- 1104 -
b) Mijloace de învățământ: marker, foarfece, lipici, hârtie colorată, cartoane, foi de flipchart,
telefoane mobile etc.
Bibliografie:
- Educație antreprenorială, manual pentru cls. a X-a, Editura Didactică și Pedagogică, Buc.,
2005
- Modulul Junior Achievement- “Succesul Profesional”
- Noua paradigmă a piețelor financiare, George Soros, Editura Litera Internațional,
București, 2012
- www.asistenta-contribuabili.ro
- www.economiaonline.ro
Desfășurarea lecției:
Metode și
Etape Activitatea profesorului Activitatea elevilor
mijloace
1.Moment Asigură condițiile necesare pentru Se pregătesc de oră.
organizatoric buna desfășurare a lecției.
2 min. Pregătește materialele didactice
necesare.
2.Captarea atenției Ați realizat portretul întreprinzăto- Expunerea

2 min. rului și ați elaborat câte un plan de
afaceri pe care l-ați prezentat în mod
original.
3.Anunțarea Astăzi vom elabora un produs, iar Explicația,

subiectului lecției și ulterior îl vom promova și îi vom conversația,
a obiectivelor calcula cheltuielile pe care le exercițiul.
2min. suportăm pentru a-l produce.
4.Dirijarea invățării Scrie titlul lecției pe foaia de

5 min. flipchart.
5.Asigurarea Fiecare produs realizat în cadrul Se organizează în șase Exercițiul,

feedback-ului unei firme, trece printr-o etapă de grupe a câte 4 sau 5 problemati-
18 min. cercetare, de proiectare, de execuție elevi și, cu ajutorul zarea
și apoi de promovare. mijloacelor primi-
Veți primi foarfece, markere, lipici, te,răspund cerinței co-
hârtie colorată etc. care vă vor ajuta respunzătoare.
să creați un produs.
Timpul pe care îl aveți la dispoziție
este de 17 min.
- 1105 -
Metode și
Etape Activitatea profesorului Activitatea elevilor
mijloace
6.Evaluarea Cele șase grupe își vor realiza câte o Caută cele mai bune Explicația
performanței strategie de promovare a produsului strategii de promovare Conversația
15 min. obținut anterior. a produsului pe care l-
Alegeți un reprezentant, sau chiar au conceput. Exerciţiul
doi, care să prezinte produsul creat
în 12 minute(fiecărei grupe i se
atribuie câte 2 min.). Puteți folosi
un fond muzical adecvat, un slogan
sau puteți face o prezentare
versificată.Aveți libertatea de a uti-
liza telefoanele mobile, în acest
sens.
Apoi precizați totalul cheltuielilor Realizează un calcul

pe care le-ați suportat pentru a estimativ al efortului
produce obiectul respectiv. financiar pe care îl
presupune obținerea
produsului.
7.Asigurarea Apreciază activitatea elevilor, prin Scriu un cuvânt sau o

retenţiei şi a notă. sintagmă prin care să
transferului Cele mai reușite produse vor face surprindă substanța
6 min. obiectul unei expoziții, ulterior lecției.
organizate de elevi ai claselor a X-a.
Le sugerează elevilor să își expună

pe foaia de flipchart opinia cu
privire la lecția desfășurată.
- 1106 -
PROGRAMĂ ȘCOLARĂ PENTRU DISCIPLINA OPȚIONALĂ
LITERATURĂ PENTRU COPII
CLASA A III-A – DEFICIENȚĂ MINTALĂ UȘOARĂ/MODERATĂ
Prof. psihopedagog Mocanu Mirela Adelina

Prof. psihopedagog Uță Mihaela Cornelia
Școala Gimnazială Specială nr. 8 București
Argument
“Copilul, scria George Călinescu, se naşte curios de lume şi nerăbdător de a se orienta în ea.
Literatura care îi satisface această pornire îl încântă.“ Literatura pentru copii, prin profunzimea
mesajului, gradul de accesibilitate şi nivelul realizării artistice, se dovedeşte capabilă să intre într-o
relaţie afectivă cu cei cărora le este destinată: copiii. Mesajul artistic al operelor pentru copii, înţeles
în varietatea semnificaţiilor sale de către micii cititori, contribuie la educarea acestora în spiritul
unor virtuţi morale alese (cinste, demnitate, adevăr, curaj). Interferenţa dintre categoriile estetice şi
extraestetice proprii acestei literaturi (frumosul, urâtul, ludicul, graţiosul, miniaturialul, duiosul,
binele, dreptatea, munca, umanismul), valorificarea lor creatoare conferă operei un spor de
afectivitate şi prin aceasta, implicit, un spor formativ. Literatura pentru copii investighează
universul propriu de cunoaştere al copilului, năzuinţele şi aspiraţiile lui cele mai înalte într-o
ingenioasă transfigurare artistică. Efortul copilului de a-şi imagina şi înţelege nu poate fi conceput
în afara unei gimnastici intense a memoriei, a gândirii, a voinţei şi a limbajului. Lecturile literare,
prin accesibilitatea lor, îi apropie pe copii de realitate, le oferă o diversitate de informaţii şi
experienţe umane, modele morale, emoţii şi sentimente. Datorită faptului că literatura este destinată
copiilor, cu valoare artistică şi accesibilitate adecvată vârstei, aceasta îi învaţă şi îi formează
profund pe elevi încă din primele clase. Literatura pentru copiii mici este o sursă de plăcere,
dispunere de valenţe estetice şi morale sigure, cultivându-le simţurile frumoase şi sentimentele
alese, sau, dimpotrivă dezaprobarea fricii, laşităţii, răutăţii, necinstei.
Dacă şcolarii se învaţă de mici să lectureze, vor căpăta un imens bagaj şi un vocabular bogat
pentru viitorul lor, deoarece iniţierea celor mici în lectura unor opere literare cu răsunet în inimile
- 1107 -
lor, sunt inspirate din universul ce le este familiar, le dezvoltă inteligenţa, sensibilitatea şi
imaginaţia. Prin limbajul specific al cărţii pentru copii, personajele exponenţiale, epicul dens,
conflictul împins spre suspans şi senzorial, deznodământul fericit, virtuţiile comicului (umorul,
ironia, satira), literatura pentru copii contribuie la formarea şi modelarea caracterelor, la stimularea
dorinţei de cunoaştere şi perfecţiune. Lectura îmbogățeste mintea și sufletul. Prin intermediul
cărților se poate călători în timp și spațiu, vocabularul fiind și el îmbunătățit, activizat, nuanțat.
“SĂ ÎNVEŢI PENTRU TINE, DAR SĂ ŞTII PENTRU TOŢI”

NICOLAE IORGA
Obiective cadru
1. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
2. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea)
4. Stimularea interesului pentru lectură
Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

- audierea unor texte literare (poveşti, povestiri
atractive, accesibile);
- exerciţii de recunoaştere a unor momente
O1 - să perceapă sensul global al lecturii din text, după imagini prezentate;
citite - exerciţii de ordonare a momentelor acţiunii cu
ajutorul unor imagini şi a întrebărilor de
sprijin;
- exerciţii de identificare a personajelor lecturii;
O2 - să manifeste curiozitate pentru - jocuri de rol
mesajul ascultat - memorizare
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

- exerciţii de alcătuire a unor propoziţii scurte,
cu accent pronunţia corectă;
- exerciţii de alcătuire a propoziţiilor după
O1 - să formuleze enunţuri logice
imaginile din text;
- exerciţii de identificare a personajelor pozitive
sau negative;
- 1108 -
-exerciţii de povestire a conţinutului unui text
O2 - să ordoneze propoziţii după firul audiat cu sprijin
acţiunii -exerciţii de povestire a conţinutului utilizând
mijloace TIC;
3. Formarea si dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea)

- exerciţii de citire a unor propoziţii scurte;
O1 - să citească în ritm propriu, conştient,
- exerciţii de citire în ritm propriu a unor texte
poveşti, poezii adecvate vârstei
literare;
- exerciţii de identificare a trăsăturilor fizice şi
morale a unor personaje;
O2 - să caracterizeze sumar un personaj
- exerciţii de analiză a faptelor unor personaje
din textele citite;
4. Stimularea interesului pentru lectură

-prezentarea unor cărţi pentru copii;
O1 - să manifeste interes pentru lectură - memorizări, recitări;
Conținuturile învățării
Clasa a III-a- deficiență mintală ușoară/moderată
1. Creaţia epică în versuri

„Gândăcelul” de Elena Farago
„Balada unui greier mic” de George Topârceanu
„Căţeluşul şchiop” de Elena Farago
“Zdreanţă” de Tudor Arghezi
“Somnoroase păsărele” de Mihai Eminescu
“Livada” de Ion Creanga
2. Poezii cu conţinut moral-civic din lumea animalelor. Fabule
„Povestea gâştelor” de George Coşbuc
„Puişorul cafeniu” de Otilia Cazimir
„Fabule” de La Fontaine
3. Basme din literatura universală
„Cenuşăreasa” de Fraţii Grimm
„Albă-ca-Zăpada” de Fraţii Grimm
- 1109 -
„Hansel și Gretel” de Fraţii Grimm
„Croitoraşul cel Viteaz” de Fraţii Grimm
„Motanul încălţat” de Charles Perrault
„Alice în ţara minunilor” de Lewis Carroll
4. Legende
„Legenda privighetoarei” – legendă populară
Legende şi povestiri istorice: „Decebal şi Traian”
„Legenda horei”
„Poveţele bătrânului şi fiii lui Decebal”
5. Romanul pentru copii. Valori educative
„Micul prinț” de Antoine de Saint-Exupery
„Pippi Șosețica” de Astrid Lindgren
„Patinele de argint” de Mary E. Dodge
“Matilda” dupa Roald Dahl
6. Obiceiuri ale românilor
Colinde: „Moş Crăciun”
„Astăzi s-a născut Hristos”
„Pluguşorul”
„Sorcova”
Proverbe şi ghicitori: Joc didactic concurs (pe baza ghicitorilor ilustrate): „Cine ghiceşte răspunsul
corect”
Şezătoare literară: „Datini la români”- colinde, cântece, poezii, ghicitori, poveşti spuse de copii
✓ lectura cursivă, conştientă şi expresivă;
✓ lectura selectivă a versurilor şi fragmentelor din textele studiate;
✓ citirea dialogată, pe roluri a poveştilor;
✓ redarea conţinutului prin joc didactic;
✓ recunoaşterea personajelor, a scriitorilor studiaţi;
✓ povestire după imagini, casete video sau audio;
✓ caracterizarea personajelor prin desprinderea din text a fragmentelor ce le evidenţiază
trăsăturile fizice şi sufleteşti;
✓ joc de rol.
- 1110 -
Bibliografie:
1. Andersen Hans Christian - „Povești alese”, Editura Andreas Print, București, 2012
2. Cazimir Otilia- Poezii-Editura Nicol, București, 2007
3. Creangă Ion - “Poveşti, povestiri, amintiri”, Editura Steaua Nordului, Bucureşti, 2008
4. Dahl Roald - „Matilda”, Editura Arthur, București, 2014
5. Mihăilescu C., T. Piţilă - „Istorie”- suport didactic clasa a IV a, Editura Aramis 2005
6. Pârâială Olga - Manual de literatură pentru copii – cl III-IV, I-II, Editura Aramis, 2005
7. Petre Ispirescu – “Basme”, Editura Steaua Nordului, Bucureşti, 2008
8. Toader Roxana, Zegheru Livia, Grozavu Monica, Georgescu Floarea - “Ora de lectură-texte
literare, fișe de lectură, exerciții, jocuri-clasa I”- Editura JOY Publishing House, București,
2012
9. Verza E., Verza Fl. E. - Tratat de psihopedagogie specială- Editura Universității din
București, 2011
10. Vlad, M., (coordonator științific)- Evaluarea complexă a copilului cu cerințe educaționale
speciale- Editura Timpul, Iași, 2006
11. Wolf Tony, Casalis Anna – “Bunico, spune-ne o poveste cu animale domestice!”, Editura
Crişan, Deva 2007
12.Wolf Tony, Casalis Anna – “Bunico, spune-ne o poveste cu animale sălbatice!”, Editura
Crişan, Deva 2007
http://www.povesti-pentru-copii.com
- 1111 -
PROIECT DE LECŢIE:
„RESPIRAŢIA – VENTILAŢIA PULMONARĂ”
Prof. Moldoveanu Aurelia Manuela

Liceul Teoretic „Emil Racoviță” Techirghiol, jud. Constanţa
I. Partea introductivă
Data:
Clasa: a-XI-a
Aria curriculara: Matematică şi ştiinţe ale naturii
Disciplina: Biologie
Profesor: Moldoveanu Aurelia Manuela
Unitatea de invatamant: Liceul Teoretic “Emil Racoviţă” Techirghiol
Unitatea de invatare: Funcţiile de nutriţie
Tema: Respiraţia - Ventilaţia pulmonară
Durata: 1 oră
Scopul: Consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor privind fiziologia respiraţiei.
Tipul lectiei: mixtă (lecţie AEL)
Locul de desfăşurare: Sală Multimedia
1.2. Organizarea de date despre lumea vie, selectate din diverse surse de documentare, pentru
rezolvarea unor sarcini de lucru variate
2.1. Utilizarea experimentului şi a investigaţiei pentru evidenţierea structurii şi a funcţiilor
organismului uman
2.2. Prelucrarea rezultatelor obţinute din investigaţii şi experimente şi formularea concluziilor
3.1. Reprezentarea funcţiilor organelor şi sistemelor de organe la om pe baza modelelor
3.2. Elaborarea şi aplicarea unor algoritmi de identificare, investigare, experimentare şi rezolvare
4.1. Utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii de comunicare
4.2. Prezentarea informaţiilor folosind diverse metode de comunicare
5.2. Aplicarea unor reguli de menţinere a sănătăţii omului
5.3. Realizarea de conexiuni intra-, inter şi transdisciplinare
- 1112 -
Competente derivate:
Cognitive:
să identifice cele două etape ale repiraţiei pulmonare;
să recunoască rolul componentelor aparatului respirator în procesul de respiraţie;
Formative:
să compare tipurile de volume şi capacitatea pulmonară;
să dovedească rolul volumelor şi al capacităţii pulmonare în realizarea procesului de
respiraţie.
Activităţi de învatare:
1. Identificarea etapelor respiraţiei prin planşe interactive AEL.
2. Observarea diferenţelor dintre volumele şi capacităţile pulmonare pe graficele AEL.
3. Stabilirea importanţei respiraţie pentru organismul uman.
Strategii: dirijată, inductiv-deductivă, explicativ-conversativă.
Metode:
- expozitiv-euristice: explicaţia, conversaţie euristică, lecţie AEL – RESPIRAŢIA
- interactive: comparaţia, problematizarea, observaţia, demonstraţia
Mijloace didactice: fişe de lucru interactive AEL, manuale, atlase anatomice, aparatul Donders
Resurse materiale:
umane: 31 elevi
temporale: 50 min.
materiale:
- oficiale: programa şcolară, microproictarea didactică
- manual - Biologie, Cristescu D., Sălăvăstru C., Niculescu C. Th., Cârmaciu R., Voiculescu
B.
Forma de organizare a activităţii: pe grupe (2), frontală, individual
Evaluare: formativ evaluativă
- 1113 -
Obiective ale evaluării:
Cognitive:
să opereze cu noţiunile de: plamâni, celule pulmonare, alveole, inspiraţie, expiraţie.
Formative:
să utilizeze tehnici de lucru specifice biologiei;
Atitudinale:
să-şi susţină opiniile personale cu privire la importanţa respiraţiei în cadrul funcţiilor de
nutriţie.
Instrumente de evaluare: verificare frontală orală, observarea sistematică, fişă de lucru AEL, fişă
de evaluare (Test AEL)
Bibliografie
1. Cristescu D., Sălăvăstru C., Niculescu C. Th., Cârmaciu R., Voiculescu B. - Manual Biologie
clasa a XI-a, Editura Corint.
2. Atlas de Anatomie – Editura Steaua Nordului, Constanţa, 2007
3. Brehme Sigfried, Meincke Irmtraut – Compendiu de Biologie, Editura All, Bucuresti, 2007
4. Cerghit Ioan – Sistemele de instruire alternative şi complementare – structuri, stiluri şi strategii,
Editura Aramis, 2002
5. Ciobanu Maria – Didactica Biologiei, vol. I şi II, Editura Atelier Didactic, 2006
6. Dragusoiu Gheorghe, Oprea Petruta – Atingerea standardelor educationale prin evaluări reale,
editura Printeuro, 2004
7. Geoff Petty – Profesorul azi- Metode modern, Editura Atelier didactic, 2007
8. Iordache Ion., Leu Ulpia Maria, Constantin Ion - Metodica predării-învățării biologiei, Editura
Solaris, Iași 2004.
II. Desfăşurarea lecţiei
Evenimentul Activitatea de învăţare Metode şi

didactic procedee
(etape) Activitatea profesorului Activitatea elevului evaluare
1. Organizarea Noteză absenţii. Pregăteşte Pregăteşte materialul

colectivului de climatul socio – afectiv necesar pentru lecţie
elevi necesar actului învăţării.
- 1114 -
didactic procedee
2. Reactualizarea Prezintă elevilor materialele Ascultă, gândesc, Realizarea unui

cunoştinţelor despre respiraţie pentru observă materiale şi poster cu imagini
anterioare realizarea lecţiei. sarcinile de lucru. şi colaje.
Profesorul le adresează Ascultă, gândesc,

elevilor câteva întrebări: răspund:
1. Care este alcătuirea 1. Aparatul respirator

aparatul respirator? cuprinde căile
respiratori şi
plămânii. Turul galeriei
2. Ce rol au plămânii? 2. 2. Plamânii asigură

procesul de
respiraţie.
3. Din ce componente 3. Bronhiile

este alcătuit arborelui principale,
bronşic? etc. secundare, terţiare
şi bronhiolele
formează o Conversaţia,
ramificaţie în frontal
plămâni.
5. Dirijarea Utilizează un filmuleţ cu Conversaţia

învăţării fiziologia respiraţiei pentru Observă filmul atenţi. euristică
ca elevii să poată identifica Observaţia
fazele respiraţiei.
C.d. 1. să Invită elevii să acceseze Analizează imaginile şi Demonstrația

identifice cele lecţia AEL. selectează aspecte pe
două etape ale Utilizează aparatul Donders care le observă.
repiraţiei pentru a simula procesul de
pulmonare respiraţie. Elevii sunt atenţi şi
noteaza în caiete cele
două etape ale
respitaţiei.
C.d. 2. să Profesorul reaminteşte Obsevă simularea

recunoască rolul diferenţele dintre ventilaţiei pulmonare şi Problematizarea
componentelor componentele aparatului compară
aparatului respirator. componentele aparatul
respirator în Donders cu cele ale
procesul de aparatului respirator.
respiraţie
- 1115 -
didactic procedee
C.d. 3. să compare Prezintă importanţa Elevii analizează Comparaţia

tipurile de volume volumelor şi capacităţilor imaginile şi selectează
şi capacităţi pulmonare. caracteristicile
pulmonare importante.
C.d. 4. dovedească Profesorul notează pe tablă Elevii notează volumele Problematizarea

rolul volumelor şi formulele prin care pot fi şi capacităţile
capacităţii determinate capacitatea pulmonare în caiete.
pulmonare vitală şi capacitatea
pulmonară totală.
6.Obţinerea Solicita elevilor să descrie Elevii prezintă ce au

performanţei principalele aspecte remarcat de-a lungul Activitate frontală
discutate în cadrul lecţei. lecţiei.
7. Asigurarea Adresează întrebări clasei,

feed– back-ului raspunsurile sunt aprobate Răspund şi comunică Activitate
sau nu, şi daca este necesar cu profesorul. individuală.
se explică; urmărește
activitatea elevilor.
8.Evaluare Fişele de evaluare AEL Lucrează individual Scrisă pe baza

baremului
9.Tema pentru Reazolvarea unei probleme Rezolvă Observaţia

acasă despre capacitatea
pulmonară.
Tema
Calculaţi capacitatea pulmonară totală şi numărul de minute necesare pentru a epuiza aerul dintr-un
recipient cu o capacitatea de 5l, când se respiră normal, ştiind că:
- V.E.R= 1500 ml şi V.I.R= 2500 ml.
- Volumul rezidual este de trei ori mai mare decât volumul curent.
- Frecvenţa respiratorie este de 16 respiraţii pe minut.
- 1116 -
Schema lecţei
Respiraţia
Respiraţia = schimbul de gaze dintre organism şi mediul înconjurător.
Ventilaţia pulmonară
A) inspiraţia:
 muşchii respiratori se contractă
 cutia toracică şi plămânii îşi măresc volumul;
 presiunea intrapulmonară scade;
 aerul pătrunde în plămâni.
B) expiraţia:
 muşchii respiratori se relaxează;
 cutia toracică şi plămânii îsi micşorează volumul;
 presiunea intrapulmonară creşte;
 o parte din aerul din plămâni este eliminat.
Volume şi capacităţi respiratorii
Volumul current - V.C. = 500 ml aer

Volumul inspirator de rezervă – V.I.R = 1500 ml aer
Volumul expirator de rezervă – V.E.R = 1500 ml aer
Capacitatea vitală
C.V. = V.C. + V.I.R + V.E.R
Volumul rezidual – V.R. = 1500 ml aer

Capacitatea pulmonară totală
C.P.T = C.V. + V.R. sau C.P.T = V.C. + V.I.R + V.E.R +

V.R.
Frecvenţa respiratorie în repaus
16 respiraţii/minut (Bărbaţi) şi 18 respiraţii/minut (Femei)
Debitul ventilator de repaus = V.C × frecvenţa respiratorie
- 1117 -
PROGRAMA ŞCOLARĂ PENTRU DISCIPLINA OPŢIONALĂ C.D.Ş.
„COMPETENŢE DIGITALE”
CLASA A XII-A
Prof. Moraru Mihaela

Liceul Teoretic „Andrei Bârseanu” Târnăveni, jud. Mureş
Argument
Transformările societăţii româneşti din ultimii ani, dezvoltarea şi răspândirea informaticii,
pătreunderea hardware-ului şi software-ului în viaţa economică, socială şi în învăţământ, impun o
pregătire diversificată a tinerilor în acest domeniu.
Informatica nu mai reprezintă un domeniu rezervat numai unui grup restrâns de specialişti.
Calculatoarele au pătruns ca unelte de lucru indispensabile, în multiple domenii de activitate, de la
inginerie la arte audio-vizuale şi de la educaţie la sistemele de asigurări sociale.
A apărut, ca o necesitate socială actuală, cerinţa ca utilizarea uneltelor de lucru informatice
să devină subiect de studiu pentru un număr din ce în ce mai mare de persoane, de la vârste din ce în
ce mai reduse. Se estimează că în următorii ani, în societăţile dezvoltate tehnologic, capacitatea de a
utiliza un calculator va deveni la fel de răspândită şi de utilă precum abilitatea de a scrie sau de a
citi.
Din această cauză se impune studierea “utilizării calculatorului” din cele mai “mici” clase de
gimnaziu şi formarea unui bagaj minim de cunoştinţe, pe care se vor pune fundamentele
informaticii de mai târziu, din anii de liceu şi chiar de facultate.
Informatizarea pe scara larga în toate domeniile de activitate face necesara prezenta unor
specialisti care sa fie capabili sa cunoasca din punct de vedere practic sisteme de operare si limbaje
de programare moderne, sa execute lucrari de birotica si contabilitate, sa exploateze baze de date, sa
fie capabili sa lucreze pe retele de calculatoare. Marea cerere de astfel de specialisti si specificul lor
pot fi rezolvate numai prin formarea lor în scoli, cadrul dovedit în învatamântul european ca fiind
cel mai propice în acest scop. Este deosebit de importanta legatura cu întreprinderile si centrele de
calcul sau firma de profil.
Inca din primii ani ai deceniului trecut, scoala noastra a inteles rolul esential pe care il va
avea calculatorul in toate domeniile de activitate. Informatica optional ii pregateste pe elevi pentru
rezolvarea unor situatii problematice din viata cotidiana prin cultivarea perseverentei, increderii in
sine, vointei de a duce la bun sfarsit un lucru inceput.
- 1118 -
Programa de faţă propune recapitularea şi consolidarea cunoştintelor dobândite de elevi în
anii anteriori, în perspectiva pregătirii probei D, pentru evaluarea competenţelor digitale, probă
obligatorie în cadrul examenului de bacalaureat, pentru candidaţii de la toate filierele, profilurile şi
specializările.
Documentul pe care il vor primi în urma susţinerii acestui examen asigură recunoaşterea
nivelului de cunoştinţe ale acestora in ceea ce priveşte utilizarea calculatorului.
Competenţele digitale reprezintă un pachet de cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini de care este
nevoie pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, incluziunea socială şi găsirea unui loc de muncă.
 Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator
 Cunoaşterea modului de utilizare a unor medii informatice de lucru
 Elaborarea unor produse utilizabile care să dezvolte spiritul inventiv şi creativitatea
 Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor
 Exprimarea unui mod de gândire creativ, în structurarea şi rezolvarea sarcinilor de lucru
 Conştientizarea impactului social, economic şi moral al utilizării calculatorului
 Formarea obişnuinţelor de alegere corespunzãtoare a aplicaţiilor în abordarea sarcinilor de lucru
 Manifestarea unor atitudini favorabile faţã de ştiinţã şi de cunoaştere în general
 Manifestarea disponibilităţii de a evalua /autoevalua activitãţi practice
 Manifestarea iniţiativei şi disponibilitãţii de a aborda sarcini variate
 Formarea capacitãţii de a utiliza instrumente informatice
 Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând mijloacele specifice unui sistem
 Înţelegerea impactului tehnologiilor informatice în societate precum şi a conexiunilor dintre
tehnologia informaţiei şi comunicaţiei şi alte obiecte de studiu.
 participarea activă la oră
 teste grilă
 realizarea sarcinilor de lucru pe calculator
SUGESTII METODOLOGICE:
Studiul informaticii are un caracter teoretic şi aplicativ şi se propune desfăşurarea orei în
laboratorul de informatică, oră asistată de profesor, utilizându-se preponderent metoda învăţării prin
- 1119 -
descoperire şi adăugând acestei metode următoarele:
 comunicare
 expunerea
 conversaţia
 învăţarea prin descoperirea dirijată
 demonstrare prin exemple şi rezolvare de exerciţii practice
 metode de predare orientate pe aplicaţii
 descrierea rezolvării problemelor prin paşi
1. Editoare de texte
1.1. Utilizarea operaţiilor de bază în procesarea textului
1.2. Aplicarea diferitelor modalităţi de formatare a textului
1.3. Utilizarea avansată a editorului de texte
1.4. Formatarea finală a unui document
1.5. Aplicarea corectă a modului de tipărire a unui document
1.6. Utilizarea facilităţilor de utilizare a poştei electronice,
1.7. Deprinderea redactării corecte şi rapide a unor documente
2. Editoare de calcul tabelar

2.1. Aplicarea operaţiilor elementare şi a conceptelor de bază ale aplicaţiei Excel
2.2. Utilizarea opţiunilor de formatare şi gestionare a datelor din foile de calcul
2.3. Utilizarea formulelor şi a funcţiilor
2.4. Utilizarea corectă a opţiunilor de tipărire a unei foi de calcul
2.5. Utilizarea unor tehnici şi procedee de realizare de grafice şi diagrame
2.6. Realizarea de import obiecte
3. Baze de date
3.1. Aplicarea operaţiilor elementare şi a conceptelor de bază ale aplicaţiei Access
3.2. Operarea cu baze de date
3.3. Crearea şi utilizarea formularelor
3.4. Utilizarea informaţiilor dintr-o bază de date
3.5. Crearea şi utilizarea interogărilor, rapoartelor, formularelor
- 1120 -
4. Prezentări
4.1. Aplicarea operaţiilor de bază necesare realizării unei prezentări PowerPoint
4.2. Aplicarea elementelor de bază în procesarea textului
4.3. Utilizarea operaţiilor de bază necesare pentru realizarea unei prezentări
4.4. Aplicarea modalităţilor de formatare a unei prezentări
4.5. Utilizarea elementelor grafice în prezentare
4.6. Utilizarea diagramelor
4.7. Inserarea imaginilor şi altor obiecte într-o prezentare
4.8. Realizarea animaţiei într-o prezentare
4.9. Identificarea modalităţilor de a realiza tipărirea prezentării
CONŢINUTURI:
1. Editoare de texte
 Salvarea unui document sub un alt nume sau alt format (de exemplu text, rich text format,
HTML, etc)
 Utilizarea funcţiei Help
 Iniţializarea paginii de lucru
 Inserarea bordurilor de pagină (culoare, lăţime, model, etc.)
 Căutarea şi înlocuirea în document
 Marcare vizuală (neprintabil) paragraf, text
 Formatare la nivel de caracter şi la nivel de paragraf
 Copierea formatului unui text selectat
 Folosirea şi setarea tabulatorilor: aliniere stânga, dreapta, centru, pe punctul zecimal,
poziţionarea tabulatorilor
 Folosirea listelor (numerotare, marcatori)
 Utilizarea instrumentelor de pe bara de desenare
 Inserarea şi formatarea tabelelor într-un document, operaţii în tabele
 Inserarea şi formatarea graficelor şi imaginilor
 Importarea obiectelor, tabelelor, graficelor, fişierelor
 Stiluri şi paginare, aplicarea stilurilor existente unui document, numerotarea paginilor
 Antet şi subsol
 Nota de subsol sau de sfârşit de text
 Corectarea greşelilor de ortografie şi a celor gramaticale - folosirea funcţiei de corectare
ortografică şi gramaticală
- 1121 -
 Opţiunea „Scrisori şi corespondenţe”
 Folosirea opţiunilor de bază pentru tipărire, examinare înaintea imprimării, tipărirea în fişier
 Reguli generale de tehnoredactare şi estetica paginii tipărite
2. Editoare de calcul tabelar

 Salvarea unei foi/registru de calcul, moduri de vizualizare
 Folosirea funcţiei Help
 Moduri de vizualizare
 Formatarea la nivel de pagină
 Antet şi subsol, numerotare pagină
 Operaţii cu foi de calcul
 Operaţii cu celulele / rândurile / coloanele unei foi de calcul
 Formatarea celulelor în conformitate cu tipul datelor ce le vor conţine
 Introducerea de informaţii într-o celulă: numere, text, simboluri
 Formatarea textului: font, dimensiune, stil, culoare, orientare
 Copierea/mutarea conţinutului unei celule într-o altă celulă a aceleiaşi foi de calcul sau a altei
foi de calcul active sau între registre
 Stabilirea tipurilor de margini utilizate pentru o celulă sau un grup de celule
 Sortarea datelor după unul sau mai multe criterii
 Completarea automată a unei serii de date (autofill)
 Formule
 Funcţii (min, max, count, average, sum, if)
 Folosirea referinţei relative, absolută sau mixtă a unei celule în formule sau funcţii
 Diagrame şi grafice realizate cu ajutorul datelor din registru de calcul
 Importul de fişiere imagine, grafice, etc. într-un registru de calcul
 Fixarea opţiunilor pentru tipărire
3. Baze de date
 Proiectarea unei baze de date
 Crearea unei tabele
 Definirea unei chei primare
 Stabilirea unui index
 Modificarea proprietăţilor unui câmp
 Introducerea de date în tabelă
 Vizualizarea, modificarea, căutarea informaţiilor dintr-o tabelă
- 1122 -
 Adăugare şi ştergere de înregistrări într-o tabelă
 Filtre: adăugare, eliminare
 Interogari simple şi multiple. Creare, salvare, adaugare şi eliminare de câmpuri, afişare
informaţii după anumite criterii
 Formulare. Creare, introducere date, formatare, import imagini în formular, modificarea
modului de aranjare a obiectelor în formular.
 Rapoarte. Creare, modificare antet şi subsol, grupare date într-un raport, total raport
 Tiparire.
4. Prezentări
 Crearea, salvarea, modificarea unei prezentări
 Utilizarea Help-ului
 Operaţii cu slide-uri
 Alegerea caracteristicilor pentru diapozitive
 Obiecte în slide-uri (text în casetă text, imagini, diagrame, ecuaţii etc)
 Formatarea textului şi a casetei text
 Operaţii cu obiecte (selectare, copiere, mutare, modificare, formatare, schimbare proprietăţi)
 Importarea altor obiecte în prezentare: text, foi de calcul, tabele, diagrame, fişiere
grafice
 Tranziţie diapozitive
 Animaţie obiecte
 Selectarea formatului de ieşire optim pentru prezentare: overhead, handout,
diapozitive de 35 mm (35 mm slides), prezentare pe ecran (on-screen show)
 Adăugarea diapozitivelor de note pentru prezentator
 Folosirea instrumentelor de navigare pe ecran
 Tipărirea diapozitivelor în diferite formate
Bibliografie:
- Croitoru Mihaela, Utilizarea calculatorului personal pentru competente digitale pregatire pentru
Bacalaureat, Editura Paralela45, 2012
- Popescu Carmen, Vlad Tudor (Huţanu) TIC - Competenţe Digitale - Volumul 1, Editura L&S
Informat, 2010.
- 1123 -
PROIECT DE LECȚIE:
„DENUMIM ANIMALELE DE LA GRĂDINA ZOOLOGICĂ”
Înv. Munteanu Adriana

Şcoala Gimnazială Nr. 1 Ardeoani, jud. Bacău
Clasa: Pregătitoare
Unitatea de invatamant: Scoala Gimnaziala Nr. 1 Ardeoani
Propunător: Prof. înv. primar, Munteanu Adriana
Unitatea tematică: La Gradina Zoologica
Subiectul: „Denumim animalele de la Gradina Zoologica”
Tipul lecţiei: Consolidare și sistematizare a cunoștințelor
Forma de realizare: lecţie integrată
Discipline integrate: DP, CLR, MM, AVAP
Competenţe specifice vizate:

CLR
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar
1.3. Identificarea sunetului iniţial şi/ sau final dintr-un cuvânt, a silabelor şi a cuvintelor din
propoziţii rostite clar şi rar
2.1. Pronunţarea clară a sunetelor şi a cuvintelor în enunţuri simple
3.1. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat, scrise cu litere mari şi mici de tipar
4.1. Trasarea elementelor grafice şi a contururilor literelor, folosind resurse variate
Competenţe integrate:
MEM: 5.1. Sortarea/clasificarea unor obiecte/ materiale etc., pe baza unui criteriu dat
MM: 2.1. Cântarea în colectiv, asociind mişcarea sugerată de text
AVAP
2.2. Exprimarea ideilor și trăirilor personale, în aplicații simple specifice artelor vizuale
2.3. Realizarea de aplicații/compoziții/obiecte/construcții simple, pe baza interesului direct
- 1124 -
Obiective operationale:
Cognitive:
OC1-să unească cuvantul cu imaginea corespunzătoare;
OC2- să stabilească corespondența dintre sunet și literă;
OC3- să despartă cuvintele în silabe precizând numărul lor;
OC4- să citească cuvinte formate din literele învățate;
OC5- să stabilească poziția unui sunet în cadrul cuvântului dat;
Psiho – motorii:
OPM1 - să adopte o poziție corectă în timpul activității;
OPM2 - să se deplaseze în spațiul clasei pentru a soluționa sarcinile primite.
Afective:
OA1 – stimularea participării active în desfăşurarea scenariului didactic;
OA2– dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de colegi şi lecţie pe toată durata activității;
OA3 - colaborarea cu colegii în rezolvarea sarcinilor de lucru.
Resurse:
I. Metodologice:
Strategii didactice
Metode şi procedee: conversaţia, observaţia, explicaţia, jocul didactic,ciorchinele,
exprimarea corporală
Materiale şi mijloace didactice: flip-chart, coli, planşe suport, culori, jetoane, fişe de lucru,
stimulente
Moduri de organizare: pe grupe, frontala, individuala.
II. Temporale: 50 de minute
III. Umane: 19 elevi
IV. Forme şi tehnici de evaluare: observarea sistematică, aprecieri verbale, evaluare reciprocă.
V. Bibliografice:
- Curriculum Naţional - Curriculum pentru învăţământul primar, M.E.C.T.S., 2012;
- Ghidul cadrului didactic – Clasa pregatitoare, ed Joy, 2014.
Etapele
Nr lecției/ Ob Metode și Mijloace Forme de Eva-
Activitatea învățătoarei
Crt resurse Op procedee didactice organizare luare
timp
1. Moment Impart clasa in 4
organi- grupe.Asigur climatul
zatoric favorabil desfăşurării
- 1125 -
Etapele
timp
lecţiei, organizarea
elevilor, a materialelor
didactice.
2. Captarea Opm Va aminititi copii ca Plicul-
atenției 1 Kiky ne-a promis cateva Conversa- supriza Fontala
Oa1 surprize daca o vom ajuta tia Obser
sa invete regulile noastre Imgini varea
de comportamen si cu
comunicare. Ea ne-a trimis animale
un plic surpriza.
Voi deschide plicul care
contine ”poze” cu prietenii
ei de la zoo.
3. Anunța- Pe parcursul acestei Imagini frontala Obser
rea activități ne vom reaminti Conversa- cu varea
temei și literele învățate formând tia animale
a cuvinte noi, vom desparti Apre-
obiecti- in silabe cuvintele, și vom Ciorchine- cieri
velor afla multe noutăți despre le verba-
operațio- animalele de la Zoo. În le
nale mijlocul tablei, desenez un
cerc în centrul căruia voi
scrie LA ZOO. Se lipesc
în jurul acestui cerc
imaginile cu animalele
primite.
4. Reactua- Oc4 Pentru a ne reminti Conversa- Frontala
lizarea literele invatate si sunetele tia Imagini
cunoștin corespunzatoare vom juca cu Obser
țelor „Eu am .. cine are?” animale varea
a)explicarea regulilor explicatia
jocului
-Voi imparti ficarui copil
cartonase cu cate o
imagine cu animale.
- Voi incepe eu jocul cu Apre-
intrebarea “cine are un cieri
animal care incepe cu verba-
suntetul M?” le
-Copilul care are un Demonstra
animal cu acest sunet tia
trebuie sa spuna la randul
sau “eu am maimuta” si Jocul
apoi sa citeasca intrebarea didactic
de pe card: “Cine are un
animal care incepe cu
sunetul L?”
Jocul continua pana la
- 1126 -
Etapele
timp
terminarea cardurilor.
b) jocul de probă
c) desfăşurarea propriu
zisă a jocului
Jocul se desfăşoară cu
toată clasa, intervenind
dacă este necesar.
e) analiza jocului
Se analizează pe scurt
desfăşurarea jocului şi
implicarea elevilor.
5. Dirijarea Oc1 In cel de-al doilea plic Conversa- Imagini frontala
învățării Oc3 elevii descopera tia cu Obser
denumirile animalelor de animale varea
la ZOO. Sarcina este de a explicatia
potrivi cartonasele pe care Apre-
sunt scrise denumirile cartonase cierea
animalelor cu imaginea cu reci-
potrivit. Vor denumi- proca
desparti in silabe rea
cuvintele, vor alcatui animale-
propozitii pe care le vor lor
reprezenta grafic.
Vom număra
animalutele de pe tabla în
funcție de felul lor, de
culoare sau de mărime.
6. Obtine- Oc5 Impartiti in 4 grupe Fise de Pe grupe Obser
rea Oa3 elevii vor avea de rezolvat lucru varea
perfor- Opm cate o fisa. Dupa Apre-
mantei 2 terminarea sarcinilor, cate cierea
un reprezentant din fiecare reci-
grupa va prezenta sarcinile proca
si rezolvarea lor.
7. Realiza- Oc2 Distribui fisele de munca Conversa- Fise de Individua- Obser
rea feed- Oc3 individuala. Explic tia lucru la varea
back- cerintele apoi supraveghez
ului modul in care copiii
rezolva sarcinile.
8. Evalua- Oa2 Se vor face aprecieri Conversa- frontala Apre-
rea generale și individuale ția cieri
activită- asupra participării elevilor gene-
ții la lecție, precum și asupra rale și
comportamentului lor pe de
parcursul orei. grup
- 1127 -
PROIECT DE LECŢIE:
„A ÎNVĂŢA SĂ ÎNVEŢI – O NECESITATE ACTUALĂ ŞI VIITOARE”
Prof. Nae Florentina Laura

Liceul „Voievodul Mircea” Târgoviște, jud. Dâmbovița
CLASA a XII-a
DISCIPLINA: Consiliere şi orientare
COMPONENTA EDUCATIVĂ: Managementul informaţiilor şi al învăţării
TEMA: A învăţa să înveţi - o necesitate actuală şi viitoare
DURATA: 50 minute
TIPUL ACTIVITĂŢII: formare de priceperi şi deprinderi
Realizat de: prof. Nae Florentina Laura
1. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere, în vederea conturării unei atitudini
favorabile faţă de sine
2. Dezvoltarea capacităţii de valorizare maximă a potenţialului propriu, prin deprinderi de
comunicare
3. Stimularea motivaţiei învăţării continue (personale) în scopul dezvoltării propriei cariere
4. Dezvoltarea abilităţii de informare privind cariera şi identificarea stării de prioritate
5. Formarea şi dezvoltarea capacităţii decizionale
6. Armonizarea şi exersarea propriului sistem de valori în acord cu cel social, pentru o mai bună
organizare (structurare) a conştiinţei de sine
COMPETENŢE SPECIFICE: Elevii vor fi capabili:

1. să stabilească relaţia dintre mediul de învăţare şi calitatea învăţării;
2. să analizeze factorii favorizanţi ai învăţării;
3. să aplice elemente de management al timpului pentru succesul în învăţarea şcolară.
4. să desprindă regulile pentru o învăţare eficientă;
5. să acceseze diferite surse de informaţii privind activitatea de învăţare;
6. să identifice stilul propriu de învăţare;
7. să-şi formeze deprinderi de control al mediului de învăţare şi de automonitorizare a
învăţării
- 1128 -
● RESURSE PROCEDURALE:
 metode şi procedee: prelegerea, conversaţia, expunerea, exemplul, aprobarea,
dezaprobarea, exerciţiul
 forme de organizare: frontal, individual
● RESURSE MATERIALE: fise de lucru, prezentari power-point, videoproiector, laptop
DESFASURAREA ACTIVITATII
CONȚINUTUL INFORMAŢIONAL AL
LECŢIEI
NR. ETAPELE FORME
METODE RESURSE
CRT LECŢIEI ACTIVITATEA ACTIVITATEA DE
ŞI PRO- MATE-
DIRIGINTELUI ELEVILOR ORGA-
CEDEE RIALE
NIZARE
1 2 3 4 5 6 7
 Se consemnează
Moment absenţele. catalog
1. organiza-  Se discută despre Răspund la Conver- frontal caiete de
toric problemele apărute întrebări. saţia dirigen-
săptămană Prezintă ţie
anterioară; aspectele de
motivarea disciplină
absentelor,etc şcolară
 Se anunţă tema orei
de dirigenţie.
Precizează
Anunţarea competenţele şi
2. temei şi a condiţiile de lucru. Elevii notează Conver- caiete de
competen- Scrie titlul lecţiei pe tema saţia frontal dirigen-
telor lecţiei tablă: ţie
A învăţa să înveţi - o Expune-
necesitate actuală şi rea
viitoare
Se prezintă
3. Captarea materialul „Poveste Expune- frontal
atenţiei despre... o zi din viaţa Elevii rea video
unui elev” material comentează proiector
realizat în Power Point, materialul expus indivi- laptop
ce are menirea de ai Conver- dual
determina pe elevi să se saţia
oprească o clipă şi să se
gândească la viaţa lor, la
propriile provocări şi la
forţa interioară pe care
cu siguranţă cu toţii o
avem, şi să o privească,
poate, într-o altă lumină.
- 1129 -
LECŢIEI
NR. ETAPELE FORME
METODE RESURSE
ŞI PRO- MATE-
CEDEE RIALE
NIZARE
1 2 3 4 5 6 7
4. Desfăşura- Prezentarea lecţiei
rea cu ajutorul materialului
dezbaterii power point, prin care
dirigintele solicită
elevilor să stabilească şi
să explice regulile de Elevii se implică frontal
studiu eficient, activ în
necesitatea realizării dezbaterea conver-
unor pauze, a stabilirii aspectelor saţia
unui loc de învăţare, propuse.
impunerea unui nivel
optim de zgomot,
planificarea în timp a
materiei. video
proiector
Se prezintă laptop
materialul ″Liceenii de
Exerciţiu ieri si de azi″, material exem-
de dezgheţ preluat de pe google, ce plul
are menirea de ai
convinge pe elevi, că
trebuie să înveţe pentru
a şti, să vadă învăţarea
ca o provocare, nu ca o
corvoadă.
Se defineşte indivi-
învăţarea: dual
Învăţarea este o
activitate conştientă,
practică şi intenţionată
cu care dobândiţi
anumite cunoştinţe şi
competenţe. Implicarea aproba-
elevilor, prin rea
Se precizează contribuţia cu
bugetul de timp stabilit idei cunoscute
studiului individual şi şi prin
motivaţia învăţării. comentarea în
Motivaţia învăţării: momentul
-motive pozitive: dorinţa vizionării PPT-
de dezvoltare a ului.
personalităţii;
-motive negative: teama
de note, de profesor, de
- 1130 -
LECŢIEI
NR. ETAPELE FORME
METODE RESURSE
ŞI PRO- MATE-
CEDEE RIALE
NIZARE
1 2 3 4 5 6 7
eşec;
-motive apropiate: dezapro-
pentru notă, lucrare, barea
teză;
-motive îndepărtate: video
pentru profesia viitoare, proiector
pentru viaţă; frontal laptop
-motive interioare:
dorinţa de a şti, de a fi
folositor;
-motive exterioare:
pentru premii, laude,
examene.
Dirigintele solicită
elevilor să completeze şi
să răspundă cu ajutorul
fişei de lucru ”CUM SĂ
ÎNVĂŢ EFICIENT!” Caută exerci-
Dirigintele informaţiile de ţiul indivi- fişa de
precizează faptul că a care au nevoie dual lucru
şti cum să înveţi eficient pentru sarcina
devine, mai mult ca respectivă
oricând, un imperativ
major al vieţii fiecăruia
dintre noi.
Totuşi oamenii au un
stil de învăţare preferat,
cu ajutorul căruia învăţă
mai eficient.
Se menţionează
stilurile de învăţare care
au importanţă în conver-
îmbunătaţirea saţia
performanţelor şi a
învăţării.
După modalitatea Elevii discută frontal
senzorială implicată, despre
există trei stiluri de importanţa
învățare principale: stilurilor de
 auditiv învăţare
 vizual
 kinestezic
- 1131 -
LECŢIEI
NR. ETAPELE FORME
METODE RESURSE
ŞI PRO- MATE-
CEDEE RIALE
NIZARE
1 2 3 4 5 6 7
Dirigintele Elevii se implică
menţionează că activ video
procesul de memorare în dezbaterea conver- proiector
o dată cunoscut, aduce aspectelor saţia indivi- laptop
rezultate excepţionale propuse. dual
oricui doreşte să înveţe
rapid şi eficient.
Procesul de
memorare presupune trei
faze:
 întipărirea
 conservarea
 reactualizarea.
Se prezintă
materialul ″Lecţii de
viaţã ″, material realizat
în Power Point şi preluat
de pe www.didactic.ro,
ce are menirea de a le
spori încrederea în
propia persoană.
Consideraţi că există
5. Fixarea anumite secrete ca să conver-
noţiunilor înveţi mai uşor pentru saţia
examene??? Citesc frontal
Li se cere elevilor materialele
să evalueze ora de Comentează, indivi-
consiliere şi orientare sunt exem- dual
scriind pe foaia de de accord sau nu plul
flipchart un adjectiv.
câţiva elevi fiind rugaţi
să motiveze alegerea
acestui adjectiv.
Elevii primesc
6. Se anunţă sarcina de a realiza ca
tema orei temă de lucru pentru Notează tema. explica-
următoare acasă „Programul meu ţia frontal
de studiu săptămânal”,
bazat pe regulile de
învăţare eficientă stilul
de învățare predominant
și informațiile noi
obținute în cadrul
acestei activități.
- 1132 -
PROGRAMĂ OPŢIONAL
„MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ”
DEFICIENŢE MINTALE UŞOARE ŞI MODERATE
Prof. psihopedagog Nechita Monica

Şcoala Gimnazială Specială Centru de Resurse şi Documentare
privind Educaţia Incluzivă/Integrată Cluj-Napoca, jud. Cluj
Clasa: a V-a
Durata: 1 an
An şcolar: 2017-2018
Nr. ore/săptămână: 1 oră
Notă de prezentare
Structura prezentei programe cuprinde următoarele elemente:

 Notă de prezentare
 Argument
 Competenţe generale
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
 Conţinuturi ale învăţării
 Valori şi atitudini
 Sugestii metodologice
 Modalităţi de evaluare
 Bibliografie.
Competenţele generale sunt preluate din curriculumul şcolar de trunchi comun dezvoltat în
ciclul primar şi gimnazial pentru învăţământ special.
Competenţele specifice sunt corelate cu unităţile de conţinut, corespondenţa dintre acestea
nefiind biunivocă; o anumită competenţă specifică poate să fie atinsă prin diferite unităţi de
conţinut.
Lista explicită ce recomandă valori şi atitudini accentuează dimensiunea afectiv-atitudinală şi
morală a învăţării, din perspectiva contribuţiei specifice a acestei discipline la atingerea finalităţilor
educaţiei.
- 1133 -
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea
şi realizarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei şi cu
statutul acesteia de curs opţional.
Argument
Şcoala trebuie să utilizeze în procesul instructiv-educativ cele mai eficiente căi, cele mai
variate metode şi mijloace care să asigure şi să stimuleze în acelaşi timp, creşterea ritmului de
însuşire a cunoştinţelor, dezvoltarea personalităţii elevilor, în concordanţă cu progresul omenirii.
Opţionalul ,,Matematică distractivă” îşi propune o abordare ludică a disciplinei matematica
din perspectiva dorinţelor, propunerilor şi necesităţilor elevilor clasei a VI-a, învăţământ special, cu
scopul de a exersa deprinderile, de a consolida cunoştinţele matematice, de a le valorifica în mod
creator şi în acelaşi timp, de a întări puterea de judecată.
Matematica prin joc deschide diverse posibilităţi de abordare ale unei lecţii atât în ceea ce
priveşte învăţarea cât şi evaluarea.
Tematica propusă îi va ajuta pe elevi să-şi dezvolte puterea de a înţelege lucrurile, să lucreze
cu plăcere, cu pasiune, să-şi manifeste gândirea creatoare. Problemele de atenţie şi perspicacitate,
rebusurile, învăţarea prin încercare-eroare, problemele de tip „capcană-surpriză”, lucrul în echipă au
ca rezultat motivarea şi captivarea copiilor astfel că randamentul este crescut. Aceasta cu atât mai
mult cu cât toate activităţile desfăşurate în cadrul acestui opţional se află sub semnul
divertismentului constructiv şi al destinderii creatoare.
Opţionalul îi pregateşte pe elevi pentru rezolvarea unor situaţii problematice din viaţa
cotidiană prin cultivarea perseverenţei, încrederii în sine, a voinţei de a duce la bun sfârşit un lucru
început.
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii.

2. Dezvoltarea capacităţii de explorare∕investigare şi rezolvare de probleme.
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic.
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii.
- 1134 -
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii.
COMPETENŢE SPECIFICE ACTIVITĂŢI DE INVĂŢARE

1. Determinarea numerelor naturale - exerciţii de determinare a unor numere naturale
care îndeplinesc condiţii date. formate din mai multe cifre;
- determinarea numerelor naturale potrivit unor cerinţe
date
- completarea unor siruri de numere
2. Găsirea numerelor pe baza unor - substituirea numerelor cu litere şi invers;
raţionamente algoritmice. - ghicirea unei cifre şterse;
- exerciţii de “decodificare” a operaţiilor scrise cu
litere,forme geometrice sau alte desene
3. Aplicarea tehnicilor de calcul - completarea simbolurilor matematice într-o egalitate
însuşite în construcţii numerice. - construirea de coloane şi cifre pentru a obţine
„pătrate perfecte”.
- exerciţii bazate pe ordinea efectuării operaţiilor sub
formă de labirint,
2. Dezvoltarea capacităţii de explorare∕investigare şi rezolvare de probleme.
COMPETENŢE SPECIFICE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Găsirea mai mulor soluţii pentru - identificarea şi aplicarea unor reguli şi scheme pentru
un exerciţiu sau o problemă. efectuarea operaţiilor;
2. Dobândirea de antrenament în - alegerea unei situaţii concrete şi înţelegerea corectă a
rezolvarea problemelor. mesajelor;
- sintetizarea datelor într-o reprezentare grafică
sugestivă pentru întocmirea planului de rezolvare
3. Rezolvarea de probleme - rezolvarea unor probleme care necesită doar atenţie
distractive, de logică şi de logică, perspicacitate nu şi utilizarea unor metode de
perspicacitate rezolvare
- rezolvarea problemelor care presupun mai multe
soluţii
- probleme cu conţinut amuzant
4. Transpunerea unui text - descoperirea şi rezolvarea problemelor existente
problematic în problemă înconţinutul unor poezii
- probleme ghicitori
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic.

1. Crearea, în scris sau oral, a unor - exerciţii de compunere, prin analogie, a unor glume,
scurte enunţuri∕mesaje pe baza unui a unor variante de joc matematic;
suport verbal. - compunere de probleme în versuri
- compunere de ghicitori matematice
2. Dezvoltarea capacităţii de a selecta - exerciţii de identificare, în literatura pentu copii a
o informaţie şi de a lua decizii. unor enunţuri∕mesaje ce pot constitui suport în
alcătuirea textelor matematice.
- 1135 -
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii.

1. Observarea şi înţelegerea faptului - construirea unor dialoguri, redactarea unor texte
că viaţa ne oferă nenumărate „situaţii-
pentru a evidenţia „nevoia” de matematică în cursul
problemă” de rezolvat. vieţii;
2. Realizarea de legături între diferite
- exerciţii care solicită cunoaşterea formelor
domenii ale matematicii sau între geometrice
matematică şi alte discipline - jocuri cu figuri/corpuri geometrice, beţişoare,
monede
- exerciţii-joc de construire a siluetelor unor obiecte
utilizând cele şapte figure ale pătratului Tangram
- probleme cotidiene care se rezolvă matematic
3. Constatarea faptului că „isteţul” - cunoaşterea unor „momente-capcană” din viaţa
depăşeşte cu succes „examenele” marilor matematicieni prin lecturi adecvate;
neprevăzute ale vieţii.
4. Manifestarea disponibilităţii de a - rezolvarea de probleme şi exerciţii în grup
învăţa de la alţii - exerciţii de evaluare şi autoevaluare a rezultatelor
muncii lor
- competiţie în grup/între grupuri
Conţinuturi ale învăţării
1. Călătorie în lumea numerelor

 Jocuri cu numere
 Probleme de numeraţie
 Şiruri de numere
2. Calcul, logică şi atenţie
 Ghicitori matematice
 Numere aşezate în figuri
 Pătrate magice
 Jocuri în pătrat
 Socoteli codificate
 Calcule interesante
 Labirinturi matematice
3. Probleme isteţe pentru copii isteţi
 Întrebări cu ...surprize
 Probleme în versuri
 Probleme de logică şi perspicacitate
 Probleme din viaţa de zi cu zi
 Dintre...”sute” de soluţii
- 1136 -
4. Geometrie distractivă
 Geometrie... cu foarfecele
 Pătratul Tangram
Conţinuturi (asociate competenţelor)
Nr. Unitatea de Conţinuturi Competenţe Nr. ore

crt. învăţare specifice
1 Călătorie în lumea 1. Jocuri cu numere 1.1; 1.2; 2.1; 7
numerelor 2.Probleme de numeraţie 2.2; 3.1
3.Şiruri de numere
4.Evaluare
2 Calcul, logică şi 1.Ghicitori matematice 1.3; 2.1; 2.2; 11
atenţie 2.Numere aşezate în figuri 2.3; 2.4; 3.1;
3.Pătrate magice 3.2; 4.3;
4.Jocuri în pătrat
5.Socoteli codificate
6.Calcule interesante
7.Labirinturi matematice
8.Evaluare
3 Probleme isteţe 1.Întrebări cu ...surprize 2.1; 2.2; 2.3; 11
pentru copii isteţi 2.Probleme în versuri 2.4; 3.1; 3.2;
3. Probleme de logică şi perspicacitate 4.1; 4.2; 4.3
4.Probleme din viaţa de zi cu zi
5.Dintre...”sute” de soluţii
6.Evaluare
4 Geometrie 1.Geometrie... cu foarfecele 2.1; 2.3; 4.1; 6
distractivă 2.Pătratul Tangram 4.2; 4.3
3.Evaluare
5 Evaluare finală Concurs:”Sunteţi isteţi?” 1.1; 1.2; 1.3; 1
2.2; 4.3; 4.4
Prezenta programă şcolară este concepută în aşa fel încât să permită profesorului:
- orientarea progresivă a elevilor în activităţile de învăţare menite să conducă la formarea
competenţelor generale şi specifice;
- orientarea propriei activităţi înspre valorificarea conţinuturilor prevăzute de programă şi a
experienţei didactice proprii.
Valorizarea competenţelor-cheie şi asigurarea transferabilităţii acestora, abordarea ştiinţifică
a conţinuturilor activităţii de învăţare, centrarea pe elev, accentuarea caracterului practic-aplicativ al
învăţării presupun respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile, între care:
- 1137 -
- utilizarea unor strategii didactice care accentuează construcţia progresivă a capacităţilor şi
a cunoştinţelor şi consolidarea continuă a acestora, spiritul reflexiv şi autoexigenţa, cultivarea
capacităţii elevului de a se autoevalua;
- utilizarea unor metode de învăţare activ-participative – cum sunt învăţarea prin
descoperire, problematizarea, învăţarea în cooperare, studiul de caz, simularea, jocul de roluri, –
care dezvoltă gândirea, precum şi capacităţile de comunicare în diferite context;
- crearea unui cadru educaţional care să favorizeze interacţiunea socială pozitivă, motivarea
intrinsecă a elevului pentru activitatea de învăţare şi manifestarea disponibilităţii de angajare în
procesul propriei formări.
Prin parcurgerea acestui curs opţional se va urmări formarea unor valori şi atitudini precum:
 Revigorarea şi menţinerea interesului pentru matematică al elevului.
 Reconsiderarea locului şi rolului jocului în învăţarea matematicii.
 Abordarea matematicii ca un fundament al culturii generale.
 Dezvoltarea toleranţei faţă de opiniile altora
 Cultivarea receptivităţii şi a flexibilităţii pentru aplicarea cunoştinţelor de
matematică în viaţa cotidiană
 Initiativa personala
 Dezvoltarea sentimentul de satisfacţie a lucrului bine făcut
 Identificarea rolului decisiv al formării matematice în abordarea cu succes a oricărei
viitoare profesii
 Încurajarea muncii în echipă.
Evaluarea reprezintă o componentă a procesului de învăţare centrat pe elev şi pe

competenţe, integrată în acest proces, având ca principale funcţii reglarea continuă şi eficientizarea
învăţării. Evaluarea trebuie să fie continuă, să vizeze atât procesul, cât şi rezultatele acestuia
(parţiale şi finale), să producă informaţii pertinente şi utile.
Profesorul are libertatea de a utiliza modalităţi de evaluare care să permită aprecierea
imaginaţiei, a originalităţii, a creativităţii. În acest scop evaluarea se va realiza prin:
 Probe practice
 Probe orale;
 Portofoliu
 Observarea sistematică
- 1138 -
 Autoevaluarea.
Bibliografie
1. Viorel George Dumitru, Mihail Roşu, (2008), Matematică distractivă, Editura All, Bucureşti
2. Grigore Gheba, Lucreţia Gheba, Constantin Popovici, Monica Şuluţiu, (1997), Jocuri didactice şi
probleme de perspicacitate matematică, Editura Univers Pan, Bucureşti
3. Elena Simionică, Florin Caraiman, (1999), Matematica...prin joc, Editura Polirom, Iaşi
4. Claudiu Vodă, Nicolae Predescu, (1977), Jocuri şi probleme distractive, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti
5. http://www.didactic.ro/jocuri
- 1139 -
PROIECT DE PROGRAMĂ
PENTRU COPIII CU DEFICIENȚE MINTALE MODERATE
OPȚIONAL – ORIGAMI
Prof. Nedelcu Petruța

ARII CURRICULARE IMPLICATE:

 Matematică şi ştiinţe
 Arte
DURATA 1 an
CLASA a IV-a
ARGUMENT:
Origami a apărut în Japonia mai mult de 1000 de ani în urmă. În traducere ,,ori,, înseamnă a
plia, iar ,,kami,,- hârtie. Plierea hârtiei nu este doar lucru manual, ci necesită și un aport considerabil
din partea creierului. Specialiștii au dovedit că centrul vorbirii și centrul răspunzător de controlul
mișcării degetelor se află în strânsă dependență. Un proverb oriental spune: ,,Cum acționează
degetele, așa gândește capul,,. Activitatea intensă a mâinilor implică o activitate, la fel de intensă, a
structurilor corticale, ale creierului cu alte cuvinte, o interdependență între zonele senzoriale și
motorii ale emisferelor cerebrale. Ocupându-se cu origami, copilul lucrează cu degetele sub
controlul conștientului, ceea ce favorizează o dezvoltare armonioasă a ambelor emisfere cerebrale.
În cazul copiilor cu cerințe educaționale speciale Origami este un opțional ce vine în
sprijinul programelor educațional-terapeutice și urmărește valorificarea resurselor psihice și
dezvoltarea acestora în măsura posibilităților. Deci, prin opționalul Origami urmăresc stimularea-
dezvoltarea: gândirii, atenției, memoriei, intuiției, creativității, vederea tridimensională și, în
special, stimularea-dezvoltarea musculaturii fine a mâinilor. Urmăresc și creșterea potențialului
psiho-motric a copilului cu deficiență mintală, înlăturarea stresului, creșterea încrederii în forțele
proprii, depășirea stării de tensiune interioară specific acestui tip de deficiență. Arta de a
confecționa diferite obiecte prin îndoirea, plierea hârtiei, constituie o terapie ocupațională
importantă, iar copilul, cu mijloace modeste (hârtie, foarfece, lipici), poate crea obiecte și figuri
minunate. Unele obiecte pot fi folosite ca jucării sau ca mici obiecte de ornament. Aceste activități
sunt recreative și prezintă interes deoarece oferă mulțumire, satisfacție celor care reușesc să
- 1140 -
confecționeze diferite figurine.
OBIECTIVE-CADRU:
1. Familiarizarea şi utilizarea unor tehnnici de lucru cu hârtia;
2. Confecţionarea şi evaluarea unor produse din hârtie specifice tehnicii origami;
3. Activizarea și îmbogățirea vocabularului specific;
4. Dezvoltarea simţului estetic și practic.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI SUGESTII DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Familiarizarea şi utilizarea unor tehnnici de lucru cu hârtia;
Obiective de referinţă Sugestii de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a IV-a elevul Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele tipuri de
va fi capabil: activităţi:
1.1 să descrie proprietăţile - sortarea hârtiei de diferite tipuri;
hârtiei (provenienţa, - identificarea însuşirilor hârtiei;
utilitatea ei, caracteristici);
1.2 să prezinte specificul - definirea termenilor colaj, origami;
fiecărei tehnici de lucru cu - identificarea tehnicilor folosite, pe diferite lucrări-model;
hârtia: colaj, origami; - verbalizarea regulilor/ principiilor specifice fiecărei tehnici în
parte;
- exerciţii de observare a figurilor geometrice regulate;
1.3 să identifice elementele și
proprietățile figurilor - exerciţii de obţinere a figurilor geometrice din hârtie:
geometrice regulate;
 prin măsurare şi desen;
 prin pliere şi tăiere / rupere cu rigla sau pe muchia

băncii (pătratul, triunghiul, dreptunghiul);
- identificarea laturilor, unghiurilor, diagonalelor, medianelor

unei figuri geometrice, prin pliere şi/sau desen;
1.4 să aplice principii simple - obţinerea echilibrului şi stabilităţii spaţiale a unor produse
ale echilibrului corpurilor confecţionate din hârtie;
2. Confecţionarea şi evaluarea unor produse din hârtie specifice tehnicii origami;

- alegerea hârtiei după culoare, grosime, tăiere după contur;
2.1 să aplice tehnici de lucru
specifice activității de - identificarea culorilor, identificarea figurilor geometrice;
origami
- identificarea etapelor de lucru;
- îndoirea pătratelor de diferite culori pe diagonală. Teme de
- 1141 -
activitate: batistuța, șervețelul, băsmăluța. Ornarea lor.
- confecționarea de obiecte diverse, utilizând tehnicile de

lucru cu hârtia.
2.2 să aplice principiile de - obținerea echilibrului și stabilității unor produse spațiale

echilibru a corpurilor confecționate din hârtie.
2.3 să aprecieze calităţile - exerciţii de apreciere a calităţilor produsului finit, în funcţie
produsului finit de criterii simple date, precum: corectitudine, simetrie,
aspect etc.;
- exersarea spiritului critic şi autocritic;
2.4 să combine tehnicile - realizarea unor lucrări mixte, combinând tehnicile de lucru
învățate pentru obținerea cu hârtia: îndoire, pliere, tăiere, lipire.
unor produse complexe
- Din pătrat: scrisoarea, plăcinta, morișca, solnița, paharul.
- Din dreptunghi: coiful, barca, avionul, vaporul, pălăria.
3. Activizare și îmbogățirea vocabularului specific;

3.1 să verbalizeze etapele de - observarea şi identificarea etapelor de lucru;
lucru; - îndoirea, plierea, muchierea, formele geometrice obținute,
formele de bază;
3.2 să manifeste iniţiativă în - activităţi în grup pentru realizarea produselor complexe/
grupul de lucru în care îşi lucrărilor tematice obținute prin îmbinarea figurilor realizate
desfăşoară activitatea; separat;
4. Dezvoltarea simţului estetic și practic.

4.1 să utilizeze tehnicile învăţate - ornarea sălii de clasă, a camerei proprii, a şcolii;
pentru înfrumuseţarea mediului - organizarea unor expoziţii de popularizare a activităţii, a
ambiant; unor expoziţii cu vânzare: figuri de animale, plante, obiecte
cunoscute și utlizate;
- organizarea unui târg şi a unui atelier de origami cu ocazia
Zilei Internaţionale a Copilului, Crăciun, Paște;
4.2 să găsească soluţii pentru - încadrarea produselor finite în clasă, acasă etc.;
valorificarea obiectelor utilizate; - realizarea de obiecte distractive, estetice, practice;
4.3 să valorifice maculatura - exerciţii de recuperare a maculaturii prin refolosirea hârtiei
Conţinuturile învăţării
1. Istoricul și tehnicile origami;
- 1142 -
2. Materiale şi instrumente de lucru;
3. Exersarea de figuri geometrice din hârtie;
4. Forme de bază folosite în origami;
5. Obținerea echlibrului produselor realizate;
6. Confecţionarea unor forme simple și complexe.
Metodele didactice utilizate în activitățile de învățarea: observația, explicația, demonstrația,
exercițiul, instructajul, joc didactic.
Mijloacele didactice: videoproiectorul, filme educative, trusă geometrică, flip-chart.
 Probe practice
 Proiect ,,Portofoliu Origami,,
 Expoziţii tematice: Ornarea clasei, Sărbătoarea Crăciunului, Iepurașul de Paște, etc.
Indicatori de performanță
La sfârșitul anului școlar toți elevii clasei a IV-a vor fi capabili să utilizeze tehnnici de lucru
cu diferite tipuri de hârtie.
La sfârșitul anului școlar toți elevii vor confecţiona şi denumi produse realizate din
hârtie prin tehnica origami.
La sfârșitul anului școlar toți elevii vor folosi activ vocabularul specific tehnicii origami.
La sfârșitul anului școlar toți elevii vor evidenția aspectul estetic și simțul practic al
produselor obținute prin tehnica origami.
Bibliografie:
 Zulal Ayture-Scheele – Hobby origami – construcţii din hârtie pentru cei mici şi cei mari,
Editura M. A. S. T., 2006
 Robert J. Lang, Stephen Weiss –Origami zoo, St. Martin's Griffin Press, New York, 1990
 Michael G. LaFosse –Advanced origami, Tuttle Publishing, Tokio, 2005
 www.oriland.com
 www.papercrane.org
 www.opane.com
 www.origami.as
- 1143 -
PROGRAMA PENTRU ORELE DE OPŢIONAL
LA DISCIPLINA INFORMATICĂ PAS CU PAS
PENTRU CLASA A 8-A
Prof. Negrea Beatrix

Liceul Pedagogic „Regele Ferdinand” Sighetu Marmaţiei, jud. Maramureş
Notă de prezentare/ argument
Curriculum-ul pentru un an de studiu cuprinde 1 oră pe saptamână, activitatea desfaşurându-

se în laboratorul de informatică.
Prezentul curs are un impact puternic asupra celor trei niveluri ale personalităţii elevilor:
cognitiv, afectiv şi psihomotor, deoarece vine în întâmpinarea dorinţelor personale ale elevilor,
aceştia simţindu-se coparticipanţi în activitatea de predare-invăţare cu profesorul. Transformările
societăţii româneşti din ultimii ani, dezvoltarea şi răspândirea informaticii, pătrunderea elementelor
moderne de comunicaţii şi tehnologii informatice în ţara noastră, impun o pregătire diversificată a
tinerilor în acest domeniu de la vârste foarte fragede.
Si copii, şi tineri, şi mulţi vârstnici se doresc utilizatori avizaţi ai calculatorului. Elevii,
viitori specialişti în diverse domenii, vor pentru început să utilizeze calculatorul învăţând să-l
folosească eficient şi corect.
Cursul îşi propune să formeze la elevi obişnuinţa de a recurge la concepte şi metode
informatice de tip algoritmic în abordarea problemelor variate cu care se confruntă.
De asemenea, un obiectiv important al cursului îl constituie exprimarea unui mod de gândire
creativ în structurarea şi rezolvarea problemelor, urmărind dezvoltarea unei gândiri ordonate şi
logice.
Tehnologia informaţiei, prin specificul ei, este esenţial legată de lucrul individual pe un
calculator, deci dezvoltă deprinderea de a lucra individual. Pe de altă parte, prin intermediul
reţelelor de calculatoare este posibil schimbul de informaţii între mai mulţi utilizatori de
calculatoare mult mai eficient decât prin orice altă metodă clasică.
Prezentul curs se doreşte un demers operaţional. Parcurgerea acestuia, secvenţială sau nu,
transformă un “inocent” într-un utilizator avizat.
În elaborarea programei s-a urmărit esenţializarea conţinutului, compatibilitatea
cunoştinţelor cu vârsta elevilor, prezentarea conţinutului într-o formă accesibilă în scopul stimulării
motivaţiei pentru studiul informaticii în sistemul nostru de învăţământ. Pe parcursul anului la
- 1144 -
clasele a VIII-a, programa iși propune să îi familiarizeze pe elevi cu privire la înțelegerea noțiunilor
elementare de programare precum și creearea de pagini Web simple utilizând limbajul HTML.
Programa are următoarele componente:
- Notă de prezentare
- Competenţe specifice şi conţinuturi
- Valori şi atitudini
- Sugestii metodologice.
1. Definirea notiunilor de baza legate de Internet

2.Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator
3.Definirea si utilizarea marcajelor pentru introducerea si formatarea textelor
4. Cunoaşterea modului de inserare a imaginilor şi realizarea legăturilor între pagini
Competenţe specifice şi conţinuturi
1. Definirea notiunilor de baza legate de Internet

Competenţe specifice Conţinuturi
1.1 Definirea noţiunii de internet Reţeaua Internet
1.2 Cunoaşterea noţiunii de World Wide Programe de navigare/Browser şi Motoare de
Web căutare
1.3 Enumerarea serviciilor oferite de internet Servicii oferite de internet
1.4 Enumerarea elementelor/entităţilor
necesare accesului la Internet
1.5 Utilizarea posibilităţilor de căutare a
informaţiilor
1.6 Cunoaşterea paşilor necesari realizarii
unei pagini web
2.Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator

2.1. Aplicarea principiilor generale ale  Etapele procesului de dezvoltare a
proiectării documentelor hipermedia unei interfeţe web
2.2. Identificarea diferitelor modalităţi de
organizare a informaţiilor într-un  Organizarea informaţiei utilizând
document hipermedia complex. tehnici generale de tehnoredactare
computerizată
- 1145 -
3.Definirea si utilizarea marcajelor pentru introducerea si formatarea textelor, relizarea
listelor
3.1.Cunoaşterea structurii unui document  Structura de bază a unui document
html HTML
3.2.Identificarea marcajelor necesare
realizării formatării textelor  Atributele în HTML
3.3.Utilizarea marcajelor pentru formatarea
textelor  Culoarea fondului unei pagini
3.4.Realizarea unor liste
3.5. Inserarea unor tabele  Culoarea textului
 Etichete HTML pentru formatarea

textului
 Introducerea listelor
 Tabele
4. Cunoaşterea modului de inserare a imaginilor şi realizarea legăturilor între pagini

4.1.Cunoaşterea marcajelor necesare pentru Introducerea imaginilor într-o pagină
introducerea imaginilor Hiperlegături (link-uri, ancore)
4.2Utilizarea marcajelor pentru a introduce  Elementul <a>
imagini  Legături către alte pagini web
4.3.Cunoaşterea modului de realizare a  Trimiterea automată a unui e-mail
legăturilor dintre pagini
4.4Realizarea unor legături între pagini
5Accesarea paginii tineri în siguranță pe Internet

Competenţe specifice Activităţi de învăţare/ Conţinuturi
5.1. analiza prin accesarea paginii tineri în  www.copiidisparuti.ro/lectii
siguranţă pe Internet
5.2. poşta electronică  crearea unei căşuţe poştale
 trimitere, răspuns formulat la un mesaj
electronic
5.3. discuţii/ analize despre viruşi/ antiviruşi  modalitatea de acţionare a viruşilor/
antiviruşilor calculatoarelor
1. Conştientizarea impactului social, economic şi moral al utilizării calculatorului.

2. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor.
3. Exprimarea unui mod de gândire creativ, în structurarea şi rezolvarea sarcinilor de lucru.
- 1146 -
4. Formarea obişnuinţelor de alegere corespunzătoare a aplicaţiilor în abordarea sarcinilor de
lucru.
5. Manifestarea unor atitudini favorabile faţă de ştiinţă şi de cunoaştere în general.
6. Manifestarea disponibilităţii de a evalua/ autoevalua activităţi practice.
7. Manifestarea iniţiativei şi disponibilităţii de a aborda sarcini variate.
8. Formarea capacităţii de a utiliza instrumente informatice.
Predarea-învăţarea disciplinei „Informatică pas cu pas” va fi orientată pe rezolvarea unor

sarcini de lucru, utilizându-se preponderent metoda învăţării şi a formării deprinderilor prin
rezolvarea unei game cât mai variate de aplicaţii practice şi punându-se accent pe realizarea cu
exactitate şi la timp a cerinţelor sarcinilor de lucru. Realizarea proiectelor în cadrul activităţilor
practice va urmări dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă.
Locul de desfăşurare a instruirii se recomandă a fi un laborator de informatică în care –
pentru optimizarea demersului didactic – este necesar să existe o dotare minimală care presupune
un număr de calculatoare egal cu numărul elevilor din clasă. Configuraţia calculatoarelor trebuie să
permită rularea aplicaţiilor prin care vor fi formate competenţele specifice.
Predarea informaticii va fi orientată pe rezolvarea de probleme, utilizându-se preponderent
metode activ-participative şi punându-se accent pe analiza problemei. Pentru buna desfăşurare a
orelor şi aplicarea programei se sugerează următoarele activităţi de învăţare:
 familiarizarea elevului cu noţiunea de limbaj de programare;
 prezentarea şi exemplificarea elementelor de bază ale limbajului de programare;
 activităţi de formare a deprinderilor de organizare a informaţiilor în tablouri
unidimensionale, prin exemplificări concludente;
 utilizarea intrării şi ieşirii standard;
 exersarea scrierii unor programe simple.
Bibliografie
În cadrul cursului opţional “Informatică pas cu pas”, fără a se neglija însă orice altă sursă
de informaţie, am propus elevilor următoarea bibliografie minimală:
1. Cumlissh Christian, Primii paşi în internet, Editura All Educational, Bucureşti, 1997
2. Kasser Barbara, Utilizare internet, Editura Teora, Bucureşti, 1999
3. Marinescu D., Trandafirescu T., PC-Manualul începătorului, Editura Teora, Bucureşti,
- 1147 -
1995
4. Internet (www.edu.ro, www.didactic.ro, www.copiidisparuti.ro)
- 1148 -
LESSON PLAN:
MY HOME IS MY CASTLE
Prof. Negrea Tamara Roxana

Liceul Tehnologic „General Magheru” Rm. Vâlcea, jud. Vâlcea
Grade: X
Time of lesson: 50 minutes
Lesson title: My home is my castle
Type of lesson: teaching – learning
Textbook: Upstream - Intermediate, Express Publishing
Lesson objectives:
By the end of the lesson, students will be able:
 to produce accurate spoken and written messages;
 to describe their houses / rooms.
Aids / Materials: textbook, worksheets with different activities, CD, video projector, whiteboard
Teaching techniques: conversation, multiple-choice and matching exercises, tick the correct
answer, explanation, listening comprehension, dialogues, describing images.
Methods: brainstorming, role-play.
Skills involved: speaking, reading, listening, writing.
Types of activities: frontal, individual, pair work.
Students’ problems:
 it may be difficult for the students to understand some parts of the listening material;
 students might make grammar and pronunciation mistakes.
STAGES OF THE LESSON:
I. Lead-in:
Aim: to create a relaxing atmosphere for the lesson.
Skills: listening, speaking.
Time: 3 minutes.
Interaction: Teacher – Students.
Procedure: The teacher enters the classroom, greets the students and introduces the guests. The
teacher checks attendance and ensures the necessary working conditions (order, cleanliness,
- 1149 -
discipline, date on the whiteboard). Students answer the teacher’s questions.
II. Checking the homework:

Aim: to correct the mistakes
Skills: speaking, listening
Time: 5 minutes
Interaction: Teacher – Students, Students – Students.
Procedure: The teacher asks students to present their homework, by appointing a student to read the
requirement. The teacher names various students to take turns in reading the sentences. The teacher
asks students to correct, if necessary.
III. Warm-up:
Aim: to introduce the topic of the lesson
Skills: speaking, writing, reading
Time: 5 minutes
Procedure: The teacher writes the title of the lesson on the whiteboard and asks students to explain
what the title suggests.
IV. Pre-listening / pre-reading activities

Aims: to stir interest and promote discussion; to create involvement in the given task; to learn and
use new vocabulary.
Skills: speaking, writing
Time: 7 minutes
Interaction: Teacher – Students, Students –Teacher
Procedure: The teacher elicits vocabulary from the students, using the brainstorming method, and
writes the rooms of the house and furniture on the whiteboard.
V. Listening activity
Aims: to develop the pupils’ listening skills
Skills: listening
Time: 10 minutes
Procedure: The teacher plays a CD related to daily experiences. Students are supposed to listen
carefully, repeat the pronunciation and write the new phrases in their notebooks.
- 1150 -
VI. While-reading
Aims: to act out dialogues; to check Ss’ understanding of the text; to develop the pupils’ reading
and speaking skills; to improve pronunciation
Time: 10 minutes
Interaction: Students – Students (pair work), Teacher – Students
Procedure: Students are asked to read dialogues in pairs, by using the role-play method. The teacher
corrects pronunciation and asks students questions about the dialogues. Students raise their hands to
provide the answers. Students or the teacher correct, if necessary.
VII. After-reading
Aims: to understand the message of the lesson
Skills: speaking, listening
Time: 5 minutes
Interaction: Teacher – Students, Students – Teacher, Students – Students
Procedure: The teacher asks students questions about the dialogues. Students solve the tasks given
by the teacher.
VIII. Feedback and evaluation

Time: 3 minutes
Interaction: Teacher – Students
Procedure: The teacher makes verbal appreciations on the students’ activity and marks 4-5 students
accordingly. Students listen to the teacher’s remarks.
IX. Homework and Lead out

Skills: speaking, writing
Time: 2 minutes
Interaction: Teacher – Students
Procedure: Students are supposed to describe their houses.
- 1151 -
PROIECT DE LECŢIE:
„LAGĂRE CU ALUNECARE”
Prof. Neneciu Rodica

Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” Oneşti, jud. Bacău
COLEGIUL TEHNIC “GHEORGHE ASACHI” ONEŞTI

PROFESOR: ing. Neneciu Rodica
DISCIPLINA: M 1 – SISTEME DE TRANSMITERE A MIŞCĂRII
CLASA: a XI - a
NR. ORE / SAPTĂMÂNĂ: 1 ore
Unitatea de învăţare: Organe de maşini auxiliare

Lecţia: Lagăre cu alunecare
Durata: 50 minute
Obiective: O1: - să definească lagărele cu alunecare
O2: - să reprezinte grafic lagăre simple
O3: - să clasifice lagărele cu alunecare
O3: - să identifice domeniile de utilizare
O4: - să recunoască materialele pentru lagărele cu alunecare
Material didactic: fise de lucru, lagăre simple.
Evocare: Inceputul activităţii didactice se face prin stârnirea curiozităţii printr-un joc de cuvinte.
Realizarea sensului:
- Voi aplica METODA MOZAIC.
- Clasa este formată din 20 elevi.
- Formez 4 grupe de bază cu 5 elevi fiecare.
- Formez 5 grupe de experţi cu 4 elevi fiecare.
- Împart fişa de lucru ’’Lagăre cu alunecare’’ grupelor de experţi şi fiecare expert învaţă
paragraful destinat numărului său.
- După insuşirea paragrafului din text, de către fiecare expert, formez grupele de bază şi fiecare
expert prezintă colegilor săi de grupă ce a invăţat.
Reflecţii:
- Evaluarea se va face prin rezolvarea unui test pe grupe.
- Notarea se va face în funcţie de ordinea rezolvării testului şi de răspunsul dat.
- 1152 -
FIŞĂ DE LUCRU
Lagăre cu alunecare
1. Definiţie. Condiţii.
Lagărele cu alunecare sunt organe de maşini care susţin organe în mişcare de rotaţie (arbori şi
osii).
Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească sunt:
- să permită mişcarea organelor susţinute
- să preia toate solicitările din fusuri
- să permită o bună ungere
- să permită evacuarea căldurii
- să aibă întreţinere simplă şi ieftină.
Constructiv, lagărele cu alunecare pot fi: - simple
- complexe.
2. Reprezentarea grafică.
Tipuri de lagăre simple
- 1153 -
3. Domenii de utilizare:
- la arbori de turaţii foarte mari
- pentru ghidarea de mare precizie a arborilor
- la arborii foarte grei
- când trebuie preluate şocuri, lovituri sau vibraţii mari
- când funcţionarea are loc în medii nefavorabile (apă, impurităţi)
- la mecanisme cu funcţionare lentă sau intermitenţe mari.
4. Clasificarea lagărelor cu alunecare.
a. după direcţia sarcinii:
- radiale
- axiale
- radial - axiale.
b. după forma suprafeţei de frecare:
- cilindrice
- conice
- sferice
- plane
c. după poziţia fusului pe arbore:
- de capăt
- intermediare.
5. Materialele pentru lagărele cu alunecare.
Materiale de antifricţiune:
- fonte cu grafit nodular antifricţiune (Fgn A1, Fgn A2)
- bronzuri pe bază de plumb (Pb - Cu, Pb - Sn - Cu)
- bronzuri speciale (Cu - Pb - Sn - Ni, Cu - Pb - Sn - Ni - Zn)
- aliaje pe bază de staniu şi aluminiu
- pulberi de Fe, Cu, Sn, Pb, C presate în forme la temperaturi ridicate şi impregnate
cu lubrifiant
- materiale nemetalice (mase plastice, cauciuc, ceramice).
- 1154 -
Grupa: Data:
Test de evaluare
1. Lagărele cu alunecare sunt organe de maşini care ............ organe în mişcare de ........... (arbori şi
osii).
Punctaj: 2 x 10=20 puncte
2. Precizaţi trei condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească lagărele cu alunecare:
-
-
-
3. După forma suprafeţei de frecare:
-
-
-
-
4. Precizaţi doua materiale pentru execuţia lagărelor cu alunecare:
-
-
Punctaj: 2 x 5= 10 puncte
5. Precizaţi un domeniu de utilizare a lagărelor cu alunecare:
-
Punctaj: 1 x 5= 5 puncte
Oficiu: 30 puncte pt. grupa care rezolva prima
20 puncte pt. grupa care rezolva a doua
10 puncte pt. grupa care rezolva a treia
Barem de corectare
1. susţin; mişcare.
2. - să permită mişcarea organelor susţinute
- să preia toate solicitările din fusuri
- 1155 -
- să permită o bună ungere
- să permită evacuarea căldurii
- să aibă întreţinere simplă şi ieftină.
3. – cilindrice; - conice; - sferice; - plane
4. - fonte cu grafit nodular antifricţiune (Fgn A1, Fgn A2)
- bronzuri pe bază de plumb (Pb - Cu, Pb - Sn - Cu)
- bronzuri speciale (Cu - Pb - Sn - Ni, Cu - Pb - Sn - Ni - Zn)
- aliaje pe bază de staniu şi aluminiu
- pulberi de Fe, Cu, Sn, Pb, C presate în forme la temperaturi ridicate şi impregnate
cu lubrifiant
- materiale nemetalice (mase plastice, cauciuc, ceramice).
5. - la arbori de turaţii foarte mari; - pentru ghidarea de mare precizie a arborilor; - la arborii
foarte grei; - când trebuie preluate şocuri, lovituri sau vibraţii mari; - când funcţionarea are loc în
medii nefavorabile (apă, impurităţi); - la mecanisme cu funcţionare lentă sau intermitenţe mari
TIPURI DE LAGĂRE CU ALUNECARE
Lagăre simple
- 1156 -
Lagăre complexe
- 1157 -
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
Prof. înv. preşcolar Nicula Ionela Florentina

Grădiniţa cu Program Normal „Lumea Copiilor” Slobozia, jud. Ialomița
GRUPA: Mica - ,,Grupa albinutelor”

TEMA: ,,Cand, cum si de ce se intampla?”
SUBTEMA: ,,La tara, la bunici!”
MIJLOC DE REALIZARE: activitate integrata-
D.S. – Activitate matematica-,,Arata si spune unde este un obiect si unde sunt doua” –
exercitiu cu material individual
Activitati pe centre de interes
TIPUL DE ACTIVITATE: Consolidare a cunostintelor si deprinderilor.
SCOPUL:
Familiarizarea copiilor cu numaratul in limitele 1-2; dezvoltarea spiritului de observatie, a
atentiei si a memoriei vizuale.
Stabilirea nivelului de pregatire la aceasta data sub aspect calitativ, privind modul de
operationalizare a cunostintelor, abilitatilor, deprinderilor dobandite intr-o perioada
determinata si a lacunelor existente.
Obiective urmarite in cadrul domeniului experiential
D.S.-Activitate matematica
-sa numere corect in limitele 1-2;
-sa raporteze cantitatea la numar si numarul la cantitate;
-sa utilizeze limbajul matematic adecvat.
Obiective urmarite in cadrul activitatilor pe centre de interes
Stiinta:
-sa formeze grupe dupa forma si marime;
-sa aseze corect cifra corespunzatoare numarului de obiecte;
-sa formeze grupe cu 1, 2 obiecte;
-sa rezolve puzzle-ul dat, respectiv cifra 1 si cifra 2.
Biblioteca:
-sa rezolve independent itemii din fisa;
-sa uneasca punctele, redand astfel, imaginea cifrei 1 sau 2, dupa caz;
- 1158 -
-sa asculte scurte povestioare cu cifre.
Arte:
-sa modeleze cifra 1 si 2;
-sa picteze cifra 1si 2;
-sa lipeasca ,,tot atatea” animale, cate ii indica cifra.
Metode si procedee: explicatia, conversatia, descoperirea, exercitiul, Metoda ,,Mana oarba”,
surpriza, tombola.
Mijloace didactice: jetoane cu cifre si animale, cercuri, fise individuale, acuarele, pensule,
plastilina, plansete, papusi, creioane, carti.
Forme de organizare: abordarea integrata a continuturilor, desfasurarea frontal, individual si
pe centre de interes.
LOCUL DE DESFASURARE: sala de grupa
BIBLIOGRAFIE:
,,Curriculum pentru invatamantul prescolar”-Bucuresti-2009
,,Activitatatea integrate din gradinita”-DPH-2008
,,Revista invatamantului prescolar” 3-4/2014
,,Veniti sa ne jucam copii!” – 2005

CTR.
activitatii didactice
1. Organiza- -aerisire salii de grupa;
rea -asezarea mobilierului in forma de careu;
activitatii -pregatirea materialului didactic;
-intrarea organizata in sala de grupa.
2. Captarea Introducerea in activitate se va face prin Observarea Stimularea
atentiei prezentarea sub forma de surpriza a materialului Conversatia interesului
didactic de pe masa educatoarei. pentru
activitate
3. Anuntarea ,,Astazi, vom invata sa alcatuim grupe cu 1 Explicatia
temei si a obiect si cu 2 obiecte.”
obiective-
lor
4. Dirijarea Activitate frontal: Se fac
invatarii Pe tabla, materialul este asezat in dezordine: aprecieri
2 catei, 3pisici si 3 vacute. Explicatia asupra
Educatoarea le va cere copiilor sa formeze Demonstra- modului de
grupe dupa forma si sa le denumeasca. tia lucru
Copiii inchid ochii, in timp ce educatoarea
aseaza o pisica in grupa catelusilor. La semnalul Observare
educatoarei, copiii vor deschide ochii si vor
constata ce s-a intamplat cu grupa cateilor. Nu
- 1159 -
CTR.
mai are aceasi forma.
Copilul numit de educatoare va veni la tabla si
va forma o grupa cu un catelus.
-,,Ce cifra o sa asezam la grupa cu un
catelus?”(la grupa cu un obiect, asezam cifra 1, Demonstra-
ea ne arata ca este un obiect). tia Copiii
Educatoarea invita un copil si il roaga sa-i dea verbalizea-
o papusa, o carte, un creion. za si
-,,Sa vina cineva sa-mi formeze o grupa cu 2 motiveaza
pisici. raspunsul
- Haideti sa numaram (o pisica, doua pisici,
prin incercuire).
- Care credeti ca este cifra pe care trebuie sa o
asezam in dreptul acestei grupe cu 2 obiecte? (la
grupa cu 2 obiecte, asezam cifra 2, ea ne arata ca Explicatia
sunt doua obiecte).”
5. Obtinerea Copiii sunt asezati pe covoras. Fiecare Se fac
performan- primeste cate un cerc colorat iar pe covoras sunt aprecieri
tei si imprastiate jetoane cu diferite animale domestice asupra
asigurarea precum si jetoane cu cifrele 1 si 2. modului de
conexiunii ~Se cere copiilor sa formeze grupe cu cate un Observatia lucru
inverse obiect apoi se numesc 1, 2 copii care sa Conversatia
denumeasca grupa formata si sa numere Demonstra-
obiectele din grupa. Pe tabla sunt asezate cifrele tia
in ordine aleatorie iar la invitatia educatoarei
copilul numit va trebui sa incercuiasca cifra
corespunzatoare numarului de obiecte.
~Copiii sunt rugati sa formeze grupe cu tot
atatea obiecte cate maini au, verbalizand
actiunea. Copilul numit de educatoare va trebui
sa incercuiasca de pe tabla cifra corespunzatoare
numarului de obiecte din grupa.
~Educatoarea trece pe la fiecare copil si le
aseaza cate o cifra (1 sau 2), apoi le cere sa
formeze o grupa care sa aiba ,,tot atatea” obiecte
cate le arata cifra.
6. Asigurarea Copiii vor inchide ochii, in timp ce Descoperi- Se fac
retentia si educatoarea le ia cate un obiect din grupa. La rea aprecieri
a semnalul educatoarei, copiii vor deschide ochii asupra
transferului si vor sesiza ceea ce s-a intamplat cu grupa lor, modului de
apoi, se vor corecta. lucru
7. Evaluarea Se realizeaza o tombola, ,,tombola cifrelor”. Surpriza Se fac
performan- Prin utilizarea metodei ,,Mana oarba”, copiii isi Descoperi- aprecieri
telor aleg din cosulet jetoane reprezentand cifrele 1 si rea asupra
2, apoi, isi aleg obiectul pe care este Metoda modului de
inscriptionata cifra corespunzatoare jetonului ,,Mana lucru
(acest obiect este castigat la tombola). oarba”
Copiii pe cantecul ,,Am la tara la bunici” vor
trece la activitatea pe centre de interes.
Se prezinta copiilor centrele si ofertele
- 1160 -
CTR.
educationale de la fiecare centru, precum si
sarcinile de lucru, astfel:
La stiinta:
~,,Grupeaza obiecte dupa criteriile date (forma,
marime)”;
~,,Formeaza grupe cu 1, 2 obiecte”;
~,,Rezolva puzzeluri”.
La biblioteca: Exercitiul
~,,Citim povesti cu cifre”; Descoperi-
~,,Uneste punctele si spune ce ai descoperit” – rea
fisa individuala;
~,,Coloreaza grupa cu 2 obiecte si taie cu o linie Conversatia
grupa cu 1 obiect”- fisa individuala. Descoperi-
La arte: rea
~,,Modeleaza cifrele 1 si 2”;
~,,Picteaza cifrele 1 si 2”; Exercitiul
~,,Lipim tot atatea animale, cate ne arata cifra”. Observarea
Se vor stabili reguli si responsabilitati la comporta-
nivel de grup. mentului de
Se vor stabili criteriile de apreciere: aspect lucru
general, corectitudine, acuratete, exersarea
numaratului constient, folosirea limbajului
matematic adecvat, relatii verbale cu cei din jur.
8. Incheierea Se fac aprecieri asupra efortului depus de Conversatia Se fac
activitatii catre copii. aprecieri
Impreuna cu educatoarea, copiii stabilesc ce asupra
au invatat in cursul zilei (sa formeze grupe cu 1, modului in
2 obiecte, sa numere constient in limitele 1, 2, sa care au
resolve sarcinile propuse de educatoare). lucrat
- 1161 -
PROIECT DIDACTIC:
„ÎNMULŢIREA NUMERELOR ÎNTREGI”
Prof. Niţă Mirela

Şcoala „Ion Basgan” Focşani, jud. Vrancea
Fişa Nr. 1
1.Cel mai bun zidar

Reproduceţi şi completaţi folosind modelul:
a+b
a b
+3 -1 -4 +2
2.Mister matematic
Rezolvați apoi ordonați crescător:
1. –(+3-4+1) -(-5)-(-4 +3)=
2. +(-7)+(-3+5-2)+(8-11) =
3. +2-(-3+5-9)-(-7+5-1+0)=
4. -(+3-5-3)-(-7+15-9)=
5. +(-11+9)-(- 7+3-2)+(-8+9-1)=
- 1162 -
Fişa Nr. 2
Albinuța harnică
Completaţi fagurele după modelul indicat mai jos:
+ +
a b
a·b
Fişa Nr. 3
Pânza de păianjen
Completaţi pânza de păianjen:
- 1163 -
Fişa Nr. 4
1.Uniţi cu o săgeată fiecare expresie din prima coloană cu expresia corespunzătoare ei din coloana a
doua.
(-9) · (-3)   -14

(-7) · (+2)   +40
(+4) · (-6)   +27
(+5) · (-8)   -40
 -24
2. Completaţi tabla înmulţirii de mai jos:
5 -1 +3 -2
-4
6
+2
-7
3. Rezolvă aplicând proprietățile înmulțirii numerelor întregi:

1. (-4)(-3)(-25)=
2. (+20)(-129)(-5)=
3. (-144)(-100)(-10)=
4. (-2)(+7)(-5)(-4)(-3)(+25)=
Ziua Numărului Întreg, Luna Misterului, Clasa a VI-a
Dragii mei,
micuţi matematicieni
A trecut ceva timp până când am hotărât să vă scriu, dar m-am gândit mereu la voi şi am
căutat în lada de zestre a matematicii jocuri interesante! Voi ce aţi mai făcut? Aţi descoperit tainele
matematicii ascunse în manual şi culegere? V-au vrăjit? Eu am fost fascinat de toate lucrurile
descoperite şi vă propun şi vouă câteva jocuri:
Joc:
1. Cel mai bun zidar
2. Misterul matematic
- 1164 -
3. Albinuța harnică
4. Pânza de păianjen
SUCCES!!!
Dacă v-a plăcut jocul meu vă mai trimit și altele. Aştept răspuns!
Al vostru drag prieten,
MISTER MATEMATIC
Procedee de
Etapele lecţiei Conţinutul lecţiei Metode
evaluare
1. Moment - Asigurarea condiţiilor optime pentru
organizatoric desfăşurarea lecţiei. -conversaţia
(2 min) - Verificarea prezenţei elevilor.
- Se verifică tema, calitativ şi cantitativ.
-observarea
2. Verificarea - Exerciţiile din temă, care nu au fost
-conversaţia sistematică a
temei efectuate de mai mulţi elevi, vor fi făcute la
atenţiei
(3 min) tablă.
3. Captarea Se propune elevilor un joc: „Scrisoare de
atenţiei şi la prietenul meu Mister matematic”
verificarea -se citește scrisoarea primită de la Mister -analiza
cunoştinţelor Matematic; -JOC didactic răspunsurilor
anterioare - fiecare elev primeşte un plic, cu jocurile;
(15 min) - se rezolvă sarcinile fiecărui joc în parte: -conversaţia -observarea
1. Cel mai bun zidar sistematică
2.Misterul matematic -exerciţiul -aprecieri
-împreunǎ descoperǎ titlul lecţiei. verbale
(Exerciţiile sunt prezentate pe fişa jocului
didactic.)
4. Anunţarea - Astăzi, vom învăța ,, Înmulțirea numerelor
temei şi a întregi;proprietăți” - Se scrie titlul lecţiei la -observarea
-conversaţia
obiectivelor tablă, iar elevii scriu în caiete sistematică
(1 min)
- profesorul enunță următoarele probleme:
5. Dirijarea 1)Mama îi dă Mirelei în fiecare zi timp de 3 -problematiza- -observarea
învăţării zile câte 2 lei. Câți lei are Mirela la sfârșitul rea sistematică
(10 min) celei de a treia zi?
1) (+2)+ (+2)+ (+2)=(+3)(+2)=+6
2)Doru se împrumută timp de 4 zile de câte - analiza
2 lei de la prietenul său Mircea. Ce datorie răspunsurilor
are Doru la sfârșitul celei de a patra zi?
2) (-2)+(-2)+ (-2)+(-2)=(+4)(-2)= -8 -conversaţia
Reguli:
Pentru a înmulți două numere care au - aprecieri
același semn punem semnul + și înmulțim -explicaţia verbale
- 1165 -
Procedee de
Etapele lecţiei Conţinutul lecţiei Metode
evaluare
modulele
Pentru a înmulți două numere care au
semne diferite punem semnul - și înmulțim
modulele
 Daca a=0 sau b=0, atunci ab=0 -conversaţia
 Daca a>0 si b>0,sau a<0 si b<0
atunci ab=+(|a||b|)
 Daca a>0 si b<0, sau a<0 si b>0 - explicaţia
atunci ab= -(|a||b|)
OBSERVATIE:
Daca numarul factorilor intregi negativi
dintr-o inmultire este numar par, atunci
produsul este pozitiv.
Daca numarul factorilor intregi negativi
dintr-o inmultire este numar impar, atunci
produsul este negativ.
Regula semnelor:
(+) · (+)= (+) (−) · (+)= (−)
(−) · (−)= (+) (+) · (−)= (−)
Proprietățile înmulțirii numerelor
întregi:
Comutativitatea:()a,bZ, ab=ba
Asociativitatea: ()a,b,cZ, a(bc)=(ab)c
Elementul neutru la înmulțirea numerelor
întregi este 1.
Observație: Inmultirea numerelor intregi nu
are element simetrizabil!
Distributivitatea inmultirii numerelor
intregi fata de adunarea sau scaderea
numerelor intregi:
()a,b,cZ, a(b+c)=ab+ac; a(b-c)=ab-ac
6. Fixarea  - Se vor efectua la tablă exerciţii din
cunoştinţelor fişele de lucru 2,3
şi asigurarea  Folosind proprietatile inmultirii
- conversaţia - aprecieri
feed-back- numerelor întregi se rezolvă exercițiul
- exerciţiul verbale
ului 5 din fișa de lucru!
(15 min) - exerciţiile din fişe care rămân neefectuate
rămân ca temă pentru acasă
8. Evaluarea - se fac aprecieri generale şi individuale - analiza
activităţii asupra modului în care s-a implicat fiecare activităţii
(3 min) elev în rezolvarea sarcinilor primite. - conversaţia - aprecieri
- se notează în caietul profesorului elevii verbale
care s-au evidenţiat în timpul orei.
9. Tema - exerciţiile din fişă care au rămas
pentru acasă neefectuate; - conversaţia
(1 min) 1,2/56
- 1166 -
METODE DE RAŢIONALIZARE A ÎNVĂŢĂRII ŞI PREDĂRII
DISCIPLINELOR TEHNICE. METODA ACTIVITĂŢII CU FIŞELE
Prof. Niţu Gabriela-Lăcrămioara

Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” Focşani, jud. Vrancea
Metoda activităţii cu fişele presupune o organizare sistematică a activităţii de instruire

plecând de la:
 analiza conţinutului informaţional şi a dificultăţilor pe care acesta le prezintă;
 împărţirea pe etape de învăţare, care cuprind una sau mai multe sarcini de rezolvat de
către elevi;
 realizare de secvenţe de învăţare specifice vârstei şi nivelului intelectual al clasei.
Fişele de lucru pot fi:
 Fişele de cunoştinţe sau de instruire destinate dobândirii de noi cunoştinţe sau
deprinderi prin mobilizarea individuală sau colectivă a elevilor în procesul amplu de cunoaştere;
 Fişele de exerciţii cu grad progresiv de dificultate având ca scop consolidarea şi
verificarea cunoştinţelor prezentate prin fişele de instruire, dezvoltarea deprinderilor de muncă
intelectuală sau practică etc.;
 Fişele de recuperare urmăresc corectarea greşelilor şi ameliorarea capacităţii
intelectuale a elevilor;
 Fişele de control utilizate cu precădere în etapele de fixare şi de verificare a noţiunilor
asimilate;
 Fişele de dezvoltare sau de progres sunt utilizate de către elevii care au aptitudini
speciale şi prezintă interes pentru disciplina în cauză în vederea perfecţionării cunoştinţelor şi
îmbogăţirii culturii tehnice a acestora.
- 1167 -
FIŞĂ DE DOCUMENTARE
CUSĂTURI MECANICE
DEFINIŢIE. CARACTERISTICI. CLASIFICARE
Cusătura mecanică reprezintă procesul de îmbinare a două sau mai multe detalii textile.
Caracteristici: Sunt realizate de maşini de cusut care funcţionează cu turaţii ridicate şi execută
viteze ridicate de coasere
 Rezistenţă mecanică superioară, proporţională cu creşterea numărului de împunsături şi
rezistenţa aţei de cusut;
 Aspect plăcut, datorat uniformităţii paşilor de cusătură şi presiunea uniformă a straturilor de
material în timpul coaserii;
 Desimea împunsăturilor este variabilă şi poate fi reglată în funcţie de cerinţele tehnologice;
 Se pot executa cu precizie;
 Se pot executa cu unul sau mai multe fire de aţă în funcţie de destinaţia şi aspectul produsului
sau elasticitatea şi rezistenţa în timpul purtării;
 Pot fi utilizate la operaţiile procesului tehnologic: operaţii de prelucrare, asamblare, finisare.
Clasificarea cusăturilor
mecanice
a. Forma punctului de b. Numărul punctelor de c. Scopul din procesul de

coasere coasere simultană confecţionare
Cusături tighel – se - Cusături simple cu un - Cusături de încheiere şi
realizează cu două fire de aţă, singur punct de coasere, la montare
are acelaşi aspect pe ambele care se folosesc maşini cu - Cusături de fixare şi
feţe ale materialului un ac aplatizare a detaliilor
Cusături in lanţ – se - Cusături cu două sau mai - Cusături de surfilare şi
realizează cu unul sau mai multe puncte de coasere încheiere şi surfilare
multe fire cu aspect de tighel - Cusături de acoperire şi
pe faţă şi lănţişor pe dosul format tivuri
materialului - Cusături de încheiat ochi
Cusături feston – cusături cu ochi
de surfilare, butoniere
festonate, cheiţe, broderii
Cusături ascunse – se
realizează cu unul sau două
fire invizibile pe faţa
produsului
Cusături de montat nasturi
şi accesorii – se realizează cu
un fir de aţă vizibilă pe
interior
- 1168 -
FIŞĂ DE LUCRU
I. Stabiliţi valoarea de adevăr (A-adevărat, F-fals) prin încercuire, pentru următoarele

anunţuri:
A F 1. Recepţia are ca scop controlul cantitativ şi calitativ al materialelor textile destinate

confecţionării.
A F 2. Prin recepţia cantitativă se urmăreşte confruntarea materialelor cu colecţia de mostre

omologate şi efectuarea unor analize de laborator care să verifice parametrii fizico-chimici ai
materialelor.
A F 3. Analiza aspectului fizic, urmăreşte scoaterea în evidenţă a defectelor de pe material,

admisibile pe produsul de îmbrăcăminte.
Rescrieţi enunţurile greşite în forma corectă.
II. Citiţi cuvintele de mai jos. Ele reprezintă defectele care apar pe suprafaţa ţesăturilor şi
tricoturilor.
Rărituri, fire neuniforme, pete de vopsire, rupturi, găuri, zone neimprimate, pete de ulei,
nopeuri, scămoşare neuniformă, pete de murdărie, fire duble în urzeală şi bătătură, nuanţe
diferite de culori (în special la margini), şiruri sau rânduri strâmbe, fire lipsă în urzeală şi
bătătură, ochiuri scăpate la tricoturi, vopsire neuniformă a firelor, dungi din cauza introducerii
firelor de altă culoare, cuiburi în ţesătură, cute (pliuri) pe suprafaţa materialelor.
Grupaţi defectele enumerate în funcţie de provenienţă şi scrieţi-le în tabelul de mai jos.
Defecte provenite din Defecte provenite de la Defecte provenite de la

procesul de ţesere şi finisarea ţesăturilor şi ambalare şi transport
tricotare tricoturilor
Rărituri, Pete de vopsire, Rupturi,
Sarcinile de lucru le veţi rezolva individual. Ele constituie o probă de evaluare pe care o ataşaţi la
portofoliul vostru!
Timp de lucru 30 minute.
- 1169 -
PROGRAMA OPŢIONAL – CLASA A VI-A
„MINUNI FIZICE ŞI MATERIALE”
Prof. Niţu Georgeta Cristina

Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” Dej, jud. Cluj
ARGUMENT
Curriculum-ul opţional de fizică „Minuni fizice şi materiale” se adresează elevilor de clasa

a VI-a. El a fost realizat pornind de la scopurile şi competenţele generale ale predării şi învăţării
fizicii, încearcă să răspundă la întrebările legate de modul de funcţionare a lumii.
Experimentele vă ajută:
 Să descoperiţi şi să înţelegeţi cum funcţionează lucrurile şi de ce se întâmplă aşa cum
se întâmplă;
 Să investigaţi principiile fundamentale ale fizicii, de la modul de funcţionare a
maşinilor, utilajelor, aparatelor şi instalaţiilor până la construcţia şi folosirea lor;
 Să exploraţi modul în care s-au dezvoltat instrumentele muzicale, navele, avioanele,
rachetele de la începuturile omenirii şi până în zilele noastre, precum şi cum
funcţionează acestea;
 Să puteţi examina Pământul nostru neobosit de la formare până în prezent, fără a fi
privit doar ca o minge uriaşă ce se învârte în întunericul spaţiului;
 Să studiaţi planeta în rotire şi luminată numai de Soare care străluceşte la 150
milioane km depărtare ca şi când ar trece un magnet longitudinal uriaş prin el.
Toate acestea şi nu numai, înţelese în cursul opţional pe care-l propun, pot deveni convingeri
incontestabile că, prin parcurgerea lui, necunoscutele lumii-n care trăim devin componente esenţiale
în înţelegerea lumii universale.
I. Observarea şi explicarea unor fenomene întâlnite în viaţa de zi cu zi
II. Comunicarea înţelegerii conceptelor prin realizarea unor modele funcţionale pe baza unor
scheme
III. Investigarea comportării modelelor realizate şi asocierea acestora cu cele standardizate
IV. Evaluarea consecinţelor fenomenelor studiate şi a acţiunii produselor realizate asupra vieţii
- 1170 -
cotidiene.
- Respect pentru adevăr şi rigurozitate
- Încredere în adevărurile ştiinţifice şi aprecierea critică a limitelor acestora
- Interes şi curiozitate
- Iniţiativă personală
- Spirit critic şi autocritic
- Toleranţă faţă de opiniile celorlalţi
- Acceptarea „jocului de rol”
- Deschidere şi dispoziţie de a asculta părerile celorlalţi
- Interes pentru explorarea diferitelor modalităţi de comunicare, inclusiv cele create prin aplicarea
TIC
- Grija faţă de propria persoană, faţă de ceilalţi şi faţă de mediu.
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI
COMPETENŢE SPECIFICE CONŢINUTURI
SUNET ŞI COMUNICARE SUNET ŞI COMUNICARE

1.1. Să definească şi să clasifice sunetele;  Modul de propagare a sunetelor;
1.2. Să utilizeze diferite surse sonore pentru  Distingerea între diferite sunete;
recunoaşterea calităţii sunetelor  Sunete care „se văd”
1.3. Să distingă între sunet şi ecou  Unde acustice: realizarea naiului
1.4. Să realizeze un nai în care să stabilească  Observarea propagării şi reflexiei sunetelor
înălţimea sunetelor
CALATORIA SI TRANSPORTUL CALATORIA SI TRANSPORTUL
2.1. Să observe şi reprezinte forţele care  Plutirea corpurilor

acţionează asupra unui corp care: pluteşte,  Forme de vase – scheme
se scufundă, zboară;  Puterea pânzelor – realizarea unei corăbii
2.2. Să realizeze schemele grafice ale diferitelor  Stabilitatea corabiei
nave simple  Barca
2.3. Să compare comportamentul navelor  Nave cu aripi portante şi cu pernă de aer
maritime cu al aeronavelor în timpul  Submarine – realizare, testare
funcţionării acestora  Paraşute şi baloane
2.4. Să realizeze machetele unor nave
 Zmeul –realizare, testare
 Turbina cu lumânări
 Racheta
 Evaluare
- 1171 -
COMPETENŢE SPECIFICE CONŢINUTURI
3. APLICAŢII MAGNETICE 3. APLICAŢII MAGNETICE

3.1. Să definească şi explice funcţionarea  Magneţi. Câmp magnetic
diferitelor dispozitive magnetice  Busola (realizare, testare)
3.2. Să reprezinte schemele unor dispozitive  Magneţi electrici
magnetice  Pompa de aer
3.3. Să realizeze machete ale dispozitivelor  Soneria electrică
studiate
2. PUTEREA ENERGIEI 2. PUTEREA ENERGIEI

4.1. Să explice funcţionarea diferitelor  Energia din lichide şi aer
dispozitive electrice  Moara de vânt
4.2. Să reprezinte schemele unor dispozitive  Turbina
magnetice  Motorul electric
4.3. Să realizeze machete ale dispozitivelor
studiate
Activităţile de învăţare se vor centra în jurul investigaţiei ştiinţifice, elevii fiind angajaţi,
treptat, în activităţi care imită, la scară redusă, modul de gândire al cercetătorilor şi procesul de
luare a deciziilor.
Dezbaterea impactului anumitor tehnologii asupra mediului, pe baza fenomenelor fizice;
Discuţii asupra evoluţiei tehnicii din diferite domenii: transporturi, comunicaţii, medicină
etc.
Utilizarea corectă a termenilor în descrierea fenomenelor studiate.
 probe practice
 probe de evaluare teoretică
 aplicaţii ale elevilor: machete
 proiecte, referate
 căutarea şi utilizarea informaţiilor ştiinţifice necesare (cărţi, reviste, etc.).
BIBLIOGRAFIE:
1. Manuale de fizică în vigoare
2. ,,Marea carte despre experimente”, Editura Litera International, Bucureşti, 2006
3. ,,150 de mari experimente ştiinţifice", Editura Aquila’93, Oradea, 2008
- 1172 -
4. www.youtube.com
5. www.didactic.ro
- 1173 -
ATELIER DE LUCRU – ŞCOALA DE VARĂ
Prof. Oancea Cristina – Director adjunct

Centrul Școlar de Educație Incluzivă Râmnicu Sărat, jud. Buzău
ARGUMENT:
Înfiinţarea unui astfel de atelier s-a nascut din nevoia de deschiderea şi sprijin a cadrelor
didactice din şcoală, începând cu directorul şcolii, consilierul educativ, iniţiativa unor profesori din
şcoală, care să rămână cu elevii la toate activităţile desfăşurate şi nu în ultimul rand, dorinţa elevilor
de a participa în astfel de activităţi extraşcolare. Sunt activităţi consumatoare de energie în care sunt
îmbinate practica, psihoterapia, art-terapia astfel încât transferul informaţional de la adult la elev şi
mai departe de la elev la elev, să fie concretizat în produse finale. Instabilitatea socio- economică
din România a generat plecarea multor părinţi ai elevilor noştri în străinatate pentru a-şi putea
întreţine familia, aceasta având ca efect destrămarea familială , „abandonul copiilor la bunici” sau la
alte rude, cu consecinţe psihologice grave, în timp, pentru aceştia. Şcolii i-a revenit sarcina deosebit
de importantă de a ajuta copii care se confruntă cu astfel de probleme. În acest context, cadrele
didactice trebuie să fie apropiate de elevi, să se identifice cu viaţa şi activitatea lor, în felul acesta
cunoscându-i sub toate aspectele, pornind de la mediul în care trăiesc, de la modul de viaţă familial
şi până la cele mai intime preocupări şi gânduri ale lor. Este vorba de petrecerea timpului liber în
timpul vacantei de vară prof.-elevi în cadrul unui atelier de art-terapie adică terapie prin arta ce
cuprinde activităţi în aer liber cu rol în dezvoltarea creativităţii.Dezvoltarea şi lansarea proiectului
este realizată de conducerea şcolii împreună cu responsabilul comisiei diriginţilor care este si
consilierul educativ al instituţiei noastre prof. Oancea Cristina.
ŢINTĂ ŞI OBIECTIVE SPECIFICE
Obiectivul general: creşterea şi antrenarea deprinderilor de viaţă în rândul elevilor prin

activităţi de stimulare a formelor de inteligenţă şi a imaginaţiei dezvolarea creativităţii pe grupe de
vârstă dar şi pe cerinţele educaţionale speciale ale elevilor din cadrul C.S.E.I.Rm.Sărat.
-petrecerea utilă şi placută a timpului liber;
-stimularea potenţialului, imaginaţiei şi inteligenţei elevilor cu cerinţe educaţionale speciale.
- 1174 -
DESCRIEREA ACTIVITĂŢII:
Activităţile de art-terapie se desfăşoară o dată pe săptămână, în timpul vacantei de vara mai

exact în lunile iulie si august 2016, peste 35 de copii, elevi ai unităţii, vor participa la activităţile din
cadrul atelierului de lucru ŞCOALA DE VARĂ.
Tipurile de terapii pe care e lucrează sunt: terapia prin literatură, terapia ocupaţională,
terapia prin recreere, terapia creativă.
Terapie prin literatură:

Constă în realizarea de mesaje pentru felicitări oferite cu ocazii diferite (sărbători pascale,
sărbătorile primăverii, Dragobete,sărbătorile de Crăciun)etc.;
Realizarea unui material pe suport electronic de promovarea a Centrului Şcolar de Educaţie
Incluzivă Râmnicu Sărat-Buzău.
Terapie ocupaţională:
Realizarea unor lucrări, colaje, mărţişoare, tablouri din frunze şi alte materiale din natură
realizarea unui panou cu cele mai reuşite lucrări;
Realizarea unor lucrări artistico-plastice din materiale naturale sau prelucrate: realizarea
unor flori din hârtie creponată şi serveţele, realizarea unor mini-aranjamente din scoici, sârmă,
pietre, hârtie, origami şi quilling, realizarea unor produse din materiale reciclabile: îmbrăcarea de
ambalaje de plastic, sticlă, polistiren în material imitaţie de lemn împodobit cu seminţe, pietre etc.,
realizarea de aranjamente florale naturale pentru Sărbătorile de Crăciun din materiale naturale şi
prelucrate: conuri de brad, crengi de brad, flori şi frunze uscate, pietre, trandafiri prelucraţi din
material textil şi serveţele, lumânări etc.
Terapia prin recreere:

Are ca scop reintegrarea, remedierea şi reabilitarea pentru a îmbunătăţi funcţionarea şi
independenţa, şi de asemenea pentru a reduce sau elimina efectele bolii sau dizabilităţii persoanei.
Prin intermediul ei se asigură resurse şi oportunităţi pentru îmbunătăţirea sănătăţii şi stării generale
a elevului. Avem elevi suferinzi de boli ca: astm, boli cardiace, hepatită, etc. precum si elevi cu
CES (ADHD, tulburări afective, autism sau elemente de autism, hiperkinetici etc).
Terapia creativă – în special pentru elevii cu dizabilităţi psihice şi fizice cu cerinţe

educative speciale. Prin crearea unui mediu propice elevului, este iniţiat un proces de schimbare şi
influenţare a problematicii acestuia, astfel că mediul este un instrument. Psihoterapeutul începe,
- 1175 -
ghidează şi încheie procesul folosind observaţiile şi metodele terapeutice. Terapia creativă
diminuează problemele, le face mai uşor de suportat. Până în acest moment am acţionat în
domeniile cu probleme de identitate, de acceptare/asimilare, de relaţionare şi cu tulburări de
comportament (agresivitate si hiperactivitate, ADHD autism, hiperkinetici etc.). Grupurile de
antrenare a deprinderilor de viaţă, până în prezent, sunt următoarele:
-deprinderile de a face faţă situatiilor psihosociale şi a rezolva probleme de viaţă (analiza
unor situaţii concrete, căutarea unor soluţii în grup etc.);
-dezvoltarea deprinderilor de comunicare interpersonală si a lucrului in echipa (modelare,
confectionare, desen, pictura etc.);
-dezvoltarea unei atitudini pozitive pentru o viaţă sănătoasă (confecţionarea de obiecte din
materiale reciclabile, biodegradabile: ambalaje de plastic, polistiren, hârtii, ziare, plante şi flori,
inclusiv cele uscate, pietre, nisip, scoici, pene, nuiele, răchita, frunze şi seminţe etc.);
-deprinderi de stabilire a unor scopuri în viaţă (discutii, dezbateri pe teme de interes);
-deprinderi de învăţare activă (informare şi educaţie prin intermediul cărţilor, pliantelor,
învăţare virtuală, informare prin transferul de cunostinte de la persoane cunoscute etc.);
-grup de sfat vocaţional (stimularea şi încurajarea unor abilităţi, talente: portofolii cu creaţii
şi desene ale elevilor pentru participări ulterioare la concursuri);
-grup pentru formarea unor deprinderi de loisir (iesiri în aer liber, baschet de stradă etc.).
Dovezi ale succesului
Opinii ale elevilor; obiectele realizate,procese verbale de la activităţi, poze etc.
Resurse necesare
Resurse umane: elevi, profesori.
Resurse materiale:
-naturale: pietre, pene, scoici, etc.
-biodegradabile: hîrtie, ziar, carton, plante uscate (frunze, flori), crengi de răchită, crenguţe
de sălcii, crenguţe de brad, alte plante folosite pentru ornamente etc.;
-reciclabile: bucăţi de sticlă, ghivece de flori uzate, ambalaje de plastic, polistiren, sticla etc.;
-prelucrate: bait, aracet, vopsele, lipici, spray de colorat etc.;
-educaţionale: cărţi, pliante, alte materiale informative, instructive necesare
- 1176 -
Resurse financiare: bani pentru achiziţii din fondurile C.S.E.I. Rm. Sărat.
Planuri pentru viitor

Ne propunem să învăţăm:
- sa împletim nuiele, răchita, să confecţionăm coşuleţe, ştergătoare de picioare şi alte articole
din răchită, pănuşe, nuiele etc.;
-cum se realizează obiectele artizanale din lut, urmând pe viitor să vedem în ce fel putem să
ne implicăm în astfel de activităţi;
-să utilizăm mediul de învăţare virtuală, prin crearea de filmuleţe, colaje de filmuleţe,
prezentări power-point de promovare a atelierului, a şcolii etc.
Observaţii privind implementarea atelierului de lucru

Înfiinţarea unui astfel de ateliere are nevoie în primul rând de deschiderea şi sprijinul
cadrelor didactice din şcoală, începând cu directorul şcolii, iniţiativa unor profesori şi a consilierului
educativ din şcoală, care să rămână cu elevii la toate activităţile desfăşurate şi nu în ultimul rând,
deschiderea şi dorinţa elevilor de a participa la astfel de activităţi extraşcolare. Sunt activităţi
consumatoare de suflet, pasiune, energie, dăruire îmbinându-se armonios practica, psihoterapia,
talentul, răbdarea adică vocaţia de dascăl.
- 1177 -
„RECUNOAŞTE-ȚI DUŞMANUL”
PROIECT EDUCATIV
Consilier psihopedagogic Oanțǎ Georgiana-Camelia

Centrul Județean de Resurse și de Asistențǎ Educațională Olt
INIȚIATORI:
Prof. psih.Oanțǎ Georgiana-Camelia
Prof. psih.Rachieru Letitia Gina
COORDONATORI:
Prof. psih. Oanțǎ Georgiana-Camelia
Prof. psih. Rachieru Letitia Gina
Inspector de specialitate Stanciu Marius- psiholog CPECA Olt
Inps. pr. Piringă Lavinia specialist prevenire CPECA Olt
ARGUMENT
Proiectul de prevenire universală ,,Recunoaște-ți dușmanul” este un demers educativ
necesar, în primul rȃnd datorat scăderii vârstei de debut în consumul de tutun şi alcool, conform
Studiului în populaţia generală 2010 “Prevalenţa consumului de droguri în Romania”. Astfel,
prevalenţa consumului oricărui drog ilegal în rândul populaţiei 15-64 de ani de-a lungul vieţii este
de cca. 4,1% (comparativ cu 1,7% în 2007). Dintre drogurile ilegale, cele mai consumate este
canabisul, într-un procent de 1,6%(faţă de 1,5% în 2007şi 1,7% în 2004), urmat de ecstasy-0,7 (faţă
de 0,4% ȋn 2007 şi 0,3% în 2004), heroină- 0,3% (faţă de 0,1% în 2007 şi 0,2% în 2004), cocaină
(în ambele forme- bază sau crack)-0,3% (faţă de 0,1% în 2007 şi 0,4% în 2004), LSD- 0,1% (faţă de
0,1% în 2007 şi 0,2% în 2004.
Indiferent de statulul social şi material al familiei din care provin, copiii şi adolescenţii
reprezintă categoria de vârstă cea mai expusă consumului de de droguri, datorită particularităţilor
specifice vârstei cât şi datorită influenţei anturajului, alături de disponibilitatea drogului, în special a
noilor substanţe cu efect psihoactiv.
Intervenţiile preventive în ceea ce priveşte consumul de droguri reprezintă demersuri
necesare, ce trebuie exercitate constant, atât în rândul copiilor şi adolescenţilor, dar şi în familie,
urmărind atât oferirea de informaţii corecte despre efectele consumului de droguri, cât şi
dezvoltarea abilităţilor personale şi sociale ale beneficiarilor.
- 1178 -
Nu în ultimul rând, cadrele didactice din judeţul Olt conştientizează necesitatea acestui tip
de demers, şi, bazat pe colaborarea anterioară, solicită în mod constant ca specialiştii CPECA Olt să
susţină astfel de activităţi cu diverse categorii de beneficiari.
OBIECTIVUL GENERAL:
Dezvoltarea unor atitudini şi practici la nivelul întregii populaţii aflată într-o formă de
învăţământ, prin intermediul programelor şcolare şi de petrecere a timpului liber, în scopul adoptării
unui stil de viaţă sănătos, fără tutun, alcool şi droguri.
OBIECTIVE SPECIFICE
-realizarea de pliante cu informaţii referitoare la riscurile şi efectele nocive ale consumului
de tutun, alcool şi droguri;
-informarea elevilor de la Colegiul Economic ,,P.S. Aurelian’’ cu privire la riscurile şi
efectele nocive ale consumului de droguri, tutun şi alcool în scopul prevenirii acestuia;
-promovarea de filme cu tematică referitoare la efectele şi riscurile consumului de droguri,
tutun şi alcool;
-informarea comunităţii cu privire la desfăşurarea proiectului;
-promovarea în rândul cadrelor didactice şi a elevilor a serviciilor oferite de Centrul de
Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Olt şi de CJRAE Olt persoanelor care au o problemă
legată consumul de droguri.
GRUPUL ȚINTǍ: elevii claselor IX-XII ai Colegiului Economic ,,P.S. Aurelian’’ Slatina
Beneficiari direcţi: elevii cls IX/ XI ai Colegiului Economic ,,P.S. Aurelian’’ Slatina
Cadre didactice ale Colegiului Economic ,,P.S. Aurelian’’ Slatina
Beneficiari indirecţi: familiile elevilor implicaţi în proiect
Comunitatea în ansamblu
DURATA PROIECTULUI: 7 luni (noiembrie2017- mai 2018)
RESURSELE PROIECTULUI
1.RESURSE UMANE: cadrele didactice –coordonatori ai proiectului, dirigintii claselor,

specialişti CPECA Olt.
- 1179 -
2.RESURSE MATERIALE: material didactice din dotarea scolii, planse, brosuri, CD-uri etc,
spatii scolare, aparatura tehnica. Nu sunt necesare alte resurse financiare.
Categoria din care face parte proiectul în funcţie de grupul ţintă: prevenire universală
MODALITATI DE REALIZARE:
-mese rotunde;
-chestionare
-prezentǎri Power Point;
-observarea directǎ;
-jocuri de rol;
-studiu de caz.
CALENDARUL ACTIVITATILOR
Perioada de
Activitati Responsabili Obiective
desfăşurare
1. ,,Fumatul-un viciu Noiembrie Echipa de proiect Informarea şi
care ucide’’ 2017 sensibilizarea elevilor
Activitate de asupra riscurilor
informare cu elevii, datorate consumului
aplicare chestionar. de tutun
2. ,,Şi totusi alcoolul Decembrie 2017 Echipa de proiect -Informarea şi
este un drog’’. sensibilizarea
Activitate de adolescentilor asupra
informare-educare, riscurilor datorate
debazteri cu elevii consumului de
alcool,
-promovarea în
rândul cadrelor
didactice şi a elevilor
a serviciilor oferite
de Centrul de
Prevenire, Evaluare
şi Consiliere
Antidrog Olt şi de
CJRAE Olt
persoanelor care au o
problemă legată
consumul de droguri.
3. „Drogul – aparențǎ Ianuarie 2018 Echipa de proiect Identificarea
ȋnșelǎtoare’’ cunoştinţelor şi a
Activitate de atitudinii elevilor faţă
informare-educare, de consumul de
debazteri cu elevii droguri;
4. „Drogurile - între Februarie 2018 Echipa de proiect - insuşirea de catre
- 1180 -
Perioada de
Activitati Responsabili Obiective
desfăşurare
mit şi realitate” elevii unor informaţii
Activitate de rfeeritoare la efectele
informare-educare, şi riscurile
debazteri cu elevii consumului de
droguri în vederea
întărirea factorilor de
protecţie implicaţi în
consumul de droguri;
5. ,,Stil de viațǎ Martie 2018 Echipa de proiect Identificarea
sǎnǎtos’’ caracteristicilor unui
Activitate de stil de viaţă sănătos;
informare-educare, - Cunoaşterea
debazteri cu elevii beneficiilor unui stil
de viaţă sănătos;
6. ,,Spune Nu la Aprilie 2018 Echipa de proiect Dezvoltarea
droguri!’’ abilităţilor de
Activitate de comunicare asertivă;
informare-educare, Cunoaşterea modului
debazteri cu elevii în care curiozitatea şi
presiunea grupului
influenţează
comportamentul de
consum;
Identificarea unor
strategii de a evita /
reduce consumul de
droguri.
7. Întocmirea Mai 2018 Echipa de proiect
raportului de evaluare
finală a proiectului
BIBLIOGRAFIE
http://www.anagov.ro/olt/home-detalii
- 1181 -
SĂ EXMATRICULĂM ABSENTEISMUL!!!
Prof. Olescu Ileana

Școala Gimnazială Mădulari-Cernișoara, jud. Vâlcea
RESPONSABILI DE PROIECT:
COORDONATORI DE PROGRAM:
 Director prof. Popescu Anicuța
 Prof. înv. primar Olescu Ileana
Echipa de lucru:
Consilier educativ prof. Văduva Ecaterina
profesori diriginţi;
învățători;
părinţi ai elevilor;
Consiliul elevilor
PARTENERI:
 Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al judeţului Vâlcea
SCOPUL PROIECTULUI:
dezvoltarea unui comportament responsabil prin elaborarea şi practicarea unui
comportament adecvat școlii;
conştientizarea tinerei generaţii cu privire la respectarea unor reguli de conduită, în general,
și a regulamentului școlar de ordine interioară, în special;
- 1182 -
diminuarea sau stoparea, la nivelul grupului ţintă, a absenteismului prin conştientizarea
pericolului asupra întregii fiinţe intrinseci şi sociale a unui comportament neadecvat.
 identificarea cauzelor şi a consecinţelor absenteismului în viaţa şi în activitatea elevilor;
 depistarea relaţiei de cauzalitate ce există între absentarea de la şcoală şi dezvoltarea psiho-
comportamentală deviantă a elevului;
 desfăşurarea unor activităţi şcolare şi extraşcolare prin care să se prevină şi să se combată
factorii care favorizează absenteismul;
 gestionarea unor situaţii de criză declanşate în clasa de elevi;
 colaborarea cu parteneri educaţionali: psiholog, comitetul de părinţi, biserica, poliţistul de
proximitate şi alţii, în vederea reducerii absenteismului de la şcoală;
 creşterea implicării părinţilor în formarea unui mediu sănătos şi sigur de educaţie;
 cunoaşterea modalităţilor de diminuare şi chiar stopare a absenteismului în rândul minorilor.
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR
LOC DE
CINE GRUP
TERMEN ACTIVITATEA DESFǍŞU-
RĂSPUNDE ȚINTĂ
RARE
Sept. 2017 Întocmirea, documentarea şi Echipa de Elevi, CSAP
prezentarea proiectului implementare profesori,
educaţional părinți
Oct. 2017 Absenteismul – factor al Echipa de Lectorate cu Sala de
Martie insuccesului şi al eşecului implementare a părinţii festivități
2018 şcolar proiectului
Sem I, II Absenteismul – factor al prof. Olescu Ileana Prof. Cabinetul
insuccesului şi al eşecului diriginți şcolar de
şcolar. Chestionar privind Comisie asistenţă
frecvenţa şcolar metodică psiho-
pedagogică
Ian 2018 Să exmatriculăm absenteismul Echipa de Elevi Sala de
– masă rotundă cu invitați implementare a festivități
proiectului, invitați
Lunar Identificarea elevilor cu un Conducerea şcolii Clasele IX - CSAP
număr mai mare de 20 de Echipa de XII
absențe implementare a
proiectului
Prima Punctele tari și slăbiciunile Prof. Olescu Ileana Elevi cu un CSAP
activitate mele. Chestionar număr de 20
absențe
A doua Surse de stres școlar și reacții la Prof. Olescu Ileana Elevi cu un CSAP
activitate stres număr de 20
- 1183 -
LOC DE
CINE GRUP
TERMEN ACTIVITATEA DESFǍŞU-
RĂSPUNDE ȚINTĂ
RARE
absențe
A treia Cum sunt și cum aș vrea să fiu. Prof. Olescu Ileana Elevi cu un CSAP
activitate număr de 20
absențe
A patra Viitorul meu. Prof. Olescu Ileana Elevi cu un CSAP
activitate număr de 20
Feed-back absențe
A cincea Eu și copilul meu Echipa de Părinți ai CSAP
activitate implementare a elevilor cu
proiectului absenteism
ridicat
La cerere Activități de consiliere Profesori diriginţi Clasa de Sala de clasă
psihopedagogică cu clase de Echipa de elevi
elevi cu absenteism ridicat implementare a
proiectului
Iunie 2014 Întocmirea raportului de Echipa de Cabinetul de
evaluare finală a proiectului implementare a asistenţă
proiectului psiho-
pedagogică
- 1184 -
„1 DECEMBRIE – ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI”
Prof. Olescu Nicoleta

Coordonatorul proiectului:
MOTTO:
Ţara nu se serveşte cu declaraţii de dragoste, ci cu muncă cinstită şi, la nevoie, cu jertfă.
Mihail Sadoveanu
TITLUL PROIECTULUI: 1 Decembrie – Ziua Naţională a României
LOC DE DESFĂŞURARE: Şcoala Gimnazială Mădulari-Cernişoara

- sălile de clasă
DURATA ACTIVITĂŢII: 2 săptămâni (27 noiembrie 2017 – 8 decembrie 2017)
GRUPUL ŢINTĂ: elevii claselor primare şi gimnaziale
- 1185 -
PARTENERII PROIECTULUI: Părinţii elevilor
Directorul şcolii
Prof. responsabil cu activitatea educativă
Cadre didactice
ARGUMENT
Ziua Naţională este o zi deosebită pentru toţi românii, mai ales pentru că ea are o
semnificaţie istorică deosebită. Unirea realizată în 1918 este una din cele mai mari realizări istorice
ale poporului nostru. Insuflarea dragostei pentru strămoşii noştri, pentru trecutul istoric al poporului
nostru, pentru realizările istorice şi culturale, precum şi pentru personalităţile pe care le-a dat acest
popor de la începuturile sale şi până azi, sunt doar câteva din subiectele pe care le abordăm cu
ocazia acestui eveniment.
Încă de la grădiniţă copiii trebuie să afle despre istoria şi strămoşii noştri tot la fel cum este
obligatoriu ca să-şi cunoască familia: părinţii, fraţii, bunicii, rudele mai apropiate sau mai
îndepărtate.
Ziua Naţională este un bun prilej de a aborda astfel de subiecte pe teme de istorie, ocazie cu
care insuflăm copiilor sentimente de dragoste şi respect pentru: limba română, ţara noastră, poporul
român, strămoşii noştri, pentru obiceiurile şi tradiţiile strămoşeşti, pentru istoria şi eroii noştri,
mândria că sunt descendenţii unor oameni curajoşi şi iubitori de neam şi ţară.
OBIECTIVE CADRU:
 Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al
poporului român;
 Stimularea dorinţei de cunoaştere a realizărilor strămoşilor noştri şi mândria faţă de trecutul
istoric al acestor meleaguri şi oameni.
 să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv cu cuvintele noi întâlnite în textele studiate;
 să recepteze textul citit, înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale
acestuia;
 să (re)cunoască evenimentul istoric sărbătorit;
 să manifeste afecţiune faţă de poporul nostru, limba română, strămoşii noştri;
 să utilizeze metode simple metode şi unelte simple în realizarea activităţii practice propuse;
 să intoneze cântecele acompaniaţi de invatatoare;
- 1186 -
 să acompanieze ritmic cântecele;
 să se folosească de acţiunile motrice învăţate pentru a răspunde la diferite ritmuri;
 să manifeste în timpul activităţilor atitudini de cooperare.
RESURSE:
UMANE: învăţători, părinţi, elevii claselor pregătitoare, I-VIII

MATERIALE: planşe cu imagini reprezentând unirea, planşe cu figuri istorice din zona noastră,
steagul Tricolor, Stema Ţării, Harta României, volume cu povestiri istorice, CD-uri cu filme
istorice, CD-uri cu muzică patriotică, CD-Player, culori, hârtie creponată.
METODE, TEHNICI ŞI PROCEDEE:

Explicaţia, conversaţia, expunerea, problematizarea, Brainstormingul, povestirea, munca
independentă, exerciţiul, jocul, demonstraţia.
EVALUAREA
Prezentarea unui program artistic dedicat Zilei Naţionale a României
Portofoliul proiectului.
Nr. Loc de Respons

Activitatea Termen
crt. desfăşurare abil
Să ne cunoaştem istoria 27.11. Cadrele
1 * Lecturarea unor sala de clasă 2017 didactice
povestiri cu conţinut
istoric:
“Moş Ion Roată şi Unirea”,
“Moş Ion Roată şi Cuza Vodă”, după Ion
Creangă
“Trăiască Romănia dodoloaţă”, după Lucian
Blaga
4 Evocarea evenimentului în picturǎ, realizarea sala de clasǎ 28.11. Cadrele
unei expoziţii 2017 didactice
2 Confecţionarea salǎ de clasǎ 29.11. Cadrele
de steaguri şi 2017 didactice
de ecusoane
3 Măndria de a fi român sala de clasǎ 27.11 – Cadrele

- 1187 -
Nr. Loc de Respons
Activitatea Termen
crt. desfăşurare abil
*Învǎţarea unor cântece şi poezii dedicate zilei 8.12. didactice
de 1 Decembrie 2017
5 România – ţară de flori sala de clasă 27.11- Cadrele
*Realizarea unor lucrări din materiale sintetice 8.12. didactice
– hârtia. 2017
6 În zi de sărbătoare sala de clasă 29.11. Cadrele
*Prezentarea unui program artistic închinat 2017 didactice
Zilei Naţionale
* Prezentarea unor cântece şi poezii(Program
artistic)
7 1 Decembrie- Sărbătoarea românilor Şcoala 27.11.-
* Participarea la activităţile desfăşurate la nivel Gimnazială 8.12. Cadrele
de şcoală. Mădulari 2017 didactice
Cernişoara
- 1188 -
PROIECT DIDACTIC:
„AFLAREA UNUI TERMEN NECUNOSCUT AL UNEI PROPORȚII.
EXERCIȚII”
Prof. Onea Natalia

Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Baia Mare, jud. Maramureș
UNITATEA DE INVATAMANT: Şcoala Gimnazială” Mihail Sadoveanu” Baia Mare

CLASA: a VI – a
DISCIPLINA: Matematică (Algebră)
UNITATEA DE INVATARE: Rapoarte şi proporţii.
TITLUL LECTIEI: “Aflarea unui termen necunoscut al unei proporții. Exerciții.”
TIPUL LECTIEI: Lecţie de fixare și consolidare.
COMPETENŢE CADRU:
Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au
fost definite;
Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri
matematice;
Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea cunoştinţelor din
diferite;
Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii problemă.
Identificarea proporţiilor în enunţuri diverse;
Alegerea metodei adecvate de rezolvare a problemelor în care intervin proporţii;
Analizarea unor situaţii practice cu ajutorul proporţiilor;
Rezolvarea cu ajutorul rapoartelor şi proporţiilor a unor situaţii problemă şi interpretarea
rezultatelor.
COMPETENŢE OPERAŢIONALE:
a) cognitive - la sfarşitul orei elevii vor fi capabili: să definească noţiunile de, proporţie, mezi,
extremi;să cunoaşcă proprietatea fundamentală a unei proporţii; să afle un termen necunoscut
al unei proporţii folosind proprietatea fundamentală a proporției;
b) psiho-motorii - să aseze corect în pagina, respectiv la tabla; să scrie vizibil;
c) afective-stimularea curiozităţii şi dezvoltarea simţului critic; dezvoltarea spiritului de
observaţie si a concentrării în rezolvare; concentrarea afectivă la lecţie; sǎ dovedeascǎ interes
- 1189 -
pentru informaţiile prezentate, prin participarea activǎ; sǎ manifeste satisfacţie la obţinerea
rezultatelor corecte şi regret pentru eşec.
STRATEGII DIDACTICE (mixtă- expozitiv euristică, algoritmică)
a) metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observatia, demonstratia, exerciţiul, munca
independentă, lucrul pe fişe, învatarea prin descoperire.
b) mijloace şi materiale didactice: manual clasa a VI-a, culegere Matematică, culegere „Algebra-
Geometrie” Clubul matematicienilor, Metodica Predarii Matematice – Branzei, tablă, cretă, fişe de
lucru independent;
c) forme de organizare a lecţiei: frontală, individuală.
MODALITATI
ETAPELE STRATEGIA
CONŢINUTUL LECŢIEI DE
LECTIEI DIDACTICA
EVALUARE
1. Moment Se notează absenţii, se crează climatul Conversaţia Frontal
organizatoric favorabil desfăşurării lecţiei.
Verificarea temei elevilor prin sondaj, Conversaţia Frontal
2. Captarea dialog profesor-elev,elev-elev, prin frontală şi
atenţiei confruntarea rezultatelor. În cazul în individuală
care apar diferenţe mari la rezultat se Explicaţia
rezolvă problema la tablă.
Se verifică nivelul de aprofundare a Conversaţia Aprecieri
3.Reactualizarea cunoştinţelor asimilate în orele frontală şi verbale
cunoștințelor anterioare. individuală
Profesorul adresează elevilor câteva Observarea
întrebări pentru a-i antrena pentru Explicaţia sistematică
lecţia.
Verifică frontal urmatoarele noţiuni: Evaluarea orala
1. Ce este o proporţie?
Egalitatea a două rapoarte se numește
proporție.
2.Cum se numesc termini unei

proporţii?
Dacă avem proporția , a, d se
numesc extremi iar b,c se numesc
mezi.
3. Care este proprietatea
fundamentală a proporţiilor?
Produsul mezilor este egal cu
produsul extremilor.
4. Cum determinăm un termen
necunoscut al unei proporții?
- 1190 -
MODALITATI
ETAPELE STRATEGIA
CONŢINUTUL LECŢIEI DE
LECTIEI DIDACTICA
EVALUARE
:
.
4. Anunţarea temei Profesorul anunță titlul lecției: Conversatia Observarea

şi a obiectivelor Aflarea unui termen necunoscut al sistematica a
unei proporții.Exerciții. elevilor
5. Dirijarea Exercitiul Evaluarea orala
învăţării Se propune elevilor spre rezolvare continua
problemele din fisa 1. Demonstratia Colaborare de
Explicatia grup
6.Intensificarea
retenției şi Reamintirea modalitățiilor de Conversaţia Aprecieri
asigurarea determinare a unui termen necunoscut Observarea verbale
transferului dintr-o proporție. Sistematică
7. Asigurarea Profesorul propune o problemă spre Concursul Notarea elevilor
feedback-ului rezolvare. (Fișa 2) Conversatia
8. Evaluarea Se notează elevii care s-au remarcat. Conversația
9. Tema pentru Tema: restul problemelor de pe fişă.
acasă
Fișa nr. 1
1. Determinați numărul x din proporțiile:

a) c)
b) d)
2. Aflați termenul necunoscut din proporțiile:

a) b)
c)
3. Aflați , știind că:
a) și
b) și
c) și
d) și d este divizor propriu al lui 49.

- 1191 -
4. Aflați din proporțiile:
a) b)
c) d) .
5. Aflați x din proporțiile:

a) b)
b) d) .
FIȘA DE CONCURS
Fie următoarele proporții, unde :

; ; și . Determinați x,y,z,t apoi calculați suma lor.
Completați tabelul:
necunoscutele x y z t S
rezultatul
obținut
Codul
Cod:
A B O R V
8 4 54 14 28
- 1192 -
ENGLEZA PRIN CÂNTEC, JOC ȘI POEZIE
MATERIE OPȚIONALĂ – CLASELE I-IV
Prof. Onița Claudia Daniela

Școala Gimnazială Nr. 11 Oradea, jud. Bihor
Argument
Am propus această materie drept curs opțional pentru elevii claselor I și a II a primar.
Menționez că stilul de lucru, precum și temele propuse ar putea fi îndrăgite nu doar de elevii
ciclului primar. Ca atare, s-ar putea continua acest spirit ludic și la ciclul gimnazial, mergându-se fie
pe o extensie care să decurgă firesc din temele manualului de bază al clasei, fie pe un opțional
individual.
Cert este că în ambele versiuni, subiectele propuse vor fi percepute de elevi sub formă de
oarecum ‘divertisment’, datorat spiritului ludic predominant, crescând astfel atracția spre învățarea
limbii străine.
Realitatea de zi cu zi precum și noile tendințe în predarea limbilor străine provoacă
profesorii la căutarea și exersarea unor tehnici de predare moderne care să pună accentul pe
creativitatea elevului și pe personalitatea sa. Din acest motiv, accentul cade mai mult decât oricând
pe partea de joc, de imaginație, ce induc copilului impresia de realitate, în care el are un rol
important de îndeplinit.
Este important ca de la bun început copiii să fie atrași într-o competiție continuă:
-cine câștiga jocul...
-cine știe mai multe cuvinte...
-cine ghicește /improvizează / execută o anumită comandă mai ușor...
Modalități de realizare:
Personal, am renunțat la « bucata » din titlul opționalului propus în anii precedenți ‘engleza
prin desen’. Firește însă că nu se poate nega sau renunța la reprezentarea grafică prin desen. În
multe capitole, teme, activități, copiii vor face uz de aceasta, iar cei cu înclinare spre desen vor fi
mereu antrenați să își pună în aplicare talentele. Renunțarea este una pur personală, datorită atracției
mele înspre ritm și vers în defavoarea desenului.
Nefolosindu-se scrierea, se va face uz de imagini vizuale cât se poate de concrete (obiecte,
jucării, planșe, desene, pliante) și auditive (cântece și poezii).
Pentru copii, jocurile reprezintă una dintre cele mai importante și serioase preocupari. De
aceea nu ar trebui luate niciodată în glumă. Plus că ele într-adevăr au atât un efect educațional direct
- 1193 -
prin întărirea unor structuri gramaticale și a vocabularului, cât și un rol stimulativ deosebit. Numai
atunci când încerci, iți dai cu adevărat seama cât de motivați în învățarea limbii pot fi elevii atunci
când predarea se face într-un cadru atractiv, ludic.
Lărgind această idee, ori continuând această atmosferă, sugerăm continuarea acestui
opțional dincolo de primele două clase primare. Se va face paralel însă trecerea spre un aspect
clasic, ‘impus’, dat de introducerea orelor obligatorii. Ora în plus, cea de ‘joaca’ va fi așteptată cu
mai mult entuziasm de către copii.
În elaborarea programei propuse am avut în vedere următoarele:
-respectarea particularităților de vârsta ale elevilor;
-dacă elevii se află la primul contact cu limba sau au mai studiat opțional engleza la
grădinită;
-cadrul de predare specific vârstei (am prezentat mai sus ideea);
-teme alese în funcție de interesul copiilor;
-pentru fiecare temă vor fi propuse 2-3 cântece și de asemenea 2-3 poezii, precum și jocuri
legate de tema respectivă.
A. Elemente de construcție a comunicării
Categoriile gramaticale atinse vor fi abordate fără o învățare explicită, în limita logicii firești
a elevilor. Ele vor fi mai ușor înțelese în clasa a IIIa și IVa și odată cu studierea lor la limba română.
Scrierea se va introduce doar în clasa a II a, mai degrabă în semestrul al II lea, se va avea în
vedere că elevii de abia au învățat scrierea în limba română. Se va lua în considerare nivelul general
al clasei și felul în care elevii vor accepta diferența dintre limba engleză și limba română, forma
orală-scrisă. Scrierea se va introduce treptat, câte putin, cu enuțuri foarte simple la început și unde
diiferența dintre forma orală și cea scrisă este mai mică.
Categorii gramaticale exersate
1. Substantivul: număr (Cls I, II) genitiv (Cls. III, IV)
2. Adjectivul: calificativ (Cls I, II) possesiv (Cls III și IV)
3. Numeralul cardinal (Cls I)
4. Prepoziții de loc: in, on, under, near (Cls I, II)
5. Conjuncții uzuale: and, or, but (Cls I- IV)
6. V erbul: prezentul simplu si continuu, imperativul (Cls I- IV)
7. Be, have. Can, (Cls III) și may, must, do, + past simple (Cls IV)
B. Organizarea tematică
Prin metode didactice cât mai atractive se vor atinge următoarele teme în clasele I și II,
urmând apoi ca acestea să fie adâncite în clasee III-IV.
Se va urmări mai intâi îmbogațirea unităților lexicale și buna familiarizare cu limba, apoi
- 1194 -
extinderea benefică, firească a obiectivelor urmărite la clasă după introducerea materiei obligatorii.
-Greetings
-Who I am
-Colours
-Days, seasons, months.
-Clothes
-Family
-Jobs
-Human body
-Holidays, celebrations
-Fruit, flowers, vegetables
-Toys
-Animals and insects
-Means of transport
-Summer and winter games
-Sport. Free time activities
-Going shopping
-At the sesside/mountains
-At the zoo/circus
-Medical treatment
-Cinema-theatre
-My house
-Birthday party
-Time. Weather
-World map
-Stories. Poveștile vor fi citite mai intâi doar de către profesor, apoi copiii vor discuta asupra
lor, de la enunțuri simple la simple rezumate. Copiii iși vor dezvolta atât deprinderea de auz cât și
pe cea de vorbire, încercând să emită enunțuri ori să răspundă la întrebări în legătură cu ceea ce au
citit.
C. Se va urmări în primul rând dezvoltarea actelor de vorbire (speaking and listening skills):
–să salute și să răspundă la salut
–să se prezinte, să prezinte pe cineva
–să identifice elemente din universul familial
–să exprime plăcere, neplăcere
–să distingă cuvinte, sintagme în fluxul verbal
- 1195 -
–să desprindă sensul de bază al unui cântec, enunț, dialog, al unei povestiri, poezii etc
–să-și însușească cu plăcere tematica propusă prin învătțarea a cât mai multe cuvinte la
fiecare temă în parte: să numere, să denumească haine, camere, momente ale zilei, lunile anului,
zilele săptămânii etc.
–să execute comenzi, instrucțiuni
–să localizeze obiecte
În clasele III-IV se vor adăuga ca obiective de bază:
-dezvoltarea capacităților de ascultare și vorbire concomitent cu inițierea în scris-citit
-să priceapă accentul, intonația, durata unui sunet
-să recunoască unele aspecte specifice spațiului anglo american (nume, sărbători).
D. Modalități de evaluare:
-probe orale
–observarea sistemică a elevului
–dialoguri simple
–răspunsuri la întrebările profesorului
–recitări de poezii, interpretări de cântece
–jocuri
–fișe de genul: colorează, desenează, încercuiește.
Evaluarea
Evaluarea și autoevaluarea cunoștințelor acumulate de elevi se va face prin procedee
moderne (concurs cine știe câștigă, quiz, fill in the missing information etc), în acord cu obiectivele
propuse de programă. Integrată în procesul didactic ca o necesitate obietivă a ecestuia, evaluarea -
pentru a fi concludentă, riguroasă și în același timp personalizată, cât mai apropiată de efortul și
capapcitatea fiecărui elev de a se exprima- se impune ca o etapă a proiectării didactice căreia este
necesar să i se acorde o atenție deosebită, Esențial este ca în elaborarea obiectivelor lecției să se
aibă în vedere îmbinarea caracterului informativ cu cel practic, aplicativ. Evaluarea va permite
ficărui elev să cunoască nivelul perfomanței pe care l-a atins, îl poate orienta, îl mobilizează și îl
stimulează.
Programa propusă este rezultatul experienței practice a orelor de opțional la ciclul primar.
Am constatat aici o receptare motivată și o colaborare cât se poate de fructuoasă din partea elevilor
claselor I-II, iar apoi, o deosebită ușurință în trecerea spre ‘obligativitate ‘ în clasa a III a.
Continuarea cursului de opțional chiar și după introducerea orelor obligatorii la clasă nu
face decât să extindă interesul copiilor pentru limba străină, îmbogățindu-le cunoștințele prin
menținerea aceluiași ‘alt mod de invățare’- preponderent ludic și foarte indrăgit de copii.
Material didactic de bază propus:
- 1196 -
1. Dictionar englez visual, Editura Litera Internațional, 2005
2. George Gruia, English for beginners, Editura Grupus, 2001
3. Ecaterina Comișel, Time to play (activities to stimulate conversation), Editura Spiru
Haret, Iași, 1995
4. Caiete de lucru cu imagini și teme specifice, planșe si diferite cartoane tematice, Editura
Tudor.
- 1197 -
PROIECT DIDACTIC:
„ROMÂNIA ŞI EUROPA ÎN SECOLUL AL XX-LEA”
Prof. Oprea Ionel

Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” Nehoiu, jud. Buzău
Disciplina: Istorie
Profesor: Oprea Ionel
Clasa: a XI-a
Şcoala: Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” Nehoiu, jud. Buzău
Data:12 octombrie 2017
Unitatea de învăţare: Popoare şi spaţii istorice. Europa şi lumea în sec. al XX-lea
Subiectul: România şi Europa în secolul al XX-lea
Timpul: 50 minute
1.1. Formularea, în scris şi oral, a unor opinii referitoare la o temă de istorie
1.2. Elaborarea unei argumentări orale sau scrise
3.2.Compararea relevanţei surselor istorice în abordarea unui subiect
Obiective de evaluare:
- folosirea în mod corespunzător a termenilor istorici învăţaţi;
- exersarea abilităţilor de lucru în echipă şi de prezentare orală;
- dezvoltarea deprinderilor de utilizare a surselor istorice în vederea îndeplinirii unor sarcini de
lucru.
Resurse:
Materiale: fişe de lucru, manual, atlasul de Istorie
Metode şi procedee didactice: brainstorming, explicaţia, învăţarea prin descoperire, cubul, eseul de
cinci minute.
Bibliografie: Ioan Ciupercă, Elena Cozma, Manual de Istorie, Editura Corint, Bucureşti, 2006,
Mihai Manea, Adrian Pascu, Atlas Şcolar de Istorie Universală, Editura Corint, Bucureşti, 2003,
Enciclopedia Universală Britannica, Wikipedia.
- 1198 -
Desfaşurarea lecţiei:
Momentul 1: Organizarea clasei (1 minut): profesorul notează absenţele, pregateşte materialele

necesare desfăşurării în condiţii optime a lecţiei de Istorie.
Momentul 2: Verificarea cunoştinţelor dobândite anterior (7 minute): se realizează prin intermediul

unor întrebări din lecţia precedentă, „Cultura română, cultură europeană.”
Momentul 3: Anunţarea temei noi (1 minut): România şi Europa în secolul al XX-lea
Momentul 4: Scenariul didactic (32 minute):

- elevii sunt împărţiţi în şase grupe (câte 4-5 elevi în grupă)
- fiecare grupă primeşte câte o fişă de lucru care prezintă aspecte esenţiale în ceea ce priveşte
subiectul
- elevii vor completa câte o faţă a cubului, după cum urmează: descrierea societăţii româneşti şi
viaţa românilor în perioada comunistă, compararea principalelor prevederi axate pe respectarea
drepturilor fundamentale ale omului înscrise în Constituţiile din 1923 respectiv 1952, analizarea
acordului de la Moscova dintre I.V. Stalin şi W. Churchill şi importanţa lui pentru România
postbelică, asocierea regimului politic instalat în România după al Doilea Război Mondial cu
regimurile politice din statele est-europene, argumentarea importanţei revenirii României la
democraţie după anul 1989, aplicarea cunoştinţelor pentru a evidenţia pe o axă cronologică,
principalele evenimente ale istoriei mondiale în secolul al XX-lea
- elevii vor rezolva sarcinile de lucru şi îşi vor prezenta produsul muncii lor, profesorul va realiza pe
tablă schema lecţiei prin intermediul metodei „ciorchinelui”.
Momentul 5: Realizarea feed-back-ului (7 minute): se realizează prin intermediul unui “eseu de

cinci minute”, elevii vor avea de alcătuit un scurt eseu cu tema: “Importanţa regimului politic
democratic în viaţa cetăţeanului”
Momentul 6: Aprecieri (2 minute): elevii sunt apreciaţi în funcţie de modul în care s-au implicat in
cadrul lecţiei, au colaborat în cadrul grupei, în funcţie de răspunsurile date şi completările aduse.
- 1199 -
ANEXE:
Analizaţi acordul de la Moscova dintre I.V. Stalin şi W. Churchill şi precizaţi importanţa lui
pentru România postbelică:
„Să reglementăm situaţia în Balcani. Armatele voastre se găsesc în România şi Bulgaria.... În ceea
ce priveşte Marea Britanie şi Rusia, ce aţi spune despre o predominantă de 90% în România pentru
dumneavoastră, de o influenţă de 90% pentru noi în Grecia şi de o egalitate de 50%/50% în
Iugoslavia?” Am întins bucata de hartie, pe care erau înscrise procentele de influenţă britanică,
respectiv sovietică în Bulgaria, România, Grecia, Iugoslavia, Ungaria, în faţa lui Stalin. Acesta şi-a
luat creionul albastru, apoi a trasat un semn de aprobare. Totul a fost rezolvat într-un timp mai scurt
decât îmi trebuie pentru a relata faptele...”
(W. Churchill despre acordul cu Stalin privind Europa de Sud-Est, Moscova, octombrie 1944)
Aplicaţi cunoştinţele voastre pentru a evidenţia pe o axă cronologică, principalele evenimente

ale istoriei mondiale în secolul al XX-lea:
1919-1920- Conferinţele de pace de la Paris

1922 – instalarea dictaturii fasciste a lui Benito Mussolini în Italia
1930 – Nicolae Titulescu a fost ales preşedinte al Adunării Generale a Societăţii Naţiunilor
1933 – Hitler este desemnat cancelar al Germaniei
...................................
1946 – începutul Războiului Rece
1961- ridicarea Zidului Berlinului
1962 – criza rachetelor cubaneze
1914-1918 1919-1920 1922 1930 1939-1945

+--------------------+-----------+------------------+--------------------------+----------------------
1945 1946 1961 1962 1989

----+--------+----------------------------+----------+--------------------------------------+----------
Argumentaţi importanţa revenirii României la democraţie după anul 1989:
„Căderea comunismului în România, dezagregarea sistemului socialist – în realitate, sfera de

- 1200 -
hegemonie a U.R.S.S. din Europa de Est – şi destrămarea Uniunii Sovietice au deschis naţiunii
române drumul spre democraţie şi economia de piaţă, adică acele structuri politice şi economice
validate de istorie ca fiind cele mai apte să asigure în principiu libertatea şi prosperitatea
oamenilor.”
Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român
Asociaţi regimul politic instalat în România după al Doilea Război Mondial cu regimurile
politice din statele est-europene:
“După al Doilea Război Mondial s-a stabilit o nouă ordine internaţională şi s-au pus bazele O.N.U
(1945). Europa de sud-est a intrat sub autoritatea sovietică, situaţie care s-a accentuat în timpul
Războiului Rece, început în 1946.
Războiul Rece a reprezentat o perioadă de maximă încordare, dispută şi adversitate între S.U.A. şi
lumea occidentală, pe de o parte şi U.R.S.S. şi blocul ţărilor socialiste, pe de altă parte. ”
Comparaţi principalele prevederi axate pe respectarea drepturilor fundamentale ale omului

înscrise în Constituţiile din 1923, respectiv 1952:
„Art. 5 Românii, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, se bucură de libertatea
conştiinţei, de libertatea învăţământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea
- 1201 -
de asociaţie şi de toate libertăţile şi drepturile stabilite prin legi. ...
Art 7 Deosebirea de credinţe religioase şi confesiuni, de origine etnică şi de limbă, nu constituie în
România o piedică spre a dobândi drepturile civile şi politice şi de a le exercita...”
Constituţia din 1923
„Art. 5 În Republica Populară Română, mijloacele de producţie aparţin sau statului, ca bunuri ale
întregului popor, sau organizaţiilor cooperative, sau particularilor, persoane fizice sau juridice.
Art. 6 Bogăţiile de orice natură ale subsolului, zăcămintele miniere, pădurile, apele, izvoarele de
energie naturală, căile de comunicaţie ferate, rutiere, pe apă şi în aer, poşta, telegraful, telefonul şi
radioul aparţin statului, ca bunuri comune ale poporului.
Prin lege se vor stabili modalităţile de trecere în proprietatea statului, a bunurilor enumerate în
alineatul precedent, care, la data intrării în vigoare a prezentei Constituţii, se aflau în mâini
particulare.
Art. 7 Bunurile comune ale poporului constituiesc temelia materială a propăşirii economice şi a
independenţei naţionale a Republicii Populare Române...”
Constituţia din 1952
Descrieţi societatea românească şi viaţa românilor în perioada comunistă având ca punct de

plecare imaginile următoare:
- 1202 -
EXERCIȚII CREATIVE – EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ
Prof. Orzan Adriana

Școala Gimnazială Nr. 1 Poiana Mărului, jud. Brașov
Educarea gândirii creatoare a elevilor este o preocupare generată nu de o modă didactică, ci

de înseși necesitățile timpului actual. Creativitatea nu înseamnă numai capacitatea de a realiza
produse originale, noi; în învățământ, nu se pune problema de a forma creatori de valori originale,
cât e vorba de a cultiva trăsături care vor permite manifestări creatoare viitoare: inițiativă,
perseverență în căutarea de soluții, curiozitate, originalitate în punctele de vedere afirmate.
În stimularea sau diminuarea creativității, cadrul didactic are un rol determinant. Între
factorii care frânează învățarea creativă se află negarea fanteziei: elevului i de interzice orice
manifestare personală de gândire, imaginație și acțiune, pentru ca activitatea școlară să se
desfășoare strict în tiparele gândite de programa școlară sau de către cadru didactic.
Lecțiile de limba și literatura română oferă o gamă nelimitată de posibilități prin care să se
cultive spiritul creator al elevilor. La multă creativitate se poate apela în cadrul orelor de literatură.
Ipoteza imaginativă presupune elaborarea de cerințe creative sau de texte plecând de la premise
neașteptate, chiar, năstrușnice; o asemenea ipoteză generează texte umoristice.
Elevii pot construi texte vioaie, umoristice, depărtate sau mai apropiate de realitate. Încă de
la început sunt informați cu privire la acest fapt, ei putând opta pentru orice formulă: imaginativă,
realistă, sub forma unei poezii, unei schițe etc. (Exemplificarea unei asemenea activități: Lapte, ouă
și benzină / 7 fulgi de la găină/ Și un pic de motorină, / Ca să iasă și mai fină. // Pe laptop e
pregătită / Nu știu dacă e servită. / Presărată și cu nucă / Mai servește cine-apucă. // Casa trebuie
asigurată / Înainte să se coacă./ Cuptoru-i din ciocolată / Numai bun că-i fără plată. – Prăjitura
buclucașă autoare Banu Denisa elevă în clasa a VIII-a).
Nu sunt puține textele în care apar cuvinte inventate de către autorii lor, dând dovadă de
ingeniozitate verbală. Elevilor li se poate cere să creeze cuvinte, pe care să le folosească drept
cuvinte-cheie într-un text. În seria de jocuri care descătușează fantezia copiilor, sunt și enunțurile
sau scurtele narațiuni pe baza așa-numitului „binom fantastic” (Gianni Rodari). El presupune
căutarea sau imaginarea unor legături între cuvinte distanțate ca sens, dar asocierea lor se poate
transforma într-o dezlănțuire de imaginație. Ca model de bună practică propun ca noțiunea de epitet
să fie consolidată print-un joc al epitetelor- „cascada de epitete”, în afara exercițiilor cotidiene de
recunoaștere. Regulile sunt simple: 1. conducătorul de joc propune un substantiv, la întâmplare, dar,
în concordanță cu tema orei; 2. în momentul în care îi vine rândul, elevul trebuie să rostească un
- 1203 -
epitet - timp de gândire 7 secunde, repetarea unui epitet duce la eliminarea din joc; 3. jocul continuă
până când, prin eliminare, rămâne un singur participant- câștigătorul. Deoarece, în timp, jocul se
uzează și se banalizează se poate renunța la caracterul competitiv, deplasându-se atenția dinspre
cantitate către calitate, căci miza este frumusețea, expresivitatea structurilor nominale create.
A face să migreze același epitet printr-un text, este un joc creativ ce duce la asocieri foarte
ingenioase și spectaculoase. (Text în roșu – „Roșul m-a condus într-o pădure roșie, cu copaci roșii,
înalți ca niște coloane roșii. Și așa umblam eu roșu după afine roșii, cu boabe ca niște negi roșii. Și
mi-a ieșit în cale în urs roșu și am fugit roșu la față din pădurea roșie, de nu mi s-au mai văzut
urmele roșii...” – Popa Denisa, clasa a VIII-a). Oximoronul este un procedeu stilistic care constă în
asocierea a două cuvinte care au sensuri contrare. Expresia capăta un caracter provocator. Se știe cât
de „dureros de dulce” este un sentiment la Eminescu. Astfel de combinații pot fi puncte de plecare
în realizarea unor descrieri: o sintagma ca „noapte luminoasă” deschide o perspectivă inedită de
realizare a unui pastel nocturn; „albastru de negru – induce imaginea unei furtuni. Hiperbola este o
figura de stil care mizează pe exces în mărire sau exagerare. Un elev care obișnuiește să exagereze
ca să se facă convingător este unul creativ. Pentru a pune în valoare acest procedeu artistic, cât și
creativitatea elevilor pot fi date creații literare cu titlul „În țara piticilor”, care invită la minimalizare
sau cu titlul „În țara uriașilor” care mjlocește supradimensionarea tuturor lucrurilor.
Combinații de proverbe, zicători ar putea deveni un joc creativ. Se propune elevilor un
proverb pe care să-l transforme, repede, într-un fel neașteptat. Se poate compina cu un alt proverb
(„Cine sapă groapa altuia departe ajunge.”) sau se poate
schimba o secvență a proverbului („Cine fuge după doi
iepuri poate prinde trei.”).
Pentru provocarea imaginaţiei, se poate practica
jocul cuvintelor. Prin combinări şi armonizări semantico-
sintactice, acelaşi material lingvistic poate
produce n mesaje, deschise la rândul lor interpretării. Şirul
de cuvinte: primăvara, a râde, frunză, vie poate deveni grup dacă se aplică reguli sintactice minime
care să producă forme compatibile în acelaşi enunţ. Ca la jocul de puzzle, elevul va trăi fascinaţia
constituirii întregului din părţi. (Frunzele vii râd primăvara. Râd primăvara frunzele vii. Râde
primăvara viilor frunze.) Pot fi antrenate în joc şi instrumentele gramaticale de nivel prepoziţional.
Prepoziţiile „în” şi „cu” modifică mesajul. (Exemplificarea unei asemenea activități: Primăvara
râde cu frunze vii. / Râde primăvara cu frunze vii./ Cu frunze vii râde primăvara. / Cu vii frunze
râde primăvara./ Cu vii frunze primăvara râde. // Primăvara râde în frunze vii./ În primăvară,
frunzele vii râd./ Frunzele vii râd în primăvară./ În vii frunze râde primăvara./ În frunze vii râde
primăvara. – Jocul primăverii autor Andrei Revnic, clasa a VIII-a). Posibilități creative le poate
- 1204 -
avea un cuvânt -stimul. Se propune sau se alege un cuvânt, se scriu literele una sub alta, după care
elevii vor continua fiecare literă astfel încât să se obțină chiar o propoziție. (PAUZA → P-Pe / A-
aleea/ U-udă/ Z- zăpada/ A-așteptă).
O activitate cu caracter creativ și ludic poate fi în alcătuirea unui poem dadaist. Se respectă
„rețeta” lui Tristan Tzara: Luaţi un ziar. Luaţi nişte foarfeci. Alegeţi din acest ziar un articol de
lungimea pe care intenţionaţi s-o daţi poemului dumneavoastră. Decupaţi articolul. Tăiați apoi cu
grijă fiecare dintre cuvintele care alcătuiesc acel articol şi puneţi-le într-un săculeț. Agitați-l uşor.
Scoateţi apoi fiecare tăietură una după alta. Copiaţi cu conştiinciozitate în ordinea în care au ieşit
din saculeț. Poemul o să semene cu dumneavoastră. Şi iată-vă: un scriitor infinit de original şi
înzestrat cu o sensibilitate fermecătoare, deşi, neînţeleasă de oamenii vulgari... „Rețeta” poate fi
adaptată timpului nostru apelând și la imagimi sugestive.
De-a lungul timpului, jocul nu a întrunit opiniile tuturor pedagogilor și psihologilor în
favoarea prezenței sale în activitatea de învățare. Însă, în timp, a devenit mult prea evidentă funcția
de mijloc instructiv, încât contestările să nu se ia în seamă au încetat. Activitatea didactică oferă și
permite multiple forme de integrare a jocului în lecții. Profesorul însuși se poate juca cu elevii săi.
Aceștia vor fi încântați să-și vadă profesorul împreună cu ei și se vor angaja mai serios în joc.
Bibliografie selectivă:
1. Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu şi liceu,
Editura Emia, Deva, 2007;
2. Ana, Mircea, Petean, Ocolul lumii în 50 de jocuri creative, Editura Limes, Cluj-Napoca,
2010.
- 1205 -
LESSON PLAN
Prof. Osiac-Nedelea Carmen-Maria

Şcoala Gimnazială Cîrlogani, jud. Olt
SCHOOL:
FORM: XI
NUMBER OF CLASSES/WEEK: 2
UNIT: 12 ,,Difficult to believe”
SUBJECT: Past simple and past continuous
STUDENTBOOK: Innovations Upper-intermediate
DATE: 6-th of March 2017
TEACHER: Osiac-Nedelea Carmen-Maria
SKILLS: speaking, reading, writing, listening
TIMMING: 50 MINUTES
AIDS: Book: Innovations Upper-Intermediate
Notebook, blackboard, worksheet
AIMS OF THE LESSON: - help pupils to move past simple passive learning to active learning, to
find better ways of engaging themselves in the learning process;
- help pupils to move past continuous passive learning to active learning,
to find better ways of engaging themselves in the learning process;
OBJECTIVES OF THE LESSON: by the end of the lesson the students will be able to:
O1- express their opinions freely during the English class;
O2- practice and reinforce past simple and past continuous;
O3- correctly use past simple and past continuous.
Types of
Nr. Lesson Pupils’
Teacher’s activity Methods Interacti Observation
crt. stage activity
on
1. Warm-up T. enters the classroom, Response Conversa Frontal T. creates a
2’ greets the Ss and asks them to tion relaxed
how they are, if there are informal atmosphere
any Ss missing conversat in the
ion classroom
- 1206 -
Types of
Nr. Lesson Pupils’
Teacher’s activity Methods Interacti Observation
crt. stage activity
on
2. Homework T. remembers the task for Individua Conversa Frontal T. involves
3’ check-up the day and asks Ss to l tion as many
review it quickly to make response pupils as
sure there were no possible
problems with solving it at
home. T. corrects the
mistakes if any.
3. Transition T. switches their mind to Ss give Conversa Frontal
5’ to the new English and try to make answers tion
lesson them focus on the grammar
point that is practiced. T.
initiates conversation about
grammar problems Ss have
studied this school year
4. Presentati Revision of past simple Ss give Conversa Frontal, Time-limit
5’ on of the and past continuous: how answers tion whole work
new do we form this tenses, class
lesson uses of this tenses activity
5. Reading, Ex.1, 2, 3 page 84 Ss solve Speaking, Individu Oral,
30’ writing, Worksheet the Writing, al work written,
speaking, Ex.1/pag.85 written Listening time-limit
listening exercises. Conversa work
Ss listen tion
the cd
and fill in
the gaps
6. Evaluation Teacher checks their notes They Feed- T. praises
3’ and their comprehension of respond back the active
the new lesson individua pupils
lly and
ask for
further
informati
on if
necessary
7. Homework Write a story about a past They ask Convers
2’ event/something difficult questions ation
to believe. if they Explanat
are not ion
sure
- 1207 -
PLAN DE LECȚIE:
„FAPTELE RELE – ÎNCĂLCĂRI ALE VOII LUI DUMNEZEU”
Prof. Oțelea Emilia

Școala Gimnazială „Mircea Ghițulescu” Cuca, jud. Argeș
An scolar: 2017- 2018

Unitatea şcolară: Şcoala Gimnaziala „Mircea Ghitulescu” Cuca
Data:
Clasa: a VII-a
Disciplina: Religie Ortodoxă
Subiectul (titlul lecţiei): Faptele rele - încălcări ale voii lui Dumnezeu
Durata lecţiei: 50 min.
Prof. Otelea Emilia
Scopul lectiei: sistematizarea cunoştinţelor despre păcat, în vederea comportamentului
moral – religios
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili să:
O1: să definească noţiunea de „păcat";
O2: să enumere felurile păcatului după diferite criterii;
O3: să prezinte semnificaţia celor şapte păcate capitale;
O4: să indice urmările păcatului (vremelnice şi veşnice);
O5: să motiveze necesitatea luptei creştinului cu păcatul şi modalităţi pentru această luptă –
Sfânta Taină a Spovedaniei
Obiective formativ-educative:
- să înţeleagă că faptele rele și păcatele, în general, ne despart de Dumnezeu.
 mijloacele de învăţământ folosite la lecţie: Biblia pentru copii, carte de rugăciuni,
calculatorul, fise de lucru – coala de hartie, lipici, cartonaşe
 metodele de învăţământ folosite la lecţie: conversaţia, explicaţia, lectura biblică şi
- 1208 -
patristică, argumentarea, problematizarea, jocul didactic, metoda ciorchinelui
 formele de organizare a clasei: frontală, pe grupe, individuală.
Bibliografia:
 „Sfânta Scriptură” sau Biblia, ed. I.B.M. al B. O. R. Bucureşti 1982.
 „Credinţa ortodoxă”, Editura Trinitas, Iaşi, 1996.
 Cucoş, Constantin, „Educaţia religioasă”, ed Polirom, Iaşi, 1999.
 Cucoş, Constantin, „ Psihopedagogie pentru examene de definitivare şi grade
didactice, ed Polirom, Iaşi, 1998.
 Mladin, Mitr. Nicolae, Teologie morală ortodoxă, vol I, Editura I.B. M al B.O.R,
Buc. 1979.
 Şebu, Pr. Prof. Univ. Dr. Sebastian, Opriş Dorin, Opriş Monica, Metodica predării
religiei, ed Reîntregirea, Alba Iulia, 2000.
Scenariu didactic
I. Moment organizatoric
Salutul.
Rugăciunea.
Prezenţa.
Pregătirea pentru începutul lecţiei
I. „ Povestea spune că pe lacul de la marginea pădurii creştea un nufăr fermecat. În fiecare zi
frunza lui era de două ori mai mare. Aşa se face că după numai 15 zile frunza nufărului acoperise
lacul. Întrebarea este: câte zile i-au trebuit nufărului ca să acopere jumătate din suprafaţa lacului?”
(în 14 zile pt. că în a 15 a şi-a dublat suprafaţa din ajun, acoperind tot lacul, ceea ce
înseamnă că ocupa deja jumătate din lac în ziua precedentă.)
II. În satul nostru, există biserică, dar preotul locuieşte, din păcate, ceva mai departe, în satul
vecin. În fiecare duminică dimineaţă, când vine la Sfânta Liturghie, părintele face o oră şi 20 de
minute. După slujbă, la amiază, când se întoarce acasă, face 80 de minute. Găsiţi vreo explicaţie
pentru acest lucru?. (da, 1 oră + 20 min = 80 de min. timpul este acelaşi)
II. Verificarea cunoştinţelor

Se face oral, prin întrebări adesate frontal, cu notare din lecţia de zi: „Faptele bune – roade
ale virtuţiilor”
Ce este Virtutea creştină?
- 1209 -
(este pornirea firească a omului, devenită obicei, de a îndeplini cu ajutorul de sus toate
poruncile date de Dumnezeu, din dragoste faţă de El şi faţă de aproapele).
Cum trebuie să fie Virtutea creştină?
(trebuie să fie tare şi stăruitoare în îndeplinirea faptelor bune; să fie de bună voie şi nu
obligatorie; să fie făcută cu bună ştiinţă. Virtutea se arată prin fapte, nu prin vorbe).
Sunt necesare faptele bune pentru mântuire?
(da, sunt necesare, alături de credinţă. Prin ele omul colaborează liber cu harul lui
Dumnezeu).
III. Pregătirea pentru lecţia nouă

V-aţi gândit vreodată la simbolistica literii Y? Pr. Prof. Felea în Religia culturii tratează
în lecţiile de morală despre libertatea şi responsabilitatea despre simbolistica literii Y culcat care
reprezintă SIMBOLUL ŞI RĂSPÂNTIA LIBERTĂŢII. „Libertatea este unul dintre cele mai alese
daruri cu care l-a înzestrat Dumnezeu pe om. Pe linia existenţei, între toate fiinţele, numai omul se
mişcă, lucrează şi ceează liber. Animalele trăiesc după legea instinctului, omul după legea libertăţii.
Aici stă toată gloria şi puterea omului, toată mărirea, dar şi căderea lui.... litera Y culcat constă
dintr-o linie care se bifurcă.... Libertatea este linia dreaptă care se bifurcă; drumul în care întâlnim
răspântia. De la răspântia aceasta a libertăţii începe pentru om legea meritului şi a răspunderii, căci
are de ales: dreapta sau stânga, binele sau răul, virtutea sau viciul, urcarea spre cer sau coborârea în
iad.... Acesta e destinul omului prezentat în forma cea mai simplă.....”
IV. Anunţarea titlului lecţiei noi şi prezentarea obiectivelor propuse

- Se notează pe tablă / în caiete titlul lecţiei noi: „Faptele rele - încălcări ale voii lui
Dumnezeu". Vom învăţa astăzi despre semnificaţia păcatului în raport cu Dumnezeu, cu
aproapele şi cu sufletele noastre.
V. Comunicarea noilor cunoştinţe

"Fereşte-te de rău şi fă binele" (Psalm 33, 13)
- Păcatul înseamnă călcarea poruncii lui Dumnezeu. Poruncile lui Dumnezeu sunt de două
feluri: unele interzic răul („Să nu furi; Să nu ucizi, Să nu fii desfrânat"), altele ne cer să facem
binele („Iubeşte pe aproapele tău ca pe tine însuţi").
Păcatul este călcarea cu deplină ştiinţă şi cu voie liberă prin gând, cuvânt sau faptă a voii
lui Dumnezeu. Păcatul nu-şi are începutul în Dumnezeu şi El nici nu-L doreşte, ci îl îngăduie,
pentru a nu afecta libertatea noastră.
Primul păcat a fost făcut de îngerii conduşi de Lucifer, care astfel s-au transformat în
- 1210 -
diavoli: mândria. Primii oameni, ascultând de diavol, au călcat singura poruncă a lui Dumnezeu,
Fac 3, 4-13, săvârşind păcatul strămoşesc, cu care ne naştem toţi, şi care se şterge prin Botez.
Numai Hristos S-a născut ca Om fără acest păcat şi S-a jertfit pe Cruce pentru a ne scoate din robia
păcatului, a diavolului şi a morţii. Dar oamenii au păcătuit şi înainte, şi după venirea lui Hristos. De
aceea Dumnezeu a lăsat Taina Spovedaniei, pentru ştergerea păcatelor creştinilor care regretă ce au
făcut, care vor să se lase de păcat şi să se apropie de Dumnezeu.
Păcatul îl desparte pe om de Dumnezeu. „Nelegiuirile voastre au pus despărţire între voi şi
Dumnezeul vostru" ne spune profetul Isaia (59, 2). Iar nelegiuire sau fărădelege înseamnă tot
„păcat", întrucât este ceva făcut împotriva legii lui Dumnezeu: fie ea legea lui Moise, fie legea
dragostei adusă de Hristos. Cu cât păcătuieşte omul mai mult, cu atât se îndepărtează de Dumnezeu
mai mult, şi cu cât se îndepărtează mai mult, cu atât se întunecă mai mult, căci Dumnezeu este
lumină. E vorba de întunecarea sufletului şi de îmbolnăvirea lui, în primul rând. Stând omul mai
mult timp în păcat, sufletul poate chiar muri, încât omul respectiv să fie cu trup viu şi cu suflet mort.
Iar dacă moartea trupului îl prinde şi în această moarte sufletească, atunci acela e pierdut şi nu îl
aşteaptă decât o veşnicie de păreri de rău şi chinuri.
Omul a fost făcut de Dumnezeu foarte bun; aşa era şi diavolul înainte de cădere. Dar
păcătuind, omul şi-a stricat singur firea cea bună, cunoscând şi binele, şi răul. Noi ne naştem cu o
stricăciune în firea noastră, care ne este curăţată prin Botez, dar pe care o stârnim iarăşi prin
păcatele făcute după Botez. Păcatul îl facem pentru că ne vine îndemnul la păcat sau ispita. Această
ispită poate fi dinăuntrul nostru (prin pofta trupului - de exemplu, îmbuibarea; a ochilor - de
exemplu, iubirea de arginţi; sau a inimii - de exemplu, mândria) sau din afara noastră: de la diavol
(prin gânduri mincinoase) sau de la lume (prin cuvinte sau prin fapte rele). A doua teaptă a faptei
rele este acceptarea de către om a ispitei sau căderea în ispită. Penultima treaptă este consimţirea
cănd omul acceptă să facă fapta cea rea, iar ultima este înfăptirea adică săvârşirea propizisă a
păcatului.
Orice ispită poate fi biruită prin rugăciune, prin lupta plină de curaj împotriva
poftelor şi prin atenţie continuă asupra gândurilor noastre.
Păcatul se naşte din ispită şi ocazia la păcat. Ispita este îndemnul de a păcătui.
Ispita vine de la lume, din propria voinţă şi de la diavol. Păcatul apare când ispita e
acceptată şi omul consimte să comită păcatul.Ultima treaptă a ispitei este comiterea efectivă a
păcatului.
Faptele rele îl îndepărtează pe om de Dumnezeu.Un păcat poate deveni viciu. El se naşte din
repetarea unui păcat de mai multe ori până când acesta pătrunde adânc în suflet. Persistenţa în păcat
este patimă şi aduce moarte sufletească.Păcatul se transmite din tată în fiu, astfel noi toţi ne naştem
cu păcatul strămoşesc
- 1211 -
Există mai multe feluri de păcate, unele fiind mai grave şi altele mai mici, dar toate
despărţindu-ne de Izvorul Vieţii: de Dumnezeu. Astfel, putem clasifica păcatele în:
1. Păcatul strămoşesc este păcatul neascultării săvârşit de Adam şi Eva în rai; se
moşteneşte de fiecare om şi se şterge prin Taina Sfântului Botez. O dată cu căderea în păcat vine şi
prima veste bună a venirii unui Mântuitor!
2. Păcatele personale sunt păcatele săvârşite de fiecare credincios în parte.
Acestea se pot împărţi în:
păcate uşoare
păcate grele:
capitale, mândria, iubirea de argint, desfrânarea, invidia, lăcomia, mânia;
împotriva Duhului Sfânt: ca necredinţa, ura împotriva lui Dumnezeu şi a
Bisericii, lepădarea de credinţa ortodoxă, deznădejdea;
strigătoare la cer: uciderea săvârşită cu voie, asuprirea văduvelor, orfanilor şi
săracilor, oprirea plăţii lucrărilor, lipsa de cinste şi mulţumire faţă de părinţi.
există păcate trupeşti (ca îmbuibarea)
sufleteşti (ca invidia);
contra aproapelui (ca furtul)
contra propriei persoane (ca beţia);
făcute la vedere
făcute în ascuns (ca mândria)
Păcatele de căpetenie sau capitale sunt rădăcina multor alte păcate mai mici. Ele sunt în
număr de şapte, şi anume:
1. Mândria - preţuirea prea mare de sine şi dispreţuirea celorlaltor oameni.
2. Iubirea de argint - pofta neînfrânată după bunurile pământeşti.
3. Desfrânarea - lăsarea în voia poftelor trupului.
4. Invidia - părerea de rău pentru binele altuia şi bucurie pentru suferinţa lui.
5. Lăcomia - pofta nestăpânită de a mânca şi a bea peste măsură.
6. Mânia - supărarea cu uşurinţă pentru orice lucru şi pornirea de a ne răzbuna asupra
celor care ne-au greşit.
7. Lenea - nepăsarea faţă de împlinirea datoriilor şi dezgustul faţă de munca manuală
sau de cea intelectuală.
Urmările păcatelor sunt grave. Păcatul l-a scos pe Adam din Rai; pentru păcatele noastre
Hristos a fost răstignit. Păcatul ne otrăveşte sufletul şi ne poate îmbolnăvi chiar şi trupul; păcatul
distruge buna înţelegere dintre oameni. Sunt mai multe pedepse pentru păcat. Unele sunt în lumea
aceasta, ca mustrarea conştiinţei şi suferinţele de tot felul, iar altele sunt după moartea trupului, dacă
- 1212 -
nu ne-am întors de la viaţa de păcat, şi anume: muncile veşnice.
Există şi fapte care par bune, dar care au un scop rău (ca milostenia făcută pentru a fi lăudat
de ceilalţi). O faptă e bună dacă izvorăşte dintr-o inimă bună şi dacă are un scop bun: adică să fie
făcută spre slava lui Dumnezeu şi folosul aproapelui. Altfel este tot păcat. Deci fapta cea rea este
doar una din formele păcatului, care începe mai întâi în gândul nostru. Întâi acceptăm săvârsirea
răului în mintea noastră, și abia mai apoi îl punem în practică, prin faptă (dacă între timp nu ne
răzgândim, nu ne oprim). De aceea, să fim mai atenți la gândurile pe care le primim în minte,
aceasta însemnând trezvia, atenția permanentă la sine. Ea se dobândește în timp, prin experiență și
stăruință, și cu ajutorul lui Dumnezeu, invocat prin rugăciune.
Acestea ştiind, să nu ne facem robi păcatului, şi prin păcat, diavolului, ci să fim fii ai lui
Dumnezeu, râvnind apropierea de El şi amintindu-ne cuvintele Sfântului Apostol Pavel: „Toate vă
sunt îngăduite, dar nu toate vă sunt de folos".
VI. Fixarea noilor cunoştinţe

- Întrebări şi discuţii:
 Ce înseamnă „păcat"? Ce alte denumiri putem da „păcatului"?
(călcarea cu deplină ştiinţă şi cu voie liberă prin gând, faptă cuvânt a voii lui Dumnezeu; faptă
rea).
 De câte feluri este păcatul?
(strămoşesc; personale: uşoare; grele: capitale, împotriva Duhului Sfânt; strigătoare la cer).
 Cum ajung oamenii să păcătuiască?
(încălcând poruncile lui Dumnezeu).
 Care sunt urmările păcatului?
(păcatul ne otrăveşte sufletul şi trupul; l-a scos pe Adam din Rai; distruge buna înţelegere dintre
oameni; pentru păcatele noastre Hristos a fost răstignit.
 Enumeraţi păcatele capitale şi definiţi-le.
(se face prin metoda ciorchinelui, prin citirea de poveşti)
 Cine ne-a salvat din robia păcatului?
VII. Aplicarea, asocierea, generalizarea (Fac. III, 1 - 6)

- Lectură biblică: „Şi a zis şarpele către femeie: «Dumnezeu a zis El, oare, să nu mâncaţi
roade din orice pom din rai?» Iar femeia a zis către şarpe: «Roade din pomii raiului putem să
mâncăm; numai din rodul pomului celui din mijlocul raiului ne-a zis Dumnezeu: Să nu mâncaţi din
el, nici să vă atingeţi de el, ca să nu muriţi!» Atunci şarpele a zis către femeie: «Nu, nu veţi muri!
Dar Dumnezeu ştie că în ziua în care veţi mânca din el vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca
- 1213 -
Dumnezeu, cunoscând binele şi răul». De aceea femeia, socotind că rodul pomului este bun de
mâncat şi plăcut ochilor la vedere şi vrednic de dorit, pentru că dă ştiinţă, a luat din el şi a mâncat şi
a dat şi bărbatului său şi a mâncat şi el." Ajutoare în lupta împotriva păcatului:
 1. Buna creştere din copilărie şi tinereţe.
 2. Îndepărtarea de oamenii răi: „Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune" (I Corinteni
15, 33); „Oamenii răi vatămă mai rău decât şerpii veninoşi, căci aceia otrăvesc pe faţă, iar cei
dintâi otrăvesc în fiecare zi, în chip tainic şi pe nesimţite". (Sfântul Ioan Gură de Aur)
 3. Citirea Sfintei Scripturi şi a altor cărţi folositoare de suflet (cărţi de rugăciuni,
Acatistiere, Paterice, Vieţile Sfinţilor etc.).
 4. Acceptarea sfaturilor şi a mustrărilor celor mai înţelepţi decât noi.
 5. Să ne amintim că la Botez ne-am lepădat (prin naş) cu jurământ de Satana şi de
lucrurile lui.
 6. Amintirea de moarte, de judecată, de iad şi de împărăţia cerurilor. „Adu-ţi aminte
de sfârşitul tău şi nu vei păcătui niciodată". (Înţelepciunea lui Isus Sirah VII, 38)
 7. Să ne gândim că e scurtă dulceaţa păcatului şi că îi urmează amărăciune veşnică.
 8. Să ne gândim că păcatul e sămânţa şi roada diavolului.
 9. Să ne gândim ce nobil e să fii fiul lui Dumnezeu.
 10. Să ne gândim că Hristos a suferit pe Cruce pentru a ne scoate din mocirla
păcatului.
 11. Să citim vieţile sfinţilor, care au învins păcatul, şi să le urmăm.
 12. Să gonim de la noi, ca pe nişte muşte, de la bun început, gândurile rele care ne
atrag la faptele rele. Dacă vom tăia gândurile, vom tăia şi fapta care se naşte din ele.
 13. Să ne gândim mereu la Dumnezeu, ca la Cel ce e pretutindeni şi cunoaşte toate,
de Care nimic nu e ascuns, şi ca la Cel drept, care răsplăteşte sau pedepseşte.
 14. Să ne ferim de prilejurile la păcat: flecărelile şi petrecerile fără rânduială.
 15. Să nu ne intereseze ce fac ceilalţi oameni; chiar dacă toţi în jurul nostru ar trăi în
păcat, noi să fim fii ai Luminii.
 16. Ispitele intră în casa inimii prin ferestrele ochilor şi urechilor: deci să păzim
aceste ferestre; ochii să fie păziţi de imagini deşarte, iar urechile de clevetiri.
 17. Rugăciune neîncetată, pentru că în fiecare clipă avem nevoie de ajutorul lui
Dumnezeu.
VIII. Aprecierea activităţii elevilor

Se fac aprecieri generale şi individuale, privind atât pregătirea elevilor pentru lecţie, cât şi
implicarea lor în predarea noilor cunoştinţe.
- 1214 -
Se notează elevii care s-au remarcat în timpul lecţiei.
IX. Activitatea suplimentară

Prezentaţi în scris legătura dintre lecţia despre faptele rele şi pilda Fiului risipitor.
X. Încheierea
Rugăciunea.
Salutul.
ANEXA 1
Leneşul
„ Un om mergea într-o dimineaţă împreună cu fiul său; Ionică, pe jos spre satul vecin, având
treburi: şi cum mergeau ei, iată au găsit pe drum o potcoavă nouă nouţă. Atunci tatăl îi zise
copilului:
- Ionică, ia tu potcoava de jos, că poate ne va folosi la ceva. Copilul, care era cam leneş,
din fire, răspunse:
- Nu merită amărâta asta de potcoavă să mă obosesc aplecându-mă după ea.
Atunci tatăl, fără să spună nimic, se apleacă el şi luă potcoava de jos. Ajungând în satul
vecin, vându potcoava unui fierar cu 10 lei. Cu aceşti bani cumpără cireşe, dar nu dădu nici una
copilului să mănânce.
S-au întors pe la amiază. Era cald, soarele dogorea puternic şi Ionică cel leneş de-abia venea
în urma tatălui. Îi era tare sete şi n-avea apă să bea. La un moment dat, tatăl scăpă pe jos, ca din
întâmplare, o cireaşă, pe care copilul se grăbi s-o culeagă din drum şi s-o mănânce. Şi aşa tatăl, una
câte una, toate cireşele cumpărate cu preţul potcoavei, iar Ionică se apleca de fiecare dată după
fiecare cireaşă şi o mânca, pentru a-şi potoli setea. Iar după ce au ajuns acasă, tatăl i-a spus:
- vezi, dragul meu, dacă re-ai fi aplecat o singură dată ca să ridici potcoava din drum, n-ar fi
trebuit să te apleci de atâtea ori după fiecare cireaşă. Fiindcă aşa spune proverbul: „ Leneşul mai
mult aleargă şi zgârcitul mai mult păgubeşte!”
Lăcomia
O femeie săracă duse pe fiul ei Aurel la curtea unui prinţ, în serviciul căruia fusese primit în
calitate de paj (copil de casă). Despărţindu-se de Aurel, mama sa l-a sfătuit, printre altele să se
ferească de lăcomie, păcatul lui cel vechi. Prinţul hotărî, ca Aurel, ca Aurel să fie rânduit la servitul
mesei. Într-o zi se serviră la masă pere fierte în zahăr. Aurel trebuia să le aducă la masă. Venind cu
- 1215 -
ele şi văzându-le aşa de frumoase, îi veni poftă să mănânce şi el una. Deşi îşi aduse aminte de sfatul
mamei, totuşi lăcomia fu mai tare si-l birui. Pândi să nu fie văzut, luă o pară fierbinte şi o înghiţi
repede. Abia însă puse farfuria cu pere pe masă şi căzu mort la pământ. Para fiind foarte fierbinte îi
arse gâtul şi stomacul. Lăcomia pierde nu numai omenia ci şi viaţa.
Mândria
Un prinţ, mândru de frumuseţea lui, de bogăţia şi de rangul său, se găsea odată la vânătoare
în munţi. Găsi aici un bătrân călugăr, retras de lume, care atunci cerceta o căpăţână de mort. Prinţul
se apropie de călugăr şi-l întrebă batjocoritor:
- De ce priveşti acest cap de mort, cu atâta luare aminte? Ce lucru de seamă îţi arată el?
bătânul călugăr, aruncând o privire aspră către prinţ, zise:
- Privesc cu atenţie acest cap de mort, spre a vedea dacă e de prinţ, sau de cerşetor. Din
fericire, nu pot să deosebesc, al cui este.
Prinţul căzu pe gânduri şi acum, pentru prima dată îşi dădu seama, că în faţa morţii oamenii
sunt egali şi că frumuseţe, avere sau mărire, toate nu înseamnă nimic. După această întâmplare,
prinţul îşi schimbă felul de viaţă, ajungând un domnitor bun, foarte mult iubit de supuşii săi.
Mânia
Un tânăr cioban păştea turma în munţi. Odată, obosit de alergătură, se aşează pe o stâncă şi
adormi îndată, rezemat de un brad. În timpul somnului, fără să-şi dea seama, începu să clatine din
cap, când la stânga, când la dreapta. Un berbec, care păştea în apropiere văzu ciobanul clătinând
capul şi crezu că stăpânul vrea să se joace cu el, berbecul se trase câţiva paşi înapoi, ca pentru luptă,
apoi năvăli asupra ciobanului dându-i o lovitură puternică, de-l răsturnă de pe stâncă. Ciobanul se
mânie straşnic pe animal. Se sculă repede de jos, luă bâta şi lovi cu putere berbecul. Animalul
speriat o luă la fugă, dar ne mai luând seama pe unde fugea, căzu într-o prăpastie. Celelalte oi, în
număr de o sută, alergă după el şi căzu toate în prăpastie, pierind acolo. La vederea acestei
nefericiri, ciobanul începu să plângă de durere, smulgându-şi părul din cap. era însă prea târziu.
Mânia lui îi aduse această pagubă.
Invidia
Într-o zi de mai, Tudor şi Radu se plimbau prin pădure. Auziră cucul cântând pentru prima
dată în acel an. Tudor, sărea de bucurie, sâcâindu-l pe Radu:
- Cucul, e o pasăre vestitoare de bine, el cântă pentru mine, vestindu-mi lucruri frumoase,
cel puţin o pungă de bani.
Radu, nu se lăsă nici el mai prejos, şi adăugă: Nu e adevărat. Cucul n-a cântat pentru tine, ci
- 1216 -
pentru mine, vestindu-mi că voi găsi o comoară.
În loc să se plimbe liniştiţi ca doi prieteni, se luară la ceartă, apoi trecură la bătaie de se
făcură sânge.. cu greu îi despărţi un călător. Tudor şi Radu, supăraţi şi plini de răni, plecară acasă.
Se întâlniră, fără să vrea, la doctor, spre a fi pansaţi la răni. Doctorul îi întrebă asupra pricinii rănilor
şi aflând totul, începu să râdă şi le zise prieteneşte:
- cucul n-a cântat pentru voi, ca să vă vestească lucruri frumoase. A cântat pentru mine,
fiincă va făcut să veniţi aici răniţi şi să-mi plătiţi consultaţia şi doctoriile.
Cei doi prieteni văzură că doctorul a avut dreptate şi că numai invidia lor i-a adus la ceartă,
bătaie şi cheltuieli mari. Această întâmplare i-a tămăduit de boala invidiei.
Zgârcenia (avariţia)
Era odată un om bogat, dar zgârcit din cale afară. N-ar fi dat un gologan cât de mic unui
sărac, orice s-ar fi întâmplat. Odată cumpără o maimuţă, nu ca să distreze, ci cu gândul de a o vinde
şi a lua pe ea un preţ mai bun. Într-o zi zgârcitul plecase de acasă. Maimuţa văzu pe fereastră
vecinul de peste drum, aruncând un gologan la un sărac. Ea, ştia unde ţine stăpânul banii, trase de
cutie şi începu să arunce cu bani cu pumnii plini. Lumea grămădită în stradă aduna pe întrecute la
bani. Cutia aproape se golise, când sosi zgârcitul.
- Vai, ce animal ticălos, începu să se jelească zgârcitul, ameninţând maimuţa cu pumnul.
Vecinul, văzând, cele întâmplate, zise zgârcitul:
- Nu te mai jeli, prietene. Negreşit, e o nebunie să arunci banii pe fereastră, cum a făcut
maimuţa dumitale; dar tot nebunie este să închizi banii în ladă, fără să foloseşti cuiva şi nici măcar
dumitale. Zgârcitul n-avea ce mai răspunde. Se recunoscu vinovat.
Înşelăciunea
Odată, doi tineri, Ion şi Dumitru, se înfăţişară înaintea judecătorului:
- Domnule judecător, zise Ion, acum trei ani plecând într-o călătorie, am încredinţat lui
Dumitru o cutie cu pietre preţioase, spre păstrare, el fiind cel mai bun prieten al meu. M-am înapoiat
din călătorie, i-am cerut cutia şi nu vrea să mi-o mai dea, ba tăgăduieşte că i-am încredinţat ceva.
Cum vedeţi, voieşte să mă înşele şi să se facă stăpân pe lucrul meu.
- Nu e adevărat, domule judecător, spuse Dumitru, vă jur pe ce am mai scump, că nu ştiu
nimic despre cutia cu pietre preţioase. Se vede treaba că bietul om nu e în toate minţile.
- Ioane, zise judecătorul, ai vreun martor, care să vă fi văzut, când ai dat cutia cu pietre
preţioase lui Dumitru?
- Vai, zise Ion, în clipa aceea, nu era martor decât bătrânul stejar din luncă, la umbra
căruia am stat şi i-am dat cutia şi ne-am îmbrăţişat
- 1217 -
- Pot jura, spuse Dumitru că nu ştiu nimic de acest stejar, cum nu ştiu nici de cutie.
- Ioane, zise judecătorul, du-te de taie o creangă din acel stejar de care vorbeşti şi adu-o
aici. Până vii, Dumitru rămâne cu mine. Ion pleacă. După puţin timp, judecătorul zise:
- Ion întârzie de-a binelea. Ia deschide, Dumitre, fereastra şi vezi, nu cumva vine Ion?
- Dar, domnule judecător, răspunse Dumitru în grabă, nu e cu putinţă să vină aşa de
repede, întrucât stejarul e cam departe de aici.
- Înşelătorule, strigă judecătorul, ai jurat strâmb ca un nemernic. Tu cunoşti foarte bine
stejarul si cu adevărat ai primit cutia cu pietre scumpe de la Ion.
Dumitru îngălbeni la faţă, începu să tremure si nu mai putu să spună un cuvânt. Viclenia era
descoperită, iar pedeapsa dată pe măsură.
Batista pocăinţei
În secolul VI d.Hr. trăia în zona Traciei o vestită căpetenie de hoţi. Mulţi soldaţi de-ai
împăratului Mauriciu încercaseră să-l prindă, dar în zadar. Datorită mulţimii reclamaţiilor de la
oamenii jefuiţi, împăratul a hotărât să trimită garda lui personală, pentru a-l prinde pe hoţ.
Acesta a aflat şi, prin mila lui Dumnezeu, a început să se căiască de păcatele făcute. S-a
predat singur împăratului, cu regret sincer pentru viaţa pe care o dusese. La puţin timp, s-a
îmbolnăvit grav şi a fost internat în spital. Pe patul morţii, a plâns cu amar pentru toate păcatele lui,
umplând o batistă de lacrimi, în auzul tuturor celorlaltor bolnavi. În plânset încă fiind, şi-a dat
sufletul.
În acelaşi timp, doctorul spitalului, care dormea acasă la el, a văzut în vis mulţi diavoli care
se apropiau de patul hoţului cu listele păcatelor lui. Odată cu ei au venit şi doi bărbaţi luminoşi.
Diavolii au adus un cântar şi pe un taler au pus listele cu păcate. Cei doi îngeri nu aveau ce să pună
pe celălalt taler, pentru că hoţul făcuse numai rele. Ei au găsit totuşi batista hoţului, udă de lacrimi,
pe patul de spital, şi au pus-o pe aceasta la cântar. Imediat, talerul cu batista a atârnat mai greu decât
cel cu păcatele, încât îngerii au luat sufletul hoţului şi l-au ridicat la cer, iar diavolii au plecat
ruşinaţi.
Sculându-se din somn, doctorul a alergat la spital. Acolo a găsit pe hoţ mort, cu batista udă
de lacrimi pusă pe faţă. El a povestit tuturor, chiar şi împăratului, visul său şi a arătat că nu numai
tâlharul de pe Cruce a fost iertat, ci şi acest hoţ înrăit, care s-a căit pentru păcate.
- 1218 -
- 1219 -
PROIECT DIDACTIC CONSILIERE ȘI ORIENTARE ȘCOLARĂ:
„SUNT INTELIGENT, NU VIOLENT!”
Prof. Padiu Georgiana

Școala: Școala Gimnazială Nr. 117 București

Profesor diriginte: prof. Georgiana Padiu
Clasa: a VI – a A
Modul: Comunicare și abilități sociale
Tema: Sunt inteligent, nu violent!
Data: noiembrie 2017
Durata: 100 minute (2 ore)
Obiectiv cadru 2. Dezvoltarea abilităților de interrelaționare în context variate
Obiectiv de referință 22. Să identifice dezavantaje ale manifestării comportamentului agresiv
Scopul lecţiei: Conştientizarea principalelor surse de violenţă în rândul tinerilor.
Obiectivul general: recunoaşterea surselor de violenţă în rândul tinerilor.
Obiective operaţionale: la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:

 să stabilească 5 comportamente care exprimă violenţa
 să definească violenţa, cu ajutorul profesorului diriginte
 să identifice 3 cauze ale violenţei
 să stabilească 3 forme de violență
 să enumere 3 soluții prin care violenţa poate fi evitată.
Strategia didactică propusă pentru a fi folosită

Mijloace/ Resurse materiale:
 dicţionarul elevului
 caietul elevului
 foi de flip-chart
- 1220 -
 markere
 laptop
 videoproiector
Metode şi procedee didactice

 conversaţia euristică
 explicaţia
 descrierea
 problematizarea
 brainstorming
 jocul de rol
Resurse bibliografice:
 Gabriela Lemeni, Mihaela Porumb (coordonatori) – „Consiliere şi orientare – ghid de
educaţie pentru carieră”, Editura Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj
Napoca, 2004;
 Daniela Sălăgean, Steliana Eliade (colectiv de autori) – „ Consiliere şi orientare
pentru profesori diriginţi şi învăţători ” (auxiliar didactic destinat ciclurilor primar,
gimnazial şi liceal), Editura Eurodidact, Cluj Napoca 2007.
 Luminița Ciocaru, Anca Oprea, Aura Dinu, Elena Ștefan, Diana Melnic – “ Exerciții
de dirigenție “, volumul 1, Editura Atelier Didactic, București, 2014.
SCENARIUL DIDACTIC
Managementul şi pregătirea psihologică a clasei (5 minute):

 Profesorul diriginte notează absenţele, verifică materialele;
 Discută situaţia la învăţătură şi disciplina elevilor pentru perioada
care a trecut (de la o săptămână la alta);
 Rezolvă micile probleme dacă e cazul;
 Informează elevii că activitatea îi va ajuta să stabilească
comportamentele care exprimă violenţa, să identifice cauzele
violenţei şi să enumere metode prin care aceasta ar putea fi eliminată.
Desfăşurarea Desfăşurarea activităţii, propriu-zis (35 minute):

activităţii 1. Le voi spune elevilor că activitatea pe care o vom desfăşura împreună ne va
ajuta, în final, să evităm şi să combatem violenţa ca formă de exprimare în
diferite situaţii din viaţa cotidiană.
2. Le cer elevilor să spună primul cuvânt care le vine în minte, legat de violență.
3. Cer elevilor să dea exemple de comportamente care exprimă violenţa;
- 1221 -
împreună vom încerca să construim o definiţie a violenţei. Voi îndrepta discuţiile
spre aspectele următoare:
 Formele violenţei (ex. fizică, verbală şi aşa mai departe)
 Persoanele care pot fi vizate: copiii de diferite vârste, partenerul,
persoanele în vârstă etc.
 Situaţiile în care se poate manifesta violenţa.
4. Îi rog să urmărim împreună filmul „ Violența în școli ”
(https://www.youtube.com/watch?v=oCLZGnQXRb8). Le cer să povestească o
situație violentă prin care au trecut în ultimele 2 săpămâni.
5. Apoi, împart elevii în grupuri de câte 4 elevi şi-i rog să identifice cât mai
multe cauze ale violenţei în rândul tinerilor, pe care le notează pe foi de flip-
chart. Ofer sprijin pe parcursul realizării sarcinii de lucru. (10 minute).
6. Toate răspunsurile comune se notează pe tablă; voi încuraja elevii să
exemplifice situații trăite de ei. Completez lista cu elementele de mai jos, în
cazul în care nu au fost amintite:
• Dorinţa de a te simţi puternic. • Lipsa abilităţilor de rezolvare a

conflictului (ex. să recunoască partea
de vinovăţie, să spună în cuvinte ceea
ce-l deranjează, să accepte scuzele
celui ce l-a supărat etc.)
• Presiunea din partea grupului (ex. • Consumul de alcool şi droguri.
colegii îl încurajează pe un copil să se
"răzbune" pe un altul pentru că i-a
spus ceva jignitor sau să "îl pună la
punct" pentru că este prea „mândru”
etc.)
• Dorinţa de a imita şi de a face ceea • Lipsa unui loc de muncă (furtul
ce fac ceilalţi membri ai grupului. însoţit de agresiune răzbunarea pe
cineva care i-a „luat” locul de muncă
etc).
• Furia necontrolată • Violenţa în mass media (imagini din
reviste sau de pe internet, filme în
care este prezentă violenţa
• Ideea că violenţa este o modalitate
acceptabilă de a face faţă situaţiilor
problemă.
7. Le cer elevilor ca, în cadrul aceluiași grup, să găsească 3 soluții prin care ar fi
putut evita starea conflictuală. Împreună cu elevii voi identifica modalităţi prin
care poate fi evitată violenţa. Fiecare grupă va nota pe foaia de flip-chart soluțiile
identificate și leader-ul grupei le va prezenta clasei.
8. Dintr-un bol în care am introdus bilețele pe care sunt notate mituri și

prejudecăți privind violența, reprezentantul grupei extrage unul. Exemple de
mituri și prejudecăți privind violența:
 Părinții nu greșesc niciodată.
 Părinții au întotdeauna dreptate.
 Grija copilului este doar să învețe.
 Copilul trebuie să știe de frică.
 Copiii învață acasă să fie violenți.
 Părintele nu trebuie să își ceară scuze în fața copilului.
- 1222 -
 Copilul este imaginea părinților săi.
 Prietenul la nevoie se cunoaște.
 Violența se învață.
 Azi pot fi victimă, mâine pot fi abuzator.
În fiecare grupă se dezbate mesajul bilețelului și se prezintă concluziile în
plen.
9. Elevilor li se propune să realizeze scurte scenete, cu durata de 3-5 minute,

având teme legate de violența domestică, violența sexuală, violența emoțională,
violența fizică, violența verbală. Fiecare grupă își prezită sceneta (40 minute).
Discuţii (10 minute)

 Varietatea formelor/ manifestărilor pe care le îmbracă un comportament
violent.
 În ce măsură violenţa este o modalitate acceptată şi încurajată de
societate pentru rezolvarea problemelor.
 Dezbatem triunghiul abuzator-victimă-salvator și subliniem că, în
diferite situații în care suntem puși, jucăm rol de victimă sau rol de
abuzator sau rol de salvator. Cer voluntarilor să dea exemple clare de
situații în care au jucat, pe rând, rol de victimă, rol de abuzator, respectiv,
rol de salvator.
Încheierea (10 minute)
lecţiei: Le cer elevilor să deseneze sau să noteze pe post-ituri cum s-au simțit în cele 2
ore și să lipească apoi pe tablă post-iturile.
Anunţ tema pentru ora următoare “Dacă aș fi pentru o zi, aș fi…….”
- 1223 -
ACTIVITATEA „CHIPUL PRIMĂVERII”
Prof. înv. primar Palamariu Mariana

Școala Gimnazială Nr. 3 Lupeni, jud. Hunedoara
Activitatea: “Chipul primăverii”

Locul și durata: Școala Gimnazială Nr. 3 Lupeni - sala de clasă/2 ore
Responsabili și participanți: prof. înv. primar Palamariu Mariana/elevii clasei a II-a A și părinții
acestora
- valorizează experienţa cotidiană, informaţiile şi interesele elevilor: aceştia trebuie să–şi
folosească cunoştinţele, deprinderile, abilităţile şi capacităţile în contexte noi, să caute informaţii
suplimentare, să le combine, să formuleze probleme, să caute soluţii;
- oferă posibilitatea fiecărui elev de a se manifesta plenar în domeniile în care capacităţile
sale sunt cele mai evidente;
- oferă oportunităţi pentru realizarea unei cooperări educaţionale între principalii actori:
elev-elev, elev-învăţător, învăţător-elev-părinte;
- stimulează acumularea de cunoştinţe, dezvoltă capacităţile şi abilităţile de comunicare,
colaborare şi ajutor, determinând învăţarea reciprocă;
- contribuie la formarea atitudinii de a gândi înainte de a acţiona şi la conştientizarea
faptului că doar împreună oamenii pot reuşi să realizeze ceea ce îşi propun;
- realizează împreună “Chipul Primăverii”, prin răspunsurile la activități și cu lucrările
realizate pe parcursul orelor;
- favorizează formarea deprinderilor de conduită ecologică.
Evaluare:
- probe orale;
- probe practice;
- autoevaluarea;
- recompense;
- expoziție cu lucrările elevilor;
- portofoliul.
- 1224 -
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Dragi invitaţi,
Zâna Primăvara bate la ușă, iar noi o așteptăm cu mare nerăbdare. Dar cine vine într-un
mod miraculos și face ca totul să înverzească, să înflorească și să revină la viață? E Zâna
Primavara, care, cu a sa bagheta magică și înzestrată cu puteri magice, face ca totul să devină un
miracol.
Cel mai adesea, Zâna Primăvara se remarcă prin rochia sa țesută din ghiocei albi și fluturi
ori îmbrăcăminte în culori multicolore, guler din perle, coronița de flori în păr și diamante. Se
aseamana unui înger sau unui fluture. Cu siguranță, sosirea primăverii aduce bucurie și voie bună,
iar Zâna Primvara e prietenă cu florile, cu soarele, cu apele, cu păsărelele cântărețe. Întotdeauna
aduce frumusețe, viață, culoare, strălucire, zâmbet și bună dispoziție. Printre peticele de zăpadă,
care stau să se topească, se zăresc gingașii și micuții vestitori ai primăverii – ghioceii. În jur se
aude ciripit de păsărele, fluturii zburdă, albinuțele zumzăie. De asemenea, se simte miros de
viorele, iar lumea parcă prinde contur. Totul e învăluit într-o mantie de lumină furnizată de blândul
soare ce își revarsă razele spre pământ și ale sale vietăți. Tabloul e pur si simplu încântător,
covorul e multicolor, inima îți tresaltă și nu poți decât să exprimi “Bine ai sosit, dulce primăvară!”
În activitatea ce va urma vom sărbători împreună acest anotimp, și vom începe printr-un
scurt montaj închinat sosirii primăverii.
 Se va prezenta un joc de rol, o scurtă scenetă “Primăvara a sosit” interpretată de o parte

dintre elevii clasei a II a A.
 Prinţesa Primăvara va împărţi flori şi câte o felicitare invitaţilor.
“Astăzi vom realiza chipul primăverii aşa cum apare el din punctul de vedere al mai multor
discipline de învăţământ.”
Elevii sunt împărţiţi pe 3 grupe, fiecare având un nume sugestiv:
Echipa Ghioceilor, Echipa Păsărilor călătoare, Echipa Fluturașilor.
 Comunicare în limba română/Matematică și explorarea mediului

Cu ajutorul videoproiectorului se va prezenta un material în Power Point care conţine
imagini care sugerează ce se întâmplă în anotimpul primăvara. Având ca suport acest material se va
lucra o fişă despre anotimpul de primavară.
- 1225 -
Metoda cadranelor
Prima zi de primavară este Enumeră lunile de primăvară.

