ghid metodic

pentru educația de mediu

Lecția de
Reducere și Reutilizare
pentru învățământul
primar
gimnazial
liceal
 Ÿ De 16 ani punem în practică
dezvoltarea sustenabilă.
Ÿ Conectăm oamenii cu natura,
cu respect pentru economic și
social, astfel încât generațiile
viitoare să se bucure de un
mediu curat pe termen lung.
Ÿ Derulăm programe de educație
pentru mediu, antreprenoriat
social, împăduriri, reutilizare și
reciclare, voluntariat pentru
mediu, amenajare eco-turistică
și construcție de panouri
solare.
introducere

Pornim de la premisa că nu mai putem să închidem ochii în fața efectului pe care noi
oamenii îl avem asupra Pământului. Deci, ne dorim să le deschidem ochii copiilor în fața
posibilităților de acțiune. Să plantezi semințe de schimbare nu este mereu ușor, dar
îngrijite, ele cresc, înfloresc, și ajung să fie ceva minunat.
Prin aceste lecții vrem să arătăm că putem deveni mai conștienți, ne putem modifica cu
toții comportamentele și ne putem asuma responsabilitatea de a trăi în armonie cu
natura.
Când obiceiurile bune legate de reducerea consumului și a deșeurilor sunt formate
devreme, ele devin mai ușor de pus în practică de-a lungul întregii vieți. Astfel se
formează o nouă generație în care aceste obiceiuri sunt o normalitate.

material conceput de Gențiana Albotă

1
1
cuprins

1 Desfășurarea lecției de Reducere și Reutilizare ............................... 3

2 Vânătoarea de comori reciclabile în Săptămâna Verde ...................... 12

3 Context suplimentar ........................................................................................ 15

4 Alte materiale educaționale ............................................................ 17

2

2
Lecție despre
Reducere și Reutilizare
Tip lecție: predare la clasă
Durată: 50 minute

Să înțeleagă conceptul de responsabilitate în fața naturii.

Să identifice deșeurile valoroase prin reciclare sau refolosire.
Obiective: Să se familiarizeze cu motto-ul: Cel mai bun gunoi este cel pe
care nu l-am produs.
Să numească cel puțin patru gesturi practice pentru reducerea
consumului.

Imaginile de proiectat (10 Planșe)

Fișă de printat pentru fiecare elev (Fișa 1)
Materiale
necesare: Printat în 3 exemplare și decupat cartonașele pentru
Jocul Bingo Planetă (Fișa 2)
Printat cele 3 table de joc pentru Jocul Bingo Planetă (Fișele 3-5)

3
STRUCTURA LECȚIEI:

1. Captarea atenției - 5 minute

Afișați Img 1: Schimbări climatice

La ce vă gândiți când vedeți această imagine?

Credeți că planeta noastră are probleme?
Pe cine afectează aceste probleme? Cine le creează?

2. Introducerea temei - 5 minute

Schimbările climatice sunt probabil ceva despre care ați mai auzit: din cauza acțiunilor
umane, vremea devine extremă și incontrolabilă. Toate viețuitoarele de pe Pământ sunt
afectate: plante, copaci, animale și oameni.
Care sunt urmările poluării?
Noi suntem cei care poluăm cu mașinile și fabricile noastre, cu producția mare de obiecte și
de gunoi. Deocamdată, oamenii încă mai găsesc soluții pentru ca ei să facă față acestor
schimbări, dar foarte multe plante și animale sunt afectate și nu au destul timp să se
adapteze, deci dispar.
Este important să fim responsabili, să găsim soluții și să le punem în practică pentru a ne
proteja planeta. Este singura planetă pe care o avem.

Afișați Img 2: Gunoaie

Ce știți voi deja despre asta?

Ce credeți că putem face? Despre ce soluții ați auzit deja?
Ne putem arăta grija pentru Pământ prin gesturi zilnice.

