Universitatea Valahia din Targoviste Facultatea de Ingineria

Mediului si Stiinta Alimentelor

Disciplina: Informatica Aplicata

Reciclarea pe intelesul
tuturor

Autor: Ilina Larisa Elena

Specializarea:TPPA
Reciclarea pe intelesul tuturor Ilina Larisa Elena

Reciclarea pe intelesul tuturor

1.ARGUMENT
P
entru ce este un proiect dedicat înţelegerii importanţei reciclarii?Aflând tema- Simpozionului-
Concursului internaţional "Copii, salvaţi Planeta albastră",cu tema anului 2013 “ Pământul
deocamdată, dar…mediul încotro??? ” m-am gandit: ce ştim noi despre reciclare şi importanţa ei
atâta vreme cât resursele planetei sunt pe cale de a fi epuizate, iar străzile sunt pline de gunoaie
de tot felul, recipienţii aduşi special pentru colectarea deşeurilor in funcţie de natura lor sunt plini
de materiale şi reziduri care nu ar trebui să fie"colocatarele"aceluiraşi spaţiu, iar natura este
invadată de "binefacerile civilizaţiei" până la limita suportabilităţii?Probabil,mai nimic pentru că
timpul ne este ocupat de ideea acumulărilor materialelor de tot felul , uitând adesea să
trăim.Atunci, am hotărât să procedez sistematic.
Pentru început am fost dornica să aflu opinii, impresii, informaţii legate de ceea ce cunosc
oamenii despre necesitatea recuperării deşeurilor şi care sunt sentimentele lor vis-a-vis de
aspectul oraşului nostru.Zis şi făcut.Am plecat hotărârte pe străduţele din jurul şcolii, dar şi din
cartierele sau locuinţele de reşedinţă.In urma chestionarelor adresate adulţilor, surpriza noastră a
fost mare si neplăcută.Oamenii nu sunt tocmai intresaţi.Recunosc că este
o"problemă"importantă, neglijată sau abordată de faţadă, care aduce multe daune vieţii,dar...este
o problemă de cultură şi civilizaţie pe care ei nu o pot soluţiona.În mintea noastră a venit atunci
un gând! Ce ar fi dacă noi ne-am ocupa de acest aspect al educaţiei ecologice?
Acum sper să se înţeleagă de ce, pornind pe adresa fostei mele şcoli gimnaziale, mai
exact la fosta mea învăţătoare, am rugat , in urma unor protocoale de colaborare, să fiu lăsata să
efectuez câteva ore de educaţie civică pentru mediu la şcolarii mici(clasele I-IV).
Am încercat să aleg strategii didactice atractive, cerând sfaturi, primind cu plăcere să
fim coordonate în acest demers dificil.Am întocmit chestionare, am realizat prezentări Power
Point, am organizat jocuri, activităţi de reciclare prin realizare de obiecte din deşeuri, am acordat
premii si ne-am pus,cu bucurie,la dispoziţia copiilor pentru căteva ore binecuvântate din viaţa
noastră.Rezultatul?O să-l vedeţi(parţial) şi dacă o să ne păstrăm elanul o să continuăm să facem
astfel de activităţi. Sper să trasmit tututror plăcerea şi bucuria cu care am lucrat.Să mai spună

2 din 14
Reciclarea pe intelesul tuturor Ilina Larisa Elena

cineva că nu ştim, nu putem sau nu vrem să fim de ajutor pentru o cauză care ne priveşte pe toţi,
dar mai ales viitorul nostru şi al copiilor noştri.
Ofer, în materialul pus la dispoziţie, o abordare teoretică a fenomenelor studiate,
prezentarea Power Point făcută copiilor şi scenariul didactic al activităţii, chestionare de mediu
pentru adulţi şi copii, filmuleţele activităţilor etc.Mai exact tot ce se poate pentru a vă convinge
că am lucrat cu plăcere si am obţinut satisfacţia muncii depuse.
Sperăm să vă facă plăcere!

