Analiza Curriculumului Naţional

In clasa a VIII-a programa scolara vizeaza aprofundarea istoriei romanilor, abordata din
perspectiva influentelor reciproce exercitate intre spatiul si timpul istoric, intre planul
politic si cel socio-cultural, intre politica interna si afirmarea in relatiile internationale.
Toate obiectivele de referinta si continuturile specificate in programa scolara sunt
obligatorii. Pentru clasa a VIII-a toate obiectivele de referinta si continuturile specificate
in programa scolara sunt obligatorii.

Programa scolara are urmatoarele componente:

- obiective cadru, urmarite pe intreg parcursul invatamantului gimnazial; avand un grad

ridicat de generalitate si complexitate, acestea se refera la formarea unor capacitati si
atitudini generate de specificul disciplinei;

- obiective de referinta, formuland rezultatele asteptate ale invatarii pentru fiecare an de

studiu si urmarind progresia in formarea de capacitati si achizitia de cunostinte ale
elevului de la un an de studiu la altul;

- exemple de activitati de invatare care propun modalitati de organizare si de realizare a

demersului didactic cu elevii;

- continuturile invatarii, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmareste atingerea

obiectivelor cadru si a obiectivelor de referinta propuse, sunt prezentate sub forma a doua
niveluri:
- “termenii, conceptele si problemele de atins” indica problemele-cheie ce caracterizeaza
o tema si pot structura actiunea didactica;
- “continuturile” propun o concretizare a optiunilor prezentate la nivelul anterior sub
forma unei lectii sau grup de lectii; acest nivel se afla cel mai “aproape” de elev. in
demersul didactic vor fi integrate continuturilor si Studiile de caz, care reprezinta
exemplificari ale unor teme generale sau ocazii de invatare prin descoperire in ceea ce
priveste modalitatile de scriere a istoriei. Lectiile de sinteza reprezinta elemente de
legatura cu celelalte discipline de studiu din aria “Om si societate” si deschiderea spre
alte arii curriculare.

- standardele curriculare de performanta la sfarsitul ciclului gimnazial, in calitatea lor de

standarde nationale, de sistem de referinta pentru evaluarea calitatii procesului de
invatare, la sfarsitul gimnaziului.
 Lectura integrala si personalizata a programei scolare si intelegerea logicii interne a
acesteia reprezinta conditii indispensabile in vederea bunei desfasurari a activitatii
cadrelor didactice, atat in alegerea manualelor scolare si in proiectarea activitatii
didactice, cat si in procesul de elaborare a manualelor scolare. In cadrul programei,
fiecarui obiectiv cadru ii sunt asociate obiective de referinta; Atingerea obiectivelor de
referinta se realizeaza cu ajutorul continuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru
utilizarea activitatilor de invatare recomandate prin programa sau poate propune alte
activitati adecvate elevilor si conditiilor concrete din clasa. Strategiile de lucru propuse
trebuie sa tina seama de experienta elevilor la aceasta varsta si sa permita valorizarea
pozitiva a acesteia.

Centrarea pe elev, ca subiect al activitatii instructiv – educative presupune respectarea

unor exigente ale invatarii durabile asa cum sunt:

- utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacitatii de comunicare
a elevilor,
care stimuleaza potentialul creativ al acestora si dezvolta atitudini pozitive fata de sine si
de ceilalti;
- exersarea lucrului in echipa, a cooperarii si/sau a competitiei;
- realizarea unor activitati care stimuleaza curiozitatea pentru studiul istoriei.
Obiectivele de referinta si elementele de continut marcate prin asterisc (*) reprezinta
elemente ale curriculumului extins si nu fac obiectul evaluarilor nationale.

În proiectarea instrumentului de evaluare s-a plecat de la Programa şcolară

pentru clasa a VIII-a , ca produs curricular. Demersul de evaluare a fost proiectat
pentru următoarele obiective cadru şi de referinţă:.

Obiective cadru :

3. Investigarea şi interpretarea faptelor şi proceselor istorice

4. Înţelegerea şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate

Obiectivele de referinţă :

3.1. să analizeze un eveniment, personaj sau fapt istoric pornind de la

diferite surse de informaţii;

3.3 să identifice elementele comune şi diferenţele referitoare la mai

multe fapte istorice;
 4.2. să selecteze şi să folosească adecvat termenii proveniţi din analiza
surselor istorice;

4.3 să folosească în contexte noi termenii istorici învăţaţi;

Instrumentul de evaluare se va raporta la finalităţile educaţionale prin intermediul

programei şcolare . Conţinuturile vor fi de asemenea preluate din programă,
corespunzător obiectivelor selectate .

Motivaţie:

 Natura obiectivelor permite evaluarea unor conţinuturi ce vor fi urmărite/

aprofundate în cursul acestui an şcolar.
 Timpul de lucru este suficient pentru rezolvarea completă a tuturor cerinţelor
pentru un elev cu un ritm mediu de lucru.
 Conţinuturile propuse pentru evaluare vizează atât însuşirea cunoştinţelor, cât şi
aplicarea lor, fiind în concordanţă cu programa şcolară.

Modalitatea de realizare a evaluarii :

Tehnica de evaluare utilizată este proba scrisă , aşadar pot fi verificate obiectivele
operationale, masurabile, stabilite pentru fiecare unitate de invatare in parte, in
concordanta cu cele 4 obiective de referinta fixate.. De asemenea, subiectele vor avea o
structura asemenatoare tezelor cu subiect unic, fiind urmarite toate categoriile de itemi, in
special itemii semi-obiectivi si subiectivi, in accord cu tipul de evaluare axat pe
capacitatea cognitiva si de sinteza a elevilor.
Testul proiectat îşi propune să evalueaze abilităţi, deprinderi şi competenţe ,
necesare în anul şcolar următor, cât şi în viaţa de zi cu zi, dezvoltându-le abilităţile de
comunicare scrisă, de receptare, intelegere si utilizare a informatiilor istorice.