Citește cu atenție textul și apoi răspunde la întrebări.

FEBRUARY 02, 2016/Hardware/Oameni și etichete/Online

Pe nesimțite, în discuțiile de zi cu zi se insinuează un termen misterios: Internetul (Tuturor)
Lucrurilor, zis și Internet of Things, zis și IoT, Internet of Everything sau Internet of Me. De ce ne
interesează asta? Fiindcă, de fapt, dacă aveți un televizor inteligent, IoT-ul a intrat deja la
dumneavoastră în casă. Și, în timp ce beneficiile acestei subrețele care depășește vechea rețea sunt
uriașe, felul în care ea va modifica lumea e greu de anticipat și include riscuri.
De ce-ar exista și ar fi altfel un Internet al Lucrurilor, separat de cel al calculatoarelor și
mobilelor? La urma urmei, și ele, calculatoarele și mobilele, sunt lucruri. Conceptul, popularizat prin
’99 de Massachusets Institute of Technology, include însă o nuanță: prin calculator sau mobil se
conectează, în ultimă instanță, la Internet, oamenii. Lucrurile din Internet of Things sunt în schimb
dispozitive care nu prea interacționează cu oamenii.
Dacă așa ceva vi se pare de domeniul SF-ului, televizorul conectat la Internet e ceva
contemporan: fie îl aveți acasă, fie ați auzit de el și, atunci când vă veți schimba TV-ul, va fi foarte greu
să vă luați unul fără rețea. La fel sunt și brățările de fitness, care se leagă singure la Internet și vă
actualizează datele undeva în Cloud (online) oricând sunteți lângă calculatorul cu care comunică prin
Bluetooth. Sau ceasurile inteligente, care funcționează cu adevărat inteligent doar în tandem cu mobilul.
Lucrurile, în acest sens, își văd de-ale lor cu foarte puțină contribuție din partea dumneavoastră și,
adesea, nici măcar nu mai au o interfață de interacțiune umană – sau au una foarte redusă. De regulă,
sunt comandate prin alte dispozitive, dintre care bătrânul laptop e cel mai bine proiectat pentru asta.
Internet of Things este deci o idee cu un număr infinit de aplicații, de la așa-numitele case
inteligente, la automobile conectate sau la exemplul mai cunoscut al frigiderului care știe să măsoare
stocurile anumitor alimente și să comande, automat, la un magazin online, atunci când laptele sau apa
plată sunt pe terminate. [...]
(http:// www.comanescu. ro/internetul-lucrurilor-vise-si-spaime.html)
1. Identifică tema textului. 1 punct
2. Numește o asemănare și o deosebire între calculator și Internetul Lucrurilor.
1 punct
3. Extrage din text o structură specifică limbii vorbite. 1 punct
4. Selectează din text trei termeni din câmpul lexico-semantic al tehnologiei.
1 punct
5. Precizează care dintre informații este adevărată și care este falsă.
a) Textul este unul nonliterar.
b) Textul este publicat inițial pe suport de hârtie.
c) Scopul textului este doar să informeze cititorul despre Internetul Tuturor Lucrurilor.
1 punct
6. Oferă două argumente că fragmentul a fost preluat de pe un blog.
9. Alcătuiește o compunere de 150 200 de cuvinte, în care să ilustrezi trei avantaje ale tehnologiei,
pornind de la articolul Internetul Lucrurilor: vise și spaime.
4 puncte
Aerul e viu și proaspăt! el trezește și învie
Pieptul, inima și ochii peste carii lin adie.
Balta-n aburi se ascunde sub un văl misterios,
Așteptând voiosul soare ca pe-un mire luminos.

Ceru-n zare se rotește; mii de vrăbii deșteptate

Ciripesc și se alungă pe girezi netreierate.
Balta vesel clocotește de-un concert asurzitor,
Și din ochiuri se înalță cârd de rațe ca un nor.

Printre stuhul ce se mișcă iată-o luntre vânătoare!

Șerpii lungi se-ncolăcesc sub a nuferilor floare;
Rațele prin mușunoaie după trestii se ascund,
Și pe sus nagâții țipă, lișițele dau în fund.
 Răspândind fiori de moarte, luntrea cea de arme plină
Când la umbră se dosește, când s-arată la lumină;
Iar pe mal în liniștire, un bâtlan, pășind încet,
Zice: „Nu-i pieirea lumii… vânătorul e poet!”

(Vasile Alecsandri, Balta)

1. Numește câmpul semantic dominant în poezie. 1 punct

2. Precizează cum se numește tipul de strofă din poezia Balta de V. Alecsandri.
1 punct
3. Indică măsura și rima versurilor din prima strofă a poeziei. 1 punct
4. Citește strofa a treia a poeziei. Identifică o figură de stil și explică semnificația
acesteia. 1 punct
5. Notează, din prima strofă a poeziei, un complement direct și un complement
circumstanțial de loc
6. Transcrie, din poezie, un complement circumstanțial de loc exprimat prin adverb.
1 punct
7. Realizază o descriere de 10/15 rânduri a unui peisaj de natură, pornind de la textul
dat. 4 puncte
Vei avea in vedere: - respectarea părților unei compuneri
- folosirea a două imagini artistice diferite
- exprimarea unei emoții/ a unui sentiment
- respectarea normelor de exprimare/ ortografie