2.OBIECTIVE GENERALE

1.Conştientizarea şi stimularea elevilor în ceea ce priveşte importanţa menţinerii

calităţii mediului.
2.Informarea elevilor privind problemele şi eforturile societăţii de protejare şi
conservare a mediului înconjurător.

3.Cultivarea responsabilităţii tuturor privind viitorul omenirii şi calitatea vieţii prin promovarea
respectului faţă de natură.

4.Dezvoltarea dragosteai şi respectului faţă de sine şi de mediu prin reducerea deşeurilor

şi înfrumuseţarea spaţiului şcolar.

5.Formarea şcolarilor mici la nivelul standardelor educaţionale europene prin lărgirea

orizontului cunoaşterii la nivel profesional şi cetăţenesc.

6.Educarea copiilor în spiritual responsabilizării prin acţiuni menite să favorizeze

cunoaşterea de sine, în raport cu ceilalţi, dar şi cu mediul înconjurător.

7.Asumarea răspunderii în acţiuni individuale sau\şi colective, dar faţă de propria

informare si dezvoltare cetăţenească.

8.Folosirea curentă a noilor tehnologii ca mijloc de documentare, comunicare si redactare

în cadrul proiectului.

3.OBIECTIVE SPECIFICE

Introducerea participanţilor la proiect în atmosfera specifică prin consultarea surselor

bibliografice şi documentare, în vederea obţinerii de materiale necesare dezvoltării acestuia.

2.Implicarea participanţilor la proiect în întocmirea chestionarelor, prezentării

informaţiilor pentru copii, materialelor didactice necesare pentru oră, diplomelor, premiilor .

3.Conştientizarea copiilor participanţi la proiect în ceea ce priveşte implicarea lor

viitoare în activităţi antropice care pot determina apariţia si dezvoltarea poluării, dar şi privind
importanţa colectării, recuperării şi reciclării deşeurilor.

3 din 14
Reciclarea pe intelesul tuturor Ilina Larisa Elena

4.Colectarea datelor şi materialelor necesare proiectului şi utilizarea lor cu discernământ.

5.Dezvoltarea creativităţii copiilor iniţierea, implicarea, organizarea şi evaluarea unor

activităţi de grup.

6.Dezvoltarea spiritului analitic şi sintetic pentru realizarea finalităţilor proiectului.

7.Evaluarea rezultatelor activităţilor şi a proiectului.

8.Formarea deprinderilor de selectare selectiva a deşeurilor de hârtie, carton, sticlă şi

PET-uri.

4.CÂTEVA CONSIDERENTE TEORETICE ASUPRA TEMEI

RECUPERARE,RECICLARE ŞI REUTILIZARE-PAŞI SPRE
DEBARASAREA DE DEŞEURI ŞI REDUCEREA CONSUMURILOR DE
FABRICAŢIE
1.RECICLAREA-CONCEPT GENERAL

Recuperarea şi reutilizarea resurselor reciclabile reprezintă mijloace de soluţionare a

