Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Notă de prezentare
”Educația ecologică” face parte din ”noile educații” și își propune să-l conducă pe elev spre
formarea unui punct de vedere obiectiv asupra realității, să-l incite la participare, să devină conștient de
viitor, de faptul că viața generațiilor viitoare, calitatea ei, depinde în mare măsură de acțiunile sale.
Acest opțional are menirea de a revizui atitudinea copiilor față de natură, de a integra activitățile
lor în natură fără a-i produce daune, de a deveni apărătorii și ocrotitorii acesteia ca un tot întreg, de a
transmite mesajul de protejare a naturii tuturor persoanelor cu care se colaborează pe parcursul
activităților.
În propunerea acestui opţional s-a ţinut cont de înclinaţiile specifice copiilor la această vârstă, de
interesele şi aşteptările lor, de sensibilitatea lor nativă . Fiind o temă plăcută, se pot realiza ierbare, se
pot studia vieţuitoarele în mediul lor propriu de viaţă, se poate observa starea vremii în diverse perioade
de timp, se pot organiza drumeții la munte, ateliere de pictură, grupe de observare şi explorare a mediului
sau se pot citi diferite fragmente sau poveşti despre anotimpuri, în aer liber sau se pot efectua
experimente.
Opționalul ”Grija pentrru natură” este un opțional transdisciplinar, la nivelul mai multor
arii curriculare oferindu-i elevului posibilitatea de a se exprima în funcție de aptitudini și abilități, de
interese și cunoștințe.
Prin conţinuturile diverse, cu înalt grad de aplicabilitate şi utilitate, care răspund intereselor de
cunoaştere ale elevilor, prin modalităţile de abordare a acestora, prin utilizarea unor strategii didactice
interactive, prin promovarea unor valori care ţin de şcoala comunitară cerută de societate, disciplina
opţională propusă, constituie un element valoros al curriculum-ului la decizia şcolii, un punct de întâlnire
cu direcţii promovate de alte sisteme educative europene.
Pledoaria pentru “bune practici”, în viaţa cotidiană, creşte gradul de aplicabilitate al
conţinuturilor propuse şi oferă copiilor/elevilor posibilitatea implicării efective în efortul de protecţie a
mediului.
Activităţile propuse valorizează creativitatea, imaginaţia, spiritul de echipă, competiţia, oferind elevilor
oportunitatea de a-şi asuma roluri şi responsabilităţi în comunitate, de a oferi soluţii viabile pentru
păstrarea unui mediu de viaţă optim.
Structura programei opționalului cuprinde următoarele elemente:
• Nota de prezentare
• Competențe generale
• Competențe specifice și exemple de activități de învățare
• Conținuturi
• Sugestii metodologice
• Bibliografie
Valori și atitudini:
- Interes pentru informare și documentare științifică
- Spirit de iniţiativă
- Sensibilizare şi exprimare ecologică
- Sensibilizare şi exprimare holistică (ştiinţifică, artistică, imaginativă, creativă)
- Comportamente ecologice, sociale şi civice.
- Explorare şi valorizare
- Colaborare şi spirit de echipă
- Toleranță față de opiniile celorlalți
CONȚINUTURI:
1. Mediul înconjurător
- Să observăm mediul înconjurător
- Echilibrul mediului ( factori biotici și abiotici)
- Aerul în natură
- Ce știm despre sol
- Apa în natură
2. Poluarea și efectele ei
- Poluarea apei
- Poluarea solului
- Poluarea aerului
- Poluarea fonică
- Evaluare
PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ
Semestrul I
Unitatea:
1.Mediul înconjurător
Nr. ore : 11
Nr. Conținuturi Compe Activități de învățare Resurse Evaluare Obser
5
crt tențe vații
7
-completarea unor fișe de forme de
observații organizare:
colectiv,
individual,
frontal, pe
grupuri
Unitatea:
2.Poluarea și efectele ei
Nr ore: 9
Unitatea :
3.Sănătatea naturii, sănătatea noastră
Nr. ore: 6
10
Unitatea:
4.Micii ecologiști în acțiune!-
Nr. ore: 9
SUGESTII METODOLOGICE
În alegerea strategiilor didactice pentru disciplina opțională ”Grija pentru natură” se va ţine
cont de finalităţile aşteptate, formulate în termeni de competenţe generale şi specifice.
Astfel, activităţile de învăţare trebuie să pună accent pe aspectul activ – participativ, astfel încât elevii să
fie stimulaţi :
❖ Să identifice surse competente de informare privind protecţia şi calitatea mediului şi legislaţia în
vigoare din acest domeniu;
❖ Să formuleze şi să exprime idei, puncte de vedere, critici şi argumente;
❖ Să propună alternative, soluţii la probleme;
❖ Să ia decizii şi să-şi asume responsabilitatea pentru acestea;
❖ Să aducă schimbări în atitudini şi comportament privind protejarea mediului şi menţinerea
calităţii vieţii.
Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în perechi sau în colectiv prin activităţi asistate sau
independente precum: observaţia, demonstraţia, problematizarea, învăţarea prin descoperire,
povestirea, jocul didactic.
În cadrul activităților de predare-învățare se vor utiliza atât metode tradiţionale de evaluare
cât şi metode alternative:
❖ Metode expozitiv – euristice : expunerea verbală, dialogul, conversaţia euristică, discuţia dirijată
– structurată pe probleme formulate anterior, problematizarea algoritmizată, discuţia liberă,
brainstorming-ul, explozia stelară, problematizarea aplicată eficient în combinaţie cu expunerea,
dezbaterea, experimentul;
❖ Metode de explorare a realităţii: observaţia, demonstraţia, exercițiul, experimentul
❖ Metode bazate pe acţiune, participative : studiul de caz, elaborarea unui portofoliu, activități
practice
Resurse materiale:
1. Fişe – suport de lecţie
2. Colecţii de standarde, buletine de analiză, cărţi de specialitate, articole broşuri, pliante;
3. Probe de ape şi sol pentru analize simple;
4. Calculator, CD cu soft-uri educative, documentare TV.
EVALUARE
Evaluarea este orientată pe lucrul în echipă şi pe învăţarea prin cooperare în vederea stimulării
iniţiativei şi a spiritului întreprinzător al elevilor, realizându-se prin:
12
❖ Activităţi experimentale;
❖ Fişe de lucru individuale şi/sau pe grupe;
❖ Chestionare;
❖ Tema de lucru(în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării;
❖ Proba practică;
❖ Compoziții literare
❖ Proiecte;
❖ Portofolii:
❖ Observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor;
❖ Investigaţia;
❖ Autoevaluarea.
Evaluarea competenţelor specifice vizate va fi centrată nu pe volumul de cunoştinţe achiziţionat, ci
pe rezultatele obţinute prin:
❖ Generare de idei, opţiuni, soluţii, puncte de vedere;
❖ Argumentarea unor enunţuri;
❖ Analiza unor situaţii concrete;
❖ Compararea unor date şi stabilirea unor relaţii;
❖ Elaborarea de strategii;
❖ Explorarea propriilor obiceiuri de poluare a mediului involuntare şi a diverselor surse de
informare;
❖ Organizarea informaţiilor şi observaţiilor sub forma unui portofoliu personal.
Se va pune accent pe evaluarea formativă în scopul valorificării potenţialului de care dispun elevii
şi asigurării unui feed-back permanent.
EXPERIMENTE PROPUSE:
Circuitul apei în miniatură
Materiale necesare: borcan cu capac, plante, pietricele, sol, nisip;
Experiment: se introduce în borcan pietricele, nisip si apoi solul.Se pune în pământ plantele şi lîngă ele
capacul cu apă. Închideţi borcanul şi puneţi-1 într-un loc însorit.Astfel, obţineţi un circuit al apei.
Poluarea apei
Materiale necesare: două garoafe albe, ţelină cu frunze, cerneală roşie, verde, albastră, foarfecă, vase de
sticlă.
Experiment: se umplu vasele cu apă adăugându-se la fiecare vas altă culoare de cerneală. Tulpina
garoafei se taie cu grijă în două părţi până la capătul floral. Fiecare jumătate a tulpinii se introduce într-
un vas cu apă colorată. După câteva ore florile încep să se coloreze.
O ţelină secţionată în partea inferioară se pune într-un vas ce conţine colorant roşu. Apa urcă prin tulpină
în frunze colorându-le în roşu şi vedem celulele vasculare prin care apa e condusă către frunze.
Mișcarea aerului
”Șarpele”
13
O grupă de copii va decupa din coală de hârtie colorată un cerc cu diametrul de 10 cm. Vor marca
centrul cercului, pliind cercul pe diagonal şi presând doar centrul cercului. Acest cerc va fi tăiat într-o
fâşie de 1,5 cm lăţime de jur împrejur din exterior către interior, astfel ca mijlocul cercului să rămână un
cerc cu diametrul de 3 cm. Atârnând şarpele pe suport cu mijlocul pe acul de gămălie şi aşezându-l pe
calorifer sau deasupra unei surse de căldură, acesta se va roti astfel încât va părea un şarpe în mişcare, de
unde şi numele.
Producerea hârtiei
Materiale: mixer, hârtie, vas mare cu apă, prosoape, sucitor, rame;
Experiment: înmuiaţi bucăţele mici de hârtie în apă caldă cel puţin 30 de minute.Pregătiţi o ramă de
lemn pe care fixaţi o plasă de sârmă cu ajutorul cuielor.Mixaţi hârtia până are o consistenţă lichidă.Se
toarnă apoi mixtura într-un vas cu apă pănă cănd componentele se dispersează uniform.Introduceţi
rama în vasul cu apă, astfel încât să se depună un strat unform din amestecul obţinut.Se scoate rama şi
se elimină excesul de umiditate cu ajutorul unor prosoape sau a sucitorului.Colile de hârtie rezultate
trebuie puse la uscat.
BIBLIOGRAFIE
14