Sunteți pe pagina 1din 4

ELABORAREA UNUI PROIECT DE PROGRAMĂ OPŢIONAL

PROF. JUREBIE MARIA-AUGUSTINA


GRĂD. P.P. ,,MIHAI EMINESCU” TG-JIU

Delimitări conceptuale
 Programele şcolare sunt documente curriculare oficiale care redau sintetic conţinuturile
învăţământului pe discipline şi pe ani şcolari, respectiv descriu oferta educaţională a unei
discipline, pentru fiecare an de studiu, pentru un parcurs şcolar determinat.
 Programele şcolare ale disciplinelor opţionale se alcătuiesc în acord cu structurarea
disciplinelor obligatorii (de trunchi comun), după modele de proiectare personalizată pe care
le voi prezenta în cele ce urmează.
 Ca și în cazul informaţiilor prevăzute în programele şcolare obligatorii (ale disciplinelor de
trunchi comun), informaţiile valorificate în cadrul opţionalului nu vor fi considerate ca un
scop în sine, ci ca un mijloc pentru formarea şi dezvoltarea elevilor.
Model de structurare a programei de opţional la nivelul disciplinei:
 Denumirea opţionalului:
 Tipul opţionalului:
 Clasa/grupa:
 Durata
 Număr ore pe săptămână:
 Profesor:
 Instituţia de învăţământ:
TIPUL OPŢIONALULUI
1. Opţionalul la nivelul disciplinei
 constă fie din activităţi, module, proiecte care nu sunt incluse în programa şcolară avansată
de autoritatea centrală, fie dintr-o disciplină care nu este prevăzută ca atare în planul-cadru
sau care nu apare la o anumită clasă/ciclu curricular.
2. Argumentul
 Se redactează pe cel puţin o jumătate de pagină (până la o pagină) şi reuneşte consideraţii
referitoare la necesitatea, utilitatea şi relevanţa opţionalului propus, din perspectiva unor
finalităţi educaţionale generale, a nevoilor educaţionale ale elevilor, ale comunităţii locale
etc.
 Obiectivele de referinţă
 Se pot referi inclusiv la atitudinile vizate la elevi şi vor fi formulate după modelul celor din
programele şcolare naţionale elaborate pentru disciplinele obligatorii (din trunchiul comun),
ÎNSĂ NU VOR FI RELUĂRI ALE ACESTORA. Dacă opţionalul ar repeta obiectivele de
referinţă ale programei şcolare a disciplinei, atunci studierea lui nu ar contribui la formarea şi
dezvoltarea unor capacităţi ale gândirii, ci, eventual, ar aprofunda, prin adăugarea de noi
conţinuturi, abilităţile care se formează prin urmărirea finalităţilor educaţionale din programa
naţională.
 Un obiectiv de referinţă este corect formulat dacă răspunde la întrebarea: „Ce poate/ce este
apt să facă elevul / preșcolarul?”. Dacă răspunsul la această întrebare nu este clar, respectiv
nu poate fi demonstrat şi evaluat înseamnă că obiectivul este formulat într-o manieră prea
generală.
 Se recomandă ca pentru un opţional de o oră pe săptămână să se definească în minumum 5-6
obiective de referinţă, pe care elevii / preșcolarii urmează să le atingă până la sfârşitul anului
şcolar.
3. Lista de conţinuturi
Cuprinde informaţiile, unităţile şi subunităţile de conţinut, pe care opţionalul le propune ca
bază de operare, ca mijloace pentru formarea capacităţilor vizate de obiective.
Se vor preciza:
 unităţile de învăţare
 temele aferente fiecărei unităţi de învăţare
 numărul de ore alocat fiecărei unităţi de învăţare
 la finalul unei unităţi de învăţare există oră de evaluare
 Modalităţi de evaluare
Vor fi menţionate tipurile de probe care se potrivesc opţionalului propus (probe orale, probe
scrise, probe practice, referate, proiecte, chestionare, ) însă nu vor fi incluse probele ca atare,
doar denumirea lor
În ce situaţie se elaborează obiective cadru?
În cazul în care opţionalul este prevăzut pentru un nivel de şcolaritate sau ciclu curricular
este necesar să fie definite şi obiectivele cadru din care derivă obiectivele de referinţă pentru
fiecare an de studiu, din care reiese progresia cunoştinţelor. În acest caz se eleborează o
programă pentru fiecare an şcolar, cu obiective de referinţă care surprind progresia achiziţiilor de
la un an la celălalt.
 Bibliografia
 Opţionalul trebuie să ofere, de asemenea, o listă cu resurse bibliografice care pot fi consultate
de către elevi în cazul în care aceştia doresc să aprofundeze problematica respectivă. De
asemenea, bibliografia va preciza şi resursele folosite de propunător pentru întocmirea
opţionalului.
CRITERII DE EVALUARE A OPŢIONALULUI (1)
I. Respectarea structurii standard a programei
 Argument
 Obiective cadru şi de referinţă
 Activităţi de învăţare pentru fiecare obiectiv de referinţă
 Conţinuturi
 Modalităţi de evaluare
 Bibliografia
CRITERII DE EVALUARE A OPŢIONALULUI (2)
Criteriile de evaluare calitativă
Criteriile de evaluare calitativă a unui opţional sunt:
 Respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor / preșcolarilor;
 Concordanţa cu interesele elevilor şi nevoilor comunităţii locale;
 În ceea ce priveşte argumentul, se va avea în vedere în ce măsură propunerea de opţional este
oportună pentru grupul ţintă, precum şi realismul propunerii raportat la resursele disponibile;
 Corelarea obiectivelor cu unităţile de conţinut;
 Adecvarea modalităţilor de evaluare cu demersul didactic propus.
În cursul elaborării proiectului de programă sugerăm consultarea următoarei liste de întrebări