contradicţiei dintre cerinţele sociale de creştere economică şi
caracterul epuizabil al resurselor.
Reciclarea este un concept al secolului XX şi a apărut ca una din posibilităţile de a
limita risipa şi de a utiliza mai eficient resursele.A devenit din ce in ce mai clar că
industrializarea şi creşterea susţinută a populaţiei au condus la consumarea unor cantităţi de
resurse din ce in ce mai mari.
Acest lucru a fost posibil deoarece oamenii au crezut, vreme indelungată, că resursele
Terrei sunt infinite.În acest mod, industria s-a dezvoltat fără teama epuizării materiilor
prime.Dacă o mină se epuiza, o alta nouă intra în exploatare.Daca rezervele unei naţiuni se
epuizau,populaţia putea migra.Dacă resursele Europei se epuizau,europenii puteau descoperi noi
teritorii.Astfel, în acest ritm a apărut foarte curând problema deşeurilor şi a limitării
resurselor.Industria modernă este intresată cum să se producă ieftin, nu cum să se conserve
ecosistemul.
Peste tot în lume se observă tot mai des efectele subalimentaţiei şi sarăciei.Deşi în mai
multe dintre ţările în curs de dezvoltare sau subdezvoltate s-ar impune o mai judicioasă
gestionare a resurselor, reciclarea este praticată în mare parte doar în ţările dezvoltate, deoarece
procesul de reciclare necesită anumite tehnologii şi cheltuieli.
Multe ţari au abordat deja problema recuperării si recirculării resurselor refolosibile şi
au trecut la o coordonare unitară a acestei activităţi.S-au intensificat acţiunile de reglementare a
activităţilor de recuperare, cele pentru stabilirea formelor organizatorice de colectare,precum şi
eforturile de cercetare pentru găsirea celor mai eficiente căi de recuperare şi valorificare a
materialelor refolosibile.
În 1948 s-a înfiinţat la Paris, din iniţiativa a patru ţări,(Franţa,Marea
Britanie,Olanda,Belgia),Biroul Internaţional al Recuperării, organizaţie fără scop lucrativ, ai
cărei membrii sunt federaţii naţionale,reprezentând firme de reciclare din intraga lume.
În domeniul reciclării se impun următoarele strategii:
Prevenirea formării deşeurilor;

4 din 14
Reciclarea pe intelesul tuturor Ilina Larisa Elena

Valorificarea deşeurilor prin optimizarea sistemelor de colectare si triere;

Eliminarea finală a deşeurilor care nu şi-au găsit valorificare.
Conceptul de reciclare are în vedere trei modalităţi de transformare:
trasnformarea naturală;
transformarea în circuit închis;
transformarea în circuit deschis.

1.1 Transformarea naturală

În natură este valabil dictonul”Nimic nu se pierde, totul se transformă”.

Plantele realizează fotosinteza prin dioxidul de carbon absorbit de frunze, apa din sol şi cu
ajutorul energiei solare, formând materie organică şi eliberând
oxigenul.Pentru a putea supravieţui, plantele transformă compuşii anorganici în zaharide şi
substanţe organice.Acestea sunt principalele susţinatoare ale vieţii pe Terra.Celelalte vieţuitoate
îşi procură hrana şi oxigenul prin intermediului plantelor.Animalele şi omul consumă plantele şi
folosesc materia organică creată.Animalele alcătuiec lanţul trofic, ierbivorele sunt consumate de
carnivore, la rândul lor fiind sacrificate de om.Animalele mici, insectele, bacteriile descompun
copacii căzuţi,plantele şi animalele moarte sunt substanţe anorganice şi astfel circuitul este
reluat.
Ecosistemul este alcătuit din cinci componente:energie solară,materie anorganică,producatori
de materie organică,consumatori de materie organică,agenţi de descopunere.
Acest circuit al trasformării naturale continuă de milioane de ani în cel mai desăvârşit
echilibru, independent de naşterea şi prăbuşirea civilizaţiilor.În mediul natural totul este prelucrat
fără pierderi.Dacă una din cele cinci componente dispare apar dezechilibre majore.Astfel, dacă ar
exista doar plante verzi, s-a estimat că acestea ar consuma dioxidul de carbon în 26 de ani.

1.2 Transformarea în circuit deschis

Epuizarea resurselor naturale, ploile acide, încălzirea globală, distrugerea stratului de ozon,
contaminarea apelor, sunt generate din afara ecosistemului.Astfel se observă că problemele apar
atunci cănd activităţile umane creează o circulaţie artificială a substanţelor în afara
ecosistemului.
Transformarea în circuit deschis este posibilă atunci când mediul este capabil să accepte
deşeuri pentru reciclare.Dacă deşeurile sunt acceptate de mediu, nu apar probleme şi astfel de
substanţe pot fi fabricate în continuare fără a cauza dezechilibru în mediu.Un exemplu este
plasticul biodegradabil care se decompune natural.