……………………. . …………………………………………………….
Încercuiește florile de primăvară. Scrie trei semne ale venirii primăverii.
a. lalea ………………………………………………
b. narcisă ………………………………………………
c. ghiocel ………………………………………………
Se va derula o conversație după următorul plan de întrebări:

- Care sunt anotimpurile anului?
- În ce anotimp ne aflăm acum?
- Care sunt semnele ce vestesc sosirea primăverii?
- Ce păsări călătoare cunoașteți?
- Ce fac oamenii primăvara, ce activități au?
- Ce legume timpurii cunoașteți?
Pentru fiecare răspuns elevii vor primii un jeton ce va fi lipit pe Zâna Primăverii.
 Muzică și mișcare
Se cere elevilor să îşi amintească un cântec învăţat care descrie anotimpul primăvara.
Se interpretează cântecelul ”Vine, vine primăvara!”.
 Comunicare în limba română

Fiecare elev primeşte o fişă pe care trebuie să o completeze:
Bifaţi în căsuţe propoziţiile adevărate specifice anotimpului primăvara.
Păsările călătoare se întorc din ţările calde.
Frunzele copacilor îngălbenesc şi cad.
Soarele încălzește cu mai multă putere.
Se vor afişa pe videoproiector variantele corecte. Fiecare elev care a rezolvat corect va primi
ca recompensă câte un jeton cu ghiocei, narcise, păsări călătoare sau fluturi.
 Muzică și mișcare
Se cere elevilor să interpretează cântecul ”Înfloresc grădinile”.
 Matematică și explorarea mediului/Arte viziale și abilități practice

Numără florile de primăvară, pe categorii, apoi află numărul total de flori.
- 1226 -
Colorează florile!
narcise lalele panseluțe flori
+ + =

Pornind de un alt semn al primăverii, venirea păsărilor, copii vor primi câte un jeton pe
spatele căruia va fi scrisă o sarcină:
- să scrie câte o însuşire pentru cuvântul dat;
- să alcătuiască o propoziție simplă;
- să dezvolte propoziţiile;
- să scrie cuvinte cu sens opus și cu sens asemănător.
Pentru fiecare răspuns corect elevii vor primi păsărele ce vor fi lipite pe Zâna Primăverii.
 Matematică și explorarea mediului

În grădina bunicii au înflorit 23 de toporaşi, ghiocei cu 12 mai mulţi, iar brânduşe cu 3 mai
mult decât ghiocei.
- 1227 -
Câte flori au înflorit în grădină?
Rezolvaţi apoi printr-un singur exerciţiu.
Grupa care va termina de rezolvat corect problema va primi o floricică ce va fi lipită pe
Zâna Primăverii.

Ghicitori despre flori de primăvară
Cupe albe, sângerii,

Stau pe lujere înfipte,
Parc-ar fi niște făclii!
Hei, ghicește, de le știi!
(lalelele)
E o floare-nmiresmată
Cu-o legendă-ndelungată
De Narcis ne amintește
Și de Paști ea înflorește.
(narcisa)
Atrag roiuri de albine,

Fluturași pe ele vin
Cu flori multe, parfumate,
Alb, bleu, roz sunt colorate.
(zambilele)
Voinicel cu haina albă,

Iese primul din zăpadă
Și vestește-n toată țara
Că sosește primăvara?
(ghiocelul)

Recunoaşte planta şi scrie părţile ei.
- 1228 -
 Arte vizuale și abilități practice
Colorează!

În acelaşi plic, fiecare elev va avea câte o frunză din carton, necolorată, pe spatele căreia se
află scrisă o operaţie de adunare. (De precizat că frunzele sunt de mai multe forme, pe fiecare fel
fiind scrisă o altă operaţie, astfel încât operaţiile nu vor fi aceleaşi la 2 elevi vecini.)
- Ce fel de operaţie aveţi scrisă pe frunza primită? (adunare)
- Care este semnul adunării? (semnul plus)
- Cum se numesc numerele care se adună? (termeni)
- Dar rezultatul adunării? (sumă sau total)
Pe fişă, fiecare elev va rezolva operaţia de adunare prin scriere unele sub altele, apoi va trece
rezultatul şi pe frunză.
În acelaşi plic, fiecare elev va avea câte o floare din carton, necolorată, pe care va fi scrisă o
operaţie de scădere. (De precizat că pe fiecare fel de floare este scrisă o altă operaţie, astfel încât
operaţiile nu vor fi aceleaşi la 2 elevi vecini.)
- Ce fel de operaţie aveţi scrisă pe floarea primită? (scădere)
- Care este semnul scăderii? (semnul minus)
- 1229 -
- Cum se numeşte numărul din care scădem? (descăzut)
- Dar cel pe care îl scădem? (scăzător)
- Dar rezultatul scăderii? (rest sau diferenţă)
Pe fişă, fiecare elev va rezolva operaţia de scăderere prin scriere unele sub altele, apoi va
trece rezultatul şi pe floare.
Fiecare echipă va trebui să alcătuiască o problemă cu o operaţie, cu elemente specifice
primăverii care să se rezolve printr-o operaţie dată. Pe un cub, vor fi scrise 3 operaţii şi vor fi
desenate 3 simboluri ale primăverii. Un reprezentant de la fiecare echipă va rostogoli cubul şi astfel
se va alege operaţia şi cu ce anume va fi problema.
Grupele care au compus şi rezolvat corect problema vor fi recompensate.

Elevii vor colora cu carioci sau creioane colorate frunzele şi florile pe care le-au utilizat la
matematică.
În timp ce elevii lucrează se va audia melodia ”Primăvara” de Vivaldi, iar pentru
delectarea invitaţilor pe videoproiector se vor derula imagini din natură în anotimpul primăvara.

Fiecare echipă va primi o planşă pe care este desenată o fată-prinţesă pe care o vom numi
prinţesa Primăvara.
”- Copii, astăzi am vorbit, în cadrul activităţii transdisciplinare, despre cel mai tânăr
anotimp: primăvara. Activitatea noastră s-a numit ”Chipul primăverii” aşa că acum fiecare echipă
va trebui să realizeze o planşă care să sugereze acest lucru.
Prinţesa pe care aţi primit-o va trebui împodobită cu toate elementele pe care le are echipa
voastră: rândunelele folosite la limba română, florile şi frunzele folosite la matematică şi apoi
colorate plus recompensele primite pe parcursul activităţii.”
În timp ce elevii lucrează se va audia melodia ”Primăvara” de Vivaldi, iar pentru delectarea
invitaţilor pe videoproiector se vor derula imagini din natură în anotimpul primăvara.
Când planşele vor fi gata, acestea vor fi afişate pe tablă şi privite cu atenţie. Invitaţii vor
primi câte un bileţel pe care vor nota numele echipei pe care o consideră ca fiind cea care a fost cea
mai bună pe parcursul activităţii transdisciplinare şi care are cea mai frumoasă prinţesă Primăvara.
Se vor număra voturile şi se vor acorda diplome. (Locul I, Locul al-II-lea, Locul al-III-lea).
Vor fi evidenţiaţi cei mai buni elevi.
Prinţesa Primăvara (aceeaşi fetiţă care a interpretat rolul Primăverii în sceneta de la început)
va împărţi câte un buchet de ghiocei și un balon tuturor copiilor.
- 1230 -
PROIECT DE LECȚIE – AVAP
Prof. înv. primar Paleru Rodica

Școala Gimnazială Nr. 1 Dorobanțu, jud. Constanța
Data:
Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială Nr.1 Dorobanțu
Clasa: I
Propunător: Înv. Paleru Rodica
Aria curriculară: Arte și Tehnologii
Disciplina: Arte vizuale şi abilităţi practice
Unitatea tematică: În lumea celor care nu cuvântă
Subiectul: “Coșul cu fructe de toamnă ” – colaj
Tipul lecţiei: formare de priceperi şi deprinderi
Forma de realizare: activitate integrată
Discipline integrate: Comunicare în limba română
Muzică și mișcare
Dezvoltare personală
Arte vizuale și abilități practice:
2.5. Exprimarea utilității obiectelor realizate prin efort propriu;
2.3. Realizarea de obiecte/construcţii/folosind materiale uşor de prelucrat şi tehnici accesibile.
a) cognitive:
O1: să identifice materialele de lucru primite pe bănci;
O2: să expună etapele realizării colajului pe baza planşei model prezentată de învățătoare;
O3: să aprecieze calitatea produsului final în funcţie de criteriile specificate;
b) Afective:
- 1231 -
O4: participarea activă la evaluarea lucrǎrilor;
c) Psihomotorii:
O5: să utilizeze corespunzător mijloacele și materialele didactice;
 Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, audiţia, demonstraţia, munca
independentă, turul galeriei.
 Material didactic: hârtie xerox color, lipici, foarfece, culori, carioci, coșul,
frunzulițele și fructele șablon, CD-player, recompense, flipchart, diplome.
 Forme de organizare: frontal, individual.
Resurse de timp: 45 minute
Resurse umane: 25 elevi.
Bibliografie:
-MECTS- „Programa pentru disciplinele Dezvoltare personală, Muzică și mișcare și Arte vizuale și
abilități practice, aprobată prin ordinul ministrului nr. 3418/19.03.2013”, București, 2013.
Strategii didactice
Ob. Momentele
Demersul didactic Forme de Metode și Mijloace de
Op. lecţiei Evaluare
organizare procedee înv.
Moment Asigur condiţiile organizatorice şi exerciţiul
organizato- psihologice necesare pentru buna organizatoric
ric desfăşurare a lecţiei.
1 min
Captarea  Dragi elevi, vreau să-mi spuneți frontal audiţia, CD player obsevare
atenţiei pe cine ați ajutat azi de-a lungul sistematică
5 min zilei? (Zâna Toamnă).
 Pentru că ați fost recompensați conversaţia
haideți să-i cântăm un cântecel
Toamnei! (A,a,a acum e toamnă
da!) (Anexa 1)
 Ce ziceți, vă spun și câteva
ghicitori? (Anexa 2)
Anunţarea Astăzi, la ora de Arte vizuale și frontal explicaţia
temei și abilităţi practice, vom realiza un colaj cu
enunțarea titlul „Coșul cu fructe de toamnă”. Până
obiectivelor la sfârşitul orei veţi reuşi să decupați
2 min coșul, fructele şi să le lipiți pe
carton.Astfel veți realiza un tablou
închinat zânei.
O1 Dirijarea  Elevii vor identifica materialele de conversaţia lipici,
învăţării lucru primite pe bănci (lipici, șablonul frontal șabloane,
28 min coșului, a fructelor, a frunzulițelor pe carton
care le vor decupa, lipici, foarfece, carton colorat,
a) Prezentar colorat, carioci). demonstraţia carioci,
ea şi analiza foarfece
modelului  Se prezintă elevilor lucrarea model explicaţia planșa
realizată prin diferite tehnici de lucru model
b) (conturare, decupare, asamblare şi lipire);
Explicarea şi muncă
demonstrarea  Se demonstrează tehnica de lucru. independentă
- 1232 -
Strategii didactice
Ob. Momentele
Demersul didactic Forme de Metode și Mijloace de
Op. lecţiei Evaluare
organizare procedee înv.
O2 modului de După explicarea modului de lucru, un
lucru elev va repeta etapele obţinerii colajului; aprecieri
 Înainte de începerea lucrului propriu- individual verbale
zis, elevii vor recita poezia ,,Toamna”, de
Demostene Botez (Anexa 3).
 Fiecare elev va urmări etapele de
lucru prezentate de învățătoare la
flipchart si le va respecta pentru
asamblarea corectă şi obţinerea unei
lucrări reuşite (corectă şi estetică).
 Elevii vor lucra pe un fond muzical audiție CD
O5 c) Executa adecvat (Cântece de toamnă pentru copii)
rea Criteriile pe care le vor avea în
lucrării vedere sunt:
de către - gradul de finalizare al lucrării;
elevi - decuparea corectă a coșulețului și a
fructelor;
- lipirea frunzelor pe marginea
tabloului;
- originalitatea lucrării.
Voi urmări executarea lucrării ajutând
elevii care au nevoie, dând indicaţii
individuale suplimentare, făcând
observaţii.
Toate lucrările vor fi expuse în faţa
O3 clasei. Fiecare elev va primi câte o bulină turul galeriei
O4 Evaluarea roşie, după care vor merge şi o vor ataşa
7 min celei mai frumoase lucrări.
Lucrările lor fi expuse, elevii primind evaluarea
diplomă
câte o diplomă pentru reușita lucrării
lucrării.(Anexa 4)
Încheierea Se formuleazǎ concluzii şi aprecieri conversația recompense
lecţiei cu privire la modul cum au lucrat, la
2 minute ordinea şi disciplina în timpul orei.
Se acordă calificative și recompense.
Activitatea se încheie cu o scurtă
conversație despre cum trebuie să
consumăm fructele și ce importanță au ele
pentru corpul uman..
ETAPELE DE LUCRU
1. SE DECUPEAZǍ FRUNZULIŢELE ŞI SE LIPESC PE PLANŞǍ DE JUR ÎMPREJUR,

FORMÂND UN CHENAR;
2. SE DECUPEAZǍ ŞI SE LIPEŞTE COŞULEȚUL, AVÂNDU-SE GRIJǍ LA

POZIŢIONAREA ACESTUIA;
3. SE DECUPEAZǍ ŞI SE LIPESC FRUCTELE.

- 1233 -
Anexa 1
A a a, acum e toamna da!
A, a, a acum e toamnă da.

Frunza-n codru-ngălbeneşte,
Iarba-n cîmp se vestejeşte,
A, a, a acum e toamnă da.
E, e, e plăcută vreme e.
Mere, prune, nuci şi pere
Noi avem după plăcere.
E, e, e plăcută vreme e.
I, i, i veniţi copii la vii.

Strugurele must se face
Şi nouă mustul ne place,
I, i, i veniţi copii la vii.
O, o, o se duc cocorii stol.

Se duc cuci şi rîndunele
Şi ne pare rău de ele,
O, o, o se duc cocorii stol.
Anexa 2
Anotimpul frunzelor uscate
Lăzilor cu roade încărcate.
Anotimpu-n care noaptea crește
Și în care vremea se răcește.
(toamna)
Iarba o ofilește,
Vântul îl pornește,
Frunza vestejește,
Ploaia o pornește.
(toamna)
- 1234 -
Au plecat spre țări cu soare
Păsările călătoare,
Căci la noi e frig și plouă.
Vântul bate cu putere
Frunzele-au cazut și ele.
În cămară adunate
Stau la sfat fructele coapte
Nu este greu de ghicit
Ce anotimp a sosit?
(toamna)
Miezul e doar de mâncat,

Coaja e de aruncat,
Și în sac se pot păstra,
Sparte doar se pot mânca.
(nuca)
Este dulce-acrișor,
Roșu, verde, gîlbior,
In poveste-i otrăvit,
Ghicește fructul oprit!
(marul)
Cu bobite aurii
Cu bobite rubinii
Tare-s buni și aromați
Și-n must dulce transformați.
(Strugurele)
De culoare aurie
E al toamnei fruct
Acrișor și cu mult puf
Sigur știţi, e un…
(gutui)
- 1235 -
Să vă spun o ghicitoare
Despre ceva de mâncare
Crude sau puse la fiert
Se consumă ca desert
Le dorește orișicine
Că-s pline de vitamine!
(fructele)
Mică, mov, ovală,

Dulce-acrișoară,
Pentru gem e foarte bună
Sigur știţi, este o
(pruna)
Anexa 3
TOAMNA
Demostene Botez
Toţi acei ce-ntreaga vară

Au muncit din zori în seară,
Toamna, au roade bogate,
Au şi fructe şi bucate.
Mere, pere în panere,

Prune bune şi alune,
Şi gutui amărui,
Cu puf galben ca de pui.
Şi tot felul de legume,
De nu le mai ştii pe nume
- 1236 -
DIPLOMǍ
Se acordǎ elevului ………………………………………., de la Şcoala Gimnazială

Nr. 1 Dorobanțu, clasa I, pentru realizarea lucrǎrii “Coşul cu fructe de toamnǎ”.
Ỉnvǎţǎtoare,
Paleru Rodica
- 1237 -
ACTIVITATE ARTISTICĂ
„JUDECAREA LUI NICĂ – AMINTIRI DIN COPILĂRIE”
Prof. înv. primar Pană Ana

Școala Gimnazială Crușeț, jud. Gorj
GREFIERUL: Începe şedinţa! Soseşte completul de judecată! Toată lumea în picioare!

(Intră completul de judecată, apoi procurorul.)
PREŞEDINTELE: Declar deschisă şedinţa de judecată şi vă invit să luaţi loc!
GREFIERUL: Inculpat Ion!
(Ion se ridică şi se îndreaptă spre masa preşedintelui.) Școala Gimnazială Crușeț
PREŞEDINTELE: Are cuvântul domnul procuror care va citi acuzaţiile aduse inculpatului!
PROCURORUL: Inculpat, ţi se aduce la cunoştinţă că eşti trimisă în judecată pentru:
- neascultare mamei – ai plecat la scăldat în loc să ai grijă de fratele tău mai mic;
- pentru furt – ai furat cireşe de la mătuşa Mărioara şi pupăza din teiul satului.
Recunoşti faptele pentru care eşti trimis în judecată?
ION: Este adevărat că am plecat la scăldat, dar era aşa de cald…Am furat cireşe dar dacă îi ceream
mătuşii Mărioara nu mi-ar fi dat că este aşa de cărpănoasă! Am furat pupăza, dar mama mă scula
prea de dimineaţă.
Sunt nevinovat. Eram copil şi copiii fac multe pozne.
PREŞEDINTELE: Dăm cuvântul avocatului apărării! Cum pledaţi pentru clientul dumneavoastră?
AVOCATUL APĂRĂRII: Pledez…nevinovat! Să vină martorii la bară.
Smaranda Creangă, ce ai de spus în apărarea copilului Nică?
MAMA: Vă rog să îl iertaţi, căci şi eu prea multe ceream pentru un copil de vârsta lui. Este adevărat
că toţi copiii trebuie să asculte de părinţi, dar eu de ce nu am sădit un cireş văratic ca să nu se mai
ducă la cumnata mea Mărioara. Iar cu pupăza ce să va mai spun, când eşti mic somnul este tare
dulce şi eu îl păcăleam cu pupăza, că aşa era credinţa la noi, şi-l sculam tare dis - de – dimineaţă.
MĂTUŞA MĂRIOARA: De ce nu-l puneai să se culce devreme?
MAMA: Nu te supăra cumnată, ai mai văzut dumneata babe frumoase şi copiii cuminţi?
MĂTUŞA MĂRIOARA: Domnule preşedinte, abia aşteptam să se coacă cireşele şi ghiolbanul ăsta
mi le-a furat pe toate! Am rămas fără cânepă, şi nu am mai avut cu ce să mai ţes. Gândiţi-vă şi
dumneavoastră cât de greu ne era la tot satul fără cântecul cucului armenesc, care era de fapt ceasul
nostru.
MAMA: Îl voi trimite de mâine la şcoala la Broşteni cu bunicul lui David. Printre străini se va
- 1238 -
cuminţi……..
PREŞEDINTELE: Curtea a deliberat. În urma analizei declaraţiilor celor audiaţi, am ajuns la
concluzia că toţi au o parte de vină în această poveste. Curtea se retrage pentru deliberare.
PROCURORUL: Curtea a deliberat. În urma analizelor celor declarate am ajuns la concluzia că
Nică se face vinovat de faptele prezentate. Drept pedeapsă va trebuie să ne încânte mai departe cu
operele lui, să insufle copiilor de azi, de mâine, şi cât va fi viaţă pe pământ, dragostea pentru
lectură, dragostea pentru lecturarea unei cărţi.
Astăzi ei se uită doar la televizor.
ION: Dragi copiii vă rog să ascultaţi mereu de părinţi. Eu am aşternut pe hârtie păţaniile mele
pentru ca voi să înţelegeţi ce este bine şi ce este rău.
Onorată instanţă aş dori ca aceşti copii să-mi cânte un cântec.
Copiii cântă cântecul ,,Pupăza din tei”
- 1239 -
PROIECTAREA UNEI ACTIVITĂŢI DIDACTICE
ÎN CARE SE UTILIZEAZĂ INSTRUMENTELE TIC
Prof. Pană Rodica Daniela

Unitatea de învăţământ: Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficienţe Auditive Buzău
Numele şi prenumele: Pană Rodica Daniela
Disciplina: Istorie
Clasa/Vârsta Unitatea Titlul activităţii Timp

didactice
Clasa a VIII-a Ţările Române şi Domnitori români şi 4 ore
statele vecine între faptele lor
diplomaţie şi
confruntare
Justificarea didactică pentru utilizarea TIC Competenţe specifice

Tehnologiile informaţionale şi ale comunicaţiilor  Să identifice domnitorii care apar în
(TIC) vor fi utilizate în următoarele situaţii imaginile din filmuleţul educaţional;
didactice:
 prezentarea în PowerPoint a planului de  Să precizeze anii de domnie şi ţările în
recapitulare după care se va desfăşura activitatea; care au domnit aceştia;
 prezentarea unui filmuleţ cu imagini despre
domnitorii români cu Windows Media Player;  Să menţioneze cele mai importante
 trecerea în revistă (cu ajutorul unei prezentări bătălii purtate de domnitorii români;
în PowerPoint) a noţiunilor teoretice parcurse
anterior, obiectivele lecţiei – de verificare şi  Să explice o serie de termeni istorici
consolidare a cunoştinţelor, de aprofundare – precum domn, sultan, Imperiul Otoman,
fiind atinse prin adresarea unor întrebări frontal tratat etc;
şi ulterior proiectarea răspunsurilor corecte cu
ajutorul unor efecte de animaţie;
 demonstrarea cunoştinţelor dobândite se va
realiza şi prin rezolvarea în mod individual de  Să descrie cele mai importante fapte
către elevi la calculator a unei fişe de evaluare în ale domnitorilor români;
format electronic, pentru care baremul de
corectare şi notare va fi prezentat elevilor frontal,  Să dovedească priceperi şi deprinderi
după încheierea testării. de a se informa din documentele din
În concluzie, metodele TIC pot fi utilizate la manual şi din alte surse;
clasă cu maximum de eficienţă în oricare din
momentele lecţiei. Ele nu exclud ci, dimpotrivă,  Să-şi dezvolte capacitatea de a utiliza
se completează în mod fericit cu metodele instrumente informatice;
învăţământului tradiţional, deoarece permit:
individualizarea învăţării şi adaptarea  Să-şi dezvolte deprinderi moderne de
procesului didactic la particularităţile elevilor utilizator;
- 1240 -
Justificarea didactică pentru utilizarea TIC Competenţe specifice
(elevii au stiluri proprii de învăţare, ei învaţă în
moduri diferite, cu viteze diferite şi din  Să-şi dezvolte deprinderi de a lucra cu
experienţe diferite); aplicaţii soft specializate
orientarea asupra celui care învaţă, respectiv
centrarea procesului de învăţare pe elev, pe
nevoile şi disponibilităţile sale, în scopul unei
valorificări optime a acestora;
acordarea de timp pentru „ordonarea”
informaţiilor noi şi asocierea lor cu „cunoştinţele
vechi”;
prezentarea unui volum mare de informaţii într-
un timp relativ scurt (  calculatorul va fi
perceput de elev ca un instrument de lucru
absolut necesar în condiţiile modernizărilor
tehnologice, prin care să-şi valorifice superior
capacitatea de muncă şi creativitatea şi să-şi
reducă timpul de lucru);
stimularea achiziţiei treptate a cunoştinţelor şi
deprinderilor printr-o prezentare atractivă şi
motivantă.

Locul de desfăşurare a activităţii este
 Nume de domnitori români: Mircea cel laboratorul de informatică, dotat cu un
Bătrân, Vlad Ţepeş, Iancu de Hunedoara, Ştefan număr de computere egal cu numărul
cel Mare, Mihai Viteazul; elevilor din clasă, conectate în reţea şi cu
acces la toate serviciile Internet.
Configuraţia calculatoarelor trebuie să
 Denumiri de ţări româneşti: Ţara permită rularea aplicaţiilor prin care vor fi
Românească, Moldova, Transilvania. formate abilităţile şi deprinderile tehnice.
Dintre componentele de software necesare
se menţionează: procesorul de texte
Microsoft Word, programul de prezentări
Microsoft PowerPoint, programul
 Denumiri de confruntări militare: Rovine, Windows Media Player.
Târgovişte sau atacul de noapte, Belgrad, Podu În laborator trebuie să existe, de
Înalt, Călugăreni. asemenea, un videoproiector.
Alte mijloace necesare pentru utilizarea
TIC sunt: fişă de evaluare în format
electronic, prezentări PowerPoint, filmuleţ
despre domnitorii români şi faptele lor,
realizat cu Windows Movie Maker.
Resursele necesare predării tradiţionale
sunt: planşe, hărţi istorice, documente
istorice, manual.

Principalele activităţi de învăţare propuse în cadrul proiectului:
 Precizarea domnitorilor români din secolul al XV-lea, anii de domnie şi ţările pe care le-au
condus;
- 1241 -
 Enumerarea celor mai reprezentative lupte purtate de aceştia;
 Identificarea celor mai importante fapte ale acestor domnitori;
 Analizarea comparativ a domniilor acestor conducători;
 Pe baza prezentării generale realizate în filmuleţul vizionat, caracterizaţi domnitorii
români şi faptele lor prin completarea fişei de evaluare în format electronic.
 Formularea de concluzii asupra activităţii pe care au desfăşurat-o.
Lecţia se va finaliza prin susţinerea de către elevi a unui test de evaluare, urmat de
prezentarea de către profesor a baremului de corectare şi notare a itemilor, care va da
posibilitatea elevilor de a se autoevalua.
Deoarece rezultatele la un test de evaluare trebuie oferite cât mai prompt dacă dorim ca
feedbackul să ajusteze comportamentul viitor, în ora următoare profesorul va prezenta şi
discuta rezultatele testului sub formă tabelară şi grafică.
În urma concluziilor, profesorul va stabili modalitatea de a aprofundare a noţiunilor care nu
au fost învăţate.
Evaluarea
Cunoştinţe evaluate:
 Nume de domnitori români: Mircea cel
Bătrân, Vlad Ţepeş, Iancu de Hunedoara, Ştefan
cel Mare, Mihai Viteazul;
 Lucrul cu aplicaţii soft specializate.
 Denumiri de ţări româneşti: Ţara Românească,
Moldova, Transilvania.
 Denumiri de confruntări militare: Rovine,
Târgovişte sau atacul de noapte, Belgrad, Podu
Înalt, Călugăreni.
 Fapte şi evenimente ale acestor domni.
Deprinderi:
 Recunoaşterea domnitorilor români din
secolul al XV-lea;
 Identificarea perioadei de domnie şi a ţărilor
conduse;
 Descrierea celor mai importante confruntări
militare;
 Precizarea rolului acestora în lupta pentru
neatârnare;
Autoreflecţia
1. Cât de reuşită apreciaţi că a fost activitatea didactică pe care aţi desfăşurat-o?
Lecţia a fost antrenantă, complexă, cu participarea activă a tuturor elevilor din clasă.
2. Care au fost punctele forte, dar punctele slabe ale acestei activităţi?
Activitatea didactică şi-a atins scopul propus, elevii au fost încântaţi să participe la această
lecţie de istorie deoarece au utilizat calculatorul şi au lucrat independent la rezolvarea
sarcinilor din fişa de evaluare în format electronic. Pentru o mai bună receptare a
informaţiilor, am recurs la prezentarea conţinuturilor cu ajutorul unor prezentări PowerPoint,
respectiv cu ajutorul unui filmuleţ realizat cu programul Windows Movie Maker – acestea
- 1242 -
constituind punctele forte ale lecţiei.
Un punct slab l-a constituit timpul insuficient afectat desfăşurării activităţii de instruire.
3. Ce modificări ar fi necesare pentru îmbunătăţirea activităţii didactice viitoare?
La o altă activitate aş folosi calculatorul şi Internetul la realizarea unui eseu structurat pe o
anumită temă, de exemplu „Politica de cruciadă a domnitorilor români” sau „Acţiuni
diplomatice şi militare ale domnitorilor români”.
4. Care a fost reacţia elevilor la activitatea didactică propusă (referitor la
modalitatea/strategia de predare)?
Elevii au răspuns prompt la întrebările puse şi au fost foarte entuziasmaţi de această
modalitate de lucru.
5. Care a fost feedbackul elevilor (referitor la însuşirea cunoştinţelor predate)?
Feedbackul s-a constituit din sarcinile de lucru şi răspunsul la întrebări. Acesta trebuie să
ajute elevul să-şi evalueze propria performanţă. Elevii au avut posibilitatea să se
autoevalueze prin vizualizarea baremului de corectare şi notare pentru fişa de evaluare
rezolvată.
6. Care a fost atmosfera de lucru pe parcursul activităţii didactice?
Atmosfera de lucru a fost destinsă, antrenantă pe tot parcursul activităţii didactice, elevii
lucrând într-un climat de competitivitate constructivă, creatoare.
- 1243 -
EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ
GRIJA FAŢĂ DE NATURĂ ȘI COPIII...
Prof. înv. primar Pană Steluța

Şcoala Gimnazială Nr. 113 Bucureşti
MOTTO:
“A înţelege natura înseamnă a întelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii atât
de ameninţată azi, înseamnă a contribui la fericirea omenirii.”
Protejarea planetei Pământ, casa noastra, a tuturor, este o problema care trebuie să-i
intereseze nu doar pe ecologisti, ci pe toată lumea, adulţi şi copii. Noi, dascălii, trebuie să punem un
mare accent pe educaţia ecologică a celor mici, pentru a ne putea bucura împreună, pe timp
îndelungat de albastrul curat al cerului, de limpezimea apelor, de florile câmpului şi de frunzele
verzi. Una dintre cele mai mari şanse de a construi o conştiinţă ecologică este implicarea la
maximum a învăţământului în promovarea problemelor de mediu. Natura, studiată cu dragoste, cu
pasiune, poate deveni centrul de interes al tuturor disciplinelor şcolare, precum şi al multora dintre
activităţile extracurriculare.
Şcoala este chemată să determine nu numai sentimente de admiraţie faţă de frumuseţile
naturii, ci şi convingeri şi deprinderi de protejare a mediului înconjurător. Prin diferitele discipline
incluse în procesul de învăţământ trebuie să îl convingem pe fiecare elev de necesitatea apărării
mediului înconjurător împotriva poluării şi să le formăm conduita ecologică modernă.
Obiectivele urmărite în cadrul educaţiei ecologice pot fi grupate în trei mari categorii:
 Dezvoltarea capacităţilor de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător,
 Formarea atitudinii de respect faţă de ceea ce ne înconjoară,
 Dezvoltarea comportamentelor responsabile faţă de ceea ce ne înconjoară.
Considerăm că este o datorie cetăţenească, o datorie de conştiinţă şi etică săcontribuim la
ocrotirea naturii pentru că natura aparţine nu numai generaţiilor actuale ale Terrei ci, cu deosebire,
generaţiilor viitoare în care proiectăm idealurile cu toate speranţele noastre de continuitate.
Noi, oamenii, realizăm tot mai mult importanţa ocrotirii naturii din care, de altfel, facem
parte. Ecosistemele naturale au fost şi sunt încă supuse unor intervenţii brutale ale omului,
intervenţii ce produc modificări ireversibile şi care, uneori, duc la dispariţia unor specii de animale
şi plante.
Omul rămâne singurul care poate săprotejeze lumea vie şi trebuie să înveţe să o facă! De
- 1244 -
aceea este important ca, încă din primele clase, elevii să cunoască problemele mediului înconjurător
şi să înţeleagă că fiecare îşi poate aduce contribuţia la ocrotirea naturii.
Copiii învaţă ceea ce văd. Nu este suficient să le povesteşti despre cum ar trebui făcut, ci
este important să faci tu asta, efect maxim asupra lor avându-l acţiunile făcute împreună.
Ei învaţă prin joacă şi prin puterea exemplului. Prin urmare, implicaţi-vă în acţiuni comune,
plăcute. Spre exemplu: puteţi crea obiecte drăguţe prin reciclarea altora care nu vă mai sunt de
folos.
În acest fel vă atingeţi şi scopul direct dar câştigaţi şi beneficii secundare: stimulaţi
creativitatea copilului şi reduceţi din actuala tendinţă spre consumerism, arătându-i copilului că
lucrurile pot primi noi utilizări.
Încercaţi să vă distraţi împreună participând la acţiuni ecologice. Puteţi merge să plantaţi
copăcei (care pot purta chiar numele copilaşului) sau să curăţaţi pădurile de resturile lăsate de cei
neatenţi.
Organizaţi mici excursii cu bicicletele în natură sau, dacă aveţi curte, sădiţi o mică grădină
cu legume pe care să le savuraţi împreună. Astfel ajuţi copilul să intre în contact cu natura şi să îşi
dorească să petreacă timp în mijlocul ei.
Învaţă copilul să îngrijească mediul înconjurător aşa cum îşi preţuieşte jucăriile preferate,
aşa cum îşi alintă animăluţele de pluş să aibă grijă şi de animalele planetei.
Cel mai frumos cadou pe care-l puteţi dărui copiilor este un mediu de trai sănătos. Alături de
darul vieţii, acesta este un dar nepreţuit adresat celor pe care îi iubiţi. În acest fel, acţiunile voastre
din prezent vor dăinui generaţii întregi.
Cel mai important este ca aceste efecte să se vadă în educaţia pe care le-o oferi copiilor tăi.
Încearcă să transmiţi valori sănătoase exact celor cărora le vei preda ştafeta. Priveşte-ţi copiii şi
gândeşte-te că îi vrei în siguranţă, vrei pentru ei libertate şi aer curat, ape nepoluate şi locuri
primitoare.
Atunci când ei sunt educaţi în spirit ecologic, la rândul lor, vor perpetua această atitudine
transmiţându-le-o şi copiilor lor.
Ca orice altă abilitate, aceea de a gândi proactiv ecologic, este ceva ce se poate învăţa. Aşa
cum copiii învaţă să vorbească politicos, să scrie sau să meargă pe bicicletă purtând casca de
protecţie, aşa se învaţă şi “manierele” ecologice, care ulterior se vor transforma în deprinderi. Un
lucru repetat de multe ori va deveni deprindere.
E important să nu gândeşti în termene limitativi. Să ai în vedere că viaţa va continua şi după
ce voi nu veţi mai fi. Prin urmare, o gândire pe termen lung este de dorit în detrimentul uneia pe
termen scurt.
Un prim pas către o atitudine ecologică este cel de conştientizare. Conştientizare în primul
- 1245 -
rând a faptului că o planetă avem şi nu vom primi alta, prin urmare, indicat ar fi să avem grijă de ea.
Un al doilea pas constă în implicarea în acţiuni ecologice propriu-zise: raţionalizarea
consumului resurselor (eventual producerea altora noi), selectarea gunoaielor, aruncarea pet-urilor
strict în locuri amenajate, nedefrişarea pădurilor, plantarea de pomi, maşini ecologice, case
ecologice, reutilizarea resurselor etc.
Un al treilea şi foarte important pas este implicarea în educarea copiilor şi, de ce nu, chiar şi
a adulţilor asupra cărora aveţi influenţă.
Vă propun un exerciţiu de imaginaţie: gândiţi-vă că primiţi în dar o căsuţă. O căsuţă
frumoasă, luminoasă, înfloritoare, îngrijită, primitoare şi care vă oferă tot ceea ce aveţi nevoie. Dar
absolut tot.
Acum imaginaţi-vă cum ar fi ca această căsuţă să fie distrusă? Ce sentimente v-ar încerca?
Ce aţi face ca să preîntâmpinaţi una ca asta? Ce măsuri de precauţie aţi lua?
Căsuţa pe care v-am propus să v-o imaginaţi, există, ne aparţine, am primit-o în dar cu toţii.
Doar că la o scară mai mare. Este planeta pe care locuim.
Deşi par diferite, marea diferenţă constă în dimensiune. Ceea ce nu este cu mult diferit, sau
n-ar trebui să fie, sunt acţiunile pe care noi le intreprindem pentru buna îngrijire a planetei.
Dacă acasă la noi facem curăţenie, ne protejăm casa şi curtea, îi învăţăm şi pe cei dragi să
facă la fel, aceeaşi atitudine ar trebui să se refere şi la restul naturii. În discuţiile purtate cu oamenii,
am întâlnit deseori dezamăgire, uneori chiar resemnare, şi destul de des întâlnită replica: ” la ce
folos să mă îngrijesc eu dacă ceilalţi n-o fac?”.
Contează, acţiunea fiecăruia dintre noi, contează! Întotdeauna o atitudine ecologică este de
dorit. Să n-o abandonaţi. Poate că nu este observabil în sensul unei schimbări dramatice, dar dacă
un singur om protejează în loc să distrugă este un câştig. E suficient ca o persoană să aplice ceea ce
vede la dumneavoastră, aceasta să influenţeze la rândul sau o altă persoană şi, încetul cu încetul,
respectul şi grija faţă de natură se vor implementa. Să nu vă lăsaţi dezarmaţi!
Educaţia ecologică trebuie să înceapă din frageda pruncie, să se cultive, dezvolte până la a
forma o conduită stabilă în acest sens, asta pentru ca anumite gesturi să nu fie opţionale:”astăzi
reciclez, dar mâine nu o mai fac pentru că sunt plictisit”.
Şcoala va avea un rol esenţial în modelarea şi formarea acestei conduite. Pentru aceasta este
însă nevoie de cadre didactice educate şi ele în acelaşi sens, pentru că nu poţi învăţa un copil să facă
ceea ce tu nu faci sau respingi pentru că ţi-e prea lene să economiseşti, reciclezi, plantezi arbori.....
Educaţia ecologică este o componentă a educaţiei multilaterale a copiilor de vârsta
preşcolară şi implicit o sarcină de bază a procesului instructiv-educativ din grădiniţă,prin contribuţia
pe care o aduce la dezvoltarea intelectuală a copilului.
De-a lungul activităţii mele didactice am constatat că în faţa frumuseţilor naturii, copilul îşi
- 1246 -
deschide sufletul, devenind deodată mai sincer, mai curat.
În plimbările noastre prin natură, am urmărit să ofer copiilor posibilitatea de a observa
anumite manifestări din viata plantelor şi animalelor, a păsărilor şi a gâzelor. Am observat împreună
surâsul gingaş al unei flori de primăvară, veselia unei păsărele ce cântă nestingherită pe o ramură,
truda şi hărnicia unei furnicuţe, bucuria unui copac ce întinereşte cu fiecare mugur, cu fiecare
frunză. I-am sfătuit să nu rupă ramurile unui pom, deoarece are şi el suflet şi-l doare, să nu distrugă
cuibul unei păsări, s-asculte-n taina susurul izvoarelor, păstrând vie şi curată muzica suavă a
undelor.
Le-am cultivat în suflet, cu multă dragoste şi grija, sentimentul de respect faţă de plante,faţă
de micile vieţuitoare, faţă de natură.
Chiar dacă ploaia sau vântul ne-au îndepărtat oarecum de mrejele naturii, noi ne-am
desfăşurat activităţile îngrijind plantele de la colţul ecologic; copiii au plantat cu pricepere şi
îndemanare multe flori, le-au îngrijit cu drag şi parcă fiecare ar fi vrut să spună că floarea lui e cea
mai frumoasă. Am înţeles atunci că ei ştiu să-şi dăruiască dragostea.
Toate aceste activitati au dus la consolidarea cunostintelor si transpunerea lor in viata de zi
cu zi.
Contactul nemijlocit cu natura facilitează înţelegerea de către copii a interdependenţei care
există în natură, le formează unele reprezentări clare despre un animal sau o plantă, despre felul în
care omul poate contribui la ocrotirea şi protejarea lor. Prin activităţile ecologice copiii se dezvoltă
emoţional, şi-aş vrea să cred că într-o zi “copiii mei” - aşa cum îmi place să le spun - vor lua singuri
decizii pentru protecţia unei plante, pom sau floare, devenind adevărate modele pentru adulţi.
Bibliografie:
1. Geamana, A.N., Pentru Earth Voice Romania – 3R – Material didactic alternativ, destinat
activitatilor de educatie ecologica, Editura Nelmaco, Bucuresti, 2004
2. Pârvu, C., Indrumator pentru cunoasterea mediului, Bucuresti, 1982.
- 1247 -
PROIECT DIDACTIC:
„ROMANUL POSTBELIC. MOROMEȚII, DE MARIN PREDA”
Prof. Panait Izabela

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Liceul Tehnologic Meserii și Servicii, Buzău

PROFESOR: Izabela Panait
CLASA: a XII-a
ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare
DOMENIUL: Literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Romanul postbelic
SUBIECTUL LECȚIEI: „Moromeții”, de Marin Preda
TIPUL LECŢIEI: lecţie de sistematizare și consolidare a cunoştinţelor
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente/ literare
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
VALORI SI ATITUDINI:
1. Cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul
literaturii;
2. Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje receptate;
3. Formarea unor reprezentări culturale privind evoluția și valorile literaturii române;
4. Cultivarea unei atitudini pozitive față de comunicare și a încrederii în propriile abilități de
comunicare;
5. Abordarea flexibilă și tolerantă a opiniilor și a argumentelor celorlalți;
6. Cultivarea unei atitudini pozitive față de limba maternă și recunoașterea rolului acesteia
pentru dezvoltarea personală și îmbogățirea orizontului cultural;
7. Dezvoltarea interesului față de comunicarea interculturală.
- 1248 -
1.1. Aplicarea achizițiilor lingvistice în receptarea mesajelor orale și scrise, cu explicarea
rolului acestora în reliefarea mesajului;
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog, în vederea
realizării unei comunicări eficiente şi personalizate;
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare, în vederea realizării unei comunicări
eficiente şi personalizate;
2.2. Compararea unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate
în textele studiate;
2.3. Compararea propriei interpretări a textelor studiate cu altele, realizate de colegi sau de
critici şi istorici literari;
3.1. Analiza relațiilor dintre o operă studiată și contextul cultural în care a apărut aceasta;
3.2. Integrarea cunoştinţelor privind limba şi literatura română într-o viziune coerentă asupra
culturii româneşti;
4.1. Adecvarea tehnicilor si strategiilor argumentative la situații de comunicare diverse;
4.2. Compararea și evaluarea unor argumente diferite, pentru a formula unor judecăți
proprii.
metode şi procedee (conversaţia catehetică/euristică, activitatea pe grupe, problematizarea,
schema);
mijloace didactice (textul literar „Moromeții”, fişe de lucru, tabla);
forme de organizare a activităţii (activitate individuală/pe grupe/frontală);
resurse (sala de clasă, timp de lucru: o oră didactică /50 de minute).
BIBLIOGRAFIE:
Limba şi literatura română, Manual pentru clasa a XII-a, Autori: A. Costache, F. Ioniţă, M.
N. Lascăr, A. Săvoiu, Editura Art, Bucureşti, 2007;
L.Paicu, M.Lazăr, Literatura română – Eseul, Editura Art, 2008;
Marin Preda, Moromeţii, Editura Cartea Serv, Bucureşti, 2006;
Nicolae Manolescu, Arca lui Noe, Editura Gramar, Bucureşti, 2002;
Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică. Proza. Teatrul, vol. II, Editura Aula,
Braşov, 2001;
C Parfene, Metodica studierii limbii române, ed Universitaţii, Buc. 2001.
- 1249 -
1. MOMENT ORGANIZATORIC: notarea absenţelor, asigurarea cu cele necesare orei

(fişe de lucru, text, tablă).
2. REACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR: prin activitate frontală se actualizează:
a) scurtă istorie a romanului postbelic
I. Perioada realismului socialist, a Obsedantului deceniu (1947-1960), definită printr-o ideologie
partinică autoritară, a modificat fundamental universul prozei româneşti. Scriitorii sunt obligaţi să
reflecte în operele lor tezele marxist-leniniste, formarea omului nou, luând ca model dictatura
stalinistă, literatura fiind în evident regres faţă de cea interbelică, prin aservirea concepţiei
comuniste din Răsărit.
II. Perioada anilor '60 (neomodernismul) face posibilă o schimbare evidentă în calitatea literaturii
atât din punct de vedere al conţinutului, cât şi formal. Notabile sunt romanele cu temă politică ale
lui Augustin Buzura, „Orgolii" de (1977) şi ale lui Marin Preda „Cel mai iubit dintre pământeni"
(1980).
III. Perioada anilor '80 (postmodernismul) este reprezentantă, în principal de M. Nedelciu, M.
Cărtărescu, S. Popescu, Şt. Agopian, Al. Muşina, scriitori conştienţi că în literatură se impune o
reinventare; de aceea, adoptă tehnici/procedee noi: ironie, metatextualitate, intertextualitate,
textualism.
b) încadrarea romanului „Moromeții” într-o tipologie romanescă: roman realist postbelic
(neorealist), cu tematică tradițională, abordată modern, sensibil diferit de
tradiționalismul/modernismul interbelic; marchează sfârșitul romanului doric (denumire dată de N.
Manolescu romanului tradițional, în Arca lui Noe) și debutul realismul psihologic (după E. Simion,
în Scriitori români de azi); un roman dedicat „lumii satului şi ignoratei complexităţi sufleteşti a
ţăranului" (Eugen Negrici, în Literatura română sub comunism); un roman atras de tabloul social,
de percepţia condiţiei umane, de relaţia individului cu istoria, construind personaje cazuale,
introspectate psihologic şi regăsite în banalitatea vieţii.
3. CAPTAREA ATENŢIEI: vizionarea unor secvențe din filmul cu același nume, scena
bătăii administrate de Ilie Moromete fiilor săi și scena amânării plății fonciirei), ambele menite să
ilustreze atitudinea (disperată/ironică, disimulată) a protagonistului față de noua realitate (vezi
scene film!).
4. ANUNȚAREA SUBIECTULUI LECȚIEI ȘI ENUNȚAREA OBIECTIVELOR:
„Trăsăturile romanului postbelic Moromeții”
5. CONDUCEREA PROCESULUI DE ÎNVĂŢARE: identificarea unor elemente de
compoziție specifice romanului Moromeții, pornind de la analiza pe text (Anexa 1).
- 1250 -
6. ASIGURAREA FEEDBACK-ULUI și OBŢINEREA PERFORMANŢELOR: se
face pe parcursul întregii ore, prin aprecieri verbale, profesorul oferind explicații suplimentare,
necesare completîrii tabelului din Anexa 2.
7. ASIGURAREA RETENŢIEI ŞI A TRANSFERULUI
- se notează elevii care au avut o contribuţie considerabilă la desfăşurarea orei;
- se indică elevilor o sarcină de lucru, utilă în vederea pregătirii examenului de bacalaureat:
„Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume, reflectate
într-un roman din perioada postbelică, ținând cont de următoarele repere: evidenţierea tipului de
roman pentru care ai optat şi a trăsăturilor care fac posibilă încadrarea într-o tipologie sau curent
cultural/ literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică; prezentarea temei romanului, reflectată
în textul narativ ales, prin referire la două episoade/ secvenţe narative; sublinierea a patru elemente
ale textului narativ, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lumea autorului/ a naratorului (de
exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, particularităţi ale
compoziţiei, perspectivă narativă, tehnici narative, construcţia personajului, modalităţi de
caracterizare, limbaj etc.); exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema şi
viziunea despre lume sunt reflectate în romanul ales”.
Anexa 1
FIŞĂ DE LUCRU 1
Sarcină de lucru: Citiţi cu atenţie fragmentele şi apoi răspundeţi cerinţelor mai jos formulate.
,,În câmpia Dunării, cu câţiva ani înainte de-al doilea război mondial, se pare că timpul avea
cu oamenii nesfârşită răbdare; viaţa se scurgea fără conflicte mari. (…)
Cât ieşeau din iarnă şi până aproape de sfântul Niculaie, Moromeţii mâncau în tindă, la o
masă joasă şi rotundă, aşezaţi în jurul ei, pe nişte scăunele cât palma. (…) Cei trei fraţi vitregi,
Paraschiv, Nilă şi Achim, stăteau spre partea dinafară a tindei, ca şi când ar fi fost gata în orice clipă
să se scoale şi să plece afară. De cealaltă parte, stătea întotdeauna Catrina Moromete, mama vitregă
a celor trei fraţi, iar lângă ea îi avea pe ai ei, pe Niculae, pe Ilinca şi pe Tita, copii făcuţi cu
Moromete. (…) Moromete stătea parcă deasupra tuturor. Locul lui era pe pragul celei de-a doua
odăi, de pe care el stăpânea cu privirea pe fiecare. Toţi ceilalţi stăteau umăr lângă umăr, înghesuiţi,
masa fiind prea mică. Moromete n-o mai schimbase de pe vremea primei lui căsătorii, deşi numărul
copiilor crescuse.
(…) Dar cu toată aparenta sa nepăsare, Moromete nu mai fu văzut stând ceasuri întregi pe
prispă sau pe stănoagă. Nici nu mai fu auzit răspunzând cu multe cuvinte la salut. Din Moromete
- 1251 -
cunoscut de ceilalţi rămase doar capul lui de humă arsă, făcut odată de Din Vasilescu…. Trei ani
mai târziu, izbucnea cel de-al doilea război mondial. Timpul nu mai avea răbdare.”
FIŞĂ DE LUCRU 2
,,Moromete se aşeză pe piatra albă de hotar și își luă capul în mâini. Era cu desăvârșire
singur (…) ca un martor al unei lumi ciudate care a pierit. (…) Înțelegea că se uneltise împotriva lui
și el nu știuse – timpul pe care îl crezuse răbdător și lumea pe care o crezuse prietenă și plină de
daruri ascunseseră de fapt o capcană -, iar lumea, trăind în orbire și nepăsare, îi sălbăticise copiii și
îi asmuțise împotriva lui.
Stătea pe piatra de hotar cu capul în mâini și încerca să dea de curgerea până mai ieri a
gândirii sale liniștite, îndârjit și hotărât să nu cruțe nimic pentru a o regăsi, simțind că înstrăinarea
de ea ar ad uce întunericul și că moartea n-ar fi mai rea decât atât. Cum să trăiești dacă nu ești
liniștit? Nu cumva timpul era undeva acelaşi? Nu cumva copiii de aceea sunt copii, ca să nu-şi
înţeleagă părinţii …şi de aceea părintele e părinte ca să-i ierte şi să sufere pentru ei? (…) Am făcut
tot ce trebuia, le-am dat la toţi fiecăruia ce-a vrut… ce mai trebuia să fac şi n-am făcut? Ce mai era
de făcut şi m-am dat la o parte şi n-am avut grijă? Mi-au spus ei mie să le dau ceva şi nu le-am dat?
A cerut cineva ceva de la mine şi eu am spus nu? Mi-a arătat mie cineva un drum mai bun pentru ei
pe care eu l-am ocolit fiindcă aşa am vrut eu? S-au luat după lume, nu s-au luat după mine! Şi dacă
lumea e aşa cum zic eu, ce mai rămâne de făcut? N-au decât să se scufunde! Întâi lumea şi pe urmă
ei cu ea.”
(Moromeţii, vol. I, Marin Preda)
Cerinţe:
1. ideea fragmentului
2. tipul de narator
3. perspectiva narativă/tipul de focalizare/viziunea
4. tipologia personajului
5. registrul verbului și planuri temporale
6. tehnici narative
- 1252 -
Anexa 2
Trăsături
ROMANUL POSTBELIC
Moromeții
Tipologia Roman realist, cu tematică tradițională, abordată cu mijloacele artei moderne,
romanescă cu totul diferit de tradiționalismul interbelic și sensibil distanțat de
modernismul aceleiași perioade (și Ilie Moromete este un alt fel de personaj!)
Teme și motive tema socială/frescă - universul rural, pământul, țăranul, muncile câmpului
literare (caracterul monografic), familia (o saga/cronică de familie), confruntarea
omului cu istoria/timpul (subiectiv, al individului, răbdător şi obiectiv, al
istoriei, nerăbdător)
Problematica o viziune unică despre existență (weltanschaung) sau moromețianismul (o
atitudine față de pământ, mirajul politicii, spiritul ludic, ironic și contemplativ,
inteligența, plăcerea de a vorbi demnitatea).
Naratorul -auctorial, cu omniscienţă limitată de prezenţa unui narator implicat, fie
narator-personaj / reflector, fie narator-martor / informator (un plus de
credibilitate!);
-acest tip de narator nu domină, ci este dominat de universul creat, fapt
certificat de autorul însuși care se plângea că, după terminarea romanului, nu
reușea să iasă de sub această tutelă și că simțea acut nevoia „de a vorbi eu și
nu personajele mele țărănești, de a gândi cu mintea mea”; de aceea, uneori,
cititorul are impresia că rolurile sunt inversate, că naratorul devine un personaj
artefact, marionetă;
-despre naratorul heterodiegetic, se spune de obicei că nu are chip, dar are
suflet, în cazul nostru, inteligența lui Ilie Moromete (Vezi ascendența
protagonistului asupra naratorului!);
-o complicitate de regie între narator și personaj;
-naratorul lasă personajele în prim-plan, fie prezentând și interpretând fapte
din punctual lor de vedere, fie rezumându-le gândul;
-cea mai clară intervenție a naratorului în text este atunci când oferă explicații
naratarului, cititorului; alteori, naratorul comunică peste capul personajelor
cu naratarul, cititorul ideal, capabil să înțeleagă mai mult decât țăranii.
Perspectiva -discurs narativ divers – polifonia (viziune auctorială, obiectivă/narare la
narativă persoana a III-a și viziune actorială, subiectivă/narare la persoana I, prin
monolog interior și stil indirect liber
Focalizarea/ - focalizare zero/neutră, viziune par derriere (din spate), N>P - rar întâlnită și
viziunea focalizare internă, viziune avec (împreună cu), N=P - preferată (s-ar putea
spune că, datorită focalizărilor interne successive, naratorul este aproape
absent din textul care are mai degrabă trăsăturile genului dramatic);
- focalizarea internă, centrată pe protagonist (vedem scena și judecăm faptele
prin ochii personajului!); lumea romanescă pare organizată după puterea minții
protagonistului: el are iluzia timpului răbdător, el crede că lumea în care
trăiește este condusă după legi ancestrale imuabile, pe care tot el le domină, el
trebuie să înțeleagă toate
Simetria - timpul răbdător/nerăbdător (impresia/iluzia că zilele se scurg lent și că sunt
incipit/final toate la fel, conservând o lume arhaică, se transmite cititorului printr-o formulă
asemănătoare celei din basm, reluată în cap.IX);
- între impresia inițială și precipitarea din final se conturează cronotopul
satului;
- drumul înstrăinării lui Ilie Moromete (incipit: înconjurat de familie, statut
- 1253 -
privilegiat; final: singur și retras, nu mai iese la drum, adâncit în monolog
Planuri - statutul superior al naratorului: există un timp al diegezei, timpul
temporale povestit/ordine și un timp al discursului, timpul povestirii/durată (J. Lintvelt);
povestirea se face după ce faptele s-au petrecut, timpul diegetic este anterior
timpului discursului;
- cronologia lineară permite naratorului să utilizeze analepsa – folosită pentru
a evoca fapte consummate înainte de incipit, precum seceta, drumul la munte -
dar și prolepsa)
Acțiunea - lineară, evenimente desfășurate cronologic, în funcție de memoria voluntară,
de la expozițiune (începutul verii, cu cina în familie) spre deznodământ
(sfârșitul verii, cu precipitarea evenimentelor);
- amplă, polifonică (o diversitate de medii/planuri narative, un „holomorfism
benefic”), creând impresia de univers totalizator
Titlul -rol anticipativ și simbolic (destrămarea unei familii tradiționale anunță
sfârșitul unei lumi și „dispariția țăranului”/apariția clasei țăranilor
„dezrădăcinați”- fiii)
Tipologia - romanul/cartea unui singur personaj: Ilie Moromete (nu pentru că celelalte
personajelor personaje nu sunt bine conturate, ci personalitatea protagonistului acoperă
totul; are tendința de a domina și de a face ca lumea din jur, mai ales în
familie, să se miște după voia lui; orice alt personaj se definește prin
relația/raportul cu Moromete, făcând parte din una dintre cele două posibilități
de manifestare ontică, gândite chiar de ei: 1. proști sau deștepți; 2. cei care iau
calea Bisericii sau a cârciumii.!! Moromete se sustrage ambelor tipologii, e
altfel decât ceilalți;
- trăsăturile lui, deși aparțin naratorului, sunt puse în seama altor personaje
(reflector și informator);
- tipul ţăranului patriarhal/autentic, dar și „țăranul filozof” (atipic, pentru că
are forța interioară să conștientizeze drama sa), insul ce se confruntă cu timpul
nerăbdător; "cel din urmă țăran", pentru că se află sub povara istoriei;
- libertatea interioară este trăsătura definitorie (vezi și afirmația din final!),
din care derivă seninătatea, spiritul contemplativ, aerul de superioritate,
plăcerea de a conversa, de a trage de timp, fără a grăbi mersul lucrurilor (un
senin, Preda);
- „Originalitatea lui vine din modul în care un spirit inventiv, creator,
transformă existența într-un spectacol” (Eugen Simion) – doar spectacolul
lumii îl amuză;
- personajele/actorii devin actanți, își pierd numele obișnuit și devin: omul,
muierea, copiii, ăla micu etc;
- o altă tipologie: cei adaptabili la nou și cei care refuză adaptarea, pentru că
nu se pot adapta și nu vor să o facă (!„o viață independentă”)
Tehnici - scena, decupajul/colajul, rezumarea (faptelor și gîndurilor personajului, ori al
narative propriului discurs), detaliul semnificativ şi anticipator, introspecţia,
retrospecţia, monologul, dialogul, stil indirect liber (folosit pentru a spori atât
culoarea locală, cât și registrul actorial);
Stilul - două registre: unul personal, al naratorului, elevat și unul al personajelor
(când naratorul își pune masca actorului);
-fexiunea verbală (indicativul prezent în discurs, cu valoare simbolică, de
eternizare a acțiunii, în loc de perfect simplu; verbe reflexive impersonale;
-întrebarea retorică, replica aluzivă, umorul subtil, ironia și autoironia,
oralitatea;
-alte trăsături: mimetism, veridicitate, verosimilitate.
- 1254 -
LESSON PLAN:
MY CLOTHES
Prof. Paraschivescu Alina Marcela

Şcoala Gimnazială „Vasile Goldiş” Alba Iulia, jud. Alba
Grade: 3rd grade/ Level: Beginners Time: 50 minutes

Subject: My Clothes, Unit 3, Lesson 4 (have/has got; parts of the body, clothes items)
(Consolidation lesson)
Time: 50 minutes
Aims of the lesson:
 to review SS’s vocabulary related to Clothes area: clothes items, phrasal verbs: put on,
take off;
 to practise the vocabulary related to the parts of the body in new contexts, associating
the clothes to the corresponding parts of the body;
 to enable SS to differentiate have/has got structures in specific contexts;
 to develop students’ oral fluency in specific oral drills, using a playful context (game);
 to develop Ss’mixed skills: speaking, listening and writing.
Teaching techniques: elicitation, conversation, observation, explanation, problem solving, drills,
game/role play activity, songs.
AIDS/MATERIALS: worksheet, flashcards, model paper dolls (a boy, Mike and two girls-Tia and
Mary)-see Annex, Workbook “Magic English”, caiet pt. cls. a III-a (ed. Synapsis), textbook “Firm
Steps”, cls. a III-a (ed. Corint), textbook “Welcome 1” (ed. Express Publishing)
INTERACTI
STAGES OF REASONS TEACHING
ACTIVITIES / CLASSROOM ON
THE FOR MATERIALS TECHNIQUE
MANAGEMENT Ss –T / T–s/
LESSON ACTIVITIES S / Timing
S –s
1. Greetings Greetings T-Ss. -Ss control T-Ss Notebook Elicitation
The teacher - T and the students - Ss Ss-Ss Workbook Observation
check the homework together.
5'
2. Warm up Everybody stands up and T and Ss -to review the Conversation
sing together the song “Head and parts of the body T-Ss
Shoulders” to review the parts of the Classroom Game like
body. activity
Song
3’
3. Today, we are going to review the -develop
Presentation parts of the body and the clothes. listening skills Pictures Conversation
of the content The T gives individual worksheets
of the lesson (see the Annex) to the Ss, with some
specific tasks. T-Ss
- 1255 -
INTERACTI
S –s
First, the T asks the students to
describe the images they can see in Explanation
the picture. 5’
“What is in the picture?”
The students have to identify: two
children, and specify their gender - a
boy and a girl - and two columns
with different male and female
clothes items.
Related to these, they will have to
solve the following tasks, which are
explained to them by the T: Worksheet
1. They have to match (by
drawing a line) the clothes
items with the
corresponding parts of the
body. T-Ss
2. They have to fill in the -to check
gaps from each item with spelling
the missing letter, in order
to obtain the name of it.
3. They will need some -to develop Coloured
coloured pencils (crayons) listening skills pencils
and follo-wing the
teacher’s instructions, they
have to colour the items
according to the
requirements. T- Ss
Worksheet
4.Practice The Ss solve the tasks 1, 2,3 Problem
individually. The first 3 children solving
who finish the paper get a bonus. exercise 3-5’
They will be the first to take part to a -to practice Individual Red pencils Fill in exercise
game. vocabulary, work 3-5’
Then, in pairs they change their spelling, Ss-Ss Listening
papers and check the answer listening exercise 5’
together with the T. Each student
checks and corrects his/her T-Ss Offering
colleagues paper with a red -to give feedback 10’
pencil/pen. feedback
5. Production After that, the Ss have to describe

the children and make up sentences, Production
using the structures: the boy/ the Blackboard exercise
girl/he/she has got; the children/they
have got as they can see in the Ss-Ss Writing
example. Worksheet exercise
Three of them will be written on the -to practice
blackboard and on the worksheets. grammatical T-Ss Dialogue
The next sentences will be finished structures in 5’
at home as well as an exercise where specific contexts
the Ss have to describe their outfits
and favourite clothes and to draw a
picture of them.
There is also a poem that we read

and translate and Ss had to learn by
heart. On the blackboard the T
writes the new words: sleeve, Reading
zip(per), leave, put on/take off. comprehen-
sion
PUT ON YOUR COAT Worksheet (if the time
Blackboard allows it)
Stuff an arm T-Ss
into each sleeve,
Ss-Ss 5’
- 1256 -
INTERACTI
S –s
put on your coat
before you leave.
Zip the zipper
right to the top,
and cover your head
whenever rain drops.
Game:
The T tells them a short story having
a surprise for them: three English
friends: Tia, Mary and Mike. They
have come from England and they -to use correctly ‘Surprise’ Practising oral
have some luggage (3 envelopes descriptive envelopes drills
with their clothes). The three Ss structures
(with the bonuses) have to come and
discover what the luggage consists Flashcards 5-10’
of: clothes items and use the labels
from the wardrobe. They have the Puppets
chance to dress the puppets as they
like. They have to use the phrases:
put on, take off and to describe the Paper clothes
6. Lead out results in front of the classroom. The
activity game continues with other children.
Homework: to continue the Ss-Ss
worksheet.
- 1257 -
WORKSHEET
Name:
Grade:
Date:
1. Match the clothes with the part of the body:
C_ _
H_ _
S_ _ G_ _ _ _ _ _
T-_h_ _ _
S_ _ _ _ / B_ _ _ _ _
T_ _ _ _ _ _ _
S_ _ _ _
S_ _ _ _
S_ _ _ _ _ _
T_______
2. Fill in the gaps with the missing letters to write the name of each clothes item.
3. Listen carefully to your teacher’s instructions and colour the clothes items, according
to them.
- 1258 -
Eg. Colour the cap green./ Colour the sandals yellow etc.
4. Write other 10 sentences according to the model, using have/has got:

eg. The boy has got a blue cap.
The girls has got a purple blouse.
They have got beautiful clothes.
1. ______________________________________________________________.
2. ______________________________________________________________.
3. ______________________________________________________________.
4.______________________________________________________________ .
5.______________________________________________________________ .
6.______________________________________________________________ .
7. _______________________________________________________________.
8. _______________________________________________________________.
9. _______________________________________________________________.
10. ______________________________________________________________.
5. Describe what are you wearing now and what are your favourite clothes.
a) I am wearing …………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
b) My favourite clothes are ……………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………................................
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
c) Draw a picture of your previous description.
- 1259 -
Anexa cu materialele machetă:
PUT ON YOUR COAT
Stuff an arm
into each sleeve,
put on your coat
before you leave.
Zip the zipper
right to the top,
and cover your head
whenever rain drops.
- 1260 -
„PERSONALITĂȚI UNIVERSALE DE IERI ȘI DE AZI”
Prof. Paraschivescu-Vrejoiu Eliza

Școala Gimnazială „Emil Gârleanu” Bărăganu, jud. Constanța
1.Nume și prenume profesor: Paraschivescu-Vrejoiu Eliza-profesor de limba și literatura română,

coordonator cerc de lectură la nivelul școlii, responsabil cu biblioteca școlară. Am conceput și
coordonat proiectul cu scopul de a dezvolta interesului pentru lectură, de a dezvolta competențe de
comunicare orală și scrisă prin folosirea unor texte care conțin informații legate de personalități
culturale, științifice de ieri și contemporane.
2.Numărul participanților la activitate/proiect-56 (elevi clasa a VII a și a VIII a)
3.Descrierea activității desfășurate-Dimensiunea inter- și transdisciplinară a temei-limba și

literatura română este punctul de pornire pentru toate disciplinele de studiu, prin competențele pe
care le formează și care sunt necesare în orice context. Interdisciplinaritatea se referă la depășirea
granițelor artificiale dintre discipline(abordată pentru prima dată de Dimitrie Cantemir și Bogdan
Petriceicu Hasdeu-deci nu e chiar o noutate).”Cel mai bun argument pentru interdisciplinaritate este
chiar faptul că viața nu este împărțită pe discipline” (J. Moffet). Disciplinele nu ne dau imaginea
completă a lucrurilor, dacă le privim izolat. Articulându-se între ele, integrându-se, ele își
îndeplinesc rolul în mod eficace. Transdisciplinaritatea este centrată pe ”viața reală” cu problemele
importante, așa cum afectează viața oamenilor în viața cotidiană. Este capabilă să conducă la
înțelegerea, soluționarea multiplelor probleme complexe și provocări ale lumii contemporane.
Pentru a ilustra aceste aspecte am ales prezentarea unor personalități care au avut și au
contribuții importante pentru cultură și știință, în legătură cu disciplinele de studiu încluse în
curriculumul național: istoria, geografia, fizică, chimie, biologia deoarece fiecare disciplină a avut și
are eroi, personalități marcante care pot fi modele pentru elevi. Dincolo de aceste discipline se află
competențele pe care le formează aceste obiecte de studiu necesare individului în viață. Cunoscând
adevărați eroi, adevărate personalități care au ajutat la evoluția omenirii, la descoperiri științifice,
elevii vor avea modele demne de urmat și poate unii dintre ei vor vrea să acceseze pe viitor acel
domeniu de studiu. Este necesar ca școala să le ofere elevilor cunoștințe despre personalități
adevărate căci, din păcate, modelele lor se rezumă la ceea ce promovează televizorul și internetul:
false vedete de televiziune care își etalează opulența și obrăznicia, fără să contribuie prin nimic la
- 1261 -
patrimoniul cultural al omenirii. Elevii au achiziționat o listă de cărți din colecția Cine a fost?, le-au
citit apoi au prezentat referate despre aceste personalități și contribuția lor la tezaurul cultural și
științific al omenirii. Elevii au completat chestionare legate de preocupările lor școlare și
extrașcolare(timpul petrecut cu familia, modalitatea de petrecere a timpului, preocupările lor și
emisiunile lor preferate) din care am concluzionat că este foarte important ca ei să cunoască
personalități pentru a-și însuși adevăratele modele de viață. Pornind de la principalele competențe-
cheie pe care trebuie să le formeze disciplina Limba și literatura română în gimnaziu și anume
comunicarea în limba maternă și sensibilizare și exprimare culturală trebuie să ținem cont de faptul
că toate cunoștințele asimilate îi vor învăța să caute, să colecteze și să proceseze informații, să
recepteze opinii, idei, sentimente într-o varietate de mesaje ascultate sau citite. Vor putea să-și
exprime informații, opinii, idei, sentimente, în diferite tipuri de comunicare și în diferite contexte.
Cu ajutorul informațiilor culese vor aprecia elementele definitorii ale contextului cultural local și
ale patrimoniului național și universal. În activitățile desfășurate am urmărit aceste aspecte dar și
însușirea lor într-un mod plăcut, prin metode creative, jocuri de rol, dramatizări, redactarea de
scrisori către o personalitate, prezentări ppt referitoare la epoca în care au trăit aceste personalități și
impactul pe care l-a avut activitatea fiecăruia, extragerea dintr-un text a elementelor specifice,
pentru a susține o opinie referitoare la informația asimilată, realizarea blazonului unei personalități,
jurnale de lectură. Prezint o listă de lecturi pe care le-am abordat în cadrul proiectului: Cine a fost
regina Elisabeta?, Cine a fost Cristofor Columb?, Cine a fost Galileo?, Cine a fost Charles Darwin?,
Cine este Bob Dylan?, Cine a fost Marie Curie?, Cine a fost William Shakespeare?, Cine a fost
Morco Polo?, Cine a fost Einstein? etc. Aceste lecturi și alte materiale i-au incitat pe copii la lectură
și la descoperirea altor personalități ale patrimoniului universal cultural și științific.
4.Impactul activității asupra elevilor-elevii s-au implicat în mod deosebit în toate activitățile, care
li s-au părut deosebite, mai ales că au aflat multe lucruri noi
5.Sustenabilitatea proiectului literar-elevii au achiziționat din bani proprii cărțile folosite în

cadrul proiectului, apoi au realizat un act de donație către biblioteca școlii ca și alți elevi din
generațiile următoare să beneficieze de informațiile utile din aceste cărți.
6.Planuri ”literare” de viitor- Sub aspect instituțional ne propunem continuarea activității după
finalizarea proiectului cu performanțe îmbunătățite ca urmare a experienței câștigate și a rezultatelor
dezvoltate pe parcursul implementării proiectului.
- 1262 -
MODEL DE PROGRAM DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT
Prof. Partal Fănuța

Avizat, Aprobat,
Responsabil Comisie Metodică Director,
Profesori de Psihopedagogie specială
Prof. Prof.
PROGRAM DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT
NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI/EI: _________________________________________

DATA NAŞTERII: ________________________
CLASA: _________________________________
ANUL ŞCOLAR: __________________________
DIAGNOSTICUL: _______________________________________________________________
________________________________________________________________________________
ECHIPA DE INTERVENŢIE: _____________________________________________________
________________________________________________________________________________
 SCOPUL (COMPORTAMENTUL ŢINTĂ/REZULTATUL AŞTEPTAT):
_____________________________________________________________________________
 OBIECTIVE:
☻ PE TERMEN SCURT:
____________________________________________________________________
☻ PE TERMEN MEDIU:
____________________________________________________________________
DURATA PROGRAMULUI:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
 DOMENIUL/DOMENII DE INTERVENŢIE: __________________________________
 DATA ELABORĂRII PIP___________________________________________________
 DATA REVIZUIRII PIP____________________________________________________
- 1263 -
 CONŢINUTUL ACTIVITĂŢILOR:
Nr. Obiectiv Strategii de terapie şi Intervalul Evaluarea şi aprecierea

Crt. operaţional recuperare de timp evoluţiei
Indicatori Instrumente
1.
Întocmit,
Profesor psihopedagog,
____________________________________________
Semnătură:______________________
- 1264 -
PROJET DIDACTIQUE:
« APPRENONS À AIMER LA NATURE! »
Prof. Păncescu Mirela

Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau” Brăila
CLASSE: X -ème A L2
OBJET: Langue française
PROFESSEUR: Păncescu Mirela
L’UNITÉ: Santé
SUJET: Apprenons à aimer la nature!
TYPE DE LECON: acquisition de nouvelles connaissances
BUT: developper la capacité productive des apprenants dans la communication
TEMPS: 50 minutes
1. OBJECTIFS
a) objectifs généraux:
 làcquisition dìnstruments cognitifs;
 le développement de la collaboration entre les élèves;
 former des habilités de communication ;
 enrichir le vocabulaire des élèves ;
 la fortification de la capacité créatrice;
b) objectifs opérationnels:
o les élèves doivent comprendre et assimiler des mots et des expressions du texte, des
synonymes, des antonymes, des homonymes ;
o les élèves doivent connaître les familles lexicales de l'environnement, de la pollution;
o les élèves doivent savoir les principaux éléments de la nature, identifier les causes de la
pollution
o les élèves doivent acquerir un vocabulaire spécifique pour parler de la nature;
2. CONTENU DE LA CLASSE
 le contrôle et la correction du devoir
 la mise en discussion de la pollution
- 1265 -
 la conversation dirigée
 lènrichissement du lexique concernant la pollution
 la formation d`habilités de visionner des vidéos
3. RESSOURCES PSYCHOLOGIQUES
 le développement du jugement concernant lùtilisation du lexique
 le développement de la mémoire, de lìmagination, de la patience, de la créativité
4. STRATÉGIES DIDACTIQUES:
a) méthodes et procédés utilisés:
 la conversation dòrientation
 le visionnage des vidéos
 les fiches de travail
b) formes dòrganisation:
b1) activité collective
 la discussion de làctivité individuelle
b2) activité individuelle
 le travail sur les cahiers
 le travail sur le tableau noir
 le travail sur les fiches de travail
c) moyens dènseignements
 le flip-chart
 les vidéos
 le dictionnaire
 les fiches de travail
5. ÉVALUATION
 l`évaluation de làctivité collective par des remarques
 l`évaluation de làctivité individuelle par des notes.
- 1266 -
6. LIEU DE TRAVAIL: la salle de classe
7. DURÉE: 50 minutes
DÉROULEMENT DE LA LEÇON
I. MISE EN TRAIN: salut, appel, une brève conversation avec les élèves. On éveile làttention des
élèves, on crée dans la classe une atmosphère propice au travail.
II. CONTRÔLE ET CORRECTION DU DEVOIR:

Les élèves ont dû résoudre un exercie de type : Choisissez les mots qui conviennent pour
compléter le texte suivant: pollution, làutomobile, forêts, réchauffement, vital, dàir, dèau,
couche, urbain et répondez aux questions :
« Làir est un élément.............................Si lòn peut se passer................................plusieurs

jours, de nourriture plusieurs semaines, on ne peut pas se passer...........................plus de quelques
minutes. Dans les années 1970, la principale source de.......................de nos villes était làctivité
industrielle, mais avec l`évolution des choix énergétiques (cu charbon et du pétrole vers l`électricité
et le gaz) et des techniques (techonologies propres, épuration des fumées) cette source a décliné
tandis que montait en puissance la pollution liée aux transports et notamment à
.............................individuelle. Le problème de la qualité de làir est avant tout perçu comme un
problème.................. mais il y a des polluants de fond comme lòzone troposphérique qui migrent et
atteignent largement les espaces péri-urbains et ruraux. La pollution acide transportée sur de
longues distances peut retomber sous forme de « pluies acides » : qui détériorent
les.....................déjà fragilisées. Les gaz à effet de serre, rejetés par certaines activités participent à
un..........................probable de climat. Parmi eux, certains gaz à grande stabilité attaquent
la...................dòzone stratosphérique qui nous protège du rayonnement ultra-violet. »
Dàprès Le Nouvel Observateur, 2003
1. Quel est le problème posé?

2. Quels sont les faits présentés pour illustrer ce problème?
3. Notez les conséquences négatives de la pollution acide, ainsi que celle de gaz.
- 1267 -
III. EVEIL DE LÀTTENTION
Lènseignant annonce le sujet de la leçon de lexique, lècrit sur le tableau noir et commence
un petit dialogue avec les élèves sur la pollution. Lènseignant pose des questions aux élèves :
1. Que signifie la pollution ?
2. Quels types de pollution connaissez-vous ?
IV. FIXATION DES CONNAISSANCES

Le professeur partage les enfants en quatre groupes, chaque groupe ayant 3 élèves
ACTIVITÉ 1 : Répondez aux questions (Chaque groupe doit répondre aux questions en ce qui
concerne la pollution.)
 Le prémier groupe : 1. Qui pollue lènvironnement?

2. Qui peut empêcher la pollution de lènvironnement?
 Le déuxième groupe : 1. Pourquoi pollue l`homme lènvironnement?

2. Pourquoi jettent les hommes les ordures au hasard?
 Le troisième groupe : 1. Comment pollue l`homme lènvironnement? (les causes de la

pollution)
2. Comment peut-on réduire la pollution? (proposez des solutions)
 Le quatrième groupe : 1. Où rencontre-t-on la pollution?

2. Où mène la pollution de lènvironnement?(les conséquences de la
pollution)
- 1268 -
ACTIVITÉ 2
Les élèves vont visionner deux reportages sur la pollution de lèau et la pollution atmosphérique.
Les élèves regardent les reportages. Les élèves devront dire de quel type de pollution il sàgit et
identifier les traits de chaque type de pollution et les ressemblances entre les deux types de
pollution.
Pollution
de làir Pollution
de làir
Traits Ressemblances Traits
ACTIVITÉ 3
Les élèves vont travailler une fiche de travail sur le vocabulaire de la transcription des films.
En final, les élèves vont visionner quelques publicités sur la pollution.
V. EVALUATION DE LA PERFORMANCE
Les élèves qui ont donné de bonnes réponses au cours des activités collectives et
individuelles sont recompensés par de bonnes notes.
Lènseignant recommande plus dàttention aux élèves qui ont fait des fautes pour que, au cours de
la classe prochaine, ces fautes ne se répètent pas.
- 1269 -
VI. DEVOIR À LA MAISON (on explique en classe la consigne et les manières dont on peut le
résoudre) : Rédaction : Parlez de la pollution de votre ville.
- 1270 -
PROIECT DIDACTIC:
„URZEALA ŞI BĂTĂTURA – APLICAŢII”
Prof. Păscăluţă Filofteia-Carmen

MODULUL: Operaţii tehnologice din industria textilă şi pielărie

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Procese tehnologice de ţesere
LECŢIA: Urzeala şi Bătătura – Aplicaţii
TIPUL LECŢIEI: lecţie de predare-învăţare
DATA:
CLASA: a X-a, domeniul de pregătire profesională Industrie textilă şi pielărie
PROPUNĂTOR: profesor de instruire practică Păscaluţă Filofteia Carmen
SCOPUL PREDĂRII:
1. Explicarea conceptelor teoretice referitoare la noţiunile tehnice de specialitate;
2. Generarea entuziasmului şi a interesului în privinţa subiectului analizat;
3. Rezolvarea de sarcini de lucru principale şi derivate;
4. Legarea noţiunilor teoretice de practică.
STRATEGII DE PREDARE: studiul de caz, problematizarea, exerciţiul.
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
O1: Să explice în termeni tehnici de specialitatea noţiunile de ţesătură, urzeală, bătătură, desime;
O2: Să determine desimea în urzeală şi bătătură a unei ţesături respectând anumite criterii;
O3: Să aplice metodele de determinare a desimii ţesăturii;
O4: Să centralizeze rezultatele determinărilor, să calculeze valoarea medie şi să interpreteze
rezultatul.
I. STRATEGII DIDACTICE:
1. ÎNVĂŢAREA INCLUZIVĂ – bazată pe construirea unui mediu de învăţare accesibil care să
asigure participarea activă a elevilor în rezolvarea sarcinii de lucru pas cu pas în funcţie de
particularităţile individuale
- 1271 -
2. DEMONSTRATIV-EXPLICATIVĂ – axată pe plasarea elevilor în diferite situaţii de învăţare:
de la simularea unor fenomene la interpretarea şi generalizarea lor.
II. RESURSE:
A. METODOLOGICE:
Metode didactice: studiul de caz, brainstormingul, problematizarea, exerciţiul,
demonstrarea, lucru pe grupe, jocul de rol.
Mijloace de învăţământ: instrumente cognitiv contructive de învăţare procedurală:
- clasice: instrumente de lucru – ace, foarfece, lupă, riglă gradată, mostre de ţesături;
- moderne: fişe de lucru bazate pe sarcina principală de lucru.
Tipuri de activitate:
- frontală
- individuală
- dirijată
- pe grupe.
B. TEMPORALE: 1 h.
C. STRATEGII DE EVALUARE:
Metoda de evaluare: formativă.
Tehnica de evaluare:
- chestionarea orală
- lucrarea practică
- observarea sistematică a comportamentului.
Instrumente de evaluare: fişa de lucru, comportamentul realizat.
Criterii de evaluare: să rezolve sarcina de lucru în proporţie de 50 %.
III. BIBLIOGRAFIE:
M. Giurgiu, ş.a., Tehnologii textile – manual, Editura Tehnică, Bucureşti, 2004.
DEMERSUL DIDACTIC al lecţiei de predare învăţare (instruire practică)
SECVENŢELE LECŢIEI
Obiective Operaţionale STRATEGII DIDACTICE
Timp
I. Partea organizatorică Maistrul instructor pregăteşte cadrul de desfăşurare a
5 min activităţii:
- Pregătirea materialului didactic
- Verificarea prezenţei
- 1272 -
SECVENŢELE LECŢIEI
Obiective Operaţionale STRATEGII DIDACTICE
Timp
- Pregătirea psihologică a elevilor pentru lecţie.
II. Prezentarea temei şi a scopului Tema: URZEALA ŞI BĂTĂTURA – Aplicaţii
lecţiei 1. Explicarea noţiunilor de:
O1 a) Ţesătură
5 min b) Urzeală
c) Bătătură
d) Desime.
2. Scopul desimii ţesăturii:
a) Influenţează caracteristicile fizice, mecanice,
higroscopice ale produselor.
b) Influenţează masa produsului.
III. Stabilirea planului după care Prezentarea aplicaţiei practice:
se investighează tema 1. Se împart elevii în 3 grupe.
O2 2. Se distribuie fişele de lucru.
5 min 3. Se clarifică sarcina de lucru.
IV. Partea aplicativă Se îndrumă şi se corectează munca elevilor în rezolvarea
O3 sarcinii de lucru.
20 min
V. Partea finală 1. Se trec rezultatele în tabel.
O4 2. Se calculează valoarea medie.
10 min 3. Se interpretează rezultatele.
4. Se notează elevii justificând nota.
- 1273 -
OPŢIONAL:
„ÎN LUMEA LUI MATE”
Prof. înv. primar Păun Cristina

Şcoala Gimnazială Cîndeşti, com. Vernești, jud. Buzău
Opțional integrat
Clasa a III-a B
Anul şcolar 2017-2018
Motto: „Educaţia este ceea ce rămâne după ce ai uitat tot ceea ce ai învățat în școală”.
Albert Einstein
Argument:
Copiii visează. Ei doresc să devină cercetători, arhitecți, medici, mecanici, constructori de
mașini și roboți, astronauți. Visează să cunoască secretele Universului sau ale Microuniversului.
Știința care unește toate aceste domenii și visuri ale copiilor este MATEMATICA.
Matematica reprezintă temelia, baza pentru mai multe științe, iar pentru copii, micii
matematicieni, un început de drum. De aceea, încă din clasele mici ale învăţământului primar, se
impune stimularea intelectului, a gândirii logice, a judecăţii matematice la elevi, astfel încât
matematica să devină o disciplină plăcută, atractivă, convergentă spre dezvoltarea raţionamentului,
învățării experențiale, creativităţii, muncii independente și în echipă.
strategiile de bază pentru abordarea activităţii didactice. Prin programa opționalului ,,În lumea lui
Mate” doresc să-i ajut pe elevi să privească matematica şi altfel, nu doar ca pe un complicat şir de
exerciţii şi probleme. Ea poate fi privită ca un joc. ,,Jocul este munca, este binele, este datoria, este
idealul vieţii. Jocul este singura atmosferă în care fiinţa psihologică cere să respire şi, în
consecinţă, să acţioneze.”(E. Claparede, “Psychologie d’enfantes”). Folosind jocul în timpul orelor
de opțional, doresc să-i motivez pe copii să lucreze cu plăcere la matematică, să rezolve și să
compună ei înșiși situații-problemă nonstandard, dar şi să provoc activităţi de dobândire, pe cale
intuitivă, a unor noţiuni complementare curriculumului.
Programa opționalului cuprinde jocuri şi probleme distractive, de perspicacitate, care
urmăresc dezvoltarea spiritului de observaţie, a memoriei, a agerimii minţii.
Matematica nu este numai o înşiruire de cifre, reguli sau capcane care trebuie rezolvate şi
învăţate pentru că aşa prevede programa şcolară, ci poate fi şi o disciplină atractivă. Elevii trebuie
- 1274 -
convinşi că matematica nu este grea. Această disciplină îi învaţă pe copii să fie atenţi, să se
gândească mai mult asupra datelor unei probleme, să observe orice amănunt interesant, să facă
deosebirea între informaţiile relevante şi cele nerelevante pentru obţinerea unei soluţii corecte.
Sarcinile didactice vizează şi dezvoltarea unei judecăţi analitice, necesară formării unei personalităţi
inventive, puternic investigatoare.
Scopul optionalului îl reprezintă, în acelaşi timp, promovarea şi formarea atitudinilor
necesare pentru a înţelege interrelaţiile dintre oameni de-a lungul timpului, pentru dezvoltarea
activităţii conştiente şi responsabile care are drept scop îmbunătăţirea calităţii vieții. Activităţile
proiectate vor avea un impact pozitiv asupra atitudinii elevilor faţă de colegi, față de sine, oameni în
general, mediul înconjurător, față de muncă. Unitățile tematice sunt concepute în manieră
transdisciplinară, combinând elemente de limbă și comunicare, calcul matematic simplu,
cunoașterea mediului înconjurător, de aderare la reguli civice și de dezvoltare personală, de exersare
a abilităților artistice și practice.
Din punct de vedere metodologic, acest opțional este centrat pe utilizarea metodelor learning
by doing (învățarea experiențială-procesul de a face sens din experiența directă). Elevii pornesc de
la propriile experiențe cognitive sau emoționale pe care le dezvoltă și le perfecționează. Astfel,
elevii sunt încurajați să fie spontani, să facă alegeri, să adreseze întrebări, să comunice propriile
opinii, să aibă intervenţii argumentate, să reflecteze asupra temelor puse în discuţie, să manifeste
iniţiativă, să exprime idei originale şi emoţii autentice despre ceea ce învaţă.
Varianta de curriculum: Nucleu
Număr de ore: 1oră / săptămână
Nr.crt. SEMESTRUL NUMĂR ORE

1 Semestrul I 17 h
2 Semestrul al II –lea 17 h
3 TOTAL 34 h
Tipul: opţional integrat

 Comunicare în Limba Română (CLR)
 Arte Vizuale şi Abilități Practice (AVAP)
 Muzică şi Mişcare (MM)
 Matematică şi Explorarea mediului (MEM)
 Dezvoltare Personală (DP).
- 1275 -
Grup ţintă: copiii din clasa a III-a B şi părinţii acestora.
Competențe specifice și activități de învățare

1.1 Identificarea şi - recunoaşterea poziţiilor relative ale unor obiecte în spaţiu, în
utilizarea conceptelor raport cu sine şi cu repere fixe date
matematice şi a - identificarea citirea şi scrierea numerelor naturale
limbajului matematic -punerea în corespondență a unor exerciții cu rezultatul corect
în situaţii diverse -rezolvarea unor probleme cu conținut legat de personaje din
povești
1.2 Aplicarea -Utilizarea unor denumiri și simboluri matematice în cântece,
operaţiilor aritmetice desene și jocuri, în rezolvarea de probleme
şi a proprietăţilor - ilustrarea prin desene proprii a ceea ce sugerează versurile-
acestora în contexte problemă
variate - exerciții-joc de „ghicire” a unor rime în care intervin numărători
1.3 Rezolvarea şi -identificarea algoritmului de rezolvare a unor probleme cu conținut
formularea de experențial
probleme, utilizând -jocuri de logică matematică.
achiziţiile matematice -punerea în scenă a unor probleme/situații problematice care
folosesc operatorii logici ,,și, sau, nu”
- concurs între grupe pe diferite teme cu subiect matematic:
(alegerea numelui grupei, „personalizarea” ei prin găsirea de
simboluri, mascote, ecusoane etc.)
- „descoperirea”operaţiilor matematice de adunare şi scădere cu
ajutorul suportului în obiecte, pe cale intuitivă
1.4 Exploararea - activităţi de dezvoltare a capacităţii de explorare;
/investigarea unor - exerciții de nuanţare a laturii distractive a matematicii prin
situaţii problemă reale introducerea unor personaje preferate din desenele animate
sau modelate, - rezolvarea unor probleme atipice
integrând achiziţiile -selectarea materialelor de lucru după mai multe criterii date
matematice şi cele din -clasificarea corpurilor dintr-un mediu și înregistrarea concluziilor
alte domenii într-o diagramă Venn
plastice
1.5 Evidențierea - localizarea uor obiecte prin stabilirea unor coordonate în raport cu
caracteristicilor un sistem de referință dat, folosind sintagme date, cântece, ghicitori,
geometrice ale unor desene.
obiecte localizate în - selectarea /gruparea unor figuri geometrice după mai multe criterii
spațiul înconjurător date
-realizarea unor desene simple folosind o axă de simetrie dată
-jocuri de construcții și desene cu obiecte de fomă geometrică, din
diferite materiale
1.6. Recunoaşterea - conturarea pe foaie velină a unor forme geometrice plane (pătrat,
unor figuri şi corpuri triunghi, dreptunghi, cerc), cu ajutorul unor şabloanelor;
geometrice în mediul - decorarea unor obiecte cu motive geometrice prin desen sau colaj;
apropiat şi în - realizarea unor colaje cu ajutorul formelor geometrice învăţate
reprezentări plane (case, castele, pomi, gărduleţe, roboţi etc.)
- 1276 -
accesibile (incluzând - compunerea unui spaţiu plastic folosind ca forme doar pătrate sau
desene, reproduceri doar cercuri etc. (ex.: un copac stilizat, doar din cercuri – mari,
de artă, reprezentări mici, medii)
schematice) - decuparea pe contur a formelor geometrice plane de diferite
dimensiuni, realizate pe diverse suporturi (hârtie glasată, carton)
2.1. Manifestarea - refolosirea unor materiale în cadrul unor activităţi (ex.: paharul de
grijii pentru la iaurt pentru decorare şi utilizarea ca ghiveci pentru plante,
comportarea corectă folosirea unor imagini din pliantele publicitare pentru crearea unor
în relație cu ceilalți şiruri, pentru ilustrarea anotimpurilor etc.);
sau cu mediul natural - identificarea importanţei energiei în viaţa omului, a modalităţilor
de economisire a energie;
- exprimarea unor opinii (acord / dezacord) cu privire la anumite
atitudini şi comportamente
- identificarea propriilor greşeli de comportament în munca pe
echipe
- realizarea unor experienţe care să pună în evidenţă propagarea
sunetului prin diverse medii care-i alterează tăria: un radio care se
va acoperi cu diferite materiale - hârtie, ţesătură, material izolator,
vată etc.
- producerea de sunete specifice ploii – picături de apă care cad,
tunetul, mersul prin apă etc.
- identificarea surselor convenţionale de energie şi a unor surse
alternative de energie
- evidenţierea forţei vântului şi a apei, ca surse de energie, prin
utilizarea unor modele (ex.: morişcă, roată pusă în mişcare de o apă
curgătoare/ apa de la robinet); a modalităţilor de economisire a
energie
2.2. Asocierea - selectarea unor imagini cu personaje care exprimă emoţii de bază
emoţiilor de bază cu (Exemplu: Alegeţi personajele care exprimă bucurie, fericire,
elemente simple de veselie…) din timpul sau la finalul unei ore
limbaj nonverbal şi - jocuri de mimă
paraverbal - turul clasei: “Cum te simţi astăzi?” (la începutul/finalul zilei, la
începutul/finalul unei activităţi)
- descrierea emoţiilor trăite în jocurile matematice preferate
3.1. Transmiterea - prezentarea unei experienţe personale (prima zi de şcoală, zile de
unor mesaje verbale şi naştere, jucăria favorită, o ceartă cu un prieten/coleg,
nonverbale simple victoria/înfrângerea într-un joc etc.)
despre propriile - crearea unor scurte povestiri sau scenete hazlii, pe baza unor
experienţe de viaţă cuvinte cheie: calendar, pădure, furculiţă, zâmbet, adunare
- verbalizarea ideilor, gândurilor, emoţiilor faţă de unele situaţii
date
- emiterea unor afirmaţii pozitive despre sine şi ceilalţi
- exprimarea opiniilor despre unele situaţii de viaţă „Eu cred că...”,
„În opinia mea...”
3.2 Identificarea -formularea unor răspunsuri sau întrebări legate de o temă dată
semnificației unui -executarea unor instrucțiuni în diferite tipuri de activități
mesaj oral/scris -identifcarea enunțurilor adevărate / false referitoare la o problemă
dată
-ordonarea cronologică a datelor, ca momente ale algoritmurilor de
- 1277 -
calcul folosiți, utilizând noțiuni ca: întâi, a doua oară, primul, al
doilea
-jocuri de rol/dramatizări pe teme propuse
- completarea unor enunțuri/șiruri după modele date
3.3 Participarea cu -participarea la discuții în perechi/în grup pe teme de interes
interes la dialoguri, în -formularea unor mesaje în care să-și exprime intenția de a primi
diferite contexte de informații/lămuriri în legătură cu un aspect/ o problemă
comunicare -identificarea unor obiecte /ființe prin descoperirea caracteristicilor
acestora pe baza unor întrebări și răspunsuri, în cadrul unor jocuri
de grup
-decodarea unor informații din diferite surse de învățare
-emiterea unor predicții asupra căilor de rezolvare dintr-un exercițiu
sau problemă
-realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin din partea cadrului
didactic
4.1 Explorarea şi -utilizarea unor procedee simple de căutarea informaţiilor de tip
crearea unor imagine sau video
conţinuturi digitale -vizionare de PPT-uri –aplicații interactive în jocurile pe computer,
simple în format cu tematică adecvată, în care instrucțiunile sunt oferite verbal
vizual sau/şi audio
Conținuturi:
I. Noțiuni introductive
1. Primii pași în matematica distractivă
2. Probleme cu personaje din povești
3. Plantele și matematica
4. Matematica toamnei
II. Recapitularea cunoștințelor însușite până acum la matematică
1. Numere naturale.
2. Desene cu numere
3. Calcule și probleme simple cu arici
III. Vraja numerelor naturale
1. Compunerea și descompunerea numerelor naturale
2. Compararea numerelor naturale
3. Șiruri de numere
4. Numere năzdrăvane
IV. Matematica de sezon
1. Iarna, sărbători, datini... numere si probleme
2. Matematica iernii
V. Matematică si creativitate
- 1278 -
1. Curiozităţi matematice
2. Asemănări și deosebiri
3. Povești cu numere
4. Probleme de logică și perspicacitate
VI. Matematica și alte discipline școlare
1. Probleme în versuri
2. Rebusuri
3. Desene cu teme matematice
4. Natura și matematica
5. Matematica în cântec
VII.Rezolvarea şi compunerea problemelor
1. Simboluri matematice
2. Probleme rezolvate prin încercări
3. Probleme practice
4. Compuneri de probleme
VIII. Mărimi şi unităţi de măsură
1. Metrul, litrul, kilogramul, ora, minutul, secunda
2. Probleme cu unități de măsură
3. Alte modalități de a măsură
4. Curiozități
IX. Recapitulare finală-Evaluare
1. Artificii de calcul/trucuri matematice
2. Jocuri matematice
Atitudini şi valori:
 Atitudine corectă şi responsabilă pentru valorile omenirii
 Atitudine motivantă pentru învăţare
 Atitudine de respect faţă de munca oamenilor, față de mediul înconjurător
 Altruism, toleranță, solidaritate, respect pentru ceilalți și stimă de sine
 Creativitate, spirit critic, capacitate de a lucra în echipă, de a lua lua decizii pentru atingerea
scopului propus
I. Metode tradiţionale:
1. probe scrise si orale (evaluare sumativă şi formativă) la sfârşitul unităţilor de învăţare şi în
- 1279 -
finalul unor lecţii;
2. probe practice;
3. teste docimologice
II. Metode alternative:
1. observaţia sistematică a comportamentului elevului;
2. investigaţia;
3. portofoliul – pe parcursul unităţilor de învăţare;
4. autoevaluarea;
5. expoziții;
6. albume fotografice;
7. postere;
8. ,,Clubul înțelepților”;
9. Proiect ,,Cărticică de sărbătoare”;
10. Mape tematice;
11. Dramatizări ,,La cumpărături”, ,,Pe șantier”, ,,La Zoo”.
Bibliografie:
Butea, G.; Arghirescu, A.; Nedelcu, Fl. – Matematică şi logică pentru şcolari, Editura Corint,
Bucureşti, 1995
Cârjă, Gr.; Oniţă, V. – Culegere de probleme – învăţământul primar, Vaslui, 1990
Chiran, Rodica – Jocuri matematice pentru învăţământul primar, Editura Aramis, Bucureşti, 2003
Dăncilă, E.; Dăncilă, I. – Culegere de exerciţii şi probleme de matematică pentru clasele I-IV,
Editura F. F. Press, Bucureşti, 1994
Dinescu, R. – Numerus în lumea magică, Editura Carminis, Piteşti, 2014
Dumitru, V. G. – Matematică distractivă, Editura Niculescu, Bucureşti, 2006
Feţeanu, G. – Cartea jocurilor, Arta grafică, Bucureşti
Gârtan, M.; Bucescu, D. – Exerciţii şi probleme de aritmetică, Editura „ Spiru Haret ”, Iaşi, 1997
Gheba, Gh. Gheba, L.; Popovici, C.; Şuluţiu, M. – Matematică – jocuri didactice şi probleme de
perspicacitate pentru preşcolari şi şcolarii claselor I-IV, Editura Universal Pan, Bucureşti, 1999.
- 1280 -
SUPERLATIVELE TERREI
(CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII)
Prof. Perţea Petronela Natalia

Argument
Văzută din cosmos, Terra, planeta noastră, oferă imaginea unui ansamblu unitar care
„uimeşte prin frumuseţea sa inegalabilă, aproape de basm”, după mărturisirile cosmonauţilor.
Curriculum-ul opţional „Superlativele Terrei” se adresează elevilor din învăţământul
gimnazial de la clasele a VII- a, dornici să cunoască, alături de informaţiile din programa oficială,
cât mai multe date despre „planeta albastră”. Acest curs opţional este conceput ca o mică
enciclopedie a „superlativelor geografice”. Sunt incluse în tematica acestui curs fenomene şi
elemente ale cadrului geografic a căror spectaculozitate a trezit de-a lungul timpului admiraţia şi
uimirea oamenilor (cutremure care au modificat aspectul scoarţei terestre, uragane puternice,
cascade şi peşteri impresionante, insule enigmatice). El îşi propune îmbogăţirea culturii geografice a
elevilor cu noi informaţii, precum şi formarea şi dezvoltarea de capacităţi, deprinderi de a cerceta şi
întocmi referate, mini-lucrări ştiinţifice, de a prelucra informaţiile din diferite surse.
Programa cuprinde: competenţe generale şi specifice, valori şi atitudini, cu exemple de
activităţi de învăţare, conţinuturi, resurse materiale şi procedurale, aplicaţii şi modalităţi de
evaluare, precum şi o bibliografie orientativă.
8. Utilizarea limbajului specific în prezentarea şi explicarea realităţii geografice;

9. Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic şi grafic
10. Perceperea integrală a elementelor şi a fenomenelor din mediul geografic;
11. Accesarea şi utilizarea conţinuturilor cu caracter geografic prin tehnologiei informaţiei şi
comunicării;
înconjurător.
- 1281 -
Competenţele generale şi specifice care se formează în urma parcurgerii acestui curs, prin
procesul educaţional centrat pe geografie, au la bază şi promovează următoarele valori şi atitudini:
 Atitudinea pozitivă faţă de educaţie, natură, cunoaştere, societate;
 Curiozitate pentru explorarea naturii, a forţelor care pot periclita viaţa;
 Respectul pentru diversitatea naturală şi umană
 Conservarea şi ocrotirea mediului de viaţă, a planetei la nivel local, regional şi global.
1. Utilizarea limbajului specific în prezentarea şi explicarea realităţii geografice

1.1. Construirea unui text coerent - exerciţii de redactare după un plan de
utilizând termeni geografici idei simplu;
- formulări de întrebări şi răspunsuri pe
baza unui fapt studiat;
1.2. Citirea corectă a denumirilor şi - consultarea enciclopediilor de
termenilor geografici din limbi străine specialitate
1.3. Folosirea elementelor de limbaj - analizarea unor materiale documentare
specific ştiinţelor geografice în expuneri, şi cartografice cu specific geografic;
citirea şi interpretarea hărţilor; - realizarea unor eseuri pe baza unei
tematici specificate;
2. Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic şi grafic

2.1. Identificarea principalelor elemente - exerciţii de citire şi interpretare a
naturale şi socio-economice reprezentate pe suporturilor grafice şi cartografice;
diferite hărţi
2.2. Citirea hărţii şi utilizarea semnelor - redarea unor elemente geografice
convenţionale utilizând semnele şi culorile
convenţionale;
2.3. Poziţionarea corectă a elementelor - exerciţii de localizare pe hartă;
geografice pe diferite reprezentări
cartografice.
2.4. Utilizarea reprezentărilor grafice - realizarea unor suporturi grafice şi
simple pentru ilustrarea elementelor de cartografice proprii;
geografie fizică şi socio-economică.
- 1282 -
3. Perceperea integrală a elementelor şi a fenomenelor din mediul geografic

3.1. Identificarea legăturilor între elemente, - explicarea unor corelaţii geografice;
fenomene şi procese observabile
3.2. Explicarea fenomenelor şi proceselor - argumentarea unor afirmaţii;
specifice mediului la nivelul orizontului
local şi al planetei
3.3. Explicarea legăturilor dintre realitatea - realizarea unor sinteze;
observată şi fenomene din domeniul - descrierea unui fenomen, element
ştiinţelor naturii geografic pe baza legăturilor cu
celelalte componente ale mediului
geografic;
3.4. Analiza comparativa a elementelor din - realizarea unor comparaţii pe baza
realitatea geografică după caracteristicile unor criterii stabilite;
solicitate, stabilind asemănări şi deosebiri
4. Accesarea şi utilizarea conţinuturilor cu caracter geografic prin tehnologiei

informaţiei şi comunicării

4.1. Identificarea informaţiilor cu caracter Compararea mai multor documente care
geografic în baze de date accesibile prin reprezintă aceeaşi problematică;
internet
4.2. Prezentarea caracteristicilor unor Realizarea unor proiecte utilizând
fenomene pe baza unor date accesate prin informaţiile accesate prin internet;
internet

înconjurător

5.1. Evidenţierea repartiţiei vegetaţiei şi a - realizarea unor eseuri
faunei în funcţie de climă şi relief, în
strânsă corelaţie cu impactul produs de
activitatea umană în diferite regiuni ale
globului
5.2. Indicarea activităţilor umane care - realizarea unor materiale informative
conduc la deteriorarea calităţii mediului menite să reducă impactul activităţilor
la nivel local, regional şi planetar antropice asupra mediului;
5.3. Adoptarea unei atitudini civice de - participare la activităţi de ecologizare, la
ocrotire faţă de mediul înconjurător şi să sesiuni de comunicări ale elevilor pe
propună măsuri de ameliorare. problematica mediului.
- 1283 -
Conţinuturi
Noţiuni introductive
I. SUPERLATIVE GEOMORFOLOGICE
 Continentele la superlativ
 Cutremure devastatoare
 Manifestări vulcanice inedite
 Cei mai…munţi
 Superlative carstice
 Relieful litoral la superlativ
 Minuni şlefuite de apele curgătoare
II. RECORDURI CLIMATICE
 Extremele climatice
 Catastrofe climatice
III. APA ŞI RECORDURILE GEOGRAFICE
 Recordurile oceanului
 Superlative de gheaţă
 Fluviile şi recordurile lor
 Lacurile la superlativ
IV. BIOSFERA ŞI RECORDURILE GEOGRAFICE
 Superlativele pădurii
 Parcuri naţionale celebre
V. HARTA POLITICĂ LA SUPERLATIV
 Teritorii dependente
 Ţări
 Capitale celebre
VI. OMUL ŞI MINUNILE SALE
 Oraşe record
 Construcţii celebre
 Cele mai…amenajări energetice
 Transporturile la superlativ
VII. ENIGMELE TERREI
 Misterul Atlantidei
 Triunghiul Bermudelor
 Enigmele Insulei Paştelui
- 1284 -
Bibliografie
1. Clark Jerome, Enciclopedia fenomenelor inexplicabile: enigmele Universului, Editura

Saeculum Bucureşti, 1999;
2. Matei Horia, Enigmele Terrei, vol. I şi II, Editura Albatros, Bucureşti, 1978;
3. Neguţ Silviu, Nicolae Ion, Superlativele Terrei, Editura Meronia, Bucureşti, 2007;
Alte publicaţii:
 ARBORELE LUMII – colecţie;
 NATIONAL GEOGRAPHIC- ROMÂNIA – colecţie;
 TERRA MAGAZIN – colecţie;
 ŞTIINŢA PENTRU TOŢI – colecţie;
Documentare BBC, NATIONAL GEOGRAPHIC, DISCOVERY Channel.
- 1285 -
„1 DECEMBRIE, ZIUA TUTUROR ROMÂNILOR!”
Prof. Pescaru Raluca

Liceul Tehnologic Baia de Fier, jud. Gorj
ARGUMENT:
Ziua Națională a României, aniversată în data de 1 Decembrie, este moment de readucere în

memoria colectivă a luptei de veacuri a românilor pentru unitatea și integritatea națională. Poporul
român a valorificat conjunctura internaţională creată în urma primului război mondial şi a ştiut să se
afirme în contextul mişcării de eliberare a popoarelor şi al victoriei principiului naţionalităţilor în
Europa. 1 Decembrie este Ziua Naţională a României, dar și a noastră, a tuturor românilor. Ființa
noastră este încărcată de sacrificiul depus de strămoșii noștri pentru a-și apăra țara. Noi suntem
datori țării în care ne-am născut și este timpul să învățăm să o prețuim la adevărata ei valoare.
SCOPUL:
- dezvoltarea şi consolidarea si manifestarea sentimentului patriotic;
- îmbogăţirea cunoştinţelor istorice;
- intelegerea faptului că Marea Unire din 1918 a fost şi este unul dintre momentele cele
mai importante pentru poporul nostru;
- stimularea expresivităţii prin interpretarea de poezii și cântece și exprimarea imaginației
creatoare prin desene, lucrări și obiecte, eseuri.
OBIECTIVE:
- să cunoască importanţa istorică a zilei de 1 DECEMBRIE;
- să caute la biblioteca școlară și pe internet informații care oglindesc acest mare
eveniment;
- să memoreze poezii dedicate ZILEI de 1 DECEMBRIE;
- să înveţe cântece specifice;
- să manifeste imaginația creatoare privind evenimentul aniversat în desene, pictură,
postere, în confecționarea de obiecte/lucrări și stegulețe;
- să participe cu dragoste şi interes la activităţile propuse.
- 1286 -
GRUP ȚINTĂ:
- elevii claselor I – VIII;
- părinți;
- comunitatea locală.
LOCUL DE DESFĂȘURARE: Școala Gimnazială Cernădie
PERIOADA DE DESFĂȘURARE: 20-28 noiembrie 2017
RESURSE MATERIALE:
- internet;
- cărţi de istorie şi literatură din biblioteca școlară;
- imagini;
- aparat foto;
- steguleţe/ obiecte;
- poezii, cântece;
- hărţi;
- carton, hârtie colorată, hârtie creponată, lipici, ace de siguranță etc.
RESURSE UMANE:
- elevi
- părinți
- profesori
SURSE DE FINANȚARE: autofinanțare
FACTORI IMPLICAȚI:
- școala;
REZULTATE AȘTEPTATE:
- implicarea activă a elevilor în procesul de inițiere și derularea proiectului;
- manifestarea sentimentului de dragoste de țară și a simțămintelor patriotice de către
participanții direcți și indirecți.
- 1287 -
MODALITATI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE:
- expoziție de lucrări/obiecte;
- imagini surprinse în timpul derulării activităților;
- diseminarea în comunitatea locală prin anunțuri și postere.
PRODUSE ALE PROIECTULUI:

- obiecte/lucrări cu specificul zilei de 1 Decembrie;
- stegulețe;
- desene;
- postere.
MODALITĂȚI DE REALIZARE:
- recital de poezie și cântece;
- scenetă istorică;
- dansuri (hora Unirii).
IMPACTUL PROIECTULUI:
- se dorește întărirea colaborării dintre comunitatea locală și școală;
- se dorește a fi unul pozitiv pentru toți factorii implicați în prezentul proiect.
PROGRAM ACTIVITĂȚI
Nr. LOC DE PERIOADA

ACTIVITATEA
crt. DESFĂŞURARE RESPONSABILI
Pregătirea activităților, stabilirea planului
de desfășurare a evenimentelor cu ocazia 20-27 nov. 2017
1. Zilei Naționale a Romaniei. Repetarea Sala de clasă Prof. Popescu Daniela
poeziilor și a cântecelor pentru serbarea Prof. Tîrlea Iuliana
școlară.
18-22 nov. 2017
Confectionarea de obiecte si stegulete
2. Sala de clasă Prof. Pescaru Raluca
pentru marcarea evenimentului.
Prof. Paunescu Oana
22 nov. 2017
Holul Școlii Prof. Popescu Daniela
Realizarea unei hărți a României, in
3. Gimnaziale Prof. Pescaru Raluca
viziune proprie.
Cernădie Prof. Duguleană
Mioara
MARCAREA FESTIVĂ A ZILEI Sala de clasă 28 nov. 2017
4. NAȚIONALE A ROMÂNIEI Prof. Pescaru Raluca
Desfășurarea concursului Holul școlii Prof. Duguleană
- 1288 -
Nr. LOC DE PERIOADA
ACTIVITATEA
crt. DESFĂŞURARE RESPONSABILI
Vizionarea expoziției de lucrări și obiecte Mioara
Prezentarea unui eseu de către elevi
Recital de poezie și interpretare de cântece
dedicate marelui eveniment
Cântece și dansuri din folclorul local
Mulțumiri tuturor participanților
Surprinderea momentelor importante din
28 nov 2017
activitate cu ajutorul aparatelor foto și
6. Sala de clasă Prof. Tîrlea Iuliana
împărtășirea lor prin postarea acestora pe
Prof. Păunescu Oana
pagina de facebook a școlii.
- 1289 -
„MENS SANA IN CORPORE SANO”
Prof. Pestrițu Angela

Școala Gimnazială Nr. 1 Poienarii de Mușcel, jud. Argeș
Perioada desfăşurării: februarie - iunie
Profesor Pestriţu Angela, Şcoala Gimnazială Nr. 1 Poienarii de Muşcel, 0757190206
Profesor Cristina Crâmpiţă, Şcoala Gimnazială Nr. 1 Poienarii de Muşcel, 0728897014
Profesor Lăcrămioara Diniţă, Liceul Tehnologic Auto Câmpulung, 0741220933
,,Oamenii solicită în rugăciunile lor sănătatea de la zei, fără a şti că au mijloacele apărării lor, în
propriile mâini. ”
Democrit
A. INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Profesor Pestriţu Angela, tel. 0757190206; angela.pestritu@yahoo.com
Profesor Cristina Crâmpiţă, 0728897014; alexandramaria@yahoo.com
Profesor Lăcrămioara Diniţă, 0741220933; l_dinita@yahoo.com
Coordonatori:
Inspector activităţi extraşcolare Prof. Hernest Adrian
Director, Profesor Ionuţ Cristian Burhan
Consilier educativ, Profesor Roxana Niţiş
Profesor. Pestriţu Angela
- 1290 -
Director, Profesor Stelian Anastasie
Consilier educativ, Profesor Ioana Zăbavă
Profesor Cristina Crâmpiţă
Profesor Lăcrămioara Diniţă,
B. INFORMAŢII DESPRE PROIECT

a) Titlul: „ MENS SANA IN CORPORE SANO”
b) Domeniul: extraşcolar
Domeniul: ştiinţific
Domeniul: sportiv - turistic
Domeniul: artistic
c) Subdomeniul: educaţie pentru dezvoltare personală
d) Iniţiatorii proiectului: Şcoala Gimnazială Nr. 1 Poienarii de Muşcel, Liceul Tehnologic Auto
Câmpulung
e) Tipul de proiect: judeţean
C. REZUMATUL PROIECTULUI (DESCRIERE)

a) Grup ţintă: Proiectul se adresează elevilor din şcoli licee, cluburi şi palate din judeţul Argeş. Pot
participa elevi cu vârste între 4 si 18 ani
b) Activităţi: - concursuri cu creaţii literare şi plastice, expoziţii, mese rotunde, excursii, vizionări
de spectacole etc.
c) Parteneri:
- Inspectoratul Şcolar Argeş;
- Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Argeş
- Crucea Roşie Filiala Argeş
- Şcoala Gimnazială „Theodor Aman”, Câmpulung Muscel
- Scoala Gimnaziala C.D. Aricescu, Campulung Muscel
- Universitatea Piteşti,
- Universitatea Politehnica Bucuresti
- Parohia „Sfănta Marina” Câmpulung
Argument
Astăzi, la începutul mileniului trei, când viaţa individului a devenit mai complicată, când
ştiinta şi întreaga societate au evoluat, educaţia pentru sănătate se impune ca o necesitate şi devine o
- 1291 -
condiţie esenţială a educaţiei unei naţiuni civilizate. Fiind profesor de fizică şi chimie, mi-am
permis să încerc să concep un astfel de proiect.Aşi dori să implic şi profesorii de informatică şi de
educaţie fizică şi sport la acest proiect.
Proiectul: ”Mens sana in corpora sano” îşi doreşte să promoveze cunoştintele corecte privind
diferite aspecte ale sănătăţii şi formarea de atitudini şi deprinderi indispensabile unui comportament
responsabil şi sănătos. Totodată acest lucru poate fi realizat printr-o implicare a noastră tuturor în
vederea educării oricărui elev, de formare a unui stil de viaţă sănătos. Dreptul la sănătate, la
dezvoltare fizică şi psihică armonioasă constituie unul din drepturile fundamentale înscrise în
Convenţia cu privire la Drepturile Copilului adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei
Naţiunilor Unite la data de 29 noiembrie 1989. Şcoala i-a învăţat dintotdeauna pe copii cum să se
poarte în societate şi natură, cum să se raporteze la ceilalţi semeni, dar şi la darurile pe care
divinitatea le-a facut omenirii - cel mai important dintre acestea fiind însăşi viaţa.
Diftonul „Mens sana in corpore sano” sintetizează o întreagă filosofie a educaţiei pentru
sănătate fizică, morală şi spirituală. Cu aceasta educaţie au fost şi rămân deopotrivă datoare familia
şi şcoala.
Niciodată nu este prea târziu să reduci sau să elimini comportamentele care dăunează
sănătăţii ca să îţi schimbi viaţa în bine, dar cu cât o faci mai repede cu atât mai bine. Şcoala, prin
autoritatea morală pe care o are, este un loc ideal pentru transmiterea acestor cunoştinte de educaţie
pentru sănătate şi de-a lungul timpului i-a invăţat şi îi învaţă pe copii cum să se poarte în natură şi în
societate, cum să se raporteze la ceilalţi semeni, cum să trăiască frumos, demn şi sănătos.
Proiectul se desfăşoară în toate instituţiile partenere.
Scopul proiectului:
Promovarea valorilor unei educaţii sănătoase în rândul populaţiei prin:
- realizarea unor activităţi educative la nivelul instituţiilor de învăţământ pentru părinţi,
copii, cadre didactice;
- îmbunătăţirea actului didactic prin diversificarea materialelor educaţionale necesare pentru
realizarea acestui tip de educaţie;
- intensificarea legăturilor dintre instituţiile şcolare şi alte instituţii care pot oferi servicii
specializate în educaţia pentru o viaţă sănătoasă a populaţiei.
REGULAMENT
Proiectul se adresează elevilor şi cadrelor didactice din învăţământul primar şi gimnazial,
care doresc să desfăşoare activităţi extraşcolare în perioada februarie 2017–iunie 2017, după
următorul calendar:
1 martie 2017 – Înscrierea pe baza fişei, care se va trimite prin e-mail, la adresa
angela.pestritu@yahoo.com; alexandramaria@yahoo.com; l_dinita@yahoo.com
- 1292 -
Secţiuni
1. „Mărţişor, tradiţie şi simbol”, - expoziţie cu vânzare, târg de mărţişoare eco, martie 2017
Fişa de înscriere, acordurile de parteneriat semnate şi ştampilate lucrările pentru prima secţiune vor
fi trimise până la data 1 martie 2017(data poştei) la adresa:Şcoala Gimnazială Nr.1 Poienarii de
Muşcel, Strada Principală Nr 479 A, cod postal 117580 cu mentiunea
Pentru Proiectul “MENS SANA IN CORPORE SANO”
2. ,,Floarea Sănătăţii ”, aprilie 2017- concurs fotografie, creaţie literară şi creaţie plastică în
diverse tehnici, Power-point-uri, despre tema concursului.
Desenele, în format A4, vor fi etichetate în dreapta jos cu numele şi prenumele elevului, clasa,
şcoala de provenienţă şi numele profesorului coordonator.
Desenele lucrate digital vor fi printate color pe hârtie format A4 şi vor respecta aceleaşi cerinte.
Compunerile vor avea maxim 2 pagini vor fi scrise în Word, cu font TNR, dimensiune 12 iar titlul
va fi aliniat la centru cu font dimensiune 14. Sub titlul articolului (aliniere la dreapta, italic), va fi
menţionat, pe rânduri distincte: numele şi prenumele autorului, clasa, numele profesorului
coordonator, funcţia didactică; denumirea unităţii de învăţământ în care profesează (fără
prescurtări).
PPT-urile vor avea maxim 15 slide-uri, pe primul slide va fi titlul prezentării, numele şi prenumele
elevului, clasa, şcoala de provenienţă şi numele şi prenumele profesorului coordonator. Fotografiile
vor fi puse pe un CD şi vor conţine un mesaj pe tema concursului şi câte un participant în
fotografie. Nu trebuie luate de pe internet. Trebuiesc salvate cu numele participantului, clasa,
şcoala, profesor coordonator.
Fişa de înscriere, acordurile de parteneriat semnate şi ştampilate lucrările pentru a doua secţiune vor
fi trimise până la data 10 aprilie 2017(data poştei) la adresa:Şcoala Gimnazială Nr.1 Poienarii de
Muşcel, Strada Principală Nr 479 A, cod postal 117580, cu mentiunea
3. ”Învierea Domnului – Renaşterea educaţiei”, aprilie 2017 - simpozion adresat tuturor cadrelor
didactice din învăţământul preuniversitar, va coţine referate, eseuri despre tradiţii şi obiceiuri de
Paşte, din zona respectivă. Lucrarea va conţine cel mult 4 pagini, TNR 12, cu diacritice, la un rând,
va fi însoţită de un rezumat şi se va publica în revista proiectului care va apărea pe CD cu ISSN.
Fişa de înscriere, acordurile de parteneriat semnate şi ştampilate, lucrările pentru simpozion vor fi
trimise până la data 10 aprilie 2017(data poştei) la adresa:Şcoala Gimnazială Nr.1 Poienarii de
Muşcel, Strada Principală Nr 479 A, 117580, cu mentiunea
Pentru Proiectul “MENS SANA IN CORPORE SANO
Trimiterea lucrărilor:
Lucrările realizate pentru concurs vor fi trimise până la data stabilită, organizatorilor.
- 1293 -
Prezentarea activităţilor desfăşurate se va face în format Power Point sau Word, se va trimite până
la sfârşitul fiecărei luni organizatorilor, pe adresa de mail sau se vor posta pe site-ul
www.didactic.ro la rubrica destinată proiectului.
Regulament de înscriere şi participare
1. În coletul cu lucrări/CD, fiecare cadru didactic trebuie să trimită formularul de inscriere
completat, 2 exemplare ale acordului de parteneriat ştampilate şi semnate, un plic A4 autoadresat şi
timbrat.
2. Toate cadrele didactice îndrumătoare vor putea participa cu maxim 3 lucrări realizate de
elevi la fiecare secţiune.
3. Cadrele didactice vor primi adeverinţă şi diplomă de participare în plicul autoadresat.
Cadrele didactice care doresc să primească şi revista proiectului cu ISSN vor trebui să menţioneze
acest lucru în fişa de înscriere şi să fie de acord cu plata coletului la ridicarea acestuia de la poştă.
4. Pentru fiecare dintre cele două secţiuni pentru elevi se vor acorda: Premiul I, Premiul II,
Premiul III şi Menţiune.
5. Lucrările pentru prima secţiune vor fi trimise până la data 1 martie 2017 (data poştei) la
adresa: Şcoala Gimnazială Nr.1 Poienarii de Muşcel, Strada Principală Nr 479 A.
Sau în format electronic pe adresa l_dinita@yahoo.com si angela.pestritu@yahoo.com
6. Lucrările vor fi evaluate și clasificate dupa un punctaj hotărât de juriu în ziua desfășurării
concursului.
7. Lucrările nu se restituie.
8. Nu se acordă premii materiale.
Obiective:
● Realizarea unor schimburi de experienţă pe această temă între parteneri prin lucrările/ materialele
prezentate, prin activităţile desfăşurate în cadrul proiectului.
● Stimularea şi promovarea modalităţilor variate de exprimare (creaţii literare, plastice,artistice),
înclinaţiile, aptitudinile şi talentele artistice ale elevilor, în vederea dezvoltării unor capacităţi, încă
de la această vârstă.
● Promovarea iniţiativelor individuale şi de grup, prin editarea unor reviste, cărţi cu lucrări atât
pentru copii, cadre didactice şi părinţi
Durata proiectului: an şcolar 2016-2017
Program de desfăşurare şi jurizare al concursului
Secţiunea I – 1 martie 2017 – verificare şi jurizarea lucrărilor
2 martie 2017 - deschiderea expoziţiei
2-9 martie 2017 – târg de mărţişoare
- 1294 -
Secţiunea a II-a şi simpozionul - 13 aprilie
Secţiunea a IV-a - 25 mai vizita
8 iunie competitii sportive
1-5 iulie 2017 expedierea diplomelor
Modalităţi de realizare:
- activităţi individuale (confecţionarea de pliante, felicitări, mascote şi suveniruri, picturi şi creaţii
literare pe diverse teme, serbări cu ocazia unor evenimente);
- activităţi comune (schimb de impresii în legătură cu materialele realizate, jocuri sportive şi
recreative)
- organizarea unor expoziţii cu lucrări confecţionate individual şi în grup
Resurse implicate: Umane: - cadrele didactice din şcoli; medici, psihologi preşcolari, elevii din
ciclul primar şi gimnazial; părinţii. Consiliul local
Informaţionale:
- materiale didactice adecvate temelor abordate;
- cărţi şi pliante.
Materiale:
- calculatorul, imprimanta, poşta electronică, CD-uri;
- diplome.
Financiare: fonduri proprii; nu se percep taxe de participare
Rezultate:
- comunicarea elevilor participanţi prin propriile creaţii;
- implicarea cadrelor didactice pentru atragerea elevilor în organizarea unor activităţi cu caracter
extracurricular, activităţi ce vor conduce la creşterea calitativă şi cantitativă a acestora.
- urmăreşte implicarea elevilor şi a profesorilor într-un demers educativ
- realizarea unei expozitii cu lucrările elevilor
-realizarea unei reviste a proiectului
- îmbunătăţirea comunicării elevi-elevi, elevi-profesori şi între şcoli;
- creşterea interesului pentru activităţi extraşcolare;
- îmbunătăţirea comportamentului în şcoală şi societate.
Monitorizare:
Raportul specific fiecărei activităţi
Rezultate concrete din timpul activităţilor desfăşurate vor fi depuse în portofoliul ce va cuprinde
materialele elevilor;
Înregistrarea în format electronic a partenerilor şi participanţilor la concurs;
Monitorizarea tuturor lucrărilor elevilor, de către colaboratori, coordonatori.
- 1295 -
Evaluare:
Observaţii făcute asupra impactului pe care proiectul l-a avut asupra grupului ţintă;
Participanţii la activităţile concurs vor primi diplome de premii sau de participare ce se vor expedia
pe adresele de e-mail;
Chestionare aplicate părinţilor a căror copii sunt implicaţi în proiect;
Observarea comportamentului copiilor implicaţi în proiect, în diferite situaţii concrete, chiar şi după
finalizarea proiectului.
Promovare/mediatizare şi diseminare:
Inspectoratele Şcolare Judeţene;
prin www.didactic.ro; mass media locală, revista şcolii;
În şcolile colaboratoare prin prezentarea activităţilor desfăşurate în cadrul comisiilor metodice;
CD-uri cu aspecte din activităţile desfăşurate.
Sustenabilitate şi durabilitate:
Posibilitatea continuării proiectului şi în anul următor.
,,Sănătatea nu este totul, dar fără sănătate totul este nimic.”
Asteptăm lucrările dumneavoastră!

Vă mulţumim!
- 1296 -
PROJET DIDACTIQUE:
« PARIS MAGIQUE »
Prof. Petra Mariana Camelia

Şcoala Gimnazială Ibăneşti, jud. Mureş
1.PRÉSENTATION
Thème Paris: lieux, monuments
Activités langagières Compréhension orale, production orale
Objectif général Comprendre les informations d'une chanson
Éveiller la curiosité des apprenants pour Paris
Objectifs linguistiques Révision des chiffres, les numéros de téléphone, les jours de
la semaine, indiquer une adresse
Utiliser des verbes au présent de l'indicatif
Durée Une séance de 50 minutes
Support la chanson Paris magique, Béatrice Perriot
Public 12-13 ans
2. DÉROULEMENT
Phase Tâches
Intitulé Tâches enseignant Matériel
n° apprenants
1 Mise en route Regarder le clip Faire visionner le clip Clip
activités 1 et 2 Répondre aux sans le son fiches de travail
questions Distribuer les fiches avec
les activités
2 Réception orale Écouter la chanson Faire visionner le clip Travail
première écoute et répondre aux avec le son individuel et
activité 3 questions Inviter les élèves à mise en commun
répondre aux questions à l'oral
3 Réception orale Écouter la chanson Expliquer les consignes Clip vidéo
deuxième écoute et compléter les et guider les élèves travail individuel
activité 4 blancs selon les S'assurer de la et mise en
consignes compréhension commun à l'oral
4 Production orale Répondre aux Guider les élèves Travail avec
activité 5 questions Encourager la production toute la classe
exprimer son orale
opinion Assurer un bon climat de Travail en
travail binôme
5 Autoévaluation Remplir la grille S'assurer du bon Grille
déroulement de l'activité d'autoévaluation
- 1297 -
3. Compléments
Avant l'écoute
Activité 1
Avant de regarder le document vidéo, répondez aux questions suivantes en binôme:
1.Si on vous dit Paris à quoi pensez-vous? Par deux dressez une liste de mots;
(corrigé: réponses libres des apprenants à écrire ensuite au tableau pour les mettre en commun)
2.Connaissez-vous des lieux touristiques et des monuments de Paris? Lesquels? Par deux, faites-en
une liste;
(corrigé: réponses libres des apprenants à écrire ensuite au tableau sur un plan schématique de
Paris pour les mettre en commun)
Compréhension globale
Activité 2
Regardez ensuite le clip sans le son et répondez aux questions:
1.Quel est le thème de cette chanson? (corrigé: réponse possible: la ville Paris)
2.Qui chante? (corrigé : réponse possible : une femme)
3.Elle chante une chanson de variété?
un chant de rock?
une chanson pour enfants?
(corrigé: une chanson pour enfants)
Compréhension détaillée
Activité 3
1.Regardez ensuite le clip sans le son et cochez les mots qui correspondent à ce que l'on y voit:
un petit oiseau le ciel les nuages l'échelle
le bateau mouche le pont le musée la cathédrale
les voitures la ville la famille les papillons

(corrigé: on accepte tous les choix)
2. Sans regardez le texte de la chanson, quels lieux ou monuments de Paris avez-vous entendu:
a) les Invalides e) La Tour Eiffel
b) l'Arc de Triomphe f) La Seine
c) La Gare Montparnasse g) Le Sacré-Coeur
d) le Louvre h) Le jardin du Luxembourg
(corrigé: l' Arc de Triomphe, le Louvre, La Tour Eiffel, La Seine, Le Sacré-Coeur)
- 1298 -
3. Découvrez les monuments dans les différents arrondissements.
Regardez le plan ci-dessous.
 Les apprenants consultent le plan de Paris qui localise les monuments recherchés dans les
20 arrondissements.
Puis ils construisent des phrases selon le modèle suivant:
ex. Le Sacré - Coeur se trouve dans le 18ème arrondissement dans le nord de Paris.
 Continuez:
Utilisez les expressions suivantes: se trouve ou est situé(e) dans le nord (le nord-est), dans lést (le
sud-est), dans le sud (le sud-ouest), dans lóuest (le nord-ouest), dans le Centre de Paris.
Disneyland et Versailles se trouvent à l'extérieur (dans la banlieue) de Paris.
Activité 4
1.Complétez les espaces manquants dans le texte de la chanson à l'aide de mots suivantes: saute,
surplombe, est, Domine, grimpe, navigue, se promènent
Je...............à cloche-pied Tel un petit oiseau

Sur les pavés des ruelles Qui s’envole dans le ciel
Et.................... la ville Sur l’air d’un vieux manège
Du haut du Sacré-Cœur Tournant toutes les heures
- 1299 -
Paris, Paris magique A bord d’un bateau mouche
Paris est fantastique Je.................sur la Seine
Paris, Paris magique Passant de ponts en ponts
Paris ............unique Vers le cœur de la ville
Près du musée du Louvre
Je cours et puis je................ Des familles …..................
Au sommet de la Tour Eiffel Jusqu’à la cathédrale
…................la capitale Notre-Dame de Paris
Si proche des nuages
M’élance comme l’acrobate Paris, Paris magique
Sur sa grande échelle Paris est fantastique
Et je poursuis ma course Paris, Paris magique
Jusqu’au dernier étage Paris est unique
Paris, Paris magique Paris, Paris magique

Paris............ fantastique Paris est fantastique
Paris, Paris magique Paris, Paris magique
Paris est unique Paris est unique.
- 1300 -
UTILITATEA PORTOFOLIULUI LA DISCIPLINA
EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ
Prof. Petraş Cristian

Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Râmnicu Sărat, jud. Buzău
Portofoliul este un instrument de evaluare complex integrator, reprezentând o alternativă

viabilă la instrumentele clasice de evaluare.
Portofoliul reprezintă o colecţie exhaustivă de informaţii despre progresul elevului, obţinut
printr-o varietate de metode şi tehnici de evaluare.
Elevii devin parte a sistemului de evaluare şi pot să urmărească, pas cu pas, propriul progres.
Portofoliul oferă profesorului-evaluator posibilitatea de a emite o judecată de valoare bazată pe un
ansamblu de rezultate oglindind complexitatea evoluţiei elevului.
Portofoliul elevului ar putea fi prezentat sub forma unui dosar în care se vor adăuga pe rând
materialele întocmite sub formă de fişe numerotate. Pe prima pagină elevul îşi va trece numele,
disciplina: Educaţie tehnologică, anul şcolar, şcoala, clasa, numele profesorului. Modul de
prezentare depinde de elev. A doua pagină va fi cuprinsul care se completează pe parcursul anului
şcolar.
Astfel, în cadrul portofoliului pot fi grupate diferite instrumente de evaluare (referate, fişe de
informare şi documentare independente, eseuri, fişe de activitate experimentale, ”postere” lucrate în
grup).
Fişe pentru portofoliu
Exemple de fişe care pot fi cuprinse în mapa individuală:
- planşe format A4 cu indicatorul nou având schiţe sau desene la scară ale diferitelor
produse;
- planşe cu diverse tipuri de materiale utilizate în variate domenii de activitate;
- planul clasei, planul şcolii;
- planşe cu fotografii din împrejurimi (din oraş, sat);
- fişă cu ordinea operaţiilor tehnologice necesare pentru executarea unui produs;
- planşe cu materiale din natură, materiale sintetice;
- foaie de observaţie (necesară pentru diverse investigaţii);
- capitol constituit din lucrări scrise, teste etc., susţinute pe parcursul anului şcolar.
Portofoliul ar putea cuprinde şi o remarcă a părintelui.
Important este ca portofoliul fiecărui elev să conţină şi fişe de autoevaluare. Înregistrând
- 1301 -
rezultatele pozitive şi negative obţinute la diferite sarcini de lucru va rezulta un ”tablou de
evaluare”. Fiecare elev are astfel posibilitatea să-şi aprecieze progresul personal.
Reflecţii introduse în portofoliu
Concret, portofoliul conţine câteva reflecţii personale ale elevului, de tipul:
- Am lucrat mai uşor când ..................................
- Cel mai greu mi-a fost să .................................
- Am fost surprins de faptul că ............................................
- Am folosit metoda .............................., deoarece .....................
- Rezultatul muncii în echipă mă satisface (sau nu), pentru că .....................................
- Am ales pentru portofoliu acele produse care ................ (care mă reprezintă, pentru că
...............................)
- Azi, comparativ cu data trecută, am .................................
- Pentru a realiza un progres, data viitoare ar trebui să .................
Pentru realizarea portofoliului, elevii pot folosi culori, desene şi/sau calculatorul.
Conţinutul portofoliului este focalizat pe concepte şi capacităţi esenţiale. Produsele
elaborate sunt variate şi indică interesele elevului. Fiecare portofoliu indică personalitatea
elevului.
Portofoliul preia cu succes sarcina evaluării continue, fără tensiunea pe care ar putea-o
genera metodele tradiţionale de evaluare aplicate foarte frecvent. Elevii devin parte a sistemului de
evaluare şi pot să-şi urmărească pas cu pas propriul progres.
Elevii, profesorii şi părinţii pot avea un dialog concret despre ceea ce elevii pot realiza,
atitudinea lor faţă de disciplina Educaţie tehnologică şi despre progresul care poate fi făcut la
această disciplină în viitor. Pe de altă parte acest document, concentrând întreaga activitate depusă
de elevi şi de profesor în clasă şi în afara ei, devine o carte de vizită pentru aceştia.
Bibliografie:
1. Constantin, R., M.E.C, Proiectul pentru Învăţământul Rural, Educaţie tehnologică,
Didactica Educaţiei tehnologice, Bucureşti, 2005
2. Mircescu, M., O componentă de bază în învăţământul modern, Educaţie tehnologică,
Revista de pedagogie nr. 3/1993
3. Ghid de evaluare pentru Educaţia tehnologică, SNEE, 2001.
- 1302 -
„MICII PIETONI” – PARTENERIAT EDUCAȚIONAL
Prof. Petrescu Carmina-Margareta

Titlul proiectului: „Micii pietoni”

Tipul proiectului: local
Iniţiatorii proiectului:
Echipa de proiect:
Colaboratori: Grădiniță – Poliție
ARGUMENT
Pietonii reprezintă categoria cea mai numeroasă de participanţi la trafic, fiind şi cea mai
expusă riscurilor de accident. Una din principalele cauze ale accidentelor a fost traversarea prin
locuri nepermise sau la culoarea roşie a semaforului, un număr mare de victime înregistrându-se din
rândul copiilor.
În perioada preşcolară copilul câştigă îndemânări, abilităţi, capacităţi, învaţă să înţeleagă şi
să aprecieze conduita celor din jurul său, începe să cunoască, în parte, valoarea socială a acţiunilor
sale, pentru ca mai târziu, să înceapă a se conduce după anumite norme morale, prin raportarea
faptelor proprii la faptele celorlalţi semeni adulţi.
În ceea ce priveşte învăţarea normelor de circulaţie, este cunoscut faptul că numai prin
educaţie și exerciţiu pot fi acumulate cunoştinţe largi, complexe și precise, iar copilul îşi dezvoltă
deprinderea de a gândi şi acţiona corespunzător în acea situaţie rutieră în care ajunge să fie implicat.
Este ştiut faptul că, nu numai cunoaşterea, dar obligatoriu și respectarea de către copii a
normelor şi regulilor de circulaţie îi protejează în calitate de pietoni sau pasageri.
Aşadar, consider că, proiectul educațional „Micii pietoni” va contribui la realizarea
educaţiei rutiere a copiilor preşcolari, formarea unei deprinderi civilizate pe stradă, cunoaşterea
semnelor şi indicatoarelor de circulaţie, înţelegerea necesităţii respectării lor şi a rolului poliţistului
în dirijarea circulaţiei. Activităţile de circulaţie rutieră susţinute împreună cu agenții de circulaţie, se
vor completa în mod firesc cu povestiri, poezii şi cântece tematice, concursuri şi expoziţii de
desene.
- 1303 -
Scop:
 Colaborarea în vederea educării preşcolarilor pentru a dobândi cunoştinţe referitoare la
respectarea regulilor de circulaţie, stimularea interesului pentru cunoaşterea drepturilor şi
îndatoririlor pe care le au pietonii şi conducătorii în traficul rutier, prevenirea accidentelor
rutiere.
 Conştientizarea de către preşcolari a pericolelor la care se expun atunci când ignoră şi nu
respectă aceste reguli.
 achiziţionarea unor cunoştinţe şi capacităţi pentru aplicarea normelor de circulaţie rutieră;
 conştientizarea consecinţelor nerespectării regulilor de circulaţie;
 dezvoltarea deprinderilor de circulaţie rutieră şi a comportamentului preventiv;
 dezvoltarea spiritului de echipă şi a colaborării pe baza unui sistem de norme.
 Concepția
 Planificarea activităților
 Implementarea proiectului
 Evaluarea proiectului.
Grup ţintă: 22 preșcolari
Durată: anul școlar 2017-2018
Metode şi tehnici didactice de lucru: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, jocul de rol,
vizite, plimbări, întâlniri cu agenți de poliție, activități practic-aplicative etc..
Resurse:
a) Resurse umane: preșcolarii, cadrele didactice, agenți de Poliție, părinți
b) Resurse materiale: „Ghid pentru desfășurarea activităților de educație rutieră în grădiniță”,
„ABC-ul legislației rutiere pentru copii”, aparat foto, pliante puse la dispoziţie de către Serviciul
Poliției Rutiere, diferite siluete (semafor, indicatoare, etc.), diplome pentru participarea la concursul
„Micii pietoni”, mijloace de transport
c) Resurse financiare: donații, sponsorizări.
- 1304 -
Modalităţi de realizare:
 Invitarea unor reprezentanți ai Poliției care să prezinte preşcolarilor evenimente şi fapte
precum şi urmările acestora;
 Organizarea unor concursuri şi expoziţii pe teme de circulaţie.
Modalităţi de comunicare:
 Întâlniri, vizite bilaterale, reuniuni de proiect
 Schimb de informații și materiale.
Modalităţi de mediatizare:
 Afişarea programelor în locuri accesibile părinților, preşcolarilor şi celorlalţi factori de
educaţie;
 Popularizarea proiectului în rândul părinţilor.
Modalităţi de diseminare:
 Apariții în presă
 Popularizarea rezultatelor obținute.
Rezultate aşteptate:
a) Rezultate calitative:
 posibilitatea copiilor de a se familiariza cu norme şi reguli elementare de protecţie a vieţii;
 stabilirea și consolidarea de relații de prietenie și colaborare în cadrul grupului;
 însuşirea unui comportament adecvat pe stradă.
b) Rezultate cantitative:
 fotografii din activitățile desfășurate
 poster
 expoziție cu lucrări ale copiilor.
Evaluare şi monitorizare:
 organizarea unei expoziţii cu materialele realizate de copii;
 fotografii din timpul desfăşurării proiectului;
 realizarea portofoliului proiectului;
 desfăşurarea acţiunilor la termenele stabilite;
 implicarea tuturor factorilor în desfăşurarea proiectului.
- 1305 -
Modalităţi şi instrumente de evaluare:
 fotografii
 fișele activităților desfășurate
 articole în presă
 portofoliul proiectului.
Indicatori de evaluare:
a) de ordin calitativ:
 respectarea calendarului de acțiuni;
 efectele proiectului asupra grupului țintă
b) de ordin cantitativ:
 9 activități desfășurate cu preșcolarii
 realizarea unei machete;
 realizarea unei prezentări PowerPoint cu activităţile desfăşurate.
Continuitate şi sustenabilitate:
 realizarea unei bune cooperări între instituțiile partenere și posibilitatea prelungirii
parteneriatului cu acordul ambelor părți
 proiectul prezintă un potenţial de dezvoltare şi poate fi continuat în anii următori, prin
atragerea de noi parteneri.
Bibliografie:
 Revista Învățământul preșcolar, nr.1 și 2/2005 Editura Print.
 Cântăm, desenăm, învățăm cum să circulăm, Editura D.P. București, 1981
 „Ghid pentru desfășurarea activităților de educație rutieră în grădiniță”
 „ABC-ul legislației rutiere pentru copii”.
Planificarea activităților:
Nr. LOCUL
ACTIVITATEA RESPONSABILI TERMEN
crt. DESFĂȘURĂRII
1. Inițierea proiectului Inițiatorii Octombrie Grădiniță
proiectului 2017
2. „Învăţăm să traversăm” - Cadrele didactice Noiembrie Zona din apropierea
observare Agenți de 2017 grădiniței
„Micul pieton” - Piticlic circulație
„Pe unde am traversat”-
- 1306 -
Nr. LOCUL
crt. DESFĂȘURĂRII
desen
3. „Semaforul” - memorizare Cadrele didactice Decembrie Grădiniță
Activitate practică: 2017
„Semaforul” - lipire
4. „Greșeala Cumnițicăi” – de Cadrele didactice Ianuarie Grădiniță
Viniciu Gafița- povestirea 2018
educatoarei
5. „Agentul de circulaţie ne Cadrele didactice Februarie Grădiniță
sfătuieşte” - Convorbire cu Agenți de 2018
agenți de circulaţie circulație
„Ce ne spun indicatoarele”

(recunoaşterea indicatoarelor
de circulaţie) – parcurs
aplicativ
6. „Vizită la sediul Poliţiei Cadrele didactice Martie Sediul Poliției
Rutiere, de ZIUA Agenți de 2018 Rutiere
POLIŢIEI.” circulație
7. „De la grădiniţă acasă” - Cadrele didactice Aprilie Grădiniță
povestiri ale copiilor 2018
„ABC-ul circulaţiei”
- prezentarea unor reguli de
circulaţie pentru pietoni
8. „Astăzi sunt agent de Cadrele didactice Mai Plimbare pe stradă
circulație!”- joc de rol Agenți de 2018
circulație
9. Evaluare - „Micul Pieton” - Cadrele didactice Iunie Grădiniță
Concurs Agenți de 2018
circulație
În continuare prezint acordul de parteneriat care se încheie între instituțiile partenere.
Instituția inițiatoare Instituția parteneră

Nr. ... / ................... Nr. ... / ...................
ACORD DE PARTENERIAT
Încheiat între,
Instituția inițiatoare, cu sediul........................., telefon:......................., e-mail:.......................,
reprezentată prin ................................................. .
și
Instituția parteneră, cu sediul........................., telefon:......................., e-mail:.......................,
reprezentată prin ................................................. .
- 1307 -
Art. 1 Obiectul acordului: desfășurarea parteneriatului educațional „MICII PIETONI”.
Art. 2 Obiectivele parteneriatului:

Colaborarea în vederea educării preşcolarilor pentru a dobândi cunoştinţe referitoare la
respectarea regulilor de circulaţie, stimularea interesului pentru cunoaşterea drepturilor şi
îndatoririlor pe care le au pietonii pentru prevenirea accidentelor rutiere.
Conştientizarea de către preşcolari a pericolelor la care se expun atunci când ignoră şi nu
respectă aceste reguli.
Art. 3 Grupul țintă: preșcolarii grupei mijlocii.
Art. 4 Rolul părților:

Stabilirea locaţiei şi a timpului de desfăşurare a acţiunilor pentru a nu perturba activitatea
celor doi parteneri.
Iniţierea de acţiuni tematice şi practice de cunoaştere şi respectare a regulilor de circulaţie.
Mediatizarea rezultatelor obţinute în condiţii stabilite de comun acord.
Rolul instituției inițiatoare:

Asigură desfăşurarea în condiţii optime acţiunilor cuprinse în program.
Contribuie la educarea permanentă a preşcolarilor cu reguli de conduită din circulaţia rutieră.
Organizează deplasări cu grupele de copii în vederea familiarizării cu realităţile pe linie de
circulație rutieră precum și prevenirea și combaterea evenimentelor rutiere în care ar putea fi
implicați preșcolari.
Rolul instituției partenere:

Acordă sprijin grădiniței în organizarea şi derularea activităţilor propuse de comun acord.
Pune la dispoziţie personal şi bază materială în vederea desfăşurării unor activităţi practice
Se implică în acţiunile de educare a micilor pietoni.
Oferă cadrelor didactice şi preşcolarilor materiale educative din domeniu.
Art. 5 Durata acordului: anul școlar 2017-2018, cu posibilitatea prelungirii cu acordul ambelor
părți.
Art. 6 Dispoziții finale:

Partenerii se obligă să colaboreze pe toată durata desfăşurării proiectului. Prezentul acord
- 1308 -
are ca obiectiv crearea unui climat de colaborare ȋn cadrul proiectului care să ducă la realizarea
activităţilor propuse.
Prezentul acord se încheie în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
Inițiator, Partener,
........................................... ..........................................
- 1309 -
DISCIPLINA OPŢIONALĂ
„MICII SANITARI”
Prof. înv. preşcolar Petruse-Goina Alina

Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1 Budureasa, jud. Bihor
DURATA: 1 AN ŞCOLAR
GRUPA MARE
NUMĂR DE ACTIVITĂŢI: 1/SĂPTĂMÂNĂ
ARGUMENT
A învăţa copilul‚ de la cea mai fragedă vârstă să fie îngrijit, să respecte reguli de igienă
personală, să se obişnuiască cu un regim raţional de alimentaţie, înseamnă a pune baze trainice
formării comportamentului igienic.
Deprinderile elementare de igienă trebuie imprimate de timpuriu pentru a deveni elemente
ale modului de viaţă cotidian. Deprinderile igienice odată formate, îi dau copilului siguranţa în
acţiune, încredere în posibilităţile lui, chiar îi formează o oarecare independenţă. Lipsa deprinderilor
igienice creează dificultăţi în respectarea regimului din grădiniţă, îngreunează activitatea
educatoarei.
Modul de abordare a acestor activităţi pleacă de la ideea că este bine pentru copii să
înţeleagă că sănătatea nu înseamnă numai absenţa bolii, ci şi un mod de viaţă echilibrat.
Deprinderile igienice au un rol formativ deosebit prin stimularea motivaţiei intrinseci, stând
la baza comportamentului civilizat al adultului de mâine.
MIJLOACE DIDACTICE:
 obiecte de igienă
 planşe sugestive
 cărţi despre igienă
 mini-trusa medicală.
 probe orale
- 1310 -
 probe practice
 fişe de activitate individuală
 jocuri-concurs
 scenete „La doctor”
 autoevaluarea.
BIBLIOGRAFIE:
 Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Bucureşti, 2000.
 Ghid metodologic „Activităţi opţionale în grădiniţă”.
OBIECTIVE CADRU:
 FORMAREA ŞI CULTIVAREA INTERESULUI PENTRU PROBLEMATICA
SĂNĂTĂŢII.
 CUNOAŞTEREA ORGANISMULUI UMAN ŞI A FUNCŢIILOR SALE VITALE.
 DEZVOLTAREA ATITUDINII ŞI A COMPORTAMENTULUI POZITIV, VIZÂND
PROTECŢIA ŞI SECURITATEA PROPRIEI PERSOANE PRIN CUNOAŞTEREA
FACTORILOR CARE DISTRUG SĂNĂTATEA ŞI A NORMELOR CARE O PROTEJEAZĂ.
 FORMAREA DEPRINDERILOR DE A PĂSTRA CURATE ŞI ÎN BUNĂ STARE
ÎMBRĂCĂMINTEA, VESELA, MOBILIERUL ŞI DOTĂRILE COLECTIVE ALE
GRĂDINIŢEI.
 FORMAREA ŞI CULTIVAREA DEPRINDERILOR DE IGIENĂ A MUNCII, DE
ODIHNĂ ŞI RECREERE.
 Să cunoască schema corporală umană;
 Să cunoască principalele reguli de igienă personală dovedind aceasta şi prin folosirea din
proprie iniţiativă a obiectelor sanitare personale;
 Să înţeleagă necesitatea curăţeniei, păstrându-şi curate corpul, hainele, camera;
 Să cunoască implicaţiile respectării regulilor de igienă personală şi consecinţe ale
nerespectării acestora;
 Să înţeleagă noţiunile de sănătate, igienă, boală;
 Să respecte reguli de igienă dentară;
 Să respecte programul zilnic pentru dezvoltarea armonioasă a organismului;
 Să cunoască alimentele de bază, să le diferenţieze, consumând toată gama de alimente;
- 1311 -
 Să cunoască normele igienico-sanitare, respectându-le în orice împrejurare;
 Să realizeze conexiunea cauză-efect vizând factorii naturali (apa, aer, soare) şi
ambientali asupra sănătăţii individului şi a grupului;
 Să-şi formeze deprinderi igienico-sanitare corecte.
SEMESTRUL I
NR. OBIECTIVUL MIJLOC DE

TEMA DATA
CRT. OPERAŢIONAL REALIZARE
- să-şi descrie propriul
1 corp enumerând funcţii „ACESTA SUNT EU!”
vitale ale organismului
- să reprezinte grafic „CHIPUL
2 Desen după natură
schema corporală PRIETENULUI MEU”
- să identifice propria
„CE NE SPUNE
3 stare de sănătate privindu- Joc-exerciţiu
OGLINDA?”
se în oglindă
Memorizarea
- să folosească obiectele
„PRIETENII” de DAN Explicaţia
4 de uz personal pentru
FAUR Conversaţia,
menţinerea igienei corpului
Explozia stelară
- să spele fructele şi Activitate practică
„SALATA DE
5 legumele înainte de a le Exerciţiul
FRUCTE/LEGUME”
consuma Demonstraţia
- să argumenteze Explicaţia
„DINŢI FRUMOŞI,
6 necesitatea respectării Exerciţiul
DINŢI SĂNĂTOŞI”
regulilor de igienă dentară Colaj
- să meargă la stomatolog Memorizare, joc de
7 „STOMATOLOGUL”
ori de câte ori este nevoie rol
- să identifice
consecinţele nerespectării „MARICICA Lectura educatoarei
8
regulilor de igienă MURDĂRICA” Conversaţia
personală
- să utilizeze şerveţelul în Desen decorativ
9 „SERVEŢELUL”
scopuri precise Demonstraţia
- să recunoască alimentele „SPUNE CE AI
10 Joc-exerciţiu
ce conţin vitamine GUSTAT?”
Memorizare
- să enumere organele de „SIMŢURILE” de
11 Conversaţia
simţ să spună la ce folosesc NICOLAE NASTA
Metoda cubului
- să-şi cureţe singuri „PERIEM Activitate
12 hăinuţele şi să le aranjeze HĂINUŢELE DE gospodărească
în dulap/cuier PRAF” Exerciţiul
- să dovedească
deprinderea de a utiliza „ARATĂ-MI CE ŞI
13 Joc didactic
corect obiectele de uz CUM POT FOLOSI”
personal
14 - să menţină ordinea şi „IA PRIVIŢI CUM Memorizare
- 1312 -
TEMA DATA
curăţenia în camera FAC EU TREABA!”
desfăşurând mici activităţi
de întreţinere
- să dovedească
înţelegerea acţiunilor „CUM NE FERIM DE Conversaţia
15
concrete de prevenire a BOLI?” Exerciţiul
îmbolnăvirilor
- să selecteze imagini
Realizarea unui
adecvate panoului „PRIETENII
16 panou cu imagini şi
înţelegând mesajul SĂNĂTĂŢII”
jetoane
transmis de acesta.
SEMESTRUL II

TEMA DATA
- să identifice alimentele
„DE-A Explicaţia
de bază şi să le folosească
1 BUCĂTĂRESELE” Activ practic
în prepararea unor
Joc de rol gospodărească
mâncăruri simple
- să argumenteze
Memorizarea
necesitatea respectării „NU UITAŢI”
2 Exerciţiul
regulilor de igienă dentară de S. Mihnea
Demonstraţia
şi personală
- să utilizeze obiectele de „OBIECTELE MELE

3 Modelaj
igiena personală individual PERSONALE”
- să înţeleagă necesitatea
Joc muzical
momentelor de destindere „DACĂ VESEL SE
4 Explicaţia
şi să le trăiască afectiv TRĂIEŞTE!”
Demonstraţia
corespunzător
„ÎNVĂŢ SĂ
- să panseze o mică rană
5 BANDAJEZ Exerciţiu practic
la mână sau la picior
PĂPUŞA”
- să se joace în locuri
„UN COPIL Poveste, asalt de
6 amenajate sau ferite de
ACCIDENTAT” idei
pericole
„DIMINEAŢA”
- să se spele dimineaţa şi
„SECRETUL Memorizarea, joc
7 ori de câte ori este nevoie
MÂINILOR de mişcare
pe mâini
CURATE”
Sceneta „CE TREBUIE
- să utilizeze obiectele de Joc de rol
SA FOLOSIM CA
8 uz personal şi să le Conversaţia
MEREU FRUMOŞI
recunoască Exerciţiul
SĂ FIM”
9 - să arate cum poate „PRIMII MUSAFIRI Explicaţia
- 1313 -
TEMA DATA
contribui la o ambianţă DE PAŞTI” Conversaţia
plăcută în familie (veselie, Joc de rol
hărnicie) în funcţie de
împrejurări
- să-şi călească „VREAU SĂ CRESC
Memorizare
organismul prin factorii de VOINIC” de
10 Exerciţiu
mediu şi al sportului în VALERIA
Demonstraţia
menţinerea sănătăţii BOICULESI
- să facă ordine la
sectoarele din sala de
„SOARELE Activitate practic
grupă, respectând unele
11 STRĂLUCEŞTE IN gospodărească
reguli elementare de
CLASA NOASTRĂ” Exerciţiu
estetică şi utilă a
ambientului
- să cunoască necesitatea „DOI DINŢI ŞI DOUĂ
Memorizare
12 schimbării danturii şi reguli ÎNTREBĂRI” de
Exerciţiu
de igienă dentară STELIAN FILIP
- să dovedească că ştie să
Povestea
consume alimentele într-o „CUM MÂNCĂM?”
13 educatoarei,
anumită ordine şi potrivit de SILVIA DIMA
Explozia stelară
de calde
„AER, SOARE ŞI
- să efectueze exerciţii de MIŞCARE / Jocuri de mişcare în
14
menţinere a sănătăţii SĂNĂTATE ŞI aer liber
VIGOARE”
- să dea exemple de „MINTE Concurs de
15 proverbe şi ghicitori despre SĂNĂTOASĂ ÎN proverbe şi
sănătate CORP SĂNĂTOS” ghicitori
- să se comporte civilizat „VIZITA” de I. L.
16 Lectura educatoarei
când sosesc musafiri CARAGIALE
- să răspundă la întrebări, „SĂNĂTATEA –
Convorbire
17 să demonstreze practic ce BUNUL CEL MAI DE
Sarcină practică
ştiu. PREŢ”
- 1314 -
STRATEGII DIDACTICE MODERNE
UTILIZATE ÎN PREDAREA MATEMATICII
Prof. Pîntea Cătălina Dumitriţa

Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Iași
Şcoala postmodernistă promovează învăţarea prin cooperare ca formă superioară de

interacţiune psihosocială, bazată pe sprijin reciproc, pe toleranţă, pe efort susţinut din partea tuturor,
îndreptat către acelaşi scop. Obiectivele urmărite în învăţarea activă sunt: dezvoltarea capacităţii de
abordare sistemică a procesului de învăţământ, prin evidenţierea interdependenţei dintre funcţiile
sale principale (predare, învăţare, evaluare); prezentarea principalelor teorii ale învăţării, insistând
asupra variabilelor care argumentează ideea unei învăţări active; dezvoltarea capacităţii de aplicare
a strategiilor de învăţare activă în procesul de predare învăţarea diferitelor discipline de învăţământ;
dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi de lucru în echipă; însuşirea unor metode şi tehnici de
cunoaştere a elevilor şi de autocunoaştere. Metodele de învăţare activă fac lecţiile interesante,
ajută elevii să realizeze judecăţi de substanţă, argumentate, sprijină elevii în înţelegerea
conţinuturilor pe care vor fi capabili să le aplice în viaţa reală. Aceste metode pot avea un impact
extraordinar asupra elevilor datorită denumirilor pe care le au, caracterului ludic şi alternativelor de
învăţare interesante pe care le oferă copiilor. Activităţile propuse elevilor în scopul sporirii gradului
de implicare activă şi creativă în actul didactic asigură stimularea gândirii critice, libertatea de
exprimare a cunoştinţelor, a gândurilor, a faptelor. Şcoala trebuie să fie interesată de ceea ce-şi
doresc elevii să înveţe şi de ceea ce pot să facă cu aceste cunoştinţe. Rolul cadrului didactic este nu
de a îndopa elevii cu diverse cunoştinţe, ci de a le arăta ce au de făcut cu acestea. Având în vedere
importanţa matematicii ca obiect de studiu, dar şi
importanţa acesteia în viaţa de zi cu zi, voi prezenta, în
A
R cele ce urmează, câteva aspecte legate de metodele
A ASOCIAZĂ G
P U utilizate pentru a stimula creativitatea elevilor,
L M
I
C
E
N
dezvoltându-le gândirea critică, flexibilă şi originală.
Ă
COMPARĂ T
E Metoda cubului este o metodă utilizată atunci când se
A
ANALIZEAZĂ Z urmăreşte explorarea unui subiect sau a unei atitudini
Ă
DESCRIE din mai multe perspective. Pe un cub de carton se scriu,
pe fiecare faţă a sa șase sarcini sau perspective:
Analizează! Descrie! Compară! Asociază! Aplică!
Argumentează pro şi contra!
- 1315 -
Etapele de aplicare a metodei: realizarea unui cub pe a cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie,
compară, analizează, asociază, aplică, argumentează; anunţarea temei; împărţirea clasei în 6
grupe, fiecare având de analizat o temă de pe o faţă a cubului; lucrul pe grupe; redactarea formei
finale şi afişarea ei pe tablă. Cereţi elevilor să scrie timp de 2-4 minute pe un subiect dat (subiectul
lecţiei), îndrumaţi-i să se gândească la subiect şi să îl descrie, adică să îl privească şi să descrie ceea
ce văd, inclusiv culori, forme şi semne. Ţinând cont de aceste indicaţii, elevii scriu o perioadă de
timp limitată. Procesul continuă în mod similar pentru toate cele şase feţe ale cubului. Indicaţiile
pentru cele şase feţe sunt următoarele. Descrieţi. Priviţi obiectul cu atenţie (poate doar în
imaginaţie) şi descrieţi cu atenţie ceea ce vedeţi, inclusiv culori, forme, mărimi. Comparaţi. Cu ce
este similar? De ce diferă? Asociaţi. La ce vă face să vă gândiţi? Ce vă inspiră? Pot fi lucruri
similare, sau lucruri diferite, locuri sau oameni. Eliberaţi-vă mintea şi căutaţi asociaţii pentru acest
obiect. Analizaţi. Spuneţi cum este făcut, din ce este făcut, ce părţi conţine. Aplicaţi. Cum poate fi
utilizat? Argumentaţi: pro sau contra. Luaţi o poziţie. Folosiţi orice fel de argumente logice pentru
a pleda în favoarea sau împotriva subiectului. După perioada de scriere, rugaţi elevii să
„rostogolească" cubul şi să îşi împărtăşească răspunsurile pentru fiecare faţă a cubului. De obicei,
această activitate are loc, la început, în perechi. Fiecare persoană alege trei părţi ale cubului şi
citeşte ceea ce a scris, apoi ascultă ce a scris partenerul său. Metoda cubului poate fi folosită cu
orice tip de subiect sau orice grupă de vârstă.
Exemple de bune practici. Asemănarea triunghiurilor - clasa a VII-a. Profesorul prezintă

elevilor metoda cubului, metodă modernă de învăţare prin cooperare. Se arată elevilor un cub din
carton având feţele colorate diferit, fiind inscripţionate cu următoarele verbe active:
Faţa 1: Albastru - verbul descrie
Faţa 2: Roşu - verbul compară
Faţa 3: Verde - verbul asociază
Faţa 4: Galben - verbul analizează
Faţa 5: Mov - verbul argumentează
Fata 6: Negru - verbul aplică
Descrie: enunțați teorema lui Thales și Teorema Fundamentală a Asemănării (TFA)

Compară: stabiliți asemănările și deosebirile între teorema lui Thales și TFA
Asociază. Fie un triunghi ABC şi Mϵ (AB) şi Nϵ (AC) astfel încât MNǁBC.
Știind că AB = 9 cm, AM = 3 cm, MN = 4 cm şi AN = 5 cm, asociază elementelor din coloana A
răspunsurile din coloana B.
- 1316 -
Coloana A Coloana B
AC 36 cm
27 cm
BC
15 cm
PΔABC
12 cm
Analizează: analizați criteriile de asemănare (LUL, UU, LLL)

Aplică: În paralelogramul ABCD, AB=10 cm, AC=14 cm, AC  BD= {O}, M este mijlocul
segmentului [BC] şi MC=3,5 cm. Calculaţi lungimea segmentul OM şi perimetrul triunghiului
ABC.
Argumentează: Fie un triunghi ABC şi D  (AB), E  (AC) astfel încât DEǁBC și AD=12 cm,
DB= 4 cm, AE= 9 cm, EC= 3 cm. Argumentați că triunghiurile ABC și ADE sunt asemenea.
După expirarea timpului de lucru (20-25 min) se va aplica turul galeriei. Materialele realizate,
posterele, vor fi expuse în clasă în șase locuri vizibile. Elevii din fiecare grupă îşi vor prezenta mai
întâi sarcina de lucru şi modul de realizare, apoi, la semnalul dat de profesor, vor trece, pe rând pe
la fiecare poster al colegilor de la altă grupă şi vor acorda acestora o notă. După ce fiecare grup a
vizitat „galeria” de postere şi a notat corespunzător realizările colegilor, se vor discuta notele
primite şi obiectivitatea acestora, se vor face aprecieri şi se vor corecta eventualele erori.
Aplicaţie. Noțiunea de funcție - clasa a VIII-a. Elevii sunt împărţiţi în 6 grupe eterogene, nu
neapărat egale numeric. Echipele aleg un lider de grup care va extrage un bilet pe care este scris
verbul definitoriu pentru acea grupă (descrie, compară, asociază, analizează, aplică şi
argumentează). Fiecare grupă primeşte o coală colorată în nuanţa corespunzătoare biletului extras.
Grupa 1: Elevii care primesc fişa cu verbul descrie vor avea de rezolvat următoarea fişă de lucru:
Fişă de lucru. Fie șirul de numere 0; 3; 6; 9; 12; ………….
a) Completați șirul cu încă trei termeni
b) Descrieți funcția ce are ca mulțime a valorilor mulțimea formată din toate numerele șirului
infinit de mai sus.
Grupa 2: Elevii care primesc fişa cu verbul compară vor stabili asemănări şi deosebiri
Fişă de lucru. Fie f : {-1 ; 0; 3}R, f(x)= x +1 și g : { 0; 1; 2}  R, g(x)= x2 .
- 1317 -
Comparaţi Im f şi Im g
Grupa 3: Elevii care vor avea fişa cu verbul asociază vor asocia elementele a două mulţimi date,
pentru a stabili o dependenţă funcţională între cele două mulţimi.
Fişă de lucru. Patru elevi: Alina, Ionuț, Mihai şi Alexandra trebuie să-şi aleagă unul şi numai unul
dintre liceele următoare: Liceul „Garabet Ibrăileanu”; Liceul „Mihai Eminescu”; Liceul „Petru
Poni”; Liceul „Grigore Moisil”; Liceul „Al. I. Cuza”. Indicaţi prin săgeţi liceul ales de fiecare dintre
cei patru elevi.
Liceul „Garabet Ibrăileanu”

Alina
Liceul „Mihai Eminescu”;
Ionuț
Liceul „Petru Poni”;
Mihai
Liceul „Grigore Moisil”;
Alexandra
Liceul „Al. I. Cuza”
Grupa 4: Pentru grupa care va avea de analizat, sarcina de lucru va cere ca elevii să analizeze
diagrama după care s-a realizat următoarea dependenţă funcțională și să afle formula legii de
corespondență
3
1
6
2
3 9
12
Grupa 5: Elevii care vor primi o fişă cu verbul argumentează vor avea de analizat şi justificat în
scris valoarea de adevăr a unor propoziţii, care pot conţine şi întrebări „capcană”. Li se poate cere
să realizeze şi scurte demonstraţii sau să descopere greşeala din redactarea unei rezolvări.
Fişă de lucru. Identificaţi formulele pentru următoarele funcţii:
x 1 2 3 4
f(x) 3 5 7 9
t 0 2 3 6 x 1 2 3 4
d(t) 30 190 270 510 h(x) 1 4 9 16
- 1318 -
Grupa 6: Elevii din grupa verbului „aplică” vor aplica cunoştinţele despre funcţii în realizarea unei
dependenţe funcţionale.
Fişă de lucru. Fie A = 1; 2; 3 şi B = a; b; c; d; e. Realizaţi o dependenţă funcţională între
elementele mulţimilor A şi B scriind în tabelul de mai jos sub fiecare element din mulţimea A un
element şi numai unul din mulţimea B
Elementele lui A 1 2 3
Elementele din B
Turul galeriei. După expirarea timpului de lucru la cele şase feţe ale cubului exemplificat anterior,
se va aplica metoda „turul galeriei”. Prin aceste metode interactive, elevul este pus permanent în
situaţia de a face, a judeca, a coopera, a da răspunsuri, a avea păreri, a analiza răspunsurile auzite, a
ajunge la identificarea răspunsurilor corecte, din care apoi descoperă cunoştinţele noi. Nu este cazul
să absolutizăm utilizarea acestor metode în detrimentul celor clasice. Există lecţii la care utilizarea
acestor metode conduce la performanţe şcolare superioare, dar sunt şi lecţii în care folosirea
acestora nu este posibilă.
Bibliografie:
1. Cerghit, I., Metode de învăţământ (ediţia a III-a), Bucureşti, EDP, 1997;
2. Cosmovici, A., Pedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Iași, Editura
Polirom, 2005;
3. Cucoș, C., Pedagogie, Iași, Editura Polirom, 2006;
4. Neacşu, I., Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Bucureşti, Editura Militară, 1998.
- 1319 -
VIOLENȚA ÎN FAMILIE
LECTORAT CU PĂRINȚII
Prof. Pîntea Otilia

Școala Profesională Holboca, jud. Iași
PROPUNĂTOR: prof. Otilia Pîntea

ȘCOALA: Școala Profesională Holboca, jud. Iași
DATA:
PARTICIPANȚI: părinții elevilor clasei a VII - a
DURATA: 2 ore
SCOPUL ACTIVITĂȚII: realizarea unei mai bune colaborări școală – familie, cu scopul de a
limita și combate fenomenul de violență în rândul elevilor
OBIECTIVE URMĂRITE. La finalul activității, participanții vor fi capabili:
O1. Să definească noțiunea de violență;
O2. Să identifice tipurile de violență și consecințele lor;
O3. Să identifice cauzele violenței;
O4. Să ofere soluții constructive de prevenire a violenței în familie;
O5. Să participe activ și conștient la exercițiile propuse.
STRATEGII DIDACTICE: explicația, conversația euristică, dezbaterea, jocul de rol
Materiale: foi A4, markere, postere, flipchart, teste, chestionare, prezentări PowerPoint.
METODE DE EVALUARE: fișe de evaluare a activității, discuții finale
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
1. Activitate de ,,Spargere a gheții”
2. Definirea noțiunii de violență.
3. Tipuri de violență.
4. Violența în familie
5. Activitatea ,,Păpușa”
6. ”3 de ce?”
ETAPA DE EVOCARE
1. Activitate de ,,Spargere a gheții”
În sala de clasă sunt postate fișe pe care sunt scrise expresii cu caracter pozitiv/negativ și imagini cu
caracter negativ/pozitiv. Părinții citesc toate frazele, privesc imaginile, apoi selectează câte una din
- 1320 -
fiecare, care i-a fost spusă cel mai des în copilărie de către familia sa.
Expresii frumoase: ”Te iubesc”, ”Ești un copil minune”, ”Tu ești mândria noastră”, ”Cum a fost
azi la școala?”, ”Ne mândrim cu tine”.
Expresii cu caracter negativ: ”Ești o proastă”, ”Îmi este rușine cu tine”, ”Mai bine nu te nășteai”,
”Închide gura”, ”M-am săturat de tine”.
După ce ne asigurăm că toți părinții au ales câte o fișă și câte o imagine, îi rugăm să formeze un
cerc.
Analiza activității
1. Rostiți cu voce tare fraza aleasă/ imaginea.
2. Cine vă adresa aceste cuvinte și în ce moment?
3. Cum v-ați simțit atunci?
4. Credeți că această frază v-a influențat viața? Cum?
5. Cât de des folosiți această frază în comunicarea cu copiii dvs.?
Să reflectăm: ,,Noi, cei mari, uităm adesea că am fost copii. Și lucrul acesta ar trebui să ni-l
aducem aminte, mai ales când ne găsim în fața copiilor noștri”
6. Ce emoții v-au trezit aceste imagini?
7. Ce reprezintă ele? Sunt imagini reale?
8. Ce idei/gânduri v-au venit în minte privind aceste imagini?
REALIZAREA SENSULUI
2. Definirea noțiunii de violență. Violența este definită ca o acțiune brutală, însoțită de
agresivitate, furie, nestăpânire în vorbe si în fapte, care provoacă durere și suferința, aducând cu
sine încălcarea drepturilor omului și a legii. Violența este și atunci când cineva te amenință că te va
lovi sau că va face rău altcuiva apropiat ție.
3. Tipuri de violență. Violenţa în familie este orice act vătămător, fizic sau
emoțional, care are loc între membrii unei familii. Și copiii sau tinerii pot
avea, între ei, relații marcate de violență.
Violenţa domestică poate avea loc în orice familie şi în orice casă în care
există o persoană violentă.
Violenţa domestică poate fi de mai multe tipuri.
Abuzul fizic înseamnă să-i provoci unei persoane durere prin pălmuire, îmbrâncire, lovire cu mâna,
piciorul sau cu alte obiecte, etc.
Cel mai des, abuzul fizic presupune:
 Bătăi cu mâna sau cu un obiect (furtun, cablu, vargă), aplicate pe oricare parte a corpului
 Scuturarea copilului
- 1321 -
 Punerea copilului în genunchi
 Legarea copilului, scuturarea sau lovirea lui de obiecte
 Trasul de păr şi de urechi
 Provocarea arsurilor sau otrăvirea
 Expunerea la munci grele, care depăşesc capacităţile fizice ale copilului,
Abuzul emoţional are loc atunci când unei persoane i se spun lucruri care o fac să se simtă
înfricoșată, amenințată sau umilită (de exemplu, să-i spui permanent cuiva că este prost, urât, etc.)
Controlul comportamentului cuiva este, de asemenea, o formă de violență, și are loc atunci când o
persoană este împiedicată cu forța să se comporte liber. Putem vorbi de controlul comportamentului
când unui bărbat/ unei femei i se interzice să-și vadă rudele şi prietenii, să se angajeze sau să
folosească banii așa cum crede de cuviință.
Neglijarea necesităţilor copiilor se întâmplă atunci când copilul este lăsat fără supraveghere, nu
este hrănit, spălat, protejat de către părinţi sau tutori. De asemenea, copiii sunt neglijaţi atunci când
părinţii nu le asigură dreptul la educaţie, dezvoltare şi asistenţă medicală.
Cele mai grave forme de neglijare sunt:
 Neasigurarea alimentaţiei adecvate nevoilor de dezvoltare ale copilului
 Neasigurarea îmbrăcămintei adecvate
 Dezinteresul faţă de starea de sănătate a copilului
 Locuinţă cu spaţiu şi igienă necorespunzătoare
 Supraveghere insuficientă
 Lipsă de preocupare pentru educaţia copilului
VIOLENȚA
 Privarea copilului de afecţiune
ESTE
 Abandonul copilului.
Abuzul sexual în familie se întâmplă mai rar decât alte tipuri de abuz, dar are consecinţe mult mai
grave. Acest tip de abuz presupune atingeri indecente, comportament cu caracter sexual, întreţinerea
forţată a raporturilor sexuale între părinţi, dar şi orice raport sexual între părinţi şi copii, fraţi şi
surori, alte rude şi copii.
Părinții redau informația asimilată printr-o schemă grafică.
Se prezintă pe flipchart posterele realizate de către părinți.
Evaluare orală
4. ,,Violența în familie”. Părinții prezenți la lectorat vor viziona un scurt metraj în care sunt expuse
- 1322 -
consecințele violenței in familie. Vor avea loc discuții pe baza filmului vizionat.
5. Activitatea ,,Păpușa”
Pe o foaie A4 este desenată o păpușă.
1. Păpușa trece prin mâinile părinților, care îi adresează cuvinte frumoase.
2. Păpușa trece apoi din nou prin mâinile părinților, doar că de data aceasta aceștia îi vor adresa
expresii urâte și vor rupe câte o bucată din foaia pe care este desenată păpușa.
3. Al treilea cerc - se trece din nou păpușa pe la fiecare participant, însă se vor lipi bucățile de
hârtie rupte și se va adresa păpușii o scuză pentru vorbele urâte.
- Cum era acum păpușa? Ce s-a schimbat?