4
3. Dirijarea învățării: reducere, reutilizare, reciclare - 20 minute

Un ghid pentru aceste gesturi este să urmăm pașii celor 3R: Reducem, Refolosim, Reciclăm.
(Scrieți pe tablă)
Cum putem noi oamenii reduce gunoaiele? Ce putem face pentru a produce mai puțin
plastic?
Cel mai bun gunoi este cel pe care nu l-am produs!
Acțiunea cu cel mai mare impact pe care o putem face este să încercăm să reducem ce
cumpăram, să ne gândim bine înainte, dacă avem nevoie de acel lucru.
Un alt pas simplu este reducerea ambalajelor, să încercăm să evităm pungile de plastic, să
avem mereu la noi o sacoșă de pânză.
La fel, este bine să avem o sticlă de apă refolosibilă, pentru a putea reduce sticlele de plastic.

Afișați Img 3: Sacoșă și sticlă

Afișați Img 4: Mâncare

Cum ajunge mâncarea la noi? Ce credeți că putem face să consumăm mai puține resurse?
Credeți că risipim multă mâncare?
Este mereu bine să știm de unde vin produsele pe care le consumăm și care este drumul lor
de la producător până la noi, consumatorul. Se consumă multe resurse ale planetei ca
mâncarea să ajungă la noi și este important să o valorizăm, să aruncăm cât mai puțină.
Astăzi, majoritatea produselor pe care le cumpărăm din supermarket au un drum foarte lung,
de la locul unde sunt produse sau crescute, până la noi în farfurie.

Haideți să vedem dacă puteți reface acest traseu: vă voi da o fișă iar voi trebuie să numerotați
propozițiile în ordinea în care credeți că spun povestea drumului unei banane.
La sfârșit vă voi arăta imagini să verificați dacă ați ghicit drumul corect sau nu.

5
Dați fiecărui elev o fișă printată

Fișa 1 Drumul bananei.

Așteptați 5 minute ca fiecare elev să numeroteze.

Pentru verificare proiectați imaginile care arată drumul bananei.

Img 5

Ordinea corectă a propozițiilor:

1. Am început să cresc la o fermă de banane din America de Sud.
2. Am fost culeasă.
3. Am fost tăiată, spălată și împachetată. Eram încă verde.
4. Am fost băgată într-o cutie mare și transportată cu un TIR.
5. Am ajuns într-un container-frigider și încărcată pe o barcă uriașă.
6. Am călătorit mii de kilometri.
7. Am ajuns în Europa.
8. Am fost iarăși transportată cu TIR-ul.
9. Sunt o banană pe raftul de supermarket.

Porniți o discuție în care elevii să își argumenteze părerile:

Cum vi se pare acest drum? Cum credeți că este pentru planetă?
(poluarea produsă, resursele consumate)
Un drum asemănător îl au cele mai multe fructe și legume care nu sunt produse în România
sau nu sunt de sezon, de exemplu roșiile și castraveții iarna.
Care credeți că ar putea fi o alternativă?
(consumul produselor locale și de sezon)

Să trecem la următorul R: să refolosești înseamnă să iei ceva pe care l-ai arunca și să îl

transformi în ceva folositor. Este un gest care ajută la economisirea resurselor Pământului și
la protecția naturii, prin reducerea gunoiului.
Și să nu uităm, cel mai bun gunoi este cel pe care nu l-am produs!

6
Ce idei aveți voi? Ce se poate refolosi din ambalajele pe care le aruncăm? Cum putem fi
creativi?
Borcanele de sticlă se pot refolosi ca recipiente pentru alte ingrediente, pentru zacuscă și
dulceață făcute în casă.
Multe ambalaje pot fi refolosite creativ, un exemplu sunt sticlele de plastic de tip PET, de la
apă sau suc, din care puteți crea ghivece pentru plante, pușculițe,
penare.

Afișați Img 6: Reciclare creativă

Ce puteți face cu haine, cărți, jocuri în stare bună pe care nu le mai

vreți?
Sunt multe lucruri pe care în loc să le aruncați, puteți să le dăruiți sau donați.
Atunci ele vor fi folosite și apreciate de altcineva în loc să ajungă la
gunoi.

Afișați Img 7: Dăruit

Voi ce alte idei aveți? Cum ați putea să refolosiți ambalaje și obiecte?
Cui ați putea să dăruiți din lucrurile de care nu mai aveți nevoie?
Încurajați elevii să se exprime pe acest subiect.

Știați că multe dintre ambalajele pe care noi le aruncăm nu sunt gunoaie, ci deșeuri care pot
fi valorizate, adică sunt o resursă?
Deșeurile nu sunt gunoaie, ele se reciclează și sunt utile.
Ce știți voi că se poate recicla?