1.3Transformarea în circuit închis

5 din 14
Reciclarea pe intelesul tuturor Ilina Larisa Elena

Unele deşeuri provenite din activitatea umană nu se descompun natural în ecosistem.Astfel

s-a ajuns la concluzia că substanţele create artificial trebuie transformate artficial.Acest tip de
transformare este adesea identificat ca reciclarea
propriu-zisă.Substanţele care nu se pot integra în circuitul natural al ecositemului , trebuie
descărcate în afara acestuia.
Dacă în primele doua tipuri de transformare sarcina fiinţei umane era inexistentă sau redusă,
transformarea în circuit închis necesită exclusiv preocuparea acesteia.
Recuperarea deşeurilor nedegradabile este o problemă a omenirii şi în ultimul secol
preocuparea pentru acest subiect a crescut vertiginos.

2.GESTIONAREA DEŞEURILOR

2.1 Gestionarea deşeurilor,cunoscută şi ca managementul deşeurilor,se referă la colectarea,

transportul, tratarea şi depozitarea deşeurilor.De obicei, termenul se referă la materilalele
rezultate din activităţi umane şi la reducerea efectului lor asupra sanătăţii oamenilor, a mediului,
sau a aspectului unui habitat.Gestionarea deşeurilor are ca scop şi economisirea unor resurse
naturale prin reutilizarea părţilor recuperabile.Deşeurile gestionate pot fi atăt solide, cât şi lichide
sau gazoase, precum şi cu diverse propietăţi(de exemplu radioactive), necesitând metode de
tratare specifice fiecărora.
În Romănia activitatea de gestionare a deşeurilor este fundamentată pe OUG 78\2000, care
implementează o serie de directive ale Consiliului Europei.Coordonarea acestei activităţi cade în
sarcina Ministerului Mediului şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului(ANPM).
Încă din 1970 s-a constientizat că deşeurile constituie o problem şi că metodele de tratare
prin depozitare sau incinerare nu sunt satisfăcătoare.De asemenea, s-a pus problema reciclării
materialelor care intră în componenta acestora.La Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi

6 din 14
Reciclarea pe intelesul tuturor Ilina Larisa Elena

Dezvoltare(UNCED) de la Rio de Janeiro din 1992 s-au adoptat politici care au fost introduse pe
plan mondial.În Uniunea Europeană preocupările erau mult mai vechi, primele directive ale
Comisiei Europene în problema deşeurilor datând din anul 1975.
Campania de conştientizare ca cea mai eficientă formă de tratare a deşeurilor este reciclarea
lor a avut loc în Europa sub sigla trei R(Reducere,Refolosire,Reciclare, în engleza
Reduce,Reuse,Recycle,în franceză Reduire,Reutiliser,Recycler).Deşi în România s-au demarat
iniţiative de reciclare ale deşeurilor sub acest generic încă inainte de 1989, în contextul lipsurilor
din această perioadă acţiunea, fiind impusă de sus în jos, a întâmpinat rezistenţa.În prezent
reciclarea este reluată, dar reuşita politicii de reciclare ţine şi de posibilitatea sortării deşeurilor,
care trebuie începută chiar din prima fază, prin colectarea separată a materialelor refolosibile.

2.2Tipuri de deşeuri

După provenienţă, pot fi deosebite următaoarele tipuri de deşeuri:

A.Deşeuri municipale şi asimilabile, care sunt deşeuri generate în mediul urban şi rural.Ele sunt
grupate în:
Deşeuri menajere, provenite din activitatea casnică, magazine,hoteluri,restaurante,instituţii
publice.

Deşeuri stradale,specifice fluxurilor stradale(hârtii,mase plastice,frunze,praf).

Deşeuri din construcţii şi demolări, provenite din activitatea de construcţii şi modernizarea şi

întreţinerea străzilor.
Nămol orăşenesc, rezultat din staţiile de tratare a apelor uzate şi menajere.