- Este la fel ca la început? Ce ar putea simboliza semnele de pe corpul păpușii?
- Ce se întâmplă cu copiii noștri când li se vorbește urât?
- Ce semne rămân în sufletul lor?
ETAPA DE REFLECȚIE
6. ,,3 DE CE?”
- De ce să spunem NU violenței în familie?
- De ce trebuie să comunicăm cu copiii noștri?
- De ce nu trebuie să vorbim urât copiilor noștri?
TEMA PENTRU ACASA
1. Părinții sunt rugați ca pe parcursul unui săptămâni să încerce să

înlăture eventualele cauze ale comportamentului violent față de
proprii copii.
2. Părinții sunt rugați să înlocuiască expresiile cu caracter negativ cu
expresii cu caracter pozitiv și să observe care vor fi schimbările.
ÎN LOC DE CONCLUZIE….
Copiii învaţă ceea ce trăiesc
„Dacă trăiesc în critică şi cicăleală, copiii învaţă să condamne.

Dacă trăiesc în ostilitate, copiii învaţă să fie agresivi.
- 1323 -
Dacă trăiesc în teamă, copiii învaţă să fie anxioşi.
Dacă trăiesc în încurajare, copiii învaţă să fie încrezători.
Dacă trăiesc în toleranţă, copiii învaţă răbdarea.
Dacă trăiesc în laudă, copiii învaţă preţuirea.
Dacă trăiesc în acceptare, copiii învaţă să iubească.”
Bibliografie:
1. Băban, Adriana, Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi
consiliere, Cluj-Napoca, Editura ASCR, 2009.
2. Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997;
3. Cucoș, Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2002;
4. Lemeni, Gabriela, Porumb, Mihaela (coord.), Consiliere şi orientare - ghid de educaţie pentru
carieră, ediția a 3-a, Cluj-Napoca, Editura ASCR, 2011;
5. Jigău, M. (coord.), Prevenirea şi combaterea violenţei în şcoală: ghid practic pentru directori şi
cadre didactice, Editura Alpha MDN, Buzău, 2006.
- 1324 -
UTILIZAREA METODELOR INTERACTIVE
LA ORELE DE TEHNOLOGIE
Prof. Pîntea Violeta Maria

Colegiul Tehnic „I. C. Ștefănescu” Iași
Învăţarea centrată pe elev. Învăţarea centrată pe elev este învăţarea care “oferă elevilor o mai
mare autonomie şi un control sporit cu privire la disciplinele de studiu, la metodele de învăţare şi
la ritmul de studiu”. (Gibbs) Elevilor trebuie să li se ofere un control sporit asupra învăţării prin
asumarea responsabilităţii cu privire la: ceea ce se învaţă, modul cum se învaţă şi de ce, momentul
când se învaţă.
Ce avantaje prezintă învăţarea centrată
Învăţare mai Reţinere şi
eficace amintire pe elev? Învățarea centrată pe elev oferă
îmbunătăţite
elevilor o mai mare autonomie. Elevii
nu se mai pot baza pe faptul că
Incluziune
mai mare profesorul le va spune ce, cum, unde şi
Motivaţie
mai puternică când să gândească. Metodele de
predare-învăţare prin cooperare
(ciorchinele, diagrama Venn, metoda
mozaicului, turul galeriei, metoda
Sprijină cubului, jocurile de spargere a gheţii,
integrarea O pregătire
abilităţilor
etc.) pot fi folosite în educarea şi
mai bună
cheie pentru dezvoltarea gândirii critice şi a
exercitarea
unei profesii creativităţii elevilor, precum şi a unor
Sprijină abilităţile
pentru învăţarea pe abilităţi sociale; prin utilizarea acestor
parcursul întregii vieţi
metode se realizează în sala de clasă un
climat de lucru relaxant şi reconfortant.
Metoda mozaicului. Această metodă presupune învăţarea prin cooperare la nivelul unui grup şi
predarea achiziţiilor dobândite de către fiecare membru al grupului unui alt grup. Ca toate celelalte
metode de învăţare prin cooperare şi aceasta presupune următoarele avantaje: stimularea încrederii
în sine a elevilor; dezvoltarea abilităţilor de comunicare argumentativă şi de relaţionare în cadrul
grupului; dezvoltarea gândirii logice, critice şi independente; dezvoltarea răspunderii individuale şi
de grup; optimizarea învăţării prin predarea achiziţiilor altcuiva
Metoda mozaicului presupune următoarele etape:
- 1325 -
împărţirea clasei în grupuri eterogene de câte 4 elevi, fiecare dintre aceştia primind câte o fişă
de documentare. Fişele cuprind părţi ale unei lecţii şi sunt numerotate de la 1 la 4
prezentarea succintă a subiectului tratat;
explicarea sarcinii, care constă în înţelegerea întregii lecţii; regruparea elevilor, în funcţie de
numărul fişei primite, în grupuri de experţi: toţi elevii care au numărul 1, vor forma un grup, cei
cu numărul 2 vor forma alt grup, s.a.m.d. In cazul în care se lucrează cu toată clasa, se vor
forma două grupuri pentru fiecare număr;
învăţarea prin cooperare a secţiunii care a revenit grupului: elevii citesc, discută, încearcă să
înţeleagă cât mai bine, hotărăsc modul în care pot preda cea ce au înţeles colegilor din grupul lor
originar. Strategiile de predare şi materialele folosite rămân la latitudinea grupului de experţi.
Este foarte important ca fiecare membru al grupului de experţi să înţeleagă că el este responsabil
de predarea secţiunii respective celorlalţi membri ai grupului iniţial.
revenirea în grupul iniţial şi predarea secţiunii pregătite celorlalţi membri. Dacă sunt neclarităţi,
elevii adresează întrebări expertului. Dacă neclarităţile persistă se pot adresa întrebări şi
celorlalţi membri din grupul expert pentru secţiunea respectivă.
trecerea în revistă a întregii lecţii prin prezentare orală cu toată clasa.
Exemple de bune practici

Tema: Materiale auxiliare textile – clasa a X-a
Obiectivele activităţii: După rezolvarea acestei activităţi, elevii vor fi capabili să caracterizeze
materialele auxiliare textile şi să precizeze rolul acestora în cadrul unui produs
În cadrul acestei activităţi, elevii vor avea sarcina de a caracteriza materialele auxiliare şi de a
preciza rolul acestora, aplicând metoda mozaicului.
1. Mod de lucru (5 minute)
se formează grupe de câte 4 elevi (după criterii stabilite de către profesor); membrii grupului vor
avea fiecare un număr de la 1 la 4; fiecare membru al grupului va primi o parte a unei fişe de
documentare, “Materiale auxiliare utilizate în industria confecţiilor textile”, după cum urmează:
elev 1 - căptuşeli; elev 2 - întărituri; elev 3 - aţa de cusut; elev 4 - furnituri; toţi elevii care au nr.
1 se adună într-un grup, cei cu nr. 2 în alt grup, cei cu nr. 3 vor forma un alt grup, iar cei cu nr. 4
vor forma la rândul lor un grup; aceste grupuri se numesc grupuri de „experţi”;
2. Sarcini de lucru pentru grupul de experţi (15 minute)
fiecare elev vor citi informaţiile din fişa de documentare referitoare la materialul auxiliar
corespunzător grupei din care face parte; fiecare elev va discuta în cadrul grupului de experţi
despre rolul şi caracteristicile acestui material.
Este important să înţelegeţi cât mai bine noţiunile doarece va trebui să le predaţi colegilor din
- 1326 -
grupul iniţial.
Strategiile de predare şi materialele pe care le veţi folosi vor fi hotărâte în cadrul grupului de
experţi.
3. Sarcini de lucru pentru grupul iniţial (20 minute) - fiecare elev se va
întoarce la grupul său iniţial şi va preda celorlalţi conţinutul pregătit; dacă
elevii au neclarităţi, se adresează întrebări expertului;
4. Discutarea la nivelul clasei a concluziilor şi lămurirea eventualelor
neclarităţi (10 minute)
Materialele auxiliare textile sunt acele materiale care, în funcţie de produs şi model, pot lipsi
din componenţa produsului.
Aceste materiale pot fi grupate în:
Căptuşeli
Întărituri
aţa de cusut
furnituri.
Bibliografie:
1. Andersen, K. K., Educaţia Adulţilor, Suport de curs/ manual ADEC, Editor: Tudor Stanciu,
Traducere: Mihaela Lupu, Iaşi, 2008;
2. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Polirom, Iaşi, 2006;
3. Cucoş, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2001;
4. Gliga, L., Spiro, J. (coord). Învăţarea activă (Ghid), Seria calitate în formarea profesională,
TipoGrup Press, Bucureşti, 2001;
5. Ministerul Educaţiei Cercetării Şi Tineretului, Proiectul Phare TVET RO 2005/017-
553.04.01.02.04.01.03, Modulul: Materii prime, produse textile şi materiale auxiliare din
textile-pielărie, clasa a XI-a, Domeniul: Textile-Pielărie, 2008.
- 1327 -
PROGRAMĂ PENTRU DISCIPLINA OPŢIONALĂ
,,SCRIEM CORECT!”
Prof. înv. primar Pirianu Constanţa

Școala Gimnazială Filiași, jud. Dolj
Tipul opţionalului: Opţional integrat

Arii curriculare implicate:
Limbă şi comunicare (Disciplina ,,Limba şi literatura română”);
Matematică şi ştiinţe ale naturii (Disciplina ,,Matematică ”);
Arte şi tehnologii (Disciplina ,,Arte vizuale şi abilităţi practice”);
Om şi societate (Disciplina ,,Educaţie civică”).
Clasa a IV-a A
Durata: 1 an
Număr de ore pe săptămâna: 1 oră
An scolar: 2017-2018
Propunător: Profesor pentru învăţământ primar, PIRIANU CONSTANŢA
ARGUMENT
,,Scriem corect!” este unul dintre acele opţionale care-i poate ajuta pe şcolari să deprindă
tainele scrisului. Cu toată dezvoltarea fără precedent a mijloacelor de comunicare în masă, scrisul
va rămâne unul dintre instrumentele fundamentale ale muncii intelectuale.
De ce „Scriem corect!”? Este cunoscut faptul că în clasele primare se pun bazele însuşirii
- 1328 -
corecte ale citit-scrisului, al însuşirii limbii materne. În acelaşi timp, este cunoscut gradul de
dificultate pe care îl întâmpină elevii în însuşirea normelor ortografice ale limbii române. De aceea,
este o necesitate găsirea unor modalităţi de atragere a elevilor către un univers plăcut şi relaxant, în
afara orei obişnuite de Comunicare în limba română. Să scrie corect din punct de vedere ortografic
este dificil, atât timp cât elevii nu au însuşite părţile de vorbire. Regulile însuşite în primele clase au
o redusă, o slabă fundamentare teoretică şi nu pot rezolva diversele probleme ale ortografiei corecte
a cuvintelor pe care le întâlnesc în scris. Aceste situaţii abundă în toate textele din manuale şi ridică
probleme majore. Activităţile alese au ca tematică identificarea şi scrierea corectă a unor cuvinte şi
grupuri de cuvinte, a căror utilizare în timpul scrierii sau vorbirii întâmpină dificultăţi. Dacă
încercăm să respectăm trăsăturile specifice comunicării umane, atunci este absolut necesar să creăm
în timpul orei situaţii autentice de comunicare cât mai diverse, iar activităţile frontale să fie cât mai
reduse ca pondere.
Opţionalul „Scriem corect!” are la bază şi promovează valori şi atitudini: respect faţă de
scrierea caligrafică şi ortografică, considerarea scrierii corecte ca parte importantă a limbii şi
literaturii române, asumarea responsabilităţii faţă de modul de scriere, implicarea activă în toate
momentele lecţiei. Prezentul opţional va veni în sprijinul elevilor pentru dezvoltarea capacităţii de
comunicare scrisă.
Nr.
Disciplina implicatã Competenţe generale
Crt.
1. Limba şi literatura 4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
română
2. Matematicã 1.Identificarea unor relaţii / regularităţi din mediul apropiat;
3. Arte vizuale şi abilitãţi 1. Explorarea de mesaje exprimate în limbaj vizual într-o
practice diversitate de contexte
4. Educaţie civică 3. Cooperarea cu ceilalţi pentru rezolvarea unor sarcini simple
de lucru, manifestând disponibilitate
Competenţe specifice Activitãţi de învãţare

Limba şi literatura română - exerciţii de citire fluentă şi expresivă;
4.1 Însuşirea şi aplicarea - exerciţii de stabilire a acordului, a regulilor de scriere
regulilor de scriere corectă în corectă;
mod conştient - exerciţii de sesizare a utilizării corectă a cuvintelor într-un
text;
- exerciţii de aplicare a normelor ortografice şi de punctuaţie
în context variate;
- exerciţii de realizare a despărţirii în mod corect a
cuvintelor la capăt de rând;
- exerciţii de realizare a acordului gramatical;
- 1329 -
Competenţe specifice Activitãţi de învãţare
4.2 Valorificarea în texte proprii - exerciţii de îmbinare a cuvintelor, de înlocuire a unor
a unui vocabular adecvat expresii cu altele;
- exerciţii de utilizare a semnelor de punctuaţie., de utilizare
a cratimei, de ortografiere a formelor flexionare a părţilor de
vorbire în texte proprii;
- jocuri de redactare de texte narative, descriptive, dialogate;
- exerciţii de aplicare în mod conştient a semnelor
ortografice şi de punctuaţie;
- exerciţii de adaptare a redactării unui text la scopul
comunicării;
Exerciţii-joc prin care să-şi dezvolte şi manifeste spiritul
critic faţă de redactarea diverselor tipuri de texte;
Matematicã - execiţii de realizarea de asociaţii între fenomene şi
1.1 Crearea unor raţionamente cauzele posibile;
proprii, bazate pe logică - exerciţii de identificare în mediul apropiat a unor elemente
repetitive;
- participarea la jocuri de tipul cauză-efect: ,,Ce se va
ȋntȃmpla dacă…?”
Arte vizuale şi abilitãţi practice - realizarea de benzi desenate prin care să redea etapele unei
1.1 Exprimarea ideilor şi trăirilor întâmplări trăite;
personale prin utilizarea liniei, - realizarea unor compoziţii, individual/în perechi/în grup,
punctului, culorii şi formei; folosind tehnici variate; Exemplu: stropire,suflare,
ştampilare, tragere şi zgâriere, amprentare cu frunze, fructe,
legume, obţinerea formelor spontane prin presarea hârtiei,
dactilopictură, modelaj, decolorare cu pic etc.;
-folosirea liniei cu scop de contur şi cu scop
decorativ în aplicaţii/compoziţii liber alese;
Educaţie civică - enumerarea sarcinilor de lucru ale diferitelor personaje din
3.1 Identificarea unor sarcini poveşti, povestiri, ale persoanelor din viaţa reală (mamă,
de lucru simple în contexte tată, învăţătoare, bunici, director de şcoală, primar,
variate; preşedinte, medic, actor etc.);
- jocuri de rol/ de mimă, referitoare la sarcinile de realizat
într-o zi, acasă sau la şcoală;
- crearea unor scurte povestiri sau scenete hazlii, pe baza
unor cuvinte cheie;
- jocuri de mimă pentru înţelegerea unor mesaje
nonverbale emiţător-receptor;
- verbalizarea ideilor, gândurilor, emoţiilor faţă de unele
situaţii date;
- miniscenete cu marionete, măşti, vestimentaţii create de
elevi.
CONŢINUTURI:
Elemente pregătitoare 1. Scrierea corectă a unui text in versuri, narativ sau dialogat
2. Dictare. Jocuri. Analiza caietului.
Cuvântul. Propoziţia 1. Cuvântul, parte de vorbire. Scrierea cu majuscule. Ortograme cunoscute.
- 1330 -
2. Propoziţia enunţiativă, interogativă, exclamativă
Ortograme Să scriem corect!

1. cea /ce-a; cel /ce-l; cei /ce-i; ceai/ ce-ai
2. ia /i-a; iau /i-au; iar /i-ar;
3. nea /ne-a; neam /ne-am;
4. sar /s-ar; săi /să-i; car /c-ar;
5. sa /s-a; sau /s-au; la /l-a;
6. nai /n-ai ; noi /n-oi; nor /n-or;
7. va /v-a;var /v-ar; vii /vi-i;
8. mie /mi-e; mii /mi-i;mai /m-ai;
9. moi /m-oi; mor /m-or; cor /c-or;
Părţi de vorbire 1. Substantivul-utilizarea majusculei si a liniuţei de unire; despărţirea în

silabe;
2. Adjectivul; locul adjectivului în propoziţie şi scrierea lui corectă;
3. Numeralul;
4. Pronumele-scrierea corectă lângă un verb;
5. Verbul. Utilizarea liniuţei de unire. Relaţia verb- pronume
Părţi de propoziţie 1. Subiectul

2. Predicatul
3. Părţi secundare de propoziţie
FORME DE EVALUARE:
Evaluarea iniţială se va desfăşura în primele două-trei lecţii, pentru a putea identifica bagajul de
cunoştinţe pe care elevii îl au din anii anteriori sau/şi din familie;
Evaluarea formativă se va desfăşura sub orală sau scrisă, pe parcursul derulării fiecărei lecţii;
Evaluarea sumativă va avea loc periodic şi va îmbrăca forme atractive (jocuri, concursuri,
dramatizări).
INSTRUMENTE DE EVALUARE:
Exerciţii de control şi autocontrol al caietelor;
Observarea progresului/ regresului în activitatea de comunicare scrisă;
Observarea corectitudinii scrisului în clasă, în caietele de teme;
- 1331 -
Analiza caietelor, promovarea exemplelor pozitive;
Probe scrise sub forme variate: fise de lucru independente, in perechi sau pe echipe, dictari,
alcatuire de texte/compuneri gramaticale, alcatuire de enunturi, completari de texte lacunare etc;
Concursuri cu acordare de diplome ,,Eu scriu cel mai corect!";
Joc de rol - miniscenete umoristice cu scopul ironizarii greselilor de ortografie.;
Observarea sistematică;
Autoevaluarea.
Activităţile alese au ca tematică identificarea şi scrierea corectă a unor cuvinte şi grupuri de
cuvinte, a căror utilizare în timpul scrierii sau vorbirii întâmpină dificultăţi. Dacă încercăm să
respectăm trăsăturile specifice comunicării umane, atunci este absolut necesar să creăm în timpul
orei situaţii autentice de comunicare cât mai diverse, iar activităţile frontale să fie cât mai reduse ca
pondere.
Opţionalul „Să scriem corect!” are la bază şi promovează valori şi atitudini: respect faţă de
scrierea caligrafică şi ortografică, considerarea scrierii corecte ca parte importantă a limbii şi
literaturii române, asumarea responsabilităţii faţă de modul de scriere, implicarea activă în toate
momentele lecţiei.
BIBLIOGRAFIE:
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.2013 - Programe şcolare
pentru învăţământul primar
***** Discipline opţionale la clasele I-IV, Editura Polirom, Iaşi;
Cucoş, Constantin. (1996). Pedagogie. Iaşi: Editura Polirom;
Ionescu, Miron si Radu, Ioan. (2001).Didactica modernă. Cluj-Napoca: Editura Dacia;
Ciolan Lucian. (2008). Invatarea integrata, Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar.
Iaşi: Editura Polirom;
Stanciu, Mihai. (1999). Reforma conţinuturilor învăţământului. Iaşi: Editura Polirom;
Gherman, Angelica, Culegere de exerciţii şi texte gramaticale pentru clasele II-IV. Editura
ELIS. 2006, Bucureşti.
www.didactic.ro
www.clipart.com
www.kidzone.com
- 1332 -
PROGRAMA ACTIVITĂȚII OPȚIONALE
„NE CONFECȚIONĂM SINGURI JUCĂRII”
Ed. Pișta Svetlana Liliana

Grădinița cu Program Normal Copăcele, jud. Caraș-Severin
Argument:
Copiilor preșcolari le place să deseneze, să modeleze, să decupeze din hârtie diferite siluete,
însă în jurul nostru sunt foarte multe materiale cu ajutorul cărora se pot crea imagini artistice
interesante.
Acestea sunt materiale din natura frunze, petale de flori, coji, seminte de legume, fructe,
flori, resturi de blană, piele, sârmă, surcele, fire de ață, textile etc.
Lumea din jur este atât de bogată și variată, încât multe obiecte, fenomene, ființe nu numai
că ne atrag să le admirăm, dar ne trezesc dorința de a le repeta, a le înmulți, atingând perfecțiunea
naturii.
Ce plăcere ne face atunci când, din cateva frunze, semințe sau alte materiale meșterim
chipuri cunoscute! Lucrând cu diferite materiale, copiii învață să cunoască mai bine structura,
calitățile acestora. Din materiale cunoscute folosind îmbinările simple de linii și culori, copiii
reușesc să facă suvenire, jucării, compoziții interesante.
Cu cât se lucrează cu mai mult cu materiale din natură, cu atât li se dezvoltă mai mult
răbdarea, îndemânarea, atenția, spiritul de observație, gustul estetic, fantezia și alte calitați ce
deschid calea spre creație. De mult e dovedit că omul cu simț artistic dezvoltat și spirit viu de
observație nu rămâne în anonimat, se evidențiază în munca sa prin calități superioare, e mereu în
căutarea noului.
În aplicație se pot folosi, alături de frunze și flori, semințe mărunte cum sunt cele de bostan,
pepeni, castraveți, ardei, roșii, mere, mesteacăn, arțar, muguri uscați, solzi de con de brad.
Pentru realizarea unei compoziții, este indicată o îmbinare a acestor materiale mărunte din
natură, apelându-se la ingeniozitate, la creativitate, fantezie. Frunzele pot fi decupate, dându-le
formele necesare și dorite.
Mânuind un material variat ca formă, culoare, mărime, așezându-l în diferite poziții spațiale,
tratându-l prin tehnici simple specifice activităților practice, copiii vor gândi independent și vor
folosi tehnici și procedee variate de lucru. În final, toate duc la crearea unor lucrări originale, care
înlătura monotonia și tipizarea în lucru și conduc la dezvoltarea spiritului estetic și creativității
copiilor.
- 1333 -
Este și concluzia la care au ajuns cercetătorii I.C. Gowan și G.D. Demons, în urma
cercetărilor efectuate copiii sunt creativi în mod natural și doar așteaptă atmosfera propice pentru
a-și manifesta creativitatea.
Punând la dispoziția copiilor material din natură cât mai mult și mai variat la o singură tema,
se vor realiza lucrări variate, originale și cu un aspect estetic deosebit.
Obiective de referință:
1. Să recunoască materialele și uneltele de lucru:
 Observarea jucăriilor model.
 Alegerea materialelor adecvate dintr-un grup de materiale date.
 Colectarea materialelor din natură.
 Uscarea și păstrarea materialelor din natură.
 Strângerea diverselor materiale utile din gospodării (sârmă, sfoară, panglică, nasturi,
pene, bucăți de piele, paie, etc).
2. Să observe forma, culoarea și dimensiunea materialelor;
 Demonstrarea caracteristicilor unor materiale (duritate, fragilitate).
 Gruparea materialelor după caracteristicile lor.
 Ordonarea operațiilor necesare confectionării unei jucării.
 Descoperirea etapelor de realizare a unor obiecte similare ca tehnică de executie.
 Realizarea unor jucarii din coji de nucă sau nuci întregi.
3. Să aleagă materialele adecvate pentru a realiza o temă;
 Decuparea materialului din hârtie, carton, staniol.
 Curățarea și spălarea materialelor (pietre, semințe, etc).
 Asamblarea și lipirea semințelor, florilor și frunzelor uscate.
 Mototolirea hârtiei și staniolului.
 Îndoirea bucăților de sârmă, paie.
 Lipirea nasturilor, penelor, paietelor sau mărgelelor.
4. Să folosească tehnici simple de lucru.
 Decorarea jucăriilor obținute.
 Colorarea pietrelor, nucilor, frunzelor.
 Lăcuirea paielor, scoarței de copac, nucilor, ghindelor, etc.
 Utilizarea șabloanelor.
 Realizarea machetelor, colajelor, tablourilor.
5. Să dăruiască lucrările personale sau să le valorifice;
 Folosirea jucăriilor în cadrul activităților libere din grădiniță.
- 1334 -
 Valorificarea produselor obținute.
 Prezentarea în cadrul expozițiilor, a produselor activităților.
 Oferirea drept cadou a obiectelor realizate.
Conținutul învățării:
1. Familiarizarea copiilor cu materialele naturale și cu creațiile ce se pot obține din acestea.
2. Colecționarea, uscarea și păstrarea materialelor din natură.
3. Dezvoltarea creativității copiilor prin folosirea unor procedee și tehnici variate de lucru.
Tematica activităților:
Robotul din cutii de chibrituri
Ariciul din coji de nucă
Bărcuța din coji de nucă
Mobilier pentru păpuși din cutii de carton
Ciupercuțe din carton
Vaza din pahare de unică folosință
Crizanteme din bețișoare și hârtie creponată
Nuielușa lui Moș Nicolae din lemn și beteală
Brăduți din carton
Ornamente de Crăciun din conuri
Om de zăpadă din vată
Aripi de îngeraș din carton și beteală
Vaporul din peturi
Trenulețul din cutii de carton
Trenulețul din doze de suc
Camionul din carton
Bărcuța din carton colorat
Veverița din ghindă
Păpușoiul din pănuși de porumb
Ursulețul din material textil
Păpușa din material textil
Clovnul din material textil
Peștișorul din peturi
Palmierul din peturi
Pahare pentru creioane din peturi
- 1335 -
Căsuța din pădure din carton
Floricele din hârtie
Modalități de evaluare: autoevaluarea, reflecția personală, evaluarea pe produs.
Bibliografie
Răducu Viorel, „O comoară din nimicuri”, Editura Albatros, București 1998.
- 1336 -
„ŞCOALA ESTE PENTRU TOŢI!”
Prof. Pleşa Elena

ARGUMENT:
Activitatea de prevenire şi remediere a absenteismului presupune efort de cunoaştere şi
înţelegere a cauzelor care generează această conduită. În felul acesta pot fi elaborate măsuri
eficiente de combater şi prevenire a acestora.
În evaluarea corectă a absenteismului trebuie să luăm în calcul amploarea şi persistenţa cu
care se manifestă. Astfel, absenteismul poate avea un caracter episodic, situativ sau manifestându-se
în raport cu anumite discipline – absenteism circumstanţial, sau poate lua aspectul unui fenomen de
durată absenteism generalizat, însoţit de manifestări directe de aversiune faţă de învăţătură şi dispreţ
faţă de autoritatea şcolară în general.
Trebuie luat în vedere si capacitatea elevului cu C.E.S. de a relaţiona cu profesorii şi cu
ceilalţi elevi, de a interioriza normele, valorile şcolare/sociale. Specifice acestei forme de
dezadaptare sunt conduite dominate de reacţii automate, stereotipii şi modele negative, mai puţin
conştientizate, ce determină un stil de viaţă cu un grad scăzut de responsabilitate şi maturitate.
Realizarea unei activităţi de prevenire şi diminuare a absenteismului şi implicit a eşecului
şcolar trebuie să pornească de la cunoaşterea cauzelor ce determină acest fenomen. Eşecurile
şcolare sunt rezultatul unor condiţionări multiple, unele ţinând de elev cu C.E.S., altele vizând
şcoala sau familia care pot fi grupaţi astfel: factori individuali, familia, mediul, ambianţa
educaţională.
Absenteismul prin consecinţele sale asupra evoluţiei şcolare reprezintă unul din cei mai
importanţi indicatori de evaluare a efectelor eşecului şcolar. Din această perspectivă autorii de
specialitate consideră că eşecul şcolar şi implicit absenteismului ca formă de manifestare a eşecului
şcolar este determinat îndeosebi de nivelul adaptării/dezadaptării şcolare, relaţionale şi pedagogice.
Repetat în timp absenteismul, devenit absenteism „cronicizat”, determină efecte negative
atât în plan psihologic-individual, cât şi în plan social.
SCOPUL PROIECTULUI:
Scăderea absenteismului şcolar atât cantitativ (raportat la număr de elevi) cât şi calitativ
(raportat la număr de absenţe), reducerea abandonului scolar şi creşterea motivării elevilor cu
- 1337 -
C.E.S. pentru participarea la cursuri.
OBIECTIVE:
1. O2 – elaborarea unui regulament de ordine internă şi informarea elevilor despre
prevederile acestui regulament;
2. O3 – determinarea cauzelor obiective şi subiective ale absenteismului;
3. O4 – creşterea gradului de comunicare şi cooperare dintre şcoală şi familie;
4. O5 – sensibilizarea cadrelor didactice asupra determinărilor şi implicaţiilor absenteismului;
5. O6 – creşterea gradului de adaptare şcolare şi a motivaţiei şcolare;
6. O7 – implicarea şcolii în activităţi extracurriculare
7. O1 – monitorizarea permanentă a absenţelor
DIRECŢII DE ACŢIUNE:
1. Stabilirea rolurilor şi responsabilităţilor echipei de proiect.
La prima întâlnire cu coordonatorii proiectului şi cu voluntarii, vom primi îndrumări şi paşii de
parcurs în elaborarea proiectului. Procedura va reliefa faptul că o comunicare eficientă pe parcursul
activităţii şi o sinergie în echipă va fi cheia succesului. Echipa stabileşte sarcini pentru fiecare
membru în parte.
2. Documentarea.
* Identificarea şi analiza nevoii privind absenteismul în şcoală
* Activităţi ce artrebui să fie derulate.
* Posibili parteneri sociali:
* Elemente de risc.
3. Elaborarea calendarului de activităţi.
Elaborarea materialelor (chestionare, pliant, referate, sesiuni de comunicări). Voluntarii vor fi
prezenţi alături de echipa de proiect şi vor interveni când este cazul în acţiuni cum ar fi (cu acordul
directorului): plimbări pe strada ale elevilor cu C.E.S. în programul de cursuri, frecventarea
discotecilor în prezenţa persoanelor dubioase, ieşiri la filme, în parcuri, la teatru în timpul orelor.
4. Monitorizarea şi evaluarea proiectului.
GRUP ŢINTĂ:
Proiectul se adresează elevilor claselor primare din Colegiul „Aurel Vijoli”, Fagaras.
Elevi:
- cu probleme de integrare;
- 1338 -
- cu cerinţe educative speciale;
- care au fost violenti sau sunt in prag de abandon.
BENEFICIARII DIRECŢI:
- 20 de elevi cu vârste între 9 şi 14 ani care nu vin la şcoală
- 10 cadre didactice
- membrii comunităţii şcolare.
BENEFICIARII INDIRECTI:
- Elevii care nu fac parte din proiect
- Comunitatea
- Cadre didactice
- Părinţi
- Partenerii şcolii care se vor implica în proiect.
RESURSE UMANE:
- voluntari din rândul părinţilor;
- parteneri ai şcolii implicaţi în parteneriatele derulate;
- echipa de proiect;
- fotograf.
ACTIVITĂŢI:
- Elaborarea unei fişe de înregistrare a absenţelor,
- Informarea elevilor despre prevederile regulamentului de ordine internă
- Analiza fişelor de înregistrare a absenţelor de către învăţător, permitând diferenţierea formele de
manifestare a absenţelor, globale sau circumstanţiale.
- Intensificarea vizitelor la domiciliul elevilor (chestionare date părinţilor).
- Discuţii individuale cu elevii (chestionare date elevilor).
- Colaborarea permanentă dintre invatatori, profesori şi profesorul de sprijin identificând cauzele
obiective sau subiective ale absenteismului.
- Elaborarea de măsuri individualizate penru înlăturarea conduitelor necorespunzătoarea.
Activităţi formative (educative şi de consiliere) pentru părinţi prin iniţierea unui curs de educaţie a
părinţilor cu copiii problemă care să urmărească dezvoltarea atitudinilor şi practicilor paternale,
comunicarea eficientă si responsabilitatea parentală.
Activităţi informative: care se referă la pregătirea şi transmiterea în forme variate şi eficiente a unor
- 1339 -
informaţii, într-un cadru organizat: (educaţie în general, educatia incluziva, sănătatea copiilor,
probleme de igienă şcolară)
- Crearea unei situaţii de succes pentru acei elevi cu dificultăţi şcolare, astfel încât succesele şi
recompensele primite să dezvolte încrederea acestuia în propriile posibilităţi.
- Formare de perechi compuse dintr-un elev cu un grad ridicat de adaptare şcolară şi un elev cu
C.E.S. cu absenteism care să desfăşoare sarcini şcolare specifice, permiţând realizarea în timp a
unui transfer axiologic;
- Responsabilizarea acestor elevi cu C.E.S. în activităţi privind managementul clasei de elevi sau
activităţi extraşcolare;
- Realizarea unui program de consultaţii cu elevii cu C.E.S. ce dovedesc lacune în cunoaştere
(grafic);
- Creşterea gradului de implicare în activităţi convenţionale;
- Elaborarea unor referate (eseuri) pentru orele de dirigenţie sau seminarii educative cu teme care să
exprime necesitatea conformismul social (de exemplu, „Succesul şcolar asigură reuşita în viaţă”;
„Integrarea elevilor cu C.E.S. in invatamantul public”).
- Desfăşurarea de activităţi extracurriculare cu implicarea elevilor cu C.E.S. (dansuri populare,
tematice, folclor autentic, spectacole, carnaval);
- Organizarea unor concursuri care să le premieze inventivitatea, spontaneitatea, spiritul de
cooperare, munca în echipă;
- Participarea la activităţi sportive.
JUSTIFICAREA PROIECTULUI:
Am iniţiat acest program pentru a combate absenteismul si abandonul şcolar si în rândul
elevilor cu C.E.S. ai Colegiului „Aurel Vijoli”, Făgăraş, pornind de la ţinta strategică eliminarea
abandonului scolar.
Am considerat că abandonul şcolar a crescut în ultimii 2 ani, dat fiind faptul că foarte multe
familii părăsesc ţara lăsând copiii în grija rudelor, prietenilor şi bunicilor. Aceşti elevi înregistrează
foarte multe absenţe. Mulţi dintre ei sunt cu CES şi trebuie să se integreze în şcoală şi comunitate.
Am luat trei coordonate în considerare:
- trebuie să ajutăm pe cei care necesită sprijin;
- trebuie să implementăm un proiect uşor aplicabil şi interesant;
- trebuie să învăţăm în echipă şi în organizaţie.
Principiul este să-i putem determina că trebuie să înveţe la şcoală, să nu mai lipsească, să
realizeze că dacă îşi doresc ceva cu adevărat, prin muncă şi ambiţie îşi pot realiza toate visele.
- 1340 -
EVALUAREA ACTIVITĂŢILOR:
- CD cu fotografii din derularea proiectului;
- Mapă tematică „Şcoala este pentru toţi!” – culegerea de materiale şi întocmirea unor
portofolii în urma derulării proiectului – expoziţii în şcoală;
- Scăderea numarului de absenţe;
- Scăderea numărului copiilor care abandonează şcoala;
- Popularizarea aspectelor reuşite ale proiectului.
- 1341 -
PROIECT DE LECŢIE:
„ÎNMULŢIREA ŞI ÎMPĂRŢIREA. EXERCIŢII ŞI PROBLEME”
Prof. Podar Claudia

Școala Gimnazială Iernut, jud. Mureș
CLASA: a II-a
ARIA CURRICULARA: Matematică şi ştiinţe ale naturii
DISCIPLINA: Matematică
UNITATEA DE INVATARE: Înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale de la 0 la 1000
SUBIECTUL: Înmulţirea şi împărţirea. Exerciţii şi probleme
TIPUL LECŢIEI: consolidare
O1-să efectueze corect operaţii de adunare, scădere, înmulţire şi împărţire;
O2-să completeze cu noţiuni matematice diferite propoziţii lacunare;
O3-să afle factorul necunoscut;
O4-să aplice corect ordinea efectuării operaţiilor;
O5-să rezolve şi să compună corect probleme, după cerinţe.
RESURSE TEMPORALE: 45 minute
STRATEGIA DIDACTICA:
Sistemul metodologic: conversația, explicația, exercițiul, problematizarea, jocul didactic, munca
independentă, ciorchinele, Știu/ Vreau să știu / Am aflat,braistorming-ul, R.A.I.
Sistemul mijloacelor de învăţământ: calculator, CD, fișe cu exerciții, steluţe
Forme de organizare a activităţii elevilor: individual, frontal, în echipă.
BIBLIOGRAFIE:
Constanța Bălan, Corina Andrei, Cristina Voinea, (2014), Matematică și explorarea mediului,
manual pentru clasa a II –a, Editura Corint Educațional, București
Neacşu I., Gălățeanu M., Predoi P., (2001), Didactica matematicii în învăţământul primar, Editura
Aius, Craiova
- 1342 -
Mijloace
Etapele Metode şi
Activitatea profesorului de Evaluare
lecţiei procedee
învăţământ
Moment Voi stabili ordinea şi pregătesc materialele Caietele Frontal
organi- necesare pentru lecţie. elevilor Individual
zatoric Verific tema de casă prin citirea
rezultatelor.
Captarea O fetiţă îmbrăcată în Zâna Iarnă intră în sala
atenţiei de clasa şi spune:
„- Bună ziua, dragi copii! Sunt Zâna Povestirea Imagini Frontal
Iarnă. Trebuie, în curând, să plec în Ţara Explicaţia Biletul
de Gheaţă. M-am simţit atât de bine în
compania voastră încât aş dori să mai
rămân puţin cu voi. Pentru asta mai am
nevoie de câţiva fulgi de zăpadă care să-mi
ţină blăniţa rece şi pufoasă. Dacă voi astăzi
veţi rezolva corect exerciţiile şi problemele
propuse de doamna învăţătoare veţi câştiga
fulgii de care am mare nevoie, dar care sunt
închiși în norii cei suri. Vă rog, salvaţi
fulgii! Ajutaţi-mă!. La revedere!
Vreţi să o ajutaţi pe Zâna Iarnă?
Anunţa- Anunţ obiectivele şi scriu titlul lecției pe
rea temei tabla, iar copiii in caiete: Explicaţia Frontal
şi a Înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale
obiecti-
velor
Reactua- Calcul mintal: R.A.I. Frontal
lizarea Data de astăzi: 24
cunoștin- - Numărul cu 4 mai mic
ţelor - Numărul cu 6 mai mare
- Dublul lui 24
- Numărul de 3 ori mai mic
Dirijarea Pe tablă sunt prinşi patru nori. Pe fiecare nor Conversa- Planşă
activităţii se găseşte câte un plic care conţine sarcina ția
de lucru şi fulgi de zăpadă. Explicaţia
Plicul 1. Sarcina:
Pe dosul fiecărui fulg se află câte o Brainstor- Fulgi pe Frontal
propoziţie incompletă. Puteţi obţine câte un ming-ul care sunt
fulg pentru fiecare răspuns corect. Exemplu: (varianta scrise
Numerele care se înmulţesc se numesc.......... închisă) propoziţiile
Rezultatul înmulţirii se numeşte ................... lacunare
Numărul care se împarte se numeşte.............
Numărul la care se împarte se numeşte.........
Rezultatul împărţirii se numeşte...................
Plicul 2. Sarcina:
- 1343 -
Mijloace
Etapele Metode şi
lecţiei procedee
învăţământ
Completați ciorchinele! Rezolvaţi corect Ciorchinele Frontal
exerciţiile şi pentru fiecare răspuns corect
obţineţi câte un fulg!
X X
24
: :
Plicul 3. (munca în perechi) Sarcina:

Se împarte clasa în 6 perechi. Metoda Poster cu
Reprezentantul fiecărei perechi rostogoleşte cubului munca pe Munca pe
cubul şi alege fişa de lucru (de pe catedra) grupe grupe
care corespunde feţei de deasupra cubului.
Pentru fiecare sarcină corectă primiţi câte 4
fulgi.
1.DESCRIE noţiunile matematice Activitate

referitoare la: frontală
a)Înmulţire:
- numerele care se înmulţesc se Exerciţiul
numesc……….
-rezultatul înmulţrii se
numește……………..
b)Împărţire
– numărul pe care îl împărţim se numeşte….
- numărul la care împărţim se numeşte……
- rezultatul împărţirii se
numeşte……………
2.COMPARĂ rezultatele:
a) (27 : 3) + 1 ..... (2 x 8) - 6
b) 6 x 2 : 4 x 5 ..... 4 x 4 : 8 x 3
c) 36 : 9 + 5 x 8 - 13 ..... 54 : 9 : 3+8
3.ANALIZEAZĂ şi încercuieşte
răspunsurile corecte:
a) 48 : 6 x 3 = 32, 24, 28
b) 35 : 5 x 6 = 24, 28 42
c) 40 : 5 x 7 = 10, 56, 18
- 1344 -
Mijloace
Etapele Metode şi
lecţiei procedee
învăţământ
4.ASOCIAZĂ exerciţiul cu rezultatul
corespunzător:
9x9+9:9+9 12
45 : 9 + 5 x 5 + 45 50
5 x (6 + 2) + 36 : (2+4) + 4 75
(63:7+ 48 : 6 + 13) : 6 + 8x7:8 91
5.APLICA cunoştinţele matematice şi

rezolvă:
La produsul numerelor 7 şi 3 adaugă
câtul numerelor 72 şi 8.
6.ARGUMENTEAZĂ cum ai aflat:

3 x a – 2 x b + c, ştiind că:
a = 6 x 7 – 5 x 6 – 72 : 8
b = 64 : 8 + 3 x 4 – 4 x 4
c = 42 : 6 – 16 : 8
Elevii vor rezolva cerinţele în perechi, apoi

reprezentantul fiecărei perechi va citi
rezolvarea, iar elevii îşi vor nota pe fișa lor
de lucru răspunsurile la toate cerinţele.
Plicul 4. Sarcina:
Rezolvați următoarea problemă folosind
metoda Știu / Vreau să știu / Am aflat
Într-o piață s-au vândut dimineața 28 de Știu / Vreau
brazi, iar după masa de 4 ori mai puțini. Câți să știu / Am
brazi s-au vândut? aflat
Obținerea Colorează cu aceeași culoare exercițiul cu Turul Activitate Individual
perfor- rezultatul său. galeriei individuală
manțelor
Apre- Sunteţi curioşi să citiţi biletul lăsat de Zâna Conversa- Frontal

cieri Iarnă? ția
- 1345 -
Mijloace
Etapele Metode şi
lecţiei procedee
învăţământ
asupra “Dragi copii, v-am privit de la geam şi am
activită văzut că v-ați descurcat minunat, aţi fost
ţii activi la lecţie, obţinând o mulţime de fulgi.
Vă mulţumesc!
(Biletul a fost lipit pe geam înainte de oră)
Tema Se dă elevilor tema pentru acasă.
de casă
- 1346 -
PROIECTARE DIDACTICĂ DIFERENȚIATĂ
Prof. Pop Ana Mihaela

Școala Gimnazială „Ion Luca Caragiale” Baia Mare, jud. Maramureș
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Ion Luca Caragiale” Baia Mare

Cadru didactic: POP MIHAELA
Disciplina: Limba și literatura română
Titlul lecției: Funcționarea descrierii în narațiune. „Amintiri din copilărie”, Ion Creangă
Elemente de conținut: Explorarea textului
Tipul lecției: Formare de priceperi și deprinderi
An școlar: 2017 -2018 Data: Semestrul I, S 16
Clasa: a VII-a
 Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare
 Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de
comunicare monologată și dialogată
 Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse
 Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de
realizare, cu scopuri diferite
Valori și atitudini:
 Cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii
 Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje receptate
 Cultivarea unei atitudini pozitive față de limba română și recunoașterea rolului acesteia pentru
dezvoltarea personală și îmbogățirea orizontului cultural
2.1. înlănțuirea clară a ideilor într-un mesaj oral;
2.2. selectarea elementelor de lexic adecvate situațiilor de comunicare;
3.1. identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text;
3.2. recunoașterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ.
- 1347 -
Motivație:
Lecția se sprijină pe priceperile și deprinderile deja formate în descifrarea mesajului transmis de
textul literar narativ. Se vizează perfecționarea continuă a capacității de comunicare și de
investigare a unui text literar narativ dintr-o perspectivă integrată. Întregul demers didactic vizează
dezvoltarea creativității, a posibilităților de cunoaștere a textului literar și a exprimării libere a
opiniei.
Activități de învățare/Obiectivele operaționale:

La sfârșitul activității, elevii vor fi capabili:
Cognitive:
Nivel minimal:
OC 1: să realizeze o lectură conștientă a textului;
OC 2: să cunoască noțiunile de teorie literară;
OC 3: să identifice secvențe descriptive;
Nivel mediu:
OC 1 – OC 3
OC 4: să identifice elementele de oralitate din fragment
OC 5: să identifice figuri de stil;
Nivel avansat:
OC 1 – OC 5
OC 6: să exprime noțiuni gramaticale care ajută la formarea figurilor de stil
OC 7: să precizeze care este imaginea globală a cadrului descriptiv
Nivel maximal:
OC 8: să argumenteze care este rolul descrierii în textul narativ
Afective:
OA 1: vor participa cu atenție și interes la lecție;
OA 2: vor manifesta spirit de echipă, respect reciproc.
Psihomotorii:
OP 1: să-și dezvolte spiritul de observație, atenția concentrată;
OP 2: să-și formeze gândirea și limbajul.
Strategia didactică: mixtă, semialgoritmică
Metode și procedee: conversația euristică, învățarea prin descoperire, exercițiul, problematizarea,

explozia stelară, sondaj de opinie, ilustrația gramaticală
- 1348 -
Forme de organizare: frontală, individuală, în grupe
Mijloace de învățământ: tabla, manualul, fișe de lucru, fișa de interevaluare
Resurse:
1. Bibliografice
a) metodice:
Constantin Parfene, Metodica studierii limbii și literaturii române în școală. Ghid teoretico-
aplicativ, Editura POLIROM, Iași, 1999
Goia Vistian, Didactica limbii și literaturii române pentru gimnaziu și liceu, Editura Dacia, Cluj-
Napoca, 2002
b) didactice:
Limba română, manual pentru clasa a V-a, Editura Humanitas Educațional, București, 2000
Carmen Iordăchescu, Să dezlegăm tainele textelor literare, Editura Carminis, Pitești, 2001
c) științifice:
Valentina Rotaru, Teoria literaturii, compendiu, cu aplicații, Editura Aula, Brașov, 2000
d) pedagogice:
Constantin Cucoș, (coordonator), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade
didactice, Iași, Editura Polirom, 1998
e) oficiale:
Curriculum Național. Programe școlare pentru clasele a V-a – a VIII-a. Aria curriculară limbă și
comunicare, București, 2011
2. Temporale: 50 de minute
3. Umane: 17 elevi; clasă de nivel mediu; capacitatea de învățare neomogenă (elevii au ritmuri de
învățare diferite, din care 11 cu dificultăți de învățare)
- 1349 -
SCENARIUL DIDACTIC
EVOCARE
operaționale
Obiective
Secvențe
instruc- Forme de Evaluare
profesorului elevilor Metode Mijloace
ționale organizare
Salutul, notarea absenților, Se pregătesc pentru Conversația Frontal

Moment
asigurarea unui climat lecție.
organiza-
favorabil desfășurării
toric
lecției.
OA1 Verifică tema pentru acasă, Individual prin Conversația Individual
selectiv, atât calitativ, cât sondaj, elevii citesc euristică
și cantitativ. tema.
Ceilalți își corectează
sau completează Observare
Captarea tema. a
atenției sistematică
Captează atenția cu lectura Ascultă cu atenție Lectura Citatul Frontal a elevilor
unui citat referitor la lectura unui citat.
importanța lecturii. Își exprimă opinia
despre importanța
lecturii.
Enunțarea OC1 Anunță titlul lecției, Își notează în caiete
Tabla
obiecti- ... obiectivele precum și titlul lecției în caiete. Explicația Frontal
Manual
velor OC8 structura activității.
REALIZAREA SENSULUI
operaționale
Obiective
Secvențe
ționale organizare
Ascultă îndrumările
În funcție de progresul de
învățare al fiecărui elev
profesorului.
Distribuie o fișă de lucru Primesc fișa și
Învățarea
și explică modul de lucrează pe grupe. Fișa de Aprecieri
prin Grupe
rezolvare a sarcinii de Rezolvă sarcinile de lucru verbale
descoperire
lucru. lucru (Anexa 1,
Anexa 2, Anexa 3,
Anexa 4)
•••
Dirijarea OP1 Propune elevilor Completează pe tablă Brainstor-

activității OP2 aprofundarea noțiunilor individual (un ming
despre narațiune prin membru din din
formularea unor întrebări fiecare grupă).
care vizează lectura Individual
prealabilă a textului.
Când se petrec întâmplă- Completează cu Problemati- Evaluare
rile prezentate? Unde se întrebări pe care le zarea orală
desfășoară aceste adresează celorlalte Explozia
întâmplări? Cine grupe. stelară
participă la întâmplări? Grupe
Ce fel de personaje
apar? Cine este
- 1350 -
personajul central?
Care este tema textului
narativ?
OP1 Aplică un chestionar de
OP2 lectură:
Ce întâmplare ți-a plăcut Completează
Obținerea mai mult? chestionarul.
Cu ce personaj te-ai Sondaj de Chestio- Individual Chestionar
performan
identificat? opinie nar de lectură
ței Răspund, prin sondaj,
Care sunt valorile la întrebări.
promovate în acest text
literar?
••• Grupele sunt formate de profesor, în funcție de nivelul de progres individual al fiecărui elev,
astfel încât să fie omogene.
Elevii care ridică probleme grave de comportament școlar vor fi incluși într-o grupă, pentru a nu
perturba activitatea celorlalți colegi.
Grupa I: C B, H R, T S, T D, T A – elevi cu nivel minimal, risc de abandon școlar, cu probleme de

comportament
Activități de învățare:
Nivel minimal:
OC 3: să identifice secvențe descriptive.
Activitatea grupei va fi finalizată prin transpunerea grafică a unei secvențe descriptive, specificată
în ilustrația gramaticală.
Grupa II: B P (nivel avansat/maximal), D B (nivel mediu), S C (nivel minimal), H M (nivel

minimal)
Nivel minimal:
Nivel mediu:
OC 5: să identifice figuri de stil.
Nivel avansat:
OC 6: să exprime noțiuni gramaticale care formează figurile de stil
- 1351 -
în ilustrația gramaticală – cadrul natural.
Grupa III: D M (nivel avansat/maximal), C M (nivel mediu), P D (nivel minimal), K N (nivel

minimal)
Nivel minimal:
Nivel mediu:
Nivel avansat:
OC 8: să argumenteze care este rolul descrierii în textul narativ
în ilustrația gramaticală – universul uman.
Grupa IV: T O (nivel mediu), F F (nivel mediu), M A (nivel minimal), Ș D (nivel minimal)
Nivel minimal:
Nivel mediu:
în ilustrația gramaticală – obiceiurile caracteristice satului.
- 1352 -
REFLECȚIA
operaționale
Secvențe Obiective
ționale organizare
Feedback OA1 Se realizează pe Își pot manifesta Conversația Aprecieri

ul OA2 parcursul activității prin pozitiv implicarea în verbale
aprecieri asupra gradului derularea activității,
de implicare a elevilor în satisfacția
activitate răspunsului bun.
EXTENSIA
operaționale
Obiective
Secvențe
ționale organizare
Propune ca temă pentru

acasă
Nivel minimal
Rezumatul fragmentului,
în 15 – 20 rânduri.
Nivel mediu
Retenția și OC 8 Își notează tema. Conversația
Caracterizarea Individual
transferul explicația
personajului central, în
15 – 20 rânduri.
Nivel avansat/maximal
Rolul descrierii în textul
narativ, în 15 – 20
rânduri.
- 1353 -
„O LUME PENTRU TOȚI”
Prof. Pop Ioan – Director

Școala Gimnazială Copalnic Mănăștur, jud. Maramureș
COORDONATORI:
Profesor POP IOAN – director Școala Gimnaziala Copalnic Mănăștur
Consilier educativ - Prof înv. primar Marilena Pop
ECHIPA DE PROIECT:
Prof înv. primar Marilena Pop- Școala Gimnaziala Preluca Veche
Prof. Roman Ioana- Școala Gimnaziala Copalnic Mănăștur
Prof Coțofan Olivia- Școala Gimnaziala „Vasile Gheție” Berința
Prof Nechita Grigore- Școala Gimnaziala Preluca Nouă
Prof Gligan Mariana- Școala Gimnaziala Copalnic Mănăștur
Prof Filip Claudia- Școala Gimnaziala Copalnic Mănăștur
Prof. Gherghel Niculina- Școala Gimnazială Făurești
INSTITUŢII PARTENERE:
Primăria Copalnic Mănăştur
Consiliul Local Copalnic Mănăştur
Asociația de Părinți a UPJ Copalnic Mănăștur
ONG Asociația Montană ,, Masivul Preluca,,
DURATA PROIECTULUI:
Anul şcolar 2017-2018
INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţiei/unităţii de învăţământ aplicante
Şcoala Gimnaziala Copalnic Mănăştur
Adresa completă str Principală, nr, 24
Nr. de telefon/fax, 0262 497046
Site şi adresă poştă electronică: scoalacopalnicmanastur@yahoo.com
- 1354 -
Persoană de contact (nume şi prenume, funcţie, date de contact) dir, prof. IOAN POP,
tel 0742 023837
Iniţiatoarea proiectului: profesor învățământ primar POP MARILENA
INFORMAŢII DESPRE PROIECT
B.1. Titlul proiectului: ,, O LUME PENTRU TOȚI“

Domeniul: ecologie şi protecţia mediului
Tipul de proiect – județean
B3: Ediţia nr. VI
B4: Număr participanţi:

- 20 preșcolari
- 180 elevi ciclul primar
- 200 elevi ciclul gimnazial
- Profesori, părinți, membrii ai comunității
Număr de elevi şi număr de cadre didactice implicate
Estimăm că în acest proiect vor fi implicati un număr minim de 200 de elevi, 25 cadre
didactice și 20 părinți
Beneficiarii direcţi şi indirecţi

Beneficiarii direcți ai acestui proiect sunt:
- 20 preșcolari
- 80 elevi ciclul primar
- 100 elevi ciclul gimnazial
- 25 profesori
- 20 părinți
Beneficiarii indirecți:
- Elevii din UPJ Copalnic Mănăștur și școlile implicate în proiect
- Părinții elevilor implicați în proiect
- 1355 -
- Membrii comunității
Activităţi propuse, în ordinea în care se vor desfăşura
ACTIVITATEA I – PRIETENII PĂMÂNTULUI- Activitate de formare

ACTIVITATEA II – SOS – MEDIUL ÎNCONJURĂTOR –Acţiune de ecologizare a
împrejurimilor/ plantare de puieți
ACTIVITATEA III – OAZA VERDE DIN CURTEA ȘCOLII – acţiune de amenajare a unui
spaţiu din curtea şcolii
ACTIVITATEA IV – ,,O LUME PENTRU TOȚI „- concurs de creații literare, creații
plastice, colaje
Parteneri organizare
Primăria Copalnic Mănăştur
Consiliul Local Copalnic Mănăştur
Asociația de Părinți a UPJ Copalnic Mănăștur
ONG Asociația Montană ,, Masivul Preluca,,
PREZENTAREA PROIECTULUI
D.1. Argument, justificare, context
Protejarea mediului este fundamentală în zilele noastre. Trebuie să ne gândim atât la noi, cât
şi la nevoile viitoarelor generaţii.
Dacă nu schimbăm comportamentul acum, viitorul nostru va fi mai puţin sigur şi tot mai
mulţi oameni se vor lupta pentru resurse naturale din ce în ce mai reduse.
Atitudinea elevului faţă de natură se formează şi se afirmă în strânsă legătură cu cunoştinţele
ecologice teoretice pe care acesta le posedă, cu convingerile, semnificaţia morală şi estetică, dar şi
cu activitatea practică în raport cu mediul.
Educaţia pentru mediu este un proces ce necesită timp pentru dezvoltarea atitudinilor,
priceperilor şi deprinderilor care să creeze un comportament ecologic al cetăţenilor, deoarece
populaţia nu poate să-şi dezvolte un comportament adecvat atâta vreme cât nu înţelege problemele
de mediu prin prisma conştientizării efectelor ulterioare ale acţiunilor lor.
Aceeaşi dorinţă de conştientizare şi responsabilizare a elevului a stat la baza acestui proiect,
normele de etică ecologică fiind implementate nu numai prin educaţia formală, informală, ci şi
nonformală, prin care elevul să fie implicat activ în actul decizional. Pentru decizii clare şi
transparente, elevii sunt puşi să devină cetăţeni activi, să se implice în viaţa comunităţii, a şcolii, în
- 1356 -
dezbateri vii, făcând legătura cu ceilalţi, intrând în echipe şi ajutând astfel la dezvoltarea culturii
ecologice.
D.2. Scopul proiectului

- creşterea calităţii şi eficienţei educaţiei prin dobândirea de competenţe şi abilităţi adecvate
de valorizare personală, necesare inserţiei sociale, prin activităţi extracurriculare.
D.3. Scrieţi obiectivele specifice ale proiectului

- informarea elevilor din grupul-ţintă despre rolul ştiinţelor naturii şi ecologiei în formarea
lor;
- trezirea interesului pentru protecţia mediului;
- formarea deprinderilor de căutare, filtrare şi utilizare creativă a informaţiilor;
- stimularea creativităţii;
- încurajarea colaborării şi a muncii în echipă;
- formarea spiritului competitiv;
D.4. Descrieţi grupul ţintă căruia i se adresează proiectul. Beneficiari.

Proiectul se adresează elevilor din ciclul preprimar, primar și gimnazial care vor dori să se
implice activ în activitățile proiectului, cadrelor didactice care îi coordonează și părinților.
Beneficiarii acestui proiect vor fi toți elevii școlii, cadrele didactice, părinții elevilor și membrii
comunității.
D.5. Durata proiectului: an școlar 2017/2018
D.6. Descrierea activităţilor
ACTIVITATEA I – PRIETENII PĂMÂNTULUI - Activitate de formare

Tipul activităţii: seminar, expoziţie
Data / perioada de desfăşurare: 24-28.03.2018
Locul de desfăşurare: sala de clasă, holul şcolii
Număr de participanţi: 80 elevi
Responsabili: Prof înv. primar Pop Marilena
Prof Roman Ioana
Prof Gligan Mariana
Beneficiari: toţi elevii şi cadrele didactice din Școala Gimnazială Copalnic Mănăștur
- 1357 -
Mijloace: resurse umane – profesor formatori
resurse materiale – flipchart, consumabile, coli, hârtie, culori.
Activitatea îşi propune să informeze elevii întregii şcoli cu privire la importanţa adoptării
unui comportament civic, responsabil, ecologic, prin realizarea unei campanii de informare: FII
ECO! SALVEAZĂ PLANETA!
Activitatea se concretizează prin realizarea şi distribuirea broşurii cu tema GESTURI ECO
LA MODĂ, / GESTUL TĂU CONTEAZĂ! prin care se doreşte schimbarea comportamentelor
elevilor.
Promovarea echipei de lucru se realizează prin panouri expuse în şcoală.
În cadrul trainingului de formare cu tema Prietenii pământului se au în vedere temele:
Cum ne pregătim pentru viitor?

Care sunt meseriile „verzi”?
Metodele folosite: brainstormingul, joc de rol, chestionare, dezbateri
Evaluare: materiale informative realizate de elevi,broşuri
Rezultate aşteptate:
Creşterea responsabilizării elevilor faţă respectarea mediului
Dezvoltarea spiritului civic şi a capacităţii de a lua decizii în cadrul şcolii
Promovarea educaţiei ecologice, parte a educaţiei durabile.
ACTIVITATEA II – SOS – MEDIUL ÎNCONJURĂTOR –Acţiune de ecologizare a

împrejurimilor/plantare de puieți
Tipul activităţii: activitate practică
Data / perioada de desfăşurare: 28.04-30.04 2018
Locul de desfăşurare: împrejurimile şcolii
Număr de participanţi: 45 elevi / fiecare școală din UPJ
Responsabili: Prof. înv. primar Pop Marilena
Prof Coțofan Olivia
Prof. Nechita Grigore
Prof. Filip Claudia
Beneficiari: toţi elevii şi cadrele didactice din scoală
Mijloace: resurse umane – profesor formator
resurse materiale – salopetă, mănuşi, mături, puieți, hârleț.
- 1358 -
Activitatea cuprinde, după procurarea materialelor prestabilite a fi necesare procesului în
sine, curăţenia curţii şcolii şi a împrejurimilor, depozitarea corectă a deşeurilor colectate într-un
spaţiu stabilit. Dacă se vor obține puieți se vor planta pe un teren stabilit de ROMSILVA pentru
împădurire.
În activitatea desfăşurată, urmărim să îi facem pe elevi să se gândească la protecţia mediului
înconjurător şi inclusiv a vieţii lor şi că este nevoie de o dezvoltare şi modernizare a societăţii
noastre, parte integrată a Uniunii Europene. Acţionăm cu seriozitate şi folosim materiale ecologice:
coşuri, pungi (pentru diferite tipuri de deşeuri: metale, material plastic, sticlă, hârtie, produse
alimentare), mănuşi, soluţii dezinfectante. Resturile colectate vor merge direct la firmele de
reciclare, prin intermediul serviciului public de salubrizare, cu o economie substanţială de timp şi
bani.
Activitatea este popularizată la nivelul şcolii prin afişe şi pliante.
ACTIVITATEA III – OAZA VERDE DIN CURTEA ȘCOLII – acţiune de amenajare a unui
spaţiu din curtea şcolii
Tipul activităţii: activitate practică
Data / perioada de desfăşurare: 5-9.05 2018
Locul de desfăşurare: curtea şcolii
Număr de participanţi: 25 elevi/fiecare școală
Responsabili: prof. Gherghel Niculina
Prof înv. primar Gligan Mariana
Prof înv. primar Pop Marilena
Beneficiari: toţi elevii şi cadrele didactice din școli
Mijloace: resurse umane – profesor
Resurse materiale: flori, plante, pomi
DESCRIEREA ACTIVITĂŢII:
Activitatea va începe cu acţiuni de curăţare a solului, săparea, greblarea, afânarea acestuia
cât mai bine, continuând cu stropirea lui. Scopul acţiunii va fi dezvoltarea armonioasă a plantelor,
acomodarea acestora cu noul mediu de viaţă.
Plantarea copacilor va începe cu săparea gropilor la dimensiunea potrivită, descâlcirea
rădăcinilor, mocirlirea pământului, aşezarea copacului în groapă, umplerea gropii cu acelaşi
pământ, presarea pământului în jurul rădăcinii, udarea copacului.
Garofiţele de grădină- plantarea răsadurilor, aranjarea armonioasă a plantelor.
Panseluţele – plantarea răsadurilor.
- 1359 -
Gazonarea terenului.
ACTIVITATEA IV – ,,O LUME PENTRU TOȚI „-concurs de creații literare, creații plastice,
colaje
Tipul activităţii: concurs
Data / perioada de desfăşurare: 25- 30.05.2018
Locul de desfăşurare: Școala Gimnazială Preluca Veche
Număr de participanţi: 80 elevi,10 cadre didactice
Responsabili: prof. Pop Ioan
Prof înv. primar Pop Marilena, prof. Roman Ioana
Beneficiari: toţi elevii şi cadrele didactice din Școala Gimnazială Copalnic Mănăștur, părinții
elevilor, membrii comunității
Mijloace: resurse umane – profesori formatori
resurse materiale –lucrările elevilor
Desenele si creațiile literare create de elevi vor fi trimise online pe adresa
prelucascoala@yahoo.com. până la data de 20 mai 2018. Jurizarea va fi făcută de cadre didactice de
specialitate. Diplomele vor fi distribuite elevilor până la data de 15 iunie 2018.
Se va aprecia originalitatea lucrărilor.
D.7. Descrieţi rezultatele aşteptate ca urmare a implementării proiectului

Prin implementarea acestui proiect ne aștepțăm ca:
- 90% din cadrele didactice implicate au capacitatea de a construi un mediu educaţional care
să motiveze preşcolarul / elevul în procesul de protejare a mediului înconjurător:
- Cei 20 preșcolari,68 elevi ciclul primar, 90 elevi ciclul gimnazial, 25 profesori, 20 părinți se
vor implica activi în activitățile proiectului
- 60% din elevii ciclului primar și gimnazial implicați sunt informați despre rolul ştiinţelor
naturii şi ecologiei în formarea lor
80% dintre factorii educaționali sunt motivați pentru încurajarea colaborării şi a muncii în echipă
D.8. Prezentaţi modalităţile de monitorizare şi de evaluare ale proiectului

- constituirea echipei de monitorizare;
- chestionare şi teste de selecţie a participanţilor la proiect;
- liste de prezenţă;
- întâlniri de lucru pentru evaluări intermediare.
- 1360 -
Evaluare periodică:
- înregistrarea datelor privind rezultatele proiectului;
- urmărirea respectării termenelor pentru fiecare etapă a proiectului;
- urmărirea atingerii scopurilor şi obiectivelor propuse;
- încadrarea în buget;
- analiza periodică a activităţilor desfăşurate în cadrul întâlnirilor de lucru;
- identificarea disfuncţionalităţilor în desfăşurarea proiectului.
D.9. Menţionaţi activităţile de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care intenţionaţi să le

realizaţi în timpul implementării proiectului şi după încheierea acestuia
- afișe, pliante
- comunicarea periodică între coordonatorii de proiect;
- schimb de experienţe prin scrisori electronice;
- întâlniri cu părinţii copiilor;
- întâlniri cu reprezentanţi ai comunităţii locale.
D.10. Specificaţi care sunt partenerii implicaţi în proiect şi arătaţi în ce constă parteneriatul cu
comunitatea locală, cu altă şcoală şi/sau cu o firmă/companie locală sau organizaţie, dacă este cazul
(cel mult o pagină).
Primăria și Consiliul Local Copalnic Mănăştur asigură spațiu pentru desfășurarea
proiectului, se implică în organizarea activităților asigurând logistica necesară.
ONG Asociația Montană ,,Masivul Preluca,, susține material implementarea proiectului;
asigură afișele și pliantele necesare
Părinții se implică în achiziționarea plantelor pentru amenajarea spațiului verde din curtea
școlii.
- 1361 -
PROIECT DIDACTIC
Prof. Pop Marilena

Şcoala Gimnazială Preluca Veche

Clasele Pregătitoare - IV
Data 25.02.2016
Prof. înv. primar: Pop Marilena
Clasa Pregătitoare IV
Obiectul Comunicare în limba română Limba și literatura română
Subiectul Sunetul și literele d și D „Fram, ursul polar” după Cezar
Petrescu
Unitatea de Copilăria Baba Iarna intră-n sat
învățare
Competenţă Receptarea unei varietăţi de Dezvoltarea capacităţii de recunoaştere a
generală ∕ Scop mesaje scrise, în determinanţilor spaţiali şi temporali ai
contexte de comunicare cunoscute acţiunii
Competenţe Comunicare în limba română -consolidarea deprinderilor de citire
specifice 1.1. Sesizarea semnificaţiei corectă, fluentă, conştientă şi expresivă;
globale a unui mesaj scurt, pe -dezvoltarea imaginaţiei şi a gândirii
teme familiare, rostit clar şi rar; creatoare.
1.2. Recunoaşterea unor detalii -îmbogățirea vocabularului și
dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi dezvoltarea creativității.
rar;
1.5. Manifestarea curiozităţii faţă
de receptarea semnificaţiei
mesajelor orale, în contexte de
comunicare cunoscute;
2.2. Aplicarea unor deprinderi de
comportament moral-civic în
contexte familiare;
2.3. Participarea la dialoguri
scurte, în situaţii de comunicare
uzuală;
3.1. Recunoaşterea unor cuvinte
uzuale, din universal apropiat,
scrise cu litere mari şi mici de
tipar;
4.2. Trasarea *elementelor grafice
şi a contururilor literelor, folosind
resurse variate;
Competenţe MATEMATICĂ ȘI Științe
integrate EXPLORAREA MEDIULUI 2.2. Aplicarea planului propriu propus
- 1362 -
1.1 Recunoașterea și scrierea pentru efectuarea unei investigații a
numerelor în contextul 0-31 mediului înconjurător
4.2 Identificarea relațiilor de tipul 3.2. Identificarea unor modalități de
„dacă... atunci...” între două protejare a mediului înconjurător
evenimente succesive Educație plastică
2.2.Manifestarea liberă a ideilor și
MUZICĂ ȘI MIȘCARE trăirilor personale, apelând la forme
2.1 Cântarea în colectiv, asociind simple de exprimare specifice artelor;
mișcarea sugerată de text
ARTE VIZUALE ȘI
ABILITĂȚI PRACTICE
2.2.Manifestarea liberă a ideilor și
trăirilor personale, apelând la
forme simple de exprimare
specifice artelor;
O1-să enumere cuvinte care O1- să recunoască personajele din
Competenţe conţin sunetul “d” secvenţele audio;
derivate ∕ O2- sa alcătuiască propoziții O2- să identifice adjective respectând
Obiective corecte din punct de vedere cerinţele date;
operaţionale gramatical; O3- să citească corect, fluent, coerent şi
O3- sa despartă cuvintele date în expresiv textul;
silabe, precizând numărul acestora O4- să deducă mesajul educativ al textului
si sunetul inițial al cuvintelor date; studiat;
O4- să scrie corect litera “D”; O5- să găsească rezolvarea unei situaţii
O5- să ĩncercuiască litera “D” ĩn problemă întâlnită în text
cuvintele citite;
O6-să unească punctele pentru a
obține litera” D”.
Obiectiv psiho-motor:
- să folosească corect uneltele
de lucru.
Obiective afective:
OA1 - participarea activă și
conștientă la desfașurarea lecției;
OA2- manifestarea spiritului
de competiție.
Tipul lecţiei Consolidare Consolidare
Forma de Lecție integrată Lecție integrată
realizare
a) metode: conversatia, explicatia, a) metode: conversaţia, brainstorming,
Metode, demonstratia, ghicitorile, exerciţiul creator, experimentul literar,
procedee şi exercitiul, concursul. jocul didactic
mijloace de b) mijloace: planșe, caietul b) mijloace: fişe de lucru, jetoane,
învăţământ special. fragmente audio, calculator, power-point
c) forme de organizare: frontal, c) forme de organizare: lucru frontal,
individual, în echipă lucru individual, lucru pe grupe;
d)resurse umane: 4 elevi d)resurse umane: 6 elevi
e) resurse temporale: 30+15 min. e) resurse temporale: 45 min.
BIBLIOGRAFIE: BIBLIOGRAFIE:
Curs formare: “Organizarea *** Curriculum Naţional-Programa
interdisciplinară a ofertelor de şcolară pentru clasa IV, Bucuresti,
- 1363 -
învăţare pentru formarea 2004.
competențelor cheie la școlarii din
clasele I-IV” - program de Aramis,Bucureşti,2004.
formare continuă de tip “blended Olga Duţu –Didactica limbii române şi
learning” pentru cadrele didactice comunicării în ciclul primar,
din învățământul primar. Ed.Europolis, Constanţa, 2002.
MECTS -„Programa pentru
disciplinele Comunicare în limba Ioan Şerdean – Metodica predării limbii
romană, Dezvoltare personală, române în învăţământul primar, Editura
Matematică și explorarea Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
mediului, Arte vizuale și lucru 1991.
manual, aprobată prin ordinul
ministrului nr.3656/29.03.2012”,
București, 2012;
„Ghidul învățătorului pentru clasa
pregătitoare”, Editura Delta 2012;
Nr Conținut instructiv-educativ timp Conținut instructiv-educativ

1 Moment organizatoric Moment organizatoric
Crearea condiţiilor necesare bunei 2`
desfăşurări a activității: Se organizează colectivul de elevi prin
-aerisirea sălii de clasă; asigurarea liniştii şi disciplinei în sala de
-amenajarea spaţiului de desfăşurare a clasă.
activităţii; Se pregătesc rechizitele şi materialele
-pregătirea materialului didactic didactice necesare desfăşurării lecţiei de
necesar activităţii. limba română.
Activitate directă Activitate independentă
Prima activitate a zilei debutează cu 10` Elevii urmăresc un power-point cu un urs
Intâlnirea de dimineață. polar și locurile unde acesta trăiește.
Se completează Calendarul naturii, Se cere elevilor să recunoască zona de pe
stabilindu-se anotimpul, luna, ziua glob unde apar asemenea peisaje și animalul
saptamânii si condițiile meteorologice. prezentat.
Se face prezenţa. Se alege Omul zilei Rezolvă- Anexa 1
si spiridușul, iar pentru inviorare vom - brainstorming- La ce vă gândiţi când
intona cîntecul: ”În pădurea cu alune”. pronunţaţi numele Polul Nord?”
Captarea atenției -Ordoneaza ideile
”Copii, în această dimineață poștașul
mi-a adus o scrisoare de la Zâna Iarna,
în care am găsit următoarele rânduri.
Zâna Iarna ne anuță că doreşte să
intre ĩn palatul ei de gheaţă,deoarece
se apropie primăvara Ea ne roagă s-o
ajutăm să intre acolo dar nu găseşte
cheia. Cheia este la mine şi nu o putem
ĩnapoia decât dacă veti fi atenti şi
activi ora aceasta.
Pentru salvarea Zânei Iarna, astăzi
ne vom transforma în spiriduși
- 1364 -
(ĩmpărţiţi ĩn 4 grupe egale) și o vom
ajuta să găsească cheia de la castelul
său. Grupa care va acumula cele mai
multe puncte,va intra ĩn posesia cheii
de la castelul Zânei Iarna. Câştigătorii
o vor duce ĩn pauză la intrarea ĩn
şcoală, urmând ca Zâna să vină şi s-o
ia de acolo cât mai repede.
Reactualizarea cunoștințelor-
Activitate independentă Activitate directă
2 Așez imaginea cu Zâna Iarna pe 15 Anunţarea scopului şi a obiectivelor
tablă. operaţionale
Joc intelectual ”Gândesc și găsesc”- Pornind de la părerile copiilor despre Polul
sarcina pentru copii: ” Sortați Nord voi anunţa titlul activităţii ,,Fram, ursul
imaginile în funcție de povestea din polar”. Pe parcursul lecţiei vom discuta
care face parte: despre locul şi timpul în care se desfăşoară
„Iarna pe uliţă” acţiunea prezentată în fragmentul din
„Fetiţa cu chibriturile” manual:
„Crăiasa Zăpezii” *vom experimenta alături de Fram viața
„Degeţica” pe care o duce La Polul Nord și cea de la
Rezolvă fișa 1 Circ;
*vom încerca să salvăm animalele polare
prin idei ecologice, dovedind că ele trebuie
să trăiască în mediul lor natural
*vom compune un cântecel.
Dirijarea învățării
Voi cere elevilor să citească pe unităţi
logice textul, apoi integral şi selectiv. Voi
adresa întrebări referitoare la titlul textului,
autorul, personajul principal şi conţinutul
textului.
Voi antrena elevii într-un joc
didactic:”Jocul însuşirilor neobişnuite”-elevii
vor găsi cât mai multe adjective ce pot fi
asociate unor substantive: ger, fulgi, viscol,
urs, sanie, pinguin, zăpadă. Voi insista pe
crearea de imagini artistice şi personificări.
Care este locul unde găsim toate aceste
elemente? Ce animale trăiesc la Polul
Nord? Cum sunt salvaţi oamenii de către
Fram? De ce credeţi Fram a ales să îi
salveze? Cum trebuie răsplătit acest urs
pentru fapta sa? Care este cea mai mare
ameninţare la Polul Nord? Care ar fi
consecinţele topirii gheţarilor? Cum am
putea salva lumea urşilor şi focilor?
Voi forma 2 echipe a câte 3 elevi. Fiecare
grupă va trage un bileţel care va avea un
indiciu(o parte a ipotezei), care va sugera ce
fragment are de folosit pentru demonstrarea
Activitate directă ipotezei prin procedeul cauză-efect.
- 1365 -
3 Se vor expune imagini din ultima 10 Obţinerea performanţei
poveste studiată, elevii trebuind să Activitate independentă
povesteacă momentul poveştii redat ĩn
acestea. Își vor complete fisa cu diagrama cauză-efect
Elevii vor trebui sa explice titlul Vor desena în chenar imaginea lui Fram
poveştii „Degeţica”
Anunțarea temei și a obiectivelor
Se va stabili sunetul iniţial al
cuvântului şi va anunţa tema (Sunetul
şi literele d,D”) şi obiectivele
urmărite:vom căuta cât mai multe
cuvinte care să înceapă, să conțină sau
să se termine cu acest sunet; vom
despărți cuvintele în silabe; vom
alcătui propoziții, vom reprezenta
grafic cuvintele, vom uni punctele
pentru a realiza literele d și D și vom
scrie literele.
Prezentarea jetonului şi a unor
imaginii cu litera ‚D”.
Rostirea unor cuvinte care conţin acest
sunet. Despărţirea acestora ĩn silabe şi
localizarea sunetului „d”.
Integrarea cuvintelor găsite ĩn
propoziţii.
Scrierea model la tablă a literelor.
Scrierea ĩn aer a literelor respectând
sensul elementelor grafice.
Se vor compara semnele grafice din
care sunt alcătuite literele
Activitate independentă
4 Copiii vor lucra pe caietele auxiliare 8 Asigurarea feedback-ului – Activitate
lectia “Litera d,D”,care presupune directă
recunoaşterea acesteia ĩn Se verifică diagramele. Se asigura feed-
cuvinte,scrierea pe linia punctată şi back-ul prin formularea concluziei la
scrierea liberă a literei. ipoteza formulată în cadrul experimentului
Activitate ĩn completare: (vezi anexa)
Elevii vor modela din plastilină litera
“D”
Activitate comuna ambelor clase
5 Retenția și transferul cunoștințelor 5 Activitate comuna ambelor clase

Se va cânta cântecelul Ursulețul Incheierea activitatii
Martinel
Aprecieri finale Se va cânta cântecelul Ursulețul Martinel
Grupa câştigătoare va fii aplaudată şi Voi aprecia întreaga activitate a elevilor
va primi cheia de la palatul de gheaţă acordând calificative, aprecieri verbale.
al Zânei Iarna. Tema pentru acasă: Găsiţi proverbe
potrivite textului.
- 1366 -
Anexa 1
POLUL NORD
Verifică şi pune în ordine momentele importante ale vieţii lui

Fram, ursul polar, din cartea cu acelaşi nume scrisă de Cezar
Petrescu:
A fost vândut pe zece sticle de rom în primul port norvegian. [____]

Pescuitorii de balene şi vânătorii de foci l-au cumpărat pe câteva legături de tutun, [____]
Dresat, a urmat şapte ani circul, participând la spectacole. [____]
Fram se întoarce în ţinuturile copilăriei. [____]
Eschimoşii l-au luat după uciderea ursoaicei. [____]
Un marinar îl botează Fram [____]
A fost cumpărat de circul Struţki. [____]
Fram tânjeşte după gheţurile copilăriei [____]
- 1367 -
EXPERIMENTUL:
„Cum se adaptează Fram într-un mediu de viaţă artificial. „
DESFASURAREA EXPERIMENTULUI:
„Copilãria lui Fram”
În mediul său de viaţã: În mediu artificial de viaţã:
-aştepta hrana de la
-hrană ; oameni;
-dragostea mamei; FRAM, -lipsit de dragostea
-prieteni din neamul lui; maternă;
-o copilărie fericită; URSUL -prietenii lui sunt copiii;
-era vesel; POLAR -are spaţiu limitat;
-spaţiu de joacă nelimitat -este trist;
-era fericit; -este îngândurat;
Fram avea „totul”. Fram nu avea „nimic”.
„Fram, dupã 7 ani petrecuţi la circ”
La Circul Struţki La Polul Nord
-este singur;
-are hrană; -nu are hrană;
-are adăpost; -nu are prieteni;
FRAM,
-prietenii lui sunt -este străin;
copiii şi oamenii; -este îngândurat;
URSUL
-are spectacole; -îi este dor de copii, de
ACROBAT
-are aplauze; spectacole, de aplauze ;
-are succes;
-…şi totuşi este trist;
Fram …”are totul”! Fram ….”nu are nimic”!
REZULTATUL EXPERIMENTULUI:
Luat din mediul sãu de viaţã, Fram şi-a pierdut aptitudinile de „urs polar” şi prin
„domesticire” a dobândit aptitudini de „acrobat”.
Revenirea în mediul natural de viaţã îi poate fi fatalã.
- 1368 -
PROGRAMA ȘCOLARĂ PENTRU DISCIPLINA OPȚIONALĂ
„LECTURA ȘI ABILITĂȚILE DE VIAȚĂ”
Prof. Popa Alina-Luminița-Cristina

Școala Gimnazială Nr. 28 „Dan Barbilian” Constanța
Denumirea opționalului: Lectura și abilitățile de viață

Tipul opționalului: opțional la nivelul disciplinei, cu rubrică proprie
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Clasa: a V-a
Durata: 1 an
Număr de ore: 1 oră/ săptămână
Autorul: profesor Alina-Luminița-Cristina Popa
Instituția de învățământ: Școala Gimnazială nr. 28 Dan Barbilian Constanța
PLANIFICARE ANUALĂ
COMPETENȚE, NR.
TEMA CONȚINUTURI SĂPT.
ABILITĂȚI ORE
1. ABILITATI DE ȘCOALA Prezentarea optionalului și a 1 I-VI
AUTOCUNOASTERE, programei
ABILITATI DE - Ce este cartea? Ce cărţi 1
COMUNICARE citim?
- Povestea ceasului cu inimă, 1
de Vladimir Colin
- Eseu: Cartea – oglinda 1
sufletului
- Recreația mare de Mircea 2
Sântimbreanu
2. ABILITATI DE COPILĂRIA - Ulița copilăriei de Ionel 2 IX-XII
MANAGEMENT AL Teodoreanu
INVATARII SI - Charlie şi fabrica de 1
INFORMATIILOR, ciocolatǎ de Roald Dahl
GANDIRE CRITICA - Evaluare 1
3. ABILITATI PRIETENIA - Pânza Charlottei 2 VII-VIII
SOCIALE, de E. B. White
ABILITATI DE A - Numără stelele de Lois 2 XIII-XIX
FACE CONEXIUNI Lowly
PRIN FOLOSI REA FARMECUL - Poveste de Crăciun de C. 1
PROPIEI SĂRBĂTORILOR Dickens
EXPERIENTE DE IARNA - Plugușorul, Sorcova, 2
Scenetă de Crăciun
- Evaluare 2
- 1369 -
COMPETENȚE, NR.
TEMA CONȚINUTURI SĂPT.
ABILITĂȚI ORE
4. ABILITATI DE FAMILIA - Cititorul din peșteră de 3 I-IX
AUTOCUNOASTERE, Rui Zink
ABILITATI DE IUBIREA Figura mamei în literatura 2
COMUNICARE română
- Hoțul de cărți de Markus 1
Zusak
- Evaluare 1
- Carte frumoasă, cinste cui 2
te-a scris!-Şezătoare literară
5. ABILITATI DE PRIETENIA - Darul lui Jonas de Lois 2 X-XV
AUTOINGRIJIRE, Lowry
ABILITATI DE - Copilul cel isteț de Petre 1
COMUNI CARE Ispirescu
- Personajul preferat din 1
operele studiate –eseu-
(studiu de caz, caracterizare
scrisă, desen)
- Evaluare 1
Săptămâna altfel - 19-23 martie 2018
PLANIFICAREA ORELOR
SEMESTRUL I
Nr. Nr.
Conţinutul învăţării Activităţi de învăţare Săpt. Evalare
Crt ore
Prezentarea Prezentarea textelor ce vor fi studiate 1 I
programei şi a -Discutarea obiectivelor si a metodelor
optionalului de evaluare
1.  Ce este cartea? Ce - exerciţii de redactare şi de explicare a 1 II Fişe
cărţi citim? termenului carte si prezentarea
criteriilor după care alegem o carte. Activitate
- exerciţii de redactare nuanţata în frontală
 Povestea ceasului raport cu structura şi motivaţiile 1 III Eseul
cu inimă, de Vladimir personale; argumen-
Colin - exerciţii de descriere a unor modele tativ
reprezentative pentru vârsta si opţiunile
personale;
-exerciţii de realizare a unor imagini
după opere literare
 Eseu: Cartea – -exerciţii de reperare a unor argumente 1 IV Activitate
oglinda şi a unor contraargumente; individuala
sufletului -exerciţii de exprimare liberă a
opiniilor;
-exerciţii de comunicare în grup;
 Recreația mare de -exerciţii de realizare a unor imagini 2 V- Activitate
Mircea după opere literare VI frontală
Sântimbreanu -Vizionare film ,,Amintiri din copilarie Activitate
- exerciţii de redare (prin povestire) a individuala
conţinutului unor opere; Eseul
- 1370 -
Nr. Nr.
Crt ore
- Analiza modului de a-şi petrece argumentat
copilaria în operele literare şi copilăria iv
personală
2.  Ulița copilăriei de - exerciţii de redare (prin povestire) a 2 IX- Activitate
Ionel Teodoreanu conţinutului unor opere; X frontală
- Analiza modului de a-şi petrece
copilaria în operele literare şi copilăria
personală 1 XI
 Charlie şi fabrica -Vizionare film Activitate
de ciocolatǎ pe grupe
de Roald Dahl
 Evaluare - exerciţii de reperare a unor argumente 1 XII

şi a unor contraargumente; Activitate
-exerciţii de exprimare liberă a individuala
opiniilor;
-exerciţii de comunicare în grup.
3.  Pânza Charlottei - lectura textului suport pe ansamblu şi 2 VII- Texte
de E. B. White pe roluri; VIII suport
- exerciţii de realizare a unor imagini Activitate
după opere literare pe grupe
- exerciţii de argumentare în sprijinul Activitate
ideii exprimate într-o operă proprie individuala
 Numără stelele - exerciţii de reperare a unor argumente 2 XIII Activitate
de Lois Lowly şi a unor contraargumente; - indepen-
- exerciţii de exprimare liberă a XIV denta
opiniilor; Activitate
- exerciţii de adaptarea frontala
comportamentului verbal şi nonverbal la prin
o situaţie de comunicare inedită (uneori discutarea
neplăcută); eseurilor
colegilor
 Poveste de Prezenta-
Crăciun de C. rea
Dickens portofoliu-
Plugusorul, Sorcova, lui
Sceneta de Craciun - lectura textului suport pe ansamblu şi 3 XV- Texte
pe roluri; XVI suport
 Evaluare -exerciţii de realizare a unor imagini I Activitate
- exerciţii de argumentare în sprijinul
ideii exprimate într-o opera proprie
- exerciţii de comunicare în grup; 2 XVI Activitate
- exercitii de exemplificare a mesajului II- frontala
textului; XIX prin
- exerciţii de recitare cu intonatie a discutarea
poeziilor; eseurilor
- exerciţii de identificare a tradiţiilor colegilor
poporului roman Prezenta-
rea
- 1371 -
Nr. Nr.
Crt ore
portofoliu-
lui
PLANIFICAREA ORELOR
SEMESTRUL al II-lea
Nr. Conţinutul Nr.
Activităţi de învăţare Săpt. Evaluare
Crt învăţării ore
4.  Cititorul din - lectura textului suport pe ansamblu şi 3 I-III Activitate
peșteră de pe roluri; frontală
Rui Zink - exerciţii de realizare a unor imagini Lectura
după opere literare textului
- exerciţii de argumentare în sprijinul suport
ideii exprimate într-o operă proprie Activitate
 Figura mamei în individuala
literatura - lectura textului suport pe ansamblu şi 2 IV- Activitate
română pe roluri; V individuala
ideii exprimate într-o operă proprie -
exerciţii de exprimare liberă a opiniilor;
 Hoțul de cărți de - exerciţii de comunicare în grup;
Markus - exerciţii de redare (prin povestire) a 1 VI Activitate
Zusak conţinutului unor opere; pe grupe
- exerciţii de reperare a unor argumente
şi a unor contraargumente;
 Evaluare - exerciţii de redare (prin povestire) a 1 VII Texte
conţinutului unor opere; suport
- exerciţii de reperare a unor argumente Activitate
şi a unor contraargumente; frontală
-exerciţii de exprimare liberă a
opiniilor; Activitate
-exerciţii de comunicare în grup; individuală
 Carte frumoasă, - activităţi cultural-artistice cu ocazia 2 VIII Texte
cinste cui te-a scris! - unor evenimente; - -IX suport
șezătoare literară exerciţii de audiţie muzicală; Activitate
- exerciţii de prezentare a unor specii frontală
din creaţia populara: doine, proverbe,
ghicitori;
- exerciţii de interpretare a unor Activitate
fragmente din creaţii populare individuală
5.  Darul lui Jonas - lectura textului suport pe ansamblu şi 2 X- Texte
de Lois Lowry pe roluri; XI suport
- exerciţii de argumentare în sprijinul Activitate
ideii exprimate într-o operă proprie individuala
- lectura textului suport pe ansamblu şi 1 XI- Texte
- 1372 -
Nr. Conţinutul Nr.
Activităţi de învăţare Săpt. Evaluare
Crt învăţării ore
 Copilul cel pe roluri; XII suport
isteț de Petre - exerciţii de realizare a unor imagini Activitate
Ispirescu după opere literare frontala
ideii exprimate într-o opera proprie Activitate
- exerciţii de reperare a unor argumente individuala
- exerciţii de redare (prin povestire) a 1 XIII Texte
 Personajul conţinutului unor opere; suport
preferat din operele - exerciţii de reperare a unor argumente Activitate
studiate –eseu - şi a unor contraargumente; pe grupe
(studiu de caz, - exerciţii de adaptarea
caracterizare scrisă, comportamentului verbal şi nonverbal la
desen) o situaţie de comunicare inedită (uneori
neplăcută);
-exerciţii de exprimare liberă a
opiniilor;
-exerciţii de comunicare în grup;
- exerciţii de comunicare în grup; 1 XV Prezentarea
 Evaluare - exerciţii de redare (prin povestire) a portofoliulu
conţinutului unor opere; i
- exerciţii de reperare a unor argumente
- 1373 -
MIRACOLUL DIN PLANTELE MEDICINALE
DISCIPLINA OPŢIONALĂ
Prof. Popa Eleonora

Şcoala Gimnazială Cruşeţ, jud. Gorj
Clasa: a-V-a
Durata: 1 an
Argument
Încă din cele mai vechi timpuri au fost folosite remedii cu plante. La început au fost folosite
împotriva bolilor animalelor domestice şi apoi împotriva bolilor apărute la om. Aceste cunoştinţe,
privind tratarea anumitor boli cu plante medicinale, se transmiteau din generaţie în generaţie,
devenind astfel o metodă eficientă de tratare a bolilor în toate societăţile.
Hipocrate, părintele medicinii, se referea la starea de sănătate ca o posibilitate de a integra
omul în natură. Tot el spunea: “Medicul tratează, natura vindecă”
Folosirea plantelor medicinale, în România, este o tradiţie amintind faptul că filozoful şi istoricul
grec Herodot, menţiona în scrierile sale despre priceperea dacilor în folosirea plantelor pentru
vindecarea rănilor şi calmarea durerilor.
În lume se înregistrează o revenire spectaculoasă la medicina naturistă, homeopatică şi mai
ales la fitoterapie.Fitoterapia utilizează în tratamentul afecţiunilor, produse vegetale obţinute din
plante medicinale.
Produsele de origine vegetală sunt preferate deoarece sunt uşor asimilate şi bine tolerate de
organism, nu produc efecte secundare, nu dau reacţii adverse nedorite şi nu determină obişnuinţă.
Am aplicat acest opţional la clasa a V a, unde se studiază plante pentru a familiariza elevii
cu cele mai cunoscute plante medicinale.Programa opţionalului are rolul de a completa cultura
generală a elevilor asigurată de curriculum obligatoriu cu cunoştinţe şi deprinderi dintr-un domeniu
faţă de care elevii manifestă interes şi anume utilizarea plantelor medicinale din perspectiva mai
multor discipline (biologie, chimie, informatica).
În flora spontană a României vegetează circa 870 specii de plante medicinale cu acţiune
terapeutică recunoscută şi 370 care au însuşiri recunoscute ca efecte farmacodinamice. Plantele
medicinale au importanţă pentru economia ţării, la ora actuală medicamentele de origine vegetală
ocupând un loc din ce în ce mai mare în arsenalul terapeutic.
Multe plante medicinale preferă particularităţile climatice specifice din zona noastră:
- 1374 -
muşeţel, păducel, busuioc, tei, mentă, cimbru, pelin, pătlagină, soc, măceş, etc, de aceea vor fi uşor
de studiat şi de recoltat.
Competente specifice Activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevii vor fi Pe parcursul clasei a V-a se realizează
capabili: următoarele activităţi:
1.1 Recunoaşterea principalelor plante - observarea şi descrierea unor plante medicinale
medicinale; cunoscute, folosind plante presate, atlase, planşe,
etc.
1.2 Descrierea părţilor componente ale -observaţii asupra formei, mărimii plantelor, a
unei plante şi srecunoaşterea adaptărilor culorii florilor şi fructelor. Observarea şi
plantelor medicinale la mediul de viaţă; descrierea mediului de viaţă al plantelor cultivate
2.1 Exersarea diferitelor surse de -observaţii asupra plantelor în mediul de viaţă,
informare pentru colectarea de date albume, C.D.-uri reprezentând plante medicinale.
privind plantele medicinale şi utilizarea
lor;
2.2 Recoltarea de plante medicinale şi -colectarea şi conservarea corectă a plantelor
cunoaşterea modului corect de uscare a medicinale.
acestora;
2.3 Aplicarea concluziilor rezultate în -realizarea diferitelor produse din plante
urma investigaţiilor realizate; medicinale: infuzie, decoct, macerat şi precizarea
organelor plantelor folosite la obţinerea lor.
4.1 Rezolvarea de situaţii-problemă legate -discuţii privind rolul omului în conservarea
de ecologia şi protecţia acestor plante; speciilor de plante, în general şi a plantelor
medicinale, în special.
-necesitatea studierii plantelor medicinale, având
în vedere rolul lor pentru sănătatea omului.
4.2 Argumentarea avantajelor şi Proiecte, referate, postere, privind medicina
dezavantajelor folosirii plantelor naturistă
medicinale ca metode alternative în -elaborarea unor ierbare cu plante medicinale.
tratarea unor afecţiuni.
Lista de conţinuturi
1. Istoricul utilizării plantelor medicinale ca mijloc de vindecare
2.Cunoaşterea plantelor medicinale din România şi a zonelor de răspândire
3. Cunoaşterea plantelor medicinale din zona Cruşeţ. Gorj
- Coada şoricelului- Fam. Asteraceae
- Cireşul - Fam. Rosaceae
- Gălbenele, filimică - Fam. Asteraceae
- Menta – Fam. Lamiaceae
- Muşeţelul - Fam. Asteraceae
- Păducelul - Fam Rosaceae
- Păpădia - Fam. Asteraceae
- Rostopască - Fam. Papaveraceae
- 1375 -
- Socul - Fam. Caprifoliacea
- Sunătoarea - Fam. Hypericaceae
- Teiul - Fam. Tiliaceae
- Traista ciobanului - Fam. Brassicaceae
6. Plante medicinale cu care au efect toxic asupra organismului
7. Tehnici generale de recoltare a plantelor medicinale
- perioada favorabilă recoltării
- transportul, uscarea şi păstrarea plantelor medicinale
8. Forme de utilizare a plantelor medicinale: infuzia, decoctul, maceratul, vinul, siropul,
cataplasmele.
9. Limitele folosirii plantelor medicinale
10. Rolul plantelor medicinale în medicina alternativă.
Strategiile didactice utilizate vor situa elevul în centrul activităţilor de învăţare selectate în
raport de conţinut, tipul de lecţie şi opţiunea profesorului.
Ca medode didactice se pot folosi:
- studiul de caz, care presupune o confruntare directă a elevului cu o situaţie reală;
- experimentul de laborator, pentru realizarea diferitelor produse din plante medicinale:
infuzie, decoct, macerat;
- lucrul în grup, pentru realizarea unor herbare;, albume
- dezbateri şi discuţii în grup pentru stabilirea consecinţelor utilizării incorecte a plantelor
medicinale;
- elaborarea de referate, postere, desene pe această temă.
Curriculum-ul opţionalului ,, Miracolul din plantele medicinale’’ urmăreşte formarea
următoarelor valori şi atitudini:
- motivaţia pentru aplicarea cunoştinţelor dobândite în viaţa cotidiană;
- interesul pentru cunoaşterea plantelor medicinale şi utilizările lor terapeutice;
- preocuparea pentru dobândirea informaţiilor privind colectarea, uscarea şi păstrarea
plantelor medicinale;
Evaluare
- Probe orale, scrise şi practice: se utilizează metode activ-participative, în care elevii sunt
- 1376 -
încurajaţi să-şi expună punctul de vedere. Probele practice sunt bazate pe activităţi de
investigare-experimentare şi observaţii directe asupra materialului biologic;
- Referate având ca temă plantele medicinale şi importanţa lor pentru sănătatea omului;
- Albume cu fotografii cu plante medicinale.
- Desene, postere cu plante medicinale.
Bibliografie:
1. Ion Iordache, Ulpia Maria Leu, Constantin Ion – Metodica predării – învăţării biologiei –
Editura Solaris, - Iaşi 2004
2. Barna Adriana, Pop Irina, Moldovan Agaftea – Predarea biologiei în învăţământul gimnazial.
EDP Bucureşti 1998
3. Ion I. Băra, Petre Gh. Tarhon, Florin Floria - Plantele - izvor de sănătate, Chişinău, «Ştiinţa»,
1993
4. Florentin Crăciun, Mircea Alexan, Carmen Alexan - Ghidul plantelor medicinale uzuale,
Editura ştiinţifică, Bucureşti 1992
5. Gr. Constantinescu, Să ne cunoaştem plantele medicinale, Editura medicală, Bucureşti, 1986.
- 1377 -
PROIECT DE VOLUNTARIAT:
„DIFERIŢI DAR EGALI!”
Prof. Popa Gabriela

Liceul „Voievodul Mircea” Târgovişte, jud. Dâmbovița
Perioada de realizare - 2016-2018

Partener: ŞCOALA TUDOR VLADIMIRESCU TÂRGOVIŞTE
Argument
Proiectul Diferiţi dar egali şi-a dorit a fi o activitate extraşcolară, desfăşurată în vederea
implicării în viaţa comunităţii, elevii trebuind să conştientizeze aspecte ale cetăţeniei democratice,
la nivel local, prin implicarea într-o societate în continuă dezvoltare dar care uită uneori că există şi
persoane defavorizate, care au nevoie de ajutor.
Scopul proiectului
Proiectul Diferiţi dar egali! a fost conceput cu scopul de a implica mai activ în comunităţile
locale copii cu nevoi speciale proveniţi din centrele de plasament, implicarea copiilor cu probleme
sociale, a profesorilor, elevilor şi celorlalţi voluntari într-un proiect de colaborare.
De asemenea, încurajarea elevilor în sensul implicării în lucrul cu copiii defavorizaţi în
vederea susţinerii acestui proces de integrare socială şi dezvoltare educativă.
Voluntari:
Popa Gabriela - profesor al Liceului „Voievodul Mircea” Târgovişte
elevi din clasa a XI-a P OMV ai Liceului „Voievodul Mircea” Târgovişte
Grup ţintă: un grup de 20 elevi cu vârsta între 7-13 ani din cadrul Şcolii Tudor
Vladimirescu din Târgovişte
Buget: Elevii şi profesorii au participat, în mod voluntar, cu bani, după posibilităţi şi

activităţile propuse spre desfăşurare.
Obiective:
 Elevii să îşi dezvolte cunoştinţele şi abilităţile legate de aspecte semnificative ale
- 1378 -
educaţiei într-un mod plăcut şi incitant;
 Să devină mai implicaţi şi mai integraţi în comunităţile lor locale şi să se bucure de
dezvoltarea de relaţii noi şi personale de prietenie cu voluntarii;
 Să dobândescă respectul de sine şi îşi apreciază mai mult propria valoare şi propriile
merite, ajungând, astfel, să câştige şi aprecierea celorlalţi;
 Să îşi dezvolte abilităţile creative şi de exprimare prin stimularea oferită de activităţile
fizice şi mentale diverse;
 Să îşi dezvolte noi abilităţi fizice printr-un program variat de activităţi sportive şi alte
activităţi fizice;
 Să îşi dezvolte propriile abilităţi şi talente individuale sau să îşi urmărescă propriile
domenii speciale de interes.
Plan de acţiune:
Proiectul s-a desfăşurat pe tot parcursul anului 2016-2017 iar activităţile au fost programate
bimestrial.
Luna Activitatea Voluntari/ Ora Descrierea activităţii

beneficiari
Fructe şi legume de 16 voluntari 13.00 – 15.00 Elevii vor picta diferite fructe şi legume
octombrie
toamnă 20 copii specific sezonului şi, la finalul activtăţii, vor

Atelier de pictură realiza împreună salată de fructe.
-realizarea unei expoziţii
Uite, vine Moş Crăciun! 16 voluntari 13.00 – 15.00 Elevii vor picta imagini cu diferitele
obiecte pe care şi le doresc de la Moş Crăciun
decembrie
20 copii
Atelier de pictură şi vor umple o ghetuţă, în speranţa
Clubul de lectură îndeplinirii dorinţelor lor.
Se vor citi sau recita colinde.
Mărţişorul 16 voluntari 13.00 – 15.00 Se vor realiza felicitări sau mărţişoare

martie
Atelier de lucru manual 20 copii pentru mame sau educatoare.

Obiceiuri de Paşti 16 voluntari 13.00 – 15.00 Se vor încondeia ouă, se vor realiza
aprilie
Atelier de picture 20 copii felicitări cu temă pascală

Atelier de lucru manual -realizarea unei expoziţii
5 iunie - Ziua Mediului 16 voluntari 13.00 – 15.00 Elevii vor confecţiona obiecte decorative
iunie
20 copii din materiale reciclate.

a. Procedura de autoevaluare:
Realizarea unui raport la finalul fiecărei activităţi desfăşurate care va include dovezi ale
susţinerii acesteia.
- 1379 -
Liceul „Voievodul Mircea” Târgovişte Şcoala Tudor Vladimirescu din Târgovişte
ZIUA ORA ACTIVITATEA
NUMĂRUL DE VOLUNTARI NUMĂRUL DE COPII / BENEFICIARI

SCOPUL ACTIVITĂŢII
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII
MATERIALE NECESARE
CÂT DE MULT SUCCES a avut activitatea?
Aţi atins scopul?
Ce trebuie să faceţi înaintea următoarei vizite?
Ce aţi învăţat din activitate?
Ce au învăţat copiii din activitate?
b. Studii de caz ale copiilor participanţi la proiect şi observarea efectelor pe care le-a avut
activitatea desfăşurată, asupra lor
c. chestionare adresate elevilor Liceul „Voievodul Mircea” Târgovişte
EVALUARE - ELEVII LICEULUI
RĂSPUNDEŢI COMPLET LA FIECARE ÎNTREBARE

Numele liceului: ______________________________
Ziua sau zilele de vizită: ________________________
Activităţile în care aţi fost implicaţi: ______________________________
1.De ce aţi dorit să participaţi ca voluntar la Proiectul Diferiţi dar egali?
2.Care au fost aşteptările voastre, inclusiv temerile şi îngrijorările? (în ceea ce îi priveşte pe
copii)
3.Ce aţi învăţat despre voi înşivă din participarea la Proiectul Diferiţi dar egali?
4.Ce aţi învăţat despre copii?
5.Ce aţi câştigat de pe urma implicării în Proiectul Diferiţi dar egali?
6.Ce credeţi că au câştigat copiii?
7.Le-aţi recomanda prietenilor Proiectul Diferiţi dar egali?
8.Implicarea v-a făcut să vă gândiţi la modul în care învăţaţi sau lucraţi la şcoală sau acasă?
9.Participarea la Proiectul Diferiţi dar egali v-a ajutat în vreun fel în activitatea şcolară?
10.Aţi dori să vă implicaţi în Proiectul Diferiţi dar egali şi după terminarea liceului, în timpul
- 1380 -
facultăţii?
11.Ce alte păreri mai aveţi despre implicarea voastră în Proiectul Diferiţi dar egali?
12.Cum v-aţi rezuma într-o singură propoziţie sentimentele legate de acest proiect?
13.Aţi dori să adăugaţi sau să eliminaţi ceva din program / activităţi?
Forme de organizare a activităţilor:

Activităţile se vor desfăşura frontal, individual sau pe grupe.
Sustenabilitatea proiectului s-a dovedit a fi direct proporţională cu relaţia celor implicaţi

cu comunitatea locală. Tot mai mulţi elevi îşi doresc implicarea în anul şcolar viitor, chiar şi numai
din punct de vedere financiar. Elevii liceului au făcut colecte pentru ajutorarea celor mai puţin
norocoşi decât ei, strâgând haine, fructe, jucării etc.
- 1381 -
- 1382 -
PROGRAMĂ OPŢIONAL
JOCUL „INTELIGENT”
Prof. înv. primar Popa Maria

Școala Gimnazială Nr. 2 „Diaconu Coresi” Brașov
Tipul opţionalului: La nivelul mai multor arii curriculare (Matematica şi Ştiinţe ale naturii, Limbă
şi comunicare, Om şi societate, Arte, Tehnologii)
Clasa: a II-a
Nr. de ore: 1oră/săptămână
Argument
Trăind în epoca unei vieţi cerebral intensive, o mare bogăţie o reprezintă inteligenţa şi
creativitatea pe care suntem datori să le cultivăm. Adultul creator este rezultatul formării copilului
creator. Un rol important în formarea şi dezvoltarea copilului creator îl constituie jocul. Rezolvarea
unei sarcini didactice, fie că respectă anumite reguli, fie sub forma unor exerciţii, este mai puţin
respinsă în planul efortului intelectual depus de copii dacă se desfăşoară sub forma jocului.
La intrarea in şcoală (şi chiar câţiva ani după aceea), copilul nu renunţă cu uşurinţă la
comportamentul ludic. Trebuie ca activitatea de învăţare în forma lecţiilor să fie mult mai tentantă şi
atractivă ca jocul pentru ca elevul să se îndepărteze de el. Şcoala ţine prea puţin cont de mobilurile
interne care determină şi corelează anumite conduite ale copilului. De aici rezultă importanţa
menţinerii jocului în activitatea de învăţare din şcoală. Specialişti în teoria jocului susţin că
întronarea spiritului jocului în învăţare ar fi una din căile cele mai importante de a scoate şcoala din
criza prin care trece.
Succesul micului şcolar este garantat într-o mare măsură dacă învăţătorul va crea o punte de
legătură între „joc” ca tip de activitate dominantă, în care este integrat copilul în perioada
preşcolară, şi „învăţare” ca activitate specifică şcolii. Putem spune că în şcoala primară jocul nu
poate fi în afara preocupărilor învăţătorilor pentru că, aşa cum spunea Eduard Claparede, „a
introduce în şcoală atmosfera jocului este de altfel singura posibilitate de a o pune la adăpost de
învinuirea ce i se aduce şi care altminteri ar fi pentru ea ca o condamnare fără apel”.
Competențe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

1. descoperirea unor reguli ale formării unui -exerciţii de descoperire a regulilor formării
şir dat şi continuarea șirului unui şir dat;
- 1383 -
-exerciţii de construire a unui şir numeric sau
de simboluri;
-exerciţii de marcare a traseelor ce trebuie
parcurse în labirinturi;
-rebusuri;
2. utilizarea unor forme/figuri geometrice în -exerciţii – joc de realizare a unor construcţii
realizarea unor construcţii deosebite cu chibrituri, LEGO; transformarea lor în
forme plane prin mutarea sau scoaterea unor
piese;
3. implicarea prin joc în studiul matematicii -exerciţii de descoperire a erorilor în desene
și a deosebirilor dintre desene;
-jocuri-surpriză de unire a unor puncte pentru
descoperirea desenului ascuns;
-exerciţii de găsire a perechilor logice;
-jocuri de puzzle;
4. reconstituirea unor modele, decupând, -exerciţii de decupare/colorare
colorând şi aşezând în ordine secvenţele corespunzătoare sarcinilor;
-exerciţii de lipire a secvenţelor decupate în
ordine firească;
5. îmbinarea în mod adecvat a tehnicilor de -activităţi practice de realizare a unor
realizare a unor produse simple sau/şi produse, compoziţii şi jucării folosind
complexe tehnicile TANGRAM / ORIGAMI;
-exerciţii de desenare pe hârtie transparentă a
unor figuri, decuparea şi lipirea lor;
-exprimarea orală, în cuvinte simple, a unor
opinii relative la produsele proprii sau ale
altora;
6. manifestarea iniţiativei în colaborarea cu -activităţi în formaţii de lucru constituite după
colegii pe parcursul activităţilor practice diferite criterii;
-jocuri şi întreceri individuale şi pe echipe;
-jocuri, ştafete, întreceri;
-activităţi practice de exersare;
7. improvizarea spontană a unor mişcări pe -exerciţii de mişcare pe muzică;
muzică, a unor exerciții de dicție acţionând în -dialog spontan (personaje, animale);
echipă -completarea calendarului naturii prin desene
şi simboluri;
8. utilizarea unor simboluri şi informaţii -jocuri pe calculator;
referitoare la fenomene observabile în mediul -jocuri şi concursuri de creare şi redare prin
înconjurător desen;
9. crearea și interpretarea unor poveşti după -exerciţii de realizare a unor compoziţii
un desen şi invers figurative sau nonfigurative pe baza cărora să
creeze poveşti
-dramatizări, teatru
Conţinuturi
Matematica în joc și joacă
Probleme de logică şi perspicacitate
Tabele şi grafice
”Drumul cel mai scurt”
- 1384 -
Probleme distractive
Micii inventatori
Micii constructori
Micii graficieni
Tangram. Origami
Puzzle
„Limba noastră-i o comoară”
Rebusuri
Lumea poveştilor
Frământări de limbă
Tehnici dramatice
Teatru.
Elevul va învăţa, prin joc și prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru
dezvoltarea sa armonioasă. Se va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate disciplinele,
creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală.
Se va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea
încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru participarea
activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. Se va
pune accent pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a
acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi
sentimente despre ceea ce învaţă.
Se vor utiliza strategii didactice moderne și de grup: metoda cubului, ciorchinele, cadranele,
explozia stelară, jocul didactic, diagrama Venn, proiectul, tehnici dramatice etc.
Lecțiile se vor desfășura într-o atmosferă relaxantă, dezvoltându-se spiritul competitiv și de
echipă.
Valori și atitudini
Disponibilitate pentru învăţare
Conştientizare şi implicare în problemele abordate
Receptivitate şi flexibilitate pentru aplicarea cunoştinţelor ştiinţifice în viaţa cotidiană
Stimularea curiozităţii, imaginaţiei, încrederii în forţele proprii
Formarea deprinderii de a rezolva situaţii problemă ce îl va ajuta să se adapteze la cerinţele
societăţii viitoare
- 1385 -
Manifestarea liberă a impresiilor într-un climat emoţional adecvat.
Portofoliul
Observarea sistematică a comportamentului
Evaluări orale şi scrise
Evaluări practice.
Bibliografie:
Eduard Dăncilă, Ioan Dăncilă, 2000, Matematică distractivă pentru ciclul primar, Bucureşti,
Editura Sigma
Alexandrina Dumitru, Viorel-George Dumitru, 2005, Activităţi transdisciplinare pentru
grădiniţă şi ciclul primar, Piteşti, Editura Paralela 45.
- 1386 -
Prof. itinerant Popa Rodica

Centrul Scolar de Educaṭie Incluzivă Nr. 1 Ploiesti, jud. Prahova
Data:
Elevi: S. I.
Clasa: a II –a
Scoala Gimnazială Sălciile
Prof. itinerant/de sprijin: Popa Rodica
Tipul activitătii: de sprijin (consolidare de priceperi si deprinderi)
Tema activitătii: Grupurile de litere
Subiectul activitătii: “Ne jucăm cu cuvintele!”
Scopul activitătii: Consolidarea identificării si pronuntării corecte a grupurilor de litere (ce, ci, ge,
gi, che, chi, ghe, ghi). Îmbogătirea vocabularului activ si pasiv.
OBIECTIVE DE REFERINTẬ:
1. Să formuleze clar si corect enunturi verbale potrivite unor situatii date.
2. Să scrie si să citească corect silabe, cuvinte si propozitii simple.
 Cognitive:
O1 – să formuleze cel putin trei enunturi din cinci cerute pe baza unor imagini date.
O2 – să recunoască grupurile de litere ȋn cel putin patru cuvinte din cele prezentate.
O3 – să despartă ȋn silabe trei cuvinte care contin grupurile de litere, cu/fără sprijin
psihopedagogic.
O4 –să asocieze cu denumirea corespunzătoare cel putin trei imagini cu obiecte ce contin
grupuri de litere.
O5 – să completeze cel putin patru cuvinte lacunare din cele date cu grupurile de litere
corespunzatoare.
O6 – să scrie corect, lizibil si estetic o propozitie din cele date ce contin grupurile de litere.
 Afectiv- atitudinale:
O7-să manifeste initiativă si o atitudine degajată ȋn comunicarea orală
O8- să manifeste interes si plăcere pentru redactarea corectă si ȋngrijită a literelor,cuvintelor.
- 1387 -
A) Conversatia,explicatia, observatia, exercitiul, metoda fonetică analitico-sintetică
B) Mijloace didactice: Jetoane cu imagini, jetoane cu denumirea imaginilor, fise de
lucru, tabla, creta
C) Forme de organizare a activitătii: individual, independent
D) Evaluare: formativă, prin aprecieri verbale stimulative, observarea comportamentului
E) Resurse: -temporale: 45 min
-Umane: 1 elev
Bibliografie: Carolina Bodea Hategan – Logopedia.Terapia tulburarilor de limbaj.
Structuri deschise, Ed.Trei, Bucuresti, 2016
“Sa comunicam cu….placere” – Ghid pentru parinti, educatori si alte personae implicate
in lucrul cu copii care au dificultati de comunicare. Editura Alpha, 2015
DESFẶṢURAREA ACTIVITẶŢII
MIJLOA
OB. CONTINUTURI/TIPURI
Nr. ETAPE TIMP METODE CE
OPER DE EXERCITII
DE INV.
1 Moment Sunt asigurate conditiile necesare 1’ Conversaṭia
organizatoric activitătii:sunt pregătite materialele Explicaṭia
necesare,este aerisită sala.
2 Anunṭarea Eleva este anunṭată că ȋn activitatea ce va 1’ Conversaṭia
temei urma să se desfăṣoare ȋṣi va aminti Explicatia
gupurile de litere ȋnvăṭate- le va Observaṭia
descoperi ȋn cadrul unor cuvinte,va
despărṭi cuvintele ȋn silabe ṣi va
completa propoziṭii lacunare.
3 Consolidarea, O1 Elevei ȋi sunt prezentate jetoane cu Explicaṭia
Aprofundarea O2 imagini care conṭin grupurile de litere. 20’ Observaṭia Jetoane cu
ṣi completarea O3 După recunoaṣterea ṣi numirea obiectelor Metoda fonetică imagini
cunoṣtintelor O4 din imagini, eleva trebuie să formuleze analitico- Jetoane cu
O7 enunṭuri pe baza imaginilor prezentate. sintetică denumirea
Alături de jetoanele cu imagini eleva va imaginilor
primi ṣi jetoane cu denumirea imaginilor. Tabla
Eleva va trebui să extragă un jeton - Cretă
imagine,să spună cum se numeṣte
imaginea, să despartă cuvậntul ȋn silabe
ṣi apoi să caute jetonul cu denumirea
imaginii. Pe tablă va scrie, apoi,
cuvintele bisilabice despărṭite ȋn silabe.
4 Obṭinerea Apoi,eleva va primi o fiṣă de lucru ȋn Conversaṭia Fiṣă de
performanṭei O5 care va trebui să completeze grupul de 10’ Explicaṭia lucru
O8 litere corespunzător fiecărui cuvậnt scris. Observaṭia
Exerciṭiul
5 Asigurarea O6 După finalizarea sarcinii,eleva va primi o 10’ Conversaṭia Fisă de
conexiunii O8 altă fisă ȋn care va trebui să completeze Explicaṭia lucru
inverse propozitii lacunare cu cuvintele potrivite. Exerciṭiul
6 Aprecieri O7 Se vor purta discuṭii cu privire la 3’ Conversaṭia
finale desfăṣurarea activităṭii,ȋn general,ṣi la Explicaṭia
modul cum s-a implicat eleva.Se va face Aprecieri
aprecieri verbale stimulative. verbale
stimulative
- 1388 -
FIṢĂ DE LUCRU
Completează propoziṭiile următoare cu cuvậntul potrivit: CIREṢE; GEM; GHIOZDAN; ROCHIE;

CER; GHETE; GIRAFẶ; SPICE; NUCI
1. Ioana are o ……………………….frumoasă.
2.La zoo am văzut o …………………………….
3.Andrei are un ……………………………….albastru.
4.Norii sunt pe ……………………..
5.Iarna purtăm……………………………………
6.Azi am mậncat ………………………………pe pậine.
7.Grậul are multe…………………………….
8.Tata mănậncă miezul de la …………………..……..sparte de el.
- 1389 -
JETOANE CU IMAGINI GRUPURI DE LITERE
- 1390 -
JETOANE CUVINTE
CHEIE CEAPA
OCHI CEAS
CEASCA CHIBRIT PINOCCHIO

GHETE
CIUPERCA RACHETA GHIOZDAN
UNGHIE GHIVECI
RIDICHE
CHITARA
- 1391 -
COMMENT DEVELOPPER LA COMPREHENSION ECRITE
Prof. Popescu Andreea-Maria

La compréhension écrite est une activité de communication langagière retenue par le Cadre
européen commun de référence pour les langues qui permette aux apprenants de communiquer dans
des situations déterminées.
L’enseignant doit guider son apprentissage de sorte qu’il développe les deux processus
cognitifs complémentaires censés le conduire à la construction du sens: le processus sémiologique
et le processus onomasiologique. Pour bâtir du sens, il ne suffit pas de juxtaposer des mots, de
morceler un énoncé en unités de sens qui se succèdent. Il faut appréhender le message dans sa
globalité, tenir compte du contexte et de la situation. Le processus séméiologique va du mot au
discours: comprendre le message à partir de la compréhension des mots/groupes de mots/phrases.
Le processus onomasiologique va du discours au mot: comprendre le message à partir des
hypothèses qui anticipent le sens et qui génèrent des attentes quant aux formes linguistiques que les
significations vont prendre.
Il ne faut pas se proposer de tout faire comprendre aux apprenants mais de les faire devenir
plus autonomes progressivement. Le but est de les aider à développer des stratégies utiles dans
l’apprentissage de la langue.
L’enseignant doit partir de documents authentiques choisis en fonction du niveau des
apprenants et de leurs pré acquis, des contenus linguistiques/civilisationnels que l’on se propose
travailler et qui doivent correspondre aux intérêts et préoccupations des apprenants.
Les supports de compréhension écrite doivent donner systématiquement lieu à
l’accomplissement de tâches variées de production. Il s’agit de repérer des informations pertinentes
dans le document pour réaliser une tâche centrée sur le sens.
Quel que soit le type du document choisi, les activités didactiques proposées selon les
spécificités du genre abordé devront conduire à l’appropriation par les apprenants des compétences
sociolinguistique, linguistique et pragmatique.
Dans l’apprentissage de la compréhension écrite, c’est essentiel d’inférer à partir des
éléments reconnus dans le document: le type de texte; le contexte – l’origine du document; les
principaux paramètres de la communication - émetteur, récepteur, objet; les articulateurs logiques; les
mots-clés et les points forts; les relations temporelles - temps verbaux, marques de temps,
indicateurs temporels; les données culturelles, sociologiques, politiques etc.
- 1392 -
Pour réussir la compréhension écrite il est nécessaire de: présenter les objectifs à atteindre;
varier les types de document; diversifier les procédures d’exploitation pédagogiques; partir du
connu (la situation) vers l’inconnu (le discours); poser des questions qui poussent l’élève à la
réflexion, qui développe le sens de la découverte; éviter les questions qui demandent des réponses
automatiques; expliquer les critères pour parvenir à réaliser la tâche attendue; créer une situation
stimulante pour engendrer une bonne motivation; mettre à profit les connaissances des apprenants
en langue cible de façon communicative. L’enseignant constitue une partie importante de
l’environnement de l’apprentissage/acquisition d’une langue. Il est avant tout un facilitateur
d’apprentissage. Il guide les apprenants à travers leur propre parcours, suit leur progrès, trouve des
moyens d’identifier, d’analyser et de surmonter leurs difficultés d’apprentissage ainsi que de
développer leurs capacités individuelles à apprendre.
C’est pourquoi l’enseignant doit être une personne ressource qui encourage et motive les
apprenants, pratique le conseil et l’aide à l’apprentissage, les met en situation de communication
réelle et offre une ouverture sur le monde.
Le Cadre européen commun de référence pour les langues aide les enseignants à réfléchir à
leur propre pratique et aux façons dont leurs apprenants apprennent, les encourage à clarifier leurs
objectifs et à rendre leurs méthodes et évaluation cohérentes avec ces objectifs.
Pour exemplifier, je propose une séquence didactique utilisée au niveau d’étude VIIe (A 2),
à partir d’un texte et des exercices du manuel (ed. Cavalliotti), en utilisant comme support le
manuel (ed. Cavalliotti), Cahier de travail pour la VIIe (ed. Booklet) et Activités thématiques pour
la VIIe (ed. Booklet):
Intitulé de la séquence: Pour situer un événement dans le temps
Compétences visées
 expression orale:
- répondre aux questions;
- utiliser le lexique appris;
 compréhension écrite:
- dégager le sens global d’un document écrit;
- repérer des relations temporelles dans un document écrit;
 expression écrite:
- employer correctement les temps verbaux et les indicateurs temporels dans des phrases
données/des énoncés propres.
Thème: L’exploitation d’un document authentique – fragment d’un texte littéraire
Objectifs:
- 1393 -
 linguistiques:
 communicatifs:
- formuler des hypothèses;
- situer dans le temps;
 socioculturels:
- le texte littéraire authentique;
Supports:
 fiches de l’apprenant;
Déroulement de la classe
Mise en route
 Exercices d’appariement
Comment appelle-t-on le livre où l’on trouve:
la définition des mots un atlas
les pays du monde une encyclopédie
des recettes un dictionnaire
des informations de tous les domaines un guide
des leçons et des exercices un livre de cuisine
des informations pour les touristes un catalogue
des articles proposés à la vente un manuel
 Demander le point commun qui existe entre les mots proposés.
 Inviter les apprenants à proposer d’autres mots ou expressions qu’ils connaissent, liés au
sujet.
Compréhension globale
 Proposer le document écrit aux élèves: « Le voyage de Caroline » (manuel, page 100).
 Demander de s’intéresser à l’entourage du texte: titre, auteur, mise en page, source du
support, illustrations.
 Faire des hypothèses sur le type et le contenu du document à partir du titre et des images.
 Lecture silencieuse du texte.
 Repérage des informations pertinentes dans le document.
Questionnement oral:
- Qui ?
………………………………………………………………
- Quoi ?
………………………………………………………………
- 1394 -
- Où ?
………………………………………………………………
- Quand ?
………………………………………………………………
- Comment ?
………………………………………………………………
- Pourquoi ?
………………………………………………………………
Compréhension détaillée
 Observer et décrire l’organisation du texte: ponctuation, paragraphes, connecteurs qui
assurent la cohérence textuelle et construisent le sens.
 Repérage des relations temporelles: temps verbaux, marques de temps, indicateurs
temporels.
Remplissez le tableau (travail de groupes):
PRÉSENT PASSÉ COMPOSÈ FUTUR PROCHE
Identifiez les pronoms compléments d’objet direct et indirect (travail avec le voisin / la
voisine).
Exercices de compréhension écrite
 Remplir la fiche:
Dans les phrases ci-dessous, mets les verbes d’abord à l’imparfait, puis au futur simple.
Choisis pour chaque phrase l’indicateur temporel convenable:
Caroline, Pouf et Youpi (aller) chez la cousine Ursule.
(chaque été; l’été prochain)
Ils (descendre) à la gare de Tournesol.
(toujours; bientôt)
Le neveu du chef de gare les (conduire) chez Ursule.
(d’habitude; demain)
- 1395 -
Pour aller à Tournelune, ils (prendre) à travers champs.
(autrefois, cette fois-ci)
La cousine Ursule les (attendre) avec impatience.
(chaque fois; de nouveau)
Elle leur (offrir) un bon dîner.
(toujours; ce soir)
 Mise en commun des réponses.
Évaluation
 Lecture du texte à voix haute, par le professeur, puis par les élèves.
Élargissement
 Expression écrite:
Est-ce qu’il t’es jamais arrivé de te perdre, la nuit, dans la forêt ou dans le champ? Si oui, dis
comment tu t’es tiré d’affaire! Sinon, imagine…
BIBLIOGRAPHIE
Ouvrages
BEACCO, J.- C., L’approche par compétences dans l’enseignement des langues, Didier, Paris,
2007
BOURGUIGNON, C., Pour enseigner les langues avec le CECRL: clés et conseils, Delagrave,
Paris, 2010
CONSEIL DE L’EUROPE, Un cadre commun de référence pour les langues: Apprendre,
Enseigner, Évaluer, Didier, Paris, 2001
CUQ, J. - P., Gruca, I., Cours de didactique du français langue étrangère et seconde, Presse
Universitaires de Grenoble, 2002
MINISTÈRE DE L’ÉDUCATION, DE LA RECHERCHE, DE LA JEUNESSE ET DU SPORT,
Manuel de formation. Professeurs de français, SIVECO, 2011
PENDANX, M., Les activités d’apprentissage en classe de langue, Hachette FLE, Paris, 1998
TAGLIANTE, C., La classe de langue, CLE International, Paris, 1994
WIDDOWSON, H., Une approche communicative de l’enseignement des langues, Crédif/Hatier,
Coll. LAL, 1981.
Articles
GALISSON, R., À enseignant nouveau, outils nouveaux, Le Français dans le monde, Recherches et
applications, Numéro spécial « Méthodes et méthodologies », janvier 1995
- 1396 -
Gremmo, M. – J., Holec, H., Crapel, La compréhension écrite: un processus et un comportement,
Le Français dans le monde, Recherches et applications, Numéro spécial Fév/Mars 1990
Rosen, E., La perspective actionnelle et approche par les tâches en classe de langue, Le Français
dans le monde, no 45, janvier 2009.
- 1397 -
„NU NE JUCĂM CU FOCUL!”
Ed. Popescu Elena

TITLUL PROIECTULUI: „NU NE JUCĂM CU FOCUL!”

TIPUL PROIECTULUI: local
INIŢIATORII PROIECTULUI:
Educatoarele grupei mari
ECHIPA DE PROIECT:
Cadrele didactice ale unității inițiatoare
Cadrele unității partenere
COLABORATORI:
Grădinița inițiatoare
Unitatea parteneră
ARGUMENT
Acest parteneriat are scopul de a contribui la educarea a copiilor, utilizând modalități
interactive privind managementul riscului. Cutremurele, inundațiile, alunecările de teren sunt
exemple de fenomene naturale produse de-a lungul evoluției pământului. Creșterea rapidă a
populației, mărirea gradului de sărăcie, poluarea și degradarea mediului au contribuit la
transformarea acestor fenomene materiale, precum și pagube importante asupra infrastructurii.
Colaborarea permanentă în cadrul comunității poate contribui la reducerea impactului dezastrelor,
iar copiii joaca un rol important în acest proces.
Tot prin această colaborare dorim să promovăm educarea privind apărarea împotriva
incendiilor, precum și modul de prevenire și comportare în situații de urgență, atât în familie, cât și
la grădiniță. Educarea privind apărarea împotriva incendiilor nu înseamnă să li se interzică copiilor
tot ceea ce are legătură cu focul. Se știe că focul i-a fascinat mereu pe copii și, prin urmare, este
necesar ca de la cele mai fragede vârste copiii să afle care sunt pericolele focului și fumului și să
exerseze cu ei comportamentul corect în caz de incendiu sau în diferite situații de urgență.
SCOP:
Creșterea gradului de conștientizare a riscurilor dezastrelor prin implicarea preșcolarilor în
activități preventive derulate la nivelul unității împreună cu specialiști ISU.
- 1398 -
Receptarea şi respectarea unor norme de prevenire a incendiilor;
Cunoaşterea de către copii a mijloacelor de intervenţie pentru stingerea incendiilor.
Informarea privind principalele tipuri de risc, a formelor de manifestare a acestora, a
măsurilor și a modului de acțiune și comportare în situația producerii lor;
Familiarizarea copiilor cu efectele benefice şi dăunătoare ale focului;
Însușirea unor deprinderi de prim ajutor în situații de urgență;
Familiarizarea copiilor cu modul de intervenţie al pompierilor în stingerea incendiilor.
ETAPELE PROIECTULUI:
1. Concepția
2. Planificarea activităților
3. Implementarea proiectului
4. Evaluarea proiectului.
Grup ţintă: preșcolarii grădiniței
Durată: un an
METODE ŞI TEHNICI DIDACTICE DE LUCRU: conversaţia, explicaţia, exerciţiul,
demonstraţia, jocul de rol, vizite, plimbări, întâlniri cu pompierii militari, activitate practic-
aplicativă etc.
RESURSE:
a) Resurse umane:
- preșcolarii,
- cadrele didactice,
- pompieri,
- părinții
b) Resurse materiale:
- CD - uri,
- Calculator,
- Aparat foto,
- Fişe de evaluare,
- Ilustrații,
- Diplome.
c) Resurse financiare:
- Donații ale părinților pentru deplasări
- Sponsorizări.
- 1399 -
MODALITĂŢI DE REALIZARE:
- Întâlniri cu reprezentanți ai Pompierilor care să prezinte preşcolarilor evenimente şi fapte
precum şi urmările acestora;
- Organizarea unor aplicații, concursuri şi expoziţii pe teme de prim ajutor.
MODALITĂŢI DE COMUNICARE:
- Întâlniri, vizite bilaterale, reuniuni de proiect
- Schimb de informații și materiale.
MODALITĂŢI DE MEDIATIZARE:
- Afişarea programelor în locuri accesibile părinților, preşcolarilor şi celorlalţi factori de
educaţie;
- Popularizarea proiectului în rândul părinţilor.
MODALITĂŢI DE DISEMINARE:
- Apariții în presă
- Popularizarea rezultatelor obținute.
a) Rezultate calitative
- posibilitatea copiilor de a se familiariza cu norme şi reguli elementare de protecţie a vieţii;
- stabilirea și consolidarea de relații de prietenie și colaborare în cadrul grupului;
- însuşirea unui comportament adecvat în situații de urgență.
b) Rezultate cantitative
- fotografii din activitățile desfășurate
- poster
- expoziție cu lucrări ale copiilor.
EVALUARE ŞI MONITORIZARE:
- Organizarea unei expoziţii cu materialele realizate de copii
- fotografii din timpul desfăşurării proiectului;
- Realizarea portofoliului proiectului
- Desfăşurarea acţiunilor la termenele stabilite;
- Implicarea tuturor factorilor în desfăşurarea proiectului.
MODALITĂŢI ŞI INSTRUMENTE DE EVALUARE:
- Fotografii
- Fișele activităților desfășurate
- Articole în presă
- Portofoliul proiectului
- 1400 -
INDICATORI DE EVALUARE:
a) De ordin calitativ
- Respectarea calendarului de acțiuni
- Efectele proiectului asupra grupului țintă
b) De ordin cantitativ
- 5 activități desfășurate cu preșcolarii de la grădiniță;
- realizarea unei portofoliu cu activităţile desfăşurate.
CONTINUITATE ŞI SUSTENABILITATE:
Realizarea unei bune cooperări între instituțiile partenere și posibilitatea prelungirii
parteneriatului cu acordul ambelor părți
Proiectul prezintă un potenţial de dezvoltare şi poate fi continuat în anii următori, prin
atragerea de noi parteneri.
PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
Nr. LOCUL
Crt. DESFĂȘURĂRII
Lansarea proiectului
Educ.
1. educaţional „Nu ne jucăm cu Noiembrie G.P.P.
inițiatoare
focul!”
Toate educatoarele
„Prietenul meu - pompierul”
2. Reprezentant Dec. G.P.P.
Întâlnire cu un reprezentant ISU
pompieri
educatoare
„E cutremur - cum ne
3. Reprezentant Februarie G.P.P
protejăm?
pompieri
„E incendiu – Ce să fac?”
4. „Aşa da, aşa nu!” Educatoare Aprilie G.P.P.
Concurs aplicativ
„Vizită la Unitatea de
5. Educatoare Mai Unitatea ISU
Pompieri”
Evaluarea proiectului de Toate cadrele
6. Iunie G.P.P
parteneriat didactice
Bibliografie:
”Curriculum pentru educație timpurie a copiilor de la 3-6/7 ani,, MECT, 2008;
,,Ghidul pompierului,, I.G.S.U. București www.igsu.ro
- 1401 -
PROIECT DE LECŢIE – LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Prof. Popescu Gabriela

Liceul Tehnologic Pătârlagele, jud. Buzău
Prof. inv. primar: Popescu Gabriela

Liceul Tehnologic Patarlagele
Clasa a IV-a
Aria curriculara: Limbă şi comunicare
Obiectul: Limba şi literatura română
Unitatea de invăţare: File de istorie
Subiectul: Scrisoarea a III-a – Mihai Eminescu
Tipul lecţiei: consolidare
Forma de organizare: integrată
Scopul lectiei:
- dezvoltarea capacităţii de decodificare a unui text, prin intermediul exerciţiilor aplicative;
- educarea copiilor în spiritul dragostei faţă de ţară, al respectului pentru trecutul glorios al
poporului român.
O1 – să citeasca fluent, corect, expresiv textul poeziei, ţinând cont de semnele de punctuaţie;
O2 - să identifice însuşiri ale domnitorului Mircea cel Bătrân;
O3 - să alcătuiască cvintete, având ca teme numele personajelor principale;
O4 - să identifice cuvinte si expresii din text care exprimă dragostea lui Mircea cel Bătrân
faţă de ţară;
O5 – să găsească cuvinte cu acelaşi înţeles pentru cele date;
O6 - să reprezinte conţinutul textului printr-un desen; (AVAP)
O7 – să compună probleme pornind de la tema poeziei. (M)
Metode şi procedee: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, observaţia, dramatizarea,
munca independentă, lucru în grup.
Resurse materiale: planşă cu imaginea domnitorului Mircea cel Batran, fişe de lucru – „Jurnal
dublu”, fişe de lucru (pe grupe), carioci, text suport.
Forme şi tehnici de evaluare: Observaţia sistematică, probă scrisă, aprecieri verbale.
Forme de organizare: individual, pe grupe, frontal.
- 1402 -
Resurse temporale: 50 minute.
Resurse
Etapele Eva-
Conţinutul informaţional al lecţiei Organi-
instruirii Procedurale Materiale luare
zatorice
Moment Se stabileste ordinea şi disciplina în sala de clasă; Manua-
organi- Se pregătesc materialele necesare în desfăşurarea Conversa- lul frontal
zatoric activităţii; ţia caietele
elevului
Verifi- Se verifica tema prin citirea acesteia de către
carea elevi, se fac aprecieri, se corectează eventualele Conversa- Eva-
temei greşeli. ţia Caiete frontal luare
Elevii prezintă caietele şi verifică tema. de temă orală
Capta- Captarea atentiei se va realiza cu ajutorul unei Obser-
rea planşe didactice ce conţine imaginea Conversa- varea
atenţiei domnitorului Mircea cel Batran. ţia siste-
Explicaţia Plansa frontal mati-
că
Anunţa- Se anunţa titlul noii lecţii şi obiectivele într-o
rea manieră accesibilă elevilor
titlului Obser-
lecţiei şi Astăzi, la ora de limba şi limba română vom citi Conversa- Tabla, varea
a obiecti- poezia,Scrisoarea a III-a”,de Mihai ţia Caiete, frontal siste-
velor Eminescu,vom explica versurile, vom face manual mati-
opera- exerciţii de vocabular, vom identifica trăsături că
ţionale morale ale personajelor, vom dramatiza textul.
Dirija- Citirea textului.

rea Se solicit elevilor să recite fragmentul memorat şi Conversa- Evalu-
învǎţǎrii să citeasca fragmentele nememorate, selectiv,pe ţia are
roluri. orala
Dialogul dirijat referitor la conţinutul textului:
De ce a venit sultanul Baiazid in Tara Lectura manual
Romaneasca? explicativă
Cum era Micea cel Batran? Frontal
Care a fost atitudinea pe care a avut-o Baiazid la
auzul vorbelor domnitorului Mircea?
Ce apara domnitorul Tarii Romanesti?
Obser-
Jurnal dublu tabla varea
Citeşte versurile Identifică siste-
trăsăturile lui matică
Mircea cel Conversa-
Bătrân ţia
La un semn deschisă-i calea şi
s-apropie de cort Explicaţia
Un bătrân atât de simplu după Exerciţiul
vorbă, după port.
-Orice gând ai, împărate, şi
oricum vei fi sosit, Frontal
Cât suntem încă pe pace, eu îţi Fişa de Indivi-
spun: Bine-ai venit! lucru dual
Despre partea
închinării,însă,Doamne, să ne
- 1403 -
Resurse
Etapele Eva-
zatorice
ierţi;
Dar acu vei vrea cu oaste şi
război ca să ne cerţi.
De-o fi una, de-o fi alta… Ce e Exerciţiul
scris şi pentr noi, Bucuroşi le-
om duce toate,de e pace,de-i
război.
Si nu voi ca să mă laud, nci nu
voi să te-nspăimânt,
Cum venire, se făcură toti o apă
şi-un pământ.
Identifică
versuri sau
cuvinte şi
expresii care
indică
dragostea
pentru ţara
Se solicită elevilor să găseasca si să scrie cuvinte Exerciţiul
cu acelaşi înţeles pentru: cale, port, război, oaste, Frontal
să înspăimânt, veniră.
Fixarea Acest moment se va realiza printr-o activitate pe
cunoş- grupe, în funcţie de tipul de inteligenţă al fiecărui Explicaţia Pe
tinţelor copil, definit în urma administrării unui test. grupe
SCRIITORII
1.Realizaţi un cvintet care are ca temă numele
domnitorilor Mircea cel Bătrânşi Baiazid. Conversa- Obser-
Cuvânt – cheie, ţia varea
Două adjective, siste-
Trei verbe, Exerciţiul Fise de matică
O propoziţie din patru cuvinte, lucru
Un cuvânt - oglindă
MATEMATICIENII
1. Descoperiţi verbele de pe liniile grilei.
1 S R Ă M Â N E Y
2 O P R E Ş T E L
3 V I N E S E Î H
4 I N T R Ă G B V
5 E L N U M Ă R Ă
6 H N U M E Ş T I
Alcătuiţi un cuvânt din iniţialele verbelor scrise.

Vei descoperi locul în care Mircea l-a învins pe
Baiazid.
- 1404 -
Resurse
Etapele Eva-
zatorice
2. Compuneţi o problemă care are ca temă
diferenţa dintre numărul de ostaşi conduşi
de Baiazid şi numărul oştenilor conduşi
de Mircea şi rezolv-o.
AVOCAŢII
1. Exprimaţi-vă părerea despre atitudinea lui
Mircea cel Bătrân în faţa lui Baiazid.
2. Ce părere ai despre războaie?
Oferă argumente pro şi contra.
DESENATORII
Reprezintă printr-un desen prima parte a poeziei.
NATURALIŞTII
Ce elemente din natură apar în ultima parte a
poeziei?
Ce legătură există între domnitorul Mircea cel
Bătrân şi natura?
Desenează un element din natură (copac) şi indică
părţile componente.
La finalul activității, reprezentantul fiecărei
grupei va prezenta în fața clasei produsul final al
grupei. Se va face Turul Galeriei. Elevii fiecărei Apre-
grupe vor trece şi vor desena simboluri pe cierea
lucrările realizate de elevii celorlalte grupe, apoi verba-
îşi vor reexamina lucrarea. Frontal lă
Evalua- Evaluarea se va realiza prin punerea în scenă a Dramati- Fişa de Frontal
rea poeziei Scrisoarea a III-a,de Mihai Eminescu zarea lucru
Încheie- Se fac aprecieri frontale cu privire la modul de Apre-
rea participare a elevilor la lecţie; Conversa- frontal cierea
lecţiei Invăţâtoarea transmite tema pentru acasă. tia verba-
lă
Bibliografie:
1. Bratu G., Aplicaţii ale metodelor de gândire critică la învăţământul primar, Editura
Humanis, Bucureşti, 2004
2. Nuţă S., Metodica predării limbii române în clasele primare, Vol I, Editura Aramis,
Bucureşti 2000.
- 1405 -
PROIECTUL EDUCATIV EXTRACURRICULAR
„ECO-FANTEZII DE CRĂCIUN”
Prof. Popescu Mihaela

Şcoala Gimnazială „Grigore Geamănu” Turcineşti, jud. Gorj
Sărbătoarea Crăciunului şi cea a Noului An, celebrate în fiecare an în luna decembrie, au

devenit mult mediatizate la nivel mondial, printr-o serie de manifestări desfăşurate, în acest sens, de
diverse companii, asociaţii sau instituţii culturale: interpretări de colinde, prezentări de tradiţii şi de
obiceiuri, spectacole de dansuri populare, petreceri surpriză, concerte de muzica uşoară, realizarea
de aranjamente sau de eco-decoraţiuni specifice etc. Dat fiind acest context multicultural, precum şi
oportunitatea participării la Concursul Internaţional ,,Eco Fantezii de Crăciun” şi la Expoziţia
Internaţională ,,Universul copilăriei” – în urma selectării celor mai reuşite eco fantezii de Crăciun −
am considerat utilă reliefarea tradiţiilor anglo-americane de Crăciun şi de Anul Nou şi în cadrul
şcolii noastre. În acest sens, scopul acestei lucrări este de a promova proiectul educativ
extracurricular ,,Eco fantezii de Craciun”, derulat în data de 14 noiembrie, la Şcoala Gimnazială
,,Grigore Geamănu’’ Turcineşti, Gorj.
Poza 1. Impactul proiectului asupra elevilor şcolii noastre
Proiectul a fost iniţiat de doamna profesoară Mihaela Popescu, în colaborare cu doamna

director Roşulescu Cecilia, cu doamna învăţătoare Rîncu Daniela şi cu responsabilul de activităţile
educative, din cadrul unităţii, bucurându-se de un real succes, în rândul elevilor participanţi. Câteva
- 1406 -
activităţi specifice s-au avut în vedere în desfăşurarea acestui poiect, toate având la bază sarcini de
lucru colaborative: audiţia activă a cântecelor ,,Oh, Christmas tree!”, ,,Jinglle bells”, ,,We wish you
a Merry Christmas and a Happy New Year!”; interpretarea celor mai cunoscute colinde în limba
engleză; identificarea vocabularului specific sărbătorilor de iarnă; realizarea de postere şi de eco
decoraţiuni specifice Crăciunului; competiţia ,,Christmas Eco Decorations Competition 2017” −
toate având la bază sarcini de lucru colaborative.
Proiectul a fost, de asemenea, ilustrativ, pentru integrarea instrumentelor TIC (surse de
documentare şi de informare, audiţii muzicale), în cadrul unor activităţi interactive, bazate pe lucrul
în perechi şi în grup − acestea contribuind la dezvoltarea spiritului de iniţiativă, de colaborare şi de
competiţie al elevilor şcolii noastre. La activităţile propuse au participat elevii claselor primare din
cadrul şcolii, toţi implicându-se activ, manifestând interes, spirit de iniţiativă şi de competiţie în
realizarea sarcinilor de lucru.
Poza 2. Realizarea de eco-decoraţiuni specifice Crăciunului
Poza 3. Interpretarea colindelor în limba engleză

- 1407 -
Doamna educatoare Nanu Denisa a realizat fotografii cu cele mai importante momente ale
activităţilor, iar doamnele profesoare Rîncu Daniela şi Popescu Mihaela, împreună cu doamna
director Roşulescu Cecilia, au selectat cele mai reuşite eco fantezii de Crăciun, în vederea
participării elevilor la Concursul Internaţional ,,Eco Fantezii de Craciun” şi la Expoziţia
Internaţională ,,Universul copilăriei”. Doamna profesor, consilier educativ, Buzuloiu Alina i-a
felicitat pe elevi pentru implicarea activă, din cadrul competiţiei ,,Christmas Eco-Decorations
Competition 2017” şi pentru interesul deosebit, manifestat faţă de crearea eco-fanteziilor de
Crăciun.
Poza 4. Eco-decoraţiunile, din cadrul competitiei ,,Christmas Eco-Decorations

Competition 2017!”
Desigur, după activităţile de diseminare desfăşurate, atât în cadrul instituţiei, cât şi în alte
unităţi de învăţământ de la nivelul judeţului, proiectul educativ extracurricular ,,Eco-fantezii de
Crăciun” se doreşte a fi continuat şi promovat în fiecarea an.
În încheire, considerăm că valoarea educaţiei creşte într-un context în care, integrarea
tehnologiilor informatice şi de comunicare, în cadrul proiectelor educative extracurriculare devine o
necesitate. Fără îndoială, într-o societate a schimbărilor permanente, cadrul didactic trebuie să facă
dovada flexibililităţii, a implicării în diverse proiecte extracurriculare, unele dintre acestea menite să
dezvolte spiritul de initiativă, de competiţie şi de colaborare al elevilor, să favorizeze însuşirea şi
aprofundarea de cunoştinte şi nu, în ultimul rând, să implice tehnologia, ca mijloc modern de
realizare a diferitelor tipuri de activităţi. Proiectul educativ extracurricular ,,Eco Fantezii de
Crăciun” desfăşurat, în cadrul Şcolii Gimnaziale ,,Grigore Geamănu” Turcineşti, în data de 31
noiembrie 2017, este un exemplu, în acest sens, şi ne exprimăm încrederea că acesta va constitui un
punct de reper şi pentru alte proiecte de acest tip, realizate de diverse cadre didactice în viitorul
apropiat.
- 1408 -
Bibliografie:
Bauman, Zigmunt. 2001. Comunitate. Căutarea siguranţei într-o lume nesigură, Editura
Antet, Bucureşti.
Rădulescu Eleonora, Tîrcă Anca. 2002. Şcoală şi comunitate. Ghid pentru profesori,
Colectia educaţia 2000+, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti.
Sandu, Dumitru. 2005. Dezvoltare comunitară. Cercetare, Practică, Ideologie, Editura
Polirom, Iaşi
Stăiculescu Camelia. 2006. Managementul parteneriatului scoală – comunitate, în
,,Managementul grupului educat”, Editura ASE, Bucuresti.
- 1409 -
PROIECT EDUCAȚIONAL
,,TRADIȚII ȘI OBICEIURI STRĂMOȘEȘTI”
Prof. înv. primar Popescu Nicoleta,

Școala Gimnazială „George Poboran” Slatina, jud. Olt
Prof. înv. primar Vizantie Maria,
Școala Gimnazială Strejeștii de Jos, jud. Olt
A. INFORMAŢII DESPRE PROIECT

B.1. Titlul proiectului: „TRADIȚII ȘI OBICEIURI STRĂMOȘEȘTI”
B.2. Precizați tipul activității principale din cadrul proiectului: - concurs, expoziție
B.3. Domeniul în care se încadrează proiectul: Domeniul cultural artistic – folclor, tradiţii,
obiceiuri
B4: Ediţia nr.1
B5: Număr participanţi la proiect: 209
B. REZUMATUL PROIECTULUI
Prezentaţi minim următoarele elemente ale proiectului dumneavoastră:
a. Număr de elevi şi număr de cadre didactice implicate
La proiectul: “TRADIȚII ȘI OBICEIURI STRĂMOȘEȘTI” participă 215 membri, dintre
care 9 cadre didactice din 4 unități școlare, și 200 preșcolari/școlari.
b. Beneficiarii direcţi şi indirecţi
Beneficiarii direcți sunt copiii preșcolari/școlari de la unitățile implicate direct.
Beneficiarii indirecți sunt cadrele didactice,familiile copiilor și comunitatea.
c. Activităţi propuse, în ordinea în care se vor desfăşura;
1. Inițierea proiectului “Tradiții și obiceiuri strămoșești”, Editia a III a –Noiembrie 2016;
2. „Ghetuța lui Moș Nicolae, Editia a III a ” -Concurs- 06 Decembrie 2016, G.P.P. Nr.7,
Slatina
3 ”Tradiții și obiceiuri strămoșești”-Masa rotunda –Februarie 2017- Şcoala Gimnazială
,,George Poboran”-Slatina
4. „Educaţia timpurie pentru valori-prin cunoaşterea tradiţiilor populare”- Simpozion- 23
Martie 2017
5.Tradiții și obiceiuri de Paște la români”: Încondeiere de ouă și realizarea unei expozitii -
Aprilie 2017- Şcoala Gimnazială ,,Eugen Ionescu” Slatina
- 1410 -
6. Evaluarea proiectului-Mai 2017
d. Descrierea activităţii principale;
Proiectul urmăreşte informarea copiilor cu privire la obiceiurile şi tradiţiile din ţara noastră.
Pe baza cunoaşterii tradiţiilor populare se pun bazele educaţiei timpurii pentru valori.
Proiectul educativ urmăreşte transformarea reală a copiilor în actori principali ai demersului
educaţional, urmărindu-se atingerea unor obiective de natură formală, informală, socio-
comportamentală.
e. Impactul educativ estimat asupra grupului țintă.
- generarea unor schimbări specifice grădiniţei ca organizaţie;
- creşterea capacităţii instituţionale, extinderea parteneriatelor, creşterea prestigiului în
comunitate partenerilor din proiect;
- dobândirea unor informaţii şi abilităţi comunităţii locale unităţilor şcolare din vecinătate;
- diseminarea bunelor practici identificate prin proiect.
C. PREZENTAREA PROIECTULUI
D.1. Argument justificare, context:
Parteneriatul educativ urmăreşte transformarea reală a copiilor în actori principali ai
demersului educaţional, urmărindu-se atingerea unor obiective de natură formală, informală, socio-
comportamentală.
Totul e tradiţie, totul e ceea ce am moştenit de la strămoşii noştri şi totul e cum vom reuşi să
păstrăm si să transmitem mai departe generaţiilor urmatoare!
Poporul român, aşezat de veacuri pe aceste meleaguri a moştenit o bogată zestre spirituala.
Bogăţia lingvistică este cuprinsă în toate genurile literare ale creaţiilor populare: doine, balade,
basme şi legende, proverbe şi zicători, poezii.
Bogăţia spirituală mai cuprinde toate creaţiile meşteşugarilor, ceramică, obiecte din lemn,
ţesături, tapiserii, cusături şi broderii, dar şi bucatele tradiţionale.
Marea dragoste pentru cultura românească, dorinţa de a păstra peste veacuri crâmpei din
obiceiurile şi tradiţiile populare, dar şi regretul că prea puţini mai sunt aceia care mai încearcă să
transmită mai departe ceea ce este al nostru din străbuni, ne-a întărit convingerea să acordăm o
atenţie sporită activităţilor de familiarizare a copiilor cu unele elemente tradiţionale culturale,
religioase, istorice, considerând că aceasta este o datorie şi o răspundere morală.
« Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai » ne-am născut şi trăim şi datoria noastră este de a
păstra şi de a arăta atât semenilor noştri din acest spaţiu, cât şi altora, frumuseţile fizice şi morale
ale ţării noastre.
Tradiţiile romaneşti constituie una dintre valorile inegalabile şi incontestabile ale poporului
- 1411 -
nostru şi nu trebuie să lăsăm timpul şi evenimentele lumii moderne să ne facă să le uitam.
Alături de literatură, care costituie un factor cu eficienţă deosebită în educaţie, artă populară
are şi ea o contribuţie de seama.
În primul rând, copiii încep şi trebuie să înţeleagă specificul poporului din care fac parte,
aspiraţiile lui, idealurile de ieri şi de azi care sunt oglindite în obiceiurile locurilor şi creaţiile
meşteşugarilor; în al doilea rând, punându-i pe copii, încă de la vârsta preşcolară, în contact direct
cu unele meserii, pe care fie bunicii lor, fie parinţii le practică, le insuflăm respectul şi dragostea
pentru o anumită meserie, pe care o pot aborda şi ei când vor creşte.
Copilul simte admiraţia faţă de creaţiile populare încă de când îşi asculta bunica depănând
firul unui basm sau al unei legende, în care eroii sunt inzestraţi cu calităţile ţăranului român, îl simte
din cântecul duios de leagăn al mamei, din proverbe şi zicători, din ghicitori, din doinele cântate
îndelung de moşii şi strămoşii noştri.
Varietatea folclorului nostru dezvăluie copilului, în mod treptat, frumuseţile artei populare,
în al cărei conţinut sunt înmănunchiate sentimentele poporului nostru.
D.2. Scopul proiectului;
 promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor de Crăciun și de Paște din ţara noastră şi prezentarea
unor informaţii noi despre felul în care sunt percepute acestea în alte ţări;
D.3. Obiectivele specifice ale proiectului;
a) privind copiii:
 să se realizeze o intercunoaştere a lor prin intermediul produselor activităţilor desfăşurate de
fiecare grupă/clasă de copii în parte;
 să se găsească modalităţi variate de exprimare a gândurilor şi sentimentelor privitoare la
anumite teme de interes comun (creaţii plastice şi de abilităţi);
 să se desfăşoare activităţi educative în comun, la fiecare dintre unităţile implicate în proiect;
 să fie atraşi şi implicaţi şi alţi factori educativi pentru buna desfăşurare a activităţilor;
 să se motiveze copiii, prin stimulente atractive şi imediate, pentru a participa la concursuri /
întreceri cu tematică variată;
b) privind părinţii:
 să conştientizeze cu privire la rolul lor în dezvoltarea şi educaţia propriilor copii;
 să crească implicarea părinţilor în activitatea grădinitei, a şcolii;
c) privind cadrele didactice implicate
 să se familiarizeze cu metode noi de stimulare a interesului copiilor pentru învăţătură şi
educaţie;
 să-şi formeze o atitudine pozitivă faţă de metoda proiectelor, ca metodă de lucru în sprijinul
unui învăţământ de calitate, performant.
- 1412 -
D.4. Descrierea grupului ţintă căruia i se adresează proiectul;
- copiii din învăţământul preşcolar şi primar din mai multe unităţi de învăţământ din judeţ;
- cadre didactice dornice de a lucra cu copiii teme îndrăgite şi iubite de aceştia.
D.5. Beneficiarii direcți și indirecți;
 direcţi: copii, părinţi, cadre didactice
 indirecţi: comunitatea locală
D.6. Durata proiectului (minim 6 luni, max 12 luni);
8 luni (octombrie–mai)
Proiectul se adresează copiilor şi cadrelor didactice din învăţământul preşcolar şi primar care
doresc să participe la activităţile din cadrul proiectului educational, dupa următorul calendar:
Activitatea nr. 1
a. Titlul activităţii: Elaborarea şi redactarea proiectului “Tradiții și obiceiuri strămoșești„
b. Data/perioada de desfăşurare; -Octombrie-Noiembrie 2016
c. Locul desfăşurării;-G.P.P. NR. 7 Slatina;
d. Participanţi (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanți ai comunității etc.);-copii preșcolari,
cadre didactice, parinti, reprezentanți ai comunității
e. Descrierea pe scurt a activității.
-alegerea temei
-stabilirea partenerilor în proiect
-trimiterea şi semnarea acordurilor de parteneriat
-elaborarea şi redactarea proiectului
-întâlnire între parteneri, discuţii despre modul de desfăşurare a proiectului;
-întâlnire cu părinţii pentru înţelegerea demersului nostru şi implicarea lor în proiect.
Activitatea nr. 2
a. Titlul activităţii: 2. „Ghetuța lui Moș Nicolae”, Ediția a III a -Concurs- 06 Decembrie 2016
b. Data/perioada de desfăşurare: 06 Decembrie 2016
c. Locul desfăşurării: -G.P.P. NR. 7 Slatina;
d. Participanţi (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanți ai comunității etc.);-copii
preșcolari/scolari cadre didactice, parinti, reprezentanți ai comunității
-concurs -2sectiuni(pictura/desen, colaje)
-organizarea unei expozitii cu desene, picturi, colaje
Activitatea nr. 3
a. Titlul activităţii: 3 ”Tradiții și obiceiuri strămoșești”-Masa rotunda –Februarie 2017 - Şcoala
- 1413 -
Gimnazială ,,George Poboran”-Slatina
b. Data/perioada de desfăşurare: Februarie 2017
c. Locul desfăşurării;- Şcoala Gimnazială ,,George Poboran”-Slatina
d. Participanţi (cadre didactice, parinti, reprezentanți ai comunității etc.);- cadre didactice, parinti,
reprezentanți ai comunității
-organizarea unei mese rotunde cu toţi partenerii şi cu participarea părinţilor preşcolarilor
din unităţile participante
-prezentări power-point
Activitatea nr. 4
a. Titlul activităţii: 4. „Educaţia timpurie pentru valori-prin cunoaşterea tradiţiilor populare”-
Simpozion, Ediția a II a, -23 Martie 2017
b. Data/perioada de desfăşurare; 23 Martie 2017
c. Locul desfăşurării;-G.P.P. NR. 7 Slatina;
d. Participanţi: cadre didactice, parinti, reprezentanți ai comunității
-prezentare de referate
-prezentări power-point
-oferirea de diplome participanților
„Martișorul românesc” - Organizarea unei expoziții în fiecare din unitățile participante la proiect –
Martie 2017
Activitatea nr. 5
a. Titlul activităţii: 5.-” Tradiţii şi obiceiuri de Paşte la români”:Încondeiere de ouă și realizarea
unei expozitii -Aprilie 2017- Şcoala Gimnazială ,,Eugen Ionescu” Slatina
-Aprilie 2017;
b. Data/perioada de desfăşurare: Aprilie 2017;
c. Locul desfăşurării:- Şcoala Gimnazială ,,Eugen Ionescu” Slatina
d. Participanţi: copii preșcolari și școlari, cadre didactice, parinti, reprezentanți ai comunității
e. Descrierea pe scurt a activității
-expoziţie de desene, picturi, colaje, origami, de ouă încondeiate
-prezentări power-point cu tradiţii şi obiceiuri de Paşte la români
Activitatea nr. 6
a. Titlul activităţii: 6. Evaluarea proiectului-Mai 2017
b. Data/perioada de desfăşurare: Mai 2017
c. Locul desfăşurării: G.P.P. NR. 7 Slatina
- 1414 -
d. Participanţi: cadre didactice
Concluzii în legătură cu modul de desfăşurare a activităţilor, cu rezultatele obţinute.
D.9. – Rezultate calitative și cantitative aşteptate ca urmare a implementării proiectului
- dezvoltarea relațiilor de colaborare și împărtășirea experienței pozitive între cadrele
didactice și colectivele de copii pe care îi îndrumă;
- realizarea unor expoziții cu lucrările realizate;
- implicarea activa a cadrelor didactice și a copiilor în activitățile desfășurate în cadrul
proiectului;
- cultivarea disponibilităților practice ale copiilor prin activități;
- stimularea potențialului artistic-creativ al copilului;
- dezvoltarea capacității de a cunoaște și înțelege obiceiurile și tradițiile culturale precum și
stimularea curiozității pentru investigarea acestora
- sensibilizarea copiilor în ceea ce privește arta și tradiția populară, înțelegerea protejării și
conservării acestora, precum și conservarea patrimoniului local și al tradițiilor.
D.10. Modalităţi de monitorizare şi de evaluare ale proiectului
-fotografii;
-expoziţie- concursuri- participanţii vor primi diplome;
-portofolii realizate de fiecare grupă participantă la proiect;
-realizarea unor prezentări în power point cu activitatea desfăşurată;
-realizarea unui CD care să cuprindă întreaga activitate desfăşurată în cadrul proiectului.
D.11. Modalități de asigurare a continuității /sustenabilității proiectului)
Dialogul permanent care se naşte în acţiunile educative, între cadrele didactice şi
prescolari/școlari parinţi,parteneri nu este un simplu act de comunicare, ci de cunoaştere şi căutare
de soluţii la problemele ridicate. Pentru a realiza acest dialog vom coopera, in permanenţă, toţi cei
implicaţi în proiect astfel ca in anul urmator sa asiguram sustenabilitatea:
Prin modul cum organizăm şi desfăşurăm întreaga paletă de activităţi, vom reuşi să
dezvăluim frumuseţea vieţii, prin implicarea în activităţi comune plăcute;
Dovedind seriozitate si implicare in realizarea activităţilor propuse pentru acest an scolar,
sperăm ca in anul următor sa obţinem fonduri extrabugetare pentru derularea proiectului şi să
atragem alţi parteneri în acest proiect;
Proiectul este viabil şi vrem sa fie primul pas făcut in sensul desfăşurării si altor activităţi
comune,împărtăşind fiecare din experienţa sa,învatând unii de la alţii.
D.12. Activităţi de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care intenţionaţi să le realizaţi
în timpul implementării proiectului
- 1415 -
-prin www.didactic.ro
-presa locală, judeţeană
-comisii metodice, cercuri pedagogice.
- 1416 -
PROIECTAREA ACTIVITĂȚILOR INTEGRATE,
UN PRIM PAS SPRE O ÎNVĂȚARE DE CALITATE
Prof. Popescu Valeria

Grădinița „Cezar Petrescu” Bușteni, jud. Prahova
Integrarea curriculară era, cu ceva timp în urmă, o provocare pentru palierul preșcolar.
Astăzi fiecare cadru didactic din învățământul preșcolar proiectează și desfășoară activități integrate
cu o abordare complexă a conținuturilor. Elaborarea unui proiect de activitate integrată bine susținut
teoretic și practic reprezintă un pas important în realizarea cu succes a unei activități cu copiii.
A devenit o judecată de bun simț aserțiunea după care un „lucru bine făcut” este rezultatul
unui „proiect bine gândit”. Unii autori (Jinga, Negret, 1994) avansează un algoritm procedural ce
corelează patru întrebări esențiale, în următoarea ordine:
Ce voi face? Cu ce voi face? Cum voi face? Cum voi ști daca ceea ce trebuia făcut a fost
făcut?
Răspunsurile la cele patru întrebări vor contura etapele proiectării didactice.
NIVEL I
GRUPA MIJLOCIE
TEMA CURRICULARĂ: Cum planificăm/ organizăm o activitate?
ACTIVITATE PE DOMENII EXPERIENȚIALE: Activitate integrată (DS + DLC)
DȘ – Activitate matematică;
DLC - Dezvoltarea limbajului și a comunicării.
MIJLOC DE REALIZARE: Joc didactic
TEMA ACTIVITĂȚII: “LA SUPERMARKET”
SCOPUL:
 Cosolidarea priceperilor și deprinderilor de numărare în limitele 1 – 5;
 Activizarea vocabularului prin derivarea cu sufixe diminutivale;
 Exersarea operaţiilor gândirii (analiza, sinteza, comparaţia) şi a calităţilor acesteia
(flexibilitatea, mobilitatea și rapiditatea);
 Utilizarea formulelor de politețe în diverse situații.
O1- să raporteze numărul la cantitate și cantitatea la număr, pe baza materialului concret;
- 1417 -
O2- să descopere procesul de derivare prin sufixe diminutivale, pe baza explicatiei educatoarei
si a acțiunii directe cu materialul;
O3- să bifeze în tabel numărul corespunzător de obiecte date, pe baza fișelor de evaluare și a
explicațiilor primite;
O4- să compună oral cel putin două cuvinte prin derivare cu sufixe diminutivale, pe baza
cuvintelor date si a explicațiilor primite.
SARCINA DIDACTICĂ: solicitarea unui număr (1-5) de produse din magazin, oferirea numărului
solicitat de obiecte, numărarea lor, derivarea prin diminutivare a cuvintelor ilustrate prin
imagini micșorate, înregistrarea în tabel prin scrierea unui X în spațiul corespunzător
numărului de obiecte cumpărate.
REGULILE JOCULUI:
 Se vor forma patru echipe de lucrători: legumicultori, constructori, pomicultori,
cofetari, în funcție de unealta extrasă din cutia cu surprize.
 Toate echipele vor avea câte un lider care va desemna un reprezentant ce va fi
vânzător în magazin și pe rând câte un reprezentant ce va merge la cumpărături.
 Interventiile reprezentanților se vor prezenta pe rând.
 După fiecare deplasare la magazin liderul se va consulta cu fiecare cumpărător și
vor bifa în tabel numărul de elemente cumpărate
 Pentru buna desfășurarare a jocului toți copiii trebuie sa fie atenți, să se sfătuiască
în echipă.
 În varianta a II- a se vor grupa în perechi stând spate în spate și vor descoperi cât
mai multe cuvinte noi prin utilizarea diminutivelor.
 Fiecare echipă va controla și corecta corectitudinea cu care s-a bifat în tabelul
unei alte echipe.
ELEMENTE DE JOC: Deschiderea cutii cu surprize, aplauze, utilizarea formulelor de politețe,

întrecerea, interpretarea unor roluri (vânzător, cumpărător, lider).
 METODE SI PROCEDEE: Jocul didactic, conversaţia, exerciţiul, problematizarea.
 MIJLOACE DE INVĂȚĂMÂNT: materiale care să sugereze un supermarket.
 MATERIAL DIDACTIC: jetoane reprezentând produsele unor profesii precum
legumicultor, constructor, pomicultor, cofetar și un al doilea set cu aceleași imagini
- 1418 -
micșorate care să sugereze derivarea prin sufixe diminutivale.
 FORMA DE ORGANIZARE: frontală, pe grupuri, perechi.
DURATA: 30 minute.
SCENARIUL DIDACTIC
Strategii didactice
Evenimentele Metode,
Ob Conținutul învățării procedee, Material Evaluare
didactice
forme de didactic
organizare
MOMEN- Organizarea spatiului educational în
TUL vederea desfășurării activităților
ORGANI- integrate pe domenii experiențiale.
ZATORIC Se pregătește materialul didactic
necesar.Se organizează copiii.
CAPTAREA Cutia cu surprize se deschide și se Conversația Cutia cu Observarea
ATENȚIEI poartă o scurtă conversație despre Frontal surprize, sistematică
supermarket. jetoanele
ANUNTA- Copiii sunt anunțați că vor desfășura Explicația Observarea
REA jocul “La supermaket” precizându- Frontal dirijată
TEMEI SI A se ce vor obține: exersarea
OBIECTI- număratului, utilizarea formulelor
VELOR de politețe, îmbogățirea
vocabularului cu cuvinte nou create
de ei și înregistrarea acțiunilor
efectuate(bifarea în tabel)
REACTUA- Se va amenaja magazinul Conversația Elemente Analiza
LIZAREA ordonându-se jetoanele (mărfurile) mânuirea de decor, răspunsuri-
CUNOȘ- după criterii bine stabilite: produsele materialului, jetoane lor
TINȚELOR se vor grupa după meseriașul care Individual
le-a produs și după marime, vor fi
toate numărate și denumite.
DIRIJAREA Explicarea și demonstrarea jocului Explicatia, Jetoane Analiza
ÎNVĂȚĂRII Se va explica copiilor că va trebui să demonstrați reprezen- răspunsuril
se grupeze în 4 echipe după ce au a tând or
extras câte o unealtă, acesta Frontal produse
reprezentând un meseriaș. Copiii Jetoane
care au extras își vor alege pe rând cu cifrele
coechipierii, apoi se vor deplasa la 1- 5
locul fiecărei echipe. Vor alege câte
un lider și un vânzător la produsele
meseriei respective. Fiecare echipă
va numi un copil-cumpărător care
va merge la magazin, va cere un
număr de produse utilizând
formulele de politețe va pune
- 1419 -
Strategii didactice
didactice
forme de didactic
organizare
cumpărăturile în coșul special, va
plăti cu cifra corespunzatoare
numărului de produse puse în coș.
O1 Se va întoarce la echipa lui și
împreună cu ceilalți va bifa pe fișa
dată numărul de produse cumpărate.
O3 In cazul in care vor cumpăra Conversația Observarea
produse mici le vor denumi cu Frontal dirijată
diminutive.
Fixarea regulilor jocului
O2 Copiii vor fi anunțați că vor respecta
următoarele reguli:
- se vor forma patru echipe de
lucrători: legumicultori,
constructori, pomicultori,cofetari, in
functie de unealta extrasă din cutia
cu surprize;
- cumpărătorul va cere un număr de
produse și va „plăti” cu un jeton cu
cifra corespunzătoare;
O1 - după ce cumpără se va consulta
cu ceilalți coechipieri și vor bifa în
tabel;
O3 - în varianta a II -a se vor grupa în
perechi și vor descoperi cât mai
multe cuvinte noi prin utilizara
diminutivelor;
- Fiecare echipă va controla și Jocul
corecta corectitudinea cu care didactic,
s-a completat tabelul unei alte jocul de rol,
echipe. frontal
Demonstrarea jocului
După organizarea echipelor Realizarea
educaroarea va interpreta rolul de Problemati- sarcinii
cumpărător, va cere mai multe zare
produse, va plăti cu cifra
corespunzătoare, va mulțumi, se va Respectare
întoarce la echipa sa și va bifa în Jocul a regulilor
tabel consultându-se cu ceilalți. didactic,
Jocul de probă se va desfășura Pe grupe
pentru verificarea întelegerii sarcinii
și regulilor jocului.
Desfășurarea jocului
Copiii vor extrage câte un jeton și
vor forma cele patru grupe în funcție
de jetonul cu unealta extrasă. Își vor
desemna liderul.
- 1420 -
Strategii didactice
didactice
forme de didactic
organizare
Pe rând liderul fiecărei grupe va
desemna un cumpărător care va Rapiditate
cumpara un număr de produse, va în
“plăti”, va merge înapoi la echipa compune-
sa, va bifa produsele, apoi alt copil Exercițiul, rea
va merge la cumpărături. Perechi cuvintelor
Se va sublinia să se folosească noi
formulele de politețe, să bifeze cu
atentie în tabel.
O1 Copiii se vor grupa câte 2, stând
spate în spate, și vor încerca să
creeze cât mai multe cuvinte noi
OBȚINE- O3 prin diminutivare. Un copil va
REA spune un cuvânt legat de tema
PERFOR- jocului iar celalalt va crea un
MANȚEI O4 diminutiv și invers.
EVALUA- Se vor trece fișele de la o echipă la Exercițiul
REA alta și vor fi controlate și corectate Conversația Fișele de Analiza
FORMATI- apoi se vor face aprecieri grupe evaluare fișelor
VĂ individuale pentru fiecare echipă în
parte.
INCHEIE- Copiii vor fi apreciați pentru
REA comportamentul în timpul jocului și Conversația Produse Aprecieri
ACTIVI- pentru sarcinile realizate. Frontal de verbale
TĂȚII Copiii vor fi serviți cu produse cofetărie,
realizate de cofetar dar și legume și fructe,
fructe. legume
 Lucreția Culea, Angela Sesovici, Filofteia Grama, et al, „Activitatea integrată din
grădiniță. Ghid pentru cadrele didactice din învățământul preșcolar”, Editura
Didactică Publishing House, București, 2008
 Revista Învățământului Preșcolar 3-4, București, 2008.
- 1421 -
EDUCAȚIE ECOLOGICĂ
Prof. Popescu Vasilica

Şcoala Gimnazială „Tudor Vladimirescu” Călăraşi
Performanţa în educaţie se poate evalua pe baza unor programe specializate care răspund
atât „noilor educaţii”, cât şi nevoilor personalităţii umane, preocupărilor, înclinaţiilor şi aptitudinilor
acesteia. Aceste modele şi programe necesită pe lângă cunoaşterea tendinţelor de evoluţie globală a
societăţii şi o profundă perspectivă a fenomenelor abordate sistemic la nivelul fiecărei ţări.
Nu se poate vorbi de existenţa unui model educaţional unic, eficient chiar la nivelul unei ţări
fără implicarea unor eforturi considerabile de asimilare în practica educaţională.
Gaston Berger formula, încă din 1960, cele mai generale principii metodologice ale
prospectivei educaţionale: „a privi departe...”, „a privi cuprinzător...”, „a analiza în
profunzime...”, „a asuma riscuri...”, „a gândi la om...” (S. Cristea).
Aceste principii pot fi valorificate pentru a fundamenta elaborarea obiectivelor în cadrul
proiectelor educative iniţiate.
În cadrul acestor activităţi extraşcolare apelăm la învăţarea interactiv-creativă, care are în
vedere a forma omul creativ, un constructor de idei care nu rămâne suspendat în sistemul său
ideativ, ci îl foloseşte la luarea deciziilor, la rezolvarea problemelor vieţii prin acţiune. Procesul
activ-creator este după opinia unor autori, nu rezolvarea problemelor, ci găsirea acestora.
Activităţile extraşcolare desfăşurate în cadrul proiectelor experimentale şi a proiectelor
educative, implică stimularea gândirii productive, a gândirii critice, oferă elevilor libertatea de
exprimare a cunoştinţelor, a gândurilor, constituind tot atâtea exemple de posibilităţi de asimilare a
„noilor educaţii” în practica educaţională.
Una dintre “noile educaţii” cele mai bine structurate este educaţia relativă la mediu sau
educaţia ecologică. Câteva din obiectivele urmărite prin această educaţie: sensibilizarea copilului şi
a tânărului prin cultivarea respectului faţă de mediu, a folosirii raţionale a resurselor, a
responsabilizării în legătură cu gestionarea deşeurilor, a estetizării mediului, a sporirii resurselor,
etc.
La adolescenţă, educaţia ecologică se integrează în educaţia intelectuală şi
tehnologică/profesională - direcţie fundamentală, vitală.
Am plecat de la observaţia că spaţiul educaţional este deschis unei cooperări între unităţi
şcolare cu profil diferit, iar pentru a se adapta unei lumi în permanentă schimbare, instituţiile din
comunităţile locale trebuie să coopereze şi să iniţieze procese de planificare participativă care să
- 1422 -
vizeze schimbări benefice în diferite domenii
ale vieţii şi activităţii din comunitate
(educaţie, sănătate, mediu, economie, cultură,
etc.).
Nu am omis nici faptul că educaţia
ecologică nu-şi atinge scopul decât dacă este
diseminată în societate, iar comunitatea locală
devine receptivă la problemele de mediu,
înţelegând necesitatea adoptării unui
comportament ecologic.
Şcoala nu se poate limita la transmiterea rezultatelor parcursurilor cognitive anterioare, ea
trebuie să îi pună pe elevi în situația de a explora realitatea, de a cunoaște aspectele ambientale.
Astfel, un obiectiv important trebuie să fie cercetarea explorativă a capacității elevilor de a
desfășura activități legate de dimensiunile etice, sociale ale mediului. Educaţia despre mediu asigură
înţelegerea modului de funcţionare a sistemelor naturale şi înţelegerea impactului activităţilor
umane asupra acestora; dezvoltă capacităţile investigative şi gândirea critică.
De aceea, ne-am propus activităţi desfăşurate în scopul protejării mediului, reunind elevi din
colectivităţi diferite (ca vârstă, nivel de studii), încercând să ducem o ”luptă” comună împotriva
nepăsării, a mentalității că nu poți face nimic pentru a schimba în bine mediul din jurul tău,
determinând comunitatea locală să înțeleagă că de fiecare dintre noi depinde calitatea vieţii de azi,
dar şi de mâine, de respectarea principiilor de dezvoltare durabilă depinde viitorul omenirii, de
formarea/dezvoltarea unei serii de categorii de conduite necesare în viață: spiritul critic, inițiativa,
responsabilitatea eco-civică.
Activitățile eco-civice au făcut parte din două proiecte de parteneriat cu tematică ecologică,
partenerii fiind Şcoala Gimnazială „T. Vladimirescu”, Liceul “Danubius” şi Grupul Şcolar “Dan
Mateescu”, din Călărași.
Dintre instituţiile publice, am avut ca parteneri Agenţia pentru Protecţia Mediului şi
Societatea ECOAQUA din oraşul nostru.
Educaţia cu privire la mediu solicită un set de acţiuni ce vizează inițierea/structurarea unei
culturi ecologice bazată pe posedarea unor cunoştinţe, a unor explicaţii, pe interiorizarea de
atitudini şi conduite responsabile faţă de mediul înconjurător. Prin activități în cartierul școlilor,
elevii au avut rol de informator, dar și de formator de atitudini civice semenilor lor, contribuind la
dezvoltarea motivaţiei şi dorinței de a participa la îmbunăţăţirea stării mediului, promovând dorinţa
şi capacitatea de a aborda un stil de viaţă compatibil cu utilizarea adecvată şi responsabilă a
resurselor.
- 1423 -
Am dat o perspectivă interdisciplinară proiectării activităţilor noastre.
Educaţia pentru mediu nu este doar o „formă de educaţie”, nu este doar un instrument în
rezolvarea problemelor de mediu sau în gestionarea resurselor natural, ea este o dimensiune
esenţială a educaţiei fundamentale care include interacţiunile ce stau la baza dezvoltării personale şi
sociale: interacţiunile cu sine ce vor genera construirea identităţii personale, interacţiunile cu ceilalţi
(construcţia relaţiilor inter-umane) şi interacţiunile cu mediul.
Bibliografie:
CRISTEA, S., Curriculum pedagogic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006
https://www.moodle.ro/preparandia/index.php/arhiva/numarul-3-2012/item/120-
educa%C5%A3ia-ecologic%C4%83-responsabilitatea-educatorilor-de-azi-%C5%9Fi-a-celor-de-
m%C3%A2ine
https://aliantapentruconservareabiodiversitatii.wordpress.com/2013/01/10/de-la-educatia-
ecologica-la-educatia-pentru-dezvoltare-durabila/
- 1424 -
„PEȘTIȘORII LA CONCURS!”
Prof. înv. preșcolar Poșircă Mihaela-Alina

Grădinița cu Program Prelungit „Căluțul de Mare” Constanța
Grupa: mijlocie „Peștișorii aurii”

Tema anuală: „Când, cum și de ce se întâmplă?”
Tema săptămânii: „Vine vacanta!”
Tema zilei: „Peștișorii la concurs!”
Mijloc de realizare: activitate integrată
Elemente componente ale activității integrate: ALA + DLC, DȘ, DOS
Tipul activității: evaluare de cunoștințe
Forma de organizare: individuală, pe grupuri
Durata: 25 minute
Scopul activității:
 Evaluarea cunoștințelor copiilor;
 Verificarea capacității de aplicare a cunoștințelor, în contexte variate.
1. BIBLIOTECĂ
Tema: ,,Cărticica zânei vară”
Formă de realizare: trasare de semne grafice, desen
Obiective urmărite:
 Să execute corect semnele grafice;
 Să coloreze corespunzător imaginile.
1. METODE: explicaţia, exerciţiul, demonstraţia
2. MATERIALE DIDACTICE: cărticele, carioci
Forme de organizare: individual, pe grupe.
2. CONSTRUCTII
Tema: „Parcul de joacă”
- 1425 -
 Să utilizeze corect materialele puse la dispoziție;
 Să îmbine armonios formele în scopul realizării temei;
 Să manifeste spirit de colaborare în realizarea originală a construcției.
1. METODE: explicaţia, exerciţiul, demonstraţia
2. MATERIALE DIDACTICE: cuburi de diferite forme și mărimi
ACTIVITATE PE DOMENII EXPERENŢIALE
TEMA: „Peștișorii la concurs”

MIJLOC DE REALIZARE: joc didactic
 Să formuleze propoziții corecte din punct de vedere gramatical;
 Să precizeze diminutivele cuvintelor;
 Să formuleze pluralul unor substantive;
 Să găsească cuvinte care încep cu sunetul corespunzător imaginii alese;
 Să denumească corect vecinii cifrelor;
 Să numere creascător în limitele 1-5;
 Să denumească zilele săptămânii.
Metode și procedee: jocul, conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea.
Mijloace didactice: scrisoare, coș cu flori, fluturi cu sarcini de lucru, simboluri echipe, jetoane cu
litere, fișe de lucru, culori, baghetă, stimulente.
Elemente de joc: surpriza, aplauzele, mișcarea, întrecerea.
Evaluarea activității – Finalitatea zilei:
 Aprecieri verbale individuale si colective;
 Recompense;
 Expoziție cu lucrările copiilor.
Bibliografie:
1. Curriculum pentru învățământul preșcolar, Editura DPH, București, 2009;
2. S.Breben, E.Gongea, M.Fulga, Metode interactive de grup, Editura Arvas, București, 2002;
3. Revista Învățământului Preșcolar nr. 3-4, Editura Arlequin, București, 2013.
- 1426 -
ADP: Întâlnirea de dimineață:
 Salutul: Bună dimineata, peștișori veseli!
 Joc de introducere în atmosferă:
Cu toții să ne salutăm
A-nceput o nouă zi
 Calendarul naturii: A-nceput o nouă zi,
Cum e vremea azi, copii?
 Identificarea zilei
 Precizarea datei
 Prezența:
“Oare azi cine lipsește,
Să vedem cine ghicește?”
 Stabilirea responsabilităților
 Împărtășirea cu ceilalți: Copiii povestesc o întâmplare petrecută recent.
 Noutatea zilei: Se prezintă copiilor sub formă de surpriză un pachet adus de poștaș, în care
vor decoperi materialele pe care le vor folosi în activitate.
 Orarul: se precizează ce activități se vor desfășura pe parcursul zilei cu materialele găsite în
cutie.
 Mesajul zilei: „E cald și soare, mergem în parc la plimbare!”
Evenimentul Evaluare
Conținutul științific Strategia didactică
didactic (indicatori)
1.Moment Asigurarea condițiilor optime
organizatoric pentru buna desfășurare a
activității:
-așezarea scăunelelor și a
măsuțelor pe două rânduri, față în
față;
-pregătirea materialului;
-aranjarea copiilor pe două echipe:
echipa florilor și echipa fluturilor.
2.Captarea Se realizează prin intermediul Conversația Scrisoare Interesul
atenției unei surprize: pentru
„Aseară, poștașul a lăsat la noi activitate
în grupă o scrisoare de la zâna
Vară:
Dragi peștișori, mă numesc
- 1427 -
zâna Vară și sunt una dintre cele
patru fiice ale anului. Am aflat
foarte multe lucruri despre voi și
de aceea vă provoc la o activitate
plină de surprize, joc și voie bună.
V-am trimis un coș cu flori și
fluturi, pe aripile cărora sunt
ascunse întrebările mele pentru
voi. Doamna educatoare vă va
explica regulile jocului, vă rog să
fiți atenți și să o ascultati pentru
că la final v-am pregătit surprize.
Să înceapă jocul!”
3.Anunțarea Copiii vor fi anunțați că vor Conversația Stimularea
temei și a desfășura activitatea integrată interesului
obiectivelor „Peștișorii la concurs”. Ei trebuie pentru
să fie atenți și să rezolve corect activitate
sarcinile de lucru.
4.Prezentarea Las la latitudinea copiilor să Conversația
conținutului aleagă centrul unde vor să lucreze.
și dirijarea La fiecare centru, educatoarea Explicația
învățării prezintă sarcinile și obiectivele
copiilor. Reamintesc copiilor Exercițiul
comportamentul în cazul acestor
activităţi: vorbim în şoaptă, pentru
a nu-i deranja pe colegi, lucrăm
ordonat și ducem la bun sfârşit
lucrarea începută. Educatoarea îi
supreveghează şi intervine acolo
unde este nevoie.
Apoi revine cu ceilalți copii la
Centrul „Știinte” unde vor citi
împreună tabloul.
La început, copiii sunt invitați
să privească cu atenție tabloul,
apoi sunt puși să enumere, mai
intai liber elementele
corespunzătoare ale tabloului,
apoi în mod organizat, pe planuri
pornind de la cel central; atenția
este dirijtă apoi spre celelalte
planuri, evidențiindu-se acțiunile
care se petrec în tablou. Se va face
o scurtă povestire pe baza imaginii
prezentate.
În final se va da, cu ajutorul
copiilor, un nume tabloului.
5.Obținerea Varianta I Jocul Coșul cu Aprecierea
performanței -pe rând, câte un copil de la flori rezolvării
fiecare echipă, numit de Conversația corecte a
- 1428 -
educatoare prin intermediul sarcinilor
versurilor „Cu bagheta Explicația Bagheta
fermecată / Eu numesc îndată
pe…” vine la coșul cu flori, Exercițiul Simboluri Aprecierea
extrage un fluturaș care conține o echipe răspunsurilor
întrebare (Anexa 1); Problematizare date
-educatoarea citește întrebarea iar
copilul răspunde;
-pentru fiecare răspuns corect
echipa va primi un simbol (floare
sau fluture) și aplauze;
-echipa care va acumula mai
multe simboluri va fi câștigătoare.
Jocul de probă
-se desfășoară jocul de către un
copil pentru a înțelege modul de
derulare.
Jocul propriu-zis
Varianta II
-pe rând, câte un copil de la
fiecare echipă, numit de
educatoare prin intermediul Jetoane cu
versurilor „Cu bagheta litere
fermecată / Eu numesc îndată
pe…” alege un jeton cu o literă;
-denumește litera și dă exemplu de
un cuvânt care începe cu sunetul
corespunzător literei alese;
-un alt copil de la echipa cealaltă,
ales de educatoare cu bagheta
magica, desparte cuvântul în
silabe și precizează numărul
acestora;
-pentru fiecare răspuns corect
echipa va primi un simbol (floare
sau fluture) și aplauze;
-echipa care va acumula mai
multe simboluri va fi câștigătoare.
Jocul de probă
-se desfășoară jocul de către un
copil pentru a înțelege modul de
derulare.
Jocul propriu-zis
6.Evaluarea Se fac aprecieri asupra modului Stimulente Aprecieri
în care au lucrat copiii și se împart stimulative
stimulente.
- 1429 -
Anexa 1
1. Care sunt zilele săptămânii?

2. Care este anotimpul în care cad frunzele?
3. Care sunt personajele din povestea „Punguța cu doi bani”?
4. Rezolvă problema: „Într-o farfurie erau 2 bucăți de brânză. A venit un șoricel și a mâncat o
bucată de brânză. Câte bucăți de brânză au mai rămas pe farfurie?”
5. Care sunt vecinii cifrei „4”?
6. Care cifră este mai mare dintre „3 și 5” „2 și 4”?
7. Formulează o propoziție cu cuvântul „legume”!
8. Denumește 2 animale domestice și spune unde trăiesc!
9. Eu spun una, tu spui multe! Eu spun „măr”, tu spui ... Eu spun „floare”, tu spui ...!
10. Care este opusul următoarelor cuvintelor: „mic”, „lumină”!
11. Desparte în silabe cuvântul „vară” și spune numărul lor!
12. Cum putem alinta următoarele cuvinte: „carte”, „copil”?
13. Spune două exemple de fructe!
- 1430 -
PROIECT DIDACTIC:
GENUL LIRIC – „LACUL” DE MIHAI EMINESCU, „IZVORUL NOPȚII”
DE LUCIAN BLAGA, „EMOȚIE DE TOAMNĂ” DE NICHITA STĂNESCU
Prof. Postelnicu Ana Codruța

Școala Gimnazială Specială „Sfântul Vasile” Craiova, jud. Dolj
PROFESOR: Postelnicu Ana Codruța
OBIECTUL: Limba și literatura română
CLASA: a VIII-a
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Școala Gimnazială Măureni
SUBIECTUL LECȚIEI: Genul liric – „Lacul” de Mihai Eminescu, „Izvorul nopții” de Lucian
Blaga, „Emoție de toamnă” de Nichita Stanescu
TIPUL LECȚIEI: de aprofundare a cunoșințelor
DATA: 26.10.2016
DURATA LECȚIEI: 50 minute
COMPETENȚE SPECIFICE: dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris și de exprimare

orală și scrisă
COMPETENȚE DERIVATE: la sfârșitul orei elevii vor fi capabili:

1. să identifice imagini vizuale în cele trei poezii;
2. să indice cadrul/decorul în care se petrec evenimentele din cele trei poezii;
3. să cunoască care este tema celor trei poezii;
4. să identifice mărci ale eului liric;
5. să surprindă elemente de limbaj figurat;
6. să precizeze care este sentimentul predominant al poeziilor;
- 1431 -
7. să gasească deosebiri între cele trei poezii, privind organizarea versurilor.
RESURSE: textele celor trei poezii, cunoștințe dobandite anterior de către elevi, timp – 50 minute
CONDIȚII PREALABILE: clasa de nivel mediu
STRATEGIA DIDACTICA:
a) Metode și procedee: lectura expresivă, lucrul cu manualul, conversația euristică, metoda
pălăriilor gânditoare, rebusul, fișe.
b) Forme de activitate: frontală, individuală, pe grupe.
c) Mijloace de învatamant: „Limba română”, manual pentru clasa a VIII-a, Alexandra Crișan,
Sofia Dobra, Florentina Samihaian, editura Humanitas educațional, București 2002.
STRATEGII DIDACTICE
RE-
MOMENTE- SURSE
ACTIVITATEA FORME DE RESURSE ACTIVITATEA
LE C. PROCE OBS.
PROFESORULUI ORGANI- MATERIA- ELEVILOR
LECTIEI DURA-
ZARE LE
LE
1. Moment Pregatirea materialelor Con- Manuale,
Frontala
organizatoric necesare lectiei versatia caiete.
Verifica tema, face aprecieri
2. Verificarea Con- Caiete cu
cu privire la calitatea Frontala
temei de casa versatia tema data.
rezolvarii sarcinilor date.
Profesorii le propun elevilor
3. Captarea completarea unui rebus Con- Își pregătesc
Frontală Rebusul/Fișă
atenței înainte de a trece la lecția versația marker-ul
zilei. Anexa nr. 1.
3. Anuntarea
subiectului Anunta tema si obiectivele Caietul/ Noteaza titlul lectiei
Con-
lectiei si a pentru lectia de zi. Frontala stiloul Asculta obiectivele
versația
obiectivelor Noteaza pe tabla titlul. propuse
propuse
Profesorul le va vorbi Profe-
elevilor despre colegul Frontala sorul
Adrian, care nu se descurcă la imparte
literatură, în special la teorie elevilor
literară şi anume la trăsăturile Raspund fise de
4.Dirijarea
genului liric. Adrian a avut de intreabărilor lucru -
invatarii
făcut o temă şi nu ştie dacă profesorului, vezi
este bine. Va ruga elevii să-l dialogheaza cu anexa
corecteze pe Adrian. Elevii acesta, se
vor primi o fişă de lucru în Fise de lucru completeaza
care trebuie să răspundă cu reciproc.
adevărat sau fals. Anexa 2
După corectarea temei lui

c1 Adrian, profesorul roagă
c2 elevii să-i dea mai multe
c3 informații despre ceea ce
c4 presupune acest gen cu
c5 exemple cât mai clare.
c6 Ajutându-l și pe Adrian și
c7 consolidând și noțiunile
elevilor despre genul liric,
profesorul le propune acestora Elevii colaborează
- 1432 -
STRATEGII DIDACTICE
RE-
MOMENTE- SURSE
ACTIVITATEA FORME DE RESURSE ACTIVITATEA
LE C. PROCE OBS.
PROFESORULUI ORGANI- MATERIA- ELEVILOR
LECTIEI DURA-
ZARE LE
LE
să lucreze conform metodei Con- Pălăriile pentru a răspunde
pălăriilor gânditoare........ Pe grupe versatia gânditoare cât mai corect
Anexa 3. întrebărilor
 Jocul « Pălăriile specifice pălăriei
gânditoare » primite.
Etapele:
Anunţarea activităţii
Stabilirea grupurilor
corespunzătoare pălăriilor (6
grupuri)
Stabilirea relaţiei culoare-
sarcină
Stabilirea subiectului pe care
se va lucra (prezentarea
fişelor- vezi anexa)
Fiecare grupă va formula Profe-
răspunsurile corespunzătoare sorul
celor două întrebări date, apoi împarte
vor găsi o întrebare potrivită elevilor
răspunsului notat în fişă. fișele
Reflectare asupra sarcinii de
Îndeplinirea sarcinilor lucru
Schimbarea perspectivei de cu cele
analiză a textului (schimbarea 6
pălăriilor în perechi: alb-roşu, pălării
negru-galben, verde-albastru.; gândi-
se corectează fişele toare
completate de echipa care a con-
purtat în prima etapă a jocului form
acea pălărie) extra-
Comunicarea rezultatelor gerii la
muncii de grup.(Se expun sorți -
lucrările elevilor, se citesc, se vezi
analizează) anexa
Supravegheaza activitatile,
dând indicatii acolo unde este
cazul.
Apreciază rezolvarea
exercițiilor propuse.
Menționez că în timpul
fiecărei activități,elevii au
putut asculta cele trei poezii
pe un fond muzical.
Popune ca tema pentru acasă
exercitiul:
Prezentati in cateva randuri
imaginea iubitei asa cum
5.Asigurarea apare ea in cele trei poezii. Con-
Caietul/
retentiei si a Referiti-va la prezenta reala Frontală versația Noteaza tema in
stiloul
transferului sau imaginara a acesteia in caiete
cadrul descris, modul de
adresare, elemente de portret
fizic si moral, figurile de stil
folosite in descriere etc.
- 1433 -
Anexa 1.
Rebusul
1 N E G R I
2 A L I T E R A Ț I E
3 A S O N A N Ț Ă
4 F R U M O A S O
5 L A U D A
6 S I M B O L
7 I N V O C A Ț I E
8 A L B A S T R U
9 O X I M O R O N
10 L A C U L
1. Culoarea ochilor iubitei la poetul Lucian Blaga.