Afișați Img 8: Reciclare

Hârtia și cartonul se colectează, reciclează și se produce altă hârtie.

Astfel se taie mai puțini copaci.
Sticla se poate recicla la infinit. Este colectată, sortată pe culori, topită, apoi sunt produse noi
sticle și borcane.
Dozele de aluminiu și metalul sunt sortate, topite și transformate în noi ambalaje.

7
Iar PET-urile, de la apă, lapte, sucuri, se pot colecta separat, apoi ajung la un centru de
reciclare care le valorifică: ori sunt făcute noi ambalaje din ele, ori alte produse.
Din 10 PET-uri reciclate se poate fabrica un tricou, iar din 50 de PET-uri
un pulover.

Afișați Img 9: PET reciclat

Dar de ce anume este nevoie pentru ca toate aceste deșeuri valoroase

să fie reciclate?
Trebuie ca noi să le colectăm separat, există coșuri de culori diferite
pentru deșeurile reciclabile.

Afișați Img 10: Coșuri de reciclare

Hârtia și cartonul se colectează în tomberonul albastru.

Plasticul și metalul în tomberonul galben.
Iar sticla, în tomberonul verde.
Bateriile, becurile și electrocasnicele (televizoare, laptopuri, aparate) se colectează separat,
iar cele de mici dimensiuni pot fi duse înapoi la magazinele care le vând.
Sunt multe resurse valoroase care se reciclează, de exemplu, dintr-un laptop reciclat se
colectează aur, argint, cupru și fier.

4. Fixarea cunoștințelor: Jocul Bingo Planetă - 15 minute

Acum vom juca un joc legat de cei 3 R. Se numește Bingo pentru Planetă și este despre
gesturile cu impact pozitiv pe care le putem face.
Vă împărțiți în 3 echipe, fiecare echipă va primi o tablă de joc

[Fișe 3-5 Table Bingo].

Eu voi extrage câte un cartonaș

[Fișa 2 Cartonașe Bingo]

și voi pune o întrebare.

8
Voi răspundeți și menționați care este acțiunea pozitivă dintre cei 3 R.
Așa câștigați cartonașul și îl puneți pe tabla echipei voastre. Prima echipă care are patru
imagini alăturate (ori pe orizontală, ori pe verticală, ori pe diagonală), spune Bingo.
Împărțiți tablele de joc și începeți jocul.
Dacă vedeți că o echipă răspunde mai mult, adresați întrebări direct celorlalte echipe, pentru
a păstra un echilibru în joc.
Lăsați-i să se ajute și să coopereze chiar și între echipe, procesul este mai important decât
câștigul. Jucați jocul până când toate echipele au spus Bingo.

Puteți improviza întrebările pe loc sau folosi următoarele modele:

Ca să nu mai folosim pungi de plastic, putem să …[avem o sacoșă de pânză - Redu]
Ca să evităm cumpărarea de sticle de apă, avem la noi …[o sticlă reutilizabilă - Redu]
Este mai bine să mâncăm mere în loc de banane pentru că sunt …[locale - Redu]
Legumele care au impactul negativ cel mai mic sunt cele …[de sezon - Redu]
Borcanele de sticlă se pot refolosi la …[dulceață sau zacuscă - Reutilizează]
O bicicletă de care nu mai avem nevoie poate fi …[dăruită unui alt copil - Reutilizează]
Ca să creăm un ghiveci putem folosi …[o sticlă PET - Reutilizează]
Putem dărui altor copii …[cărți și jucării de care nu mai avem nevoie - Reutilizează]
Caiete se reciclează pentru că sunt din …[hârtie - Reciclează]
La tomberonul verde se aruncă …[sticla - Reciclează]
O sticlă de suc este din …[plastic PET - Reciclează]
O doză de aluminiu se …[Reciclează]
Cartonul se aruncă la …[tomberonul albastru]
Plasticul se aruncă la …[tomberonul galben]
O sticlă de sticlă de apă se aruncă la …[tomberonul verde]

5. Încheiere: obiceiuri bune - 5 minute

Dacă toți am recicla, Pământul ar fi…? Dar dacă am reuși să nu mai producem gunoi?
Puteți face un experiment acasă: notați-vă toate deșeurile pe care le produceți într-o zi, apoi
gândiți-vă la idei despre cum puteți să nu le mai produceți, folosindu-vă de cei 3R.