B.Deşeuri sanitare,provenite din spitale,dispensare şi cabinete medicale.

C.Deşeuri de producţie, rezultate din procesele tehnologice industriale sau agricole. Acestea pot
fi:
Deşeuri industriale stocabile,pe care normele europene le clasifică în:
Clasa 1 Deşeuri industriale periculoase, dar netoxice, ca de exemplu azbest.
Clasa 2 Deşeuri industriale nepericuloase şi netoxice.
Clasa 3 Deşeuri inerte, de exemplu cele provenite din construcţii.
Clasa 4 Deşeuri toxice,de exemplu cele medicale, radioactive.
Clasa 5 Deşeuri industriale în cantităţi foarte mari, de exemplu cenuşile produse de
termocentralele care funcţionează pe cărbune.
Deşeuri agro-zootehnice, provenite din agricultură şi, în special,din zootehnie.
Deşeuri speciale,categorie în care intră explozibilii şi substanţele radioactive.

7 din 14
Reciclarea pe intelesul tuturor Ilina Larisa Elena

2.3 Colectarea şi transportul deşeurilor

Omul ordonat", simbol al civizaţiei

Precolectarea deşeurilor se referă la adunarea lor in diferite recipiente:
coşuri de gunoi,
pubele(pentru deşeurile menajere),
containere(pentru deşeurile şi cele produse de agenţii economici).
Pentru a permite reciclarea,colectarea deşeurilor care conţin materiale refolosibile se face separat
în recipiente de culori diferite.Culorile recipientelor disponibile
sunt:galbenă,roşie,verde,albastră,maro şi negru antracit.Culorile recomandate pentru recipientele
destinate diferitelor tipuri de deşeuri sunt:
roşu(portocaliu)-materiale plastice,
galben-metale, verde-biodegradabile,
albastru-hârtie,carton şi sticlă,
maro-electrice şi electronice,
negru-nereciclabile.
Acestea însă nu sunt respectate întotdeauna.Pe recipiente există etichete care precizează exact
ce fel de deşeuri se pot pune în recipientul respectiv.

Containere în Bucureşti

8 din 14
Reciclarea pe intelesul tuturor Ilina Larisa Elena

2.4 Tratare ale deşeurilor

Eliminarea deşeurilor trebuie făcută prin metode care nu periclitează sănătatea

oamenilor şi fără utilizarea unor procese sau metode care pot fi dăunătoare pentru mediu.

2.5 Depozitarea deşeurilor

În funcţie de tipul deşeurilor acceptate depozitele se clafisică în depozite pentru deşeuri

periculoase(clasa a), depozite pentru deşeuri nepericuloase(clasa b),depozite pentru materiale
inerte(clasa c)şi depozite pentru un singur fel de deşeuri(monodeponie).Depozitele trebuie să
dispună de sisteme de pază, echipamente de cântărire, laboratoare de analiză, instalaţii de
recuperare a gazului depozit şi de tratare a levigatului,
utilaje(buldozere,încărcătoare,compactoare, screpere, excavatoare) şi de servicii de întretinere a
acestor utilaje.
Eliminarea deşeurilor prin depozitare în rampe (gropi)de gunoi fără vreo măsură
ulterioară este actual o practică care nu mai este acceptată.Conform Directivei Consiliului
75\442\CEE,aceste depozite trebuiau închise pînă în anul 2007,însă România nu s-a putut
conforma în acest termen.Ca urmare,României i s-a acordat o perioadă de tranziţie, care este
până la sfârşitul anului 2011 pentru deşeurile provenite din industria minieră, până la sfârşitul
anului 2013 pentru deşeurile provenite din industria energetică, chimică şi metalurgică şi până în
16 iulie 2017 pentru deşeurile municipale.Eşalonarea închiderii depozitelor neconforme este
reglementată prin HG 349\2005.1