2. Figura de stil care constă în repetarea unei consoane sau ă unui grup de consoane la
începutul sau în interiorul unor cuvinte ce se succed.
3. Figura de stil care constă în repetarea vocalei accentuate într-un vers sau într-o frază.
4. Adresarea directă a poetului Lucian Blaga către iubita sa.
5. Completați proverbul ............. de sine nu miroase a bine.
6. Denumirea unui cuvânt cheie dintr-un text literar.
7. Figură de stil ce constă într-o adresare directă, fără ă primi răspuns.
8. Culoarea lacului în poezia eminesciană.
9. Figura de stil care constă în alăturarea ă doi termeni cu sensuri opuse.
10. Locul de întâlnire ă celor doi îndrăgostiți în poezia lui Mihai Eminescu.
- 1434 -
Anexa 2.
Tema lui Adrian: Specifică câteva trăsături ale genului liric
Notează cu adevărat A variantele corecte şi cu fals F variantele incorecte
1. Transmiterea sentimentelor în mod indirect

2. Modul de expunere dominant este descrierea
3. Este o confesiune prin care naratorul îşi exprimă trăirile;
4. Prezenţa eului liric prin folosirea persoanei I singular (pronume, verbe);
5. Specii imnul, psalmul, doina, pastelul.
6. Prezenţa figurilor de stil, a imaginilor artistice ca mijloace de exprimare a sentimentelor
eului liric;
7. Prezenţa personajelor.
8. Specii poemul, imnul, pastelul, balada.
9. Versificaţia.
10. Moduri de expunere dominante: descrierea şi naraţiunea.
- 1435 -
Anexa 3.
Pălăriile gânditoare.
Gândirea obiectivă, care se bazează

pe informații
POVESTITORUL
1. Prezentaţi date despre viața și operele celor trei poeți.

2. Unde se petrece acțiunea în cele trei poezii studiate?
3. Cum se adresează cei trei îndrăgostiți către persoanele iubite?
Gândiţi!
Lucraţi în perechi!
Comunicaţi!
- 1436 -
MODERATORUL
1. Explicați ce sentimente au cei trei îndrăgostiți pentru iubita visată?

2. Explicați semnificația celor trei titluri.
3. Explicați de ce, cele trei opere se încadrează în categoria genului liric?
Gândiţi!
Comunicaţi!
- 1437 -
GÂNDITORUL
1. Dacă ai fi un poet, ce fel de poezie crezi că ai putea realiza?

2. De ce credeți că cei trei autori au folosit genul liric să-și „cânte” iubirea?
3. Prezentați prezența/absență persoanelor feminine în textele studiate.
Gândiţi!
Comunicaţi!
- 1438 -
CREATORUL
1. Asociați un alt titlu pentru fiecare poezie în parte.

2. Care este rolul cadrului natural în cele trei poezii?
3. Imaginați-vă un dialog cu poetul Mihai Eminescu. Creați un dialog de 5-10
replici.
Gândiţi!
Comunicaţi!
- 1439 -
CRITICUL
1. Cu ce fapte prezente în cele trei poezii nu ești de acord?

2. Cu care dintre cei trei autori te identifici și de ce?
3. Dacă Mihai Eminescu ți-ar acorda șansa să schimbi un singur lucru (și numai unul) în
poezia sa, care ar fi acesta și de ce?
Gândiţi!
Comunicaţi!
- 1440 -
PSIHOLOGUL
1. Analizați stările sufletești ale celor trei amorezi.

2. Imaginați-vă că sunteți unul dintre cei trei poeți și prezentați cadrul natural pe
care-l visați.
3. Care poezie v-a impresionat? De ce?
Gândiţi!
Comunicaţi
- 1441 -
OPȚIONAL:
„CREATIVITATE ȘI CULOARE”
Ed. Potîrniche Cosmina

Grǎdiniţa cu Program Prelungit Nr. 7/
Structură Grǎdiniţa cu Program Prelungit Nr. 2 Deva, jud. Hunedoara
ARIA CURRICULARǍ: EDUCAŢIE PLASTICǍ ŞI ACTIVITǍŢI PRACTICE
ARGUMENT:
*S-a optat pentru opţionalul ”Atelier de creaţie” aparţinând ariei curriculare Educaţie
plastică şi Activităţi practice, deoarece, vârsta preşcolară este perioada cea mai propice exprimării
fanteziei şi creativităţii copiilor;
*Prin desen şi activităţi practice, copilul beneficiază de dezvoltarea priceperilor şi
deprinderilor de a percepe forme, culori, relaţii spaţiale;
*Acest tip de activitate implică nu numai structurile gândirii, ci întreaga personalitate în
formare a copilului: afectivitatea, intuiţia, percepţia, caracterul şi încurajează creativitatea,
exprimarea liberă a copiilor, contribuie la apropierea copiilor de frumosul din natură, artă şi
societate, le dezvoltă încrederea în capacităţile proprii;
*Copiii au manifestat încă de la grupa mică un interes deosebit pentru activităţile practice,
pentru desen şi pictură.
NIVEL DE VÂRSTǍ II- GRUPA MARE: 5-6 ani
- 1442 -
TIMP DE DESFǍŞURARE: UN AN
OBIECTIVE CADRU:
 Perceperea şi înţelegerea frumosului din natură, artă şi viaţa socială, sesizând armonia
formelor şi culorilor;
 Formarea şi consolidarea deprinderilor tehnice de desen, pictură şi a unor abilităţi practice
specifice nivelului de dezvoltare al copiilor;
 Formarea şi exersarea unor deprinderi de utilizare a unor materiale refolosibile şi deşeuri, de
ocrotire a mediului înconjurător;
 Dezvoltarea simţului practic şi estetic; stimularea expresivităţii şi imaginaţiei creatoare prin
activităţi plastice şi practice.
OBIECTIVE DE REFERINŢǍ:
 Să diferenţieze materiale şi instrumente de lucru şi reguli de utilizare a acestora prin
valorificarea şi îmbogăţirea propriei experienţe;
 Să redea liber teme plastice, să obţină efecte plastice, forme spontane sau elaborate prin
tehnici specifice picturii;
 Să realizeze lucrări practice şi plastice inspirate din natură, viaţa cotidiană şi poveşti,
valorificând deprinderi de lucru însuşite şi utilizând atât materiale specifice, cât şi materiale
refolosibile şi deşeuri;
 Să identifice şi să folosească soluţii de realizare a temei propuse prin combinarea diverselor
materiale şi tehnici de lucru învăţate; să organizeze în mod original spaţiul de lucru, să se
raporteze la mediul ambiental, contribuind la îmbogăţirea acestuia prin lucrări personale;
 Să manifeste originalitate şi creativitate.
CONŢINUTURI:
La acest opţional s-a urmărit proiectarea unor tematici plastice şi practice în concordanţă cu
particularităţile de vârstă ale copiilor, nivelul de dezvoltare a capacităţilor individuale, tematici prin
care să poată fi realizate obiectivele propuse.
MIJLOACE DE REALIZARE:
*Desen, pictură prin: diluare, îmbinare, amestec de culoare, dactilopictură;
*Colaje, ansamblare, lipirea unor materiale din natură, completare prin desen sau pictură;
*Pictură pe suprafeţe tratate cu gris, mălai, ziare mototolite;
- 1443 -
*Confecţionare de obiecte şi jucării din materiale refolosibile şi deşeuri;
*Tăiere, pliere, lipire;
*Pictură pe pânză, perdea;
*Lipire şi haşurare.
*Origami, lipire, pictură.
PLANIFICAREA CALENDARISTICǍ A ACTIVITǍŢILOR
SEMESTRUL I
Nr.crt. Tema activităţii şi mijloace de realizare Data Observaţii
1. Bun venit în lumea fanteziei-testarea aptitudinilor 01.10.2014
2. Caranavalul roadelor-pictură pe suprafeţe tratate 08.10.2014
3. Covor de frunze –presare,lipire 15.10.2014
4. Fructe de toamna-lipire, pictura 22.10.2014
5. Carnavalul roadelor-pictura pe legume si fructe 29.10.2014
naturale
VACANTA
6. O floare pentru fiecare-tăiere, pliere, lipire 12.11.2014
7. Copaci seculari-pictură prin amprentare 19.11.2014
8. Peisaj pastelat-mototolire, lipire, pictură 26.11.2014
9. Harta tarii noastre-taiere,lipire 03.12.2014
10. Tablou de iarnă-tăiere, lipire 10.12.2014
11. Podoabe pentru pomul de iarnă-confecţii 17.12.2014
12. Omul de zăpadă-confecţii din peturi 07.01.2015
13. Pinguinul-confectionare din materiale reciclabile- 14.01.2015
lipire, taiere
14. Flori de gheata-pictura cu cerneala, decolorare cu pic 21.01.2015
15. Cu mânuţele- amândouă- evaluare 28.01.2015
SEMESTRUL II
Nr.crt. Tema activităţii Data Observaţii
1. Masca pentru carnaval-taiere,lipire, decorare 11.02.2015
2. Pasari maiestre –pictura, lipire 18.02.2015
3. Martisoare pentru mame-taiere,pliere,lipire, 25.02.2015
4. Felicitări pentru mama-lipire,pictură 04.03.2015
5. Prăjituri năzdrăvane-pictură pe aluat modelat 11.03.2015
- 1444 -
Nr.crt. Tema activităţii Data Observaţii
6. Copacii primăvara-pictură, lipire 18.03.2015
7. Puişorul neastâmpărat-colaj 25.03.2015
8. Oul năzdrăvan-confecţii, pictură, decorare 01.04.2015
VACANTA
9. Tablou cu fluturi şi flori-pliere, tăiere, lipire 22.04.2015
10. Peisaj fantastic-pictură pe perdea 29.04.2015
11. Trenuleţul veseliei-tăiere, lipire, desen 06.05.2015
12. De ziua Europei-confecţii din ambalaje 13.05.2015
13. În ţara lalelelor- confecţii din cofraje,pictură 20.05.2015
14. Cosulet –taiere, decorare,lipire 27.05.2015
15. Daruri pentru prietenii mei-confecţii 03.06.2015
16. Expozitie,,Atelier de creatie’’ 10.06.2015
17. Ce pot face, două mâini dibace!- evaluare finală 17.06.2015
EVALUARE:
*Formativ- continua - prin analiza şi autoanaliza produselor la sfârşitul activităţii;
*Lunar, semestrial- prin teme de evaluare propuse, prin organizarea de expoziţii cu vânzare
sau cu tematică, prin participarea la diferite concursuri, prin analiza portofoliilor copiilor.
BIBLIOGRAFIE:
*PROGRAMA ACTIVITǍŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRǍDINIŢA DE
COPII, Ediţia a II-a revizuită şi adăugită, Bucureşti, 2005;
*ACTIVITǍŢI OPŢIONALE ÎN GRǍDINIŢǍ, Editura AS’S-2000;
*REVISTA ÎNVǍŢǍMǺNTULUI PREŞCOLAR-1-2/2005, pag. 162.
- 1445 -
„CICLUL DE VIAŢĂ LA PLANTE, FLUTURI ŞI BROAŞTE”
PROIECT DIDACTIC
Prof. înv. primar Potorac Silvia

Şcoala Gimnazială „Elena Văcărescu” Bucureşti
CLASA: a IV-a
ARIA CURRICULARĂ: Matematică şi ştiinţe ale naturii
DISCIPLINA: Ştiinţe
SUBIECTUL LECŢIEI: Ciclul de viaţă la plante, fluturi şi broaşte
TIPUL LECŢIEI: Însuşire de noi cunoştinţe
SCOPUL LECŢIEI: Însuşirea unor cunoştinţe despre ciclul de viaţă al plantelor şi al unor vietăţi
OBIECTIV DE REFERINŢĂ:
 2.1 - să descrie relaţii între sisteme din mediul înconjurător.
 O.1 - Să recunoască etapele ciclului de viaţă (plante, fluturi, broaşte);
 O.2 - Să ordoneze etapele ilustrate;
 O.3 - Să enumere condiţii optime de viaţă necesare parcurgerii ciclului de viaţă al unor
plante în cazul cultivării lor în sere;
 O.4 - Să rezolve individual câteva exerciţii.
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual.
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul.
MIJLOACE ŞI MATERIALE: rebus, manual şi caiet de lucru, filme didactice, albume, atlas
biologie
DURATA: 45 min.
BIBLIOGRAFIE:
 Radu Mihaela-Ada şi Radu Dumitra, ”Ştiinţe ale naturii”, manual clasa a IV-a, Editura
Aramis 2014
 Programa şcolară
 Marinescu Mariana, “Metodica predării ştiinţelor naturii şi geografiei în ciclul primar”,
Editura Paralela 45, 2012
- 1446 -
DESFASURAREA LECTIEI
Momentele Ob. Conţinuturi Strategie Eva-

lecţiei op. Activitatea profesorului şi a elevului didactică luare
Moment Crearea climatului necesar începerii orei: Frontal şi Observa-
organizatoric salutul elevilor, aranjarea materialelor. indiv. rea
Organizarea colectivului de elevi: aşezarea sistema-
copiilor în bănci, prezența tică
Verificarea Discuţii despre testul anterior: Frontal Observa-
cunoştinţelor - Exemple de relaţii de hrănire în diverse Conversa- ţia
anterioare medii: pasăre – vierme – frunză; animal ţia, sistema-
sălbatic – veveriţă – ghindă; peşte mare explicaţia tică,
– peşte mic – viermişori, plante evalua-
acvatice. rea orală
- Exemple de acţiuni pentru protejarea curentă
mediului.
Introducerea in Captarea atenţiei: rebus individual cu Munca
activitate întrebări pentru a descoperi, o parte a titluluiindepen-
lecţiei. dentă- fişa
Anunţarea titlului lecţiei şi a obiectivelor Jocul
didactic
Reactualizarea Se proiectează un filmuleţ didactic care Conversa- Observa-
cunoştințelor, prezintă etape ale evoluţiei unui câine, animal ţia, ţia
priceperilor și pe care mulţi copii îl au în casă. explicaţia sistemat-
deprinderilor Film - ică
ce Profesorul conversează cu copiii despre Evoluţia Proba
condiționează plante, animale şi insecte conducând discuţia unui câine orală
înțelegerea spre ciclul de viaţă al acestora. Hasky
noului conținut frontal
Însuşirea O1 Plantele trec prin mai multe etape de
noului conținut dezvoltare, de la stadiul de sămânţă până la
stadiul de plantă matură capabilă să aducă rod Frontal
şi seminţe.La fel se întâmplă şi la insecte şi
animale. De la naştere până la moarte. Explicaţia,
Aceste etape se numesc ciclu de viaţă. conversa-
ţia
Se urmăreşte structura lecţiei din manual. Manualul
Observa-
Ciclul de viaţă al plantei Materiale ţia
O3 Condiţiile optime de viaţă pentru plante (sol video sistema-
fertil, apă, aer, temperatură potrivită) asigură tică
încolţirea seminţei.
Din aceasta iese rădăciniţa care se orientează Explicaţia, Proba

în jos, apoi apare tulpiniţa cu un muguraş, care exerciţiul, orală
se orientează în sus. Frunzele ieşite din conversa-
muguraş încep să pregătească hrana necesară ţia
O1 creşterii şi dezvoltării plantei. Apoi apar
florile, fructele şi seminţele. La finalul ciclului
de viaţă, planta moare.
- 1447 -
Momentele Ob. Conţinuturi Strategie Eva-
lecţiei op. Activitatea profesorului şi a elevului didactică luare
O2 Creşterea plantei înseamnă mărirea

dimensiunilor şi a greutăţii acesteia. Frontal
Dezvoltarea reprezintă trecerea plantei prin
mai multe etape, de la sămânţă până la plantă
matură. Dacă o plantă nu ajunge la etapa de
formare a seminţelor, spunem că nu a parcurs
un ciclu de viaţă.
Ciclul de viaţă al fluturelui- de- mătase

Fluturele-de-mătase (cunoscut şi crescut în Observa-
China de acum 4000 de ani) are o viaţă foarte ţia
O1 scurtă, de 8-10 zile. Se înmulţeşte prin ouă, din Atlas sistema-
care ies larvele sau viermii-de-mătase. Acestea biologie tică
secretă un lichid care, în contact cu aerul, se
transformă în firul de mătase. Larvele se
O2 hrănesc cu frunze de dud. După patru năpârliri, Conversa- Proba
ele nu mai mănâncă şi se urcă pe ramurile de ţia, orală
dud, unde formează gogoaşa-de-mătase. În explicaţia,
gogoaşă, larva se transformă în pupă (nimfă), exerciţiul
iar după 31 de zile, pupa se transformă în
adult. Acest proces se numeşte metamorfoză.
Ciclul de viaţă al broaştei-de-baltă

Broasca-de-baltă trăieşte atât în apă, cât şi pe Film
uscat. Nările de pe vârful botului se închid didactic
O1 când se află in apă. Broaştele se înmulţesc tot youtube
prin ouă. Acestea sunt depuse de broască în
apă. Din ouă ies larve, numite mormoloci. Observa-
Corpul lor lung, fără picioare, dar cu coadă, se Explicaţia, ţia
transformă treptat: apar picioarele şi dispare conversa- sistemat-
coada. Mormolocul devine adult. În timpul ţia ică
metamorfozei, branhiile (organe care ajută la
respirat) dispar şi sunt înlocuire de plămâni.
Manualul,
Apoi se vor face câteva aplicaţii din manual şi Exerciţiul,
se citeşte rubrica Aflaţi. citirea
explicativă
4. Evaluarea O2 Copiii vor completa pe caietele de lucru prima Caiet de Autoeva-
formativă O4 pagină de exerciţii. lucru luarea
Munca Evalua-
Se verifică frontal, se stabilesc răspunsurile indepen- rea orală
corecte. dentă,
individual
5. Încheierea Vor fi făcute aprecieri asupra modului în care Conversa- Observa-
activităţii elevii au participat la lecţie. Se vor formula ţia rea
concluziile împreună cu copiii. sistema-
tică
- 1448 -
ACTIVITATE OPȚIONALĂ:
„TRĂISTUȚA CU POVEȘTI”
Prof. înv. preșcolar Preda Marieta

Nivel I - Grupa mare

Durata - 1 an
Domenii experiențiale: DLC, DEC (Educație plastică)
ARGUMENT
Este vârsta la care copilul este fascinat de cuvinte, de poveşti, povestiri şi legende. Poveştile
i-au fascinat întotdeauna pe cei mici, le-au captat atenţia, i-au făcut să se implice, să se viseze eroi
care înving întotdeauna, să aprecieze personajele şi lucrurile bune, pozitive. El poate înţelege că o
carte de lectura este o “căsuţă cu poveşti”, indentificând-o cu un tărâm cu mistere de care el se
simte atras şi vrea să-l descopere.
“În trăistuța cu poveşti” copiii vor descoperi multe lucruri noi, jocuri şi aplicaţii interesante,
vor “intra în pielea personajelor”, vor rezolva situaţii problemă, vor crea, vor învăţa să comunice
corect (să asculte şi să formuleze mesaje). Ghicitorile, proverbele, poezioarele hazlii, textele cu
conţinut satiric, umoristic îl vor face pe copil să se destindă, să participe cu plăcere şi interes la
acest tip de activitate. Opţionalul va fi îndrăgit de copii şi se va dovedi un instrument de valoros la
grădiniţă dar şi acasă.
Acest opţional urmăreşte prin multitudinea şi diversitatea textelor ca cei mici să fie
determinaţi să înveţe să asculte sau să audieze un text, să descopere informaţii noi, să aplice/să
valorifice cunoştinţele dobândite, să redea conţinutul unui text, să identifice mesajul transmis de
autor, să se relaxeze şi, treptat, să conştientizeze cuvintele, frumuseţea şi expresivitatea lor, să aibă
răbdare şi să recepreze cu plăcere textele literare.
OBIECTIVE CADRU
I. Dezvoltarea exprimării orale, înţelegerea şi utilizarea corectă a semnificaţiilor structurilor verbale
orale.
II. Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical şi sintactic.
III. Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral.
- 1449 -
OBIECTIVE DE REFERINTA
1. Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles.
2. Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv şi să utilizeze un limbaj oral corect din punct de
vedere gramatical.
3. Să recepteze un text care i se citeşte ori povesteşte, înţelegând în mod intuitiv caracteristicile
expresive şi estetice ale acestuia.
4. Să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) povestiri şi mici dramatizări.
EXEMPLE DE COMPORTAMENT
- să urmărească linia poveştii, concomitent cu imaginile din carte ori să asculte povestea spusă
sau citită de educatoare;
- să asculte şi să reacţioneze adecvat la poveştile transmise fie prin citire sau povestire, fie prin
mijloace audio-vizuale;
- să demonstreze înţelegerea textului răspunzând la sarcini didactice precum: repovestire,
dramatizare, desen.
- să manifeste iniţiativă în comunicarea orală şi interes pentru semnificaţia cuvintelor;
- să alcătuiască propoziţii simple şi dezvoltate despre personaje din poveşti;
- să utilizeze caracteristicile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în transmiterea
unor idei şi sentimente;
- să realizeze mini-dramatizări sau jocuri cu rol pornind de la textul unei povestiri, utilizând
vorbirea dialogată, nuanţarea vocii, intonaţia, cu sprijinul educatoarei şi folosind indicaţiile
sugerate de text.
CONȚINUTURI
Poveşti, audiţii, dramatizări pentru teatru de păpuşi, dramatizări, jocuri cu rol, activităţi
creative (desene, confecţionări-măşti, puzzle, labirinturi), jocuri didactice.
METODE ȘI MIJLOACE DE REALIZARE

 Povestirea;
 Explicația;
 Exercițiul;
 Problematizarea;
 Jocul de rol etc.
- 1450 -
MODALITĂȚI DE EVALUARE
 Concursuri;
 Desene;
 Fişe individuale;
 Dramatizări.
PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII OPȚIONALE

MODALITĂȚI DE
DATA TEMA ACTIVITĂȚII OBIECTIVE
REALIZARE
CĂSUȚA DIN OALĂ Povestea educatoarei - să audieze cu atenție
Poveste populară povestea;
- să rețină momentele
povestirii.
CĂSUȚA DIN OALĂ Repovestire - să redea cu fidelitate textul şi
Poveste populară Desen să se exprime corect din punct
de vedere gramatical;
- să redea o scena din poveste
prin compunerea spaţiului
plastic.
CĂSUȚA DIN OALĂ Dramatizare - să interpreteze cu
Poveste populară dezinvoltură şi naturalețe
rolurile primite.
TURTIȚA Povestea educatoarei - să audieze cu atenție
Basm popular povestea;
povestirii.
TURTIȚA Repovestire - să redea cu fidelitate textul şi
Basm popular Pictură să se exprime corect din punct
plastic.
TURTIȚA Dramatizare - să interpreteze cu
Basm popular dezinvoltură şi naturalețe
rolurile primite.
URSUL PĂCĂLIT DE Povestea educatoarei - să audieze cu atenție
VULPE de Ion Creangă povestea;
povestirii.
URSUL PĂCĂLIT DE Repovestire - să redea cu fidelitate textul şi
VULPE de Ion Creangă Modelaj să se exprime corect din punct
plastic.
URSUL PĂCĂLIT DE Dramatizare - să interpreteze cu
VULPE de Ion Creangă dezinvoltură şi naturalețe
rolurile primite.
- 1451 -
MODALITĂȚI DE
REALIZARE
PUNGUȚA CU DOI BANI Povestea educatoarei - să audieze cu atenție
de Ion Creangă povestea;
povestirii.
PUNGUȚA CU DOI BANI Repovestire - să redea cu fidelitate textul şi
de Ion Creangă Desen să se exprime corect din punct
de vedere gramatical.
să redea o scena din poveste
plastic.
PUNGUȚA CU DOI BANI Dramatizare - să interpreteze cu
de Ion Creangă dezinvoltură şi naturalețe
rolurile primite.
SOARELE ȘI OMULEȚII Povestea educatoarei - să audieze cu atenție
DE ZĂPADĂ de Herta povestea;
Wilc și Mioara Cremene - să rețină momentele
povestirii.
SOARELE ȘI OMULEȚII Repovestire - să redea cu fidelitate textul şi
DE ZĂPADĂ de Herta Pictură să se exprime corect din punct
Wilc și Mioara Cremene de vedere gramatical;
să redea o scena din poveste
plastic.
EVALUARE Joc de rol - să descrie un personaj dintr-o
poveste;
- să pornească de la titlul real
al poveștii și să creeze unul pe
dos.
SOARELE ȘI OMULEȚII Dramatizare - să interpreteze cu
DE ZĂPADĂ de Herta dezinvoltură şi naturalețe
Wilc și Mioara Cremene rolurile primite.
GĂINUȘA CEA Povestea educatoarei - să audieze cu atenție
MOȚATĂ povestea;
de Călin Gruia - să rețină momentele
povestirii.
GĂINUȘA CEA Repovestire - să redea cu fidelitate textul şi
MOȚATĂ Modelaj să se exprime corect din punct
de Călin Gruia de vedere gramatical;
plastic.
GĂINUȘA CEA Dramatizare - să interpreteze cu
MOȚATĂ dezinvoltură şi naturalețe
de Călin Gruia rolurile primite.
RIDICHEA URIAȘĂ Povestea educatoarei - să audieze cu atenție
Poveste populară povestea;
povestirii.
RIDICHEA URIAȘĂ Repovestire - să redea cu fidelitate textul şi
Poveste populară Desen să se exprime corect din punct
- 1452 -
MODALITĂȚI DE
REALIZARE
plastic.
RIDICHEA URIAȘĂ Dramatizare - să interpreteze cu
Poveste populară dezinvoltură şi naturalețe
rolurile primite.
SCUFIȚA ROȘIE Povestea educatoarei - să audieze cu atenție
de Charles Perrault povestea;
povestirii.
SCUFIȚA ROȘIE Repovestire - să redea cu fidelitate textul şi
de Charles Perrault Pictură să se exprime corect din punct
plastic.
SCUFIȚA ROȘIE Dramatizare - să interpreteze cu
de Charles Perrault dezinvoltură şi naturalețe
rolurile primite.
IEDUL CU TREI CAPRE Povestea educatoarei - să audieze cu atenție
O. PANCU IAȘI povestea;
povestirii;
IEDUL CU TREI CAPRE Repovestire - să redea cu fidelitate textul şi
O.PANCU IAȘI Modelaj să se exprime corect din punct
plastic.
IEDUL CU TREI CAPRE Dramatizare - să interpreteze cu
O. PANCU IAȘI dezinvoltură şi naturalețe
rolurile primite.
poveste;
dos.
poveste;
dos.
BIBLIOGRAFIE
1. Carte de povești, Volumul I, II, III, IV, Editura Diana, Pitești,2014
2. Curriculumul pentru învățământul preșcolar, 3 - 6/7 ani, București, 2008.
- 1453 -
„A FI SAU A NU ŞTI?”
PROIECT DE PROGRAMĂ CDȘ
Prof. Predescu Stela

Școala Gimnazială Singidava Cugir, jud. Alba
Opţional la nivelul disciplinei

Clasa: a VII-a
Argument
” A fi sau a nu şti?” - Răspunsul la această întrebare poate face diferenţa între un moment tragic şi
salvarea unei vieţi.
Accidentele se produc frecvent în jurul nostru. Aceste situații pot include boli, epidemii,
stop cardio - respirator, arsuri, accidente de circulație, răniri domestic. Primul ajutor reprezintă
totalitatea măsurilor de caracter de urgenţă care se iau la locul producerii accidentului, înaintea
sosirii personalului medical calificat. În situațiile de urgență scopul răspunsului imediat este de a
micșora impactul acestor condiții asupra stării de sănătate, în vederea stabilizării victimei. Primul
ajutor ține de informație, pregătire, este o stare de spirit, o atitudine orientată spre acțiune.
Viața unei persoane depinde, într-o mare măsură, de momentul acordării primului ajutor și
de priceperea celui care intervine primul la locul accidentului. Dacă ai cunoștințe de bază în ceea ce
privește primul ajutor, poți ajuta o persoană aflată în dificultate. Nu suntem cadre medicale
specializate şi nu ne propunem să tratăm persoanele care au suferit un accident, ci doar să evaluăm
corect starea accidentatului în vederea stabilirii şi efectuarii rapide a măsurilor de prim ajutor ce se
impun în situaţia dată, deoarece interveţia promptă şi sigură previne posibilele efecte negative ce
pot aparea.
Opționalul „Sanitarii pricepuți” are ca scop formarea la elevi a deprinderilor necesare
efectuării manevrelor corecte de acordare a primului ajutor în diferite situaţii cu care ne confruntăm
în şcoală sau în afara ei, precum şi dezvoltarea atitudinii pozitive vizând protecţia şi securitatea
propriei persoane prin cunoaşterea factorilor care periclitează sănătatea. Opționalul vizează
atingerea obiective precum: însușirea cunoștințelor de bază și a deprinderilor practice pentru
acordarea corectă a primului ajutor și a celor de prevenire a accidentelor, păstrarea și îmbunătățirea
sănătătii, dezvoltarea sentimentului solidarității umane față de cei aflați în suferință, însușirea
- 1454 -
cunoștințelor de bază despre Mișcarea Internatională de Cruce Roșie și Semilună Roșie și
Principiile Fundamentale ale Crucii Roșii.
Propun acest opțional la solicitarea elevilor, ca o necesitate de cunoaștere a normelor
igienice ce trebuie aplicate, în vederea menținerii sănătății fizice și morale, dar și din dorința
însușirii unor manevre de acordare a primului ajutor în caz de accidente sau îmbolnăviri, fiind
stimulată întrajutorarea dintre semeni. Opționalul are ca scop satisfacerea nevoilor elevilor de
cunoaștere a unor probleme specifice vârstei, de a pune în discuție anumite cazuri de viață, în
vederea perceperii reale a acestora și solutionării în mod adecvat. De asemenea, el vine în sprijinul
dezvoltării sentimentului solidarității umane față de cei aflați în suferință și a respectului față de
oameni.
Totodata, acest opțional este necesar și în pregătirea elevilor în vederea participării la
concursul de sănătate și prim ajutor ,,Sanitarii pricepuți’’ organizat de Societatea Națională de
Cruce Roșie din România. În fiecare an echipajul şcolii participă la acest concurs, ocazie cu care își
demonstrează, atât teoretic cât mai ales practic, abilitățile în acordarea primului ajutor.
Personal am participat la cursuri de pregătire în problematica acordării primului ajutor,
cursuri organizate de către Crucea Roșie Alba și mă preocup în permanență de dotarea trusei de
prim ajutor a școlii.
Competente specifice Activități de învățare

1. cunoașterea unor elemente de istoric - documentarea cu privire la Mișcarea de Cruce
și a principiilor Mișcării de Cruce Roșie și Semilună Roșie utilizând CD-uri, atlase,
Roșie și Semilună Roșie; cărți, pliante, broșuri;
-vizionarea unor filme cu oameni aflați în diverse
situații de accidentare, îmbolnăvire;
-brainstorming pentru depistarea unor probleme
ale preadolescenților, a unor soluții de rezolvare a
acestora;
-studii de caz.
2. argumentarea știintifică a necesității -discutarea unor cazuri concrete de nerespectare a
respectării regulilor de igienă cu principiilor unei alimentații normale și a regulilor
scopul păstrării stării de sănătate de igienă individuală și colectivă.
-realizarea de afișe, postere, pliante cu privire la
necesitatea respectării regulilor de igienă
individuală și colectivă.
3. utilizarea unor mijloace și metode -stabilirea modalităților de investigare a funcțiilor
adecvate explorării / investigării vitale și a sării de conștiență.
organismului uman; -folosirea unor aparate de investigare a sănătății
organismului (tensiometru);
-dotarea trusei de prim ajutor.
4. explicarea acțiunii factorilor cu -identificarea factorilor cu potențial vătămător
potențial vătămător asupra sistemelor pentru organism și a modalităților de prevenire a
de organe, modalitățile de prevenire a acțiunii lor;
- 1455 -
Competente specifice Activități de învățare
acțiunii lor și de ajutorare a semenilor -vizionarea de filme cu modalități de acordare a
în cazul acțiunii acestor factori; primului ajutor în diverse cazuri de accidentare;
-întâlniri cu medici și asistente medicale.
5. aplicarea corectă a tehnicilor de -exerciții de stabilire a diagnosticului în vederea
acordare a primului ajutor în caz de acordării primului ajutor;
accidente, îmbolnaviri; -jocuri de rol pentru simularea unor manevre de
acordare a primului ajutor în stop cardio-respirator,
lipotimie, hemoragii, asfixiere cu corpi străini,
fracturi, luxații, entorse, arsuri, otrăviri, înec,
insolație.
6. stabilirea unui regim de viață -întocmirea de referate, eseuri, prezentări Power
sănătoasă (activitate, odihnă, Point, afișe, pliante, pentru prezentarea unor
alimentație) exemple de regim zilnic de viață sănătos.
Conținuturi:
1. Mişcarea de Cruce Roşie şi Semilună Roşie – istoric.
2. Principiile fundamentale ale Crucii Roşii.
3. Igiena individuală și prevenirea bolilor contagioase.
4. Regimul de activitate şi de odihnă al elevului
5. Prevenirea accidentelor de circulaţie.
6. Principii generale în acordarea primului ajutor.
7. Măsuri de autoprotecţie în acordare primului ajutor.
8. Resuscitarea cardiacă şi respiratorie.
9. Primul ajutor în plăgi.
10. Primul ajutor în luxaţii şi entorse, fracturi.
11. Primul ajutor în hemoragii. Tehnica hemostazei.
12. Primul ajutor în arsuri.
13. Primul ajutor în caz de electrocutare.
14. Primul ajutor în caz de degerături.
15. Primul ajutor în caz de înec.
16. Primul ajutor în caz de insolaţie.
17. Primul ajutor în intoxicaţii/otrăviri.
18. Transportul accidentatului.
20. Ce este o persoană cu nevoi sociale deosebite? Atitudinea elevilor faţă de aceasta.
Valori și atitudini:
- grija față de viața personală, sănătatea proprie și colectivă;
- dragostea față de semeni, promovarea respectului, a întrajutorării dintre oameni;
- 1456 -
- stimularea interesului pentru aplicarea cunoștințelor în viața de zi cu zi.
Sugestii metodologice:
- documentarea cu privire la oameni aflați în diverse situații de accidentare, îmbolnăvire cu
ajutorul unor CD – uri, atlase, pliante, broșuri sanitare, filme;
- brainstorming pentru depistarea unor probleme ale adolescenților, a unor soluții de rezolvare
a acestora;
- studii de caz privind nerespectarea principiilor unei alimentații normale și a regulilor de
igienă alimentară, cazuri depistate prin observarea colectivului de elevi;
- compararea reacțiilor organismului unor persoane sedentare cu cele ale organismului unor
persoane ce pratică sportul;
- reprezentarea grafică a curbei efortului zilnic, săptămânal și anual;
- prezentarea unor remedii simple utilizate în familie pentru tratarea diferitelor boli;
- exercitii de alcătuire a unui regim alimentar zilnic pe baza cunoașterii conținutului în factori
nutritivi și valorii calorice a unor alimente;
- exerciții de acordare a primului ajutor în cazuri de accidentare, îmbolnavire;
- realizarea unor reclame, afișe ce vin în sprijinul evitării consumului de tutun, alcool,
droguri;
- observarea unor filme cu modalități de acordare a primului ajutor în cazuri diverse de
accidentare;
- întocmirea unor referate, organizarea unor dezbateri pentru găsirea de soluții pentru
ajutorarea celor aflați în diverse situații dificile ce afectează sănătatea și viața;
- exercitii de stabilire a diagnosticului în vederea acordării primului ajutor;
- exercitii practice de acordare a primului ajutor în stop cardio-respirator, lipotimie,
hemoragii, asfixiere cu corpi străini, fracturi, luxații, entorse, arsuri, otrăviri, înec, insolație;
- jocuri de rol, concursuri pe grupe (simularea a unor manevre de acordare a primului ajutor
semenilor aflați în situații de accident, de boală).
Modalități de evaluare
- Evaluare srisă - teste grilă;
- Evaluare orală;
- Evaluare practică - exerciții practice de acordare a primului ajutor;
- Întocmirea de referate;
- Realizarea de proiecte;
- Portofoliul.
- 1457 -
Bibliografie:
Mariana Ciobanu Iancu, Educație pentru sănătate și prim ajutor ”Sanitarii pricepuți”
Culegere de curriculum, teste și probleme practice de prim ajutor, Editura ABC Publishing SRL,
București, 2009;
Manualul European de Prim ajutor, editat de Crucea Roşie Română;
Manualul Sanitarii Pricepuți, editat de Crucea Roşie Română, București, 2013.
- 1458 -
APPRENDRE À VIVRE ENSEMBLE
Prof. Preduș Asineta

Liceul Teoretic „Henri Coandă” Craiova, jud. Dolj
Apprendre à vivre ensemble est un programme interculturel et interreligieux pour

l’enseignement de l’éthique. Il constitue une ressource pour le personnel de programmes
d’éducation à la paix promouvant la compréhension mutuelle et le respect des personnes de cultures
et croyances différentes. Il met l’accent sur le développement mental, physique, spirituel, moral et
social des enfants et il suppose le traitement des thèmes tels que l’éradication de la pauvreté, la
prévention de la violence ou de la discrimination, l’exclusion, le racisme, la transformation du
conflit ou la protection de l’environnement.
Ce programme s’adresse aux enfants de plus de 12 ans, même aux adultes, et peut être mis
en application dans un cadre éducatif formel, non-formel ou informel comme on en trouve dans les
écoles, les groupes d’enfants ou de jeunes, les clubs ou les camps.
Il est basé sur deux modules d’apprentissage - Comprendre les autres et soi-même et
Transformer le monde ensemble - qui sont fondés sur quatre valeurs éthiques fondamentales: le
respect, l’empathie, la responsabilité et la réconciliation. Ces modules sont présentés sous la forme
du plan d’un village et s’articulent autour des parcours d’apprentissage menant à des kiosques
thématiques (Apprécier la diversité, La paix commence par moi-même, Me mettre à la place de
l’autre) et à des activités connexes qui emmènent les participants à la découverte d’eux-mêmes et
des autres. Le processus d’apprentissage se décrit comme un voyage où les participants affermissent
les valeurs fondamentales leur permettant de prendre des décisions éthiques réfléchies, tant au
niveau individuel que collectif, en leur fournissant l’espace nécessaire pour apprendre et oeuvrer
ensemble à l’édification de la paix.
Le programme Apprendre à vivre ensemble permet aux participants de réfléchir à différentes
cultures, traditions religieuses et manières de penser, d’interagir avec les autres, d’échanger des
opinions sur leurs expériences, d’établir un lien entre les leҁons apprises et leurs propres contextes
de vie, de développer leur engagement personnel et collectif qui suscite un changement positif dans
la société.
Les méthodologies d’apprentissage utilisées sont traditionnelles et modernes et elles sont
fondées sur l’expérience, la résolution de problèmes, la coopération, la discussion et l’introspection.
Elles assurent une flexibilité permettant de s’adapter à divers groupes d’âge, contextes culturels et
traditions religieuses.
- 1459 -
Les activités du programme sont basées sur des techniques telles que le partage
d’expériences, les arts, les débats positifs, les jeux, les visites sur le terrain, la méditation, les jeux
de rôle, les cafés interreligieux, la narration de contes ou l’exploration constructive.
Le manuel Apprendre à vivre ensemble a été rédigé et développé en collaboration avec
UNICEF et UNESCO et il est le résultat de l’initiative mondiale lancée par Arigatou International
et le Global Network of Religions for Children - GNRC pour la promotion de l’enseignement de
l’éthique en faveur des enfants. Il s’est inspiré tout particulièrement de l’article 29 prévu dans la
Convention relative aux droits de l’enfant. Conformément à cet article, l’éducation de l’enfant doit:
a) favoriser l’épanouissement de la personnalité de l’enfant et le développement de ses
dons et de ses aptitudes mentales et physiques, dans toute la mesure de leurs
potentialités;
b) inculquer à l’enfant le respect des droits de l’homme et des libertés fondamentales, et
des principes consacrés dans la Charte des Nations Unies;
c) inculquer à l’enfant le respect de ses parents, de son identité, de sa langue et de ses
valeurs culturelles, ainsi que le respect des valeurs nationales du pays dans lequel il vit,
du pays duquel il peut être originaire et des civilisations différentes de la sienne;
d) préparer l’enfant à assumer les responsabilités de la vie dans une société libre, dans un
esprit de compréhension, de paix, de tolérance, d’égalité entre les sexes et d’amitié entre
tous les peuples et groupes ethniques, nationaux et religieux, et avec les personnes
d’origine autochtone;
e) inculquer à l’enfant le respect du milieu naturel.
Le programme Apprendre à vivre ensemble a été appliqué avec succès dans plus de 30 pays
sur cinq continents et il a représenté un modèle pour le développement de curriculum scolaire. Il a
été élaboré afin de rendre effectifs le droit de l’enfant à l’éducation, le droit d’exprimer librement
son opinion et le droit d’être entendu. Il a été approuvé par UNESCO et UNICEF comme étant une
importante contribution à un enseignement de qualité, qui tienne compte d’une société
multiculturelle et plurireligieuse. Il fournit l’espace pour accroȋtre le potentiel inné des enfants pour
la spiritualité et l’espoir d’un monde meilleur en contribuant à un changement de la situation des
enfants à travers le monde.
Bibliographie:
La Convention relative aux droits de l’enfant
Déclaration universelle des droits de l’homme
Învățând să trăim împreună, Arigatou International / GNRC
Éducation pour une culture de la paix et de la non-violence, UNESCO
- 1460 -
PROIECT DE LECȚIE:
„BOGĂȚIA DARURILOR LUI DUMNEZEU – PARABOLA TALANȚILOR”
Prof. Prode Letiția

Școala Gimnazială Veștem, jud. Sibiu
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială ,,Mihai Viteazu” Șelimbăr, Structura Veștem

Clasa: a VII-a
Profesor: Prode Letiția
Disciplina: Religie
Unitatea de învățare: Iisus Hristos – Învățător și Mântuitor
Subiectul: Bogăția darurilor lui Dumnezeu – Parabola talanților
Tipul lecției: mixtă, verificarea și dobândire de noi cunoștințe
Scopul: dobândirea cunoștințelor despre darurile lui Dumnezeu și înțelegerea rolului darurilor
dăruite de către Dumnezeu.
1.1. Explicarea rolului şi a importanţei parabolelor Mântuitorului pentru mântuirea şi desăvârşirea
creştinilor;
2.3. Citirea imaginilor și identificarea personajelor;
2.4. Comunicarea clară şi corectă a conţinutului şi mesajului moral-religios din parabolele studiate;
3.1. Identificarea învăţăturilor morale care se desprind din pildele Mântuitorului;
5.1. Integrarea în comportamentul cotidian a învăţăturilor morale cuprinse în pildele Mântuitorului.
Metode și procedee: povestirea, conversația, explicația, observarea dirijată, lucru pe grupe, frontal
și individual, problematizarea
Mijloace de învățământ:
Imagini cu parabola talanților, fișe de lucru, auxiliar didactic pentru elevi și profesori, calculatorul,
videoproiectorul
Forme de organizare a activității elevilor:
Activitate frontală, activitate individuală, activitate pe grupe
Resurse:
1. oficiale: Programa școlară pentru disciplina religie, clasa a VII-a; planificarea calendaristică
- 1461 -
orientativă, clasa a VII-a
2. temporale: număr de lecții- 1, durata: 50 min
Bibliografie:
1. Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune a Bisericii Ortodoxe
Române, Bucureși, 1982
2. Boldea, Violeta, Boldea Florin, Religie, creștin-ortodoxă, clasa a VII-a, Auxiliar didactic pentru
elevi și profesori, Editura Gligor Hașa, Deva, 2015
3. Magdan, Leon, Cele mai frumoase pilde și povestiri, Editura Aramis, București, 1998
4. Mihoc, Pr. Prof,. Dr., Vasile, Predici exegetice la Duminicile de peste an, Editura Teofania,
Sibiu, 2001
5. Șebu Sebastian, Metodica predării religiei, Editura Reântregirea, Alba Iulia, 2000.
Compe-
Nr. Activități –
Etape Timp tențe Metode Mijloace Evaluare
crt. detalieri de conținut
specifice
1. Moment 3’ – Salutul
organizato- – Se asigură condițiile optime
ric desfășurării lecției. Conversația Icoana
Rostirea – Rostirea rugăciunii
rugăciunii – Notarea absenților
Profesorul reactualizează
cunoștințele din lecția anterioară
,,Pilda fiului risipitor – căință și Obser-
iertare,, prin metoda unul stă, trei varea
2. Reactualiza- 7’ 1.3, circulă. (Se împarte clasa în grupe Activitate sistema
rea 2.4, de câte trei elevi și se pe grupe tică
cunoștin- 3.1, numerotează grupele și elevii din
țelor 5.1 fiecare grup)
Pornind de la Pilda fiului risipitor,
fiecare grup va analiza cele patru Fișă de
aspecte, urmărind: lucru
1. Fiul cel mic cere partea de
avere tatălui. Com-
2. Fiul risipitor cheltuiește averea. pletea-
3. Fiul își revine în sine. ză
4. Fiului este primit de către tatăl
său.
Elevii rezolvă sarcinile de lucru,
urmând etapele metodei unul stă,
trei circulă, conform Problema- Reali-
instrucțiunilor date de profesor. tizarea zează
La final sunt prezentate
concluziile de către fiecare grupă.
Profesorul va dezvălui titlul
lecției ,,Bogăția darurilor lui
3. Anunțarea 2’ Dumnezeu- Parabola talanților”, Conversația
temei și a va scrie titlul lecției pe tablă și va
obiectivelor preciza obiectivele lecției. Pe
- 1462 -
Compe-
specifice
parcursul lecției vom afla cum trei
slugi au înmulțit talanții, fiecare
în felul lor, și vom vedea care este
semnificația talanților din
parabolă.
Profesorul prezintă conținutul
parabolei, vizualizându-se în
același timp și imagini care Povestirea
ilustrează parabola talanților
pentru a putea recunoaște aspecte Obser-
sugerate de acestea. varea
Parabola talanților ne înfățișează dirijată
un stăpân care este puternic și Prezen-
foarte bogat, care împarte avuția tare
sa siljitorilor săi. El împarte Power
,,fiecăruia după puterea lui” (v. Point
4. Dirijarea 15’ 15). Primii doi au reușit să-și
învățării dubleze partea, dar nu ne
dezvăluie cum au reușit acest Explicația
lucru. Cel de-al treilea a îngropat
talantul.
Se explică elevilor cuvintele noi:
,,talant” (monedă greacă de
argint, de mare valoare) și ,,zaraf”
(persoană care se ocupă cu
schimbul banilor). Se prezintă
simbolul dat cuvântului talant în Icoane
parabolă, ca fiind darurile cu care
Dumnezeu ne înzestrează pe noi
oamenii și pe care noi trebuie să Problemati
le înmulțim; de exemplu: talentul, zarea
bunătatea, sănătatea, frumusețea,
inteligența. Se explică și
simbolurile ,,slugi” (oamenii
supuși lui Dumnezeu) și
,,Stăpânul” (Dumnezeu, Hristos).
Se precizează: În Pilda talanților
nu este vorba de împărțirea unei
sume de bani, ci de împărțirea
unor daruri. Fiecare dintre noi a Sfânta
fost înzestrat încă de la naștere cu Scriptu
anumite daruri de la Dumezeu și ră
pe care noi trebuie să le înmulțim
atât pentru noi, cât și pentru
semenii noștrii. Domnul Hristos,
când va veni la sfârșitul lumii, ca Descrierea
Judecător, El ne va întreba cum
am înmulțit talanții, cum am
lucrat cu darurile primite. Imagini
Darurile pot fi: fie bogățiile
pământești sau darurile naturale
cu care ne naștem fiecare dintre
noi. Fiecare dintre noi trebuie să Explicația
fim conștienți de darurile pe care
- 1463 -
Compe-
specifice
le-am primit și că Hristos ne
încredințează aceste daruri, dar
odată cu ele ne dă și răspunderea
pentru aceste daruri; adică să le
întrebuințăm în folosul semenilor
noștrii. Pe primii doi slujitori
Iisus îi laudă cu aceleași cuvinte:
,,Bine slugă bună și credincioasă,
peste puține ai fost credincioasă, Problema-
peste multe te voi pune; intră tizarea
întru bucuria Domnului tău” (Mt.
25.24). Această răsplată pe care
le-o promite va fi cu siguranță în
viața viitoare. Cel de-al treilea
slujitor se îndoiește că stăpânul
lui se va întoarce, de aceea nu a
lucrat nimic. La întoarcere
Stăpânul îl numește: ,,Slugă
vicleană și leneșă” (v. 27), îl
numește așa deoarece el credea că
și pe Dumnezeu Îl poate înșela.
Se arată de asemenea că el nu
avea dragoste față de stăpânul său
și nici dorința de a fi pe placul lui.
Ne arată că Dumnezeu dorește ca Explicația
și noi să avem partea noastră
lucrătoare. Însă, slujitorul cel
leneș nu a făcut nimic în acest
sens, nici măcar nu a dus banii săi
la ,,zarafi” (v. 28), (cămătari) și
acest lucru ar fi fost de preferat.
La judecata finală, oamenii
credincioși care au înmulțit
talanții vor primi răsplată mare,
iar cei leneși și necredincioși vor
fi pedepsiți aspru. Mântuirea este
darul lui Dumnezeu pentu noi
toți, dar ca să primim acest dar
depinde și de noi; trebuie să avem
și noi contribuția noastră
personală, să fim râvnitori și
credincioși.
Pe parcursul explicațiilor,
profesorul scrie pe tablă ideile
principale ale lecției.
Se citește lecția pe roluri. Se aleg
cinci elevi, iar fiecare dintre ei va Apreci
5. Obținerea 13’ primi câte un rol, un personaj de Citirea pe eri
performan- interpretat: unul va fi povestitorul, roluri verbale
ței cel de-al doilea va fi stăpânul, iar
ceilalți trei vor fi cele trei slugi.
La sfârșit fiecare își va caracteriza
personajul.
Se adresează elevilor următoarele
- 1464 -
Compe-
specifice
întrebări:
– Ce fac primele două slugi cu
darurile lor? Apreci
– Cum apreciază stăpânul lor felul eri
6. Fixarea 7’ în care ele au înmulțit darurile? Activitate verbale
cunoștin- – Ce le promite stăpânul? frontală
țelor – Ce face cea de-a treia slugă cu
talanții săi?
– Cum apreciază stăpânul acest
lucru?
– De ce nu a înmulțit ea talanții?
– Cum ar fi trebuit să procedeze?
– Pe cine simbolizează stăpânul Explicația
din această parabolă?
– Pe cine simbolizează slujitorii
stăpânului? Dar talanții?
– Ce ar trebui să facem noi cu
darurile primite de la Dumnezeu?
– Cum am putea să înmulțim
aceste daruri?
– Ce învățături putem să extragem
din această parabolă?
Elevii formulează pe rând
învățătura pe care au desprins-o Conversația
din parabolă, iar profesorul
completează ideile. Parabola
talanților ne arată că noi am
primit daruri de la Dumnezeu și
că noi trebuie să colaborăm cu El
pentru a înmulți aceste daruri și să
fim harnici, nu leneși.
– Cu ce ,,talanți” (daruri) credeți
că va înzestrat Dumnezeu pe voi?
Elevii vor primi câte o fișă pe
care vor enumera darurile primite
de ei de la Dumnezeu și vor
specifica cum folosesc ei aceste
daruri pentru a le înmulții.
Elevii vor audia povestea Audiție
,,Bogăția”.
– Ce învățătură se desprinde din
această poveste? Elevii răspund.
– Apreci- Toți elevii vor primi câte o Explicația
erea recompensă, iar elevii care s-au Activitate
7. activității 3’ remarcat în mod deosebit câte o frontală Stimu-
elevilor notă. lente
– Rostirea Elevii rostesc rugăciunea și apoi
rugăciunii răspund la salutul profesorului.
- 1465 -
PROIECT DE LECȚIE:
„PROTECȚIA CONSUMATORULUI”
Prof. Protopopescu Gabriela Cristina

Școala Gimnazială Nr. 1 Eforie Nord, jud. Constanța
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Nr. 1 Eforie Nord

Clasa: a V-a
Disciplina: Educație tehnologică și aplicații practice
Profesor: Protopopescu Gabriela Cristina
Mediul de învățare: sala de clasă
Unitatea de învățare: Calitatea produselor alimentare și a serviciilor din alimentație
Titlul lectiei: Protecția consumatorului
Tipul lecției: mixtă
Scopul lecției: Cunoașterea legislației cu privire la protecția consumatorilor (drepturile
consumatorilor, instituții cu rol de protecție a consumatorului) față de anumite pericole ce pot afecta
sănătatea, siguranța sau bunăstarea acestora.
1.2. Identificarea unor date, mărimi, relații, procese și fenomene specifice matematicii și științelor
în realizarea unui produs.
1.3. Analizarea produselor pe baza unor criterii stabilite de comun acord;
2.2. Selectarea produselor și a tehnologiilor din perspectiva păstrării calității mediului și a sănătății;
3.1. Identificarea unor modele de profesioniști în domeniile explorate.
3.2. Manifestarea abilității de a lucra individual și în echipe pentru rezolvarea unor probleme.
O1 – să definească noțiunea de consumator;
O2 – să enumere drepturile consumatorului;
O3 – să precizeze instituțiile cu rol de protecție a consumatorului;
O4 – manifestarea interesului pentru a lucra prin colaborare.
Metode didactice: conversația, observația, explicația, expunerea, problematizarea, brainstorming,

descoperirea, studiu de caz, joc de rol, exercițiul.
- 1466 -
Mijloace didactice: manual si auxiliare, videoproiector, laptop/computer, prezentare PPT, fișe de
lucru, markere, coli flipchart, etichete/ambalaje de la diferite produse; reviste de specialitate,
pliante, planșe cu imagini/colaje (Așa da/Așa nu), internet
Forme de organizare a activității: frontal, individual/pe echipe.
Bibliografie:
 Popescu, Ramona-Eugenia, Galeș, Cristina, Rotaru, Ioana Corina, Vlăduț, Daniela - Educație
tehnologică și aplicații practice: manual pentru clasa a V-a, Editura Corint Logistic ,București,
2017
 Mocanu, Marinela, Dache, Magda, Săndulescu, Loredana-Irena - Educație tehnologică și
aplicații practice: manual pentru clasa a V-a, Editura Aramis Print, București, 2017
 Olteanu, Stela, Lazăr, Natalia - Educație tehnologică și aplicații practice: manual pentru clasa a
V-a, Editura Didactică și Pedagogică R.A.,București, 2017
 Neamțu, Elena Carmena, Halbac, Violeta - Educație tehnologică și aplicații practice: manual
pentru clasa a V-a, Editura Ascendia Design, București, 2017
 Păunescu, Daniel, Negrițoiu, Claudia-Daniela, Grigore, Adina, Anghel, Augustina - Educație
tehnologică și aplicații practice: manual pentru clasa a V-a, Editura Ars Libri, Buzoești, 2017
 Lichiardopol, Gabriela, Stoicescu, Viorica, Neacșu, Silvica - Educație tehnologică și aplicații
practice: manual pentru clasa a V-a, Editura Litera, București, 2017
 http://www.anpc.gov.ro/
Reactualizarea cunoștințelor anterioare:
1. Ce reprezintă calitatea?
R: Calitatea reprezintă ansamblul caracteristicilor prin care un produs sau un serviciu satisface
anumite cerințe.
2. Enumerați patru unități de alimentație publică.
R: Restaurante, cofetării, patiserii, bufete, unități de vânzare a dulciurilor și răcoritoarelor etc.
3. Precizați activitățile desfășurate într-o unitate de alimentație.
R: Activitățile desfășurate intr-o unitate de alimentație sunt:
- realizarea preparatelor culinare și de cofetărie-patiserie;
- vânzarea către consumatori a preparatelor obținute;
- servirea produselor către consumatori.
4. Cum apreciați calitatea serviciilor în alimentație (ex.: ale unei cofetării)?
- 1467 -
R: Aprecierea activității desfășurate în unitățile de alimentație are în vedere calitatea preparatelor
culinare obținute și calitatea servirii acestora.
Calitatea serviciilor din alimentație ale unei cofetării se apreciază prin:
- ambianța localului; atitudinea personalului; atmosfera existentă; punctualitatea și
promptitudinea servirii; atenția acordată clientului; reacția la reclamații.
ANEXĂ
Studii de caz
Stabiliți drepturile consumatorului citind una din întâmplările unui cumpărător căruia i se încalcă
aceste drepturi.
 Am cumparat 2 kg de mere, dar am constatat că vânzătoarea mi-a pus câteva mere stricate.
 Untul pe care l-am cumpărat avea termenul de valabilitate expirat, însă avea lipit deasupra
un alt termen de valabilitate.
 Am cerut vânzătoarei o pâine, iar aceasta mi-a dat una arsă și nu mi-a mai schimbat-o, desi
an insistat.
 Conserva de pește pe care am cumpărat-o de la magazin avea ambalajul deteriorat. Am
returnat-o imediat și am cerut banii înapoi.
Răspunsuri posibile: - dreptul de a alege liber; dreptul de a fi informat; dreptul de a fi protejat;
dreptul de a fi despăgubit.
Fișa de lucru - Lucru în echipe
Maria a mers la cumpărături la supermarketul din cartier. A cumpărat de acolo iaurtul cu

fructe care îi place foarte mult. Fără să se uite pe etichetă, Maria a pus în coș cutia cu iaurt. Când a
ajuns acasă, a mâncat iaurtul, iar spre seară nu s-a simțit prea bine. Uitându-se pe ambalaj, a
observat că termenul de garanție era depășit cu două zile.
Răspundeți pe scurt:
Echipa 1 - Ce a greșit Maria cînd a cumpărat alimentele? Ce o sfătuiți pe Maria să facă?
Echipa 2 - Ce drept i-a fost încălcat Mariei?
Echipa 3 - Cărei instituții i se poate adresa Maria pentru a cere lămuriri pentru situația prezentată?
Echipa 4 - Realizați un joc de rol cu trei elevi – un cumpărator, un vânzator, un reprezentant ANPC
– in care să prezentați încălcarea unui drept al consumatorului. Exprimați-vă opinia cu privire la
încălcarea acestui drept.
- 1468 -
Obiec- Activități Forme de
Secven- Mijloa-
tive Metode Evalua- organiza-
țele ce de
operați- Profesor Elev didactice re re a
lecției învățare
onale activității
Moment Activități de Auto-organizare, Observa- Frontal
organi- natură organiza- control propriu, ția Colectiv/
zatoric torică: verifică pregătirea curentă Individu-
(3’) prezența, asigură materialelor Conver- al
disciplina, necesare. sația
pregătește mate-
rialul didactic.
Reactua- Se reactualizea- Conver- Manual Obser- Frontal
lizarea ză cunoștintele sația / vare Individu-
cunoș- studiate anterior. Explica- auxilia- siste- al
tințelor Profesorul adre- ția re matică
anterioa- sează întrebări Expune- a
re elevilor. Răspund la rea elevilor
(7’) - Ce reprezintă întrebările Observa-
calitatea? profesorului. ția Probă
-Enumerați orală
patru unități de
alimentație
publică.
-Precizați activi-
tățile desfășurate
într-o unitate de Completează
alimentație. răspunsurile
-Cum apreciați colegilor.
calitatea servi-
ciilor in alimen-
tație (ex. ale
unei cofetării)?
Face completări.
Captarea Lecția va începe Conver- Manual Frontal
atenției cu o conversație sație / Individu-
(2’-3’) despre noțiunile auxilia- al
ce vor fi Sunt atenți la Proble- re
studiate. noțiunile preciza- matizare Diferite
Se va urmări te de profesor. materia
trezirea interesu- le din
lui și dorința de dotare
cunoaștere.
Stabilește titlul
lecției adresând
elevilor
următoarele
întrebări: Elevii răspund la
“Ați achiziționat întrebări.
vreodată un
produs expirat?”
Cum v-ați
exercitat dreptul
- 1469 -
Secven- Mijloa-
țele ce de
onale activității
de consumator?
Comuni- O1-O4 Comunică Notează in caiete Expune- Frontal
carea elevilor titlul titlul lecției, re Individu-
titlului lecției și îl scrie participă la Explica- al
lecției și pe tablă, stabi- stabilirea ția
a lește obiectivele obiectivelor.
obiecti- operaționale ce
velor vor fi realizate.
operați- Lecția:
onale “Protecția
(3’ - 4’) consumatorilor”
Procesul Atinge- -Scrie pe tablă Răspund la Brain- Manual Frontal
de rea cuvântul solicitările storming / Individu-
predare- obiecti- consumator. profesorului. Expune- auxilia- al
invățare, velor Cere elevilor să re re
comuni- propuse precizeze ce Explica- Schemă
carea O1-O4 înțeleg prin ție
noilor noțiunea de Studiu de Video-
cunoș- consumator. caz proiec-
tințe Realizează Descope- tor,
(20’) schema pe tablă. rire prezen-
-Definește tare ppt
noțiunea de
consumator. Sunt atenți la Planșe
-Se prezintă un noțiunile preciza- cu
studiu de caz în te de profesor. imagini
care sunt încăl- Notează in caiete /colaje
cate drepturile elementele
unui consuma- esențiale.
tor. În urma Răspund la
studiului de caz, solicitările
cere elevilor să profesorului.
descrie Pun întrebări
comportamentul pertinente.
consumatorului
în cazul când
achiziționează
produse/servicii
necorespunză-
toare din punct
de vedere a
calității.
-Enumeră
principalele
drepturi ale
consumatorului.
-Precizează
instituțiile statu-
- 1470 -
Secven- Mijloa-
țele ce de
onale activității
lui care coordo-
nează activitatea
în domeniul
protecției
consumatorului.
Fixarea Precizează Urmăresc expli- Conver- Manual Activi- Frontal
noilor modul de lucru cațiile profesoru- sație Fișe de tate Individu-
cunoș- elevilor. lui fiind atenți la Explica- lucru practică al/
tințe / desfășurarea ție Etiche- – pe echipe
realiza- Împarte elevii in activității. te Lucrați
rea 4 echipe. Se organizează în /Amba- în
feedback echipe. Primesc Joc de laje ale echipe
-ului Distribuie fișele sarcinile de lucru rol produ-
(10’-13’) de lucru. si le rezolvă apli- selor
(Vezi Fișa de când cunoștințele alimen-
lucru - Anexă) dobândite în tare
lecție.
Monitorizează Echipele prezintă
activitatea rezolvarea sarci-
oferind sprijin. nilor.
Solicită echipe- Participă la jocul
lor să intervină de rol exprimân-
la rezolvări. du-și opiniile.
Profesorul Elevii răspund la
fixează solicitările
cunoștințele prin profesorului.
întrebări; aduce Ceilalți fac
completări dacă completări la
este cazul. răspunsurile date
de colegii lor.
Evaluare Face aprecieri Participă la actul Aprecie- Auto- Frontal
a perfor- verbale asupra notării ascultând re evalua- Individu-
manței/ activităților gru- aprecierile verbală re al
auto- pelor. profesorului.
evaluare Notează elevii
(2’) care au dat
răspunsuri
pertinente și au
dovedit ușurință
în transferul
cunoștințelor.
- 1471 -
PROIECT DIDACTIC:
„CUBUL PISICUŢEI”
Prof. înv. preşcolar Pureca Emanuela

Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 1 „Căsuţa Piticilor” Horezu, jud. Vâlcea
Unitatea de invăţământ: Gradinita cu PP nr. 1, HOREZU

Prof.: Pureca Emanuela
Grupa: „Fluturaşilor”
Categoria de activitate: Educarea limbajului
Tema: „Cubul pisicuţei”
Tipul de activitate: Verificare si consolidare
Forma de realizare: Joc didactic interdisciplinar- folosirea metodei interactive de grup „Cubul”
Scopul activităţii: Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a animalelor de casă, precum
şi stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia;
a) Cognitiv-informaţionale:
1. să descrie pisica prin antrenarea analizatorului vizual (culoare, marime);
2. să sesizeze asemănările si deosebirile faţă de alt animal de casă(căţelul);
3. să descrie părţile componente ale pisicuţei;
4. să spună cu ce se hrăneşte pisicuţa;
5. să explice în ce constă grija omului faţă de pisică;
6. să recite corect,logic,expresiv poezia,,Pisicuţa”;
7. să interpreteze o strofă din cântecelul ,,Mâţa şireată”;
8. să raspundă adecvat verbal sau comportamental la ceea ce i se spune;
b) Psiho-motorii:
10. să mânuiască materialul pus la dispoziţie;
c) Afective:
11. să se implice afectiv in activitate.
SARCINA DIDACTICĂ: Se imparte efectivul de copii in 6 subgrupuri, fiecare subgrup urmând să

analizeze tema aleasă, „pisicuţa”. În acest mod se împart sarcinile fiecărei grupe prin aruncarea
cubului şi preluarea sarcinii corespunzătoare numărului pe care cade cubul.
- 1472 -
REGULI DE JOC: Fiecare grup răspunde pe rând conform cerinţei primite:
(1-descrie, 2-compară, 3-asociază, 4-analizează 5-aplică, 6-argumentează).
După fiecare răspuns educatoarea pune pe tăbliţa magnetică, jetoane magnetice reprezentând
răspunsul dat.
ELEMENTE DE JOC: Surpriza, aplauzele.
A. METODE ŞI PROCEDEE: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, instructajul verbal,
cubul, brainstorming.
B. MATERIAL DIDACTIC: cubul cu cele 6 feţe divers colorate, pisicuţa, imagini
reprezentând răspunsurile copiilor, imagini reprezentative pentru cântecel si poezie,
pisicuţe personalizate din carton folosite ca stimulente,o pisicuţă adevărată adusă de unul
dintre părinţi.
EVALUAREA: Continuu-formativă, observarea comportamentului copiilor, orală, aprecieri

privind corectitudinea răspunsurilor copiilor.
DURATA: 15 min.
 „Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Ed. a II-a, rev.şi ad.,
Editura V&I Integral, Bucureşti, 2005.
 „Metodica activităţilor de educare a limbajului în învăţământul preşcolar”, Editura
Humanitas, bucureşti, 2005.
 „Jocuri didactice integrate pentru învăţământul preşcolar”, Editura Humanitas,
Bucureşti, 2005.
 „Curriculumul pentru învăţământul preşcolar” – Bucuresti, 2008.
SCENARIUL DIDACTIC
STRATEGII DIDACTICE
EVENIMENTUL
CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC METODE ŞI MATERIAL EVALUAREA
DIDACTIC
PROCEDEE DIDACTIC
1.Momentul Asigurarea condiţiilor optime pentru
organizatoric desfăşurarea activităţii:
- aranjarea scaunelor în
semicerc;
- 1473 -
STRATEGII DIDACTICE
EVENIMENTUL
DIDACTIC
PROCEDEE DIDACTIC
- pregătirea materialelor
didactice pentru activitate.
2. Sensibilizarea - Se va realiza prin introducerea
pentru activitate elementului surpriză: „Cubul colorat”. pisicuţe din
a) captarea atenţiei Se descoperă celelalte materiale: Conversaţia pluş,o pisicuţă
,,Albă, neagră, pestrioară, adevărată,
Sforăie în mustăcioară, tablita
Dar când vine un şoricel, magnetica,
Top! jetoanele
Îl prinde sprintenel!” magnetice,
(Pisicuţa) ecusoanele
b) intuirea pisicuţe din pluş,o pisicuţă adevărată
materialului pe care a adus-o un părinte, tabliţa
magnetică, jetoanele magnetice,
ecusoanele.
3. Anunţarea temei Astăzi vom juca un joc care se Explicaţia
numeste „Cubul pisicuţei”. Se împarte
efectivul de copii in 6 subgrupuri,
fiecare subgrup urmând sa analizeze
tema aleasă, „pisica”. În acest mod se
împart sarcinile fiecărei grupe prin
aruncarea cubului şi preluarea sarcinii
corespunzătoare numărului pe care
cade cubul.
4. Prezentarea Fiecare grup răspunde pe rând Instructajul
regulilor jocului conform cerinţei primite (1-descrie, 2- verbal
compară, 3-asociază, 4-analizează, 5-
aplică, 6-argumentează). Dupa fiecare
răspuns educatoarea pune pe tabliţă
magnetică, jetoane magnetice
reprezentând raspunsul dat.
5. Desfăşurarea Voi reaminti titlul jocului „Cubul Demonstratia Cubul
jocului de probă pisicuţei” şi voi executa jocul de
probă.
6. Desfăşurarea Arunc cubul către primul grup,
jocului propriu-zis spunând: „Cubul se rostogoleste si la Cubul pisicuţe din
.....el soseste”. Repet acest lucru pentru pluş,o pisicuţă
toate cele 6 subgrupuri. Numesc un adevărată,
copil din grupul respectiv care să tabliţa Continuu-
răspundă, celălalt copil putând veni şi magnetică, formativă
el cu alt răspuns. Copiii vor răspunde in jetoanele
funcţie de cerinţa ce corespunde cifrei magnetice,
de pe una din faţa cubului:
1. Descrie! (Ce este acesta? – un
animal de casă); Observarea
2. Compară! (Cum este pisica faţă de Brainstorming comportamen-
căţel?); tului copiilor
3. Asociază! (Cu ce se aseamănă
pisica cu căţelul?);
4. Analizează! (Care sunt părţile
componente ale
pisicuţei,căţelului?);
5. Aplică! (Cum ne comportăm cu
pisicile pentru a fi blânde şi
prietenoase cu noi?)
6. Argumentează! (De ce trebuie să
iubim şi să ingrijim animalele
de casă-,,Animalele de casă
sunt prietenele omului”?);
- 1474 -
STRATEGII DIDACTICE
EVENIMENTUL
DIDACTIC
PROCEDEE DIDACTIC
După fiecare răspuns voi pune pe
tabliţa magnetică, jetoane magnetice
reprezentând răspunsurile copiilor.
7. Obţinerea Copiii vor cânta o strofă din cântecelul Imagini Orală
performanţei ,,Mâţa şireată” şi vor recita o poezie reprezentative
despre ,,Pisicuţa”. pentru cantecel
si poezie
8. Asigurarea Se va purta o conversaţie despre jocul Conversaţia
Feed-back-ului de astăzi şi se va fixa tema jocului.
9. Încheierea Se fac aprecieri individuale şi colective Stimulente Aprecieri
activităţii asupra modului de participare la privind
activitate. corectitudinea
Se împart stimulente: ecusoanele din răspunsurilor
carton cu pisicuţe personalizate,apoi se copiilor
vor juca cu pisicuţa vie,pe care a adus-
o unul dintre părinţi.
1.DESCRIE
2.COMPARĂ
6.ARGUMENTEAZĂ
3.ANALIZEAZĂ
5.APLICĂ
4.ASOCIAZĂ
- 1475 -
SFÂNTA LITURGHIE – TAINA TAINELOR
Prof. Radu Cătălin Cristian

Creştinismul este viaţă:

Creştinismul nu este o ideologie, un sistem de idei la care putem sau nu să aderăm, ci viaţă,
viaţa cea adevărată în comuniune cu izvorul vieţii, Dumnezeu, pe care omul a pierdut-o datorită
păcatului originar. Prin întruparea, moartea, învierea şi înălţarea Sa la cer Mântuitorul Iisus Hristos
a restaurat firea umană şi ne-a eliberat de sub stăpânirea păcatului şi a morţii dăruindu-ne viaţa
veşnică a Împărăţiei cerurilor. Fiecare dintre noi am primit acest dar al vieţii veşnice în botezul
nostru când "ne-am îngropat cu El, în moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a înviat din
morţi prin slava Tatălui aşa să umblăm şi noi întru înnoirea vieţii"(Rom. 6, 4).
Slujbele Bisericii reprezintă împărtăşirea concretă de viaţa cea nouă în Hristos:
Biserica este Împărăţia lui Dumnezeu pe pământ iar slujbele reprezintă intrarea noastră în
această Împărăţie, trăirea şi împărtăşirea concretă de viaţa cea nouă în Hristos, de dreptatea, pacea şi
bucuria în Duhul Sfânt ce caracterizează Împărăţia lui Dumnezeu (Rom. 14, 17). Cultul Bisericii ne
poartă în lumea prezenţei directe a lui Dumnezeu făcându-ne părtaşi bucuriei învierii. Creştinismul
este, pentru aceasta, o religie liturgică, o religie în care pe primul plan este cultul, trăirea liturgică a
vieţii celei noi în comuniune cu Dumnezeu. Biserica este, în primul rând, o comunitate rugătoare,
slăvitoare. Înţelegem astfel de ce Biserica noastră se numeşte ortodoxă: este Biserica ce aduce
dreaptă slăvire (orthos - doxa) lui Dumnezeu şi, ca urmare, are credinţa dreaptă fiind Biserica cea
adevărată.
Sfânta Liturghie - unirea tuturor în Biserică şi intrarea Bisericii în Împărăţia lui Dumnezeu:
Centrul cultului ortodox este Sfânta Liturghie, slujba în care se realizează, prin excelentă,
intrarea noastră în Împărăţie, mai precis unirea tuturor în Biserică şi intrarea Bisericii în Împărăţia
lui Dumnezeu. Toate celelalte slujbe sunt o pregătire pentru Liturghie şi îşi găsesc împlinirea în ea.
Sfântul Dionisie Areopagitul numeşte Sfânta Liturghie Taina Tainelor deoarece ea încununează tot
ceea ce s-a dat prin celelalte slujbe şi uneşte cel mai deplin pe fiecare credincios şi pe toţi în
Dumnezeul cel Unul şi infinit în iubire desăvârşind comuniunea cu Dumnezeu.
Taina mântuirii şi Tainele Bisericii:
Astăzi vorbind despre Taină avem tendinţa de a ne gândi numai la cele Şapte Taine sau
sacramente ale Bisericii (Botezul, Mirungerea, Euharistia, Spovedania, Cununia, Hirotonia,
Maslul). Dar până în secolul al XIII-lea Biserica Ortodoxă nu a fixat precis numărul Tainelor,
- 1476 -
Părinţii preferând să se refere la Taina mântuirii în sens general şi la aspectele acesteia, la Taina
unică a Bisericii în care Dumnezeu Îsi împărtăşeşte viaţa Sa dumnezeiască omenirii, răscumpărând
omul din păcat şi din moarte şi revărsând asupra omului slava nemuririi. Această Taină se
concretizează în lucrările specifice ale Bisericii în care Hristos Însuşi se oferă şi se împărtăşeşte
printr-un ritual de sfinţire săvârşit de slujitorii bisericeşti în şi prin puterea Duhului Sfânt.
Sfânta Liturghie este Taina Tainelor:
Punctul culminant al acestor lucrări este Sfânta Liturghie, Taina Tainelor, Taina actualizării
lucrării mântuitoare a lui Hristos şi a unirii depline cu El, Taina împlinirii Bisericii ca Trup al lui
Hristos şi a intrării ei în Împărăţia lui Dumnezeu. La Sfânta Liturghie Duhul Sfânt introduce
realitatea eshatologică a Împărăţiei în istorie schimbând istoricitatea liniară în prezentă. Trecutul şi
viitorul sunt astfel unite într-o realitate unică şi indivizibilă realizându-se o sinteză a istoricului şi
eshatologicului.
Sfânta Liturghie - Taina lui Hristos:
Sfânta Liturghie este o anamneză, o pomenire a faptelor mântuitoare ale lui Dumnezeu
începând de la creaţie şi, în primul rând, a lucrării mântuitoare a lui Hristos. Dar această pomenire
nu este o simplă comemorare ci o actualizare a evenimentelor. În Liturghie are loc o epifanie şi
dezvăluire crescândă a prezenţei lui Hristos Cel Întrupat, Răstignit, Înviat şi Înălţat dar şi ca Cel va
să vină. Liturghia este "Evanghelia mereu actualizată".
Sfânta Liturghie - Taina Bisericii:
În Liturghie Hristos e prezent în mijlocul Bisericii Sale, a adunării credincioşilor. Nu Îl
întâlnim ca inşi singuratici ci ca mădulare ale trupului Său adunate laolaltă sporind neîncetat
comuniunea cu El şi între noi printr-un urcuş spiritual continuu al nostru spre trepte tot mai înalte de
comuniune duhovnicească cu Hristos şi, în Hristos, cu Sfânta Treime. În Liturghie Biserica primeste
darul unităţii "de sus", în Hristos, împlinindu-se ca Trup al lui Hristos. Fiecare comunitate locală
realizează astfel şi revelează Biserica întreagă, evenimentul noului mod de viată care constituie
mântuirea, participarea omului la viaţa veşnică. În acelaşi timp Liturghia este slujită în comuniune
cu întreaga Biserică universală şi în numele întregii Biserici pomenindu-se atât cei aflaţi departe cât
şi cei adormiţi ca mădulare ale aceluiaşi Trup al lui Hristos, realizându-se astfel o unitate în timp şi
spaţiu.
Fiecare credincios trebuie să înţeleagă Sfânta Liturghie:
Viaţa creştină autentică nu poate fi concepută în afara Sfintei Liturghii care ocupă locul
central în Biserică şi în viaţa oricărui creştin care îşi ia în serios demnitatea de mădular al Trupului
lui Hristos. Dar pentru a putea participa deplin la Liturghie şi nu numai a asista este foarte important
ca fiecare credincios să înşeleagă semnificaşia ei. Ca urmare, vă vom oferi o explicare sistematică a
acestei slujbe esenţiale a Bisericii care este Sfânta Liturghie.
- 1477 -
PROIECT DIDACTIC:
JOCURI SPORTIVE – HANDBAL ȘI FOTBAL
STRUCTURI TEHNICO-TACTICE
Prof. Radu Gabriel

Școala Gimnazială Hârtop, jud. Suceava
PROFESOR:
ȘCOALA:
DATA:
CLASA: a VII-a
EFECTIVUL: 24 elevi
LOCUL DE DESFĂŞURARE: teren de sport
MATERIALE DIDACTICE: fluier, cronometru, mingi de handbal, mingi de fotbal, jaloane.
TEME ŞI OBIECTIVE:
1. Handbal: - Exersarea pasei lateral și oblic înainte de pe loc și din alergare;
- Exersarea unei structuri: pasă –demarcaj cu schimbare de direcție –
reprimire – dribling și aruncare la poartă;
- Joc cu temă: schimbările de direcție și pătrunderile.
2. Fotbal: - Exersarea conducerii mingii alternativ cu piciorul drept și stâng;
- Conducerea mingii; Joc cu temă: ”cine ține mai mult mingea”.
Cognitive:
O.C.1. – să aplice procedeele tehnice și tactice învăţate în structuri variate;
O.C.2. – să descrie și să execute procedeele tehnice repetate în timpul lecțiilor;
O.C.3. – să cunoască mecanismul de efectuare a aruncării la poartă, a driblingului simplu și
multiplu la handbal, dar și driblingul, preluarea, protejarea mingii la fotbal;
O.C.4. – să respecte regulile jocului de handbal și fotbal.
Psiho-motrice:
O.PM.1. – să realizeze cu eficienţă fazele driblingului, aruncării la poartă și a așezării în apărare;
O.PM.2. – să-şi consolideze procedeele tehnice, tactice însuşite şi să le integreze în acţiuni
simple.
- 1478 -
Afective:
O.A.1. – să manifeste interes faţă de activitatea sportivă;
O.A.2. – să se bucure de reuşită.
Sociale:
O.S.1. – să-şi dezvolte spiritul de echipă.
Estetice:
O.E.1. – să aprecieze mişcările reuşite ale colegilor.
Strategii didactice
Veriga Conţinuturi, mijloace,
Dozare Formaţii de Indicaţii
şi durata sisteme de acţionare, exerciţii Metode
lucru metodice
1. 2. 3. 4. 5. 6.
I - Adunarea, alinierea şi 30” În linie pe un - conversaţia; - să răspundă
Organizarea salutul; 15” rând - explicaţia; la comenzi;
colectivului - Verificarea stării de sănătate 15” - exersarea. - să păstreze
de elevi şi a ţinutei; 60” distanţa.
(2’) - Anunţarea temelor şi
obiectivelor lecţiei;
- Întoarceri pe loc la stânga, la
dreapta, la stânga împrejur.
II Variante de mers şi alergare: În coloană câte - exersarea; - să răspundă
Pregătirea - treceri din mers în alergare 4x unul - la comenzi;
organismu- şi invers; 1L demonstraţia; - să-şi
lui pentru - mers pe vârfuri cu braţele 1d - observaţia. corecteze în
efort sus; 1L permanenţă
(5’) - alergare cu pendularea 1l ţinuta;
gambelor înapoi; 1d - să păstreze
- mers pe călcâie cu braţele la 1l ritmul de
spate; 1d execuţie.
- mers ghemuit cu mâinile la 1 l
ceafă; 1d
- alergare cu joc de glezne; 1l
- mers pe partea externă a 1d
labei piciorului; 1 l+1L
- alergare cu genunchii sus;
- mers pe partea internă a
labei piciorului;
- alergare cu pendularea
gambelor înainte;
- mers cu relaxare;
- pas săltat, pas sărit;
- mers cu relaxare şi exerciţii
de respiraţie.
- 1479 -
Strategii didactice
lucru metodice
1. 2. 3. 4. 5. 6.
III Trecere din coloană câte unul În coloană câte - exersarea; - să-şi
Influenţarea în coloană câte patru, pe patru - asigure spaţii
selectivă a mijlocul terenului. demonstraţia; suficiente
aparatului Exerciţii libere: - explicaţia; pentru
locomotor 1. Stând depărtat, mâinile pe - observaţia; efectuarea
(8’) şolduri: - aprecierea. exerciţiilor:
- de voie încălzirea articulaţiei la două
capului şi a gâtului.(aplecări, lungimi de
răsuciri, rotări) braţ interval
2. Stând depărtat, braţele 4x4t şi distanţă;
îndoite, mâinile la piept: - să păstreze
t1-2 - arcuiri, locul în
t3-4 - ducerea braţelor lateral cu formaţie;
extensie şi arcuire. - să execute
3. Stând depărtat, braţele 3x8t corect
îndoite, mâinile pe umăr: exerciţiile.
t1-4 - rotarea braţelor înainte;
t5-8 - rotarea braţelor înapoi.
4. Stand depărtat, braţul drept
sus, braţul stâng jos: 4x4t
t1-2 - extensia braţelor cu
arcuire.
t3-4 - schimbarea poziţiei
braţelor şi efectuarea extensiei
cu arcuire.
5. Stând depărtat, braţele
îndoite, mâinile pe şolduri:
t1-2 - îndoire laterală spre 4x4t
stânga şi arcuire
t3-4 - îndoire laterală spre
dreapta şi arcuire.
6. Stând depărtat cu braţele
întinse sus pe lângă cap:
t1-2 - extensia trunchiului cu 4x4t
arcuire,
t3-4 - îndoirea trunchiului
înainte cu arcuire, cu ducerea
br. spre vârfurile picioarelor.
7. Stând depărtat, braţele
îndoite, mâinile pe şolduri:
t1-2 - răsucire laterală spre 3x8t
stânga şi arcuire,
t3-4 - răsucire laterală spre
dreapta şi arcuire,
t5-6 - răsucire laterală spre
stânga şi arcuire cu braţele
- 1480 -
Strategii didactice
lucru metodice
1. 2. 3. 4. 5. 6.
întinse - exersarea;
t7-8 - răsucire laterală spre - demonstraţia;
dreapta şi arcuire cu braţele - observaţia;
întinse. - corectări
8 Stând depărtat:
t1-2 - fandare laterală spre
stânga, cu braţul stâng sus,
mâna dreaptă pe şold şi
arcuire;
t3-4 - fandare laterală spre
dreapta, cu braţul drept sus,
mâna stângă pe şold şi arcuire,
(cu schimbarea centrului de
greutate de pe un picior pe
celălalt)
t5-6 - îndoire laterală spre
dreapta şi arcuire;
t7-8 îndoire laterală spre stânga
şi arcuire.
9. Stând cu mâinile pe şold:
- alergare pe loc;
- la semnal sonor, sărituri ca
mingea cu întoarceri stânga –
dreapta.
V Handbal: Exersarea pasei 1.
Realizarea lateral și oblic înainte de pe
temelor loc și din alergare;
lecției Exersarea unei structuri: pasă
30` –demarcaj cu schimbare de
direcție –
reprimire – dribling și
aruncare la poartă; Joc cu
temă: schimbările de direcție și
pătrunderile.
1.„Pasă în trei înainte fără 3-4x
schimb de locuri.”
În timp ce aleargă B pasează
la C, care o dă înapoi la B și
acesta la A. ș.a.m.d.
Când echipa ajunge în
celălalt capăt schimbă locurile
și exercițiul începe din nou.
- 1481 -
Strategii didactice
lucru metodice
1. 2. 3. 4. 5. 6.
2. „Aruncare lungă în trei” 3x
B aruncă mingea la portar și
se grăbește să înainteze.
Portarul aruncă imediat mingea
la A, care aleargă încet înainte.
A aruncă imediat la B, care
aruncă la poartă (procedeul la
alegere).
Jucătorii din coloana A se
schimbă între ei. (după un
număr de repetări jucătorii din
A vor fi schimbați și pot fi și
mai mulți de trei)
3. „Alergare prin încrucișare 4x

și aruncare la poartă de la
doi jucători”
Jucătorul din stânga pasează
mingea la un jucător
intermediar aflat pe șapte metri
și începe să alerge. În fața
jucătorului din centru el
primește o minge de la
jucătorul din partea dreaptă și
aruncă la poartă.
Înainte ca jucătorul din
dreapta să paseze începe să
alerge. După ce pasează spre
jucătorul din stânga el primește
mingea de la jucătorul din
centru și aruncă. (recuperează
și schimbă locurile)
Fotbal: Exersarea conducerii

mingii alternativ cu piciorul
drept și stâng; Conducerea
mingii; Joc cu temă: ”cine ține
mai mult mingea”.
1. Conducerea mingii sub 4x

formă de suveică, jucătorii
așezați lateral și deplasare la
șirul din față.
2. Conducerea mingii în doi 4x

și șut la poartă din alergare.
- 1482 -
Strategii didactice
lucru metodice
1. 2. 3. 4. 5. 6.
3.Conducerea mingii
alternativ printre jaloane și 4x
șut la poartă din alergare.
4. Conducerea mingii în
formă de triunghi. Jucătorii
sunt dispuși sub forma unui
triunghi: se execută pase într- 4x
un sens, apoi în celălalt. După
pasare jucătorul se va deplasa
la coada șirului unde pasează.
Joc cu temă: ”cine ține mai 2

mult mingea”. echipe
VII
Revenirea - Alergare uşoară; să efectueze
indicilor - Mers cu exerciţii de 1L În coloană câte corect
marilor respiraţie; 20m unul exerciţiile de
funcţiuni la - Mers cu scuturarea braţelor 20m respiraţie
nivel şi a picioarelor.
obişnuit
(3’)
VIII - Reorganizarea colectivului În linie pe un - conversaţia.
Încheierea de elevi; rând
organizată a - Aprecieri pozitive şi
lecţiei negative asupra activităţii
(2’) desfăşurate;
- Recomandări pentru
activitatea independentă;
- Salutul.
- 1483 -
„DE PAȘTE ÎN CASA BUNICILOR”
Prof. Radu Luminița

MOTTO: „Într-o țară atât de frumoasă, c-un trecut așa de glorios...cum să nu fie o
adevărată religie iubirea de patrie și cum să nu-ți ridici fruntea,ca falnicii strămoși de odinioară,
mândru că poți spune:sunt român!”
(Alexandru Vlahuță)
ARGUMENT
Într-o lume ce tinde spre globalizare, câtă importanţă mai au tradiţiile şi credinţele populare?
Ne asumăm sărbătorile altora, uitându-le pe ale noastre, inversăm ordinea valorilor, considerând că
ale altora sunt mai bune. Ne bucurăm de Crăciun şi de Paşte doar pentru că avem mai multe zile
libere, nu pentru frumuseţea acestor sărbători.
Oferim mărţişoare, ferindu-ne uneori să le purtăm, doar pentru că aşa se cere. Facem paradă
pe 1 Iunie şi ne înfăţişăm la orfelinate, cu ajutoare, uitând că poate în fiecare zi ar trebui să-i
sărbătorim pe copii. Ascultăm la nesfârşit melodiile în vogă, dar fredonăm „Deşteaptă-te, române!”
doar la meciuri.
Poate ca în tot iureşul vieţii, ar trebui să reevaluăm tradiţiile, istoria locală şi credinţele
populare. Doar ele ne pot salva identitatea şi ne pot ajuta să nu ne pierdem rădăcinile. Poate aşa dăm
o şansă istoriei locale, tradiţiilor care oglindesc specificul naţional.
Este evident că tradiţiile se pierd tot mai mult, după cum adevărat este că asta nu se întâmplă
de ieri, de azi. E un proces lung, care a început poate atunci când prinşi în vâltoarea de zi cu zi a
vieţii, nu ne-am mai găsit răgazul să ascultăm cântecul din fluier al bunicului, nici povestea cu feţi-
frumoşi a bunicii. De hora din sat ce să mai spunem? Am adoptat, deci, obiceiuri noi, care nu ne
răpesc prea mult din timp sau care ne dau senzaţia că suntem în pas cu timpul. Oare cu cine se vor
identifica generaţiile viitoare, dacă vor muri tradiţiile? Unde-şi vor căuta rădăcinile? Pentru că,
renunţând la tradiţii, întrebaţi „de-ai cui sunt?” nu vor putea să spună ca marele Creangă: „sunt de-a
lui Ştefan a Petrii”.
Aceste argumente au fost suficiente pentru a ne determina să-i îndemnăm pe elevii noştri să-
şi redescopere rădăcinile.
Noi, dascălii, trebuie să găsim prilejuri şi mijloace de a face să crească acest sentiment de
- 1484 -
mândrie faţă de locurile natale şi, indirect, faţă de ţară. Dacă vom putea să folosim aceste
sentimente născute în inimile lor, copiii noştri vor creşte cu bucuria că şi ei sunt parte din ceea ce le
spunem că este „poporul român”.
Unitatea şcolară: Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” Nehoiu
Coordonatori: - prof. Furtună Mirela Neluţa

- prof. Pană Maria
- prof. Perțea Petronela
- prof. Radu Luminița
Parteneri: - Biserica „Sfântul Gheorghe” Nehoiu
Colaboratori: - bibliotecar. Enache Cezarina

- prof. Drăghiciu Dănuț
- prof. Tănăsescu Cristina
Grup țintă: elevii claselor a V-a B, a V-a C, a VI-a B, a XI-a B și a XI-a C.
Data: 17 Aprilie 2017
Scop: - Identificarea tradiţiilor populare specifice zonei, aducerea la viaţă a unor tradiţii,
punerea în valoare a identităţii locurilor natale.
Obiective:
 Îmbogăţirea cunoştinţelor referitoare la tradiţiile locale;
 Stimularea sentimentului apartenenţei la spaţiul natal;
 Educarea abilităţilor de a comunica;
 Implicarea în readucerea la viaţă a unor obiceiuri populare.
 Forma de organizare: activitate pe grupe, în perechi, individuală;
 Metode și procedee: jocul de rol, conversația, problematizarea, concurs de încondeiere a
ouălor;
 Mijloace didactice: flipchart, diverse produse ale activității, elemente de recuzită, ppt-uri,
- 1485 -
ziarul clasei.
Desfășurarea activității:
Activitatea de astăzi își propune să prezinte mai întâi localitatea noastră, orașul Nehoiu, un
spațiu bucolic, în care tradițiile reprezintă o candelă vie. Elevii claselor a VI-a B și a XI-a B au
încercat să pună în valoare localitatea natală, prin prezentări Power Point, prin recitarea unor poezii
scrise de poeţi locali. De asemenea, au prezentat legende legate de originea localităţii Nehoiu. Au
realizat un ziar al clasei în care au inclus fragmente din compuneri despre această localitate, poezii.
Ne-au fermecat cu frumusețea cântecelor, care oglindesc frumusețea acestor plaiuri. Preotul paroh a
dezbătut importanța sărbătorilor de Paște, a evidențiat faptul că această comunitate trăiește ancorată
în tradiție și cu evlavie prețuiește sărbătorile pascale. Elevele claselor a V-a C și a VI-a B ne-au
delectat din nou cu vocile lor, ajutându-ne să simțim măreția acestor sărbători binecuvântate, prin
intonarea unor cântece religioase. Elevii clasei a XI-a C au evidențiat și tradițiile laice de primăvară
din zonă, punând în scenă piesa Joimărița, depănând amintiri legate de obiceiuri precum vălăritul,
caii lui Sân Toader, Măcinicii. Urmează un concurs de încondeiat ouă, organizat cu elevii claselor a
V-a B și a V-a C.
- 1486 -
LESSON PLAN
FARMING TODAY
Prof. Raica Luciana

Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani, jud. Hunedoara
Teacher: RAICA LUCIANA

School: COLEGIUL NAŢIONAL ”MIHAI EMINESCU” PETROŞANI
Form: 7th A
No. of students: 20
Title: FARMING TODAY
Type of lesson: mixed
Textbook: Snapshot 7th
Timing: 50’
Aim of the lesson /Objectives:
a) Cognitive objectives
At the end of the lesson, the students will be able to:
- identify the passive voice constructions in a text;
- use passive constructions to make up sentences according to a given pattern;
- identify the differences between battery hens and farm hens;
- build up slogans that are used for protecting animals.
b) Affective Objectives:
Students will:
- manifest interest towards the topic;
- interactively participate during the lesson.
Methods:
- observation
- conversation
- practice
- independent work
- 1487 -
- pair work
- group work
- games
- writing.
Resources:
Techniques: conversation, individual-work, peer-work, game.
Material used: blackboard, text-book, hand-outs, computer, sheets of paper to create a book.
Interaction:
1. Individual work
2. Pair work
3. Team work.
Assessment: Formative, oral assessment, homework.
Skills: Speaking, Reading, Writing, Listening.
Stages of
Teacher’s Activity Students’ Activity Timing Interaction
the Lesson
1 Warm-up / T greets the students and Ss answer the teacher’s 5’ T→Ss
Checking begins a short informal questions; then they Ss →T
the conversation to get the take turns in reading
homework students to speak freely: their homework while
‘How are you today?’ ‘Is the others listen
anybody absent? / / Did you carefully and the T
find your homework corrects them if
difficult? I hope not. Let’s necessary.
check it together.’
2 Lead in T presents the S, in Ss answer the teacher’s 30’ T→Ss
and PowerPoint Slide Show, the task using their passive Ss →T
practice confessions of two hens: a voice knowledge. Ss → Ss
farm hen and a battery hen,
followed by the first task: to
identify the passive voice - Individual work
constructions in the texts
previously presented and to
choose the reason they have Ss open their notebooks
been used. This way, T and write the date and
revises the Ss` passive voice the title of the new
knowledge. lesson.
Now it`s time for the T to

express the aims/ objectives
of the lesson and to write the
date and the title of the lesson Ss pay attention to the
- 1488 -
Stages of
Teacher’s Activity Students’ Activity Timing Interaction
the Lesson
on the blackboard. teacher and write the
sentences on the
Next, the T introduces the blackboard and in their
second task: to use passive notebooks.
constructions to make up
sentences as in the example - Individual work
given to find out some extra
information about farming
nowadays.
The T tells the S then to open - Pair work

their books and to loudly read
the text on page 73 and, after The Ss perform the task
that, to do the third task, and the teacher checks
according to the text: to tell their reading
the differences between old- comprehension of the
system farming and present- text.
system farming. (feed-back)
The Ss are formed in groups - Group work 14`

and given a sheet of paper for The Ss work in groups
each group and asked to think and try to do their best
of a slogan and some to make the best
drawings/ symbols in order to manifesto.
create a petition book on Then, they briefly
animal protection, entitled: present their work and
“VOICE FOR THE so create the book that
VOICELESS” that will be will be exhibited in the
exhibited in the school school library.
library.
3 Assessment T evaluates the activity. The Ss feel appreciated 30s T→Ss
for their work and so Ss →T
T congratulates the students are motivated to move
that they did well during the on.
class and gives them marks.
4 Assigning T assigns the homework: Ss write the homework 30s T→Ss
homework `Factory farming in your into their notebooks.
country`- essay.
- 1489 -
PROGRAMĂ OPȚIONAL
,,LITERATURĂ PENTRU COPII”
Prof. Rață Lucica

Școala Gimnazială „D. D. Pătrășcanu” Tomești, jud. Iași
MOTTO:
,,Poezia să îmbătrânească? De mii de ani cântă ciocârlia la răsăritul soarelui și lumea nu se
satură să-l asculte.”
(N. Iorga)
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,D. D. PĂTRĂȘCANU" TOMEȘTI

AN ȘCOLAR: 2017-2018
CLASA: a VII-a
ARGUMENT
,,Există adesea, în prima copilărie, o prospețime a imaginației, o curiozitate neobosită, un fel

de geniu poetic, pe care savanții sau artiștii ajunși la matu -ritate nu le pot găsi decât cu o deosebită
greutate” (Gaston Berger, Educația omului modern).
Literatura în general și cea pentru copii în special, reprezintă o formă fundamentală de
cunoaștere, prin intermediul imaginii artistice. Operele literare îndrăgite din repertoriul național și
universal, contribuie la activarea, îmbogățirea și nuanțarea vocabularului, constituind modele
sugestive de exprimare corectă și nuanțată. Prin intuirea și conștientizarea mesajului etic și estetic al
- 1490 -
operei literare se realizează o trăire adâncă emoțional-afectivă, se solicită continuu sensibilitatea,
memoria afectivă, atenția voluntară, gândirea și imaginația creatoare a elevilor.
Pe de altă parte, astăzi, din păcate, în locul unor plăcute și utile momente de lectură, se
instalează cu agresivitate obiceiul elevilor de a petrece cât mai mult în fața televizorului, al
computerului sau de a practica jocuri mecanice. Iată de ce trebuie să reconsiderăm rolul educativ și
instructiv al literaturii pentru copii și să găsim forme și modalități convingătoare de atragere spre
acest mirific univers, cu puternice efecte formative și recreative pentru micii cititori.
Disciplina opțională pe care o propunem vizează parcurgerea și înțelegerea unor valoroase
opere literare - în proză și lirice, populare și culte - care sunt atractive, accesibile și înlesnesc
înțelegerea mesajelor artistice. Iar prin inițierea și coordonarea de către învățător sau părinte, cu tact
și pasiune, în dezlegarea tainelor textelor literare, se cultivă discernământul critic, se dezvoltă
atitudini corecte de comportare și relaționare cu cei din jur și se formează gustul pentru frumos al
elevilor.
Stimulând și modelându-le personalitatea, îmbinarea creației plastice cu cea literară conduce
elevii la confluența dintre arte, interferență cu același numitor comun: creația. Creația, veșnică
chemare între valorificarea imaginației, a fanteziei creatoare, în mânuirea cuvântului ori a culorii,
într-un demers cognitiv personal ce implică relația simultană observare-asociere-exprimare.
Finalitatea în formarea ființei umane e descoperirea, cultivarea, punerea în valoare a
capacității creative, condiție sine qua non a mersului societății.
Opţionalul Literatură pentru copii urmăreşte familiarizarea elevilor din clasele gimnaziale
cu diversitatea fenomenului literar, constituind un prilej de a exersa într-un cadru adecvat
priceperile şi deprinderile de receptare-interpretare şi valorizare a operei literare.
Lăsând la o parte orice încorsetare din partea programei sau a manualelor, opţionalul are
drept scop formarea unui cititor pasionat sau măcar avizat, capabil să-şi susţină, oral sau în scris,
punctele de vedere, să-şi modeleze gustul estetic.
Literatura pentru copii pare a fi printre acele opţionale care-i pot ajuta pe elevi să răspundă
la probleme şi întrebări pe care ţi le pui în legătură cu experienţele de viaţă cotidiene. În plus, într-o
existenţă de om, lectura personală ocupă un loc important, iar acest drum trebuie pregătit din timp.
Sursă de îmbogăţire spirituală şi de plăcere, literatura pentru copii dispune de valenţe
estetice şi morale sigure, cultivându-le simţirile frumoase şi sentimentele alese (curajul, eroismul,
cinstea, bunătatea, spiritul de dreptate) sau, dimpotrivă, dezaprobarea fricii, a laşităţii, răutăţii,
necinstei.
Iniţierea elevilor în lectura unor opere literare cu răsunet în inimile lor, căci sunt inspirate
din universul ce le este familiar, le dezvoltă inteligenţa, sensibilitatea şi imginaţia.
Competenţele derivate, activitatea de învăţare şi formele de evaluare propuse vizează
- 1491 -
acomodarea elevilor din gimnaziu cu specificul orelor de limba şi literatura română din ciclul liceal,
sau nu în ultimul rând, asigură pregătirea continuă şi sistematică a elevilor pentru o mai bună
dezvoltare a competenţelor de lectură pe care pune accentul noua politică a ministerului educaţiei.
- Situarea unui text în sistemul determinărilor specifice;

- Asigurarea unor instrumente pertinente de receptare-interpretare a textului literar;
- Asigurarea unor oferte generoase de lecturi literare în completarea celor propuse de manual.
- Formarea competenţelor lectorale (lectura cu voce tare, rapidă, în gând, selectivă,

expresivă);
- Reproducerea expresivă a unor texte integrale sau parţiale;
- Folosirea corectă a vocabularului, a construcţiilor sintactice, a planurilor de referinţă în
decodarea textului;
- Exersarea modalităţilor de analiză a textului (semnificaţia titlului, planul simplu şi dezvoltat
de idei, rezumatul, povestirea, portretul literar, caracterizarea personajelor);
- Formarea deprinderilor integrative prin exerciţiu formativ;
- Caracterizarea principalelor teme specifice universului copilăriei studiind folclorul, poezia
pentru copii, fabula, creaţia populară epică în proză, povestea, povestirea, romanul;
- Formarea capacităţii de a stabili analogii, pe baza unor structuri formative interiorizate, şi pe
cea de opţiune.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
II.1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului transmis prin artă şi literatură

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1.1. să perceapă informaţii semnificative dintr-  exerciţii de ascultare a unor texte citite de
un text literar, pictură sau text muzical; profesor sau de mari actori;
 exerciţii de redare prin desen a mesajului
receptat;
 exerciţii de recunoaştere a unor pasaje
din textul audiat;
1.2. să identifice elemente de bază ale operei  exerciţii de recunoaştere a personajelor
- 1492 -
studiate; dintr-un text prin citire pe roluri sau prin
dramatizări;
 exerciţii de scriere într-un jurnal sau pe
fişe de lectură a aspectelor care i-au
1.3. să manifeste curiozitate faţă de diferitele impresionat din operă;
aspecte ale operelor studiate;  simularea unor discuţii telefonice prin
care să determine un coleg să citească o
carte;
II. 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare prin artă şi literatură;

2.1. să redea, în manieră proprie conţinutul  exerciţii de citire expresivă a textelor
operei; literare;
 exerciţii de relatare, într-o succesiune
logică, a întâmplărilor prezentate în
textul literar;
 exerciţii de explicare a cuvintelor noi
2.2. să folosească în comunicare cuvinte şi folosind dicţionarul;
expresii noi din opere;  exerciţii de folosire a cuvintelor noi din
texte în alte contexte;
 exerciţii de alcătuire de texte orale scurte
2.3. să stabilească legătura între text şi pe baza unui suport vizual;
ilustraţiile date, prin povestire;  exerciţii de iniţiere şi de menţinere a unor
2.4. să manifeste iniţiativă în comunicare faţă dialoguri între profesor şi elevi sau între
de situaţii întâlnite în opere; elevi-elevi;
 exerciţii de exprimare a propriilor păreri,
sentimente, idei despre opera studiată;
II.3. Dezvoltarea capacităţii imaginative şi creative;

3.1.să imagineze întâmplări şi fapte prezentate în - realizarea unor dialoguri improvizate, pe
textele operelor literare; teme legate de textul literar.
- exerciţii de povestire prin „desen”; realizarea
unor benzi desenate pornind de la text;.
3.2.să exprime preferinţe pentru un personaj sau - exerciţii de diferenţiere a însuşirilor
o operă de artă; personajelor.
- exerciţii de exprimare a părerilor proprii cu
privire la acţiunile personajului; argumentare.
3.3.să exprime trăiri interioare ale personajelor - citire pe roluri a textelor:
din texte; - dramatizarea textelor;
- interpretarea unui rol în mai multe variante;
- exerciţii de mimare a acţiunilor şi trăirilor
persoajelor
- exemple de situaţii din viaţă asemănătoare cu
cele trăite de personaje;
3.4.să creeze mesaje şi compoziţii; - exerciţii de completare sau modificare a
secvenţelor textului;
- exerciţii de combinare a silabelor finale ale
- 1493 -
unor cuvinte, pentru realizarea rimei acestora;
- exerciţii de realizare a unor dialoguri pe teme
II. 4. Dezvoltarea motivaţiei şi a interesului pentru literatură şi artă

4.1. să manifeste curiozitate şi interes pentru - exerciţii de cunoaştere şi folosire a bibliotecii
artă şi literatură; şcolare;
- exerciţii de organizare a unei biblioteci
personale;
4.2. să-şi formeze deprinderi şi atitudini faţă de - planificarea simplă a unor activităţi de lectură.
actul artistic; - exerciţii de iniţiere în vederea citirii unor cărţi
din literatura pentru copii;
- exerciţii de folosire a dicţionarului şi a
albumelor de artă în diferite activităţi;
4.3. să valorifice în activitatea cotidiană - exerciţii de comparare a unor întâmplări din
informaţii dobândite din artă. textele citite cu situaţii din viaţa cotidiană;
- exerciţii de recitare a unor poezii în cadrul
serbărilor şcolare.
CONŢINUTURI
1. Poezii şi cântece din folclorul copiilor; 2. Poveşti şi povestiri despre copilărie, şcoală,
prietenie, muncă; 3. Natura în artă şi literatură; 4. In lumea basmelor; 5. Compuneri de texte
după diferite criterii; 6. Poveşti muzicale; 7. Poveşti matematice; 8. Desene imaginative.
PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ
SEMESTRUL I
Nr. Unităţi de Ob. Nr. Săptă-

Conţinuturi Obs.
crt. învăţare ref. ore mâna
1. Sa ne reamintim 4.1; 4.2 - Lectura; - Dicţionarul; - Biblioteca 2 S1-S2
2. Cartea şi eroii 4.2; 1.1 - Cartea de Virgil Carianopol 2 S3-S4
săi 1.2; 1.3 - Cuvinte vrăjite de Pierre Gamarra
3. Anotimpurilor 1.2; 2.3 - Ce te legeni… de Mihai Eminescu 2 S5-S6
“Toamna 3.4 - Haina toamnei – desen, colaj
aurie”
4. Folclorul 1.1 Cântece formulă; Strigături; Exerciţii 3 S7-
copiilor 4.3 distractive pentru numărat S8-S9
5. Împărăţia 1.1;1,2 - Lupul de Marcel Azme 3 S10
basmelor şi a 1.3; 2.1; -Cerbul fermecat de Victor Eftimiu S11
poveştilor 2.2; 2.4 - Scene din poveşti – pictură, S12
3.3; 3.4 machetă
6. Natura în artă şi 1.2; 2.3 - poezii despre natură (Eminescu, 3 S13
literatură 3.4; 4.1 Coşbuc, Alecsandri) S14
- 1494 -
Conţinuturi Obs.
- descrieri de natură (mini-reportaje) S15
- picturi cu peisaje din natură
(descrierea unor tablouri ale marilor
pictori)
7. Aanotimpurile 1.2; 2.3 - Iarna pe uliţă de George Coşbuc 3 S16
“Iarna jucăuşă” 2.4; 3.4 - Povestea lui Moş Crăciun S17
- Gheata lui Moş Crăciun S18
SEMESTRUL al II-lea

Conţinuturi Obs
1 File de legendă 3.1; 3.2 - Legenda privighetorii de S.M. 3 S19
3.4 Florea S20
- Povestea ciocârliei de I. S21
Agârbiceanu
- Legenda ghiocelului
2 Foloasele 1.1; 1.2 - Banul muncit de Al. Mitru 3 S22
muncii 2.1; 2.2 - Fata babei şi fata moşneagului de S23
3.1; 3.2 Ion Creangă
3.3; 3.4 - Poveste cu un pescar şi un peştişor S24
de A. Puşkin
3 Prietenia 1.1; 1.2 - Prietenul credincios de O. Wilde 3 S25
2.1; 2.2 - Doi mari prieteni: Eminescu şi S26
3.1; 3.2 Creangă de M. Sadoveanu
3.3; 3.4 - Prietenul la nevoie se cunoaşte- S27
snoavă populară
4 Sărbătorile 1.2; 2.3 - Se întorc cocorii – discuţii libere 3 S28
primăverii 3.4 - 8 Martie în poezie şi cântec S29
- Primăvara în pictură, muzică, S30
literatură, ştiinţe, abilităţi şi
matematică
(“Primăvară, bine ai venit”)
5 Copilăria în 1.1; 1.2 - Cuore de Edmondo de Amicis 3 S31
artă şi literatură 2.1; 2.2 - Portretul S32
3.1; 3.2 - Şcoala florilor- poveste în poveste S33
3.3; 3.4
6 Recapitulare 2.1; 2.2 - Natura 2 S34
finală 3.1; 3.2 - Lecţie concurs – În lumea S35
3.3; 3.4 poveştilor
4.2; 4.3
Probe orale
 Convorbiri;
- 1495 -
 Povestiri (Povestiri literare, Poveşti matematice)
 Repovestiri
 Concursuri gen: - “Ce s-ar fi întâmplat dacă …” - “Cel mai bun povestitor”
- “Cel mai bun recitator” - “Cine ştie câştigă! ”
Probe practice
 Şezători literare
 Serbări (Serbarea Pomului de Crăciun, 8 Martie)
 Fişa de lectură
 Colaje
 Desene
 Machete
Probe scrise
 Fişe de evaluare
 Fişe de autoevaluare
 Compuneri
 Povestiri
STANDARDE MINIME DE PERFORMANŢĂ
OBIECTIVE STANDARDE
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a S.1. Identifică cel puţin două elemente esenţiale
mesajului transmis prin artă şi literatură; şi de detaliu dintr-un mesaj accesibil
S.2. Recunoaşte cel puţin personajele principale
dintr-un text audiat
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare prin S.3. Citeşte corect un text de scurtă întindere
artă şi literatură; S.4. Rezumă oral un text narativ de scurtă
întindere
S.5. Redă prin desen cel puţin un aspect dintr-un
text studiat
S.6. Desprinde cel puţin două trăsături ale
personajelor pe baza întrebărilor
3. Dezvoltarea capacităţii imaginative şi S.7. Redactează un text scurt structurat în cele
creative; trei părţi: introducere, cuprins şi încheiere
S.8. Redă prin desen cel puţin o scenă din text în
viziune proprie
4.Dezvoltarea motivaţiei şi a interesului S.9. Cooperează în realizarea unor expoziţii,
pentru literatură şi artă. serbări sau reviste şcolare.
Valori și atitudini vizate

• Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
• Dezvoltarea unei gândiri critice si creative.
- 1496 -
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de textul literar/nonliterar, față de literatură în
general.
• Recunoaşterea rolului literaturii pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului
cultural.
Repere bibliografice:
- Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, ediţia a III-a, revăzută şi adăugită, Editura Didactică şi
Pedagogică, București, 1997;
- Cornea Paul, Introducere în teoria lecturii, Editura Polirom, Iaşi, 2006;
- Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Nraţiune şi dialog în proza românească. Elemente de
pragmatică a textului literar, Editura Academiei Române, București, 1991;
- Pamfil, Alina, Tămăian, Ioana, Studiul limbii şi literaturii române în sec. XX. Paradigme
didactice, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005;
- Şerbănescu, Andra, Cum se scrie un text, Editura Polirom, Iași, 2000.
- 1497 -
„MATEMATICA, PRIETENA MEA” – PROGRAMĂ DE OPȚIONAL
Prof. înv. primar dr. Răducanu Florentina

Școala Gimnazială „Elena Văcărescu” București
Argument:
Opţionalul „Matematica, prietena mea”, clasa a IV-a, îşi propune ca obiectiv facilitarea
înţelegerii conceptelor şi noţiunilor matematice prin organizarea unor activităţi de învăţare sub
formă de jocuri logico-matematice. Disciplina matematică este o știință exactă ce necesită un
anumit tip de gândire logică și mult exercițiu din partea celui care o descoperă. Atractivitatea către
matematică este, de multe ori, mai redusă în comparatție cu cea pe care o oferă alte discipline de
studiu. Dacă ținem cont și de particularitățile de vârstă ale școlarilor mici, de înclinația lor către
concret și ludic, putem reconsidera modalitățile de studiu al matematicii la acest nivel.
Considerăm că îmbinarea calculelor cu jocul, a reprezentării cu activitatea practică,
concretă, a activității individuale cu cele organizate pe perechi, pe echipe, sau pe rupe, reprezintă
modalități de a capta atenția elevilor noștri și de a-i determina să îndrăgească matematica.
Abordate corect din punct de vedere metodic şi prezentate atractiv şi distractiv, exerciţiile şi
problemele bazate pe cunoştinţele dobândite de către elevi începând din clasa I şi până în clasa a
IV-a, îndeplinesc obiectivele enumerate mai sus. Numai legate de contextual real de viață al
copilului, problemele matematice vor îmbogăți actul de cunoaștere.
Obiective cadru:
1. CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA CONCEPTELOR SPECIFICE MATEMATICII
2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPLORARE / INVESTIGARE ŞI REZOLVARE DE
PROBLEME
3. DEZVOLTAREA INTERESULUI ŞI MOTIVAŢIEI PENTRU STUDIUL MATEMATICII ÎN
CONTEXTE VARIATE
Obiective de referință și activități de învățare:
1. CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA CONCEPTELOR SPECIFICE MATEMATICII

Obiective de referinţă: Activităţi de învăţare
1.1. să identifice numere naturale în exerciții – - determinarea unor numere naturale care
joc; lipsesc în șiruri date;
- formate dintr-un anumit număr de cifre,
- 1498 -
Obiective de referinţă: Activităţi de învăţare
care îndeplinesc condiţii date;
- exerciţii de identificare a numerelor din
concentrul 0 – 1 000 000 după condiţii
date;
1.2. să utilizeze numere fracționare prin - exerciţii de decupare, hașurare, colorare,
exerciții practice desenare pentru a exprima fracții;
- exerciții de scriere a unor fracții
echivalente cu ajutorul obiectelor;
- exerciţii-joc de comparare a fracțiilor
aplicând variate tehnici practice;
1.3. să efectueze operatii matematice cu - exerciţii-joc cu cifre, relaţii matematice
numerele natural învățate potrivit unui algoritm descoperit;
- exerciții de calcul matematic;
- efectuarea de calcule rapide pe baza
proprietății operațiilor matematice;
- jocuri competitive.
2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPLORARE / INVESTIGARE ŞI REZOLVARE DE

PROBLEME
2.1. să aplice proprietățile simple ale formelor - exerciții-joc de desenare, sortare a
plane și spațiale pentru rezolvarea de probleme figurilor geometrice;
- activități practice de construire și
asamblare de corpuri geometrice;
- rezolvarea de probleme ce implică
utilizarea cunoștințelor despre figuri si
corpuri geometrice;
2.2. să rezolve probleme prin diferite metode - exerciţii de cunoaştere a algoritmului de
matematice rezolvare a problemelor tipice pentru
metoda figurativă, metoda prin incercări,
probleme de estimare, probleme de
logică și probabilități;
- exerciţii de justificare pentru soluţiile
găsite la care s-a găsit rezolvarea;
- reguli şi scheme operatorii care se aplică
în rezolvarea problemelor;
- probleme de logică şi perspicacitate.
3. DEZVOLTAREA INTERESULUI ŞI MOTIVAŢIEI PENTRU STUDIUL MATEMATICII

ÎN CONTEXTE VARIATE
3.1. să identifice aplicabilitatea cunoștințelor în - rezolvarea unor situații practice cu
practică ajutorul problemelor de matematică;
3.2. să manifeste disponibilitate pentru lucrul în - activități pe perechi, pe grupe, pe echipe;
echipă, pe grupe, pe perechi - probleme recreative, jocuri;
- comunicarea cu colegii.
- 1499 -
Conţinuturi:
 Determinarea unor numere care respectă cerinţele date;
 Completarea unor şiruri de numere naturale după anumite reguli stabilite;
 Activități practice de decupare, hașurare, colorare pentru a obține fracții
 Exerciții de asamblare, desfășurare, construire de corpuri geometrice;
 Adunări, scăderi, împărțiri, înmulțiri și proprietăți ale acestora;
 Tehnici de calcul rapid;
 Metode de rezolvare a exerciţiilor şi problemelor;
 Probleme de logică şi perspicacitate;
 Probleme „capcană”;
 Jocuri matematice în perechi, pe grupe, pe echipe;
 Amuzamente şi anecdote matematice.
 Probe de evaluare orale şi scrise;
 Potofolii cu lucrări practice.
Bibliografie:
 Dinuță, Marinela, Stancu Floarea, Culegere de matematică. Clasa IV, Editura Elicart,
Pitești, 2014;
 Dumitru, Viorel Gheorghe, Jucaţi geometrie fără calculi, Editura Niculescu, Bucuresti,
1994;
 Dumitru Viorel Gheorghe, Roșu Mihail, Matematica distractivă, pentru clasa a IV-a,
Editura ALL, București, 2000.
- 1500 -
PROIECT DIDACTIC:
„MICII MEȘTERI MARI”
Prof. Răuță Angela

Clasa: a V-a A
Aria curriculara: Tehnologii
Disciplina: Educatie tehnologica
Unitatea de invatare: Evolutia sistemelor de organizare teritoriala
Subiectul: Micii mesteri mari
Tipul lectiei: lectie integrata
Obiective de referinta:
1. Sa-si asume responsabilitatile in activitatile de grup si sa execute in cadrul grupului
sarcinile care ii revin.
2. Sa descrie madalitatile traditionale de amenajare a spatiului inconjurator.
3. Sa sesizeze legatura dintre text si imaginile care il insotesc si sa selecteze informatiile
esentiale din imaginile prezentate.
4. Sa compare modalitatile de amenajare a spatiului inconjurator specifice mediului rural si
celui urban.
Obiective specifice temei:

1. Sa enumere cerinte care duc la schimbarea si dezvoltarea amenajarii teritoriale;
2. Sa explice necesitatea schimbarii amenajarii teritoriale;
3. Sa precizezecum au evoluat asezarile omenesti de pe teritoriul tarii noastre de-a lungul
timpului;
4. Sa participe activ la activitatile clasei;
5. Sa manuiasca in mod corespunzator instrumentele de lucru;
6. Sa mentina igiena la locul de munca.
Metode si procedee: conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul, turul galeriei, jocul didactic.
Forme de organizare: frontala, pe grupe, individuala.
- 1501 -
Resurse temporale: 50 minute
Desfasurarea activitatii:
Moment organizatoric: se pregatesc cele necesare si se asigura un climat propice inceperii
activitatii.
Inainte de a incepe modelarea machetelor, elevii trebuie sa-si procure toate materialele
necesare. Pe unele din acestea le pot gasi in mediul inconjurator (plante, diverse materiale
refolosibile, scobitori plastilina, acuarele, pensula, lipici etc).
Se explica si se demonstreaza modul de executie al lucrarilor. Se solicita elevilor sa
realizeze lucrarea folosind corect tehnicile de lucru (decupare dupa contur, asamblare, lipire) si sa
lucreze ingrijit si curat, avand grija sa nu se raneasca.
Evaluarea si aprecierea lucrarilor
Elevii expun lucrarile in fata clasei, dupa care isi vor aprecia lucrarile si vor face observatii
acolo unde nu s-a lucrat ingrijit.
Se fac aprecieri generale asupra lectiei.
- 1502 -
PROIECT DE LECŢIE:
„ACIDUL AZOTIC”
Prof. Reuţ Mirela

Clasa: a VIII-a A
Disciplina: Chimie
Titlul lecţiei: Acidul azotic
Durata de desfăşurare a lecţiei: 50 min
1.2. Deducerea unor utilizări ale substanţelor chimice pe baza proprietăţilor fizico-chimice.
2.1. Analizarea, interpretarea observaţiilor/datelor obţinute prin activitatea de investigare.
2.5. Formularea de concluzii şi de generalizări pentru punerea în evidenţă a proprietăţilor fizice
şi chimice ale substanţelor compuse.
3.3. Aplicarea regulilor/ legilor în scopul rezolvării de probleme.
4.4. Comunicarea rezultatelor unui demers investigativ cu ajutorul Internetului.
5.1. Aprecierea avantajelor şi a dezavantajelor utilizării unor substanţe chimice.
5.2. Identificarea unor agenţi poluanţi ai apei, solului, aerului şi a căilor de prevenire/reducere a
poluării.
Efectuarea de calcule chimice referitoare la cantitatea de substanţă exprimată în moli.
Tipul lecţiei: însuşire de noi cunoştinţe
Resurse procedurale (metode de învăţare): modelarea, problematizarea, exerciţiul
Resurse materiale: manual, tabel periodic, culegere de probleme
Tipul de organizare a activităţii: colectivă, individual şi pe grupe
Anticiparea dificultăţilor: unii elevi mai pot întâmpina dificultăţi în modelarea formulelor chimice
ale unor substanţe.
Bibliografia:
1. Sanda Fătu, Felicia Stroe, Constantin Stroe – Chimie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura
Corint
- 1503 -
Activitatea
Etapele lecţiei Activitatea profesorului Evaluare
elevului
Momentul Pregătirea clasei, controlul prezenței, a
organizatoric ordinii, a caietelor, a manualelor, verificarea
temei pentru acasă.
1.Captarea atenţiei Profesorul explică elevilor că: Acizii sunt o Elevii sunt
pentru lecţia nouă clasă de compuși cu multiple aplicații practice atenţi la
în industria chimică. explicaţiile
profesorului
2. Reactualizarea Se cere elevilor să răspundă la următoarele Elevii Evaluare
noţiunilor necesare întrebări: răspund orală
trecerii la lecţia nouă 1. Care din următoarele substanțe sunt oral.
acizi? Elevii îşi
2. Denumește substanțele de mai jos: CaO, notează în
HCl, HNO3, H2SO4, CaCO3, NaOH. caiete.
3.Enunţarea 1.2, 2.1, 2.5, 3.3, 4.4, 5.1, 5.2 Elevii
competențelor ascultă
4. Prezentarea optimă Acidul azotic: proprietăți fizice și chimice, Elevii
a conţinutului utilizări ascultă
5. Dirijarea învăţării Profesorul explică elevilor următoarele: Elevii îşi
Formula chimică: HNO3 notează în
Clasificare: oxiacid, monobazic, tare caiete.
Proprietăți fizice: lichid incolor cu miros Elevii pun
înțepător, mai greu decât apa, solubil în apă în întrebări.
orice proporție, fumegă în aer umed.
Proprietăți chimice:
1. Acțiunea asupra indicatorilor: turnesolul se
înroșește, fenolftaleina rămâne incoloră,
metil-oranjul devine roz.
2. Acțiunea asupra metalelor: Al, Fe, Zn, Cu
Pasivitatea Al față de HNO3 diluat și
concentrat
Pasivitatea Fe față de HNO3 concentrat
Fe + 2HNO3 dil = Fe(NO3)2 + H2
3Cu+8HNO3conc=3Cu(NO3)2+2NO+4 H2O
3. Acțiunea asupra bazelor solubile (NaOH) și
insolubile (Cu(OH)2)
NaOH + HNO3 = NaNO3 + H2O
Cu(OH)2 + 2HNO3 = Cu(NO3)2 + 2H2O
acid + bază = sare + apă
(reacție de neutralizare)
4. Acțiunea asupra oxizilor bazici: CaO, CuO
CaO + 2HNO3 = Ca(NO3)2 + H2O
CuO + 2HNO3 = Cu(NO3)2 + H2O
5. Acțiunea asupra sărurilor: CaCO3, BaCO3
CaCO3 + 2HNO3 = Ca(NO3)2 + CO2  + H2O
BaCO3 + 2HNO3 = Ba(NO3)2 + CO2  + H2O
Acizii tari scot acizi mai slabi din sărurile lor.
- 1504 -
Activitatea
Etapele lecţiei Activitatea profesorului Evaluare
elevului
Utilizări: la obținerea azotaților, a
îngrășămintelor chimice, la fabricarea mătăsii
artificiale, a explozibililor.
6. Conexiunea 1. Cu care din substanțele chimice de mai jos Elevii Evaluare
inversă (feedback- reacționează HNO3: CO2, HCl, CaO, MgO, rezolvă în scrisă
ul) NaOH, CaCO3? caiete apoi Evaluare
2.Calculează compoziția procentuală a HNO3. la tablă orală
7. Evaluare formativă 1. Calculează masa de azot din 126g HNO3. Elevii Evaluare
rezolvă în scrisă
caiete
8. Fixarea Se reamintește elevilor importanța studierii Elevii Evaluare
cunoştinţelor acidului azotic care este o substanță chimică ascultă orală
dobândite reactivă cu multiple utilizări practice.
9. Transferul de Acidul azotic este o substanță chimică cu Elevii
cunoştinţe/aplicarea în multiple aplicații practice în industria ascultă
practică chimică.
Tema pentru acasă Exerciţiile 6,7 pg. 63 din manual Evaluare
scrisă
- 1505 -
PROIECT DIDACTIC – EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ
Prof. Ridel Dalila

Colegiul Național Pedagogic „Ștefan cel Mare” Bacău
Date generale
Unitatea de învătământ - Colegiul Național Pedagogic ”Ștefan cel Mare” Bacău

Profesor – Ridel Dalila
Data –
Clasa – a X-a
Disciplina – Educaţie antreprenorială
Capitolul – Inițierea și derularea unei afaceri
Tema – Condiții legislative ale activității antreprenoriale
Tipul lecţiei – de comunicare noi cunoștințe
Timp alocat – 50 min.
1. Utilizarea conceptelor specifice educaţiei antreprenoriale pentru organizarea demersurilor de
cunoaştere şi de explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală
2. Aplicarea cunoştinţelor specifice educaţiei antreprenoriale în situaţii caracteristice economiei de
piaţă, precum şi în analizarea posibilităţilor de dezvoltare personală.
Competențe specifice (în conformitate cu programa școlară în vigoare)

1.2. Utilizarea adecvată a conceptelor specifice antreprenoriatului
1.3. Identificarea prevederilor legislative referitoare la activitatea antreprenorială.
- să definească conceptele specifice disciplinei și temei – personalitate juridică, patrimoniu;
firmă, emblemă, act constitutiv; comanditar, comanditat;
- să prezinte formele de organizare a activității economice conform legislației în vigoare;
- să enumere etapele de înscriere la Registrul Comerțului;
- să precizeze caracteristicile contractului de societate;
- să identifice obiecte de activitate conform clasificației CAEN.
- 1506 -
Valori și atitudini
- Interes și curiozitate;
- Încredere în sine și responsabilitate;
- Dorință de informare și afirmare.
Metode didactice folosite: - conversaţia euristică; explicația; proiectul.
Mijloace didactice folosite: - fişe de lucru; videoproiector; - calculator, manual;
Forme de organizare a elevilor: - individual; - frontal; - pe grupe.
Strategie didactică
T
Forme de
Momentele i Activitatea Activitatea
Mijloace Metode și organizare Evaluare
lecției m profesorului elevului
didactice procedee a
p
activității
1.Moment 3 -Verifică prezența Se Conversația frontal
organizatoric min elevilor; pregătesc
- Creează o pentru
atmosfera propice începerea
desfasurarii în activităţii;
bune condiții a
activităţii;
2. Realizarea 12 -Pune întrebări, Răspund la Manual Conversatia Frontal Probe orale
legăturii cu min solicită răspunsuri, întrebări euristică Individual
cunoștințele furnizeză explicații Explicația
necesare referitoare la
lecției noi manifestarea
spiritului
antreprenorial și
respectarea
legislației;
- Ce înseamnă a
avea inițiativă?
- Ce legătură există
între activitatea
economică
derulată de un
antreprenor și
legislația țării în
care activează
acesta?
Concluzia
Manifestarea
activității
antreprenoriale
este posibilă doar
într-un cadrul
legal.
Anunță tema
lecției noi ”Cerințe
legislative ale
activității
antreprenoriale” și
obiectivele
operaționale.
- 1507 -
T
Forme de
p
activității
3. Predarea 25 Prezintă noțiunile Răspund la Fișa 1 – Conversația Frontal Probe orale
noului min noi referitoare la: întrebări tabel Explicația Pe grupe Probe scrise
conținut (Prezentarea Rezolvă societăți Problematizarea
conținutului se va sarcinile comerciale
face cu ajutorul propuse (Manual)
videoproiectorului) Formulează Fișa 2 –
1.alegerea formei observații, etape
de organizare: concluzii. înființare
întreprinzători act
înființați conform constitutiv
OUG 44/2008 cu (Manual)
modificările și
actualizările
ulterioare; societăți
comerciale
conform Legii
nr.31/1990
republicată cu
modificările și
actualizările
ulterioare;
Elevii, pe grupe,
vor urmări FIȘA 1
- tabelul privind
societățile
comerciale și
caracteristicile lor,
vor identifica
termenii noi și vor
analiza avantajele
și dezavantajele
formelor de
organizare.
2.Registrul
Comerțului (Legea
26/1990) este
forma de
organizare a
comercianților
având obligația de
a înscrie în el
înainte de a începe
activitatea dar și în
momentul încetării
comerțului;
3.etapele înscrierii
în Registrul
comerțului;
Elevii vor analiza
etapele precizând
care sunt etapele
anterioare semnării
actului constitutiv
– FIȘA 2.
-actul constitutiv:
caracter oneros,
consensual,
comerciale,
- 1508 -
T
Forme de
p
activității
patrimonial,
comercial.
Elevii vor nota
semnificația
fiecărui caracter
-obiectul de
activitate.
Exemplu:
clasificație CAEN
Elevii vor
identifica un obiect
de activitate pe un
exemplu dat.
Fixarea 5 Aplicație pentru un Rezolvă Aplicație Conversația Frontal Probe orale
cunoștințelor min agent economic sarcina de Explicația Individual Probe scrise
din etapa S.R.L lucru. Problematizarea Autoevaluarea
anterioară și Trei asociați pun Analiza
obținerea în comun: 10.000 Sinteza
performanței de lei, 60.000 de
lei și 30.000 de lei.
Știind că partea
socială este 50 de
lei, calculați câte
părți sociale are
fiecare. Care este
aportul fiecăruia
în procente?
Asigurarea 5 Anunță tema Vor efectua Calculator Conversația Frontal Tema pentru
retenției și min pentru acasă. acasă tema Proiect Explicația acasă
transferului Proiectul ce trebuie dată.
realizat în etape pe
tot parcursul anului
se va completa cu:
-alegerea formei
juridice - SRL;
-alegerea
denumirii
agentului
economic;
- conceperea unei
embleme;
-stabilirea
partenerilor de
afacere din rândul
colegilor;
- descărcarea unui
model de act
constitutiv specific
formei de
organizare aleasă.
Bibliografie:
- Lupșa E., Bratu V., 2005, Educație antreprenorială, manual clasa a X-a, Editura Corvin,
Deva, p. 18-20;
- 1509 -
- Oțet F., Oțet A., 2008, Educație antreprenorială, manual clasa a X-a, Editura CD Press,
București, p. 30-32;
- Lazăr N., Mitrache M., 2007, Educație antreprenorială, manual clasa a X-a, Editura
Didactică și Pedagogică, p. 28-35.
- Programa școlară Educație antreprenorială, clasa a X-a, în vigoare.
- 1510 -
MODELUL TRIFAZIC AL ÎNVĂŢĂRII
VERIFICAREA CALITĂŢII ŞI PROSPEŢIMII OUĂLOR
Prof. Rișcan Marcela Elisabeta

Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” Deva, jud. Hunedoara
MOTIVAŢIA
Oul este un produs uşor alterabil. Păstrat în condiţi nefaborabile suferă numerose modificări
de natură fizică, chimică şi biologică. În timpul păstrări o parte din apa oului se evaporă, conţinutul
lui se micşorează şi camera de aer creşte. Cu timpul, albuşul se subţiază, salazele slăbesc şi
galbenuşul se ridică putând să ajungă la coajă, de care se lipeşte, înlesnind astfel dezvoltarea
microorganismelor, pătrunse prin porii cojii. Odată cu subţierea albuşului, conţinutul oului se
clatină, la agitare iar galbenuşul şi pata germinativă devine mai vizibilă. În acelaşi timp, se
micşoreaza rezistenţa membranei viteline, ea putându-se rupe, iar galbenuşul se amestecă cu albuşul
la mişcări bruşte sau la spargere. Gălbenuşul capată uneori gust şi miros neplăcut datorită degradării
proteinelor şi râncezirii grăsimilor în timpul păstrării îndelungate, în condiţi necorespunzatoare.
Alterarea ouălor poate fi provocată de microorganismele care pătrund prin porii cojii.
OBIECTIVELE LECŢIEI:
- să investigheze probelor şi materialelor necesare în vederea examinării
- să determine calitatea şi stărea de prospeţime a oului
- să formuleze concluzi privind calitatea şi starea de prospeţime a ouălor
- să justifice decizia de acceptare sau respingere a alimentului pentru consum.
RESURSE MATERIALE ȘI DE TIMP:

- power point cu imagini ale unor procese din natură sau viaţa cotidiană
- calculator, program informatizat
- fişă de documentare: FD1, FD2
- ustensile de laborator, manual, fişa de lucru
- 50 de minute.
RESURSE PROCEDURALE:
- conversaţia, experimentul de laborator, descoperirea dirijată, brainstorming, modelare,
metoda ciorchinelui, metoda cvintetului
- 1511 -
- activitatea se desfaşoară pe grupe, alternând cu cea frontala şi individuală.
EVALUARE:
- fişa de lucru.
- interevaluare.
LECŢIA PROPRIU-ZISĂ
EVOCARE
Pentru reactualizarea cunoştinţelor învăţate anterior se solicită elevilor ca prin
brainstorming să descopere importanţa oului pentru organismul uman şi metodele de verificare a
prospeţimii oului.
Se precizează că verificarea calităţii şi prospeţimii ouălor se face prin mai multe metode,
astfel calitatea ouălor se determină examinând atât oul integru, cât şi conţinutul acestuia după
spargerea cojii, prin metode nedistructive şi distructive folosind o prezentare în power point.
Pentru captarea atentiei le înmânează elevilor fişele de documentare (FD1 şi FD2).
REALIZAREA SENSULUI
Se formează la nivelul clasei cinci echipe cu sarcini diferite de lucru; pentru fiecare o
metoda care să vizeze atingerea obiectivelor. Propune fiecarei echipe să-şi desemneze câte un lider
care să prezinte caracteristicile constatate şi concluziile privind calitatea ouălor prin metoda
ciorchinelui.
Elevii selectează ustensilele necesare, efectuează experimentele.
Lideri grupurilor intocmesc fisa de lucru.
REFLECŢIE
Prin metoda cvintetului, fiecare grupă trebuie să realizeze o poezie care să scoată în relief
concluzii cu privire la decizia de acceptare/respingere a oului pentru consum.
Se explică sarcina de lucru şi specificul metodei: o metoda creativa prin care, în cinci
versuri, se sintetizează un conţinut de idei. Se poate adauga un desen. Primul vers este un cuvânt –
cheie referitor la discuţie, fiind, de obicei, substantiv. Al doilea vers este alcatuit din doua cuvinte
care descriu substantivul în discuţie, fiind adjective. Al treilea vers este alcătuit din trei cuvinte care
exprimă o acţiune, fiind, de regulă, verbe la modul gerunziu. Al patrulea vers conţine patru cuvinte
şi exprimă sentimentele faţă de subiect. Al cincilea vers este un cuvânt prin care se sintetizează cele
prezentate.
- 1512 -
ÎNCHEIERE
Profesorul propune elevilor să întocmească un eseu despre importanța şi riscurile utilizării
ouălor în alimentaţie.
BIBLIOGRAFIE:
1. Banu C. şi colaboratorii – Manualul inginerului de industrie alimentară – Editura Tehnică,
Bucureşti, 1998, vol I
2. Carmen Hura - Metode de analiză pentru produse alimentare - Editura Cermi, Iaşi 2006
3. Craşovan, F, Vucea – Macsinga, I – „Profesor pentru elev – elev pentru profesor”, Editura
Mitron, Timişoara, 1999
4. Dumitriu Matilda – Tehnica analizelor de laborator în industria alimentară – Editura
Didactică şi pedagogică, Bucureşti – 1972
5. Monteil, J.M – „Educaţie şi formare”, Editura Polirom, Iaşi, 1998
6. Mitrofan, I.- ,,Aptitudinea pedagogică”, Editura Şansa, Bucureşti, 1999.
7. Peretti, A – „Educaţie în schimbare”, Editura Spiru Haret, Iaşi, 1996
8. Stoica M. – Pedagogie şi psihologie – Editura Gheorghe Alexandru – Craiova 2001
9. Vlăsceanu, Gheorghe coord., Neculau, Adrian - Şcoala la răscruce. Schimbare şi
continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002.
- 1513 -
OPȚIONAL „NATURA, PRIETENA MEA”
Înv. Rizea Larisa

Școala Gimnazială Gura Ocniței, sat Săcueni, jud. Dâmbovița
CLASA a II-a
OBIECTIVE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Descoperirea implicaţiilor lumii plantelor şi animalelor în aspectele existenţei proprii
Obiective specifice Activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele tipuri
capabil: de activităţi:
1.1 să identifice caracteristici ale - Exerciţii de observare pe planşe şi pe modele reale a
plantelor medicinale diverselor caracteristici fizice ale plantelor medicinale
- Desenare şi descriere verbală a plantelor observate
1.2 să observe caracteristici ale - Drumeţii

mediului care servesc la orientarea - Exerciţii de observare pe planşe şi pe modele reale a
în teren diverselor caracteristici ale mediului, care pot servi la
orientarea în teren
1.3 să comunice în maniere diverse - Exerciţii de observare a comportamentului plantelor şi
observaţii privind relaţiile dintre animalelor în condiţii meteo diferite
comportamentul unor vieţuitoare şi - Realizarea unor descrieri empirice a relaţiilor cauzale
condiţiile meteo
2. Cunoaşterea naturii ca sursă de inspiraţie pentru literatură, muzică, pictură
Obiective specifice Sugestii de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele tipuri
capabil: de activităţi:
- 1514 -
2.1 să descopere texte literare care - Exerciţii de selectare a textelor literare (altele decât cele
prezintă natura în diferite studiate în lecţiile de limba şi literatura română)
anotimpuri - Formularea de întrebări şi răspunsuri, privind natura ca
sursă de inspiraţie pentru literatură
3. Dezvoltarea simţului practic, estetic şi economic
Obiective specifice Sugestii de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele

capabil: activităţi:
3.1 să valorifice plante medicinale - identificarea unor modalităţi în care pot fi valorificate
plantele medicinale
- organizarea unor activităţi-joc (simulare) de valorificare a
plantelor medicinale
- realizare de afişe, materiale publicitare şi a unor expoziţii
privind valoarea practică a plantelor medicinale
3.2 să-şi exprime grija şi atenţia faţă - discuţii privind nevoia de a proteja elementele mediului
de elemente ale cadrului natural înconjurător
- conversaţii despre modalităţi în care omul foloseşte
mediul natural pentru a-şi îmbunătăţi viaţa
- conversaţii despre modalităţi în care fiecare îşi manifestă
grija faţă de mediu
CONŢINUTURI
Natura - marea farmacie verde

Orientarea fără hartă
Prognozele meteo şi lumea vie
Natura şi anotimpurile în literatură, muzică, pictură
- 1515 -
PROJET DIDACTIQUE:
« UN PLAN D’URGENCE »
Prof. Rîpeanu Claudia

Professeur: Rîpeanu Claudia

École: Le Lycée Technologique Métiers et Services, Buzău
Classe: X-ème A (le niveau A2-B1)
Sujet de la leçon: Un plan d’urgence
Type de la leçon: mixte
Compétence générale: la production des messages orales ou écrits spécifiques pour des contextes
variés
O1- lire correctement à haute voix le texte de la leçon;
O2- introduire dans des contextes minimum trois mots du texte;
O3- répondre au minimum trois questions autour du texte en utilisant des mots et des
expressions tirés du texte
O4- donner un synonyme, un antonyme et un homonyme pour des mots choisis par le
professeur
O5-décrire des personnes impliquées dans l’action de sauver(pompier, docteur, volontaire de
la Croix-Rouge)
Méthodes et procédés: la lecture, la conversation, l’explication, l’exercice, le travail par groupes,
le jeu didactique, La méthode ,,Le raisin’’ (Ciorchinele)
Matériel didactique: le manuel, des dictionnaires, des planches avec des exercices, des images
Nr. Les étapes de la L’activité du L’activité des Évaluatio

Méthodes
crt. leçon professeur élèves n
-le professeur salue les - les élèves
élèves répondent au - la conversa-
1. La mise en -il fait la présence salut tion
train -discussion concernant -ils discutent
la météo avec le
professeur
-le professeur vérifie le
2. La vérification devoir du point du vue
du devoir quantitatif et qualitatif
- 1516 -
Méthodes
-le professeur écrit au
tableau noir
3. La l’expression ,,un plan -les élèves -l’exercice
réactualisation d’urgence’’ et demande proposent -la
des aux élèves de dire tous plusieurs mots conversation
connaissances les mots qui leur
viennent à l’esprit
quand ils lisent ,,un
plan d’urgence.’’(la
méthode ,,Le raisin’’)
-il lit le raisin avec les
élèves et fait des
classifications
-il pose des questions -les élèves
sur le texte en répondent aux
s’appuyant sur ,,le questions
raisin’’
*Quel événement s’est -une bombe
passé le 3 décembre explosait dans
1996? une station de
métro à Paris.
*Qu’est-ce qu’un plan -il prévoit de
d’urgence? Que prévoit sauver le -la
le plan d’urgence? maximum de conversation
personnes en
minimum de
temps.
*Où sont transportés les -vers des
blessés? postes
médicaux
installés sur
place, puis à
l’hôpital
*Que portent les -un brassard
sauveteurs autour de rouge
leur bras?
4. L’annonce du -Aujourd’hui on va - les élèves
titre de la leçon fixer le vocabulaire du écrivent le
et des objectifs texte ,,Un plan titre de la
d’urgence” dans des leçon dans
exercices. leurs cahiers.
-le professeur divise la -les élèves
classe en trois groupes font les
et leur donne des fiches exercices par -la
de travail groupes. conversation Évaluati
Exercice 1: on
5. Guider G1: Donnez un frontale
l’apprentissage synonyme pour les -les élèves l’explication
mots: le lieu, la tâche. donnent des
G2: Donnez un synonymes,
- 1517 -
Méthodes
antonyme pour les des l’exercice
mots: efficace, antonymes,
déclencher. des
G3: Donnez un homonymes et
homonyme pour les forment des
mots: mois, fois. propositions
avec eux.
Exercice 2:
Vous avez réçu une
fiche avec un petit
texte. Lisez avec
attention le texte et
répérez quelles sont les -les élèves L’exercice Évaluati
activités spécifiques lisent avec on
pour chaque personnage attention et Le travail en frontale
(le pompier, le écrivent sur équipe
médecin, les volontaires des feuilles les
de la Croix-Rouge). activités
spécifiques.
Exercice 3:
Reliez les deux -les élèves
colonnes par des relient les
flèches.(sur une colonnes par
planche). des flèches
•le jeu: Voilà une Évaluati
personne!Dites une - les élèves L’exercice on
qualité pour cette disent des frontale
personne. qualités:
-le médecin Le médecin:
-le pompier énergique,
-le préfet bon,
-le chauffeur intélligent -la conversa-
d’ambulance Le pompier: tion
-le psychologue courageux, -l’exercice
efficace, bon,
actif etc.
•Comment imaginez -
vous un pompier, un
médecin? Faites leur - les élèves -l’exercice
6. La fixation des portrait, dites leurs font le portrait -la description
connaissances qualités. Vous pouvez (oralement)
vous en servez des
informations et des
mots tirés du texte.
Le professeur fait des
7. La fin de appréciations
l’activité concernant l’activité
des élèves.
Le professeur donne le
devoir.
- 1518 -
Exercice 3
Reliez les deux colonnes par des flèches (sur une planche)
Le maire la Croix-Rouge
Le préfet l’armée
Le docteur la mairie
Le volontaire l’hôpital
Le soldat la préfecture
- 1519 -
EDUCAŢIA – O PRIORITATE PENTRU MINE
Prof. Rodu Elena

“Toţi oamenii au fost mai întâi copii. Dar puţini îşi mai aduc aminte.”
(Antoine de Saint Exupery)
Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim
cere oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a
individului. În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte
elevul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele
formării personalităţii elevilor. În acest cadru activitatea educativă extraşcolară realizată ca proiect
are misiunea de a-i forma pe elevi sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai
uşoară integrare socială. Activitatea educativă extraşcolară realizată sub formă de proiect are rolul
de a dezvolta unele aptitudini speciale, de a antrena elevii în activităţi cât mai variate şi bogate în
conţinut, de a cultiva interesul pentru activităţi socio-culturale, facilitează integrarea în mediul
şcolar, oferă suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructifică talentele personale şi corelează
aptitudinile cu atitudinile caracteriale. Aceste activităţi se desfăşoară într-un cadru informal, ce
permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi
maximizeze potenţialul intelectual. Elevii sunt îndrumaţi să dobândească o gândire independentă,
nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a
găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. În cadrul acestor activităţi
elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să
sistematizeze date, învaţă să înveţe, se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de
activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze şi să le influenţeze dezvoltarea.
Un exemplu de proiect educativ ar fi: ”Educaţia - o prioritate pentru mine”- proiect care
vine în sprijinul elevilor care au părinţi plecaţi în străinătate.
A. Denumirea proiectului
a) Titlul proiectului – ”Educaţia - o prioritate pentru mine”
b) Domeniul: Civic
c) Tipul de educaţie: Educaţie pentru drepturile copilului şi promovarea egalităţii de şanse
d) Tipul proiectului: Şcolar
- 1520 -
B. Aplicantul: Colegiul Tehnic “Gheorghe Asachi”- Botoşani
 Coordonator proiect: profesor Elena Rodu
 Coordonate de contact:Telefon / fax: 0231584006 / 584007;
email: asachicolbt@yahoo.com;
adresa: Strada Prieteniei, nr. 7, CP 710127
C. Context - argumentarea proiectului:
Pentru mulţi români, deschiderea frontierelor a însemnat o şansă de a-şi îmbunătăţi situaţia
financiară, lăsându-şi copiii în grija bunicilor sau a unei rude sau chiar singuri. Plecarea unuia sau a
ambilor părinţi dintr-o familie, la muncă în străinătate, se creionează ca un fenomen social.
Observăm acest lucru în jurul nostru, în familiile noastre sau la cei de lângă noi, iar intenţia iniţial
bună de a schimba situaţia economică a familiei, ajunge să aibă în timp efecte asupra familiei şi
copiilor. Cum anume determină membrii familia pentru a lua această decizie, cum influenţează ea
mediul familial, cum percepe copilul schimbările din structura familiei şi cum îl influenţează aceste
schimbări sunt doar o parte din întrebările la care dorim să răspundem. De aceea, consider că
derularea acestui proiect şcolar poate constitui o modalitate eficientă care solicita implicare, acţiune,
soluţii pentru rezolvarea problemelor care pot periclita siguranţa şi viitorul elevilor ai căror părinţi
sunt plecaţi să lucreze în alte ţări. Cele trei componente (elevi, părinţi, profesori) ale acestui
parteneriat dispun de dorinţa pentru optimizarea unor relaţii perfecte.
D. Descrierea proiectului:
Scop: Promovarea dialogului şi a comunicării între elevii clasei care au părinţii plecaţi în
străinătate, părinţii acestora şi profesorii clasei prin identificarea nevoilor cognitive, social-
emoţionale si prevenirea adoptării unor comportamente cu risc.
Obiective:
- identificarea cazurilor şi efectelor plecării părinţilor în străinătate;
- constituirea unui grup partenerial on-line care să promoveze valori comune la nivelul partenerilor
implicaţi;
- consilierea elevilor ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate;
- consilierea tutorilor legali care se ocupă de elevii cu părinţi plecaţi în străinătate;
- descoperirea preocupărilor şi pasiunilor elevilor a căror părinţi sunt plecaţi;
- educarea elevilor pentru cunoaşterea drepturilor lor şi a responsabilităţilor, sprijinirea lor, astfel
încât aceştia să ştie să se descurce în situaţii dificile;
- elevul-profesorul-părintele să comunice perfect în diverse situaţii.
Grupurile ţintă:
- elevii claselor a IX-a, ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate;
- părinţii elevilor (tutorii) claselor a IX-a;
- 1521 -
- colectivul cadrelor didactice din liceu.
Activităţi:
- popularizarea evenimentelor în cadrul calendarului propus;
- comunicarea cu elevii si părinţii acestora prin blogul personal;
- organizarea de vizite, excursii, drumeţii, activităţi practice în comun;
- aplicaţii pe teme de sănătate, ecologice;
- întâlniri cu reprezentanţii comunităţii locale;
- expoziţii de desene şi lucrări, susţineri de programe artistice;
- realizarea unei reviste electronice ”Dincolo de sala de clasă” cu activităţi ale proiectului.
Utilizarea creativă a noilor tehnologii didactice
Se comunică cu elevii, părinţii şi cadrele didactice implicate în proiect prin blogul personal
al coordonatorului proiectului. Elevii îşi găsesc temele pe site-ul realizat, iar părinţii pot afla situaţia
şcolară a copiilor lor. Site-ul conţine informaţii legate de activitatea la clasă, teme, note, evaluări,
fotografii. Practic este un blog adaptat comunităţii căreia ne adresăm, părinţii şi elevii clasei. Se pot
adăuga pagini specifice de Catalog, Orar, Elevi şi secţiuni de interes pentru elevi, părinţi, profesori
sau topuri. Se folosesc instrumente de comunicare: Skype, Google Talk, Yahoo Messenger, sisteme
specializate pentru videodifuzare şi videoconferinţe etc. Din instrumentele pentru comunicarea
asincronă cele mai des utilizate vor fi: email, forumuri, bloguri, grupuri de discuţii, RSS, spaţii de
depozitare pentru imagini, texte şi video (Slideshare, Google albums, YouTube etc).
Obligaţiile partenerilor: Cele trei părţi se obligă să acorde atenţia cuvenită acţiunilor propuse în
calendarul parteneriatului.
Durata: 1 an şcolar (2016-2017)
Loc de desfăşurare: - de comun acord
Calendarul activităţilor: (anexa 1)
Metode şi tehnici de lucru: realizarea unui site, dezbatere, studiu de caz, vizionări, realizarea de
colaje, postere, fluturaşi, revistă.
Forme de organizare: activitate frontală, individuală, în perechi şi pe grupe.
Rezultate:
- diminuarea sentimentului de abandon şi creşterea stimei de sine;
- părinţi mai responsabili;
- postere, filme, fotografii, eseuri, creaţii literare, scenete, chestionare, afişe, fluturaşi, pliante,
portofolii, referate, proiecte didactice pentru orele de dirigenţie, articole, însemnări despre proiect
reflectate în presa locală, realizarea unei reviste şcolare cu materialele elevilor;
- realizarea unui CD care va cuprinde lucrările realizate de către toţi partenerii implicaţi în proiect;
- înfiinţarea şi funcţionarea unui club al acestor elevi.
- 1522 -
Parteneri: Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Copilului; Centrul de Asistenţă Psihopedagogică;
Studenţi ai Facultăţilor de Asistenţă Socială; Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţelor de Muncă.
E. Evaluare – calitate
1. Evaluarea internă vizează:
- indicatori cantitativi: număr de elevi, cadre didactice, părinţi participanţi, numărul activităţilor
desfăşurate, chestionare aplicate, date statistice cu privire la scăderea nevoilor emoţionale ale
elevilor, a integrării cu uşurinţă în colectiv;
- indicatori calitativi: dezvoltarea motivaţiei şi sensibilizării elevilor prin activităţile realizate,
impementarea proiectului, gradul de implicare a coordonatorilor, cadrelor didactice, elevilor şi
părinţilor, valorificarea rezultatelor activităţilor cuprinse în proiect, reflectarea proiectului în mass-
media, formarea unui curent PRO PRIETENIE;
2. Evaluarea externă: interesul elevilor faţă de proiect, impactul asupra comunităţii, reflectare în
mass- media, feed-bak-ul din partea colaboratorilor.
F. Sustenabilitatea proiectului: poate fi dezvoltat în anul şcolar următor, dezvoltă parteneriate.
G. Bugetul proiectului:
- surse de finanţare: sponsorizări
- costuri pentru achiziţionarea de consumabile: planşe, fişe, markere, cd-uri etc.
- bugetul total: 100 Ron.
H. Mediatizarea:
- analiza periodică a etapelor proiectului;
- mediatizarea prin pagina de web a Colegiului sau pe www.azilascoala.ro; www.sunt parinte.ro;
www.sigur.info.ro; www.GeneratiaOnline.ro; www.sunt parinte.ro; www.notemari.ro.
- apariţii în media locală TV, în revista electronică a şcolii.
I. Anexe: acorduri parteneriale; acord de colaborare cu studenţi ai Facultăţilor de Asistenţă Socială;
mediatizarea proiectului în şcoală şi presa locală.
Prin formele sale specifice, activitatea educativă extraşcolară realizată ca proiect dezvoltă
gândirea critică şi stimulează implicarea tinerei generaţii în actul decizional în contextul respectării
drepturilor omului şi al asumării responsabilităţilor sociale, realizându-se, astfel, o simbioză
lucrativă între componenta cognitivă şi cea comportamentală.
Bibliografie:
1. Ionescu, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001.
2. Legea nr. 257 din 26.09.2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind
protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
- 1523 -
3. Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, 2002.
Imagini de la activităţi ale proiectului
- 1524 -
ARGUMENT
PENTRU PRACTICAREA OREI OPŢIONALE LA EDUCAŢIE FIZICĂ
CLASA A VI-A ŞI A VII-A
Prof. Roman Tania Gabriela

Liceul Pedagogic „Regele Ferdianand” Sighetu Marmaţiei, jud. Maramureş
Ora de Educaţie Fizică opţională este foarte necesară elevilor claselor a VIII-a deoarece
elevii la această vârstă trebuie să-şi formeze o devoltare fizică armonioasă şi o ţinută necesară
acestei vârste, din cauza mulţimii de ore care le pretrec în sedentarism.
Elevii trebuie să-şi formeze o deprindere din practicarea sportului şi să simtă nevoia de
mişcare, fiindu-i atât de necesară pentru menţinerea sănătăţii corpului şi a frumuseţii fizice, ceea ce
se poate realiza numai prin practicarea unui sport cum este jocul de baschet.
Jocul de baschet presupune nu numai implicarea corpului cât şi a psihicului (construirea
strategiei de joc) dezvoltă o gândire rapidă odata cu dezvoltarea reacţiei reflexe şi a vitezei de
execuţie. De asemenea dezvoltă spiritul de echipă, simţul răspunderii. Aceste calităţi le vor folosi şi
îi vor ajuta la încadrarea lor în colective noi, şi formarea capacităţilor necesare pentru continuarea
studiilor.
Jocul de baschet este atractiv pentru elevi şi se poate practica pe tot parcursul anului şcolar
deoarece şcoala posedă sală de sport şi este dotată cu panouri de baschet.
De asemenea elevii au la dispozitie numeroase mingi de baschet.
La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil:

1. Să integreze procedeele tehnice învăţate în acţiuni tactice simple.
2. Se recomandă următoarele activităţi:
 însuşirea procedeelor tehnice şi acţiunilor tactice noi;
 exersarea procedeelor tehnice în structuri tehnico-tactice individuale şi colective
simple;
 aplicarea procedeelor tehnice şi acţiunile tactice în condiţii de întrecere cu reguli
adaptate.
3. Să aplice eficient cunoştiinţele şi deprinderile însuşite in practicarea globală a jocului de
- 1525 -
baschet, cu respectarea principalelor reguli; se recomandă:
 exersarea globală a jocului de baschet, cu adaptarea distanţelor, efectivelor, duratei şi
a regulilor de practicare.
Deprinderi specifice jocului de baschet
 Procedee tehnice folosite în atac:

 pasa cu două mâini de la piept, de pe loc şi din deplasare (directă şi cu pământul);
 pasa cu o mâna din dreptul umărului;
 oprirea într-un timp şi pivotarea;
 dribling alternativ;
 aruncarea la coş din săritură;
 Procedeele tehnice folosite în apărare:
 deplasări cu paşi adăugaţi, înainte, înapoi şi lateral;
 mişcări specifice de braţe şi picioare;
 culegerea mingii de pe sol;
 scoaterea mingii din dribling.
 Acţiuni tactice folosite în atac:
 demarcajul;
 pătrunderea;
 depăşirea;
 ,,dă şi du-te”.
 Acţiuni tactice folosite în apărare:
 marcajul normal;
 marcajul agresiv;
 intercepţia.
 Joc bilateral cu aplicarea regulilor: paşi, dublu dribling, fault, teren, condusă.
 2 x 2 şi 3 x 3 la un panou;
 5 x 5 la doua panouri.
Probe de evaluare
1. Pase în doi din alergare şi aruncare la coş

2. Aruncare la coş din dribling
- 1526 -
3. ,,Dă şi du-te”
4. Joc bilateral: 5 x 5
Bibliografie
1. Îndrumar metodic pentru predarea jocului de baschet în lecţiile de clasă, în şcoala generală
cu clase – Lector Lucian Vasilescu, Asistent C. Negulescu. Editura: Centrul de multiplicare
al Universităţii din Bucureşti
2. Baschet de Hrişcă Aristea
3. Programa şcolară pentru clasele V-VIII- din 1999
4. Sistemul de evaluare- Plin. Educ. Naţ. 1999.
- 1527 -
LIMBILE STRĂINE – IZVOR DE CULTURĂ ŞI CIVILIZAȚIE
Prof. Roșu Alina

Colegiul Tehnic „Dimitrie Dima” Pitești, jud. Argeș
In cabinetul de limbi moderne al Colegiului Tehnic ,,Dimitrie Dima’’ Pitești s-a desfășurat
pe 26 septembrie 2017 activitatea „Limbile străine deschid noi orizonturi”, în cadrul proiectului
educațional județean ,,Limbile străine - izvor de cultură şi civilizație’’.
Argumentul activității a fost că, la inițiativa Consiliului Europei, Ziua Europeană a Limbilor
este celebrată în fiecare an în data de 26 septembrie, începând cu 2001. Cei 800 de milioane de
locuitori din 47 de State membre ale Consiliului Europei sunt invitați să învețe mai multe limbi, la
orice vârstă, atât la școală, cât și în afara ei. Convins că diversitatea lingvistică reprezintă cheia unei
mai bune comunicări interculturale și că este unul din elementele principale ale bogatului
patrimoniu cultural al continentului, Consiliul Europei încurajează plurilingvismul în Europa.
Activitatea „Limbile străine deschid noi orizonturi” - Ziua Europeana a Limbilor 2017’’ a
fost organizată şi coordonată de: prof. Cîrstea Gabriela-Grațiela (director), prof. Toboiu Daiana
(inspector școlar de specialitate), prof. Matei Magdalena (consilier educativ), prof. Roşu Alina,
prof. Ciurea Mihaela (responsabil comisie metodică limbi moderne), prof. Bica Laura, prof. Arsene
Doru, prof. Manea Aura, prof. Bujor Valentina, bibliotecar Bădica Daniela.
Dezbatea a fost eficientă şi s-a concluzionat astfel: ddiversitatea lingvistică a devenit în

- 1528 -
prezent mai vizibilă ca niciodată, deoarece acum oamenii au mai multe contacte cu cetăţeni străini
mai mult ca niciodată. Din ce în ce mai des, cetăţenii europeni se confruntă cu situaţii în care sunt
nevoiţi să vorbească în altă limbă decât cea maternă. Şi aceasta fie în cadrul schimburilor de
studenţi, fie în contextul imigrării sau al afacerilor.
Profesorilor de limbi străine le revine astfel un rol esenţial în construirea unei lumi a
multilingvismului. Dozând corect competenţele lingvistice şi cele pedagogice, ei le pot trezi elevilor
lor un entuziasm pentru cunoaşterea limbilor străine, care îi va însoţi pe tot parcursul vieţii.
Programul activităților a fost variat, cu implicarea tuturor celor prezenți. După un discurs
introductiv, activitățile elevilor coordonați au fost următoarele:
- realizarea unor afișe tematice- prezentări PPT (,, Ziua Europeana a Limbilor’’ si ,,Un
cuvânt in mai multe limbi europene’’) realizate de către elevi ai liceului, prezentate cu ajutorul
videoproiectorului in cabinetul CDI al Colegiului Tehnic ,,Dimitrie Dima’’, coordonatorii/toți
profesorii implicați.
Consideram ca scopul activitatii a fost ales, astfel: încurajarea învăţării pe tot parcursul
vieţii, atât în şcoală, cât şi în afara ei, cu scopul de a studia, dar şi pentru nevoi profesionale, pentru
mobilitate, pentru simpla plăcere de a învăţa sau pentru schimburi de experienţă; sublinierea
importanţei învăţării limbilor străine, a sporirii numărului de limbi străine învăţate în şcoală, pentru
a întări multilingvismul şi înţelegerea interculturală, promovarea bogăţiei lingvistice şi culturale a
Europei, bogăţie care trebuie păstrată şi cultivată. Toți cei prezenți s-au arătat interesați in a
continua menţinerea vie a interesului faţă de limbile străine predate a elevilor, prin lecţii interactive,
serbări şi alte proiecte extracurriculare.
- 1529 -
PARTENERIAT ŞCOALĂ – BISERICĂ:
„UNITATE ÎN DIVERSITATE CREŞTINĂ”
Prof. Runcan Cristian Adrian

Şcoala Gimnazială „Iosif Pervain” Cugir, jud. Alba
ARGUMENT:
Toți creștinii sunt unanimi în recunoașterea adevărului de necontestat, că Domnul nostru
Iisus Hristos a întemeiat o singură Biserică, ca organ de continuare a operei Sale mântuitoare și că
Biserica a luat ființă în chip vizibil în ziua Cincizecimii, drept singura Biserică așezată de
Mântuitorul în lume (Fapte XX, 28). Pentru unitatea ei, Mântuitorul s-a rugat cu stăruință (Ioan
XVII) și în mod solemn, înainte de răstignire, pentru ca ucenicii Săi să fie una, după chipul unirii
Sale cu Tatăl (Ioan XVII, 11) și ca această unire să îi cuprindă pe toți cei ce vor crede într-însul prin
cuvântul lor (Ioan XVII, 20). Unitatea dintre creștini este prezentată solemn și testamentar de însuși
Domnul Iisus Hristos drept chezășie și dovadă a originii divine a Bisericii.
După cum se cunoaște, prin Marea Schismă produsa în anul 1054, Biserica cea una a lui
Hristos a fost împărțită în două: de Apus și de Răsărit, iar Reforma din secolul al XVI-lea a produs
cea de-a doua ruptură în însuși sânul Bisericii de Apus. Așa s-a ajuns în situația în care creștinismul,
în loc să arate lumii chipul unic și luminos al lui Hristos, oferă imaginea mai multor Biserici. Una
dintre problemele religioase care solicită creștinătatea contemporană, mai mult ca oricând, este
tendința sa spre unitate, spre înțelegere, spre înfrățire. De aceea, parteneriatul nostru are în vedere
cunoașterea de către elevi a principalelor idei doctrinare ale diverselor confesiuni creștine, pentru a
înțelege faptul că toți cei care cred în Dumnezeu alcătuiesc o singură familie de frați și au pe
Dumnezeu nu numai Creator și Stăpân, dar și Părinte.
SCOPUL PROIECTULUI:
Cunoașterea principalelor idei doctrinare ale diverselor culte creștine, pentru a evidenția
asemănările și deosebirile dintre ele, dar mai ales pentru a conștientiza faptul că suntem toți frați
întru Hristos, indiferent de confesiunea din care facem parte, și avem datoria să trăim într-o
atmosferă de armonie și bună înțelegere.
OBIECTIVE:
- Receptarea învățăturilor de credință ale unor confesiuni creștine, altele decât cele din care
fac parte elevii;
- 1530 -
- Evidențierea asemănărilor și deosebirilor dintre doctrinele confesiunilor creștine prezentate
pe parcursul parteneriatului;
- Cultivarea unui comportament creștin în relația cu ceilalți, manifestat prin iubirea față de
aproapele, indiferent de biserica de proveniență.
COORDONATOR:
- Prof.: Runcan Cristian – Adrian
COLABORATORI:
- Preot: Aldea Ioan Adrian
- Preot: Codrea Viorel
- Pastor: Guler Sorin
- Pastor: Ciupe Ionaș
GRUP ȚINTĂ:
Elevii clasei a VIII-a de la Școala Gimnazială „Iosif Pervain”, Cugir
RESURSE:
Temporale: proiectul se va desfăşura în perioada noiembrie – martie, anul școlar curent
Umane: cadre didactice, elevi, părinţi, preoţi/pastori ai Cultelor creștine din localitate
Spaţiale: Şcoala Gimnazială „Iosif Pervain” Cugir
Bisericile din localitate, partenere în proiect
DISEMINARE:
- comisii metodice, cercuri pedagogice, presa locală, şedinţe cu părinţii
EVALUARE:
- Completarea unor fișe cu informațiile aflate în urma vizitei la o anumită biserică creștină;
- Realizarea unei Diagrame Venn în care să se reflecte asemănările/deosebirile dintre două
culte creștine vizitate în cadrul parteneriatului, pe baza fișelor menționate anterior.
- 1531 -
Plan de activităţi
Nr.
Data Activitatea Mod de realizare
crt.
„Ortodoxia, sau dreapta Vizită la Biserica Ortodoxă,
1. noiembrie2017-2018
credință” Convorbire cu preotul paroh
Vizită la Biserica greco-catolică
2. decembrie 2017-2018 „Catolicismul de rit oriental”
Convorbire cu preotul paroh
Vizită la casa de adunare a
„Botezul ca semn al
3. ianuarie 2018 -2019 Bisericii Baptiste
credinței”
Convorbire cu pastorul bisericii
Vizită la casa de adunare a
4. februarie 2018-2019 „Biserica Cincizecimii” Bisericii Penticostale
Convorbire cu pastorul bisericii
martie 2018-2019 Redactarea unor diagrame Venn
„Unitate în diversitate
5. DIPLOMĂ referitoare la doctrinele a două
creștină”
DE MERIT culte creștine vizitate
- 1532 -
PROIECT DIDACTIC:
„ECOSISTEMUL ACVATIC – RÂUL”
Prof. Rusu Georgeta

Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi ” Onești, jud. Bacău
Disciplina: Ecologie generală

Clasa: a IX-a C2
Unitatea de învăţare: Tipuri de ecosisteme naturale şi artificiale
Subiectul lecţiei: Ecosistemul acvatic-râul
Scopul lecţiei: însuşirea cunoştinţelor referitoare la biotopul şi biocenoza ecosistemului acvatic- rău
Conţinutul conceptual:
 Zonele ecologice ale unui rău
 Biotopul şi biocenoza râurilor de munte
 Biotopul şi biocenoza râurilor de şes
Competente specifice: Caracterizează ecosistemele în funcție de elementele componente
Cd1. Identificarea ecosistemelor acvatice pe baza imaginilor
Cd 2. Recunoaşterea zonelor ecologice ale ecosistemului rău
Cd 3. Analizarea biotopul unui rău pe baza imaginilor
Cd 4. Identificarea biocenozei specifică zonelor unui rău
Cd 5. Utilizarea schemelor reper pentru memorarea activă a cunoştinţelor
Cd 6. Vor participa cu interes la desfăşurarea lecţiei
Resurse:
1. Oficiale: Programa şcolară pentru disciplina Ecologie generală, clasa a IX-a;
Planificarea calendaristică, clasa a IX-a;
Proiectarea unităţii de învăţare.
2. Temporale: număr de lecţii: 1
durata: 50’
3. Bibliografice:
1. Niculina Ghinescu, Manual Ecologie, Editura Crepuscul, Ploiești 2004
2. Aurora Mihail, Mic atlas de ecologie, Editura ALL Educaţional, 2007
3. Ecologia - Enciclopedia în imagini, Editura Rosetti Educaţional, București, 2008
- 1533 -
1. Metode şi procedee: conversaţia, observaţia, explicaţia, învăţarea prin descoperire,
argumentarea
2. Mijloace de învăţământ: manual, videoproiector, fișe de lucru
3. Forme de organizare a activităţii elevilor: Activitate frontală, individuală, în pereche
4. Evaluare: formativă prin rezolvare de exerciţii.
Scenariul didactic
Nr. Etapele
Cd T. Activitatea profesorului Activitatea elevilor
crt. lecţiei
1. Momentul 2’  Salutul; notarea absenţelor.  Salutul.
organizatoric Verificã dacã sunt condiţii optime  Anunţarea absenţelor.
pentru desfãşurarea lecţiei.  Pregătirea pentru
Pregãteşte materialul didactic începerea lecţiei.
necesar desfãşurãrii lecţiei.
2. Reactuali Cd 5’ Verifică nivelul de cunoştinţe
zare cunoștințe 6 dobândite în lecţia anterioară prin Elevii reactualizează:
dobândite adresarea următoarelor întrebări: -îşi concentrează atenţia
anterior 1. Ce este lacul? asupra activităţii din
2. Ce este balta? clasă.
3. Care sunt factorii de -ascultă întrebările, îşi
biotop ce caracterizează formulează răspunsurile
cele două ecosisteme? şi participă la dialogul
4. Care este stratificarea iniţiat de profesor
biocenozei în cele două -completează eventualele
ecosisteme? răspunsuri formulate
greşit sau incomplet de
colegi
Sunt atenţi la
completările făcute de
profesor
3. Captarea Cd 2’ Se prezintă câteva imagini cu - Elevii sunt atenți
atenției 1 ecosisteme acvatice din zona
orașului Onești. Elevii incercă să
identifice ecosistemele prezentate.
4. Anunţarea 1’  Anunţă şi scrie pe tablă data şi - Notează în caiete
titlului titlul lecţiei noi: Ecosistemul
acvatic-Râul
 Anunță obiectivele lecției.
5. Dirijarea 2  Se poartă discuție frontală
învățării 5’ despre ecosistemul acvatic Ascultă explicaţiile
Elevii sunt solicitați să-şi exprime profesorului
părerea în legătură cu tema pusă Rezolva sarcina de lucru
Cd în discuție.
1-6 Se prezintă la videoproiector Sunt atenți
imagini în format PowerPoint, cu
- 1534 -
Nr. Etapele
Cd T. Activitatea profesorului Activitatea elevilor
crt. lecţiei
tema ce urmează să fie dezbătută. Rețin
Profesorul sistematizează
conținutul temei pe tablă precum Completează fișa de
şi răspunsurile elevilor. lucru 1
În funcţie de răspunsurile obţinute
de la elevi, profesorul conduce Observă
activitatea de învăţare în scopul
identificării celor doua
zone ale unui unui rau, Adresează întrebări
caracterizarea biotopului si
biocenozei din ecosistemul rau. Formulează răspunsuri
6. Întărirea Cd 7’ Inventariază principalele
retenției și 1-6 informatii şi solicită elevilor să Ascultă explicaţiile
asigurarea rezolve exercitiile de pe fisa 2 in profesorului
transferului perechi cu răspunsuri clare pentru
a verifica măsura în care noţiunile Rezolvă sarcina
nou prezentate au fost înţelese
corect şi fixate de către elevi. Completează fișa de
lucru 2
Prezintă soluția găsită

7. Aprecierea 3’ Profesorul evidenţiază elevii care Ascultă cu atenţie.
activităţii au răspuns bine şi foarte bine în
elevilor timpul orei.
8. Precizarea 2’  Tema: Rezolvare test manual  Îşi notează tema pe
temei pentru pag/76 caiet.
acasă
ECOSISTEMUL ACVATIC RĂUL
Fisa de lucru nr. 1
- Râul - ecosistem natural acvatic ……………

- de munte, colinare şi de câmpie
-…………………(“ zona păstrăvului”)
- prezintă 2 zone ecologice
-inferioară (“………………….”)
Zone Zona superioară Zona inferioară

ecologice Zona……………… Zona………………………….
- substrat: …………………… -substrat: ……………………..
-albia îngustă:-viteza de curgere -albia largă:-viteza de curgere …………
…………… -panta albiei:………………..
Caracteristicile -panta albiei: ……………. -transparenţa- scazută, apa
biotopului -transparenţa mare- apa este……………..
- 1535 -
Zone Zona superioară Zona inferioară
ecologice Zona……………… Zona………………………….
este…………… -cantitatea de oxigen -……………
-cantitatea de oxigen – -temperatura: variază în funcţie de
…………. ……………….
-temperatura: relativ
……………
-plante: ………….…… plante:-alge verzi microscopic, ce trăiesc în

……………………… masa apei= …………………….
-animale nevertebrate: melci, -plante superioare: …………………, iarba-
Caracteristicile viermi, insecte, crustacee fixate broastei, ………….., trestia, salcia etc.
biocenozei pe …………….; -animale nevertebrate:
-animale vertebrate: -organisme microscopice =
-peşti: .................lostrița, ……………………(purecii de baltă, larve
................. ; de insecte);
*în râurile colinare, peştii Fitoplancton+ Zooplancton=
caracteristici sunt: mrena și ………………………
………………….. Animale vertebrate:
- peşti……….,……..,………….
– amfibieni: ……………., - broaşte
tritonul - şerpi
- păsări: ……………. - numeroase păsări cuibăresc în
luncile râurilor
..............,................,.................
ECOSISTEMUL ACVATIC RĂUL
Fişa de lucru nr. 2
1. Completaţi spaţiile libere cu termenii care lipsesc:
Sector superior Sector inferior

Zona
Panta albiei
Viteza apei
Substratul
Cantitatea de oxigen
Temperatura
- 1536 -
2. Introduceţi în tabelul de mai jos umatoarele componente ale biocenozei:
o Racul lătăuș, boiştean, săgeata apei, papura, mierla, ştiuca, clean, păstrăv, crap, triton
Biocenoza
Zona superioară Zona inferioară
- 1537 -
LE LIVRE DE MA FAMILLE
- PROJET EDUCATIONNEL EN CLASSE DE F.L.E.
Prof. Samson Iulia

1. Argument
Développée au XXe siècle, la méthode du projet est une méthode active et participative, un
produit de l’imagination collective qui implique le transfert des compétences, des connaissances et
des habiletés et facilite les approches inter- et transdisciplinaire, qui ont la capacité de renforcer les
compétences sociales des élèves. Les enseignantes sont là pour guider les élèves dans leur démarche
de réaliser les tâches, de travailler ensemble dans le grand groupe, en binôme ou bien
individuellement.
2. Le titre du projet :
« LE LIVRE DE MA FAMILLE»
3. Les bénéficiaires :
Les élèves du Vème de l’École Oniceni, le comté de Suceava ;
4. Coordonateur du projet :
Professeur de FLE : IULIA SAMSON
5. Le but du projet :
Le but de ce projet est d’habituer les élèves avec l’évaluation par projet. Pour acquérir ce but
nous avons proposée aux élèves de parler de leur famille, de présenter chaque membre en utilisant
les informations visant l’âge, la description physique, les passions, leurs sentiments, les relations
entre les membres de la famille, leurs goûts, les plats favoris, des informations sur la musique qu’ils
écoutent, les films qu’ils regardent, les livres qu’ils lisent etc. La rédaction doit être réalisée sous la
forme d’un livre, chaque membre de la famille à sa page, avec sa photo et sa description. Les élèves
doivent réaliser leur propre description en respectant les éléments indiqués. Ce projet soutiendra la
créativité des élèves et leurs travaux seront évalués et notés après la présentation devant la classe.
Les élèves peuvent utiliser l’ordinateur pour rédiger le projet, ils peuvent l‘écrire à la main ou
réaliser des présentations PPT.
- 1538 -
6. Les objectifs du projet :
 Découvrir le vocabulaire de la famille élargie;
 Identifier les traits de caractère et les traits physiques de chaque membre de la famille;
 Développer la mémoire affective, développer l’attention, l’esprit créateur et l’esprit
d’observation ;
 Savoir exprimer leurs sentiments, leurs préférences ;
 La connaissance des techniques et des moyens de faire « un livre » ;
 Stimuler l'imagination et l'intérêt pour les rédactions en français;
 Grandir l'intérêt des élèves pour l'étude de la langue française;
 Encourager le multilinguisme et le multiculturalisme;
 Identifier les avantages de la connaissance du français;
 La connaissance des méthodes efficaces pour l'apprentissage du français;
 Identification des matériaux supplémentaires utiles dans l'étude de la langue française.
7. La durée du projet :
Les activités commencent à être déroulées le 1er décembre et finissent le 21 décembre 2017.
Les élèves présenteront périodiquement leurs travaux et l’évolution des projets.
8. Ressources impliqués :
 Humaines : le professeur de français, les élèves
 Informationnelles : les ordinateurs du labo TICE de l’école, le vidéo-projeteur, imprimante
couleur, des photos de famille, les produits finaux.
9. Le graphique des activités :

 La présentation du projet : les sujets, les sous-thèmes et la modalité d’évaluer par projet.
 Pendant deux semaines, à la classe de F.L.E., on établit les tâches pour réaliser la rédaction,
on utilise les dictionnaires pour chercher les mots inconnus, on remplit le journal du projet.
 Ensuite, chaque élève doit sélectionner les photos de famille, on réalise la mise en page des
photos et des textes, on discute sur les modalités de réalisations et de présentations des
projets.
 Dans une deuxième étape, les élèves doivent réaliser le produit final c’est-à-dire « le livre »
de leurs familles, en respectant les règles déjà établies pour la rédaction d’un texte :
introduction, le corpus du texte, la phrase finale.
- 1539 -
10. Évaluation :
 On choisit les modalités de présenter les produits finaux : des présentations ppt ou des
présentations libres;
 On vérifie les journaux d'activité des projets, les fiches des tâches de chaque élève, des
fiches d'information, la participation active des élèves pendant les activités, l’évaluation
orale des capacités langagières.
 L'évaluation finale des projets.
11. Les résultats attendus:

 Développer l’imagination et l’esprit créateur des élèves ;
 Former le sentiment d’appréciation des valeurs de la famille ;
 Promouvoir l’initiative et la collaboration des élèves dans leur groupe ;
 Stimuler les élèves pour réaliser les projets finaux;
 Développer une attitude positive envers le sujet proposé;
 Encourager les élèves à utiliser le français;
 Encourager la participation continue des élèves à des activités parascolaires;
 L’amélioration de la qualité de l'apprentissage;
 Augmenter le prestige de l'école;
12. La diffusion du projet :

 Les résultats du projet seront diffusés dans l’école ;
 On organisera un stand d’exposition avec les « livres » dans le laboratoire des langues ;
 On fera des photos ;
 On présentera le projet dans la Commission Pédagogique "Langue et Communication" de
l'École Oniceni – la séance de la fin du I-ère semestre 2017-2018.
 On poste le projet sur le blogg.
- 1540 -
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL
ECO-NATURA
Prof. Santavan Simona-Mihaela

Şcoala Gimnazială Nr. 1 Aghireş, jud. Sălaj
Domeniul în care se încadrează proiectul: ecologie şi protecţia mediului

Tipul de proiect: județean
Durata proiectului: 12 luni
Coordonator proiect: prof. Santavan Simona
i. Argument
Încă de la începuturile existenţei sale, omul s-a aflat în mijlocul naturii folosindu-se de toate
darurile acesteia. Protejarea planetei ,,Pământ”, casa noastră a tuturor, este o problemă care trebuie
să ne preocupe pe toţi, adulţi şi copii, deoarece fenomenele de poluare nu cunosc distanţe şi nu ţin
seama de frontiere. Ignorarea măsurilor ecologice de apărare a mediului poate declanşa o criză
ecologică având consecinţe grave.
De aceea este necesară formarea conştiinţei şi conduitei ecologice prin orice demers
educativ, şcolar şi extraşcolar. Elevii percep ceea ce este înjurul lor, dispun de reprezentări despre
mediul natural în care trăiesc şi admiră ceea ce îi înconjoară.
Şcoala trebuie să transformes entimentele de admiraţie faţă de frumuseţile naturii în
convingeri şi deprinderi de protejare a mediului înconjurător.
Înţelegând menirea lor concretă în localitatea unde trăiesc, elevii trebuie să contribuie atât
cât pot la protejarea şi ameliorarea calităţii mediului înconjurător.
ii. Scop
Formarea unei atitudini responsabile şi active pentru gestionarea şi ocrotirea mediului
înconjurător, în vederea menţinerii echilibrului ecologic.
iii. Obiectivele parteneriatului:

 desfășurarea unor activități extracurriculare comune în perioada desfășurării programului
„Școala altfel”
 dezvoltarea motivaţiei şi responsabilităţii în rândul elevilor, a părinţilor şi a întregii
- 1541 -
comunităţi şcolare pentru sănătatea şi ocrotirea mediului înconjurător
 Implicarea activă a elevilor în acţiuni de protejare a mediului înconjurător prin activităţi de
ecologizare şi plantare de puieţi
 Înfrumuseţarea curţii şcolii
 Dezvoltarea capacităţii elevilor de a lua decizii, de a lucre în echipă, dezvoltare spiritului
critic, al creativităţii şi imaginaţiei în timpul activităţilor şi acţiunilor desfăşurate pe
parcursul proiectului
 Dezvoltarea unui comportament etic, civic şi a unor deprinderi de ocrotire a biodiversităţii
 Conştientizarea impactului negativ al deşeurilor asupra calităţii mediului înconjurător
 Implicarea elevilor în colectarea materialelor reciclabile-hârtie şi P.E.T.-uri şi confecţionarea
de obiecte decorative
 Formarea unor deprinderi de conservare a naturii
 Formarea premiselor pentru înţelegerea elaţiilor om-mediu înconjurător şi a interdependenţei
dintre calitatea vieţii şi a mediului
 Recunoaşterea impactului negativ al neglijenţei umane asupra naturii
 Stimularea curiozităţii elevilor şi a interesului pentru cunoaştere
 Sesizarea efectelelor benefice ale spaţiilor verzi, bine întreţinute, asupra sănătăţii şi stării de
spirit a omului.
iv. Resurse
1. Resurse umane
Elevi si cadre didactice de la Școala Gimnazială Nr.1 Aghireș și Școala Gimnazială
Meseșenii de Sus
Reprezentanți ai Agenției de Protecție a Mediului Sălaj
Părinţi
2. Resurse materiale
Spaţiile de învăţământ din Școala Gimnazială Nr.1 Aghireș
Sala de conferinţă a A.P.M Sălaj
Fotografii din timpul desfăşurării acţiunii/aparatfoto
Calculator/imprimantă
Coli de scris/coli xerox, carton, coli colorate
Trusa de pictură, creioane colorate, markere, carioci
Mănuşi plastic, saci menajeri
Containere pentru deşeuri.
- 1542 -
v. Grupul ţintă
Meseșenii de Sus, județul Salaj.
vi. Factori implicaţi

Școala Gimnazială Nr.1 Aghireș
Școala Gimnaziala Meseșenii de Sus
Agenția de Protecție a Mediului Sălaj
Comitetul Reprezentativ al Părinților de la Școala Gimnazială Meseșenii de Sus și Școala
Gimnazială Nr.1 Aghireș
Primăria Comunei Meseşenii de Jos
vii. Beneficiari
Meseșenii de Sus
Părinţii
Agenţia pentru Protecţia Mediului Sălaj
Comunitatea locală.
viii. Surse de finanţare

Comitetul Reprezentativ al Părinților de la Școala Gimnazială Meseșenii de Sus și Școala
Gimnazială Nr.1 Aghireș.
ix. Perioada de desfăşurare

Septembrie 2017-august 2018
x. Rezultate aşteptate
 Atitudini pozitive ale copiilor pentru păstrarea unui mediu înconjurător curat, nepoluat
 Lucrări realizate de elevi din diferite material refolosibile/reciclabile-hârtie, plastic, folie de
aluminiu, P.E.T.-uri
 Implicarea cât mai multor factori educative în iniţierea diferitelor acţiuni în scopul păstrării
şi protejării mediului înconjurător (să nu arunce gunoaie decât în locurile special amenajate,
să protejeze plantele şi animalele)
 Manifestarea spiritului de toleranţă şi cooperare între elevi în realizarea activităţilor
 Însuşirea unor termini ecologici pentru exprimarea în situaţii de comunicare.
- 1543 -
xi. Modalităţi de monitorizare şi evaluare
Portofoliul proiectului, album cu fotografii, expozitie cu lucrările practice ale elevilor,
înregistrare video, materiale informative despre proiect şi activităţile sale.
xii. Impactul proiectului

 Atitudini pozitive ale copiilor pentru ocrotirea mediului înconjurător.
 Dorința elevilor de a participa la activități de ecologizare.
 Dezvoltarea spiritului de echipă.
xiii. Modalităţi de realizare

Întâlniri de lucru, dialog, concursuri, prezentare de imagini-PPT, fotografii, expoziţii
tematice cu produse realizate din material reciclabile, vizite la Agenţia pentru Protecţia Mediului
Sălaj, drumeții.
xiv. Produse ale proiectului

 În timpul implementării proiectului vor fi afişate la şcoală pliante informative şi fotografii
din timpul desfăşurării activităţilor.
 Se vor organiza expoziţii cu lucrările elevilor la şcoală. Vor fi promovate pe plan judeţean în
cadrul cercurilor metodice ale cadrelor didactice, imagini de la activităţile desfăşurate.
 Proiectulva fi cunoscut şi promovat pe site-ulșcolii www.scg1aghiressj.ro și în ziarele
locale.
xv. Calendarul activităţilor

Perioada
Nr. (ziua, Respon- Locul
Denumirea activității Elevi participanţi
crt. luna, sabili desfășurării
anul)
1. Managementul 29.11. -elevii din ciclul -prof. Școala
deşeurilor- prezentare 2017 gimnazial de la Școlile Santavan Gimnazială
PPT, dezbatere, Gimnaziale Nr.1 Simona Nr.1 Aghireș
expoziţie tematică, Aghireș și Meseșenii
concursuri, artă din de Sus
deşeuri
2. Luna Pădurii-activitate 01.03. -elevii din ciclul -prof. Școala
de ecologizarea a 2018 gimnazial de la Școlile Santavan Gimnazială
spaţiilor verzi din Gimnaziale Nr.1 Simona Nr.1 Aghireș
curtea şcolii, prezentare Aghireș și Meseșenii
PPT, dezbatere, de Sus
expoziţie tematică,
plantări de puieţi
- 1544 -
Perioada
Nr. (ziua, Respon- Locul
Denumirea activității Elevi participanţi
crt. luna, sabili desfășurării
anul)
3. Ziua Internaţională a 25.04. -elevii din ciclul -prof. Agenția de
Pământului- prezentare 2018 gimnazial de la Școlile Santavan Protecție a
PPT, dezbatere, vizită Gimnaziale Nr.1 Simona Mediului
la Agenția de Protecție Aghireș și Meseșenii Sălaj
a Mediului Sălaj de Sus
xvi. Dispoziţii finale:

 îmbogațirea universului cunoașterii elevilor in funcție de particularitățile de vârstă ale
acestora;
 colaborare foarte bună între cadrele didactice de la Școala Gimnazială Nr.1 Aghireș și
Meseșenii de Sus și reprezentanții Agenţiei pentru Protecţia Mediului Sălaj;
 încurajarea tuturor elevilor să participe la activități extrașcolare și implicarea celor cu CES
sau din medii dezavantajate în aceste acțiuni.
- 1545 -
PROGRAMA ŞCOLARĂ PENTRU OPŢIONALUL INTEGRAT
„DREPTURILE OMULUI ÎN LITERATURA ROMÂNEASCĂ
ŞI ÎN LITERATURA RELIGIOASĂ”
Prof. Savu Dumitru-Mugurel

Şcoala Gimnazială Teleşti-Ludeşti, jud. Dâmboviţa
NOTĂ DE PREZENTARE
Cursul opţional Drepturile omului în literatura românească şi în literatura religioasă este

destinat elevilor din clasa a V-a, de la toate filierele şi specializările din învăţământul preuniversitar.
Acesta este gândit ca un opţional pe o perioadă de un an, cu un buget de timp de 34 de ore pe an- o
oră pe săptămână, însă structura cursului permite organizarea flexibilă a timpului de învăţare.
Cursul a fost propus în cadrul comisiei Om şi Societate de d-l profesor Savu Dumitru-
Mugurel şi a fost aprobat în Consiliul Profesoral şi în Consiliul de Administraţie al şcolii,
constituind opţionalul integrat pentru clasa a V-a.
Curriculum şcolar propus este justificat din perspectiva următoarelor elemente:
- actualitatea problematicii drepturilor omului pentru viaţă de zi cu zi, într-o societate
democratică;
- necesitatea demersului de cunoaştere a drepturilor omului pentru dezvoltarea
comportamentului de respectare şi promovare a acestora, a toleranţei, pentru valorizarea pozitivă a
diferenţelor;
- învăţarea drepturilor omului, reflectate în valori, comportamente, atitudini etc.;
- studiul comportamentelor unor persoane din literatura română şi din literatura religioasă.
Structura programei şcolare pentru cursul opţional Drepturile omului în literatura
românească şi în literatura religioasă include, pe lângă nota de prezentare, următoarele elemente:
- Competenţe generale;
- Valori şi atitudini;
- Competenţe specifice şi activităţi de învăţare;
- Conţinuturi;
- Sugestii metodologice.
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoştințe, abilități şi atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme
generale, în contexte diverse.
- 1546 -
Competențele generale vizează achizițiile elevului dobândite la orele de Religie, Limba şi
literatura română şi Educaţie civică. Competenţele cheie din cele trei domenii sunt corelate:
competenţe moral-religioase, competenţe de comunicare în limba română, competenţe sociale şi
civice, a învăţa să înveţi, sensibilizare şi exprimare culturală.
Valorile şi atitudinile recomandate completează dimensiunea cognitivă a învăţării cu cea
afectiv-atitudinală şi morală din perspectiva studierii acestei discipline, dar şi a finalităţilor
educaţiei.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale şi se formează pe durata
unui an şcolar. Acestea sunt adaptate la nivelul de dezvoltare al elevilor, au rol în orientarea
evaluării performanței acestora şi oferă cadrul pentru proiectarea demersului didactic.
În programă sunt propuse exemple de activități de învățare variate, cu rol de orientare a
strategiilor didactice ce urmează a fi dezvoltate de profesori. Acestea valorifică contexte de învățare
formală, nonformală şi informală, vizează activitatea elevilor (nu a profesorului) şi au rol de a
stimula participarea activă a acestora la propria învățare. Profesorul are libertatea să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare.
Conținuturile învățării constituie decupaje didactice relevante, necesare elevilor pentru
dobândirea competențelor specifice. Programa prezintă o ofertă curriculară care include aspecte de
învățătură creştină, elemente de morală religioasă aplicată, aspecte de viață comunitară şi
evenimente din literatura românească.
Sugestiile metodologice oferă clarificări pentru elementele de noutate ale programei şi
includ exemple de strategii didactice, repere pentru proiectarea demersului didactic, precum şi
elemente de evaluare continuă. De asemenea, sugestiile metodologice fac trimitere la o diversitate
de contexte de învățare şi la modalități de personalizare a demersului didactic (prin referiri la
interese speciale de cunoaştere, specificul diferitelor comunități, adaptarea la nevoi speciale de
învățare).
Proiectarea activității didactice trebuie să fie precedată de lectura integrală a programei
cursului opțional și de urmărirea logicii interne a acesteia. Activitățile de învățare și strategiile de
lucru propuse de cadrele didactice trebuie să țină seama de experiența elevilor la această vârstă și să
permită valorizarea pozitivă a acesteia.
1. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale, religiei şi limbii române pentru

organizarea demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din
viaţa reală;
- 1547 -
2. Manifestarea unui comportament social activ, moral-religios şi responsabil, adecvat unei
lumi în schimbare.
Cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi

Asumarea unui set de valori personale care să confere identitate persoanei
Dezvoltarea sentimentelor moral-religioase pe baza unor pilde, minuni sau texte literare/non
literare
Cultivarea interesului pentru învățarea pe parcursul întregii vieți ca expresie a dezvoltării
durabile
Valorizarea creativității ca resursă pentru dezvoltarea personală și comunitară
Acceptarea diversității etnice, sociale, culturale, religioase, de opțiune etc.
CLASA A V-A
1. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale, religiei şi limbii române pentru

organizarea demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din
viaţa reală;
CLASA A V-A
1.1 Recunoaşterea valorii şi demnităţii propriei persoane şi a celuilalt, pentru
interrelaţionarea pozitivă în cadrul societăţii;
- lecturarea unor texte privind demnitatea fiinţei umane, descoperită în diferite documente
privind drepturile omului;
- participarea la discuţii pe diferite teme: crearea omului, libertatea omului, Decalogul etc.
- realizarea unor compuneri care să ilustreze un anume mesaj moral-religios dat, necesar
dezvoltării armonioase a relaţiilor inter-umane din cadrul unei societăţi.
1.2 Identificarea mesajului moral-religios din texte sau suporturi expresive date (biblice,
religioase, literare, plastice, istorice)
- analizarea unor texte sau expresii figurativ-plastice cu relevanţă pentru valori morale, precum
unicitatea fiecărei persoane, prietenie, iertare, ascultarea celuilalt;
- exerciţii de sintetizare a învăţăturilor moral-religioase, a exemplelor de comportament, din
modelele persoanelor/personajelor studiate;
- povestirea unor momente dintr-un text studiat, pornind de la un cuvânt, simbol, pretext,
utilizând tehnici interactive.
2. Manifestarea unui comportament social activ, moral-religios şi responsabil, adecvat unei

lumi în schimbare;
- 1548 -
CLASA A V-A
2.1 Exprimarea unei aprecieri personale privind semnificaţia morală a comportamentului
persoanelor din textele studiate
- povestirea unor fapte săvârşite de persoane biblice, cu relevanță pentru valori precum: iubirea
față de Dumnezeu şi față de semeni, ataşamentul, iertarea, prietenia, respectul, ajutorul;
- caracterizarea unor persoane biblice sau din literatură, valorificând tehnici de elaborare studiate
la limba şi literatura română sau la alte discipline;
- evidențierea actualității unor reguli sau principii din Biblie în lumea de astăzi, prin exemple,
raportâdu-ne în special la drepturile omului.
2.2 Selectarea unor reguli de comportament din diferite contexte de viață, din perspectiva
unor criterii date
- exerciții de identificare a unor reguli de comportament în viața cotidiană, pornind de la
poruncile din Decalog;
- evidenţierea principalelor direcţii privind respectarea drepturilor omului, pornind de la diferite
documente internaţionale şi în special de la CEDO.
2.3 Utilizarea procedurilor de protecţie a drepturilor omului în soluţionarea unor cazuri

reale sau imaginare care implică drepturile omului
- prezentarea organizaţiilor care au rolul de a aplica reguli privind protecţia drepturilor omului;
- realizarea unor studii de caz pentru apărarea drepturilor omului, pornind de la texte biblice sau
din literatura românească.
CONŢINUTURI
Domenii de conţinut Conţinuturi

Legea lui Dumnezeu - Decalogul- respectul faţă de părinţi
- Constrângerea fizică şi constrângerea morală- Proverbe
- Iresponsabilitatea
- Responsabilitatea şi libertatea
- Pedepsele
- Minoritatea
Omul şi drepturile lui - Identitatea şi demnitatea fiinţei umane
- Ce reprezintă drepturile omului?
- Documente privind drepturile omului: Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului şi Convenţia Europeană a Drepturilor omului
- Crearea omului
- Poezia Drepturile copilului
Drepturile omului în - Dreptul la viaţă- Cain şi Abel
literatura românească şi - Dreptul la libertate: Eliberarea poporului evreu din robia egitpeană
în literatura religioasă - Drepturl la odihnă: Duminica- ziua de odihnă a creştinilor
- Dreptul la familie: Minunea din Cana Galileii
- Comportamente în familie: D-l Goe…Ion Luca Caragiale
- Dreptul la iubire: Povestea unui om care a învăţat să iubească, de
Alex Toma
- Dreptul la prietenie: Prietenie dincolo de pete, de Medana Croitoru
Încălcarea drepturilor - Regimuri politice care încalcă drepturile omului
omului - Regele David şi generalul Urie
- Pilda samarineanului milostiv
- Imn lui Ştefan cel Mare- Vasile Alecsandri
- 1549 -
Domenii de conţinut Conţinuturi
- Doi feţi cu stea în frunte- Ioan Slavici
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare,

oferind idei şi soluții posibile pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităților de predare-
învățare-evaluare, în concordanță cu specificul opţionalului integrat.
Actuala programă promovează principiile învățării centrate pe elev, prin focalizarea actului
educațional pe experiențele, capacitățile şi nevoile elevilor cu relevanță pentru domeniul moral-
religios. Centrarea pe elev presupune o învățare activă (în care elevul este direct implicat în
rezolvarea de sarcini de lucru), contextuală (în care noile achiziții din învățământul gimnazial se
construiesc pornind de la baza de cunoştințe din învățământul primar), socială (prin faptul că
promovează cooperarea şi colaborarea între elevi pentru rezolvarea sarcinilor de învățare şi pentru
punerea în practică a valorilor moral-religioase) şi responsabilă (prin faptul că elevul este susținut
pentru implicarea activă şi pentru asumarea de responsabilități în învățare şi ca membru al
comunității).
Pentru formarea şi consolidarea competenţelor specifice pot fi folosite:
- diferite metode active: analiza de text, brainstormingul, simularea, jocul de rol, studiul de
caz, analiza unor cazuri de încălcare a drepturilor omului prezentate în literatura religioasă sau în
literatura românească, portofoliul, învăţarea problematizată, învăţarea prin descoperire, bula dublă.
- diferite modalităţi de lucru cu elevii: discuţiile libere în clasă în interpretarea unor cazuri,
argumentarea pro şi contra unor idei, investigaţii ale unor cazuri de încălcare a drepturilor omului şi
identificarea abuzurilor comise.
Modalităţile de evaluare trebuie concepute în strânsă legătură cu specificul cursului opţional
propus. Se recomandă, în acest sens folosirea cu precădere a metodelor alternative de evaluare, aşa
cum sunt:
- realizarea unor proiecte pe teme date;
- analiza unor cazuri de respectare/ încălcare a drepturilor omului, având ca bază texte din
literatura română şi din literatura religioasă;
- portofolii pe teme date;
- observarea sistematica a activităţii şi comportamentelor elevilor;
- autoevaluarea.
- 1550 -
BIBLIOGRAFIA
1. ***, Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel,
Patriarhul României, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2008;
2. ***, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;
3. ***, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;
4. ***, Constituţia României;
5. Ion Luca Caragiale, D-l Goe…, Editura Aramis, Bucureşti, 2015;
6. Vasile Alecsandri, Pagini alese, Editura Regis, Bucureşti, 2012;
7. Ion Creangă, Poveşti, povestiri, amintiri, Editura Steaua Nordului, Bucureşti, 2015;
8. Ioan Slavici, Basme, Editura Tana, Bucureşti, 2007.
- 1551 -
PROIECT DE LECȚIE:
„REALIZAREA PRODUSELOR DIN MATERIALE PLASTICE”
Prof. Săraru Daniela

Școala Gimazială Nr. 1 Cosmeşti, jud. Teleorman
CLASA: A VII-A
PROFESOR: SARARU DANIELA
DISCIPLINA: EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ
MEDIUL DE INSTRUIRE:SALA DE CLASĂ
MODULUL: MATERIALE ŞI TEHNOLOGII
DURATA: 50 MINUTE
TIPUL LECŢIEI: FORMAREA DE PRICEPERI ŞI DEPRINDERI
ŞCOALA GIMNAZIALĂ Nr. 1 COSMESTI
DATA: 10.11.2017
PROIECT DE LECŢIE:
Titlul lecţiei
Realizarea produselor din materiale plastice:
- FIŞA TEHNOLOGICĂ -
- 1552 -
A. NECESITATEA STUDIERII TEMEI:
*Este necesar ca elevii sa cunoască operaţiile prin care trece un

semifabricat până ajunge produs finit. Acest lucru îi va ajuta să
aleagă mai bine produsele de pe piaţă. Având cunoştinţe despre
tehnologia de prelucrare vor aprecia munca depusă în vederea
obţinerii acelor produse finite.
*Cunoştinţele dobândite de elevi îi ajută să realizeze practic pe
baza studierii fişei tehnologice un produs util.
*Formarea priceperilor şi deprinderilor în vederea realizării
produselor din materiale plastice.
B. STRUCTURAREA CONŢINUTULUI LECŢIEI:
Materiale
Produse
Unelte, scule,
Execuţie instrumente
plastice
Proces tehnologic
-Suport
creioane Fişa tehnologică a
-Vază produsului,analiza
-Aranjament de produs.
floral
Energie
Materii Prime Produs Finit

Proces Tehnologic
Inteligenţa
Semifabricat = material cu formă apropiată de cea a produsului finit.