9
 Vânătoare de comori reciclabile
în Săptămâna Verde
Tip lecție: activitate pentru Săptămâna Verde pentru clasele 5-8,
desfășurată în clasă sau afară.
Durata: 50 minute
activitate Săptămâna Verde

Obiective:
Ÿ Să poată identifica deșeuri valoroase,
Ÿ Să cunoască impactul modului actual de producție și consum,
Ÿ Să își dezvolte abilități de lucru în echipă, cercetare și gândire critică,
Ÿ Să își însușească conceptul de grijă față de planetă și noi obiceiuri în
acest sens.

Organizarea activității:
UNDE? Această activitate se poate desfășura:
1. În sala de clasă (mutați băncile pentru a crea un spațiu mai mare),
2. Într-o altă sală spațioasă din școală,
3. În curtea școlii,
4. Într-un parc din apropiere.
LOGISTICE: Este necesar să vă interesați în prealabil unde există în localitate centre de
reciclare (tomberoane colorate unde chiar se colectează selectiv, locuri amenajate în
incintele supermarketurilor, centru de colectare, etc.) pentru a le putea da ca exemplu
elevilor.

Materiale necesare:
Ÿ Cu minimum 2 zile înainte, anunțați elevilor activitatea și că este nevoie
ca fiecare să vină cu deșeurile de tip ambalaj (spălate în prealabil)
strânse în aceste zile.
Ÿ Pentru diversitatea materialelor și a explicațiilor este nevoie să strângeți
și dumneavoastră diverse deșeuri (tuburi de la hârtia igienică, hârtie
murdară/ pătată, prosoape de bucătărie de hârtie, ambalaje de carton,
facturi/plicuri, chitanțe, carton de pizza/carton murdar, carton cu mult
scotch, doze de suc de aluminiu, conserve de metal, sticle PET, ambalaje
de unică folosință, folie alimentară, tacâmuri de plastic, pungi de plastic
de diferite grosimi, ambalaje de snacks-uri, paie, sticle, borcane, bec,
farfurie/obiecte ceramică)
Ÿ Saci de gunoi mari, pentru a strange deșeurile la sfârșit
● puteți avea o activitate conexă în care duceți împreună cu elevii
deșeurile folosite la activitate într-un loc unde se colectează selectiv în
comunitate (ex: supermarket).
Ÿ Videoproiector și conexiune la internet

Imagini de printat înainte de lecție:

Img 1: Cei 3R, cartonașe decupate în prealabil
Img 2-4: Afișe coșuri
Img 5: Idei reutilizare creativă
(dacă lecția va fi desfășurată în clasă, poate fi proiectată)

10
STRUCTURA LECȚIEI

1. Captarea atenției - 5 minute

Rugați elevii să facă un cerc și să pună la mijloc deșeurile aduse. Adăugați-le și pe ale
dumneavoastră. Luați un obiect la întâmplare.

Cum am putea să îl refolosim în loc să îl aruncăm la gunoi?

Faceți același lucru și cu o sticlă PET. O putem folosi într-un proiect de reutilizare creativă, iar
reciclată, poate deveni un tricou sau un covor.

Cine reciclează deja? Voi duceți ceva din aceste ambalaje la reciclat? Ați creat obiecte
decorative din deșeuri?

2. Introducerea temei - 5 minute

Ce sunt toate acestea? Gunoaie. Natura produce gunoaie?
Nu, în natură totul se transformă.
Dacă un măr nu este cules și cade pe jos, acesta este gunoi?
Nu, este hrană pentru insecte și alte vietăți, apoi se transformă în compost, care hrănește
pământul.
Iar dacă noi nu aruncăm pur și simplu această grămadă la coșul de
gunoi, cum facem de obicei, obiectele acestea sunt deșeuri
valoroase. Pentru că le folosim, apoi, pe unele, le putem recicla.
Care erau cei 3 R?
(Redu, Refolosește, Reciclează).
După ce răspund, arătați cartonașele

Img 1: Cei 3R cartonașe.

Dar, vă aduceți aminte că cel mai bun gunoi este cel pe care nu l-am
produs!
Și acțiunea cu cel mai mare impact pe care o putem face este să încercăm să reducem ce
cumpăram, să ne gândim bine înainte, dacă avem nevoie de acel lucru.