Compactarea deşeurilor într-un depozit

1
Legistlatie

9 din 14
Reciclarea pe intelesul tuturor Ilina Larisa Elena

Actualmente, depozitarea în rampe de gunoi presupune la sfârşit închiderea

depozitului prin acoperire cu pământ(îngropare)şi este o practică curentă în mai multe ţări.O
rampa de gunoi realizată şi exploatată corect este o metodă relatic ieftină şi care satisface
criteriile ecologice de eliminare ale deşeurilor.Vechile rampe,necorespunzătoare, au efecte
negative asupra mediului, cum ar fi împraştierea de gunoaie, atragerea dăunătorilor(insecte,
rozătoare)şi poluarea aerului, a apelor şi a solului.Poluarea aerului se produce prin miasme şi
prin degajarea unor gaze rezultate ţn urma fermentării, cum ar fi dioxidul de carbon şi
metanul,care produc efect de sera şi contribuie la încălzirea globală .Poluarea apei şi a solului se
face prin levigat (lichidul scurs în urma proceselor biochimice),care , în lipsa unui strat izolator
se înfiltreză în sol şi poluează apele pânzelor freatice.Aceste poluări pot fi aşa de puternice că
împiedică creştrea plantelor deasupra acestor rampe.În mod normal,pe rampă deşeurile sunt
compactate pentru a le mări densitatea şi stabilitatea,şi acoperite cu folii şi cu pământ .Rampele
pentru deşeuri organice au instalaţii de recuperare a gazului de depozit. Principalele componente
ale acestui gaz sunt metanul (54%)şi dioxidul de carbon(45%)la care se adaugă mici cantităţi de
hidrogen sulfurat, monoxid de carbon, mercaptani,aldehide,esteri şi alţi compuşi organici.El
poate fi valorificat prin ardere.
Pentru a împiedica levigatul să se infiltreze în sol rampele moderne sunt prevăzute cu
straturi izolante,care pot fi din argila(lut)sau din folii groase de material plastic(geomenbrane)sau
textil(geotextile).Grosimea stratuluide argilă trebuie să fie mai mare de 1 m pentru deşeuri inerte
sau nepericuloase şi mai mare de 5 m pentru deşeuri periculoase.

2.6 Incinerarea deşeurilor

Incinerarea poate fi practicată în instalaţii mici, individuale, sau la scară industrială.Pot

fi incinerate atât deşeurile solide, cât şi cele lichide sau gazoase.Metoda este preferată în locurile
unde nu se dispune de teren pentru rampe, sau pentru eliminarea anumitor deşeuri periculoase,
cum sunt cele biologice provenite din activităţi medicale, însă la nivel industrial este
controversată, din cauza poluanţilor gazoşi, în special dioxine(dibenzodioxine policlorinate-
PCDD şi benzofurani pliclorinaşi-PCDF)produşi prin ardere. În ultima perioadă se discută
despre coincinerarea deşeurilor.În acest caz deşeurile sunt arse în focarele marilor cazane
energetice sau în cuptoarele de ciment, în amestec cu combustibilul uzual al acestora.Ponderea
deşeurilor în amestecul combustibil este de cca.10%.Termenul de "coincinerare"se aplică în
cazul în care arderea amestecului combustibil care conţine şi deşeuri nu deturnează instalaţia de
ardere de la utilizarea sa obişnuită.

2.7 Metode de recuperare a deşeurilor

Simbolul internaţional al reciclării

Prin recuperare se înţelege extragerea din deşeuri a resurselor care pot fi

refolosite.Recuperarea poate prin reciclare,reutilizare,regenerare sau orice alt proces de extragere

10 din 14
Reciclarea pe intelesul tuturor Ilina Larisa Elena

a materiilor prime auxiliare.Poate fi recuperată atât partea materială, cât şi cea

energetică.Materialele pot fi refolosite pentru a produce noi bunuri,iar energia poate fi convertită
în energie electrică.Ca şi în cazul eliminării, recuperarea trebuie făcută fără a periclita sănătatea
oamnenilor şi fără utilizarea unor procese sau metode care pot fi dăunătoare pentru mediu.