Proces tehnologic = totalitatea operaţiilor în urma cărora un semifabricat îşi schimbă forma
obţinându-se un produs finit.
Operaţii tehnologice = părţile procesului tehnologic ce urmăresc transformarea cantitativă şi
calitativă a materiilor prime în produs cu dimensiuni măsurabile. Pot fi: (de pregatire, de prelucrare,
- 1553 -
de finisare)
Fişa tehnologică = document ce cuprinde informaţii referitoare la:
 denumirea produsului;
 caracteristicile acestuia;
 materiale din care se execută;
 schiţa produsului;
 operaţii tehnologice;
 unelte, scule, instrumenete de măsură folosite;
 control tehnic de calitate.
C. CONTEXTUL ÎN CARE SE REALIZEAZĂ LECŢIA:
Experienţa Cuvinte cheie:

Resurse materiale
anterioară a elevilor Lb. română Lb. engleză
-Notiuni din mass- -produs -product -calculator
media -materiale -plastics - videoproiector
-Manual de Educaţie plastice -technological -planse
tehnologică - operaţii operation -manual
-caietul elevului tehnologice -reviste de speciali
tate
D. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Comportamentul
Capacitatea care se
prin care elevii Conditii de
Nr. urmareste a se Criterii de
urmaresc formarea probare a
ob. dezvolta prin reuşită
capacitatii compartimentului
invatare la elevi
respective
O1 Să execute produse Prin executarea de -Fişa de lucru; 90%
simple din mediul produse simple. -Fişa tehnologică
apropiat elevului
respectand NTSM
O2 Cooperarea si Prin cooperare si -Fişa de lucru 90%
asumarea asumarea
responsabilitatii in responsabilitatilor.
activitatea de echipa
O3 Utilizarea termenilor Prin folosirea -Fişa de lucru 90%
de specialitate acestora.
O4 Să analizeze şi să -prin analiza fiecărui -produse executate 100%
selecteze produse în produs realizat, dupa de elevi.
functie de calitate şi criterii anterior
estetică. stabilite.
- 1554 -
E. STRATEGII DIDACTICE
Timp Forme de
Etape de instruire
Total Mijloace organizare a
Arii de Metode de
(min) de activităţii
conţinut învăţământ
profesor elevi învăţământ Profe-
Elevi
sor
2 Secventa -se pregătesc conversatia frontal Indivi-
introductiva: -îşi asumă euristică dual
-moment riscurile
organizatoric propuse de
-verifică profesor.
prezenta
-cere elevilor
să se
pregătească
de lecţie.
2 Împarte clasa îşi asumă frontal colectiv
pe grupe de responsabili-
elevi. tatile
6 Verificarea Rezolvă fişele A1 exercitiul Fise de frontal Indivi-
cunoştintelor de lucru A2 lucru dual
teoretice. primite de la A3
profesor
30 Dă sarcini de -respecta A1 Lucrare Pahare din frontal pe grupe
lucru la normele de A2 practică PET,
fiecare tehnica A3 foarfeci,
grupa, fise securitatii -explicatia material
tehnologice muncii si textil,
-verifica executa demonstra- bolduri;
daca elevii lucrarea tia ace, ata,
respecta practica fise
NTSM -realizeaza tehnologice
-demonstrea- ceea ce
za modul de trebuie pentru
lucru in fata a obtine
elevilor, produsele
lasandu-i sa- finite
si exprime
apoi
creativitatea
-urmareste
modul de
lucru al
elevilor
10 -Cere -fiecare grupă expunerea produsul frontal pe grupe
elevilor să-şi prezintă obtinut
prezinte lucrarea-
lucrările produsul final catalogul
-Îi noatează realizat. clasei individu
- 1555 -
Timp Forme de
Etape de instruire
Total Mijloace organizare a
Arii de Metode de
(min) de activităţii
conţinut învăţământ
profesor elevi învăţământ Profe-
Elevi
sor
în catalog. al
-Laudă
elevii.
F. ANEXE: - FIŞE DE LUCRU

- CHESTIONAR PRIVIND ACTIVITATEA ÎN ECHIPĂ
FIŞĂ DE ANALIZĂ A PRODUSULUI DIN MATERIAL PLASTIC

Modulul: “MATERIALE SI TEHNOLOGII”
CLASA A VII A
1.Denumire produs: VAZĂ DIN MATERIAL PLASTIC, SUPORT CREIOANE

2.Utilizare: obiect decorativ dar şi util.
3.Materiale folosite: pet plastic, pahare din plastic, paie din plastic pentru realizarea florilor, coperţi
de carte-caiet, instrumente pentru realizarea decorului - foarfecă, capsator, pensula, acuarele, hârtie
colorată, adeziv, autocolant.
4.Alcătuire:
- 1556 -
5.Formă: cilindrică
6.Prezentare: etalat la florării, magazin, expoziţii obiecte decorative
7.Pret: 5 Ron
8.Disfunctionalităţi posibile: deformări posibile în timpul transportului.
Cu aceste aranjamente camera ta sau clasa vor fi permanent frumoase si vesele.
Fişă de lucru
Clasa a VII a
 Răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Ce informaţii oferă fişa tehnologică?

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
2. Ce informaţii oferă analiza de produs?

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
3. Alcătuiti o frază utilizând următoarele cuvinte: prelucrare, finisare, pregătire, operatii

tehnologice, produs, materiale plastice.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
- 1557 -
Nume: ............................
Prenume: ......................
Clasa: A VII A
ŞCOALA GIMNAZIALĂ Nr. 1 COSMESTI
CHESTIONAR DE BILANŢ PRIVIND ACTIVITATEA ÎN ECHIPĂ
În timpul activităţii desfăşurate în grup, m-am comportat astfel:
DA NU
1. Mi-am însuşit bine teoria;
2. Am exprimat idei; am fost creativ;
3. Am contribuit cu răspunsuri corecte;
4. Am influenţat membrii echipei;
5. Am argumentat punctele mele de vedere;
6. Am ajutat şi pe alţii din echipă să înţeleagă;
7. Am acceptat părerea majorităţii;
8. Am evitat să-i întrerup pe ceilalţi;
9. Am susţinut părerile colegilor fără să verific adevărul;
10. Am preluat rolul de lider.
- 1558 -
Fişă de lucru
GRUPA NR.: ……..

CLASA A VIIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ
NUME SI PRENUME ELEV:
…………
…………
…………
DISCIPLINA: EDUCATIE TEHNOLOGICA

MODULUL: MATERIALE ŞI TEHNOLOGII
TEMA: REALIZAREA UNUI PRODUS DIN MATERIAL PLASTIC

FIŞA DE ANALIZĂ A UNUI PRODUS DIN MATERIAL PLASTIC
1. DENUMIRE PRODUS: ……………
2. GAMA DE PRODUSE: ……………
3. UTILIZARE: …………………….
4. MATERIALE FOLOSITE: ……………
5. SCHIŢĂ PRODUS:
6. ALCĂTUIRE:
- 1559 -
7. UTILIZARE:
8. DEFECTE POSIBILE:
9. PREZENTARE:
10. PREŢ:
- 1560 -
PROIECT TEMATIC
TEMA: DIVERSITATE ÎN CREATIVITATE
SFÂRȘIT DE TOAMNĂ
Prof.-ed. Scăunaş Cristina

Data: 23.11.2017
Clasa: a IX a
Unitatea de învăţământ: Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficienţe Auditive Buzau
Profesor educator Scăunaş Cristina
Aria Curriculara: Terapie Educaţională Complexă şi Integrată
Modulul Terapie Ocupaţională
Tema: Diversitate în creativitate-„Sfârşit de toamnă”
Tipul activitatii: Consolidarea priceperilor și deprinderilor
- 1561 -
Obiective cadru:
Dezvoltarea creativităţii;
Stimularea creativităţii prin aprecierea publica a ideilor, produselor creative;
Posibilitatea să-şi descopere şi să-şi dezvolte diferite talente priceperi, deprinderi;
Insusirea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si instrumente de lucru.
Obiective de referinta:
Formarea conduitelor perceptiv motrice de baza (culoare, timp, spatiu);
Exersarea gesturilor manuale fundamentale si a coordonarii motrice;
Exersarea tehnicilor de lucru utilizate in activitatile de terapie ocupationala.
Cognitive
O1 – sa respecte etapele de lucru ale colajului si a executarii de felicitari;
O2 – sa imbine tehnica taierii, indoirii, lipirii pentru a obtine lucrarea propusa;
Afective
O3 – sa participe voluntar la activitate;
Psihomotorii
O4 – sa execute corect miscarile dupa indicatiile primite;
O5 – sa utilizeze corect instrumentele de lucru;
O6 – sa respecte pozitia corecta a corpului fata de suportul de lucru;
O7 – formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice de baza si utilitar-aplicative.
a) Metode si procedee: conversatia, observarea, exercitiul motric,explicatia, demonstratia.
b) Materiale didactice: plansa cu etapele de lucru, hartie colorata, foarfeca, lipici, stimulente.
Forme de organizare: Frontal, individual si pe grupe
Perioada de derulare: pe parcursul a trei ore de terapie ocupationala
Bibliografie:
„Ghid metodic pentru invatatori si profesorii-educatori din scolile speciale” – Iasi Editura
Tehnopress 2005 – C. Farzikhosronshahi, M. Codreanu
- 1562 -
Resurse
Etapele
lecţiei/ Conţinutul activivităţii Procedurale
activităţii Metode si Forme de Materiale
procedee organizare
-Asigur climatul necesar
desfăşurării activităţii prin
1. Momentul
aranjarea mobilierului şi pregătirea Conversatia Frontal
organizatoric
materialului didactic;
-se verifică prezenţa.
-Se realizează prin prezentarea
lucrărilor începute pe parcursul a Planşe
două ore de activitate în cadrul model,
terapiei ocupaţionale şi felicitări,
continuarea Module
2. Captarea în această oră; origame
atenţiei -S-au început şi finalizat o serie de Conversatia Frontal
felicitări, astăzi urmând să se
realizeze restul felicitărilor, floarea
confecţionată din module origame
şi planşa reprezentând şi tema
proiectului – Sfârşit de toamnă
Tema proiectului Conversatia Frontal
3. Anunţarea
Diversitate în creativitate-
temei
“Sfârşit de toamnă”
-Stimularea creativităţii prin
aprecierea publică a ideilor,
4.Enunţarea produselor creative.
obiectivelor -Posibilitatea să-şi descopere şi să-
şi dezvolte diferite talente,
deprinderi şi priceperi.
-Prezint elevilor etapele
desfăşurării proiectului;
- În prima oră am recitat poezia Convesaţia Frontal Frunze din
“Sfârşit de toamnă” (anexa 1), Explicaţia Pe grupe carton,
alegând astfel şi tema proiectului; Demonstraţia Individual Model
-Am urmărit aptitudinea şi Instructajul pinguin,
priceperea fiecărui elev, împărţind Hârtie
activitatea astfel: trei eleve au ales colorată,
5. Dirijarea să execute felicitări, un elev floare Planşe cu
învăţării din module origame, două eleve etapele de
vor executa planşa cu peisajul de lucru,
toamnă. Foarfecă
- În a doua oră a activităţii elevii Lipici,
au desenat, au decupat, Lucrarea
confecţionat modulele origame si model
au început să realizeze felicitările;
-Se anunţă elevii că astăzi vor
finaliza lucrările începute;
- 1563 -
Resurse
Etapele
lecţiei/ Conţinutul activivităţii Procedurale
activităţii Metode si Forme de Materiale
procedee organizare
-Se întreabă elevii:
-ce materiale s-au folosit? Convesaţia Frontal
-ce tehnici de lucru s-au folosit? Explicaţia Pe grupe
-Se va explica modul de realizare a Demonstraţia Individual
acestor lucrări;
-În faţa clasei se vor afişa planşele
cu etapele de lucru, care vor
rămâne vizual al elevilor pe tot
parcursul activităţii;
-Etapele de lucru:
-lucrarea se desfăşoară individual
şi pe grupe;
-Etapa 1
-se aranjeză pe băncuţe materialele
pregătite care sunt deja decupate;
figurinele din felicitări care
reprezintă pinguini, norişori, flori,
dovleac.
-planşa este reprezentată din copac
ale cărui frunze sunt mâini, ghinde
cu figuri zâmbitoare;
-Etapa 2
-se asamblează figurinele din
felicitări şi din planşă, se lipesc
toate materialele care au fost
desenate si decupate şi floarea din
module origame;
-Urmăresc activitatea
elevilor,intervin unde este cazul,
atenţionez elevii să lucreze cu
atenţie şi să se încadreze în timp
pentru finalizarea lucrărilor.
-Analizez lucrările, felicitările
(anexa 2), planşa cu peisajul
6. (anexa 3) şi fac evaluarea ţinând
Asigurarea cont de următoarele criterii: Conversatia Individual
feed-back- -a decupat corect; Frontal
ului -a lipit curat;
-a respectat forma.
-La analiză participă toată clasa
7. Evaluarea -Fac aprecieri generale asupra Conversaţia Individual
performanţei lucrărilor si desfăşurării activităţii Explicaţia Frontal
- 1564 -
Anexa 1
SFÂRŞIT DE TOAMNĂ
de Vasile Alecsandri
Oaspeţii caselor noastre, cocostârci şi rândunele,

Părăsit-au a lor cuiburi ş-au fugit de zile rele;
Cârdurile de cucoare, înşirându-se-n lung zbor,
Pribegit-au urmărite de al nostru jalnic dor.
Vesela verde campie acu-i tristă, vestezită,

Lunca, bătuta de brumă, acum pare ruginită;
Frunzele-i cad, zbor în aer, şi de crengi se dezlipesc
Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc.
Din tuspatru părţi a lumei se ridică-nalt pe ceruri,

Ca balauri din poveste, nouri negre plini de geruri
Soarele iubit s-ascunde, iar pe sub grozavii nori
Trece-un cârd de corbi iernatici prin văzduh croncănitori.
Ziua scade; iarna vine, vine pe crivaăţ călare!

Vântul şuieră prin hornuri ca răspîndin din fiorare.
Boii rag, caii rănchează, câinii latraă la un loc,
Omul, trist, cade pe gînduri şi s-apropie de foc.
- 1565 -
- 1566 -
- 1567 -
TRADIȚII ÎN SUFLET ROMÂNESC
PROIECT EDUCAȚIONAL
Prof. Secrieriu Loredana Elena

Școala Profesională Specială „Sfântul Stelian” Botoșani
MOTTO:
„Există numai un singur fel de a înţelege bine oamenii, anume, de a nu ne grăbi să-i
judecăm, ci de a trăi în preajma lor, de a-i lăsa să se explice, să se dezvăluie zi de zi şi să se
zugrăvească ei înşişi în noi.”
(Ch. A. Sainte-Beuve)
COORDONATORI PROIECT:
 PENITENCIARUL BOTOŞANI:
 Comisar şef CRISTINA LIVADARIU
 ŞCOALA PROFESIONALĂ SPECIALĂ ,,SFANTUL STELIAN” BOTOŞANI:
 Prof. SECRIERIU LOREDANA-ELENA
ARGUMENT
Derularea proiectului educaţional ,,Tradiţii în suflet românesc” are drept motivaţie
entuziasmul şi deschiderea cu care reacţionează elevii de la Şcoala Profesională Specială ,,Sfântul
Stelian”, Botoşani la orice ocazie de lucru în parteneriat, de a fi apreciaţi pentru efortul depus în
vederea realizării unor produse, dar şi efectul benefic pe care-l are asupra lor tratarea
nediscriminatorie a semenilor.
Şcoala trebuie să răspundă permanent nevoii societăţii pe care o deserveşte, să se situeze cu
un pas înaintea schimbărilor pe care progresul şi dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii le va produce
inevitabil, să prevadă şi să prevină efectele negative asupra personalităţii viitorului cetăţean,
pregătindu-l încă de la o vârstă fragedă să se integreze ritmului de viaţă tot mai alert, pe de o parte,
şi să ştie cum să relaţioneze în cadrul societăţii, pe de altă parte. Aceste două aspecte sunt o
prioritate şi pentru învăţământul special, şcoala având obligaţia să asigure integrarea socială a
copilului, iar dezvoltarea abilităţilor de a interrelaţiona şi a-şi desfăşura activitatea în contexte
variate poate fi la fel de importantă ca şi pregătirea şcolară, pentru că reuşita fiecăruia nu se poate
situa în afara contextului societăţii, dar nici în absenţa relaţiilor interumane cu ceilalţi indivizi din
universul imediat apropiat.
- 1568 -
Astfel, elevii de la Şcoala Profesională Specială ,,Sfântul Stelian” Botoşani vor avea ocazia
să-şi diversifice experienţa lucrând împreună cu persoane talentate din Penitenciarul Botoşani,
având totodată ocazia de a-şi verifica gradul de toleranţă faţă de persoanele private de libertate.
Realizând întâlnirile dintre elevii de la Şcoala Profesională Specială ,,Sfântul Stelian”
Botoşani şi persoane cu abilităţi artistice din Penitenciarul Botoşani sub forma atelierelor de lucru,
sperăm că vom reuşi să obţinem pentru elevi pe de o parte, un schimb valoros de experienţă iar, pe
de altă parte să le insuflăm dorinţa de a dobândi un mod de viaţă adecvat pentru a-şi păstra
libertatea personală.
Într-o societate „egocentristă” omul uită că trăieşte în comuniune cu alţii şi că alături de el se
află semeni care au nevoie de întelegerea şi sprijinul său. Astăzi, mai mult ca oricând trebuie să
învăţăm să ne acceptăm aşa cum suntem, să învăţăm să respectăm principiile democraţiei autentice,
pentru că numai împreună vom reuşi să coexistăm într-o societate democratică europeană.
Sperăm astfel că, după derularea acestui proiect, elevii vor rămâne cu imaginea clară a
dimensiunii frumuseţii împărtăţirii experienţei, eliminând prejudecăţile si convingerile
discriminatorii tot mai prezente în conştiinţa publică şi preluate, din nefericire, şi de către copii.
SCOPUL PROIECTULUI:
●Formarea şi dezvoltarea unei conduite de deschidere şi apreciere a oricărei fiinţe umane, de
creştere a gradului de toleranţă pentru reducerea riscului de marginalizare sau excludere socială a
persoanelor defavorizate, de valorificare a unor priceperi şi deprinderi practice prin realizarea unor
produse, rezultat al muncii în echipă;
●Dezvoltarea simţului estetic, stimularea expresivitãţii şi imaginaţiei creatoare prin activitãţi
artistico-plastice.
■ Îmbunătăţirea capacităţii empatice faţă de persoane defavorizate;
■ Consolidarea abilităţilor de socializare într-un mediu nou/diferit;
■ Cultivarea de relaţii interpersonale pozitive în micro şi macrogrup;
■ Dezvoltarea abilităţii de lucru în echipă, adaptarea la ritmul şi stilul de lucru al
partenerului;
■ Participarea activă şi interactivă la activitate;
■ Respectarea regulilor de comportament civilizat în grupul de lucru.
RESURSE:
a. umane: coordonatori proiect, colaboratori, profesori ai Şcoala Profesională Specială
- 1569 -
,,Sfântul Stelian ‘’ Botoşani şi personal din sectorul operativ de la Penitenciarul
Botoşani.
b. de timp: 2 ani şcolari (2017-2018; 2018-2019);
c. materiale: fişe de lucru, machete, imprimate, modele, materiale diferite pentru lucrări
practice: culori, sfoară, foarfece, hârtie glace, materiale vegetale, aracet, acuarele,
pensoane, sârmă, cartoane, hârtie creponată, ţesãturi, aţã coloratã, etc.
GRUP ŢINTĂ:
 elevi ai Şcolii Profesionale Specială ,,Sfântul Stelian‘’, Botoşani,
 persoane private de libertate, care desfăşoară activităţi ocupaţionale la Clubul din cadrul
Penitenciarului Botoşani.
OCTOMBRIE – NOIEMBRIE 2017

 Elaborarea proiectului;
 Familiarizarea cu participanţii la activitate, coordonatorii activităţilor, locul de
desfăşurare al activităţilor, modalitatea de organizare a acestora, distribuirea
responsabilităţilor;
 Stabilirea temelor pentru activităţile ce vor fi desfăşurate şi modalitatea de
diseminare a acestora;
 Semnarea Protocolului de colaborare.
DECEMBRIE 2017
 „Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi”, „Ziua Internaţională a
Voluntariatului” – atelier de lucru;
 Activitate desfăşurată la Şcoala Profesională Specială,,Sfântul Stelian” Botoşani sub
îndrumarea: coordonatorului și a echipei de proiect.
MARTIE 2018
 „Ziua Femeii” – atelier de lucru;
 Activitate desfăşurată la Penitenciarul Botoşani sub îndrumarea: coordonatorului și a
echipei de proiect.
- 1570 -
APRILIE 2018
 „Tradiţii străbune de Sfintele sărbători de Paşti” – atelier de lucru;
 Activitate desfăşurată la Şcoala Profesională Specială ,,Sfântul Stelian” Botoşani sub
îndrumarea: coordonatorului și a echipei de proiect.
MAI 2018
 Dezbateri;
 Realizarea albumului foto al proiectului şi a PPT.
OCTOMBRIE 2018
 Stabilirea temelor pentru activităţile ce vor fi desfăşurate în perioada 2018-2019 şi
modalitatea de diseminare a acestora.
REZULTATE SCONTATE:
 Legături de simpatie şi colaborare între elevii de la Şcoala Profesională Specială
,,Sfântul Stelian”, Botoşani şi persoane private de libertate din Penitenciarul
Botoşani;
 Formarea de deprinderi de comportare civilizată, bazată pe cooperare, stimă,
toleranţă şi respect reciproc.
PRODUSE FINALE:
 Organizarea unor expoziţii cu lucrările realizate în şcoală;
 Expunerea obiectelor realizare de participanţii la proiect la ISJ şi CCD Botoşani;
 Album foto.
Școala Profesională Specială Penitenciarul Botoșani

,,Sfântul Stelian” Botoşani
Director, Director,
Prof. Loredana Secrieriu Comisar şef, Cristian Ieremie
- 1571 -
Școala Profesională Specială Penitenciarul Botoșani
,,Sfântul Stelian” Botoşani Str. I.C. Brătianu, nr. 118,
Str. Dimitrie Rallet Nr.6 Munc. Botoşani
TEL. 0233785052 TEL. 0231 515937
Nr.……..Din………………………… Nr.……..Din…………………………
Director, Director,
Prof. Loredana Secrieriu Comisar şef, Cristian Ieremie
PROTOCOL DE COLABORARE
Încheiat între:
 Școala Profesională Specială ,,Sfântul Stelian” Botoşani, reprezentată prin prof. Secrieriu
Loredana, în calitate de director şi coordonator de proiect.
 Penitenciarul Botoşani, reprezentat prin Comisar şef, Cristian Ieremie, în calitate de director.
Argument
Prin derularea acestui proiect ne-am propus ca elevii să rămâne cu imaginea clară a
dimensiunii frumuseţii împărtăţirii experienţei, eliminând prejudecăţile și convingerile
discriminatorii tot mai prezente în conştiinţa publică şi preluate, din nefericire, şi de către copii.
Obiectul prezentului protocol îl contituie organizarea şi desfăşurarea unor activităţi în

cadrul proiectului ,,Tradiții în suflet românesc’’. Activitățile vor fi susţinute de elevii claselor IX-XI
de la Școala Profesională ,,Sfântul Stelian’’ și persone private de libertate de la Penitenciarul
Botoșani.
Scop
Formarea unei atitudini pozitive față de semeni și conștientizarea unor acțiuni care
contribuie la dezvoltarea unei conduite de deschidere şi apreciere a oricărei fiinţe umane, de
creştere a gradului de toleranţă pentru reducerea riscului de marginalizare sau excludere socială a
persoanelor defavorizate.
Obiective
 Cultivarea spiritului de echipă, a abilităţilor de comunicare interpersonală
 Revigorarea spiritului civic şi a mentalităţilor comunitare prin promovarea valorilor de
solidaritate
- 1572 -
 Atragerea elevilor în activităţi educative.
Grup ţintă
 20 elevi – clasele IX-XI de la Școala Profesională Specială ,,Sfântul Stelian’’
 10 personae private de libertate de la Penitenciarul Botoșani.
Durata parteneriatului
Prezentul acord de parteneriat intră în vigoare la data semnării de către părţi, fiind încheiat
pe o perioadă de 10 luni.
Prezentul acord poate fi modificat prin acordul reciproc al părţilor.

Partenerii se obligă să colaboreze pe toată durata proiectului pentru ca acesta să se deruleze
conform planului stabilit.
Prezentul protocol se încheie în două exemplare, câte unul pentru fiecare partener.
Data ________________
- 1573 -
„FOOD AND HEALTH” – PROIECT DE PARTENERIAT ȘCOLAR
EUROPEAN
(EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ)
Prof. Silter Andreea

Liceul Tehnologic „Sf. Antim Ivireanu” București
Conform Recomandării 2006/962/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18

decembrie 2006 privind învăţarea pe tot parcursul vieţii, cele 8 competențe-cheie cuprinse în
documentele europene sunt: aptitudini și competențe lingvistice în limba maternă, aptitudini și
competențe lingvistice în limbi străine, aptitudini și competențe matematice, aptitudini și
competențe științifice și tehnologice, aptitudini și competențe de învățare – „learning to learn”,
aptitudini și competențe civice, interpersonale, interculturale și sociale, aptitudini și competențe
antreprenoriale, precum și aptitudini și competențe de exprimare culturală.
Învăţarea pe bază de proiect reprezintă o abordare modernă a actului educaţional și o
revalorizare a dimensiunii formative a educaţiei. Noua perspectivă conferă elevului atribuţii
manageriale în ce priveşte învăţarea, promovând independenţa în învăţare, abordarea cross-
curriculară, gândirea critică, învăţarea permanentă în contextul lumii reale şi dezvoltarea de abilităţi
sociale.
Reuniunile cu colegii din diferite ţări europene sunt o oportunitate de a cunoaşte alte sisteme
educaţionale si metode moderne de predare care contribuie la creşterea interesului si motivaţiei
elevilor pentru învăţătură.
Elevii leagă prietenii cu colegii lor de peste hotare, cunosc obiceiurile si modul lor de viaţă
şi descoperă asemănări şi deosebiri între sistemul educaţional şi social din ţara noastră şi ţările lor.
De asemenea, descoperă şi înţeleg diversitatea culturală, devenind mai toleranţi şi deschişi faţă de
alte culturi.
Elevii si cadrele didactice implicate in proiecte de parteneriat european au ocazia de a-şi
perfecţiona şi învăţa limbi străine şi de a-şi îmbunătăţi competenţele TIC.
Proiectul de parteneriat european multilateral, intitulat „Food and Health” în care a fost
implicată şcoala noastră a urmărit promovarea în rândul comunităţii locale a unei alimentaţii
corecte, a unui stil de viaţă sănătos, precum şi îmbunătăţirea abilităţilor elevilor de comunicare în
limba engleză şi de utilizare a TIC. În cadrul acestui proiect, atât cadrele didactice cât şi elevii au
participat la întâlnirile organizate de şcolile partenere din Italia (2 şcoli), Portugalia, Turcia şi
România (2 şcoli).
- 1574 -
1. Promovarea ideii de alimentaţie corectă şi a unui stil de viată sănătos
2. Orientarea elevilor spre a descoperi diferenţa dintre o alimentaţie sănătoasă şi
alimentaţia nesănătoasă.
3. Îndrumarea elevilor pt. a descoperi legături între istorie, cultură, religie, mediu, artă,
arhitectură, identitate europeană, naţională şi etnie, ştiinţă şi tehnologie, societate,
sănătate şi alimentaţie
4. Interacţiunea dintre globalizare, dispariţia mâncărurilor tradiţionale şi răspândirea
mâncărurilor de tip fast food
5. Evaluarea alimentaţiei din punct de vedere nutriţional şi analiza unor disfuncţii
nutriţionale (obezitatea, bulimia etc.)
6. Abordarea alimentaţiei ca mijloc de relaţionare socială
7. Îmbunătăţirea abilitatilor elevilor si cadrelor didactice participante de comunicare in
limba engleză si uilizare a noilor tehnologii
8. Dezvoltarea la elevi a abilităţilor sociale, de comunicare, organizare etc.
9. Întărirea relațiilor cu comunitatea și autoritățile locale.
Activităţi desfăsurate în cadrul proiectului:

 Realizarea unor prezentări multimedia despre şcolile, comunităţile noastre şi sistemele
educaţionale, în scopul promovării imaginii instituţiilor noastre, a oraşelor şi ţărilor
noastre
 Întâlniri cu medici nutritionisti în scopul informării elevilor cu privire la bolile care pot
apărea ca urmare a unei alimentaţii incorecte şi a unui stil de viaţă nesănătos
 Elaborarea unui chestionar şi aplicarea acestuia în toate şcolile participante, centralizarea
răspunsurilor şi interpretarea acestora în scopul identificării obiceiurilor alimentare ale
elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor şi corectării acestora
 Realizarea unei prezentări despre istoria bucătăriei româneşti şi a unor module digitale
de predare-învăţare
 Realizarea unei broşuri cu reţete de mâncăruri tradiţionale sănătoase
 Realizarea unei broşuri cu produse tipice sănătoase din fiecare ţară participantă în
proiect
 Realizarea web site-ului şi a blog-ului proiectului
 Lecţii despre alimentaţia sănătoasă, reguli de igienă, exerciţii fizice pentru menţinerea
unui stil de viaţă sănătos etc.
 Realizarea de reclame la produse sănătoase
- 1575 -
 Vizite la ferme, fabrici care produc produse sănătoase etc.
 Concursuri culinare
 Mobilităţi ale elevilor şi cadrelor didactice în Italia, Portugalia şi Turcia.
Avantajele participării în proiecte de parteneriat european:

 Implică elevii în situaţii complexe de viaţă reală
 Solicită elevii să înveţe şi să aplice ceea ce au învăţat într-o varietate de contexte
 Elevii leagă prietenii cu colegii lor din alte ţări, cunosc obiceiurile şi modul lor de viaţă
 Oferă oportunităţi pentru elevi de a învăţa şi exersa abilităţi interpersonale în cadrul
activităţilor de colaborare cu colegii lor sau cu cei din şcolile implicate în proiect
 Elevii si cadrele didactice implicate în proiecte de parteneriat european au ocazia de a-şi
perfecţiona limbile străine pe care le cunosc, de a învăţa limbi străine noi şi de a-şi
îmbunătăţi abilităţile de lucru pe computer şi de comunicare pe Internet.
Printre produsele finale realizate în cadrul proiectului de parteneriat școlar multilateral

„Food and Health” amintim:
 Prezentări multimedia despre istoria bucătăriei românești, stil de viață sănătos și

disfuncții nutriționale
1. Prezentări multimedia
- 1576 -
 Module digitale de predare-învățare-evaluare (cu scor și feedback rapid)
2. Module digitale
 Joc didactic intitulat „Pariază pe mâncare și sănătate”
3. Joc didactic
- 1577 -
Bibliografie:
Comisia Europeană/EACEA/Eurydice, Dezvoltarea competenţelor cheie în şcolile din
Europa: Provocări şi Oportunităţi pentru Politică. Raport Eurydice. Luxemburg: Oficiul pentru
Publicaţii al Uniunii Europene, 2012.
- 1578 -
PROIECT DIDACTIC:
„MOLUȘTE – CARACTERE GENERALE”
Prof. Simion Aurelia Nicoleta

Școala gimnazială nr. 1 Cornetu, jud. Ilfov
Școala gimnazială nr. 1 Cornetu, jud Ilfov
Clasa a VI-a
Unitatea de învățare: Diversitatea lumii vii
Subiectul: Moluște- caractere generale
Tipul lecției: recapitulare, sistematizare și fixare a cunoștințelor
Scopul lectiei: selectarea, sistematizarea cunoștințelor despre moluște, necesare evidențierii

caracterelor generale ale acestora.
Competențe specifice vizate:

1.1 – Să identifice grupe şi specii de animale;
1.3 – Să stabilească relaţii între factorii de mediu şi diversitatea animalelor;
1.4 – Să explice structura şi funcţiile organismelor unor vieţuitoare;
1.5 – Să stabilească relaţii între tipurile de comportament şi procesul de adaptare a organismului
la mediu;
3.1 – Reprezentarea structurii şi funcţiilor sistemelor biologice pe baza modelelor;
4.1 – Să exerseze utilizarea unor surse de informare.
O1 – să recunoască speciile de moluște studiate;
O2 – să clasifice speciile identificate în grupe, pe baza caracterelor acestora;
O3 – să identifice organele apărute pentru prima dată în seria animală;
O4 – să compare cele trei tipuri de moluşte evidențiind caracterele generale și de superioritate;
O5 – să argumenteze importanţa economică şi nutritivă a unor moluște.
Resurse procedurale:
Metode de invățământ: explicația, conversația, observarea independentă, cadranele, nufărul,
- 1579 -
problematizarea, organizatorul grafic, exercițiul, jocul didactic, demonstrația.
Mijloace de invățământ:
- pentru întreaga clasă: imagini ppt.- TIC cu specii de moluște, laptop, videoproiector
- pentru fiecare grup de lucru: imagini cu specii de moluște, fișe de lucru
- pentru fiecare elev: imagini, bilețele scrise, desen – nufărul.
Forme de organizare a activității: frontal, pe grupe neomogene avându-se în vedere tratarea
diferențiată, individual.
Bibliografie:
Enciclopedie ilustrată – Lumea animalelor, Ed Rao
Manualele de biologie pentru clasa a VI-a
Lecția – forma de bază a procesului de predare-învățare-evaluare la disciplina biologie, Viorel
Lazar, Mariana Nicolae, Editura Arves, 2007.
Etapele Ob. Activitatea Resurse

Activitatea profesorului Evaluare
lectiei op. elevului procedurale
Moment - se asigură climatul de liniște și ordine
organizatoric necesar desfășurării activității; -indică absenții
-notează absențele, verifică distribuirea
materialului didactic necesar lecției.
Captarea O1 - se realizează prin citirea unor ghicitori -ascultă cu Activitate
atenției despre speciile de moluște studiate. atenție și frontală
raspund ▪jocul didactic
-carte ghicitori
Anunțarea - anunță tema lecției: “Moluște – -notează titlul în
temei și a caractere generale”, apoi enunță succint caiete
obiectivelor obiectivele lecției.
Reactualiza- O1 -se prezintă niște imagini cu diferite -observă Activitate
rea O2 specii de moluște și se cere recunoașterea imaginile și frontală observarea
cunoștințelor lor și clasificarea pe grupe; recunosc ▪observarea sistematică
și - se împarte clasa în 6 grupe de câte 4 speciile de indep. autoeva-
consolidarea elevi. Fiecare grupă va primi câte un set moluște și le -imagini ppt. luare
lor de specii de moluște și va trebui să clasifică
rezolve sarcinile de lucru din fișă, în ritm -se organizează Activitate pe evaluare
propriu, conform capacităților și nivelului în grupe grupe scrisă
de cunoștințe, priceperi și deprinderi ▪explicația autoeva-
- se lucrează cu grupe de elevi -se mobilizează, ▪observarea luare
neomogene reflectă și indep.
- pentru grupele alcătuite din elevi cu rezolvă sarcinile ▪problematiza- observarea
O3 dificultăți la învățătură, în vederea din fișă rea sistematică
O4 tratării diferențiate se pot introduce în ▪cadranele
O5 fișele de lucru anumite informații care să ▪organizatorul
facă mai accesibile sarcinile indicate spre -completează cu grafic
rezolvare. Astfel, pentru acești elevi, ușurință -fișe de lucru
rubrica “Organe nou apărute” poate fi cadranul cu -imagini
completată cu o fișă suplimentară care să ajutorul fișei
indice principalele aspecte pe care le au suplimentare
de urmărit: alcătuire externă și internă,
deplasare, sensibilitate, hrănire,
respirație, circulație, înmulțire,
importanță.
- 1580 -
Etapele Ob. Activitatea Resurse
Activitatea profesorului Evaluare
lectiei op. elevului procedurale
O4 - rezultatele înscrise în tabel de către elevi -citesc Activitate evaluare
se discută de către profesor cu întreaga rezultatele frontală orală
clasă, se fac corectările și completările înscrise în fișe și ▪conversația
necesare și se stabilesc concluziile cu participă la ▪demonstrația
privire la caracterele de asemănare ale discuție ▪imagini ppt
moluștelor și caracterele de superioritate
ale moluștelor față de viermi;
O4 - se selectează caracterele generale ale -desprind Activitate autoeva-
moluștelor și pe măsură ce se stabilesc de caracterele frontală luare
către profesor și elevi se notează la tablă. generale ale ▪conversația
moluștelor și le
scriu în caiete
Evaluarea - în vederea aplicării de către elevi a -elevii observă Activitate
performan- acestor cunoștințe li se împarte seturi de cu atenție sau individuală
țelor imagini sau seturi de biletele scrise cu citesc biletele ▪problematiza-
diferite noțiuni, care reprezintă: rea
a) medii de viață specifice moluștelor ▪observarea
b) specii de moluște studiate indep.
c) organe, sisteme de organe care aparțin ▪explicația
speciilor studiate ▪nufărul
- se cere ca pe baza studierii cu atenție a ▪jocul didactic
O1 cartonașelor cu imagini pe care le primesc ▪exercițiul
O2 sau a biletelelor, să efectueze următoarele -imagini,
O3 sarcini: biletele scrise
O4 1. atașează imaginile cu animale la -desen –
O5 imaginea mediului în care trăiesc nufărul evaluare
2. atașează la imaginea fiecărei specii practică și
biletele cu noțiunile care reprezintă orală
organele, sistemele de organe care îi
aparțin
3. completează nufărul cu caractere autoeva-
generale ale moluștelor luare
Astfel, sarcina nr.1 urmărește
stabilirea de către elevi a corelațiilor
dintre alcătuirea externă și mediu; sarcina
2 îl obligă să stabilească corelațiile
morfo-structurale; sarcina nr.3 îl obligă
la anumite generalizări cu privire la
unitatea grupei moluște.
- se aleg câtiva elevi care vor explica -explică Activitate autoeva-
asocierile făcute și vor citi caracterele asocierile făcute frontală luare
generale scrise. și citesc ▪conversația
caracterele
generale
Încheierea - apreciază participarea elevilor la oră,
lecției modul în care au lucrat în cadrul grupei
și în care au răspuns.
- 1581 -
Schema lecției
Caractere generale ale moluștelor
Clasificarea moluștelor
- gasteropode: melci
- lamelibranhiate: scoici
- cefalopode: caracatițe, sepii, calamari
Caractere generale:
- Au corpul moale, nesegmentat, protejat de o cochilie calcaroasă.
- Corpule este învelit de manta, care produce cochilia.
- Mantaua are rol de respirație.
- Aparatul circulator are inimă și vase de sânge.
- Au picior musculos.
Fișă de lucru
Grupa: ……………
Reprezentanți: Alcătuirea corpului:
- -
Organe nou apărute: Importanță:
- -
- 1582 -
PROIECT DIDACTIC
EDUCAȚIE CIVICĂ, CLASA A IV-A
Prof. Simion Rozaura

Liceul Pedagogic „Regele Ferdinand” Sighetu Marmației, jud. Maramureș
CLASA: a- IV-a A
PROFESOR: Simion Rozaura
DISCIPLINA: Educație civică
SUBIECTUL LECTIEI: Parfumul Franței
SCOPUL LECTIEI: România, printre stelele Uniunii Europene
FORME DE REALIZARE: activitate integrata
TIPUL LECȚIEI: predare-învațare
DISCIPLINE INTEGRATE: Muzica
1.1 cooperarea cu ceilalți pentru rezolvarea unor sarcini de lucru, manifestând disponibilitate
1.2 aplicarea unor norme de conduită în viața cotidiană
1.3 manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de viață din mediul
cunoscut
COMPETENȚE SPECIFICE VIZATE:

-Educație civică: 2.1 Identificarea unor sarcini de lucru simple în contexte variate
-Muzică: 1.1 ascultarea cu atenție a unui cântec
Pe parcursul orei și la sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili să:
01- să citească un text literar, istoric, care evocă manifestări ale dragostei fată de țară
02- să vizioneze niste imagini care prezintă elemente specifice ale Uniunii Europene
03- să faca exerciții de recunoaștere a însemnelor țării, a însemnelor Uniunii Europene
04- să răspundă corect la întrebările legate de textul prezentat
METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE:

*conversația, observația, explicația, exercițiul, munca independentă *material didactic: manual,
- 1583 -
caiete, fișa de lucru
FORME DE ORGANIZARE:
*frontal
*individual
RESURSE:
*umane: 31 de elevi
*temporale: 50 de minute
- 1584 -
- 1585 -
ŞCOALA ŞI FAMILIA, PARTENERI ÎN EDUCAŢIE
Prof. Sîrbu Olivia

Şcoala Gimnazială „Alice Voinescu” Drobeta-Turnu Severin, jud. Mehedinţi
“Educaţia este cea mai bună provizie pe care o poţi face pentru batrâneţe.” (Aristotel)
Educarea copiilor este scopul comun al şcolii şi al familiei, care poate fi realizat eficient
doar în relaţie de parteneriat. Parteneriatul dintre şcoală şi familie se realizează prin investirea
comună a resurselor de timp, prin împărtăşirea informaţiilor, prin depunerea efortului şi
soluţionarea în comun a situaţiilor problematice.
Comunicarea dintre şcoală şi familie este unul dintre instrumentele cele mai importante
pentru a stabili şi menţine relaţia de parteneriat.
Comunicarea eficientă dintre profesor şi părinţi se reflectă în dezvoltarea copiilor.
Responsabilitatea educaţiei şi dezvoltării copiilor trebuie asumată în echipă: şcoală-familie.
Crearea unui mediu adecvat de învăţare este sarcina familiei şi a şcolii în egală măsură.
Împreună, părinţii, copiii şi cadrele didactice pot face din şcoală un loc plăcut pentru toţi cei
implicaţi în procesul educativ, un mediu bazat pe încredere, comunicare, respect şi flexibilitate.
Nu este suficient ca un părinte să îşi trimită cu conștiinciozitate copilul la şcoală în fiecare zi
pentru ca aceasta să aibă succes. Implicarea părinților în educaţia copilului, la şcoală şi acasă, are un
impact semnificativ asupra succesului copilului şi a vieţii sale, în general. Conform cercetărilor,
copiii unor părinţi implicaţi: absentează mai rar; se comportă mai bine; au performanţe şcolare mai
bune; acced la nivele mai înalte de educaţie.
Atunci când şcoala şi familia devin şi se considera parteneri in educaţie, in jurul elevilor se
formează o comunitate de suport, care poate funcţiona ca un angrenaj bine pus la punct.
Parteneriatele reprezintă o componentă esenţială in organizarea si desfaşurarea activităţii în şcoală
şi in clasele de elevi. Ele nu mai sunt considerate doar o simplă activitate opţională sau o problemă
de natura relaţiilor publice. În casele părinţilor există telefonul, televiziunea, radioul, internetul, o
viaţă suficient de trepidantă încât influenţa din exteriorul familiei să fie mai puternică decât
influenţa părinţilor asupra propriilor copii. La aceasta se adaugă timpul tot mai redus pe care părinţii
îl acordă educării copiilor. Unii părinţi au ajuns să creadă că a te ocupa de copii înseamnă a-i hrăni,
a-i îmbrăca, a-i supraveghea, etc. A educa înseamnă a asista pe copil să cunoască lumea astfel încât
comportamentul lui să permită împlinirea propriilor interese, dar şi adaptarea la ceea ce este în jur:
oameni, natură, situaţii de tot felul. A educa nu înseamnă a stăpâni copilul, a modifica brutal
comportamentul lui sau a-l manipula. Atât părinţii cât şi profesorii trebuie să intervină în numeroase
- 1586 -
situaţii pentru a corecta comportamentul elevului, dar trebuie să o facă bland, pentru că altfel poate
duce la efecte contrare atat pentru echilibrul copilului cat şi pentru conturarea personalităţii sale.
Problema comunicării familie-şcoală, a relaţionării şi colaborării celor două medii
educaţionale, se rezolvă în măsura în care părinţii şi profesorii dispun de mecanisme de evaluare a
activităţii şcolare. Criticile aduse instituţiei şcolare de diverşi specialişti, protestele elevilor dar şi
ale cadrelor didactice alături de alte tensiuni sociale duc la slăbirea liantului şi aşa destul de fragil
dintre şcoală şi familie.
Forme de organizare a părinţilor:
- Comitetul de părinţi al clasei / şcolii
- Centru de consultanţă pentru părinţi
- Grupuri de sprijin cu / pentru părinţi
- Echipe specializate formate din personal didactic, părinţi şi elevi (de exemplu, pentru
strângere de fonduri, pentru organizare de evenimente, de sprijinire a copiilor care au nevoi
speciale, de ajutor pentru vârstnicii din comunitate etc.)
- Asociaţia a părinţilor.
Sprijinul oferit de familie se poate concretiza prin:
- participarea la activităţi de întreţinere şi renovare a şcolii;
- organizarea unor activităţi gen serbări, momente festive, acţiuni în folosul comunităţii;
- participarea la şedinţele/lectoratele cu părinţii;
- serbări şcolare
- obţinerea unor sponsorizări.
Şcoala trebuie să-şi deschidă porţile pentru toţi cei ce au nevoie de educaţie, instruire şi
informare, iar comunitatea, în special părinţii, trebuie responsabilizatala problemele şcolii.
Randamentul educaţiei depinde nu numai de parteneriatul şcoală-familie, dar şi de modul în
care se realizează colaborarea între acestea şi comunitatea locală, care este considerată principalul
garant al prevenirii unor neplăcute surprize sociale.
Şcoala este instituţia socială în care se realizează educaţia organizată a tinerei generaţii. Ea
este factorul decisiv care contribuie pentru formarea unui om apt capabil sa participe la
dezvoltarea societăţii, să ia parte activă la viata, să fie pregătit pentru muncă. Menirea şcolii este nu
numai de a înzestra elevii cu un bagaj de cunoştinţe cât mai mare, ci şi de a stimula calitatea de om.
Familia exercită o influenţă deosebit de adâncă asupra copiilor. Primele noţiuni educative pe
care copilul le primeşte sunt cele din familie. In familie se conturează caractere.Atât părinţii cât si
educatorii in timpul procesului de invatământ trebuie să intervină in numeroase situaţii pentru a
corecta comportamentul copilului. Odată copilul ajuns la vârsta preşcolară familia imparte intr-o
bună măsură sarcina educării lui cu dascălii si pedagogii din şcoală;
- 1587 -
Parteneriatele dintre școală și familii pot să ajute profesorii în munca lor, pot contribui la
perfecționarea abilităților școlare ale elevilor, pot îmbunătăți programele de studiu, climatul școlar
şi abilitățile educaționale ale părinților, pot dezvolta abilitățile de lideri ale părinților şi pot conecta
familiile cu membrii școlii.
Şcolaritatea este o etapă importantă, dificilă, cu implicaţii profunde în evoluţia copilului.
Acest moment îi prinde nepregătiţi pe marea majoritate a părinţilor iar comportamentul familiei
intervine astfel de cele mai multe ori într-un mod apăsător, ceea ce poate să conducă pe o cale
greşită dezvoltarea intelectuală şi emoţională a acestuia.
Toţi adulţii care fac parte din viaţa unui copil (părinte, bunic, profesor) ar trebui să înţeleagă
că acesta aşteaptă de la ei să-şi amintească şi să înţeleagă că au fost cândva de vârsta lui.
Până nu demult, educaţia elevilor a fost considerată responsabilitatea şcolii. Noile orientări
în educaţie aduc schimbări în sensul că familia trebuie implicată şi sub aspect educaţional şi
cultural. Factorul hotărâtor pentru succesul şcolar este colaborarea directă şi activă în cadrul
ecuaţiei şcoală-familie. Efectul colaborării cu părinţii asigură reuşita scopului educaţional. Pornind
de la necesitatea cunoaşterii sociopsihopedagogice a adolescentului, şcoala stabileşte colaborarea cu
familia sub diverse forme. Urmărind formele, comune, distincte şi diferenţiate pe care viaţa de elev
o prezintă, părinţii pot completa, susţine şi dezvolta personalitatea viitorului adult cu o singură
condiţie – colaborarea cu şcoala.
Părinții trebuie să vadă în şcoală un prieten, un colaborator, care-i poate ajuta prin atitudinea
nepărtinitoare pe care trebuie să o afișeze. Așadar, e o sarcină a școlii să identifice situațiile-
problemă din familiile copiilor, să dirijeze pe cât este posibil strategiile educative în favoarea
elevului și să conștientizeze că relația de colaborare școală-familie este determinantă în educarea
copiilor. Educația în familie devine astfel un proces de pregătire pentru viață, prin întâmpinarea și
rezolvarea problemelor de viață.
Atunci când părinţii colaborează cu şcoala copiii primesc un mesaj consecvent referitor la
procesul de învăţare şi studiu. Aşteptările comune îndrumă copilul către succes academic, şi îl ajută
să fie responsabil şi încrezător.
Bibliografie:
Băran Pescaru, Adina. Parteneriat în educaţie Familie – şcoală – comunitate, Editura Aramis
Print, Bucureşti, 2004
Baran, Adina, Familia azi. O perspectiva sociopedagogica, Aramis, 2004
Stancu, Ioana, Mic tratat de consiliere psihologică şi şcolară, Editura Sper, Bucureşti 2005
Vrasmas Ecaterina, Consilierea si educatia parintilor, Editura Aramis, 2004
Tribuna Învățământului.
- 1588 -
PROIECT DE ACTIVITATE TERAPEUTICĂ
Prof. psihopedagog Sledz Carmen

Propunător: Profesor psihopedagog Sledz Carmen

Tema: Terapia dislaliei
Subiect: Diferențierea sunetelor « p-b »
Etapa terapeutică: Terapie recuperatorie specifică
Clasa: pregătitoare
Elev: M.A.G.
Data nașterii: 03.12.2001
Diagnostic psihologic: - deficiență mintală severă (Q.I.-38); tulburare cu spectru autist, otită severă
netratată-rol negativ asupra dezvoltării limbajului
Diagnostic logopedic: dislalie polimorfă- formă accentuată; vocabular sărac, dificultăți în însușirea
scris-cititului
Data: 7.05.2017
Obiective operaționale
O1
– Sub îndrumarea profesorului, eleva să execute exercițiile necesare dezvoltării
mobilității corporale, obiectivul se consideră realizat dacă eleva execută cel puțin 3
exerciții;
O2
– Pe baza explicațiilor profesorului, eleva să execute exercițiile specifice terapiei
generale (dezvoltarea mobilității fono-articulatorii, educarea respirației și a auzului
fonematic), obiectivul se consideră realizat dacă eleva execută cel puțin 12 exerciții;
O3
– Cu sprijinul profesorului și având la dispoziție jucăriile, eleva să le recunoască, să le
denumească și să le aranjeze în funcție de utilitate; obiectivul se consideră realizat
dacă eleva recunoaște, denumește și aranjează jucăriile corespunzător;
O4
– Pe baza explicațiilor profesorului și având la dispoziție planșa și jetoanele, eleva să
- 1589 -
așeze jetonul la locul potrivit și să verbalizeze în propoziții acțiunea; obiectivul se
consideră realizat dacă eleva așează cel puțin 3 jetoane verbalizând în propoziții
acțiunea;
O5
– Cu sprijinul profesorului și având la dispoziție imaginile, eleva să realizeze puzzle-
ul; obiectivul se consideră realizat dacă eleva așează corect cel puțin 2 imagini.
Strategii didactice metode si procedee:

 de transmitere: observația, explicația, instructajul,
conversația
 de explorare: demonstrația
 de acțiune: exercițiul, jocul didactic
mijloace tehnice si material didactic:

 jucării
 jetoane cu imagini
 joc didactic-puzzle
 CD audio
Resurse didactice materiale:

 cabinet T.T.L.
 Timpul: 35
umane:
eleva: M.A.G.
diagnostic logopedic: dislalie polimorfă - formă accentuată;
vocabular sărac, dificultăți în însușirea scris-cititului
informaționale:
 programa T.T.L.
 Ionel Mușu, Cornelia Stănică, Ecaterina Vrășmaș,
“Terapia tulburărilor de limbaj-intervenții logopedice”,
Editura Fundației Humanitas, București, 1997
 Verza Emil, „Tratat de logopedie”, Editura Fundației
Humanitas, București, 2003
- 1590 -
 Verza Emil (coord.), „ Metodologii contemporane în
domeniul defectologiei și logopediei”, Facultatea de
Istorie-Filosofie, Catedra de Pedagogie-Psihologie,
București, 1987
Desfașurarea activității terapeutice
 moment organizatoric - organizarea elevei pentru desfășurarea activității și crearea unei

atmosfere destinse, relaxante.
1. TERAPIE RECUPERATORIE GENERALA - O1, O2 - cu sprijinul profesorului, eleva execută

exerciții necesare dezvoltării mobilității corporale, pe fond muzical.
 se fac exerciții specifice de terapie generală: dezvoltarea mobilității aparatului fono-
articulator:
 *antrenarea motricității faciale (exemplu umflă broscuța obrajii)
 *antrenarea motricității labiale (exemplu zâmbim și pupăm, ursulețul mănânca miere)
 *antrenarea motricității linguale (exemplu mâncăm o bomboană, ștergem dinții cu limba,
pisica își curăță blana, tic-tac-ul ceasului)
 Educarea respiratiei non-verbale:
 * exerciții pentru expirație (suflă în lumânare)
 *exerciții pentru inspirație (mirosirea florilor)
 *exerciții pentru învățarea inspirației diferențiale (alternarea inspirației pe cele două nări,
expir pe pronunție silabe-pa, pe, pi pi, po, pu.ba, be, bi, bo, bu- »
 Educarea auzului fonematic:
 exerciții pentru recunoașterea sunetelor din natură
 emiterea de onomatopee (pui, oaie); imitarea diferitelor sunete-toba-bum, apa (pic pic)
 METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE: demonstrația, exercițiul
 RESURSE DIDACTICE: palatograme - exemplificarea modului corect de pronunție,
jetoane cu imagini, jucării
 MODALITĂȚI DE EVALUARE: aprecierea modului de realizare a sarcinii, aprecierea
răspunsurilor, observare curentă.
2. TERAPIE RECUPERATORIE SPECIFICĂ - O3, O4 - în cadrul jocului didactic, « Casa

bebelușului », se prezintă jucăriile (casa și mobilierul specific), eleva le recunoaște, le denumește și
- 1591 -
le aranjează în funcție de utilitate.
 METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE: explicația, exercițiul, observația, jocul didactic,
conversația
 RESURSE DIDACTICE: jucării
 MODALITĂȚI DE EVALUARE: aprecierea modului de realizare a sarcinii, observare
curentă
 prin jocul didactic, eleva așează jetoanele cu imagini pe planșa și verbalizează acțiunea- O4.
 METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE: explicația, exercițiul, observația, conversația
 RESURSE DIDACTICE: planșa, jetoane cu imagini
 MODALITĂȚI DE EVALUARE: aprecierea raspunsurilor, proba practica, analiza modului
de lucru.
3. EVALUARE - O5 - având la dispoziție jetoanele cu imagini, eleva să le potrivească, realizând

puzzle-ul.
 METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE: explicația, exercițiul, observația, conversația
 RESURSE DIDACTICE: jetoane cu imagini
 profesorul face aprecieri cu privire la activitatea desfășurată.
- 1592 -
PROIECT EDUCAŢIONAL
ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
„PĂDUREA, PLĂMÂNUL VERDE AL TERREI”
Prof. Smîrcea Teodora Emilia

Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu” Alexandria, jud. Teleorman
Coordonator proiect: prof. Smîrcea Teodora
Motivaţie:
Atragerea elevilor în activităţi educative pe teme ecologice prin formarea şi consolidarea
unor deprinderi de comportament civilizat prin respectarea normelor de protecţie a factorilor de
mediu, contribuind la dezvoltarea durabilă a ceea ce avem mai preţios “Mediul înconjurător”
Justificarea proiectului:
Prin acţiunile justificate în cadrul proiectului se urmăreşte creşterea gradului de
conştinetizare a elevilor privind problemele de mediu, consecinţele defrişării pădurilor asupra
mediului şi dezvoltarea simţului civic al acestora, prin implicarea lor în acţiuni de plantare de
copaci şi ecologizare a pădurilor, parcurilor etc.
Obiectiv principal:
Prin acţiunile de plantare de copaci şi ecologizare desfăşurate, avem ca obiectiv principal
ocrotirea naturii şi protejarea mediului înconjurător.
- 1593 -
- Conştientizarea şi sensibilizarea elevilor cu problemele mediului;
- Antrenarea elevilor în acţiuni de împădurire şi ecologizare;
- Participare la acţiuni organizate cu prilejul “Lunii Pădurii”, 15 martie – 15 aprilie;
- Corelarea activităţilor organizaţiilor de tineret cu obiectivele Agenţiei pentru Protecţia
Mediului Teleorman.
Adresabilitate:
Elevii claselor: a XII a A, a XI a D, a XI a H;
Parteneri:
APM Teleorman
Loc de desfăşurare:
Liceul Tehnologic ”Nicolae BĂLCESCU” Alexandria
Perioada:
15 martie – 15 aprilie 2017
Resurse materiale:
- unelte agricole pentru plantarea puieţilor;
- material săditor;
- echipament pentru colectarea selectivă a deşeurilor;
- pliante.
Activităţi propuse:
- lansarea proiectului în consiliile elevilor de la clasele implicate;
- activităţi de ecologizare în ferma didactică, parcul dendrologic şi curtea şcolii;
- activităţi de plantare a puieţilor.
Evaluarea proiectului:
- numărul elevilor participanţi la activităţi;
- starea parcului dendrologic şi a spaţiilor verzi;
- numărul puieţilor plantaţi;
- impactul pe care îl au acţiunile desfăşurate în rândul elevilor şi comunităţii locale.
- 1594 -
PROIECT DIDACTIC:
„MATILDA DUPĂ ROALD DAHL”
Prof. înv. primar Solcan Iuliana

Şcoala Gimnazială nr. 2 „Tudor Vladimirescu” Albești, jud. Botoșani
DATA: 08.05.2017
CLASA: a III –a A
PROPUNĂTOR: Solcan Iuliana
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Școala Gimnazială nr.1 Albești, Botoșani
Structura - Școala Gimnazială nr.2 T.Vladimirescu
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Comunicarea politicoasă și relațiile cu ceilalți
SUBIECTUL: Matilda după Roald Dahl
TIPUL LECTIEI: consolidare
DISCIPLINE INTEGRATE: Matematica
Arte vizuale şi abilității practice
Educație civică
Muzică și mișcare
SCOPUL LECŢIEI: dezvoltarea deprinderii de a citi corect, cursiv, conştient şi expresiv; formarea
capacităţii de a se exprima în propoziţii corecte din punct de vedere logic şi gramatical,
desprinderea de informații esențiale dintr-un text citit.
 LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
1.1. Extragerea unor informații de detaliu dintr-un text informativ sau literar accesibil
2.1. Descrierea unui obiect/unei ființe din universul apropiat pe baza unui plan simplu
2.5. Adaptarea vorbirii la diferite situații de comunicare în funcție de partenerul de dialog
3.1. Extragerea unor informații de detaliu din texte informative sau literare
3.2. Formularea unui răspuns emoțional față de textul literar citit
3.3. Formularea unei păreri despre o povestire/personajele acesteia
3.5. Sesizarea unor regularități ale limbii pe baza textului citit
4.5. Manifestarea disponibilităților pentru transmitera în scris a unor idei
- 1595 -
 MATEMATICĂ
1.1. Observarea unor modele/regularități din cotidian, pentru crearea de raționamente proprii
1.2. Aplicarea unei reguli pentru continuarea unor modele repetitive
3.1. Localizarea unor obiecte în spațiu și în reprezentări, în situații familiare
 ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂȚI PRACTICE
2.5. Participarea la activități integrate adaptate nivelului de varstă, în care se asociază elemente de
exprimare vizuală muzicală, verbală, kinestezică
 EDUCAȚIE CIVICĂ
1.2. Identificarea unor trăsături morale definitorii ale persoanei
 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
2.1. Cântarea individuală, în mici grupuri, în colectiv, cu asocierea unor elemente de mișcare și de
acompaniament muzical
O1- să citescă corect, cursiv și conștient un text literar cunoscut;
O2- să desprindă informații esențiale din textul citit;
O3- să delimiteze fragmentele textului și să le asocieze cu ideile principale;
O4- să identifice părți de vorbire cunoscute;
O5- să valorifice cunoștințele anterioare în situații noi apărute pe parcursul lecției;
O6- să formuleze întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit.
METODE ŞI PROCEDEE: citirea explicativă, învăţarea prin descoperire, conversaţia
euristică, explicaţia, jocul didactic, explozia stelară, metoda cadranelor;
MIJLOACE DIDACTICE: fişe de lucru, manual, caiet, planşe, foi de flipchart;
FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală, în perechi, pe grupe.
RESURSE:
 TEMPORALE: 45 minute
 UMANE: 24 elevi
 BIBLIOGRAFICE:
 Ministerul Educaţiei Naționale, Programa Şcolară clasele a III-a - a IV-a nr.
5003/02.12.2014
 Caietul elevului pentru clasa a III-a, Editura intuitext-2016
 “Activităţi în completarea programului din ciclul primar”, Editura Euristica, Iaşi 2004
- 1596 -
 Dicţionarul şcolar
 Hobjila Angelica, Elemente de didactica a limbii şi literaturii romane pentru ciclul
primar, Iasi, Editura Junimea, 2006;
 Didactic.ro
SCENARIUL DIDACTIC
STRATEGII DIDACTICE
SECVEN-
Mijloace
ȚELE Ob CONȚINUTURI Metode și Forme de Evaluare
de învăță-
LECTIEI procedee organizare
mânt
1. Moment
Verific dacă toţi elevii au conversația frontal observarea
organiza-
toric materialele necesare: manuale, comportamen-
(1 min.)
caiete, instrumente pentru scris tului
(creioane colorate, stilouri).
2. explicația
O5 Port cu elevii o discuție manualul frontal aprecieri
Verificarea conversația
cunostinte- O6 despre lecția pe care au avut-o exercițiul verbale
lor
de pregătit pentru astăzi:
anterioare
(1 min.) -Cine era Matilda?
- Ce rugăminte i-a adresat ea individual
tatălui?
-Unde a plecat fetița?
-Cum a reacționat bibliotecara?
Verific cantitativ și calitativ
tema pentru acasă.
3. Captarea
Elevii, distribuiți în 5 grupe, au conversația jetoane frontal observarea
atenţiei
(5 min.) pe bănci jetoane cu silabe. comportamen-
Alcătuiesc oral cuvinte cu tului
silabele de pe jetoane, apoi le
așează aleatoriu la tablă.
Alcătuiesc cu acele silabe
cuvântul COPILĂRIE.
(anexa1)
4.
Anunț elevii că vor reazliza conversația frontal
Anunţarea
temei şi pe parcursul întregii zile o
enunţarea
incursiune în copilărie.
obiectivelor
(1 min.) Scriu titlul lecției pe tablă și
enunț obiectivele pe înțelesul
elevilor.
- 1597 -
STRATEGII DIDACTICE
SECVEN-
Mijloace
de învăță-
mânt
5. Dirijarea
O1 a) Citirea textului: citirea manual frontal; evaluare orală
invatarii
(20 min.) Se citește textul Matilda după explicativă; caiet individual;
Roald Dahl, integral, pe
citirea planșe pe grupe;
fragmente, în lanț.
b)Lectura model a textului. selectivă; fișe de
O2 c)Decodarea textului. conversația; lucru
1. Formulează întrebări
explicația;
referitoare la Matilda, folosind
O6 informațiile din text. exercițiul;
Cine? explozia
stelară;
Ce? Unde?
Matil
da
O2 Când? De ce? exercițiul individual
O3 2.Transcrie enunțurile sugerate citirea

de imagini. (anexa2)
O1 explicativă
d) Delimitarea fragmentelor explicația
textului și identificarea ideilor conversația
principale:
euristică
Se realizează lectura integrală a
textului;
a)Completează enunțurile cu individual aprecieri
informații din text:
verbale;
-Fetița a terminat de citit...(toate
cărțile pentru copii)
-Bibliotecara a rămas...de
O5 Matilda(uimită)
-Matilda i-a cerut tatălui ei...(să-
i cumpere o carte)
-Fetița a plecat singură
spre...(biblioteca din orășel)
-Matilda află de la ... unde
găsește cărțile pentru
copii(bibliotecară)
O5 b)Transcrie enunțurile în exercițiul individual
ordinea derulării întâmplărilor
frontal aprecieri
din text.
c)Delimitează textul în pe grupe verbale
fragmente cu ajutorul planului
O5 de idei.
Pentru a fi siguri că am înțeles
- 1598 -
STRATEGII DIDACTICE
SECVEN-
Mijloace
de învăță-
mânt
textul vom rezolva câteva
exerciții:
1. Scrie câte o propoziție în care

să folosești cuvintele subliniate:
Ești cam răsfățată!

O4 Îmi amintesc c-am învățat să
citesc la șase ani.
2. Adaugă silaba ne- înaintea

cuvintelor date pentru a forma
noi cuvinte:
început-
înțeles-
permis-
răbdătoare-
terminat-
serioasă-
3.Completează tabelul,
respectând cerințele:
Cuvânt Parte Număr

de
vorbire
bibliote
că
textul
imagini
frumoas
ă
citește
poze
autor
celebră
6.
O2 Completați cadranul: metoda fișe de pe grupe aprecieri
Obținerea
performan- O5 cadranelor lucru verbale
ței
1.Numește 2.Câți ani

personajele are Matilda?
din
fragmentul
citit.
- 1599 -
STRATEGII DIDACTICE
SECVEN-
Mijloace
de învăță-
mânt
3. Scrie 4. Realizeză
numele cărții un desen
preferate. care să o
înfățișeze pe
Matilda.
O5 Care credeți că era cel mai de exercițiul fișe de individual observare

7.
Realizarea preț lucru pentru Matilda? lucru sistematică
feed-back-
Completând corect rebusul,
ului
(4 min.) puteți descoperi singuri.
Fișă de lucru (Anexa 3).
O5 Intonarea cântecului O LUME exercițiul evaluare orală

8. Activitate
în MINUNATĂ
completare
(10 min.)
9. Activități Aprecieri generale

aprecieri cu
de
încheiere Evidenţierea elevilor care calificative
(3 min.) au fost activi
şi recompensarea grupei
câștigătoare cu un
fragment din citatul zilei.
COSTEL ZĂGAN
- 1600 -
Anexa 1
CO PI LA
RI A
Anexa 2
Anexa 3
1.Numește personajele din fragmentul citit. 2.Câți ani are Matilda?
3. Scrie numele cărții preferate. 4. Realizează un desen care să o înfățișeze pe Matilda.
- 1601 -
Anexa 4
Completează rebusul:
1. Cuvânt cu sens opus pentru TERMINĂ

2. Cuvânt cu sens opus pentru ALARMATĂ
3. Cuvânt cu sens asemănător pentru DORESC
4. Cuvânt cu sens asemănător pentru COPILĂ
5. Cuvânt cu sens asemănător pentru FAIMOASĂ
- 1602 -
PROIECT EDUCATIV:
„CINSTIREA DOMNULUI CARAGIALE”
Prof. Solomon Ileana

Școala Gimnazială Porumbacu de Jos, jud. Sibiu
“Vorba nu e sa umpli lumea larga cu o opera, ci o

opera stramta s-o umpli cu lumea, fiindca o opera trebuie
sa traiasca in lung, nu in larg, ca raza care strabate
drept inainte …”
I.L. Caragiale
Responsabili de proiect: SOLOMON ILEANA

Scopul proiectului: familiarizarea elevilor cu cele mai importante aspecte din viata si opera
scriitorului I. L. Caragiale; pretuirea valorilor culturale romanesti;
Grupul tinta: elevii claselor gimnaziale
Locul desfasurarii: sala de clasa, C.D.I., Biblioteca Scolara -Porumbacu de jos
Perioada desfasurarii: 16 - 30.01.2017
Colaboratori: cadre didactice din școală
Activitati:
Locul
Nr.
Denumirea activitatii desfasura Perioada Responsabili
crt.
rii
1. “Nenea Iancu” autorul
Momentelor si Schitelor
- scurta informare a copiilor despre
viata si frumoasa opera a scriitorului
I. L. Caragiale
- informarea elevilor cu privire la Sala de Ianuarie Solomon Ileana
modul de desfasurare a activitatii clasa 2017
-lecturarea unor texte din proza
scurta, dupa o bibliografie data, a
nuvelei ‘’Doua loturi’’si pentru elevii C.D.I
- 1603 -
Locul
Nr.
Denumirea activitatii desfasura Perioada Responsabili
crt.
rii
din cls. a VIII-a a piesei « O scrisoare
pierduta »
2. Caragiale - trecut si prezent
-vizita la biblioteca si la C.D.I. -Bibl. Ianuarie Solomon Ileana
pentru a descoperi lucruri noi despre scolara 2017
marele clasic
3. Caragiale – Concurs de citit Ianuarie
- desfasurarea concursului Sala de 2017 Solomon Ileana
- valorificarea educativa a operelor clasa
autorului
- premierea elevilor
Evaluare: organizarea unei expozitii cu lucrarile elevilor, diplome.
Bibliografie:
-Schițele: Vizita, D-l Goe, Un pedagog de școală nouă, Lanțul slăbiciunilor, Triumful
talentului, Bacalaureat. Bubico, Five o clock.
-Nuvela: Doua loturi.
-Comedia: O scrisoare pierduta (Clasa a VIII-a).
Director,
………………….
- 1604 -
- 1605 -
PROIECT DIDACTIC:
APLICAȚII RECAPITULATIVE LA
„CONGRUENȚA TRIUNGHIURILOR”
Prof. Someșan Ramona

Școala Profesională Dumești, jud. Iași
Data: 9.11.2017
Clasa: a-VI-a
Profesor: Someșan Ramona
Obiectul: matematică – geometrie
Unitatea de învățare: Congruența triunghiurilor
Subiectul lecției: Aplicații recapitulative la ,,Congruența triunghiurilor “.
Tipul lecției: Lecție de recapitulare.
Metoda de verificare a cunoștințelor: Orală, prin rezolvări de exerciții și probleme.
Durata lectiei: 50 min.
Loc de desfășurare: sala de clasă
1. Folosirea corectă a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare.
2. Exprimarea și redactarea corectă și coerentă în limbaj formal sau cotidian a rezolvării sau a
strategiilor de rezolvare a unei probleme.
3. Analiza unei situații problematice și determinarea ipotezelor necesare pentru obținerea
concluziei.
4. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual, cuprinse în enunțuri
matematice.
5. Utilizarea corectă a algoritmilor matematici în rezolvarea de probleme cu diferite grade de
dificultate, sau pentru caracterizarea locală sau globală a unei situații concrete.
1. Identificarea triunghiurilor în configuraţii geometrice date.
2. Stabilirea congruenţei triunghiurilor oarecare.
3. Clasificarea triunghiurilor după anumite criterii date sau alese.
4. Exprimarea proprietăţilor figurilor geometrice în limbaj matematic.
- 1606 -
5. Aplicarea metodei triunghiurilor congruente în rezolvarea unor probleme matematice sau
practice.
Obiectivul fundamental: Reactualizarea cunoștințelor despre:triunghi (definiție, elemente,

clasificare), perimetrul și congruența triunghiurilor (cazuri de congruență).
Obiective cognitive:
 să recunoască și să construiască diferite tipuri de triunghiuri
 să recunoască elementele unui triunghi și să cunoască noțiunea de perimetru.
 să învețe cazurile de congruență ale triunghiurilor oarecare
 să prezinte într-o manieră clară, corectă şi concisă, oral sau în scris, succesiunea operaţiilor
din rezolvarea unei probleme, folosind terminologia şi notaţiile adecvate.
Obiective psihomotorii:
 să scrie lizibil pe caiete şi la tablă.
Obiective afective:
 să fie atenţi;
 să participe afectiv şi activ la lecţie.
Principii didactice:
 principiul participării şi învăţării active;
 principiul asigurării progresului gradat al performanţei;
 principiul conexiunii inverse;
 conversaţia dirijată, explicaţia, observaţia, exerciţiul, metoda ciorchinelui, problematizarea,
algoritmizarea, munca diferențiată, munca independentă.
Mijloace de realizare:
 Bibliografice:
- Serdean, I.,Sorin Peligrad, Adrian Țurcanu, Algebra,Geometrie:clasa a VI-a,Comper,
Colecția Mate 2000+Standard, Editura Paralela 45, Pitesti, 2011
- George Turcitu, Ionică Rizea, Ion Chiriac, Constantin Basarab, Maria Duncea, Petre
Ciungu, Manual clasa a VI-a, Editura Radical.
- Programa școlară aprobată prin Ordinul Ministrului Educației Cercetării și Tineretului NR.
5097/09.09.2009
- 1607 -
 materiale: fişe de lucru, caiete, culegere, marker diverse culori.
Forme de organizare: frontală şi individuală.
Procedee de evaluare: analiza răspunsurilor, observarea sistematică a elevilor, verificarea

cantitativă și calitativă a temei.
Strategii didactice
Etapele
Competențe Conținutul lecției
lecției Metode, Forme de
procedee activitate
I) Moment Se asigură condiţiile optime pentru
organizatoric desfăşurarea lecţiei; se face conversaţia frontal
prezenţa şi se notează absenţii.
II)
Verificarea Se verifică tema pentru acasă. Dacă conversaţia frontal
cunoştinţelor sunt exerciții nerezolvate, se vor
anterioare şi efectua la tablă sau se vor da
a temei indicații elevilor.
pentru acasă
III)
Anunţarea Se captează atenţia clasei prin conversaţia frontal
temei şi a anunţarea temei lecţiei şi a
obiectivelor obiectivelor.
Se reactualizează cunoştinţele
CS1 elevilor despre: conversaţia frontal
o Triunghi (def, elemente, şi
CS2 clasificare, perimetru).
IV) o Cazuri de congruență: individual
Dirijarea CG3 L.L.L, U.L.U, L.U.L, L.U.U.
învăţării CG4
CG5 Elevii vor recapitula noțiunile
cerute sub îndrumarea profesorului,
realizând la tablă o schemă
CS1 recapitulativă sub formă de
ciorchine. frontal
După etapa de recapitulare, conversaţia şi
profesorul propune elevilor o fişǎ individual
CS2 de lucru cu probleme de geometrie
în vederea aplicării noțiunilor
teoretice amintite, în rezolvarea Rezolvarea de
CS3 acestora. probleme
Se vor împărţi fişele de lucru.
CS4 Elevii vor rezolva cerinţele din

- 1608 -
Strategii didactice
Etapele
Competențe Conținutul lecției
lecției Metode, Forme de
procedee activitate
fişa de lucru. conversaţia frontal
şi
Pe rând, câte un elev rezolvă la individual
tablă câte o problemă.
CG3 Se urmăreşte realizarea desenului

în concordanţă cu cerinţele
problemei
CS5 Ceilalţi elevi lucrează în caietele de

clasă şi se corectează reciproc.
Dacă e nevoie profesorul sau

elevii pot interveni.
Se impune supravegherea
permanentă a elevilor pentru
desfăşurarea în condiţii optime a
lecţiei.
V)
Asigurarea Elevii vor rezolva problema 3 Exerciţiu frontal
feedback- individual şi 7 frontal din partea a problematizare şi
ului II-a. a fișei de lucru. individual
La sfârşit au loc concluziile şi

VI) aprecierile profesorului. Conversaţie frontal
Evaluarea
Elevii îşi exprimă părerea în
legătură cu activitatea susţinută,
Sunt notaţi elevii care s-au

remarcat la lecţie.
VII) Tema O3, O4 Vor rămâne ca temă pentru acasă Conversaţie frontal
pentru acasă problemele neefectuate din fişa de
lucru.
Profesorul oferă indicaţii pentru
rezolvarea temei dacă este cazul.
- 1609 -
Fișă de lucru - Aplicații recapitulative la unitatea de învățare
,,Congruența triunghiurilor’’ Clasa a VI-a
I) 1) Desenați un triunghi oarecare ascuțitunghic EFG și precizați:

a) unghiul opus laturii [EG]
b) latura opusă EGF;
c) unghiurile alăturate lui [ FG]
Apoi desenați un punct R ∈ Int EFG și Q ∈ Ext EFG.
2) Laturile unui triunghi au lungimile 3 cm, 4 cm și 5 cm. Perimetrul triunghiului
este…
3) Perimetrul unui triunghi isoscel ABC este 17 cm și AB = 5 cm. Aflați lungimile
laturilor [AC] și [ BC].
4) Dacă PQR este dreptunghic cu m PQR) = 90 atunci:
a) ipotenuza triunghiului este…
b) catetele triunghiului sunt … și …
5) Indicați prin săgeți corespondența corectă între coloanele A și B:
A B
1) Triunghiul ascuțitunghic are a) un unghi obtuz
2) Triunghiul dreptunghic are b) toate unghiurile ascuțite
3) Triunghiul obtuzunghic are c) un unghi drept
II) 1) În ABC, punctul M este mijlocul [ BC]. Triunghiurile ABM și ACM au

perimetrele egale. Arătați că ABM ACM.
III)
A
B C
M
2) Segmentele [AB] și [ CD], au același mijloc, punctul O.
- 1610 -
a) Realizați desenul corespunzător.
b) Arătați că AOD BOC.
3) Într-un triunghi ABC, raportul laturilor AB și AC este . Știind că
perimetrul este 24 cm și BC = 10 cm, aflați natura ABC.

4) În figura de mai jos ABC DCB și ACB DBC. Demonstrați că
BAC BDC și [ AC] [BD].
A D
B C
5) În figura următoare AE = BC, AD = BD, și DE = DC.
Demonstrați că E C.
A B
  
 

E D C
6) În figura de mai jos [OA] [ OD], [OB] [ OE] și [OC] [ OF].

Demonstrați că ABC DEF.
F A
E O B
D C
7) În figura de mai jos avem două cercuri cu centrul în O (concentrice). Știind că

AOB COD, demonstrați că [AB] [ CD].
B
D
AA O O
C
- 1611 -
Schemă recapitulativă sub formă de ciorchine
- 1612 -
PROGRAMA PENTRU ACTIVITATEA OPŢIONALĂ
„TAINELE POVESTILOR”
- OPŢIONAL INTEGRAT -
Prof. înv. primar Spătaru Vergina

Şcoala Gimnazială Calopăr, jud. Dolj
DURATA: 1 AN
ANUL ŞCOLAR: 2017/2018
CLASA: PREGĂTITOARE
Prof. înv. prim. SPATARU VERGINA,
SCOALA GIMNAZIALA CALOPAR STRUCTURA SALCUTA
ARGUMENT
Creativitatea constituie o disponibilitate, o potenţialitate a întregii personalităţi, fiind una din

cele mai mari producătoare de valori umane, sociale şi educaţionale.
Vârsta şcolară mică este perioada care se caracterizează printr-un remarcabil potenţial
creativ. Acum copiii dobândesc deprinderea de a-şi exprima ideile, impresiile, gândurile, dorinţele
într-o formă nouă, inteligentă, cursivă, creatoare. Dacă această perioadă nu este fructificată,
pierderile ce se produc vor fi mari, iar recuperările ulterioare vor fi parţiale şi adesea minime.
,,Există, adesea, în prima copilărie – spunea Gaston Berger – o prospeţime a imaginaţiei, o
curiozitate neobosită, un fel de geniu poetic, pe care savanţii sau artiştii, ajunşi la maturitate, nu le
pot regăsi decât cu mare greutate.”
Limbajul reprezintă modul cel mai direct şi adesea cel mai la îndemâna şcolarilor de
exprimare a creativităţii. Pornind de la memorarea, la început mecanică şi apoi tot mai conştientă a
cuvintelor, expresiilor, copiii ajung să le folosească în contexte noi, atât cu sensul lor real, dar şi cu
- 1613 -
sens figurat. În acest ultim caz putem vorbi de tendinţa clară a şcolarului de a inventa, de a crea în
materie de comunicare.
Dar pentru a crea în mod conştient copilul trebuie să aibă exemple, să trăiască printre
poveşti, povestiri, poezie de calitate. Literatura pentru copii este foarte bogată şi oferă posibilităţi
nemăsurate de receptare, de înţelegere şi interpretare, de influenţare pozitivă
Sarcina învăţătoarei este aceea de a identifica de timpuriu, din marea masă a copiilor de 6-7
ani, pe aceia care dispun de potenţial creativ într-o mai mare măsură şi de a-i îndruma, încuraja în
demersul lor, călăuzindu-i într-o lume minunată, aceea a operelor literare valoroase, din literatura
pentru copii.
Tocmai acest lucru îşi propune acest opţional.
ARII CURRICULARE VIZATE:

• Limbă şi comunicare
• Consiliere și orientare
• Arte şi tehnologii
DISCIPLINE IMPLICATE:
- Comunicare în limba română (C.L.R.)
- Dezvoltare personală (D.P.)
- Arte vizuale și abilități practice (A.V.A.P.)
- Muzică și mișcare (M.M.)
1. Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare (CLR);
2. Realizarea de creații funcționale și /sau estetice folosind materiale și tehnici elementare diverse
(AVAP);
3. Exprimarea adecvată a emoțiilor în interacțiune cu copii și adulți cunoscuți (DP);
4. Exprimarea unor idei,sentimente și experiențe prin intermediul muzicii și mișcării, individual sau
în grup (MM).
CLR
1.1. Sesizarea semnificaţiei globale a unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar
1.2. Recunoaşterea unor detalii dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi rar
- 1614 -
AVAP
2.1. Observarea unor caracteristici simple ale materialelor întâlnite în mediul familiar
DP
2.2 Identificarea regulilor de comunicare în activitatea școlară
MM
3.1. Manifestarea liberă, adecvată, pe muzică, apelând la diverse forme de exprimare.

CLR - realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în
1.1.Sesizarea semnificaţiei mesaj
globale a unui mesaj scurt, - aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri scurte care
pe teme familiare, rostit testează înţelegerea globală a textului audiat
clar şi rar - formularea de răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui
mesaj/scurt text audiat
- repovestirea unor secvenţe preferate, dintr-un text audiat
1.2.Recunoaşterea unor - recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc ca sens cu un
detalii dintr-un mesaj mesaj audiat anterior
scurt, rostit clar şi rar - participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor - ascultător, folosind
păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.
- audierea unor poveşti citite, înregistrate/povestite de adulţi/copii
DP - identificarea și denumirea emoțiilor de bază ale personajului.
2.2Identificarea regulilor - exerciții de identificare a regulilor de comunicare în imagini
de comunicare în - jocuri de tipul Continuă povestea
activitatea școlară - jocuri de rol cu marionete ilustrând modalități pozitive/negative
de interacțiune verbală sau fizică
AVAP -gruparea materialelor după criterii date – Exemplu: jocul
2.1. Observarea unor „Cenuşăreasa”: „Ajut-o pe Cenuşăreasa să pună în coşuleţe
caracteristici simple ale diferite, materiale de acelaşi fel” etc.
materialelor întâlnite în - formularea de întrebări şi răspunsuri la întrebări despre utilitatea
mediul familiar. şi aspectul obiectelor întâlnite în mediul familiar – Exemplu:
„Ajut-o pe Hannah Montana să înţeleagă de ce avem nevoie de
şireturi? De ce avem nevoie de fular şi căciulă iarna? De ce avem
nevoie de suporturi pentru
creioane?” etc.
MM - audierea unor creaţii muzicale care declanşează mişcarea liberă,
3.1. Manifestarea liberă, spontană.
adecvată, pe muzică, - organizarea unor jocuri inspirate de muzica audiată
apelând la - jocuri pe cântec cu executarea unor mișcări potrivite conținutului
diverse forme de exprimare de idei al textului (acțiuni, personaje)
- 1615 -
CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII:
1. Literatura pentru copii – universul fantastic al copilăriei
Poveşti din literatura română.
Ion Creangă - „Povestea lui Harap Alb”

- „Ursul pacalit de vulpe”
Ioan Slavici - „Doi feti cu stea in frunte”
- „Ileana cea sireata”
Poveşti din literatura universală.
Fraţii Grimm - ,,Printul fermecat”

- ,,Craiasa albinelor”
H.C.Andersen - ,,Hainele imparatului”
- ,,Craiasa Zapezilor”
2. Activităţi creative
- interpretarea de roluri – personaje din poveştile studiate
- realizarea de creaţii proprii
In cadrul activitatilor voi folosi:

- jocul didactic: jocul de rol, dramatizarea;
- tratarea diferentiata, munca independenta, in perechi si pe echipe.
Voi stimula permanent creativitatea si imaginatia elevilor pentru a trezi interesul fata de
lectura.
Voi urmari responsabilizarea elevilor.
* concursuri de creaţie la nivelul clasei, al şcolii, al comunităţii locale sau concursuri

naţionale pentru şcolari;
- 1616 -
* spectacole cu dramaţizări după texte literare aparţinând autorilor consacraţi ori după
textele create de şcolari;
* o culegere de texte create de copii.
ATITUDINI SI VALORI:
- Capacitatea de atenție și ascultare;

- Colaborarea;
- Cooperarea;
- Deprinderi de muncă independentă.
BIBLIOGRAFIE
1. Elena Petroaia, Dumitru D. Pârâială, Viorica Pârâială – Discipline opţionale la clasele I-IV,
Colecţia Collegium, Editura Polirom, Iaşi, 2000;
2. Lidia Ţugulan, Maria Florea. Literatură pentru copii. E.D.P, Bucureşti, 1992;
3. Marcela Peneş – Dezvoltarea vorbirii – grupa pregătitoare, Editura Aramis, Bucureşti, 1998;
4. Vasile Molan, Marcela Peneş – Culegere de texte literare pentru clasele I-IV, Editura Aramis,
Bucureşti, 1996;
5. Romeo Popescu – Grădina Bunicului, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1989;
6. Lev Tolstoi – Povestiri pentru copii, Editura Tribuna, Craiova, 1992.
- 1617 -
APLICAŢII UTILE PROFESORULUI DIRIGINTE
Prof. Spiridon Liliana Daniela

Numeroase situaţii din viaţa cotidiană pot fi modelate cu ajutorul teoriei grafurilor. Teoria
grafurilor este o importanta aplicaţie a combinatoricii matematice în inginerie, informatică chiar şi
filosofie. Grafurile mai au importanţă în chimie (structura benzenului este o structură graf), fizică
(modelarea circuitelor electrice şi a legilor lui Kirchoff), industrie (rezolvarea problemei
transportului pe rute minime), informatică (transferul pachetelor pe Internet).
„Grafurile se folosesc pentru a exprima relaţii între obiecte. Ele pot să modeleze o arie
întinsă de probleme din domenii foarte variate, de la arheologie la psihologia socială.” (Ivaşc, 1996,
14).
Un capitol aparte al grafurilor este cel al utilizării acestora în studiul grupurilor sociale. Un
graf care modelează un astfel de grup social ar avea muchii corespunzător relaţiilor de simpatie sau
antipatie dintre membrii grupului, reprezentaţi prin varfurile grafului. Astfel studiul grupului social
poate fi făcut într-un cadru matematic adecvat folosind teoria grafurilor.
Voi exemplifica utilitatea grafurilor şi a algoritmilor pentru grafuri în practica şcolară,
considerând clasa de elevi ca un grup social, la a cărui referire s-a făcut anterior. Astfel mulţi dintre
algoritmii grafurilor, pot fi aplicaţi cu succes, furnizând rezultate spectaculoase pentru o clasă de
elevi.
Vor fi prezentate o serie de probleme cu care un diriginte de la o clasă se confruntă foarte
des. Pentru fiecare dintre aceste probleme va fi implementat cu algoritm şi în final un program cu o
interfaţă foarte prietenoasă, ce va putea fi folosit fără nici o dificultate de către un profesor de orice
specialitate. Singura activitate a profesorului va fi aceea ca pe baza relaţiilor dintre elevii clasei să
alcătuiască fisierul cu datele pe care le va folosi programul.
Fiind profesor şi diriginte al unei clase m-am „lovit” periodic de astfel de probleme specifice
unei clase de elevi. Şi atunci am considerat că ar fi utile astfel de programe care oferă o serie de
răspunsuri dirigintelui despre clasa pe care o conduce, raspunsuri foarte utile în administrarea
ulterioară a colectivului de elevi.
Exemple de aplicatii ce pot fi realizate si utilizate de succes la clasă de către profesorii
diriginti şi nu numai:
 Aflarea liderului clasei de elevi
 Numarul „bisericuţelor” din clasă
- 1618 -
 Vizita dirigintelui la domiciliul elevilor
 Clasamentul obţinut în urma desfăşurării unui concurs
 Stabilirea traseului unei excursii
 Perechi de lucru bazate pe relaţiile dintre elevi
 Aflarea gradului de apreciere reciprocă a elevilor din clasă
 Stabilirea numărului de prieteni pentru fiecare dintre elevii clasei.
Clasa doreşte să-şi petreacă vacanţa călătorind prin ţară cu autocarul şcolii. Cu harta în faţă,
organizatorii încearcă să stabilească traseul nu neapărat cel mai scurt pe care ar putea să-l urmeze,
dar sa treacă prin toate oraşele dorite, prin fiecare oraş exact o singură dată, şi să se întoarcă în
oraşul de plecare. De pe hartă se pot citi distanţele in kilometri între oraşe.
Şeful clasei (sau dirigintele) propune locurile pentru vizitare, traseele, iar organizatorii
trebuie să facă în aşa fel încât fiecare traseu să includă un loc o singură dată.
Organizatorii calculează lungimea fiecarui traseu (adică trebuie să aleagă traseul cel mai
scurt), durata de staţionare, trebuie să evite trecerea prin acelaşi loc de mai multe ori.
Algoritmul Roy Floyd determină costul minim al drumului dintre oricare două vârfuri x, y,
precum şi ce noduri include un astfel de drum.
Plecăm de la urmatoarea idee: dacă drumul minim între două noduri oarecare i şi j trece
printr-un nod k, atunci drumurile de la i la k şi de la k la j sunt la rândul lor minime. Pentru
fiecare pereche de noduri (i,j), cu i, j ∈{1, 2,..., n}, procedăm astfel:
• Dăm lui k pe rând valorile 1, 2, ...,n, pentru ca nodul k despre care vorbeam mai sus poate
fi, cel puţin teoretic, orice nod al grafului. Pentru fiecare k:
• Dacă suma dintre costul drumului de la i la k şi costul drumului de la k la j este mai mică
decât costul drumului de la i la j, {a[i,k]+a[k,j]<a[i,j]}, atunci drumul iniţial de la I la j este
înlocuit cu drumul indirect i⟶k⟶j. această înlocuire fireşte că se va opera ca atare în
matricea costurilor: {a[I,j]:=a[I,k]+a[k,j]}.
Prezint în continuare procedura generare care conţine algoritmul descris:
PROCEDURE generare_matrice;
VAR I,j,k: integer;
Begin
For k:=1 to n do
For i:= 1 to n do
For j:=1 to n do
- 1619 -
If a[I,k]+a[k,j]<a[I,j] then a[I,j] := a[I,j] +a[k,j];
End;
C++
void roy_floyd ()
{
int i, j, k;
for (k=1;k<=n;k++)
for (i=1;i<=n;i++)
for (j=1;j<=n;j++)
if (C[i][k]!=INF && C[k][j]!=INF)
if (C[i][j]>C[i][k]+C[k][j])
{
C[i][j] = C[i][k]+C[k][j];
tata[i][j] = tata[k][j];
}
}
program algoritm_roy_floyd;
const pinf=10000;
type matrice=array[1..50,1..50] of integer;
var a:matrice;
n,xs,xf:integer;
opt:char;
{citim graful utilizand matricea ponderilor forma I}
procedure citire(var a:matrice;var n:integer);

var
i,j,cost:integer;
begin
write('n=');
readln(n);
for i:=1 to n do
for j:=1 to n do if i=j then a[i,j]:=0
else a[i,j]:=pinf;
for i:=1 to n do
- 1620 -
for j:=1 to n do
begin
write('dati costul dintre ',i,'si',j,':');
readln(cost);
a[i,j]:=cost;
end;
end;
{afisarea matricei corespunzatoare grafului}
procedure afisare(a:matrice;n:integer);
var
i,j:integer;
begin
writeln('matricea introdusa este:');
for i:=1 to n do begin
for j:=1 to n do write(a[i,j]:6);
writeln;
end;
end;
procedure drum(i,j:integer);
var k:integer;
gasit:boolean;
begin
k:=1;
gasit:=false;
while (k<=n) and not gasit do begin
if (i<>k) and (j<>k) and (a[i,j]=a[i,k]+a[k,j])then
begin
drum(i,k);
drum(k,j);
gasit:=true;
end;
k:=k+1;
- 1621 -
end;
if not gasit then write(j,' ')
end;
procedure scriu_drum(x,y:byte);
begin
if a[x,y]<pinf then begin
writeln('drumul de la ',x, ' la ', y, ' are lungimea ',a[x,y]:5);
write(x, ' ');
drum(x,y);
end
else write('nu exista drum de la ' ,x, ' la ', y);
end;
procedure roy_floyd;
var i,j,k:integer;
begin
for k:=1 to n do
for i:=1 to n do
for j:=1 to n do
if a[i,j]>a[i,k]+a[k,j] then a[i,j]:=a[i,k]+a[k,j];
end;
begin
citire(a,n);
afisare(a,n);
roy_floyd;
repeat
writeln('Dati varful de start intre 1 si n');
readln(xs);
writeln('Dati varful destinatie intre 1 si n');readln(xf);
scriu_drum(xs,xf);
until (opt='n')or (opt='N');
readln;
end.
- 1622 -
În loc de concluzie:
Prin cele câteva exemple de mai sus, am vrut să arăt utilitatea grafurilor în practica şcolară.
Unele noţiuni specifice grafurilor, grad interior, vârf izolat, componente conexe, circuit elementar,
drum elementar, lanţ hamiltonian, ciclu hamiltonian, drum de cost minim, au modelat situaţii ce des
se întâlnesc într-o clasă de elevi.
Cu siguranţă acestea nu sunt toate exemplele de utilizare a teoriei grafurilor, dar consider că
este un început. Aceleaşi programe pot modela cu succes şi alte situaţii întâlnite într-o clasă de
elevi. Utilitatea aplicaţiilor se poate schimba în funcţie de imaginaţia profesorului diriginte.
Oricum, sper ca programul pus la dispoziţie să fie de un real folos profesorilor în activitatea
lor de consiliere a unei clase de elevi. Programele reprezintă un mijloc modern şi rapid care vor
putea furniza rezultate spectaculoase într-un timp foarte scurt.
- 1623 -
PROIECT DIDACTIC:
„LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR – SUNETELE ŞI LITERELE I, N, U”
Prof. înv. primar Stan Iuliana

Școala Gimnazială „Căpitan Aviator Mircea T. Bădulescu” Buzău
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Căpitan Aviator Mircea T. Bădulescu”

Data: 28.11.2017
Propunător: Prof. înv. primar Stan Iuliana
Clasa: CP C
Unitatea de învățare: „Lumea necuvântătoarelor”
Subiectul lecției: Sunetele și literele „I, N, U”
Tipul lecției: consolidare
Discipline integrate: CLR, MEM, MM, AVAP
Scopul lecției: Consolidarea sunetelor și literele „i, n, u” mici de tipar și „I, N, U” mari de tipar.
Dezvoltarea capacității de citire și scriere corectă a literelor, silabelor, cuvintelor și
propozițiilor.
1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate;
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare;
2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare;
3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar;
3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente
familiare;
4.1. Scrierea literelor de tipar.
Matematică și explorarea mediului:
1.1. Scrierea numerelor naturale;
3.2. Manifestarea curiozităţii pentru observarea unor fenomene/procese/structuri repetitive simple
din mediul apropiat, în scopul identificării unor regularităţi.
- 1624 -
Muzică și mișcare:
2.1. Cântarea în colectiv, asociind mișcarea sugerată de text.
2.3. Realizarea de aplicaţii/compoziţii/obiecte/ construcţii simple, pe baza interesului direct.
O1- să dea exemplu de cel puțin șase cuvinte care conțin sunetele învățate la început, în
interior și la sfârșit;
O2- să reprezinte grafic o propoziție folosind simbolurile specifice învățate;
O3- să stabilească locul sunetelor „i, n, u” în cuvintele date, prin marcarea acestora;
O4- să identifice literele „i, n, u” în cuvinte și propoziții, prin încercuirea acestora;
O5- să citească, în ritm propriu, litere, silabe, cuvinte și propoziții, scrise cu litere de tipar;
O6- să scrie corect litere, silabe, cuvinte și propoziții.
 Metode și procedee didactice: metoda fonetică, analitico-sintetică, conversația,
explicația, demonstrația, exercițiul, jocul didactic, ciorchinele;
 Mijloace didactice: planșe cu literele i, n, u și I, N, U de tipar, fișe individuale de
evaluare, fișe de lucru în echipă, ilustrații, cântec înregistrat, LCD;
 Forme de organizare: individual, pe echipe și frontal.
Resurse umane: 31 de elevi, învățătoarea
Durata: 1 oră (45 de minute)
Bibliografie:
- Ștefan-Cărădeanu, Valentina, Hăhăianu, Florentina, Apopei, Elena (2015). Comunicare în
limba română: Clasa pregătitoare. București: Editura JOY
- Organizarea interdisciplinara a ofertelor de învățare pentru formarea competențelor cheie la
școlarii din clasele I-IV - program de formare continuă de tip “blended learning” pentru
cadrele didactice din învațământul primar"- suport de curs – 2013;
- METCTS. (2013). „Programa școlară pentru disciplina Comunicare în limba română”.
București;
- Molan, Vasile. (2014). Didactica disciplinelor „Comunicare în limba română” și „Limba și
literatura română” din învățământul primar. București: Editura Miniped.
- 1625 -
Momentele
Ob. Activități de învățare Strategii didactice Evaluare
lecției
1. Moment Se pregătesc materialele necesare Conversația
organi- desfășurării lecției. Aprecierea
zatoric Are loc întâlnirea de dimineață prin Calendarul naturii comporta-
parcurgerea etapelor specifice: Frunzele pentru mentului
- Salutul de dimineață prezență elevilor
- Prezența
- Calendarul naturii Organizare frontală
2. Reactua- Se reamintesc sunetele și literele
lizarea învățate în orele anterioare: Explicația Evaluare
cunoștin- - Ce sunete/litere am învățat orele Conversația formativă
țelor O1 trecute?
- Dați exemple de cuvinte care
conțin sunetul „u, i, n” la Organizare frontală
început, în interior și la
sfârșit.
- Formați la stelaj un cuvânt din
literele învățate.
- Formulați o propoziție în care
să integrați cuvântul format la
stelaj.
3. Captarea Se captează atenția elevilor cu ajutorul
atenției și următoarei povești:
motivarea „A fost odată ca niciodată… Au fost Aprecierea
pentru cinci sunete care au plecat toamna într- comporta-
învățare o călătorie lungă. În drumul lor Povestirea mentului
trebuiau să treacă printr-o pădure prin elevilor
care nu călcase picior de om. Organizare frontal
Strecurându-se cu greu printre copacii
deşi, s-au rătăcit. Cel mai mare dintre
ele a început să-şi strige numele,
gândindu-se că, poate, va fi auzit şi îi
vor răspunde celelalte. Şi nu a gândit
rău, pentru că din adâncul pădurii i-a
răspuns – ghiciţi cine? Ecoul!
— Haideţi acum să jucăm puţin
teatru. Eu voi fi sunetul care îşi strigă Trenulețul
numele, iar voi veţi fi ecoul. poveștilor
Vocea:a! Ecoul:a!
Vocea:e! Ecoul:e!
Vocea:a!e! Ecoul:a!e! Dramatizare
Vocea:i Ecoul:i
Vocea:a!e!i! Ecoul:a!e!i!
Vocea:o! Ecoul:o!
Vocea:a!e!i!o! Ecoul:a!e!i!o!
Ce s-a întâmplat cu cel de-al cincilea

sunet? Acesta din urmă ieşise la
marginea pădurii pe unde trecea în acel
moment un tren. Şi sunetul s-a agăţat
de locomotivă plecând împreună cu ea.
- 1626 -
Momentele
lecției
Locomotiva a început să sune:
uuuuuuuuuuuuuuuuuu!
Răspundeţi-i şi voi în cor.
Se intonează cântecul „Acum e toamnă Integrarea
da”. disciplinei MM
4. Anunța- Se prezintă elevilor o imagine din
rea temei povestea Ursul păcălit de vulpe și li se
și a cere să formuleze propoziții despre
obiecti- aceasta. Evaluare
velor Se analizează schema propoziției. Metoda fonetică, formativă:
lecției Se despart în silabe cuvintele. analitico-sintetică „Formulați
Se realizează schema cuvintelor și se Conversația propoziții
marchează sunetele învățate. Explicația pornind de la
Se anunță tema și obiectivele lecției, pe imaginea
O2 înțelesul elevilor. Fișă cu propoziția următoare”
„Astăzi vom lucra exerciții pentru a Markere colorate
consolida sunetele învățate, alcătuim
propoziții pornind de la cuvinte care
conțin sunetele cunoscute, citim Organizare frontală
cuvinte și propoziții care conțin literele
„I, N, U” de tipar, scriem corect literele
de tipar, silabe, cuvinte și propoziții
care conțin aceste litere.
5. Consoli- Învățătoarea pronunță demonstrativ
darea sunetele învățate. Elevii pronunță și ei. Conversația
cunoștin- Elevii sunt împărțiți în trei echipe și au Observarea
țelor de rezolvat următoarea sarcină: Lucrul în perechi sistematică
O1 Echipa nr. 1- Dați exemplu de cuvinte
care încep cu sunetul „i, n, u”;
Echipa nr. 2- Dați exemplu de cuvinte
care conțin în interior sunetul „i, n, u”;
O3 Echipa nr. 3- Dați exemplu de cuvinte
care se termină sunetul „i, n, u”.
Toate cuvintele găsite de elevi sunt Metoda fonetică,
analizate fonetic. analitico-sintetică
Se analizează grafic la tablă trei cuvinte
care conțin sunetul „i, n, u” la început, Tabla magnetică
în interior și la sfârșit. Joc didactic
Joc: „Descoperă cuvântul!”
Se prezintă mai multe numere,
denumirile unora dintre acestea Imagini cu numere
conținând sunetul „i, n, u”.
O1 Câte un elev rostește un număr, iar Integrarea
ceilalți elevi trebuie să bată din palme disciplinei MEM
după fiecare cuvânt care conține
sunetul „i, n, u”.
Se anunță elevii că trenul în care s-au
urcat sunetele „i, n, u” a ajuns în Explicația
manual la pagina 38. Elevii deschid Demonstrația
manualul și repetă literele.
- 1627 -
Momentele
lecției
Se rezolvă exercițiile din manual. Planșa cu literele
Elevii sunt încurajați să formeze Frontal
cuvinte cu literele învățate: nume, au,
O4 minune, unu, Manu, meu, eu etc. Explicația
Se citesc silabele și cuvintele scrise pe
silabe, întâi în șoaptă și apoi cu voce
tare. Exercițiul
Se scriu literele pe tablă și se explică Manual
fiecare mișcare, observându-se Individual
elementele grafice din care sunt Metoda fonetică,
compuse. analitico-sintetică
Elevii scriu cu degetul în aer, pe bancă, Frontal
cu degetul pe spatele colegului.
Se fac exerciții de încălzire a mușchilor
O5 fini ai mâinii, pe textul cântecului Demonstrația Observarea
„Mișcăm degețelele” și al poeziei modului în
„Plouă!”. care elevii
Se verifică poziția corectă la scris și Explicația lucrează
scrierea datei în caiet. Elevii scriu trei individual
litere, apoi sunt verificați. Cei care nu Frontal
au scris bine scriu cu învățătoarea, Observarea
ceilalți continuă să scrie singuri două sistematică
rânduri.
6. Activita- Fiecare elev primește câte o fișă pe Explicația
te care scriu o literă învățată. Pornind de Creioane colorate
recreati- la aceasta ei trebuie să o personalizeze Individual
vă și să realizeze un personaj preferat de Integrarea
ei. disciplinei AVAP
7. Încheie- Se fac aprecieri generale asupra Conversația Aprecierea
rea comportamentului elevilor, se verbală a
lecției evidenţiază elevii care au fost activi, se Frontal comporta-
fac recomandări. mentului
elevilor
- 1628 -
ANEXA NR. 1
Echipa nr. 1
Cu cojoacă şi desculţ
Umblă mormăind prin munţi!
Lenevos cum e, nu şagă,
Doarme dup-o vară-ntreagă
Şi visează el, vezi bine,
Numai miere de albine.
Echipa nr. 2
U, u, u!
Nu mai e soare, nu!
Toamna rodnic-a trecut,
Haine groase ne-am făcut.
U, u, u!
Nu mai e soare, nu!
Echipa nr. 3
U-U-U! Șuieră trenul.

Hau-u-u!Urlă și lupul.
Miau, miau spune și motanul,
De strigă copiii-n cor:
Lume bună! Ajutor!
- 1629 -
PROIECT DIDACTIC PENTRU IMPLEMENTAREA ÎN CLASĂ
TEOREMA LUI THALES
Prof. Stan Livia Emilia


a VII - a Relaţii metrice Teorema lui Thales 50’
Justificarea didactică pentru utilizarea
Obiective de învăţare
tehnologiilor informării şi comunicării (ICT)
 facilitează înţelegerea materiei predate şi La sfârşitul activităţii didactice toţi elevii
creşterea eficienţei învăţării; trebuie să fie capabili:
 permite vizualizarea conţinutului O1:să reproducă teorema lui Thales;
educaţional, precum: materiale interactive, O2: să aplice teorema lui Thales pentru calcul
exerciţii, simulări; de lungimi de segmente;
 este optimizat pentru învăţare sincron, O3: să formuleze cât mai multe consecinţe
profesorul controlând în întregime lecţia, posibile, care decurg dintr-un set de ipoteze
creând, coordonând şi monitorizând procesul date; să construiască generalizări şi să
educaţional; investigheze valoarea de adevăr a unor
 oferă de asemenea facilităţi pentru învăţarea enunţuri;
interactivă, captând atenţia elevilor. O4: să manifeste perseverenţă şi interes pentru
găsirea de soluţii noi în rezolvarea unei
probleme.

 Teorema lui Thales;  Manuale;
 Drepte paralele;  Caiete;
 Secante;  Culegeri de probleme;
 Segmente proporţionale;  Fişe de lucru;
 Paralele echidistante.  Instrumente de geometrie
 Computer cu:
o sistem de operare Windows XP
Professional;
o Microsoft Office;
o Camtasia Studio 5.0.2
 Video proiector;
 Ecran de proiecţie.
Principalele activităţi de învăţare propuse în cadrul proiectului:
1. Moment organizatoric: verificarea prezenţei, ţinuta elevilor, verificarea temei;
2. Reactualizarea unor cunoştinţe: Se va verifica însuşirea de către elevi a relaţiei de
congruenţă, a proprietăţilor unor mulţimi de puncte în plan, a relaţiei de ordine şi a
proprietăţilor ei.
3. Motivaţia învăţării: se va reaminti că, încă de la începutul studiului acestui capitol, am
precizat că cel mai important rezultat din acest capitol îl reprezintă teorema lui Thales. Această
- 1630 -
teoremă este cu atât mai importantă cu cât ea va fi folosită atât în geometria plană cât şi în
geometria în spaţiu din clasa a Vlll-a, iar mai târziu în liceu se vor studia şi generalizări ale
acestei teoreme pentru un triunghi oarecare;
4. Enunţarea obiectivelor şi scrierea titlului lecţiei noi pe tablă. Se va introduce lecţia nouă
printr-o scurtă prezentare istorică legată de viaţa şi personalitatea lui Thales.
Teorema lui Thales:. O paralelă la una dintre laturile unui triunghi determină pe celelalte două
laturi segmente proporţionale ".
A A
D1 E1
D E D2 = D E = E2
D3 E3
D4 E4
D5 E5
D6 E6
B C B C
Ipoteză: Concluzie:
AD AE
DE ║BC 
DB EC
D  AB, E  AC
Demonstraţie:
Demonstraţia o vom face în cazul în care unul dintre rapoarte este raţional.
AD 2
Să presupunem că  .
DB 5
Să împărţim segmentul AB în 7 părţi congruente prin punctele D1 , D2 ,........D6 .Vom avea deci
AD1   D1 D2   ....D6 B
Considerăm paralelele prin D1 , D2 ,........D6 la BC, care intersectează latura  AC  respectiv în
punctele E1 , E2 ,.....E6 . Vom avea D1 E1 ║ D 2 E 2 ║….║ D6 E6 ║BC.
Aplicând teorema paralelelor echidistante obţinem: AE1   E1 E2   .....  E5 E6   E6 C  .Fie
AD 2k 2 AE 2u 2 AD AE
AD1  k şi AE1  u .Rezultă că   şi     .
DB 5k 5 EC 5u 5 DB EC
În general dacă în loc de 2 şi 5 am avea numerele naturale m şi n raţionamentul este acelaşi.
AD AE
Observaţie: Aplicând o proprietate a proporţiilor, plecând de la  putem scrie:
DB EC
AD AE AD AE
 adică  .Aceasta este o altă formă sub care poate fi scrisă
AD  DB AE  EC AB AC
concluzia teoremei lui Thales.
Consecinţă: Mai multe drepte paralele determină pe două secante segmente proporţionale
5.Fixarea lecţiei se va face rezolvând câteva aplicaţii, unele numerice, altele literale având ca scop
obţinerea de rezultate remarcabile, ce vor fi folosite ulterior sub forma unor rezultate.
Se propune elevilor spre rezolvare, la tablă, următoarele aplicaţii:
Aplicaţia 1:
Să se demonstreze că într-un triunghi o bisectoare determină pe latura opusă două segmente
- 1631 -
proporţionale cu celelalte două laturi (această problemă este cunoscută sub denumirea de
teorema bisectoarei).
Aplicaţia 2:
În triunghiul MNP, A MN , B  MP  .Dacă AB║NP şi
a) AM=4, AN=3, MB=2 aflaţi BP şi MP;
b) AM=6,MN=12,MB=4 aflaţi AN,BP şi MP.
6. Obţinerea performanţei şi asigurarea feed-back-ului

Se propune elevilor să rezolve individual următoarea problemă:
Fie D un punct pe latura AB a unui triunghi ABC în care AB=3cm şi AC=6cm.Se ştie ca
AD=1,2cm.Paralela prin D la BC intersectează pe AC în E. Să se calculeze lungimile
segmentelor AE şi EC.
Analiza rezultatelor:
 Rezolvarea unor probleme ca cele prezentate mai sus implică o cunoaştere bună a teoremei lui
Thales;
 Este nevoie de o identificare corectă a elementelor din triunghiuri;
 Elevii care s-au evidenţiat în timpul orei vor fi notaţi în caietul profesorului.
Evaluarea
 să enunţe corect Teorema lui Thales;  să recunoască problemele in care se aplică
 să afle lungimea unor segmente cu ajutorul teorema lui Thales.
Teoremei lui Thales.
Autoreflecţia
Datorită utilizării unei noi tehnici de predare şi anume aceea a tehnologiilor informării şi
comunicării (ICT) se poate spune că activitatea a avut impact pozitiv asupra elevilor. Aceştia au
reuşit să reţină Teorema lui Thales şi să o aplice cu uşurinţă în rezolvarea problemelor. Această
activitate i-a ajutat pe elevi să facă legătura mai uşor între cunoştinţele vechi şi cele noi. Ca şi
punct forte ale activităţii se poate menţiona utilizarea unui nou mod de realizare a activităţii iar ca
şi punct slab se poate menţiona lipsa dotării claselor cu materiale tehnice moderne (computer,
proiector). Atenţia elevilor a fost captată pe deplin, atmosfera în timpul activităţii fiind una de
interes total.
Fişă de lucru
1. În triunghiul MNP, A MN , B  MP  .Dacă AB║NP şi

a) AM=6cm, AN=5cm, MB=4cm aflaţi BP şi MP;
b) AM=8cm, MN=14cm, MB=6cm aflaţi AN, BP şi MP.
2. Fie ABC un triunghi oarecare, M   AB , N   AC  .Dacă MN║BC şi

a) AM=6cm, MB=10cm, AN=3cm aflaţi NC;
b) AB=7cm, MB=2cm, NC=5cm aflaţi AN.
3.a) Fie ABC un triunghi isoscel (AB=AC=8cm). Fie D pe latura AB si E pe latura AC astfel
- 1632 -
încât AD=1cm şi AE=2cm. Demonstraţi că mediana CF (F situată pe latura AB) este
paralelă cu dreapta DE.
b) Aceeaşi cerinţă pentru cazul AB=AC=6cm, AD=2cm şi AE=4cm.
4. Fie CDE un triunghi oarecare, M un punct pe CD şi N un punct pe CE. Ştiind că MN║DE

şi CM=5, MD=10, CN=8 aflaţi NE.
- 1633 -
„GHETUŢELE PRIND CADOUL”
Prof. înv. preșcolar Stan Mirela

Grupa: mare „Peștișorii Aurii”

Tema anuală: ,,Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”
Tema proiectului: ,,Bucurie dăruiesc, bucurie eu primesc.”
Tema săptămânală: ,,Copiii îl așteaptă pe Moş Nicolae”
Mijloc de realizare: activitate integrată
Tipul activităţii: activitate cu conţinuturi integrate (DLC+ DOS)
Forma de organizare: individuală, pe grupuri
Durata: 35 minute
Scopul: Cunoaşterea obiceiurilor şi tradiţiilor specifice poporului român legate de venirea lui Moş
Nicolae;
Obiective cadru:
 Dezvoltarea capacității de exprimare orală, de înțelegere și utilizare corectă a semnificaților
structurilor verbale orale;
 Consolidarea deprinderilor de a decupa, mototoli hârtia, dobândite în cadrul activităţilor
practice.
a) Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observaţia, audierea, Explozia stelară, Mâna
oarbă, munca în echipă, Turul galeriei;
b) Mijloace didactice: CD, calculator, planșă cu Moş Nicolae, hârtie colorată, hârtie
creponată, jetoane cu imagini, tablă magnetică, litere cu magneţi, cinci stele mici, o stea mare.
Durata: o zi
1.BIBLIOTECĂ
Tema: ,, Scrisoare de mulțumire pentru Moș Nicolae”
Formă de realizare: trasare de semne grafice, desen.
- 1634 -
 Să execute corect semnele grafice;
 Să coloreze corespunzător imaginile.
1. METODE: explicaţia, exerciţiul, demonstraţia.
2. MATERIALE DIDACTICE: felicitare, carioci.
2. ARTĂ
Tema: ,, Îl realizăm pe Moș Nicolae”
Formă de realizare: colaj
 Să coloreze corespunzător imaginile puse la dispoziție;
 Să decupeze și să lipească corect în scopul realizării temei.
2. MATERIALE DIDACTICE: cariocă, foarfecă, lipici, role din carton.
3. CONSTRUCTII
Tema: „Căsuța lui Moș Nicolae”
 Să utilizeze corect materialele puse la dispoziție;
 Să îmbine armonios formele în scopul realizării temei;
 Să manifeste spirit de colaborare în realizarea originală a construcției.
2. MATERIALE DIDACTICE: cuburi de diferite forme și mărimi.
ACTIVITATE PE DOMENII EXPERENŢIALE

Tema: „Ghetuţele prind cadoul”.
Mijloc de realizare: joc didactic.
- să formuleze întrebări şi răspunsuri corecte cu referire la imaginea dată;
- 1635 -
- să formuleze propoziţii corecte din punct de vedere gramatical cu cuvintele „asin”,
„cadou”, „ghetuţă”, „ciocolată”, „bomboane”;
- să găsească sunetul iniţial şi final al unui cuvânt dat;
- să decupeze corect imaginile date, respectând conturul lor;
- să decoreze corect şi estetic cadourile şi rama tabloului;
- să enumere comportamente pozitive necesare pentru a primi cadouri;
- să manifeste spirit cooperant în munca în echipă.
Metode și procedee: jocul, conversația, explicația, demonstrația, exercițiul,
problematizarea.
Mijloace didactice: scrisoare, CD, steluței cu sarcini de lucru, simboluri echipe, jetoane cu
imagini, rame de tablouri, fulgi, steluțe, hârtie creponată roșie și albă, foarfecă, lipici, baghetă,
stimulente.
Elemente de joc: surpriza, aplauzele, mișcarea, întrecerea.
Evaluarea activității – Finalitatea zilei:

 Aprecieri verbale individuale si colective;
 Recompense;
 Expoziție cu lucrările copiilor.
Bibliografie:
1. Curriculum pentru învățământul preșcolar, Editura DPH, București, 2009;
2. S. Breben, E.Gongea, M. Fulga, Metode interactive de grup, Editura Arvas, București, 2002;
3. Revista Învățământului Preșcolar nr. 3-4, Editura Arlequin, București, 2013.
ADP: Întâlnirea de dimineață:

 Salutul: Bună dimineata, Ghetuțele Moșuli!
 Joc de introducere în atmosferă:
Cu toții să ne salutăm
A-nceput o nouă zi
 Calendarul naturii: A-nceput o nouă zi,
Cum e vremea azi, copii?
- 1636 -
 Identificarea zilei
 Precizarea datei
 Prezența:
„Oare azi cine lipsește,
Să vedem cine ghicește?”
 Stabilirea responsabilităților
 Împărtășirea cu ceilalți: Copiii povestesc o întâmplare petrecută recent.
 Noutatea zilei: Se prezintă copiilor sub formă de surpriză un pachet adus de spiriduș, în care
vor decoperi materialele pe care le vor folosi în activitate.
 Orarul: se precizează ce activități se vor desfășura pe parcursul zilei cu materialele găsite în
cutie.
Copiii vor intră în sala de grupă şi se vor aşeza pe scăunele în faţa panoului unde realizăm
întâlnirea de dimineaţă. Se vor purta câteva discuţii în legătură cu ce s-a întâmplat dimineaţa acasă
înainte de a veni la grădiniţă. Se va căuta apoi în buzunarul „Salutului”, unde se va găsi o ghetuţă,
copiilor cerându-li-se să intuiască salutul zilei. Educatoarea îi va saluta pe copii, spunându-le ,,Bună
dimineaţa, ghetuţele Moşului!”, apoi copii se vor saluta reciproc, începând din partea stângă spre
partea dreaptă.
Se va realiza apoi prezenţa preșcolarilor, după care se va trece la discuţii pe baza vremii şi se
va completa calendarul naturii.
Se vor purta apoi discuţii despre ce a primit fiecare de la Moş Nicolae şi despre cât de
fericiţi sau trişti sunt în urma primirii cadoului. Ne vom juca jocul „Ghetuţele prind cadoul” (după
modelul „Pasează zâmbetul”).
Un copil cuminte va căuta apoi în buzunarul cu Noutatea zilei unde va găsi un CD şi un
bileţel. Vom introduce CD-ul în calculator pentru a afla despre ce este vorba. Pe CD se află un
cântecel în care se prezintă povestea unei fetiţe care nu a putut să primească de la Moş cadoul dorit
pentru că nu a avut ghetuţe suficient de mari. Vom citi apoi biletul, care, se pare că este de la Moş
Nicolae, în care suntem rugaţi să o ajutăm pe fetiţă să primească acel cadou, confecţionându-i o
ghetuţă mai mare şi ajutând-o pe fetiță să afle cine este, de fapt, Moş Nicolae, pentru că nu ştie. Se
va mai discuta despre Moş Nicolae, după care, pe versurile „Ghetuţele mele/ Spre locuri pornesc/
Despre Moşul drag/ Astăzi povestesc.”, copiii se aşează pe cinci grupuri, fiecare grup va primi câte
o întrebare: CE?, CINE?, UNDE?, CÂND?, CUM?.
Cele cinci grupuri se retrag la mesele lor, unde timp de câteva minute, se va gândi la
- 1637 -
întrebări care să se refere la imaginea despre steaua mare, întrebări care să înceapă cu întrebarea
grupului.
Copiii revin în jurul stelei mari, unde fiecare grup îşi va adresa întrebările. Ceilalţi copii vor
răspunde la întrebări sau pot formula întrebări la întrebările celorlalţi din celelalte grupuri.
Se va pune accent şi pe latura morală. Copiii vor explica cum trebuie să se comporte ca să
primească cadouri de la Moş.
Fiecare grup se va retrage, din nou la masa sa de lucru, unde va trebui să formuleze câte o
propoziţie cu cuvântul care denumeşte imaginea pe care o extrage fiecare echipă din bol prin „Mâna
oarbă”, să despartă cuvântul respectiv în silabe şi să aşeze pe tabla magnetică sunetul final şi iniţial
al cuvântului respectiv.
Copiii formează un rând şi pornesc prin sala de grupă cântând „Ghetuţele mele/ Spre locuri
pornesc/ Un tablou frumos/ Ele pregătesc.” Prin metoda mâna oarbă, copiii vor extrage dintr-un bol
cartonaşe de culoarea verde, galbenă şi albastră. Se vor împărţi, astfel, în trei echipe. Se vor
îndrepta din nou spre mese, unde fiecare echipă va lucra pentru realizarea unui tablou cu o ghetuţă
mai mare pentru fetiţa din cântecelul de la întâlnirea de dimineaţă. Se va accentua faptul că trebuie
să fim buni şi înţelegători şi să ne ajutăm unul pe celălalt. O echipă va realiza şi decora rama
tabloului, o altă echipă va realiza ghetuţa prim tehnica mototolirii hârtiei şi ultima echipă va decora,
decupa cadouri. La final, fiecare echipă îşi va prezenta rezultatele muncii şi le va aşeza pe tabloul
colectiv, intitulat „Ghetuţa lui Moş Nicolae.
Pe versurile ,,Unu, doi, trei/ Hai la centre dacă vrei./ Cinci, şase, şapte, opt/ Să-ţi arăt ce
pot!”, copiii se vor îndrepta spre centrele de interes, unde au pregătite materiale în ton cu tema zilei.
La Bibliotecă, copiii vor putea decora ghetuţa Moșului cu semne grafice învăţate, la centrul Artă îl
vor putea realiza pe Moş Nicolae prin decupare şi lipire pe rola de carton, iar la centrul Construcţii,
copiii vor putea construi casa Moşului aşa cum o văd ei.
Activitatea se va sfârşi prin audierea unor cântece pentru copii, cântece care se referă tot la
mult iubitul Moş Nicolae.
Evenimentul Strategia Evaluare

Conținutul științific
didactic didactică (indicatori)
1. Momentul Aerisirea sălii de grupă, pregătirea - Activităţi de
organizatoric materialelor didactice necesare. întărire a
sarcinilor
formulate
2. Captarea Se va face în cadrul întâlnirii de dimineaţă, Audierea - Observarea
atenţiei când copiilor li se va citi un bileţel de la Explicaţia atenţiei copiilor şi
Moş Nicolae şi vor viziona un CD pe care a interesului
- 1638 -
se află o prezentare PPT a unui cântecel, în manifestat de
care este vorba despre o fetiţă care nu ştie aceştia pentru
cine este Moş Nicolae şi nu a putut primi conţinutul
cadoul de la acesta. biletului şi a CD-
ului de la moş
3. Anunţarea Se va face prin intermediul biletului de la Explicaţia - Observarea
temei Moş Nicolae, care ne roagă să o ajutăm pe comportamentului
fetiţă să afle mai multe despre Moş Nicolae copiilor şi a
şi să-i confecţionăm o ghetuţă în care să interesului faţă de
încapă cadoul dorit. activitate
4.Prezentarea - se vor purta discuţii despre ce au găsit Conversaţia - Corectitudinea
conținutului fiecare înainte de a veni la grădiniţă în răspunsurilor
și dirijarea ghetuţe, despre cine le-a adus cadourile şi
învățării despre Moş Nicolae.
- copiii se vor împărţi în cinci grupuri şi se
vor aşeza în jurul unei stele mari pe care se Observaţia
află o imagine cu Moş Nicolae şi în jurul ei
cinci stele mai mici pe care este scrisă una
dintre întrebările: CINE?, CE?, UNDE?,
CÎND? CUM?.
- câte un copil din fiecare grup va lua câte o
steluţă mică Explozia Colaborarea cu
- fiecare grupă se va retrage la masa de stelară membrii echipei
lucru, unde, timp de câteva minute se vor în realizarea
gândi la formularea cât mai multor sarcinii
propoziţii care să înceapă cu întrebarea de
pe steaua fiecăruia şi să se refere la Exerciţiul
imaginea de pe steaua mare
- se va menţiona că cele mai bine formulate Munca în echipă
întrebări se vor nota în mapa steluţelor
- copiii revin în jurul stelei mari; fiecare
echipă va adresa câte o întrebare celorlalte
echipe care vor răspunde corect
- in continuare fiecare echipă va extrage
câte un jeton dintr-un bol, jeton pe care se
află câte o imagine (asin, cadou, ghetuţă,
ciocolată, bomboane);
- copiilor li se solicită să formuleze câte o
propoziţie cu cuvântul ce denumeşte
imaginea, apoi să selecteze din literele de Corectitudinea
pe masă sunetul iniţial şi final al cuvântului întrebărilor şi a
respectiv şi să-l aşeze pe tabla magnetică. Mâna oarbă răspunsurilor
- prin ,,Mâna oarbă”, copiii vor extrage câte
un pătrat (verde, albastru sau roz) şi se vor
împărţi astfel în trei echipe;
- fiecare echipă are câte o sarcină separată:
- o echipă va realiza pe o bucată de carton
duplex, rama tabloului pe care trebuie să o
decoreze cu fulgii şi steluţele decupate de
ei;
- 1639 -
- o echipă va mototoli hârtie creponată
roşie pentru a decora ghetuţa şi va tăia
hârtie creponată albă pentru partea de sus a
ghetei;
- cea de-a treia echipă va decupa şi decora
cadouri pentru tablou.
- când toate vor fi gata se vor asambla în Colaborarea şi
tablou, făcându-se analiza lor; Explicaţia împărţirea muncii
- pe versurile ,,Unu, doi, trei/ Hai la centre Exerciţiul în realizarea
dacă vrei/ Cinci, şase, şapte, opt/ Să-ţi arăt sarcinilor echipei
ce pot/ Nouă, zece, nimeni nu mă-ntrece!”, din care fac parte
se va trece şi se va lucra pe centre, unde
doreşte fiecare:
Bibliotecă - se va decora ghetuţa moşului - Înţelegerea
cu semne grafice învăţate; cerinţelor şi
Artă - se va colora, decupa şi lipi pe rolă de alegerea centrului
carton imaginea lui Moş Nicolae; dorit.
Construcţii - se va construi din cuburi casa Turul galeriei - Aprecieri
lui Moş Nicolae; individuale.
- produsele activităţii de la centre vor fi
analizate şi apreciate prin metoda Turul
galeriei
5.Evaluarea - se vor face aprecieri asupra modului în Conversaţia Aprecieri verbale
care s-a desfăşurat activitatea; Audierea
- se vor audia cântece cu Moş Nicolae şi
colinde specifice sărbătorilor ce urmează.
- 1640 -
LESSON PLAN:
EASTER TRADITIONS
Prof. Stan Raluca-Patricia

Şcoala Gimnazială „George Emil Palade” Buzău
SCHOOL: Şcoala Gimnazială „George Emil Palade” Buzău

TEACHER: Raluca-Patricia Stan
CLASS: VII B
LEVEL: Intermediate
LESSON: Easter traditions
DATE: April 11th
PUPILS PRESENT/absent: 26/4
RESOURCES:
 Colored pens and pencils, A5 sheets of paper
 Worksheets
 Stickers
SEATING ARRANGEMENT: Groups of 4-5
CLASS PROFILE: VII B is a group of 30 students. Their interests involve cars, computers and
anything that is hands-on. Their strong points are listening and reading skills, and weak ones are
speaking and writing.
PRIMARY LESSON AIMS:

 To improve their vocabulary with Easter-related words and use them in communication;
 to identify, compare and contrast English and Romanian Easter traditions and custums;
 to consolidate newly acquired vocabulary by making two posters about Easter traditions.
STAGES
ORGANISING THE CLASS:

Procedure: T greets the students, checks attendance, tells Ss what they will be doing during the
- 1641 -
class, presents the aims of the lesson to Ss and asks them to decide, at the end of the class, if they all
have been reached.
Interaction: T-S
Material: flipchart
Anticipated problems and solutions: none
Time: 5 minutes
LEAD-IN: What is Easter for us?

Procedure: T asks Ss about what Easter means for them, how they celebrate it and with whom.
Also T talks about the significance of Easter around the globe. Each group is given the task to
Easter-related words in a puzzle.
Interaction: Ss-T, T-Ss, GW
Material: board, worksheets
Anticipated problems and solutions: some of S may be shy to talk in the presence of unfamiliar
faces, unknown car-related vocabulary; T helps them with any unfamiliar Easter-related terms.
Time: 10 minutes
COOPERATIVE LEARNING: Matching exercise

Procedure: Each group is given the task to do a matching exercise. They have to match religious
and Easter-related words to their explanations.
Interaction: GW
Material: worksheets
Anticipated problems and solutions: Ss may tend to work individually and not cooperate; T
points out the importance of cooperation and team work throughout the lesson.
Time: 10 minutes
COOPERATIVE LEARNING: Making 2 posters Easter in Romania/Easter in England

Procedure: The groups are given worksheets with detailed information about Easter traditions and
customs in Romania and England. Ss have to cooperate and make 2 posters with the title Easter in
Romania/Easter in England using the information provided for them and also any other information
they may have,.
Interaction: GW
Material: worksheets, A5 papers, colored pens and pencils
Anticipated problems and solutions: lack of creativity, clash of ideas and egos
Time: 20 minutes
- 1642 -
FEEDBACK: Common/distinct features of English and Romanian traditions and customs
Procedure: T asks Ss to find similarities and differences between the English and Romanian
traditions and customs
Interaction: Ss-Ss, Ss-T, GW
Material: posters
Anticipated problems and solutions: some Ss may find it difficult to argument their choice
Time: 5 minutes
- 1643 -
NINGE IAR CU SĂRBĂTORI DE IARNĂ
- PROIECT EDUCAŢIONAL -
Prof. Stanca Cristina

Şcoala Gimnazială Mădulari-Cernişoara, jud. Vâlcea
MOTTO:
Dacă vom continua să spunem povestea Crăciunului, să cântăm colinde şi să trăim spiritul
Crăciunului, vom putea aduce bucurie, fericire şi pace acestei lumi.
(Norman Vincent Peale)
Coordonator proiect: prof. Stanca Cristina
Partenerii proiectului: Părinţii elevilor

Directorul şcolii
Prof. responsabil cu activitatea educativă
Cadre didactice
ARGUMENT:
Sărbătorile de iarnă reprezintă prilej de bucurie pentru creştini, dar mai ales pentru copii,
care aşteaptă cu nerăbdare momentul colindelor, împodobirii bradului şi, nu în ultimul rând, al
prezenţei la slujbele religioase. Prin derularea acestui proiect ne propunem dezvoltarea la preşcolari
şi elevi a sentimentului de respect şi mândrie faţă de tradiţiile şi obiceiurile poporului român.
Proiectul le oferă părinţilor ocazia de a vedea evoluţia copiilor, prin implicarea la derularea serbării.
DESCRIEREA PROIECTULUI:
1. Obiectivele activităţii:
a. elevi
- să interpreteze diferite roluri;
- să recite poezii despre Crăciun şi Anul Nou;
- să interpreteze colinde;
- să prezinte datini şi obiceiuri de Mos Nicolae, Crăciun şi de Anul Nou;
- 1644 -
- să participe cu interes, într-o atmosferă destinsă, plăcută, stimulativă, la serbarea şcolară.
b. părinţi
- conştientizarea rolului pe care îl au activităţile extracurriculare în dezvoltarea armonioasă a
elevului.
2. Grupul ţintă:
- elevii claselor pregătitoare şi I- IV;
- părinţii;
- autorităţile locale;
- cadrele didactice.
3. Resurse:
Umane: - elevii claselor implicate în program;
- învăţătoarele şi profesorii claselor intrate în proiect;
- părinţii şi bunicii copiilor;
- conducerea unitatii implicate in proiect;
Materiale: - coli albe şi colorate pentru ornamente;
- acuarele, creioane, markere;
- CD-uri;
- calculator;
- costume şi decoruri pentru programul artistic;
- aparat de fotografiat.
De timp:
- 4 – 22 decembrie 2017.
4. Programul activităţilor:
- ornarea claselor cu decoraţiuni realizate de elevi, specifice sărbătorilor de iarnă;
- amenajarea unei expoziţii (de desene cu tematică specifică);
- program artistic cu poezii şi colinde româneşti (tradiţionale şi moderne);
- donaţii constând în jucării, haine şi dulciuri pentru copiii din şcoală;
- oferirea de daruri din partea Primăriei şi a Consiliului Local Cernişoara.
5. Locul de desfăşurare:
- Holul şcolii şi sălile de clasă.
- 1645 -
6. Evaluarea proiectului:
- expozitii cu lucrari ale copiilor
- programul artistic (scene din piesa de teatru fotografiate si filmate)
- portofoliu
- album foto cu poze din timpul serbarilor.
REZULTATE ASTEPTATE:
- Atitudini pozitive ale copiilor pentru păstrarea datinilor creştine, pentru respectarea a tot
ceea ce este etic, moral şi frumos pentru om;
- Dezvoltarea unor sentimente de afecţiune, ataşament faţă de celelalte persoane din
comunitatea locală;
- Lucrări realizate de copii, prin diferite tehnici picturale.
ACTIVITĂŢI DE MEDIATIZARE ŞI PROMOVARE
În timpul implementării proiectului vor fi afişate la şcoală pliante informative şi fotografii

din timpul desfăşurării activităţilor.
Se vor organiza expoziţii cu lucrările copiilor la şcoală şi în revista şcolii.
Vor fi promovate pe plan local, în cadrul şcolii, în rândul părinţilor, prin imagini de la
activităţile desfăşurate.
Conţinutul proiectului:
Nr.
Activitate Loc de desfăşurare Termen Responsabil
crt.
1. Realizarea de materiale Sala de clasă
specifice sărbătorii de Moş dec. 2017
Nicolae Învăţătorii
Holul şcolii 4-6 dec.
- „Copiii se pregătesc pentru a-l 2017
întâmpina pe Moş Nicolae”
- „Nuieluşa fermecată” Sala de clasă 6 dec.

2017
2. Confectionarea unor podoabe Sala de clasă 7-19 dec. Învăţătorii
pentru decorarea sălii de clasă 2017
pentru sărbătorile de iarnă
3 Pregătirea serbării: învăţăm Sala de clasă 7-19 dec. Învăţătorii
poezii şi colinde româneşti 2017
- 1646 -
Nr.
Activitate Loc de desfăşurare Termen Responsabil
crt.
(repetiţii)
5 Prezentarea unui program Curtea şcolii 19 dec. Cadrele
artistic de colinde româneşti în 2017 didactice
curtea şcolii
6 Serbarea de Crăciun, în prezenţa Sala de clasă 22 dec. Cadrele
părinţilor şi a invitatului special- 2017 didactice
MOŞ CRĂCIUN
- 1647 -
PROIECT DIDACTIC:
„RUGĂCIUNILE DE MULȚUMIRE ȘI DE LAUDĂ
ADUSE LUI DUMNEZEU”
Prof. Stanciu Elena Luminița

Școala Gimnazială „C. Rădulescu Codin” Priboieni, jud. Argeș
Data:
Clasa: a II-a A
Profesor: Stanciu Elena Luminița
Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială ”C. Rădulescu Codin” Priboieni
Disciplina: Religie
Aria curriculară: Om – Societate
Unitatea de învățare: Omul este fiul iubitor al lui Dumnezeu
Conținutul învățării: Rugăciunile de mulțumire și de laudă aduse lui Dumnezeu
Tipul lecţiei: dobândire de cunoștințe
Scopul lecției: dobândirea unor cunoștințe despre rugăciune și formarea deprinderii de a se ruga
- aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viață.
- explicarea unor aspecte specifice proprie credinței religioase;
- evidențierea caracteristicilor comportamentale ale unor modele de credință.
a) cognitiv-formative:
O1. să definească rugăciunea;
O2. să identifice tipuri de rugăciuni;
O3. să definească rugăciunea de mulțumire și rugăciunea de laudă;
O4. să explice comportamentul adoptat de credincioși când se roagă;
O5. să explice importanța rugăciunii de laudă și de mulțumire.
b) afectiv-atitudinale:
- 1648 -
- să adopte o atitudine evlavioasă în timpul rugăciunii;
- să participe activ și conștient la ora de religie.
c) psiho-motorii:
- să execute corect semnul Sfintei Cruci;
- să păstreze corect poziția în bancă.
Curriculum:
- nucleu: Rugăciunile de mulțumire și de laudă aduse lui Dumnezeu
- extins: Iubirea lui Dumnezeu și răspunsul omului
1. Metode de învăţământ: inductivă, deductivă.
2. Resurse procedurale: exercițiul, conversația, explicația, lectura explicativă, ciorchinele,jocul
didactic, meditația religioasă.
3. Resurse materiale: ilustrații sugestive, fişe de lucru, tub de carton, șervețele.
4. Resurse temporale: 50 minute.
5. Forme de organizarea a activităţii: frontală, individuală.
6. Evaluare: continuă.
7. Principii didactice: - specifice: hristocentric.
- intuiției, sistematizării și continuității cunoștințelor, accesibilității, învățării
active și conștiente, însușirii temeinice a cunoștințelor, îmbinării teoriei cu
practica.
Bibliografie:
1. Curriculum Național
2. Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,
Bucureşti, 1995.
3. Opriş, Dorin, Metode active de predare-învăţare, Editura Sfântul Mina, laşi, 2006.
4. Manual de religie, cls. a II-a, Editura Sfântul Mina, laşi, 2006.
5. Ghid de proiectare didactică, cls.I-IV, Editura Sfântul Mina, laşi, 2002.
6. Pr. Prof. Univ. Dr. Şebu, Sebastian, Metodica predării religiei, Editura Reîntregirea, Alba Iulia,
2000.
7. Mladin, Mitr. Nicolae, Teologie morală ortodoxă, vol. I, Editura Institutului Biblic şi de Misiune
al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1979.
8. Pr. Prof. Chiagă Adrian, Să învățăm religie, Editura Andreas, București, 2013.
- 1649 -
9. https://ursuletinazdravani.wordpress.com/2012/10/09/rugaciunea-pe-intelesul-celor-mici.
Nr.
Etapele lecției Activitatea profesorului Activitatea elevului Obs.
crt.
0 1 2 3 4
1. Momentul - Salutul - Salutul
organizatoric - Rugăciunea - Rugăciunea
- Notarea absențelor
- Pregătirea pentru începerea - Pregătirea pentru începerea
orei orei
2. Reactualizarea - Se adresează elevilor - Elevii răspund:
cunoștințelor următoarele întrebări: „…făcând fapte bune,
„- Cum păstrăm legătura cu admirând natura creată de El
Dumnezeu, purtându-L în și îngrijind-o, mergând la
minte și în suflet?” biserică, rugându-ne.”
3. Captarea atenției - Se antrenează elevii într-o - Elevii ascultă cu atenție și
conversație,pornind de la dau variante de răspunsuri:
cunoștințele deja însușite:
„- Copii, voi v-ați rugat astăzi? „Da, dimineața.... Este
Ar putea vreunul dintre voi să dialogul cu Dumnezeu...”
îmi spună ce este rugăciunea?”
„Da, înseamnă să stai de vorbă
cu Dumnezeu…și nu e
greu….voi știti, nu-L putem
vedea pentru că este Duh, dar
este peste tot și ne privește cu
multă dragoste…și abia „....”
așteaptă să vorbească cu
fiecare dintre voi.”
„... pentru că El îngrijește

„- Ce am putea să-I spunem lui
întotdeauna de toți oamenii,
Dumnezeu? Poți vorbi cu el
așa cum părinții îngrijesc
când ești trist, când ești bolnav,
copii.”
rugându-L să te vindece, când
ești bucuros, când primești un
„... le mulțumim și îi
dar….ORICÂND!!”
lăudăm.”
„- De ce L-am numit Tată

ceresc pe Dumnezeu în
rugăciunea pe care am spus-o
la începutul orei?”
„- Cum ne arătăm noi copiii

recunoștința față de grija
părinților?”
Precizare. În același mod ne
arătăm recunoștința și pentru
- 1650 -
Nr.
crt.
Tatăl nostru din ceruri,
mulțumindu-I și lăudându-
L.Așa cum părinților noștri le
cerem ajutorul, le mulțumim și
le declarăm dragostea noastră,
la fel procedăm și cu Tatăl
nostru care ne-a creat, ne
poartă de grijă și își manifestă
iubirea pentru noi.
4. Anunțarea titlului - Se anunță și se scrie pe tablă - Elevii notează data și titlul
lecției data și titlul lecției: lecției în caiete.
„- Astăzi vom vorbi despre:
Rugăciunea de mulțumire și de
laudă”. - Elevii ascultă cu atenție.
- Se precizează obiectivele
lecției.
„- Ne vom reaminti definiția
rugăciunii, vom discuta despre
tipuri de rugăciuni și
semnificația lor, despre
atitudinea corectă la rugăciune
și despre importanța rugăciunii
în viața noastră”.
5. Dirijarea învățării Profesorul va citi elevilor - Elevii ascultă cu atenție
conținutul lecției, apoi va explicațiile profesorului și
adresa elevilor întrebări: răspund întrebărilor:
1. „- Ce rugăciuni cunoașteți?” „...Îngerașul; Doamne,
2. „- Se oferă cineva să Doamne ceresc Tată; Toți cu
rostească o rugăciune?” inima curată ...”
3. „- Așadar, cu cine vorbim „... cu Dumnezeu, cu
când spunem o rugăciune?” îngerașul păzitor, cu Maica
Concluzie: Rugăciunea este Domnului.”
dialogul omului cu Dumnezeu. „... gândurile noastre, îi crem
4. „Ce anume îi spunem lui să ne ajute, să fim sănătoși...”
Dumnezeu?” „ ... răspunsul omului la
5. „Ce reprezintă rugăciunea iubirea lui Dumnezeu, de la
de mulțumire? Dar cea de care primim ceea ce Îi cerem
laudă?” și pe care Îl lăudăm pentru că
este bun, puternic, ne ascultă,
ne poartă de grijă ... ”
6. „Când și unde se roagă un „... dimineața,seara,înainte și
bun creștin?” după ce termină un lucru,
înainte și după masă, la
biserică, în fața icoanelor
acasă, în sala de clasă... ”
- Elevii sunt solicitați să - Elevii ascultă cu atenție și
demonstreze comportamentul răspund solicitărilor.
ce trebuie adoptat de
credincioși la rugăciune.
Concluzie: Când ne rugăm,
- 1651 -
Nr.
crt.
stăm în genunchi, cu capul
plecat, cu mâinile împreunate,
ne gândim doar la Dumnezeu;
la școală stăm în picioare la
rugăciune.
6. Generalizarea - Profesorul adresează - Elevii dau variante de
întrebări: răspunsuri:
„- Cum ne vorbește Dumnezeu „ ... sfaturile Sale le aflăm în
nouă, oamenilor?” Sfânta Scriptură, ne sunt
transmise prin preot, prin
părinți, bunici, învățători,
prin exemplele bune oferite
- Se citește o povestire morală de credincioși...”
pentru a consolida cele spuse - Elevii ascultă cu atenție.
anterior (*).
- Elevii sunt antrenați în - Elevii formulează
formularea de învățături de învățături:
folos spiritual. -„Să ne rugăm lui
Dumnezeu!”, „Să ascultăm
sfaturile Sale!”, „Să fim
convinși că Dumnezeu ne
ascultă, chiar dacă uneori nu
ne împlinește cerințele!”
7. Dirijarea învățării - Profesorul adresează - Elevii răspund individual
pentru obținerea întrebări: solicitărilor:
performanțelor „-Cum puteți grupa „... rugăciuni de cerere, de
rugăciunile, ținănd cont de mulțumire, de laudă.”
ceea ce îi cerem lui
Dumnezeu?” „... pentru că Dumnezeu nu
„-De ce credeți că este încetează niciodată să ne
important să ne rugăm zilnic?” poarte de grijă și să ne
vorbească.”
- Pentru a demonstra - Elevii ascultă cu atenție și
importanța rugăciunii și a răspund solicitărilor.
faptelor bune în viața unui
creștin,se realizează un mic
experiment despre rugăciune si
ce ar putea să-L facă pe
Dumnezeu să nu ne audă când
ne rugăm.
Este nevoie de un tub lung de
la șervețele. Pe el scrieți mare:
RUGĂCIUNE. Alegeți un
voluntar (deoarece toți vor
dori, împărțiți bilețele – să aibă
desenate fețe triste și la cine se
nimerește singurul chip vesel,
să vină în față).
Copilul voluntar trebuie să
vorbească prin tub: vocea se va
- 1652 -
Nr.
crt.
auzi clar și tare; poate chiar să
rosteasca o mică rugăciune;de
exemplu: Doamne Iisuse, iți
multumesc pentru părinții mei.
„-Atunci cînd viața noastră
este frumoasă și nu facem
lucruri rele, Dumnezeu ne
ascultă rugăciunile și cînd ii
cerem ceva, după voia Lui, ne
ascultă.”
Desfășurarea experimentului.
Într-o cutie puneți o multime
de ghemotoace mari de hârtie
pe care le veți introduce
gradual în tub.
„- Într-o zi, un copil nu o
asculta pe mama sa….
(introduceți o hîrtie –
neascultarea - în tubul
rugăciunii). În altă zi, o fetiță o
lovește pe surioara
ei...(introduceți alt ghemotoc
în tub și rugați copiii să
recunoască fapta rea).
Continuați cu exemplele până
când tubul este aproape plin,
apoi rugați-l pe elevul voluntar
să vorbească prin tub. Solicitați
elevilor să facă diferența între
cele două momente (la început,
vocea se auzea clar, cu putere,
iar la a doua rugăciune, vocea
se auzea înfundat si fără
putere).
„ ... deci, Dumnezeu nu are
cum să ne asculte rugăciunea
atunci când facem lucruri rele.
Trebuie să ne cerem
iertare….și atunci (profesorul
aruncă toate ghemotoacele din
tub) și rugăciunile noastre pot
fi auzite din nou.”
8. Asigurarea feed- - Se solicită elevilor să rezolve - Cerințele vor fi rezolvate și
back-ului și cerințele din fișele de lucru (**). se vor stabili răspunsurile
evaluarea - Se discută modul de finale.
performanțelor rezolvare a cerințelor.
9. Aplicarea - Profesorul distribuie elevilor - Elevii rezolvă sarcina de
macheta (***) unei cărticele de lucru.
rugăciuni pentru copii, care va
- 1653 -
Nr.
crt.
fi decupată și capsată de elevi
acasă, împreună cu părinții sau
frații lor. (Carte de rugăciuni
pentru copii, Colecția
Ortodoxia pentru copii -
www.scribd.ro)
10. Asigurarea - Se fac aprecieri generale și - Elevii ascultă cu atenție.
transferului individuale privind pregătirea
elevilor pentru lecție și
implicarea lor în predarea
noilor cunoștințe.
- Rugăciunea. - Rugăciunea.
- Salutul. - Salutul.
(*) „Un tată pleacă cu copilul său să se plimbe spre o pădure. Trec pe sub un măr și copilul
îi cere: „Tată, dă-mi și mie un măr!”. Și tatăl culege un măr și i-l dă. Merg mai departe și copilul
vede o floare frumoasă. Și spune: „Tată, dă-mi și mie una din florile acelea!”. Și tatăl rupe o floare
frumoasă și i-o dă. Mai încolo, copilul vede un tufiș cu fructe roșii foarte atrăgătoare și cere: „Tată,
dă-mi și mie din fructele acelea roșii!”. Și tatăl îi răspunde: „Nu, acestea nu pot să ți le dau!”. Și
copilul începe să plângă, fiindcă fructele roșii erau frumoase și el le bănuia gustoase. Și plânge. Nu
înțelege de ce până acum i s-au dat de toate, dar aceste fructe roșii i se refuză. Se întoarce
nemulțumit acasă, întristat. Tatăl nu i-a explicat de ce nu i-a împlinit dorința, căci era prea mic
pentru a înțelege. Chiar de ar fi încercat, copilul ar fi plâns mai departe, dorindu-și fructele roșii,
pentru că erau frumoase.
Tatăl nu-i dăduse acele fructe, pentru că erau otrăvitoare, ceea ce copilul nu știa și nici nu
înțelegea, noțiunea fiindu-i încă necunoscută.
- 1654 -
Fișă de lucru
1. Notează pe spațiile punctate întrebarea ce corespunde fiecărui răspuns.
- 1655 -
PROIECT DE LECȚIE
Prof. înv. primar Stanciu Manuela-Maria


Arte și tehnologii
Disciplina: Comunicare în limba română - Lectură
Arte vizuale și abilități practice
Subiectul lecției: Activitate dedicată Zilei Internaționale a Femeii
 Portetul mamei, de Vali Slavu
 Borcanul cu „Dulceață de cuvinte dulci”
Tipul lecției: predare-învățare
formare de priceperi și deprinderi
Discipline integrate: CLR, MM, AVAP, DP
1.2. Identificarea unor informații variate dintr-un mesaj rostit cu claritate;
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute;
2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul mesajelor simple;
3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente
familiare;
3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple, susținute de suport imagistic;
4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin intermediul limbajelor convenţionale şi
neconvenţionale.
2.1. Cântarea în colectiv, asociind mișcarea sugerată de text;
1.3. Manifestarea curiozității față de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate vizual;
- 1656 -
2.1. Identificarea unor caracteristici/proprietăți ale materialelor întâlnite în mediul cunoscut;
2.3. Realizarea de aplicaţii/compoziţii/obiecte/ construcţii simple, pe baza interesului direct;
2.4. Transformarea unui material folosind o tehnică simplă;
2.6. Participarea la activități integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente de
exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică.
Dezvoltare personală:
2.2. Identificarea şi aplicarea regulilor de comunicare specifice în activitatea şcolară.
 Să descopere semnificațiile lunii martie/ Zilei Internaționale a Femeii;
 Să asculte cu atenție și să citească poezia propusă de învățătoare;
 Să demonstreze că își cunosc foarte bine mama;
 Să rezolve sarcinile de lucru propuse individual și/sau prin cooperare;
 Să interpreteze un cântec;
 Să decupeze după contur pe baza imaginii;
 Să respecte etapele de lucru ale lucrării prezentate;
 Să execute corect etapele elaborării lucrării;
 Să mânuiască atent şi corect instrumentele folosite;
 Să aprecieze obiectiv atât propria lucrare, cât şi pe cele ale colegilor;
 Să manifeste interes pe tot parcursul activității.
 Metode și procedee didactice: conversația, explicația, brainstorming-ul demonstrația,
observația, exercițiul, jocul didactic;
 Mijloace didactice: prezentare PPT, fișe lucru, cântec înregistrat, LCD, forfeci, lipici
etc.;
 Forme de organizare: individual, în perechi și frontal;
 Forme și tehnici de evaluare: observarea sistematică a elevilor, aprecieri verbale,
autoevaluare, evaluarea colegilor, analiza produselor activității.
Durata: 2 ore a câte 35 min + 10 min activitate complementară
Bibliografie:
- Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învățare pentru formarea competențelor cheie la
școlarii din clasele I-IV - program de formare continuă de tip “blended learning” pentru
cadrele didactice din învațământul primar"- suport de curs, 2013;
- MEN - Programele școlare pentru disciplinele Comunicare în limba română și AVAP.
- 1657 -
București, 2013;
- Molan, Vasile - Didactica disciplinelor „Comunicare în limba română” și „Limba și
literatura română” din învățământul primar. Editura Miniped, București, 2014;
- Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la
şcolarii mici, Suport de curs, 2012; Mihăescu, Mirela şi colectivul, Metode activ-participative
aplicate în învăţământul primar, Editura Didactica Publishing House, Bucureşti, 2010.
SCENARIUL DIDACTIC
Momen-
Comp. Strategii
tele Desfășurarea lecției Evaluare
spec. didactice
lecției
1. Se asigură un climat educațional
Momen- 1.1. favorabil pentru desfășurarea lecției:
tul 1.2. pregătirea materialelor, stabilirea conversația
organiza- 1.4. liniștii, îndrumarea elevilor în aprecierea
toric 2.1. activitatea de pregătire. comporta-
2.3. Întâlnirea de dimineață: mentului
Salutul: cântec-,,Bună dimineața” explicația elevilor
Prezența:
După ce ne-am adunat
Și frumos ne-am salutat
Colegii ne-am întâlnit
Oare cine n-a venit?
Repere temporale: anotimpul, ziua,
data, luna, anul;
Calendarul naturii: starea vremii.
2. Discuții referitoare la conversația
Captarea 2.1. semnificațiile lunii martie și ale observarea
atenției 2.2. sărbătorilor din această lună, cu accent comporta-
4.3. pe ziua de 8, Ziua Internațională a mentului
Femeii. elevilor
Joc - Ce simțiți când auziți brainstorming
cuvântul „mama”?
3. Anunţ titlul lecţiei - Activitate conversația observarea
Anunța- 1.4. dedicată Zilei Internaționale a comportamen
rea temei 4.3. Femeii şi obiectivele, într-o formă explicația -tului elevilor
și a accesibilă elevilor.
obiective-
lor
4. Pentru a vedea cât de bine își
Dirijarea 1.2. cunosc mama, copiii primesc spre
învățării 2.1. rezolvare două fișe de lucru: conversația
2.3. - Cât de bine îmi cunosc mama? aprecierea
3.2. - Pentru mama mea comporta-
3.4. După ce copiii prezintă fișa cu mentului
4.3. portretul mamei anunț titlul poeziei pe explicația elevilor
care o vom studia - Portretul mamei,
scrisă de Vali Slavu.
- 1658 -
Momen-
Comp. Strategii
tele Desfășurarea lecției Evaluare
spec. didactice
lecției
Voi citi poezia model, folosindu-mă
de inflexiunile vocii, mimica şi gestica
corespunzătoare pentru a trezi emoţii
şi pentru a asigura motivaţia învăţării.
Elevii vor avea de rezolvat mai
multe sarcini:
- Care este titlul poeziei? lectura aprecieri
- Câte strofe are poezia? explicativă verbale
- Câte versuri are fiecare strofă?
- Se explică sensul cuvintelor noi,
dacă este cazul, și se alcătuiesc alte exercițiul
enunțuri cu ele.
- Dați exemplu, din text, de cuvinte
care conțin grupurile de vocale
învățate (acuarele, iei, ia, stea,
desenează, soare).
- Dați exemplu de alte cuvinte ce
conțin aceste grupuri de vocale.
- Căutați în text cuvinte care pot avea
mai multe sensuri (dor, cer, ia) și exercițiul
alcătuiți enunțuri în care să aibă alt
înțeles. aprecieri
Prin câteva întrebări referitoare la verbale
text îi conduc să descopere mesajul:
- Cum realizează poeta portretul
mamei?
- Ce folosește pentru a realiza
portretul? conversația
- V-a plăcut poezia? De ce? etc.
Se citește poezia în lanț (fiecare
copil
citește câte două versuri) și chiar se
încearcă memorarea ei.
5. Se ascultă poezia, atât cât au reușit conversația aprecieri
Obține- 3.4. să memoreze, și vor lucra o fișă - vor verbale
rea 4.3. crea o pagină de ziar special pentru explicația
perfor- mama lor.
manței/
Activita-
te re-
creativă
6. În încheiere copiii interpretează
Încheie- 4.3. cântecul Cea mai scumpă de pe lume
rea (versuri Nichita Stănescu). conversația aprecierea
activității Fac aprecieri asupra desfășurării comporta-
lecției. mentului
Feedback – Cum m-am simțit elevilor
astăzi? De ce? (DP- emoții - bucurie/
tristețe/ frică/ furie)
- 1659 -
Momen-
Comp.
tele Desfășurarea lecției Strategii didactice Evaluare
spec.
lecției
Momen- Se asigură un climat educațional observarea
tul 1.3. favorabil pentru desfășurarea lecției: conversația comporta-
organi- pregătirea materialelor, stabilirea mentului
zatoric liniștii, îndrumarea elevilor în elevilor
activitatea de pregătire.
Capta- Copiii vor interpreta cântecul Cea
rea 1.3. mai scumpă de pe lume (versuri conversaţia
atenției 2.6. Nichita Stănescu). Se inițiază o scurtă observarea
conversație în legătură cu cântecul și explicaţia sistematică
cu poezia studiată ora anterioară.
Anunța- Se precizează subiectul activității:
rea temei 1.3. „Astăzi vom pregăti o surpriză pentru conversația
și a 2.6. ziua de 8 Martie, Ziua Internațională a observarea
obiecti- Femeii - vom prepara un borcan cu comporta-
velor dulceață, dar nu orice dulceață, ci una explicația mentului
specială...din cuvinte dulci. La finalul elevilor
lecției fiecare copil își va prezenta
creația.”
Dirijarea Elevii intuiesc materialele primite
învățării pe bănci, denumindu-le pe fiecare în explicația
1.3. parte. Fiecare copil va realiza câte un
2.1. borcan cu „dulceață”. conversația
2.3. Se dau explicaţii de folosire a
2.4. materialelor şi a ustensilelor de lucru. observația aprecieri
2.6. Le demonstrez tehnica de lucru: verbale
- așezarea elementelor pentru demonstrația
asamblarea lucrării;
- scrierea bilețelelor cu cuvinte dulci; exercițiul
- decuparea și ornarea etichetelor;
- asamblarea tuturor elementelor:
umplerea borcanului cu „dulceață”,
lipirea etichetelor etc.
Copiii încep să lucreze. Se
supraveghează modul în care aceștia activitate observarea
lucrează și se oferă informații individuală comporta-
suplimentare acolo unde este nevoie. mentului
Li se cere elevilor să lucreze cât elevilor
mai corect și estetic, respectând
etapele de lucru.
Se asigură un climat favorabil
lucrului cu ajutorul muzicii.
Evalua- Se vor face aprecieri ținând cont de observația autoevaluare
rea 2.6. criteriile:
lucrări- 2.2. - respectarea etapelor de lucru; explicația evaluarea
lor - gradul de finalizare a lucrărilor; colegilor
- aspectul estetic; conversația
- originalitate;
- încadrarea în timp.
- 1660 -
Momen-
Comp.
tele Desfășurarea lecției Strategii didactice Evaluare
spec.
lecției
Activita- La finalul activității copiii își conversația observarea
te re- 2.6. prezintă lucrările, apoi confecționează explicația comporta-
creativă câte o diplomă pentru mămici. activitate mentului
individuală elevilor
Încheie- Se fac aprecieri cu privire la modul
rea 2.2. de lucru al elevilor în timpul conversația aprecieri
activită- activității. verbale
ții Copiii desenează pe postit-uri o
față veselă sau tristă, în funcție de
felul în care s-au simțit, sau vor scrie
un scurt mesaj.
- 1661 -
PROIECT DE ACTIVITATE ANTREPRENORIALĂ
Prof. înv. primar Stoian Violeta

Şcoala Gimnazială „Sfinții Voievozi” București
DATA ŞI DURATA VIZITEI: 23.10.2017 -3 ore

TEMA VIZITEI: „Meseria bratara de aur” - atelier de pizza
OBIECTIVUL VIZITAT: bucatarie - Pizzeria trattorie Buongiorno Victoriei
TIPUL VIZITEI: vizită cu caracter intuitiv-demonstrativ in antreprenoriat
CLASA: a-IV-a B
ORGANIZATOR: prof. STOIAN VIOLETA
SCOPUL: observarea directă şi însuşirea de cunoştinţe despre modul de preparare a produselor de
panificatie
OBIECTIVE CADRU
1. Completarea, sistematizarea şi aprofundarea cunoştinţelor însuşite în clasă;
2. Legarea cunoştinţelor teoretice cu exemple practice, dobândite în observarea practică;
3. Consolidarea unor reguli de conduita alimentara si sanitara;
4. Cunoasterea intuitiva unei activitati de antreprenoriat.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
o Analizarea aspectelor legate de modul de preparare a produselor alimentare-pizza;
o Formarea unor noţiuni şi reprezentări despre procedeele pentru obtinerea painii (blatului
dospit) si a diferitelor alimente, reguli de igiena a alimentatiei si a prepararii acestora;
o Formarea spiritului antreprenorial;
o Dezvoltarea simţului ecologic şi a atitudinii faţă de mediul înconjurător.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE
o să observe etapele principale in prepararea painii si a produselor alimentare pe baza de coca
dospita;
o să descrie obiectivul vizitat şi să argumenteze importanţa acestuia;
o să precizeze utilitatea produselor finite;
o să aprecieze efortul depus în realizarea produselor;
o sa realizeze cu propriile maini, supravegheat de personalul de specialitate un produs
- 1662 -
vandabil pe care il comercializeaza antreprenorul.
DESCRIEREA ACTIVITATII
Activitatea va consta intr-o vizita la Trattoria Buongiorno. A ceasta va fi o experienta
inedita in care elevii vor vedea un proces tehnologic complex de producere a painii -a blatului- prin
dospire si vor participa la prepararea pizzei. Beneficiind de explicatiile date, acestia vor afla ce
materiale si ce utilaje se folosesc pentru fabricarea aluatului, a pizzei, precum si etapele parcurse
pana in momentul felierii si ambalarii acesteia. Elevii au putut vedea unde se prepara maiaua si cum
se framanta aluatul in malaxoare, cuptoarele de capacitate mare unde este coapta pizza,la
temperaturi foarte mari. De asemenea,ei au mai vazut si cum se obtin si alte produse alimentare,
cum se folosesc acestea in procesul de preparare a pizzei etc. Elevii vor intra in bucataria
restaurantului unde vor prepara fiecare cate cate un produs. Vor afla regulile de igiena impuse de
lucrul in bucatarie, echipamentul folosit de angajati (fiecare dintre ei va primi un echipament
complet ca si al angajatilor), regulile de protectia muncii in apropierea feliatoarelor, a cuptoarelor,
precum si reguli legate de modul de maniplulare si pastrare a alimentelor.
Vizita s-a incheiat cu degustarea unor specialitati de paine si a pizzei pe care singuri au
facut-o si au copt-o impreuna cu angajatii pizzeriei.
REZULTATE OBTINUTE
Vizita a fost extrem de utila si antrenanta,elevii intelegand ca aluatul se face natural, fara
conservanti, ca ingredientele trebuie sa fie prosapete si de calitate si manipulate intr-un anumit mod,
mai ales ca unele produse se adreseaza mai mult copiilor.
MODALITATI DE EVALUARE
- Se ilustrează prin desene, texte scurte impresiile lăsate de vizita efectuată.
- Realizarea unui album foto cu imagini din vizita efectuata.
- Se descrie intr-un eseu activitatea desfasurata, materialele de lucru, etapele prepararii
produsului.
- 1663 -
- 1664 -
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAȚIONAL:
„VREI SĂ FII PRIETENUL MEU?”
Prof. Stoica Magdalena Mariana

Școala Gimnazială Specială Târgoviște, jud. Dâmbovița
ARGUMENT
În contextul unei societăți care se schimbă, parteneriatul educațional devine o prioritate a
strategiilor orientate către dezvoltarea educației românești.
Parteneriatul educațional urmărește transformarea reală a elevilor în actori principali ai
demersului educațional, urmărindu-se atingerea unor obiective de natură formală, informală și
socio-comportamentală.
Colaborarea dintre elevii diferitelor școli este o activitate organizată, susținută, conștientă,
direcționată spre problemele educative ale tinerei generații.
Aceste activități intregesc activitatea educativă a școlii, aducând un surplus educațional
elevilor, completând condițiile concrete ale educației acestora. Elevii devin capabili să înțeleagă
lumea în care trăiesc și să o transforme, să o recepteze și să transmită mesaje, exprimându-și
gândurile și sentimentele fie prin comunicare verbală, utilizând un limbaj bogat și nuanțat, fie prin
creații plastice.
Copiii pot afla de la noii lor prieteni informații despre școală în care învață, despre
activitățile pe care le desfășoară în cadrul orelor de curs și în cadrul activităților extrașcolare.
Ilustrând realitățile vieții cotidiene, activitățile specifice școlii, familiei și comunității din
care fac parte, diferitele forme de exprimare ale copiilor dobândesc atât rol formator, cât și
informator.
SCOPUL PROIECTULUI
 Promovarea dialogului și a comunicării între elevii din școli și medii diferite;
 Dezvoltarea cooperării și a colaborării între cadrele didactice din unități diferite;
 Atragerea efectivă a elevilor în organizarea unor activități cu caracter extracurricular,
conducând la creșterea numerică și calitativă a acestor activități.
TEMA
 Integrarea copiilor cu C.E.S.
- 1665 -
OBIECTIVELE PROIECTULUI
a) Privind cadrele didactice:
 Să promoveze colaborarea între elevi, cadre didactice și părinți;
 Să familiarizeze cu metode noi de stimulare interesul elevilor pentru învățământ și educație.
b) Privind elevii:
 Să se educe în spiritul toleranței și al respectării părerii celorlalți, a însușirii unor norme de
comportare civilizată;
 Să se desfășoare activități în comun la fiecare dintre școlile implicate în proiect;
 Să se găsească modalități variate de exprimare a gândurilor și sentimentelor privitoare la
teme de interes comun (creații artistice, plastice, abilități).
GRUP ȚINTĂ
 Elevi ai claselor a VIII-a A și a VIII-a C din Școala Gimnazială Speciala Târgoviște
 14 elevi cu C.E.S. din Școala Gimnazială “Nicolae Vlad” Pucheni
PERIOADA
 OCTOMBRIE 2017 – IUNIE 2018
RESURSE MATERIALE
 Rechizite școlare (foi desen, acuarele, carioca, hârtie creponată, foarfeci, lipici);
 Aparat foto și laptop.
RESURSE FINANCIARE
 Autofinanțare
EVALUAREA
 Diplome pentru elevii participanți;
 Poze de la activitățile desfășurate.
PROGRAMUL ACTIVITĂȚILOR
OCTOMBRIE 2017
 Întâlnirea partenerilor pentru stabilirea graficului de activitate
NOIEMBRIE 2017
 Natura – prietena mea – activitate de ecologizare
- 1666 -
DECEMBRIE 2017
 În așteptarea lui Moș Nicolae
IANUARIE 2018
 24 ianuarie – Unirea Principatelor Române
MARTIE 2018
 Un mărțișor pentru fiecare
APRILIE 2018
 A venit iepurașul!
MAI 2018
 Vizită la C.N.M. Curtea Domnească
IUNIE 2019
 Analiza activităților desfășurate – întâlnirea cadrelor didactice participante.
- 1667 -
PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ
Prof. Streche Antoneta

Unitatea de învăţământ: Colegiul Economic “Ion Ghica” Brăila

Profesor: Streche Antoneta
Clasa: a IX-a
Profil: Economic – Servicii
Data: Noiembrie 2017
Disciplina: Calitatea produselor şi serviciilor
Subiectul: Caracteristici de calitate
Tipul lecţiei: Lecţie mixtă
Durata: 50 minute
URI 5-Cunoştinţe
5.1.4 Descrierea proprietăţilor mărfurilor
URI 5-Abilităţi
5.2.4.Identificarea proprietăţilor în raport cu criteriile de clasificare ale mărfurilor
URI 5-Atitudini
5.3.3 Asumarea responsabilităţii pentru analiza riscurilor şi ţinerea sub control a întregii activităţi la
locul de muncă
Principii didactice:
 sistematizare şi continuitate în învăţare;
 însuşirea temeinică a cunoştinţelor;
 însuşirea activă şi conştientă a cunoştinţelor;
 legarea teoriei cu practica;
 accesibilitatea cunoştinţelor;
 respectarea particularităţilor de vârstă şi individuale.
Forma de organizare a activităţilor de instruire:
 frontal;
 individual;
 pe grupe.
- 1668 -
Metode de evaluare:
 evaluare formativă
 evaluare orală, practică.
Loc de desfăşurare: sala de clasă (laborator de specialitate).
Metode şi procedee: Expunerea, explicaţia, conversaţia, problematizarea, discuţiile în grup.
Mijloace de învăţământ: Manual, tabla, fişa de lucru, produse, retroproiector.
Bibligrafie:
 Barna, A. (coord.), Curs de pedagogie.Teoria instruirii curriculumului şi evaluarii, Editura
Logos, Galaţi, 2001
 Diaconu, M. (coord.), Pedagogie, Editura ASE, Bucureşti, 2004
 Druţă, M., Didactica disciplinelor economice, Editura ASE, Bucureşti, 2005
 Jinga, I. (coord.), Manual de pedagogie, Editura All, Bucureşti 2001
 Redeş, A. (coord.), Merceologie industrială, Editura Eficient Bucureşti, 1999
 Petre, T. (coord.), Studiul calitatii produselor şi serviciilor, Editura Niculescu, 2007
 Moment organizatoric, captarea atenţiei (3 minute):
 Actualizarea cunoştinţelor anterioare (15 minute):
 Comunicarea subiectului şi obiectivului operaţional:
 Prezentarea informaţiilor noi necesare realizării sarcinilor de învăţare (20 minute):
 Asigurarea conexiunii inverse şi evaluarea performanţelor:
 Fixarea şi transferul cunoştinţelor (15 minute).
Conţinutul lecţiei:
Aspecte teoretice
Sunt verificate informaţiile legate de:
1. Clasificarea proprietăţilor mărfurilor în funcţie de natura proprietăţilor;
2. Descrierea proprietăţilor:
a. Organoleptice: olfactive, gustative, aroma, tactile.
b. Fizice generale: starea de agregare, structura, masa, porozitatea, vâscozitatea,
higroscopicitatea, umiditatea, permeabilitatea.
c. Fizice speciale:
- mecanice: rezistenţa, alungirea la rupere, duritatea, plasticitatea, elasticitatea,
flexibilitatea, durabilitatea;
- optice: culoarea, transparenţa, luciul;
- termice: caldura specifică, dilatarea termică, conductibilitatea termică,
termoizolarea, stabilitatea termică;
- 1669 -
- electrice: conductibilitatea electrică, rezistivitatea;
d. Chimice: compozitia chimică, stabilitatea faţă de acţiunea agenţilor chimici;
e. Microbiologice.
Sunt prezentate informaţiile legate de:
3. Definirea caracteristicilor de calitate
4. Clasificarea caracteristicilor de calitate şi exemplificări:
Tehnice: sunt proprietăţile intrinseci, determinate de calitatea materiilor prime şi de procesul
tehnologic
Exemple: - proprietăţi fizice generale
- proprietăţi mecanice
- proprietăţi chimice
Funcţionale: comportarea în utilizarea produselor
Exemple: - disponibilitate
- fiabilitate
- mentenabilitate
Economice: influenţează costul la beneficiar
Exemple: - consum de energie electrică, de combustibil
- costuri service, consultanţă, montaj
Ergonomice: usurinţa în exploatare şi confort în utilizare
Exemple: - grad de confort
- nivel de zgomot
- comoditate în folosire
Ecologice: influentează mediul înconjurator după utilizarea produselor
Exemple: - biodegradabilitate; poluarea mediului
- nivel de zgomot; poluare fonică
- conţinut în substanţe poluante
- poluarea aerului cu noxe
- poluarea apei cu deşeuri, substanţe chimice
Sanogenetice: influenţează sănătatea consumatorilor
Exemple: - conţinut în coloranţi, aromatizanţi
- filtru igienic
- ecran protector
Estetice: exprima gradul de perfecţiune
Exemple: - forma
- culoare
- 1670 -
- stil
- simetrie
- proporţii
- proprietăţile organoleptice (olfactive, gustative, tactile, aroma)
Aspecte practice:
Clasa este organizată în grupe. Fiecare grupa va verifica organoleptic următoarele produse:
Grupa 1 – sapun de toaleta
Grupa 2 – ciocolata “X”
Grupa 3 – iaurt “Y”
Grupa 4 – băutura racoritoare “Z”.
Fiecare grupă stabileşte caracteristicile organoleptice completând fişa de lucru iar
reprezentantul grupului prezintă la tablă caracteristicile pentru fiecare produs în parte.
- 1671 -
DISCIPLINĂ OPȚIONALĂ:
„O MICUȚĂ PASIUNE”
Prof. înv. preșcolar Strugar Petruța Alina

Prof. înv. preșcolar Mușceleanu Nicoleta
Grădinița „Brândușa” București
Tipul opționalului: Activitate practică

Domeniu experiențial vizat: Om și societate
Nivel de vârstă: I – grupa mică/ mijlocie
ARGUMENT
Activitățile practice contribuie nemijlocit la dezvoltarea personalităţii preșcolarilor,

împreună şi în strânsă legătură cu celelalte activităţi ce se desfăşoară în grădiniţă.
Preşcolarul manifestă interes spre nevoia de mişcare, spre manipularea obiectelor şi el
trebuie îndemnat spre creaţia contructivă şi dezvoltarea capacităţilor de confecţionare a unor
obiecte, jucării, fapt ce va trezi stări afective pozitive.
Astfel, caracterul practic- aplicativ al acestor activităţi practice permite îmbinarea muncii
fizice, practice cu cea intelectuală. Rolul activităților practice se concretizează în dezvoltarea
psihomotorie, intelectuală, afectivă şi estetică a preșcolarului.
Prin aceste activităţi practice copilul învaţă să-şi coordoneze mişcările, capătă pricepere şi
îndemânare, îşi formează unele deprinderi practice de a opera cu diverse materiale şi instrumente,
toate cunoştinţele însuşite în alte discipline îşi găsesc cadrul de exprimare şi se adâncesc, se educă
simţul estetic, se îmbogăţeşte sfera afectivă prin educarea în spiritul dragostei pentru muncă şi a
respectului pentru ceea ce a creat el şi cel din jurul lui.
Totodată, activitățile practice, prin caracterul lor recreativ- creativ- atractiv, vin să
canalizeze eforturile de învăţare ale copiilor, de la alte discipline, fiind ca un „decantor” al tuturor
cunoştinţelor acumulate.
OBIECTIVE GENERALE
 Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;

 Îmbogăţirea cunoştinţelor despre materiale şi caracteristicile lor, precum şi despre tehnici de
- 1672 -
lucru necesare prelucrării acestora în scopul realizării unor produse simple;
 Dezvoltarea simţului practic şi estetic, stimularea expresivităţii şi imaginaţiei creatoare prin
activităţile practice şi estetice;
 Stimularea spiritului de cooperare şi întrajutorare şi a spiritului de echipă;
 Dezvoltarea unor abilităţi practice prin abordarea originală a activităţilor de acest gen şi prin
îmbinarea plăcută a jocului şi a muncii fizice.
OBIECTIVE OPERATIONALE
 Să-şi formeze deprinderi de mototolire, rupere, îndoire, rulare, bobinare, înşirare, îmbinare,
lipire, tăiere, împletire, înnodare, şnuruire, festonare, ţesut, cusut;
 Să construiască folosind unele operaţii ca: aşezare, îmbinare, alăturare, suprapunere;
 Să-şi dezvolte atenţia voluntară şi trăsături morale, independenţă în acţiune, perseverenţă,
îndrăzneală, încrederea în forţele proprii, răbdare, spirit de ordine, disciplină în muncă,
cooperare cu alţi copii în realizarea unor lucrări colective;
 Să-şi dezvolte dragostea de muncă şi a respectului faţă de produsele muncii;
 Să-şi valorifice lucrările proprii în înfrumuseţarea mediului ambiant sau în alte activităţi
organizate în grădiniţă-concursuri-expoziţii.
MODALITATI DE EVALUARE
 Realizarea unor expoziții tematice cu ocazia diverselor evenimente de peste an;

 Analiza lucrărilor personale și ale colegilor;
 Fotografii.
RESURSE NECESARE
 Resurse umane: preșcolari, cadre didactice, părinți.