11
3. Activitatea - 20 minute
Acum, că tot am produs toate aceste deșeuri, m-am gândit că putem face un joc cu ele, un fel
de vânătoare de comori.

Recunoașteți tomberoanele? Arătați

Img 2-4 Afișe coșuri.

Ca să începem vânătoarea de comori reciclabile trebuie să facem 3

grupe:
Grupa galbenă - care va căuta comorile de ... (plastic și metal),
Grupa albastră - căutătoare de ... (hârtie și carton), iar
Grupa verde ... (sticlă).

Sugestie: Dacă simțiți că grupele sunt prea numeroase, puteți face subgrupe: grupa albastru
închis - carton, grupa albastru deschis - hârtie, grupa galbenă - plastic și grupa galben-
portocaliu - metal.

Începem vânătoarea! Fiecare echipă să își găsească comorile.

După ce le-ați găsit, aranjați-le încât să iasă o parte a unui cerc, împreună, toate echipele vor
forma un cerc din comorile găsite. Apoi, fiecare grupă să le aranjeze de la obiectul cel mai
mare la cel mai mic, să ne iasă un cerc frumos.

IMG exemplu un cerc cu trei părți, fiecare cu obiecte de la mic la

mare, care arată aproape ca un desen (land art). Puteți da și alt
criteriu de aranjare. Este important să arate bine vizual, astfel
deșeurile capătă și mai multă valoare în ochii lor.

După ce le-ați dat destul timp să caute, să vorbească între ei, să vă

întrebe, continuați.

Văd că ați găsit multe comori. Mai știți că nu toate se reciclează?

12
Pentru plastic, la noi în țară se reciclează doar sticlele PET (strivite) și folia de plastic în care
sunt ambalate ele în baxuri. X Nu se reciclează pahare, farfurii și tacâmuri de unică folosință.
Nici paiele, pungile de plastic sau ambalajele de snacks-uri.
Sticle și borcane din sticlă se reciclează indiferent de culoare sau mărime, dar fără dopuri sau
capace, golite de conținut și spălate. X Nu se reciclează becuri, căni, pahare sau farfurii.
Iar hârtia și cartonul trebuie să fie curate și pliate. X Nu se reciclează hârtie plastifiată sau
cerată, bonuri, cartoane murdare cu resturi de mâncare sau șervețele/prosoapele de
bucătărie folosite.

Deci, puneți înapoi la grămadă ce nu se reciclează.

Când au terminat selecția și rearanjat cercul puteți să le lăudați munca și să îi rugați să pună
imaginile cu tomberoanele pentru reciclare în dreptul deșeurilor destinate lor.

Toate aceste deșeuri nu sunt gunoaie, ci sunt valoroase, prin reciclare se vor produce alte
obiecte: alte sticle de sticlă sau PET, hârtie igienică, alte cartoane.
Dar procesul e lung și consumă energie, benzină să fie transportate, oameni care să le
sorteze.

Care erau cei 3R?

Redu, Refolosește, Reciclează.
Deci, înainte de reciclare, putem să ne gândim cum să reducem din a folosi toate acestea.
Aveți idei? Vă aduceți aminte de experimentul pe care l-ați făcut după lecție, în care v-ați
notat toate deșeurile pe care le-ați produs într-o zi și v-ați gândit cum puteți să nu le mai
produceți? Ce idei v-au venit atunci?
Sticle reutilizabile pentru apă, cutie de prânz în loc de pungi, paie refolosibile, sacoșe de
pânză pentru cumpărături.
Al doilea cuvânt este refolosește. Din șirul nostru de deșeuri reciclabile, cine are o idee de a
salva ceva transformându-l în ceva frumos sau folositor? Așa obiectul nu ajunge la groapa de
gunoi sau la reciclare, îi mai dăm o viață.
Să vă amintesc! Arătați

Img 5: Idei reutilizare creativă.

Trageți obiectele propuse de ei în exteriorul cercului,

astfel se va forma un al doilea cerc, exterior.
Acum puneți câte un cartonaș dintre cei 3R în dreptul cercului care îi corespunde.
Sugestie: Faceți o fotografie cu rezultatul.