2.8 Prelucrare biologică

Deşeurile organice,cum ar fi resturile de vegetale,resturile alimentare şi hârtia,pot fi

valorificate prin compostare, care implică un proces de descompunere a materiei
organice.Rezultatul este compostul, un excelent îngrăşământ agricol.în timpul compostării se
produce biogaz cu un mare conţinut de metan, care poate fi folosit ca atare, de exemplu la
aragaze,sau în termocentrale, la producerea curentului electric.Prin compostare în instalaţii
amenajate procesul natural de descompunere a materiilor organice este accelerat.
Compostarea poate fi efectuată atât în micii instalaţii individuale din gospodării, cât şi în
mari instalaţii industriale(ex.staţii de epurare).Ea poate avea loc atât prin fermentare aerobă, cât
şi anerobă.
O altă sursă de biogaz sunt nămolurile municipale, rezultate din staţiile de epurare a apelor
uzate orăşeneşti sau din staţiile de epurare industriale.
Materiile combustibile pot fi obţinute atât prin prelucrare bilogică, cât şi prin procese de
piroliză şi gazeificare la presiune înaltă în atmosferă săracă în oxigen.Metodele avansate
(gazeificare cu arc de plasmă)pot produce un gaz de sinteză cu o compozitie si mai bună,format
din monoxid de carbon şi hidrogen.
2.9 Recuperarea energetică

Deşeurile din care se poate recupera energie sunt lemnul(deşeurile lemnoase din culturi,
deşeuri de prelucrare din industria lemnului şi demolări),gazul de depozit şi biogazul.Lemnul are
o putere calorifică de 14-17 MJ\kg, iar gazul de depozit şi biogazul au compoziţii asemănătoare
şi puteri calorifice de 20-25MJ\m3. Ca urmare ele pot fi arse în instalaţii menajere, sau în cazane
pentru producerea căldurii sau, cu ajutorul turbinelor, a curentului electric.
2.10 Deseuri radioactive

11 din 14
Reciclarea pe intelesul tuturor Ilina Larisa Elena

Simbol de avertizare pentru substanţe radioactive depozitate

Un caz aparte de deşeuri periculoase este cel al deşeurilor radioactive. Acestea nu pot fi
eliminate prin distrugere, ci doar prin depozitare.Pentru eliminarea deşeurilor radioactive,
România are nevoie de două depozite de deşeuri care să stocheze deşeurile radioactive de la
Centrala Nucleară de la Cernavodă.

2.11 Vehicule scoase din uz

Pentru stimularea înnoirii parcului naţional de autoturisme prin scoaterea din circulaţie a
celor vechi,Guvernul României, în colaborare cu MMDD 2, a iniţiat un program , cunoscut sub
numele "Programul Rabla".În cadrul programului, se oferă o primă persoanelor fizice care
achiziţionează un autoturism nou şi radiază din circulaţie pe cel vechi, predându-l spre casare
unui operator economic autorizat să desfăşoare activităţi de colectare a vehiculelor scoase din uz,
cu o vechime de peste 12 ani.
Acţiunea a demarat în anul 2005 şi a fost reluată în 2006,2007,2008,2009 şi 2010.

2.12 Deşeuri electrice şi electronice

Ca ţară menbră UE, România are obligaţia asumată de a colecta şi recicla, anual 80 000 de
tone deşeuri de echipamente electrice şi electronice(DEEE).
Acţiunile de colectare organizată au fost iniţiate în anul 2007 prin Campania naţională de
colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice cunoscută şi sub numele de "Marea
debarasare".Acţiunea prevedea ca cetăţenii să scoată în faţa casei sau a blocului echipamentele
nefuncţionabile, apoi societăţile de salubritate să le ridice şi să le transporte la centrale de
colectare, pentru ca de acolo să fie preluate de organizaţiile colective autorizate, în vederea