 Resurse materiale:
-suporturi de lucru: carton alb sau color, hârtie albă colorată, imprimată, de diverse grosimi, pânză,
-materiale: hârtie albă sau colorată, de diferite calităţi, texturi, grosimi, cu și fără modele, ilustraţii
color, afişe, ziare, hârtie de ambalaj, pungi din hartie, pahare plastic, fotografii, farfurii din carton,
mohair, materiale din natură;
-instrumente de lucru: foarfeci, cutter, perforatoare, markere, acuarele, creioane colorate, pensule,
carioci, etc.
- 1673 -
-substanţe de lipit: aracet, lipici.
-alte materiale: lucrări realizate de adulți și copii, imagini, siluete din carton, jetoane, cd-uri, laptop,
videoproiector, scotch, diplome, recompense.
PLANIFICAREA
ACTIVITĂȚILOR SĂPTĂMÂNALE
NR.
SĂPTĂMÂNA MIJLOC DE REALIZARE TEMA ACTIVITĂȚII
CRT.
1 Săptămâna 1 Colaj cu forme tăiate (forme „Grădinița mea”
geometrice)
2 Săptămâna 2 Asamblare și lipire – părți componente „Totul despre mine. Băiețel
ale corpului uman sau fetiță”
3 Săptămâna 3 Aplicare ochișori, nas și gură pe „Mere/pere vesele”
diverse fructe de toamnă
4 Săptămâna 4 Aplicarea hârtiei creponate pe carton „Morcovelul cel gustos”
colorat portocaliu
5 Săptămâna 5 Lipire – sâmburi de bostan pe un disc „Crizantema”
rotund din carton
6 Săptămâna 6 Aplicare frunze din natură pe carton „De vorbă cu o frunză”
A5
7 Săptămâna 7 Îndoire hârtie sub formă de evantai „În mijlocul ploii -umbreluța”
8 Săptămâna 8 Asamblare coroană - copac pe tub de „Copacul – Toamna”
carton (trunchi) și lipire frunze
specifice anotimpului toamna.
9 Săptămâna 9 Aplicare decorațiuni pe o cizmuliță „Cizmuliță pentru Moș
realizată din carton Nicolae”
10 Săptămâna 10 Nuci invelite in bucati de staniol, „Podoabe pentru brăduț”
legate la un capat cu mohair
11 Săptămâna 11 Tehnica Origami „Moș Crăciun”
12 Săptămâna 12 Asamblare coroană - copac pe tub de „Copacul - Iarnă”
de carton (trunchi) și lipire fulgi de
nea.
13 Săptămâna 13 Din cutie de chibrituri, se lipesc talpile „Săniuța”
decupate pe laterale si se prinde ata
14 Săptămâna 14 Aplicare materiale pe pungă din hârtie „Ursulețul cafeniu”
de culoare maro.
15 Săptămâna 15 Aplicare materiale pe farfurie din „Oița”
carton
16 Săptămâna 16 Tehnica Origami „Pisica și cățelul”
17 Săptămâna 17 Îndoire farfurie din carton, aplicare „Găinușa cea moțată”
ochi, creastă, cioc etc.
18 Săptămâna 18 Lipire farfurie mică din carton maro „Maimuțica”
peste farfurie mare.
19 Săptămâna 19 Decupare din ziar și afișe. „Peștele”
20 Săptămâna 20 Tehnica Quilling, Aplicare „Un mărțișor pentru mama”
decorațiuni.
21 Săptămâna 21 Îndoire carton la mijloc și lipire paste „Felicitare pentru mama”
- 1674 -
NR.
SĂPTĂMÂNA MIJLOC DE REALIZARE TEMA ACTIVITĂȚII
CRT.
făinoase pe acesta
22 Săptămâna 22 Asamblare floare pe tub de carton „Ghiocelul”
23 Săptămâna 23 Lipire aripi pe Cd-uri „Fluturele, gărgărița și
albina”
24 Săptămâna 24 Colaj cu forme tăiate (forme „Rândunica”
geometrice)
25 Săptămâna 25 Asamblare coroană - copac pe tub de „Copacul – Primăvara”
de carton (trunchi) și lipire flori.
26 Săptămâna 26 Colaj colectiv – A3 „Mașinuța mea”
27 Săptămâna 27 Asamblare din tuburi de hârtie și cutii „Trenulețul veseliei”
de chibrituri.
28 Săptămâna 28 Tehnica Origami „Navigăm pe mare – bărcuța”
29 Săptămâna 29 Colaj prin rupere și lipire (hârtie „Avion cu motor!”
glasată)
30 Săptămâna 30 Decupare franjuri „Realizăm un covoraș”
31 Săptămâna 31 Colaj cu forme tăiate „Personaje din povesti”
32 Săptămâna 32 Colaj prin rupere și lipire „Peisaj de vara”
33 Săptămâna 33 Colaj cu materiale la alegere „Invenția mea”
BIBLIOGRAFIE:
 Kardos, M.G., Kristof, J., „Cufărul cu idei”, Editura Diamant, Anul 2015;
 Maftei, C., ”Despre colaj și tehnicile colajului, despre arta colajului și istoria sa”, carmen-
maftei.blogspot.com;
 Metodica activităților instructiv-educative în grădinița de copii”, Editura Sitech, Craiova,
Anul 2010;
 Revista Învățământului Preșcolar, 1-2/2015;
 Șova, S., (coord.), „Activități opționale în grădiniță”, Editura AS’S, Iași, Anul 2000;
 Tătaru, L., Rus, A.C., Rus, F.D., Morar, S.C., „Mânuțe îndemânatice. Carte de activități
practice pentru preșcolari și școlari mici”, Editura Diamant, Anul 2015.
- 1675 -
PROIECT DIDACTIC:
„FORMULARE DE OPERAȚII ECONOMICO-FINANCIARE”
Prof. Suciu Andreea

Colegiul „Aurel Vijoli”, Făgăraş

Profil: Economic
MODULUL – Contabilitatea afacerii
Clasa: II F
PROFESOR: Andreea Suciu
Data:
Tema: Monografii contabile pe categorii de evenimente si tranzactii
Titlul lecţiei: Formulare de operatii economico-financiare pe categorii de evenimente si
tranzactii - stocuri
Tipul lectiei: Lectie de formare a deprinderilor intelectuale
Locul de desfasurare: Sala de clasa
Durata: 50 minute
Scopul lecţiei: Inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a operatiilor economico-
financiare.
Competenţe: UC 8 – C 3. Rezolva monografii contabile pe categorii de evenimente si
tranzactii
Obiective:
 sa puna in corespondenta contul/conturile identificate cu alt/alte cont/conturi in formule
contabile, care reflecta natura operatiei;
 sa reprezinte grafic conturile sub forma literei T;
 sa intocmeasca balanta de verificare si bilantul final.
Metode si procedee de invatamint: conversatia, explicatia, exercitiul, repetiţia;
Mijloace de invatamant de uz general: tabla, creta, caiete de notite, fişe de lucru, plan de conturi
Evaluare: Observarea curenta, evaluare orala;
Mod de lucru cu elevii: individual
Surse informationale: Carti de specialitate – suport de curs.
- 1676 -
Stiluri de
Scopul Strategia de Strategia de învăţare
Timp Resurse
predării predare învăţare
V A P
5 min Moment - pregătirea - observare • • • - catalogul;
organizatoric colectivului de elevi organizarea
- anuntarea modului clasei;
de desfasurare a pregătirea
activitatii materialelor
didactice
5 min Anuntarea - expunere orală - profesorul prezinta • • • - creta
temei si a modul de realizare a - tabla
obiectivelor unei monografii
urmarite contabile
- se comunica
rezultatele care se
asteapta de la elevi
la sfarsitul activitatii
35 min Efectuarea de - profesorul
catre elevi a - elevii vor primi monitorizeaza modul • • • - tabla;
activitatii aceelasi tip de fisa de executare a - creta;
de lucru pe care o activitatii, oferind - fisa de
vor realiza elevilor sprijinul lucru
individual necesar - plan de
-sunt rezolvate conturi
cerinţele din fişa de
lucru
5 min Aprecierea - sunt formulate
activitatilor concluzii privitoare • • •
elevilor la modul de lucru al
elevilor, la
rezultatele obtinute
- 1677 -
OPȚIONAL:
„POVEȘTILE COPILĂRIEI”
Prof. înv. preșcolar Suszta Ileana

Grădinița cu Program Prelungit „Dumbrava Minunată” Pitești, jud. Argeș
ARGUMENT
Acest opţional urmăreşte prin multitudinea şi diversitatea textelor ca cei mici să fie
determinaţi să înveţe să asculte sau să audieze un text, să descopere informaţii noi, să aplice/să
valorifice cunoştinţele dobândite, să redea conţinutul unui text, să identifice mesajul transmis de
autor, să se relaxeze şi, treptat, să conştientizeze cuvintele, frumuseţea şi expresivitatea lor, să aibă
răbdare şi să recepreze cu plăcere textele literare.
Este vârsta la care copilul este fascinat de cuvinte, de poveşti, povestiri şi legende. Poveştile
i-au fascinat întotdeauna pe cei mici, le-au captat atenţia, i-au făcut să se implice, să se viseze eroi
care înving întotdeauna, să aprecieze personajele şi lucrurile bune, pozitive. El poate înţelege că o
carte de lectura este o “căsuţă cu poveşti”, indentificând-o cu un tărâm cu mistere de care el se
simte atras şi vrea să-l descopere.
“În căsuţa cu poveşti” copiii vor descoperi multe lucruri noi, jocuri şi aplicaţii interesante,
vor “intra în pielea personajelor”, vor rezolva situaţii problemă, vor crea, vor învăţa să comunice
corect (să asculte şi să formuleze mesaje). Ghicitorile, proverbele, poezioarele hazlii, textele cu
conţinut satiric, umoristic îl vor face pe copil să se destindă, să participe cu plăcere şi interes la
acest tip de acasă.
OBIECTIVE CADRU
I. Dezvoltarea exprimării orale, înţelegerea şi utilizarea corectă a semnificaţiilor structurilor verbale
orale.
II. Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical şi sintactic.
III. Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
1. Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles.
Exemple de comportament:
 să urmărească linia poveştii, concomitent cu imaginile din carte ori să asculte povestea spusă
sau citită de educatoare;
- 1678 -
 să asculte şi să reacţioneze adecvat la poveştile transmise fie prin citire sau povestire, fie
prin mijloace audio-vizuale;
 să demonstreze înţelegerea textului răspunzând la sarcini didactice precum: repovestire,
dramatizare, desen.
2. Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv şi să utilizeze un limbaj oral corect din punct
 să manifeste iniţiativă în comunicarea orală şi interes pentru semnificaţia cuvintelor;
 să alcătuiască propoziţii simple şi dezvoltate despre personaje din poveşti.
3. Să recepteze un text care i se citeşte ori povesteşte, înţelegând în mod intuitiv caracteristicile
expresive şi estetice ale acestuia.
a. să utilizeze caracteristicile expresive ale lumbajului oral şi ale celui corporal în
transmiterea unor idei şi sentimente;
b. să realizeze mini-dramatizări sau jocuri cu rol pornind de la textul unei povestiri,
utilizând vorbirea dialogată, nuanţarea vocii, intonaţia, cu sprijinul educatoarei şi
folosind indicaţiile sugerate de text.
4. Să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) povestiri şi mici dramatizări.
CONŢINUTURI
Poveşti, audiţii, dramatizări pentru teatru de păpuşi, dramatizări, jocuri cu rol, activităţi
creative (desene, confecţionări-măşti, puzzle, labirinturi), jocuri didactice.
PLANIFICAREA ANUALĂ
SEMESTRUL I
“Scufiţa Roşie” –4 activităţi
“Ursul păcălit de vulpe” –4 activităţi
“Iedul cu trei capre” –3 activităţi
Evaluare: “Recunoaste povestea sau personajul”-joc –1 activitate
SEMESTRUL al II-lea
“Turtiţa” –3 activităţi
“Punguţa cu doi bani” –3 activităţi
“Coliba iepuraşului” –3 activităţi
- 1679 -
“Ridichea uriaşă” –3 activităţi
“Capra cu trei iezi” –4 activităţi
Evaluare: jocuri didactice –6 activităţi
BIBLOGRAFIE
Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Bucureşti, 2000
Magdalena Dumitrana -Educarea limbajului în învăţământul preşcolar, volumul I-Comunicarea
orală
PLANIFICAREA ACTIVITATILOR
SEMESTRUL I
Unitatea
Nr. Obiective de Nr.
de Conţinutul invatarii
crt. referinta act.
învăţare
1 “Scufiţa -sa audieze cu atentie - audierea poveştii şi clasificarea faptelor şi a
Roşie” povestea; personajelor după criterii date (bine-rău,
de - să transpună în joc pozitiv-negativ) 1
Charles personajele, faptele; - fişă: aşează o bulină roşie în dreptul
Perrault -să reproducă cu personajului pozitiv şi o bulină albastră în
ajutorul educatoarei dreptul personajului negativ
dialogul dintre - repovestirea copiilor 1
personaje; - evaluare: joc „Recunoaşte personajul”
-sa respecte conturul; - desen: „Colorează personajul preferat din 1
poveste”-
expoziţia lucrărilor (turul galeriilor)
- dramatizare-joc de rol: „De-a Scufiţa Roşie” 1
- joc: „Cărui personaj îi aparţine această
mască”
2 “Ursul -sa audieze cu atentie - audierea poveştii şi clasificarea faptelor şi a 1
păcălit povestea; personajelor, după criterii date (bine-rău,
de vulpe” -sa memoreze pozitiv-negativ)
de Ion cantecul,respectand - audiere cântec: “Ursul păcălit de vulpe” 1
Creangă linia melodica; - repovestire: “Ursul păcălit de vulpe” 1
-sa redea pestisorii -modelaj: „Peştişorii furaţi de vulpe” 1
prin folosirea
tehnicilor de modelaj;
3 “Iedul cu -sa audieze cu atentie - povestirea educatoarei 1
trei povestea; - dramatizare 1
capre” -sa redea momentele
de Octav povestirii;
Pancu- - să transpună în joc
Iaşi personajele, faptele;
-să reproducă cu
ajutorul educatoarei
dialogul dintre
- 1680 -
Unitatea
crt. referinta act.
învăţare
personaje;
4 Evaluare -sa recunoasca - joc didactic „Recunoaşte povestea şi 1

povestile studiat; personajul”
-sa respecte regulile si
sarcinile jocului;
-să se exprime in
propozitii.
SEMESTRUL AL II-LEA
Unitatea
crt. referinta act.
învăţare
1 “Turtiţa” -sa audieze cu atentie - audierea poveştii şi caracterizarea 1
povestea; personajelor
-sa retina momentele - modelaj turtita 1
povestirii; - desen: „Turtiţa”- expoziţia lucrărilor (turul 1
-sa utilizeze tehnici galeriilor)
specifice modelajului;
-sa respecte conturul;
2 “Pungu- -sa audieze cu atentie - audierea poveştii- clasificarea faptelor şi a 1
ţa cu doi povestea; personajelor după
bani” -sa redea drumul criterii date (bine-rău, pozitiv-negativ)
de Ion cocosului la punguta - joc- labirint: „Cum ajunge cocoşul la 1
Creangă -să reproducă cu pungă„
ajutorul educatoarei - dramatizare 1
dialogul dintre
personaje
3 “Coliba -sa asculte cu atentie - povestirea educatoarei 1
iepuraşu povestea si sa retina - repovestire după imagini 1
lui” momentele povestirii; - joc de rol 1
-sa repovesteasca
dupa imagini;sa redea
rolurile din poveste
4 „Ridiche -sa enumere - audierea poveştii şi enumerarea personajelor 1
a uriaşă” personajele; - dramatizarea 1
-sa interpreteze - colorăm imagini din poveste 1
rolurile primite
5 Evaluare -sa respecte cerintele - fişă de lucru: „În ce poveşti întâlnim acest
fisei; personaj?”
6 „Capra -să urmărească atent - - audierea poveştii 1
cu trei povestea - cântec: „În pădurea fermecată” 1
iezi” -să identifice
- reconstituire puzzle: scene din poveste 1
de Ion personajele din
Creangă poveste
-sa imbine piesele
redand scene din
povesti;
- 1681 -
Unitatea
crt. referinta act.
învăţare
7 Evaluare -sa descrie un personaj - joc didactic: „Cine sunt, cine esti?” 1
dintr-o poveste; - joc didactic: „Ce a greşit pictorul?” 1
-sa porneasca de la - joc didactic: „Povesti pe dos” 1
titlul real al povestii si - povestire succintă: „Poveşti care se ţin de 1
sa creeze unul pe dos; mână”
- carnaval: „Invitaţie la carnaval” 1
- 1682 -
,,SĂRBĂTORIM ZIUA ȘCOLII!”
Prof. Szőcs-Onu Mihaela

Şcoala Gimnazială „Dumitru Gafton” Gălăuţaş, jud. Harghita
ARGUMENT
MOTTO:
„Educația este un ornament în vremuri de prosperitate și un refugiu în vremuri de
restriște.”
(Aristotel)
A devenit o tradiţie ca în fiecare an, la 26 octombrie, cu ocazia sărbătoririi Sfinților Dimitrie

și Dimitrie cel Nou, când școala îşi îmbracă haina toamnei de revigorare şi împrospătare,
comunitatea şcolară a comunei Gălăuțaș își îmbracă straiele de sărbătoare, omagiind educaţia şi
valorile ei. Calitatea educaţiei este dată de o transformare inovatoare, căutându-se în permanenţă o
diversificare a funcţiilor şcolii în scopul dezvoltării acesteia ca centru de resurse pentru elevi şi
părinţi, dar şi pentru ceilalţi membrii ai comunităţii. Ritmul şi dinamismul dezvoltării poate izvorî
- 1683 -
din educaţie, aceasta având mijloacele şi forţa de a instrui şi educa generaţii mobile şi active, bine
înzestrate din punct de vedere intelectual. Pornind de la idea promovării activităților educative
extrașcolare de anvergură, organizate la nivelul comunității locale, acest proiect constituie un model
de buna practică, prin implicarea cadrelor didactice de la Școala Gimnazială ,,Dumitru Gafton”
Gălăuțaș.
TEMA PROIECTULUI:
Marchează Ziua Școlii ”Dumitru Gafton” prin implicarea întregului colectiv în proiectele și
manifestările desfăşurate în școală, promovând educaţia şi valorile ei.
SCOP:
 Afirmarea, cunoaşterea şi stimularea potenţialului artistic şi creator al copiilor din
învăţământul gimnazial.
 Socializarea elevilor in cadrul activităților.
 Munca în echipă.
OBIECTIVE:
 Promovarea exemplelor de bună practică ale proiectelor și activităților educative la nivelul
școlii.
 Încurajarea schimbului de experienţe educaţionale relevante pentru activitatea de instruire
centrată pe elev în cadru formal, informal şi nonformal. Valorizarea şi promovarea
iniţiativelor de succes.
 Formarea unui comportament tolerant care să stimuleze respectul, înțelegerea și cooperarea,
munca în echipă.
 Dezvoltarea dragostei pentru școala în care învață.
 Dezvoltarea şi stimularea expresivităţii şi creativităţii copiilor.
 Cultivarea sensibilităţii artistice a elevilor.
 Descoperirea şi dezvoltarea aptitudinilor plastice.
 Promovarea și încurajarea unor principii democratice în raport cu ceilalți.
GRUP ŢINTĂ:
 Elevii clasei a VII-a.
 Elevii clasei a VI.
 Profesor coordonator.
- 1684 -
 Părinții elevilor implicați în activitate.
RESURSE:
Umane: elevii participanți, profesorul cooordonator și părinți.
Materiale: foarfeci, carton, poliester, lipici, aracet, scoci, acuarele, pietricele, crenguțe verzi.
Statice: Școala Gimnazială ,,Dumitru Gafton” Gălăuțaș.
Financiare: Părinți, profesor.
Timp: 26.10.2017
MEDIATIZARE: – la nivelul școlii.
EVALUAREA:
 realizarea unei expoziţii cu obiecte realizate de către elevi;
 întocmirea portofoliului proiectului;
 fotografii cu secvențe de la toate activitățile desfășurate.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂŢILOR:
- 1685 -
Program
800-1200 realizarea obiectelor
semnificative acestei zile: macheta școlii
mari cu mediul înconjurător;
1200-1300 prezentarea obiectelor

realizate.
- 1686 -
VALORI ESTETICE ALE LITERATURII POPULARE
Prof. Șaitoș Alina-Loredana

Şcoala Gimnazială Nr. 11 Oradea, jud. Bihor

Denumirea opţionalului: Valori estetice ale literaturii populare
Clasa: a VIII-a
Durata: 2 semestre
Numărul de ore pe săptămâmă: 1
Autorul: Şaitoş Alina-Loredana
Argument
Literatura populară reprezintă un tezaur artistic plin de înţelepciune şi frumuseţe, făcând

astfel dovada geniului creator al poporului român. Mircea Eliade considera că aceasta oglindeşte
“dramele, tensiunile şi speranţele omului, valorile şi semnificaţiile sale, într-un cuvânt viaţa
spirituală concretă”.
Ceea ce m-a determinat să propun opţionalul cu titlul “Valori estetice ale literaturii
populare” este faptul că elevii noştri nu reuşesc adesea să pătrundă valoarea şi importanţa creaţiilor
populare în cadrul orelor incluse în programa de limba şi literatura română care abordează acest
subiect. Cu toate acestea, fără a avea cunoştinte temeinice, susţin că nu le place folclorul. Tocmai
pentru a schimba acest aspect, opţionalul urmăreşte ca elevii de gimnaziu să se familiarizeze cu
creaţiile aparţinând literaturii populare, să le înţeleagă, să recunoască valorile estetice prezente în
acestea, pentru ca, în final, să le poată aprecia.
Conştientizând autenticitatea şi valoarea prezente în creaţiile anonime, vor înţelege de ce
marii scriitori ai neamului au găsit un izvor nesecat de inspiraţie în acestea, iar Mihail Sadoveanu,
spre exemplu, mărturisea că “poporul este părintele meu literar”. Tocmai de aceea se vor studia
creaţii culte care să dovedească influenţa literaturii populare asupra celei culte.
Opţionalul îşi propune ca elevii să devină mici culegători de folclor şi chiar creatori,
respectând trăsăturile anumitor specii discutate.
Opţionalul se dovedeşte a fi util şi prin dezvoltarea sentimenrtului de patriotism, pornind de
la ideea lui Alecu Russo cum că “poezia populară trebuie să fie obiectul studiilor noastre serioase
dacă vrem să aflăm cine am fost şi cine suntem.”
- 1687 -
Elevii vor descoperi “comori nepreţuite”, “icoane vii şi poetice” care din păcate sunt ascunse
“ca nişte pietre scumpe în sânul poporului”. (Vasile Alecsandri)
MODALITĂŢI
CONŢINUTURI DE
SPECIFICE ÎNVĂŢARE
EVALUARE
- Cunoaşterea Opera literară - Exerciţii de Evaluare
sensului global al Realitate – ficţiune lectură expresivă; formativă
textelor citite; Caracteristicile - Audierea sau
- Identificarea ideilor textul literar vizionarea unor Probe scrise
principale după Trăsăturile creaţii populare;
citirea unui text; literaturii populare - Exerciţii practice
- Sesizarea unor Opere epice de comunicare; Întrebări
unităţi lexicale Genuri şi specii - Exerciţii de structurate
specifice literaturii aparţinând sesizare a unor
populare; literaturii populare valori expresive;
- Recunoaşterea Rezumarea unui - Identificarea
diferitelor tipuri de text structurii textelor Compuneri
creaţii aparţinând Rolul arhaismelor, epice; narative
literaturii populare; al regionalismelor - Exerciţii pentru
- Sesizarea şi al cuvintelor înţelegerea
valenţelor estetice populare mesajului textului
ale literaturii Alcătuirea unor literar; Observarea
populare; texte narative - Exerciţii de
- Identificarea Prezentarea unor identificare a
punctelor comune trăsături ale diferitelor specii
între literatura operelor studiate aparţinând Eseu liber
populară şi cea Figuri de stil literaturii
cultă; Elemente de populare;
- Redarea în mod versificaţie - Exerciţii de Referatul
original, într-o Motivarea anumitor recunoaştere a
formă clară, opinii diferitelor figuri
accesibilă şi Identificarea de stil; Portofoliul
armonioasă a mesajului unui text - Exerciţii de
propriilor idei şi aparţinând determinare a
opinii; literaturii populare sensurilor unor Autoevaluarea
- Identificarea Argumentarea unor cuvinte;
valorilor etice şi puncte de vedere - Punerea în scenă
culturale prezente Identificarea a unor creaţii
în creaţiile cuvintelor cheie populare;
populare; într-un text - Concursuri de
- Redactarea unui liric/epic recitări;
text argumentativ; Influenţa literaturii - Exerciţii de
- Exprimarea opiniei populare asupra exprimare a
personale privind literaturii culte opiniilor despre
diterite aspecte Creaţii populare textele literare
prezente în diferite culese discutate;
texte; Compuneri având - Culegere de
- Folosirea trasăturile unor informaţii;
diferitelor specii aparţinând - Programe
modalităţi pentru a literaturii populare
- 1688 -
MODALITĂŢI
CONŢINUTURI DE
SPECIFICE ÎNVĂŢARE
EVALUARE
realiza artistice;
expresivitatea - Compuneri tip
textului; eseu;
- Redactarea unor - Exerciţii de
texte aparţinând scriere a unor
diferitelor specii compuneri.
ale literaturii
populare.
Bibliografie:
Bâlea Ovidiu – Folclorul românesc, Editura Minerva, Bucureşti, 1981-83

Caraman Petru – Studiu de folclor comparat, Editura Minerva, Bucureşti, 1983
Focşa Gheorghe – Ghicitori, Editura Minerva, Bucureşti, 1991
Pop Mihai, Ruxăndoiu Pavel – Folclor literar românesc, EDP, Bucureşti, 1991
Roşianu Nicolae – Eseuri despre folclor, Editura Univers, Bucureşti, 1989
Tabarcea Cezar – Poetica proverbului, Editura Minerva, Bucureşti, 1982
Vrabie Gheorghe – Din estetica poeziei populare, Editura Albatros, Bucureşti, 1983
Texte sugerate:
Ioan Slavici – Doi feţi cu stea în frunte

Făt-Frumos cu părul de aur
Colinde. Pluguşorul. Sorcova
Mihai Eminescu – Colinde, colinde
Cânticul lui Mihai Viteazul
Povestea Vrancei
George Topârceanu – Balada morţii
Mihai Eminescu – Mai am un singur dor
Vasile Alecsandri – Paştele
George Coşbuc – La Paşti
Balade şi doine populare
Octavian Goga – Doină
Gala Galaction – În pădurea Cotoşmanei
Marin Sorescu – Trebuiau să poarte un nume
- 1689 -
PROIECT DIDACTIC
Prof. înv. primar Șeicahmed Farida

Școala Gimnazială nr. 1 Dorobanțu, jud. Constanța
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 DOROBANȚU

PROFESOR: ȘEICAHMED FARIDA
ARIA CURRICULARĂ: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
CLASA: a IV a A
DURATA: 50 min
LOC DE DESFĂŞURARE: teren de sport
MATERIALE: 1 fluier, 10 mingii handbal, jaloane.
TEME:
1. Dezvoltarea indemanarii prin mijloace specifice jocului de handbal (Indemanare).
2. Driblingul simplu si multiplu in jocul de handbal.
SCOP DIDACTIC: învăţare/consolidare
TIPUL LECȚIEI: mixt
A. PSIHO-MOTRICE:
1. Să conducă mingea în dribling cu mâna îndemânatică şi cu cea neîndemânatică, din mers, fără
să o piardă de sub control;
2. Să parcurgă traseul aplicativ în timp cât mai scurt.
B. COGNITIVE:
1. Să reproducă regulile de desfăşurare a exerciţiilor propuse;
2. Să denumească deprinderile motrice utilizate.
C. AFECTIVE:
1. să respecte partenerii și să colaboreze cu ei în execuție;
2. să îşi încurajeze colegii;
3. să-si dezvolte autocontrolul de lucru si al emotiilor.
- 1690 -
1. Metode şi procedee metodice: - explicaţia; - conversaţia; - demonstrația; - observare
sistemică; - apreciere verbală; - evaluare formativă/sumativă.
2. Mijloace didactice: - sisteme de acţionare specifice dezvoltării indemanarii, sisteme de
acţionare specifice învăţării procedeelor tehnice specifice jocului de handbal.
BIBLIOGRAFIE:
1. Cârstea Gh., Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului, Editura AN-DA, Bucureşti,
2000;
2. Octav Constantinescu, Metodica predarii educatiei fizice in ciclul primar, Editura Gheorghe
Alexandru, Craiova, 2008;
3. Programa de educaţie fizică 2014.
Verigă şi Formaţii de lucru și

Conţinutul lecției Dozare
durată indicații metodice
1. -Alinierea si salutul 15 sec În linie pe un rând
Organiza- -Prezenta 15 sec 00000000000
rea -Verificarea echipamentului si a starii de 30 sec - Conştientizarea elevilor
colectivului sanatate pentru o ţinută adecvată şi
de elevi; -Anuntarea temelor si obiectivelor 30 sec curată, captarea atenției
-Intoarceri dreapta- stanga privind sarcinile de
2 min 2x
îndeplinit.
-explicaţia, demonstraţia
2. -alergare ușoară; 1 tur
Pregătirea -mers pe vârfuri cu brațele sus; 1l -în coloană câte unul.
organis- -alergare cu genunchii sus; 1L
mului -mers normal cu exerciții de respirație; 1l - previne accidentele şi
pentru -mers pe călcâie cu mâinile la spate; 1l organismul este gata să
efort; -alergare cu pendularea gambei înapoi; 1L desfășoare diferite acțiuni
6 min -mers normal cu exerciții de respirație; 1l și activități motrice
-alergare laterală cu pași adăugați cu fața 1L
spre interior;
-alergare laterală cu pași adăugați cu fața 1L -Observare sistemică.
spre exterior;
-mers normal cu exerciții de respirație; 1l
-mersul piticului cu mâinile pe genunchi; 1l
-Apreciere verbală
-mers normal cu relaxarea picioarelor; 1l
-alergare cu pas săltat braț-picior opus; 1L -Întărirea sănătăţii,
-mers cu exerciții de respirație; 1l influenţarea aspectului fizic
3. Exercițiul nr. 1
Influenţarea P.I.Stând depărtat cu mâinile pe șold: 2x8t - coloană de gimnastică
selectivă a T1-2 aplecarea capului înainte cu arcuire; câte 4;
- 1691 -
aparatului T3-4 extensia capului cu arcuire;
locomotor; T5-6 aplecarea capului spre dreapta cu
7 min arcuire;
T7-8 aplecarea capului spre stânga cu
arcuire;
-efectele pozitive ale
Exercițiul nr.2 2x8t practicării sistematice a
P.I.Stând depărtat, cu mâinile pe șold: exerciţiilor fizice asupra
T1-4 rotirea capului spre stânga prin față; propriului organism
T5-8 rotirea capului spre dreapta prin față;
Exercițiul nr.3
P.I.Stând depărtat cu braţele pe lângă 2x8t
corp:
T1-4 rotirea simultană a brațelor spre
înainte;
T5-8 rotirea simultană a brațelor spre Observare sistemică.
înapoi.
Exercițiul nr.4 3x8t
P.I. Stând depărtat, braţele îndoite la
nivelul pieptului:
T1-2: extensie cu arcuire a braţelor îndoite
(plan orizontal); Apreciere verbală
T3-4: extensie cu arcuire a braţelor întinse
(plan orizontal);
Exercțiul nr.5 3x8t
P.I.Stând depărtat cu mâinile pe șold:
T1-2 îndoirea trunchiului lateral stânga cu
arcuire;
T3-4 îndoirea trunchiului lateral dreapta
cu arcuire;
T5-8 Idem T1-4
P.I.Stând depărtat cu braţele sus:
T1-2 extensia trunchiului cu arcuirea
brațelor;
T3-4 aplecarea trunchiului înainte cu
atingerea solului cu palmele;
T5-8 se repeta T1-4
P.I.Stând depărtat cu mâinile pe șold: - coloană de gimnastică
T1-2 răsucirea trunchiului spre dreapta cu cate 4;
arcuire;
T3-4 răsucirea trunchiului spre stânga cu
arcuire;
T5-8se repeta T1-4
P.I.Stând: - efectele pozitive ale
T1-2 păşire prin fandare înainte pe practicării sistematice a
piciorul drept cu ducerea brațelor înainte exerciţiilor fizice asupra
şi revenire; propriului organism
T3-4 păşire prin fandare înainte pe
- 1692 -
piciorul stâng cu ducerea brațelor înainte
şi revenire;
T5-8 se repetă.
Observare sistemică.
P.I.Stând:
T1-2 păşire prin fandare laterală pe
piciorul drept cu ducerea brațelor lateral şi
revenire;
T3-4 păşire prin fandare laterală pe
piciorul stâng cu ducerea brațelor lateral şi Apreciere verbală
revenire;
T5-8 se repetă. 2x8t
Exercitiul nr.10
P.I.Stând cu mâinile pe șold:
T1-8 sărituri ca mingea cu desprindere de
pe ambele picioare pe loc cu bătaia
palmelor deasupra capului,cu forfecarea
picioarelor, apropiere si departare a
picioarelor
Exercitiul nr.11 3x8t
P.I.Stând:
T1-4 ridicarea brațelor sus cu inspiraţie;
T5-8 aplecarea trunchiului cu coborârea
brațelor jos și expiraţie
4. - Elevii asezati pe doua randuri in linie fata in - se execută în linie pe doua
Dezvoltarea fata la o distanta de 4 m dribling simplu si 3x5pase randuri
indemanarii pasa la cel din fata. pauza - după fiecare serie pauză 30
prin mijloace 30 sec sec.
- In coloana pe doua siruri in fata portii de - In coloana pe doua randuri
specifice
handbal coloana 1 paseaza la coloana 2 4x Evaluare formativă
jocului de executa un dribling si aruncare la poarta prin (calificative)
handbal procedeul dorit de fiecare elev apoi se
(Indemanare) inverseaza rolurile.
10 min
Jocuri de mișcare cu mingea:
„MINGEA CALATOARE”
Copii sunt împărțiți în două echipe şi așezați

în coloană câte unul, cu picioarele depărtate la
distanța de doi pași unul de celălalt. La 3x
semnal, jucătorul din capătul coloanei oferă
mingea pe deasupra capului celui din spate,
acesta transmite mingea prin lateral, iar al
treilea copil printre picioare după care se - In coloana pe doua randuri
repetă la fel transmiterea mingii. Ultimul din
coloană fuge cu mingea în fată și se așează în Observare sistemică.
capul coloanei, pe locul primului semn, în
timp ce toți ceilalți se retrag pe semnul Apreciere verbală
următor.
Jocul continuă, terminându-se când echipa
ajunge din nou în formație initială. Câstigă
echipa care termină prima.
- 1693 -
5. -dribling pe loc cu mana dreapta si mana -In coloana pe doua randuri
Driblingul stanga , pauza pasiva 15sec 3x
simplu si -dribling din deplasare 10m, dus cu mana
multiplu in dreapta, intors cu mana stanga, pauza activa- 3x
mers 30sec
jocul de
-dribling multiplu printre 4-5 jaloane asezate
handbal; la 2m unul de celalalt folosind ambele maini, 3x Evaluare formativă
15 min pauza 30" (calificative)
-intrecere cine executa cel mai corect si mai 3x
repede dribling printre jaloane 10m.
6. - alergare uşoară de relaxare; 1 tur - coloană câte unul;
Revenirea - mers cu mişcări de respiraţie; 1L - reguli referitoare la rolul
organis- condiţiilor igienice,
mului după factorilor naturali de călire ai
organismului sau al refacerii
efort;
după efort pentru orele
3 min
următoare
7. Recoman- - alinierea pe un rând; 30sec - în linie pe un rând:
dări şi - aprecieri asupra desfăşurării lecţiei; 30sec - Aprecieri verbale
aprecieri; - evaluarea elevilor care s-au evidențiat; 30sec - Autoaprecieri
2 min - salutul. 30sec - Evaluare formativă
- 1694 -
PROIECT DIDACTIC
Prof. Șerban Irina

Şcoala Gimnazială „Vintilă Brătianu” Ștefănești, jud. Argeș
CLASA: a VII a B
DATA:
PROF. Șerban Irina
ŞCOALA: ”Vintilă Brătianu”, Ștefănești
Unitatea de învăţare: Iisus Hristos-Învăţător şi Mântuitor
Subiectul lecţiei: Vindecarea slăbănogului din Capernaum, a orbului din naştere, a Învierii lui
Lazăr, Pilda fiului risipitor şi a talanţilor
TIPUL LECŢIEI: de sistematizare
I. ÎNAINTE DE A ÎNCEPE LECŢIA

Se aleg cele mai adecvate metode pentru evocarea cunoştinţelor elevilor despre Minunile şi
Pildele Mântuitorului, astfel încât să stimuleze elevii şi să fac să participe în număr cât mai mare la
oră.
Motivaţia
Lecţia este foarte importantă întrucât tema pe care ne propunem să o sistematizăm este
reprezentativă pentru cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase. În
analiza textelor scripturistice, am urmat sugestiile metodologice ale programei, având ca scop
principal explicarea învăţăturilor creştine prin cuvinte proprii şi să utilizeze pentru elaborarea unor
texte proprii, termeni religioşi învăţaţi.
 Comprehensiunea şi interpretarea textelor;
 Situarea în context a textelor biblice studiate prin raportarea la situaţiile concrete ale vieţii;
 Argumentatrea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii.
Competenţe derivate
a) Cognitive:
1. Să definească noţiunile de ,,minune” şi ,,pildă”;
- 1695 -
2. Să precizeze prezinte clasificarea minunilor prin exemplificări;
3. Să explice rolul minunilor şi pildele în activitatea Mântuitorului;
4. Să prezinte conţinuturilor minunilor şi pildelor;
5. Să formuleze învăţături spirituale ale textelor biblice studiate.
b) Afective:
1. Să se angajeze activ în soluţionarea sarcinilor didactice;
2. Să aleagă un supranume reprezentativ pentru sintalitatea grupului.
c) Psihomotorii:
1. Să utilizeze corect mijloacele de învăţământ propuse.
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
 Formare unor reprezentări spirituale privind evoluţia şi valorile creştine
 Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiinilor şi a argumentelor celorlalţi.
Condiţii prealabile
Programa de clasa a VII-a propune ca unitate de învăţare dobândirea unor cunoştinţe despre
minunile săvârşite şi pildele rostite de Mântuitorul.
Evaluare
 Observarea sistematică a activităţii la clasă
 Interevaluarea
Strategia didactică: euristică

Moduri de abordare: învăţarea prin identificare; învăţarea prin analogie, învăţarea prin cooperare.
Metode şi procedee: inteligenţele multiple, lucrul în echipe, brainstormingul, conversaţia euristică,
problematizarea, ciorchinele, cvintetul.
Suporturi didactice: textul biblic, caiet special, foi flipchart, marker, caiete, tablă, cretă.
Forme de organizare: frontale, microgrupale (de echipă, pe grupe) şi colective.
Resurse:
 Bibliografice:
 Prof. Univ. Dr. Pr. Petre Semen, Tâlcuiri evanghelice, vol. I, Editura Trinitas, Iaşi, 2008.
 Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, Bucureşti, 1988
- 1696 -
 Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului, Cuvinte la zile mari, Sibiu, 1989.
 Pr. Prof. Dr. Vasile Mihoc, Predici exegetice la Duminicile de peste an, Editura Teofania,
Sibiu, 2001.
 Pr. Dr. Constantin Leonte, Sfânta Euharistie în viaţa Bisericii şi mântuirea credincioşilor,
Editura Studion, Bacău, 2007.
 Pedagogice:
 Ghid de proictare didactică, prof. Mihaela Panoschi, Editura ,,Sf. Mina”,Iaşi, 2003
 Şebu, Pr. Prof. Univ. Dr. Sebastian; Opriş, Dorin; Opriş, Monica, Metodica predării
religiei, Editura „Reîntregirea", Alba lulia, 2000.
 Cucoş, Constantin, Psihopedagogie pentru examene de definitivare şi grade didactice, laşi,
1998.
 Psihologice: Clasa este relativ omogenă din punctul de vedere al capacităţilor receptive şi de
învăţare; interesul pentru studiu este, în general, mediu, dar creşte atunci când sunt folosite metode
activ- participative sau când sunt valorificate inteligenţele multiple.
 Spaţiale: sala de clasă.
 Temporale: 50 minute (ora de curs).
II. DESFĂŞURAREA LECŢIEI PROPRIU ZISE:
EVOCAREA
Captarea atenţiei se realizează prin rostirea rugăciunii
Elevii sunt determinaţi să-şi amintească cunoştinţele de bază acumulate despre pildele şi
minunile Mântuitorului.
REALIZAREA SENSULUI
Voi prezenta elevilor obiectivele sub forma unui organizator grafic. Cu ajutorul metodei
ciorchinele, având pe o foaie flipchart planul de recapitulare ce a fost prezentat în ora precedentă.
Elevii vor lucra în cinci grupe alcătuite din trei\patru membri. Echipa cu numărul unu va
dezvolta tema, Puterea credinţei şi a prieteniei evidenţiind virtutea credinţei şi importanţa
relaţionării oamenilor. Echipa cu numărul doi va explica ,,atotputernicia” lui Dumnezeu din
Învierea lui Lazăr. Echipa cu numărul trei va avea în vedere trăsăturile celor doi fii din pilda Fiului
risipitor, grupa a patra va prezenta tema Hristos, lumina lumii, iar ultima grupă va identifica
importanţa darurilor în viaţa noastră din pilda Pilda talanţilor. Ficare membru al grupei va avea câte
un rol: căutătorul de dovezi, raportorul, responsabilul cu timpul, observatorul. Fiecare echipă va
primi câte un bilet pecare este scris subiectul.
- 1697 -
Iniţial, prin brainstorming, membrii fiecărei echipe notază pe caiet ceea ce le trece prin
minte despre subiectul pe care trebuie să-l rezolve, făcând tot felul de asociaţii de idei. Ulterior, în
echipă, se formulează răspunsul care va fi prezentat clasei prin raportare frontală. Elevii au la
dispoziţie 15 minute pentru rezolvarea sarcinii de lucru de pe bilet. Fiecare echipă va primi o foaie
flich chart, marker. Pe fiecare foaie va fi desenată în colţ o floare. În centru se noteză denumirea
grupului, ficare membru completând o petală prin scrierea numelui şi desenarea unui simbol
definitoriu pentru personaliatea lui. Verificarea sarcinii de lucru se face în ordinea numerotată.
Elevii sunt încurajaţi să pună întrebări pentru a-şi clarifica anumite puncte slabe. Obsevatorii
prezintă cum s-au simţit membrii echipelor în timpul rezolvării sarcinilor.
Prin metoda inteligenţelor multiple elevii au fost iniţiaţi să realizeze: un eseu, o machetă,
un desen, un poster, un cântec sau o scrisoare prin care să transfere partea informală şi formală în
creaţie şi alegere proprie.
REFLECŢIA
Prin metoda cvintetului elevii vor alcătui un text prin care vor încerca să definească
noţiunile pe care l-au studiat.
- versul 1: precizează, printr-un substantiv, subiectul;
- versul 2: utilizează două adjective pentru a descrie subiectul;
- versul 3: scrie trei verbe referitoare la acţiuni proprii subiectul;
- versul 4: notează patru cuvinte care să îţi exprime starea afectivă faţă de subiect;
- versul 5: redă, într-un singur cuvânt, esenţa subiectului.
III. DUPĂ LECŢIE, ACASĂ
EXTENSIA:
Elevii vor avea ca temă să realizeze un eseu cu tema Hristos în viaţa noastră.
- 1698 -
VARIETATEA ŞI STRUCTURA LECŢIEI DE DANS POPULAR SCENIC:
ABORDARE METODOLOGICĂ
Prof. Şercăianu Florica

Palatul Copiilor Buzău
Formarea abilităţilor coregrafice la elevi este un proces îndelungat de asimilare şi

consolidare a materiei de studiu. În acest proces o importanţă deosebită are formarea deprinderilor
motrice specifice dansului popular şi dezvoltarea interesului faţă de el.
Lecţia de dans scenic popular este un mijloc eficient de educaţie estetică a tinerilor
coregrafi, o lecţie de artă, un proces de cunoaştere şi realizare, lăsându-şi amprenta pe toate
activităţile şi fenomenele coregrafice, care trebuie să producă în primul rând emoţii.
Lecţia de dans scenic este o activitate pedagogică şi artistică, având ca elemente principale
mişcările de dans şi muzica, elevii şi profesorul. Însuşirea artei coregrafice, a legilor specifice ale
acesteia necesită o muncă asiduă, putere a cugetului, stare înaltă a sufletului şi spirit de sacrificiu.
Coregrafia produce bucurii, plăceri sufleteşti deosebite numai dacă se depun eforturi pentru a o
însuşi. Totodată, lecţia de dans scenic este o activitate de cunoaştere. În cadrul ei profesorul trebuie
să se conducă de principiile ştiinţifice, conform cărora cunoaşterea se realizează în trei etape:
senzorială, practică şi raţională.
Etapa senzorială este prima treaptă a cunoaşterii, primul contact cu lumea dansului. De la
aspectul senzorial urmează demonstrarea elementelor prin interpretarea acestora, apoi acestea se
analizează şi se explică, elevii reproducându-le sub îndrumarea profesorului. Se stabilesc noţiunile,
definiţiile, metodele de predare a dansului scenic. După aceasta elevul efectuează analiza,
explicarea metodică şi creativă a mişcărilor coregrafice.
Demonstrarea, explicarea şi interpretarea se îmbină în mod variat la fiecare lecţie. Dat fiind
caracterul practic al dansului scenic, este necesar a i se acorda atenţie interpretării metodice. Lecţia
de dans include multiple şi variate activităţi muzicale în baza cărora se alcătuiesc diverse mişcări şi
compoziţii la bară şi la mijloc de sală.
Lecţia de dans scenic este o creaţie originală a profesorului şi a elevului, de fiecare dată
concepută şi planificată din nou. Conceptul, structura, dinamica, dramaturgia, materialul muzical se
află în vizorul profesorului şi al concertmaistrului şi sunt determinate de competenţa, experienţa şi
fantezia acestora.
Lecţiile de dans scenic popular se clasifică în următoarele tipuri: lecţia de introducere,
lecţia de aprofundare sau lecţia combinată (mixtă), lecţia de creare, lecţia de evaluare (lecţia
- 1699 -
deschisă, colocviu, examen, concert).
Lecţia de introducere se organizează la început de an, de semestru. Pot fi proiectate 1-2
lecţii teoretice la o temă din curriculumul respectiv.
Lecţia de aprofundare sau lecţia combinată (mixtă) realizează obiectivele didactice
proiectate într-o succesiune logică. Atingerea consecutivă a obiectivelor este necesară pentru
realizarea obiectivelor operaţionale şi cuprinde, de regulă, următoarele etape:
 reactualizarea cunoştinţelor şi a deprinderilor anterioare;
 prezentarea materialului-stimul;
 dirijarea învăţării practice;
 obţinerea şi evaluarea performanţelor;
 stabilirea temei pentru lucrul individual.
Lecţia de creare include:
 prezentarea materialului-stimul;
 dirijarea activităţii de consolidare a cunoştinţelor;
 obţinerea şi evaluarea performanţelor;
 crearea noilor exerciţii (studii) în baza materialului studiat.
Lecţia de evaluare se organizează la sfârşitul unui semestru (an de studii) pentru a verifica
gradul de asimilare a cunoştinţelor şi a abilităţilor prevăzute de curricula la disciplinele respective.
Structura acestei lecţii poate fi următoarea:
 prezentarea materialului studiat la bară şi la mijloc de sală;
 prezentarea creaţiilor proprii (exerciţii la bară sau combinaţii la mijloc de sală, studii);
 explicaţii metodice.
Lecţia este cea mai importantă formă de activitate didactică, realizarea ei presupunând
forme şi mijloace de aplicare a materialului didactic, strategii didactice, conţinuturi etc. Ea reflectă
viziunea pedagogică a personalităţii profesorului: pregătirea pedagogică, metodică şi coregrafică a
acestuia, cunoaşterea particularităţi-lor de dezvoltare a elevului şi respectarea lor în activităţile
practice.
În cadrul lecţiei respective se realizează următoarele activităţi dominante:
a) informativ-formative;
b) cumulative;
c) evoluative.
a) Activităţile informativ-formative se aplică în cadrul următoarelor tipuri de lecţii:
 introductivă;
 combinată;
- 1700 -
 de dobândire a cunoştinţelor şi de formare a capacităţilor.
b) Activităţile cumulative se aplică în cazul lecţiilor de recapitulare şi de sistematizare.
c) Activităţile evaluative se aplică la:
 lecţii de evaluare (verificare, apreciere, notare);
 creare proprie (combinaţie, studiu, montare, desfăşurare).
Lecţia practică de dans scenic popular are o structură tradiţională, constituită pe parcursul
anilor, şi include următoarele etape:
1. Exerciţiul la bară
2. Compoziţii la mijloc de sală
3. Studierea elementelor dansurilor populare.
Fiecare etapă are obiectivele sale:
 exerciţiul la bară are drept scop plasarea corectă şi încălzirea treptată a corpului;
 compoziţiile la mijloc de sală dezvoltă muzicalitatea ritmicii corporale, insistându-se
asupra execuţiei corecte şi expresive a mişcărilor, asupra înţelegerii stilului de
interpretare;
 studierea elementelor la mijloc de sală are ca scop însuşirea tehnicii specifice a
diferitelor stiluri regionale, cunoaşterea paşilor de bază, a muzicii, care apoi se
înlănţuiesc în activităţi coregrafice la mijloc de sală.
Fiecare parte componentă a lecţiei poartă un caracter tradiţional, dar de fiecare dată are un
conţinut nou în funcţie de sarcinile înaintate în faţa elevului de către profesor. Aceste sarcini sunt în
corelaţie cu nivelul de pregătire a elevului, deprinderile obţinute, care necesită a fi perfecţionate.
Prin predarea sistematică a lecţiilor practice, prin exerciţii la bară la mijlocul sălii se asigură
executarea acestora cu amândouă picioare, pentru ca ambele parţi ale corpului să se dezvolte egal şi
armonios.
Lecţia practică de dans scenic popular are o structură clară şi fixă şi începe cu însuşirea
mişcărilor la bară, trecându-se treptat la însuşirea poziţiilor de picioare şi de braţe, de corp şi de cap,
la învăţarea paşilor de bază, care apoi se îmbină în studii coregrafice la mijlocul sălii.
Cunoaşterea elementelor de bază ale dansului scenic popular contribuie la dezvoltarea
gândirii creative a elevului, ceea ce îi permite sa creeze şi sa monteze diferite scene coregrafice.
Competenţele coregrafice se formează şi se dezvoltă în procesul activităţii practice în cadrul
diferitelor tipuri de lecţii de dans scenic popular.
Bibliografie:
1. ANGEL, S., Rolul dansului în istoria teatrului. Universitatea de artă teatrală şi
cinematografică „I.L. Caragiale”, 1998.
- 1701 -
2. CRISTEA, S., Dicţionar de pedagogie. Chişinău – Bucureşti: Litera, 2000.
3. CUCOŞ, C., Pedagogie. Iaşi: Polirom, 2006.
4. GAGIM, I., Ştiinţa şi arta educaţiei muzicale. Chişinău: ARC, 1996.
- 1702 -
PROIECT DE LECŢIE:
„ATRIBUTUL”
Prof. Șopterean Adriana

Data: 29.11.2017
Şcoala cu clasele I-VIII Vasile Goldiş
Clasa: a VII-a
Subiectul: Atributul
Tipul lecţiei: dobândire şi consolidare de cunoştinţe
Profesor: Şopterean Adriana
OBIECTIVE CADRU:
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: ELEVUL VA FI CAPABIL:

1.3 să integreze categoriile semantice în structuri lexicale proprii
1.4 să sesizeze abaterile de la normele limbii române într-un mesaj ascultat
2.1 să asigure coerenţa ideilor exprimate
2.2 să valorifice categoriile semantice învăţate, în contexte diferite
2.3 să respecte normele morfosintactice în propoziţii şi fraze
OBIECTIVE OPERAŢIONALE: la sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:

O1: Să definească atributul;
O2: Să identifice atributele în diferite enunţuri
O3: Să numească părţile de vorbire prin care sunt exprimate atributele;
O4: Să realizeze enunţuri în care să utlizeze atribute exprimate prin diferite părţi de vorbire;
O5: Să diferenţieze atributul de alte părţi de propoziţie.
- 1703 -
1. Metode şi procedee: conversaţia euristică, exerciţiul, explicaţia, problematizarea.
2. Materiale: manualul, culegeri de exerciţii.
FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII: frontală, individuală, pe echipe.
BIBLIOGRAFIE:
Limba română, manual pentru clasa a VII-a, Editura Humanitas
Chirilă, Cornelia – Gramatică. Fişe de lucru (itemi de evaluare), Editura Paralela 45, Piteşti, 2009
Pamfil, Alina – Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Ediţia a V-a,
Editura Paralela 45, Piteşti, 2008
TIMP: 4 ore.
DEMERSUL DIDACTIC
Se face prezenţa şi se pregătesc materialele necesare desfăşurării orei.
2. Reactualizarea cunoştinţelor
Tema este verificată calitativ şi cantitativ şi se corectează erorile.
3. Captarea atenţiei
Se reamintesc informaţiile despre atribut.
4. Anunţarea subiectului şi a obiectivelor

Se scrie pe tablă şi în caiete titlul lecţiei: ATRIBUTUL. Profesorul prezintă elevilor
obiectivele stabilite pentru această lecţie.
5. Dirijarea învăţării
■ Actualizare. Se actualizează definiţia atributului.
■ Structurarea conceptelor
Profesorul notează pe tablă un text, iar elevii vor trebui să precizeze ce funcţii sintactice
îndeplinesc cuvintele subliniate.
- 1704 -
Un lan de rapiţă din împrejurimi ne trimitea plăcutu-i parfum pe aripile unei adieri
înăbuşitoare.
Elevii vor preciza funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate.
Profesorul solicită elevilor să precizeze care sunt părţile principale de propoziţie şi care sunt
părţile secundare de propoziţie.
Elevii împart în două categorii părţile de propoziţie: părţi principale de propoziţie şi părţi
secundare de propoziţie.
Profesorul notează pe tablă o serie de propoziţii şi solicită elevilor să identifice atributele şi
să precizeze parţile de vorbire prin care sunt exprimate, precum si cuvintele pe care le determină.
Păsărelele ciripind în copaci ma linişteau.
Opririle din loc în loc ne-au făcut să întârziem.
Reclamaţiile contra celorlalţi sunt mai numeroase.
Celelalte reclamaţii au fost mai numeroase.
Pomul din spatele casei este plantat de bunicul meu.
După rezolvarea acestui exerciţiu, profesorul împarte elevilor fişele de lucru. Aceştia
rezolvă exerciţiul de pe fişa de lucru. (anexa 1)
Având ca punct de pornire întrebările la care răspunde atributul, se analizează acestea în
funcţie de cuvântul de terminat şi partea de vorbire prin care este exprimat: Care? Ce fel de? A, al,
ai, ale cui?.
Se definesc atributul verbal, atributul adjectival, atributul adverbial, atributul interjecţional,
atributul subsatantival prepoziţional, atributul substantival genitival, atributul pronominal
prepoziţional, atributul pronominal genitival.
Se evidenţiază structura atributelor genitivale şi prepoziţionale prin prezentarea altor
exemple reprezentative. Se insistă asupra prepoziţiilor care impun cazurile genitiv, dativ şi acuzativ
şi a articolelor genitivale şi demonstrative care preced atributele.
6. Feedback-ul
Se împarte clasa în patru echipe, fiecare alegându-şi un raportor şi primind o filă cu texte
cuprinzând atribute. Sarcina elevilor: identificarea atributelor şi stabilirea felului acestora.
Se verifică rezolvările.
Se reiau etapele lecţiei: „la început...”, „apoi...”, „după aceea...”, „la sfârşit...”.
7. Asigurarea retenţiei şi a transferului

Se stabileşte tema pentru acasă şi se dau explicaţii referitoare la rezolvarea exerciţiilor.
- 1705 -
A FOST ODATĂ INDUSTRIA SÂRMEI...
Prof. Şopterean Maria-Cristina

Colegiul Tehnic „Victor Ungureanu” Câmpia Turzii, jud. Cluj
Studiul istoriei orale ,,a trecului de lângă noi’’ a apărut ca o necesitate, în ţara noastră, mai
ales după evenimentele din 1989. Istoria orală, care face apel la memorie, la mărturisirea personală,
vine ca o alternativă a istoriei scrise, a istoriei cunoscute de noi din cărţile de istorie, care ne arată
imaginea frumoasă, nealterată, fără suferinţă. Din acestă necesitate s-a născut interesul unui grup de
academicieni de a reconstitui o istorie recentă, ,,o istorie a trecului de lângă noi’’, apelând la
mărturiile unor persoane care au trăit această istorie, care au spus povestea lor, experienţa lor de
viaţă, reuşind astfel să aducă lumină asupra multor întâmplări necunoscute şi să aducă în prim plan
trecutul în centrul căruia se aflau propriile lor experienţe.
În acest context s-a născut proiectul de faţă ,,A fost odată Industria Sârmei…’’, având ca
punct de plecare experienţa şi cunoştinţele dobândite în cadrul cursului de istorie orală, ,,Trecutul
de lângă noi. Istoria comunităţilor locale’’. Astfel ni s-a dat posibilitatea de a efectua o muncă de
cercetare având ca temă Industria Sârmei din Câmpia Turzii, cândva considerată ,,perla metalurgiei
româneşti’’.
Am pornit de la o discuţie cu foşti angajaţi ai Industriei Sârmei din perioada de glorie şi una
din exigenţele demersului meu în realizarea acestei lucrări a fost de a aduna cât mai multe mărturii
de la cei care au muncit, sau mai bine zis şi-au petrecut cea mai mare parte din timpul vieţii lor în
Industria Sârmei.
De aceea cea mai mare parte a lucrării cuprinde interviurile transcrise ale angajaţilor, care
prin bunăvoinţa lor, ne-au spus povestea vieţii lor care se întretaie cu istoria Industriei Sârma şi
implicit cu cea a oraşului Câmpia Turzii. Astfel povestirea curge, fără a fi prea des întreruptă de
note explicative şi referinţe critice, pentru că lucrarea în sine încearcă să redea trecutul Industriei
Sârma, văzut de locuitorii oraşului Câmpia Turzii, fiind vorba în cazul acesta de ,,trecutul de lângă
noi’’.
Elementul unificator ar fi acela că interviurile au fost realizate de o echipă de elevi de la
Colegiul Tehnic ,,Victor Ungureanu’’ din Câmpia Turzii, membrii ai cercului de istorie ,,Clio’’ şi
au drept protagonişti oameni simpli, persoane în vârstă (între 50 si 90 ani), solicitate să vorbească
despre propria lor viaţă, despre propria lor experienţă în Industria Sârmei. Unii dintre intervievaţi
sunt, de altfel, bunici sau străbunici ai intervievatorilor: în felul acesta, nepoţii sunt stimulaţi să
înveţe din familie, din experienţa comunităţii locale o istorie recentă, o istorie a proximităţii oferită
- 1706 -
de comunitatea în care se dezvoltă ca viitori cetăţeni.
Acestea sunt motivele pentru care am ales să tratez această temă de cercetare de istorie
orală, lucrare pe care o consider necesară, având în vedere transformările înregistrate în ultimii ani
în oraşul natal, Câmpia Turzii, a cărui istorie se împleteşte cu cea a Industriei Sârma, iar cuprinsul
său structurat pragmatic, oferă o trecere în revistă a principalelor evenimente din viaţa oraşului, a
Industriei Sârma şi a locuitorilor, dar şi interviurile cu foşti angajaţi ai acesteia, mărturii importante
din punct de vedere economic, social şi politic în ceea ce priveşte evoluţia Industriei Sârma
perioada regimului comunist şi nu numai.
Proiectul educativ cu titlul ,,A fost odată Industria Sârmei…’’, se încadrează ca domeniu în
tema de cercetare a istoriei orale, a trecutului de lângă noi. Proiectul s-a derulat la Colegiul Tehnic
,,Victor Ungureanu’’ din Câmpia Turzii, sub îndrumarea subsemnatei, profesor de istorie şi a avut
ca şi parteneri Facultatea de Istorie şi Filosofie, Institutul de Istorie Orală de la Universitatea Babeş-
Bolyai din Cluj- Napoca. Echipa de proiect a avut ca şi coordanator pe doamna profesor Şopterean
Maria-Cristina, iar ca şi colaboratori profesori de la catedra de istorie şi socio-umane, doamnele
profesor Denisa Legenda şi Sebeni Mihaela, pe doamna bibliotecar doc. Goia Cristina, iar ca şi
grupa ţintă elevi de la CTVU, părinţi şi comunitatea locală.
Motivaţia proiectului a avut la bază următoarele aspecte: cultivarea relațiilor interumane,
interpersonale, dezvoltatea competențelor de comunicare între elevi proveniți din medii sociale,
culturale și geografice diferite; atractivitatea pentru tânăra generaţie şi se pretează la o cercetare de
istorie orală, accesibilă elevilor de liceu; implicarea elevilor în istoria comunităţii locale;
(re)stabilirea legăturilor intergeneraţionale; conştientizarea importanţei memoriei de către
comunitatea locală (intervievaţi); exploatarea relaţiilor care se stabilesc între memorialistică şi
istoria recentă; adaugarea unei o noi dimensiuni a istoriei narrative; realizarea de acțiuni comune
prin care copiii să conștientizeze importanța relațiilor interumane bazate pe înțelegere și acceptare.
Obiectivul general a fost cercetarea istoriei locale, a trecutului de lângă noi prin intermediul
Istoriei Orale, iar ca şi obiective specifice: iniţierea elevilor în activitatea de cercetare; câştigarea
unor deprinderi (competenţe) de cercetare (întocmirea unui ghid de interviu, luarea unui interviu,
transcrierea acestuia); dezvoltarea încrederii în capacitatea proprie de investigare a trecutului;
dezvoltarea competenţelor de comunicare cu un public mai larg (atât ca vârstă, cât şi ca profesie);
încurajarea muncii în echipă, să se perfecţioneze comunicarea şi cooperarea prin activităţi comune
de lucru în echipă, care să ducă la o mai bună cunoaştere şi respect reciproc; să se realizeze
materiale educative şi informative.
Resursele proiectului: umane- colectivul de cadre didactice menţionat, grupul de elevi,
părinţi şi comunitatea locală- materiale- baza materială existentă în CTVU, reportofon pus la
dispoziţie de Institutul de Istorie Orală, ghid de interviu, materiale necesare în vederea
- 1707 -
confecționării diverselor postere, pliante, fișe de lucru, costume pentru teatru, ecusoane etc-
financiare- fonduri proprii şi Asociaţia de Părinţi pentru Colegiul Tehnic ,,Victor Ungureanu’’.
În ceea ce priveşte calendarul activităţilor, s-au desfăşurat cinci tipuri de activităţi: la prima
activitate, elevii au făcut cunoştinţă cu noua disciplină, istoria orală, istoria trecutului de lângă noi,
istoria comunităţilor locale şi a fost lansată ideea proiectului educativ, aceea de a descoperi prin
intermediul istoriei orale, istoria Industriei Sârma, simbolul oraşului Câmpia Turzii. Astfel, în
cadrul următoarelor întâlnirilor a fost prezentat proiectul de cercetare al Istoriei locale. Stimularea
interesului elevilor pentru proiectul propus s-a realizat prin prezentarea istoricului Industriei Sârmei
şi a unor personalităţi al căror destin se leagă de istoria colegiului. Au avut loc întâlniri-dezbateri cu
elevii implicaţi în proiect, lămurirea unor probleme apărute, depăşirea unor impedimente.
Cea de-a doua activitate în cadrul proiectului menţionat, s-a desfăşurat sub forma unei mese
rotunde. Elevii au luat la cunoştinţă modul în care se întocmeşte un ghid de interviu, cum trebuie
structurat, ce întrebări trebuie să cuprindă şi câte întrebări. Totodată a fost folosit reportofonul, iar
elevii au propus ca interviurile să fie luate şi cu ajutorul telefoanelor mobile, având în vedere că
aveam la dispoziţie doar două reportofoane, unul al colegiului şi al doilea dat în custodie de către
Institutul de Istorie Orală până la finalizarea proiectului. Totodată elevilor li s-a explicat şi
modalitatea de stocare a interviurilor ce urmează a fi luate şi modul de transcriere a unui interviu.
Chiar dacă vacanţa se apropia cu paşi repezi, elevii implicaţi în proiectul de cercetare orală
şi-au luat în serios sarcina de a cerceta istoria comunităţii locale din care facem parte şi în decurs de
3 luni au realizat 15 interviuri. Aşa că, cea de-a treia activitate a proiectului a fost reprezentată de
,,interviu’’. Elevii au fost pe teren, însoţiţi de doamna profesor Şopterean Cristina şi au luat
interviuri. În primul rând interviurile s-au îndreptat spre membrii propriilor familii: părinţi, bunici,
unchi, mătuşi, dar şi vecini, cunoştinţe şi persoane care au ţinut în mâinile lor frâiele Industrie
Sârma, cum a fost cazul fostului primar inginer Radu Hanga sau inginer Giurgiu Gheorghe, ambii
foşti directori generali ai Industriei Sârma. S-au folosit reportofonul, telefonul mobil, ghidul de
interviu, calculatorul pentru stocarea interviului, aparatul de fotografiat. Pentru evaluare a fost
folosit chestionarul.
Începutul noului an şcolar, i-a găsit pe elevii de la CTVU, membrii ai Cercului de Istorie
,,Clio’’, în plină febră a creaţiei, pentru că încă din primele zile ale noului an şcolar au avut loc
întâlniri în cadrul proiectului. Astfel, cea de-a patra activitate a fost intitulată sugestiv ,,Povestea
Combinatului’’, de această dată având de a face cu o activitate cultural- artistică. Trupa de teatru
,,Catharsis’’, coordonată de doamna bibliotecar, ce activează în cadrul colegiului nostru, sub
patronajul cercului de istorie, a pus în scenă o scurtă reprezentare artistică cu titlul ,,Povestea
Combinatului’’, al cărui scenariu a fost încropit de către elevi, replicile fiind luate din interviurile
înregistrate pe parcursul verii. Astfel acțiunile inițiate urmăresc destinul Industriei Sârma, de la
- 1708 -
apogeu la agonie. A avut loc vizionarea de documentare, consultarea unor monografii, punerea în
scenă a unor destine a căror evoluţie este strâns legată de istoria combinatului, precum și schimbul
de experiență între generaţii. Evaluarea activităţii s-a făcut din nou prin intermediul chestionarului.
Şi iată-ne ajunşi la cea de-a cincea activitate din cadrul proiectului nostru, intitulată „A fost
odată Industria Sârmei…”. Am ales acest titlul pentru că la Colegiul Tehnic ,,Victor Ungureanu’’
elevii implicaţi în proiect, au prezentat cercetarea realizată, cu titlul menţionat, în faţa unei comisii
formată de conf.dr. Ionuţ Costea, asist. cercet. Adrian Boda, dna. director adjunct Monica
Cherecheş, dna. profesor dr. Denisa Legenda, responsabil Comisia metodică Om şi societate şi al
Cercului de Istorie al profesorilor din Câmpia Turzii şi zonă. La activitate au participat şi alţi elevi
ai colegiului, cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii locale. Activitatea s-a desfăşurat
sub forma unor ateliere de lucru. Activitatea a debutat cu traseul didactic al CTVU: primirea
invitaţilor în holul central unde a fost prezentat un scurt istoric al CTVU şi personalitatea lui Victor
Ungureanu. Apoi sunt invitaţi să păşească în biblioteca CTVU, unde au loc unele întâlniri ale
membrilor cercului de istorie şi unde îşi desfăşoară activitatea trupa de teatru ,,Catharsis’’. Invitaţii
sunt conduşi apoi spre Muzeul Etnografic al colegiului, care a luat fiinţă în anul 2005, tot din
iniţiativa cadrelor didactice ce predau istorie şi socio- umane, după care vor vizita Paraclisul, care a
fost pictat de elevii şcolii noastre. În cele din urmă, traseul didactic se încheie în Cabinetul de
Istorie, unde s-a desfăşurat activitatea propriu- zisă Fiecare participant a primit un pliant cu
prezentarea proiectului. Elevii au proiectat ppt-ul realizat: ,,Industria Sârmei, simbol al metalurgiei
româneşti în perioada regimului comunist ”, şi au prezentat sceneta ,,Povestea Combinatului’’. Apoi
a fost luat un scurt interviu invitaţilor, fiecare membru al comisiei şi directorii colegiului au adresat
câteva cuvinte elevilor şi s-au tras concluzii. Pentru popularizarea evenimentului s-au făcut
campanii de informare, iar evaluarea s-a realizat prin autoevaluare şi pe baza portofoliilor realizate
de către elevi.
Metodele, tehnicile de lucru şi formele de organizare folosite au fost: campanii de
informare, prezentări, documentare, vizite, expoziţii, excursie, fotografii, munca pe grupe, jocuri de
rol, ghidul de interviu, interviul.
Modalităţile de monitorizare şi evaluare au fost: observarea directă a comportamentului
elevilor din grupul ţintă, interesul lor pentru acţiunile organizate şi implicarea în derularea
proiectului; prezentarea calendarului activităţilor; proces verbal pentru fiecare activitate desfăşurată;
raport periodic şi final către Institutul de Istorie Orală; elaborarea unei lucrări ce se vrea a deveni o
monografie; alcătuirea portofoliului; folosirea chestionarului de evaluare; portofoliul proiectului;
raport final de evaluare; diplome pentru evidenţierea participării la activităţile parteneriatului;
scrisori de mulţumire pentru părinţi, cadre didactice şi reprezentanţi ai comunităţii locale care au
contribuit la realizarea proiectului de cercetare a istoriei locale.
- 1709 -
Proiectul educativ ,,Industria Sârmei, perla metalurgiei româneşti în perioada regimului
comunist’’ a avut impact asupra elevilor prin: este unic la nivelul învăţământului preuniversitar din
Câmpia Turzii; implicarea unui număr foarte mare de elevi în cercetarea propriu-zisă;
(re)implicarea absolvenţilor în viaţa şcolii (de la nivel afectiv la susţinere materială a unor proiecte
şcolare); iniţierea tuturor participanţilor (elevi intervievatori şi absolvenţi/profesori intervievaţi) în
tainele istoriei orale; popularizarea proiectului prin punerea la dispoziţia celor interesaţi a volumului
ce urmează a fi editat cu acest prilej – donării acestuia către Biblioteca Colegiului şi Biblioteca
Municipală; vor şti să se aprecieze mai corect, cultivându-şi stima de sine şi încrederea în
potenţialul propriu; vor fi capabili să se adapteze la condiţiile şi cerinţele proiectului; vor fi mai
interesaţi de activităţile extracurriculare organizate de şcoală; vor fi mai interesaţi de activităţile
extracurriculare organizate de şcoală; asupra părinţilor: îşi vor dezvolta capacitatea de a reflecta la
specificul mediului social din care provine fiecare individ, de a fi sensibil în faţa unor contexte
sociale diferite; vor fi mai cooperanţi şi interesaţi de o participare activă la viaţa şcolii; asupra
cadrelor didactice: vor folosi experienţa dobândită în alte activităţi educative; vor comunica şi
colabora mai uşor cu părinţii, în interesul elevilor, al şcolii şi al familiei; vor folosi materialele
realizate prin implementarea proiectului, în activităţi viitoare. Pentru şcoală îşi va îmbogăţi strategia
în domeniul educativ; va fi apreciată pentru realizări în comunitate. Şi nu în ultimul rând impactul
asupra comunităţii locale: va conştientiza importanţa participării la viaţa şcolii şi ajutorul pe care-l
poate oferi, bucurându-se de succes şi recunoaştere.
Produsele proiectului: calendarul activităţilor fluturaşi; pliante; afişe; postere; ecusoane;
diplome pentru evidenţierea participării la activităţile proiectului; albume foto; broşuri; lucrare-
monografie; scrisori de mulţumire pentru părinţi, cadre didactice şi reprezentanţi ai comunităţii
locale, care au contribuit la realizarea proiectului.
Diseminarea proiectului s-a făcut în mai multe etape, îmbrăcând forme diverse: realizarea de
postere afişate în locuri vizibile atât în şcoală, cât şi în locurile special amenajate la Palatul Cultural
,,Ionel Floaşiu’’ din Câmpia Turzii; activităţile desfăşurate au fost promovate în mass- media
locală; cadrele didactice şi elevii au participat la conferinţe, simpozioane, sesiuni de comunicări
ştiinţifice, unde au fost prezentate rezultatele proiectului şi proiectul propriu-zis; s-a popularizat atât
în cadrul comisiilor metodice ale învăţătorilor, cât şi în cadrul cercurilor pedagogice; s-a organizat o
masă rotundă, la care au fost invitaţi părinţi, cadre didactice, reprezentanţi ai administraţiei locale şi
ai Inspectoratului Şcolar Judeţean, discuţiile având ca temă problematici legate e cercetarea Istoriei
Comunităţii Locale; popularizarea prin internet a rezultatelor activităţilor desfăşurate.
Cercetarea istoriei orale, a trecutului de lângă noi nu se opreşte aici. Acest proiect de
cercetare a istoriei comunităţii locale a fost continuat, mai ales că anul 2013 a fost la Câmpia Turzii
anul istoriei locale, iar anul 2014 a fost declarat anul culturii locale, cu acest prilej având loc o serie
- 1710 -
de manifestări şi chiar lansarea unui nou proiect de istorie orală, ,,Elev ieri şi azi la Victor
Ungureanu’’, ce se vrea a fi monografia Colegiului Tehnic ,,Victor Ungureanu’’ şi pe care ne
propunem să o lansăm în anul 2018, când vom aniversa 95 de ani de învăţământ tehnic la Câmpia
Turzii.
De ce această alegere? Din dorinţa de a arăta că o lecţie de istorie poate fi şi, se poate
desfăşura şi altfel. Este de ştiut că societatea de mâine este atât cât poate da societatea de astăzi.
Societatea de mâine o dorim formată din cetăţeni care să se implice, să ia atitudine în rezolvarea
problemelor, să-şi apere punctul de vedere, să fie creativi. Pentru acestea nu mai sunt suficiente
pasivitatea, ascultarea, cuminţenia; este nevoie de curaj, dorinţă de schimbare, implicare! Cred că
important este să dorim o schimbare, să avem curaj, să recunoaştem când greşim şi să vrem să
învăţăm.
Bibliografie:
1. Lungu, Dan, Povestirile vieţii. Teorie şi documente, Iaşi, 2009
2. Municipiul Câmpia Turzii,oraşul în care e bine să locuieşti vol. colectiv, Câmpia Turzii,
2009
3. Nemeş, Mircea Nicolae, Industria Sârmei Câmpia Turzii. 1920-2000, Câmpia Turzii, 2000
4. Portelli, Alessandro, Istoria orală este un antidote pentru orice naraţiune care domină,
interviu acordat revistei Agero, 2010
5. Radosav, Doru, Istorie orală: concept, istoriografie, domenii de investigaţie, metodologie,
suport de curs Istorie orală, Trecutul de lângă noi. Istoria orală a comunităţilor locale, Cluj
Napoaca 2007-2013.
- 1711 -
EDUCAŢIE RUTIERĂ – DISCIPLINĂ OPŢIONALĂ:
„FB LA DISCIPLINA STRĂZII”
Prof. înv. primar Ștefan Felicia Gabriela

Şcoala Gimnazială Bircii, Scornicești, jud. Olt
DENUMIREA OPŢIONALULUI: FB la DISCIPLINA STRĂZII

EDUCAȚIE RUTIERĂ
CLASA: a II – a
DURATA: 1 an
LOCUL DESFĂŞURĂRII: sala de clasa
NUMĂR DE ORE/ SĂPTĂMÂNĂ: 1 oră/săptămână
ARGUMENT
Viaţa este darul cel mai de preţ pe care îl avem. De aceea, cei mici trebuie învăţaţi să-şi
apere viaţa, dar şi să intervină dacă pot, pentru a salva o viaţă.
În contextul societăţii actuale, în condiţiile creşterii rapide a numărului de vehicule, mai ales
de autovehicule, a căror circulaţie nu ţine întotdeauna seama de normele în vigoare, elevii ciclului
primar trebuie să cunoască cele mai elementare reguli de circulaţie pe drumurile publice. Aceasta
pentru că ei sunt cei mai expuşi accidentelor, datorită vârstei fragede şi, de multe ori, unei
insuficiente supravegheri.
Concomitent cu intrarea în şcoală, copilului i se impun noi cerinţe cu privire la deplasarea pe
drumurile publice; aceştia sunt zilnic în contact direct cu circulaţia. Aşadar, începerea şcolii
coincide cu punctul de bază al educaţiei privind circulaţia. Educaţia făcută în şcoală urmăreşte ca
elevii să înveţe din timp să se deplaseze în deplină securitate pe stradă şi să acționeze potrivit
regulilor de circulaţie. Prin tot ceea ce întreprinde cadrul didactic, elevul trebuie să dobândească
convingeri care să le ofere posibilitatea de a alege dintr-o mulţime de comportamente posibile pe
cele mai potrivite şi mai puţin riscante. Astfel se formează deprinderi corecte şi folositoare,
ajungându-se la acel simţ al circulaţiei, atât de necesar omului modern.
Copiilor nu trebuie să le fie frică de stradă! Datoria noastră, a dascălilor este să-i învăţăm
acest lucru. Trebuie să-i învăţăm că strada nu este loc de joacă şi să le explicăm ce consecinţe poate
avea o clipă de neatenţie. De asemenea, trebuie să le formăm sentimente de respect şi de admiraţie
faţă de poliţişti şi să - i facem să înţeleagă că poliţistul este un prieten care veghează asupra liniştii
- 1712 -
şi siguranţei noastre şi pe care, la nevoie trebuie să-l ajutăm. Copiii nu trebuie să fie nepăsători la ce
se întâmplă în jurul lor şi e necesar să îi ajutăm să înţeleagă cât de important este să ai un sprijin pe
care să poţi conta.
2. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Obiective de referință Exemple de activități de învățare

1. Să recunoască şi să explice înţelesul  exerciţii-joc de găsire a termenilor
unor termeni specifici limbajului rutier; potriviţi pentru succesiuni de
imagini/benzi desenate;
 completarea unor texte lacunare;
 dezlegare rebusuri;
 observarea și comentarea unor texte cu
conținut rutier;
 jocuri de rol.
2.Să cunoască semnificația diferitelor tipuri  exerciţii-joc de prezentare a

de indicatoare rutiere; indicatoarelor necesare în circulaţia
pietonilor;
 simulare de trafic rutier cu ajutorul
jucăriilor şi/sau pe calculator;
 jocuri didactice pentru verificarea
gradului de însuşire a semnificaţiei
indicatoarelor;
 exerciţii de marcare corectă a
drumurilor cu semnele de circulaţie
corespunzătoare (machete, desene);
3.Să cunoască şi să respecte regulile de  citirea şi comentarea unor texte şi

circulaţie în diferite cazuri (circulaţia imagini/benzi desenate cu conţinut
pietonilor, bicicliştilor, cu rolele, cu sania); adecvat, ce prezintă situații de
respectare/încălcare a regulilor de
circulație;
 discutarea unor cazuri reale în scopul
soluţionării corecte a acestora –
prezentarea unor filmuleţe;
 simulare trafic rutier (participare în
diferite ipostaze: pieton, biciclist);
 povestirea unor fapte, întâmplări trăite
de ei sau de persoane apropiate;
4.Să identifice şi să respecte semnalele  exerciţii de observare şi analiză a

agentului de circulaţie; agentului de circulaţie, a semnalelor
unui agent de circulaţie;
 întâlnire cu reprezentanţi ai M.I. -
Poliţia Rutieră.
5.Să cunoască regulile de comportare  analiza unor texte ce evidențiază
- 1713 -
Obiective de referință Exemple de activități de învățare
civilizată în mijloacele de transport în comun; diferite comportamente în timpul
deplasării cu mijloace de transport în
comun;
 memorarea unor reguli formulate în

versuri;
 jocuri de rol;
3. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
I. Noţiuni specifice educaţiei rutiere

- vocabular rutier: pieton, traversare, agent de circulaţie, vehicul, autovehicul, interdicţie,
pasager, drum public, carosabil, trotuar, conduită preventivă, eveniment rutier.
- indicatoare rutiere: de informare (trecere de pietoni, pasaj subteran pentru pietoni, stație de
autobuz), de obligare (drum pentru pietoni, pistă pentru bicicletă), de avertizare
(presemnalizare trecere pentru pietoni, atenție copii, atenție bicicliști), de interzicere
(accesul interzis pietonilor, accesul interzis bicicliştilor).
II. Comportamentul pe drumurile publice
- circulaţia pietonilor;
- drumul spre şcoală;
- traversarea străzii;
- jocul pe stradă;
- pericolele şi consecinţele neatenţiei;
- circulaţia cu bicicleta, cu rolele, cu săniuţa;
- ajutor persoanelor rănite.
III. Mijloace de transport
- mijloace de transport în comun;
- reguli de comportament în mijloacele de transport.
IV. Agentul de circulație
- semnalele agentului de circulaţie;
- rolul agentului de circulaţie.
4. ACTIVITĂŢI ŞI MODALITĂŢI DE EVALUARE
I. TRADIŢIONALE
Probe scrise
- 1714 -
- teste de evaluare formativă şi sumativă
- completare de fişe
Probe orale
- jocuri didactice
- ghicitori
- concursuri pe grupe
Probe practice
- simulări de trafic
II. ALTERNATIVE
Observarea directă a elevului în timpul activităţii
Analiza activităţii, promovarea exemplelor pozitive
Portofoliul
Autoevaluare
5. BIBLIOGRAFIE
1. „Educaţia rutieră – Educaţia pentru viaţă” – îndrumător de educaţie rutieră pentru

învăţământulbprimar, Editura Cuvântul Info, 2007
2. Chivu, F., Bîrsan, G., Motoc, M., Stroescu, C., ” Educație rutieră pentru ciclul primar”,
Editura Corint, București, 2006
3. “ Îndrumător pentru cadrele didactice care predau lecțiile de educatie rutieră”, Editura
Didactică și Pedagogică, Bucuresti, 2001
4. www.didactic.ro
- 1715 -
ŞI EU POT SĂ FAC!
- EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ: PROIECT ART-TERAPIE -
Prof. TTL Ştefan Ionela Ileana

ARGUMENT
Art-terapia este terapia ocupaţională ce se realizează prin intermediul creaţiei artistice, este
o formă de terapie care are la bază activitatea creativă a persoanelor. Creaţia artistică ne permite
accesul la sentimente ascunse, la conflicte interioare. Astfel că, acestea se pot metamorfoza prin
intermediul picturii, modelajului, basmului colajului sau a fotografiei.
Art-terapia este un proces terapeutic benefic persoanelor de toate vârstele: copii, adolescenţi,
adulţi şi vârstnici, persoane cărora art-terapia le va oferi sprijinul de care au nevoie. Dar, există şi
situaţii în care această formă de terapie este indicată în mod special şi vorbim aici despre copii cu
dificultăţi de comunicare, cu stima şi respectul de sine reduse, cu probleme de integrare şi adaptare,
de cooperare cu randament şcolar slab, hiperactivitate, timiditate, nervozitate etc.
Tehnicile de art-terapie oferă copiilor oportunitatea de a explora şi exprima, prin intermediul
materialelor specifice creaţiei artistice, dificultaţile în legătură cu diversele trăiri sau relaţii
personale, dificultăţi ce ar putea fi greu de exprimat în cuvinte. Terapia prin artă îl ajută pe copil să
se înţeleagă pe sine, să se elibereze de anxietăţile şi tensiunile acumulate, să dezvolte abilităţi de
comunicare şi să exerseze să optimizeze propriile capacităţi de relaţionare cu ceilalţi copii şi cu
adulţii, ajutând în final, la elaborarea unor strategii de rezolvare a conflictelor.
SCOP
Scopul proiectului este reducerea actelor de agresivitate în rândul elevilor din grupul ţintă,
prin implicarea lor în diferite activităţi creative şi sociale de ART-TERAPIE: ateliere de lucru
(modelaj, pictură, quilling, desen), activităţi de socializare.
OBIECTIVELE PROIECTULUI
1. Dezvoltarea abilităţilor, deprinderilor şi a creativităţii cu ajutorul art-terapiei prin
manipularea hârtiei, modelajului cu ipsos şi picturii;
2. Deprinderea abilităţilor de a lucra în echipă, de a fi cooperant, de a socializa, a unui grup
de elevi cu deficienţe uşoare şi moderate;
- 1716 -
3. Implicarea elevilor din grupul ţintă în activităţi creative menite să combată agresivitatea
în toate formele sale.
GRUP ŢINTĂ
20 elevi din clasele a VII- a B şi a VII-a D cu vârsta de 11-15 ani, cu deficienţe uşoare şi
moderate din Şcoala Gimnazială Specială CRDEII Cluj-Napoca.
DURATA
Pe parcursul unui an şcolar.
Prin acest proiect au fost monitorizaţi 20 elevi din clasa a VII-a B si a VII-a D cu deficienţe
uşoare şi moderate. Activităţile propuse de către elevii clasei au oferit alternative de direcţionare a
surplusului de energie spre ceva creativ şi util.
Proiectul s-a desfăşurat pe parcursul unui an şcolar constând în desfăşurarea a cinci
activităţi, sub formă de ateliere de lucru. Şedinţele de art-terapie au durat câte 45 de minute şi s-au
desfăsurat simultan la cele două clase menţionate.
Planificarea activitatilor
pe perioada derularii proiectului:
Locul Nr.de Modalităţi
Tipul
Perioada Tema desfăşurăre partici Mijloace de
activităţii
activitate panţi evaluare
Şcoala
decembrie ,,Cadouri Atelier de Gimnazială 20 Materiale Analiza
pentru lucru Specială reciclabile produselor
colindători!” CRDEII
Şcoala
martie ,,Mărţişoare Atelier de Gimnazială 20 Materiale Analiza
pentru toţi”! lucru Specială reciclabile produselor
CRDEII
-Fâşii de hârtie
colorată
- Lipici
Instrumente de Expoziţie
Atelier de Şcoala lucru: cu vanzare
martie ,,Felicitări de lucru- Gimnazială - Ac de Concurs
primăvară” Quilling Specială 8 quilling,
CRDEII - Capsatoare
cu diferite
modele
- Carton
- 1717 -
Locul Nr.de Modalităţi
Tipul
Perioada Tema desfăşurăre partici Mijloace de
activităţii
activitate panţi evaluare
colorat
- Foarfece
model
- Lipici cu
sclipici
Ipsos
,,Figurine Modelaj cu Şcoala Forme de
aprilie pentru ipsos/pictură Gimnazială plastic Expoziţie
Paşte” Specială 20 Acuarele cu vanzare
CRDEII Tempera Concurs
Pensule
Magneţi
Şnur diferite
culori
Şcoala Bloc de desen Expoziţie
iunie ,,Copilăria Desen Gimnazială 20 Creioane Concurs
prin desene” Specială colorate
CRDEII
Beneficiarii acestei activităţi au fost elevii, cadrele didactice, un număr însemnat de

persoane care au primit în dar aceste felicitări (profesori, părinţi, copii din alte centre
instituţionalizate) precum şi cei care, în cadrul unei expoziţii cu vânzare de la Iulius Mall au
cumpărat aceste felicitări. Deasemenea unele dintre ele au fost trimise la diferite concursuri în ţară
pentru care elevii au primit diferite premii.
BUGET
- fonduri proprii şi reinvestirea banilor obţinuţi din vânzare.
EVALUARE
- expoziţii
- premii de la concursuri
- vânzare de obiecte.
DISEMINARE
- Pe panoul şcolii
- Pe reţelele de socializare
- Pe site-ul scolii
- Prin fluturasi distribuiti în diferite scoli.
- 1718 -
SUSTENABILITATE
Activităţile pot fi desfăşurate pe toată perioada şcolară în activităţile de terapie
compensatorie şi integrată.
DESFĂŞURAREA UNEI ACTIVITĂŢI DE ART-TERAPIE
Titlul activitaţii: Felicitări de primăvară

Tipul activităţii: atelier de lucru Quilling
Data/perioada de desfăşurare: martie
Locul desfăşurării: Şcoala Gimnazială Specială CRDEII Cluj-Napoca
Număr de participanţi: 20 elevi cu deficienţe uşoare şi moderate
Responsabili: Ştefan Ionela, Nechita Monica
Obiectivele activităţii:
Obiectivul fundamental:
Să construiască felicitări originale utilizând tehnica de lucru cu hârtia Quilling.
 Să utilizeze corect instrumentul de lucru
 Să folosească corect tehnica de a rula hârtia
 Să creeze modele de iarnă cu ajutorul fâşiilor de hârtie (metoda Quilling).
1. Să utilizeze materialele pe care le au la dispoziţie pentru realizarea unei felicitări de
primavară, aplicând metoda quilling
2. Să-şi dezvolte motricitatea fină a mâinii prin exerciţii de rulare a hârtiei
3. Să-şi dezvolte imaginaţia şi creativitatea prin utilizarea diferitelor forme de hârtie rulată.
4. Să prezinte modelul obţinut în faţa clasei.
Mijloace:
 Fâşii de hârtie colorată
 Lipici
 Instrument de lucru - ac de quilling sau beţişor de urechi
 Carton colorat
 Capsatoare cudiferite modele
 Lipici cu sclipici
- 1719 -
 Foarfece cu model
Desfăşurarea activităţii:
Elevii din cele două clase au fost împărţiţi în două grupe de câte 4. Fiecare grup a avut a
avut sarcina de a realiza, după un model, felicitări prin tehnica quilling. La fel ca în alte cazuri,
sarcinile au fost împărţite unii dintre elevi rulând hârtia, altii dându-i o formă iar ceilalţi aranjându-
le pe foaia de carton conform modelului. Sarcinile fiecăruia au fost stabilite imediat după de grupul
s-a format, astfel că fiecare dintre elevi ştia ce are de făcut, iar prin efortul fiecăruia sarcina a fost
dusă la îndeplinire.
S-au reamint câteva elemente de bază în aplicarea tehnicii:
o Fâşia de hârtie se introduce în ac şi se rulează până la capăt.
o Fâşia rulată se scoate uşor de pe ac şi se aşează pe masă. În funcţie de ceea ce se doreşte să
se obţină cerculeţul obţinut se strânge între degete sau se lasă liber pentru a se desface.
o Capătul fâşiei se lipeşte cu lipici de hârtie.
o Pentru a obţine petale de flori apăsăm cu degetele pe un capăt al cercului
o Pentru a obţine frunze apăsăm pe ambele capete ale cercului
o Apăsând în diferite moduri pe cerculeţ putem obţine diferite forme.
Elevilor le este pusă la dispoziţie şi o planşă cu modelele de bază obţinute prin tehnica
quilling.
Felicitarea poate fi decorată cu diferite modele de primăvară obţinute prin perforare sau cu
lipici cu sclipici.
Rezultate obţinute:
- 1720 -
- 1721 -
OPŢIONAL
„MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ”
Prof. Ștefan Marcela

Aria curriculară: MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII

Disciplina: MATEMATICĂ
Clasa a V-a
Ore pe saptamană: 1 oră
Profesor propunător: Stefan Marcela
Şcoala Gimnaziala Cruset
ARGUMENT
Opţionalul răspunde nevoilor de dezvoltare a personalităţii elevilor prin formarea de

capacităţi, competenţe şi atitudini bazate pe gândirea critică, logică, divergentă şi creativă.
În alegerea opţionalului au fost implicaţi şi părinţii, iar conţinuturile învăţării au fost stabilite
în funcţie de aptitudinile şi interesele elevilor.
Strategia didactică are ca dominantă lucrul în echipă care favorizează comunicarea şi
asumarea de către elevi a diverselor roluri în cadrul unui grup.
Abordarea opţionalului ca activitate de rezolvare a unor contexte problematice variate
asigură alternative în învăţare şi evaluare, ducând la o destindere sănătoasă în urma unor lecţii
dificile sau pot face obiectul unui studiu individual pentru elevii dotaţi.
Opţionalul îi pregăteşte pe elevi pentru rezolvarea unor situaţii problematice din viaţa
cotidiană prin cultivarea perseverenţei, încrederii în sine, voinţei de a duce la bun sfârşit un lucru
început.
1. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost
definite;
2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri
matematice;
- 1722 -
3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei
situaţii concrete;
4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a
algoritmilor de prelucrare a acestora;
5. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-problemă
6. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea cunoştinţelor din
diferite domenii.
COMPETENTE SPECIFICE
Unitatea de Conpetente specifice
invatare
1. Numere naturale 1. Identificarea caracteristicilor numerelor naturale şi a formei de scriere
a unui număr natural în contexte variate
2. Utilizarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora în calcule

cu numere naturale
3. Selectarea şi utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operaţiilor cu

numere naturale şi pentru divizibilitatea cu 10, 2 şi 5
4. Exprimarea, în rezolvarea sau compunerea unor probleme, a soluţiilor

unor ecuaţii de tipul: x  a  b ; a  x  b ; x  a  b ( a  0 , a divizor al lui
b); x : a  b ( a  0 ); a : x  b ( x  0 , b divizor al lui a) şi a unor inecuaţii
de tipul: x  a  b ( ,   ); x  a  b ( ,   ), unde a este divizor al lui
b; x : a  b ( ,   ), cu a  0 , unde a şi b sunt numere naturale
5. Deducerea unor proprietăţi ale operaţiilor cu numere naturale pentru a

estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule
6. Transpunerea unei situaţii-problemă în limbaj matematic, rezolvarea

problemei obţinute (utilizând ecuaţii, inecuaţii, organizarea datelor) şi
interpretarea rezultatului)
2. Multimi 1. Identificarea în limbajul cotidian sau în enunţuri matematice a unor
noţiuni specifice teoriei mulţimilor
2. Evidenţierea, prin exemple, a relaţiilor de apartenenţă sau de

incluziune
3. Selectarea şi utilizarea unor modalităţi adecvate de reprezentare a

mulţimilor şi a operaţiilor cu mulţimi
4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii concrete ce se pot

descrie utilizând mulţimile
5. Interpretarea unor contexte uzuale şi/ sau matematice utilizând

limbajul mulţimilor
- 1723 -
Unitatea de Conpetente specifice
invatare
6. Transpunerea unei situaţii-problemă în limbaj matematic utilizând
mulţimi, relaţii şi operaţii cu mulţimi
3. Numere rationale 1. Identificarea în limbajul cotidian sau în probleme a fracţiilor ordinare
şi a fracţiilor zecimale
2. Reprezentarea pe axa numerelor a fracţiilor ordinare şi a fracţiilor

zecimale
3. Alegerea formei de reprezentare a unui număr raţional pozitiv şi

utilizarea de algoritmi pentru optimizarea calculului cu fracţii zecimale
4. Exprimarea, în rezolvarea sau compunerea unor probleme, a soluţiilor
unor ecuaţii de tipul: xab; a xb; x  a  b ( a  0 );
x : a  b ( a  0 ); a : x  b ( x  0 ) şi inecuaţii de tipul: x  a  b ( ,   );
x  a  b ( ,   ); x : a  b ( ,   ), cu a  0 , unde a şi b sunt numere
naturale sau fracţii zecimale finite
5. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea
operaţiilor cu fracţii zecimale şi a ordinii efectuării operaţiilor
NUMERE NATURALE
1. Numarare şi ordonare. Calcul de sume.
2. Ecuaţii şi inecuaţii
3. Reguli de calcul cu puteri
4. Ultima cifră a unei puteri
5. Pătrate perfecte. Cuburi
6. Baze de numeraţie
7. Divizibilitate. Proprietăţi
8. Criterii de divizibilitate cu 3, 4, 9, 25. Aplicaţii
9. Numere prime între ele. Teoreme de divizibilitate
10. Probleme deosebite cu multiplii şi divizori comuni
11. Principiul lui Dirichlet
12. Metoda reducerii la absurd
MULTIMI
1. Localizarea în plan a punctelor cu coordonate nr. naturale
2. Produs cartezian. Determinarea mulţimilor.
NUMERE RATIONALE
1. Fracţii ireductibile
2. Periodicitate
3. Aproximări
- 1724 -
VALORI SI ATITUDINI
• Dezvoltarea unei gandiri deschise si creative; dezvoltarea initiativei, independentei in gandire si in
actiune pentru a avea disponibilitate de a aborda sarcini variate;
• Manifestarea tenacitătii, perseverentei, capacitătii de concentrare si a atentiei distributive;
• Dezvoltarea spiritului de observatie;
• Dezvoltarea simtului estetic si critic, a capacitătii de a aprecia rigoarea, ordinea si eleganta in
arhitectura rezolvării unei probleme sau a construirii unei teorii;
• Formarea obisnuintei de a recurge la concepte si metode matematice in abordarea unor situatii
cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice;
• Formarea motivatiei pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viata socială si
profesională.
- probleme orale, scrise;
- autoevaluare;
- observarea sistematică a elevilor;
- portofoliu.
Bibliografie:
1) Miron Oprea, Scurta istorie a matematicii, Editura Premier, Ploiesti, 2000
2) Ioan Dancila, Matematica distractiva; Ed.Sigma, 2009
3) Culegere de probleme ‚Mate 2000+’ cls. a-V-a
4) www.didactic.ro
- 1725 -
„CĂLĂTORIE ÎN LUMEA ARTELOR”
Prof. Ştefan Natalia Daniela

Şcoala Gimnazială „I. D. Sîrbu” Petrila, jud. Hunedoara
Educaţia nonformală, apărută la începutul secolului al XX-lea în Germania, ca un îndemn

adresat tinerilor de a cunoaşte natura, ţara, este o formă de realizare a educaţiei desfăşurată în afara
orelor de curs, care este tot mai des utilizată de cadrele didactice şi îndrăgită de elevi.
Sunt mai multe motive pentru care această activitate, numită de noi activitate extraşcolară,
atrage interesul copiilor: există o mai mare flexibilitate în alegerea activităţilor şi temelor, nu are
caracter de obligativitate, nu se pun note, valorifică aptitudinile şi interesele elevilor, dă
posibilitatea elevilor de a-şi îmbogăţi cunoştinţele din diverse domenii altfel decât prin lecţia
zilnică, aceştia fiind implicaţi atât în proiectarea cât şi în realizarea acestor acţiuni.
Ca orice formă de educaţie, are atât avantaje cât şi dezavantaje. Ca avantaje, s-ar putea
enumera: desfăşurarea în alte locaţii decât sala de clasă, elevii lucrează în echipă, socializează mai
uşor, creşte încrederea în puterea lor de lucru, de decizie, de informare, de creaţie; iar ca
dezavantaje: absenţa unei evaluări sistematice, aducerea acestor activităţi în derizoriu, accetuând
formalismul.
Un exemplu de educaţie nonformală care s-a bucurat de aprecierea şi interesul elevilor mei a
fost proiectul educativ ,,Călătorie în lumea artelor”. Scopul acestui proiect a fost de a învăţa altfel,
de a oferi elevilor o alternativă de a studia arta sub aspectele ei diferite: literatura, muzica, pictura,
sculptura, teatrul. Pornind de la cuvintele lui Bernard Shaw: ,,Arta este oglinda magică pe care o
creăm pentru a transforma visele invizibile în imagini vizibile. Pentru a ne vedea chipul folosim o
oglindă; operele de artă le folosim pentru a ne vedea sufletul.’’ am urmărit formarea trăsăturilor
morale şi modelarea comportamentului elevilor în vederea pregătirii pentru viaţă, dezvoltarea
dragostei faţă de artă. Am justificat acest proiect prin faptul că toţi oamenii au nevoie de frumos în
viaţa lor. Frumosul este esenţa artei. Interesul nostru este acela de a dezvolta la copii dragostea
pentru frumos, de a ne cunoaşte personalităţile artistice locale şi naţionale, de a aprecia arta şi de a
încerca, cu puterile noastre, să aducem un strop de frumos în viaţa noastră şi a celor din jurul nostru.
Obiectivele urmărite au fost:
 Să cunoască aspecte importante din viaţa şi opera Constantin Brâncuşi, I.D. Sîrbu, pictori şi
mizicieni români;
 Să conştientizeze faptul că arta are o deosebită importanţă în cultivarea simţului estetic;
- 1726 -
 Să-şi dezvolte capacitatea de a aprecia artiştii de seamă;
 Să le formăm deprinderi comportamentale într-o sală de expoziţie;
 Să aprecieze un spectacol de teatru ca o formă de artă şi de relaxare;
 Să observe opere de artă deosebite şi să realizeze lucrări deosebite după acestea;
 Să coopereze în grup pentru realizarea sarcinilor propuse;
 Să realizeze impactul pozitiv şi stimulator pentru toţi cei implicaţi.
Pentru a asigura eficienţa acestui proiect am colaborat cu profesori de artă plastică, cu
Teatrul de Stat ,,I.D. Sîrbu” din Petroşani, cu administratorul Casei Memoriale ,,I.D. Sîrbu” Petrila,
cu Clubul Copiilor din Petrila, cu părinţii elevilor.
Activităţile proiectului au fost diverse, pentru a asigura atingerea obiectivelor:
1. Arta şi personalităţile ei: întâlnire cu domnii profesori Chinţa Cipriana şi Chinţa Radu pentru a
prezenta copiilor principalele personalităţi din lumea artelor şi diferite forma ale artei plastice:
pictură, grafică, gravură, artă decorativă, etc.
2. Poveste cu piraţi: vizionarea unei piese de teatru la Tearul Dramatic I. D. Sîrbu Petroşani.
3. Tradiţii ale artei populare: vizită la Cercul de artă populară din cadrul Clubului Copiilor Petrila,
condus de profesor Chinţa Radu.
4. Personalităţi în imaginaţia copiilor: realizarea unor portrete ale personalităţilor literare sau
istorice preferate de copii. Realizarea unei expoziţii cu cele mai reuşite.
- 1727 -
5. Ritm şi melodie: audiţii muzicale din operele compozitorilor români.
6. Pe urmele lui Constantin Brâncuşi: excursie la Tg. Jiu pentru a vedea sculpturile lui Brâncuşi
(Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Coloana infinitului), Muzeul de artă.
7. Tehnica Origami: activitate desfăşurată cu sprijinul unui părinte al clasei, ec. Rîşteiu Beti.
8. Bibliotecar pentru o zi: vizitarea bibliotecii şcolii, îndrumarea elevilor privind lectura
suplimentară potrivită vârstei lor, implicarea acestora în activitatea bibliotecii, completarea unei fişe
de împrumut.
- 1728 -
9. Personalităţi locale ale artei și literaturii: vizită la Casa memorială I. D. Sîrbu.
10. Şi eu vreau să fiu artist: concurs de artă plastică şi creaţii literare, expoziţie cu lucrările elevilor.
11. Caricatura – o formă deosebită de artă: întâlnire cu maestrul caricaturist Ion Barbu; exerciţii de
realizare a unor caricaturi sub îndrumarea acestuia.
Prin diversitatea activităţilor desfăşurate şi prin participarea cu interes a elevilor, prin
implicarea lor în conceperea, realizarea, finalizarea acestui proiect de activitate extraşcolară, prin
participarea tuturor invitaţilor şi colaboratorilor, acest proiect a fost condiderat o reuşită în a le oferi
elevilor o alternativă la studiul diferitelor forme de artă, de a alunge la rezultatele aşteptate:
- vor învăţa să aprecieze importanţa artei în activitatea şcolară;
- vor avea o comportate civilizată în colectivitate;
- vor cunoaşte personalităţi ale artei în formele ei diverse: pictură, sculptură, teatru,
literatură, caricatură.
- 1729 -
PROIECT DIDACTIC (E.R.R.)
Prof. Şuşcu Anca Maria

Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva, jud. Hunedoara
Unitatea: Colegiul Tehnic Energetic „D Hurmuzescu” Deva

Obiectul de studiu: Limba şi literatura română
Clasa: a V-a
Data: 10.02.2017
Unitatea de învăţare: Rolul cuvintelor în comunicare
Subiectul lecţiei: «Judecata vulpii» de Petre Ispirescu
Tipul lecţiei: Aprofundarea cunoştinţelor dobândite anterior
Propunător: Şuşcu Anca
Motivaţie
Textele parcurse la ora de limba şi literatura română îi învaţă pe elevi să gândească, le
îmbogăţeşte cunoştinţele despre natură, lume şi viaţă, le cultivă sensibilitatea şi imaginaţia, le
modelează caracterele, contribuind la educarea moral-cetăţenească.
Vorbirea cultivă atenţia, dezvoltă gândirea critică, în contact cu replicile interlocutorului,
stimulează spontaneitatea dialogului.
Elementele principale ale comunicării dezvoltă capacităţile creatoare ale elevilor şi
determină, implicit, însuşirea de către aceştia a unui cod legat de conotaţiile cuvintelor, pe care ei îl
pot descifra uşor în textele literare şi îl pot folosi cu succes în comunicarea orală şi mai ales scrisă.
Competenţe:
 fructificarea experienţei personale pentru a exprima păreri, opinii, gânduri în legătură cu un
concept;
 lecturarea independentă a textului;
 desprinderea informaţiilor de detaliu într-un text citit;
 analizarea comportamentelor argumentând părerile personale;
 Construirea de enunţuri logice orale/scrise;
 lucrul rapid, corect, manifestând interes pentru interlocutor (atenţie, toleranţă, respect).
Condiţii prealabile:
Având în vedere faptul că este o lecţie de aprofundare a cunoştinţelor, este evident că:
- 1730 -
1. Elevii trebuie:
 să cunoască vocabularul limbii române pentru a citi şi înţelege textul;
 să stăpânească instrumente de gândire critică;
 să ştie că fiecare persoană are calităţi şi defecte.
2. Elevii trebuie să manifeste capacitatea:
 de a formula enunţuri simple, dar elocvente pro şi contra în rezolvarea unor probleme;
 de a lucra în colaborare;
 de a-şi asuma responsabil efortul de învăţare.
Evaluarea – se face prin fişa de evaluare. De asemenea, elevii vor fi atent observaţi pe parcursul
lecţiei, primind calificative.
Resurse materiale:
 volumul „Lecturile copilăriei” - Povestiri – P. Ispirescu
 manualul - culegerea „Să dezlegăm tainele textelor literare”
 fişe - instrumente de scris
 pălării (albe, roşii, negre, verzi, galbene şi una albastră).
Resurse umane: elevii clasei.
Resurse procedurale: activitatea individuală, în perechi şi pe grupe, Scrierea liberă, Pălăriile

gânditoare, Diamantul.
Resurse de timp: 50 minute.
I. EVOCARE
Se verifică tema calitativ şi cantitativ.
 Se spun ghicitori despre vulpe, şarpe.
 Se spun câteva proverbe despre bunătate şi prietenie.
II. REALIZAREA SENSULUI

Se aplică metoda Pălăriile gânditoare la lecţia „Judecata vulpii” de Petre Ispirescu. Elevii
sunt împărţiţi în 5 grupe: (Pălăria albă, Pălăria roşie, Pălăria roşie, Pălăria neagră, Pălăria verde,
- 1731 -
Pălăria galbenă). Ei rezolvă sarcinile în scris, consultându-se, apoi fiecare grupă prezintă oral ceea
ce au lucrat.
Pălăria albastră - este liderul, managerul, conduce jocul.
- Moderatorul
Pălăria albă - este povestitorul, cel ce redă pe scurt conţinutul textului, oferind o privire
obiectivă a informaţiilor
- Redă pe scurt conţinutul textului.
Pălăria roşie - este psihologul care îşi exprimă sentimentele faţă de personajele întâlnite.
- Ai asistat la întâmplarea şarpelui. Care sunt sentimentele nutrite faţă de şarpe şi vulpe?
Pălăria neagră - este criticul, este pălăria avertisment, concentrată în special pe aprecierea
negativă a lucrurilor.
- Ce atitudine ai dezaproba?
Pălăria verde - este gânditorul, care oferă soluţii alternative
- Cum ai fi procedat în locul şarpelui?
Pălăria galbenă - este creatorul, simbolul gândirii pozitive şi constructive, crează finalul.
- Găseşte un alt final povestirii.
III. REFLECŢIE
Se caracterizează personajul cel mai îndrăgit din lecţie, utilizând metoda „Diamantul”.
Tehnica:
Se alege un substantiv (personajul).
Se scriu: două adjective, trei verbe, o propoziţie formată din patru cuvinte, un verb la modul
gerunziu sau un sinonim al substantivului.
- 1732 -
Se completează fişă de evaluare
EXTENSIA - TEMA PENTRU ACASĂ
1. Precizează în paranteză înţelesul fiecărui cuvânt subliniat mai jos:

a) Omul a scăpat şarpele de la moarte. (.........................)
b) Nelu a scăpat cana din mână. (.........................)
c) Câinele a scăpat din laţ. (.........................)
d) Hoţul a scăpat neprins. (.........................)
e) Ioanei i-a scăpat un gest nepotrivit. (.........................)
f) Bunica nu-l scapă din ochi pe nepot. (.........................)
g) Vecina a scăpat trenul. (.........................)
(a pierdut, nu a prins, a salvat, a dat drumul fără voie, s-a eliberat, a fugit, a supravegheat, nu
s-a stăpânit)
2. Imaginează-ţi şi scrie un dialog între tine şi şarpe sau între tine şi vulpe.
- 1733 -
Anexa
Fişă de evaluare
Judecata vulpii
de Petre Ispirescu
1. Formulează singur ideile principale, ordonând cuvintele în enunţuri, apoi scrie-le în caiet:
 de, la, moarte, un, om, un, salvat, şarpe, a
 să-l, pe, şarpele, văzându-se, mănânce, voia, om, liber
 să, omul, şarpelui, îi, la, meargă, propusese, judecată
 la, pentru, să, vulpea, locul, a, meargă, le, întâmplării, propuse, judeca
 cu, vulpea, dreptate, judecă
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
2. Descrie cuvinte cu acelaşi înţeles:

lihnit- a se descovrigi-
cale- a pricepe-
întocmai- viclenie-
3. Care este mesajul textului?

……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
- 1734 -
CONCURS DE PĂLĂRII
Prof. dr. Tanase Luisa-Georgiana

Școala Gimnazială Frătăuții Vechi, jud. Suceava
În cadrul activităţilor dedicate Săptămânii altfel, am vorbit despre tradiţia medievală a

sărbătorii Sainte Catherine. Sfânta Caterina este simbolul purităţii. Din Evul Mediu s-a păstrat
tradiţia ca fetele care au împlinit 25 de ani şi nu s-au măritat să poarte pălării care au culorile galben
şi verde. Astăzi evenimentul se sărbătoreşte cu veselie în fiecare an, la 25 noiembrie.
Elevii clasei a V-a au organizat un concurs de pălării, care s-a încheiat cu acordare de
diplome. Au fost premiate cele mai frumoase pălării și cele mai haioase.
LOCUL I LOCUL II
LOCUL III
- 1735 -
PROIECT DIDACTIC:
„CALCULE PE BAZA ECUAŢIILOR REACŢIILOR CHIMICE”
Prof. Tăbăcariu Anca

Școala Gimnazială „Ștefan Luchian” Moinești, jud. Bacău
Clasa: a VIII - a
Disciplina: CHIMIE
Tema: Calcule pe baza ecuaţiilor reacţiilor chimice
Scopul lecţiei: fixarea şi sistematizarea cunoştinţelor referitoare la efectuarea calculelor
stoechiometrice
Tipul lecţiei: fixarea cunoştinţelor prin rezolvare de exerciţii şi probleme
C1- Explicarea observaţiilor în scopul identificării unor aplicaţii ale fenomenelor chimice
C2- Demonstrarea legii conservării masei prin rezolvarea problemelor cantitative
C3- Analizarea, interpretarea observaţiilor/ datelor obţinute prin activitate investigativă
C4- Aplicarea regulilor/ legilor în scopul rezolvării de probleme.
O1 – să aplice reguli şi algoritmi de rezolvare a problemelor de chimie;
O2 – să redea corect ecuaţiile reacţiilor chimice implicate în probleme;
O3 – să evidenţieze aplicaţii practice ale calculelor stoechiometrice pornind de la conţinutul
aplicaţiilor.
Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică, problematizarea, algoritmizarea.
Mijloace şi materiale didactice: manuale, fişe de lucru, tabla, cretă, sistem periodic al
elementelor.
2. Anunţarea temei şi a obiectivelor
3. Rezolvarea exercițiilor și problemelor conținute pe fişa de lucru
- 1736 -
4. Evaluarea activităţii
5. Tema pentru acasă
Resurse
procedurale
1. Verifică prezența elevilor. Se pregătesc pentru activitatea la
Stabileşte atmosfera necesară clasă. conversaţia
desfăşurării în condiţii optime a
activităţilor
didactice.
2. Anunţă tema, scopul şi
competențele vizate în cadrul
lecţiei.
3. Pentru exersarea şi fixarea Elevii realizeaza experimentele din
cunoştinţelor legat de calcule pe fisa de lucru; dau răspunsuri şi notează
baza ecuaţiilor reacţiilor chimice în caietele lor de notiţe rezolvările
însuşite în lecţiile anterioare, problemelor din fişa de lucru. observaţia
elevii primesc o fişă de lucru. Rezolvă în scris problemele independentă
Propune să găsească soluţii la conținute în fișa de lucru.
problemele conţinute în fişă.
Oferă indicaţii şi puncte de
sprijin pentru rezolvarea corectă a
problemelor propuse.
Profesorul dă indicaţiile problematizarea
necesare şi urmăreşte activitatea
elevilor în scopul formării şi
dezvoltării capacităţii de a corela
anumite noţiuni şi de a stabili
concluzii. algoritmizarea
Face aprecieri şi corecturi asupra
activităţii elevilor.
4. Face aprecieri asupra modului Realizează autoevaluarea şi Conversaţia
în care s-a desfăşurat ora. interevaluarea.
5. Solicită elevilor să rezolve Notează tema pentru acasă. explicaţia,
aplicaţiile de pe fişa de lucru Sunt atenţi la indicaţii. conversaţia
(Anexa 1) rămase nerezolvate.
- 1737 -
Anexa 1
FIȘĂ DE LUCRU
- Calcule pe baza ecuaţiilor reacţiilor chimice–
1. Realizati următorul experiment care conține urmatoarele etape:

-se cantaresc g carbonat de cupru folosind balanta de laborator
-folosind ustensilele de laborator (eprubeta,spatula, cleste de lemn, stativ pentru eprubete,spirtiera)
realizati reacția de descompunere termică a carbonatului de cupru
-după terminarea reacției de descompunere, in eprubetă se adaugă apoi o cantitate de soluție de acid
sulfuric
2. Pe baza experimentului de mai sus:
a) Completati urmatorul tabel
Nr.
Ecuația reacției chimice Observații
crt.
1
b) Realizați următoarele calcule pe baza ecuațiilor chimice:
 Știind că se descompun g CuCO3 de puritate p=80%, aflați masa de oxid obținută și

volumul de gaz degajat.
 Dacă in eprubetă peste cantitatea de oxid obținută de mai sus se pune o soluție de acid
sulfuric H2SO4 de concentratie 40%, aflați masa soluției de acid necesară reacției.
3. La o oră de laborator, un elev a identificat HCl cu ajutorul AgNO3, dar a uitat să își noteze ce
cantitate de acid a folosit. Separând și cîntărind precipitatul obținut în urma reacției, el a constatat
că are 10 g precipitat. Ajutați-l pe elev să calculeze masa soluției de HCl introdusă în reacție, știind
că a fost consumat tot acest acid.
4. 120 g piatra de var (CaCO3) de puritate 80% se descompun.

Calculaţi:
a) masa de var nestins obţinută în urma reacţiei;
b) cantitatea de sifon obtinuta din reactia gazului degajat mai sus cu apa.
- 1738 -
Prof. Tămâian Ramona

Grădinița cu Program Prelungit „Otilia Cazimir” Baia Mare, jud. Maramureș
NIVEL: II
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Cine sunt/suntem?
SUBTEMA: ,,Familia mea”
TEMA ACTIVITĂŢII: ,,Şi eu am un rol în familie”
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată
CATEGORIA ACTIVITĂŢII:
DLC- memorizare: ,,Acasă” - de E. Căldăraru
ALA1: artă, știință, construcții
SCOPUL ACTIVITĂŢII: dezvoltarea deprinderii de a memora şi de a reproduce voluntar şi logic
poezia;
-să memoreze în mod conştient textul poeziei;
-să recite cât mai expresiv, respectând intonaţia, ritmul şi pauzele necesare;
-să-şi însuşească sensul cuvintelor noi;
-să mânuiască materialul în mod organizat;
-să recunoască și să denumească siluetele specifice membrilor familiei dintre materialele puse la
dispoziţie;
-să exerseze tehnici artistico-plastice în realizarea temei propuse;
-să-şi dezvolte deprinderi practice de mânuire și îmbinare a materialelor;
METODE ŞI PROCEDEE: memorizare, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia dirijată,
tehnica blazonului;
FORME DE REALIZARE: frontal, pe grupe;
MATERIAL DIDACTIC: machetă, siluete, lego, pensule, lipici, carton etc.
DURATA: 40 minute
1. Ezechil L., Păişi Lăzărescu M., ,,Laborator preşcolar - Ghid metodologic”, Editura V şi
INTEGRAL, Bucureşti.
2. Munteanu C., Munteanu E.N. ,, Ghid pentru pentru invățamântul preșcolar. O abordare din
perspectiva noului curriculum”, Iași: Editura Polirom, 2009.
- 1739 -
DESFӐṢURAREA ACTIVITӐȚII
EVENIMENTUL STRATEGII
CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC EVALUAREA
DIDACTIC DIDACTICE
1. MOMENT -aerisirea sălii de grupă;
ORGANIZATO- -pregătirea materialului necesar
RIC activității şi aranjarea mobilierului;
-stabilirea climatului bunei desfăşurări
a activităţii;
2. CAPTAREA Captarea atenţiei va fi realizată prin -conversaţia; -evaluare orală;
ATENŢIEI prezentarea unei machete: o casă cu -observaţia -se consideră
figurine reprezentând familia, o curte și dirijată; performanţă
o grădină. -explicaţia; dacă
Se vor purta câteva discuţii despre majoritatea
familie. copiilor vor
reţine cât mai
multe detalii
despre familie;
3. ANUNŢAREA Educatoarea le spune copiilor că vor
TEMEI învăţa o poezie dar şi scopul învăţării, -conversația;
pentru a crea motivaţia învățării şi -explicaţia;
pentru a întreţine atenţia lor voluntară.
Se anunţă titlul poeziei: ,, Acasă” de E.
Căldăraru.
Se repetă titlul de către 2-3 copii pentru
fixare.
4. DIRIJAREA Familiarizarea copiilor cu conţinutul
ÎNVĂŢĂRII poeziei: printr-un scurt dialog între
figurinele de pe machetă. În acest fel
copiii se vor familiariza cu conţinutul
de idei al poeziei, cu sentimentele
exprimate. -conversația;
Educatoarea va recita poezia prima
dată pentru a crea emoţia necesară
învăţării. Recitarea va fi clară,
expresivă, însoţită de mimica şi gestica
corespunzătoare. Expresivitatea
recitării-model se realizează prin
schimbarea tonului vocii, accente şi
pauze logice, phihologice şi
gramaticale, respectarea ritmului
poeziei, utilizarea unei mimici şi a unor
gesturi adecvate.
Educatoarea va recita a doua oară
poezia pentru înţelegerea textului
acesteia, descoperirea trăirilor afective,
a sentimentelor exprimate şi a
muzicalităţii versurilor care-i îndeamnă
la memorizare.
Se vor explica unele cuvinte din text -memorizarea;
- 1740 -
DIDACTIC DIDACTICE
(basm, vrăjit).
Învăţarea propriu-zisă a poeziei se - se consideră
va face pe unităţi logice. performanţă
Recitarea copiilor se va face dacă
individual, cu ajutorul educatoarei, majoritatea
pentru a urmări pronunţia corectă, copiilor vor
fidelitatea reproducerii, gradul de recita poezia;
expresivitate şi gradul de înţelegere a
poeziei. Copilul va spune titlul poeziei,
va reproduce versuri cu ajutorul
educatoarei pe baza materialului -copii vor fi
intuitiv. stimulaţi prin
Se va repeta primul fragment logic cu aplauze,
doi trei copii, apoi se va trece la aprecieri
următoarul fragment care va fi repetat pozitive
cu primul, pentru a fi fixat în memorie. individuale;
La fel se va proceda şi cu ultimul
fragment logic din poezie.
5. OBŢINEREA Copiii în funcţie de jetoanele prinse în -evaluare
PERFORMAN- piept, se împart în trei echipe. practic-
ŢEI Prima echipă își va desfășura acţională;
activitatea la centrul artă.
Copiii vor primi siluete reprezentând
toți membrii familiei pe care vor trebui
să le picteze. -se consideră
A doua echipă își va desfășura performanţă
activitatea la centrul știință. -blazonul; dacă toţi copiii
Copiii vor realiza ,,tabloul familiei”. din echipă
Această echipă va trebui să recunoască -activitate pe participă la
titlul poeziei şi să selecteze dintre echipe; realizarea
siluetele primite doar pe cele specifice sarcinilor
familiei și să le grupeze în 3 categorii: primite;
 părinţii: tata, mama;
 copiii: eu şi frăţiorii mici;
 rudele apropiate: bunicii;
A treia echipă își va desfășura
activitatea la centrul construcții.
Copiii vor construi din lego casa
părintească.
După ce fiecare echipă îşi
realizează sarcina, reprezentantul
echipei argumentează modul de
realizare a acesteia. Siluetele realizate
la centrul artă vor fi aranjate în căsuța
de la centrul construcții. La fel se va
procede și cu tabloul realizat la știință
care reprezintă întreaga familie.
6. ASIGURAREA Pentru fixarea poeziei se va -evaluare orală;
RETENŢIEI ŞI A realiza recitarea în lanţ. -conversația; - se consideră
TRANSFERU- performanţă
- 1741 -
DIDACTIC DIDACTICE
LUI DE dacă 80% din
CUNOŞTINŢE copii vor ști
recita poezia;
7. ÎNCHEIEREA În încheierea activităţii educatoarea va -conversaţia. -evaluare orală.
ACTIVITĂŢII face câteva aprecieri cu privire la
modul în care au participat copiii la
activitate.
Anexa 1:
Acasă
de Emilia Căldăraru
Bine e la noi acasă!

Nu e lume mai frumoasă
Cum e cuibul părintesc
Unde eu trăiesc şi cresc.
Tată, mamă şi bunici,
Eu şi frăţiorii mici
Toţi, aici, suntem uniţi,
Bucuroşi şi fericiţi!
Casa mea şi-n somn o ştiu
Orice colţ pot să-l descriu.
Cand păşesc al casei prag
Tot ce văd în ea mi-e drag.
Parcă, dintr-un basm vrăjit,
Toate-mi spun”Bine-ai venit!”
- 1742 -
„CĂLĂTORIA PRIMĂVERII”
Prof. Teodosiu Irena Oana

Școala Gimnazială Specială Nr. 1 Ploiești, jud. Prahova
DATA: 02.03.2018
PROPUNATOR: Teodosiu Irena Oana
UNITATEA ŞCOLARĂ: Centrul Scolar de Educatie Incluziva Nr.1, Ploieşti
CLASA: a III-a
ARIA CURRICULARA: LIMBA SI COMUNICARE
SUBIECTUL: „Calatoria Primăverii”
MIJLOC DE REALIZARE: Potrivire, sortare, asamblare, lipire, incastru
TIPUL LECTIEI: Mixta
SCOPUL: constientizarea importantei mijloacelor de transport in deplasarile oamenilor
OBIECTIVE CADRU:
 Consolidarea unor activităţi practice specifice mediului de dezvoltare motrică
 Cultivarea initiativei si a increderii in fortele proprii
 Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale.
1. Cognitive:
- să coopereze în grup pentru recunoaşterea mijloacelor de transport;
- să recunoasca dupa imagini mijloacele de locomoţie şi transport terestre, maritime si
aeriene;
- să plaseze mijlocul de transport pe tabloul care îl reprezintă
- să folosească cunoştinţele însuşite în alte activităţi în situaţii practice diferite;
- să utilizeze corect materialele puse la dispoziţie în vederea realizării unei lucrări practice;
2. Afective:
- să manifeste spirit de echipă, încredere în forţele proprii;
- să aprecieze rezultatele activităţii;
- să participe activ, cu interes şi plăcere a activitate;
- 1743 -
3. Psiho-motorii:
- să completeze corect imaginile cu elementele date;
- să mânuiască materialele puse la dispoziţie;
- să aplice cunoştinţe dobândite în vederea rezolvării de probleme.
RESURSE:
A. METODOLOGICE:
1. Strategia didactica: intuitiv-deductiva
2. Metode si procedee: Stiu/vreau sa stiu/am invatat, observatia, conversatia, explicatia,
demonstratia, exercitiul, joc de rol, invatarea prin cooperare,
problematizarea.
3. Mijloace didactice: Hartie colorata, lipici, macheta cu sina si gari din piese <lego>,joc-
incastru<mijloace de transport>, pioneze colorate, tablite perforate,
jetoane
plasticate, tren jucarie, paleta de semnal-semafor, diverse jucarii si
imagini
(mijloace de transport), trusa <logi1>
B. TEMPORALE: 45 minute
C. UMANE: 7 scolari
D. LOCUL DE DESFASURARE: Sala de clasa
FORME DE ORGANIZARE: Frontal, individual, pe grupe.
ELEMENTE DE JOC: aplauze, exclamatii, imitarea unor sunete si gesturi, cantec: <Vine,
vine primavara> ANEXA 2, poezie<Vine trenul de la Iasi>ANEXA 3
FORME DE EVALUARE:
* Initiala - observarea comportamentelor copiilor,
* Continua - analiza acţiunilor şi răspunsurilor,
- corectarea imediată a greşelilor,
- stimulare verbală
* Finala - recompense: 1-SOCIALE – diplome,incurajari, aplauze
2-MATERIALE – sistem Token
Bibliografie:
- Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii. M.E.N. Bucuresti, 2005
- Ghergut, Editura Polirom, Iasi, 2001; „Programa şcolară de terapie educaţională complexă
şi integrată” cls. I-VIII, Bucureşti,
- Violeta Faliboga, Virginia Ghergu, „Abilităţi practice – clasele I-IV – Ghid metodic”,
- 1744 -
Editura Axa – 2001
SCENARIUL DIDACTIC
Momentele Activitatea Activitatea

Strategii didactice
activitatii psihopedagogului copiilor
1 Moment -realizarea unui Observatia
organizatoric climat favorabil Vor primi Instructaj
unei bune ecusoane verbal
desfasurari a reprezentand o Explicatia
activitatii locomotiva Zana Primavara-plansa
-pregatirea
materialelor
Macheta
2 Captarea Avanpremiera:”Am
atentiei primit o scrisoare Dialogul Tren –locomotiva
.A adus-o vantul.Ce
scrie si cine a Gari-lego
trimis-o?(ANEXA 1)
-descopar o macheta Privesc Semnal-semafor

cu o cale ferata; pe macheta si sunt
calea ferata se afla atenti la
locomotiva cu un explicatii
mecanic
-prezint fiecare
copil-gen prezenta-
care va avea in piept
un ecuson cu un
trenulet colorat
diferit
3 Anuntarea -prezint obiectivele Conversatia

temei si a urmarite la nivelul
obiectivelor de intelegere al Material didactic
copiilor. adecvat activitatii si
nivelului de cunoastere
-copii sunt anuntati Asculta si retin Explicatia al prescolarilor
ca pentru a veni in
ajutorul Primaverii
de a o transporta la
surorile ei
locomotiva are
nevoie de mai multe
vagoane, care
constau in cate o
sarcina gasita la
semnalu-semafor Jetoane cu mijloace de
(rosu-verde) al transport
fiecarei gari.
- 1745 -
Strategii didactice
4 -pentru inceput vom Manifesta Stiu/vreau sa Imagini cu aspecte din
Reactualizarea vorbi despre interes si stiu/am natura specifice
cunostintelor anotimpul placere in invatat anotimpului primavara
dobandite primavara si vom realizarea
anterior recunoaste mijloace sarcinii Activitate
de transport prin frontala
asociere unu la unu
Activitate
individuala
5 Dirijarea - vom porni cu Participa cu Explicatia Lego in culorile

invatarii locomotiva spre interes si jetoanelor ce reprezinta
fiecare gara colaboreaza Demonstratia gara
(reprezentata prin foarte bine
culori ce se regasesc intre ei si cu
si pe ecusoanele psihopedagogul
copiilor) de unde incastru –mijloace de
vom culege Exercitiul transport
sarcinile pt ca pioneze colorate si
primavara sa fie Observarea tablita perforata
ajutata in calatoria dirijata joc magnetic,siluete
ei plasticate (fata,baiat),
cleme,
-la primul semafor Sunt atenti la Conversatia
NIVELUL 1- explicatii si
potrivire incastru demonstratie
mijloace de
transport
NIVELUL 2-
expunerea Denumesc
fenomenelor materialele din
specifice primaverii care vor
-la al doilea semafor confectiona
NIVELUL 1- Trenul si sunt
pioneze de culoarea atenti la
locomotivei explicatii
NIVELUL 2-cleme
de trei
culori:alb,albastru si
rosu
-al treilea semafor
NIVELUL 1-
potrivire FATA-
BAIAT
NIVELUL 2-
schema corporala
-al patrulea semafor
NIVELUL 1-
realizarea din hartie
glasata a unei
- 1746 -
Strategii didactice
locomotive
NIVELUL 2-pe
langa locomotiva si
doua vagoane
6 Obtinerea -rog copii sa Demonstratia

performantei descopere din ce
vor realiza Exercitiul
“Trenul”. Odata cu practic
intuirea materialului
prezint si modul de
lucru -prin lipire (- Executa
plansa model- exercitiile
ANEXA4) pentru
incalzirea Tehnica de
#pe dreptunghiurile muschilor mici lucru
rosii vom lipi ai mainii
geamuri Materiale de
dreptunghiulare- folosit
albe, Executa
apoi la baza de sus - lucrarea Etape de
acoperisul verde, iar realizare
la baza de jos vom
lipi cercurile negre,
adica rotile.
-inainte de
inceperea propriu-
zisa a activitatii
practice vom face
cateva exercitii
pentru incalzirea
muschilor mici ai Isi antreneaza
mainii: degetele
“ Mana lebada o
fac Canta
Care da mereu din
cap.
Lebedele-n jur
privesc
Mainile eu le
rotesc.
Bate vantul ne-
ncetat
Degetele le-am Munca
miscat individuala
Spre stanga sau
dreapta mea
Ca sa putem lucra.”
- 1747 -
Strategii didactice
-anunt inceperea Lucru in
lucrului grup
-ajut copii la
realizarea temei
trecand pe la
fiecare, dand
indicatiile si
ajutorul necesar.
- lipesc vagoanele
de locomotiva
7 Realizarea -se va purta un

feed-backului dialog cu prescolarii Observatia
in legatura cu ceea
ce au invatat azi:ce Conversatia
au realizat,la ce
foloseste, ce
materiale s-au
folosit
8 Evaluarea -fac aprecieri asupra primesc

modului cum au recompense
lucrat sial lucrarilor sociale si
realizate care sunt materiale.
expuse la
panoul<Maini
harnice>.
9 Incheierea -asculta cantecul

activitatii “Locomotiva”in
timp ce fac <Turul
galeriei>
Eu locomotiva sunt
Voi sunteti
vagoane.
Asezati-va in rand,
Mainile-s tampoane
Trenul face Tuu!
Tuu! Tuu!
De plecare-i gata
De e ger sau de-i
naduf
Fuge ca sageata
De departe am ajuns
Cu plimbarea
noastra
Si daca ati obosit
Hai copii acasa.(la
masa)
- 1748 -
ANEXA 1
DRAGI COPII,
Va scriu si va cer ajutorul. Sunt cea mai mica fiica a batranului AN - PRIMAVARA si as
dori sa ajung la celelalte 3 surori ale mele: VARA, TOAMNA si IARNA. Nu am cu ce sa ma duc in
aceasta calatorie. Ajutati-ma voi!
A voastra prietena,
PRIMAVARA-verzisoara
- 1749 -
PROIECT DIDACTIC:
„LA FLORĂRIE!”
Ed. Teşuică Laura Georgiana

Grădinița cu Program Normal Fișcălia, com. Ionești, jud. Vâlcea
GRUPA: mare
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Activitate matematică
TEMA: „La florărie!”
FORMA DE REALIZARE: joc didactic
SCOPUL ACTIVITĂŢII: Formarea capacităţii de a măsura valoarea obiectelor cu ajutorul
banilor.
OBIECTIVE CADRU:
 Dezvoltarea capacităţii de a utiliza corect unităţile de măsură, întrebuinţând un vocabular
adecvat
 Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numerele şi cifrele
 Să înţeleagă măsurarea valorii unui obiect cu ajutorul banilor
 Să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi în limitele 1-10
OBIECTIVELE OPERAŢIONALE:
a. cognitive
O1-să denumească produsele expuse în „florărie” şi să identifice preţul acestora citind etichetele;
O2- să recunoască bancnotele de 1 leu, 5 lei şi 10 lei;
O3-să compare valoarea bancnotelor prin raportare la numeraţie (5 › 1 deci 5 lei valorează mai mult
decât 1 leu);
O4-să utilizeze corect banii de jucărie, plătind atât cât valorează obiectul solicitat sau oferind restul
potrivit;
b. afectiv-volitive
O5- să utilizeze formule politicoase de adresare;
O6- să participe cu plăcere la activitate;
c. psiho-motorii
O7- să pronunţe corect cuvintele prin mişcări adecvate ale aparatului verbo-motor;
O8- să mânuiască adecvat materialele puse la dispoziţie.
- 1750 -
METODE ŞI PROCEDEE:
 explicaţia; demonstraţia; dialogul; problematizarea; jocul; surpriza.
MATERIAL DIDACTIC FOLOSIT
 bani de jucărie;
 flori naturale;
 aranjamente florale;
 coroniţe din flori;
 plicuri cu seminţe de flori;
 ursuleţ de jucărie;
 jetoane cu flori.
DURATA: 30 min
 Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii;
 Viorica Preda, „Ghid pentru proiecte tematice”, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti.
MOMEN- STRATEGIA DIDACTICĂ T

TELE METODE ŞI EVALU- I
OB ACTIVITATEA ACTIVITATEA
ACTIVI- PROCEDEE ARE M
TĂŢII EDUCATOAREI COPIILOR P
I. - aranjarea mobilierului în formă de
MOMENT V;
ORGANI- - pregătirea materialului didactic;
ZATORIC - introducerea copiilor în sala de
grupă.
II Se realizează în momentul intrării - intră în sală şi ocupă
CAPTA- în sala de grupă, prin observarea locurile indicate de 1
REA modului în care este decorată- ca o educatoare;
ATENŢIEI florărie.
III Se vor intui materialele de pe - ..........borcane cu
REACTUA- măsuţe. flori, ghivece cu flori,
LIZAREA - Ce observaţi pe măsuţe? coroniţe şi coşuleţe Dialogul
CUNOŞ- cu flori, bani de
TINŢELOR O1 jucărie.
- Ce flori recunoaşteţi? - ..........narcise, lalele,
zambile, panseluţe,
O2 muşcate, ghiocei Analiza 5
galbeni. răspunsu-
rilor
- Mai aveţi şi bani aici! Ce valoare -.............1 leu, 5 lei şi

O3 au aceste bancnote? 10 lei.
Arăt bancnotele de 1 leu şi 5 lei. - ................cea de 5
- Care bancnotă este mai lei, pe care este scrisă
valoroasă? cifra 5.
O6
Arăt bancnotele de 5 lei şi 10 lei. -..........cea de 10 lei,
- Dar acum, care este bancnota cu pe care este scris
valoare mai mare? numărul 10.
- Ce observaţi pe fiecare produs? - ....etichete cu cifre.
- Ce reprezintă aceste cifre? -...preţul fiecărui
produs.
- 1751 -
- Cu ce seamănă sala noastră de -..........cu o florărie.

grupă azi?
- Ce se întâmplă într-o florărie? - .........florarii vând
flori şi oferă
informaţii oamenilor
care vin în magazinul
lor.
- Vreţi să ne jucăm de-a florarii? - Da!
Se reamintesc formulele de
adresare politicoasă într-un
magazin.
IV Astăzi, la activitatea matematică, - ascultă titlul jocului
ANUNŢA- vom juca jocul „ La florărie!”. şi îl repetă la
REA solicitarea
TEMEI educatoarei.
V Se explică regulile jocului.
DESFĂŞU- - Sunteţi grupaţi câte doi copiii. Explicaţia
RAREA Fiecare grupă are în faţă flori şi
ACTIVI- preţurile ce le corespund. Voi, - ascultă explicaţiile Observarea
TĂŢII vânzătorii, veţi oferi informaţii educatoarei; comporta-
cumpărătorilor care vin în magazin, mentului
le veţi da florile pe care le doresc,
luaţi banii şi oferiţi şi rest dacă este
cazul.
- Pe rând, fiecare copil va deveni
cumpărător şi va plăti vânzătorului
marfa cumpărată.
JOCUL Educatoarea demonstrează jocul - urmăresc Dialogul

MODEL model. demonstrarea jocului
Iau câteva bancnote de 1 leu, merg model; Demonstraţia
la o grupă de copii, mă adresez
politicos şi cer trei flori. Număr trei - vânzătorul răspunde
bancnote şi i le dau vânzătorului. solicitărilor
educatoarei;
JOCUL Se realizează jocul de probă cu
DE ajutorul unul copil. Dacă regulile 20
PROBĂ au fost înţelese se poate trece la
desfăşurarea jocului propriu-zis.
Jocul
O4 Se realizează această variantă de - cumpărătorii aleg ce
JOCUL patru ori. Cumpărătorii pot folosi flori doresc, citesc Dialogul
PRO- doar bancnote de 1 leu. Fiind o preţul de pe etichetă
PRIU- sarcină mai uşoară, vor fi solicitaţi şi plătesc
ZIS copiii care efectuează mai greu vânzătorului.
operaţii de adunare şi scădere.
O5
VARIANTA II - copiii citesc Observarea

Cumpărătorii primesc şi bancnote etichetele, calculează comporta-
O6 de 5 lei de la ursuleţul Martinel dar preţul, oferă Jocul mentului
acesta doreşte să-i fie dăruite doar vânzătorului banii şi
anumite flori. aşteaptă restul dacă i Dialogul Analiza
Voi solicita copiilor să cumpere în se cuvine. orală a
aşa fel încât să poată folosi ambele Surpriza răspunsu-
tipuri de bancnote sau să li se rilor şi
cuvină un rest. Problemati- corectarea
O7 zarea celor
- 1752 -
VARIANTA III - cumpărătorul citeşte greşite
Cumpărătorii primesc doar biletul şi cumpără
bancnota de 10 lei şi vor efectua florile solicitate
O8 cumpărăturile în funcţie de dorinţa oferind bancnota de
lui Martinel, pe care o vor afla 10 lei.
luând un bilet din coşul ursuleţului. - vânzătorul oferă rest
Vor fi solicitaţi să utilizeze toată dacă este cazul.
valoarea, apoi să primească rest.
Copiii vor fi sprijiniţi de ceilelţi

colegi şi de către educatoare dacă
întâmpină dificultăţi.
VI Vor primi câte o fişă de evaluare pe - ascultă sarcina fişei
EVALUA- care sunt desenate şapte flori a câte şi explicaţiile Explicaţia Fişa de 4
REA 05 1 leu fiecare şi o bancnotă de 5 educatoarei; Problematiza evaluare
lei.Cerinţa fişei este: „ Încercuieşte -rezolvă sarcina fişei -rea
atâtea flori câte poţi cumpăra cu de evaluare.
bancnota din imagine!”
VII Voi face aprecieri generale şi
ÎNCHEIE- individuale cu privire la
REA desfăşurarea activităţii. Vor fi
ACTIVI- încurajaţi copiii care au întâmpinat
TĂŢII dificultăţi.
- 1753 -
PROIECT DIDACTIC:
„OCUPĂ-ŢI LOCUL ÎN CUIB”
Prof. înv. primar Ticea Daniela

Data: 27. 02. 2017

Clasa: a III-a A
Şcoala Gimnazială „Căpitan Aviator Mircea T. Bădulescu”, Buzău
Disciplina: Joc și mișcare
Aria curriculară: Educație fizică, sport și sănătate
Domeniul: Capacitatea psiho-motrică
Tema: Jocuri pentru orientarea spațio-temporală - ritm
Subiectul lecţiei: Ocupă-ţi locul în cuib
Tipul lecției: formare de priceperi şi deprinderi
Locul desfășurării: terenul de sport
DURATA: 50 minute
1.1 - aplicarea deprinderilor locomotorii în cadrul unor jocuri de întrecere
1.2 - manevrarea obiectelor în condiţii de cooperare intra-grup şi de întrecere inter-grupe
2.2 - acceptarea echilibrată a victoriei/ înfrângerii în cadrul jocurilor de mişcare
O1 - să efectueze exerciţiile de încǎlzire pentru a pregǎti organismul pentru efort;
- 1754 -
O2 - să execute jocurile studiate în lecţiile anterioare (Mingea prin tunel, Mingea pe pod);
O3 - să respecte etapele de executare a jocului nou (Ocupă-ţi locul în cuib) pentru a putea fi
executat pe echipe;
O4 - să evalueze modul de realizare a jocului de către fiecare echipă;
O5 - să evite declanșarea unor conflicte.
* Metode şi procedee: jocul, conversaţia, expunere, observaţia, explicaţia, demonstraţia, exersarea,
analiză, problematizarea
* Forme de organizare: frontal, pe echipe, individual
* Mijloace didactice: mingi, fluier, ghicitoare, cântecelul Bat din palme
* Forme şi tehnici de evaluare: observare sistematică, autoevaluare.
Bibliografie:
* Programa şcolară pentru disciplina Joc şi mişcare, clasele a III-a – a IV-a. Anexa nr.2 la ordinul
ministrului educaţiei naţionale nr.5003/02.12.2014, Bucureşti, 2014
* „Veniţi să ne jucăm, copii!”- antologie de jocuri didactice, Revista Învăţământului Preşcolar,
1995, autori: Silvia Dima, Daniela Pâclea, Aurica Candrea
Strategii didactice
Momen- Forme
tele Conţinuturi Metode si de Evaluare
lecţiei Mijloace
procedee organi-
zare
I. Se organizeazǎ sala pentru Conversaţia Alinierea Frontal
Moment începerea orei de Joc și elevilor
organiza- mișcare. pentru
toric Se asigură un climat afectiv începerea
(4 minute) pozitiv, favorabil bunei orei de joc
desfăşurări a activităţii. și mișcare
II. Încǎlzirea organismului Demonstra- Pregătirea Frontal Observare
Încǎlzi- pentru efort este realizatǎ prin ţia formației sistematică
rea exerciții de mișcare având în Explicația pentru
organis- vedere încǎlzirea fiecarei pǎrți Exersarea încǎlzire
mului a corpului.
pentru
efort
(5 minute)
- 1755 -
Strategii didactice
Momen- Forme
lecţiei Mijloace
procedee organi-
zare
III.Repe- Se grupeazǎ elevii în trei
tarea echipe a câte 11 elevi, fiecare Conversaţia Formarea
jocurilor echipǎ trebuie sǎ execute de Explicaţia celor 3 Frontal
învǎțate douǎ ori unul din jocurile Exersarea echipe de
(10 învǎțate: Mingea prin tunel, Jocul elevi Observare
minute) Mingea prin tunel (variantǎ), didactic sistematică
Mingea pe pod, după ce au
răspuns la ghicitoarea:
O bat cu piciorul
O aruncă-n poartă
După ea aleargă
Toţi picii laolaltă ghicitoare
Cine-s mai puternici?
Cine va învinge? Problemati- Autoeva-
Cei care vor bate zarea luarea
Cel mai bine-n....minge! mingii
IV.Anunț Astǎzi vom învǎța un joc
area nou. Acesta se numește: Observaţia Frontal
jocului Ocupă-ţi locul în cuib! Fiecare
nou și a elev trebuie sǎ respecte etapele
obiective- de executare a jocului, sǎ Conversaţia
lor execute jocul în echipǎ.
(1 minut)
V. Se explicǎ elevilor jocul Explicaţia Frontal

Dirijarea nou. Observaţia
jocului Elevii sunt grupați câte trei, Demonstra-
nou doi dintre ei apucându-se de ţia
Explica- mâini formează „cuibul” iar al
rea noului treilea intră în cuib, devenind Formarea Observare
joc „păsărică”. „Cuiburile” sunt echipelor de sistematică
(2 minute) răspândite pe toată suprafața câte 3 elevi
de joc. Învățătoarea numește
doi elevi care devin „păsărele Expunerea
fără cuib”.
La semnalul învățătoarei Activi-
„păsărelele zboară”, copiii Explicaţia tate
aflați în cuiburi, ies din acestea frontală
și aleargă simulând zborul indivi-
păsărelelor. La semnalul duală,
„Păsărelele intră în cuib”, toate pe
păsărelele, inclusiv cei doi fără Conversaţia echipe
cuib, caută să intre cât mai
repede într-un cuib, altul, decât
cel din care au plecat. Pentru
că s-au orientat și mișcat mai
- 1756 -
Strategii didactice
Momen- Forme
lecţiei Mijloace
procedee organi-
zare
încet, vor rămâne din nou, alte
două păsărele fără cuib. După
3-4 repetări ale jocului,
păsărelele vor schimba rolurile
cu câte unul dintre copiii care
au format cuiburile.
Executa- Se împart elevii în echipe de Observaţia Formarea Activi-

rea noului câte 3, vor executa de trei ori echipelor de tate
joc noul joc. Jocul câte 3 elevi frontală
(8 minute) didactic indivi- Observare
duală, sistematică
pe
echipe
VI. Se va organiza un concurs, Observaţia

Obține- clasa se împarte în trei echipe,
rea fiecare echipǎ executǎ jocurile Conversaţia Autoeva-
perfor- învǎțate și jocul nou. Echipa luare
manței care executǎ corect jocurile va Analiza Evaluarea
(10 fi echipa câștigǎtoare. Activi- colegilor
minute) tate
frontală
indivi-
duală, Observare
pe sistematică
echipe
VI. Revenirea organismului Cântecel Activi-

Reveni- după efort se face prin tate
rea cântecelul: „Bat din palme”. frontală
organis- indivi-
mului duală
(5 minute)
VII. Cadrul didactic apreciază aprecieri

Concluzii activitatea elevilor, se fac verbale
şi recomandări pentru orele
aprecieri viitoare şi se salută.
asupra
lecţiei
- 1757 -
„SĂNĂTATEA ÎNAINTE DE TOATE”
Prof. Tinc Luminița

Liceul Teoretic „Emil Racoviță” Baia Mare, jud. Maramureș
Prof. Oșan Mirela
Şcoala Gimnazială „Simion Bărnuțiu” Baia Mare, jud. Maramureș
MOTTO:
„Sănătatea nu este totul, dar fără sănătate totul este nimic.” Arthur Schopenhauer
INIȚIATORI ȘI PARTENERI
COORDONATORI PROIECT Inspectoratul Şcolar al Județului Maramureş
Prof. Tinc Luminiţa Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, Baia Mare
Prof. Oşan Mirela Comisariatul de Protecţie a Consumatorului Maramureş
Şcoala Gimnazială „Alexandru Ivasiuc”, Baia Mare
Agenţia pentru Protecţia Mediului Maramureş
ARGUMENT
În lumea de astăzi, oamenii pot face pentru sănătatea lor mai mult decât orice medic, spital
sau progres al ştiinţei medicale. Datele ştiinţifice confirmă că deciziile pe care le luăm oră de oră, zi
de zi, determină în mare măsură starea sănătăţii noastre şi bolile de care suferim. De aceea, ceea ce
trebuie făcut este să educăm, motivăm şi inspirăm elevii să înlocuiască acele deprinderi şi obiceiuri
ce distrug sănătatea cu un mod de viaţă care promovează sănătatea. Şcoala i-a învăţat dintotdeauna
pe copii cum să se poarte în societate şi natură, cum să se raporteze la ceilalţi semeni, dar şi la
darurile pe care divinitatea le-a făcut omenirii - cel mai important dintre acestea fiind însăşi viaţa.
Trăim într-o societate a urgenţei, dominată de o mentalitate a rezolvărilor rapide, şi de aceea
ne vine greu să acceptăm că o sănătate de bună calitate nu poate fi pusă la dispoziţie pe moment
(imediat), la cerere.
Adevărul fundamental este că echilibrul, cumpătarea nu numai în ceea ce mâncăm, ci în
întregul nostru stil de viaţă, este cheia care ne deschide calea către sănătatea şi fericirea de durată.
Stilul de viaţă sănătos, echilibrat şi consistent constituie o veritabilă reţetă utilă pentru prevenirea şi
tratarea celor mai mari amenințări la adresa sănătății și vieții omului modern.
Sănătatea este darul cel mai frumos şi mai bogat pe care natura ştie să îl facă. Cea mai
- 1758 -
preţioasă comoară şi totodată cea mai uşor de pierdut sau alfel spus: comoara tot mai rău păzită de
oamenii contemporani. Într-o lume a calculatoarelor şi a tehnologiilor moderne, omul este de orice
mai interesat decât de sănătate. Trăim fără a ne gîndi că ar avea rost să facem ceva pentru acest dar
oferit de natură. Nici măcar nu ne dăm seama cîte putem face în favoarea (sau de favoarea) ei şi nu
luăm în considerarare nici consecinţele care mai devreme sau mai tîrziu vor apărea, negreşit.
Această indiferenţă există datorită faptului că omul nu ştie să aprecieze ceea ce are.
Fără sănătate nu putem să ne bucurăm de timpul liber, de familie, nu putem performa
corespunzător la şcoală, la serviciu. Ulterior pot apărea probleme care să ne complice viaţa.
Definiţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii este: ,,Sănătatea este acea stare perfectă de bine
în care se găseşte un individ din punct de vedere organic, spiritual şi social”. Nu degeaba deseori
auzim la români urarea: ,,Sănătate, că-i mai bună decât toate!” sau ,,Dacă sănătate nu e, nimic nu
e”..., fără sănătate nimic nu contează. Cu protejarea sănătăţii începe totul. Odată ce ne-am acoperit
nevoia de sănătate, ne putem ocupa şi de satisfacerea celorlalte nevoi şi dorinţe.
Dreptul la sănătate, la dezvoltare fizică şi psihică armonioasă constituie unul din drepturile
fundamentale înscrise în Convenţia cu privire la Drepturile Copilului adoptată de Adunarea
Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la data de 29 noiembrie 1989.
Bineînţeles că starea mediului înconjurător, ce depinde numai şi numai de fiecare dintre noi,
ne afectează în mod direct viaţa şi sănătatea. Sloganul: „Ne pasă de sănătatea nostră!”, ar trebui să
fie o deviză pentru întreaga populaţie a globului. Este nevoie de mai multă atenţie şi de mai multă
responsabilitate din partea fiecărui cetăţean pentru a trăi într-un mediu curat, pentru a respira aer
curat, pentru a bea apă curată şi pentru a putea folosi condiţiile de viaţă pe care ni le oferă natura. Se
pare că oamenii tratează cu neglijenţă şi acest aspect important al vieţii lor, ceea ce duce la
agravarea procesului de poluare şi distrugere a mediului şi implicit la distrugerea sănătăţii fiecăruia
dintre noi şi a celor din jur.
SCOP:
Promovarea valorilor unei educaţii sănătoase în rândul elevilor/părinţilor prin identificarea,
stimularea şi valorificarea potenţialului creativ al elevilor și profesorilor, prin realizarea unor lucrări
originale, privind domeniul ecologic și de protecție a consumatorului.
a. vizând elevii:
 formarea şi menținerea unor comportamente sănătoase: ecologice, alimentare, a unui stil de
viaţă sănătos prin educaţie plastică;
 sensibilizarea psihicului şi intelectului elevilor cu privire la efectele negative care pot fi
- 1759 -
produse mediului natural, de acţiunile dăunătoare ale oamenilor, din punct de vedere ecologic;
 îmbogăţirea experienţei prin activităţi extraşcolare ce au ca scop diminuarea poluării apei,
solului şi aerului;
 stimularea dorinţei de a culege şi sintetiza informaţii suplimentare;
 stimularea creativităţii elevilor, dezvoltarea abilităţilor de comunicare prin limbaj plastic, prin
realizarea unor materiale;
 realizarea unui schimb de experienţǎ între elevii participanţi.
b. vizând cadrele didactice:
 prezentarea importanţei desfăşurării proiectului educaţional;
 asigurarea unui climat atractiv, motivaţional;
 determinarea elevilor în cooperare spre finalizarea unor responsabilităţi;
 informarea şi conștientizarea elevilor privind necesitatea unui comportament responsabil, a
unor atitutidini pro active şi ale unor abilităţi decizionale în promovarea unui stil de viaţă
sănătos;
 antrenarea unui număr cât mai mare de elevi în activităţi extracurriculare;
 evaluarea utilităţii şi continuării programului pe o perioadă lungă de timp;
 facilitarea schimbului de experienţǎ între cadrele didactice îndrumătoare participante.
c. vizând directorii instituţiilor:
 asigurarea mediului normal de desfăşurare a activităţii;
 exercitarea influenţelor educative în instituţii.
LOCUL DE DESFĂŞURARE:
 Şcoala Gimnazială „Simion Bărnuţiu” Baia Mare
 Liceul Teoretic „Emil Racoviţă” Baia Mare.
ACTIVITĂŢI PROPUSE:
LOC DE
ACTIVITĂŢI PERIOADA
DESFĂȘURARE
 Prezentarea proiectului şi lansarea proiectului. Școlile beneficiare Decembrie
 Derularea parteneriatului între instituţii, discutarea ideii 2016
de a participa la activităţi comune şi individuale, elaborarea
proiectului program care stă la baza acestui parteneriat.
 „Biblioteca, al doilea dascăl!” - masă rotundă privind Biblioteca Județeană Ianuarie
modalitățile eficiente de ecologizare a spațiilor publice „Petre Dulfu” Baia 2017
Mare
 „Ziua Eco” Confecționare de mărțișoare și felicitări din Școlile beneficiare Februarie
materiale ecologice – ateliere de lucru 2017
 „Ne pasă de sănătatea nostră!” - lansarea concursului cu
tematică ecologică din cadrul proiectului
- 1760 -
LOC DE
ACTIVITĂŢI PERIOADA
DESFĂȘURARE
 ,,Consumatorul informat - cetăţeanul câştigat!“ Liceul Teoretic Martie 2017
cunoaşterea drepturilor consumatorilor - invitat din cadrul „Emil Racoviţă”
Comisariatului Județean pentru Protecţia Consumatorului Baia Mare
Maramureş în cadrul „Zilei Mondiale a Drepturilor
Consumatorilor” (15 martie)
 ,,Sănătatea Pământului este în mâinile noastre!”– Invitat Şcoala Gimnazială Aprilie 2017
de la Agenţia pentru Protecţia Mediului cu ocazia Zielei „Simion Bărnuţiu”
Mondiale a Pământului (22 aprilie) Baia Mare
 „Ne pasă de sănătatea nostră!” sesiune de referate şi
comunicări ştiinţifice(on-line) pentru cadre didactice
 Evaluarea lucrărilor participante la concursul „Sănătatea Şcoala Gimnazială Mai 2017
înainte de toate”, din cadrul proiectului „Simion Bărnuţiu”
Baia Mare
 Expoziţie de desene cu lucrările premiate cu ocazia Zilei Biblioteca Județeană Iunie 2017
Mondiale a Mediului „Petre Dulfu” Baia
Mare
 Mediatizarea – pe site-urile şcolilor şi mass-media locală Școlile beneficiare Iulie 2017
 Realizarea unei publicaţii cu materialele proiectului
GRUP ŢINTĂ:
 Elevi ai claselor pregătitoare - VIII de la Şcoala Gimnazială „Simion Bărnuţiu” Baia Mare,
Şcoala Gimnazială „Alexandru Ivasiuc” Baia Mare;
 Elevi ai claselor IX - XII de la Liceul Teoretic „Emil Racoviţă” Baia Mare,
 Elevi ai claselor pregătitoare - XII de la şcoli din alte judeţe.
FACTORI IMPLICAŢI DIRECT:

 cadrele didactice îndrumătoare;
 părinţii elevilor;
 directorii instituţiilor implicate.
BENEFICIARI:
 elevii şi cadrele didactice participante, întreaga comunitate
DURATA:
 anul şcolar 2016-2017
STRATEGII, CĂI DE REALIZARE, PLANURI ŞI ACŢIUNI

 procesele de comunicare devin autentice dacă elevi sunt implicaţi în activităţi diverse;
 elevii sunt încurajaţi să exprime idei, opinii;
- 1761 -
 învaţă să observe, să execute;
 respectul şi colaborarea sunt active pe durata interacţiunii;
 devin mai responsabili şi mai angajaţi în propriile acţiuni.
ECHIPA DE PROIECT:
 Reprezentanți- Inspectoratul Școlar Județean Maramureș
 Directori și directori adj. din unitățile scolare beneficiare și partenere
 Invitați- Comisariatul Județean Pentru Protecţia Consumatorului Maramureş, Agenţia pentru
Protecţia Mediului Maramureş, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, Centrul
Universitar Nord Baia Mare, Casa Corpului Didactic Maramureș
RESURSE:
a. umane
 elevii participanţi din clasele pregătitoare-XII;
 cadre didactice din unitățile şcolare beneficiare și participante conform anexei;
 directorii instituţiilor;
 părinţii elevilor.
b. financiare
 proiectul se va desfăşura cu autofinanţare.
EVALUAREA
 indicatori cantitativi
- numărul de persoane implicate în activităţi
 indicatori calitativi
- modul în care elevii îşi atrag colegii în activităţi educaţionale;
- capacitatea grupului ţintă de a-i mobiliza pe ceilalţi elevi ai şcolii în acţiuni
asemănătoare cu cele ale colegilor;
- adaptabilitatea la situaţii diverse;
- exersarea unui comportament pozitiv;
 de impact
- reacţia părinţilor.
MEDIATIZARE
 invitaţie de participare la concurs lansată pe internet cu adresa: www.didactic.ro
- 1762 -
 site-ul şcolii;
 în presa locală.
- 1763 -
PROIECT DE LECŢIE:
„SISTEMUL SOLAR”
Prof. Tirea Daniela

Clasa: a VIII-a
Propunător: Tirea Daniela
Unitatea şcolară: Şcoala Gimnazială “I. D. Sîrbu” – st. Şcoala Gimnazială Nr. 6 Petrila
Dişciplina: Matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii (opţional interdisciplinar)
Titlul lecţiei: Sistemul Solar
Tipul lecţiei: Predare – învăţare – evaluare/formare de priceperi şi deprinderi
Poziţia lecţiei în modul: Unitatea de învăţare “De la stele la pământ”
1. Identificarea relaţiilor între părţile componente ale unui sistem studiat;
2. Clasificarea şi sistematizarea informaţiilor şi conceptelor ştiinţifice interdisciplinare;
3. Selectarea informaţiilor şi realizarea distincţiei dintre informaţii relevante/irelevante şi
subiective/obiective;
4. Evidenţierea relaţiilor de cauzalitate dintre fenomene, procese, obiecte ale lumii reale;
5. Utilizarea unor modele matematice/ştiinţifice pentru rezolvarea de probleme şi situaţii problemă
din lumea înconjurătoare;
6. Utilizarea TIC în culegerea informaţiilor şi datelor;
7. Exprimarea opiniilor critice şi pertinente în raport fenomenele şi procesele studiate.
O1 – Să caracterizeze Soarele şi planetele Sistemului solar;
O2 – Să definească noţiunile: sistem solar, planetă, satelit, cometă, asteroid;
O3 – Să recunoască şi să descrie imaginile în care sunt reprezentate planetele;
O4 – Să structureze informaţii folosind scheme logice şi cronologice;
O5 – Să utilizeze informaţiile desprinse în realizarea sarcinilor de lucru;
O6 – Să lucreze în echipă şi individual;
O7 – Să manifeste interes pentru rezolvarea sarcinilor de lucru într-un timp dat;
O8 – Să utilizeze un limbaj corespunzător temei şi nivelului de studiu.
a) a conţinuturilor: modulară, integratoare, interdisciplinară;
- 1764 -
b) a activităţii: frontală, individuală, în grupuri mici.
Tipuri de interacţiuni: profesor – elev, elev – profesor, elev – elev.
Tipuri, forme, strategii şi instrumente de evaluare: formativă, sumativă, orală şi scrisă,
individuală şi în grup, autoevaluarea, interevaluarea în cadrul grupului.
Resurse:
a) pedagogice (metode şi procedee): conversaţia euristică, observaţia, explicaţia, expunerea,
muncă în grup, ciorchinele, „Lanţul ideilor” „Gândiţi - Lucraţi în perechi - Comunicaţi”,
„Rezumaţi - Lucraţi în perechi - Comunicaţi”, metoda „Cadranelor”;
b) materiale: fişe de lucru, „Atlas of the Universe” – Sir Patrick Moore, flipchart, marker,
materiale video (Sistemul Solar, Totul despre Sistemul Solar, Welcome to the Universe) şi
power point, calculatoare cu conexiune internet, videoproiector, fişe de evaluare, anexe,
cartoane, hârtie de culori diferite, foarfece, sfoară, creioane, culori şi carioci, compas;
c) bibliografice: „Atlas of the Universe” – Sir Patrick Moore, reviste Terra Magazin,
http://www.google.ro/search?q=foto+planete&hl=ro&prmd=imvns&tbm=isch&tbo=u&sour
ce=univ&sa=X&ei=R1mZUN3FHYTdsgaI3oGIDg&ved=0CBwQsAQ&biw=1344&bih=68
2
http://www.geografialumii.ro/sistemul-solar
d) temporale: 50 minute.
RESURSE PROCEDURALE Evalua-

re
ETA-
Obiective
Metode,
PELE Metode
De Forme de Mijloace Instru-
LEC- De conţinut şi
timp organizare didactice mente,
ŢIEI procedee Indica-
tori
- Se stabileşte
ordinea şi
disciplina necesară
pentru desfăşurarea
Mo-
lecţiei;
mentul Manuale
- Se pregăteşte 1 min Individuală Observaţia
organi- caiete
materialul didactic;
zatoric
- Se asigură un
climat propice
desfăşurării orei de
curs.
Capta- - Profesorul Conversa-
rea prezintă elevilor un 2 min Frontal ţia Anexa 1
atenţiei aritmogrif după euristică
- 1765 -
re
ETA-
Obiective
Metode,
PELE Metode
tori
care discută cu ei
pe baza
răspunsurilor date
(Anexa 1).
- Elevi, după cum
aţi descoperit,
răspunsul de pe
verticala AB a
aritmogrifului
prezentat este
UNIVERS;
- Profesorul anunţă
tema „Sistemul
Anun- Solar” şi Tabla
ţarea obiectivele lecţiei;
3 min Frontal Expunerea
obiecti- - Pe parcursul
velor acestei ore, vom Caiete
descoperi împreună
minunata lume a
Universului şi vom
afla lucruri noi
despre Soare,
planete, stele,
meteoriţi şi comete;
- Se scrie pe tablă
data şi titlul lecţiei.
- Elevii deschid Caiete
caietele şi notează Individual
O1 data şi titlul lecţiei Film video
„Sistemul Solar”; Frontal Conversa- Aprecie-
- Elevii împreună ţia Anexa 2 rea
O2 cu profesorul Individuală euristică colectivă
vizionează
Dirija- Program
O3 împreună filmul Oral
rea SysSol
Sistemul Solar 16 Pe grupe
învăţă-
O4 (Anexa 2); min
rii
- Se discută Rezumaţi
O5 împreună despre Frontal – Enciclopedia
cele vizionate: Lucraţi în „Atlas of
planetele şi poziţia Perechi – the
O6 acestora faţă de Pe grupe Comuni- Universe”
Soare, caţi
caracteristicile
acestora, comete, Pe grupe Evaluare
stele, etc.; în
- 1766 -
re
ETA-
Obiective
Metode,
PELE Metode
tori
O7 - Se localizează Flipchart grup
împreună cu elevii Frontal
cu ajutorul Observaţia
O8 programului SysSol
modul de
poziţionare al Individual Anexa 3
planetelor în
Sistemul Solar
(în timpul Pe grupe Munca în
discuţiilor elevii grup
notează în caiete
datele importante
despre cele
discutate); Intereva-
- Se anunţă elevii luarea
că au la dispoziţie 2 Chestionarul Anexa 4 în cadrul
min să citească grupului
Anexa 3 (Sistemul
Solar), după care,
elevii trebuie să
realizeze o schemă
simplă pornind de
la cuvintele sistem
solar:
- Profesorul scrie
pe foaia de
flipchart cuvintele
sistem solar şi îi
solicită pe elevi să
pună întrebări
legate de această
noţiune;
- În continuare cere
elevilor ca pe
parcursul a 2 min.
să compare schema
cu a colegului de
bancă şi să creeze o
schemă comună;
- De la fiecare
pereche de elevi,
unul dintre ei
trebuie să scrie pe
foaia de flipchart
câte
- 1767 -
re
ETA-
Obiective
Metode,
PELE Metode
tori
o noţiune;
- Se aşteaptă un
răspuns ca mai jos:
-
Elevilor li se cere
să răspundă la
întrebări pe baza
cunoştinţelor
asimilate anterior şi
în această lecţie şi
să îşi scrie schema
în caiet.
- Se prezintă
elevilor o imagine
cu structura internă
a Soarelui (Anexa
4).
- Elevii primesc
fişa de evaluare
(Anexa 5);
Obţine- Fişe cu
O6 - După ce
rea întrebări Autoeva-
O7 finalizează fişa, se 5 min Individual
perfor- Fişa de luare
O8 autocorectează
manţei evaluare
folosind modelul
prezentat de
profesor.
O1 Sarcina 1: se Fişe cu
împart elevii în trei Problema- Observa-
întrebări
grupe şi apoi tizare rea
O2 realizează pe harta Pe grupe Calculator sistema-
Sistemului Solar un „Gândiţi – tică a
Asigu- Lucraţi în
colaj. Localizează Prezentare elevilor
rarea echipă –
O3 fiecare planetă pe Ppt
reten-
poziţia sa faţă de Comuni-
ţiei şi 20 caţi
Soare. (Anexa 6): min Flipchart
transfe-
O4 Grupa 1 desenează
rul de Observaţia
Soarele şi centura Individual
cunoş- Conversa- Marker
de asteroizi;
tinţe ţia
O5 Grupa 2 desenează Cartoane,
primele patru hârtie de Evalua-
planete mai Metoda rea
culori
O6 apropiate faţă de Cadrane-
diferite, colectivă
lor
- 1768 -
re
ETA-
Obiective
Metode,
PELE Metode
tori
Soare; Investiga- foarfece,
Grupa 3 desenează ţia sfoară,
O7 următoarele patru Frontal creioane,
planete pe orbitele culori şi
corespunzătoare; Pe grupe carioca,
O8 Sarcina 2: elevii compas
primesc o fişă de Explicaţia
lucru prin metoda Observa-
cadranelor pe care rea
o rezolvă Munca în sistema-
individual, iar grup tică a
profesorul notează elevilor
răspunsurile lor pe Observaţia
flipchart (Anexa 7)
- fiecare grupă îşi
pregăteşte spaţiul
de lucru şi îşi alege
un lider;
- fiecare grupă
notează rezultatul
obţinut pe o planşă;
- în tot acest timp
profesorul
urmăreşte cum se
realizează sarcinile
şi dacă este nevoie
furnizează
informaţii
suplimentare
întregii clase sau
separat, fiecărei
grupe;
- elevii se consultă
şi colaborează cu
colegii şi îşi
completează
cunoştinţele;
- liderul fiecărei
grupe prezintă
materialul.
Înche- - se fac aprecieri Evalua-
ierea O7 finale atât Explicaţia rea
lecţiei individuale cât şi 3 min Frontal Conversa- Caiet colectivă
Anun- O8 colective despre ţia
ţarea participarea la Autoeva-
- 1769 -
re
ETA-
Obiective
Metode,
PELE Metode
tori
temei lecţie; luare
- Temă: Găseşte
corespondenţe între
denumirea unor
planete şi numele
unor zeităţi din
mitologia romană
sau greacă.
(Anexa 3)
 Anexa 1 – Video “Sistemul Solar”:

http://www.youtube.com/watch?v=KpmWXxWS7LY
 Anexa 2 – Aritmogrif
 Anexa 3 – Sistemul Solar

Sistemul solar este un ansamblu component al Galaxiei Calea Lactee, fiind alcătuit din
Soare, cele opt planete, 162 de sateliţi naturali ai acestora, cinci planete pitice şi corpuri mici:
asteroizi, comete, praf, meteoriţi, etc.
- 1770 -
Toate planetele orbitează în jurul Soarelui care este o stea de mărime mijlocie formată din
gaze incandescente (în majoritate Hidrogen şi Heliu), situată în centrul Sistemului Solar şi care
concentrează aproape 99 % din masa totală a acestuia. În vârstă de aproximativ 4,6 miliarde ani,
Soarele se compune dintr-o parte centrală numită nucleu şi din atmosfera solară formată la rândul
ei din fotosferă, cromosferă şi coroană solară. Soarele este sursa de energie fără de care viaţa nu ar
fi posibilă pe Pământ.
Cele patru planete mai apropiate de Soare – Mercur, Venus, Terra şi Marte – sunt numite
planete terestre (telurice) din cauza suprafeţei lor alcătuită predominant din roci, iar planetele situate
dincolo de orbita lui Marte – Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun – sunt numite gigante gazoase.
Planetele pitice sunt: Ceres (considerat şi asteriod), Pluto, Haumea, MakeMake şi Eris (considerate
şi plutoizi).
 Anexa 4 – Fotografie “Structura internă a Soarelui”
 Anexa 5 – Fişa de evaluare
SISTEMUL SOLAR
1. Sistemul nostru solar este alcătuit din Soare, …… planete mari şi …… planete pitice care se
învârtesc pe orbite în jurul Soarelui. De asemenea există …… sateliţi naturali ai planetelor,
asteroizi, comete şi meteoriţi.
2. Mai jos sunt fotografiile unei eclipse, a unei comete şi a unei galaxii. Scrieţi sub fiecare
fotografie numele corespunzător.
- 1771 -
____________________ ________________ ____________________
3. Scrieţi denumirile planetelor în ordinea poziţionării lor faţă de Soare, în schema de mai jos.
4. Alege răspunsul pe care îl consideri corect:
 Stelele, planetele şi galaxiile sunt studiate de:

a) Astronomi;
b) Gastronomi;
c) Majordomi.
 Ce este Soarele?
a) O planetă;
b) O cometă;
c) O stea.
- 1772 -
 Pentru a privi la stele şi planete se foloseşte:
a) Microscopul;
b) Telescopul;
c) Periscopul.
 Atmosfera solară este formată din:

a) Biosferă, coroană solară, cromozomi;
b) Fotosferă, cromosferă, coroană solară;
c) Coroană solară, croazieră, geosferă.
 Planetele telurice au suprafaţa alcătuită predominant din:

a) Gaze;
b) Plasmă;
c) Roci.
 Anexa 6 – Harta Sistemului Solar
- 1773 -
 Anexa 7 – Fişa de lucru
Numele şi prenumele:
Data:
Fişa de lucru
Metoda Cadranelor
I. Enumeraţi planetele Sistemului Solar II. Desenaţi a treia planetă de la Soare.

începând cu cea mai apropiată de Soare.
III. Alegeţi varianta corectă: IV. Explicaţi în câteva cuvinte

importanţa Soarelui pentru viaţă.
a) Pământul se roteşte în jurul Soarelui;
b) Soarele se roteşte în jurul Pământului;
c) Soarele şi Pământul au poziţii fixe.
- 1774 -
PROIECT DE LECŢIE:
„NOI ŞI SISTEMUL SOLAR”
Prof. Tirea Ionel

Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuşi” Petrila, jud. Hunedoara
Clasa: a VIII-a
Propunător: Tirea Ionel
Unitatea şcolară: Colegiul Tehnic “Constantin Brâncuşi” Petrila
Dişciplina: Matematică şi ştiinţe în societate a cunoaşterii (opţional interdisciplinar)
Titlul lecţiei: Noi şi Sistemul Solar
Tipul lecţiei: Predare – învăţare – evaluare/formare de priceperi şi deprinderi
Poziţia lecţiei în modul: Unitatea de învăţare “De la stele la pământ”
O1 – Să caracterizeze Soarele şi planetele Sistemului solar;
O2 – Să definească noţiunile: sistem solar, planetă, satelit, cometă, asteroid;
O3 – Să recunoască şi să descrie imaginile în care sunt reprezentate planetele;
O4 – Să structureze informaţii folosind scheme logice şi cronologice;
O5 – Să utilizeze informaţiile desprinse în realizarea sarcinilor de lucru;
O6 – Să lucreze în echipă şi individual;
O7 – Să manifeste interes pentru rezolvarea sarcinilor de lucru într-un timp dat;
O8 – Să utilizeze un limbaj corespunzător temei şi nivelului de studiu.
a) a conţinuturilor: modulară, integratoare, interdisciplinară;
b) a activităţii: frontală, individuală, în grupuri mici.
Tipuri de interacţiuni: profesor – elev, elev – profesor, elev – elev;
Tipuri, forme, strategii şi instrumente de evaluare: formativă, sumativă, orală şi scrisă,
individuală şi în grup, autoevaluarea, interevaluarea în cadrul grupului.
Resurse:
e) pedagogice (metode şi procedee): conversaţia euristică, observaţia, explicaţia, expunerea,
muncă în grup, ciorchinele, „Lanţul ideilor” „Gândiţi - Lucraţi în perechi - Comunicaţi”,
„Rezumaţi - Lucraţi în perechi - Comunicaţi”, metoda „Cadranelor”;
f) materiale: fişe de lucru, „Atlas of the Universe” – Sir Patrick Moore, flipchart, marker,
materiale video (Sistemul Solar, Totul despre Sistemul Solar, Welcome to the Universe) şi
- 1775 -
power point, calculatoare cu conexiune internet, videoproiector, fişe de evaluare, anexe,
cartoane, hârtie de culori diferite, foarfece, sfoară, creioane, culori şi carioci, compas.
g) bibliografice: „Atlas of the Universe” – Sir Patrick Moore, reviste Terra Magazin,
http://www.google.ro/search?q=foto+planete&hl=ro&prmd=imvns&tbm=isch&tbo=u&sour
ce=univ&sa=X&ei=R1mZUN3FHYTdsgaI3oGIDg&ved=0CBwQsAQ&biw=1344&bih=68
2
http://www.geografialumii.ro/sistemul-solar, http://www.tisp.ro/solar/,
http://www.astronomia.go.ro/sistemul_solar.html
http://www.youtube.com/watch?v=KpmWXxWS7LY
http://www.youtube.com/watch?v=v6C05Optw78&feature=fvwrel
http://www.youtube.com/watch?v=P6rFXqm5Xj0&feature=related
h) temporale: 20 minute
RESURSE PROCEDURALE Evaluare

Obiective
Metode,
Etapele
lecţiei De Forme de Metode şi Mijloace instru-
De conţinut mente,
timp organizare procedee didactice
indicatori
- Elevii clasei sunt
împărţiţi în trei grupe Calculator
folosind numărarea Video -
Capta de la 1 la 3; proiector
Frontal
rea - Fiecare grupă îşi 2 Material
Explicaţia
aten- alege un responsabil; min Video
Individual
ţiei - Fiecare responsabil Fişă cu
primeşte câte o fişă sarcini de
cu sarcini de rezolvat lucru
la nivelul grupei.
- Profesorul explică
Anun-
pentru fiecare grupă Frontal
ţarea 1
O8 sarcinile ce le revin şi Explicaţia
obiec- min
cât timp se acordă Individual
tivelor
pentru realizarea lor
Dirija- O1 - Pentru rezolvarea
rea primei sarcini
învă- (localizarea fiecărei Fişe cu
ţării planete faţă de Soare Pe grupe Problema- întrebări Observa-
O2 - Anexa 6) şi punerea tizare rea
în evidenţă a ceea ce sistemati-
au învăţat şi a că a
modului cum elevilor
„Gândiţi –
O3 utilizează aceste Lucraţi în Calculator
cunoştinţe recente în 7 echipă –
- 1776 -
Obiective
Metode,
Etapele
De conţinut mente,
indicatori
situaţii noi se min Comunicaţi”
foloseşte metoda Individual
Gândiţi – Lucraţi în
O4 echipă –
Comunicaţi; Observaţia
- Elevii încep să Flipchart Evaluarea
lucreze în echipă şi să colectivă
O5 colaboreze între ei;
Grupa 1 desenează Conversaţia Marker
Soarele şi centura de Frontal
asteroizi;
O6 Grupa 2 desenează
primele patru planete Metoda
mai apropiate de Cadrane- Cartoane,
Soare; Pe grupe lor hârtie de Observa-
O7 Grupa 3 desenează Investiga- culori rea
următoarele patru ţia diferite, sistemati-
planete pe orbitele foarfece, că a
lor; sfoară, elevilor
O8 - Pentru rezolvarea Explicaţia creioane,
celei de-a doua culori şi
sarcini elevii primesc carioca,
o fişă de lucru ce Munca în compas
foloseşte metoda grup
Cadranelor (Anexa
7), pe care o rezolvă
individual, iar
profesorul scrie
răspunsurile lor pe Observaţia
flipchart;
- Fiecare grupă îşi
pregăteşte locul de
lucru şi notează
rezultatul obţinut pe
o planşă;
- În tot acest timp
profesorul urmăreşte
cum se realizează
sarcinile şi la nevoie
furnizează informaţii
suplimentare întregii
clase sau separat,
fiecărei grupe;
- Elevii colaborează
cu colegii şi îşi
completează
cunoştinţele;
- 1777 -
Obiective
Metode,
Etapele
De conţinut mente,
indicatori
- Pe parcursul
rezolvării sarcinilor
grupelor se va folosi
ca sursă de informare
internetul;
- Profesorul se
asigură că elevii au
Obţi- O4 terminat sarcinile; Expunerea Apreciere
nerea - Liderii celor trei 2 a
Individual
perfor- grupe strâng ultimele min Conversa- individua-
manţei O8 informaţii şi se ţia lă
pregătesc pentru
prezentare.
- Liderii grupelor
O6 prezintă pe rând
Aprecie-
Asigu- rezultatele obţinute.
rea
rarea Ceilalţi membrii ai Individual
Expunerea în grup
reten- O7 grupei îl ajută, şi
ţiei şi completează cele 6
transf spuse de el; min
Conversa- Aprecie-
erul - Elevii din celelalte Munca în
ţia rea
de grupe pun întrebări grup
individua-
cunoş- referitoare la diferite
lă
tinţe aspecte din tematica
prezentată.
- Profesorul împreună
cu celelalte grupe
Înche- acordă un punctaj de
ierea la 1 la 10 pentru 2 Conversa- Clasa-
O8 Frontal
activi- fiecare grupă, punctaj min ţia mentul
tăţii se referă atât la
conţinut cât şi la
modul de prezentare.
- 1778 -
Anexa 6
Harta Sistemului Solar
Anexa 7
Fişa de lucru
Numele şi prenumele:
Data:
Fişa de lucru
Metoda Cadranelor
I. Enumeraţi planetele Sistemului Solar II. Desenaţi a treia planetă de la Soare.

începând cu cea mai apropiată de Soare.
III. Alegeţi varianta corectă: IV. Explicaţi în câteva cuvinte

importanţa Soarelui pentru viaţă.
a) Pământul se roteşte în jurul Soarelui;
b) Soarele se roteşte în jurul Pământului;
c) Soarele şi Pământul au poziţii fixe.
- 1779 -
STUDIU PRIVIND EFICIENŢA METODELOR BAZATE PE ACŢIUNE
ÎN CEEA CE PRIVEŞTE REALIZAREA OBIECTIVELOR
LA DOMENIILE EXPERIENŢIALE DŞ, DOS, DLC
Prof. Trăistaru Maria

Liceul Tehnologic „Petre Ionescu Muscel” Domneşti, jud. Argeş
Modernizarea procesului instructiv din grădiniţă implică mai multe componente: proiectarea
didactică, tehnici şi instrumente de cunoaştere şi evaluare a copiilor, parteneriate educaţionale,
activităţi extracurriculare, o metodologie didactică activă Odată cu evoluţia societăţii, educaţia şi-a
multiplicat necontenit formele de organizare. Factorilor educativi tradiţionali li s-au adăugat alţii
noi precum biserica, instituţiile de cultură, mass-media, diferite centre de agrement, adică toţi aceia
care asigură educaţia nonformală. În eforturile de modernizare a învăţământului românesc în
grădiniţă şi şcoli se promovează strategii noi în acord cu tendinţele actuale europene care să
schimbe mentalitatea privind concepţia copilului ca membru al Comunităţii Europene. Pregătirea
specialiştilor - cadre didactice, părinţi, în contextul standardelor internaţionale, respectând în acelaşi
timp şi metodele tradiţionale, aplicarea unor strategii curriculare specifice, programe şi proiecte noi
puse în prim plan prin respectarea drepturilor copilului, va duce la realizarea activităţilor educative
la standarde actuale. Programele învăţământului preşcolar oferă posibilitatea cât şi libertatea ca
educatoarele să-şi aleagă tipurile de activitate, metodele, conţinuturile în deplin acord cu nivelul de
vârstă al copiilor, de interesul lor, de dorinţa de cunoaştere a fiecăruia. În consecinţă folosirea
materialului intuitiv în procesul de predare, învăţare, repetare, consolidare sau verificare a
cunoştinţelor, este foarte importantă atât în învăţământul tradiţional cât şi în cel modern.
OBIECTIVELE CERCETĂRII:
1. Identificarea eficienţei metodelor bazate pe acţiune faţă de metodele tradiţionale (analiză
comparativă)
2. Identificarea valenţelor formative ale bazate pe acţiune în ciclul preşcolar.
IPOTEZA CERCETĂRII: Dacă în activitatea instructiv–educativă din grădiniţă se aplică
metode bazate pe acţiune, atunci activitatea va fi mai eficientă în ceea ce priveşte nivelul de
învăţare al copiilor.
METODOLOGIA CERCETĂRII
Design experimental
Locul desfăşurării: Grădiniţa cu program normal
Lunile martie – aprilie 2016
- 1780 -
Conţinutul:
1. Proiect tematic „Ne pregătim de Paste”;
Tema – „ Suntem prietenii iepuraşului” Forma de activitate:
Activitate integrată ADP+ALA+ADE
DS - activitate matematică: „Suntem prietenii iepuraşului”
DOS - activitate practică: ”Coşul cu ouă de Paşte”
2. Proiect tematic „În lumea poveştilor”;
Tema – „Personajele din poveşti”
Forma de activitate: ALA + ADE DLC - Educarea limbajului „Trăistuţa cu poveşti” - joc
didactic
DOS - Activitate practică „Personaje din povesti „ - confecţionare album
Etapele experimentului - Utilizarea testelor de evaluare iniţială. S-au evaluat cunoştinţele
copiilor despre poveştile studiate şi despre numerele naturale de la 1 la 10.
Predarea/învăţarea conţinuturilor
Nivel de vârstă Nr. subiecţi Frecvenţa 5 ani 3 27% 6 ani 8 73%
2.a) Predarea/învăţarea în ambient tradiţional a proiectului tematic „Ne pregătim de Paşte şi
„În lumea poveştilor”
2.b) Predarea/învăţarea cu metode active, observarea, algoritmizarea, problematizarea
lucrările practice, a proiectelor tematice „Ne pregătim de Paşte” şi „În lumea poveştilor”.
Descrieri: Prin metodele active, copiii îşi exersează capacitatea de a selecta, combina, învăţa
lucruri de care vor avea nevoie în viaţa de şcolar şi de adult. Efortul copiilor trebuie să fie unul
intelectual, de exersare a proceselor psihice şi de cunoaştere, de abordare a altor demersuri
intelectuale interdisciplinare decât cele clasice, prin studiul mediului concret şi prin corelaţiile
elaborate interactiv în care copiii îşi asumă responsabilitatea, formulează şi verifică soluţii,
elaborează sinteze în activităţi de grup, intergrup, individual, în perechi. Ideile, soluţiile grupului au
încărcătură afectivă şi originalitate, atunci când se respectă principiul flexibilităţii. La predarea
învăţarea conţinuturilor pe tema Suntem prietenii iepuraşului (DS +DOS) s-au folosit metode active
ca: exerciţiul, problematizarea. Aceste metode ajută copii să-si fixeze cunoştinţele, să evidenţieze
asemănări şi deosebiri în cazul a doua numere, să descopere soluţii pentru situaţiile create, să
exerseze operaţiile gândirii.
1. Fiecare copil primeşte 10 jetoane în formate de iepuraşi având scris pe ei cifrele de la 1 la
10. Copiii trebuie să aşeze cifrele în ordine crescătoare apoi descrescătoare
2. Se arată o cifră, copiii trebuie să aşeze atâtea ouă cât arată cifra, apoi se arată un jeton,
copiii numără elementele de pe jeton şi spun cifra care corespunde numărului de elemente.
3. Descoperă greşeala strecurată intenţionat în şirul de numere.
- 1781 -
4. Rezolvarea problemelor ilustrate.
După parcurgerea cu succes a probelor, copiii vor putea păstra materialul mărunt utilizat. În
plus iepuraşul oferă fiecărui copil câte un coşuleţ decupat din hârtie colorată. Cu aceste elemente
pregătesc o surpriză iepuraşului.
Pentru tema „În lumea poveştilor” (DLC +DOS) s-au folosit bazate pe acţiune ca
conversaţia euristică, jocul de simulare, lucrarea practică. S-a pornit de la ideea de joc. Un copil
atins cu bagheta fermecata va lua din trăistuţă o imagine, un jeton, îl recunoaşte şi denumeşte din ce
poveste face parte, iar personajele alese vor fi aşezate la panou în dreptul celor două feţe: veselă
pentru personaje bune şi tristă pentru personaje rele. Alţi copii vor alege personaje după unele
versuri ghicitori. Prin metode active copiii găsesc răspunsuri inedite la întrebări despre faptele
personajelor şi vor interpreta jocuri de rol.
La final, cu materialele trimise de Zâna Poveştilor, vor realiza albume cu personajele lor
preferate. Conţinuturile au fost predate prin activităţi integrate şi s-au folosit mijloace moderne ca
suport. Toate metodele active stimulează creativitatea, comunicarea, activizarea tuturor copiilor şi
formarea de capacităţi ca: spiritul critic constructiv, independenţă în gândire şi acţiune, găsirea unor
idei creative, îndrăzneţe de rezolvarea a sarcinilor de învăţare. Fiind prezentate ca nişte jocuri de
învăţare, de cooperare, distractive, nu de concentrare, metodele active învaţă copiii să rezolve
probleme cu care se confruntă, să ia decizii în grup şi să aplaneze conflictele. Situaţiile de învăţare,
rezolvate prin metode bazate pe acţiune dezvoltă copiilor gândirea democratică deoarece ei
exersează gândirea critică şi înţeleg că atunci când analizează un personaj, comportamentul unui
copil, o faptă, o idee, un eveniment, ei critică comportamentul, ideea, fapta şi nu critică personajul
din poveste sau copilul, adultul.
CONCLUZII
a) învăţarea în învăţământul tradiţional
 memorarea şi reproducerea (cât mai fidelă) a cunoştinţelor transmise de cadrul didactic;
 competiţia între copii cu scop de ierarhizare.
Avantaje:
 stimulează efortul şi productivitatea individului; promovează norme şi aspiraţii mai
înalte;
 micşorează distanţa dintre capacitate şi realizări; pregăteşte copiii pentru viaţă, care este
foarte competitivă.
Limite:
 generează conflicte şi comportamente agresive; interacţiune slabă între colegi;
 lipsa de comunicare; lipsa încrederii în ceilalţi;
- 1782 -
 amplifică anxietatea copiilor, teama de eşec; egoism.
Activitatea individuală are şi avantaje dar şi limite.
Avantaje: cultivă independenţa copiilor şi responsabilitatea pentru ceea ce fac; se
desfăşoară sub forma realizării unor sarcini de către fiecare copil, independent de colegii săi, cu sau
fără ajutor din partea cadrului didactic; învăţământul individualizat este adaptat particularităţilor
fizice şi psihice ale fiecărui copil urmăreşte progresul copilului prin propria lui activitate.
Limite: grad redus al interacţiunilor între copii; independenţa scopurilor copiilor; slaba
exploatare de către cadrul didactic a resurselor grupului; succesul sau eşecul unui copil nu îi
afectează pe ceilalţi membri ai grupei; nu creează motivaţie deosebită pentru învăţare; nu ajută la
formarea abilităţilor de comunicare;
b) învăţarea în alternativa modernă:
 apel la experienţa proprie;
 promovează învăţarea prin colaborare;
 pune accentul pe dezvoltarea gândirii în confruntarea cu alţii.
Cooperarea-activitatea pe grupe
Avantaje:
 stimulează interacţiunea dintre copii; generează sentimente de acceptare şi simpatie;
 încurajează comportamentele de facilitate a succesului celorlalţi; creşterea stimei de
sine;
 încredere în forţele proprii; diminuarea anxietăţii faţă de şcoală;
 intensificarea atitudinilor pozitive faţă de educatoare.
Limite:
 munca în grup, prin colaborare, nu pregăteşte copii pentru viaţă,
 metodele active aplicate în activitatea pe grup sunt mari consumatoare de timp şi
necesită experienţă din partea cadrului didactic;
 lipseşte materialul didactic necesar;
 copiilor le trebuie timp ca să se familiarizeze cu acest nou tip de învăţare;
 e nevoie de eforturi şi încurajări repetate pentru a-i convinge că se aşteaptă altceva de la
ei.
Activitatea de învăţare în grup se defineşte ca o metodă în care sarcinile sunt executate de
grupuri mici de copii, grupuri care sunt autoconstituite şi care se autodirijează. Este folosită cu
succes în cadrul alternativei moderne, fără a neglija însă munca individuală, ci doar privind-o pe
aceasta ca o componentă a muncii în echipă. Dacă la tradiţional elevii erau selectaţi în funcţie de
capacităţile intelectuale, aici apar grupuri unde toţi elevii pot lucra împreună, urmând ca fiecare
- 1783 -
membru al grupului nu numai să-şi îmbunătăţească situaţia, dar şi să contribuie la creşterea
performanţei grupului din care face parte Şcoala tradiţională desparte principial educaţia şcolară de
cea din familie. În mod tradiţional părinţii erau solicitaţi doar la susţinerea materială şi
administrativă a clasei. Grădiniţa îşi rezervă dictatul asupra metodelor de educaţie teoretică, părinţii
fiind simpli supraveghetori ai îndeplinirii lecţiilor. Pe de altă parte educaţia morală şi a
comportamentelor este atribuita familiei. Se comunică doar rezultatele unor evaluări - adesea din
perspectivă unilaterală. Didactica modernă consideră părinţii ca primii învăţători ai copilului, parte
din procesul de învăţământ. Părinţii sunt invitaţi să participe efectiv la clasă, la procesul de educaţie,
bineînţeles sub auspiciile unei colaborări cu educatorul. Prezenţa unui părinte în clasă este un fapt
firesc, nici festiv, nici perturbator.
Bibliografie:
1. Bontaş Ioan, Tratat de pedagogie, Editura BIC ALL, Bucureşti, 2007.
2. Bruner J. J., Pentru o teorie a instruirii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1970.
3. Cerghit I., Didactica, Editura P.R.A., Bucureşti, 1994.
4. Cerghit I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1980.
5. Claparede Ed., Educaţia funcţională, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973.
6. Curriculum pentru învăţământ preşcolar, 3-6/7aniMECT, 2008.
7. Dottreus Robert, A educa şi a instrui, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1970.
8. Ezechil Liliana, Păişi Lăzărescu Mihaela (2011), Laborator preşcolar, Editura V&I
Integral Bucureşti.
- 1784 -
DACTILOPICTURA
– DISCIPLINĂ OPŢIONALĂ –
PROGRAMĂ
CLASA A-II-A
– DEFICIENŢĂ MINTALĂ SEVERĂ/PROFUNDĂ –
Prof.- ed. Triţoiu Cleopatra

Şcoala Gimnazială Specială nr. 8 Bucureşti
ARGUMENT
Dactilopictura face parte din aria curriculară '"Arte", fiind desprinsă din obiectul '"Desen,
educaţie plastică".
Desenul constituie un mecanism complex care antrenează multiple laturi ale psihologiei
individului, având un caracter strict individual specific, în raport cu particularităţile subiectului
respectiv, cu capacitatea acestuia de expresie, cu aptitudinile, cu nivelul cultural, cu afectivitatea si
cu întreaga dinamică a personalităţii.
În experienţa lucrului cu elevii cu deficienţe severe s-a constatat efectul benefic al acestei
modalităţi de expresie plastică, ce îmbină simţul tactil cu ritmul şi culoarea şi reuşeşte să dezvolte
sentimente pozitive şi abilităţi manuale. Din această cauză, orele de dactilopictură, trebuie făcute
după un plan riguros, adecvat scopurilor propuse. Elevul trebuie să fie dirijat în vederea atingerii
scopurilor propuse în cadrul acestui program.
Dactilopictura cuprinde o serie de activităţi accesibile categoriei de copii căreia ne adresăm
şi, pe lângă efectele terapeutic - compensatorii pe care aceasta le are, poate dezvolta şi o serie de
sentimente pozitive cu efect stimulativ pentru dezvoltarea de ansamblu a elevilor.
OBIECTIVE CADRU
1. Dezvoltarea structurilor perceptive - motrice de organizare şi orientare spaţială.
2. Cunoaşterea şi utilizarea tehnicilor de lucru, folosind materialele specifice dactilopicturii.
3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic (punct, linie, pată de culoare).
4. Realizarea unor compoziţii după model şi liber.
5. Combinarea tehnicilor de lucru deja cunoscute, specifice dactilopicturii cu elemente de colaj şi
grafică.
- 1785 -
OBIECTIVE DE REFERINTĂ. EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI
1. Dezvoltarea structurilor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţială.

1.1 Să aprecieze mărimea, forma, culoarea obiectelor.
1.2 Să aprecieze direcţia, poziţia, distanţa dintre obiecte.
1.3 Să se orienteze pe suprafaţa foii de desen, organizând mici compoziţii plastice.
Exemple de activităţi de învăţare:
-exemple de asociere a formelor din spaţiul natural cu spaţii plastice;
-exemple de trasare a liniilor în poziţii şi direcţii diferite, apreciind distanţa;
-exemple: realizarea unor compoziţii decorative după modelul profesorului;
-realizarea, în mod individual, a unor peisaje simple constând din câteva elemente;
2. Cunoaşterea şi utilizarea tehnicilor de lucru, folosind materialele specifice dactilopicturii.

2.1 Să folosească corect materialele şi instrumentele de lucru.
2.2 Să respecte tehnicile de lucru specifice dactilopicturii.
-compoziţii figurative realizate cu diferite materiale şi instrumente de lucru adecvate dactilopicturii;
-activitate care presupune respectarea tehnicilor de lucru;
3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic (punct, linie, pată de culoare).