13
4. Fixarea cunoștințelor și concluzii - 10 minute
Obiectele din cercul exterior, sunt comori, pot fi refolosite, da? Următorul cerc sunt deșeuri
reciclabile, pe care unde la noi în comunitate le putem duce?
Prezentați-le informația pe care ați aflat-o în pregătirea dvs.

Un alt instrument ușor de folosit este Harta Reciclării www.hartareciclarii.ro.

Vă puteți folosi telefoanele, iar cine nu are face echipă cu altcineva. Intrați pe Harta Reciclării
și haideți să vedem unde putem arunca plasticul.
Dacă dvs știți locuri care nu sunt trecute pe hartă, le puteți propune elevilor să le adauge.
După ore, fiecare echipă să meargă să ducă reciclabilele în locațiile pe care le-am găsit. Dacă
este nevoie, faceți modificări pe hartă, așa, cât mai multă lume de la noi din comunitate o
poate folosi.
(Poate fi o activitate conexă și cu mai mare impact să mergeți împreună)
Dați-mi, vă rog, exemple de obiceiuri bune ca să ne reducem consumul.
Refolosim hârtia pe toate fețele, renunțăm la paiele de plastic, mergem la cumpărături cu
pungi de acasă pentru a nu consuma altele, stingem lumina după noi, consumăm cât mai
puțină apă cand ne spălăm pe mâini.

5. Încheiere și evaluare - 10 minute

După jocul nostru, credeți că aceste ambalaje și obiecte sunt comori sau doar gunoaie?
Ce le/le-ar face să fie comori?
Cum v-ați simțit în această activitate? Ce ați învățat?
Și pentru mine a fost interesant să văd că ne poate ieși ceva frumos din obiecte care altfel ar fi
fost aruncate la gunoi și m-am bucurat să aud de ideile voastre de reducere și reutilizare.
Cum putem folosi ce am învățat astăzi în viața de zi cu zi?

14
 Termeni și context
Ÿ Economia circulară
În prezent, sistemul economic este liniar, adică un proces de cumpărare-folosire-
aruncare. Produsele sunt de proastă calitate, ușor accesibile, succesul constând în a
vinde cantitate, nu calitate.
Economia circulară este un model de consum și producție al cărui scop este să extindă
ciclul de viață al produselor, având la bază respectul față de planetă și resurse.
Produsele în acest sistem sunt realizate din materiale de calitate, reutilizabile sau
reciclabile, reducând la minimum deșeurile produse. Prin economia circulară se extinde
ciclul de viață al obiectelor, fiind oferite soluții de reparare și reutilizare a obiectelor, un
ultim pas fiind reciclarea pentru recuperarea materiei prime care va fi refolosită.
(https://hartareciclarii.ro/cum-reciclez/principii-ale-economiei-circulare/)

Acțiuni concrete la nivel european:

Ÿ Producătorii sunt obligați să păstreze piese pentru repararea
produselor timp de 7 ani după punerea pe piață a ultimului
produs fabricat. Astfel, consumatorii pot găsi piese în cazul în
context suplimentar

care produsele se deteriorează, chiar dacă produsele nu mai

există pe piață.
(https://romania.representation.ec.europa.eu/strategie-si-
prioritati/politici-cheie-ale-uniunii-europene-pentru-
romania/mediu_ro)
Ÿ Consumatorii trebuie să fie informați cu privire la
durabilitatea garantată a produselor.
(https://romania.representation.ec.europa.eu/news/economi
a-circulara-comisia-propune-noi-drepturi-ale-
consumatorilor-si-interzicerea-dezinformarii-2022-03-30_ro)
Ÿ Inițiativa electronicelor circulare - introducerea unui
încărcător unic, durabilitatea cablurilor, eficiență energetică
și „dreptul de a fi reparate”.
(https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/?qid=1583933814386&uri=COM:2020:98:FIN)
Ÿ Companiile producătoare de textile vor fi nevoite să plătească
o taxă de poluare dacă nu găsesc modalități de tranziție la o
economie circulară. Această industrie este a 4-a mare
categorie de consumatori de resurse brute, reciclându-se
mondial doar 1%.
(https://zerowasteeurope.eu/press-release/eu-gets-tough-on-
fast-fashion-new-laws-30-march-charge-brands-to-boost-
sustainable-clothing-report/
https://hartareciclarii.ro/cum-reciclez/sfaturi-pentru-a-limita-
poluarea-generata-de-haine/)

15
15
Ÿ Green Deal sau Pactul Ecologic European
Este un set de inițiative și politici prin care Comisia Europeană și-a propus să
transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere al climei și poluării,
până în 2050.
Direcțiile de interes includ elaborarea de modalități prin care se poate asigura un lanț
alimentar mai durabil - de la fermă la consumator, și modalități de a asigura cicluri de
producție industrială mai durabile, care respectă mai mult mediul înconjurător.
(https://hartareciclarii.ro/cum-reciclez/5-lucruri-despre-strategia-ue-pentru-un-mediu-
mai-curat/
http://www.mae.ro/node/55118)

Ÿ Gunoi sau Deșeu?

Gunoiul, în limbaj comun, este ceea ce aruncăm când nu mai avem nevoie. Din coșul
nostru de gunoi, ajunge la o groapă de gunoi, unde va fi îngropat sau incinerat. Deșeul
este gunoi valoros, el este reciclabil, valorizabil financiar. Gunoiul menajer trebuie
colectat separat de deșeurile reciclabile (cele 4 fracții hârtie, metal, plastic și sticlă)-
atât de către noi, cât și deautoritățile locale responsabile. Conform noii legislații
adoptate în 2021, autoritățile locale trebuie să se asigure că minimum 50% din totalul
deșeurilor generate de populație trebuie colectate selectiv pentru reutilizare și
reciclare.
(https://hartareciclarii.ro/cum-reciclez/schimbarile-din-legislatia-privind-colectarea-si-
gestiunea-deseurilor-din-2021/
https://hartareciclarii.ro/cum-reciclez/colectarea-separata-drepturi-si-obligatii/)

Ÿ Risipa alimentară
Un român aruncă anual 129 de kilograme de alimente. Din această cantitate, 24% este
mâncare gătită, 22% – fructe, 21% – legume, 20% – produse de panificație, 11% –
produse lactate și 1% – carne. Aceasta este media europeană, iar la nivel global sunt
aruncate 1,3 miliarde de tone de alimente, în contextul în care sunt 820 de milioane de
oameni subnutriți.
Practic, risipa nu este doar a produselor care ajung la gunoi, ci a tuturor resurselor pe
care noi le utilizăm când este produsă hrana, începând de la teren, energie, materie
primă, apă, toate cu un impact direct şi devastator asupra mediului.
(https://hartareciclarii.ro/cum-reciclez/risipa-alimentara-de-ce-si-cum-sa-o-reducem/
https://hartareciclarii.ro/cum-reciclez/sfaturi-si-trucuri-pentru-prevenirea-risipei-
alimentare/)

16
16
Metode
În comunitatea științifică, realitățile schimbărilor climatice și ale impactului asupra
mediului sunt fapte stabilite și ne controversate. Totuși, circulă multă dezinformare pe
diversele platforme media, deci copiii au nevoie de contexte formale (școala), care să îi
învețe să navigheze acest tărâm confuz pentru ei.
Transformarea problemelor într-o oportunitate are un impact pozitiv, sentimentul de
neputință transformându-se în dorința de implicare. Dezvoltarea unei gândiri critice
asupra problematicilor de mediu va împuternici elevii să ia acțiune, individual sau
colectiv, în sfera lor de influență (familia, prietenii, comunitatea).
Când exemplele sunt locale și aproape de elevi, subiectul devine unul cunoscut, ei
putând exprima păreri relevante și propune soluții viabile. Este important ca metoda de
predare a acestor lecții să fie bazată pe metoda descoperirii ghidate prin întrebări,
accentul fiind pus pe ascultarea și integrarea răspunsurilor lor.

Alte materiale educaționale elaborate de Viitor Plus

Ghidul metodic Verde Go.
Ghidul cuprinde 10 lecții despre economia circulară și schimbările climatice,
ce îi vor ajuta pe cei mici să știe și să își asume responsabilitatea pentru
protecția mediului.
https://www.viitorplus.ro/verde-go-ghid-metodic/

Doza de reciclare.
Reciclarea pe înțelesul tuturor.
https://hartareciclarii.ro/doza-de-reciclare/

17
2022