2
Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

12 din 14
Reciclarea pe intelesul tuturor Ilina Larisa Elena

transportării lor la reciclatori.Sunt colectate aparate de uz casnic de mici şi mari

dimensiuni(ex:prăjitoare, fiare de călcat, aspiratoare, maşini de spălat, frigidere),unelte,
echipamente de iluminat, aparatură electronică şi de informatică,
jucării.Din cauza noutăţii, succesul acţiunilor din toamna anului 2007 a fost relativ. A doua
acţiune a avut loc pe 19 aprilie 2008, cu rezultate notabile. Ulterior au fost programate multe alte
campanii de colectare, având un succes relativ.

5. Legistlatie

Legislaţia privind gestionarea deşeurilor este bogată.În februarie 2008 la nivel european
cquis-ul comunitar cuprindea 29 de directive ale Comisiei Europene.Pentru aderarea la Uniunea
Europeană România a trebuit să implementeze în legislaţie sa aceste directive.
Principalele directive sunt:
Directiva 2006/12/CE Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind
deşeurile
Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deşeurile periculoase(modificată prin Directiva
Consiliului 94/31/CE)
Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje(modificată de Directiva
Parlamentului European şi a Consiliului 2004/12/CE)
Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor
Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor
Directiva Consiliului 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice
Directiva Consiliului 2002/95/EC privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase
în echipamentele electrice şi electronice.
Directiva Pralamentului European şi Consiliului 2000/53/CE privind vehicule scoase din uz
Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate(modificată de Directiva Consiliului
87/101/CEE)
Directiva 2006/66/CE privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori
Directiva Comisiei 93/86/CE privind etichetarea bateriilor
Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraţi(PCB şi
PCT)
Directiva Consiliului 86/278/CEE privind protecţia mediului şi în particular a solurilor când se
utilizează nămoluri provenite din epurare în agricultură
În februarie 2008,dintre cele 29 directive, 21 erau complet transpuse în legislaţia
românească, 3 erau transpuse parţial, iar 5 încă nu erau transpuse.În total un număr de 116 acte
legislative traspuneau aceste directive:legi, hotărâri de guvern, ordonante de urgenţă ale
guvernului şi ordine emise de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD, fost
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor-MMGA, fost Ministerul Apelor şi Protecţiei
Mediului-MAPM), Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF, fost Ministerul Economiei şi
Comertului-MEC) şi Ministerul Transporturilor (MT, fost Ministerul
Transporturilor şi Telecomunicaţiilor-MTCT).Actual această transpunere este completă.

13 din 14
Reciclarea pe intelesul tuturor Ilina Larisa Elena

6.BIBLIOGRAFIE ŞI ALTE SURSE

1. Directivele CE enumerate la secţiunea "Legislaţie"

2. Ordonanţa de urgenţă nr.78/2000 privind regimul deşeurilor"

3. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=24886
4. HG 1037/2010 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice
5. Ungureanu, Corneliu (2006). Gestinoarea integrată a deşeurilor municipale.
Timişoara: Editura Politehnica. ISBN 973-625-386-4
6. N. Antonescu, R Polizu, V.Candea-Muntean , M Popescu Valorificarea energetică a
deşeurilor :Procese şi instalaţii de ardere, Editura tehnică, 1988

7. Antonescu, Nicolae(1998).Valorificarea energetică a deşeurilor. Bucuresti:Editura

Tehnică
8. Fatu, Sanda(2002).Didactica chimiei. Bucureşti. Editura Corint
9. http://www.reprograph.ro/reviste/proecologia/Proecologia fragmente 1pdf.

10. Păunescu, Ioan;Atudorel, Alexei(2002).Gestionarea deşeurilor urbane.Bucureşti:

Editura Matrix Rom.

‌b – 4ac
2

X1 +X22=(X1+X2)2-2X1X2=S2-2P
2

14 din 14