3.1 Să facă puncte pe toată suprafaţa foii.
3.2 Să facă puncte pe reţele trasate.
3.3 Să alterneze culorile folosite realizând un efect decorativ.
3.4 Să identifice şi să utilizeze cele 6 culori principale („Steaua culorilor").
3.5 Tipuri de linii (dreaptă, frântă, curbă), de diferite forme, grosimi, dimensiuni.
3.6 Să realizeze pete de culoare simple şi să conştientizeze modalitatea de a le picta, dezvoltându-şi
simţul orientării în spaţiu.
-puncte mici, medii şi mari pe reţele orizontale trasate de profesor, folosind 3 culori din „Steaua
culorilor";
-puncte ordonate pe reţele verticale trasate de profesor cu alternanţă de culoare (se poate lucra şi pe
un fond colorat);
- 1786 -
-profesorul trasează cercuri care vor fi umplute cu puncte de diverse culori, la alegerea copilului,
care vor deveni flori (se foloseşte amprenta degetului mic şi a celui mare);
-se vor realiza reţele decorative folosind cele 6 culori şi puncte de diverse mărimi;
-punctul în diverse ipostaze: ploaia, cerul cu stelele, frunză de toamnă, norii, ştiuletele de porumb;
-trasarea de reţele orizontale a liniilor groase, medii, subţiri, alternând eventual culoarea;
-liniile ondulate, sinusoidale - combinaţii pentru realizarea unui desen decorativ (se poate folosi şi
punctul, alternându-1 ca mărime şi culoare);
-tipuri de linii frânte combinate între ele, alternate cu puncte şi culori diferite pentru obţinerea
efectului decorativ;
-linii spiralate de diverse mărimi şi culori care se pot repeta, alternând ca poziţie şi culoare (melcul,
soarele, norii);
-combinaţii de linii frânte cu linii curbe: copacul, cărarea, dealuri (amestec de linii de diverse forme
şi culori, obţinând un mic peisaj;
-peisaj marin (valuri, nori) - îmbinări de linii ondulate, spiralate, alternanţă de culori;
-peisaj de pădure cu copaci, iarbă, cărări, nori (combinaţie de diverse linii şi culori, la alegerea
copilului);
-pete de culoare simple (mărul, para, lămâia) în 3 culori din „Steaua culorilor";
-„Fluturele"prin plierea şi suprapunerea hârtiei peste pete, divers aşezate şi divers colorate pe foaie;
-„Baloanele" (combinaţia liniei cu pata de culoare);
- Desen după natură" - „Floare în ghiveci", „Păpuşa mea";
- Desen decorativ - „Chenar cu flori" din pete de culoare şi puncte (se foloseşte repetiţia motivului
floral şi alternanţa de culoare);
4. Realizarea unor compoziţii după model şi liber.

4.1 Să organizeze echilibrat o suprafaţă folosind toate elementele de limbaj plastic (forma, linia,
punct, pata).
- "Colega mea"- portret (pata de culoare, punctul, linia);
- "Peisaj cu case"- combinaţia de pete cu linii şi puncte (se poate insista pe ideea de aproape/departe
şi sus/jos);
- "Pisica cu ghemul" - combinaţii de pete de culoare, linii, puncte 8 culori la alegerea copilului);
-"Oul de Paşti"- simplu, în două culori sau cu model (combinaţii de linii frânte, puncte, linii
ondulate);
- 1787 -
5. Combinarea tehnicilor de lucru deja cunoscute, specifice dactilopicturii cu elemente de colaj şi
grafică.
5.1 Să combine tehnicile de lucru învăţate la dactilopictură în anii precedenţi cu elemente de colaj şi
grafică (desen cu carioca şi creion);
-"Copacii în cele patru anotimpuri" (dactilopictură şi grafică);
- natură statică -"Acvariu cu peşti"(colaj şi dactilopictură);
-"Familia mea"- tehnică combinată (dactilopictură şi linii grafice în creioane colorate şi carioca);
-"Meci de fotbal"(colaje din reviste şi dactilopictură)
-"Strada"- tehnică combinată (fotografii din reviste şi dactilopictură);
-"Căsuţa bunicilor"- tehnică combinată (pesonajele şi căsuţa, decupate şi restul, dactilopictură);
-"Pădurea" (grafică-creion sau carioca şi dactilopictură);
-"Desen decorativ"- figuri geometnce (co1a j e şi dactilopictură), toate incluse într-un chenar;
- desene decorative" Flori şi fluturi " (colaj şi dactilopictură);
-"Peisaj"- munţi, brazi şi nori (brazii-colaj, munţii şi norii-dactilopictură);
-"Coş cu legume"(colaj şi dactilopictură);
-"Coş cu fructe" (colaj şi dactilopictură);
-"Peisaj marin cu vapoare" (bărci, vapoare-colaj; marea, valurile, cerul şi norii-dactilopictură)
-"Ouă de Paşti" (colaj şi dactilopictură). "Concurs de atletism"(figurile-colaj;stadionul, pista de
atletism, cerul şi tribunele - dactilopictură) - natură statică "Sticla şi pahare pe masă"(colaj: faţa de
masă, draperia - dactilopictură).
SUPORT DE CURS
NR. NR.
TEME SUBTEME
CRT. ORE
1. Recunoaşterea obiectelor după 2 Exerciţii motrice de identificare a
forma, mărime, culoare. diverselor forme, mărimi, şi culoare a
obiectelor.
2. Utilizarea tehnicilor de lucru cu 2 Compoziţii figurative folosind
materiale specifice dactilopicturii. degeţelele şi tălpile picioarelor.
Anexa 1.
3. Folosirea elementelor de limbaj 1 Puncte mici, medii si mari, pe reţele
plastic in activitatea de orizontale şi verticale trasate de profesor.
dactilopictură:
a) Punctul 8 Alternarea culorilor pe foaia de bloc,
folosind degetul mare şi cel mic al mâinii
-copac, fructe, inimi, brad de Crăciun,
peisaj (Anexa 2).
- 1788 -
NR. NR.
TEME SUBTEME
CRT. ORE
b) Linia 1 Trasarea de tipuri de linii:
- linia dreaptă
1 - linia frântă
1 - linia ondulată
2 - linii spiralate de diferite mărimi şi
culori (soare, curcubeu, melc)
2 - combinaţii de linii frante cu linii curbe
(copac, covorul, deal realizându-se un
peisaj.
2 - îmbinări de linii ondulate şi spiralate
Anexa 3.
c) Pata de culoare 3 Pata de culoare simplă-flori,fluturi,
buburuze.
1 Păsări (combinaţii de pete de culoare) -
Anexa 4.
4. Compoziţii după model si liber. 2 Peştişor (combinaţie între pete de culoare
Tehnici de lucru combinate. şi puncte.
2 Păsări pe ramură (combinaţii de pete de
culoare cu linii).
2 Păunul (combinaţii de pete de culoare cu
linii si puncte)-Anexa 5.
1 Fluture (pictura prin presare).
2 Animale (combinaţie între pictură cu
degetele şi colaj)-Anexa 6.
MODALITĂŢI ŞI INSTRUMENTE DE EVALUARE
Sistemul de evaluare va cuprinde:

- evaluare iniţială: aceasta se va referi atât la achiziţiile pe care elevul le are în planul deprinderilor,
abilităţilor şi cunoştinţelor cerute de activitatea de dactilopictură, cât şi evaluarea nivelului de
dezvoltare şi a potenţialului de dezvoltare ale acestuia;
- evaluare continuă: se va desfăşura pe tot parcursul activităţilor şi va viza atât evaluarea achiziţiilor
şi dezvoltarea abilităţilor elevilor, cât şi eficienţa programului de dactilopictură aplicat;
- evaluare finală: se va realiza prin intermediul unor activităţi practice, iar rezultatele se vor aprecia
şi în funcţie de rezultatele evaluării continue.
Evaluarea se face prin intermediul:
- analizei produselor activităţii;
- concursuri;
- expoziţii.
- 1789 -
Rezultatele se vor raporta permanent la nivelul dezvoltării elevului, iar aprecierile se vor
face în funcţie de progresul individual al acestuia şi nu raportându-se la o serie de standarde de
evaluare. Se au în vedere în evaluare minimele elemente ce trebuie cunoscute şi respectate pentru
alcătuirea lucrării:
- recunoaşterea materialelor cu care lucrează în cadrul orelor de dactilopictură;
- recunoaşterea culorilor de bază;
- utilizarea materialelor folosite la dactilopictură;
- încadrarea desenului corect într-un spaţiu larg;
- încadrarea desenului într-un spaţiu mai mic;
- executarea în mod corect a activităţii propuse de profesor;
- recunoaşterea elementelor cu care se lucrează în dactilopictură (punct, linie, dimensiuni, grosimi).
BIBLIOGRAFIE
1) Baltes, P.B., Willis, S.L.-"Teward psychological theories of aging and developement", Hanbook
of psychology of aging, New York, 1977.
2) Clancy H., Clark M.J. - "Occupational therapy with children", Longman Group Limited, 1990.
3) Davido Roseline - "Descoperiţti-vă copilul prin desene", Editura Image, 1998.
4) Forestier, R. - "Tout savoir sur l'art therapie", Favre, Lausanne, 2000.
5) Kramer E. - "Childhood and art therapy", Schooken Books, 1978" U.S.A., 1978.
6) Mihăilă I - "Bazele ştiinţifice şi aplicaţiile ergoterapiei", Editura Medicală, Bucureşti, 1982.
7) Muşu I, Taflan A. (coord.) - "Terapia educaţională integrată", Editura Pro Humanitate,
Bucureşti, 1997.
8) Păunescu C-tin - "Terapia educaţională a persoanelor cu disfuncţii intelective", Editura ALL,
1999.
9) Popovici D.V.; Raluca Silvia Matei - "Terapie ocupaţională pentru persoane cu deficienţe",
Editura Muntenia, Constanţa, 2005.
10) Preda, V. - "Terapii prin mediere artistică", Presa Universitară Clujana, Cluj-Napoca, 2003.
11) Rodriguez, J., Troll, G. - "L'art therapie. Practiques, tehniques et concepts", Ellebore, Paris,
2001.
12) Williams G.H., Wood M. - "Developmental Art Therapy", Baltimore University Park Press,
1977.
https://www.google.ro/search?q=dactilopictura
https://www.google.ro/search?q=floare+pictată+cu+degeţelele
https://www.google.ro/search?q=tehnici+combinate+în+dactilopictură
- 1790 -
Anexa 1
Să pictăm cu degetele, palmele si tălpile picioarelor
Pinguin cu amprentele copilului Pasă re pe ram
Pictura struţ i
Flori pictate cu mâini
Pictură cu palme
- 1791 -
Anexa 2
Punctul
Peisaj
Fructe
Copacul Bradul de Crăciun
Inimi Copacul înflorit
- 1792 -
Anexa 3
Linia
Copaci Soarele
Melcul
Covorul Curcubeul
- 1793 -
Anexa 4
Pata de culoare
Păsări Fluturi si flori
Paleta de culori
- 1794 -
Anexa 5
Compoziţii după model si liber
Păsări pe ram Peștișori
Pă unul
Pă să ri pe apă
- 1795 -
Anexa 6
Tehnici de lucru combinate
Fluturele prin presare
Animale combinații
Ariciul
- 1796 -
PROIECT DIDACTIC:
„PASTELUL”
Prof. Tudor Oana Mirela

Şcoala Gimnazială Borăscu, jud. Gorj
ŞCOALA GIMNAZIALĂ BORĂSCU

PROFESOR: Tudor Oana Mirela
DATA: 23.05.2017
CLASA: a VI-a
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Opera lirică descriptivă
TITLUL LECȚIEI: Pastelul
TIPUL LECȚIEI: dobândire de noi cunoştinţe; comentarea unui text liric
SCOPUL: cultivarea receptivităţii literar – artistice a elevilor, cu referire specială asupra universului
liric al poeziei
3.1 Diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit
3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate artistică
într-un text liric
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite
4.1 Redactarea textelor cu destinaţii diverse
La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:
O1: să extragă structuri ce reprezintă imaginile artistice;
O2: să recunoască diferite figuri de stil;
O3: să identifice caracteristicile operei literare – pastel;
O4: să identifice sentimentul dominant exprimat în poezie.
a) Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, observaţia, învăţarea prin descoperire
Forme de organizare: activitatea pe grupe în alternanţă cu activitatea individuală şi activitatea
- 1797 -
frontală
b) Mijloace didactice: fişe de lucru, tabla, caietele elevilor
Resurse:
 capacităţi normale de învăţare a elevilor;
 cunoştinţele lor anterioare;
 timpul de învăţare: 50 minute.
Bibliografie:
1. Ilie Emanuela - Didactica literaturii române - Editura Polirom, Iaşi,2008 Târgu Mureş,
2006.
2. Manual de Limba română – clasa a VI-a, E. D. P, Bucureşti 2012.
3. Dobra Sofia – Ghid de limba şi literatura română pentru clasele V-VII - Editura Plus,
2004.
Demersul didactic
1. Moment organizatoric – 1 minut

Elevii îşi pregătesc materialele necesare orei de limba română.
Se asigură liniştea şi disciplina clasei pentru o bună desfăşurare a activităţii didactice.
2. Verificarea temei – 5 minute

Se verifică modul în care elevii şi-au efectuat tema dată ora trecută.
- Elevii sunt solicitaţi, prin sondaj, să citească răspunsurile, să motiveze, antrenându-se, prin
întrebări frontale, întreaga clasă.
3. Reactualizarea cunoştinţelor învăţate anterior – 7 minute

Profesorul adresează elevilor întrebări pentru verificarea însuşirii cunoştinţelor anterioare:
1. Cine este autorul poeziei „ Mărţişor”?
2. Din ce volum face parte poezia „Mărţişor”?
3. Ce vă sugerează titlul?
4. Ce anotimp este înfăţişat şi care sunt elementele, fenomenele prin care este descris?
5. Care sunt sentimentele exprimate de poet în poezia „ Mărţişor”?
4. Anunţarea subiectului lecţiei – 5 minute

Profesorul solicită elevii să rezolve un rebus scris pe flip-chart, pe a cărui verticală va reieşi
- 1798 -
titlul lecţiei: Pastelul.
5. Dirijarea învăţării - 10 minute

Elevii vor împărţiţi pe grupe şi li se vor distribui fişe de lucru cu exerciţii care vor fi
rezolvate în colaborare.
Grupa I
1. Identificaţi obiectul descrierii poetice.
2. În pastel, trăirile eului liric sunt exprimate prin intermediul imaginilor vizuale, auditive
şi motorii. Arătaţi care sunt aceste imagini artistice în poezie.
Grupa II
1. În pastel, planul terestru este îngemănat cu planul cosmic.Identifică termenii care
denumesc elemente ale planului terestru şi ale planului cosmic.
2. Selectaţi, din poezie, perechile substantiv+adjectiv şi verbele la timpul prezent.
Grupa III
1. Fiind vorba despre o operă literară, în Mărţişor majoritatea cuvintelor sunt folosite cu
sens figurat. Extrageţi din text toate figurile de stil învăţate.
Grupa IV
1. Fiind o creaţie lirică, eul liric este prezent în cadrul contemplat. Cititi cu atenţie textul şi
scoateţi în evidnţă mărcile lexico-gramaticale prin cate eul liric îl face pe cititor părtaş la
farmecul naturii.
2. Care este culoarea dominantă a peisajului? Ce sugerează ea?
6. Evaluare formativă - 10 minute

- Se sistematizează cunoştinţele referitoare la pastel, apoi elevii redactează o compunere în
care vor argumenta apartenenţa operei literare Mărţişor la specia pastel.
- Feed-back-ul are loc permanent pe parcursul conversaţiei şi se concretizează prin aprecieri
verbale făcute de profesor: E bine! Da! Exact!
7. Tema pentru acasă – 1 minut

Într-o compunere de 15-25 de rânduri, demonstraţi că opera literară Iarna de Vasile
Alecsandri este un pastel.
- 1799 -
PROIECT DIDACTIC:
„ÎNVELIŞUL DE ELECTRONI AL ATOMULUI”
Prof. Tudorache Maria

Școala Gimnazială Nr. 7 Buzău
Unitatea şcolară:
Cadru didactic:
Data:
Clasa: a VII- a
Obiectul: Chimie
Tema: Învelişul de electroni al atomului
Tipul lecţiei: comunicare ∕ însuşire de noi cunoştinţe
1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.
2. Investigarea comportării unor substanţe sau sisteme chimice.
3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând
4. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor,
în conducerea investigaţiilor şi în raportarea rezultatelor.
5. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi
asupra mediului.
1.2 clasificarea particulelor elementare, elementelor, după unul sau mai multe criterii;
2.2. formularea ipotezelor referitoare la caracteristicile structurale ale diferiţilor atomi;
3.3. rezolvarea de probleme de calcul numeric referitoare la particulele componente ale
atomulul si configuratii electronice;
4.2. folosirea terminologiei specifice chimiei în scopul denumirii elementelor chimice;
5.2. evaluarea factorilor de risc şi recunoaşterea importanţei unor specii chimice (atomi).
Obiectivul general – acumularea de noi cunoştinţe despre structura atomului, consolidarea
cunoştinţelor deja acumulate
O1 – să definească atomul, nucleul, învelişul electronic, elementul chimic, nivelul exterior;
O2 – să recunoască pe planşă părţile componente ale atomului;
- 1800 -
O3 – să enumere caracteristicile particulelor elementare;
O4 – să indice structura învelişului electronic;
O5 – să indice numărul maxim de electroni de pe un nivel energetic;
O6 – să indice structurile stabile pentru nivelul electronic exterior;
O7 – să rezolve exerciţii pe baza noţiunilor nou învăţate.
Metode și procedee folosite:
- conversația euristică;
- exercitiul;
- problematizarea;
- învățarea prin descoperire;
- modelarea;
- copacul ideilor.
Mijloace de învățământ:
- manual;
- culegere de probleme;
- planșe;
- fișe de lucru;
- tabla;
- coli și suport flipchart.
- frontal;
- pe grupe;
- individual.
Metode de evaluare:
Prin rezolvarea sarcinilor din fişa de lucru
Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor
Verificarea orală
Bibliografie:
Manual de chimie clasa a VII–a – Sanda Fătu-Ed.Corint
Culegere de probleme – Luminița Doicin
- 1801 -
SCENARIUL DIDACTIC
Metode și
Momentul Activitatea
Activitatea profesorului procedee
lecţiei elevului
didactice
1. Moment Verifică prezenţa, notează absenţele, Prezintă situaţia
organizatoric organizează clasa. prezenţei, se
pregătesc de
lecţie.
2.Captarea Se scrie pe coala de flipchart Completează pe Copacul ideilor
atenţiei cuvântul ,, ATOM” pe verticală și flipchart
apoi se cere elevilor să scrie cuvinte
care să exprime noțiuni de chimie
învățate.
3.Actualizarea Lansează câteva întrebări de Elevii răspund Conversaţia
cunoştinţelor verificare a cunoştinţelor despre întrebărilor euristică
structura nucleului. adresate de
profesor.
Identifică nucleul
şi învelişul
electronic pe
Se propune elevilor completarea planşa cu structura Conversaţia,
tabelului din anexă în grupuri de câte atomului. explicaţia,
4-5, în scopul fixării algoritmului de Completează problematizarea
determinare a particulelor elementare tabelul împreună,
şi a caracteristicilor structurale ale solicitând suportul
atomului. profesorului, în
Propune grupurilor să schimbe fişele cazul unor
completate între ele şi să verifice neînţelegeri a
corectitudinea completării lor sarcinilor propuse.
Controlează şi
corectează fişele
colegilor.
4.Anunţarea Anunţă şi notează pe tablă titlul Notează titlul Conversaţia
temei şi a lecţiei: Învelişul electronic al lecţiei.
obiectivelor atomului, precizând obiectivele
lecţiei: determinarea structurii
învelişului electronic al atomilor şi
modelarea schemelor electronice ale
atomilor.
5.Dirijarea Învelişul de electroni reprezintă Elevii definesc Conversaţia,
învăţării totalitatea electronilor care gravitează electronul şi explicaţia,
în jurul nucleului unui atom. precizează sarcina problematizarea
Electronii se deplasează cu viteze şi masa
foarte mari în jurul nucleului. electronului.
Mișcarea electronului în jurul Elevii notează în
nucleului poate fi comparată cu un caiete
nor electronic încărcat negativ.
Volumul învelişului de electroni este
mai mare comparativ cu volumul
- 1802 -
Metode și
lecţiei elevului
didactice
nucleului.
Plecând de la modelul planetar al
atomului solicită informaţii despre
mişcarea electronului. Completează
răspunsul elevilor, precizând cele
două mişcări ale electronului –
similare Pământului. Precizează
mişcarea de revoluţie şi de spin a -mişcarea
electronului. electronului are
Solicită modul de determinare a loc în jurul Modelarea
numărului de electroni. nucleului şi în
Precizează repartizarea electronilor jurul axei sale
pe 7 straturi concentrice sau nivele
energetice în funcţie de energie Precizează că nr.
notate cu cifre 1,2....7 sau cu litere de electroni se
mari K,L,M.....Q. Desenează determină
schematic repartizarea nivelelor cunoscând
energetice în funcţie de energie. numărul de ordine
Precizează definiţia noţiunii de nivel al elementului în
exterior. SP.
Precizează formula de calculare a Copiază schema
numărului maxim de electroni de pe energetică.
un strat Nmax=2n2şi solicită elevilor
determinarea fiecărei valori.
Completează schema
repartiţiei energetice a straturilor cu
numărul maxim de e-.
Obs:1.Structurile energetice ale
nivelului exterior ce conferă Calculează Învățarea prin
stabilitate atomului sunt structura 2 numărul maxim de descoperire
e- dublet şi 8 e- octet; electroni de pe
2.Un strat care conține Nmax se fiecare strat şi
numește strat complet ocupat; completează
3. Un strat care conține un nr.mai schema.
mic de e- decât Nmax se numește strat Scriu în caiete
în curs de completare; definiţiile enunţate
4. Ultimul e- care se plasează pe un de profesor.
strat se numește electron
distinctiv.
Explică algoritmul de modelare a Analizează
schemei electronice a atomului pe schema
baza exemplului din manual- schema electronică din
electronică a atomului de aluminiu. manual.
6.Fixarea Propune modelarea schemelor Modelează Modelarea
cunoştinţelor electronice pentru atomii de sodiu, schemele
fosfor şi clor. electronice
Rezolvă frontal primul exemplu cu răspunzănd la
clasa, notând pe tablă răspunsul întrebările
elevilor. dirijatoare ale
- 1803 -
Metode și
lecţiei elevului
didactice
Solicită rezolvarea independentă a profesorului.
celor două exemple, invitând doi Rezolvă individual
elevi la tablă. şi verifică
Precizează legătura dintre structura comparând cu
atomului şi poziţia elementului, schemele
subliniind că aceasta va fi studiată electronice de la
mai aprofundat lecţia viitoare. tablă.
Argumentează această relaţie pe baza
exemplelor de la tablă. Notează legătura
dintre SP şi
structura atomului.
7. Asigurarea Se fac aprecieri asupra modului Conversaţia
retenţiei şi a cum s-a desfăsurat lecția, atât
transferului asupra cunoștințelor teoretice
constatate, asupra modului
cum s-au rezolvat exercițiile
problematizate cât și asupra
disciplinei din timpul
orei.
Se notează elevii care au Elevii evaluați
fost activi în timpul lecţiei. prezintă carnetele
de elev.
Anexa
Completează tabelul următor şi stabileşte caracteristicile nucleului, ale învelişului electronic şi ale
atomului, generalizând datele din tabel.
Elemente Hidrogen Heliu Litiu Oxigen Sulf

H He Li O S
Caracteristici
Nucleul protonilor 1
Atomului Numărul ─────
neutronilor 2 16
Sarcina
+8
nucleară
Învelişul Numărul
3 16
electronic electronilor
Sarcina electrică a
învelişului electronic
Atomul atomic 2
elementului Numărul ─────
de masă 1 7 16
Sarcina
atomului
- 1804 -
INAUGURAREA RESTAURANTULUI PESCĂRESC „RAZE DE SOARE”
Prof. înv. preșcolar Tunsu Romina Claudia

Şcoala Gimnazială Terebești, jud. Satu Mare
Lucrarea de fată își propune să aducă în discuţie un scenariu al zilei al unei activităţi
integrate, nivel II-grupa mare având temă săptămânală “Lumea apelor”. Sala de grupă este
amenajată ȋn concordanță cu tema propusă, se va amenaja “un restaurant” gol, cu elemente specfice
pescărești. Întâlnirea de dimineaţă debutează cu întâlnirea de grup între copii şi educatoare:
„Dimineaţa a sosit/și la grǎdiniţǎ am venit, a început o nouă zi, bună dimineaţa, copii.” Completarea
calendarului naturii cu reperele temporale ale zilei: anotimp, ziua, data, anul. Precizarea
caracteristicilor climatice ale zilei.
Împărtăşirea cu ceilalţi: ......... ne va spune povestea „Dacǎ aş fi un peştişor...”
Activitatea de grup: Se va realiza prin intermediul unui cub. Copilul în dreptul căruia se
opreşte cubul, va denumi imaginea de pe faţa superioară a acestuia, va despǎrţi în silabe cuvȃntul şi
îl va reprezenta grafic.
Ştirea zilei: „Datoritǎ faptului cǎ oraşul nostru este situat de o parte şi de alta a rȃului Someş
şi nu avem nici un restaurant cu specific pecǎresc astǎzi va avea loc inaugurarea restaurantului
pescǎresc „Raze de soare”.
Prima activitate este cea de matematică: Domeniul Ştiinţe (Matematicǎ): “Peştişorii şi
steluţele de mare” – joc didactic. Li se va explica copiilor printr-o conversaţie că pentru a lucra într-
un restaurant e nevoie sǎ aratǎm cǎ ştim sǎ numǎrǎm, calculǎm, deoarece ne vom confrunta cu
diferite situaţii (vom avea nevoie de calcule pentru cȃntǎrirea peştelui, pentru a şti sǎ dǎm rest din
banii, pentru a şti sǎ numǎrǎm porţiile de mȃncare, etc.). Vom forma douǎ echipe în funcţie de
ecusoanele pe care le veţi alege: echipa peştişorilor şi a steluţelor. Din fiecare echipǎ va veni cȃte un
membru şi va realiza sarcina. Materiale didactice folosite: ecusoane cu peştişori şi steluţe de mare,
jetoane cifre, siluete peștișori şi steluţe de mare, probleme ilustrate matematice, roata.
Fiecare răspuns corect va fi punctat cu câte un peştişor, respectiv cȃte o steluţǎ. Câştigă
echipa cu cei mai mulţi peştişori/steluţe.
Scopul acestei activitǎţii este: Verificarea şi consolidarea numeraţiei în limitele 1-8, precum
şi a unor cunoştinţe referitoare la efectuarea unor operaţii de adunare şi de scădere, cu 1-2 unitǎţi, în
limitele 1-8 Complicarea jocului: Varianta I “Învȃrte roata” Cȃte un membru din fiecare echipǎ vine
si învȃrte roata, realizeazǎ operaţia şi spune rezultatul. Varianta II “Al câtelea peştişor lipseşte?/ A
câta steluţă de mare lipseşte?”La semnalul meu echipa peştişorilor ȋnchid ochii, iar eu voi lua unul
- 1805 -
din peştişori, din nou la semnalul meu copiii deschid ochii şi vor spune al câtelea pestişor lipseşte.
La fel se va proceda şi cu echipa steluţelor de mare. Se va repeta de 2 ori pentru fiecare echipă.
Varianta III „Rezolvăm probleme – ghicitori.” Aici au loc problemele ilustrate.
Cea de-a doua activitate este cea a jocurilor și activităţi liber alese. Voi îndrepta atenţia
copiilor asupra materialelor, precizând că azi avem o zi deosebită deoarece va avea loc inaugurarea
restaurantului pescǎresc, dar pentru care avem nevoie de diferite obiecte care duc la amenajarea
spaţiului din “restaurant”. Pe rând voi prezenta tuturor copiilor materialele şi sarcina de lucru din
fiecare sector şi îi voi îndruma să-şi aleagă sectorul dorit. La sectorul joc de masă Copiii realizează
tablouri din puzzle-uri care au ca tema lumea marina, sectorul artă la acest centru copiii vor picta
peştişori/steluţe care sunt din aluat ȋn diferite culori, precum şi sǎ decoreze prin lipire siluetele
peştilor cu diferite materiale puse la dispoziţie; sectorul bibliotecǎ: la acest sector copii vor avea de
scris (copiat) dupǎ model meniul restaurantului care va fi inaugurat.
Lucrările realizate vor fi aşezate în cadrul “restaurantului” pentru realizarea ambientalǎ a
acestuia.
Tema celei de-a treia activitate este „Micii bucǎtari”- salatǎ de icre, pastǎ de peşte domeniul
experiential: domeniul om şi societate, categoria de activitate: activitate practic gospodǎreascǎ.
Scopul activităţii: consolidarea unor deprinderi practic-gospodăreşti de a prepara unele
paste, educarea gustului estetic şi a capacităţii de a aprecia frumosul. Material didactic folosit: sare,
lamȃie, ulei, peşte ton din conservǎ, icre, mixer, unt, mǎsline, pȃine tǎiatǎ felii, linguriţe, cuţite,
şerveţele, şorţuleţe, farfurii/platouri, etc.
Captarea atenţiei se va realiza printr-o conversaţie prin care le expun copiilor cǎ la restaurant
mergem pentru a ne simţi bine, a mȃnca, iar noi mȃncare înca nu am pregǎtit. Interesul copiilor fiind
deja trezit, se anunţă tema activităţii: Astăzi veţi fi mici bucătari şi veţi pregăti „Pastǎ de peşte şi
Salatǎ de icre”; se enunţă obiectivele propuse. Se face intuirea materialului didactic şi se prezintă
modelul de realizare. O grupǎ va realiza salata de icre, iar cealaltǎ pasta de peşte. Fiecare felie de
pâine va fi unsă cu salată de icre după care va fi decorată cu măsline, gogoşari si pătrunjel. În final
veţi obţine tartine care vor fi aşezate frumos pe platou. În timp ce copiii lucrează voi pune muzică la
CD-player pentru crearea unei atmosfere cât mai destinse. Copiii vor realiza activitatea iar în acest
timp educatoarea îi va urmări dându-le indicaţii suplimentare acolo unde este nevoie sau ajutându-i
pe cei care au nevoie. Fiecare felie de pȃine decoratǎ frumos va fi aşezată pe platou. Copiii vor
alege platoul cel mai frumos motivând acest lucru.
Restaurantul fiind deja gata amenajat cu material, cu mâncare copiii sunt invitaţi după atâta
muncă şi frumuseţe în jurul nostru merită să își termine ziua cu muzică, dans, veselie, distracţie. Voi
porni muzica şi vom efectua pasi simpli de dans cu mişcari ale braţelor şi corpului. Prin ton,
mimica, gesturi voi avea în atenţie crearea bunei dispozitii şi stării de bine ale copiilor. Voi încuraja
- 1806 -
copiii pe tot parcursul activităţii.
Ziua se încheie prin muzică și veselie datorită hărniciei de care copiii grupei mari au dat
dovadă.
- 1807 -
„ACTORI ÎN CURTEA ȘCOLII”
PROGRAMĂ ȘCOLARĂ PENTRU DISCIPLINĂ OPȚIONALĂ
Prof. Tunyagi Ozana

Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Cluj
Disciplina opţională Actori în curtea școlii este un opţional la nivelul mai multor arii
curriculare şi se poate constitui ca un antrenament formativ al capacităţii de comunicare, utilizând
de această dată limbajul specific artei dramatice. Programa școlară pentru Actori în curtea școlii se
adresează elevilor din claselor primare.
Iniţierea copiilor în procesul de creaţie teatrală le oferă posibilitatea de a-şi manifesta
creativitatea, personalitatea, preferinţele, exprimarea liberă, pregătindu-i să-şi formeze obişnuinţa
de a lua atitudine faţă de ceea ce se întâmplă în jurul lor.
Prin teatru, elevii îşi exersează lectura, memoria, capacitatea de comunicare orală, de
adaptare la atmosfera specifică a unor astfel de situaţii. Copilul implicat într-o astfel de activitate va
reuşi mai uşor să-şi învingă inhibiţiile,emoţiile, să se manifeste spontan şi dezinvolt, să se integreze
într-un grup.Totodată, elevii îşi pot lărgi orizontul de cunoştinţe în domeniile limbă și literatură
română, educaţie muzicală, educaţie artistico-plastică, educaţie tehnologică, istorie, educație fizică.
Desigur că cel mai mare avantaj este integrarea tuturor elevilor în organizarea unor activităţi
de ordin educativ, care să permită tuturor elevilor să se manifeste sub aspect cultural, oferindu-i
elevului şansa liberă spre vocaţia multidimensională. Un alt puncte forte este accesul egal la șanse
pentru elevi, mai ales pentru cei care dintr-un motiv sau altul nu au şansa de a se manifesta pe
tărâmul artelor vocaționale.
Obiectivul transdisciplinar al programei implică, astfel, dezvoltarea capacităţii de a
comunica a elevilor în diverse medii și situații, folosind limbaje specifice artei dramatice.
Mai precis, obiectivele cadru se referă la:
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a anui mesaj oral sau scris,
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi rostire expresivă,
3. Dezvoltarea capacităţii de sinteză a cunoştinţelor acumulate la alte discipline şi utilizarea
lor în cadrul orelor de teatru,
4. Dezvoltarea abilităților de a analiza critic un spectacol de teatru,
5. Dezvoltarea spiritului de echipă.
Metodele utilizate în cadrul activităților la clasă vor include: problematizarea, improvizația
scenică, jocul dramatic, jocul de rol, dramatizarea, proiectul de grup, teatrul-forum, scriere creativă,
- 1808 -
dezbatere.
Obiectivele de referință includ pentru obiectivul cadru 1, ca elevii: să înţeleagă semnificaţia
globală a mesajului textului dramatic; să identifice caracteristici fizice și morale ale personajelor; să
își exprime opiniile personale cu privire la spectacaolele audiate/vizionate și la mesajul operelor de
artă.
Obiectivele de referință includ pentru obiectivul cadru 2, ca elevii: să emită corect sunetele
prin exerciţii de control asupra respiraţiei și exerciții de dicție; să emită cuvinte astfel încât să redea
o stare emoțională, să își îmbunătățească memoria de lucru prin formular și repetarea de texte
dramatice, să își adapteze vorbirea în funcție de partenerul de joc și de personalul interpretat.
Obiectivele de referință includ pentru obiectivul cadru 3, ca elevii: să utilizeze cunoştinţele
asimilate orele de limba româna, în dramatizări literare studiate sau citite, jocuri de rol, să utilizeze
cunoştinţele de geometrie în realizarea unor elemente de decor, să aplice cunoştinţele muzicale la
activităţile teatrale (interpretare vocală, înălţimea şi durata sunetelor), să aplice cunoștințele
achiziționale în cadrul orelor de educație fizică la activitățile teatrale care necesită mișcare scenică.
Obiectivele de referință includ pentru obiectivul cadru 4, ca elevii: să cunoască elementele
constitutive ale unui spectacol de teatru; să participe la montarea unui spectacol de teatru,
asumându-și roluri specifice de: actor, dramaturg, regizor, scenograf, costumier; să analizeze critic
spectacolele de teatru vizionate sau audiate.
Obiectivele de referință includ pentru obiectivul cadru 5, ca elevii: să manifeste cooperare,
iniţiativă şi disponibilitate faţă de partenerul de joc; să participe în echipe de lucru la activităţi în
grup de realizare a componentelor recuzitei; să-şi asume diferite roluri în cadrul echipei; să
împărtăşească cu echipa satisfacţia prilejuită de interpretarea spectacolului de teatru în fața
publicului.
Conținuturile învățării în cadrul programei Actori în curtea școlii vizează:
1. Dezvoltarea capacităţii de comunicare (având în vedere aspecte precum, comunicarea
orală, componentele actului de comunicare, factorii perturbatori ai comunicării, formulaarea
mesajului, comunicarea verbală și nonverbală, construirea de dialoguri în situaţii concrete - în
familie, la şcoală, în mijloacele de transport, la teatru).
2. Lumea teatrului (având în vedere aspecte precum: vizionarea de spectacole, vizitarea şi
cunoaşterea unei instituţii specializate, întâlniri cu actori, autori de piese pentru copii).
3. Confecţionarea recuzitei (având în vedere aspecte precum: crearea şi cofecţionarea
decorurilor, crearea costumelor și a măștilor, confecționarea personajelor).
4. Noţiuni de artă dramatică (având în vedere aspecte precum: mişcare scenică, vorbire
scenică, exerciţii de dicţie, respiraţie, expresivitate, atenţie scenică și relaționarea cu partenerii de
joc).
- 1809 -
5. Scriere dramatică creativă (având în vedere aspecte precum: jocuri de rol, improvizaţie,
mimică, pantomimă, monologuri/dialoguri pornind de la o temă dată).
6. Elemente de regie tehnică și artistică (având în vedere aspecte precum: realizarea
momentelor artistice, lectura pe roluri, analiza personajelor, repetiţii “de text”, “de mişcare”,
montarea decorurilor, stabilirea fondului muzical, promovarea spectacolului, crearea caietului de
sală a spectacolului).
Modalitățile de evaluare includ, pentru fiecare obiectiv de referință menționat: observaţia
sistematică a elevilor, probe practice, autoevaluarea, portofoliul.
Programa școlară Actori în curtea școlară cuprinde 36 de activități programate săptămânal,
pe parcursul anului școlar, din care amintim: activități de lectură critică de texte dramatice, activități
de dramatizare a textelor epice și lirice, activități de analiză de personaj, activități de creare de
costume și măști și de creare a propriilor texte dramatice, activități de repetare și montare a
spectacolului de teatru, activități de confecționare a propriilor personaje pentru teatru de păpuși,
activități de mimă și de improvizație pe teme date, vizionarea și audierea de spectacole de teatru,
activități de dezvoltare a limbajului, a dicției și a memoriei, exerciţii de construire corectă a unor
replici adecvate ca răspuns la înţelegerea mesajului interlocutorului, prezentarea unor momente
teatrale construite/spectacole de teatru publicului invitat la final de semestru școlar.
Bibliografie:
Comănici Ana Letiţia, Comănici Nicolae, Teatrul pentru copii, Editura Aramis, București,
2008
Wohl Eugen, Eroi, bufoni și măști în curtea școlii, Editura Casa Cărții de știință, Cluj-
Napoca, 2007.
- 1810 -
„AZI E ZI DE ȘEZĂTOARE”
Prof. înv. primar Turcu Maria-Claudia

Motto: „Folclorul nostru… nu numai că este sublim, dar te face să înţelegi totul. E mai
savant decât toată muzica aşa-zis savantă. Şi asta într-un fel cu totul inconştient. E mai melodic
decât orice melodie, dar asta fără să vrea. E duios, ironic, trist, vesel şi grav”.
George Enescu
DATA: 16 martie 2017

ŞCOALA GIMNAZIALĂ IERNUT
PROPUNĂTOR: prof. înv. primar Turcu Maria-Claudia
SUBIECTUL: Tradiții și obiceiuri
MIJLOC DE REALIZARE: Șezătoare, elemente de transdisciplinaritate
OBIECTIVE FUNDAMENTALE:
- consolidarea cunoştinţelor despre tradiţii şi obiceiuri transmise din străbuni;
- dezvoltarea dragostei pentru arta populară;
- educarea capacităţii de expresivitate afectivă şi motrică, facială şi corporală prin raportare la
versuri şi muzică adecvată;
- formarea unei ţinute corecte, exprimarea stilului motric propriu de mişcare artistică;
- cultivarea unor aptitudini artistice;
- dezvoltarea unor calităţi morale (seriozitate, putere de exteriorizare a unor trăiri afective,
perseverenţă).
- 1811 -
- sǎ desfășoare activități specifice șezătorii (cusături, pictat linguri de lemn, confecționare păpuși
din fire textile, desen „românaș și româncuță”, decorare farfurii cu motive populare);
- să prezinte costumele populare din diferite zone ale țării;
- sǎ intoneze cântece cunoscute, respectând linia melodică;
- sǎ prezinte produsul finit și modul de realizare;
- să se mişte armonios, îmbinând mişcări şi elemente sonore, în concordanţă cu ceilalţi şi în ritmul
melodiei (diferite dansuri populare).
TIPUL DE STRATEGIE DIDACTICĂ: consolidare integrată în şezătoare;
METODE ȘI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, observaţia, jocul de rol, activitatea practică,
„Turul galeriei”;
FORME DE ORGANIZARE: în echipă, în perechi și individual;
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT:
- decor specific şezătoarei, costume populare;
- ac şi aţă colorată, etamină (pentru cusături);
- fire textile (pentru realizarea păpuşilor);
- linguri de lemn, carioci (pentru ornarea lingurilor de lemn cu motive populare);
- foi de desen pentru „românaș și româncuță”, acuarele, pensule;
- farfurii din carton, carioci (pentru ornare).
MOMEN-
CONȚINUTURILE STRATEGII EVALU-
TELE
ÎNVĂȚĂRII DIDACTICE ARE
LECȚIEI
1. ORGANIZAREA PENTRU ŞEZĂTOARE:
Moment Clasa va fi decorată cu obiecte artizanale, de
organiza- factură ţărănească: oale, căni din lut, linguri din lemn,
toric ştergare etc., totul pentru a crea o atmosfera specifică
şezătorii de la sate.
Ținuta oaspeților va fi costumul popular, iar
„gazdele” îi vor întâmpina la ușă, având în mâini o
tavă cu pâine și sare, după datina străbună.
„Oaspeții” se vor așeza câte patru la cele cinci
mese aranjate în formă de semicerc, formând cinci
echipe.
2. DESCHIDEREA ŞEZĂTORII: Joc de rol
Captarea „Dragi musafiri, bine-ați venit cu mic cu mare la
atenţiei această șezătoare! Ne-am adunat aici, în aceste prime
zile de primăvară, pentru a sărbători începutul muncii
la ogoare, și, ca să nu pierdem vremea de pomană, să
- 1812 -
MOMEN-
TELE
LECȚIEI
lucrăm, să ne veselim și să povestim despre
primăvară, căci până la iarnă nu ne mai întâlnim.
Vorba aceea:
Ne-am gândit să-mpodobim
Cât mai bine clasa noastră
Să vedeţi cât vă iubim
Poftiţi la şezătoarea noastră!”
3. Anunţa- „Fiincă azi e sărbătoare Joc de rol
rea Şi cu toţii aţi venit, Conversația
subiectu- Am să-ncep cu-o ghicitoare:
lui temei Ce este o şezătoare?
Cine ştie, mâna sus
Să vedem ce-aveţi de spus!”
„Oaspeții” își spun fiecare părerea.
4. „Gazdele” concluzionează: Joc de rol Evaluare
Dirijarea „Orice zi de şezătoare frontală
învăţării E un fel de sărbătoare
Când prietenii se-adună
Şi muncesc cu voie bună.
Treaba lor cu toţi şi-o fac,
Dar nici din gură nu tac.
Basme, glume, ghicitori
Se spun pe la şezători.
Acum ştie fiecare
Ce este o şezătoare?
Obicei vechi, aşezat
Şi de treabă, şi de sfat.
Fiecare ne-aşezăm
Şi de lucru ne-apucăm!
Noi cu toţii ne-adunăm,
Desenăm, lucrăm, pictăm.
Vremea trece cu folos,
Chiar de-i timp urât, ploios.”
Sub atenta îndrumare a „gazdelor”, fiecare echipă Explicația Evaluare
are de realizat obiecte diferite: cusături pe etamină, Activitatea indivi-
păpuşi din fire textile, linguri de lemn-ornare, practică duală
„românaș și româncuță”-desen, farfurii- ornare cu Conversația Evaluare
motive populare. Observația frontală
În timp ce se lucrează, „gazdele” îşi prezintă
costumele populare cu care sunt îmbrăcate, apoi zic:
„- Dacă…nu-i cu supărare,
Hai să zicem o cântare! Joc de rol Evaluare
O cântare românească, indivi-
Cine-o cântă, să trăiască!” duală
„Oaspeții” vor cânta cântece populare din zona
noastră sau din diferite zone ale țării.
„Gazdele” vor spune:
„Foaie verde bob năut,
Timpule, iute-ai trecut!
- 1813 -
MOMEN-
TELE
LECȚIEI
Cu mult drag noi am muncit,
Şezătoarea am sfârşit.”
Apoi invită „oaspeții” la joc. Se va juca „Țăranul e
pe câmp”, „Hora”, „Învârtita”, „Fecioreasca”,
„Alunelul” și se va învăța jocul „Ghimpele”.
5. Feed- Un reprezentant al fiecărei echipei va pune la „Turul Evaluarea
back-ul expoziție lucrările colegilor și va prezenta modul de galeriei” indivi-
realizare al acestora. duală
6. ÎNCHEIEREA ŞEZĂTORII: Joc de rol Aprecieri
Încheierea „Ziua bună, şi-am plecat verbale
activităţii Noi aici v-am prezentat
Obiceiul vechi din sat
Ce străbunii l-au lăsat.
L-au lăsat cu jurământ,
Să iubim acest pământ.
Să iubim neamul şi glia,
Ţara noastră, România!”
„Gazdele” mulțumesc „oaspeților” pentru hărnicia
cu care au muncit, pentru atmosfera caldă și
prietenoasă în care s-a desfășurat șezătoarea și îi
poftesc la o masă tradițională. Li se dau diplome de
românaș și româncuță.
- 1814 -
UTILIZAREA METODELOR INTERACTIVE
ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ
Prof. Turean Mihaela

Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu” Cluj-Napoca +
Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” Câmpia Turzii, jud. Cluj
PROIECT DE LECŢIE
PROFESOR: TUREAN MIHAELA

CLASA: a VI- a
DISCIPLINA: GEOGRAFIA CONTINENTELOR – EUROPA
SUBIECTUL: FRANŢA
TIPUL LECŢIEI: de evaluare orală şi dobândire de noi cunoştinţe.
SCOPUL LECŢIEI:
 Însuşirea principalelor aspecte ce definesc specificul geografic al Franţei.
 Valorificarea cunoştinţelor anterioare ale elevilor în vederea optimizării
învăţării.
1. Utilizarea limbajului specific în prezentarea şi explicarea realităţii geografice.
2. Utilizarea corectă a numelor proprii şi a termenilor în limbile străine.
4. Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic şi grafic.
7. Dobândirea unor deprinderi şi tehnici de lucru pentru pregătirea permanentă.
1.1. Precizarea, în cuvinte proprii a sensului termenilor geografici de bază.
4.1. Identificarea principalelor elemente naturale şi socio-economice reprezentate pe un suport
cartografic.
4.3. Poziţionarea corectă a elementelor geografice pe reprezentările cartografice specifice.
7.5. Ordonarea elementelor, fenomenelor şi proceselor folosind diferite criterii de clasificare:
cantitative, calitative şi teritoriale.
7.8. Descrierea elementelor, fenomenelor şi proceselor observate (direct sau indirect).
- 1815 -
COMPETENŢE DERIVATE:
1. localizarea pe hartă a Franţei, precizând ţările vecine, mările şi oceanul la care are
deschidere.
2. identificarea şi caracterizarea formelor de relief specifice Franţei.
3. identificarea şi localizarea tipurilor de climă din Franţa.
4. identificarea şi localizarea principalelor fluvii ce străbat Franţa.
5. identificarea principalele trăsături ale vegetaţiei.
6. caracterizare populaţiei, oraşelor şi a economia Franţei.
 METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristică, explicaţia, observaţia, problematizarea,
mozaicul, expunerea, lucrul cu harta şi manualul, eseul de cinci minute.
 MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Harta fizică şi resursele Europei, manualul, fişe de lucru,
calculatorul, videoproiectorul.
FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII ELEVILOR: individuală, pe grupe, şi frontală.
I. MOMENT ORGANIZATORIC
 Salutul. Prezenţa. Se pregătesc elevii pentru lecţie asigurându-se atmosfera propice
desfăşurării activităţii didactice.
II. VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR ANTERIOARE.

 Se adresează frontal elevilor, întrebări privind Specificul geografic al Europei Vestice.
III. CAPTAREA ATENŢIEI - se va face cu ajutorul videoproiectorului (o călătorie în imagini prin

Europa, elevii trebuind să ghicească ce reprezintă ultima imagine prezentată în slide – respectiv un
simbol al Franţei).
IV. DOBÂNDIREA NOILOR CUNOŞTINŢE.

 Anunţarea titlului noii lecţii „FRANŢA” şi a obiectivelor operaţionale. Elevii îşi
notează titlul şi ascultă obiectivele operaţionale.
 Constituirea grupurilor „ casă”: Se formează trei grupuri „casă” din câte cinci membrii.
 Activitatea în grupurile „casă”: Subiectul lecţiei este Franţa. Fiecare va trebui să învăţaţi
- 1816 -
toată lecţia, dar veţi deveni expert într-una din părţile ei, pe care o veţi preda celorlalţi. Citiţi
integral textul lecţiei în timp de cinci minute. Fiecare membru al grupurilor primeşte o altă
fişă de expert, conform numărului pe care îl are. Aceste fişe cuprind întrebări care vă vor
ghida în lectura textului. Acordaţi atenţie mai mare fragmentelor în care se află răspunsurile
la întrebările de pe fişa individuală de viitor expert. Cei care terminaţi mai repede, scrieţi
răspunsurile la întrebări.
 Activitatea în grupurile de experţi: Toţi elevii care aveţi acelaşi număr ocupaţi loc la
aceeaşi masă. Aveţi la dispoziţie zece minute pentru discutarea întrebărilor şi pentru a stabili
răspunsurile.
 Activitatea în grupurile „casă”: Reveniţi în grupurile „ casă”. Fiecare expert va prezenta în
timp de maximum 5 minute ce a învăţat în grupul de experţi. Expertul va adresa colegilor
întrebări care au fost discutate în grupul de experţi sau întrebări proprii. Se va utiliza pentru
fiecare subpunct al lecţiei o prezentare Power Point - Franţa.
 Organizarea informaţiilor: profesorul va elabora schema pe tablă cu ajutorul elevilor.
V. FIXAREA NOILOR CUNOŞTINŢE - pe baza schiţei de pe tablă
VI. ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE

 Apreciez participarea elevilor la lecţie, fac observaţii şi recomandări, notez elevii care s-au
remarcat în timpul activităţii.
SCHIŢA PE TABLĂ
FRANŢA
I. Poziţia geografică
1. Localizare – în Europa Atlantică (Vestică)
2. Vecini: N- M. Mânecii
NE- Belgia, Luxemburg.
E- Germania, Elveţia, Italia
S- Monaco, M. Mediterană, Andorra, Spania.
V- Oc. Atlantic
II. CADRUL NATURAL
1. Relieful- altitudinile scad treptat spre N şi V.
- în vest- câmpii (Bazinul Parisului, Câmpia Loirei, Bazinul Aquitanian)
- în centru- Masivul Central
- 1817 -
- în sud şi est – munţi tineri - M-ţii Pirinei, M-ţii Alpi, M-ţii Jura
- vf. Mont Blanc 4807m
- în est şi nord-est – relief vechi- M-ţii Vosgi, Pod. Ardeni.
2. Clima- temperat-oceanică, temperat-continentală de tranziţie, mediteraneană, alpină
3. Apele - Loire, Sena, Garonne, Ron, Rin.
4. Vegetaţia- vegetaţie de landă, păduri de foioase, păduri de conifere, gariga şi maquis.
III. Populaţia şi oraşele
1.Populaţia- 57,8 milioane locuitori
- densitate medie: 105 loc/km2
- 75% populaţie urbană
2. Oraşele- Paris (capitala), Lyon, Marsilia, Lille, Bordeaux, Nisa, Nantes, Toulouse, Le Havre.
IV. Economia- foarte dezvoltată (locul 2 în Europa).
1. Resursele subsolului- aluminiu, fier, cărbuni superiori, gaze naturale.
2. Industria- energiei electrice, siderurgică, constructoare de maşini, chimică, textilă, alimentară.
3.Agricultura- cea mai importantă ţară agricolă din Europa.
- grâu, porumb, orz, sfeclă-de-zahăr, floarea-soarelui, viţă-de-vie, pomi fructiferi,
legume.
- vaci, oi, porci.
4. Transporturile- cele mai utilizate sunt cele feroviare şi rutiere.
5. Turismul- locul 3 în lume (după Spania şi Italia).
FIŞA DE EXPERT 1
I. POZIŢIA GEOGRAFICĂ
 Ce paralelă importantă străbate Franţa?
 Ce alte ţări europene sunt traversate de această paralelă?
 La ce mări şi ocean are ieşire Franţa?
 Care sunt cele mai importante peninsule şi golfuri?
 Care sunt vecinii Franţei?
FIŞA DE EXPERT 2
II. CADRUL NATURAL

1.Relieful
 Ce forme de relief ocupă cea mai mare suprafaţă a acestei ţări?
- 1818 -
 În care parte a Franţei sunt situate câmpiile? Identificaţi pe hartă câmpiile din Franţa!
 Ce unitate de relief ocupă partea centrală a acestei ţări?
 Cum se numesc munţii din sudul Franţei?
 Care sunt munţii tineri din estul Franţei? Unde este altitudinea maximă în aceşti munţi?
 Ce unităţi de relief sunt în estul şi nord-estul Franţei?
FIŞA DE EXPERT 3
II. CADRUL NATURAL

2. Clima
 În ce zonă de climă se încadrează Franţa?
 Care sunt tipurile de climă specifice acestei ţări? Caracterizează-le!
3. Apele
 Care sunt principalele fluvii care străbat Franţa?
 Care dintre acestea străbat Parisul?
 Unde se varsă aceste fluvii?
4. Vegetaţia
 Care sunt tipurile de vegetaţie specifice acestei ţări?
FIŞA DE EXPERT 4
III. POPULAŢIA ŞI ORAŞELE

1. Populaţia
 Câţi locuitori are Franţa?
 Ce ţară din Europa Vestică are aproximativ acelaşi număr de locuitori?
 Ce densitate are populaţia Franţei?
 De ce densitatea medie a populaţiei este mai mică decât cea a Marii Britanii?
 Identificaţi pe harta de la pag. 104 cele mai bine populate regiuni ale Franţei!
 Cât reprezintă populaţia urbană a Franţei?
2. Oraşe
 Care este capitala Franţei?
 Identificaţi din imaginile din manual principalele obiective turistice din Paris!
 Ce alte mari oraşe sunt în Franţa?
- 1819 -
FIŞA DE EXPERT 5
IV. ECONOMIA
1) Resursele subsolului
 Identificaţi cele mai importante resurse de subsol!
 Ce fel de energie folosesc centralele electrice?
2) Industria
 Care sunt cele mai importante ramuri ale industriei din Franţa?
3) Agricultura
 Ce plante se cultivă în Franţa?
 Ce animale se cresc?
4) Transporturile
 Identificaţi cele mai importante porturi!
 Identificaţi cele mai importante aeroporturi!
- 1820 -
PROGRAMA OPȚIONAL – CERC CHIMIE EXPERIMENTALĂ
Prof. Țolea Nicoleta

Clubul Copiilor Câmpulung, jud. Argeș
I. ARGUMENT
Codul sănătăţii de la Salerno, creat de continuatorii lui Hipocrat, sfătuieşte pe oricare
din adepţii săi următoarele: “Recurgeţi la trei medici: o dispoziţie veselă, o fire calmă şi o
alimentaţie moderată.”
Educarea tinerilor în formarea unui stil de viaţă echilibrat, prin implicarea activă în
transferul de informaţii şi de competenţe care relaţionează activitatea şcolară şi viaţa cotidiană.
“Dacă am compara organismul uman cu un motor cu combustie internă şi am considera
vitaminele ca fiind bujiile acestuia, atunci ne-am putea face o idee despre felul în care acţionează
aceste uimitoare substanţe nutritive.”
(Earl Mindell – “Biblia vitaminelor”)
Cursul va urmări:
– conştientizarea elevilor de legătura existentă între chimie – alimentaţie – comportament
adecvat în promovarea sănătăţii;
– cunoaşterea elementelor chimice, a substanţelor chimice esenţiale şi a importanţei lor în
organismul uman;
– cunoaşterea resurselor naturale, a modului de obţinere a diferitelor produse, precum şi a
modului de procurare a produselor alimentare utile în menţinerea unui organism sănătos;
– formarea şi dezvoltarea unui comportament adecvat, care să asigure tinerilor o dezvoltare
fizică, morală şi socială corespunzătoare vieţii actuale.
II. COMPETENȚE GENERALE

1.- Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.
2.- Investigarea comportării unor substanţe sau sisteme chimice.
3.- Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând
4.- Comunicarea înţelegerii conceptelor în efectuarea de experimente, în formularea
explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea rezultatelor.
5.- Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei
- 1821 -
persoane şi asupra mediului.
6.- Recunoasterea, definirea şi utilizarea unor concepte specifice chimiei, biologiei şi altor
ştiinţe cu impact în viaţa cotidiană.
7.- Dezvoltarea capacităţii de comunicare, folosind informaţii din domeniul ştiinţelor naturii.
8.- Dezvoltarea capacităţii de observare / investigare şi de formare a deprinderilor de viaţă
echilibrată, sănătoasă, prin folosirea unor instrumente şi procedee adecvate.
9.- Dezvoltarea interesului şi al comportamentului favorabil pentru interpretarea
fenomenelor din natură, în realizarea unui mediu propice sănătăţii omului.
10.- Formarea şi dezvoltarea unei atitudini critice faţă de o selecţie a bunurilor de consum şi
a serviciilor, pentru menţinerea şi promovarea sănătăţii.
III. VALORI SI ATITUDINI

– Respect pentru adevăr şi rigurozitate;
– Încredere în adevărurile ştiinţifice şi în aprecierea critică a limitelor acestora;
– Disponibilitate de ameliorare a propriei performanţe;
– Iniţiativă personală;
– Interes şi curiozitate;
– Spirit critic şi autocritic;
– Disponibilitate de a considera ipotezele ca idei ce trebuie testate;
– Disponibilitate de a nu trage imediat concluzii;
– Disponibilitate de a avea o viziune neinfluenţată de convingerile personale;
– Scepticism faţă de generalizări care nu sunt bazate pe observaţii verificabile/ repetabile;
– Disponibilitate de a-şi modifica punctele de vedere atunci când sunt prezentate fapte noi;
– Manifestare creativă;
– Deschidere şi dispoziţie de a asculta părerile celorlalţi;
– Toleranţă pentru opiniile celorlalţi;
– Dorinţă de informare şi afirmare;
– Interes şi respect pentru ceilalţi;
– Respect faţă de argumentaţia ştiinţifică;
– Interes pentru explorarea diferitelor modalităţi de comunicare, inclusiv pentru cele furnizate
de TIC;
– Aprecierea critică a raportului între beneficii şi efectele indezirabile ale aplicării
tehnologiilor;
– Grija faţă de propria persoană, faţă de ceilalţi şi faţă de mediu.
- 1822 -
A. NIVEL: ÎNCEPĂTORI
COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI
1. EXPLICAREA UNOR FENOMENE, PROCESE, PROCEDEE ÎNTÂLNITE ÎN VIAŢA
DE ZI CU ZI.
Competențe specifice Conținuturi

1.0. Să aplice regulile de protecţie în timpul 1.Prezentarea ofertei manageriale a
desfăşurării experienţelor. cercului.
2.Organizarea grupelor.
3.Măsuri de protecția muncii si P.S.I.

1.1. Să diferenţieze fenomenele fizice de 4.Aparatura și ustensilele de laborator.
fenomenele chimice, proprietăţile fizice de
proprietăţile chimice, substanţele pure de amestecuri 5.Măsurări.
de substanţe etc.
6.Substanțe în stare solida.
1.2. Să utilizeze aparatura şi echipamentele de
laborator, tehnologii informatice pentru a studia 7.Operații de bază în laboratorul de
proprietăţile şi transformările substanţelor chimice chimie.
etc.
8.Amestec și combinație.
9.Efecte termice în reacțiile chimice.

1.3. Să rezolve probleme de calcul numeric 10.Substanțe in stare solidă.
referitoare la concentraţia în procente de masă a
soluţiilor. 11.Substanțe în stare lichidă.
1.4. Să identifice metodele de separare a unui

amestec în funcţie de natura acestuia.
1.5. Să aplice normele de protecţie personală în

laboratorul de chimie şi de protecţie a mediului.
2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE COMUNICARE, FOLOSIND INFORMAŢII DIN

DOMENIUL ŞTIINŢELOR NATURII.

2.1. Să utilizeze sursele informaţionale furnizate de 1.Vitamine.
profesor pentru definirea fenomenelor, legilor, etc.
2.Farmacia naturii. Plantele medicinale.
3.Proteine.Identificarea proteinelor din ou

si lapte.
- 1823 -
2.2. Să sintetizeze informaţiile obţinute, elaborând 4.Obținerea amidonului.
tabele şi scheme sintetizatoare.
2.3. Să redea în limbaj propriu anumite informaţii 5.Prepararea săpunului.
aflate din mass-media.
3. DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE OBSERVARE SAU INVESTIGARE ȘI DE

FORMARE A DEPRINDERILOR DE VIAȚĂ ECHILIBRATĂ, SĂNĂTOASĂ FOLOSIND
INSTRUMENTE ADECVATE.

3.1. Să utilizeze mijloace şi metode adecvate 1.Generalități. Cadru legislativ. Apa
observării/investigării. potabilă, determinări organoleptice.
2.Carnea și preparatele din carne.

3.2. Să înregistreze datele, observaţiile obţinute în 3.Laptele și produsele din lapte.
activităţile de investigare integrandu-le în structuri
logice. 4.Mierea și zahărul.
3.3. Să realizeze evaluări ale rezultatelor obţinute 5.Făina și produsele de panificație.

experimental, formulând concluzii generalizatoare.
4. DEZVOLTAREA INTERESULUI PENTRU INTERPRETAREA FENOMENELOR DIN

NATURĂ, PENTRU REALIZAREA UNUI MEDIU ECHILIBRAT ȘI PROPICE
SĂNĂTĂȚII.

4.1. Să identifice impactul activităţii omului asupra 12.Acizi. Cercetarea acidității. Cercetarea
mediului, analizând situaţii, imagini, evenimente. bazicității.
4.2. Să-şi exprime grija şi atenţia faţă de sănătatea
proprie, faţă de mediul de viaţă.
4.3. Să-şi demonstreze imaginaţia şi curiozitatea

ştiinţifică.
IV. SUGESTII METODOLOGICE

– interpretarea fenomenelor fizice şi chimice, în scopul diferenţierii acestora;
– prepararea unei soluţii;
– experimentarea unor reacţii chimice de tipuri diferite;
- 1824 -
– separarea amestecurilor prin decantare, filtrare, cristalizare si distilare;
– organizarea datelor referitoare la reacţii chimice, sub formă de fişe de observaţii, tabele,
grafice etc.;
– conducerea unei investigaţii pe tema diluării/ concentrării soluţiilor etc.;
– exerciţii de interpretare a datelor prezentate sub formă de tabele, grafice, diagrame
– conducerea unei investigaţii pe tema diluării/ concentrării soluţiilor etc.;
– exerciţii de interpretare a datelor prezentate sub formă de tabele, grafice, diagrame etc.;
– rezolvare de probleme referitoare la concentraţia în procente de masă a soluţiilor;
– întocmirea de referate vizând importanţa chimiei ca ştiinţă a naturii;
– comunicarea, sub formă scrisă/ orală, a informaţiilor, privind aplicaţiile practice ale unor
soluţii şi reacţii chimice;
– organizarea unui atelier de lucru pe teme care vizează degradarea mediului înconjurător;
– identificarea factorilor de risc rezultaţi în urma aplicării în practică a unor reacţii chimice.
– verificarea legii conservării masei;
– organizarea unor ateliere de lucru pe tema studierii acţiunii a unor substanţe asupra
organismului uman şi mediului, a factorilor care determină coroziunea etc.;
– comunicarea scrisă sau orală, în cadrul grupului, a informaţiilor referitoare la aplicaţiile
practice ale substanţelor studiate etc.
V. MODALITĂȚI DE EVALUARE
– observare directă;
– examinarea orală;
– aprecierea făcută de: elev, alt elev, alţi elevi, profesor;
– convorbiri;
– observarea şi aprecierea verbală;
– fişă individuală;
– experimentul de laborator;
– discuţii la nivelul clasei;
– studiul de caz;
– referat;
– eseu;
– portofoliul, postere, etc.
BIBLIOGRAFIE
1. Jerghiuţă S. şi colaboratorii – Chimia şi viaţa – Editura Document, Iaşi, 1997
- 1825 -
2. E. Felszeghy, A. Abraham – Biochimie, Bucureşti 1972
3. G. Mihăescu – Fructele în alimentaţie, bioterapie şi cosmetică, Editura Ceres, Bucureşti
1992
4. E. Mindell – Biblia vitaminelor, Editura Elit
5. G. Neamţu, Gh. Cîmpeanu – Biochimie vegetală, editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti 1993
6. N. Tomescu, N. Drăgan, E. Meiroşu – Om–sănătate–protecţia consumatorului, Editura
LVS Crepuscul, Prahova 2000
7. A. Sever Banciu, D. Ciacoi Dimitriu – Descoperiri epocale în biochimie, Editura
Albatros, Bucureşti 1990.
8. Manuale de chimie, fizică, biologie şi biochimie.
- 1826 -
„DĂRUIEȘTE UN CRĂCIUN!”
PROIECT DE VOLUNTARIAT
Prof. Ţuglea Petrina

Tipul de proiect: local

DURATA CONCURSULUI: noiembrie - decembrie 2017
Organizator: Şcoala Gimnazială Nr. 1 Blăgeşti, Bacău
LOCUL DESFASURARII MINIPROIECTULUI: Comuna Blăgeşti
DOMENIUL ÎN CARE SE ÎNCADREAZĂ CONCURSUL: proiect de voluntariat, cultural
artistic – folclor, obiceiuri
Parteneri:
 Şcoala Gimnazială Nr. 1 Blăgeşti, jud. Bacău
 Biserica “Sfânta Cuv. Paraschiva” Blăgeşti, jud. Bacău
Coordonator proiect: Prof. de religie Petrina Tuglea
Echipa de lucru:
 Director, prof. Florentina Buruiană
 Coordonatori: Prof. Petrina Tuglea
Pr. Paroh Teacă Vasile
 Colaborator, consilier educativ, prof. Banu Ana-Maria
 elevii voluntari
BENEFICIARII PROIECTULUI:
Grup ţintă: În comuna nostra, există câteva cazuri de bătrâni bolnavi și singuri, însa, ca beneficiari
ai acestui proiect dorim a fi 15 văduve bătrâne. Trăiesc numai din mila credinciosilor, drept pentru
care, din fondurile obținute în urma acestui miniproiect, copiii, din grupa de cateheză, doresc să le
cumpere alimente și produse de curățenie.
Beneficiari:
 Direcţi: elevii, cadrele didactice, părinţi
 Indirecţi: şcoala, biserica, comunitatea.
- 1827 -
RESURSE:
 umane: pr. paroh, cadre didactice, 21 elevi voluntari, 15 văduve bătrâne
 de timp: noiembrie - decembrie 2017
 materiale si financiare: pr. Paroh Teacă Vasile împreună cu buni credincioși ai parohiei au
făcut donații în bani pentru cumpărarea de produse alimentare (faina, zahar, ulei, suc,
dulciuri, etc.).
SCOPUL proiectului:
Încurajarea activităţii de voluntariat prin intermediul căreia participanţii vor reuşi să-şi
descopere abilităţile, competenţele personale, devenind cetăţeni informaţi şi devotaţi solidarităţii
umane.
OBIECTIVE
(1) Obiective generale:
 încurajarea elevilor pentru a se dedica activităţilor desfăşurate cu persoane aflate în
dificultate;
 realizarea incluziunii şi implicării persoanelor aflate în dificultate, prin angajarea tuturor
celor interesaţi într-un program educaţional de activităţi ce promovează intens integrarea
socială;
(2) Obiective specifice:
 să înţeleagă că în jurul nostru sunt oameni care au nevoie atât de sprijin material, cât şi
afectiv;
 să conştientizeze necesitatea ajutorării celor aflaţi în situaţii de dificultate;
 să ofere sprijin material familiilor sub diferite forme: alimente si produse de curatenie;
 să manifeste spirit de ajutorare, toleranţă faţă de toţi care-i înconjoară;
 să înţeleagă implicarea comunitatii locale pentru a oferi o clipă de bucurie celor aflaţi în
situaţii defavorizate;
 să-şi formeze virtuţi creştine;
 să-şi cultive comportamentul moral-religios, dorinţa de a face fapte bune şi de a fi cinstiti;
 să-şi formeze sentimentul de dragoste faţă de Domnul nostru Iisus Hristos;
 să înţeleagă mesajul “Dăruiește un Crăciun! ”
 să manifeste un comportament civilizat, politicos.
ARGUMENT:
Voluntariatul poate fi o sursă foarte bogată de învatare, atunci când există atât dorinţa de a
- 1828 -
învăţa din partea voluntarului, cât şi preocupare pentru motivaţia voluntarului din partea
organizaţiei la care acesta activează. Implicandu-se în diverse proiecte şi activităţi, lucrând în
echipa sau individual, confruntându-se cu diverse situaţii şi probleme, voluntarii dobândesc implicit
noi abilităţi, noi cunoştinte, noi atitudini - într-un cuvânt, noi competenţe.
În timp ce altruismul, preocuparea pentru cei din jur şi pentru diverse subiecte cu impact
comunitar, este cea mai evidentă motivaţie pentru a deveni voluntari, pentru multi tineri este
deosebit de motivantă oportunitatea de a dobândi noi abilităţi utile pentru a-şi găsi un loc de muncă
sau posibilitatea de a explora diferite opţiuni de carieră. Activităţile de voluntariat pot avea un
impact puternic asupra traiectoriei profesionale a unui tânăr. Dintre toate tipurile de învăţare
informală şi non-formală, voluntariatul este cea mai complexă modalitate de a învăţa, de a te
dezvolta şi de a împărtăşi cele învăţate.
ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI:
LOCUL
DATA ACTIVITATEA PARTICIPANTI
DESFASURARII
23.11.2017 Stabilirea a titlului proiectului, a Şcoala Gimnazială -Pr. Paroh;
obiectivelor si activitatilor acestuia. Nr. 1 Blăgeşti -Prof.de religie
(S-a stabilit realizarea de felicitari
pentru oferirea lor batranilor
vizitati)
5- Realizarea de felicitari pentru Şcoala Gimnazială -Prof.de religie
14.12.2017 oferirea lor, batranilor vizitati Nr. 1 Blăgeşti -Consilierul
educativ
-Copii din grupul
coral;
13.12.2017 Cumpărarea produselor pentru Biserica “Sfânta -Pr. Paroh;
bătrâni (făina, zahar, ulei, dulciuri, Cuv. Paraschiva” -buni crediciosi ai
sucuri, etc.) Blăgeşti bisericii;
14.12.2017 Realizarea pachetelor Biserica “Sfânta -Pr. Paroh;
Cuv. Paraschiva” -buni crediciosi ai
Blăgeşti bisericii;
15.12.2016 Colindarea celor 15 vaduve batrane Casele văduvelor -Pr. Paroh;
si distribuirea produselor cumparate -Prof.de religie
-Copii din grupul
coral;
15.12.2017 Impobobirea bradului de Craciun Biserica “Sfânta -Pr. Paroh;
Cuv. Paraschiva” -Copii din grupul
Blăgeşti coral;
24.12.2017 In seara de Mos Ajun ... program de Biserica “Sfânta -Pr. Paroh;
colinde Cuv. Paraschiva” -Prof.de religie
Blăgeşti -Copii din grupul
coral;
-buni crediciosi ai
bisericii;
- 1829 -
LOCUL
DATA ACTIVITATEA PARTICIPANTI
DESFASURARII
24.12.2017 Oferirea darurilor pentru toți copii Biserica “Sfânta -Pr. Paroh;
Cuv. Paraschiva” -Copii din grupul
Blăgeşti coral;
-buni crediciosi ai
bisericii.
IMPACT AȘTEPTAT (asupra fiecărei categorii de participanţi, asupra instituţiei şcolare)

Activităţile de voluntariat constituie o experientă bogată de învăţare, facilitează dezvoltarea
de capacităţi şi competenţe sociale care contribuie la dezvoltarea sentimentului de solidaritate.
Copiii voluntari au înteles că în jurul nostru există oameni care au nevoie de sprijin material
și afectiv. Acum, în Postul Crăciunului, spiritul de ajutorare și toleranță față de toți care ne
înconjoară trebuie să primeze, astfel că, am implicat și comunitatea locala, pentru a oferi o clipă de
bucurie celor aflaţi în situaţii defavorizate.
Întelegând mesajul “Dăruiește un Crăciun! ”copiii și-au cultivat comportamentul moral-
religios, dorinţa de a face fapte bune şi de a fi cinstiți.
- 1830 -
„ORDONAREA NUMERELOR NATURALE.
DESPRE NEVOILE DE BAZĂ ALE ANIMALELOR”
PROIECT DIDACTIC
Prof. Ujoc Maria

Școala Gimnaziala Nr. 1 Roșia, jud. Bihor
Clasa: a II -a
Aria curriculara: Matematică și științe
Obiectul: Matematică și explorarea mediului
Unitatea de invatare: Toamna mândră, darnică
Subiectul: Ordonarea numerelor naturale. Despre nevoile de baza ale animalelor
Tipul lectiei: consolidare
Forma de realizare: Activitate integrată
Domenii integrate: Matematică și explorarea mediului; Comunicare în limba română; Dezvoltare
personală; Arte vizuale și abilități practice
Matematică şi explorarea mediului
1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (termen, sumă, total, diferenţă, >, <, =, +, -)
în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme);
3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat;
3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul natural.
Comunicare în limba română
3.2. Identificarea semnificației unei/ unor imagini care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente
familiare;
2.2. Identificarea şi aplicarea regulilor de comunicare specifice în activitatea şcolară.
Arte vizuale și abilităţi practice:
2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente de
exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică.
O1- să scrie numerele date în litere cu cifre;
O2- să citească numerele în concentrul 0 – 1000;
- 1831 -
O3- să identifice numerele pare și impare;
O4- să compare numerele date;
O5- să scrie numere consecutive;
O6- să ordoneze crescător și descrescător numerele date;
O7- să recunoască la un număr ordinul sutelor, zecilor și unităților;
O8- să numească vecinii numerelor naturale de la 0 la 1000;
O9- să numească succesorii, respectiv predecesorii unor numere date
O10- să recunoască după aspect formele de relief;
O11- să stabilească valoarea de adevăr a unui enunț.
Metode si procedee: conversaţia, conversaţia euristică, observaţia, explicaţia, exerciţiul, metoda
Predării/Învățării reciproce. Metoda Copacul ideilor,
Resurse materiale: videoproiector, prezentare PPT, fişe de lucru, creioane colorate, flipchart,
planșă copac, frunze, soft didactic „Secretul numerelor și a formelor”- editura EDU,
Forme de organizare: frontal, individual, în grup;
Forme si tehnici de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor, aprecieri
verbale, evaluare reciprocă, autoevaluarea, evaluarea scrisă
Resurse temporale: 45 min + 5 min activitate recreativă
BIBLIOGRAFIE:
1. Programele şcolare pentru clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, aprobată prin ordinul
ministrului Nr. 3418/19.03.2013;
2. Învăţământul preşcolar şi primar nr. 3-4 /2012, Editura Arlequin;
3. Suport de curs “Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea
competenţelor cheie la școlarii mici 2013”
4. www.didactic.ro.
Scenariul didactic
Resurse:
Evaluare
procedurale,
Timp
OB Etapele
Conținutul lecției materiale;
OP lecției
Formă de
org.
I. Moment Se asigură condițiile necesare bunei 1ʹ conversația
organiza- desfășurări a activității Frontal
toric
II. Prin intermediul unei prezentări ppt se vor 5ʹ conversația Evalua-
Captarea sublinia nevoile de bază ale animalelor. euristică, re orală
atenției De asemenea, se va cere elevilor, gândindu-se met. Copacul
la ceea ce au făcut orele anterioare, să scrie pe ideilor
- 1832 -
Resurse:
Evaluare
procedurale,
Timp
OB Etapele
Conținutul lecției materiale;
OP lecției
Formă de
org.
frunzele primite la ce se gândesc la auzul laptop,
cuvântului „Număr”. Ideile se vor scrie la videoproiecto
flipchart (par, impar, comparare - mai mare, r, prezentare
mai mic, egal - ordonare crescător, ppt., flipchart
descrescător, etc.). Se va face comparație cu Frontal
slidul realizat. (Anexa 1)
III. „Astăzi la ora de matematică vom efectua 1ʹ conversația Obser-
Anunțarea exerciții cu numerele naturale de la 100 la vația
titlului și 1000.și vom consolida cunoștințele referitoare siste-
obiective- la nevoile de bază ale animalelor” matică
lor Se enumera obiectivele lecției.
O2 IV. a. Se va verifica tema pentru acasă, cantitativ 11 ʹ conversația Apreci-
O3 Reactuali- și selectiv calitativ. Se vor explica unele euristică, ere
O4 zarea greșeli apărute, dacă va fi necesar se vor verbala
O5 cunoștințe- corecta la tablă. Frontal
lor b. Exerciții de „antrenare a minții”
c. Se va reactualiza cunoștințele cu ajutorul obs sist
secvenței „” de pe softul didactic (Anexa 2)
O1 VI. Jocul „Ne ajutăm reciproc!” 15 ʹ Metoda Evalua-
O2 Dirijarea Se împart în grupuri. Fiecare grup va prima o Predării/ rea
O3 învățării fișă.(Anexa 3) Membrii grupei își vor alege Învățării recipro-
O4 care parte a cadranului o va rezolva (sarcinile reciproce că
O5 în cadrane sunt pe niveluri de dificultate). Vor fisa de lucru
O6 discuta între ei modul de rezolvare și fiecare
va trece rezultatele celorlalți pe fișa sa. Se va activitate pe
corecta și apoi cadranele se vor lipi în caiete. grupe,
Câștigă echipa care rezolvă corect cerințele diferențiată
fără nici o greșeală.
O3 VII. Elevii vor primi pentru a lucra individual fișa 15 ʹ Explicația, Ev.
O6 Asigurarea de lucru.(Anexa 3) munca scrisă/
O9 retenției si individ; fisa Auto-
O10 a de lucru// act. evalu-
O11 feedback- individuală area
ului
VIII. Se vor face aprecieri asupra modului în care 2ʹ explicatia apreciere
Concluzii au participat elevii la lecţie. verbală
şi Tema pentru acasă.
aprecieri.
- 1833 -
Anexa 1
Anexa 2
- 1834 -
Anexa 4
1. Recunoaște formele de relief. Din imaginile de mai jos.
Rezolvă cerințele:
a. Ordonează crescător numerele pare de sub imaginea dealului:
____________________________
b. Ordonează descrescător numerele impare de sub imaginea câmpiei:
_______________________________________________________________
c. Scrie succesorii numerelor pare, respectiv predecesorii numerelor impare de sub imaginea
muntelui
- 1835 -
Succesorii Predecesorii
_____________ - ________________ _____________ - ________________
_____________ - ________________ _____________ - ________________
_____________ - ________________ _____________ - ________________
_____________ - ________________ _____________ - ________________
_____________ - ________________ _____________ - ________________
2. Identifică acțiunile care servesc la păstrarea condițiilor de hrană, apă și aer necesare vieții
plantelor, animalelor și omului. Mai adaugă și tu una.
o Reîmpădurirea zonelor de unde s-au tăiat o Curățarea (epurarea) apelor uzate cu

copacii bătrâni sau uscați. ____ ajutorul stațiilor de epurare. ____
o Defrișarea (tăierea) pădurilor. ____ o Protejarea speciilor pe cale de dispariție.
o Aruncarea în apă a resturilor ____
menajere/petroliere. ____ o ________________________________
_____________________________________
Dacă ai terminat, poți să colorezi imaginile.
- 1836 -
TEMA PENTRU ACASĂ
Prof. Ungureanu Angelica

Tema pentru acasă reprezintă o modalitate prin care elevul exersează priceperile şi
deprinderile dobândite în timpul lecţiei, care asigură retenţia şi transferul cunoştinţelor. Ea trebuie
să reprezinte o continuare firească a activităţilor desfăşurate în clasă. De aceea, este necesară
corelarea temei cu obiectivele urmărite în timpul lecţiei şi adaptarea ei la nivelul de vârstă, la
posibilităţile de înţelegere, interesul şi specificul clasei de elevi.
Manualele alternative, auxiliarele şi culegerile de probleme, publicaţiile de specialitate
tipărite sau din mediul on-line oferă posibilităţi diverse de selectare a problemelor pentru temele de
acasă. Alegerea trebuie făcută atent, responsabil, având grijă la calitatea problemelor, precum şi la
alte aspecte esenţiale, cum ar fi:
 să reprezinte o continuare naturală a activităţilor din clasă, punând accent pe recapitulare,
reproducere a unor rezultate dar şi pe activităţi creatoare ale elevilor;
 tema trebuie să conţină cât mai multe cunoştinţe din lecţia respectivă sau din lecţiile
anterioare;
 să fie gradată în ceea ce priveşte nivelul de dificultate;
 să creeze imaginea unei angajări intelectuale a elevului;
 să poată fi rezolvată fără a determina supraîncărcarea sau saturarea elevului;
 să fie diferenţiate astfel încât orice elev al clasei să poată aborda sarcini de lucru cuprinse
în temă.
De multe ori profesorul se întâlneşte cu refuzul elevului de a-şi face tema pentru acasă,
acesta justificând că nu o înţelege sau că i se pare prea grea pentru capacităţile sale. Sarcina
profesorului este de a găsi modalităţi prin care să-şi lămurească elevii asupra etapelor pe care le au
de parcurs pentru rezolvarea temei, etape care sunt, în esenţă, aceleaşi ca şi la rezolvările efectuate
în clasă. De aceea, în timpul lecţiei, nu trebuie doar găsită soluţia unei probleme ci, mai ales, trebuie
insistat asupra modului în care s-a ajuns la acea soluţie. Tot în clasă, elevul trebuie să se
familiarizeze cu problemele: enunţurile vor fi recitite, comentate, reformulate, identificând ipoteza
şi concluzia.
Elevii trebuie să fie conştienţi că nu vor putea rezolva probleme dacă nu cunosc noţiunile
teoretice (definiţii, teoreme, axiome, proprietăţi etc.) sau dacă neglijează stabilirea unor corelaţii
între datele problemelor şi cunoştinţele însuşite anterior. Exploatarea fiecărei informaţii oferită de
- 1837 -
problemă va genera o „idee salvatoare”, care va conduce la găsirea soluţiei.
Nu în ultimul rând, atenţia trebuie îndreptată asupra verificării corectitudinii rezultatului
obţinut, dar şi asupra redactării şi a prezentării soluţiei găsite.
Trebuie atrasă atenţia şi asupra faptului că o problemă poate să admită mai multe soluţii şi
că poate să fie rezolvată prin mai multe metode. Identificând şi comparând metode distincte de
rezolvare (din punct de vedere al dificultăţii, complexităţii calculelor, al lungimii prezentării etc.),
elevii au şansa de a proba corectitudinea rezultatelor şi totodată creşte încrederea în forţele proprii,
în temeinicia cunoştinţelor pe care le deţin şi în utilizarea instrumentului matematic.
În continuare vom prezenta două propuneri de temă pentru acasă, potrivite pentru două lecţii
având ca subiect „Teorema lui Fermat”.
Tema nr. 1 (Teorema lui Fermat)
1) Să se determine punctele critice ale funcţiilor , dacă:

a)
b)
c) ;
d) ;
e) ;
f)
2) Se consideră funcţiile , date prin şi
Să se studieze aplicabilitatea teoremei lui Fermat în cazurile:

a)
b)
c)
d)
3) Se consideră funcţia , Să se arate că şi sunt
puncte de extrem ale funcţiei , dar şi Se contravine teoremei lui Fermat?
4) Se consideră funcţia , unde . Să se calculeze
ştiind că este punct de maxim local al funcţiei , iar valoarea maximă
corespunzătoare este
5) Dacă sunt numere reale strict pozitive şi , atunci
- 1838 -
Tema nr. 2 (Teorema lui Fermat)
1) Să se determine punctele critice ale funcţiilor , dacă:
a) ; b) .
2) Determinaţi o funcţie polinomială de grad minim, astfel încât să admită un maxim

egal cu 6 în şi un minim egal cu 2 în
3) Fie , astfel încât Să se
arate că Generalizare.
4) Se consideră numerele care reprezintă lungimile laturilor unui triunghi. Să
se arate că, dacă , atunci triunghiul este echilateral.
5) Fie funcţia , derivabilă, cu derivata continuă, , ,

Să se arate că există astfel încât .
Prezentăm câteva observaţii legate de alegerile făcute.

Exerciţiul 1 de la prima temă este accesibil tuturor elevilor. Exerciţiul cu numărul 2 oferă
elevilor familiarizarea cu teorema lui Fermat. Al 3-lea exerciţiu necesită un plus de atenţie. Desigur,
nu se contrazice teorema lui Fermat deoarece punctele de extrem nu se află în interiorul intevalului
de studiu. Al 4-lea exerciţiu necesită înţelegerea şi aplicarea teoremei lui Fermat, iar ultimul
exerciţiu din temă, cel cu numărul 5, cere din partea elevului perspicacitate şi inspiraţie. El trebuie
să construiască o funcţie şi pentru aceasta să verifice că sunt induse condiţiile de aplicabilitate ale
teoremei lui Fermat.
În ceea ce priveşte exerciţiile propuse pentru acasă ca temă, după a doua lecţie consacrată
teoremei lui Fermat, putem menţiona următoarele aspecte:
 la primul exerciţiu trebuie atenţie la studiul derivabilităţii unei funcţii cu ramuri în
punctul în care funcţia îşi schimbă forma, cu un plus de atenţie la a doua funcţie;
 exerciţiile cu numărul 2, 3 şi 4 vizează aplicarea teoremei lui Fermat, dar rezolvarea
necesită un efort mai mare de gândire şi priceperea de a lucra cu o funcţie ce nu este expicit dată;
 problema cu numărul 5 este mai dificilă deoarece necesită o înţelegere mai profundă a
instrumentului matematic şi este destinată în special elevilor cu aptitudini deosebite.
În cele două modele oferite, exerciţiile sunt dispuse gradat în ceea ce priveşte nivelul de
complexitate, având drept scop fixarea teoremei lui Fermat şi utilizarea ei pentru a obţine alte
- 1839 -
rezultate, cât şi stimularea creativităţii elevilor. S-au utilizat şi exerciţii care au necesitat o
reactualizare a unor cunoştinţe anterioare (stabilirea domeniului de definiţie al unei funcţii,
rezolvarea unor categorii de ecuaţii, studiul derivabilităţii unei funcţii într-un punct, derivatele
funcţiilor elementare şi compuse, reguli de derivare etc). Recapitularea se constituie într-un
antrenament benefic pentru aplicarea noţiunilor în lecţiile următoare.
Bibliografie:
1. Banea, H. – Metodica predării matematicii, Editura Paralele 45, Piteşti, 1998.
2. Catană, A., Săcuiu, M., Stănăşilă, O. – Metodica predării analizei matematice, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
3. Ene, S. – Tema pentru acasă, preluat pe 15.02.2017 de pe http://www.asociatia-
profesorilor.ro/tema-pentru-acasa.html.
- 1840 -
PROIECT DE LECŢIE
Prof. Urjan Maria Mihaela

Școala Gimnazială Siriu, jud. Buzău
Şcoala: Școala Gimnazială Siriu

Propunător: prof. Urjan Maria Mihaela
Data: 05.05.2017
Clasa: a VI-a A și a VII-a B
Subiectul lecţiei: Clubul de lectură și scriere creativă - activitate extracurriculară
Text suport: Cișmigiu & Comp, Grigore Băjenaru
Tipul lecţiei: de formare de priceperi și deprinderi de analiză a textului literar
SCOP: promovarea lecturii ca factor esențial în dezvoltarea armonioasă a personalității elevului.
 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de
comunicare monologată şi dialogată;
 Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;
 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare, cu scopuri diverse:
VALORI ȘI ATITUDINI:
 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul
literaturii;
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
 Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală.
 Cognitive:
O1 – să identifice raportul realitate-ficțiune în textele abordate;
O2 – să desprindă mesajul textelor suport;
O3 - să rezume subiectul romanului;
- 1841 -
O4 - să identifice personajele și trăsăturile lor morale;
O5 - să comenteze semnificațiile titlului;
O6 - să comenteze adecvat anumite citate semnificative.
Forme de organizare: activitate individuală, activitate frontală, activitate pe grupe
EVALUAREA: produsele elevilor, observație sistematică, diplome de cititor.
RESURSELE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI

 materiale: flip-chart, fișe cu citate, planșe, post-it, bolduri, cărți
 temporale: - timpul de desfăşurare: 50 de minute
 umane: - elevi ai clselor a VI-a A și a VII-a B
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, scaunul autorului, ciorchinele, brainstorming-ul,

reflecţia, gândirea activă, activitatea în echipe, Floarea de lotus, problematizarea.
Bibliografie:
- Cișmigiu & Comp de Grigore Băjenaru, Editura Agora 2014
- Eu sunt Malala de Malala Yousafzai si Christina Lamb, Editura Polirom 2014
- Amintiri din copilărie de Ion Creangă, Editura Gramar, 2009
- Viața ca o pradă de Marin Preda, Editura Cartex, 2016
- Marilena Pavelescu - Metodica predării limbii și literaturii române, Editura Corint, 2010.
SCENARIUL DIDACTIC:
1. Organizarea clasei (5 min)

Le propun elevilor un joc de spargere a gheții: Jocul ecuson
Fiecare elev primeşte câte o foaie de dimensiunea unei cărţi de vizită. Pe ea i se cere
elevului să îşi scrie prenumele, pe verticală, cu litere de tipar, după care să realizeze acrostihul
prenumelui cu propriile trăsături de caracter.
2. Actualizarea cunoştinţelor dobândite anterior: (10 min)

Verificarea temei. Elevii au avut de citit o carte despre școală, având în vedere că tema lunii
aprilie a fost școala. Câțiva elevi vor prezenta pe scurt cartea citită la scaunul autorului, eventual și
câte un citat care i-a impresionat. Ceilalți elevi, împreună cu profesorul, vor adresa întrebări.
- 1842 -
3. Captarea atenţiei: (5 min)
Elevii, împărțiți în 3 grupe, vor primi o fișă pe care este desenată o piramidă. Ei trebuie să
completeze cu lucrurile pe care le consideră necesare într-o școală, astfel încât în vârful piramidei să
le treacă pe cele mai importante. Fiecare grupă va delega un membru să prezinte rezultatul. (Anexa
1)
4. Anunţarea subiectului şi a obiectivelor: (2 min)
Profesorul anunță elevilor subiectul și obiectivele.
5. Dirijarea învăţării: (15 min)

Pe baza unui fragment din Amintiri din copilărie de Ion Creangă, fiecare grupă va primi câte
o sarcină (ANEXA 2)
G1:Ce sfaturi îi dă bunicul tatălui lui Nică?
G2:Extrage fragmentul în care este descris profesorul Nicolai Nanu.
G3:Ce crede bunicul despre școală? Sunteți de acord cu el?
După ce fiecare grupă prezintă răspunsurile, vor avea și o sarcină comună, pornind de la
același text:
Imaginați-vă că Nică trăiește în zilele noastre și vrea să abandoneze școala. Cum l-ați convinge să
nu o facă? (3 motive)
Următorul text abordat este un fragment din romanul Viața ca o pradă de Marin Preda.
(ANEXA 3) După ce sa va citi textul, se vor împărți sarcinile de lucru, astfel:
G1: Sunteți de acord cu afirmațiile scriitorului Marian Preda din primul paragraf?
Sunt/Nu sunt de acord, deoarece……………………………………………..
G2: Folosindu-vă de experiența de elev, prezentați cele două tipuri de profesori (profesorul ”care
inspiră simpatie” și profesorul ”rău”).
G3: Acordați puncte de la 1 la 3 pentru fiecare caracteristică a profesorului ideal, în funcție de cât
de importantă o considerați(1=foarte important, 2=important, 3=puțin important).
6. Obţinerea performanţei: (8 min)

În această etapă a lecției, profesorul solicită elevilor să facă cunoștință cu mascota Clubului
de lectură și scriere creativă. Aceasta le-a adus cadou un bol cu întrebări-surpriză. Vor extrage, pe
rând, câte un bilețel. Cel care a extras poate fi ajutat de membrii grupei din care face parte.(Anexa
4)
-Cum se numește autorul cărții Cișmigiu & Comp?
-Cum era poreclit directorul liceului unde învăța Grigore Băjenaru?
-Care este numele liceului unde învăța autorul?
- 1843 -
-Ce profesie a îmbrățișat Grigore Băjenaru?
-Ce profesie avea tatăl lui Grigore Băjenaru?
-Duhul din lampa magică îți îndeplinește 3 dorințe, astfel ai posibilitatea să schimbi 3 lucruri
la școala ta.
7. Asigurarea retenției și a transferului: (5 min)

Pe o planșă de flipchart este postată o fotografie cu școala noastră. În jurul ei, sub forma
unui ciorchine, elevii trebuie să lipească un post-it pe care să scrie fiecare un gând despre școală.
ANEXA 1
Scrieți, la baza piramidei, acele lucruri fără de care școala nu poate exista, iar spre
vârful acesteia, notați-le pe cele foarte importante. Puteți completat piramida cu alte piese,
dacă mai aveți ceva de adăugat.
ANEXA 2
Peste iarnă, mama iar s-a pus pe capul tatei, să mă dea undeva la școală. Dar tata spunea că
nu mai are bani de dat pentru mine.
— Lui dascălul Vasile a Vasilcăi îi plăteam numai câte un sorocovăț pe lună. Iar postoronca
de dascălul Simeon Fosa din Țuțuieni, numai pentru că vorbește mai în tâlcuri decât alții și
sfârcâiește toată ziua la tabac, cere câte trei husăși pe lună; auzi vorbă! Nu face băiatul ista atâția
husăși, cu straie cu tot, câți am dat eu pentru dânsul până acum!
Când a mai auzit mama și asta, s-a făcut foc.
— Sărmane omule! Dacă nu știi boabă de carte, cum ai să mă înțelegi? Când tragi
sorocoveții la musteață, de ce nu te olicăiești atâta? Petre Todosiicăi, crâșmarul nostru, așă-i că ți-a
- 1844 -
mâncat nouă sute de lei? Vasile Roibu din Bejeni, mai pe-atâția, și alții câți? Ruștei lui Valică și
Măriucăi lui Onofrei găsești să le dai și să le răsdai? Știu eu, să nu crezi că doarme Smaranda,
dormire-ai somnul cel de veci să dormi! Și pentru băiat n-ai de unde da? Măi omule, măi! Ai să te
duci în fundul iadului, și n-are să aibă cine te scoate, dacă nu te-i sili să-ți faci un băiat popă! De
spovedanie fugi ca dracul de tămâie. La biserică mergi din Paști în Paști. Așa cauți tu de suflet?
— Ian taci, măi femeie, că biserica-i în inima omului, și dacă voi muri, tot la biserică am să
șed, zise tata; nu mai face și tu atâta vorbă, ca fariseul cel fățarnic. Bate-te mai bine cu mâna peste
gură și zi ca vameșul: Doamne, milostiv fii mie, păcătoasei, care-mi tot îmbălorez gura pe bărbat
degeaba.
În sfârșit, cât s-a bălăbănit mama cu tata din pricina mea, tot pe-amamei a rămas; căci într-o
duminică, prin cârneleaga, a venit tatul mamei, bunicu-meu David Creangă din Pipirig, la noi și,
văzând cearta iscată între tata și mama din pricina mea, a zis:
— Las', măi Ștefane și Smărănducă, nu vă mai îngrijiți atâta; că azi e duminică, mâine luni
și zi de târg, dar marți, de-om ajunge cu sănătate, am să iau nepotul cu mine și am să-l duc la
Broșteni, cu Dumitru al meu, la profesorul Nicolai Nanu de la școala lui Baloș, și-ți vedea voi ce-a
scoate el din băiat; că de ceilalți băieți ai mei, Vasile și Gheorghe, am rămas tare mulțumit cât au
învățat acolo. De douăzeci și mai bine de ani, de când port vornicia în Pipirig, am dus-o cam
anevoie numai cu răbușul. Ce folos că citesc orice carte bisericească; dacă nu știi a însemna măcar
câtuși de cât, e greu. Însă de când mi-au venit băieții de la învățătură, îmi țin socoteala ban cu ban și
huzuresc de bine; acum zic și eu că poți duce vornicia pe viață, fără să te simți. Zău, mare pomană
și-a mai făcut Alecu Baloș cu școala ceea a lui, cine vrea să înțeleagă! Și, Doamne, peste ce
profesor înțelept și iscusit a dat! Așa vorbește de blând și primește cu bunătate pe fiecare, de ți-i mai
mare dragul să te duci la el! Ferice de părinții care l-au născut, că bun suflet de om este, n-am ce
zice! Și mai ales pentru noi, țăranii munteni, este o mare facere de bine.(…) Nu-i rău, măi Ștefane,
să știe și băiatul tău oleacă de carte, nu numaidecât pentru popie, cum chitește Smaranda, că și
popia are multe năcăfale, e greu de purtat. Și decât n-a fi cum se cade, mai bine să nu fie. Dar cartea
îți aduce și oarecare mângâiere. Eu, să nu fi știut a citi, de mult aș fi înnebunit, câte am avut pe
capul meu. Însă deschid Viețile sfinților și văd atâtea și atâtea și zic: „Doamne, multă răbdare ai dat
aleșilor tăi!“ Ale noastre sunt flori la ureche pe lângă cele ce spune în cărți. Ș-apoi, să fie cineva de
tot bou, încă nu este bine. Din cărți culegi multă înțelepciune, și, la dreptul vorbind, nu ești numai
așa, o vacă de muls pentru fiecare. Băiatul văd că are ținere de minte și, numai după cât a învățat,
cântă și citește cât se poate de bine.” (Amintiri din copilărie-I. Creangă)
G1: Ce sfaturi îi dă bunicul tatălui lui Nică?
- 1845 -
G2: Extrage fragmentul în care este descris profesorul Nicolai Nanu.
G3: Ce crede bunicul despre școală? Sunteți de acord cu el?
ANEXA 3
”Din ciocnirile sau prieteniile mele cu profesorii, descopăr cel mult că se învață bine cu
profesorul care inspiră simpatie, dar se învață in cele din urma bine si cu cel rău, de frica.
Mie îmi plăceau de pildă istoria si matematicile, dar amândoi profesorii de la aceste materii
erau personalități lipsite de har, cel dintâi era urât, cu capul mare, buzele groase, răsfrânte si cu o
expresie parcă de grăjdar care petrece, deși se străduia să zâmbească si să ne atragă. Avea pe
deasupra două cusururi, unul că ii plăcea prea mult materia pe care o preda si nu mai rămânea in
mintea lui niciun pic de loc ca să-i mai placă si de noi, si al doilea, avea mania să ne arate pe hartă
locurile pe unde se petreceau evenimentele istorice, amestecând deci istoria cu geografia, lucru care
ne plictisea pentru că geografia o învățam cu alt profesor. Cel de matematică era un îngâmfat si pe
deasupra de o solemnitate deplasată, de parca ai fi zis când intra in clasă că a intrat într-o biserică.
Si lui ii plăcea prea mult materia. Ne vorbea mereu cu admirație de marii matematicieni ai
Antichității, dar si de ai noștri, de pilda despre Gh. Țițeica, pe care il diviniza, dându-ne sa
înțelegem că pe un om mare nu-l poate admira unul mic. Într-adevar, făcea acest lucru strivindu-ne
in același timp prin ironii mușcătoare si calificative care ne înjoseau.”(Viața ca o pradă- M. Preda)
G1: Sunteți de acord cu afirmațiile scriitorului Marian Preda din primul paragraf?
Suntem / Nu suntem de acord, deoarece……………………………………………..
G2: Folosindu-vă de experiența de elev, prezentați cele două tipuri de profesori (profesorul ”care
inspiră simpatie” și profesorul ”rău”).
G3: Acordați puncte de la 1 la 3 pentru fiecare caracteristică a profesorului ideal, în funcție de cât
de importantă o considerați(1=foarte important, 2=important, 3=puțin important).
CARACTERISTICI 1 2 3
Este bun pedagog, predă bine.
Este înțelegător, indulgent, bun.
Este comunicativ, prietenos, apropiat de elevi.
- 1846 -
CARACTERISTICI 1 2 3
Este foarte bine pregătit.
Este corect, obiectiv.
Are răbdare, este clam.
Iubește copiii.
Este inteligent.
Dă note mari.
Este exigent, sever.

Altceva…………………………………………………..
ANEXA 4
-Cum se numește autorul cărții Cișmigiu & Comp?
-Cum era poreclit directorul liceului unde învăța Grigore Băjenaru?
-Care este numele liceului unde învăța autorul?
-Ce profesie a îmbrățișat Grigore Băjenaru?
-Ce profesie avea tatăl lui Grigore Băjenaru?
-Duhul din lampa magică îți îndeplinește 3 dorințe, astfel ai posibilitatea să schimbi 3 lucruri
la școala ta.
- 1847 -
„DESCOPERĂ CULTURA ORAȘULUI TĂU”
Prof. Ursuț Georgiana Adriana

Școala Gimnazială „Radu Selejan” Sibiu
Proiectul Descoperǎ cultura oraşului are ca scop promovarea obiectivelor culturale

consacrate din Sibiu, identificarea si descoperirea unor obiective mai puțin știute si a poveștilor din
spatele lor, precum și creșterea frecvenței consumului cultural în rândul elevilor din clasele V – XII
înscrişi la gimnaziile și liceele din Sibiu.
În ultimii ani, din cauza globalizării și a dezvoltării tehnologice, separarea dintre orele de
muncă și cele rezervate relaxării este tot mai neclară, ceea ce are efect direct asupra participării la
evenimente culturale. Nivelul de educație, venitul familiei, vârsta, timpul liber, dar și realizarea
unor activități creative sunt principalii factori ai nivelului scăzut de participare la diferite forme de
cultură. Declinul participării apare din cauza lipsei de interes/lipsei timpului liber care reprezintă
principalele barierele actuale.
Proiectul Descoperǎ cultura oraşului vine în întâmpinarea educației culturale prin
elaborarea unui ghid ce va conține informații cu privire la obiectivele culturale din Sibiu. Astfel,
acest ghid va fi distribuit unităților de învățământ din județul Sibiu în vederea promovării culturii ca
un mod de relaxare, de evadare din problemele cotidiene, un mod de socializare și petrecere a
timpului cu prietenii sau familia, un mod de introspecție, precum și o modalitate de a confirma
statutul cuiva ca o persoană intelectuală.
Conform studiilor sociologice, tot mai puțini tineri români (în proporție de mai puțin de
50%) se implică în activități culturale. Aceștia nu mai citesc cărți, iar prezenţa acestora la
cinematografe, teatre, muzee, expoziții de arte plastice, spectacole de operă și balet, concerte de
muzică clasică sau spectacole de operă este redusǎ.
Conform unui studiu realizat de BRAT în decembrie 2015 – organizația industriei de media
din România care măsoară audiența presei scrise și a mediului online -, generaţia tânăra, nativii erei
digitale, învaţă de la vârstele cele mai fragede să utilizeze Internetul. În mediul urban, peste 95%
din tinerii cu vârste între 14-24 ani utilizează internetul, procentul depăşind 98% în Bucureşti şi
oraşele mari. Promovarea culturii online, mai ales prin intermediul unor canale specifice socializării
online (Facebook) și prin modalități preferate de către tineri (clipuri video) va aduce un plus valoare
exact de unde grupul țintă își asimilează informațiile cotidiene.
De asemenea, proiectul contribuie la obiectivele Strategiei Sectoriale în Domeniul Culturii și
- 1848 -
Patrimoniului Național pentru perioada 2014-2020: Promovarea și aplicarea conceptului de turism
cultural care să combine cultura contemporană și artele alternative cu potențialul turistic al
monumentelor istorice; Lansarea de campanii de informare, educare, cunoaștere a patrimoniului
mobil; Dezvoltarea și diversificarea participării sectorului cultural la realizarea unei societăți
coezive, etc.
Eveniment / activitate 1
Pregătirea și lansarea proiectului, promovarea lui in rândul elevilor, comunității.
Activitatea are ca scop constituirea echipei de proiect, promovarea proiectului, informarea
potenţialilor beneficiari din grupul ţintă asupra activităților și beneficiilor pe care acest proiect le
oferă.
Data şi durata estimată a evenimentului: 15 iunie -20 septembrie 2017.
Locul de desfășurare a evenimentului: Școala Gimnazială Radu Selejan Sibiu.
Aventura urbană.
Pentru această activitate se vor forma echipe mixte de elevi/părinți/profesori (8-10 membrii)
care vor primi de la organizatori un program de desfășurare a activității și o listă de sarcini și
obiective care vor trebui îndeplinite și atinse. Pentru înscriere, pe site-ul Școlii Gimnaziale Radu
Selejan și pe pagina de Facebook a proiectului va fi creat un google.doc la care vor avea acces toți
cei interesați. La finalizarea activității, echipele vor preda pentru jurizare un stick cu toate pozele
care să le dovedească îndeplinirea sarcinilor. Toîi participanții la activitate vor primi un pachet
constând intr-un sandwich și o sticlă de apă de 500ml. Primele trei echipe (doar elevii) cu cel mai
mare punctaj vor fi premiate cu pachete conținând: rechizite școlare și cărți.
Data şi durata estimată a evenimentului: 25 iulie – 30 septembrie 2017.
Locul de desfășurare a evenimentului Școala Gimnazială Radu Selejan Sibiu/Centrul istoric
Sibiu.
Comorile ascunse ale orașului
In cadrul acestei activități elevi de la școlile din Sibiu vor identifica și trimite pe o adresa de
e-mail comori arhitecturale mai puțin cunoscute ale orașului, sub forma de poze, și însoțite de
povestea lor. Primele zece dintre acestea împreună cu alte zece obiective mult mai cunoscute, vor
face parte din ghidul care va fi publicat și distribuit în școlile sibiene, în mod gratuit. De asemenea,
în Școala Radu Selejan va fi organizată o expoziție cu poze ale celor 10 + 10 obiective arhitecturale
ale Sibiului, care îi va ajuta pe elevii școlii să își cunoască mai bine orașul și reperele lui. Toți elevii
ale căror propuneri vor fi selectate vor apare cu numele notat în subsolul imaginii/paginii pe care va
apare propunerea lor. De asemenea, aceștia vor primi și diplome de participare la proiect. Vor exista
- 1849 -
două etape de selecție. Pentru prima etapă, va fi creat un juriu format din profesori de istorie,
literatură, istoria artelor, turism. Aceștia vor face o selecție primară a ceea ce va fi postat pe pagina
de facebook, astfel încât să nu apară acolo propuse obiective/imagini care sa nu aibă nici o legătură
cu subiectul activității. Membrii comisiei vor fi atât din Școala Gimnazială Radu Selejan Sibiu, cât
și din ISJ Sibiu și CCD Sibiu. In etapa următoare, pozele care vor apărea în ghid vor fi postate pe
facebook-ul proiectului urmând a fi selectate primele zece după numărul de like-uri primite, pentru
fiecare categorie. Elevii care au propus primele trei poze care vor strânge cel mai mare nr. de like-
uri, indiferent de categorie, vor fi premiați cu cu cate un pachet conținând un ghiozdan, rechizite
școlare și cărți, iar ceilalți din top zece vor primi câte o carte. Se vor acorda de asemenea diplome.
Data şi durata estimată a evenimentului: 15 septembrie-15 octombrie 2017.
Locul de desfășurare a evenimentului: Sibiu, Școala Gimnazială Radu Selejan Sibiu.
Mens sana in corpore sano
Această activitate dorește să promoveze activitățile outdoor ca un mod de joacă sănătos, ca o
alternativă potrivită la alte activități care țin copiii mult prea mult în fața ecranelor de Tv/calculator,
etc… De la vârste fragede copiii vor învăța să petreacă timpul în aer liber punându-se astfel bazele
unei educații pro outdoor. În cadrul acestei activități se vor închiria și monta în curtea Școlii
Gimnaziale Radu Selejan Sibiu mai multe echipamente pentru dezvoltarea calităților motrice ale
elevilor, echipamente care vor fi folosite atât în timpul pauzelor sau al orelor de sport, cât și după
amiaza, când cetățenii din cartier au acces liber în curtea scolii. Tot pentru încurajarea tinerilor să
desfășoare activități outdoor, elevii de ciclu primar și gimnazial de la Școala Gimnazială Radu
Selejan Sibiu vor planta trandafiri și arbuști decorativi pe spațiul verde din incinta școlii.
Data şi durata estimată a evenimentului: 1 septembrie – 31 octombrie 2017.
Sibiu: orașul culturii – cultura orașului. Ghidul elevilor
Această activitate este de fapt o înșiruire de activități care toate converg către un singur
scop: publicarea Ghidului cultural al orașului Sibiu în viziunea elevilor din Sibiu. Acest lanț de
activități începe prin promovarea activității, formarea unei comisii de selecții a materialelor primite,
editarea materialelor și tipărirea ghidului. Aici vor fi prezentate zece monumente celebre ale
Sibiului, alte zece mai puțin cunoscute, zece evenimente culturale de tradiție ale Sibiului și zece
mâncăruri pentru care se poate întreprinde un tur gastronomic al Sibiului, împreună cu locațiile în
care ele pot fi servite.
Data şi durata estimată a evenimentului: 1 – 28 noiembrie 2017.
- 1850 -
Lansare ghid si diseminare proiect.
Ultima activitate oficială din cadrul proiectului se dorește a fi un transfer de expertiza și o
întâlnire la care să participe actori de seamă din domeniul educației, dar și elevi și părinți. În
debutul activității va fi prezentat un rezumat al activităților desfășurate în cadrul proiectului, apoi va
fi prezentat oficial ghidul Sibiu: orașul culturii – cultura orașului. Ghidul elevilor. Ghidul va fi
postat, in format PDF, și pe pagina de facebook a proiectului, pe site-ul ISJ Sibiu și CCD Sibiu.
Pentru această activitate, se va închiria o sală care să corespundă nevoilor, în Sibiu.
Vor fi rostite alocuțiuni, discursuri de mulțumire, vor apare articole în presă.
Data şi durata estimată a evenimentului: 25 noiembrie – 15 decembrie 2017.
Locul de desfășurare a evenimentului: Sibiu, Școala Gimnazială Radu Selejan Sibiu.
 promovarea muzeelor, monumentelor istorice și a altor obiective de interes cultural din
Sibiu în rândul tinerilor, elevi ai școlilor din Sibiu,
 descoperirea poveștilor unora dintre obiectivele culturale/arhitecturale ale orașului mai
mult sau mai puțin cunoscute,
 promovarea comunicării face to face şi a activităților în aer liber, într-o lume dominată
de comunicare virtuală şi jocuri online, promovarea unei alimentații sănătoase și crearea
unei culturi gastronomice.
– 60 de ghiduri culturale tipărite și distribuite elevilor sibieni și ghidul postat în format PDF
pe pagina ISJ Sibiu, CCD Sibiu
– 20 obiective culturale ale Sibiului promovate în rândul elevilor sibieni
– Sensibilizarea copiilor în ceea ce priveşte educaţia pentru cultura și pentru un mod de
joacă și de viață sănătos
– Petrecerea timpului liber în mod util şi plăcut, în activități outdoor, pentru 700 de elevi
sibieni
– O școală care-și cunoaște comunitatea și o comunitate care-și cunoaște școala
– Acces facil la instrumente de informare și educaţie, interactive și interdisciplinare
– Promovarea activităţilor în comun copii-părinţi, a colaborării şi comunicării în familie.
Impactul asupra grupului țintă, beneficiarilor şi comunității: Elevii vor cunoaște mai bine
orașul în care trăiesc și poveștile din spatele zidurilor, vor veni la școală cu plăcere și prin
participarea la activitățile proiectului le va crește stima de sine. De asemenea, părinții vor deveni
mai implicați în viața școlii și vor putea încuraja elevii să participe la activități extrașcolare.
Participanții la proiect vor învăța să lucreze în echipă și își vor dezvolta această abilitate, iar
- 1851 -
autoritățile locale vor beneficia de membrii ai comunității care le vor recunoaște contribuția la
dezvoltarea comunității.
- 1852 -
PROIECT DE LECŢIE:
„SUNETUL B, LITERA B MARE DE TIPAR ŞI DE MÂNĂ”
Prof. Valea Anica

Şcoala Gimnazială Iernut, jud. Mureş
Clasa: I
Unitatea tematică: La gura sobei/ Comunicarea în situaţii concrete
Subiectul lecţiei: Sunetul b, litera B mare de tipar şi de mână
Forma de realizare: Lecţie integrată
Tipul lecţiei: Predare- învăţare
Scopul lecţiei: Dezvoltarea auzului fonematic şi a reprezentărilor grafice ale sunetelor; formarea
deprinderii de a citi corect cuvinte cu noua literă; dezvoltarea deprinderii de scriere corectă a literei
noi în silabe, cuvinte şi propoziţii; corectarea vorbirii copiilor înlăturând confuzia cu alte litere
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
COMPETENȚE SPECIFICE INTEGRATE:
1.COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate,
1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate,
1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în enunţuri rostite cu claritate;
3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână;
3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, evenimente familiare;
4.1. Scrierea literelor de mână;
2. MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI
4.1. Formularea rezultatelor unor observaţii, folosind câţiva termeni ştiinţifici;
3. ARTE VIZUALE ŞI LUCRU MANUAL
- 1853 -
2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale prin utilizarea liniei, punctului, culorii şi formei;
2.3. Realizarea de obiecte folosind materiale uşor de prelucrat şi tehnici accesibile;
4. MUZICĂ ŞI MIŞCARE
2.1. Cântarea individuală sau în grup, asociind mişcarea sugerată de text şi de ritm.
Resurse: I. Metodologice
a) Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, jocul didactic, exerciţiul de scriere şi
citire, jocul didactic, metoda fonetică analitico-sintetică, metoda cadranelor, Explozia stelară,
Braistorming-ul.
b) Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, planşe, jetoane cu litere, cutiuţă cu surprize, caiete
auxiliare, manual, plicuri.
c) Forme de organizare: frontală, individuală, grupe
VI. Temporale: de 45 minute;
VII. Umane: 28 elevi.
Bibliografice: a. Ştiinţifice:
***Suport de curs „Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea
competenţelor cheie la şcolarii mici”, 2012
*** Programa şcolară pentru disciplina Comunicare în limba română, Aprobată prin ordin al
ministrului Nr. 3418/19.03.2013
SEC- CONŢINUT INSTRUCTIV-EDUCATIV

STRATEGII
VENTE EVA-
C.S. ACTIVITATEA ACTIVITATEA DIDAC-
DIDAC- LUARE
ÎNVĂŢĂTOAREI ELEVILOR TICE
TICE
ORA I. Pregǎtirea materialelor necesare frontal
defǎşurǎrii lecţiei de comunicare Elevii îşi
în limba românǎ. Formarea pregătesc cele
1.Mo- grupelor(câte 4)- grupa necesare şi conversaţia
ment norişorilor, grupa picurilor de apă, ascultă cu
organi- grupa fulgilor, grupa florilor, atenţie
zatoric ,, Dimineaţa a sosit,/ Elevii mei explicaţiile
au venit/ În picioare să ne învăţătoarei
ridicăm,
1 min. Cu toţii frumos să salutăm/ Şi-un
gând bun musafirilor să urăm:
’’Bună dimineaţa şi bine aţi
venit!’’
2. Completarea calendarului Copiii ascultă frontal aprecieri
Reac- naturii. indicaţiile şi individu-
- 1854 -
STRATEGII
VENTE EVA-
DIDAC- LUARE
TICE
tuali- Anotimpul în care ne aflam se rezolvă fişa de ale
zarea descoperă prin joc didactic: lucru individual
cunoş- MEM ’’Descoperă
tinţelor cuvântul’(Anexa1/planşă) Se descoperă, conversaţia
4.1 Cu ajutorul acestui joc didactic pe orizontală,
12 min. mă asigur că elevii realizează cuvântul observa-
relaţia existentă între sunet, literă IARNA. rea
şi cuvânt şi cunosc numerele pare. exerciţiul sistemati-
Cuvântul descoperit va fi ’’Iarna Completează că
’’, despre care voi purta o discuţie fişa de lucru fişa de lucru
CLR cu elevii pentru a stabili Pregătesc
1.1 caracteristicile specifice acestui caietele cu explicaţia
anotimp. Se stabileşte anotimpul tema. aprecie-
care urmează. Ascultă şi jocul rea
În timp ce copiii completează răspund la didactic corectitu-
fişa de lucru se verifică tema întrebări. dinii şi a
1.2 pentru acasă - din punct de vedere -Lecţia se calităţii
cantitativ şi calitativ. Aprecieri citeşte integral,
asupra temei; în lanţ. procedee capacitat-
Se trece la verificarea lecţiei Doi-trei copii diferite de ea de a
2.1 anterioare, cu întrebări legate de citesc, iar citire rezolva
titlu. ceilalţi răspund cerinţe
Se citeşte textul ’’Până mâine’’. la întrebări. manual date
Verificarea calităţii citirii-litera
b, textul ’’Până mâine’’, a apreciere
nivelului de înţelegere a textului. verbală
3. Citirea scrisorii de la Zâna scrisoarea
Capta- CLR Iarnă, din care vor afla că Soarele Ascultă cu
rea şi Zâna Primăvară se află sub atenţie frontal
atenţiei 1.1 vraja acesteia şi că au nevoie de explicaţiile.
ajutorul elevilor.(Anexa 2) explicaţia
5 min. Activitatea se desfăşoară pe
grupe de câte 4-5 elevi.
Pe parcursul lecţiei, elevii vor Sunt atenţi şi
2.3 avea de rezolvat mai multe sarcini dau răspunsuri.
de lucru primite de la ,,Zâna aprecieri
Iarnă’’ şi că pentru răspunsurile verbale
corect vor primi o grupe
recompensă(raze de soare care
3.2 vor fi lipite pe rând pe planşa Se scrie cu
mare şi care vor avea pe ele câte o literă mare
literă astfel încât la finalul orei pe atunci când e
razele soare se va forma cuvântul vorba de un
,,Bravo’’), soarele va fi eliberat. nume, de primul
Prima sarcină: cuvânt dintr-un
Joc didactic:,, Recunoaşte litera’’ enunţ sau la
Scopul: asocierea sunetului cu scrierea titlului; jetoane cu
care începe un cuvânt dat cu litere litere
- 1855 -
STRATEGII
VENTE EVA-
DIDAC- LUARE
TICE
corespunzătoare.
Sarcina: elevii au ca sarcină Descoperă litera
recunoaşterea primului sunet al corespunzătoare
cuvântului spus şi asocierea noului
acestuia cu litera corespunzătoare. sunet(litera B).
Desfăşurare: fiecare elev
primeşte jetoane pe care sunt
scrise litere. La auzul cuvântului
spus de învăţătoare, elevii ridică conversaţia
jetonul cu litera corespunzătoare
sunetului iniţial al cuvântului.
Cu ajutorul acestui joc didactic
mă asigur că elevii şi-au însuşit
literele învăţate anterior şi că Cuvintele vor
realizează relaţia existentă între reprezenta
sunet şi literă. nume de
Solicit elevilor să spună de ce persoane
studiem literele mari şi să (Vasile, Radu,
identifice litera nouă care s-a Sorin, Barbu).
strecurat printre cele studiate
(litera B).
4. CLR Comunic elevilor subiectul
Anun- lecţiei şi performanţele aşteptate conversaţia
ţarea de la ei, accesibilizate la nivelul Ascultă cu capacita-
temei şi 1.1 lor de dezvoltare psihică. atenţie frontal tea de
a În această lecţie vor învăţa concen-
obiecti- litera B mare de tipar şi de mână, trare a
velor astfel încât la sfârşitul celor două atenţiei
lecţiei ore să recunoască litera B mare de
tipar, vor fi capabili să poată
identifica situaţii în care cuvintele
2 min se vor scrie cu litera B, să scrie
litera de mână, să citească silabe,
cuvinte şi propoziţii cu această
literă.
5. Intuirea imaginii din abecedar
Dirija- CLR Elevii vor deschide abecedarele Intuiesc frontal aprecie-
rea şi vor observa sub îndrumarea imaginea. rea
învăţă- 1.3 învăţătorului tabloul mare din modului
rii partea de sus a paginii. Se discută de lucru
despre conţinutul tabloului.
Alcătuirea propoziţiei care va fi
propusă spre analiză (metoda planşa
fonetică analitico-sintetică) Elevii literei B
Pentru metoda fonetică se formulează o
alcătuieşte propoziţia: propoziţie:
Barbu este pictor. (se va accepta ”Barbu este metoda
altă propoziţie) pictat.” fonetică
- 1856 -
STRATEGII
VENTE EVA-
DIDAC- LUARE
TICE
Astfel, se stabileşte: numărul analitico- aprecie-
cuvintelor din propoziţie; numărul sintetică rea
silabelor fiecărui cuvânt; cuvântul răspunsu-
care conţine noua literă – B; rilor
2.1 Delimitarea cuvintelor propoziţiei Elevii,sub
18 min Se face analiza propoziţiei. îndrumarea apreciere
Despărţirea în silabe a cuvintelor învăţătorului, exerciţiul verbală
Se despart în silabe cuvintele, vor realiza
insistându-se pe cuvântul„Barbu”. analiza fonetică
Analiza componentei sonore a cuvântului”Bar fisa de lucru
silabelor bu”, stabilind aprecie-
Se analizează prima şi a doua locul literei „B” rea
silabă, se precizează sunetele în cuvânt. frontal modului
fiecărei silabe. Se stabileşte locul de lucru
sunetului „b”. (3 cuvinte)
Exerciţii de pronunţare corectă a Raspund la demonstra-
2.3 sunetului „b” întrebari. ţia
Învăţătorul pronunţă
demonstrativ, iar elevii repetă în La începutul aprecieri
cor. Se insistă asupra sonorităţii cuvântului şi al planşă cu verbale
curate a sunetului fără consoana propoziţiei litera B
de sprijin „î”. Repetă sunetul mare de
Recunoaşterea sunetului „b”în nou. tipar
cuvinte. Elevii dau exemple de Pronunţă corect
substantive proprii care încep cu noul sunet.
sunetul „b”. fişă de lucru
Intuirea literei „B” mare de tipar Dau exemple de planşă
Se prezintă planşa cu litera „B” cuvinte. metoda aprecie-
mare de tipar, se intuiesc Intuiesc noua cadranelor rea
elementele componente,apoi se literă. calităţii
prezintă asemănări şi deosebiri cu Numesc individual citirii;
3.1 alte litere. elementele
Recunoaşterea literei „B” mare. grafice, frontal observa-
Se recunoaşte litera pe planşele precizeaza rea
şi pe panourile expuse în sala de asemanari si exerciţiul sistema-
clasă. deosebiri cu alte tică
,,Soarele cere ajutor’’ litere. observaţia
Se recunoaşte litera „B” mare de Recunosc şi
tipar pe fişa de lucru, din primul încercuiesc explicaţia
cadran, se numără aceste litere; literele.
Activitate pe grupe – Joc didactic: Unesc silabele activitate
M.M ,,Silabele s-au încurcat’’ şi descoperă diferenţiată observa-
Pentru a primi o rază de soare, cuvintele rea
fiecare grupă trebuie să formeze Se scriu sistema-
2.1 cuvinte unind silabele de pe fişa cuvintele la tică
(cadranul 2) şi de pe planşă: stelaj.
Barbu, Braşov,Bucur, apoi să le
scrie la stelaj. Anexa 3 Toate grupele
- 1857 -
STRATEGII
VENTE EVA-
DIDAC- LUARE
TICE
Se citesc coloanele de cuvinte trebuie să aprecie-
mai întâi în şoaptă, de fiecare elev rezolve corect exerciţii de rea
în ritm propriu, apoi cu voce tare, cerinţa pentru a încălzire a calităţii şi
pe silabe şi integral. mai elibera o mâinilor corectitu-
Activitate diferenţiată - Colorează rază dinii
CLR literele B mare de tipar (anexa- scrierii;
fişa pentru lucrul diferenţiat) Elevii citesc conversaţia
4.1 Intuirea literei„B ” mare de mână. coloanele de aprecie-
6. Se prezintă litera „B mare de cuvinte în caietele rea
Activi- mână. Se analizează elementele şoaptă şi cu auxiliar calităţii
tate grafice din care este compusă, voce tare. citirii;
recrea- scrie la tablă model litera cu
tivă explicarea fiecărei mişcări a observa-
mâinii. Se simulează scrierea Elevii recunosc rea
literei în aer, cu degetul pe bancă, elementele exerciţiul sistema-
5 min în manual, se va scrie la tablă; grafice şi vor tică
Încălzirea muşchilor fini ai scrie litera fişă de lucru
mâinii. conform aprecieri
Exerciţii-joc pentru încălzirea cerinţelor. verbale
musculaturii mâinilor (Bate
A.V vântul frunzele); stabilirea poziţiei
2.2 corecte în bancă pentru Completează planşă
scriere(spatele drept, cotul pe cerinţele din
2.3 banca, caietul uşor înclinat spre cadranul 3. individual
stânga). Adopta poziţia
Exersarea literei- elevii vor scrie corecta si scriu.
litera pe pergamentul /foaie Elevii scriu
velină, trei litere pe spaţiul liniat litera pe caiet metoda
din cadranul 3,cu corectarea corect şi îngrijit. cadranelor
greşelilor, apoi 1-2 rânduri pe
caietul special unde vor intui şi
modelul,verificarea corectitudinii,
esteticii acesteia.
Copierea cuvintelor: Bucur,
Bucureşti, Barbu-pe auxiliar; frontal
Activitate diferenţiată - Scrie Colorează litera
CLR litera B mare de tipar (pe foaie şi intonează
7. velină, cu creioane colorate) cântecul
Finalul 4.1 Vor colora litera mare hazlie din
primei cadranul 4.
ore Pentru modul cum au lucrat vor
2 min primi o rază de soare.
Aprecieri asupra activităţii
desfăşurate de elevi în prima parte
a orei de comunicare.
- 1858 -
PARTENERIAT EDUCAŢIONAL:
„SATUL – IZVORUL BOGĂŢIEI SPIRITUALE”
Prof. Varga Nicoleta Felicia

Motto: „Înţelepciunea s-a născut la sat.”

MOTIVAŢIE
În ideea de a obişnui copiii să trăiască în relaţie cu cei din jur,să–şi dezvolte stări afective
pozitive,să manifeste prietenie şi armonie, ne-am propus să lărgim sfera noastră de prietenie prin
încheierea unui parteneriat educaţional între elevii din două şcoli diferite. Astfel copiii vor cunoaşte
aspecte din viaţa colegilor lor din medii diferite (urban-rural).
Realizând întâlniri între copiii şi profesorii celor două şcoli vom reuşi să deschidem noi
orizonturi de colegialitate, iar elevii vor reuşi să înţeleagă prietenia, normele de convieţuire socială,
precum şi adaptarea comportamentului propriu la cerinţele grupului cu care vin în contact.
1.GRUP ŢINTĂ
 Clasa a V-a A de la Şcoala Gimnazială “Avram Iancu”, Dej, jud. Cluj
 Clasa a V-a de la Şcoala Gimnazială Nires, jud. Cluj
2.PARTENERI
 conducerea celor două instituţii;
 colaboratori din cele doua scoli;
 părinţii copiilor;
3.DURATA PARTENERIATULUI
 mai 2017 - iunie 2018;
4.RESPONSABILI PARTENERIAT
 prof. Nicoleta Varga
 prof. Cristina Nitu
5.RESURSE
a) UMANE
 elevii celor doua clase
 cadrele didactice;
- 1859 -
 părinţii;
b) RESURSE MATERIALE
 baza didactică a celor două unităţi;
 mijloc de transport;
c) FINANCIARE
 contribuţia parinţilor;
 sponsorizări;
6.INFORMAŢIONALE:
 studii de specialitate;
 lucrări ale copiilor;
 oferta şcolilor implicate;
 vizitarea unor repere turistice.
OBIECTIVE:
 Formarea deprinderii copiilor de a cunoaşte şi a respecta norme de comportare în
societate, educarea abilităţii copiilor de a intra în relaţie cu cei din jur;
 Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter, a unei atitudini pozitive faţă de
sine şi faţă de ceilalţi;
 Ameliorarea rezultatelor obtinute la evaluarile nationale;
 Eliminarea riscului de abandon scolar in mediile defavorizate;
 Cunoaşterea unor noţiuni de istorie, tradiţii, folclor care definesc portretul spiritual al
poporului român;
 Consolidarea capacităţii de a trăi emoţii pozitive, de prietenie în momentul întâlnirii
cu copii din altă localitate.
BIBLIOGRAFIE:
Ileana Hanganu, Ciresica Raclaru,”Educatie pentru societate, Indrumator pentru educatoare”,
Editura Aramis, Bucuresti, 2005.
ETAPELE PARTENERIATULUI:
1.Diseminarea informatiei – martie 2017
 Intocmirea documentaţiei necesare realizării parteneriatului;
 Redactarea parteneriatului şi planificarea activităţilor care urmează a se desfăşura pe
parcursul acestui an şcolar.
- 1860 -
2.Ce sperăm să realizăm?
 Un parteneriat permanent între cele două instituţii în folosul copiilor;
EVALUAREA PROIECTULUI DE PARTENERIAT

 Expoziţie cu lucrările copiilor, realizate în ambele instituţii;
 Realizarea unui album cu poze(a unui CD) din timpul derulării activităţilor.
ACTIVITĂŢI PROPUSE PENTRU ANII ŞCOLARI

2016 - 2017 ŞI 2017 - 2018
DATA TEMA MIJLOACE DE REALIZARE

Aprilie „MESAGERII Pachete realizate de către elevii de la Şcoala
2017 IEPURAŞULUI” Gimnazială ”Avram Iancu” pentru colegii de
la Şcoala Nireş
Mesaje înregistrate, transmise între elevii din
cele două şcoli prin intermediul
calculatorului şi tabletelor
MAI “ÎMPĂRTĂŞIM DIN Participarea elevilor de la Şcoala Nireş la
2017 CUNOŞTINŢELE atelierele de prezentare organizate la Şcoala
NOASTRE” – FESTIVALUL Gimn.” Avram Iancu” din Dej
ŞTIINŢEI Promovarea educaţiei de calitate prin
exemple de bună practică
IUNIE ”SĂRBĂTORIM Vizita elevilor de la Şcoala Gimnazială
2017 COPILĂRIA” “Avram Iancu”, Dej la Şcoala Nireş
Prezentarea unor scenete pregătite de elevii
ambelor şcoli
DECEMBRIE „CRĂCIUNUL ROMÂNESC Desene cu caracter simbolic. Expoziţie
2017 PRIN OCHI DE COPIL ” Machete cu specific tradiţional de Crăciun
Mini concert de colinde
ARILIE “TRADIŢII PASCALE” Târg pascal.
2018
MAI “IATA CE POT FACE Pregătirea examenului de Evaluare Naţională
2018 DOUĂ MÂINI DIBACE...” prin colaborare între elevii celor două şcoli
Elevii de la Şcoala Nireş vor participa la ore
de pregătire organizate la Şcoala Gimn.
Avram Iancu susţinând şi o simulare a
examenului
- 1861 -
ŞCOALA GIMN. ”AVRAM IANCU” SCOALA GIMN. NIRES
LOC. DEJ LOC. NIRES
JUD: CLUJ JUD. CLUJ
TEL. 0264/211481 TEL. 0264/226503
Nr. inreg. ----------/---------------- Nr. inreg.----------/-------------
PARTENERIAT EDUCAŢIONAL
Incheiat între Şcoala Gimnazială “Avram Iancu”, Dej, jud Cluj, reprezentată prin prof.
Nicoleta Varga, în calitate de diriginta a clasei a V-a A, şi Şcoala Gimnazială Nireş, jud. Cluj,
reprezentată prin prof. Niţu Cristina, la data de 12 aprilie 2017 sub denumirea “Satul, izvorul
bogăţiei spirituale”.
Durata parteneriatului: 2 ani.
Modalităţi de operaţionalizare:
 Vizite reciproce;
 Expozitii comune;
 Activitati metodice comune;
 Mese rotunde.
Coordonator proiect:
prof. Nicoleta Varga, Şcoala Gimnaziala “Avram Iancu”
Colaboratori:
prof. Cristina Niţu, Scoala Gimnaziala Nireş
prof. Lador Iulia, Şcoala Gimnaziala “Avram Iancu”
prof. Bumbu Mihaela, Scoala Gimnaziala Nires
Director, Director,
prof. Herineanu Daniela prof. Bereczki Mirela
- 1862 -
TEST DE EVALUARE
DIMENSIONAREA CORPULUI, METODE DE MĂSURARE
Prof. Vasile Aurelia

Liceul Tehnologic „I. A. Rădulescu Pogoneanu” Pogoanele, jud. Buzău
Modulul: Construirea tiparelor reperelor produselor de îmbrăcăminte

Clasa: a XI-a
Domeniul de pregătire: Industrie textilă şi pielărie
Tema: Dimensionarea corpului, metode de măsurare
I. Încercuiţi pe foaie, litera corespunzătoare răspunsului corect. 20 puncte
1. Îmbrăcămintea reprezintă:
a) un complex de produse vestimentare ce îmbracă corpul omenesc
b) o haină ce îmbracă corpul omenesc
c) un produs vestimentar ce îmbracă corpul omenesc.
2. Din categoria produselor cu sprijin pe umeri fac parte:

a) palton, pardesiu, rochie bluză, cămaşă
b) pantalon, cămaşă bărbătească, sacou,
c) căciulă, taior, vestă, pălărie.
II. Completaţi pe foaie cuvintele potrivite pentru spaţiile libere, astfel încât afirmaţiile
să fie corecte şi complete: 15 puncte
1. Dimensiunile corpului se împart în ....................... pe direcţia de înălţime, de perimetru şi

de .....................
2. Dimensiunile de lăţime se .................. pe lăţimea corpului şi cuprind: .................
pieptului, ................. spatelui şi ................... răscroielii braţului.
III. Enumeraţi criteriile de clasificare ale îmbrăcămintei. 20 puncte

a)
b)
- 1863 -
c)
d)
e)
f)
g)
h)
IV. Realizaţi o corelaţie prin săgeţi între elementele următoarelor două coloane.
25 puncte
Coloana A Coloana B
1. Perimetrul bustului a) PŞ
2. Perimetrul gâtului b) IC
3. Înălţimea corpului c) PB
4. Lungimea taliei d) Lt
5. Perimetrul şoldurilor e) Pg
TOTAL TEST: 80 PUNCTE

DIN OFICIU: 20 PUNCTE
- 1864 -
TEST DE EVALUARE
DIMENSIONAREA CORPULUI, METODE DE MĂSURARE
BAREM DE EVALUARE
Modulul: Construirea tiparelor reperelor produselor de îmbrăcăminte

Clasa: a XI-a
Domeniul de pregătire: Industrie textilă şi pielărie
Tema: Dimensionarea corpului, metode de măsurare
I. Încercuiţi pe foaie, litera corespunzătoare răspunsului corect. 20 puncte
1. Îmbrăcămintea reprezintă:
a) un complex de produse vestimentare ce îmbracă corpul omenesc
b) o haină ce îmbracă corpul omenesc
c) un produs vestimentar ce îmbracă corpul omenesc.
2. Din categoria produselor cu sprijin pe umeri fac parte:

a) palton, pardesiu, rochie bluză, cămaşă
b) pantalon, cămaşă bărbătească, sacou,
c) căciulă, taior, vestă, pălărie
II. Completaţi pe foaie cuvintele potrivite pentru spaţiile libere, astfel încât afirmaţiile
să fie corecte şi complete: 15 puncte
1. Dimensiunile corpului se împart în DIMENSIUNI pe direcţia de înălţime, de perimetru

şi de LĂŢIME.
2. Dimensiunile de lăţime se MĂSOARĂ pe lăţimea corpului şi cuprind: LĂŢIMEA
pieptului, LĂŢIMEA spatelui şi LĂŢIMEA răscroielii braţului.
III. Enumeraţi criteriile de clasificare ale îmbrăcămintei. 20 puncte

a) în funcţie de locul sprijinirii pe corp
b) în funcţie de lungime
c) în funcţie de materia primă folosită
d) în funcţie de anotimpul în care se poartă
- 1865 -
e) în funcţie de poziţia în raport cu corpul
f) în funcţie de siluetă
g) în funcţie de destinaţie.
IV. Realizaţi o corelaţie prin săgeţi între elementele următoarelor două coloane.
25 puncte
Coloana A Coloana B
1. Perimetrul bustului - c) a) PŞ
2. Perimetrul gâtului - e) b) IC
3. Înălţimea corpului - b) c) PB
4. Lungimea taliei - d) d) Lt
5. Perimetrul şoldurilor - a) e) Pg
TOTAL TEST: 80 PUNCTE

DIN OFICIU: 20 PUNCTE
- 1866 -
PROIECT DE LECŢIE:
„FLUTURI COLORAŢI”
Prof. înv. preşcolar Vasile Janina-Florentina

Grădiniţa Popînzăleşti, structură a Şcolii Gimnaziale Drăgoteşti, jud. Dolj
Data: 28.05.2017
Unitatea: Grădiniţa Popînzăleşti, structură a Şcolii Gimnaziale Drăgoteşti
Grupa: mare
Propunător: Vasile Janina-Florentina
Tema anuală: Când/cum şi de ce se întâmplă?
Subtema: ,,În lumea insectelor”
Tema zilei: ,,Fluturi coloraţi”
Categoria de activitate: Domeniul estetic şi creativ (DEC)
Tipul activităţii: formare de priceperi şi deprinderi
Mijloc de realizare: pictura
SCOPUL:
 Consolidarea deprinderii de a compune în mod original şi personal tema propusă de
educatoare cu ajutorul tehnicilor plastice cunoscute;
 Dezvoltarea imaginaţiei creatoare, a sensibilităţii şi a gustului pentru frumos;
 Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi a aprecia frumosul din natură şi artă.
 Să denumească în mod corect materialele de lucru puse la dispoziţie (hârtie, pensule,
acuarele etc.);
 Să urmărească atent explicaţiile educatoarei;
 Să organizeze spaţiul plastic într-o lucrare echilibrată şi expresivă;
 Să traseze cu vârful pensulei linii curbe pentru redarea fluturilor, folosind culori adecvate;
 Să analizeze obiectiv lucrările pe baza criteriilor de evaluare enunţate de educatoare:
respectarea spaţiului de lucru, acurateţea şi gradul de finalizare al lucrării, folosirea petei
de culoare ca element de limbaj plastic;
 Să respecte poziţia corectă a corpului faţă de suportul de lucru, pentru o bună coordonare
oculo-motorie.
- 1867 -
 Metode şi procedee: observaţia, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, analiza
lucrărilor.
 Mijloace de învăţământ: coli de desen, pensule, acuarele, vase cu apă, şerveţele, coletul de
la Zâna Primăvară, flipchart, panou, modelul educatoarei.
 Forme de organizare: frontal, individual.
EVALUARE: orală şi finală
DURATA: 30-35 min
LOC DE DESFĂŞURARE: sala de grupă
BIBLIOGRAFIE:
 ,,Curriculum pentru învăţământul preşcolar” M.E.C.I. 2008
 „Metodica predării desenului şi modelajului în grădiniţa de copii”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1974.
 „Metode interactive de grup”- ghid metodic, Ediţia Arves, 2006.
EVENIMENTUL CONŢINUTUL STRATEGII

EVALUAREA
DIDACTIC ACTIVITĂŢII DIDACTICE
1. Momentul Se face aerisirea sălii de Observarea
organizatoric grupă. Se face aranjarea comportamentului
mobilierului, a materialelor copiilor
didactice pe măsuţe şi intrarea
organizată a copiilor în sală.
2. Captarea atenţiei Le prezint copiilor coletul de Explicaţia Observarea
la Zâna Primăvară, în comportamentului,
interiorul căruia se află o aprecieri verbale
scrisoare (ANEXA).
Se citeşte conţinutul acesteia Frontal
de unde copiii află că Zâna
Primăvară este tristă deoarece
în gradina ei cu flori nu a mai
venit niciun fluture, deoarece
au rătăcit drumul. Copiii sunt
rugaţi să o ajute pe zână să
aibă din nou grădina plină cu
fluturi coloraţi.
- 1868 -
EVALUAREA
3. Anunţarea temei şi Astăzi vom picta împreună Explicaţia
a obiectivelor fluturi coloraţi. Educatoarea se
va adresa copiilor spunându-le
că Zâna Primăvară le-a adus şi Frontal
materialele necesare realizării
fluturaşilor precum şi lucrarea Conversaţia
model. Copiii sunt invitaţi să Observaţia
intuiască materialele de pe Conversaţia
măsuţă, apoi vor fi întrebaţi ce
materiale au primit pe măsuţe.
4. Dirijarea învăţării Explicarea şi demonstrarea Explicaţia Observarea
tehnicii de lucru comportamentului
Educatoarea le va explica copiilor
copiilor modul de realizare a
temei propuse.
„ – Vom picta mai întâi corpul
fluturaşilor. Luăm pensula, o Frontal
înmuiem în apă, apoi în
culoarea negru şi vom trasa
corpul fluturelui. După aceea
vom trece la antenuţele Demonstraţia
acestora care seamănă cu nişte
bastonaşe. După ce am
terminat de pictat corpul şi
antenele, spălăm pensula şi
alegem diverse culori pentru
aripile fluturaşilor. Pentru ca
fluturaşii noştri să fie
multicolori vom folosi culori
ca roşu, galben, portocaliu,
albastru.
Efectuarea unor exerciţii
pregătitoare
-Cu coatele sprijinite de masă,
închidem şi deschidem
pumnii;
-departăm şi apropiem Explicaţia
degetele; Demonstraţia
-Ploaia- atingerea mesei cu Frontal
vârful degetelor imitând Observarea
căderea stropilor de ploaie; Exerciţiul comportamentului
-morişca copiilor, aprecieri
-“A răsărit soarele!” verbale
Urez copiilor ,,Spor la lucru!”
5. Obţinerea Realizarea lucrării de către Conversaţia
performanţei copii Observarea
Pe parcursul lucrului copiii comportamentului
sunt supravegheaţi de Exerciţiul copiilor,
educatoare. Aceasta îi respectarea tehnicii
îndrumă, şi acolo unde este individual de lucru
- 1869 -
EVALUAREA
cazul repetă explicaţiile
oferite anterior.
Supraveghează, de asemenea,
poziţia corectă a corpului în
timpul lucrului.
6. Evaluarea Analiza lucrărilor realizate Conversaţia
După ce toţi copiii au finalizat
lucrările, acestea vor fi afişate Frontal
la panou şi vor fi apreciaţi. Se Finală
vor urmări: (aprecierea
 acurateţea lucrărilor)
 corectitudinea
 gradul de finalizare.
7. Încheierea Fixez tema activităţii Conversaţia Aprecierea
activităţii desfăşurate apoi voi aprecia comportamentului
modul de lucru al copiilor copiilor
precum şi comportamentul lor
în timpul activităţii. Frontal
Copiii vor fi recompensaţi de
Zâna Primăvară pentru
activitatea desfăşurată cu
stimulente.
ANEXA
Dragi copii,
Am auzit că voi, cei din grupa mare, sunteţi copii cuminţi şi foarte talentaţi. Vă trimit
această scrisoare deoarece sunt foarte tristă că în gradina mea nu mai este niciun fluture, deoarece
au rătăcit drumul...
Vreţi să mă ajutaţi să am din nou gradina plină cu fluturi coloraţi?
Cu drag,
Zâna Primăvară
- 1870 -
PROIECT DIDACTIC:
TEST – CL, CM ȘI CT
Prof. Vasiu Camelia-Claudia

Unitatea de învăţământ: Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva

Profesor: Vasiu Camelia-Claudia
Clasa: a VIII-a D
Disciplina: Limba și literatura română
Subiectul lecției: Test – CL, CM și CT
Tipul lecţiei: verificare şi evaluare
 Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare
 Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare
Pe parcursul acestei lecții elevii trebuie să fie capabili:
O1 - să precizeze dacă afirmațiile sunt adevărate sau false;
O2 - să realizeze corespondența între elementele date;
O3 - să alcătuiască fraze conform cerinței exercițiului;
O4 - să găsească elementele introductive din frază;
O5 - să precizeze valoarea morfologică a elementelor identificate;
O6 - să delimiteze propozițiile din frază;
O7 - să stabilească felul subordonatelor (CL, CM și CT).
Strategie didactică:
Metode şi procedee: conversația, explicația, exercițiul
Mijloace didactice: test sumativ
Resurse:
 materiale: testul
 temporale: 50 min
- 1871 -
 umane: colectivul clasei
Modalităţi de evaluare: frontală, individuală
Bibliografie:
 Ghid complet pentru Evaluarea Națională 2015 - Limba și literatura română, Adrian
Nicolae Romonti, Claudia Topan, Diana Florentina Basalic, Emilia Alina Pop, Lavinia Fetti,
Mimi Dumitrache, Monica Cristina Anisie, Marius Popa, Editura Delfin
 Limba română pentru elevi – Vocabular. Scheme. Exerciții, coordonator Alexandru Metea,
Editura Helicon
Anexe:
 Fișa de evaluare
 Barem de corectare și notare
Strategii didactice
Etapele
Activitatea Activitatea Forme de Evalua-
lecţiei/ CO Metode şi Mijloace
profesorului elevilor organizare
durata procedee didactice
re
I. Moment Este organizat Elevii se conversa- catalog frontală Apre-
organizato- contextul pregătesc ția ciere
ric educativ, pentru individua- verbală
(1 min.) astfel încât începerea lă
demersul lecţiei.
didactic să
atingă un grad
înalt de
eficienţă, se
asigură liniştea
în clasă, se
pregătesc
materialele
necesare
desfăşurării
activităţii.
II. Profesorul va Elevii sunt conversa- frontală Apre-
Captarea reaminti atenți la ția ciere
atenției elevilor faptul explicațiile verbală
(1 min.) că vor fi profesorului.
evaluate
cunoștințe
referitoare la
CL, CM și CT
- 1872 -
Strategii didactice
Etapele
Activitatea Activitatea Forme de Evalua-
lecţiei/ CO Metode şi Mijloace
profesorului elevilor organizare
durata procedee didactice
re
și le explică
obiectivele
propuse.
III. O1, Profesorul va Rezolvă exercițiul testul individua- proba
Verificarea O2, distribui testul primit. lă scrisă
cunoștințe- O3, fiecărui elev
lor O4, testul propus
(45 min.) O5, și va
O6, supraveghea
O7 elevii
pe parcursul
rezolvării.
IV. Analiza După Elevii
rezultatelor rezolvarea ascultă și
activităţii şi testului se răspund la
elaborarea citeşte elevilor întrebările
concluziilor baremul, profesorului.
(3 min.) oferindu-se
exemple de
rezolvare.
Anexe:
Nume și prenume elev:

Clasa:
Test
I. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect A/F. 1,50p (6*0,25p)

1. A/ F În enunțul S-a poziționat lângă ei. complementul circumstanțial de loc se
exprimă prin pronume personal în cazul acuzativ. 0,25 p
2. A/ F În fraza Hai la cine îți cere ajutorul. propoziția subordonată circumstanțială de
loc are, ca termen regent, un verb predicativ. 0,25 p
3. A/ F În enunțul Va pleca înaintea mătușii. complementul circumstanțial de timp se
află în cazul acuzativ. 0,25 p
4. A/ F Propoziția subordonată circumstanțială de timp poate sta atât înaintea
propoziției regente, cât și după aceasta. 0,25 p
5. A/ F În enunțul Paul și Irina au procedat asemenea dumnealui, cuvintele subliniate
- 1873 -
îndeplinesc funcțiile sintactice de subiect multiplu, nume predicativ.
0,25 p
6. A/ F În fraza Caietul așezat cum ți-am cerut s-a umplut de praf, propoziția
subordonată circumstanțială de mod are, ca termen regent, un adjectiv. 0,25 p
II. Realizează corespondența: 0,80p (4*0,20p)

1. Dorina va asculta cum va putea. a) PR 0,20 p
2. Atunci când l-am văzut a fost fericit. b) CL 0,20 p
3. Se duce încotro vede cu ochii. c) CM 0,20 p
4. Întrebarea este când ne vom opri. d) CT 0,20 p
III. Alcătuiţi fraze din două propoziţii, în care subordonatele să fie:

1,20 p (6*0,2p)
1. o propoziție subordonată circumstanţială de timp introdusă prin adverbul relativ cum.
0,20 p
2. o propoziție subordonată circumstanţială de mod introdusă prin locuțiunea
conjuncțională subordonatoare fără să.
0,20 p
3. o propoziție subordonată circumstanţială de loc introdusă prin adverbul nehotărât
oriunde. 0,20 p
4. o propoziție subordonată circumstanţială de loc introdusă prin adverbul relativ unde.
0,20 p
5. o propoziție subordonată circumstanţială de mod introdusă prin adverbul relativ cum.
0,20 p
6. o propoziție subordonată circumstanţială de timp introdusă prin locuțiunea
conjuncțională de îndată ce.
0,20 p
IV. Construiți fraze din două propoziţii în așa fel încât propoziția secundară să fie pe rând,
subordonată circumstanțială de mod, subordonată subiectivă, subordonată completivă
directă, subordonată completivă indirectă și subordonată atributivă. 1p (5 *0,20p)
………………………..cum a rezolvat el problema.
CM – 0,20 p
- 1874 -
SB – 0,20 p
CD – 0,20 p
CI – 0,20 p
AT – 0,20 p
V. Împarte frazele de mai jos în propoziții precizând felul subordonatelor și valoarea

morfologică a elementelor introductive. 4,50 p (3*1,50 p)
1. A trecut pe lângă noi ca și cum nu ne-ar cunoaște. 1,50p (0,50 p * 3)
2. Vin la tine oricând doresc. 1,50p (0,50 p * 3)
3. Am alergat până unde am obosit. 1,50p (0,50 p * 3)
Oficiu 1 p
Barem de corectare și notare
I. 1,50 p (6*0,25 p)
1. – A
2. – F
3. – F
4. – A
5. – F
6. – A
II. 0,80 p (4*0,20 p)

1. – c)
2. – d)
3. – b)
4. – a)
- 1875 -
III. 1,20 p (6*0,20 p)
a) Cum s-a trezit, / a luat micul dejun./
b) A acționat/ fără sa aibă în vedere consecințele./
c) Plec/ oriunde îmi spune inima./
d) Am alergat/ până unde am putut./
e) Cum îți așterni,/ așa dormi./
f) De îndată ce vine, îi voi comunica.
IV. Exemple de rezolvare – 1 p (5 *0,20 p)
Și noi am rezolvat cum a rezolvat el problema. CM

Nu se știe cum a rezolvat el problema. SB
Colegii știu cum a rezolvat el problema. CD
M-am gândit mult timp cum a rezolvat el problema. CI
Ne-a surprins pe toți modul cum a rezolvat el problema. AT
V. 4,50 p (3*1,50 p)
1. A trecut pe lângă noi/ ca și cum nu ne-ar cunoaște. / CM/ Locuțiune conjuncțională ca și

cum 1,50p (0,50 p * 3)
2. Vin la tine/ oricând doresc./ CT /Adverb nehotărât oricând 1,50p (0,50 p * 3)
3. Am alergat/ până unde am obosit./ CL / Adverb relativ unde 1,50p (0,50 p * 3)
Oficiu 1 p
- 1876 -
O LECŢIE DINCOLO DE SPAŢIUL CLASEI
Prof. Verdeş Lăcrimioara

Liceul Teoretic „Emil Racoviţă” Baia Mare, jud. Maramureș
Motto:
,,Ce aud - uit,
Ce văd - îmi amintesc,
Ce fac - înţeleg"
(Confucius)
Studiile moderne arată că: ,,Ne amintim 20 % din ceea ce auzim, 30 % din ceea ce vedem şi
90 % din ceea ce facem.”
Concluziile acestui studiu accentuează eficienţa învăţării experenţiale, ţinând cont de
nevoile individuale ale elevilor şi anume: nevoia de a fi responsabil, inclus social, de a experimenta,
de a investiga, de a cunoaşte şi nu în ultimul rând nevoia de mişcare.
Un mod de învăţare de tip experenţial este şi educaţia outdoor, care presupune organizarea
unor activităţi de învăţare nonformale, în afara spaţiului clasei, activităţi ce contribuie la dezvoltarea
priceperilor şi deprinderilor de cunoaştere ale elevilor, bazându-se pe cunoştinţele asimilate în
cadrul formal.
Pornind de la premisa că educaţia outdoor reprezintă o puternică sursă de experienţe de
învăţare, propun un proiect de tehnologie didactică pentru o lecţie mixtă (indoor-outdoor).
PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ
Unitatea de învăţământ:
Profesor:
Data:
Clasa: a XI-a, calificarea „Tehnician designer vestimentar”
Disciplina: MIV- UTILIZAREA LIMBAJULUI PLASTIC
Discipline integrate: Crearea modelelor pentru produse vestimentare, Proiectarea produselor
Titlul lecţiei: CHENARUL DECORATIV
Tipul lecţiei: de comunicare/însuşire de noi cunoştinţe/aprofundare/outdoor
Durata lecţiei: 3 ore
- 1877 -
Unitatea de competenţă tehnică specializată: Utilizarea limbajului plastic
Competenţa individuală: Utilizează elemente ale desenului decorativ
Competenţe fundamentale:
 a învăța să cunoască (să precizeze care sunt metodele folosite pentru realizarea compoziţiilor
decorative, să definească chenarul decorativ, să diferenţieze modul de realizare a tipurilor de
chenare decorative, să stabilească structuri şi forme din natură care pot fi folosite ca sursă de
inspiraţie în realizarea desenului decorativ)
 a învăța să facă (să identifice tipuri de chenare, să realizeze chenare decorative pe baza
studiului după natură, sa aplice pricipiile de bază ale compozitiei decorative, să valorifice
elementele desenului decorativ studiate
 a învăța să trăiască împreună cu ceilalți / să colaboreze cu ceilalți
 a învăța să fie atent, participativ, creativ
Scopul lecţiei: dezvoltarea simţului estetic, dobândirea de către elevi a unei game de abilităţi
artistice şi creative
 O1- să cunoască metodele folosite pentru realizarea compoziţiilor decorative
 O2- să identifice tipuri de chenare decorative
 O3-să stabilească asociaţii între elementele limbajului plastic şi elementele din mediul
înconjurător
 O4- să realizeze chenare decorative, respectând principiile compoziţiei decorative
Activităţi de învăţare:
- Identificarea formelor compoziţionale (motiv, chenar, joc de fond)
- Definirea chenarului decorativ
- Descoperirea modului de realizare a chenarului decorativ
- Stabilirea tipurilor de chenare şi a modului de realizare
- Analizarea modelelor de îmbrăcăminte şi stabilirea rolului chenarului decorativ
- Realizarea chenarului decorativ pe baza studiului după natură
- Propunerea/Crearea de produse vestimentare care includ chenarul decorativ realizat
Metode si procedee: conversatia, explicatia, problematizarea, observaţia sistematică, învăţarea prin
descoperire, exerciţiul plastic, turul galeriei
Mijloace: studiul modelelor, explorarea mediului înconjurător
Forme de organizare: activitate frontală, pe grupe, individuală
Resurse:
 Umane: 24 elevi – clasa a XI-a
- 1878 -
 Materiale: flipchart, postere, laptop, videoproiector, postit-uri, fişe de lucru
 Spaţiale: sala de clasă, parcul şcolii.
 Timp: 3 ore
SCENARIUL DIDACTIC
ETAPELE ACTIVITĂŢII ACTIVITATEA

DIDACTICE ELEVILOR
Moment organizatoric  Notează absenţele în catalog Se pregătesc
 Stabileşte o atmosferă propice desfăşurării pentru începerea
activităţii didactice lecţiei.
INDOOR (1 oră)
Actualizarea cunoştinţelor  Adresează întrebări referitoare la noţiunile Participă activ
şi legătura cu lecţia nouă însuşite anterior
- Ce este Compoziţia decorativă?
- Care sunt pricipiile de bază ale compozitiei
decorative?
- Enumeraţi care sunt formele compoziţionale
 Prezintă postere cuprinzând obiecte de
artizanat, ceramică, textile, produse vestimentare
 Solicită elevilor să identifice elementele de
decor existente pe produsele prezentate, să
stabilească care este forma de realizare (chenar,
motiv, joc de fond)
 Apreciaza calitatea răspunsurilor elevilor,
corectează eventualele greşeli
 Stimulează participarea elevilor la discuţii
 Observă modul de lucru, gradul de implicare,
relația între elevi
Comunicarea temei şi a Anunţă tema: Chenarul decorativ Ascultă cu atenţie
obiectivelor
Dirijarea învăţării  Prezintă la videoproiector lecţia nouă
CHENARUL DECORATIV(prezentare ppt) Ascultă cu atenţie
 Insistă asupra noţiunilor referitoare la tipologia Analizează
chenarelor decorative şi modul de realizare a lor modele de
 Exemplifică modele de chenare chenare
Participă activ
 Solicită elevilor să identifice tipurile de

chenare şi metodele folosite
Se organizează pe
 Apreciază calitatea răspunsurilor elevilor, grupe, stabilesc
corectează eventualele greşeli liderul grupei
 Stimulează participarea elevilor la discuţii Liderul fiecărei
 Observă modul de lucru, gradul de implicare,
- 1879 -
DIDACTICE ELEVILOR
relația între elevi grupe va extrage
 Anunţă că, în ora următoare, lecţia se va un plic şi
desfăşura în parcul din curtea şcolii comunică tema
 Pregăteşte activitatea pentru ora următoare: colegilor de
- împarte clasa de elevi în 5 grupe grupă
- Aşează pe catedră 5 plicuri ce conţin informaţii Ascultă cu atenţie
referitoare la tema fiecărei grupe: realizarea unui Analizează
chenar decorativ, inspirat din natură si aplicarea modelele expuse
lui pe un produs de îmbrăcăminte rochie/fustă Pregătesc
pardesiu/bluză, conform fisei de lucru materialele
 Prezintă sarcinile de lucru din Fişa de lucru, pentru lucru:
astfel: creioane, planşă
- Analizaţi forma şi structura diferitelor
elemente din parcul şcolii (copaci, flori,
frunze, zid, gard, pavaj alei)
- Realizaţi un model de chenar decorativ,
inspirat din natură
- Schiţaţi un model de produs de îmbrăcăminte
rochie/fustă/pardesiu/bluză /vestă (conform
temei grupei), în care să propuneţi modalităţi
de decorare a acestuia cu ajutorul chenarului
realizat
 Prezintă modele de produse vestimentare
decorate cu chenare inspirate din natura
OUTDOOR (1 oră)
 Explică elevilor modalitatea de realizare a Participă activ
chenarului: Observarea şi analiza diferitelor Analizează forme
forme ale elementelor din natură; diferite din
Respectarea principiilor decorative; natură, schiţează
Acurateţe, originalitate, creativitate Realizează
 Oferă exemple de elemente din natură care sarcinile de lucru
pot constitui sursă de inspiraţie pentru
realizarea chenarului decorativ
 Stimulează participarea elevilor la realizarea
sarcinilor de lucru
 Urmăreşte îndeaproape modul de lucru, oferă
indicaţii, explicaţii, sugestii
 Observă gradul de implicare, relația între
elevi
INDOOR (1 oră)
Fixarea  Organizează un tur al galeriei, analizează Finalizează
- 1880 -
DIDACTICE ELEVILOR
Asigurarea feed-back-ului lucrările din punct de vedere calitativ lucrările
 Au loc discuţii, completări, observaţii, Expun lucrările
constatări în clasă
 Face aprecieri, compară lucrările, evaluează Realizează un tur
 Comunicarea temei pentru acasă: Realizarea, al galeriei
la alegere, a unui chenar decorativ, având ca Fiecare lider al
sursă de inspiraţie arta populară grupei prezintă
lucrarea realizată
(modul de
realizare a
chenarului- sursa
de inspiraţie,
metoda folosită)
Notează tema
pentru acasă
- 1881 -
Disciplina: MIV- UTILIZAREA LIMBAJULUI PLASTIC
Clasa: a XI-a, calificarea „Tehnician designer vestimentar” GRUPA NR…….
Membrii grupei:
Titlul lecţiei: CHENARUL DECORATIV ……………………………
……………………………
…………………………….
FIŞA DE LUCRU
Studiul după natură constituie un exerciţiu de realizare a unei imagini artistice bazată pe
observaţie, cât şi un mijloc de cunoaştere a unor structuri şi forme din natură, ce pot servi ca
sursă de inspiraţie pentru noi imagini artistice.
SARCINI DE LUCRU:
 Analizaţi forma şi structura diferitelor elemente din parcul şcolii
(copaci, flori, frunze, zid, gard, pavaj, alei)
 Realizaţi un model de chenar decorativ, inspirat din natură
 Schiţaţi, pentru manechinul din imagine, un model de produs
vestimentar : rochie/fustă/pardesiu/bluză (conform temei grupei),
în care să propuneţi modalităţi de decorare a acestuia cu ajutorul
chenarului realizat
Chenar:
- 1882 -
PROIECT DIDACTIC:
„ÎN OGRADĂ”
Prof. Vizitiu Mihaela Elena

Şcoala Gimnazială Specială Nr. 7 Bucureşti
Clasa: a VIII-a - Elevi cu deficienţă mintală severă, profundă şi/sau asociată

Aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe ale Naturii
Disciplina: Cunoştinţe despre mediu
Tipul lecţiei: Consolidarea cunoştinţelor
Subiectul lecţiei: “În ogradă”
Unitatea de învăţare: Lumea vie
Obiectiv cadru:
 Dezvoltarea capacităţilor de observare, explorare şi înţelegere a realităţii din mediul
înconjurător.
Obiectiv de referinţă:
 Identificarea unor caracteristici specifice lumii vii.
 cognitive:
- Grupa I -
O1 - Având la dispoziţie computerul, elevii să asocieze onomatopeele cu animalul/pasărea
corespunzătoare; obiectivul se consideră atins dacă elevii asociază 9 sunete din 11 cu animalul /
pasărea corespunzătoare;
O2 - Sub îndrumarea profesorului şi având la dispoziţie slide-urile cu imagini, elevii să descrie
animalul/pasărea domestică; obiectivul se consideră realizat dacă elevii descriu 7 animale / păsări
din 11;
O3 - Cu ajutorul imaginilor, elevii să identifice hrana corespunzătoare animalelor/ păsărilor
domestice; obiectivul se consideră atins dacă elevii identifică hrana animalelor / păsărilor
prezentate;
O4 - Sub îndrumarea profesorului şi având la dispoziţie computerul, elevii să recunoască puii
animalelor/păsărilor domestice; obiectivul se consideră realizat dacă elevii recunosc 9 pui din 11;
O5 - Cu ajutorul imaginilor, elevii să indice foloasele obţinute de la animalele/păsările domestice;
obiectivul se consideră atins dacă elevii identifică foloasele a 8 animale / păsări domestice din 11.
O6 – Pe baza descrierii realizate de către profesor, elevii să recunoască animalul / pasărea
- 1883 -
domestică; obiectivul se consideră atins dacă elevii recunosc animalul / pasărea domestică.
- Grupa II -
O1 - Având la dispoziţie computerul şi cu sprijinul profesorului, elevii să asocieze onomatopeele cu
animalul / pasărea corespunzătoare; obiectivul se consideră atins dacă elevii asociază 6 sunete din
11 cu animalul / pasărea corespunzătoare;
O2 - Sub îndrumarea profesorului şi având la dispoziţie slide-urile cu imagini, elevii să descrie
animalul / pasărea domestică; obiectivul se consideră realizat dacă elevii descriu 4 animale / păsări
din 11;
O3 - Cu ajutorul imaginilor, elevii să identifice hrana corespunzătoare animalelor / păsărilor
domestice; obiectivul se consideră atins dacă elevii identifică hrana a 6 animale /păsări din 11.
O4 - Cu sprijinul profesorului elevii să recunoască puii animalelor/păsărilor domestice; obiectivul
se consideră realizat dacă elevii recunosc 6 pui din 11;
O5 - Cu ajutorul imaginilor, elevii să indice foloasele obţinute de la animalele/păsările domestice;
obiectivul se consideră atins dacă elevii identifică foloasele a 4 animale / păsări domestice din 11.
O6 – Pe baza descrierii realizate de către profesor, elevii să recunoască animalul / pasărea
domestică; obiectivul se consideră atins dacă elevii recunosc animalul / pasărea domestică.
 afective:
O7 - să manifeste interes pentru activitate, prin participare activă.
 psihomotorii:
O8 - să respecte poziţia corectă în bancă, postura, atitudinea generală în scris.
 metode şi procedee:
o de transmitere: explicaţia, descrierea, conversaţia, instructajul;
o de explorare: observarea dirijată, demonstraţia, proiecţia, audiţia;
o de acţiune: exerciţiul, jocul didactic.
 mijloace tehnice şi material didactic: videoproiector, computer-prezentare PowerPoint, fişe
de lucru diferenţiate pe grupe de nivel, jetoane cu imagini, planşă, creioane colorate.
Resurse didactice:
 materiale: - spaţiul şcolar: sala de clasă;
- timpul: 45 de minute.
 umane: - colectivul de 5 elevi diferenţiaţi pe două grupe de nivel.
 informaţionale: manual, programa şcolară.
- 1884 -
Etapele Cod Strategii didactice Modalităţi
activită- ob. Conţinutul activităţii didactice Metode şi Mijloace de
ţii op. procedee didactice evaluare
1.  Sunt asigurate condiţiile unei
Organi- bune desfăşurări a lecţiei.
zarea
clasei
2.  Profesorul prezintă ghicitori - proiecţia
Captarea despre animale şi păsări. Elevii - exerciţiul - computer
atenţiei identifică animalele şi păsările - prezentare
domestice, pe baza descrierii din PowerPoint
ghicitori.
 Exerciţiu – joc: “Ghiceşte cine Evaluare
sunt!” formativă
gr.1- Se prezintă un material,
O1 reprezentând onomatopee şi
gr.2- imagini ale unor animale / păsări
O1 domestice.
Elevii recunosc graiul animalelor - audiţia
4. respective, denumind animalul - proiecţia Frontală
Dirijarea sau pasărea corespunzătoare - explicaţia -videopro-
activită- onomatopeelor. -demonstra iector
ţii în  Exercitiu – joc: “Cum sunt?” ţia - computer Diferenţiată
vederea gr.1- Profesorul prezintă imagini cu - observarea - prezentare
consoli- O2 ajutorul computerului. dirijată PowerPoint Individuală
dării gr.2- Elevii sunt solicitaţi să descrie - descrierea
cunoş- O2 animalele şi păsările domestice: - exerciţiul - fişe de Probă orală
tinţelor alcătuirea corpului şi cu ce este - conversa- lucru
acoperit. ţia diferenţiate Probă
 Exerciţiu – joc: “Poftim la - jocul scrisă
masă!” didactic - jetoane cu
gr.1- Elevii au ca sarcină să imagini
O3 identifice hrana animalelor /
gr.2- păsărilor domestice, prin indicarea
O3 jetonului corespunzător
 Exerciţiu – joc: “Cei mari şi - proiecţia -videopro- Evaluare
gr.1- cei mici!” - explicaţia iector formativă
O4 Cu ajutorul profesorului, elevii -demonstra - computer Frontală
gr.2 sunt solicitaţi să recunoască puii ţia - prezentare Diferenţiată
-O4 animalelor / păsărilor domestice. - descrierea PowerPoint Individuală
- exerciţiul - fişe de Probă orală
gr.1-  Exerciţiu – joc: “Ce ne dau?” - conversa- lucru Probă
O5 Elevii redau foloasele pe care le ţia diferenţiate scrisă
gr.2- bţine omul de la animalele şi - jocul - jetoane cu
O5 păsările domestice. didactic imagini
 Se realizează printr-un joc Evaluare
didactic: ”Recunoaşte - planşă sumativă
5. animalul şi aşază-l în ogradă!” - instructa- - jetoane cu
Evaluare Pe catedră se gasesc, cu faţa în jul animale şi Individuală
jos, mai multe jetoane cu - jocul păsări
imaginile unor animale / păsări didactic domestice Probă orală
domestice. Profesorul ia pe rând - conversa-
- 1885 -
Etapele Cod Strategii didactice Modalităţi
activită- ob. Conţinutul activităţii didactice Metode şi Mijloace de
ţii op. procedee didactice evaluare
câte un jeton şi dă indicii despre ţia
O6 animalul / pasărea respectivă, fără
să îl denumească.
Elevii ghicesc numele
animalului / păsării respective şi
aşază jetonul corespunzător pe
planşa “În ogradă”.
6.  Se fac aprecieri colective şi - conversa-
Încheie- individuale asupra modului de ţia
rea participare a elevilor la activitate.
activită-
ţii
- 1886 -
Fişă de lucru nr. 1
(Grupa I)
Sarcina de lucru: Unește, prin linii, animalele / păsările domestice cu hrana corespunzătoare.

(Grupa II)
Sarcina de lucru: Unește, prin linii, animalele / păsările domestice cu hrana corespunzătoare.
- 1887 -
(Grupa I)
- CINE ESTE PUIUL MEU? -
Sarcina de lucru: Uneşte fiecare animal / pasăre cu puiul corespunzător. Scrie denumirea puilor.