ajutătoare:
 Obiectivele cadru (pentru opţionale care se studiază în mai mulţi ani):
 se reflectă în obiective de referinţă?
 Obiectivele de referinţă sunt:
 măsurabile, specifice (nu sunt formulate la modul general, ci sunt adaptate pentru anumite
conţinuturi)?
 în număr corespunzător?
 corelate cu tema opţionalului?
 adecvate nivelului de cunoştinţe şi vârstei elevului / preșcolarului?
 derivă din obiective cadru (dacă acestea sunt formulate)?
 unice (sau se repetă sub diferite forme)?
 altele decât în programa de trunchi comun?
 Conţinuturile sunt:
 corelate cu obiectivele de referinţă?
 altele decât în programa de trunchi comun?
 o resursă cuprinzătoare pentru obiectivele de referinţă?
 organizate articulat, sistemic?
 organizate astfel încât să se cumuleze şi să permită progresul?
 entităţi esenţiale, fără contradicţii?
 posibil de învăţat, adaptate la experienţa elevului / preșcolarului?
 adecvate intereselor, nevoilor prezente şi viitoare ale elevului / preșcolarului?
 Activităţile de învăţare:
 duc la dezvoltarea capacităţilor propuse?
 pot fi derulate efectiv în clasă / sala de grupă?
 presupun activitatea nemijlocită a elevului / preșcolarului?
 permit învăţarea în cooperare?
Disciplinele opţionale în învăţământul preşcolar
 Categoriile de activităţi de învăţare prezente în actualul plan de învăţământ pentru ciclul
preşcolar sunt:
a. Activităţi pe domenii de învăţare (care pot fi activităţi integrate sau pe discipline),
b. Jocuri şi activităţi alese
c. Activităţi de dezvoltare personală.
d. Activităţile de dezvoltare personală includ rutinele, tranziţiile şi activităţile din perioada
după-amiezii (pentru grupele de program prelungit sau săptămânal), inclusiv activităţile
opţionale.
 Activităţile opţionale în învăţământul preşcolar
 intră tot în categoria activităţilor de învăţare, respectiv a celor de dezvoltare personală şi se
includ în programul zilnic al copilului în grădiniţă. Ele sunt alese de către părinţi, din oferta
prezentată de unitatea de învăţământ la 15 septembrie şi aprobată de către Consiliul director
al unităţii. Opţionalele pot fi desfăşurate de către educatoarele grupei sau de un profesor
specialist, care va lucra în echipă cu acestea.
 Programa unei activităţi opţionale poate fi elaborată de educatoarea/profesorul care urmează
să o desfăşoare şi, în acest caz, va fi avizată de inspectorul de specialitate sau poate fi aleasă
de cel care predă opţionalul respectiv din oferta de programe avizate deja de MECT sau de
ISJ.
 Timpul afectat unei activităţi opţionale este acelaşi cu cel destinat celorlalte activităţi din
programul copiilor. În acest context, se va desfăşura cel mult un opţional pe săptămână,
pentru copiii cu vârste între 37 – 60 luni (3- 5 ani) şi cel mult două, pentru copiii cu vârste
între 61 – 84 luni (5 – 7 ani). Activităţile opţionale se desfăşoară cu maximum 10-15 copii şi
au menirea de a descoperi şi dezvolta înclinaţiile copiilor şi de a dezvolta abilităţi, ca o
premisă pentru performanţele de mai târziu.
 Grupele de copii participanţi la un opţional vor cuprinde 10-15 preşcolari.
 Activităţile opţionale se desfăşoară în continuare conform Notificării nr. 41945/18.10.2000
Regimul disciplinelor opţionale la nivel preuniversitar
Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 aduce următoarele precizări cu privire la disciplinele
opţionale:
 Capitolul IV - Curriculumul învăţământului preuniversitar
Art. 65 (1) Planurile-cadru de învățământ cuprind disciplinele, domeniile de studiu, respectiv
modulele de pregătire obligatorii și opționale, precum și numărul minim și maxim de ore
aferente acestora.
(2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele / domeniile de studiu / modulele de pregătire
obligatorii, iar curriculumul la decizia școlii se constituie din disciplinele/domeniile de
studiu / modulele de pregătire opţionale.
(5) Curriculumul la decizia școlii se constituie atât din pachete disciplinare opţionale ofertate la
nivel național, regional și local, cât și din pachete disciplinare opționale ofertate la nivelul
unității de învățământ. Consiliul de administrație al unității de învățământ, în urma consultării
elevilor, părinților și pe baza resurselor disponibile, stabilește curriculumul la decizia școlii.
(6) Programele școlare pentru disciplinele / domeniile de studiu, respectiv modulele de
pregătire opţionale se elaborează la nivelul unităţilor de învăţământnt, cu consultarea
Consiliului Profesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative a părinților,
precum și a reprezentanţilor comunităţii locale și, după caz, a operatorilor economici cu care
unitatea de învățământ are relații pentru pregătirea practică a elevilor. Programele școlare sunt
aprobate de Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ.
Art. 66. (4) În cadrul Curriculumului național, disciplinele opţionale au o pondere de 20% în
planurile-cadru pentru învățământul obligatoriu și de 30% în cele pentru liceu.

BIBLIOGRAFIE:
 Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011
 Notificarea nr. 41945/18.10.2000