(Grupa II)
- CINE ESTE PUIUL MEU? -
Sarcina de lucru: Uneşte fiecare animal / pasăre cu puiul corespunzător.
- 1888 -
PROIECT DIDACTIC:
„DETERMINAREA ACIDITĂȚII PÂINII”
Prof. Vîjă Daniela Ramona

LICEUL TEHNOLOGIC ,,NICOLAE BĂLCESCU” ALEXANDRIA

PROFESOR: VÎJĂ DANIELA RAMONA
DISCIPLINA: TEHNOLOGII SPECIFICE DE MORARIT SI PANIFICATIE
CLASA: a X -a
TITLUL LECTIEI: Determinarea aciditații pâinii
TIPUL LECŢIEI: Formare de priceperi și deprinderi
DATA:
Durata: 2 h.
Obiective generale: insusirea cunostintelor referitoare la determinarea acidității pâinii;
Obiective operationale: O1:sa cunoasca principiul metodei și rolul acestei detreminări;
O2:sa cunoasca materialele si ustensilele necesare acestei determinari;
O3:sa-si insuseasca modul de lucru pentru aceasta determinare;
O4:sa stie sa interpreteze rezultatele;
Metode si procedee: explicatia, experimentul, analiza, conversatia euristica
Mijloace de invatamant: fise de documentare, fise de lucru,materiale si ustensile de laborator,
balanta tehnica, instalația de titrare, reactivi, probele de analizat;
Forme de organizare a elevilor: frontal, pe grupe, individual
Forme de evaluare: orala, autoevaluare
 
Scopul Strategia de Timp
Elevi cu Elevi cu Elevi cu Resurse
dominanta dominanata dominanata
auditivă vizuală practică
Mo- Dialogul 2 - Elevii se - Elevii se - Elevii se
ment Aranjarea min pregătesc pregătesc pentru pregătesc
organi- elevilor pe pentru ora de ora de predare pentru ora de
zatoric grupe de lucru predare predare
Reactua- Discuţie 10-  Aceasta  Se  Se pun Cunos-
lizarea Studiul de caz 15 va fi o transformă întrebări tintele
bazei Munca în min situaţie întrebările în folosind doban-
- 1889 -
 
teoretice echipă de indicii vizuale. exemple dite
anteri- învăţare  Se utilizează practice anterior
oare în care mişcări ale legate de
(fondu- elevii se mâinilor / materiile
lui vor simţi gesturi pentru prime ce
apercep- în largul a ilustra stau la
tiv) lor, vor întrebările. baza
avea Se va permite obținerii
încredere folosirea pâinii
în această mişcărilor  Se va
strategie. mâinilor / permite
 Se acordă gesturilor elevilor să
timp atunci când răspundă
elevilor se răspunde folosindu-
să explice la o întrebare. se de
şi să experienţel
descrie e practice
verbal  Ex:”Există
lucrurile o
cu asemănăre
propriile a privind
lor modul de
cuvinte. lucru între
aciditatea
făinii și
aciditatea
pâinii?”
Oferi- Problematizar 20- Aceasta va fi Aceasta va fi o •Aceasta va fi
rea de ea 25 o situatie de situatie de o situatie de
infor- Brainstorming min invatare in invatare in care invatare in Porto-
maţii care elevii se elevii se vor care elevii se folii
prin vor simti in simti in largul vor simti in
explica- largul lor,descopera largul lor, se
rea si lor,asculta etapele de lucru vor gândi Fise de
expune- prezentarea ale analizei, practic la docu-
rea animată de urmarind efectuarea mentare
etapelor intervenția explicatiile analizei,
de lucru profesorului profesorului, folosind
necesa- și urmăresc observa exemple din Fise de
re individual conceptele viața reală, lucru
efctuă- lecția teoretice din referitoare la
rii prezentata pe fișa de aciditatea
analizei, fișele de documentare diferitelor
ustensi- documentare primită., folosesc produse
lelor primite, fişele care le-au alimentare.
necesa- stimulând fost distribuite
re discuția și pentru a dezbate
- 1890 -
 
deter- punând la şi emite idei
minării, rândul lor despre problema
a prin- întrebări. propusă.
cipiului
metodei
aplicate
cât și a
impor-
tanței
calității
produ-
selor.
Efectua- Îndrumarea - Elevii sis- Elevii Elevii execută Fișe de
rea Demonstrația 50 tematizează completează analiza sub lucru
analizei min întrebările şi fisele de lucru cu îndrumarea Balanșa
de răspunsurile rezultatelor profesorului tehnică,
labora- care le-au obținute conform instala-
tor. găsit în fișelor de lucru ția de
cadrul primite titrare,
problemei proba
dezbătute ce
urmea-
ză a fi
analiza-
tă,
reactivi
Stan-
darde
pentru
compa-
rarea și
inter-
pretarea
rezulta-
telor.
Analiza Întrebări şi 15  Aceasta  Se  Se pun
şi răspunsuri min va fi o transformă întrebări
evalua- verbale situaţie întrebările în folosind
rea (profesor şi de indicii exemple
învăţă- elev) învăţare vizuale. practice Porto-
rii Fise de lucru în care  Se utilizează legate folii
cu spatii de elevii se mişcări ale calitatea
completat vor simţi mâinilor / pâinii.
în largul gesturi pentru  Se va da
lor, vor a ilustra posibilitate
avea întrebările. a elevilor
încredere Se va permite să
- 1891 -
 
în această folosirea răspundă
strategie. mişcărilor folosindu-
 Se acordă mâinilor / se de
timp gesturilor experienţel
elevilor atunci când e practice
să explice se răspunde
şi să la o întrebare.
descrie
verbal
lucrurile
cu
propriile
lor
cuvinte.
Feed – Problematizar Elevii Elevii Elevii Tabla
back ea 3 sistematizeaz sistematizează sistematizează Caiete
final Conversaţie min ă întrebările întrebările şi întrebările şi
si euristică şi răspunsurile care răspunsurile
fixarea Conversația răspunsurile le-au găsit în care le-au găsit
sarcini- care le-au cadrul problemei în cadrul
lor găsit în dezbătute problemei
pentru cadrul Elevii notează în dezbătute
acasa problemei caiete tema Elevii notează
dezbătute pentru acasă în caiete tema
Elevii pentru acasă
notează în
caiete tema
pentru acasă
FIȘĂ DE DOCUMENTARE
Determinarea acidității pâinii.
Aciditatea pâinii este dată de suma acizilor și a compușilor cu reacție acidă din aceasta.
Principiul metodei-extractul apos al probei de analizat se titrează cu soluție de hidroxid
de sodiu 0,1n, în prezanța fenolftaleinei ca indicator, pâna la apariția colorației roz pal, care
persistă un minut.
Aparatură necesară-
pahar Erlenmeyer;
pâlnie;
sticlă de ceas;
- 1892 -
pipetă;
biuretă;
hârtie de filtru;
baghetă de sticlă;
pahar Berzelius.
Reactivi-Hidroxid de sodiu 0,1n;
-Fenolftaleină, soluție 1% în alcool etilic 70% volum.
Modul de lucru:
3
25 g miez 250 cm apa distilată
→ →
1. Se cântaresc 25 g 2. Într-un pahar Berzelius se introduc
miez sau produs fărâmițat miezul cîntărit și 250 cm3 apă distilată
→ →
3.Se agită paharul și se 4.Se adaugă trei picaturi 5.Se titrează cu soluție
filtrează 50cm3 filtrat de fenolftaleină. de NaOH 0,1n până la
într-un pahar Erlenmeyer. apariția unei colorații
roz, care persistă un min.
Calculul si exprimarea rezultatelor:
Aciditatea se exprimă în grade de aciditate (1 grad de aciditate reprezintă aciditatea din 100
g probă care se neutralizează cu 1cm 3 NaOH 1n) și se calculează cu formula:
- 1893 -
Aciditate= [(V · 0,1)/m] ·100 [grade de aciditate]
Unde: V-volumul soluției de hidroxid de sodiu 0,1n folosit la titrare, in cm3;
m-masa probei luate pentru determinare, în g;
0,1-normalitatea soluției de hidroxid de sodiu.
Se efectuează două determinari și se consideră ca rezultat, media aritmetică ale acestora,
exprimată cu o zecimală.
 Aciditatea maximă la pâinea neagră este de 6 grade și la pâinea albă de maxim 2,2 grade.
- 1894 -
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI PENTRU ESTETICA SCRISULUI
ŞI CREATIVITATE
Prof. Vîlcu Adriana

Şcoala Gimnazială „Constantin Brȃncuşi” Bucureşti
Experienţa didactică işi pune de cele mai multe ori amprenta pe cunoaşterea indeaproape a
elevului şi pe nevoile lui educative/instructive.
Ca expresie a modernizării procesului de invăţămȃnt, didactica promovează concepte şi
atitudini educaţionale noi, o flexibilizare curriculară menită să promoveze creativitatea
educatoarelor si să permită oferte educaţionale cȃt mai variate.
Formele de organizare a procesului de învăţământ reprezintă modalităţile specifice de
proiectare şi de realizare a activităţilor instructiv-educative desfăşurate de agenţii educaţionali.
Conceptul de formă de organizare a procesului de învăţământ reflectă conţinuturile angajate şi
condiţionează valorificarea acestora conform finalităţilor didactice urmărite.
Şcoala, oricât de bine ar fi organizată, oricât de bogat ar fi conţinutul cunoştinţelor pe care le
comunicăm elevului, nu poate da satisfacţie setei de investigare şi cutezanţă creatoare, trăsături
specifice copiilor.
Ei au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea lor
de cunoaştere, să le ofere prilejul de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să iscodească singuri
pentru a-şi forma convingeri durabile.
Procesul educaţional din clasele mici inca, presupune şi forme de muncă didactică
complementară activităţilor obligatorii. Acestea sunt activităţi desfăşurate înca din grădiniţă în afara
activităţilor obligatorii sau activităţi desfăşurate în afara scolii. Acestea sunt activităţile
extracurriculare şi se desfăşoară sub îndrumarea atentă a dascălului. Creativitatea este una din
ţintele de baza ale activitătii noastre ca dascăli.
Noi, dascalii, oameni in general, învăţăm în fiecare zi să fim creativi, împreună cu elevii
noştri, pe care încercăm să-i înarmăm cu cât mai multe tehnici de învăţare creativă şi căutând să le
punem în valoare cât mai mult potenţialul creativ. În şcoală sunt unele condiţii şi situaţii specifice
care pot duce la dezvoltarea spiritului investigativ, a gândirii divergente, a atitudinii creative etc.
Astfel de condiţii şi situaţii pot fi: încurajarea elevilor să pună întrebări, să fie activi prin operare cu
idei şi obiecte, să discute şi să dezbată, să facă si critici constructive etc. Pentru a dezvolta
creativitatea, specialiştii au pus la punct diverse tehnici care să permită unor elevi normali să obţină
rezultate apropiate celor creativi. Aplicarea lor din ce în ce mai susţinută în ultimii ani le-a dovedit
- 1895 -
din plin utilitate.
Tehnicile de creativitate pot fi utilizate la toate disciplinele de învăţământ: limba română,
limbi straine, matematică, istorie, geografie, educaţie muzicală şi plastică, abilităţi practice etc. În
general, ele se pot concretiza în: compuneri, rezolvări originale, soluţii la exerciţii şi probleme,
lucrări practice, alte puncte de vedere privind contextele mai mult sau mai puţin obişnuite. Cum se
ştie, pentru găsirea de idei noi, se apelează cel mai frecvent la: brainstorming, sinectică, liste de
întrebări, cutii cu sugestii.
Pentru rezolvarea unor situaţii, se apelează la: diagramele Pareto, diagramele Isikawa,
sinectica, diagramele why-why, mind-mapping, analiză SWOT (puncte tari - puncte slabe –
oportunităţi - ameninţări). O altă clasificare a tehnicilor de creativitate, interesantă din punct de
vedere practic, le împarte în: tehnici de creativitate individuală, tehnici de creativitate în grup. Din
acest punct de vedere, cele mai fructuoase sunt tehnicile de creativitate în grup. Ca argumente în
favoarea folosirii lor ar fi: activitatea în grup stimulează creaţia de idei, ideile unora sunt generate
sau îmbogăţite de ideile celorlalţi; se obţine mai mult decât suma ideilor tuturor elevilor. Condiţii
necesar a fi îndeplinite: lipsa oricărei cenzuri sau autocenzuri asupra ideilor emise; eliminarea
oricărei atitudini negative sau negativiste; încercarea tuturor elevilor de a îmbunătăţi ideile emise de
ceilalţi. Dezvoltarea gândirii critice: brainstorming-ul, metoda celor 6 pălării gânditoare, metoda
diamantului, a cubului, copacul ideilor, jocul de rol. I-am implicat pe cât mai mulţi copii în
activităţile de învăţare utilizând munca pe echipe, precum şi o abordare individuala. Am aplicat
următoarele 3 variabile: pentru dezvoltarea creativităţii elevilor am utilizat metode active de
transdisciplinaritate a învăţării. Am procedat în acest fel deoarece am considerat că învăţarea
integrată este benefică, deoarece leagă această disciplină de celelalte, asigură o viziune globală
asupra obiectivelor, o anumită înţelegere a copilului considerat ca întreg, dar şi o maximă
coordonare în diferite etape ale procesului de învăţare. Astfel, predarea şi învăţarea sunt văzute
dintr-o perspectivă holistă, reflectând lumea reală care este interactivă. Asemenea mijloace, strategii
didactice creează climatul afectiv şi intelectual propice dezvoltării independente, originale şi, în
acelaşi timp, a aptitudinilor verbale.
Folosindu-le cu tact şi măiestrie pedagogică, modelăm capacităţile intelectuale ale elevilor
referitoare la receptarea unor mesaje şi la comunicarea orală şi scrisă, precisă şi clară, condiţii ale
adaptării cu succes la exigenţele vieţii sociale.
Am observat in activitatea mea ca profesor de limba si literatura romȃnă, dar si in predarea
limbii franceze, că elevii dezvoltă un interes surprinzător de mare atunci cȃnd li se propune sȃ
deseneze; oricat de nepriceputȃ este mȃna de lucru la conturat peisaje, figuri sau scene din opere
literare, ideea de a-l face important in ceea ce exprimă- chiar si prin cateva linii sau scene. In
aceeaşi masură, discuţiile libere folosind un joc al dicţionarului ii provoacă la imbogăţirea
- 1896 -
vocabularului. Scenetele puse la incercare cu aplauze de final, cu regizarea proprie grupei –sau
chiar cu propriul scenariu- aduc nu numai distracţie, dar si nevoia de a ieşi in evidenţă si de a
,,fura’’ cuvinte noi, expresii si metode de comportament in diferite situaţii, precum si intelegerea
mai buna, a unui text şi a lumii in general. Am observat o creştere considerabilă a rezolvării temelor
pentru acasă, dacă tema respectivă se referă la un punct de vedere pe o temă anume; elevul devine
important cănd i se cere un punct de vedere, indiferent care ar fi acesta.
La limba si literatura romană, dar şi la orele de limbă străină, o ţintă in creativitate este eseul
scurt pornit de la un cuvănt sau o sintagmă. Vom descoperi in lucrările elevilor noştri nu numai
originalitate in varii forme, dar si inovaţie. La fel de creativă şi motivantă este scrierea in culori; o zi
pe saptămȃnă putem lăsa elevii să scrie colorat, mai ales compuneri, poezii in funcţie de tema dată;
ei aleg idei, culori şi cuvinte realizȃnd un sincron impresionant. Chiar şi cei mai slabi la invăţătură
işi compun eseurile, mai mult de dragul de a-şi colora scrisul. Dictionarul de neologisme indubitabil
poate face minuni la antrenarea intr-un dialog concurs. Pictura- ca un punct de reper intr-un eseu şi
compunerile in parc sau in parcul şcolii pot fi de asemenea cu rezultate frumoase in final. Iar lista
poate continua dupa imaginaţia profesorului.
Activităţile extraşcolare, la rȃndul lor, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar,
oferă cele mai eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare,
deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora. Ele contribuie
la adâncirea şi completarea procesului de învăţământ, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor
elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber prezintă unele particularităţi prin care
se deosebesc de activităţile din cadrul lecţiilor.
Ca activităţi complementare, activităţile extradidactice prezintă unele particularităţi.
Participarea copiilor este facultativă, educatoarea putând interveni doar prin antrenarea copiilor la
unele din aceste activităţi. Conţinutul lor se fixează în funcţie de dorinţele şi interesele copiilor.
Formele de organizare ale acestor activităţi sunt mult mai flexibile şi cu caracter recreativ.
Evaluarea rezultatelor acestor activităţi se realizează folosind cu precădere aprobarea prin laudă şi
evidenţierea participării.
Având un caracter atractiv, elevii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu
însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.
Activităţile extracurriculare pot îmbrăca variante formate: spectacole cultural-artistice,
excursii, vizite, cercuri pe discipline sau cercuri literare, întreceri sportive, concursuri etc.
În programul zilnic al grădiniţei sunt cuprinse forme speciale de activitate care au drept scop
destinderea copiilor, crearea bunei lor dispoziţii. Un loc aparte în cadrul activităţilor de destindere îl
ocupă serbările, realizate cu diferite ocazii. Serbările reprezintă un izvor de satisfacţii, bucurii,
creează o bună dispoziţie, favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic şi psihic,
- 1897 -
revigorează tonusul vital, metabolismul.
Emoţiile şi bucuriile comune trăite cu prilejul organizării unor astfel de activităţi contribuie
la închegarea colectivului, la întărirea relaţiilor de prietenie între copii, ceea ce le demonstrază
valoarea educativă. De asemenea, energia nervoasă a copiilor se reface prin buna dispoziţie obtinută
în cadrul acestora, prin relaxarea lor, având consecinţe pozitive în disciplinarea copiilor, în
adaptarea lor la regimul de grădiniţă.
Creativitatea copiilor este stimulată încă de la vârsta preşcolară şi este continuată la şcoală
prin practicarea unor jocuri specifice vârstei acestora.
Se ştie că jocul este esenţa şi raţiunea de a fi a copilăriei. Prin joc, copilul aspiră la condiţia
adultului. Jocul socializează, umanizează, prin joc se realizează cunoaşterea realităţii. Se exersează
funcţiile psihomotrice şi socioafective, el are rolul de a bucura, destinde, delecta, de a crea confort
spiritual, de a compensa terapeutic tensiunea şi neîmplinirile individuale.
Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru elevi.
Acestea le ofera posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă, ce au văzut în
vizite, să deseneze diferite aspecte, să demonteze jucării, sa dezvolte portofolii, sa compuna eseuri,
dialoguri, poezii.
Dezvoltarea simţului observaţiei este una din condiţiile dezvoltării creativitătii.
Fie că vorbim de creativitatea colectivă, fie de cea individuală, este important să reţinem că
imaginaţia şi sensibilitatea, receptivitatea emoţională şi senzorială, joacă un rol la fel de mare în
ştiinţă ca și cel pe care îl joacă în artă.
Cu alte cuvinte, sa încercăm ca, atunci când creăm, să fim dramaturgi, scenarişti, romancieri
sau actori, să construim decorurile, să costumăm personajele, să le scriem replicile, să le dăm viaţă.
De ce este important? Pentru că o imaginaţie senzitivă poate –cu siguranţă – da viaţă simbolurilor şi
cuvintelor sterile.
În cazul fiecărei idei pe care o studiem, fie ca ea se numeşte creativitate, analiză sau pur si
simplu, poezie, sa încercăm să vedem ce există în jurul ei, ce poate avea legătură cu ea, ce lipseşte.
O ţinta concretă pornită din nevoia de a realiza ceva, folosind resursele necesare, va crea, cu
siguranţă, ceva nu numai plăcut, dar şi durabil.
- 1898 -
„PRIETENII PĂDURII”
Ed. Vlad Mariana

DOMENIUL: Educaţie pentru societate - Educaţie ecologică
TIPUL DE PROIECT: Local
PARTENERI: Grădiniţa cu P.P. „Rostogol” – grupa „Campionii”

Direcţia Silvică Călăraşi
ARGUMENT:
In ceea ce priveşte învăţarea normelor de protecţie a mediului este cunoscut faptul ca numai
prin educaţie şi în timp pot fi acumulate cunoştinţe suficiente, complexe şi precise.
La vârstele mici, capacitatea copilului de a lua decizii este afectată de mai mulţi factori,
precum:
 Capacitatea scăzută de discernământ;
 Impulsivitatea specifică copiilor mici;
 Ritmul inegal în procesul asimilării informaţiilor;
 Perceperea inadecvată a cauzalităţii (schimbărilor din mediu, ceea ce provoacă la copii o
acceptare, întrucât ei ignoră implicaţiile periculoase ale poluării).
Acţiunea de învăţare a protejării mediului cu toate componentele sale se modelează prin
intermediul particularităţilor de vârstă şi a celor individuale, copilului dezvoltându-i-se nu numai
interese cognitive, ci şi capacităţi, atitudini, abilităţi, deprinderi.
Interesul nostru este ca oricărui copil să i se ofere premizele de a deveni un factor social
pozitiv, iar dacă învăţarea specifică se realizează sistematic, le putem stimula interesul pentru
cunoaştere.
Materialul ilustrativ şi cel manipulativ, fişele folosite în desfăşurarea activităţilor
completează cunoştinţele copiilor, asigură un caracter interdisciplinar în cunoaştere.
Contribuie cu mijloace eficiente de analiză şi sinteză la sintetizarea şi evaluarea
cunoştinţelor lor specifice, solicitând şi antrenând, pe de alta parte, implicarea celorlalţi membri ai
familiilor acestora.
- 1899 -
DESCRIEREA PROIECTULUI:
Prin acest proiect de muncă extracurriculară, grădiniţa evidenţiază rolul complementar al
tuturor tipurilor de activităţi care valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile celor mici şi le dă
posibilitatea să-şi manifeste liber spiritul de iniţiativă.
Proiectul urmareşte stimularea învăţării şi respectării de către copii şi apropiaţii lor a
normelor şi regulilor de protejare a mediului înconjurător.
Proiectul se adresează, în aceeaşi măsură şi părinţilor atât în calitate de educatori ai minţii şi
sufletului copiilor, dar şi ca cetăţeni, în acord cu cerinţele sociale actuale.
SCOP:
 Educarea unei atitudini pozitive a copiilor faţă de mediul înconjurător, prin dezvoltarea
capacităţilor lor de cunoaştere şi înţelegere a acestuia şi formarea unor deprinderi specifice
de îngrijire şi ocrotire a lui;
 Insuşirea de către copii a unor reguli de natură ecologică ce vizează asigurarea echilibrului
dintre sănătatea individului, a societăţii, a mediului, precum şi formarea unei atitudini
dezaprobatoare faţă de cei care încalcă aceste reguli;
 Stimularea curiozităţii copiilor şi a interesului lor de cunoaştere, prin oferirea oportunităţii
de explorare şi observare directă şi nemijlocită.
OBIECTIVE:
 Să exploreze direct mediul înconjurător şi să-l descrie, raportându-se şi la diverse surse de
informare;
 Să perceapă şi să înţeleagă componentele mediului înconjurător;
 Să înţeleagă necesitatea respectării relaţiei om-natură;
 Să cunoască reguli minime de protecţie a naturii şi să poată anticipa pericolele şi implicaţiile
încălcării regulilor;
 Să se implice afectiv-atitudinal pentru a proteja şi înfrumuseţa mediul înconjurător;
 Să comunice impresii, idei pe baza observărilor;
 Să manifeste interes în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului înconjurător.
PUNCTE TARI:
 Părinţii şi comunitatea descoperă interesele particulare ale copiilor preşcolari în privinţa
unor aspecte ale mediului;
 Copiii află cum să păstreze mediul sănătos pentru ei înşişi în prezent şi în viitor;
 Se valorifică potenţialul creativ al preşcolarilor;
- 1900 -
 Se răspunde dorinţei copiilor de implicare în competiţie;
 Se formează atitudinile corecte, pozitive, dezirabile în competiţia constructivă.
PUNCTE SLABE:
 Resurse financiare limitate.
OPORTUNITĂŢI:
 Premierea activităţilor motivează participarea activă la astfel de proiecte;
 Proiectul oferă şansa mediatizării activităţilor care se desfăşoară în grădiniţele de copii;
 Proiectul oferă şansa unei cooperări cu comunitatea locală, Direcţia Silvică, părinţi.
GRUPURI ŢINTĂ:
 Preşcolarii grupelor:
Grupa Mijlocie „Campionii”
 Educatoarele; Părinţii.
METODE ŞI TEHNICI DIDACTICE DE LUCRU:

Întâlniri de lucru, vizite, dezbateri interactive, vizionare de filme documentare, C.D.-uri,
prezentare de imagini foto, expoziţii foto, expoziţii cu lucrările copiilor, drumeţii, concursuri,
jocuri, activităţi comune.
RESURSELE PROIECTULUI:
a) Resurse umane:
 Preşcolarii şi reprezentanţii instituţiei partenere
 Cadrele didactice
 Părinţii copiilor
b) Resurse materiale:
 Albume cu fotografii, materiale video, lucrări ale copiilor, materiale din natură, postere,
planşe, diplome
MODALITĂŢI DE COMUNICARE:
 Reuniuni de proiect, vizite bilaterale, prezentări oficiale şi de activităţi
STRATEGII DE MARKETING:
 Directe, telefon
- 1901 -
DISEMINARE:
Rezultatele proiectului şi experienţa pozitivă vor fi cunoscute la nivelul instituţiei şi întregii
comunităţi.
Comunitatea locală, autorităţile publice locale cu care se va colabora, vor fi informate direct,
prin discuţii sau prin intermediul scrisorilor în privinţa derulării activităţilor cuprinse în program, în
felul acesta vor fi implicate activ.
FINALIZAREA PROIECTULUI:
 Proiecte tematice;
 Expoziţie cu lucrările copiilor;
 Carnavalul din pădure (folosind măştile realizate de copii în activitatea de proiect);
 Album cu momente din cadrul activităţilor desfăşurate;
 Excursii în mijlocul naturii.
PROGRAM DE ACTIVITĂȚI
Nr.
PERIOADA ACŢIUNEA ŞI LOCAŢIA PARTICIPANŢI EVALUARE
crt.
1. Octombrie „Comorile din parc” – Coordonatorii de Realizarea unor
2017 Colectarea unor proiect, colectări de
materiale specifice preşcolarii, părinţii, materiale din
(frunze, castane, ghinde, educatoare natură
conuri etc.) – Fotografii din
Parcul florilor timpul acţiunii
2. Noiembrie „Ce pot face două mâini Preşcolarii, Realizarea unei
2017 dibace” – realizarea educatoarele, expoziţii în holul
unor lucrări cu caracter părinţii grădiniţei/
practic utilizând Direcţia Silvică
materialele adunate din Călăraşi
parc, în cadrul unei Realizarea unor
activităţi cu părinţii. fotografii şi
Grădiniţa „Rostogol”- grupa: filmări din
„Campionii” timpul
derulării
activităţii
3. Decembrie „Protejarea faunei din Preşcolarii, Vizionarea unui
2017 păduri” educatoarele, film documentar
Grădiniţa „Rostogol”- părinţii, invitat legat
grupa:„Campionii” de la Direcţia de protejarea
Silvică – animalelor
serviciul Vânătoare sălbatice
- 1902 -
Nr.
PERIOADA ACŢIUNEA ŞI LOCAŢIA PARTICIPANŢI EVALUARE
crt.
4. Ianuarie „Eu şi pădurea” – Preşcolarii, Realizarea unui
2018 reguli de convieţuire cu educatoarele poster
natura, norme de în holul
comportare în grădiniţei
pădure, comportamente care
agresive faţă de pădure ilustrează
Grădiniţa „Rostogol”-grupa: agresiuni
„Campionii” asupra pădurii
sub
deviza „ASA
DA,
AŞA NU;”
5. Februarie „Ajuta-mă să cresc!” – Preşcolarii, Fotografii din
2018 Plantarea unor educatoarele timpul acţiunii
seminţe de diverse flori.
Inţelegerea condiţiilor de
mediu necesare
creşterii plantelor
Grădiniţa „Rostogol”, grupa-
„Campionii”
6. Martie „In lumea Preşcolarii, Realizarea unor
2018 minunată a educatoarele, albume cu
necuvântătoarelor” – părinţii animale,
Vizită la Grădina păsări ocrotite de
Zoologică lege.
Fotografii din
timpul acţiunii
7. Aprilie „Curăţenie în parc – Preşcolarii, Fotografii din
2018 Activitate de educatoarele, timpul acţiunii
adunare a resturilor invitat de la Diplome pentru
aruncate în parc, cu Direcţia Silvică Preşcolari -
ocazia „Lunii pădurii” ”MICII
Parcul florilor ECOLOGIŞTI”
8. Mai „S.O.S., NATURA!” – Preşcolarii, Jurnalul
2018 Incheierea proiectului educatoarele, parteneriatului,
Grădiniţa „Rostogol”, grupa- părinţii implicaţi în albume cu
„Campionii” proiect fotografii
- 1903 -
PREZENTARE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL
„CULORILE EMOŢIILOR”
(2016-2017)
Prof. Vlase Simona

Şcoala Gimnazialǎ „Nicolae Bălcescu” Piteşti, jud. Argeş
TITLUL PROIECTULUI: „Culorile emoţiilor”

A. TIP: Parteneriat judeţean
B. DOMENIU: Educaţie inter şi multiculturală
PERIOADA: Septembrie 2016 - iunie 2017
INSTITUŢII COORDONATOARE:
Şcoala Gimnazială “Nicolae Bălcescu”, Piteşti
Şcoala Gimnazială “Vintilă Brătianu”, Ştefăneşti
PARTENERI/ COLABORATORI:
Centrul de Copii “Sf. Andrei” Piteşti
S.C. MBC TOUR RENT S.R.L. Piteşti
Asociaţia “Sprijin pentru Viaţă” Piteşti
COORDONATORI PROIECT: prof. Simona Vlase, prof. Laura Pătru
ECHIPA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI: prof. Gheorghe Udroiu, prof. înv. primar

Luiza Elena Din, prof. înv. primar Florina Jucălea, prof. Cristian Mican, prof. Carmen Merlici, prof.
ȋnv. primar Iuliana Bălaşa, psiholog Adriana Ţuţă, prof. psiholog Cornelia Solomon
GRUP ŢINTĂ:
- elevi implicaţi: ~200
- cadre didactice: ~10
SCOP: Stimularea copiilor pe direcția unei exprimări emoționale deschise, autentice, spontane și
descoperirea abilităților empatice, antrenarea conduitelor prosociale și de socializare.
- 1904 -
OBIECTIVE:
- Identificarea emoțiilor în funcție de diverse tipuri de activităţi;
- Verbalizarea diferitelor situații trăite cu încărcătură emoțională;
- Identificarea reacțiilor emoționale proprii și ale celorlalți;
- Promovarea prieteniei şi cooperării ȋntre copii prin realizarea de activităţi artistico-plastice,
educative ȋntre membrii instituţiilor partenere;
- Dezvoltarea cunoştinţelor şi deprinderilor artistice ȋn vederea comunicării prin artă a
copiilor, creşterea ȋnţelegerii de către părinţi a rolului şi a responsabilităţilor lor ȋn
dezvoltarea socio-emoţională a copiilor şi a integrării lor sociale;
- Elaborarea de portofolii tematice, redactarea de articole/publicaţii care vor fi folosite ȋn
activităţile instructiv-educative.
ARGUMENT:
Se cunoaşte cu certitudine că dezvoltarea competenţelor socio-emoţionale constituie un
instrument eficient în formarea personalităţii şi caracterului, în cultivarea valorilor universale, valori
la care copilul se va raporta şi care-i vor călăuzi viaţa adultă de mai târziu. Ca educatori, avem
datoria de a ne implica activ în dezvoltarea socio-emoţională a copiilor noştri, de a crea şi de a
implementa contexte diversificate de explorare şi exersare a competenţelor emoţionale şi a celor
sociale. Cultivarea și promovarea relațiilor intrapersonale și interpersonale înseamnă
autocunoaștere, acceptare și cooperare ca entitate/grup.
RESURSE:
A. umane: elevi, cadre didactice, părinţi, comunitatea locală;
B. materiale:
 pentru promovare: postere, flyere, poșta electronică;
 pentru desfăşurarea activităţilor: aparatură IT, instrumentar artistico- plastic:
 pentru evaluare: prezentări power-point, panouri expoziţie, diplome, CD-uri, etc.
C. financiare: finanţare extrabugetară – fonduri proprii.
EVALUARE:
- Indicatori cantitativi: numărul elevilor participanți, numărul cadrelor didactice
îndrumătoare, lucrărilor practice efectuate, expoziție cu lucrările participante;
- Indicatori calitativi: calitatea activităților desfășurate, impactul în rândul școlarilor și
cadrelor didactice.
- 1905 -
DISEMINARE:
Diseminarea rezultatelor proiectului se va realiza prin intermediul poștei electronice, prin
activitățile la comisiile metodice, cercuri pedagogice, etc.
SUSTENABILITATE:
Activităţile desfăşurate în cadrul proiectului vor continua şi în următorii ani cu sprijinjul
partenerilor implicaţi, extinzându-se la nivelul mai multor școli.
La încheierea anului şcolar, toate produsele finale ale proiectului vor alcătui o broșură.
1. Septembrie - octombrie 2016 – Semnarea parteneriatelor de colaborare – echipa de

implementare va proceda la identificarea şi semnarea parteneriatelor de colaborare
Responsabili: prof. Simona Vlase
prof. Laura Pătru
2. Octombrie – noiembrie 2016 – “Emoţii şi culori de toamnă”

- realizarea unor lucrari artistico-plastice având ca temă toamna, utilizând materiale
din natură strânse de către elevi (pictura, desen, colaj, bricolaj)
- organizarea unei expozitii ȋn unităţile participante
- trimiterea pe mail a unor imagini din cadrul expoziţiei organizate
Responsabili: prof. ȋnv. primar Iuliana Bălaşa
prof. Cristian Mican
3. Decembrie 2016 – “Fericirea de a dărui”

- atelier de quilling
- realizarea de expoziţii cu vânzare/ strângerea de fonduri din care vor fi achiziţionate
diverse produse pentru copiii instituţionalizaţi ȋn Centrul Sf Andrei, Prundu
- diseminarea activităţilor în presa locală
Responsabili: psiholog Adriana Ţuţă
prof. Luiza Din
4. Ianuarie - februarie 2017 - “Hora mânuţelor colorate”

- realizarea unui colaj colectiv – colajul călător
- stabilirea de prietenii cu copii din alte şcoli – corespondenţă poştală/electronică
- 1906 -
Responsabil: prof. Merlici Carmen
prof. Laura Pătru
5. Martie 2017 - “Emoţie de primăvară”

- atelier de confecţionat mărţisoare
- expoziţie cu vânzare
Responsabil: prof. Simona Vlase
prof. Florina Jucălea
6. Aprilie 2017 - “Freamăt pascal”

- târg de Paşte – expoziţii cu vânzare; evenimente caritabile
- pictură, desen, colaj, felicitări
Responsabili: prof. Laura Pătru
prof. Simona Vlase
7. Iunie 2017 - “Culorile copilăriei”

- expoziţii de fotografii realizate de copii cu copii
- confectionarea unor albume cu şi despre copilărie
Responsabil: psiholog Cornelia Solomon
prof. Gheorghe Udroiu
- 1907 -
PROIECT EDUCAŢIONAL
GRĂDINIŢĂ – BIBLIOTECĂ
„BIBLIOTECA – PRIETENA COPIILOR”
Prof. înv. preșcolar Vlasin Andreea

Prof. înv. preșcolar Bora Valeria
Grădinița cu Program Prelungit „Paradisul Piticilor” Dej, jud. Cluj
ARGUMENT:
Naturii Mamă.
În ciuda progresului rapid al ştiinţei, cartea rămâne nemuritoare în educarea şi formarea
personalităţii fiecărui om.
Coordonat pe acest drum, micul şcolar, se obişnuieşte cu gândul că, oriunde, oricând şi
oricum, cartea rămâne cel mai bun profesor al omului.
Acest prilej deschide bobocilor din clasa I o lume nouă şi plăcută. Oferă şi celorlalţi copii
amintiri în care retrăiesc momentele frumoase din perioada debutului şcolar, şi nu numai.
Scopul proiectului de faţă este de a oficializa şi motiva intrarea bobocilor în lumea cărţilor şi
de a întării parteneriatul dintre ei şi bibliotecă.
La rândul ei, biblioteca va trezi în sufletele prichindeilor curiozitatea şi plăcerea de a
parcurge paginile cărţilor, multiple, variate şi pline de învăţături.
Copii vor deveni mai responsabili, mai atenţi, mai pregătiţi pentru viitor. Vor descoperi
Sunt convinsă că relaţia acestui parteneriat se va transforma într-o prietenie durabilă şi
elegantă, destul de necesară.
Mai mult, din punctul meu de vedere, lumea cărţilor este însăşi, lumea copiilor care, cândva
vor deveni adulţi, asemeni nouă.
SCOPURILE PROIECTULUI:
 Cunoasterea bibliotecii si a importantei acesteia in procesul educational.
- 1908 -
 Cultivarea gustului pentru lectura, pentru frumos, exersarea limbajului si posibilitatilor de
comunicare, prin activitati in parteneriat cu biblioteca si cu scoala.
 Stimularea interesului pentru lectura in perioada prescolaritatii.
 Cunoasterea de catre copii a rolului bibliotecii;
 Stimularea gustului pentru lectura, a comunicarii orale,creativitatii;
 Satisfacerea curiozitatii prescolarilor pentru o carte frumos ilustrata;
 Familiarizarea cu institutiile care fac posibila procurarea de carte;
 Formarea unei atitudini de responsabilitate si respect fata de carte.
PĂRŢI IMPLICATE:
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,PARADISUL PITICILOR”
EDUCATOARE GRUPA CU P.N.: VLASIN ANDREEA
EDUCATOARE GRUPA MARE B: SÂNĂ ALINA ȘI LAZIN ANCA
BIBLIOTECA MUNICIPALĂ DEJ
OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR:
 Să asigure reuşita proiectului de parteneriat educaţional.
 Să medieze şi să soluţioneze problemele ce pot apărea în urma unor acţiuni educative.
 Să se implice activ în activităţi, asigurând mijloacele necesare preşcolarilor.
OBLIGAŢII COMUNE:
 Programul activităţilor va fi stabilit în comun.
 Programul poate suferi modificări pe parcursul anului dacă este în interesul unei mai bune
funcţionări.
 Ca în timpul acţiunilor comune, să asigure:
- o bună colaborare între personalul celor două instituţii;
- suportul material necesar desfăşurării acţiunilor instructiv-educative;
- supravegherea copiilor în timpul desfăşurării activităţilor;
 În organizarea şi desfăşurarea activităţilor va fi acceptată prezenţa părinţilor care doresc să
participe sau să se implice.
 Educatoarele informează din timp dorinţa derulării acestui proiect.
 Biblioteca are tot timpul porţile deschise pentru copii.
- 1909 -
DURATA: 1 an şcolar (2017- 2018)
GRUP ŢINTĂ:
- beneficiari direcţi: copiii din grupa cu program normal și cei din grupa mare B;
- beneficiari indirecţi: educatoarele, părinţi.
RESURSE:
UMANE:
- preşcolari din grupa combinată și grupa mare B;
- educatoarele: grupa combinată P.N.: Vlasin Andreea, grupa mare B: SÂNĂ ALINA
și LAZIN ANCA;
- bibliotecara;
- părinţi ai preşcolarilor.
MATERIALE:
- albume, carti, reviste, imagini, portofolii, costume, aparate audio-vizuale, etc.
FINANCIARE:
- bugetul minim alocat de membrii proiectului.
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR PE PERIOADA DERULĂRII PARTENERIATULUI
Locul
Perioada Conţinuturi Modalităţi de realizare Responsabili
desfăşurării
Noiembrie „ Biblioteca- - prezentare a instituţiei de Biblioteca Educatoarea
2017 prietena catre reprezentantul municipală grupei
copiilor” bibliotecii Directoarea
- prezentarea bibliotecii bibliotecii
copiilor de catre Bibliotecara
educatoare.
- desfasurarea unei
activitati de desen.
Decembrie ,,Biblioteca - expozitie caietele si Grădiniţa cu Educatoarele
2017 grupei mele” cartile prescolarilor P.P.,,Paradisul grupelor
Piticilor” Bibliotecara
Ianuarie ,,Eminescu si - aniversare: “Mihai Grădiniţa cu Educatoarea
2018 copiii” Eminescu” P.P.,,Paradisul grupei
Piticilor”
- concurs de cantece si
poezii pe versuri de
Eminescu
- 1910 -
Locul
Perioada Conţinuturi Modalităţi de realizare Responsabili
desfăşurării
Februarie ,,Ziua - citirea pe roluri a unei Biblioteca Educatoarea
2018 internațională a povești.de catre municipală grupei
cititului educatoarele de la grupe si Directoarea
împreună” de către bibliotecară; bibliotecii
Bibliotecara
Martie ,,La mulţi ani, - moment artistic “De Grădiniţa cu Educatoarea
2018 frumoasă Ziua Mamei”, ca zi festivă P.P.,,Paradisul grupei
Primăvară!” a anotimpului Primăvara Piticilor”
Aprilie ,,Curiozități - prezentarea de catre Biblioteca Educatoarea
2018 despre animale” bibliotecara a carților cu municipală grupei
animale din diferite medii Directoarea
bibliotecii
Bibliotecara
Mai ,,Curiozitati din - explorarea unor Grădiniţa cu Educatoarea
2018 lumea care ne enciclopedii, descoperirea P.P.,,Paradisul grupei
inconjoara ” informatiilor Piticilor”
Iunie ,,Carnavalul - moment artistic pentru Grădiniţa cu Educatoarea
2018 copiilor ” întâmpinarea Zilei P.P.,,Paradisul grupei
Internaţionale a copiilor. Piticilor”
IMPLEMENTAREA PROIECTULUI:
Cu ocazia desfăşurării unei activităţi extrașcolare ce s-a desfășurat cu participarea copiilor la
o activitate in cadrul bibliotecii, părinţii şi- au exprimat dorinţa de a organiza întâlniri similare, la
care să participe şi copiii. S- a realizat o planificare orientativă a temelor ce urmează a fi derulate pe
parcursul parteneriatului şi s- au distribuit invitaţii, precizând data, locaţia desfăşurării primei
întâlniri. Prin acest proiect de parteneriat educaţional, grădiniţa recunoaşte şi accentuează rolul
cărților, în educaţia preşcolarilor, obişnuindu- i de mici să fie iubitori de carte.
DISEMINAREA PROIECTULUI:
- invitaţii pentru părinţi şi pentru reprezentanţi ai comunităţii locale;
- expoziţie de fotografii realizate pe timpul derulării proiectului;
- publicarea proiectului pe site.
- se va evalua modul în care au fost realizate obiectivele propuse, gradul de implicare în
derularea programului, a părinţilor şi a celorlalţi factori responsabili.
- chestionare, expoziţii foto cu lucrările copiilor, înregistrări audio sau video, program artistic.
- 1911 -
FINALIZAREA PROIECTULUI:
- Prezentarea unei expoziţii cu lucrările realizate;
- Realizarea unui album.
BIBLIOGRAFIE:
Băran- Pescaru, A., ,,Parteneriat în educaţie”, Bucureşti, Editura Aramis Print, 2004;
Cioflica Smaranda, Lazăr Cameila, Berbeceanu Gabriela, Portofoliul educatoarei, Editura
Tehno-Art, Petroşani, 2010;
P.R.E.T., Modul nr.2: ,,Împreună pentru copii:grădiniţa şi comunitatea’’, Bucureşti, 2008;
Vrăşmaş, E., A., ,,Consilierea şi educaţia părinţilor”, Bucureşti, Editura Aramis 2002.
- 1912 -
„ÎMI PLACE SĂ CITESC!”
PROIECT EDUCAŢIONAL DESFĂŞURAT LA NIVELUL ŞCOLII
Prof. înv. primar Voinea Constanţa

ARGUMENT
A instrui şi a educa prin textul literar constituie o importantă dimensiune valorică a şcolii, pe
care dascălul trebuie s-o construiască prin simţiri autentice şi prin esenţializări menite să-i deschidă
copilului universul viu al cunoaşterii şi al trăirilor semnificative estetic. Prin lectură se formează
abilităţi de comunicare, sociale, de management al învăţării şi informaţiilor, abilităţi de
autocunoaştere, de autoîngrijire, cognitive, abilităţi practice.
Textele studiate la orele de Limba şi literatura română sau cele din lectura suplimentară, îi
vor ajuta pe elevii clasei a III-a să-şi cultive interesul pentru lectură, pentru plăcerea de a citi, îi vor
ajuta să-şi asume un set de valori personale care să confere identitate persoanei, contribuie la
dezvoltarea gândirii critice, flexibile şi prospective precum şi la cultivarea interesului pentru
învăţare pe parcursul întregii vieţi, duc la valorizarea creativităţii ca resursă pentru dezvoltarea
personala şi comunitară, fac înţeleasă acceptarea diversităţii etnice, sociale, culturale, religioase,
constituie un catalizator pentru acceptarea dialogului şi a comunicării interculturale. Prin activităţile
din Proiectul educaţional „ÎMI PLACE SĂ CITESC!” se realizează aceste obiective într-un mod
diversificat şi atractiv.
GRUP TINTA:
- elevii clasei a III-a A, de la Liceul Tehnologic „Dimitrie Filipescu”, Buzău,
- familiile elevilor participanţi;
- cadre didactice;
SCOP:
- dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală;
- stimularea interesului pentru lectură, a creativităţii şi încrederii in forţele proprii;
- cultivarea gândirii, imaginaţiei.
- 1913 -
RESURSE:
Umane: elevii clasei a III-a; părinţi; bibliotecarul şcolii; reprezentanţi ai comunităţii locale.
Temporale: Perioada de derulare: 01.10. 2017-15. 06. 2018
Materiale: aparat foto, imprimantă, videoproiector şi ecran, PC; hârtie albă A4 (chestionare,
diplome, creaţii plastice şi literare), hârtie color A4, A3 (diplome); mape/dosare, folii
protectoare, biblioraft, panouri.
OBIECTIVE:
 pentru elevi:
O1 să-şi imbogăţească nivelul comunicării orale şi scrise;
O2 să-şi dezvolte imaginaţia şi creativitatea verbală;
O3 să se apropie de carte şi de cuvântul scris;
O4 să-şi dezvolte gustul pentru lectură;
O5 să-şi creeze o atitudine de respect şi grijă faţă de carte;
O6 să cunoască instituţii care se ocupa de apariţia, distribuirea si păstrarea cărţilor;
O7 să împărtăsească din experienţa personală;
 pentru părinţi:
O1 să înteleagă rolul lecturii în formarea şi dezvoltarea intelectuală a propriului copil;
O2 să cunoască cerinţele învăţământului actual în condiţiile cerute de reforma educaţională;
O3 să conştientizeze rolul lor in dezvoltarea şi educarea propriilor lor copii;
O4 să creeze un mediu cald şi sigur pentru elev;
O5 să se implice în activitatea şcolii.
MOD DE REALIZARE: în echipă (efortul colectiv al tuturor elevilor îndrumaţi de învăţător si

bibliotecar, sprjiniţi de părinţi)
MOD DE FINALIZARE: portofoliul (dosarul tematic) care va cuprinde mostre de la fiecare

activitate defaşurată (diplome, fotografii, copii xerox etc.)
METODE DE REALIZARE (activităti de implementare a proiectului):

a) Activităti permanente
b) Activităti periodice
c) Activităti cu părinţii
- 1914 -
ETAPELE ALCĂTUIRII PROIECTULUI:
a) Se defineşte sarcina: ce citim? de ce citim? ce ar trebui să ştim?
b) Se stabilesc sursele: biblioteci (personala, a scolii), librării, edituri, tipografii, autori de
cărţi, părinţi, învăţător
c) Se împart sarcinile: elevul consultă sursa de informaţie, citeşte, adresează întrebări la
“Colţul cititorului”, participă la activităţile clasei, se pregăteşte pentru concursuri etc.
d) Se analizează datele: elevii conştientizează necesitatea lecturii şi a activităţilor la care
participă (ce am învăţat din…?)
e) Transmiterea cunoştinţelor/realizărilor: permanent activitatea elevilor este analizată şi
apreciată; se fac referiri la contribuţia fiecărui elev la portofoliul clasei etc.
EVALUAREA:
a) pentru obiectivele care vizează elevii:

- se urmăresc activităţile în care elevii s-au implicat;
- se inregitrează frecvenţa cu care ei au consultat materialele scrise in vederea culegerii de
informaţii;
- se urmareşte calitatea exprimării orale şi scrise;
- frecvenţa noilor deprinderi achiziţionate şi capacitatea de a le aplica în contexte variate.
METODE: înregistrarea observaţiilor pe fişe, analiza lucrărilor elevilor, înregistrarea unor momente
din derularea programului pe CD, conversaţia.
b) pentru obiectivele care vizează părinţii:

- se va urmări receptivitatea părinţilor la solicitările copilului şi ale şcolii;
- se va monitoriza frecvenţa cu care părinţii au contactat unitatea de învăţământ în vederea
menţinerii interesului pentru lectură al copilului şi in familie;
- se vor monitoriza activităţile din cadrul programului la care părinţii au participat şi
contribuţia fiecăruia.
METODE: chestionarul, interviul, observaţia
ÎMI PLACE SĂ CITESC!
I. Activităţi permanente
* organizarea panoului”COLŢUL CITITORULUI”;
* monitorizarea lecturii suplimentare;
- 1915 -
* monitorizarea activităţii desfăşurate de fiecare elev la biblioteca şcolii;
* constituirea minibibliotecii clasei;
* monitorizarea întrebărilor de pe postit-uri.
II. Activităţi periodice
NR.
ACTIVITATEA PROPUSĂ PERIOADA
CRT.
1 ,,SĂ FACEM CUNOŞTINŢĂ!’’ - vizită la septembrie 2017
biblioteca şcolii pentru a identifica locaţia şi
posibilitatea de a împrumuta cărţi
2 O CARTE ŞI PENTRU TINE! Donaţie de carte. noiembrie 2017
3 BRADUL
prezentare, fişe, legenda, desen decembrie 2017
POVESTEA LUI MOŞ CRĂCIUN! legende,

poezii, tradiţii
4 MIHAI EMINESCU - Portofoliu ianuarie 2018
DUMBRAVA MINUNATĂ, de M. Sadoveanu, martie 2018

prezentare PPT, dramatizare, fişe, desene.
5 PRIMĂVARA, Concurs de ghicitori mai 2018
6 ,,CEL MAI BUN ACTOR! iunie 2018
- concurs
III. Activităţi cu părinţii
NR.
ACTIVITATEA PROPUSĂ PERIOADA
CRT.
1 Prezentarea proiectului ,,ÎMI PLACE SĂ septembrie 2017
CITESC!”, a obiectivelor, activităţilor specifice
2 REFERAT, “Rolul lecturii în dezvoltarea noiembrie 2017
intelectuală a şcolarului mic”
3 Dezbatere: ”Trebuie să le citim copiilor noştri?” martie 2018
4 “Vă ascultăm povestea”- părinţii citesc copiilor mai 2018
IV. MEDIATIZARE
* Prezentarea proiectului în cadrul Comisiei metodice a învăţătorilor pentru continuarea şi în
anii şcolari următori;
* Popularizarea proiectului prin spaţiul de afişaj al şcolii, postarea pe site-uri: forum
profesori, Didactic.ro, postarea activităţilor, facebook etc.
- 1916 -
V. EVALUAREA PROIECTULUI:
* Expoziţii de creaţii plastice;
* Mape, albume cu materiele adunate/realizate în timpul activităţilor;
* Înmânarea diplomeior participanţilor, organizatorilor şi coordonatorilor.
BIBLIOGRAFIE:
1. Cornea Paul, Introducere în teoria lecturii, Editura Minerva, Bucuresti, 1988;
2. Corniţă, Georgeta, Metodica predării şi învăţării limbii şi literaturii române, Editura
Umbria, Cluj-Napoca, 1993;
3. Raţiu, Iuliu, O istorie a literaturii pentru copii şi adolescenţi, Editura Biblioteca
Bucureştilor 2003.
- 1917 -
PROCEDEE PENTRU STIMULAREA APARATULUI RESPIRATOR
ŞI A FUNCŢIEI RESPIRATORII. EXERCIŢII LIBERE DE RESPIRAŢIE
Prof. Zaharia Carmen

„Gimnastica respiratorie constă din coordonarea şi amplificarea cu voinţă a mişcărilor libere

de respiraţie, precum şi din stimularea şi antrenarea funcţiei respiratorii prin mişcări pasive, active
şi cu rezistenţă” (Ionescu, A., 1994). La acestea se adaugă exerciţii executate cu ajutorul unor
aparate speciale sau prin alte procedee, ca: apneea voluntară, spirometria, aparatele muzicale de
suflat, cântecele şi declamaţiile.
Exerciţiile de respiraţie, deşi simple şi uşor de executat, sunt puţin folosite în practică;
rolul lor nu este întotdeauna corect înţeles şi apreciat, iar uneori este chiar contestat.
Gimnastica respiratorie urmăreşte scopuri multiple, astfel:
 facilitarea umplerii mai mult şi mai bine a plămânilor cu aer;
 antrenarea muşchilor respiratori;
 amplificarea mişcărilor toracelui şi ale diafragmului;
 exercitarea şi menţinerea elasticităţii plămânilor;
 creşterea ventilaţiei pulmonare;
 activarea schimburilor gazoase în plămâni (hematoza) şi în ţesuturi (respiraţia tisulară);
 stimularea marii şi micii circulaţii a sângelui şi, prin aceasta, influenţarea favorabilă a
funcţiilor organelor din cavitatea toracică şi abdominală.
Exerciţii libere de respiraţie

Exerciţiile libere de respiraţie sunt mişcările simple, fiziologice ale toracelui, controlate şi
intensificate cu voinţa. Respiraţiile voite constituie procedeul de bază al gimnasticii respiratorii.
Aceste exerciţii ne învaţă să stăpânim, să conducem şi să controlăm funcţia respiratorie, să
mărim cât mai mult diametrul cavităţii toracice şi să facem să circule cât mai mult aer prin plămâni.
Aceste mişcări nu sunt însoţite sau ajutate de nicio altă mişcare a corpului şi de niciun alt procedeu
respirator.
Fazele respiraţiei (inspiraţia şi expiraţia) sunt amplificate uniform, păstrându-se între ele
raporturile normale. Aceste raporturi pot fi schimbate cu voinţă; se poate prelungi inspiraţia,
expiraţia sau pauzele după inspiraţie ori după expiraţie (momentele de apnee).
- 1918 -
Exerciţiile libere de respiraţie pot fi executate din orice poziţie a corpului. Pentru copii sunt
recomandate poziţiile fixatoare: aşezat, culcat (decubit) sau pe genunchi cu sprijin pe palme (poziţie
patrupedă); aceste poziţii se opun instabilităţii motoare caracteristice vârstei.
Mişcările libere de respiraţie se execută la început uşor, dar controlat, în limitele respiraţiei
curente; apoi, sunt amplificate progresiv până ajung la maximum. După câteva inspiraţii profunde
trebuie să se exercite şi expiraţia. De asemenea, trebuie să fie folosiţi toţi muşchii respiratori, atât
cei inspiratori, cât şi cei ai expiraţiei.
Fiziologic, durata inspiraţiei este mai scurtă pentru că este mai activă. Durata expiraţiei este
de regulă de două ori mai mare, pentru că se face mai mult pasiv, pe baza elasticităţii pulmonare şi
toracice. În gimnastica respiratorie trebuie să se ţină cont şi de acest lucru.
Ritmul respirator poate fi reglat voluntar, în doi sau trei timpi. Exerciţiile în doi timpi
constau din inspiraţii şi expiraţii egale. Exerciţiile în trei timpi constau dintr-o inspiraţie profundă,
urmata de o expiraţie normală; inspiraţia următoare este normală, dar expiraţia este forţată. Durata
timpilor respiratori şi a pauzelor respective poate fi reglată de executantul însuşi sau de cel ce
conduce exerciţiile. Pentru copiii mici şi bolnavi se foloseşte procedeul cu mâinile aplicate pe
torace; cu ajutorul mâinilor se reglează ritmul respirator şi amplitudinea mişcărilor.
Figura 1. Reglarea ritmului respirator cu ajutorul mâinilor aplicate pe torace

(Manole, L., 2008)
Exerciţiile libere de respiraţie urmăresc:

 lărgirea cavităţii toracice în întregul ei sau lărgirea diametrelor antero-posterior,
- 1919 -
transversal sau vertical;
 dezvoltarea simetrică a toracelui sau a unei singure jumătăţi;
 dezvoltarea bazelor sau a vârfurilor toracelui.
Exerciţiile libere de respiraţie se execută lent, continuu, liniştit şi ritmic, fără alte încordări.
Nu sunt utile respiraţiile bruşte, sacadate sau grăbite, care obosesc pe executant. După ce au fost
învăţate, pot fi însoţite de alte mişcări de gimnastică, pasive, active şi cu rezistenţă.
Bibliografie:
1. Manole, L., 2008, Bazele generale ale kinetologiei, Note de curs, Universitatea din
Bacău
2. Marcu, V., Dan, M. (coord.), 2006, Kinetoterapia, Editura Universităţii din Oradea
3. Moţet, D., 1998, Bazele generale ale kinetoterapiei, Note de curs, Universitatea din
Bacău
4. Sbenghe, T., 1999, Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei, Editura Medicală,
Bucureşti.
- 1920 -
DESCRIEREA TEHNICĂ ŞI METODICA ÎNVĂŢĂRII
SĂRITURII ÎN GHEMUIT PE LADA AŞEZATĂ TRANSVERSAL,
URMATĂ DE SĂRITURĂ CU EXTENSIE ŞI ÎNTOARCERE 180°
Prof. Zaharia Horaţio

 DESCRIEREA TEHNICĂ:
După un elan de 8-10 paşi şi bătaie pe trambulină, se realizează o desprindere a corpului
spre înainte cu aşezarea mâinilor pe aparat la nivelul umerilor având degetele orientate înainte. În
momentul în care mâinile iau contact cu aparatul, se ridică bazinul, picioarele se grupează
sprijinindu-le pe aparat. Odată ce picioarele ating aparatul un braţ se ridică prin înainte sus, iar
celălalt se ridică spre direcţia de întoarcere (braţele acţionează simultan), această acţiune fiind
însoţită de o impulsie puternică la nivelul membrelor inferioare prin întinderea lor. Corpul se
extinde pe verticală, se întoarce 180 de grade (dreapta-stânga), urmând aterizarea (fig. 1).
Fig. 1
 ETAPELE METODICE PROPUSE:

1. Stând, săritură dreaptă pe verticală şi aterizare.
- 1921 -
2. Stând cu braţul drept (stâng) sus, palma orientată înainte, ridicarea braţului opus spre
palma braţului drept (stâng) cu o uşoară răsucire a trunchiului spre braţul ridicat iniţial.
3. Stând, săritură dreaptă şi întoarcere 90 de grade (dreapta – stânga).
4. Stând, săritură dreaptă şi întoarcere 180 de grade (dreapta – stânga).
bătăi succesive cu ridicarea bazinului.
bătăi succesive cu ridicarea genunchilor la piept.
bătăi succesive cu ridicarea genunchilor la piept şi trecere în sprijin ghemuit pe ladă.
8. Sprijin ghemuit pe ladă, săritură în adâncime cu întoarcere 90 de grade (dreapta – stânga).
9. Sprijin ghemuit pe ladă, săritură în adâncime cu întoarcere 180 de grade (dreapta –
stânga).
10. Săritură în sprijin ghemuit pe lada aşezată transversal şi săritură dreaptă cu întoarcere 90
de grade.
11. Săritură în sprijin ghemuit pe lada aşezată transversal şi săritură dreaptă cu întoarcere
180 de grade.
 AJUTORUL:
Se acordă din lateral prinzând elevul cu o mână de braţ, iar cu cealaltă la nivelul regiunii
lombare, urmând ca în partea a doua să se asigure aterizarea.
 GREŞELI DE EXECUŢIE FRECVENTE:

1. Braţele se îndoaie în momentul contactului cu aparatul.
2. În timpul întoarcerii în aer corpul este relaxat.
3. Lipsa orientării în spaţiu.
- 1922 -
PROIECT DE LECȚIE:
„ALBĂ-CA-ZĂPADA”
Prof. înv. primar Zainea Elena

Clasa: a II-a
Unitatea de învățare: „În lumea poveștilor”
Subiectul lecției: „Albă-ca-Zăpada” după Frații Grimm
Tipul lecției: Predare-învățare
Forma de realizare: Activitate integrată
Discipline integrate: CLR, MEM, MM, DP
Scopul lecției: Îmbogățirea și dezvoltarea cunoștințelor elevilor, dezvoltarea vocabularului elevilor
cu expresii și cuvinte noi.
Formarea gustului pentru citirea independentă.
Competențe specifice vizate
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare;
2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare;
3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul
cunoscut;
3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei;
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază;
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x, în
concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice;
2.1. Cântarea în colectiv, în grupuri mici şi individual, asociind dirijatul intuitiv;
2.2. Utilizarea unor elemente de ascultare activă;
2.3. Explorarea abilităţilor de relaţionare cu ceilalţi;
- 1923 -
O1- să citescă în ritm propriu un text scurt, cu adaptarea intonației impusă de semnele de
punctuație;
O2- să folosească expresiile și cuvintele noi din text în enunțuri corect formulate;
O3- să răspundă la cel puțin 4-5 întrebări, dovedind că au înțeles conținutul textului;
O4- să formuleze planul de idei al textului, pe baza împărțirii acestuia în fragmente;
O5- să redea conținutul textului în succesiunea desfășurării acțiunii;
O6- să aplice corect algoritmul de calcul pentru a rezolva o problemă matematică;
O7- să identifice personajele textului, numind cel puțin două trăsături ale acestora;
O8- să formuleze cel puțin cinci întrebări referitoare la informațiile textului studiat;
O9- să alcătuiască texte de minimum cinci enunțuri pornind de la conținutul lecturii studiate.
 Metode și procedee didactice: lectura explicativă, pălăriile gânditoare, conversația,
explicația, cadranele, exercițiul, ciorchinele, problematizarea;
 Mijloace didactice: planșă cu ciorchinele, 6 pălării colorate, fișe individuale cu
cadranele, fișe de lucru în echipă, cântecul înregistrat, laptop, televizor, caietele
elevilor, manualul digital;
 Forme de organizare: individual, pe echipe și frontal.
Durata: 1 oră (45 de minute)
Strategii didactice
Momente-
Ob. Activități de învățare Forme de Evaluare
le lecției Metode Mijloace
organizare
1.Moment Se aerisește sala de Exercițiul Aprecierea
organiza- clasă și se aranjează organizatoric Organizare comporta-
toric mobilierul. frontală mentului
Se pregătesc materialele elevilor
didactice necesare
desfășurării lecției.
Se realizează controlul Explicația Caietele
2.Verifi- cantitativ al temei. În elevilor
carea acest timp, elevii, Conversația Plicuri cu În perechi
temei organizați în perechi, fragmente
primesc un plic în care din texte
se găsesc fragmente din
textele studiate
(„Legenda ghiocelului”
și „Gâsca”). Aceștia
trebuie să reconstituie
textele. Anexa nr. 1
- 1924 -
Strategii didactice
Momente-
organizare
Se verifică frontal, cu Explicația Planșe cu Evaluare
3.Reac- O1 ajutorul LCD-ului, textele Organizare formativă
tualizarea reconstituirea corectă a Conversația reconsti- frontală prin
cunoștin- textelor, se reamintesc tuite chestionare
țelor titlurile acestora și se Laptop orală
stabilește dacă sunt Televizor
texte literare sau
nonliterare,
reactualizând
caracteristicile fiecărui
tip de text.
Pornind de la Explicația
4.Capta- personajul „zăpada” al
rea textului „Legenda Brainstor- Planșă cu Organizare Aprecierea
atenției și ghiocelului”, se ming ciorchine- frontală comporta-
motivarea completează pe tablă un le mentului
pentru ciorchine al cărui Ciorchinele elevilor
învățare cuvânt cheie este
acesta.
Se anunță elevii că Organizare

5.Anunța- urmează să studieze un Explicația frontală Observarea
rea temei text în care unul dintre Tabla comporta-
și a personaje are pielea Cretă mentului
obiective- albă ca zăpada. Integrare cu Caietele Organizare elevilor
lor lecției Se anunță obiectivele disciplina elevilor frontală
lecției. MM
Se scriu pe tablă și în
caietele elevilor data și
titlul lecției.
Se intonează cântecul
„Albă-ca-Zăpada”.
6.Dirija- Elevii deschid Lectura Activitate
rea manualele la pagina 40 independentă independen-
învățării și citesc în gând textul tă
„Albă-ca-Zăpada”. Un
elev care citește Manuale- Evaluarea
O1 expresiv va realiza le elevilor formativă a
lectura model. Câțiva competen-
elevi vor exersa, pe ței de citire
rând, actul citirii.
Se citește textul Lectura Manualul
O3 selectiv (pasaje cu explicativă digital
povestire, descriere, Organizare
dialog) și pe roluri. Se Televizor frontal
- 1925 -
Strategii didactice
Momente-
organizare
formulează răspunsuri
pentru întrebările din
manual. Laptop
1. Cum erau lucrurile
din căsuța piticilor? Conversația
2. Ce se afla pe masă? euristică
3. Ce le-a povestit fata
O2 piticilor?
4. Ce i-au propus
piticii?
5. Ce a răspuns Albă-
ca–Zăpada?
6. Cum păstrezi
ordinea și curățenia Organizare
în casa ta? frontală
O4 Se împarte textul în
fragmente, se citește
fiecare fragment și se
explică sensul Conversația
cuvintelor necunoscute.
rânduite= aranjate Evaluare
cupă= pahar cu picior Exercițiul formativă
O5 Se formulează și se orală
scriu pe tablă și în
caiete propoziții cu
noile cuvinte învățate.
Se analizează fiecare
O6 fragment și se
formulează planul de
idei, care va fi scris pe Tablă Activitate
tablă și în caietele independen-
elevilor. tă
1. Albă-ca-Zăpada a
ajuns la căsuța cea Cretă
curată a piticilor.
2. Când au ajuns
acasă, piticii au
privit-o mirați cum
dormea. Caietele
3. Fata le-a povestit elevilor
piticilor ce i s-a
întâmplat.
4. Piticii i-au propus
fetei să rămână la
ei.
Se povestește
conținutul textului în
funcție de ideile
principale și respectând
- 1926 -
Strategii didactice
Momente-
organizare
succesiunea logică a
evenimentelor.
Se propune o
activitate de Problematiza-
inventariere a obiectelor rea
din căsuța piticilor. Se Integrare cu
proiectează următoarea disciplina
sarcină „Stăpânii MEM
căsuței erau 7 pitici. Ei
aveau fiecare câte o
farfuriuță, o linguriță, o
furculiță, un cuțitaș, o
cupă, un scăunel, un Laptop
pătuț. Ajută-i pe pitici Televizor
să afle câte obiecte au
ei în total.”
Se prezintă metoda
pălăriile gânditoare, Șase
7.Obține- explicându-se rolul pălării
rea fiecăreia dintre acestea. colorate Observarea
Perfor- Se împarte colectivul În echipă sistematică
manței de elevi în șase echipe. Fișă
Fiecare echipă trimite Explicația pentru
O5 un reprezentant care fiecare
extrage un bilet colorat. echipă
Culoarea extrasă va fi
cea a pălăriei care Carioci
O7 ascunde sarcinile ce le
va avea de rezolvat Pălăriile
fiecare echipă. gânditoare
1. Pălăria albă Aprecieri
Povestiți conținutul În echipă verbale
O8 textului, dezvoltând
ideile principale și
respectând ordinea lor. Șase
2. Pălăria roșie pălării
Care sunt personajele colorate
care participă la
acțiune? Ce calități au
ele?
3. Pălăria albastră
Folosind steluța
curioasă, adresează Explozia
colegilor cinci întrebări stelară
din text, pentru a vedea
dacă l-au înțeles. Aplauze
4. Pălăria neagră
Din ce cauză a ajuns Fișă A3
Albă-ca-Zăpada la pentru
- 1927 -
Strategii didactice
Momente-
organizare
căsuța piticilor? fiecare În echipă
A procedat corect echipă
Albă-ca-Zăpada
O9 intrând în casa piticilor
în lipsa acestora?
5. Pălăria verde Pălăriile
Imaginați-vă un alt gânditoare
final al textului studiat
și redați-l în 5 - 7
enunțuri.
6. Pălăria galbenă
Imaginați-vă un Carioci
dialog de 5 - 7 replici,
în care Albă-ca-Zăpada
și piticii discută despre
sarcinile pe care fata
trebuie să le
îndeplinească în căsuța
lor.
Un reprezentant din
fiecare echipă prezintă
produsul în fața clasei.
8.Evalua- Elevii primesc și Cadranele Fișă Individual Evaluare
rea lecției rezolvă o fișă de individua- formativă
evaluare formativă în lă
care trebuie să
completeze rubricile
metodei cadranele.
Anexa nr. 2
Se dă tema pentru Aprecierea
acasă: „Alcătuiți un Explicația Caietele Organizare verbală și
9.Încheie- cvintet cu tema Albă- elevilor frontală notarea
rea lecției ca-Zăpada”. Conversația participării
Se fac aprecieri elevilor la
generale asupra lecție.
comportamentului
elevilor, se evidenţiază
și se notează în catalog
elevii care au fost
activi.
- 1928 -
PROBĂ DE EVALUARE SUMATIVĂ
CLASA A VIII-A
Prof. Zamfir Ana-Maria

Școala Gimnazială Nr. 1 Blăgești, jud. Bacău
1. Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos. Dacă eşti sigur că afirmaţia este adevărată,
încercuieşte litera A. Dacă tu crezi că este falsă, încercuieşte litera F.
a) Subiectul și predicatul sunt părți secundare de propoziție. (A / F)

b) Propoziția subordonată completivă directa determină un verb, o locuțiune verbală și o
interjecție. (A / F)
c) Predicatul nominal este alcătuit din verb auxiliar și nume predicativ. (A / F)
d) Propozotia circumstantiala de cauza indeplineste in fraza functia sintactica de complement
circumstantial de cauza. (A / F)
4x2p=8p
2. Selectează, pentru propoziţiile subordonate subliniate în enunţurile din coloana A, felul
subordonatei corespunzătoare din coloana B.
A B
1. Elevul pare........... a ...................că va veni.
2. Fără îndoială.......... b ...................de cine nu învață.
3. E vai........................ c ...................să fie inteligent.
4. Am fugit............... d ..................inaintea cui s-a stabilit.
5. Au sosit................... e ................pentru ca ma urmarea.
5x2p=10p
3. Marchează fraza în care se află subordonata completivă directă.
”Tata a hotărât că nu trebuie să-mi mai obosesc ochii cu alte cărți în afară de cele de școală.”
5p
4. În fraza ”Trebuie să citesc această carte” propoziţia subliniată este.................
5. În enunţul „ Astrul are un drum de urmat, dar caută mereu un mijloc de tras pe sfoară.”
există atribute verbale în număr de........................
6. In fraza „Ii explic ca sa priceapa” propozitia subliniata este.............................
7. Complementul direct răspunde la întrebările.....................
8. Complementul indirect răspunde la întrebările...................
- 1929 -
9. Subiectul răspunde la întrebările................
5x 5p=25p
10. Scrie, în spaţiile libere, complementele directe și indirecte obţinute prin contragerea
următoarelor propoziţii:
A acționat contra cui îi este prieten. ...............................................................
Tu ai salutat pe cine cunoști. ...............................................................
2x5p=10p
11. Construieşte trei propoziţii în care să foloseşti un complement direct, un complement
indirect, un atribut pronominal.
3x4p=12p
12. Alcătuieşte o compunere de 10 rânduri cu titlul În vacanţă, la ţară, în care să existe un
subiect, un predicat, un complement direct, un complement indirect și o propoziție
subordonată subiectivă. Subliniază-le!
20 p
Oficiu: 10 p
TOTAL: 100 de puncte
- 1930 -
Disciplina Limba şi literatura română
Clasa a VIII-a
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total.
1. câte 2 puncte pentru forma corect incercuita pentru afirmatiile date (F/A/F/A);
4x2p=8puncte
2. 1c
2a
3b
4e
5d
5x2p=10 puncte
3. 5 puncte pentru identificarea CD.
1x5p=5 puncte
4. 5 puncte pentru idenficarea SB (sa citesc aceasta carte)
1x5p=5puncte
5. cate 2,5 puncte pentru identificarea celor 2 atribute din textul dat.
2x2.5p=5puncte
6. 5 puncte pentru identificarea CS (ca sa priceapa)
1x5p=5 puncte
7. , 8. , 9. cate 5 puncte pentru raspuns correct (pe cine/ ce; despre cine/ce, cu cine cu ce; cine/ce);
1x5p=5 puncte
10. cate 5 puncte pentru identificarea complementelor directe si indirecte obtinute prin contragere;
2x5p=10 puncte
11. cate 4 puncte pentru construirea celor 3 enunturi.
3x4p=12 puncte
12. conţinut ideatic adecvat cerinţei – 10p/ tratare ezitantă, superficială a cerinţei -5p
15 puncte
- coerenţă şi echilibru al compoziţiei;
5 puncte
OFICIU: 10 PUNCTE
- 1931 -
„MAGIA CUVINTELOR”
Prof. Zimbran Iohana

Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Hațeg” Mehadia, jud. Caraș-Severin
Proiectul educațional “Magia cuvintelor”, s-a derulat în perioada 1 Martie 2017 – 31 Martie
2017, la nivel judeţean şi a implicat peste 50 de elevi din învăţământul gimnazial şi liceal și
apoximativ 20 de cadre didactice.
Prin obiectivele şi activităţile propuse, elevii participanţi din școală, elevii participanţi în
concurs, au fost beneficiarii direcţi ai proiectului, iar cadrele didactice implicate, părinții elevilor
implicați în proiect şi comunitatea locală, au fost beneficiarii indirecţi.
Activităţile propuse de proiect au fost diverse şi au vizat formarea de competenţe, abilităţi şi
deprinderi în domeniul cultural artistic: dezvoltarea dragostei pentru poezie, dezvoltarea şi
stimularea expresivităţii şi creativităţii copiilor, cultivarea sensibilităţii artistice a copiilor, formarea
unei gândiri autonome, analitice, reflexive şi critice;
Concursul s-a desfășurat cu participarea indirectă a elevilor implicați în concurs, în cadrul
celor două secțiuni:
1. Secţiunea creație literară;
2. Secţiunea literatură și imagine: Pictopoezia și caligrama;
Motivația alegerii concursului” Magia cuvintelor ”, apare din experienţa didactică la clasă,
la orele de limba şi literatura română, unde am constatat că elevii, în mare parte, nu mai sunt
interesaţi de lectură, de literatură. Agresiunea audio-vizualului în domeniul informaţiilor, lipsa
posibilităţilor de selecţie, necesită găsirea unor modalităţi de atragere a elevilor către un univers
plăcut, atractiv, relaxant și anume lectura.
Acest univers trebuie redescoperit de către elevi, prin iniţierea şi parcurgerea unor teme
interesante, bogate în conţinut informaţional, cu valenţe formative şi capabile să readucă în
conştiinţa lor adevăratul sens al creației literare, adevăratul sens al poeziei.
S-a demonstrat științific faptul că citirea poeziilor ne bucură la fel de mult ca ascultatul
muzicii. De asemenea, poezia stimulează regiunile creierului care au legătură cu memoria, iar
acestea au fost mai active în timp ce subiecții citeau poezii decât atunci când citeau orice altceva.
Tot poeziile sunt cele care ne fac să reflectăm mai mult asupra noastră, ajutându-ne uneori să ne
descoperim. Poezia, prin profunzimea mesajului și gradul de accesibilitate, se dovedeşte capabilă să
intre într-o relaţie afectivă cu cei cărora le este destinată: elevii. Tema creaților literare e strâns
- 1932 -
legată de destinul omului. Atâta vreme cât ele vor exista pe pământ, vor fi un punct de plecare al
căutării de sens, al echilibrului interior şi al curajului de a visa la o lume mai bună.
Scopul acestui concurs a fost acela de a promova și a încuraja aptitudinile de creaţie literară
ale elevilor talentaţi. Ele urmăresc promovarea unor schimbări în mentalitatea tradiţională a
părinților în raport cu poziţia copilului în familie, implicarea acestora în activităţile
şcolare, reducerea absenteismului școlar, reducerea abandonului școlar. Pe lângă încântarea de a
descoperi lumea și emoțiile prin intermediul metaforelor și a tuturor figurilor de stil utlilizate din
plin de această formă de artă, poezia are asupra noastră numeroase efecte mai puțin cunoscute.
Chiar dacă nu suntem toți poeți, scrierea unei poezii are efecte uimitoare asupra vocabularului, fiind
o modalitate excelentă de a-l îmbogăți. Cei care scriu poezii își mențin mintea în formă, fiind
inspirați să caute și să combine cuvintele cât mai potrivit.
Obiectivele concursului au fost: reducerea absenteismului școlar, reducerea abandonului
școlar, dezvoltarea dragostei pentru poezie, dezvoltarea şi stimularea expresivităţii şi creativităţii
copiilor, cultivarea sensibilităţii artistice a copiilor, evidenţierea clară a valorii etice pe care o are
lectura, dezvoltarea gândirii critice a tinerilor, formarea cititorului conştient şi responsabil în faţa
provocărilor societăţii, formarea unei gândiri autonome, analitice, reflexive şi critice,
Concursul s-a desfășurat cu participarea indirectă a elevilor implicați în concurs, în cadrul
celor două secțiuni: Secţiunea creație literară și Secţiunea literatură și imagine;
La ambele secţiuni, s-a urmărit, în mod deosebit, respectarea tematicii, originalitatea
materialelor şi complexitatea tehnicii alese, gradul de acoperire a suportului, acurateţea lucrării.
În urma acestui proiect se aşteaptă o schimbare a modului de petrecere a timpului liber, prin
creşterea dorinţei de a participa la manifestări cultural-artistice din şcoală şi comunitate, dezvoltarea
spiritului de echipă, de cooperare între elevi, stimularea spiritului creativ al elevilor. Elevii implicaţi
în acest proiect vor disemina în rândul tinerilor experienţa pe care au dobândit-o în urma participării
la acest concurs, devenind exemple de bună practică. De asemenea, se preconizează ca această
activitate să devină o tradiţie în comunitate, prin organizarea ei an de an, dar şi să capete amploare
în timp.
La nivelul individului: producerea unor schimbări atitudinale şi comportamentale faţă de
cultura cărţii, fata de mesajul poeziei ca mijloc de educaţie şi autoeducaţie, materializate în
creşterea numărului de cititori cu 20%, iar a cărţilor împrumutate cu 50%.
La nivelul instituţiei şcolare: un număr sporit de elevi înscrişi în baza de date a bibliotecii
din şcoală, ca cititori activi;
Elevii vor fi impulsionaţi să citească mai mult, să iubească şi să preţuiască orice carte, să fie
mai creativi şi mai întreprinzători. Cadrele didactice vor fi scoase din rutina zilnică şi antrenate în
activităţi care se vor răsfrânge în mod pozitiv asupra activităţii instructiv-educative. Autorităţile
- 1933 -
locale implicate în mod direct în activităţi, vor fi mai sensibile la nevoile şcolii care e clădită pe
respectul faţă de cartea de cultură. Comunitatea locală îşi va schimba percepţia asupra şcolii,
văzând-o, (mai mult decât un furnizor arid de învăţătură), ca pe un loc de cultură.
a) Rezultate cantitative: afișe, pliante, invitații în vederea promovării activităților
proiectului, portofoliul de prezentare al proiectului, fotografii etc
b) Rezultate calitative: valorificarea potențialului creativ al elevilor participanți la activitatea
proiectului, dezvoltarea capacității elevilor de a utiliza interdisciplinar cunoștintele, formarea unor
relații de parteneriat cu școlile partenere.
Concursul de creație literară a fost promovat, mediatizat și diseminat prin intermediul mass-
mediei (Presă și TV), Revista” Vestea „ din Mehadia, pliante, mape, afişe, programul concursului,
invitații etc.
Fiecare activitate are potenţialul de a fi susţinută în viitor prin mijloace proprii şi cu ajutorul
partenerilor noştri. După încheierea proiectului, activităţile propuse vor continua să fie realizate.
Prin aceasta ne propunem să extindem aria beneficiarilor direcţi şi indirecţi, care, la rândul lor pot
aplica exemplele pozitive în comunităţile din care provin.
- 1934 -
PROIECT DE LECTIE:
„PĂSĂRILE”
Prof. Zorilă Coculeana

Unitatea de invatamant: Şcoala Gimnaziala I.D. Sîrbu Petrila

Clasa: a VI-a
Profesor: Zorilă Coculeana
Unitatea de invatare: Diversitatea animalelor-Vertebrate
Tema lecţiei: Alte păsări
Tipul lectiei: Transmitere si insusire a noilor cunostiinte
Locul de desfasurare: laboratorul de biologie
Scopul lecţiei: Fixarea si consolidarea cunostiintelor privind structura, functiile si adaptarile
pasarilor la mediul de viata
COMPETENȚE SPECIFICE:
C 1.1- sa identifice grupe si specii de animale;
C 1.3 -sa stabileasca relatii intre factorii de mediu si diversitatea animalelor;
C 2.1- sa utilizeze metode si mijloace adecvate explorarii umii animale;
C 3.1 - sa exerseze utilizarea unor surse de informare;
COMPETENȚE DERIVATE:
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
C1-sa recunoasca pasari apartinand grupelor studiate;
C2-sa evidentieze adaptarile pasarilor la mediul de viata;
C3-sa stabileasca corelatii intrestructura,functie si mediu de viata;
a) metode şi procedee: observaţia, conversaţia, modelarea, explicația, învăţarea prin descoperire,
ciorchinele
b) mijloace de învăţământ: manualul de biologie, atlase zoologice, foarfece, lipici, bolduri, coli de
hartie, rata impaiata;
c) forme de organizare: activitate frontala combinata cu activitate individuala si pe grupe
d) resurse:
- umane: elevii clasei a VI-a;
- 1935 -
- temporale: 50 minute;
- spaţale: sala de clasa;
Bibliografice:- oficiale: programa scolara
- didactice;
1) A. Ionel, Z. Partin, Manual pentruclasa a VI-a, Editura Humanitas,
Bucuresti-1998
2) C. Ureche, C. Ciucu, Metodica predarii biologiei, Editura Zedax, Focsani-
2003
3) V. Lazar, M. Nicolae, Lectia forma de baza aorganizarii procesului de
predare-invatare-evaluare la disciplina biologie, Editura Avers-2007
Scenariul didactic
Conţinuturi şi sarcini de învăţare Mijloa-

Forme
Etapele Metode şi ce de Eva
CD Timp Activitatea Activitatea procedee învăţă- de organi
lecţiei luare
profesorului elevului zare
mânt
Mo- Se creează
ment condiţiile propice
organi- desfăşurării
zatoric activităţii
instructiv-
educative.
Capta- 3min. Captează atenția Elevii vor Expune- Film Fronta- Observa-
rea elevilor cu ajutorul urmări rea lă rea
aten- unui filmuleț cu filmul Conver- interesu-
ţiei păsări saţia lui
elevilor
Enun- 1 min. Profesorul le Tabla Fronta-
ţarea prezintă în mod lă
com- schematic elevilor
peten- obiectivele
țelor propuse şi scrie
titlul lecţiei
Actua- 5 min. Prin chestionare Elevii vor Conver- Fronta- Oral
lizarea orală se răspunde saţia lă
cunoşti reactualizează cerinţelor.
nţelor cunoștințe
acumulate anterior
Prezen- 18-20 -se împarte clasa - elevii Învăţa- Fronta- Observa-
tarea min. pe cinci grupe caută şi rea prin Atlase lă rea
conţi- -fiecărei grupe i se observă desco- zoolo- Pe compor-
nutului distribuie atlase materialul perire, gice, grupe tamentu-
si zoologice şi fişe distribuit, Obser- Fişe de lui faţă de
dirija- de lucru discută, vaţia lucru lecţie
rea -prima grupă are împart Modela- pe
învă- în lucru păreri rea, grupe, Analiza
țării identificarea din - şeful Conver- manua- răspunsu-
materialele numit al saţia le rilor
- 1936 -
Forme
lecţiei luare
mânt
C1 distribuite a fiecărei
păsărilor grupe va
scurmătoare completa Fronta-
C2 -a doua grupă are fişa de lă
în lucru lucru Pe
identificarea corespun- grupe
păsărilor zătoare, de
înotătoare asemenea
-a treia grupă are notează
în lucru numele
identificarea elevilor
păsărilor din grupa
picioroange respectivă
-a patra grupă are - la
în lucru sfârşitul
identificarea timpului Modela- Miniplan
păsărilor de lucru, rea, şe listate
agățătoare fişa de Obser- cu specii Pe
-a cincea grupă are lucru vaţia de pasari, grupe
în lucru rezolvată Conver- foarfeci,
identificarea unor trece la saţia lipici
păsări răpitoare şeful de
-după citirea grupă care
fişelor de lucru, va da
elevilor din citire
grupele respective rezultate-
C3 li se împart foi lor pe
listate cu specii de grupa
păsări respectivă
- distribuie
foarfeci, lipici
-îndeamnă să
decupeze de pe foi
imaginile cu
speciile respective
-apoi, se va alcătui -elevii
o planşă, care va primesc
constitui producţia mini
finală de grup cu planşele
principalele grupe cu speciile
de pasari de pasari
-planşa este -trec la
conturată de către efectuarea
profesor, având decupării,
figurate prin obţin
diagrame grupele imaginile
de păsări (model care vor fi
floare) lipite
-concomitent cu -pe rând,
această activitate a vor trece
elevilor, la tablă şi
profesorul vor lipi
completează schiţa imaginile
- 1937 -
Forme
lecţiei luare
mânt
lecţiei pe tablă, pe planşa
odată cu fiecare (în
specie lipită, se petalele
notează ca diagramei,
exemplu şi pe speciile
tablă corespun-
zătoare
-notează în
caiete
schiţa
lecţiei
-sunt
atenţi,
răspund la
întrebări,
pun
întrebări
feed-back
Obţine- 5 min. Profesorul cere Elevii vor Conver-
rea elevilor să răspunde sația Individu- Analiza
perfor- răspundă la profesorul ală răspunsu-
manţei întrebări cu privire ui şi vor Fronta- rilor
la lecţia semnala lă
desfăşurată astăzi eventuale-
şi se explică unele le neîn-
neînţelegeri ţelegeri
Feed- Are loc pe tot Elevii vor Individu- Observa-
back-ul parcursul lecţiei, coopera pe ală rea
prin aprecierile tot Frontală Interesu-
profesorului şi parcursul lui
observaţiile lecţiei. faţă de
acestuia cu privire lecţie
la răspunsurile
elevilor.
Eva- 10 min. Imparte teste de Vor Test de Individu- Observa-
luarea evaluare rezolva evalua- ală rea
perfor- testul de re
man- evaluare
ţelor
Reten- 3min. Profesorul reia Elevii Conver- Fronta- Observa-
ţia principalele idei răspund saţia lă rea
din prezentarea cerinţei. cunoştin-
conţinutului. ţelor
însuşite
Transfe 1 min. Ca tema de casă, Elevii vor Conver- Fronta- Tema
rul elevii vor trebui sa nota tema saţia lă pentru
realizeze un colaj în caiete. Explica- acasă
cu pasari pe care il Elevii vor ţia
vor atasa la pune în
portofoliu personal aplicare
cunoştinţele
acumulate
pe parcursul
- 1938 -
Forme
lecţiei luare
mânt
lecţiei în
mediul
social,
familial.
- 1939 -
Schita lectiei
Pasari rapitoare de noapte
-mediul arboricol
-adaptari: aripi lungi, ochii asezati
anterior, simturi foarte dezvoltate,
gheare ascutite si incovoiate, ciocul
ascutit cu marginile taiaose, incovoiat
-reprezentanti: bufnita, cucuveaua
Pasari rapitoare de zi
-mediul terestru
-adaptari: ciocul ascutit cu
marginile taioase care se
acopera una pe alta; simturi
foarte dezvoltate, gheare Pasari scurmatoare
ascutite, incovoiate -mediul teresstru
-reprezentanti: uliu, acvila, -adaptari: trunchi oval, aripi
vulturul, soimul scurte si rotunjite, picioare
musculoase, acoperite cu
solzi si terminate cu 4
degete (3 anterior si unul
posterior) cu gheare scurte
si tocite
-reprezentanti: gaina,
pasari fazanul, prepelita
Pasari agatatoare Pasari inotatoare

-mediul terestru, arboricole
-mediul terestru, adaptate
-adaptari: cioc puternic si conic la mediul acvatic
(insectivore); picioare cu 4 degete (2 -adaptari: trunchi turtit
anterior si 2 posterior), gheare dorso-ventral, ascutit spre
ascutite si puternice capete, cioc lung silat
-reprezentanti: cucul, ciocanitoarea prevazut cu zimti cu rol de
filtrare, glanda cu grasime
de la baza cozii,
membrane interdigitala
-reprezentanti: rata, gasca,
lebada
Pasari picioroange
-mediul de viata: pe malurile apelor si zone
mlastinoase
-adaptari: picioare inalte, subtiri, membrane
interdigitala doar la baza, ciocul si gatul lung
-reprezentanti: barza, egreta, starcul, tiganusul
- 1940 -
Grupa I
Fişă de activitate
Pasari scurmatoare
Materiale
Atlas zoologic, manualul de biologie, fisa de activitate, foarfece, lipici
necesare
Invatati prin
Care sunt adaptarile pasarilor scurmatoare la mediul de viata
descoperire
Sarcini de lucru:
- obsevati materialele primite
- folosind atlasul zoologic, manualul si imaginile prezentate raspundeti urmatoarelor cerinte:
 dati exemple de pasariscurmatoare identificate in materiale.
 precizati mediul de viaţă;
 enumerati caractere de recunoaştere;
 adaptări la mediul de viaţă;
-decupati imaginile cu pasarile din miniplansele prezente si lipitile pe petala
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Timp de lucru 10 minute
- 1941 -
Grupa II
Pasari inotatoare
Materiale
necesare
Invatati prin
Care sunt adaptarile pasarilor inotatoare la mediul de viata
descoperire
Sarcini de lucru:
-obsevati materialele primite
 dati exemple de pasari inotatoare identificate in materiale.
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
- 1942 -
GRUPA III
Pasari picioroange
Materiale
necesare
Invatati prin
Care sunt adaptarile pasarilor picioroange la mediul de viata
descoperire
Sarcini de lucru:
 dati exemple de pasari picioroange identificate in materiale.
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
- 1943 -
GRUPA IV
Pasari agatatoare
Materiale Atlas zoologic, manualul de biologie, fisa de activitate, foarfece, lipici

necesare
Invatati prin
Care sunt adaptarile pasarilor agatatoare la mediul de viata
descoperire
Sarcini de lucru:
 dati exemple de pasari agatatoare identificate in materiale.
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
- 1944 -
GRUPA V
Pasari rapitoare
Materiale
necesare
Invatati prin
Care sunt adaptarile pasarilor rapitoare la mediul de viata
descoperire
Sarcini de lucru:
 dati exemple de pasari rapitoare identificate in materiale.
 adaptări la mediul şi mediul de viaţă;
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
- 1945 -
NUME SI PRENUME…………………………….
CLASA aVI-a ….
TEST DE EVALUARE
Pentru rezolvarea corecta a tuturor cerintelor se acorda 9 puncte.

Din oficiu se acorda 1 punct.
Timpul efectiv de lucru este de 10 de minute
3p 1. Coloana B cuprinde exemple de pasari, iar coloana A, grupele carora le apartin

acestea. Asociati fiecare cifra a colanei A si litera corespunzatoare din coloana B.
A B
1. Pasari scurmatoare a) Ciocanitoare
2. Pasari picioroange b) Barza
3. Pasari inotatoare c) Soim
4. Pasari rapitoare de zi d) Pelicanul
5. Pasari rapitoare de noapte e) Fazanul
6. Pasari agatatoare f) Bufnita
6p 2. Completati spatiile punctate

Pasarile sunt animale....................................care au...............membre (tetrapode)
a) Corpul lor are forma...................................., este acoperit cu..................., .................,
...................... iar pielea este uscata
b) Picioarele au o piele................................... ceea ce dovedeste inrudirea lor cu
................................
c) Scheletul este format din oase ......................................
d) Pasarile au temperatura corpului ...................................., de 42° C, astfel ele sunt
considerate animale cu sange cald (homeoterme)
BAREM DE CORECTARE SI NOTARE
Pentru rezolvarea corecta a tuturor cerintelor se acorda 9puncte.

Din oficiu se acorda 1 punct.
Timpul efectiv de lucru este de 10 de minute
1. Pentru fiecare asociere corecta se acorda cate 0,5p

1-f; 2-b; 3-d; 4-c; 5-f; 6-a. 0,5×6=3p
2. Pentru fiecare raspuns corect se acorda cate 0,6p

a) vertebrate; patru;
b) aerodinamica; pene, fulgi, puf
c) solzoasa; reptilele
d) pline cu aer
e) constanta
0,6×10=6p
- 1946 -
PROIECT DE LECŢIE:
„FLORILE”
Prof. înv. primar Florea Mariana

Şcoala Gimnazială „Nicolae Iorga” Baia Mare, jud. Maramureș
SCENARIUL ZILEI
ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ:
Elevii se adună şi sunt salutaţi prin intermediul versurilor.
SALUTUL
Dimineaţa a sosit,
La şcoală ne-am întâlnit.
De mânuţe ne luăm,
Mulţi prieteni ne formam.
Soarele zâmbeşte larg,
Primăvara e în prag.
Se va cânta cântecelul ,,Bine ai venit, primăvară!”
CALENDARUL NATURII:
Se discută despre ziua de azi, despre cum este vremea în această zi. Un copil, meteorolog de
serviciu, va completa „Calendarul naturii” prin deschiderea ferestrei cu imaginea corespunzătoare
vremii de afară. În timp ce elevul completează la calendar vom descoperi prin numărare câte zilele
are săptămâna, câte luni şi câte anotimpuri are anul. Apoi vom număra câte zile mai sunt până la
ziua copilului.
NOUTAŢILE ZILEI:
Într-un colţ al mesajului zilei, copilul îşi va scrie numele, anunţându-şi astfel dorinţa de a
împărtăşi colegilor şi învăţătoarei din experienţa sa.
Momentul noutăţilor ocupă un loc aparte în cadrul întâlnirii de dimineaţă, deoarece accentul
este deplasat pe regulile de comunicare. Este activitatea în care se promovează toleranţa, respectul
şi acceptarea.
Aşezat pe scaunul autorului, copilul care s-a înscris la noutăţi va expune întâmplări în care
- 1947 -
s-a simţit bine/rău, va prezenta o carte, o compunere, va recita o poezie învăţată sau compusă de el
sau poate va împărtăşi colegilor bucuria unui dar primit de la o persoană dragă.
DATA: 16.05.2017
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Şcoala Gimnazială ,,Nicolae Iorga” Baia Mare
CLASA: Pregătitoare B
DISCIPLINA: Comunicare în limba română (C.L.R.)
UNITATEA TEMATICĂ: Florile
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată
SUBIECTUL LECŢIEI: Recapitularea literelor învăţate
TIPUL LECŢIEI: recapitulare
ACTIVITĂŢI INTEGRATE: MEM, MM, AVAP
SCOPUL LECŢIEI: Educarea unei exprimări corecte din punct de vedere fonetic, lexical, cu
accent pe consolidarea cunoştinţelor despre literele/sunetele învăţate.
O1 – să traseze tot atâtea liniuţe câte silabe au cuvintele ce denumesc imaginile date;
O2 – să precizeze sunetul iniţial şi pe cel final al unui cuvânt dat;
O3 – să scrie corect cuvinte simple cu ajutorul literelor învăţate;
O4 – să alcătuiască propoziţii cu anumite cuvinte date, corecte din punct de vedere gramatical;
O5 – să recunoască din multimea abţibildurilor imaginea potrivită pentru fiecare întrebare din
cărticică;
O6 – să realizeze frumos şi îngrijit ,,Cărticica mea despre flori”.
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, exerciţiul, problematizarea, observaţia, explicaţia,
munca independentă, rebus, ghicitori, cântec cu mişcare;
FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală;
RESURSE MATERIALE: calendarul naturii, videoproiector, jetoane cu imagini, cărticica
cu 8 pagini pentru copii, plase cu imagini pentru rebus și planşe cu fiecare pagină din cărticică,
imagini reprezentând flori, persoane cărora le dăruim flori şi imagini cu nevoile unei plante, tabla,
markere de diferite culori, lipici, creioane colorate şi carioci.
RESURSE TEMPORALE: 40 minute;
RESURSE UMANE: 32 de elevi;
FORME ŞI TEHNICI DE EVALUARE: observarea sistematică a comportamentului
elevilor, aprecieri verbale, stimulente.
- 1948 -
BIBLIOGRAFIE:
 Programa pentru disciplinele CLR, DP, MEM, AVAP aprobată prn Ord. MECTS nr.
3656 din 29.12.2012;
 Ghidul învăţătorului pentru clasa pregătitoare, Editura Litera, 2015.
DEMERSUL DIDACTIC
Eveniment Mijloace şi Forme de

Conţinutul ştiinţific Evaluarea
didactic metode organizare
1. Moment - Aerisirea sălii de clasă; frontal
organizatoric - Aranjarea mobilierului;
- Asigurarea unui climat
educaţional favorabil
- Salutul
- Calendarul
- Noutăţile
2. Captarea Li se prezintă elevilor o Conversaţia frontal Observarea
atenţiei planşă interactivă cu un rebus Explicaţia sistematică
si cinci imagini. Denumirile
imaginilor (farfurie, fluture,
focă, furnică şi fundiţă) îi vor
ajuta pe elevi să rezolve
rebusul. Rând pe rând elevii
vor scrie pe planşa de pe tablă
denumirea imaginilor. În felul
acesta ei vor descoperi
cuvântul surpriză de pe linia
orizontală - ,,FLORI”, apoi
vor putea admira frumuseţea
florilor de primăvară care ne
vor lumina sala de clasă.
Coşuleţul cu florile de
primăvară naturale se va afla
pe catedră. Elevii vor putea
denumi florile, vor putea da
exemple şi de alte flori de
primăvară, vor mirosi şi vor
putea pipăi florile din coş.
3. Anunţarea Elevii sunt informaţi că Explicaţia Frontal Observarea
temei astăzi, vom intra în lumea Conversaţia sistematică
imbietoare a florilor. Cu
ajutorul activităţilor propuse
vor afla multe informaţii
despre minunatele flori de
primăvară. În acest moment al
lecţiei se explica pe scurt
elevilor ce vor face la fiecare
activitate in parte:
- 1949 -
C.L.R – o cărtică
personalizată ,,Cărticica mea
despre flori” ;
M.E.M – vom număra florile,
vom forma mulţimi, vom
aduna şi vom scădea florile şi
… surpriză… vom planta
florile în curtea şcolii  ;
A.V.A.P – vom realiza
,,Coroniţe şi brăţări din flori”;
M.M – vom cânta şi vom
dansa ,,Samba florilor”;
4. Dirijarea Cu ajutorul video- Frontal
învăţării proiectorului elevii sunt Explicaţia
invitaţi să vizioneze un Conversaţia
filmuleţ despre flori.
Prezentatorul filmuleţului va
fi ,,Florarul Bondar”.
Se realizează o scurtă discuţie
despre informaţiile aflate din
filmuleţ, apoi se va trece la
realizarea cărţii despre flori.
Învăţătoarea va lucra
împreună cu elevii cărticica,
dar în format mare – planşă,
pe tablă.
Copilaşii vor primi cartea Frontal
printată şi legată în format A5
şi abţibildurile pe care le vor
lipi corespunzător pe fiecare
pagină în parte. Se citeşte
antetul şi titlul cărţii, apoi li se
explică modalitatea de lucru:
1. Coperţile vor fi decorate Explicaţia Observarea

dupa preferinţa elevilor cu Conversaţia Individual sistematică
flori, fluturi şi fundiţe. Pe
prima copertă aceştia vor
trebui sa-şi scrie numele şi
prenumele;
2. Prima pagina conţine

întrebarea ,,Cum se numesc
florile?”
Elevii vor trebui să aleagă din
mulţimea abţibildurilor patru
imagini cu flori de primăvară,
să le lipească corespunzător
pe pagină, să cunoască
denumirea acestora şi apoi
- 1950 -
pentru fiecare imagine să Frontal
precizeze numarul de silabe,
sunetul cu care începe şi se
sfârşeşte cuvântul. La tablă, Aprecieri
pe planşa corespunzătoare verbale
paginii din cărticică, sub
fiecare imagine, patru elevi
analizează grafic cuvintele :
LA LE LE, PAN SE Explicaţia
LU ŢE, LI LI AC, Conversaţia
NAR CI SE
_ _ _ _ _ _
_ _ _ _ _ _
_
Elevii din bănci lucrează
singuri pe pagina din cartea
personală şi îşi verifică
scrierea cuvintelor de pe Individual
tablă;
3. Pagina a doua conţine

întrebarea ,,Cui dăruim flori?”
Elevii vor trebui să aleagă din Observarea
mulţimea abţibildurilor patru sistematică
imagini cu persoanele cărora
le dăruiesc flori. În timp ce
elevii lipesc imaginile pe
pagină, se realizează o
discuţie cu aceştia ; De ce
dăruim flori persoanelor
dragi?, Cu ce ocazii dăruim
flori? şi ,,Ce simţim când Frontal
dăruim flori şi ce simt
persoanele care primesc
florile?” La tablă, pe planşa
corespunzătoare paginii din
cărticică, sub fiecare imagine,
patru elevi analizează grafic
cuvintele :
MA MA, BU NI CA,
ÎN VĂ ŢĂ TOA REA,
PRI E TE NE
_ _ _ _ _ _
_ _ _ _ _ _
_ _
Elevii din bănci lucrează Aprecieri
singuri pe pagina din cartea verbale
personală şi îşi verifică
scrierea cuvintelor de pe
tablă; Individual
- 1951 -
3. A treia pagină conţine Explicaţia Observarea
,,Pentru a putea creşte, florile Conversaţia Frontal sistematică
au nevoie de...”
Elevii vor trebui să aleagă din
mulţimea abţibildurilor patru
imagini cu nevoile unei plante
pentru a se putea dezvolta. În
timp ce elevii lipesc imaginile Individual
pe pagină, se realizează o
discuţie cu aceştia ; ,,De ce au
nevoie plantele de soare
(căldură, lumina), de apă, de
pământ (substanţe hrănitoare
şi săruri naturale) şi de grija
oamenilor (curăţă frunzele şi
florile uscate, le ajută cu
îngrăşământ). La tablă, pe
planşa corespunzătoare
paginii din cărticică, sub
fiecare imagine, patru elevi
analizează grafic cuvintele:
SOA RE, A PĂ, PĂ Aprecieri
MÂNT, GRI *Ă verbale.
_ _ _ _ _
_ _ _
4. A patra pagina conţine

rebusul de la întâlnirea de
dimineaţă.
Elevii lucrează rebusul care a
fost rezolvat pe planşa de la
tablă.
5. Obţinerea După finalizarea cărţii Explicaţia Frontal Observarea
performanţei elevii sunt rugaţi sa-şi aleagă Individual sistematică
cea mai frumoasă imagine din
cărticică şi să alcătuiască o
propoziţie din cinci cuvinte
(atâtea cuvinte câte litere are
cuvântul FLORI) .
6. Activitate Pe cele patru pagini libere Explicaţia Frontal
recreativă ale cărţii elevii vor putea scrie Conversaţia
cuvinte despre flori,
propoziţii, mesaje adresate
celor dragi; pot desena
lucrurile noi pe care le-au
învăţat despre flori, o ocazie
specială când au dăruit sau
când au primit flori, alte flori
de primăvară în ghivece sau în
buchete, grădina lor cu flori
- 1952 -
de acasă sau florile de pe
balcon, un câmp cu flori, un
peisaj de primăvară sau ce
doreşte fiecare. Cei care nu au
reuşit să deseneze ce şi-au
dorit sau mai doresc să-şi
decoreze cartea şi cu alte
imagini sau obiecte de decor
personale aduse de acasă pot
să facă aceste lucruri la ora de
AVAP, după terminarea
coroniţei de flori.
7. Încheierea Se fac aprecieri generale şi Conversaţia Frontal
activităţii individuale asupra participării
elevilor la lecţie, precum şi a
comportamentului lor pe Analiza
parcursul orei. răspunsurilor
Fiecare elev va primi o
floricică din coş pe care va
trebui să o ofere unui coleg
/colegă in semn de prietenie şi
apreciere.
Se prezintă cărţile colegilor şi
la sfârşitul activităţilor se va
face expoziţia cărţilor pe holul
central al şcolii pentru a le
putea vede părinţii, profesorii
şi colegii de şcoală.
- 1953 -
PROIECT DIDACTIC:
„ÎNVIEREA DOMNULUI”
Prof. Iftodi Marian-Liviu

Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Dumbrăvița, com. Ibănești, jud. Botoșani
Data: 29.11.2017
Clasa: a VIII- a
Școala: Gimnazială Mihail Sadoveanu Dumbrăvița
Profesor: Iftodi Marian-Liviu
Aria curriculară: Om și societate
Disciplina: Religie Ortodoxă
Unitatea de învățare: Saptămâna Patimilor – moment de meditație creștină
Subiectul: Învierea Domnului
Tipul lecției: Evaluare
Scopul lecției: evaluarea cunostiințelor cu privire la Patimile, Îngroparea și Învierea Domnului,

pentru a înţelege importanţa acestui eveniment în istoria Mântuirii.
O1: să descrie evenimentul Învierii Domnului;
02: să identifice importanţa Învierii Domnului pentru creştini;
03: să prezinte modul de pregătire a creştinilor pentru Sfintele Paşti;
04: să descrie tradiţii locale de Sfintele Paşti;
05: să intoneze cântece religioase specifice Învierii Domnului;
06: să interpreteze fragmente din Patimile și Învierea Domnului.
 Metode si procedee: conversația, explicația, lectura, observatia, expunerea;
 Mijloace de invatamant: laptop, costume, lumanare, Sfânta Scriptură, cănițe, masuță,
farfurie, Teatru școlar pe teme religioase Preot Vasile Nistor, Editura Sfânta Mina;
 Forme de organizare: frontal, pe grupe.
- 1954 -
Strategii didactice
Conținutul
Nr. Etapele Metode și Mijloace
instructiv- Mod de Evaluare
crt. activității procedee de
educativ organizare
didactice învățămant
1. Moment Rugăciunea:
organizatoric Tatăl nostru
1’
2. Captarea Expun elevilor Conversația Frontal
atenției importanța și Expunerea
elevilor semnificaţia celei
4’ mai mari
sărbători creştine
de peste an,
deoarece în
această zi
“Hristos a înviat
din morţi cu
moarte pre
moarte călcînd şi
celor din
morminte viaţă
dăruindu-le”, iar
pe cei vii
răscumpărîndu-i
de sub jugul
păcatului
strămoşesc şi
împăcîndu-i cu
Dumnezeu; şi al
doilea, pentru că
ea cade totdeauna
primăvara,
anotimpul cel mai
frumos şi mai
plăcut, cînd toată
natura învie.
3. Anunţarea Anunț elevii ca Conversatia Frontal
subiectului astăzi la ora de
lecției și a religie vom
obiectivelor aprofunda
operaționale cunoștințele cu
4’ privire la
Patimile,
Îngroparea și
Învierea
Domnului, pentru
a înţelege
importanţa
acestui eveniment
în istoria
Mântuirii, vom
intona cântece
- 1955 -
Strategii didactice
Conținutul
Nr. Etapele Metode și Mijloace
instructiv- Mod de Evaluare
crt. activității procedee de
educativ organizare
didactice învățămant
religioase
specifice Învierii
Domnului, și vom
interpreta
fragmente din
Patimile și
Învierea
Domnului
4. Evaluarea Organizez elevii Conversatia Costume Frontal Capacitatea
cunoștințelor pentru a explicația, lumanare, Individual elevilor de
35’ desfășura piesa lectura, Sfânta a interpreta
de teatru Învierea observatia, Scriptură, piesa de
Domnului. expunerea cănițe, teatru și de
Elevii prezintă masuță, a cânta
sceneta ce va farfurie cântece
surprinde specifice
momente din sărbătorii
Patimile și Pascale
Învierea
Domnului,
(Anexa 1 – piesa
Învierea
Domnului)
La finalul piesei
de tetru elevii
cântă Prohodul
Domnului în cele
trei stări și
Hristos a Înviat.
Se prezintă
personajele si
numele elevilor
ce au interpretat
sceneta
5. Aprecierea Se fac aprecieri Conversația Frontal
activităţii generale şi
1’ individuale,
privind atât
pregătirea
elevilor pentru
lectie, cât şi
implicarea în
prezentarea
momentelor din
sceneta Învierea
Domnului
- 1956 -
PROIECT DIDACTIC:
„PREDICATUL VERBAL”
Prof. Mihalcea Elena

Școala Gimnazială „Petru Comarnescu” Gura Humorului, jud. Suceava
Propunător: Mihalcea Elena

Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Petru Comarnescu” Gura Humorului
Subiectul lecției: Predicatul verbal.
Tipul lecţiei: de recapitulare și sistematizare
Clasa: a VIII-a A
Grup țintă: 26 de elevi
Data: 20 noiembrie 2017
Locul de desfășurare: sala de clasă
Durata: 50 minute
1. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare, prin receptarea şi producerea
textului oral;
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri;
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri;
4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise;
5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional.
2.5- să utilizeze corect în exprimarea orală proprie elementele de construcție ale comunicării;
4.4- să realizeze acordurile gramaticale în enunțurile redactate;
2.3- alcătuirea unor propoziții și fraza corecte din punct de vedere gramatical.
MOTIVAȚIA:
Lecția este importantă prin folosirea unor procedee și metode activ-participative. Ea
urmărește stimularea gândirii autonome, reflexive și critice, în raport cu diversele mesaje receptate,
- 1957 -
de asemenea cultivarea unei atitudini pozitive față de comunicare și a încrederii în propriile abilități
de comunicare.
Elevii sunt încurajați să-și exprime opiniile prin folosirea limbajului personal și să-și
dezvolte interesul față de comunicarea interculturală.
Pe parcursul şi la sfârşitul lecţiei, toţi elevii vor fi capabili:
 COGNITIVE:
O1: să definească predicatul;
O2: să recunoască predicatul verbal, în texte, precizând prin ce părţi de vorbire este exprimat;
O3- să analizeze sintactic și morfologic predicatele verbale dintr-un text;
O4: să alcătuiască enunţuri cu predicate verbale.
a. psiho-motorii: elevii vor utiliza corect mijloacele de învăţământ.
b. afective: elevii vor manifesta curiozitate şi interes pentru fixarea cunoştinţelor de gramatică
 AFECTIVE:
1. Să participe afectiv la lecție;
2. Să accepte solicitările profesorului și să se mobilizeze pentru realizarea lor;
3. Elevii vor manifesta curiozitate şi interes pentru fixarea cunoştinţelor de gramatică.
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, argumentarea, rebusul, exercițiu, ciorchinele,
învățarea prin descoperire.
Mijloace de învățare: fișe de lucru diferențiate, tabla, caietele elevilor, planșe, markere.
Forme de organizare a activității: activitate pe grupe, activitate frontală, activitate
individuală.
Bibliografie:
- Programa şcolară pentru clasa a VIII-a (revizuită 2017);
- Anca Davidoiu-Roman, Mihaela Doboș, Luminița Paraipan, Dumitrița Stoica, Limba și
literatura română- standard- clasa a VIII-a, Editura Paralela 45, Pitești, 2013.
- 1958 -
SCENARIU DIDACTIC-PREDICATUL VERBAL
Strategia
Momentele lecției
Conținutul instructiv-educativ
didactică
Evaluare
procedurale
organizare
Timp
Ob
Forme de
Resurse
Op Activitatea
Activitatea elevilor
profesorului
1’ Fac prezența și Elevii se pregătesc pentru
Conversația
asigur condițiile începerea orei. Și se
organizatoric
EVOCAREA
optime pentru organizează în grupe de câte

Moment
buna desfășurare 5-6 elevi.

a lecției.
6’ O1 Prezint pe o Prin intermediul
Rebusul
Conversația
Aprecieri verbale
planșă un rebus, conversației euristice, elevii
Captarea
Activitate
a cărui rezolvare ies la tablă și completează
atenției
frontală
O2
va indica titlul rebusul.
lecției-
PREDICATUL.
(anexa 1)
- 1959 -
5’ Profesorul le Elevii răpund:
adresează elevilor 1. Predicatul este partea
întrebări principală de propoziție care
recapitulative arată ce face, cine este, ce
despre predicatul este sau cum este subiectul.
verbal.
1. Ce este 2. Predicatul este de două
predicatul? feluri:
2.De câte feluri -predicat verbal
este predicatul? -predicat nominal
3. Care sunt
întrebările 3. Predicatul verbal
predicatului răspunde la întrebările: ce
verbal? Dar al face subiectul? ce se spune
cunoștințelor anterioare
Problematizareaainstormingul
predicatului despre subiect?
nominal? Predicatul nominal
Activitate frontală
Reactualizarea
4. Prin ce se răspunde la întrebările: cine
Conversația
Ciorchinele
exprimă
Explicația
este? ce este? cum este
predicatul verbal? subiectul?
5.Care sunt 4. Predicatul verbal se
verbele copulative exprimă prin: verb
care împreună cu predicativ, locuțiune
numele predicativ verbală, adverbe
formează predicative, locuțiuni
predicatul adverbiale predicative,
nominal? interjecții.
Pe baza 5. Există opt verbe

răspunsurilor copulative care împreună cu
primite de elevi, numele predicativ formează
profesorul predicatul nominal. Acestea
realizează pe sunt: a fi, a deveni, a părea,
tablă ciorchinele a însemna, a rămâne, a
predicatului. ajunge, a ieși, a se face.
Elevii notează ciorchinele în

caiete.
2’ O1 Scriu titlul lecţiei Eleviinotează titlul lecției în
Anunțarea temei și
Aprecieri verbale
pe tablă caiete.
a obiectivelor
Conversația
Predicatul Un elev va citi obiectivele

Explicația
Activitate
frontală
verbal. lecției de pe planșă.
Solicit un elev să
citească
O2 obiectivele lecției.
- 1960 -
25’ O3 Distribui fiecărei Elevii ascultă cu atenție
grupe, fișe de profesorul. Ei vor răspunde
lucru diferențiate, la întrebări, completând pe
urmând ca ei să fișă sau caiet.
O4 identifice
predicatele și să
spună prin ce Elevii vor merge pe rând la
parte de vorbire tablă, pentru a rezolva
se exprimă. cerințele de pe fișă.(Anexa
2)
Profesorul le
Analiza răspunsurilor
împarte elevilor
Activitate
Aprecieri pe
REALIZAREA
fișa de lucru în
Argumentarea
SENSULUI
Conversația
Explicația
Exercițiul
care vor avea de
rezolvat
verbale
exercițiile(Anexa
grupe
2). Prin
intermediul
metodei
exercițiului,
solicit grupelor să
răspundă la
cerințade pe fișă.
Precizare: dacă
este nevoie îi voi
ajuta pe elevi să
rezolve sarcinile
de lucru.
5’ O4 Construiți Elevii construiesc enunțuri.
Aprecieri verbale
REFLECȚIA
enunțuri în care Învățarea prin

retenției și a
descoperire
transferului
Asigurarea
Activitate
verbul „a fi” să Exercițiul

frontală
aibă valoare
predicativă,
auxiliară și
copulativă.
2’ Se face
individuală
Activitate
Aprecieri verbale
Evaluarea activității
permanent prin
EXTENSIA
Conversația
analiza
răspunsurilor
5
elevilor, prin
aprecieri şi
corectări, inclusiv
notare.
- 1961 -
1’ Alcătuiește, în 60-
100 de cuvinte,
un text narativ
nonliterar (textul
narativ nonliterar
prezintă o
succesiune de
acțiuni
desfășurate într-
un anumit timp și
Activitate individuală
spațiu. Ele se
referă la aspecte
Temă acasă
Conversația
din realitate), în
care să prezinți un
eveniment
deosebit la care ai
participat cu
ocazia zilei de 1
Decembrie. În
text, trebuie să
integrați verbe
predicative,
locuțiuni verbale,
adverbe
predicative și
interjecții
predicative.
- 1962 -
PROIECT DIDACTIC:
„EDITORUL DE TEXTE WORD. OPERAȚII DE BAZĂ – INSERAREA”
Prof. Moldovan Raluca Maria

Clubul Copiilor Sighetu Marmației, Filiala Vișeu de Sus, jud. Maramureș
Unitatea de învățământ: Clubul Copiilor Viseu de Sus

Grupa: Incepatori
Disciplina: Cercul de informatica
Tema : Editorul de texte Word
Titlul lecţiei: Operații de bază - Inserarea
Tipul lecţiei: Lecţie de transmitere/însuşire de cunoştiinţe
Profesor: Moldovan Raluca Maria
- dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator;
- cunoaşterea modului de utilizare a unui instrumentar informatic;
- înţelegerea conexiunii dintre tehnologia informaţiei / utilizarea calculatorului şi societate.
Nivelul de cunoştinţe al elevilor: Elevilor li s-a prezentat fereastra aplicaţiei Word, noţiunea de
document, formatarea la nivel de caracter, utilizarea barei cu instrumente.
O1 - să lanseze în execuţie programul
O2 - să identifice elementele ferestrei de lucru
O3 - să utilizeze conceptele de: pagini,tabele ilustraţii
O4 - să formeze deprindei în realizarea unei aplicaţii
O5 - să utilizeze bara de instrumente din inserare
O6 - să salveze aplicaţia şi să încheie sesiunea de lucru.
Metode şi procedee: Conversaţia şi explicaţia, problematizarea, învăţarea prin descoperire,

dialogul.
Mijloace de învăţământ: calculatorul, aplicaţii.

- 1963 -
Strategii didactice: Inductive.
Forme de organizare: Frontală, individuală, diferenţiată.
Forma de evaluare: continuă.
Locul desfăşurării lecţiei: laboratorul de informatică.
Durata: 1 h 40’
Bibliografie:
1) Carmen Petre, Daniela Popa, Ştefania Crăciunoiu, Metodica predării informaticii şi
tehnologiei informaţiei, Editura Arves
2) Daniela Oprescu, Cristina Eugenia Dămăcuş, Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor,
clasa a X-a, Editura Niculescu.
Scenariul desfăşurării lecţiei

Moment de Dura-
lecţie tă
1. Moment - se face prezenţa; - ascultă profesorul şi îşi pregătesc materialele 3
organizatoric. - se pregăteşte materialul didactic şi se pentru lecţie. min.
verifică echipamentele de calcul;
- se anunţă modul de organizare al
activităţii.
2. Reactua- 1.Cum deschidem aplicaţia Microsoft 1.Butonul Pornire- toate programele- 5
lizarea Word? Microsoft Office-Microsoft Office Word sau min.
cunoştinţelor. dublu clik pe pictogramă
2.Cum salvăm un document? 2.Butonul Office-salvare
3. Anunţarea Scrie titlul lecţiei pe tablă „Meniul - îşi notează în caiete titlul lecţiei; 2
titlului lecţiei, Inserare” şi precizează scopul şi min.
a scopului şi a competentele.
obiectivelor.
4. Prezentarea elementelor programului: Elevii vor nota pe caiet noţiunile teoretice şi 40
Desfăşurarea Bara de titlu, de meniu, zona de lucru, le vor urmări pe calculator sub îndrumarea min
lecţiei bara de desen, butoane de profesorului.
redimensionare.
Prezentarea Meniului Insert: meniul
Inserare este format din şase blocuri cu
instrumente:
Pagini, tabele, ilustraţii,antet şi subsol, -realizaţi o copertă a unui manual
text, simboluri. -inseraţi o pagină necompletată
 Pagini: -mergeţi la sfârşitul paginii
 Coperte (realizarea unei coperţii
după un şablon dat)
- pagină necomplectată (inserează în
document o pagină necomplectată)
- sfârşit de pagină (ne duce la
sfârşitul paginii)
 Tabele: -selectaţi şi creaţi un tabel
-putem selecta cu mousul celulele -inseraţi un tabel cu 5 rânduri şi 3 coloane:
care formează tabelul nume prenume şcoală
-inserare tabel(inserează în
document un tabel astfel-din
fereastra inserare tabel stabilim
numărul de coloane şi de rânduri )
-desenare tabel(desenăm un tabel Introduceţi numele a patru colegi.
- 1964 -
Moment de Dura-
lecţie tă
folosindu-ne de instrumentele de Personalizaţi tabelul folosind desenare tabel
desenare: forma şi dimensiunea (instrumente de desenare).
liniilor, umbrire, borduri, radieră…)
Scrieţi textul:
Matematică informatică istorie
8 9 10
-conversie text în tabel… Folosiţi conversie text în tabel…
-foaie de calcul Excel Inseraţi o foaie de calcul Excel.

-tabele rapide Creaţi un tabel folosind tabelele rapide.
La sfârșit elevii vor primi spre

rezolvare o fișă de lucru cu diferite
cerințe pentru aprofundarea
cunoștințelor.
- 1965 -
PROIECT DIDACTIC:
„AJUTOARELE SCUFIȚEI ROṢII”
Prof. înv. primar Popoiu Daniela

Școala Gimnazială Năneṣti, jud. Vrancea
Data: 20.11.2017
Instituția: Școala Gimnazială Năneṣti
Clasa: I
Propunător: Prof. înv. Primar Popoiu Daniela
Alte discipline implicate: Matematica ṣi explorarea mediului
Muzică ṣi miṣcare
Dezvoltare personală
Unitatea tematică: Ȋn satul bunicilor
Subiectul lecției: Ajutoarele Scufiței-Roṣii
Tipul lecției: recapitulare
Forma de realizare: activitate transdisciplinară
Scopul:
- consolidarea cunoștințelor despre literele ȋnvățate.
- consolidarea adunării ṣi scăderii ȋn concentrul 0-10.
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar;
1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi rar;
- 1966 -
1.3. Identificarea sunetului iniţial şi/sau final dintr-un cuvânt, a silabelor şi a cuvintelor din
propoziţii rostite clar şi rar;
2.1. Pronunţarea clară a sunetelor şi a cuvintelor în enunţuri simple;
2.4. Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru comunicare;
3.2. Identificarea semnificaţiei unei/unor imagini care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente
familiare.
Competențe integrate:
1.1. Recunoaşterea şi scrierea numerelor în concentrul 0-31.
3.1. Identificarea unor rutine în activitatea cotidiană.
1.1. Sesizarea semnificaţiei unui mesaj vizual simplu, exprimat prin desen/pictură/
modelaj/colaj/film/desen animat, care reflectă un context familiar
1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorareade mesaje artistice simple, exprimate vizual.
CD1- formulează propoziţii corecte din punct de vedere gramatical.
CS2- răspunde la întrebările adresate.
CD3- desparte correct în silabe.
CD4- precizează numărul de silabe al unui cuvânt.
CD5- rezolvă corect exerciții de adunare ṣi scădere.
CD6- compară numere ȋn concentrul 0-10.
CD7- interpretează cântecele, urmând linia melodică, ritmul şi textul cântecului.
CD8- cooperează în cadrul grupului.
a) resurse procedurale: - metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul,
problematizarea, observația, dramatizarea, Explozia stelară, Cubul, Ciorchinele;
- forme de organizare: frontal, individual, pe grupe.
b) resurse materiale: planșe povești, zar, jetoane flori ṣi ciuperci cu diverse cuvinte scrise,
jetoane cu diverse operații, coṣul Scufiței-Roṣii, ecusoane iepuraṣi, veverițe ṣi căprioare.
- 1967 -
c) resurse temporale: 50 minute.
d) resurse spațiale: sala de clasă.
e) resurse umane: clasa are un număr de 15 elevi.
f) forme și tehnici de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor,
aprecieri verbale.
- 1968 -
- 1969 -
- 1970 -
- 1971 -
METODE MODERNE FOLOSITE ÎN CADRUL ORELOR
DE MATEMATICĂ
Prof. Soare Carmen Violeta

Şcoala Gimnazială „George Bacovia” București
,,Şcoala să nu fie nimic altceva, decât ateliere pline de activitate. Numai astfel vor putea să
probeze toţi, în propria lor practică, adevărul că: învăţând pe alţii ne învăţăm pe noi înşine.“ – John
Amos
Metode moderne utilizate în interacțiunea educațională:
Brainstormingul (sau asaltul de idei). Etimologic, cuvântul brainstorming provine din

limba engleză și înseamnă „furtună în creier”, aflux de idei, asalt de idei. Principiul după care se
ghidează este cantitatea generează calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei
viabile și inedite este necesară o productivitate creativă cât mai mare. Pentru derularea optimă a
acestei metode se pot parcurge următoarele etape:
• Alegerea temei și a sarcinii de lucru pentru grupuri de minim 3-6 persoane;
• Solicitarea într-un mod cât mai rapid, în fraze scurte și concrete, fără cenzură, a tuturor
ideilor – chiar trăsnite, neobișnuite, fanteziste, așa cum vin ele în minte legate de rezolvarea de
situații – problemă conturate. Se pot face asociații în legătură cu afirmațiile celorlalți, se pot prelua,
completa sau transforma ideile din grup. Nu se vor admite referirile critice sub niciun motiv.
Nimeni nu are voie să facă observații negative.
• Înregistrarea în scris a tuturor ideilor pe tablă sau pe flipchart.
• Anunțarea unei pauze pentru așezarea ideilor (de la 15 minute până la o zi). Reluarea
ideilor emise și gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte-cheie, imagini care reprezintă posibile
criterii. Analiza critică, evaluarea, argumentarea, contra-argumentarea ideilor emise anterior se pot
realiza printr-o dezbatere la nivelul clasei sau al unor grupuri mai mici. Selectarea ideilor originale
sau a celor mai apropiate de soluții fezabile pentru problema pusă în discuție. Afișarea ideilor
rezultate în forme cât mai variate și originale: cuvinte, propoziții, colaje, imagini, desene, cântece,
joc de rol.
Graffiti. Este tot un brainstorming.

Etape:
• Un grup primește un subiect, iar celălalt grup alt subiect. Fiecare grup notează ideile
- 1972 -
referitoare la subiectul primit. Apoi se schimbă subiectele între grupuri și fiecare grup completează
cunoștințele. Foile revin la grupurile inițiale. Se analizează și sintetizează ideile în grup. Foile sunt
afișate și prezentate de un reprezentant al grupului. Se poate realiza și cu ajutorul desenelor.
Starbusting – explozia stelară – se aseamănă cu brainstormingul.

Etape:
• Profesorul propune elevilor o temă. Clasa este împărțită în grupe. Grupele formulează cât
mai multe întrebări de tipul: „Cine?”, „Ce?”, „Când?”, „Cum?”, „De ce?” etc. Întrebările formulate
inițial pot genera alte întrebări, mai complexe.
După expirarea timpului acordat, fiecare grupă prezintă lista de întrebări pe care a
întocmit-o.
Sunt evidențiate întrebările mai interesante, se pot formula chiar și răspunsuri. Este apreciată
activitatea desfășurată de fiecare grupă.
Ciorchinele – este o variantă de brainstorming neliniar care stimulează găsirea conexiunilor

între idei. Poate fi utilizat atât în evocare (faza de reactualizare a cunoștințelor, de captare a atenției
și de trezire a interesului) obținându-se o bună inventariere și organizare grafică a cunoștințelor
elevilor, cât și în etapa de reflexie (recapitulare, sistematizare a cunoștințelor) evidențiindu-se
conexiunile dintre idei.
Etape:
• Se scrie un cuvânt/temă în mijlocul tablei sau al unei foi de hârtie. Se notează toate ideile,
sintagmele sau cunoștințele care le vin în minte elevilor, în legătură cu tema respectivă în jurul
cuvântului din centru, trăgându-se linii între acesta și cuvântul inițial. În timp ce le vin în minte idei
noi și le notează prin cuvintele respective, elevii vor trage linii între toate ideile care par a fi
conectate. Activitatea se oprește când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp
acordată.
Copacul ideilor. Este o metodă grafică, asemănătoare ciorchinelui, diferit fiind modul de
dispunere a ideilor sub forma unui copac cu ramificații.
Etape: Se scrie cuvântul-cheie într-un dreptunghi la baza paginii, în partea centrală. Se
notează ideile, făcând conexiuni între ele, asemănându-se cu ramurile unui copac. Este util în
special pentru evidențierea unor aspecte pozitive/ negative.
Turul galeriei. Această metodă presupune evaluarea interactivă și profund formativă a

produselor realizate de grupuri de elevi.
- 1973 -
Etape: Elevii lucrează în grupuri și reprezintă munca lor pe foaie de format mare sub forma
unui afiș. Produsul poate fi: o diagramă, o schemă, o reprezentare simbolică (printr-un desen sau
caricatură) etapele esențiale surprinse în propoziții scurte etc. Produsele sunt prezentate pe scurt
întregii clase, elevii explicând semnificația și răspunzând la eventuale întrebări. Afișele sunt expuse
pe pereți. Lângă fiecare afiș se va lipi o foaie goală pe care să se poată scrie cu markere sau
creioane colorate. Profesorul va solicita grupurilor de elevi să se oprească în fața fiecărui afiș, să-l
discute și să noteze pe foaia anexată comentariile, sugestiile și întrebările lor. În final, grupurile își
reexaminează propriile produse prin comparație cu celelalte și citesc ce a fost notat de colegii lor pe
foile anexate. Se poate continua cu un răspuns al grupului la comentariile și întrebările din anexe.
Metoda cadranelor. Activitatea se poate desfășura frontal, individual sau pe grupe. Este o
modalitate de rezumare și sintetizare a unui conținut informațional solicitând participarea și
implicarea elevilor în înțelegerea acestuia. Subiectul poate fi abordat din patru perspective.
Etape:
• Se trasează pe tablă două axe perpendiculare astfel încât să apară patru cadrane. În fiecare
cadran se vor nota conținuturi informaționale având în vedere patru perspective.
• Se face sinteza conținuturilor în final.
Cubul. Metoda este folosită în cazul în care se dorește explorarea unui subiect, a unei
situații din mai multe perspective. Permite elevilor o abordare complexă și integratoare.
Etape:
• Realizarea unui cub pe ale cărui fețe se scriu cuvintele: descrie, compară, analizează,
asociază, aplică, argumentează. Anunțarea temei/subiectului pus în discuție. Împărțirea grupului în
șase subgrupuri, fiecare urmând să examineze tema din perspectiva cerinței de pe una din fețele
cubului, astfel: Descrie: culorile, formele, mărimile etc. – Compară: Ce este asemănător? Ce este
diferit? – Analizează: Din ce este făcut? Din ce se compune? etc. – Asociază: La ce te îndeamnă să
te gândești? – Aplică: Ce poți face cu el? Cum poate fi folosit? – Argumentează: pro sau contra și
enumeră o serie de motive care vin în sprijinul afirmației tale.
• Redactarea finală și împărtășirea ei celorlalte grupe; afișarea pe tablă.
Bibliografie:
• Radu T. Ion, Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică și Pedagogică, R.A.,
București, 2000.
• Ulieru Valentin Dogaru, Drăghicescu Luminița, Educație și dezvoltare profesională,
Editura Scrisul Românesc, 2011.
- 1974 -
CUPRINS
Pag.
TEST DE EVALUARE: DETERMINAREA INDICATORILOR 4
ECONOMICO-FINANCIARI, MODULUL: REALIZAREA SITUAŢIILOR
FINANCIARE ŞI CALCULAŢIA COSTURILOR, CLASA A XII-A
Prof. Stoian Florina – Inspector Şcolar General
PROIECT DIDACTIC: „ŞI TOTUŞI, ALCOOLUL ESTE UN DROG!” 8

Prof. dr. Palcău Daniela – Inspector Şcolar General Adjunct
PROIECT DIDACTIC: „SEMNELE STRESULUI” 15

Prof. Wamsiedel Nela – Inspector Şcolar General Adjunct
FIŞĂ DE DOCUMENTARE: DOCUMENTE DE EVIDENŢĂ 19

Prof. dr. Peneoaşu Margareta – Inspector şcolar pentru managementul
resurselor umane
CHESTIONAR PRIVIND CERCETAREA FENOMENULUI DE VIOLENŢĂ 21

ÎN ŞCOALĂ
Prof. dr. Sultănescu Marcel -– Inspector şcolar pentru managementul
resurselor umane
CHESTIONAR PENTRU ELEVI PRIVIND EFICIENŢA ŞI CALITATEA 26

ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE ÎN SĂPTĂMÂNA „ȘCOALA ALTFEL”
PROIECT DIDACTIC: „CE ȘTIU DESPRE MINE?” 28

INITIAL TEST - 9TH GRADE 31

Prof. Oprea Georgeta – Inspector şcolar de specialitate pentru limbi moderne
IMPORTANŢA ALEGERII JUDICIOASE A UNEI METODE DE ÎNVĂŢĂMÂNT 34

Prof. dr. Iordache Elena – Inspector şcolar de specialitate pentru învăţământ
profesional şi tehnic
- 1975 -
TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ, DISCIPLINA: FIZICĂ, CLASA: A IX-A, 37
ANUL ŞCOLAR: 2017-2018
Prof. Dinu Serenella Liliana – Inspector şcolar de specialitate pentru fizică,
chimie şi biologie
PROIECT DIDACTIC: „NARAŢIUNEA – MONASTIREA ARGEŞULUI, 41

DE VASILE ALECSANDRI”
Prof. dr. Bodea Emilia Elena – Inspector şcolar de specialitate pentru limba
şi literatura română
ADVANTAGES AND DISADVANTAGES OF DIFFERENT TYPES OF TEST 45

QUESTIONS
Prof. Trifan Otilia – Inspector şcolar pentru management instituţional
„ŞI ACEST ALFABET TREBUIE ÎNVĂŢAT” – CONCURS DE EDUCAŢIE 47

RUTIERĂ. TEST GRILĂ
Prof. Marinov Antoanela – Director
TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ – CONTABILITATEA EVENIMENTELOR 50

ŞI TRANZACŢIILOR, CLASA A XI-A
Prof. Lungu Marioara – Director
PROIECT DIDACTIC: „LEGISLAŢIA CU PRIVIRE LA DREPTURILE 53

ŞI OBLIGAŢIILE SALARIAŢILOR”
Prof. Popa Maria – Director adjunct
METODE INTERACTIVE FOLOSITE ÎN PREDAREA CHIMIEI 60

Prof. Neacşu Aurica – Director
TEST DE EVALUARE – BIOLOGIE, CLASA A XI-A, CAPITOLUL 63

APARATUL LOCOMOTOR ȘI LOCOMOȚIA
Prof. Pisău Florentina – Director adjunct
LOCUL ŞI ROLUL ISTORIEI ÎN ŞCOALĂ 67

Prof. Ioniţă Angelica – Director
Şcoala Gimnazială ,,Nicu Constantinescu” Buzău
PROIECT DIDACTIC: EXCURSIE DIDACTICĂ 70

Prof. Stănescu Daniela – Director
CE FEL DE PĂRINŢI SUNTEŢI? (TEST) 78

Prof. Pîslaru Dan – Director
Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Buzău
- 1976 -
PROIECT DIDACTIC – MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI 83
Prof. înv. primar Abageru Mioara
Şcoala Gimnazială Parava, jud. Bacău
PROIECT DE PARTENERIAT „SFATURI MARI PENTRU MICUL CREȘTIN” 87

Prof. înv. preșcolar Aciu Crina Maria
Grădinița cu Program Prelungit „Bambi” Cluj-Napoca, jud. Cluj
PROIECT EDUCAŢIONAL FĂRĂ FINANŢARE „TRADIŢII, OBICEIURI, 94

CREDINŢE ŞI SUPERSTIŢII DE IARNĂ”
Prof. Agheorghiesei Daniela Mihaela
Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu” Lugoj, jud. Timiş
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL „BIBLIOTECA – O LUME 98

MAGICĂ”
Prof. Albean Teodora Elena
Școala Gimnazială Scoreiu, jud. Sibiu
CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ: TEHNOLOGII DE PRELUCRARE 101

A MATERIALELOR METALICE
Prof. Albescu Carmen
MODELE DE BUNE PRACTICI DE EDUCAȚIE FORMALĂ ȘI NONFORMALĂ 109

LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ „SFÂNTUL GRIGORIE TEOLOGUL” GALAȚI
Prof. Alcea Gina
PROIECT DE PROGRAMĂ: EU ŞI CEILALŢI 111

Prof. înv. primar Alecuşan Elena Gabriela
Şcoala Gimnazială „Axente Sever” Mănărade, jud. Alba
LESSON PROJECT: WONDERS ON EARTH 116

Prof. Alexandru Doina Laura
PROIECT DIDACTIC: „TOAMNA ÎN MII DE CULORI!” 119

Prof. înv. preșcolar Alexandru Mihaela
Grădinița cu Program Normal „Pinocchio” Slobozia, jud. Ialomita
PROIECT DE LECȚIE: „SCOARȚA TERESTRĂ – SUPORT AL RELIEFULUI” 122

Prof. Alexandru Nicoleta
PASTELUL 127
Prof. Amariei Mihaela
Liceul Tehnologic „Arhimandrit Chiriac Nicolau” Vînători-Neamţ, jud. Neamţ
PROIECT DIDACTIC: „VARIANTE TEHNOLOGICE DE CONFECŢIONARE 137

A PRODUSULUI CĂMAŞĂ PENTRU BĂRBAŢI”
Prof. Andrei Doina
- 1977 -
EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ: BOOKS – THE GREAT TEACHERS 149
Prof. Andrei Elena
‘COME AND REDISCOVER OUR SCHOOL!’ 151

Prof. Anghel Camelia Luminiţa
PROIECT DE LECŢIE: „DUMBRAVA MINUNATĂ”, DUPĂ MIHAIL 154

SADOVEANU
Prof. înv. primar Anghel Valentina
PROGRAMĂ PENTRU ACTIVITATEA OPŢIONALĂ LA LIMBA ENGLEZĂ 160

“CREATIVE ENGLISH”
Prof. Angheloiu Adrian
Școala Gimnazială Nr. 1 „George Uscătescu” Târgu-Cărbunești, jud. Gorj
ENSEIGNER LE FLE SELON UNE APPROCHE COMMUNIC’ACTIONNELLE 167

Prof. Anoca Adelita
Școala Gimnazială „Romul Ladea” Oravița, jud. Caraș-Severin
TEXTUL INJONCTIV. EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ 175

Prof. Ardelean Adriana Ramona
PROIECT DIDACTIC 178

Prof. înv. preșcolar Asandei Elena
Grădinița cu Program Normal Nr. 7 Târgoviște, jud. Dâmbovița
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ: „ÎN AŞTEPTAREA LUI MOŞ 184

NICOLAE”
Prof. înv. preșcolar Avîrvarei Valentina Doina
Şcoala Gimnazială „Sfânta Maria”,
Grădiniţa cu Program Prelungit „Micii Cercetaşi” Botoşani
PROIECT EDUCAŢIONAL JUDEŢEAN ÎN DOMENIUL EDUCAȚIE CIVICĂ, 200

VOLUNTARIAT, PROIECTE CARITABILE: „COPIL CA TINE SUNT ŞI EU!”
Prof. Bădea Claudia Sorinela, Prof. Bîrză Maria Minodora,
Prof. Deaconescu Rodica-Ana, Prof. Putuca Andreea Maria,
Prof. Richea Maria Adriana
Colegiul Economic „George Bariţiu” Sibiu
JOC DIDACTIC „EU SPUN UNA, TU SPUI MULTE!” 210

Prof. Baidoc Daniela
Școala Gimnazială nr. 308 București
PROIECT DIDACTIC INOVATOR: CATEGORIILE DE AMBALAJE 213

ȘI NEVOIA DE RECICLARE”
Prof. Balazs Adina
Colegiul Tehnic „Alesandru Papiu Ilarian” Zalău, jud. Sălaj
- 1978 -
„PĂMÂNTUL – CASA NOASTRĂ, PÂNĂ CÂND?” (PROGRAMA ȘCOLARĂ 218
PENTRU CURSUL OPȚIONAL DE ȘTIINȚE)
Prof. Baltac Sorina
Școala Gimnazială de Excelență „Sfânta Muceniță Filoteea” Pitești, jud. Argeș
LESSON PLAN: “A PLACE WHICH ATTRACTS TOURISTS” 223

Prof. Bărăceanu Marcela Camelia
Școala Gimnazială Corbii Mari, jud. Dâmbovița
PROIECT EDUCAȚIONAL: ,,CARTEA – COMOARĂ PENTRU SUFLET” 235

Înv. Barbănouă Doina
Colegiul „Aurel Vijoli” Făgăraș, jud. Brașov
PROIECTUL EDUCAŢIONAL „CASA COMUNĂ, EUROPA!” – MODALITATE 240

DE PROMOVARE A EDUCAŢIEI DE CALITATE
Prof. Barbu Octavia
Colegiul Agricol „Dr. C. Angelescu” Buzău
PARTICULARITĂȚILE ACTIVITĂȚILOR TURISTICE 243

Prof. Beca Felicia
ADUNAREA ȘI SCĂDEREA NUMERELOR ÎN CONCENTRUL 0-10. 249

PROIECT DE LECȚIE
Prof. înv. primar Becheru Carmen
PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ: „TOAMNA, 254

BOGĂȚIE DE CULORI ”
Prof. înv. primar Bîscoveanu Maria Magdalena
ȘTIINȚE ALE NATURII – „CE ESTE AERUL?” 257

Prof. înv. primar Boboc Domnica
PROIECT DE LECȚIE: „CUPRUL” 261

Prof. Bogdan Liliana
Școala Gimnazială Băgaciu, jud. Mureș
UTILIZAREA METODEI CIORCHINELUI LA LECŢIA „RECICLAREA 266

MATERIALELOR”
Prof. Bogdan Mirela
PROIECT DE LECŢIE 273

Prof. Bojan Veronica
Şcoala Gimnazială Nr. 1 Videle, jud. Teleorman
- 1979 -
PROGRAMĂ OPȚIONALĂ DE GEOGRAFIE CLASA A X-A: „GEOGRAFIE 279
LOCALĂ A POPULAȚIEI”
Prof. Bot Livia Liliana
Liceul cu Program Sportiv Baia Mare, jud. Maramureș
PROIECT DE ACTIVITATE: „ANOTIMPURILE” 287

Prof. Botiţă Mihaela Epaminonda
PROIECT DIDACTIC: „CUVÂNT, SENS ŞI CONTEXT: RELAŢIILE 293

SEMANTICE”
Prof. Botoşanu Daniela
Colegiul „Vasile Lovinescu” Fălticeni, jud. Suceava
FIŞĂ DE LUCRU: „CUM FOLOSIM TIMPUL?” 301

Înv.-ed. Bratosin Petrică
PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ: VIZITĂ 302

LA BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „ION MINULESCU” SLATINA
Prof. înv. primar Bratu Ileana Irina
TEXTUL LITERAR PRIVIT DIN MAI MULTE UNGHIURI 306

Prof. Bretan Ildico
PROIECT DIDACTIC: „ELEMENTE DE INTERFAȚĂ GRAFICĂ” 311

Prof. Buga Carmen Valentina
Școala Gimnazială Berceni, jud. Prahova
LIMBĂ ȘI COMUNICARE. ORGANIZAREA FORMALĂ A MESAJULUI 315

DIALOGAT, ELEMENTE VERBALE ȘI NONVERBALE, REGULILE
DIALOGULUI. CONSPECTUL, PROCESUL VERBAL, CITIREA
ȘI COMPLETAREA UNOR FORMULARE TIPIZATE (OPŢIONAL
DE APROFUNDARE)
Prof. Burcă Maria
PROIECT DIDACTIC: „EŞTI POLITICOS? – AI ŞAPTE ANI DE ACASĂ!” 320

Prof. Burducea Geta
PROIECT DIDACTIC: „MONARHIA EGIPTEANĂ” 323

Prof. Buțincu Irina
Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza” Iași
„FRUNZA”, DUPĂ EMIL GÂRLEANU – PROIECT DE LECȚIE 328

(METODA CUBULUI)
Prof. înv. primar Calotă Eleonora
- 1980 -
PROGRAMĂ PENTRU CURSUL OPŢIONAL „GRAMMAR WITHIN 334
VOCABULARY”, CLASA A IX-A
Prof. Cantu Daniela
Colegiul Naţional „VlaicuVodă” Curtea de Argeş, jud. Argeş
PROIECT DE LECȚIE: „VERBUL” 339

Prof. înv. primar Caraconcea Cristina Elena
PROIECT DIDACTIC: „EDUCAREA ÎNDEMÂNĂRII” 343

Prof. Catrina Mirela
Şcoala Gimnazială „Vintilă Brătianu” Ştefăneşti, jud. Argeș
PROIECT DIDACTIC – INTRADISCIPLINAR: „FRUCTE ŞI LEGUME 347

DE TOAMNĂ”
Prof. Cazacu Camelia
Școala Gimnazială „Constantin Gheorghe Marinescu” Galați
PROIECT EDUCAŢIONAL NAŢIONAL „KALOKAGATHIA” 350

„MICII CAMPIONI”
Prof. înv. preșcolar Căldăraru Mihaela Nadia
Grădiniţa cu Program Prelungit „Muguraşii” Rm. Sărat, jud. Buzău
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ: „MIJLOACE DE TRANSPORT 354

TERESTRE”
Ed. Călugăru Andreea
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 7 Deva,
TEST DE EVALUARE – MODULUL: CONTABILITATE GENERALĂ, 362

CLASA: A X-A, ANUL ŞCOLAR: 2017-2018
Prof. Căpriţă Paraschiva
PROIECT DE LECȚIE LA DISCIPLINA ECONOMIE: „ȘOMAJUL” 366

Prof. Cercel Otilia
Liceul Energetic Târgu Jiu, jud. Gorj
OPȚIONAL: „NE CONSTRUIM SINGURI JUCĂRII” 372

Prof. înv. preșcolar Chelaru Maria
Grădiniţa „Roza Venerini”, Pildeşti, jud. Neamţ
LES TROUBLES D'APPRENTISSAGE/LES DIFFICULTES 376

D'APPRENTISSAGE
Prof. Chenaru Cristina
Şcoala Gimnazială „P. H. Zangopol” Buzău
PROIECT DIDACTIC – CONCURS LITERAR 379

Prof. Chirac Mihaela
Școala Gimnazială Lunca Priporului, Nehoiu, jud. Buzău
- 1981 -
PROIECT EDUCAȚIONAL: „BIBLIOTECA – TEMPLUL LECTURII 387
ȘI CUNOAȘTERII”
Bibliotecar Chirca Mariana
Liceul Teoretic „Tudor Vladimirescu” Drăgănești-Olt, jud. Olt
PROIECT EDUCAȚIONAL ÎN PARTENERIAT CU PĂRINȚII: MAGIA 391

SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ. MOȘ CRĂCIUN A VENIT PE LA NOI!
Prof. Chirteș Liliana Severiana
PROIECT DIDACTIC – EDUCAŢIE FIZICĂ 394

Prof. Chitea Mihaela
Şcoala Gimnazială „Nicolae Bălcescu” Piteşti, jud. Argeş
PROIECT DE LECŢIE PE STILURI DE ÎNVĂȚARE 401

Prof. Chiţu Mariana
PROIECT DE LECȚIE: „DOUĂ LOTURI” DE I. L. CARAGIALE – 405

CARACTERIZAREA PERSONAJULUI PRINCIPAL
Prof. Ciobanaşu Valentina
Şcoala Gimnazială „Nicolae Iorga” Poiana, com. Vorona, jud. Botoşani

Prof. Ciobanu Lăcrimioara
Școala Specială Profesională „Sfântul Stelian” Botoșani
PLAN DE DEZVOLTARE PROIECTE ȘCOLARE – SĂPTĂMÂNA 421

LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR DONATE
Prof. Ciocan Carmen
Prof. Dogaru Simona
PROIECT EDUCATIV: „ASTĂZI E ZIUA MEA!” 424

Prof. înv. primar Cioploiu Felicia
PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ: „MODULUL UNUI NUMĂR 428

COMPLEX”
Prof. Cîmpeanu Nicoleta
Liceul Teoretic „Alexandru Papiu Ilarian” Dej, jud. Cluj
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAȚIONAL: „SUFLET PENTRU 431

SUFLET”
Prof. Cîndea Doina
EVALUAREA INIȚIALĂ, DE PROGRES ȘI SUMATIVĂ LA MODULUL 434

„COMUNICAREA PROFESIONALĂ” CLASA A X-A, PROFIL SERVICII
Prof. economist Cîrcotă Roxana
Liceul Tehnologic de Marină Galați
- 1982 -
PROGRAMĂ ȘCOLARĂ CDL, CLASA A IX-A: „DESPRE AUTOMOBILE – 442
PAS CU PAS....”
Prof. Cîrlea Elena
PROIECT DIDACTIC PENTRU EVALUARE SCRISǍ 448

Prof. Clipicioiu Gheorghița
CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII DIN ARIA CURRICULARĂ 453

„MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE”. OPŢIONALUL: „METODE DE REZOLVARE
A PROBLEMELOR DIN COTIDIAN”, CLASA A XI-A, PROFIL REAL
Prof. Cobzac Diana
Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Ungheni, Republica Moldova
PLAN DE LECŢIE: „CATEGORII DE CONTURI” 460

Prof. Cociş Alexandrina
COMPLEMENTE DE MATEMATICĂ – OPȚIONAL PENTRU CLASA A XI-A 463

Prof. Cohal Daniela
PROIECT EDUCAȚIONAL: „SIGURANŢA RUTIERĂ” 467

Prof. Coman Sorina
PROIECT DE LECȚIE PENTRU CLASE SIMULTANE 470

Prof. înv. primar Condruț Mădălina Diana
Școala Gimnazială „Timotei Petride” Latinu, com. Măxineni, jud. Brăila
PROGRAME DE INTERVENŢIE LA NIVEL INTERNAŢIONAL 475

ASUPRA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT
Prof. Constantin Malancă Veronica
Prof. Militaru Alexandru Lucian
OPȚIONAL CHIMIE: „SOLUȚII ȘI REACȚII CHIMICE” 479

Prof. Constantinescu Rozica
Școala Gimnazială Nr. 2 Râmnicu Sărat, jud. Buzău
PROIECT „VALENTINE’S DAY” 487

Prof. Corban Elena-Lămîița
Liceul Teoretic „Spiru Haret” Moinești, jud. Bacău
IMPACTUL CONSUMULUI DE SUC AMBALAT ASUPRA MEDIULUI. 494

PROIECT DIDACTIC
Prof. Cortojan Viorica
Școala Gimnazială „Constantin Gh. Marinescu” Galați
- 1983 -
PROIECTAREA JOCULUI DIDACTIC - LANȚUL GEOGRAFIC 497
Prof. Cosma Camelia
LESSON PLAN: CHRISTMAS IS IN WINTER 499

Prof. Cosma Lavinia Georgiana
OPȚIONAL: „STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS” 501

Prof. Cosma Maria Carmen
Şcoala Gimnazială nr. 14 Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedinţi
OPȚIONAL: „EDUCAȚIE PENTRU CETĂȚENIE DEMOCRATICĂ” 507

Prof. Cosma Vasile Marius
MEMORII 513
Prof. ing. Costache Daniela
PROIECT EDUCAȚIONAL: „UNIVERSUL COPILĂRIEI” 515

Prof. înv. primar Costache Dorina Adela
Prof. înv. primar Lazăr Niculae
Prof. înv. primar Pruteanu Mariana
Școala Gimnazială Grebănu, jud. Buzău
ÎNVAŢĂ SĂ ÎNVEŢI! PARTENERIAT ŞCOALA-FAMILIE-COMUNITATE 522

Prof. Costică Simona Maria
Liceul „Demostene Botez” Truşeşti, jud. Botoşani
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL ÎNTRE GRĂDINIŢĂ 528

ŞI INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN IAŞI
Prof. Coşan Ioana Cristina
Grădiniţa cu Program Prelungit „Cuvioasa Parascheva” Iaşi
PROIECT DE LECȚIE: „SISTEMUL SOLAR” 531

Prof. înv. primar Cristea Doina-Ileana
Școala Gimnazială „Vintilă Brătianu” Ștefănești, jud. Argeș
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ: ,,NOI SUNTEM PRIETENII 537

NATURII!”
Institutor Crișan Florica
Grădinița cu Program Prelungit „Grădinița Prieteniei” Arad
„ÎMPREUNĂ PENTRU COPIII NOŞTRI” – PROIECT DE PARTENERIAT 544

GRĂDINIŢĂ - FAMILIE
Prof. Croitoru Georgiana Ernestina
Şcoala Gimnazială Ioneşti, jud. Vâlcea
„FILE DE ISTORIE” – PROGRAMĂ DISCIPLINĂ OPŢIONALĂ 549

Prof. înv. primar Damian Aurelia-Liliana
Şcoala Gimnazială Vădeni, jud. Brăila
- 1984 -
PROIECT DE LECȚIE: „O CĂLĂTORIE ÎN LUMEA POVEŞTILOR” 555
Prof. înv. primar Danciu Florentina
Școala cu clasele I-VIII Cîndești, com. Vernești, jud. Buzău
SCHOOLHOUSE TEST. SOFT PENTRU CREAREA TESTELOR 561

DE EVALUARE
Prof. Daşu Narcisa Gabriela
Liceul Tehnologic „Costin Neniţescu” Buzău
« LE PORTRAIT PHYSIQUE » – PROJET DIDACTIQUE 570

Prof. David Oana-Andreea
Colegiul Național „Vasile Alecsandri” Bacău
PROGRAMĂ CURS OPŢIONAL FOLCLOR LITERAR 575

Prof. Deaconescu Mihaela-Maria
PROIECT DE LECŢIE – EVALUARE 580

Prof. Diaconu Alina
Școala Gimnaziala Ungureni, jud. Bacău
PROGRAM DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT (PIP) 585

Prof. itinerant/de sprijin Diaconu Stela
Școala Gimnazială „Șerban Cioculescu” Găeşti, jud. Dâmbovița
PROGRAMA ŞCOLARĂ ORGANIZATĂ MODULAR: „DESENĂM 591

PENTRU SUFLET”
Prof. Dickemann-Ioniţă Georgeta
Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr. 1 Ploieşti, jud. Prahova
PROIECT DE LECȚIE: „INIMA ȘI VASELE DE SÂNGE” 596

Prof. Dimofte Loredana
PROGRAMĂ DE OPȚIONAL: „CUM NE COMPORTĂM” 602

Ed. Dinu Georgeta
TEST DE EVALUARE – CITIRE-SCRIERE-COMUNICARE, CLASA I 608

Înv.-ed. Dinu Pompiliu
PROIECT DIDACTIC: „COMUNICAREA. FACTORII CARE ÎNLESNESC 610

SAU PERTURBĂ RECEPTAREA”
Prof. Dinu Sorina Georgiana
PICĂTURI DE JOC ÎN VISE DE COPIL – PROGRAMĂ PENTRU 615

ACTIVITATEA OPȚIONALĂ
Ed. Dinu Viorica
- 1985 -
PROIECT DE LECŢIE MATEMATICĂ CLASA A III-A: „PĂTRATUL” 621
Prof. înv. primar Dobre Adriana
Şcoala Gimnazială „Gala Galaction” Mangalia, jud. Constanţa
PROIECT DIDACTIC: „APLICAŢIA PAINT. INSTRUMENTE DE DESENARE, 627

CULORI, HAȘURI, INSERARE ȘI FORMATARE TEXT”
Prof. Dobre Marinela
PROJET D’ACTIVITÉ DIDACTIQUE: LE CORPS HUMAIN 634

Prof. Dobrican Denisa
PRIETENII CULORILOR – PROGRAMĂ PENTRU ACTIVITATE 640

OPȚIONALĂ – NIVELUL I
Prof. Dobrică Manuela-Nicoleta
Grădinița cu Program Prelungit Nord 2 Râmnicu Vâlcea, jud. Vâlcea
PROJET DIDACTIQUE: LE PLUS QUE PARFAIT 644

Prof. Dragomir Corina
SCHIMB DE BUNE PRACTICI: PROIECT TEMATIC TRANSDICIPLINAR 648

„ISTORIA PE PLACUL TUTUROR”
Prof. înv. primar Dragomir Elena
Școala Gimnazială Iedera de Jos, jud. Dâmbovița

Prof. înv. primar Dragomir Iuliana
Şcoala Gimnazială Nr. 11 Buzău
PROIECT DE LECŢIE: „PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI” 660

Prof. Dragomir Nicoleta
PROIECT EDUCAȚIONAL: „CARAGIALE, PRIETENUL COPIILOR” 665

Prof. Dreptate Ioana-Floarea
Şcoala Gimnazială „Dr. Aurel Vlad” Orăştie, jud. Hunedoara
PROIECT DIDACTIC: „NE PREGĂTIM DE VACANȚĂ” 668

Ed. Drozd Năstaca
Liceul Tehnologic Ruscova, Grădinița cu Program Normal Ruscova,
jud. Maramureș
PROIECT EDUCATIV: „ZIUA EUROPEANĂ A LIMBILOR” 674

Prof. Drăghici Lucia & Prof. Dobre Vasilica
Școala Gimnaziala Nr. 1 Videle, jud. Teleorman
PROIECT EDUCAȚIONAL INTERDISCIPLINAR: „ȘTIINȚELE 677

CARE AU SCHIMBAT OMENIREA”
Prof. Drăghici Octavian-Marius
Şcoala Gimnazială Nr. 1 Videle/Școala Gimnazială Nr. 2 Videle, jud.Teleorman
- 1986 -
OPTIONAL: „FANTEZIE, DIBACIE, CREAȚIE” 683
Ed. Dubar Rozica Magdalena
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 7/Structură Grădinița cu Program
Prelungit Nr. 2 Deva, jud. Hunedoara
PROIECT DIDACTIC – SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII 688

Prof. Duca Mihaela Simona
PROGRAMĂ ȘCOLARĂ CDL, CLASA A IX-A: „MODERNIZAREA 693

PRELUCRĂRILOR MECANICE”
Prof. Dumitrache Mirela
PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ: „COMENZI DE DESENARE. 698

COMANDA CIRCLE”
Prof. ing. Dumitru Carmen Violeta
Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” Focșani, jud. Vrancea
PROIECT EDUCAŢIONAL: „LARG DESCHIDEŢI POARTA SUFLETULUI” 705

Prof. Dumitran Mihaela
Şcoala Gimnazială Copalnic Mănăştur,
Şcoala Gimnazială „Vasile Gheţie” Berinţa, jud. Maramureș
„TAINELE BUNELOR MANIERE” – OPŢIONAL INTEGRAT 707

(D.P., C.L.R., A.V.A.P.)
Prof. înv. primar Dumitriu Valentina
Şcoala Primară Nr. 1 Sarata Basarab, com. Hăneşti, jud. Botoşani
FICHE PEDAGOGIQUE 712

Prof. Dunca Claudia
Liceul Tehnologic „Liviu Rebreanu” Maieru, jud. Bistrița-Năsăud
TEHNOLOGIA GENETICĂ ÎN EDUCAŢIE – EXPERIMENTE DE CLONARE 721

ÎN LABORATOR ŞI ÎNVĂŢAREA METODEI SOL (ÎNVĂŢAREA
AUTOORGANIZATĂ)
Prof. Duroi Alice-Isabela
Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” Târgovişte, jud. Dâmboviţa
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ: „CĂLĂTORIE CU SURPRIZE” 724

Prof. înv. preșcolar Duță Elena
Grădinița cu Program Normal Crâng, oraș Pătârlagele, jud. Buzău
„FRUCTE VESELE” – PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ 736

Prof. înv. preșcolar Enache Maria
Școala Gimnazială „Uruguay” București
ATRAGEREA SPRE LECTURĂ – MODELE DE BUNĂ PRACTICĂ 741

Prof. Farcaş Claudia
Bibliotecar Băilă Mirela
Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară „Ţara Bârsei” Prejmer,
jud. Braşov
- 1987 -
„CALCULATORUL – MAI MULT DECÂT O JOACĂ” – PROIECT 747
DE PROGRAMĂ PENTRU ACTIVITATEA OPŢIONALĂ
Ed. Filip Nela
PROIECT DE ACTIVITATE: „RENUL LUI MOȘ CRĂCIUN” 750

Prof. înv. preșcolar Filipoiu Georgiana
PROIECT EDUCAȚIONAL: „SIGURANŢA ELEVILOR – O PRIORITATE 754

ÎN PREZENT ŞI VIITOR!”. EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ ȊN DOMENIUL
EDUCAȚIONAL
Prof. Filiuțã Gina
Colegiul Tehnic „Marcel Guguianu” Zorleni, jud. Vaslui
PROGRAMĂ PENTRU DISCIPLINA OPȚIONALĂ „POVEȘTI DESPRE 758

ȘCOALĂ”
Prof. Finiș Anca
PROIECT DIDACTIC: „DINȚIȘOR CEL FERICIT” 763

Prof. înv. primar Finiș Sorin
PROJET INTERDISCIPLINAIRE “COURRIER DU COEUR 768

OU JOURNALISTES EN HERBE”
Prof. Floareş Daniela
Colegiul Naţional Catolic „Sf. Iosif” Bacău
„LUMEA MINUNATĂ A COPILĂRIEI” – PROGRAMĂ 772

PENTRU DISCIPLINĂ OPȚIONALĂ INTEGRATĂ
Prof. înv. primar Florea Elena-Loredana
PROIECT TRANSCURRICULAR: „UNIVERSUL” 778

Prof. înv. primar Florescu Cristina
Școala Gimnazială Cricov Valea Lungă, jud. Dâmbovița
PROIECT DIDACTIC: „ÎNTÂIUL DRUM” DE I. AGÂRBICEANU 784

Prof. Focșăneanu Gabriela
PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ: „DUALISMUL 791

UNDĂ - CORPUSCUL”
Prof. Fometescu Olivia
L’APPRENTISSAGE DU FRANÇAIS PAR DES TÂCHES 794

PROFESSIONNELLES
Prof. Frone Valentina
- 1988 -
CONCURSUL NAȚIONAL - COMPETIȚIE ON-LINE „AZI VIRTUAL 798
MÂINE REAL PRIN FIRMELE DE EXERCIȚIU!”
Prof. Furdui Amalia
Colegiul Economic „Dionisie Pop Martian” Alba Iulia, jud. Alba
PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ: „NORME DE IGIENĂ 802

ÎN PREPARAREA HRANEI”
Prof. Galeș Cristina – Director
Şcoala Gimnazială Comuna Vâlcăneşti, jud. Prahova
UN BASM MATEMATIC 806

Prof. Garcea Florin Catalin
Școala Gimnazială Lihulești, jud. Gorj
PROIECT DE ACTIVITATE: „ÎN LUMEA MINUNATĂ A ANIMALELOR” 809

Prof.-ed. Gavrileţ Valeriu
DESCRIEREA TEHNICĂ ŞI METODICA ÎNVĂŢĂRII SĂRITURII ÎN 814

DEPĂRTAT PESTE CAPRĂ
Prof. Ghelase Matei
METALE - FERUL ȘI CUPRUL 816

Prof. dr. Gheorghe Carmen-Luiza
Școala Gimnazială „Sfântul Apostol Andrei” Buzău
PATRIE ȘI PATRIOTISM 821

Prof. Gheorghe Ion
CJRAE – CSAP - Școala Gimnazială „Sfântul Apostol Andrei” Buzău
„LA FÊTE DE L’HIVER” – PROJET DIDACTIQUE 825

Prof. Gheorghiu Cati
Şcoala Gimnazială „Ştefan Octavian Iosif” Tecuci, jud. Galaţi
SUGESTII METODICE PENTRU REALIZAREA OPŢIONALELOR 831

ÎN ABORDAREA INTERDISCIPLINARĂ
Prof. înv. primar Gherghescu Jenica
Școala Gimnazială „V. I. Popa” Bârlad, jud. Vaslui
Prof. înv. primar Gherghescu Neculai Lucian
Școala „Teodor Medeleanu” Ciocani, jud. Vaslui
PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ 836

Prof. Ghimboaşă Ionela
Şcoala Gimnazială nr. 25 Timişoara, jud. Timiş

Prof. Ghişa Maria Alina
- 1989 -
PROIECT DE LECŢIE: „RENAȘTERE ȘI UMANISM” 843
Prof. Gligore Loredana
Școala Gimnazială Cerăt, jud. Dolj
ACTIVITATE OPŢIONALĂ: „CĂLĂTORIE PRIN LUMEA POVEȘTILOR” 848

Prof. înv. preșcolar Glodean Iulia
Școala Gimnazială Valea Vișeului,
Grădinița cu Program Normal Bistra, jud. Maramureș
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ: „FRUNZELE SE JOACĂ 852

ÎMPREUNĂ CU NOI”
Prof. înv. preşcolar Godiciu-Runcan Ileana-Maria
Prof. înv. preşcolar Muntean Maria-Cristina
Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 3 Sebeş, jud. Alba
MODEL DE FIŞĂ DE AVIZARE A UNUI OPŢIONAL 856

Prof. Golumbeanu Luminiţa
Colegiul „Mihai Viteazul” Bumbeşti-Jiu, jud. Gorj
“ROOMS, FURNITURE AND OTHER” – LESSON PLAN 857

Prof. Gura Florina-Elena
Școala Gimnazială Berghin, jud. Alba
PROIECT DE LECŢIE: „PADUREA – BIOTOPUL ȘI BIOCENOZA” 860

Prof. Gutu Florentina-Irina
Colegiul Tehnic „Ion Holban” Iași
PROGRAMA ȘCOLARĂ PENTRU DISCIPLINA OPȚIONALĂ 867

„MINTE SĂNĂTOASĂ ÎN CORP SĂNĂTOS”
Prof. înv. primar Guțoiu Delia Cristina
Școala Gimnazială Gălbinași, jud. Buzău
ÎN ÎMPĂRĂȚIA FERMECATĂ A CUVINTELOR 872

Prof. înv. preșcolar Halip Viorica Rodica
Școala Gimnazială „George Voevidca” Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava
ROLUL PROIECTELOR ÎN PREDAREA MATEMATICII 877

Prof. Hoffmann-Bronţ Viorica Cornelia
Liceul Tehnologic Special nr. 1 Oradea, jud. Bihor
MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI – PREMISA UNEI BUNE REFORME 882

Prof. Horșa Daniela Maria
PROIECT DE LECŢIE: „MĂSURAREA INTENSITĂȚII CURENTULUI 887

ELECTRIC CONTINUU CU AMPERMETRU ȘI MULTIMETRU”
Prof. Hotăranu Lenuța Daniela
„MATEMATICA ALTFEL” – OPTIONAL 892

Prof. înv. primar Hritac Rodica
Școala Gimnazială „Teofil Vâlcu” Hănești, jud. Botoșani
- 1990 -
PROIECT EDUCAŢIONAL INTERDISCIPLINAR OUTDOOR LEARNING 900
„COMUNICĂM ÎN NATURĂˮ
Prof. Hurtoi Mihaela
PROIECT DE PARTENERIAT GRĂDINIȚĂ – GRĂDINIȚĂ „PUNŢI 904

DE PRIETENIE”
Prof. înv. preșcolar Husariu Monica
Grădiniţa „Roza Venerini” Pildeşti, jud. Neamţ
PROIECT EDUCATIONAL: „PUNŢI ÎNTRE SAT ŞI ORAŞ” 907

Prof. înv. primar Huţuleac Dan Paul
Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” Dorohoi, jud. Botoșani
PROIECT EDUCAŢIONAL: „DĂRUIND, VOM DOBÂNDI!” 911

Inst. Huţuleac Gabriela
Şcoala Profesională Specială „Sfântul Stelian” Botoşani
PROIECT DIDACTIC: „POEZIA INTERBELICĂ ÎNTRE MODERNISM 916

ȘI TRADIŢIONALISM”
Prof. Iftime Alina
Liceul Tehnologic „Virgil Madgearu” Constanța
PARTENERIAT EDUCAŢIONAL ÎNTRE GRĂDINIŢĂ ŞI INSPECTORATUL 921

PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ: „POMPIERUL 112”
Prof. înv. preşcolar Ilaş Simona
Grădiniţa „Cuvioasa Parascheva” Iaşi
PROJET D’ACTIVITÉ DIDACTIQUE 924

Prof. Ilie Alexandra-Andreea
Liceul Tehnologic Cogealac, jud. Constanţa
LESSON PLAN 930

Prof. Ilie Cătălina-Gabriela
PROIECT DIDACTIC: „ÎN LUMEA LUI CREANGĂ” 933

Prof. înv. primar Ilie Mariana Laura
PROIECT DIDACTIC: „CONCENTRAȚIA SOLUȚIILOR” 938

Prof. Ionescu Carmen Daniela
Liceul Tehnologic „Costin Nenițescu” Buzău
PROIECT DIDACTIC: „ACIZI” 942

Prof. Ionescu Luminiţa
PROIECT DIDACTIC: „GRAFURI NEORIENTATE” 947

Prof. Ioniţă Doina
Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş” Tecuci, jud. Galaţi
- 1991 -
PROIECT DE LECȚIE: „TEMPERAMENTUL” 953
Prof. Istrate Doina Mirabela
Colegiul Tehnic de Alimentație și Turism „Dumitru Moțoc” Galați
PROIECT DIDACTIC: „ÎNĂLŢIMEA SUNETELOR MUZICALE. GAMA DO” 959

Liceul Tehnologic Topoloveni, jud. Argeș
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN PROCESUL 962

INSTRUCTIV-EDUCATIV
Prof. Japalela Tamara Veronica
Liceul Tehnologic „Gh. Ruset Roznovanu” Roznov, jud. Neamț
CONCURS INTERDISCIPLINAR „SĂ DESENĂM FIZICA!” 967

Prof. Jichici Corina
Liceul Tehnologic „Petre Mitroi” Biled, jud. Timiş
PROIECT DE VOLUNTARIAT ÎN CADRUL STRATEGIEI NAȚIONALE 969

DE ACȚIUNE COMUNITARĂ: „DIN SUFLET PENTRU SUFLET”
Prof. Kadar Ioana Gabriela
Liceul Tehnologic Agricol „Alexiu Berinde” Seini, jud. Maramureș
PROIECT EDUCAŢIONAL: “HALLOWEEN PARTY” 972

Prof. Kollat Delia
Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Baia Mare, jud. Maramureş
PROIECT DIDACTIC: „ÎN LUMEA POVEȘTILOR” 976

Prof. înv. preșcolar Lazăr Elena Lucia
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 7 Deva, jud. Hunedoara
PROIECT DIDACTIC: „ALCANI: DEFINIȚIE, NOMENCLATURĂ, 980

RADICALI, IZOMERIE”
Prof. Lăzăroiu Liliana
REPETÂND EFICIENT 985

Prof. Leana Iulia
Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” Bacău
PROIECT DE LECȚIE: „8 MARTIE” 991

Prof. Leonte Cristina Dorina
TEST DOCIMOLOGIC - FUNCȚIA DE GRADUL I 994

Prof. Licsandru Marie-Anne Cristinne
Colegiul Economic „P.S. Aurelian” Slatina, jud. Olt
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL: „COPIII ȘI ALIMENTAŢIA 999

SĂNĂTOASĂ”
Prof. Lucaci Florentina
Şcoala Gimnazială „Henri Coandă” Perişor, jud. Dolj
- 1992 -
CARTEA, AVENTURĂ ŞI CUNOAŞTERE (PROGRAMĂ 1001
PENTRU OPŢIONAL)
Prof. Lujerdean Iuliana
Şcoala Gimnazială Nr. 2 Sibiu
PROIECT EDUCAŢIONAL: „OAMENI PENTRU OAMENI” 1006

Prof. Macovei Elena
Liceul Tehnologic Special „Vasile Pavelcu” Iaşi
OPȚIONAL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ 1009

Prof. Maftei Vasilica
Școala Gimnazială „George Tutoveanu” Bârlad, jud. Vaslui
TEACHING CITIZENSHIP AND HUMAN RIGHTS THROUGH ENGLISH – 1013

Prof. Manase Elena-Diana
Şcoala Gimnazială Bereşti-Tazlău, jud. Bacău
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ 1017

Prof. Manea Adriana
Grădinița cu Program Prelungit „Muguraşii” Rm. Sărat, jud. Buzău
ETWINNING – O PROVOCARE 1023

Prof. Manea Mihaela
Școala Gimnazială nr. 24 Galați
METODE INTERACTIVE ÎN ORA DE LECTURĂ – EXEMPLU 1026

DE BUNĂ PRACTICĂ
Prof. înv. primar Mangiurea Luminița
Liceul Tehnologic „Nicolae Dumitrescu” Cumpăna, jud. Constanța
PROIECT EDUCATIV: „NOUĂ NE PASĂ! DAŢI-LE O ŞANSĂ!” 1032

Prof. Manolache Elena Rada
PROIECT DE ACTIVITATE „INCURSIUNE ÎN LUMEA CĂRȚII 1037

ȘI A SCRISULUI”
Prof. documentarist Marin Nicoleta-Adelina
PROIECT DIDACTIC – ÎNVĂŢAREA EXPERIENŢIALĂ 1041

Prof. Marincaş Luminiţa
Liceul Teoretic „Emil Racoviţă” Baia Mare, jud. Maramureş
PROJET DIDACTIQUE 1047

Prof. Marinescu Georgeta
Colegiul National „Vasile Alecsandri” Bacău
PROIECT DIDACTIC: „SĂRBĂTOAREA PRIMĂVERII” 1050

- 1993 -
PROIECT DE PARTENERIAT GRĂDINIȚĂ – MEDIC STOMATOLOG: 1055
„COPII SĂNĂTOŞI, UN ZÂMBET FRUMOS’’
Prof. înv. preșcolar Matei Adriana Cristina
Grădiniţa cu Program Prelungit „Dumbrava Minunată” Piteşti, jud. Argeș
UTILIZAREA METODEI CUBULUI LA LECȚIA „MATERIALE 1059

PLASTICE”
Prof. Mathe Maria
SCENARIU DIDACTIC: „OPINIA MEA CONTEAZĂ!” 1065

Prof. Măgurean Maria-Crina
Şcoala Gimnazială Baia-Sprie, jud. Maramureş
FIŞĂ DE LUCRU: „UITE, VINE MOŞ CRĂCIUN!” DE OTILIA CAZIMIR 1073

Prof. Mărculescu Livia Monica
PROIECT DE PROGRAMĂ - DEZVOLTARE PERSONALĂ (OPȚIONAL) 1075

Prof. Melinte Leopoldina
Prof. Breșug Cristina Elena
Şcoala Gimnazială Specială nr. 8 București
COPIII, PRIETENI DEVOTAŢI AI NATURII 1083

Ed. Meseşan Viorica & Prodan Luminiţa
Grădiniţa cu Program Prelungit „Paradisul Piticilor” Dej, jud. Cluj
„DIN LUMEA MINUNATĂ A COPILĂRIEI” FOLCLORUL COPIILOR 1087

Ed. Mihalcea Ioana
Prof. Lică Sabinica
Grădinița cu Program Normal „Piticot” Buzău
PROIECT DIDACTIC: „CROŞETAREA UNEI ROZETE” 1091

Prof. Mihăescu Ioana
„BIBLIOTECA, PRIETENA COPIILOR” – PROIECT DE PARTENERIAT 1094

EDUCAŢIONAL CU BIBLIOTECA
Prof. înv. primar Mirea Daniela Constanța
Şcoala Gimnazială Teslui, jud Dolj
„ÎN LUMEA LUI MATE” – DISCIPLINĂ OPȚIONALĂ 1098

Prof. înv. primar Mitrache Daniela
Școala Gimnazială Bircii, Scornicești, jud. Olt
PROIECT DE LECȚIE LA DISCIPLINA EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ 1104

Prof. Mîcnea Florentina
Liceul Teoretic „George Emil Palade” Constanța
- 1994 -
PROGRAMĂ ȘCOLARĂ PENTRU DISCIPLINA OPȚIONALĂ 1107
LITERATURĂ PENTRU COPII, CLASA A III-A – DEFICIENȚĂ
MINTALĂ UȘOARĂ/ MODERATĂ
Prof. psihopedagog Mocanu Mirela Adelina
Prof. psihopedagog Uță Mihaela Cornelia
PROIECT DE LECŢIE: „RESPIRAŢIA – VENTILAŢIA PULMONARĂ” 1112

Prof. Moldoveanu Aurelia Manuela
Liceul Teoretic „Emil Racoviță” Techirghiol, jud. Constanţa
PROGRAMA ŞCOLARĂ PENTRU DISCIPLINA OPŢIONALĂ C.D.Ş. 1118

„COMPETENŢE DIGITALE”, CLASA A XII-A
Prof. Moraru Mihaela
Liceul Teoretic „Andrei Bârseanu” Târnăveni, jud. Mureş
PROIECT DE LECȚIE: „DENUMIM ANIMALELE DE LA GRĂDINA 1124

ZOOLOGICĂ”
Înv. Munteanu Adriana
Şcoala Gimnazială Nr. 1 Ardeoani, jud. Bacău
PROIECT DE LECŢIE: „A ÎNVĂŢA SĂ ÎNVEŢI – O NECESITATE 1128

ACTUALĂ ŞI VIITOARE”
Prof. Nae Florentina Laura
Liceul „Voievodul Mircea” Târgoviște, jud. Dâmbovița
PROGRAMĂ OPŢIONAL „MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ” – 1133

DEFICIENŢE MINTALE UŞOARE ŞI MODERATE
Prof. psihopedagog Nechita Monica
PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU COPIII CU DEFICIENȚE 1140

MINTALE MODERATE. OPȚIONAL – ORIGAMI
Prof. Nedelcu Petruța
PROGRAMA PENTRU ORELE DE OPŢIONAL LA DISCIPLINA 1144

INFORMATICĂ PAS CU PAS PENTRU CLASA A 8-A
Prof. Negrea Beatrix
Liceul Pedagogic „Regele Ferdinand” Sighetu Marmaţiei, jud. Maramureş
LESSON PLAN: MY HOME IS MY CASTLE 1149

Prof. Negrea Tamara Roxana
Liceul Tehnologic „General Magheru” Rm. Vâlcea, jud. Vâlcea
PROIECT DE LECŢIE: „LAGĂRE CU ALUNECARE” 1152

Prof. Neneciu Rodica
Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” Oneşti, jud. Bacău
- 1995 -
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ 1158
Prof. înv. preşcolar Nicula Ionela Florentina
Grădiniţa cu Program Normal „Lumea Copiilor” Slobozia, jud. Ialomița
PROIECT DIDACTIC: „ÎNMULŢIREA NUMERELOR ÎNTREGI” 1162

Prof. Niţă Mirela
Şcoala „Ion Basgan” Focşani, jud. Vrancea
METODE DE RAŢIONALIZARE A ÎNVĂŢĂRII ŞI PREDĂRII 1167

DISCIPLINELOR TEHNICE. METODA ACTIVITĂŢII CU FIŞELE
Prof. Niţu Gabriela-Lăcrămioara
Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” Focşani, jud. Vrancea
PROGRAMA OPŢIONAL – CLASA A VI-A „MINUNI FIZICE ŞI MATERIALE” 1170

Prof. Niţu Georgeta Cristina
ATELIER DE LUCRU – ŞCOALA DE VARĂ 1174

Prof. Oancea Cristina – Director adjunct
Centrul Școlar de Educație Incluzivă Râmnicu Sărat, jud. Buzău
„RECUNOAŞTE-ȚI DUŞMANUL” – PROIECT EDUCATIV 1178

Consilier psihopedagogic Oanțǎ Georgiana-Camelia
Centrul Județean de Resurse și de Asistențǎ Educațională Olt
SĂ EXMATRICULĂM ABSENTEISMUL!!! 1182

Prof. Olescu Ileana
PROIECT EDUCAŢIONAL: „1 DECEMBRIE – ZIUA NAŢIONALĂ 1185

A ROMÂNIEI”
PROIECT DIDACTIC: „AFLAREA UNUI TERMEN NECUNOSCUT 1189

AL UNEI PROPORȚII. EXERCIȚII”
Prof. Onea Natalia
Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Baia Mare, jud. Maramureș
ENGLEZA PRIN CÂNTEC, JOC ȘI POEZIE. MATERIE OPȚIONALĂ – 1193

CLASELE I-IV
Prof. Onița Claudia Daniela
Școala Gimnazială Nr. 11 Oradea, jud. Bihor
PROIECT DIDACTIC: „ROMÂNIA ŞI EUROPA ÎN SECOLUL AL XX-LEA” 1198

Prof. Oprea Ionel
EXERCIȚII CREATIVE – EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ 1203

Prof. Orzan Adriana
Școala Gimnazială Nr. 1 Poiana Mărului, jud. Brașov
- 1996 -
LESSON PLAN 1206
Prof. Osiac-Nedelea Carmen-Maria
Şcoala Gimnazială Cîrlogani, jud. Olt
PLAN DE LECȚIE: „FAPTELE RELE – ÎNCĂLCĂRI ALE VOII 1208

LUI DUMNEZEU”
Prof. Oțelea Emilia
Școala Gimnazială „Mircea Ghițulescu” Cuca, jud. Argeș
PROIECT DIDACTIC CONSILIERE ȘI ORIENTARE ȘCOLARĂ: 1220

„SUNT INTELIGENT, NU VIOLENT!”
Prof. Padiu Georgiana
ACTIVITATEA „CHIPUL PRIMĂVERII” 1224

Prof. înv. primar Palamariu Mariana
Școala Gimnazială Nr. 3 Lupeni, jud. Hunedoara
PROIECT DE LECȚIE – AVAP 1231

Prof. înv. primar Paleru Rodica
Școala Gimnazială Nr. 1 Dorobanțu, jud. Constanța
ACTIVITATE ARTISTICĂ „JUDECAREA LUI NICĂ – AMINTIRI 1238

DIN COPILĂRIE”
Prof. înv. primar Pană Ana
PROIECTAREA UNEI ACTIVITĂŢI DIDACTICE ÎN CARE SE UTILIZEAZĂ 1240

INSTRUMENTELE TIC
Prof. Pană Rodica Daniela
EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ. GRIJA FAŢĂ DE NATURĂ ȘI COPIII... 1244

Prof. înv. primar Pană Steluța
Şcoala Gimnazială Nr. 113 Bucureşti
PROIECT DIDACTIC: „ROMANUL POSTBELIC. MOROMEȚII, 1248

DE MARIN PREDA”
Prof. Panait Izabela
LESSON PLAN: MY CLOTHES 1255

Prof. Paraschivescu Alina Marcela
Şcoala Gimnazială „Vasile Goldiş” Alba Iulia, jud. Alba
PROIECT EDUCAȚIONAL: „PERSONALITĂȚI UNIVERSALE DE IERI 1261

ȘI DE AZI”
Prof. Paraschivescu-Vrejoiu Eliza
Școala Gimnazială „Emil Gârleanu” Bărăganu, jud. Constanța
- 1997 -
MODEL DE PROGRAM DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT 1263
Prof. Partal Fănuța
PROJET DIDACTIQUE: « APPRENONS À AIMER LA NATURE! » 1265

Prof. Păncescu Mirela
Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau” Brăila
PROIECT DIDACTIC: „URZEALA ŞI BĂTĂTURA – APLICAŢII” 1271

Prof. Păscăluţă Filofteia-Carmen
OPŢIONAL: „ÎN LUMEA LUI MATE” 1274

Prof. înv. primar Păun Cristina
Şcoala Gimnazială Cîndeşti, com. Vernești, jud. Buzău
SUPERLATIVELE TERREI (CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII) 1281

Prof. Perţea Petronela Natalia
PROIECT EDUCAȚIONAL: „1 DECEMBRIE, ZIUA 1286

TUTUROR ROMÂNILOR!”
Prof. Pescaru Raluca
Liceul Tehnologic Baia de Fier, jud. Gorj
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL: „MENS SANA 1290

IN CORPORE SANO”
Prof. Pestrițu Angela
Școala Gimnazială Nr. 1 Poienarii de Mușcel, jud. Argeș
PROJET DIDACTIQUE: « PARIS MAGIQUE » 1297

Prof. Petra Mariana Camelia
Şcoala Gimnazială Ibăneşti, jud. Mureş
UTILITATEA PORTOFOLIULUI LA DISCIPLINA EDUCAŢIE 1301

TEHNOLOGICĂ
Prof. Petraş Cristian
Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Râmnicu Sărat, jud. Buzău
„MICII PIETONI” – PARTENERIAT EDUCAȚIONAL 1303

Prof. Petrescu Carmina-Margareta
DISCIPLINA OPŢIONALĂ „MICII SANITARI” 1310

Prof. înv. preşcolar Petruse-Goina Alina
Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1 Budureasa, jud. Bihor
STRATEGII DIDACTICE MODERNE UTILIZATE ÎN PREDAREA 1315

MATEMATICII
Prof. Pîntea Cătălina Dumitriţa
Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Iași
- 1998 -
VIOLENȚA ÎN FAMILIE – LECTORAT CU PĂRINȚII 1320
Prof. Pîntea Otilia
Școala Profesională Holboca, jud. Iași
UTILIZAREA METODELOR INTERACTIVE LA ORELE 1325

DE TEHNOLOGIE
Prof. Pîntea Violeta Maria
Colegiul Tehnic „I. C. Ștefănescu” Iași
PROGRAMĂ PENTRU DISCIPLINA OPŢIONALĂ ,,SCRIEM CORECT!” 1328

Prof. înv. primar Pirianu Constanţa
Școala Gimnazială Filiași, jud. Dolj
PROGRAMA ACTIVITĂȚII OPȚIONALE „NE CONFECȚIONĂM 1333

SINGURI JUCĂRII”
Ed. Pișta Svetlana Liliana
Grădinița cu Program Normal Copăcele, jud. Caraș-Severin
PROIECT EDUCAŢIONAL: „ŞCOALA ESTE PENTRU TOŢI!” 1337

Prof. Pleşa Elena
PROIECT DE LECŢIE: „ÎNMULŢIREA ŞI ÎMPĂRŢIREA. EXERCIŢII 1342

ŞI PROBLEME”
Prof. Podar Claudia
PROIECTARE DIDACTICĂ DIFERENȚIATĂ 1347

Prof. Pop Ana Mihaela
Școala Gimnazială „Ion Luca Caragiale” Baia Mare, jud. Maramureș
PROIECT EDUCAȚIONAL: „O LUME PENTRU TOȚI” 1354

Prof. Pop Ioan – Director

Prof. Pop Marilena
PROGRAMA ȘCOLARĂ PENTRU DISCIPLINA OPȚIONALĂ 1369

„LECTURA ȘI ABILITĂȚILE DE VIAȚĂ”
Prof. Popa Alina-Luminița-Cristina
Școala Gimnazială Nr. 28 „Dan Barbilian” Constanța
MIRACOLUL DIN PLANTELE MEDICINALE – DISCIPLINA OPŢIONALĂ 1374

Prof. Popa Eleonora
Şcoala Gimnazială Cruşeţ, jud. Gorj
PROIECT DE VOLUNTARIAT: „DIFERIŢI DAR EGALI!” 1378

Prof. Popa Gabriela
Liceul „Voievodul Mircea” Târgovişte, jud. Dâmbovița
- 1999 -
PROGRAMĂ OPŢIONAL – JOCUL „INTELIGENT” 1383
Prof. înv. primar Popa Maria
Școala Gimnazială Nr. 2 „Diaconu Coresi” Brașov
PROIECT DE ACTIVITATE 1387

Prof. itinerant Popa Rodica
Centrul Scolar de Educaṭie Incluzivă Nr. 1 Ploiesti, jud. Prahova
COMMENT DEVELOPPER LA COMPREHENSION ECRITE 1392

Prof. Popescu Andreea-Maria
PROIECT EDUCAȚIONAL: „NU NE JUCĂM CU FOCUL!” 1398

Ed. Popescu Elena
PROIECT DE LECŢIE – LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ 1402

Prof. Popescu Gabriela
Liceul Tehnologic Pătârlagele, jud. Buzău
PROIECTUL EDUCATIV EXTRACURRICULAR „ECO-FANTEZII 1406

DE CRĂCIUN”
Prof. Popescu Mihaela
Şcoala Gimnazială „Grigore Geamănu” Turcineşti, jud. Gorj
PROIECT EDUCAȚIONAL ,,TRADIȚII ȘI OBICEIURI STRĂMOȘEȘTI” 1410

Prof. înv. primar Popescu Nicoleta,
Școala Gimnazială „George Poboran” Slatina, jud. Olt
Prof. înv. primar Vizantie Maria,
Școala Gimnazială Strejeștii de Jos, jud. Olt
PROIECTAREA ACTIVITĂȚILOR INTEGRATE, UN PRIM PAS 1417

SPRE O ÎNVĂȚARE DE CALITATE
Prof. Popescu Valeria
Grădinița „Cezar Petrescu” Bușteni, jud. Prahova
EDUCAȚIE ECOLOGICĂ 1422

Prof. Popescu Vasilica
Şcoala Gimnazială „Tudor Vladimirescu” Călăraşi
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ: „PEȘTIȘORII 1425

LA CONCURS!”
Prof. înv. preșcolar Poșircă Mihaela-Alina
PROIECT DIDACTIC: GENUL LIRIC – „LACUL” DE MIHAI EMINESCU, 1431

„IZVORUL NOPȚII” DE LUCIAN BLAGA, „EMOȚIE DE TOAMNĂ”
DE NICHITA STĂNESCU
Prof. Postelnicu Ana Codruța
Școala Gimnazială Specială „Sfântul Vasile” Craiova, jud. Dolj
- 2000 -
OPȚIONAL: „CREATIVITATE ȘI CULOARE” 1442
Ed. Potîrniche Cosmina
Grǎdiniţa cu Program Prelungit Nr. 7/Structură Grǎdiniţa cu Program
Prelungit Nr. 2 Deva, jud. Hunedoara
„CICLUL DE VIAŢĂ LA PLANTE, FLUTURI ŞI BROAŞTE” – PROIECT 1446

DIDACTIC
Prof. înv. primar Potorac Silvia
Şcoala Gimnazială „Elena Văcărescu” Bucureşti
ACTIVITATE OPȚIONALĂ: „TRĂISTUȚA CU POVEȘTI” 1449

Prof. înv. preșcolar Preda Marieta
„A FI SAU A NU ŞTI?” – PROIECT DE PROGRAMĂ CDȘ 1454

Prof. Predescu Stela
Școala Gimnazială Singidava Cugir, jud. Alba
APPRENDRE À VIVRE ENSEMBLE 1459

Prof. Preduș Asineta
Liceul Teoretic „Henri Coandă” Craiova, jud. Dolj
PROIECT DE LECȚIE: „BOGĂȚIA DARURILOR LUI DUMNEZEU – 1461

PARABOLA TALANȚILOR”
Prof. Prode Letiția
Școala Gimnazială Veștem, jud. Sibiu
PROIECT DE LECȚIE: „PROTECȚIA CONSUMATORULUI” 1466

Prof. Protopopescu Gabriela Cristina
Școala Gimnazială Nr. 1 Eforie Nord, jud. Constanța
PROIECT DIDACTIC: „CUBUL PISICUŢEI” 1472

Prof. înv. preşcolar Pureca Emanuela
Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 1 „Căsuţa Piticilor” Horezu, jud. Vâlcea
SFÂNTA LITURGHIE – TAINA TAINELOR 1476

Prof. Radu Cătălin Cristian
PROIECT DIDACTIC: JOCURI SPORTIVE – HANDBAL ȘI FOTBAL 1478

STRUCTURI TEHNICO-TACTICE
Prof. Radu Gabriel
Școala Gimnazială Hârtop, jud. Suceava
PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ: „DE PAȘTE 1484

ÎN CASA BUNICILOR”
Prof. Radu Luminița
LESSON PLAN: FARMING TODAY 1487

Prof. Raica Luciana
Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani, jud. Hunedoara
- 2001 -
PROGRAMĂ OPȚIONAL ,,LITERATURĂ PENTRU COPII” 1490
Prof. Rață Lucica
Școala Gimnazială „D. D. Pătrășcanu” Tomești, jud. Iași
„MATEMATICA, PRIETENA MEA” – PROGRAMĂ DE OPȚIONAL 1498

Prof. înv. primar dr. Răducanu Florentina
Școala Gimnazială „Elena Văcărescu” București
PROIECT DIDACTIC: „MICII MEȘTERI MARI” 1501

Prof. Răuță Angela
PROIECT DE LECŢIE: „ACIDUL AZOTIC” 1503

Prof. Reuţ Mirela
PROIECT DIDACTIC – EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ 1506

Prof. Ridel Dalila
Colegiul Național Pedagogic „Ștefan cel Mare” Bacău
MODELUL TRIFAZIC AL ÎNVĂŢĂRII. VERIFICAREA CALITĂŢII 1511

ŞI PROSPEŢIMII OUĂLOR
Prof. Rișcan Marcela Elisabeta
Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” Deva, jud. Hunedoara
OPȚIONAL „NATURA, PRIETENA MEA” 1514

Înv. Rizea Larisa
Școala Gimnazială Gura Ocniței, sat Săcueni, jud. Dâmbovița
PROJET DIDACTIQUE: « UN PLAN D’URGENCE » 1516

Prof. Rîpeanu Claudia
EDUCAŢIA – O PRIORITATE PENTRU MINE 1520

Prof. Rodu Elena
ARGUMENT PENTRU PRACTICAREA OREI OPŢIONALE LA EDUCAŢIE 1525

FIZICĂ, CLASA A VI-A ŞI A VII-A
Prof. Roman Tania Gabriela
Liceul Pedagogic „Regele Ferdianand” Sighetu Marmaţiei, jud. Maramureş
LIMBILE STRĂINE – IZVOR DE CULTURĂ ŞI CIVILIZAȚIE 1528

Prof. Roșu Alina
Colegiul Tehnic „Dimitrie Dima” Pitești, jud. Argeș
PARTENERIAT ŞCOALĂ – BISERICĂ: „UNITATE ÎN DIVERSITATE 1530

CREŞTINĂ”
Prof. Runcan Cristian Adrian
Şcoala Gimnazială „Iosif Pervain” Cugir, jud. Alba
- 2002 -
PROIECT DIDACTIC: „ECOSISTEMUL ACVATIC – RÂUL” 1533
Prof. Rusu Georgeta
Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi ” Onești, jud. Bacău
LE LIVRE DE MA FAMILLE – PROJET EDUCATIONNEL EN CLASSE 1538

DE F.L.E.
Prof. Samson Iulia
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL ECO-NATURA 1541

Prof. Santavan Simona-Mihaela
Şcoala Gimnazială Nr. 1 Aghireş, jud. Sălaj
PROGRAMA ŞCOLARĂ PENTRU OPŢIONALUL INTEGRAT „DREPTURILE 1546

OMULUI ÎN LITERATURA ROMÂNEASCĂ ŞI ÎN LITERATURA RELIGIOASĂ”
Prof. Savu Dumitru-Mugurel
Şcoala Gimnazială Teleşti-Ludeşti, jud. Dâmboviţa
PROIECT DE LECȚIE: „REALIZAREA PRODUSELOR DIN MATERIALE 1552

PLASTICE”
Prof. Săraru Daniela
Școala Gimazială Nr. 1 Cosmeşti, jud. Teleorman
PROIECT TEMATIC. TEMA: DIVERSITATE ÎN CREATIVITATE. 1561

SFÂRȘIT DE TOAMNĂ
Prof.-ed. Scăunaş Cristina
TRADIȚII ÎN SUFLET ROMÂNESC – PROIECT EDUCAȚIONAL 1568

Prof. Secrieriu Loredana Elena
Școala Profesională Specială „Sfântul Stelian” Botoșani
„FOOD AND HEALTH” – PROIECT DE PARTENERIAT ȘCOLAR EUROPEAN 1574

(EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ)
Prof. Silter Andreea
Liceul Tehnologic „Sf. Antim Ivireanu” București
PROIECT DIDACTIC: „MOLUȘTE – CARACTERE GENERALE” 1579

Prof. Simion Aurelia Nicoleta
Școala gimnazială nr. 1 Cornetu, jud. Ilfov
PROIECT DIDACTIC – EDUCAȚIE CIVICĂ, CLASA A IV-A 1583

Prof. Simion Rozaura
Liceul Pedagogic „Regele Ferdinand” Sighetu Marmației, jud. Maramureș
ŞCOALA ŞI FAMILIA, PARTENERI ÎN EDUCAŢIE 1586

Prof. Sîrbu Olivia
Şcoala Gimnazială „Alice Voinescu” Drobeta-Turnu Severin, jud. Mehedinţi
PROIECT DE ACTIVITATE TERAPEUTICĂ 1589

Prof. psihopedagog Sledz Carmen
- 2003 -
PROIECT EDUCAŢIONAL – ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI 1593
„PĂDUREA, PLĂMÂNUL VERDE AL TERREI”
Prof. Smîrcea Teodora Emilia
PROIECT DIDACTIC: „MATILDA DUPĂ ROALD DAHL” 1595

Prof. înv. primar Solcan Iuliana
Şcoala Gimnazială nr. 2 „Tudor Vladimirescu” Albești, jud. Botoșani
PROIECT EDUCATIV: „CINSTIREA DOMNULUI CARAGIALE” 1603

Prof. Solomon Ileana
Școala Gimnazială Porumbacu de Jos, jud. Sibiu
PROIECT DIDACTIC: APLICAȚII RECAPITULATIVE LA „CONGRUENȚA 1606

TRIUNGHIURILOR”
Prof. Someșan Ramona
Școala Profesională Dumești, jud. Iași
PROGRAMA PENTRU ACTIVITATEA OPŢIONALĂ „TAINELE 1613

POVESTILOR” - OPŢIONAL INTEGRAT
Prof. înv. primar Spătaru Vergina
Şcoala Gimnazială Calopăr, jud. Dolj
APLICAŢII UTILE PROFESORULUI DIRIGINTE 1617

Prof. Spiridon Liliana Daniela
PROIECT DIDACTIC: „LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR – SUNETELE 1624

ŞI LITERELE I, N, U”
Prof. înv. primar Stan Iuliana
PROIECT DIDACTIC PENTRU IMPLEMENTAREA ÎN CLASĂ: 1630

TEOREMA LUI THALES
Prof. Stan Livia Emilia
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ: „GHETUŢELE 1634

PRIND CADOUL”
Prof. înv. preșcolar Stan Mirela
LESSON PLAN: EASTER TRADITIONS 1641

Prof. Stan Raluca-Patricia
Şcoala Gimnazială „George Emil Palade” Buzău
NINGE IAR CU SĂRBĂTORI DE IARNĂ - PROIECT EDUCAŢIONAL 1644

Prof. Stanca Cristina
Şcoala Gimnazială Mădulari-Cernişoara, jud. Vâlcea
- 2004 -
PROIECT DIDACTIC: „RUGĂCIUNILE DE MULȚUMIRE ȘI DE LAUDĂ 1648
ADUSE LUI DUMNEZEU”
Prof. Stanciu Elena Luminița
Școala Gimnazială „C. Rădulescu Codin” Priboieni, jud. Argeș
PROIECT DE LECȚIE 1656

Prof. înv. primar Stanciu Manuela-Maria
PROIECT DE ACTIVITATE ANTREPRENORIALĂ 1662

Prof. înv. primar Stoian Violeta
Şcoala Gimnazială „Sfinții Voievozi” București
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAȚIONAL: „VREI SĂ FII PRIETENUL 1665

MEU?”
Prof. Stoica Magdalena Mariana
Școala Gimnazială Specială Târgoviște, jud. Dâmbovița
PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ 1668

Prof. Streche Antoneta
DISCIPLINĂ OPȚIONALĂ: „O MICUȚĂ PASIUNE” 1672

Prof. înv. preșcolar Strugar Petruța Alina
Prof. înv. preșcolar Mușceleanu Nicoleta
Grădinița „Brândușa” București
PROIECT DIDACTIC: „FORMULARE DE OPERAȚII ECONOMICO- 1676

FINANCIARE”
Prof. Suciu Andreea
OPȚIONAL: „POVEȘTILE COPILĂRIEI” 1678

Prof. înv. preșcolar Suszta Ileana
Grădinița cu Program Prelungit „Dumbrava Minunată” Pitești, jud. Argeș
PROIECT EDUCAȚIONAL: ,,SĂRBĂTORIM ZIUA ȘCOLII!” 1683

Prof. Szőcs-Onu Mihaela
Şcoala Gimnazială „Dumitru Gafton” Gălăuţaş, jud. Harghita
VALORI ESTETICE ALE LITERATURII POPULARE 1687

Prof. Șaitoș Alina-Loredana
Şcoala Gimnazială Nr. 11 Oradea, jud. Bihor

Prof. înv. primar Șeicahmed Farida
Școala Gimnazială nr. 1 Dorobanțu, jud. Constanța

Prof. Șerban Irina
Şcoala Gimnazială „Vintilă Brătianu” Ștefănești, jud. Argeș
- 2005 -
VARIETATEA ŞI STRUCTURA LECŢIEI DE DANS POPULAR SCENIC: 1699
ABORDARE METODOLOGICĂ
Prof. Şercăianu Florica
Palatul Copiilor Buzău
PROIECT DE LECŢIE: „ATRIBUTUL” 1703

Prof. Șopterean Adriana
A FOST ODATĂ INDUSTRIA SÂRMEI... 1706

Prof. Şopterean Maria-Cristina
Colegiul Tehnic „Victor Ungureanu” Câmpia Turzii, jud. Cluj
EDUCAŢIE RUTIERĂ – DISCIPLINĂ OPŢIONALĂ: „FB LA DISCIPLINA 1712

STRĂZII”
Prof. înv. primar Ștefan Felicia Gabriela
Şcoala Gimnazială Bircii, Scornicești, jud. Olt
ŞI EU POT SĂ FAC! – EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ: PROIECT 1716

ART-TERAPIE
Prof. TTL Ştefan Ionela Ileana
OPŢIONAL „MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ” 1722

Prof. Ștefan Marcela
PROIECT EDUCAȚIONAL: „CĂLĂTORIE ÎN LUMEA ARTELOR” 1726

Prof. Ştefan Natalia Daniela
PROIECT DIDACTIC (E.R.R.) 1730

Prof. Şuşcu Anca Maria
CONCURS DE PĂLĂRII 1735

Prof. dr. Tanase Luisa-Georgiana
Școala Gimnazială Frătăuții Vechi, jud. Suceava
PROIECT DIDACTIC: „CALCULE PE BAZA ECUAŢIILOR REACŢIILOR 1736

CHIMICE”
Prof. Tăbăcariu Anca
Școala Gimnazială „Ștefan Luchian” Moinești, jud. Bacău
PROIECT DE ACTIVITATE 1739

Prof. Tămâian Ramona
Grădinița cu Program Prelungit „Otilia Cazimir” Baia Mare, jud. Maramureș
PROIECT DE ACTIVITATE: „CĂLĂTORIA PRIMĂVERII” 1743

Prof. Teodosiu Irena Oana
Școala Gimnazială Specială Nr. 1 Ploiești, jud. Prahova
- 2006 -
PROIECT DIDACTIC: „LA FLORĂRIE!” 1750
Ed. Teşuică Laura Georgiana
Grădinița cu Program Normal Fișcălia, com. Ionești, jud. Vâlcea
PROIECT DIDACTIC: „OCUPĂ-ŢI LOCUL ÎN CUIB” 1754

PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL: „SĂNĂTATEA 1758

ÎNAINTE DE TOATE”
Prof. Tinc Luminița
Liceul Teoretic „Emil Racoviță” Baia Mare, jud. Maramureș
Prof. Oșan Mirela
Şcoala Gimnazială „Simion Bărnuțiu” Baia Mare, jud. Maramureș
PROIECT DE LECŢIE: „SISTEMUL SOLAR” 1764

Prof. Tirea Daniela
PROIECT DE LECŢIE: „NOI ŞI SISTEMUL SOLAR” 1775

Prof. Tirea Ionel
Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuşi” Petrila, jud. Hunedoara
STUDIU PRIVIND EFICIENŢA METODELOR BAZATE PE ACŢIUNE Î 1780

N CEEA CE PRIVEŞTE REALIZAREA OBIECTIVELOR LA DOMENIILE
EXPERIENŢIALE DŞ, DOS, DLC
Prof. Trăistaru Maria
Liceul Tehnologic „Petre Ionescu Muscel” Domneşti, jud. Argeş
DACTILOPICTURA – DISCIPLINĂ OPŢIONALĂ. PROGRAMĂ 1785

CLASA A-II-A, DEFICIENŢĂ MINTALĂ SEVERĂ/PROFUNDĂ
Prof.- ed. Triţoiu Cleopatra
Şcoala Gimnazială Specială nr. 8 Bucureşti
PROIECT DIDACTIC: „PASTELUL” 1797

Prof. Tudor Oana Mirela
Şcoala Gimnazială Borăscu, jud. Gorj
PROIECT DIDACTIC: „ÎNVELIŞUL DE ELECTRONI AL ATOMULUI” 1800

Prof. Tudorache Maria
Școala Gimnazială Nr. 7 Buzău
INAUGURAREA RESTAURANTULUI PESCĂRESC „RAZE DE SOARE” 1805

Prof. înv. preșcolar Tunsu Romina Claudia
Şcoala Gimnazială Terebești, jud. Satu Mare
„ACTORI ÎN CURTEA ȘCOLII” – PROGRAMĂ ȘCOLARĂ PENTRU 1808

DISCIPLINĂ OPȚIONALĂ
Prof. Tunyagi Ozana
Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Cluj
- 2007 -
PROIECT DE ACTIVITATE „AZI E ZI DE ȘEZĂTOARE” 1811
Prof. înv. primar Turcu Maria-Claudia
UTILIZAREA METODELOR INTERACTIVE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ 1815

Prof. Turean Mihaela
Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu” Cluj-Napoca +
Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” Câmpia Turzii, jud. Cluj
PROGRAMA OPȚIONAL – CERC CHIMIE EXPERIMENTALĂ 1821

Prof. Țolea Nicoleta
Clubul Copiilor Câmpulung, jud. Argeș
„DĂRUIEȘTE UN CRĂCIUN!” – PROIECT DE VOLUNTARIAT 1827

Prof. Ţuglea Petrina
„ORDONAREA NUMERELOR NATURALE. DESPRE NEVOILE 1831

DE BAZĂ ALE ANIMALELOR” – PROIECT DIDACTIC
Prof. Ujoc Maria
Școala Gimnaziala Nr. 1 Roșia, jud. Bihor
TEMA PENTRU ACASĂ 1837

Prof. Ungureanu Angelica

Prof. Urjan Maria Mihaela
Școala Gimnazială Siriu, jud. Buzău
PROIECT EDUCAȚIONAL: „DESCOPERĂ CULTURA ORAȘULUI TĂU” 1848

Prof. Ursuț Georgiana Adriana
Școala Gimnazială „Radu Selejan” Sibiu
PROIECT DE LECŢIE: „SUNETUL B, LITERA B MARE DE TIPAR 1853

ŞI DE MÂNĂ”
Prof. Valea Anica
Şcoala Gimnazială Iernut, jud. Mureş
PARTENERIAT EDUCAŢIONAL: „SATUL – IZVORUL BOGĂŢIEI 1859

SPIRITUALE”
Prof. Varga Nicoleta Felicia
TEST DE EVALUARE – DIMENSIONAREA CORPULUI, METODE 1863

DE MĂSURARE
Prof. Vasile Aurelia
Liceul Tehnologic „I. A. Rădulescu Pogoneanu” Pogoanele, jud. Buzău
PROIECT DE LECŢIE: „FLUTURI COLORAŢI” 1867

Prof. înv. preşcolar Vasile Janina-Florentina
Grădiniţa Popînzăleşti, structură a Şcolii Gimnaziale Drăgoteşti, jud. Dolj
- 2008 -
PROIECT DIDACTIC: TEST – CL, CM ȘI CT 1871
Prof. Vasiu Camelia-Claudia
O LECŢIE DINCOLO DE SPAŢIUL CLASEI 1877

Prof. Verdeş Lăcrimioara
Liceul Teoretic „Emil Racoviţă” Baia Mare, jud. Maramureș
PROIECT DIDACTIC: „ÎN OGRADĂ” 1883

Prof. Vizitiu Mihaela Elena
Şcoala Gimnazială Specială Nr. 7 Bucureşti
PROIECT DIDACTIC: „DETERMINAREA ACIDITĂȚII PÂINII” 1889

Prof. Vîjă Daniela Ramona
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI PENTRU ESTETICA SCRISULUI 1895

ŞI CREATIVITATE
Prof. Vîlcu Adriana
Şcoala Gimnazială „Constantin Brȃncuşi” Bucureşti
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL: „PRIETENII PĂDURII” 1899

Ed. Vlad Mariana
PREZENTARE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL „CULORILE EMOŢIILOR” 1904

(2016-2017)
Prof. Vlase Simona
Şcoala Gimnazialǎ „Nicolae Bălcescu” Piteşti, jud. Argeş
PROIECT EDUCAŢIONAL GRĂDINIŢĂ – BIBLIOTECĂ „BIBLIOTECA – 1908

PRIETENA COPIILOR”
Prof. înv. preșcolar Vlasin Andreea
Prof. înv. preșcolar Bora Valeria
Grădinița cu Program Prelungit „Paradisul Piticilor” Dej, jud. Cluj
„ÎMI PLACE SĂ CITESC!” – PROIECT EDUCAŢIONAL DESFĂŞURAT 1913

LA NIVELUL ŞCOLII
Prof. înv. primar Voinea Constanţa
PROCEDEE PENTRU STIMULAREA APARATULUI RESPIRATOR 1918

ŞI A FUNCŢIEI RESPIRATORII. EXERCIŢII LIBERE DE RESPIRAŢIE
Prof. Zaharia Carmen
DESCRIEREA TEHNICĂ ŞI METODICA ÎNVĂŢĂRII SĂRITURII 1921

ÎN GHEMUIT PE LADA AŞEZATĂ TRANSVERSAL, URMATĂ
DE SĂRITURĂ CU EXTENSIE ŞI ÎNTOARCERE 180°
Prof. Zaharia Horaţio
- 2009 -
PROIECT DE LECȚIE: „ALBĂ-CA-ZĂPADA” 1923
Prof. înv. primar Zainea Elena
PROBĂ DE EVALUARE SUMATIVĂ, CLASA A VIII-A 1929

Prof. Zamfir Ana-Maria
Școala Gimnazială Nr. 1 Blăgești, jud. Bacău
PROIECT EDUCAȚIONAL: „MAGIA CUVINTELOR” 1932

Prof. Zimbran Iohana
Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Hațeg” Mehadia, jud. Caraș-Severin
PROIECT DE LECTIE: „PĂSĂRILE” 1935

Prof. Zorilă Coculeana
PROIECT DE LECŢIE: „FLORILE” 1947

Prof. înv. primar Florea Mariana
Şcoala Gimnazială „Nicolae Iorga” Baia Mare, jud. Maramureș
PROIECT DIDACTIC: „ÎNVIEREA DOMNULUI” 1954

Prof. Iftodi Marian-Liviu
Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Dumbrăvița, com. Ibănești, jud. Botoșani
PROIECT DIDACTIC: „PREDICATUL VERBAL” 1957

Prof. Mihalcea Elena
Școala Gimnazială „Petru Comarnescu” Gura Humorului, jud. Suceava
PROIECT DIDACTIC: „EDITORUL DE TEXTE WORD. 1963

OPERAȚII DE BAZĂ – INSERAREA”
Prof. Moldovan Raluca Maria
Clubul Copiilor Sighetu Marmației, Filiala Vișeu de Sus, jud. Maramureș
PROIECT DIDACTIC: „AJUTOARELE SCUFIȚEI ROṢII” 1966

Prof. înv. primar Popoiu Daniela
Școala Gimnazială Năneṣti, jud. Vrancea
METODE MODERNE FOLOSITE ÎN CADRUL ORELOR DE MATEMATICĂ 1972

Prof. Soare Carmen Violeta
Şcoala Gimnazială „George Bacovia” București
- 2010 -

Auxiliar Abordari Inovative in Educatie PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Auxiliar Abordari Inovative in Educatie PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DOINA ANDREI RODICA-DANIELA PANĂ

ABORDĂRI INOVATIVE ÎN EDUCAŢIE

Prof. Stoian Florina – Inspector Şcolar General

Subiectul I: Alege răspunsul corect: (0,4 p x 3 = 1,2 p)

Subiectul III: Apreciaţi cu adevărat sau fals: (0,4 p x 4 = 1,6 p)

Subiectul V: Rezolvarea unei probleme: (3 p)

Obs. Din totalul activelor circulante, de 5.000 lei:

Subiectul I: (1,2 puncte)

Subiectul II: (1,2 puncte)

Subiectul III: (1,6 puncte)

Subiectul IV: (1 punct)

Se acordă 2 puncte din oficiu.

Prof. dr. Palcău Daniela – Inspector Şcolar General Adjunct

Disciplina: Consiliere și orientare

Setul de comportamente protectoare ale sănătătii (Serafino, 1994):

Ce răspuns ai da, dacă ar trebui să combaţi argumentul…

Prof. Wamsiedel Nela – Inspector Şcolar General Adjunct

Disciplina: Consiliere şi orientare

Scopul: conştientizarea principalelor semne ale stresului şi combaterea acestora.

Forma de organizare: activitate frontală, individuală, pe grupe.

Etapele Metode şi Mijloace

Anexa 1: Povestirea despre un băieţel numit Ben

Anexa 2: Fişă de lucru ,,Semnele stresului”

Contabilitatea realizează fluxul de informaţii pe perioade de gestiune, reflectate separat (luni

Fluxul de informaţii cuprinde următoarele etape:

Documentele se întocmesc atât pentru tranzacţii economice ce produc modificări în masa

În funcţie de conţinut şi destinaţie, documentele se clasifică în:

Contabilitatea realizează ................................................... pe perioade de gestiune, reflectate

Fluxul de informaţii cuprinde următoarele etape:

Documentele se întocmesc atât pentru tranzacţii economice ce produc

În funcţie de conţinut şi destinaţie, documentele se clasifică în:

1. Vă place să mergeţi la şcoală?

2. Cât de des frecventaţi orele de curs?

3. Din câte persoane este format grupul dumneavoastră de prieteni?

4. Cât timp petreceţi alături de grupul de prieteni?

5. Au loc conflicte în cadrul acestui grup de prieteni?

6. Cât de des au loc aceste conflicte?

7. Ce tipuri de comportament agresiv consideraţi că sunt des întâlnite în mediul şcolar?

8. Şcoala la care mergeţi beneficiază de o bună pază?

10. Ce tip de comportament violent au adoptat?

11. Aţi fost victima diferitelor forme de violenţă şcolară?

12. Cum s-au manifestat acestea?

14. Câte incidente au avut loc în clasa dumneavoastră în ultimele 3 luni?

15. În ce măsură contribuie şcoala la formarea dumneavoastră profesională?

18. Prin ce metode a încercat şcoala să combată violenţa?

19. Şcoala dumneavoastră dispune de un cabinet de consiliere?

21. De câte ori pe săptămână?

22. Cum definiţi relaţia cu părinţii dumneavoastră?

24. Aţi observat în emisiunile difuzate la TV scene de violenţă?

2. Vârsta (în ani împliniţi): .................

4. Localitatea de provenienţă .................................................................................................

Prof. dr. Trandafir Veronica – Inspector şcolar pentru educaţie permanentă

1. Scopul activităţilor din săptămâna „Școala altfel” a fost:

2. Care a fost rolul tău în acest program?

4. Referitor la modul de organizare a activităţilor, majoritatea au fost realizate:

6. Ce ţi-a plăcut mai mult în săptămâna „Școala altfel”?

7. În anul şcolar viitor mi-aş dori mai multe:

9. Cum apreciaţi calitatea activităţilor din săptămâna „Școala altfel”?

10. Argumentaţi în câteva cuvinte răspunsul de la întrebarea precedentă.

Prof. dr. Trandafir Veronica – Inspector şcolar pentru educaţie permanentă

Prof. Oprea Georgeta – Inspector şcolar de specialitate pentru limbi moderne

C. Choose the correct answer: (10 points)

D. Ask questions to which the words underlined are the answers: